VASILE STROESCU

706. — U N I V E R S U L L I T E R A R

C t i t o r i i V A S I L E S T R O E S C U

de Dr. N. L U P U

Cu Vasi le S t roescu a d i s p ă r u t n u nu • m a i u n m a r e r o m â n , ci u n t i t a n al c a r a c ­t e r u l u i şi a l voinţe i , u n m a r e o m de r a s ă , un nobi l d i s t i n s în cea m a i f r u m o a s ă accep ţ i une a c u v â n t u l u i . Despre el se va scrie, vor t r e b u i s ă fie scr ise p a g i n i i lus­t re sp re a serv i de p i l dă g e n e r a ţ i i l o r u r ­m ă t o a r e . B iogra fu l s ă u ca re va g ă s i cred în lăzi le l ă s a t e de el, u n a a ic i şi u n a la P e t r o g r a d , no t i ţ e des tu le , v a t r e b u i să cerceteze la f a ţ a loculu i în B a s a r a b i a do­s a r u l boga t a l fapte lor şi a l suf le tu lu i său .

Căci Vasi le S t roescu e r a u n m a r e gân ­di tor , d a r u n m a r e t a c i t u r n . T ă r i a carac­t e ru lu i s ă u n u se e x p r i m a p r i n vorbe, ci p r i n fapte .

O s e n t i n ţ ă , u n gest , o t ăce re e r a u la el m a i m u l t decâ t u n d i s cu r s .

N u m e l e lu i l e g e n d a r p r i n t r e no i ocupă un loc de f run te în sufletele n o a s t r e , de mul t , de demul t , de a t u n c i de când cu toţii a m auz i t de l a rg i l e şi în ţe lepte le lu i dona ţ i i . Cei d in Ardea l îl c u n o ş t e a u m a i bine şi î n a i n t e de războ i .

Cei d in vech iu l r e g a t nu-1 c u n o ş t e a u ; da r p r i n t r e sa te p r i z ă r i t e d in Moldova, pr in Ardea l şi p r i n B a n a t m u l t e şcoli pri­m a r e şi m u l t e i n s t i t u ţ i i c u l t u r a l e p u r t a u nume le f o n d a t o r u l u i Vasi le S t roescu .

P e d â n s u l î n s ă n i m e n i nu-1 văzuse . D a r Vasi le S t roescu şi a t u n c i venea des în R o m â n i a d i n a i n t e de u n i r e . V i a ţ a lu i su­f letească e r a l ega t ă de aceea a ţ ă r i i . F ă r ă să-1 ştie n i m e n i , el d i n t r i b u n a p a r l a m e n ­t a r ă , a a s c u l t a t şi d i s c u r s u r i l e lu i Cogăl-n i c e a n u şi ale lu i Ion B r ă t i a n u , b ă t r â n u l si ale lui Al. L a h o v a r y . L a lupte le noast.-a suf leteşt i el p a r t i c i p a , i dea lu r i l e n o a s t . ;• e r a u şi ale lui .

Even imen te l e d in v i a ţ a sa le r ăbo j a d u ­lia cele d in ţ a r a l iberă . Om de o f ine ţă r a r ă şi o de l i ca tă coche tă r i e suf le tească , n u - m i s p u n e a n i c i o d a t ă v â r s t a sa . O d a t ă s t r â n s de m i n e mi -a r ă s p u n s : „ C â n d l-au d e t r o n a t pe Cuza, e r a m s t u d e n t la Ber­l in" .

T r ă i a i n t e n s v i a ţ a s p i r i t u a l ă a p o p o r u ­lui s ă u moldovenesc î n t â i şi r o m â n e s c a-poi. Dan i i l e lu i s u n t m ă r t u r i e vie.

Cât de m u l t ţ i n e a el la p ă m â n t u l ţ ă r i i se vede d in u r m ă t o r u l fapt . In 1918 Apri­lie, la P a r i s , î n a i n t e de o g r a v ă opera ţ i e , a t u n c i c â n d şi-a făcut t e s t a m e n t u l de care vorbesc z iarele , mi -a l ă s a t o sc r i ­soare , în c a r e - m i i nd i ca e x e c u t o r u l U t e s t a m e n t a r în p e r s o a n a lu i I. P e l i v a n , c u n o s c u t u l f r u n t a ş b a s a r a b e a n , i a r p • m i n e m ă r u g a să-i inc inerez corpul şi în­t r ' o u r n ă să a d u c c e n u ş a în ţ a r ă , ş i 'n a-d i e r ea v â n t u l u i ca re i-a r ă c o r i t ş i b ron• zat faţa- i de copil şi de o m m a t u r să îm-prăş-tii c e n u ş a pe ogoare le pe ca re a t â t a le-a iub i t şi pe care cu iub i ţ i i lu i t o v a r ă ş i ţ ă r a n i i le-a l u c r a t şi rodi t . A s c ă p a t cu v i a ţ ă şi n ' a fost nevoe s ă împ l ine sc mi­s i u n e a m e a de l i ca tă şi p ioasă .

P e n t r u p r i m a o a r ă l - a m v ă z u t pe V. S t roescu în v a r a lu i 1910 mi-se pa re , іл C ă l i m ă n e ş t i . E r a u n b ă r b a t î n a l t şi svelt, e legant , cu f r u m o a s ă m u s t a ţ ă a lbă şi

fa ţa r o şcovană , cu ochi verzu i ca r i a s ­c u n d e a u cu vo in ţ ă o t a n d r e ţ ă ce n u voia să fie descoper i t ă .

In t re i zile de că lă to r i e la Sibiu n e - a m lega t p r i e t en i pe vecie. D a r n u l - a m m a i r e v ă z u t p â n ă în 1917 t o a m n a , la P e t r o ­g r a d .

Aş tep tâ .ndu-mi r â n d u l la v iza p a ş a p o r ­t u l u i p e n t r u Angl ia , v ă d î n a i n t e a m e a u n b ă t r â n p u ţ i n gâ rbov i t , d a r c a r e aevea s e m ă n a cu el.

— N u s u n t e ţ i dv. dA S t roescu ? — Da ! Ii s p u n n u m e l e : c ă l ă t o r e a m împreună ,

a doua zi. D a r el n ' a v e a f o r m a l i t ă ţ i g a t a p e n t r u t r ece rea b a n i l o r să i . M ' a m făcu t cu r i e r d i p l o m a t i c p e n t r u el, a m p leca t a d o u a zi şi a m m e r s î m p r e u n ă în Apus , u n d e cu el ş i a l ţ i i a m luc ra t , d u p ă p u ­ter i le n o a s t r e p e n t r u ţ a r ă , î n acele gre le î m p r e j u r ă r i . Vasi le Vass i l i ch şi ou m i n e a m r ă m a s d in n o u p r i e t en i n e d e s p ă r ţ i ţ i , ideal i , pe vecie.

D a r ch ipu l lu i în v a r a vieţi i sale, n u e r a nic i b ă t r â n u l d e a t u n c i , n ic i prof i lu l cu m u s t a ţ a r a s ă şi n a s u l a q u i l i n pe ca re l-au c u n o s c u t R o m â n i i de là U n i r e în­coace. In t r ' o ga le r i e delà Sibiu ş i în fo­tograf i i le sale m a i vechi , n i - se în fă ţ i şea ­ză un nobi l şi i m p u n ă t o r b ă r b a t cu o b o g a t ă ş i d e a s ă b a r b ă b l o n d ă ce-i aco­p e r e a î n t r e g p i ep tu l pe j u m ă t a t e ochii , — s 'ar p ă r e a de m â n d r i e d i s p r e ţ u i t o a r e , d a r în fapt p e n t r u a-i a s c u n d e b u n ă t a t e a .

Aces ta e r a b ă r b a t u l ca re a m u n c i t , a l u p t a t , a (gândit a d â n c , a p r o d u s , s 'a cul­t iva t , a că l ă to r i t . E r a f r u m o s ca u n zeu n u n u m a i Ia chip, d a r şi î n î n ă l ţ i m e a suf le tu lu i s ău . Om î n v ă ţ a t cu d e s ă v â r ­şire, vorbea perfect toa te l imbi le s lave , g e r m a n a , f ranceza , engleza , i t a l i a n a , po­lona , r u s a . Citea necon ten i t şi a v e a u n gus t l i t e ra r a les . Că l ă to r i s e în j u r u l lu­mi i şi i ubea m u l t A m e r i c a de Sud . P ă ­cat că e r a foar te î nch i s şi t a ine l e vieţi i lui, n i m ă n u i n u i le-a spus .

Deosebi rea de v â r s t ă î n t r e m i n e şi el şi de l i ca te ţa m e a , m ' a u î m p i e d i c a t de a-i s c o r m o n i comor i le su f le tu lu i s ă u şi t a i ­nele lui pe c a r i eu le b ă n u i a m .

U r i a ş u l ca re m u n c i s e şi agon i s i se cu d r e p t a t e şi o m e n i e în v ia ţă , c a r e ş t ia şi a c u m toţ i ţ ă r a n i i s ă i pe n u m e şi în ti­ne re ţe c u n o ş t e a toa t e mi i le de cape te ale t a m a z l i c u r i l o r m u l t e l o r sa le moş i i (avea o m e m o r i e v i zua l ă p rod ig ioasă ) , ca re t r ă i a v i a ţ a în a e r u l l iber a l p ă d u r e i şi în boa­r ea g r â u l u i înverz i t , or i a u r i u , t r ă i a în u l t im i i a n i modes t , excesiv de modes t , cu u n s i n g u r cufă r în care-ş i ţ i n e a so­cotelile şi a m i n t i r i l e î n m i c u ţ a şi î n t u ­n e c a t a c a m e r ă 316 de là Athénée P a l a c e .

T o a t ă l u m e a îl î n c o n j u r a cu r e spec t şi vene ra ţ i e . Cu iub i r e de om, n i m e n i . Ca o d a t o r i e p i o a s ă p e n t r u m a r i l e lu i fapte şi m a r e l e şi a lesu l s ă u suf le t , în u l t im i i an i , îl v e d e a m zilnic, câ te p u ţ i n , căci v i a ţ a - m i p r o p r i e t u l b u r a t ă şi vije­l ioasă n u m ă l ă s a m u l t . • I n f iecare zi î n t r e 4—5 la telefon, îl î n t r e b a m pe r u ­seşte ca să-1 necă jesc :

— Vasi le Vass i l i ch d o m o ? (Vasili Va-silici a c a s ă '?).

— Domo, r ă s p u n d e a el. — I a k v a m i du , (Vin la ma ta ) . — Mil is t i pos im ((poftim bunătatea

dv.). Şi cu el j u c a m u n p ichet şi între joc

v o r b e a m . Ii ţ i n e a m de u r â t , căci. mult; nu p u t e a citi şi p a s i e n s u r i l e lui şi lun?i

şi compl i ca t e îl oboseau . Mă primea cu i b u c u r i e p ă r i n t e a s c ă şi cu recunoştinţă. -

Credea ,şi el şi c r e d e a m şi eu că aşa: va t rece v r e m e a l a inf in i t şi că mica i n o a s t r ă s c e n ă z i ln ică n u va avea sfârşit, t se va pet rece f ă r ă c u r m a r e . ;

B u c u r i a lu i e r a m a r e , şi de câte ori p l ecam, m ă s ă r u t a pe f runte .

S â m b ă t ă 10 Apr i l ie 1925, a m jucat ul­t i m u l n o s t r u p iche t . Am plecat la Cluj şi a m r u g a t pe fratele m e u Costache să-1 in t e rneze la s a n a t o r i u . Fe lu l lui de bron­şită, de ca re sufe rea de mul t , nu-mi plă­cea.

L u n i l - am g ă s i t tot la hotel, refuzase să plece, — d a r e r a complect schimbat. Am în ţe les că s f â r ş i tu l se apropie. L-am d u s la s a n a t o r i u , n e d e s p ă r ţ i t de cufărul, lui .

— ,,Să vii des pe aici , d a c ă vii d-ta mă '. v indec" .

M ' a m d u s , d a r n ' a m a v u t şi n'am avut í noroc .

B ă t r â n u l n u se a s t â m p ă r a , umbla, pen­t r u v â r s t a lui , p r e a m u l t . A răci t în una d in lung i l e lu i p l i m b ă r i şi primăvara i-a fost f a ta lă . In cl ipa c â n d se deschideau m u g u r i i — cu c â t ă f renezie îmi vorbea el de flori şi m u g u r i , p r imăva ra , unde s 'au des făcu t î n t â i , în care parte din P a r i s or i d in B u c u r e ş t i , iubea frenetic n a t u r a — şi e r a u n a d m i r a b i l observa­tor — în cl ipa c â n d se deschideau mu. gu r i i , Vasi l i Vass i l i ch a închis ochii pe. vecie.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 7C7

a d e v ă r a t e binefăcătorul

In f i g u r a m ă r e a ţ ă a lui Vasi le Stroe-seu, noi r o m a n i i d i n t r e P r u t si N i s t i u ne-am d e p r i n s să vedem î n a i n t e de ţoa le —simbolul l u p t ă t o r u l u i p e n t r u î m p l i n i rea i dea lu lu i n o s t r u n a ţ i o n a l — u n i r e a t u t u r o r r o m â n i l o r .

Si c red că n u a fost o s imp lă în tâm­plare l uc ru l acela , că poporu l r o m â n e s c din cea m a i o rops i t ă si u i t a t ă p rov inc ie — B a s a r a b i a — să ne dea i c o a n a m a r e l u i r o m â n Vasi le S t roescu , p e n t r u c ă m a i târziu aceeaş p rov inc ie să dea ţ â r e i ro­mâneş t i şi p r i m u l s e m n a l de î n t r e g i r e a t u t u r o r p ă m â n t u r i l o r r o m â n e ş t i .

P e n t r u r o m â n i i de p r e t u t i n d e n i Vasi le Stroescu, a fost u n m a r e b ine f ăcă to r şi sp r i j in i to r al cu l tu r i i n o a s t r e n a ţ i o n a l e în d r u m u l sp inos si g r e u b ă t ă t o r i t de t inere tu l r o m â n e s c .

P e n t r u ţ ă r ă n i m e a m o l d o v e n e a s c ă , Va­ille S t roescu a fost u n iub i to r de n e a m , păs tor a l ( la t inelor ob ice iu r i lo r şi c redin­ţelor s t r ă m o ş e ş t i în mi j locul ţ ă r a n i l o r şi r ăzeş i lo r u n d e a t r ă i t el şi s t r ă m o ş i i lui.

Eu, c a r e s u n t n ă s c u t d in aceeaş b r a z d ă cu d â n s u l , în s a t u l Brâr izeni i -Veehi d in jud. Băl ţ i , a ş a l -am c u n o s c u t pe dom­nul Vas i l ică S t roea c u m ob i şnu i au să-i spună să ten i i .

Şi t i m p de a p r o a p e douăzec i de an i de c â n d m'am. r i d i c a t şi a m p u t u t să-1 înţeleg şi să-i p r i cep felul lu i de a fi în viaţă, a.şa n e s c h i m b a t suflet m a r e , ge­neros o m al fap te lor l-am ş t iu t ţie Vasi le Stroescu.

Tot astfel l -am ş t iu t .şi l-au î n t i p ă r i t în sufletele lor b ă t r â n i i s a t u l u i , ca r i m i l-au desc r i s pe s c u m p u l şi i ub i tu l lor Vasilică S t r o e a S t roescu .

V. S t roescu a fost t o t d e a u n a p i lda tu­turora , t r ă i n d c u m p ă t a t , s imp lu , r e t r a s şi modes t , c r u ţ ă t o r cu aceea ce a m o ş ­tenit de là p ă r i n ţ i , e conom cu b a n u l a-gonisit de el ; d r e p t .şi mi los t iv cu cei s ă r m a n i ; sever şi n e c r u ţ ă t o r , faţă de cei r is ipi tori ; c red inc ios fa ţă de n o r o d u l său ce zăcea in robie şi j u g s t r ă i n şi d i spre ţu i tor f a ţ ă de s t ă p â n i t o r i i de pe a tunci a i B a s a r a b i e i cu ca re n 'a voit să aibă, n i c i o d a t ă r e l a ţ i t m i .

Şi a t u n c i c â n d Vasi le S t roescu n 'a m a i putut să r e s p i r e a e r u l î n ă b u ş i t o r de urgie, în u r m a r e a c ţ i u n e i d in a n i i 1905 -1900, d u p ă ce începuse pr igoana , moldo­venilor t rez i ţ i la v i a ţ a n a ţ i o n a l ă , Vasi le Stroescu şi-a dat, toa te moşi i ie sa le în folosinţă ţ ă r a n i l o r , şi-a p u s ca a d m i n i s ­t ra tor pes te cele 8000 de h e c t a r e ale sa le pe u n s i m p l u ţ ă r a n , a d ă r u i t vitele sa le cu p l u g u r i şi c a r e văduve lo r şi o r f an i ­lor şi cu suf le tu l î n d u r e r a t a p leca t în pribegie, ex i l ându - se d in ţ a r a lu i .

De a t u n c i , Vasi le S t roescu n u s'a m a i întors n ic ioda tă la conacu l lui din Krän­zend-Vechi.

Au venit apoi an i i de u rg ie a i r ăzbo­iului , apo i an i i grei ai revolu ţ ie i ca re ;>. ş t e r s de pe s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i ba­s a r a b e a n , m u l t e c o n a c u r i boe reş t i vechi si noui . d a r conacu l s t r ă m o ş e s c al lu i Vasi le S t roescu păz i t cu d r a g o s t e de că t re ţ ă r a n i i d in Brânzen i i -Vech i a r ă ­m a s necl in t i t , ca u n a l t a r a l v redn ic i e i şi b u n ă t ă ţ i ' i su f le tu lu i ce a s ă l ă ş l u i t în el.

I. BUZDUGAN

f i lantropul

N u m a i Vasi le S t roescu s'a a f i r m a t în s â n u l gene ra ţ i e i sale ca u n î n c ă p ă ţ â n a t v i să tor , ca re a c ă u t a t să i n a u g u r e z e p r i n t r ' o in i ţ ia t ivă p rop r i e şi s o l i t a r ă un m i n i m u m din deziter.an-le-i r o m â n e ş t i . A u r m a t t oa t ă v ia ţa lui , şi p â n ă în z iua Un i r i i B a s a r a b i e i cu R o m â n i a , ideea şcoli lor s ă t e ş t i d i n B a s a r a b i a cu p r e d a r e in l imba „ M o l d o v e n e a s c ă ' .

In 1899, S t roescu a oferit . .Zemstve i" toată averea- i p e n t r u şcolile moldove­neşt i . Ofer ta n*n p u t u t fi n ic i m ă c a r d i s c u t a t ă , şi S t roescu s'a î n d r e p t a t cu mi l ioane le sale în a j u to ru l şcoli lor s a ­lt ş t i d in rega t şi apoi d in Ardea l . Aci a dat [ieste une le „ps ihologi i" r o m â n e ş t i , ca re l-au decep ţ iona t .

I n t r e g e n e r a ţ i a lu i S t roescu şi n o u a g e n e r a ţ i e d e m o c r a t i c ă d in 1900—1905 a p e r s i s t a t în B a s a r a b i a u n loc a p r o a p e gol. In i n t e r v a l u l 1870—1900, in te lec tua­l i ta tea b a s a r a b e a n ă n ' a dai, decâ t doi-t re i cu c u l t u r ă o a r e c u m r o m â n e a s c ă : Pac . Gh. Gore, Vlad Ilerţ.-i p lu s indi­v idua l , o ser ie de e m i g r a n ţ i r ă s l e ţ i ve­niţ i în Rega t d in B a s a r a b i a : Z. Arbure , P. Cazacii şi a l ţ i i . L e g ă t u r i l e lu i S t roe­scu cu aceste e l emen te şi cu g e n e r a ţ i a l â ­nă r ă d in 1905 s 'au inv io ra t t o c m a i d u p ă acest (lin u r m ă an , plin de a t â t e a spe­r a n ţ e .

In 1917 s u b tune te l e revoluţ ie i , Vasi le S t roescu a deveni t la Odesa, — c e n t r u l moldoven i lo r b a s a r a b e n i m i l i t a r i în or­g a n i z a r e n a ţ i o n a l ă .

Apoi a veni t la C h i ş i n ă u , ia Sfa tu l Ţ ă r i i . P l eca t în s t r ă i n ă t a t e , r ev ine ?n Basa i ab ia r ea l i p i t ă în 1918 şi de a t u n c i a p a r e s p o r a d i c pe a r e n a pol i t ică , îş i a-firniă s impa t i i l e p e n t r u c u t a r e s a u cu­t a r e e u r e n t social din B o n t a n i a U n i t ă .

A L E X I S NOUR

o m u l de cultură

Dl. m i n i s t r u P a n I l a l ippa , povesteş te adeseor i u r m ă t o a r e l e :

Sco team. în C h i ş i n ă u , gaze t a „ C u v â n ­tul Moldovenesc". Ne l u p t a m cu i m e n s e g r e u t ă ţ i m a t e r i a l e , f i indcă n u e r a m spr i j in i ţ i de n i m e n i , i a r a u t o r i t ă ţ i l e r u ­seşti ne p u n e a u n u m a i p iedic i . Nu-1 c u n o ş t e a m pe Vasile S t roescu . D a r au ­zisem că este u n m a r e f i l an t rop şi u n m a r e r o m â n . Ş t i a m că. d o n a s e m a r i s u m e de b a n i p e n t r u a j u t o r a r e a şcoli­

lor şi d i fer i te lor i n s t i t u ţ i u n i c u l t u r a l e d in Ardea l şi B a n a t . M ' a m dus , deci, la el, i -am a r ă t a t gaze ta , i - am e x p u s g reu ­tă ţ i le m o r a l e si m a t e r i a l e ce î n t â m p i ­n ă m cu r e d a c t a r e a ei, şi l -am r u g a t să ne î n t i n d ă o m â n ă de a ju to r . Mi-a plu­tit i m e d i a t u n m a r e n u m ă r de a b o n a ­m e n t e . De aci î n a i n t e , a m p r i m i t me­r eu a j u t o r u l lu i .

Vas i le S t roescu e r a u n r o m â n m a r e şi u n suflet a les . E r a b u n şi generos , Îndeosebi cu ţ ă r a n i i depe moşi i le lui , p e ca re îi a j u t a cu v o r b a şi cu f ap t a . Nu p u t e a să sufere pe a s u p r i t o r i i n o ş t r i . N i c ioda t ă n u a a v u t l e g ă t u r i cu ei. T r ă i a r e t r a s la c o n a c u l d in S to ln icen i î n t r e eă ten i i lu i , s a u făcea l u n g i c ă l ă t o r i i în s t r ă i n ă t a t e . Se i n t e r e s a î n d e a p r o a p e de m i ş c a r e a c u l t u r a l ă a r o m â n i l o r d in B a s a r a b i a şi clin celelal te p rov inc i i şi făcea m a r i d o n a ţ i i î n b a n i . A j u t a vă ­duvele şi o r fan i i . N u s'a opus , n ' a suf la t n i c iun c u v â n t c â n d s'a f ăcu t expropr i e ­r e a m a r i l o r şi n u m e r o a s e l o r sa le moş i i . I a r toa tă a v e r e a ce i-a m a i r ă m a s , a lăsa t -o , p r i n t e s t a m e n t , S t a t u l u i r o m â n .

Vas i le S t roescu , a fost u n a d in cele r a a i m a r i f igur i a le B a s a r a b i e i : o m de î n a l t ă c u l t u r ă şi a l e a s ă d i s t inc ţ ie sufle­t ească , f i l an t rop şi sp r i j i n i t o r a l r o m â ­n i lo r a s u p r i ţ i .

NOTE BIOGRAFICE Vasile S t roescu s 'a n ă s c u t în 18-44 în

conacu l moşie i S to ln icen i , j ud . Bă l ţ i , p ropr ie ta tea , t a t ă l u i s ău . P r i m e l e s t ud i i le-a făcu t în l iceul I d in C h i ş i n ă u , apo i în l iceul s u p e r i o r d in Odesa, î n s ă n ' a u r m a t m a i d e p a r t e , D u p ă ce a c ă l ă t o r i t p r i n t o a t ă E u r o p a — a fost şi în Africa— s'a î n t o r s a c a s ă u n d e a m o ş t e n i t m a r i p r o p r i e t ă ţ i , pe ca r e şi le-a a d m i n i s t r a t s i n g u r . N ' a a s p i r a t n i c i o d a t ă l a s lu jbe şi o n o r u r i . S t ă t e a la o p a r t e de v i a ţ a obş tească ru s i f i c a t ă a B a s a r a b i e i ca re nu- i p e r m i t e a să-şi î m p l i n e a s c ă visul ; şcoa la „ m o l d o v e n e a s c ă " la ţ a r ă .

î n t r ' o zi p lecase d in n o u pes te g r a n i ţ ă l ă s â n d u - ş i moşi i le în a r e n d ă ief t ină la ţ ă r a n i ca r i s 'au î n s t ă r i t în c ă r â n d m u l ­ţ u m i t ă gene roz i t ă ţ i i sa le .

A a j u t a t t i n e r e t u l şco la r şi u n i v e r s i ­t a r . A s u s ţ i n u t b ă n e ş t e şcolile d in R e g a t şi Ardea l . A fost p r e ş e d i n t e al S f a t u l u i Ţ ă r i i d i n B a s a r a b i a c â n d s a p r o c l a m a t U n i r e a . I n 1919, p r e ş e d i n t e de v â r s t ă al p a r l a m e n t u l u i r o m â n ales d u p ă război , apoi s e n a t o r .

Din 1924 a a c c e p t a t p r e ş e d i n ţ i a Ligei D r e p t u r i l o r o m u l u i . N ' a s c ă p a t în u l t i m i i a n i de une l e decepţ i i poli t ice p ro funde , i a r s ă n ă t a t e a şi v â r s t a îl r e ţ i n e a u u-neo r i m u l t t i m p în s t r ă i n ă t a t e .

Moare la 14 Apri l ie 1920 în S a n a t o r i u l „ E l i s a b e t a " în v â r s t ă de 82 a n i .

G u v e r n u l i-a făcut fune ra l i i n a ţ i o n a l e .

768. — U N I V E R S U L L I T E R A R

W* o e C . /. ŞICLOVANU

P O E M A

Când vremea din noapte spre zi se desface, Dincolo , cerurile noastre, par fiecare un cort — In preludiul de culori nesfârşite, crude, opace, In lemnul strâns, noduri înăbuşite plesnesc şi

[se 'ntorc.

* Gândurile s'au furişat spre lucruri dragi în lungi

priviri — Ca nişte fire nevăzute, ascunse'n spaţiu, fără urmă, Precum, în aer asvârlit, rămâne sunetul în urmă — Pândesc spre mâna ce ezită'n tresăriri.

#

De ce se'năbuşe privirea furişată Şi nu rămâne'n spaţiu 'nfiptă, o săgeată — De noi, în scobitura vremii-oricare clipă ne desparte Şi restul strâns din amintire-1 mută mai departe.

Patimă amară strânsă între pereţii nestăpânirei, Sângele meu, prin şeapte neamuri scurs înspre mine Fratele gâtuit, dornic şi el să nu-1 fure, Dezgol i ţ i între noi, umilă ruşine.

é

Singur m'am gândit, chinuit de temeri, în aproape, Pe drumuri ce s'a ocolit şi-aveau să se 'ntâlniască; Şi doar pe mine m'am avut când peste ape Cu frică mi-am oprit privirile, să mă găsească.

Spre aceiaşi fermecată oglindă, privirile noastre, Calme, s'au aşezat peste-aceleaşi căi nevăzute ;

pe rând Imagina ni s'a 'ntristat, când fruntea şi-a strâns

prima cută Şi'n urma ce-a plutit a fost găsit acelaşi gând.

ж i e CIL DRAGOMIR

P L O U Ă

Din plin se cerne ploaia rece Şi satul plânge monoton.!.

— Gonind, pe câmpuri se întrece O turmă 'n răget spre şopron I

Un cerşetor bolnav îşi trece

Pe umeri traista ca de lut...

- - Şi 'noată greu prin apa i'ece

Mai gol, mai slab şi mai tăcut !

Pe prispă stau privind şi plouă ;

Cătunul plânge monoton...

— Un plop semeţ, desface 'n două

Departe, via lui Ion !

Târziu, spre scară, nins de rouă

Trec» un om necunoscut...

Pe prispă stau privind şi plouă ;

— Şi satul pare ca de lut I

ANTON VLADIMIR FROLLO

I S P I T A I N S O M N

Pleoapele închise ţi le-am mângâiat Un vraf de năluciri aşa la întâmplare Păru-i, în şuviţe, blond, iubita fi-a lăsat Pe frunte... umbra trupului; în pleoapa zare.

DEM. B ASS ARABE AN U

P L O A I E M U Z I C A L A

Voind — capricioasă fantezie — Să'mi readucă sufletul absent, Azi noapte ploaia, cu prietenie In geamuri îmi bătu intermitent.

Avea sonorităţi instrumentale Suavă simfonie în minor Că'n mine vagi асог/duri muzicale Armonizau revelator.

Iar în târziu, spre zori, insinuantă Ca o femee cu instinct pervers, îmi puse'n mână, pana elegantă S'o cânt pe file albe vers cu vers...

Buzele-i le-ai simţit; umede şi albe Şi trupu-i cald... Mâinile în umbre plane Au alunecat spre tine, ca două salbe Ce ţi-au înlănţuit gâtul, diafane

Ai sorbit apoi din cupa nemurirei Pe alei de parc, închipuiri de vise In clipele sensuale ale întâlnirei Ţi-ai simţit trupul stăpânit de abise.

Caldul razelor solare dimineaţa Deschis-aii pleoape 'năduşite. Zadarnic Le mai strângi 'nchise, chemi amintirea Nopţ/ei duse nu-ţi mai dă semn zăbavnic.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 769

URMĂRILE UNEI IDEI

Să vedeţ i ! Nu a v e a m , pe v r e m e a aceia , nicio mese ­

rie. D e a l t m i n t e r i , n i c i o d a t ă n u a m a v u t o meser ie . Şi n ic i m ă c a r o ocupa ţ i e se­r ioasă. P r i n u r m a r e , e r a m l iber ca pă ­sările ce ru lu i . Şi tot ca ele t r ă i a m . Nu vă p u t e ţ i î n c h i p u i câ t este de f r u m o s să n u fii n ic i s t ă p â n , n ic i s lugă . E d rep t că u n e o r i nevoi le m ă ' n g e n u n c h i a u , d a r ce-are-aface ? N ' a s p u s oa r e P l u t a r c (drept vo rb ind , n u ş t iu d a c ' a s p u s el sau a l tu l , d a r n u m e l e lu i î m i ven i în minte) că e b ine să dep r inz i s t o m a c u l cu f o a m e a şi suf le tu l cu d u r e r e a ?..

A ş a d a r , e r a m l iber . De d i m i n e a ţ ă m ă trezisem cu o idee gen i a l ă , cu o idee d i n acelea c a r i s c a p ă r ă foar te r a r în m i n t e omenească ! Şi pe la p r â n z — şt i ţ i , c â n d pr imesc a u t o r i t ă ţ i l e în a u d i e n ţ ă — m ă înfi inţai , cu ideea m e a , în a n t i c a m e r a p r i m a r u l u i . U ş i e r u l m ă ' n t r e b ă pol i t icos .

— D o m n u ' ? — V r e a u să vorbesc cu d o m n u l p r i

mar . — N u m e l e dv. ? — C u t a r e ! — C u t a r e ?! — Da, C u t a r e ! — O c u p a ţ i a ? — Asta- i a c u m ! Nu ţi se p a r e că eş t i

curios ?! Ce-ţi p a s ă d-tale de o c u p a ţ i a mea ? Şi p e n t r u c e t r ebu ie să a ibă c ineva n u m a i decâ t o ocupa ţ i e ?!

— M ă i e r t a ţ i , d a r a ş a e obiceiul . Dom­nul p r imar . . .

— Ei b ine , s p u n e a t u n c i tl-lui p r i m a r , că s u n t de ocupaţ ie . . . v a g a b o n d ! P r i ­cepi ? Va-ga -bond !

Uşieru l , n u m ă crezu. D u p ă z â m b e t u l lui n ă t â n d , b a g de s e a m ă că n u m ă crede . El c redea , m a i d e g r a b ă , că g l u m e s c . Do­bitocul !

In s fâ r ş i t , d-1 p r i m a r m ă „ p r i m e ş t e " ; — d u p ă c e , b ine 'n ţe les , m ă făcu s ' a ş t ep t câteva m i n u t e , f i indcă d o m n u l p r i m a r trebuie să fie î n t o t d e a u n a o c u p a t !... II g ă s i i p l i m b â n d u - s e p r i n cab ine ­tul d u m i s a l e , f luerâmd ! „ I n defi­

nitiv — g â n d i i — o m u l în c a s ă la el, liber e s ă facă ce pofteşte !" Şi d-1 p r i ­

m a r , e r a la el a c a s ă . D r ă g u ţ cab ine t ! P i c t u r i , covoare , t ab lou l de lega ţ ie i per ­m a n e n t e cu d-1 p r i m a r l a mi j loc , por­t r e t u l m i n i s t r u l u i de i n t e r n e , câ t eva fo­tolii î m b r ă c a t e în piele şi u n b i rou sti l Ludov ic al nuş t iucâ tesp rezece lea . . .

— E b ine să fii p r i m a r , a i ? P ă r i n t e l e o r a ş u l u i m ă pr iv i n e d u m e r i t

ca o oae r ă t ă c i t ă , apo i î m p r u m u t ă o a t i t u d i n e g r a v ă şi c u v â n t ă :

— D o m n u l e , î n a i n t e de a ş t i cu c ine a m o n o a r e a , te poftesc să n u fii obraz­nic , m ă ' n ţ e l e g i ?

Nu m ă s imţ i i j i cn i t . P e n t r u c e , a d i c ă ? Mă rog, a s t a e r a p ă r e r e a lu i : că s u n t ob razn ic . F o a r t e b ine ! E u respec t p ă r e ­r i le oamen i lo r .

— Mai încet , d o m n u l e p r i m a r ! — îi s p u n . N u te repezi ca u n câ ine în jocu l de popice. Avem de d i s c u t a t l u c r u r i g r a v e .

Si m ă ' n f u n d a i , comod, în b ra ţ e l e u n u i fotoliu de piele.

— Ah, ce p l ă c u t e la d-ta ! — m a i a d a u g , şi a p r i n d o ţ i g a r ă , o ţ i g a r ă f ină, p a r f u m a t ă , d i n t r ' o cut ie pe ca re d-1 p r i ­m a r o a v e a pe m a s ă .

— D o m n u l e ! — se r evo l t ă p ă r i n t e l e comune i . S p u n e repede ce a i de spus , si te poftesc î n c ' o d a t ă , . * ă fii cuv i inc ios şi să n u u i ţ i u n d e te afli.

T ă c u i . Aşa se ob i şnueş te : c â n d ai de s p u s l u c r u r i i m p o r t a n t e , t r ebu ie s ă te g â n d e ş t i m u l t şi cu socotea lă . E d r e p t că d-1 p r i m a r n u m a i f luera a c u m , şi bă ga i de s e a m ă că a v e a p u m n i i încleş­t a ţ i .

— Am veni t cu g â n d u r i paşn ice , d-le p r i m a r , fii l in iş t i t .

— Ce pofteşti , d o m n u l e ? — Nu a m nic io ocupa ţ ie , n ic io mese­

rie.... — N ' a m p o s t u r i \ a . a n t e ! — se g r ă b i

să m ă î n t r e r u p ă . — T r e a b a d-tale . Ce-mi p a s ă mie d a c ă

s u n t s a u n u p o s t u r i v a c a n t e ? N ' a m veni t d u p ă s lu jbă !

— D o m n u l e !... — Vezi ? Dece n u eş t i l in i ş t i t ?! — D a r s p u n e oda tă , d o m n u l e , ce a i

de s p u s ! — D o m n u l e p r i m a r , eu s u n t v a g a b o n d

c u m s ' a r zice. N u a m pe n i m e n i şi n i ­m i c : n ic i n e v a s t ă , n ic i casă. . . î n t r ' u n cu­v â n t : s u n t s i n g u r şi p l ic t is i t . Şi pe de­a s u p r a , s u n t s ă r ac - l i p i t şi gol... p r e c u m binevoeş t i a vedea . Şi m ' a m g â n d i t că — în def ini t iv — p e n t r u c e n ' a ş t r ă i şi eu în be l şug m ă c a r o s ă p t ă m â n ă ? Sau , d a c ă n u se poate. . . s ă p u n c a p a c mi ­zeriei, c u r m â n d u - m i v i a ţ a !

— Ce tot vorbeş t i acolo, d o m n u l e ?! — se m i n u n ă p ă r i n t e l e c o m u n e i , m a i do­mol i t .

— Ş i -am veni t la d-ta, — c o n t i n u u , a p r i n z â n d înc 'o ţ i g a r ă — să-ţ i p r o p u n o afacere .

P a u z ă şi fum. — Vorbeş te ! — Vagabonz i i s u n t î n m o r m â n t a ţ i pe

che l t u i a l a p r i m ă r i e i , nu - i a ş a ? — Da, pe c h e l t u i a l a p r i m ă r i e i ! — r ă s ­

p u n s e d-1 p r i m a r , foa r te n e d u m e r i t . — Şi c a m l a ce s u m ă se r i d i c ă t o t a lu l

che l tue l i lo r p e n t r u î n m o r m â n t a r e a u n u i as t fe l de ind iv id ?

M I R C E A DAMIAN

— Ce-ţi p a s ă d-tale ?! — î m i p a s ă . L a ce s u m ă ? P r i m a r u l îm i spuse o s u m ă f a n t a s t i c ă

p e n t r u s ă r ă c i a m e a . Zâmbi i . S 'ar fi pu ­tu t t r ă i m i n u n a t cu b a n i i aceş t ia , u n t i m p o a r e c a r e .

— Ş i - a c u m a , să vedeţ i a f ace rea de ca re vă v o r b e a m .

— Să v e d e m ! — Dacă eu m i - a ş face s e a m a , v a -tre­

bu i să m ă î n m o r m â n t a ţ i pe c h e l t u i a l a p r i m ă r i e i , nu- i a ş a ?

P r i m a r u l se r evo l t ă d i n n o u — I s p r ă v e ş t e o d a t ă , d o m n u l e !

— P ă i d a c ă n u vre i s ă -mi r ă s p u n z i ! Aşa e c 'aş fi î n m o r m â n t a t pe che l t u i a l a p r i m ă r i e i ?

— Domnule . . . — Repet : s u n t s i n g u r , s u n t s ă r a c şi

n ' a m nic io meserie . . . Aşa e c 'aş fi în­m o r m â n t a t pe che l t u i a l a p r i m ă r i e i ?

— F i re ş t e , d a c ă n u a i pe n imeni . . . — B u n ! N e g u s t o r i a e a s t a : eu con­

s imt să t r ăe sc , d a c ă - m i a c h i t a ţ i s u m a pe ca re a r t r e b u i s'o che l tu i ţ i cu î n m o r ­m â n t a r e a u n u i v a g a b o n d de cl. I ! Căci eu s u n t v a g a b o n d de el i tă !... L a r i g o a r e , v 'aş face şi dv. par te . . .

— Ce-ai s p u s ?! — şi t r e m u r a . — Gând i ţ i -vă bine , d-le p r i m a r : d a c ă

m ' a ş omor î , veţ i avea m a i m u l t de lu­cru : ac te , cosciug, d r i c , fu rn izor i , d is ­cursur i . . . Ori aşa , e m a i s i m p l u : îm i a-ch i t a ţ i s u m a pe ca re a r t r e b u i s'o chel­tu i ţ i cu toa t e n i m i c u r i l e as tea , şi n u mă. m a i o m o r !...

P r i m a r u l se c l ă t i n ă c a ş i c u m i-aş fi d a t cu u n p a r în cap . Apoi înv ine ţ i , în­cleş ta p u m n i i , î n c r u n t ă spr incenele . . . î ns fâ r ş i t , avea toa t e „ p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e " u n u i om scos d in ţ â ţ â n i . Şi ' n cepu s ă u r l e :

— D o m n u l e , eşti n e b u n ?! A f a r ă !... Afa răă !! A FA TtAAA .'/.'

A u r m a t o scenă î n t u n e c o a s ă . M ă r t u ­r i sesc , a m o m e m o r i e ce n u ş c h i o p ă t e a z ă ; î n s ă n u - m i a d u c a m i n t e în r u p t u l capu­lu i c u m a m a j u n s în s t r a d ă ! D a r de a j u n s , a m a j u n s . Şi — d e s i g u r — foar te repede . P e c â n d u n b inevo i to r m ă scu­t u r a de pra f — căci, pe s e m n e , cobo-r î s e m scă r i l e în di fer i te pozi ţ i i ! — m ă p o m e n i i z i când cu voce t a r e :

— Aşa s u n t o s e a m ă de o a m e n i : ne r ­voşi...

770. — U N I V E R S U L L I T E R A R

MATEI B E Y M I H A I L P O L I I I R O N I A D E

E r a de î n d e p ă r t a t ă o r i g i n ă g reacă , ui­t a se î n s ă de t a r a p a l i k a r i l o r şi devenise r o m â n neaoş .

Ii p l ă c e a u a m a r n i c p a n a de somn , să r ­m ă l u ţ e l e cu foi de vi ţă , m u s a c a l e l e cu p ă t l ă g e l e v ine te , fudul i i le de berbec i a r p e n t r u t rei , p a t r u ţ o iu r i de ţ u i că l u a t e i n a i n t e de m a s ă şi p e n t r u două , t r e i ba­ter i i de vin în t i m p u l mese i , se d a în vân t .

Chefuri le lui, la ca re t o a t ă p r o t i p e n d a ­da Bră i l e i e ra i n v i t a t ă , r ă m ă s e s e r ă de p o m i n ă . Ce m a i icre moi , ce m a i peşt i şi ce m a i v i n u r i , c â n d venea l u m e la m o ş i a lui delà S ă l c u ţ a şi ce m a i excurs i i pe Du­n ă r e , la Ei l ipoiu . R ă s u n a toa tă b a l t a B ră i l e i de ţ a m b a l e l e b a r a g l a d i n e l o r şi de chio te le chefli i lor.

De aceia ch i a r fusese s u p r a n u m i t d u m ­nea lu i , de că t r e u n r e n u m i t om de sp i r i t a l Bră i le i , Mate i Bey, a d i c ă Beyul Mate i şi aces t fericit joc de cuv in te făcuse fu­ro r i în B r ă i l a d i n a i n t e a r ă z b o i u l u i .

T re i p r e t en ţ i i avusese conu Mate i în v i a ţ a d u m n e a l u i : că e s t r a ş n i c că lă re ţ , că se pr icepe în „ a r t a c u l i n a r ă " şi că-i ă l m a i a l d r a c u l u i j u c ă t o r de pichet şi de p a n ţ a r o l ă clin ţ a r a r o m â n e a s c ă .

Nici la poke r n u se l ă s a d u m n e a l u i m a i prejos , d a r n ' a v e a c h i a r a ş a de m a r i pre­t en ţ i i ; pe c â n d l a p ichet şi la p a n ţ a r o l ă , fe rească D u m n e z e u .

De aceia , f ă r ă să fie violent , conu Ma­tei n u p r e a e r a m u l ţ u m i t c â n d p ie rdea , m a i a les că toţ i care j u c a u cu d u m n e a ­lui e r a u „ a g e a m u c l i i " .

Şi d a c ă se î n t â m p l a să p i a r d ă m a i m u l t decâ t o p a r t i d ă , începea s ă azvâ r l e câte u n Hr i s to s , câ te u n P a ş t e , s a u câte o Cruce . Nu la a d r e s a cu iva , ci a ş a la a-d r e s a că r ţ i lo r , căci de altfel Conu Mate i e r a om sub ţ i r e şi c re scu t cu m u l t e deli-c a t e ţ u r i .

La p a n ţ a r o l ă se e n e r v a m a i des d-lui, m a i a les c â n d avea de a face cu p a r t e ­ne r i d in cale a f a r ă de a g e a m i i .

P a n ţ a r o l ă e u n joc, ca re a r e la bază u n p r i n c i p i u f u n d a m e n t a l , pe ca re Conul Mate i îl r e p e t ă î n t r ' u n a : „Să loveşti în­t o t d e a u n a în cel care a r e m a i m u l t e " , (ad ică m a i m u l t e punc te ) . Ei b ine deşi p r i n c i p i u l ăsta-1 a t â t de s imp lu , s u n t o m u l ţ i m e de p e r s o a n e ca re fie d in pros t ie , fie d in r e a vo in ţ ă n u vor să-1 apl ice .

A t u n c i Conu Mate i se s u p ă r ă , a r u n c ă u n „boule", u n „ id io tu le" şi d a c ă l u c r u l se r epe t ă , i n t r ă la b ă n u e l i şi începe să r ă c n e a s c ă : t â l h a r i l o r ! h o ţ i l o r ! b a n d i ţ i ­lor ! V 'a ţ i în ţe les să m ă fu ra ţ i ! ! etc

Vorbele a s t ea , n u p r e a e m o ţ i o n e a z ă pe p a r t e n e r i i care-1 cunosc şi ca re r â d de se p r ă p ă d e s c , necă j indu-1 .

Co,nu Mate i îşi ese a t u n c i cu to tu l d in să r i t e , a z v â r l ă căr ţ i le , s p u n e că a s t a nu- i

pe rmis si se i n su l t ă s i n g u r z icând: că-i un pros t că joacă cu a s e m e n e a lichele.

Dacă se î n t â m p l ă să câş t ige , d u m n e a ­lui , e vesel şi foar te s p i r i t u a l . To tuş i n ic i o d a t ă nu- i m u l ţ u m i t . Când face cinci punc te , a r v rea să facă opt şi c â n d face opt, a r v rea să le facă pe toa te u n s p r e ­zece. P a r t e n e r i i să i ob i şnu i ţ i s u n t Conul Ia neu, vechi şi b u n pr ie ten şi C o a n a A-l ina , so ţ ia d-lui.

Coana Alina este o femee cu m u l t e ca­l i tă ţ i . Gospodină excelentă , n e m ţ i t ă , f ran­ţuz i tă , este în curen t cu toa te nou t ă ţ i l e de l i b r ă r i e şi-ţi face p lăcere să vorbeş t i cu ea. Are însă si d u m n e a e i unele me­tehne .

C o a n a Alina e de pa t ruzec i şi doi de an i , nici ma i mul t , nici m a i pu ţ in .

In f iecare an la 25 Mar t ie împ l ineş t e pa t ruzec i şi doi de an i fix.

Dacă vre-o p e r s o a n ă prost c rescu tă o î n t r eabă câţ i an i a re , Coana Alina r ă s ­p u n d e inva r i ab i l , cu acea iubi re de exac­t i t a te şi de a m ă n u n t pe- care o au fe­m e i l e : „pa t ruzec i si doi de an i si două lun i ' ' s a u „pa t ruzec i şi doi de a n i f ă r ă două lun i " . De; inde de dispozi ţ ie şi de m o m e n t .

Ei b ine , deşi de | a t ruzec i şi doi de an i . Coana Alina şi-a t u n s p ă r u l şi la împo­t r iv i r i le m e m b r i l o r famil ie i d u m n e a e i r ă s p u n d e a d â r z ă : „aşa v reau , a ş a fac" şi aşa a făcut . *

S p r e deosebire de ceilalţ i m e m b r i i ai famil iei pe Conul Matei făe rea p ă r u l u i 1-a l ă s a t rece. Dot i in iasa a r e opinii libe­r a l e şi o r e m a r c a b i l ă doză de scept ic ism.

Când n auz i t că soţia sa vrea să-şi ra­teze zulufi i bălai.- s'a exp r ima t ca tegor ie z i când : „Despre p a r t e a mea poate să u m ­ble si fără n ă d r a g i " . .

Cu toa te aces te mici m e t e h n e . C o a n a Al ina este, d u p ă cum a m s p u s m a i sus , o femee pl ină de ca l i t ă ţ i şi Conul Matei e p r i m u l ca re o ap rec i ază .

Totuş i , cu toa tă in te l igen ta ei, p a n ţ a ­ro lă n 'o pr icepe şi pace ; ma i a les pr inc i ­piul f u n d a m e n t a l nu-1 pr icepe şi pace .

„Mă, fetiţo, m ă " , îi explică la orice pa r ­t i dă Conu Matei , „pr icepe şi tu oda tă că la jocul ăs ta t r ebue să loveşti în ăl care a r e m a i m u l t e " şi C o a n a Alina n u pri­cepe.

Deci Coana Alina nu apl ică p r inc ip iu l şi când îl apl ică , îl apl ică pe dos, adică loveşte în cel care a r e m a i mu l t e , a t u n c i când Conu Matei a r e m a i m u l t e .

Să te ţii c a t a s t ro f ă ! Conu Matei r ăcneş t e fur ios : „ N u m a i la

alţ i i te ch io răş t i , da la mine n u " . Ceiace nu poa te să sufere, pen ( rucă - i

a d u c gh in ion sun t „ l ieoştometcele" . Cine a juca t că r ţ i ştie că î n a i n t e de a

fi î m p ă r ţ i t e , după ce au fost a m e s t e c a t e , t r ebue t ă i a t e .

Căr ţ i l e se tae la toa te jocur i le : con ţ ină , t ab ine t , p a n ţ a r o l ă , 1 reizeci şi unu , .şaizeci şi şase , popa -p ros tu , toci, m a c a , pichet , écar té , pocker , b r idge , m a u s , b a c a r a , chemin-de-fer etc.

Ei bine, dacă în loc să tai n o r m a l , ceia­ce î n s e a m n ă că de spa r ţ i pache tu l (Іэ că r ţ i în două , scoţi în mod del icat de là mi j locul p a c h e t u l u i câteva că r ţ i si le pui d e a s u p r a , se c h e a m ă c'ai făcut u n ,,1'leoş-t o m e t r u " şi c â n d ai făcut un fleoşfome-t r u î n s e a m n ă inva r i ab i l că, d- lui Conul Mate i a pierdut, p a r t i d a .

De aceia nu or ic ine poate face fleoşfo-m e t r e j u c â n d cu Conu Matei , p e n t r u că D u m n e a l u i se revol tă , ţ ipă si face scan­

dal , t r i m i ţ â n d , ca m ă s u r ă de precauţi-une , la o r i g i n ă l i eoş tome t ru l şi pe cal care-1 va execu ta .

Dacă to tuş i n u ţ i i s e a m ă de amenin­ţ ă r i , t rec i peste o r i g i n ă şi a i destulă au­to r i t a t e ca să execuţ i f leoştometrul , par­t ida devine t r a g i c ă . Conu Mate i se face v â n ă t , s f â r ş i tu l e p o n c t u â t de energici I l r i s tos i şi D u m n e z e i i a r Dumnea lu i a-f i rmă h o t ă r â t că f leoştometrele nu-s per­mise ia r dacă - l con t raz ic i s t r igă tare: „Pe conş t i in ţ a m e a de o m ! "

Din cele câte a m povest i t p â n ă acum, aţ i putea să vă îndoi ţ i de f ineţa lui Conu Matei . T o t u ş i vă rog să m ă credeţi că D u m n e a l u i e obraz sub ţ i r e şi crescut cu mul t e de l i ca l e ţu r i . Dealtfel , a făout şcoa­la la „ B ă r b i e r i " delà Iaş i . S t r a şn i c pen­sion şi sever nevoe m a r e ! Şi a c u m se în­t i na ră Conu Mate i c â n d vorbeşte de ce­lebru l L a v r a c h i , t e r ib i lu l subdirector. Bre, bre , br.e ce om al d r a c u l u i , ce frică si ce respect a v e a u băe ţ i i de el. Asta însă nu-1 împied ica să m ă n â n c e o d a t ă pe tri­m e s t r u câte o s f ân t ă de b ă t a e delà elevi. Nota ţ i bine, o d a t ă pe • t r i m e s t r u numai, era un record, la al te pens ioane subdi­rector i i m â n c a u b ă t a e în fiecare zi.

S t r a ş n i c ă şcoală „ B ă r b i e r i " şi severă nevoe m a r e !

Conu Matei era u n elev teribil . A eşit de acolo bu rdu f de ca r te . Si acum din când în carul m a i recită câ teva fraze din Nenofon sau Tuc id ide şi d u p ă recitare îsi e x p r i m ă a d m i r a ţ i a z icând: „O dan­telă !"

Delà B ă r b i e r i a c ă p ă t a t Dumnealui g u s t u l c i t i tu lu i , căci Conul Matei e lec­t u r e s î nd răc i t . Toa te r o m a n e l e franţu­zeşti pe care le ci teşte Coana Alina trec apoi p r i n m â n a lui .

De aceia când vine vo rba de câte o car te , Conu Mate i îşi aduce aminte ime­d i a t : „Aha, ă la ca r e s'a a m o r e z a t de sora nevesti-si , ca re iubea pe vă r ' su şi care I-a î m p u ş c a t pe el".

Conu Mate i a vo ia j a t m u l t şi ce n'a văzu t D u m n e a l u i ! In f iecare i a rnă , îna­in te de război , d u p ă s fâ r ş i tu l muncilor c â m p u l u i , p leca cu C o a n a Alina la Pa­ris, Nissa , Monte-Car lo , Milano, Veneţia, Roma , Napol i s a u Abazzia , la Corfu, Con­sta n t inopole s a u Atena , la Viena, Berlin sau M ü n c h e n .

Şi când venea înapoi , r ă s p u n d e a prie-, teniloi- care-1 î n t r e b a u de f rumuseţ i le vă­zute şi auz i t e : „Veneţ ia o „dante lă" , No­t r e -Dame o „ d a n t e l ă " , „Fre i schü tze" o „dan t e l ă " . Toa te e r a u dan t e l e !

f r u m o a s e t i m p u r i î n a i n t e de război! Viaţa, era u ş o a r ă . Conu Matei era mai t â n ă r si ban i i se c â ş t i g a u fără să-ţi dai s e a m a .

Acum l u c r u r i l e s 'au s c h i m b a t . Viaţa- i g rea , Conu Mate i a îmbătrâni t

si b a n i n u se m a i câ ş t i gă de loc. I s ' au l u a t moşi i le şi D u m n e a l u i la alt­

ceva n u se pr icepe . S'a m u t a t în Bucu­reş t i ca să facă a facer i , d a r nu-i merge p e n t r u c ă a r e d o u ă c u s u r u r i : e lacom şi se ' nc rede în t o a t ă l u m e a .

Pe Conu Mate i nu-1 ' i n t e r e sează decât a facer i le „Mar i " . Nu v i sează decât mi­l ioane şi zeci de mi l ioane şi p e n t r u a rea­liza a s e m e n e a lovi tur i , n u s t ă la îndo­ială să r i ş te câ te u n fleac de cincizeci, şaizeci de mi i de lei.

S fâ r ş i tu l e i n v a r i a b i l ace laş , fleacul se duce d r a c u l u i şi l o v i t u r a deasemenea . Şi d a c ă C o a n a Al ina îi face v r e u n reproş,

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 771

Conu Mate i îi r ă s p u n d e a u t o r i t a r : „N'o Í mă î n v ă ţ a ţ i voi pe m i n e " . Totuşi deş i e m a i s ă r a c , Conu M a t e i

nu şi-a s c h i m b a t n ă r a v u r i l e . M ă n â n c ă tot m â n c ă r u r i cu „soz"', bea to t ţ u i c ă de prune, joacă tot p a n ţ a r o l e şi se 'n fur ie a f leoştometre. Din c â n d în c â n d însă , la m a s ă , cu

arfuria p l i nă şi p a h a r u l goli t se ' n t r i s -tează şi d a c ă d î n t r eb i ce a r e î ţ i r ă s p u n d e melancolic: „Nu m ă g â n d e s c la m i n e , m g â n d e s c la v i i to ru l copii lor" .

Şi filozof, îş i u m p l e p a h a r u l ca s ă se întristeze c â n d îl va fi golit .

Dumnezeu î n s ă nu-1 l a s ă şi d in c â n d in când, d a c ă n u curge , p ică ; căci Conu Matei a fost t o a t ă v i a ţ a om c ins t i t şi a-äesea om b u n . Ţ ă r a n i i d u p ă moşi i le lu i Ştiau că boeru- i n ă z d r ă v a n d a r că-i om cinstit. La 1907 conacu l lui de là T ă m â -

a a r ă m a s n e a t i n s ; il p ă z i s e r ă ţ ă r a ­nii. P r i n t r e p re t en ţ i i l e C o n u l u i Mate i , numărasem şi ace ia de a fi m a r e c u n o s ­cător în ale „ a r t e i c u l i n a r e " şi n ' a m ce zice e m a r e ! Conu Mate i se pr icepe , n u urnă; el n ' a r e nevoe să gus t e ca s ă se

pronunţe. C u m vede o m â n c a r e îţi s p u n e înainte ,,e t u r b a t ă " s a u „ r a h a t " . Pepenii şi perele ţ i le s p u n e d i n a i n t e

dacă-s m ă l ă e ţ e şi s t r u g u r i i d a c ă - s acr i i , a veţi fi î n c h i p u i n d p robab i l că-i cine jtie ce filozofie s a u că D u m n e a l u i e v r ' u n rrăjitor. Nici u n a nici a l t a . L u c r u r i l e - s mult. m a i s imple . Oric ine poa te a j u n g e mnoscător în ale a r t e i cu l i na r e , îţi t r e -tae însă expe r i en ţ ă şi... s ă „ai idee de natematică", a s t a î n s e a m n ă să posezi ateva p r inc ip i i solide. Pr imul p r i n c i p i u e u r m ă t o r u l : „ N u s

iune decât m â n c ă r i l e cu „soz". Al doi lea îrincipiu e u r m ă t o r u l : „Toa te sozur i l e llrebue să fie cu d o m a d ă " , i a r a l t r e i l ea îrincipiu e : „ D o m a d a e r e g i n a z a r z a v a -rilor". î n a r m a t cu aces te p r i n c i p i i „a i ee de m a t e m a t i c ă " şi a v â n d idee de latematică, devii m a e s t r u . Deci, d o m n i -ir, care v re ţ i să fiţi c u n o s c ă t o r i , în ale irtei cu l i na r e , l ua ţ i a m i n t e : „Soz" şi Domadă", „ D o m a d ă " şi „Soz". Ecce ve-itas ! Dar, d u p ă c u m a m s p u s m a i sus , , ,ma-anatica" n u a j u n g e ; iţi m a i t r e b u e şi iperienţă şi e x p e r i e n ţ a e m a i g r e a de lobândit. Ehe, ce om e Conu M a t e i - ş i ce expe-ienţă v a s t ă ! Din de l ica te ţă , ca s ă n u gnească a m o r u l p r o p r i u de g o s p o d i n ă

Coanei Alinei , d u m n e a l u i n u se p ro -iunţă î n t o t d e a u n a . D a c ă nu- i p lace , d ă irfuria la o p a r t e şi n ü m ă n â n c ă şi »că to tuş i C o a n a Al ina îi cere s ă se m u n t e , el r ă s p u n d e fin : „e b u n , d a r ică sozul avea o „ idee" m a i m u l t ă do-iadă, e r a şi m a i b u n " . Gustul e u n s imţ foar te subt i l , de aceea tom Matei a găs i t t e r m e n u l t e h n i c ca r e se potr iveş te „ ideia" .

0 idee" m a i m u l t , o „ idee" m a i pu -n, ce fin şi ce expres iv ! Să n u credeţ i că D u m n e a l u i m ă n â n c ă uit, nu, g u s t ă ca o p ă s ă r i c ă . Ia m â n c a r e a pe far fur ie , o r ă s p â n d e ş t e r'direcţia celor p a t r u p u n c t e c a r d i n a l e apoi, după ce a m â n c a t u n s i n g u r p u n c t

irdinal, s t r i gă t a r e : „ia de a ic i" . Şi la b ă u t u r ă o ia domol . P â n ă s ă и un p a h a r de v in cu rge m u l t ă a p ă Dunăre. C o a n a Al ina , care-i s p i r i t u a l ă momentele ei p i e rdu t e , 1-a s u p r a n u m i t ,

in cauza a c e a s t a : „compte -gou t t e s" . In rea l i t a te , D u m n e a l u i n u bea, ci suge , ige ca u n copi laş nev inova t . î ş i ţ u g u e izele şi le a p r o p i e cu m u l t ă b ă g a r e

seamă de l ichid ; în aceste so l emne omente, cu t o a t ă m u s t a ţ a - i s tu foasă , fura lui c a p ă t ă o expres ie cop i l ă r ea scă .

Conu Mate i a r e m a r e d i sp re ţ p e n t r u s t r ă i n i , m a i a les p e n t r u F r a n c e z i , deşi e francofi l . „Nişte boi", s p u n e el cu o voce t u n ă t o a r e , „ n ' a u n ic i o m â n c a r e cu soz şi n ' a u idee de geograf ie" . D u m n e a -

' lui cunoaş t e foar te b ine geograf ia . „Băr ­b i e r i " s ă r a c u l ! S t r a ş n i c ă şcoa lă şi ce m a i subd i r ec to r L a v r a c h i ă la , f e rească D u m n e z e u , b ă g a s e s p a i m a în t o a t ă şcolă-r i m e a !

Zic, deci , Conul Mate i se pr icepe te r i ­bil în geograf ie . Asta- i p e r m i t e să a i b ă idei c la re de sp re popoa re şi ţ ă r i .

Conu Mate i nu- i u n egoist , n u u ! Ideile lu i s u n t publ ice , le s p u n e la t o a t ă

l u m e a şi f ă r ă să se jeneze. D a c ă vede o c u c o a n ă m a i b ă t r â i o a r ă ,

că v r e a să facă pe t i ne r i ca , îi s p u n e ho-t ă r î t în p l i n ă l u m e :

„Ce f r u m o a s ă e ra i , c â n d e r a i t â n ă r ă , şi ce cu r t e t u r b a t ă - ţ i f ăceam. Eu a v e a m douăzec i şi cinci de a n i şi d u m n e a t a a v e a i op tsprezece" .

Oa re v â r s t a lu i Conu Mate i e cunos ­c u t ă de t o a t ă l u m e a : şaizeci şi cinci de a n i , b ă t u ţ i pe m u c h i e .

Conu Mate i e o fire i n d e p e n d e n t ă şi n u ştie să se căc iu lească . Ce a r e do s p u s ţi-o s p u n e în faţă , f ă r ă să se jeneze.

Nici nu- i p lace să fie că lca t pe coadă , şi cine-1 ca lcă , va i de m a m a lu i ! Conu Mate i deşi e m i c şi s lab , a r e m â n ă grea , .şi când îi vin d rac i i , ba t e cinci m a t a h a l e . C h i a r la şaizeci şi cinci de a n i n u prea i poa te s t a c ineva în cale şi lumea-1 ştie de frică, de là b i r j a r p â n ă la prefect .

Cu toa t e n ă r a v u r i l e lui , Conu Mate i a r e m u l ţ i p r i e ten i , p r i e t en i b u n i .

Ii a t r a g e f i rea lu i desch i să şi casa l a i p r i m i t o a r e . C â t ă l u m e n u i-a t r e c u t p r i n casă , n ' a m â n c a t şi n ' a b ă u t la m a s a lui , şi ce m â n c ă r i şi ce b ă u t u r i !

Cine n ' a m â n c a t „ ş a l ă u « la greque", gă t i t de C o a n a Al ina , n u ştie ce-i v i a ţ a . Ş a l ă u ă la grequc cu „soz" de d o m a d ă ;

t u r b a t ă m â n c a r e , îţi l i ng i buzele şi de­getele !

Da c i u l a m a u a de c iuperc i , d a „voi au, r e n i " u r i l e à la lourangeoise", d a p lă ­c in ta de drob, d a p i t a g r e c e a s c ă cu mie l , da ' p u l p ă de c ă p r i o a r ă ,,à la reine", da ' c io rba ţ i g ă n e a s c ă f ă c u t ă cu s â n g e de i epure , da ' beca ţe le m a r i n a t e , da ' p i ­laful de prepel i ţe , d a ' sa lmi i l e de r a ţ ă , da ' a n g h i n a r e l e „sautées".

Ce m â n c ă r i , ce b ă u t u r i , ce c a s ă p r i ­m i t o a r e şi ce o a m e n i c u m s e c a d e !

P e n t r u c ă veni v o r b a de v â n a t , pot să vă s p u n că D u m n e a l u i , Conu Matei , fu­sese v â n ă t o r m a r e în t ine re ţe . N u m a i că avea u n m i c cusu r , pe care-1 a r e şi a c u m , n u poa te să î n c h i d ă u n s i n g u r ochi, n u poa te şi pace ! Din c a u z a a s t a , c â n d pleca la v â n ă t o a r e se lega la ochi. Aşa lega t Ia u n ochiu v â n a Conu Mate i şi v â n a b ine . Câte r a ţ e , câ ţ i i e p u r i şi câ te be-ca ţe a î m p u ş c a t D u m n e a l u i , s ă a m eu,' a t â ţ i a ban i .

De c â t ă v a v reme , Conu Mate i n u se s imte a ş a b ine , s t ă în c a s ă şi ci teşte ro ­m a n e f r an ţuzeş t i , cu b a t e r i a l â n g ă el. Tuşeş te şi-1 dor p ic ioare le . Ce vre ţ i , g u t a şi b ă t r â n e ţ e a .

D a r Conu Mate i n u se emoţ ionează de a t â t a l uc ru , n u u ! î ş i bea încet vi-n i şo ru l şi p r i e t en i lo r ca re v in să-1 v a d ă , le s p u n e aga le : „Mă c u r ă ţ şi eu".

„Iţ i m a i aduc i a m i n t e , Mate i" , îl în­t r e a b ă câte u n pr ie ten , „de excu r s i a ca re a m făcut-o în 1905, delà N i s s a la Gorge du L o u p ? F r u m o a s e poziţ i i , a i ?". „Mie-mi spui , o d a n t e l ă !" r ă s p u n d e p r o m p t Conu Ma*! ei.

„Da p ă s t r ă v i i ca re i - am m â n c a t la ca­b a r e t u l „Au porc-épic"? „ T u r b a ţ i " , r ă s ­p u n d e Conu Mate i . „Da ' d a c ă e r a u o idee m a i p r ă j i ţ i e r a u şi m a i t u r b a ţ i !".

M I H A I L F O L I I Í RON I AD E

I N R Ä S P Ä R,

SĂ SE GENERALIZEZE ! D a r n u m a i în l u m e a i n g i n e r e a s c ă se

î n t â l n e s c v â n ă t o r i de t i t l u r i ? D e p a r t e de noi o a s e m e n e a închee re

pe ca r e p r a c t i c a z i ln ică o r e s p i n g e . Şi i a t ă câ t eva c a z u r i d in acelea pe ca re n i le fu rn i zează m a i a les orăşe le le .şi su­burb i i l e .

Mai g r e u veţi g ă s i t i t l u r i fu ra te în lu­m e a j u r i d i c ă — aic i l eg iu i to ru l a fost d r a s t i c — l u c r u ca r e s ' a r p u t e a s p u n e şi de sp re l u m e a m e d i c a l ă , d a c ă n ' a r fi c a t e g o r i a felceri lor şi m a i a les a den t i ş ­t i lor . Se c u n o a ş t e s c a n d a l u l , n e î n c h e i a t încă , d in d e n t i s t i c a r o m â n e a s c ă . Refu­g i a ţ i pol i t ic i s a u opo r tun i ş t i , o a m e n i f ă r ă t i t l u r i , ave r e şi mese r ie , ind iv iz i suspec ţ i cu t r e c u t u l pe rde lu i t cu cel m a l n e g r u z ă b r a n i c , d a m e a p e t i s a n t e , s ' au pomen i t , deoda t ă , î n t r e g r a n i ţ e l e m a r i i R o m â n i i , s i n g u r i , izolaţ i , m u r i t o r i de foame. N a t u r a l că t r e b u i a u să facă şi ei ceva. Ce ?

Uni i s 'au făcu t s a m s a r i , a l ţ i i n e g u s ­to r i ; u n i i s ' au a p u c a t de fu ra t , a l ţ i i de den t i s t i c a . De-aici n u m ă r u l i m e n s al a-ce lora car i , cu f i r m ă s a u fă ră , exerc i ­t a u aceas t ă b ă n o a s ă mese r i e , a l i m e n t a t ă m a i a les de snobi , îmbogă ţ i ţ i de r ă s b o i u şi cucoane .

De-aici : ver i f ică r i de t i t l u r i , p robe , e-x a m e n e : e r a în joc d o a r s ă n ă t a t e a pu ­bl ică ! Şi l u c r u r i l e s 'au c a m t e r m i n a t —

spre s a t i s f ace rea g e n e r a l ă . Fa l ş i i den­t iş t i p a r e să se fi a p u c a t de a l tă mese ­rie , d a c ă n u vor fi c o n t i n u â n d s ă p r a c ­tice, p r i n c ine şt ie ce fund de m a h a l a , a l ă t u r i de doftorese şi sub f i r ăg i .

I a t ă de ce c r e d e m că m ă s u r a t r ebue -şte g e n e r a l i z a t ă . In s â n u l f iecărei bres le să se i n s t i t u e c o m i s i u n i se r ioase ca re s ă î n t r e p r i n d ă — cu t o a t ă scrupulozi ta tea—• c a m p a n i a de ver i f i ca re a t i t l u r i lo r , s m u l g â n d f ă r ă m i l ă penele de î m p r u ­m u t s a u b l a n a de leu de pe spa te le li­nei s imple c ioare s a u a u n u i m ă g a r o-bici nui t .

E o d a t o r i e de c o n ş t i i n ţ ă p e n t r u u u s t a t ca re v r e a s ă p rogreseze cu a j u t o r u l a d e v ă r a t e l o r va lor i .

P A U L I. P A P A D O P O L

772. — U N I V E R S U L L I T E R A R

D I N D O C U M E N T E L E P O S T U M E A L E C L U B U L U I P I C K W I C K

— POVESTEA BĂTRÂNULUI SECRETAR -

F ă r ă s ă se s a t u r e c â t u ş i de p u ţ i n de succes , i m p l a c a b i l a d u ş m ă n i e a lu i Hey-l i n g p ă r e a că sporeş te cu r u i n a ce o pusese la cale. F u r i a lu i fu f ă r ă m a r g i n i c â n d af lă fuga b ă t r â n u l u i . I n t u r b a r e , s c r â ş n i a d i n d in ţ i , îşi s m u l g e a p ă r u l şi b l e s t e m a or ibi l o a m e n i i , c ă r o r a î n c r e d i n ­ţ a s e a r e s t a r e a . I n fine, nu- i se p u t u d a o m â n g â e r e de l in i ş te de cât p r i n a s igu ­r ă r i r e p e t a t e că f u g a r u l v a fi cu s igu­r a n ţ ă descoper i t . Se t r i m i s e o a m e n i în t oa t e d i recţ i i le , se r e c u r s e l a t oa t e s t r a ­t a g e m e l e de î n c h i p u i t ca s ă se afle locul r e f u g i u l u i ; d a r fu în z a d a r şi şase l u n i t r e c u r ă f ă r ă a fi posibi l s ă se r e g ă ­sească .

I n t r ' o s e a r ă , la o o r ă î n a i n t a t ă , Hey-l ing , de ca r e n u se auz i se vo rb indu- se de m a i m u l t e s ă p t ă m â n i , se d u s e l a lo c u i n t a p a r t i c u l a r ă a a v o c a t u l u i s ă u şi-i c o m u n i c ă că c ineva cere să-i vo rbea scă n u m a i de câ t . Avoca tu l r e c u n o s c u s e vo-vea d i n s u s u l scă r i i , d a r n a i n t e ca s ă d e a o r d i n u l să-1 l ase a i n t r a , H e y l i n g u r c a s e t r ep te le şi i n t r ă , pa l id , p a l p i t â n d î n sa lon . Dupe ce înch i se u ş a , de f r ică s ă n u fie auz i t , căzu pe u n s c a u n ş i zise cu o voce j o a s ă :

— L ' a m găs i t , în fine ! — Ce s p u i ? făcu a v o c a t u l . F o a r t e b ine ,

d-le, foar te b ine . — E a s c u n s î n t r ' o m i z e r a b i l ă l o c u i n ţ ă

l a C a m d e n 1 ) . P o a t e că fu m a i b ine că-1 p i e r d u r ă m d in vedere , căci a t r ă i t s in­g u r în cea m a i ab j ec t ă mizer ie . E să­r a c , p r e a s ă r a c .

— F o a r t e b ine , zise a v o c a t u l . Veti face c a p t u r a m â i n e , de s igu r .

— Da... aş tep ta ţ i . . . n u , p o i m â i n e . Sun­te ţ i s u r p r i n s că d a u înapo i , a d a o g ă cl ien­tu l cu u n s u r â s oribi l , d a r u i t a s e m . . P o i m â i n e e o a n i v e r s a r e în v i a ţ a sa . Să fie p o i m â i n e .

— F o a r t e b ine . Vre ţ i s ă sc r i ţ i i n s t r u c ­ţ i un i l e gă rze i .

T T e s t a m e n t u l p r evedea u n s i n g u r moş ­

ten i to r , pe cel d i n t â i nepo t n ă s c u t . I a r ei e r a u t r e i g e m e n i şi m a m a le m u r i s e năs ­c â n d .

V o i n ţ a u n c h i u l u i b o g a t e r a ne îndoe ln i câ . J u d e c ă t o r u l c ă u t ă z a d a r n i c să.-i dea o in­t e r p r e t a r e p o t r i v i t ă î m p r e j u r ă r i l o r . N u r e u ş i decâ t să se î ncu rce şi s ă d e s n ă d ă j d u i a s c ă .

D i s p e r a t îi c h e m ă la s ine pe cei t re i gemen i , î n t r e b â n d u - i r ă s t i t :

— C a r e d i n t r e voi e cel d i n t â i n ă s ­cu t ? •:

Cei t r e i r e p e t a r ă în cor cu o c r e d i n ţ ă n e p r e f ă c u t ă :

— E u ! J u d e c ă t o r u l îş i înf ipse oche la r i i pe

n a s , le p o r u n c i s ă facă de t re i or i cerc î n j u r u l lor, îi p r iv i d i n fa ţă , îi e x a m i n a d i n l ă t u r i şi n e d u m e r i t ca şi m a i î na ­i n t e îi î n t r e b ă d i n n o u :

— Nu, s ă m ă i a de ac i l a opt c e a s u r i s e a r a şi-1 voi înso ţ i c h i a r eu.

In a d e v ă r , se î n t r u n i r ă la o r a conve­n i t ă şi l u â n d o t r ă s u r ă cu chir ie , spu­s e r ă v iz i t iu lu i s ă o p r e a s c ă în colţul ve-chei şosele, l â n g ă Work-Louse d i n Cam­den. Când a j u n s e r ă , î nop ta se . U r m a r ă zi­d u l s p i t a l u l u i v e t e r i n a r şi i n t r a r ă î n t r ' o s t r ă d u ţ ă dezola tă , î n c o n j u r a t ă de ş a n ţ u r i şi de c â m p .

D u p ă ce-şi î n d e s ă p ă l ă r i a pe ochi şi se î n f ă ş u r ă în m a n t a , H e y l i n g se opr i î n a i n t e a u n e i case , cea m a i m i z e r a b i l ă d in a c e a u l i ţ ă , şi b ă t u înce t i şor la u ş ă . E a fu i m e d i a t de sch i s ă de o b ă t r â n ă ca re făcu u n s a l u t cu în ţe les . H e y l i n g zise înce t i şor g a r d e i s ă aş tep te , u r c ă s c a r a , deschise u ş a u n e i o d ă i şi i n t r ă r epede .

Obiectul ce rce t ă r i l o r sa le n e î m b l â n z i t e , b ă t r â n u l bacce l i t a c u m , s t ă t e a la o m a ­să veche de b r a d , pe ca r e n u e r a de câ t o l u m â n a r e . L a i n t r a r e a u n u i s t r e in , t r e s ă r i şi se r i d i c ă cu g reu .

— Ce m a i este ? Ce m a i este ? î n t r e b ă el cu o voce s p a r t ă . Ce n e m e r n i c i e n o u ă m a i e ş i a s t a ? Ce poft i ţ i ?

— U n c u v â n t cu dvs., r ă s p u n s e Hey­l ing . I n ace l a ş t i m p se a şeză la celait, c a p ă t de m a s ă şi a r u n c â n d m a n t a u a şi p ă l ă r i a , îşi descoper i t r ă s ă t u r i l e .

B ă t r â n u l , a t i n s de s u r p r i z ă , căzu pe s c a u n u l s ă u şi s t r â n g â n d u - ş i m â i n e l e , c o n t e m p l ă a c e a s t ă a p a r i ţ i e cu o p r iv i r e a m e s t e c a t ă de o r o a r e şi de fr ică.

— S u n t azi , şase a n i , s p u s e Hey l ing , de c â n d ţ i - a m p r e t i n s v i a ţ a ce-mi da to ­rez i p e n t r u copi lul m e u . B ă t r â n e , l â n g ă c a d a v r u l fiicei t a l e a m j u r a t s ă t â r ă s c o v i a ţ ă de r ă z b u n a r e . De a t u n c i n u m i - a m r e g r e t a t o s e c u n d ă j u r ă m â n t u l ; d a r d a c ă a m fost capabi l să-1 ţ in în a m i n t i r e a u-ne i s i n g u r e p r iv i r i a inocente i c r e a t u r i , c â n d m u r e a f ă r ă s u s p i n , s u b ochii m e i ; a m i n t i r e a feţei î n fome ta t e a neno roc i t u ­lu i n o s t r u copil, m ' a u î n t ă r i t s ă - m i în­dep l inesc s a r c i n a . I ţ i r e a m i n t e ş t i de pr i ­m a m e a r e v a n ş ă ; a s t a e u l t i m a .

N — Care d i n t r e voi e cel d i n t â i n ă s ­

c u t ? I a r ei r e p e t a r ă l in i ş t i ţ i în cor : — E u ! — Să v ă i a d r a c u l — zise j u d e c ă t o r u l

şi îi t r i m i s e s ă se p l i m b e ' p â n ă a d o u a zi. — Voiu î n e b u n i — îşi zise cu s incer i ­

t a t e j u d e c ă t o r u l . N i m e n i în l u m e n u îmi va p u t e a spune , c a r e d i n t r e ei e cel d in­t â i n ă s c u t . Vai , d a c ă a r t r ă i m a m a lor, p r o b l e m a a r fi m a i s i m p l ă .

J u d e c ă t o r u l n u d o r m i t o a t ă n o a p t e a şi a l te şase nop ţ i d e a r â n d u l . Citi f ă r ă în­t r e r u p e r e t oa t e că r ţ i l e de legi, c o n s u l t ă t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e în m a t e r i e de j u r i s -p r u d e n ţ ă şi se t rez i că e m a i n e h o t ă r î t decâ t î n a i n t e în a l ua vreo h o t ă r î r e po­t r i v i t ă cu d r e p t a t e a .

I n a ş a p t e a n o a p t e răsfoi opt v o l u m e în opt l imbi ; î n v ă ţ ă d e a r o s t u l d r e p t u l r o m a n şi în u r m ă a d o r m i ch inu i t .

D in fer ic i re a v u u n vis mân tu i to r . . . .

C H A R L E S DICKENS

B ă t r â n u l se c u t r e m u r ă ; mâinele îi a-l u n e c a r ă f ă r ă nici o p u t e r e în lungul coas te lor .

— M â i n e p ă r ă s e s c Angl ia , u r m ă Hey­l ing d u p e o p a u z ă de u n moment. In n o a p t e a a s t a te î n c h i n m o r ţ i i de viu la ca re m ă c o n d a m n a s e ş i , o închisoare lip­sită, de vre-o s p e r a n ţ ă !...

Acif f ixând ochii pe b ă t r â n , înceta să m a i v o rb eas că ; a p r o p i e l umânarea de f a ţ a lu i de s f i gu ra t ă , o puse încetişor pe m a s ă şi p ă r ă s i c a m e r a .

— Ai face b ine s ă te u r c i la bătrân, cred că-i e r ă u , zise el femeei, deschl z â n d u ş a d in s t r a d ă şi făcând semn o-m u l u i de gardă, să-1 u rmeze . Femeea înch ise uşa , u r c ă cât m a i repede scara şi găs i b ă t r â n u l . . . m o r t !

Ia tă u n a d i n cele m a i p lăcute grădini b r i t an i ce , î n t r ' u n u l d i n cimitirele cole m a i l in i ş t i te a le c o m i t a t u l u i Kent, unde florile să lba tece se î m p r e u n ă cu iarba, u n d e p ă s ă r i l e c â n t ă f ă r ă încetare, sub o p i a t r ă s i m p l ă şi l u s t r u i t ă , repauzează în pace m a m a şi copi lul . D a r cenuşa ta­t ă l u i n u e a m e s t e c a t ă cu a lor şi, dupe u l t i m a sa expedi ţ ie , a v o c a t u l nu mai avu n ic i o n o u t a t e de la c i u d a t u l său client.

C â n d b ă t r â n u l s e c r e t a r sfârşi poves­t ea sa, se r id i că , se a p r o p i e de una din a c ă ţ ă t o a r e l e d i n pere te ş i luându-şi pă­l ă r i a şi h a i n a şi-le p u s e liniştit; apoi, f ă r ă să m a i a d a o g e u n cuvânt , se înde­p ă r t ă încet . D o m n u l cu butoni i de mo­zaic a d o r m i s e p ro fund şi în t imp ce cea m a i m a r e p a r t e d i n a s i s t en ţ i erau grav o c u p a ţ i cu m o ţ ă i a l a d e a s u p r a paharelor de groy , d-1 P i c k w i c k se re t rase fără s& fie băgat, de s e a m ă . Işi p lă t i partea lui câ t şi a lu i S a m . şi câte-şi doi părăsiră v ră j i l e „Cioarci în var".

T r a d . de G. I. CRIVĂŢ — S F Â R Ş I T —

I I E r a păz i t o ru l por ţ i i r a i u lu i . Se juca

cu o d u z i n ă de chei, în t i m p ce cu mâna s t â n g ă îşi m â n g â i a b a r b a a lbă şi îşi zi­cea, :

— M u l ţ u m e s c u - ţ i D o a m n e că m'ai luat de pe p ă m â n t şi a i l ă s a t în sarcina al­tora, g r e a u a p r o b l e m ă a moştenir i i ce­lor t re i g e m e n i .

Zise şi apo i fu c u p r i n s de o spaimă îng roz i t oa re .

P e poteca ce conduce l a ra i , veneau ţ i n â n n d u - s e de m â n ă , gemen i i moşteni­to r i . I a r în c a r t e a vieţi i lor, judecăto­r u l p u t u să c i t ească : „ N u m a i cel din­tâ i n ă s c u t v a i n t r a în î m p ă r ă ţ i a ceru­r i lo r" .

— Care d i n t r e voi e cel d in t â i născut, se r ă s t i j u d e c ă t o r u l .

—- Eu, r ă c n i r ă g e m e n i i deoda tă în cor. J u d e c ă t o r u l îşi a d u s e a m i n t e că mama

g e m e n i l o r e în r a i . P o r u n c i să i se aducă

1) O s u b u r b i e a L o n d r e i .

R I G E M I

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 773

crificfili lertirci CRIZA CĂRŢII

C o n t i n u ă tot m a i m u l t d i s c u ţ i a s t â r ­n i t ă în j u r u l p rob lemei a t â t de acu t e a căr ţ i i . T o a t ă l u m e a e de aco rd că se ci­teşte p u ţ i n , că n u a r e t r ece re v o l u m u l de l i t e r a t u r ă , că r ă m â n î n ţ e sa t e cu capo­dopere m a g a z i i l e ed i tu r i lo r .

Cauze a u fost găs i t e des tu le , d a r a fost d i s c u t a t ă în deosebi, cea i n d i c a t ă de d. E. Lov inescu : f ap tu l că p r e s a n u d ă t o a t ă a t e n ţ i a c u v e n i t ă c ă r ţ i l o r de l i t e ra ­t u r ă , că n ic i u n z i a r n u a r e u n foileton de c r i t i că l i t e r a r ă r e g u l a t (cu o s i n g u r a excepţie se pa re ) . Că se d ă p r e f e r i n ţ ă al­tor m a n i f e s t ă r i in t e l ec tua le .

M ă r t u r i s i m că r e p r o ş u l e în p a r t e în ­d r e p t ă ţ i t . N u m a i în p a r t e .

Căci se p a r e că s u n t cauze m a i a d â n c i ca r i p r o v o a c ă a c e a s t ă n e a t e n ţ i e a p rese i fa tă de sc r i i to r i . Şi cea d i n t â i u , cea m a i g r a v ă d i n t r e ele e că sc r i i to r i i îşi ap l i că , u n i i f a ţ ă de al ţ i i , conspiraţia tăcerii. Ani de zile n u a m c rezu t a s t a , a n i de zile m i s 'a p ă r u t că e o poveste i n s i p i d ă a c e a s t a „consp i r a ţ i e a t ăce r i i " . D a r cu t i m p u l m ' a m conv ins de to t t r i s t u l ei adevăr , c a r e a r u p c ă o l u m i n ă r u ş i n o a s ă a s u p r a i n t e l ec tua l i t ă ţ i i s c r i i t o r u l u i ro ­m â n . Căci a s e m e n i u n u i n e g r u a f r i can , acest i n t e l ec tua l a l n o s t r u îşi î n c h i p u s că poa t e des f i in ţa o idee şi o p a g i n ă f r u m o a s ă ap l i cându- l e „ c o n s p i r a ţ i a t ă ­cerii".

Se v a i t ă sc r i i to r i i n o ş t r i că nu- i ci­teşte pub l i cu l ? D a r m a i î n t â i u n u se citesc ei î n t r e ei. S a u c h i a r d a c ă o fac

, în a s c u n s a c a s ă , a fec tează în v o r b ă şi în scris că n ic i o d a t ă n ' a u răs fo i t m ă c a r cărţ i le conf ra ţ i lo r lor. Li se p a r e că as t ­fel ş i -a r p i e rde din... d e m n i t a t e . De 15 ani n u î n t â l n e s c de cât a s t a l a s c u m p i i mei conf ra ţ i : „ r o m a n u l c u t ă r u i a ? N u ştiu, n u l - am citit"...

De altminteri de ce să acuzăm presa ' când n i c i u n a dintre revistele noastre,

voluminoase n u a r e o c r i t i că periodică a cărţilor româneşti ? (Că u n a d i n t r e ele

•» * • îna in te şi a r ă f â n d u - i copiii o î n t r e b ă mieros :

— C a r e d i n t r e ei e cel d i n t â i n ă s c u t ? M a m a g e m e n i l o r îi p r iv i cu d r a g , îi

m â n g â i e pe p ă r u l de a u r şi î n t o r c â n d u -se s p r e j u d e c ă t o r îi s p u s e cu h o t ă r i r e :

— Toţi t r e i s ' au n ă s c u t d e o d a t ă , toţ i trei s ă i n t r e în î m p ă r ă ţ i a ce ru r i lo r .

— S i m p l ă soluţ ie , d a r n e j u r i d i c ă — oftă j u d e c ă t o r u l şi lu f lndu-ş i i n i m a în dinţi se p r e z i n t ă în s t r a i e de s ă r b ă t o a r e în f a ţ a A t o t p u t e r n i c u l u i D u m n e z e u .

M ă r i t u l S t ă p â n i l o r a l g â n d u r i l o r şi t a i ­nelor omeneş t i , l uă u n m ă r de a u r în m â ­nă şi ros togol indu-1 în sp re g e m e n i , ii zise j u d e c ă t o r u l u i :

— î n a i n t e a celui ca re se v a opr i m ă ­rul de a u r , e cel d i n t â i n ă s c u t .

J u d e c ă t o r u l desch ise ochii m a r i , u r ­mă cu i n i m a t r e m u r â n d ă d r u m u l m ă ­rului şi îşi s ă p ă a d â n c în i n i m ă des lega-rea t a i n e i . Cel m a i a lb d i n t r e g e m e n i i cu p ă r u l de a u r , e r a cel d i n t â i născu t . . .

Şi se t r ez i . M u l ţ u m i t de s ine şi de l u m e se g r ă b i

n ' a l u a t c u n o ş t i n ţ ă n ic i în c insprezece a n i m ă c a r de sc r i i t o ru l G â r l e a n u ?)

D in c â n d în c â n d a p a r în aces te re­vis te a r t i co le în ca re co l abo ra to r i i lor se d e c l a r ă r ec ip roc şi cu exc lus iv i t a t e ge­n ia l i . A tâ t . In colo recenzi i despre că r ­ţile f ranceze , g e r m a n e , a m e r i c a n e , afga-n i s t a n e . „Cr i t ic i i" lor se ocupă de căr ţ i le de ch imie , de b r o ş u r i filologice, de bule­t ine „ a n e x e " şi m o n i t o a r e cu o p r e f e r i n ţ ă d i n t r e cele m a i suspec te .

S i n g u r a r e v i s t ă l i t e r a r ă ca r e a r e o c ron i că s ă p t ă m â n a l ă a că r ţ i l o r r o m â ­neş t i es te „ U n i v e r s u l L i t e r a r " . î n t r e ­r u p t ă pe t i m p u l ver i i d i n c a u z ă că edi tu­r i le ş i -au î n t r e r u p t şi ele ac t i v i t a t ea , ea va spor i pe m ă s u r ă ce aces te e d i t u r i t e r ­m i n â n d cu căr ţ i le d idac t ice , vor re începe p u b l i c a r e a opere lor l i t e r a r e .

Aşa d a r i a t ă , d u p ă op in i a n o a s t r ă , u n a d i n t r e cauzele r ea l e şi r u ş i n o a s e a le cr i ­zei p r i n ca re t rece c a r t e a . Sc r i i to r i i noş­t r i se i g n o r e a z ă î n t r e ei şi pub l i cu l îi i g n o r e a z ă pe toţ i .

CAMIL P E T R E S C U

D E M . G Â L M A N : D e s c ă t u ş a r e

— S o n e t e —

Sone tu l la o r i g i n a sa p e t r a r c h i a n ă î n s e m n a c o m p r i m a r e a u n u i m o t i v sen­t i m e n t a l şi — d e s i g u r c a r a c t e r i s t i c i t a ­l i an — s c u l p t a r e a lu i în s t a t u e t e de p ia ­t r ă . Sone tu l p e t r a r e h i a n n u e l ips i t de s a v o a r e a r h a i c ă a c h i p u r i l o r paleol i t ice s c h e m a t i c e şi a s p r e , d a r p r o f u n d u m a n e . He red i a , m a i apoi , a s c u l p t a t în m a r m o ­r ă mic i m e d a l i o a n e şi a şlefuit d i a ­m a n t e .

La no i sone tu l î m p ă m â n t e n i t de E m i -nescu ca r e i-a p ă s t r a t p r e a p l i n u l r o m a n ­t ic pe care-1 c ă p ă t a s e în t r e c e r e p r i n p ă r ­ţile n e m ţ e ş t i şi c a r e i-a d a t a m p l o a r e d-; compozi ţ ie r o m â n e a s c ă , a fost compro -

» • • • sp re j u d e c ă t o r i e . S 'aşeză l in i ş t i t în s c a u ­n u l d r e p t ă ţ i i şi t r i m i s e d u p ă g e m e n i .

O l o v i t u r ă în uşe , două , t re i . — I n t r a ţ i , r ă s p u n s e j u d e c ă t o r u l . U ş a se desch ise şi i n t r ă : u n u l , doi . Al

t re i lea l ipsea . Cel m a i a lb d i n v i su l ju­d e c ă t o r u l u i n u venise .

— U n d e e f ra te le vos t ru ? r ă c n i b ă t r â ­n u l j u d e .

Cei doi g e m e n i îşi a p l e c a r ă capu l , ros ­t i n d î n d u r e r a ţ i :

— A m u r i t azi d i m i n e a ţ ă . J u d e c ă t o r u l îşi d u s e m â n a la i n i m ă .

S imţ i o d u r e r e a s c u ţ i t ă , se c u t r e m u r ă d i n to t co rpu l şi cu u n ges t obosit îi conce-die pe cei doi g e m e n i .

— N u voi m a i a j u n g e nic i o d a t ă la ca­p ă t u l p rob leme i . A m crezu t că a m rezoi-va t -o şi o m â n ă n e v ă z u t ă m i - a î n c u r c a t socotelile... D a r în c e r u r i o voi p u t e a des-lega...

D i m i n e a ţ a z iare le p u b l i c a u cu l i te re g roa se m o a r t e a celui m a i c i n s t i t şi ne -r o r u p t m a g i s t r a t d in î n t r e a g a ţ a r ă .

ION M U N T E A N U

m i s apo i de u n „ m a e s t r u " m i o p ca r e fi­ind î n c â n t a t de s u n e t u l ce-1 f ăceau d ia­m a n t e l e ce c ă d e a u d i n m â n a lu i H e r e -d i n a , d a r f i ind s ă r a c , a c ă u t a t s ă se, îm­pace cu şlefuire de s t ic lă , t u l b u r a t ă şi a-ceia de q u a r ţ u l încă n u b ine lega t .

- #

D. G â l m a n r euşeş t e s ă ne dea p a t r u ­sprezece ve r su r i , fără să t r e a c ă o s i labă m a i m u l t .

In rama'n care-ţi odihneşti portretul Iubita mea, — plâng razele de lună Şi ca un paj tăcut te încunună Cu floarea suferinţelor, — regretul...

Şi-aşa cum stau şi-mi dăltuesc (!) sonetul In ceasul trist de vis şi de minciună In juru-mi amintirile se-adună Şi se distramă 'ncetul cu un încetul...

Din vechile poceşti îmi cânta focul lJuios şi blând, cu (?) glasul rugăciunii Şi zâmbitor mi-apare'nvis norocul...

Iar când târziu de tot mă 'nvinge dorul Tot deşirând păenjenisul lunii Pe obos4u-mi suflet trag zăvorul.

Cu p u n c t e de s u s p e n s i e î n t r e vis şi m i n c i u n ă s t â n d la focul ce-1 „ d u c e " cu vechi poveşt i d. Dem. G â l m a n rezo lvă p r o b l e m a s o n e t u l u i r o m â n e s c . Le a d u n ă apo i pe toa te în v o l u m (ce p rocedeu ba­n a l veţ i spune) şi scr ie pe a l b u l i m a c u l a t a l u n e i b a n d e r o l e cuv in te i m p r e s i o n a n t de n e g r e : „ In a c e a s t ă ca r t e s u n t s t r â n ­se o p a r t e d in m i n u n a t e l e sonete d a t o ­r i t e t â n ă r u l u i şi t a l e n t a t u l u i poet Dem. Gâlman, sonete , ca r i p r i n l a p i d a r i t a t e a formei p r e c i z i u n e a v e r b u l u i şi p u t e r e a fondu lu i ( m a i a les !) pot fi c o n s i d e r a t e ca cele m a i f r u m o a s e sonete scr ise în l i t e r a t u r a r o m â n ă " . . . P e r f i d ă ocupa ţ i e s ă scr i i despre poezie.

#

Cultură şi învăţământ, de Em. Panai-tescu. (Ca r t ea r o m â n e a s c ă , Cluj). I n a-cest v o l u m ca re n u e decâ t o r e u n i r e de c u v â n t ă r i p a r l a m e n t a r e şi ocaz iona le d. E m . P a n a i t e s c u se dovedeş te p r e o c u p a t de p rob lemele î n v ă ţ ă m â n t u l u i n o s t r u se­c u n d a r la a c ă r u i n o u ă lege a d u c e co­m e n t a r i i ech i l ib ra t e şi jus t e . D-sa e p e n t r u c l a s i c i smu l u m a n i s t . Şi deşi pon­d e r e a z ă î n t r u c â t v a defectul aces te i con­cepţi i pedagog ice ca re e „ f o r m a l i s m u l " cu câ t eva rec t i f i că r i de n a t u r ă e tn i că : o î n t r e b a r e t o tu ş i se i m p u n e . Ce se face cu l iceul u n i t a r şi f o r m a l i s t copi lul de ţ ă r a n ca r e p l eacă la ca r t e ca să-ş i facă c a r i e r ă şi să scape de s ă r ă c i e ?

CONST. P Â C L E

774. — U N I V E R S U L L I T E R A R

p I g s I • c ta E X P O Z I Ţ I I L E A C T U A L E

1) D E S P R E CRITICA

A î n v i n u i a r t i s t u l că face i a r b a p r e a verde s a u c a r n e a prea. roş ie , este ca şi c u m ai s p u n e u n u i t a t ă că face copii u r a ţ i . C h i a r de vor r e c u n o a ş t e a d e v ă r u l , n u vor p u t e a s c h i m b a l u c r u r i l e si n u vor înce ta să-şi adore opera .

S u n t un i i sâcâ i ţ i ca r i ob lşnuesc să facă observa ţ i i de aces tea .

Alţii s u n t violenţ i şi i n t r ă în expoziţi i cu i a t a g a n u l în m â n ă .

Tae pânzele , fac cu ele scutece s a u mu­let ière si dacă nu o m o a r ă şi a r t i s t u l , se pomenesc d u p ă c â t ă v a v r eme cu al tele la fel în loc.

Cei b lânz i r o a g ă f rumos să n u se mes ­tece prea t a r e culori le s a u să se spele d in c â n d în c â n d pa le t a . C a p ă t ă i m e d i a t răs­p u n s :

— Lu, a r t i s t , cu m ă t u r a de-oi m â n j i un uâre te , tot ope ră de a r t ă fac.

Expoziţi i le a u uneor i a s p e c t u l ha le lo r de za r zava t .

Le pr iveş t i ca u n erhivor , le îngh i ţ i în silă .şi d u p ă ce le r u m e g i vezi că a fost UO la. su tă a p ă . Ar t i s tu l îţi r ep l ică :

— Eşt i bou, n u te pr icepi ce e a r fa . Vrei n u m a i decât să te s a t u r i .

Oda tă , u n cr i t ic s'a îmbrăca t . în h a i n e preoţeş t i şi i n t r â n d cu busu iocu l în m â n ă în t r ' o expoziţ ie a începu t să predice :

— P ă c a t fiule ! Ai căzu t în s p u r c ă c i u n e . Ţ ine post, fă m ă t ă n i i l eapădă - t e , de sa­t a n a şi p lă teş te câte-o l i t u rgh i e . O să te e r te D u m n e z e u şi pe u r m ă să te ţii de d â n s u l .

— Tac i popă ! se r ă s t i la el a r t i s t u l . D u m n e z e u s u n t eu. Ăla de care-mi spu i te-a făcut a ş a c u m eşt i . Mie n u - m i placi . Te pot face altfel, c u m v r e a u eu. — Mai m u l ţ i a r t i ş t i d ă d u r ă a f i r m a t i v d in cap .

Nu le fu însă d a t să r ă m â n ă cu b u c u r i a a c e a s t a căci u n a l t cr i t ic le zise :

— I ţ i fi voi D u m n e z e i d a r m a i D u m n e ­zeu s u n t eu. L a tot ce faceţi vă găsesc cu­s u r şi pot să vă s p u n c u m a r fi fost m a t b ine .

F u c e a r t ă cu popa . Şi i n t e r v e n i u n al t re i lea cr i t ic să-i judece . L u ă i n t e r o g a ­tor i i , a s c u l t ă m a r t o r i , chibzui şi p r o n u n ţ ă :

— In n u m e l e legii h o t ă r â m : „ C o n d a m n ă m pe a r t i ş t i i c a r i a u făcut.

p â n ă azi a ş a cum a u făcut şi d i s p u n e m ca pe vi i tor să facă d u p ă lege".

— Dece judec i c â n d n ' a i s a n c ţ i u n e , zise al p a t r u l e a cr i t ic . î n t â i t r e b u e educa ­ţie : cum să ţ i n ă pa le t a , c u m să s t o a r c ă tubu l , c u m să u m b l e cu pensu la

— Mai b ine ţ i - a i î n v ă ţ a v a c a să facă ech i l ib ru )ie p ic ioarele d i n d ă r ă t ca s'o poţ i m u l g e de fot laptele , îi r ă s p u n d e u n a r ­t is t t â n ă r .

D u p ă cum vedeţi e m a r e c o n t r o v e r s ă în m a t e r i e de cr i t ică . Noi a m h o t ă r â t s ă le a d u n ă m pe toa t e şi să le î m p ă r ţ î m p r i n n u m ă r u l lor.

F a c e m astfel , d in ce esă, u n servic iu pub l i cu lu i .

Expozi ţ i i le sun t , p e n t r u lume , ca c

F

l ib ră r ie . Toţi văd că r ţ i d a r n u toţi ş t iu ce scrie în ele.

Noi c i t im şi s p u n e m pe scu r t . Mai bine a r fi să c i teacă fiecare, b ine în­ţeles...

2) A T E N E U

Serero Rurada. — E x p u n e in p r i m a sală de la Ateneu. Se răsboeş te cu s ine însăş i . F u n a clin cele m a i bune expoziţ i i ale a n u l u i aces ta .

Stă la p â n d ă cu p a s t a p a r ' e ă p r e g ă t i t ă . C u m p r i n d e o idee, o l ipeşte. Nu- i d in a-ceia care-şi înghi t clipele, le d ige ră , apoi le c o n t u r e a z ă şi în u r m ă le d ă cu loare .

D. Severo Burada . p r i n d e din sbor i m a ­g i n a şi o e t e rn izează i n s t a n t a n e u cu for­molu l i n sp i r a ţ i e i de m o m e n t . Nu diseca , n u ana l i zează , nu c â n t ă r e ş t e : Cons t ru ­eşte cu ce-i cade la î n d e m â n ă şi cât ţ ine s cân t e i a c r e a ţ i u n e i a r t i s t i ce . S p o n t a n e i ­t a tea t a l e n t u l u i s ă u nu- i d ă r ă g a z s ă a-leagă şi să claseze subiectele s a u mi j loa ­cele. F i x a r e a impres ie i , a t â t a tot, f ă r ă re ­veni r i . Admi rab i l p e n t r u u n a d e v ă r a t a r ­t is t . Ca d . B u r a d a să a j u n g ă t r ebue foar te p u ţ i n t imp . In l up t ă cu el î n să ş i se va î n ă b u ş i pu ţ in , va p u n e la respec t a n u m i t e a l b a s t r u r i şi r o su r i , va p ă r ă s i unele g r ă ­biri de cons t ruc ţ i e f ă r ă ca p r i n aces tea să-şi p i a r d ă r a p i d i t a t e a .

Geo Cardas. — E x p u n e în sa la a doua , peisagi i din Baloic, Tulcea , etc., flori şi n a t u r ă m o a r t ă .

E în c ă u t a r e a u n e i fo rmule p las t i ce , a u n e i re ţe te color is t ice: convenab i l ă şi o-p o r t u n ă . Şi în Ioc să şi-o cau t e în el o c a u t ă la a l ţ i i . In p r i m u l r â n d , c â n d a i t a l e n t u l d-lui Geo C a r d a ş , n u t r e b u e for­m u l ă . Găs i t ă a i u r e a e ca o rece tă în ca re m e d i c a m e n t e l e n ' a u fost doza te p e n t r u o r g a n i s m u l t ă u . D. C a r d a ş exis tă a r t i s t i c , cu m u l t s b u c i u m sufle tesc în l u c r ă r i l e sale.

Acest s b u c i u m in r e a l i z a r e a f r u m o s u l u i se poa te m a n i f e s t a foar te fericit cu m i j ­loace s imple d a r propri i . . . o r ig ina le .

Teudorescu-Romanaţi. — E u n pă t i ­m a ş al m o n u m e n t e l o r n a ţ i o n a l e . M ă n ă s ­t ir i le , biser ici le pe d i n a f a r ă şi pe d i n ă ­u n t r u îl h ipno t i zează şi-i i m p u n u n falş s i s t em de j u d e c a t ă .

Subs t i t ue u n idea l u t i l i t a r i s t celui ar­t i s t ic .

Ş i -a tunc i , desc inde d i n t u r n u l fan te ­ziei, a l i m a g i n a ţ i e i , şi coboa ră pe ca lda­r â m u l real ismului . -

Devine u n a rheolog , u n ct i tor , u n a r h i ­var , u n a c h i z i o n a r de piese p e n t r u m u ­zeul n a ţ i o n a l , u n do jen i to r al i n g r a t i t u -d ine i oficiale f a ţ ă de ope ra t r e c u t u l u i şi p ierde ca l i t a t ea de pic tor .

Duioş ia s e n t i m e n t a l ă îl feminizează : s c h i m b ă efectele p i c t u r a l e cu cele a r h i ­tectonice , c o n f u n d ă g a l b e n u l cu l u m i n a , n u deosebeşte pe r spec t iva d e s e n u l u i de r e a l i z a r e a m o t i v u l u i în s p a ţ i u p r i n g r a ­d a r e a cu lor i lor ş i de d r a g u l m ă n ă s t i r i ­lor, u i t ă de p i c t u r ă .

O g r a v ă e roa re .

In rest , d. T e o d o r e s c u - R o m a n a ţ i , se pre­z in tă incolor şi edonis t .

3) SALA ILEANA

Aceas tă s a l ă ou o a r e c a r e t r ad i ţ i e ' do preţ, s'a r e n o v a t făcându- i - se u ş a prin p a r t e a cea la l t ă .

E v e n i m e n t u l r e n o v ă r i i , în Ioc să fie • s ă r b ă t o r i t cum se cade : cu şp r i ţu r i , cu chif teluţe calde şi cu fox-trot la patefon, a fost î nch i r i a t — b ă n u i m , p r e a eftin — d o a m n e i Bica S tanovic i , ca re şi-a întins expoziţ ia sa de... p i c t u r ă .

Ca gen şi m a n i e r ă , d-na Bica e în­r u d i t ă cu p ic tor i i d in epoca azotului, a v â n d pe l â n g ă a c e a s t ă va loa re art ist ică incon tes tab i l ă , şi pe aceea de a ne face cunoscu te foar te m u l t e m i n u n i . De pildă, î i i t r ' u n a d in pânze , o a m e n i i de azi, pot. vedea un cocoş cloşcă la, r a ţ e pe ană şi pe usca t , în ace laş t i m p . In al ta , un m ă g a r (la p rop r iu ) îşi c a u t ă pe o s tradă o c a m e r ă m o b i l a t ă . Deasemenea , se poa­te vedea c u m u n pesca r refuză să cadă în ' a p ă , cu toa te că u n peş t işor , la prins de u n d i ţ ă şi-1 t r a g e cu pu t e r e .

S p e r ă m că la v i i t oa rea s t a g i u n e din Moşi, vom revedea pe d-na Bica Sta­novici in cea m a i i n d i c a t ă ocazie pen­tru.. . p i c t u r a d o m n i e i sale .

4) MOZART

Săli le dein Mozar t — excepţii le confir­m ă — p a r c o n s a c r a t e oror i lor .

In a n u l t recu t , Zeii s 'au milost ivi t — t r i m i ţ â n d pe i n c e n d i a t o r u l Vulcan , care ne-a a d u s o d a t ă cu f lăcăr i le mis tui toare , o a d e v ă r a t ă u ş u r a r e suf le tească .

Zeii de jos însă , a u r ec l ăd i t edificiul şi sec taco lu l o r g i a c a r e începu t . Bine înţe les , cu m a i m u l t ă fantezie şi cu mai m u l t efect.

„Arde rea pe r u g " , „ scoa te rea ochilor ' , „ fecioara de oţel" s a u „ l insu l caprelor la tă lp i" , p a r a l i n t ă r i în f a ţ a „florilor" d o a m n e i Denise I o r d ă n e s c u s a u în faţa „?" p i c t o r u l u i Molda .

Noui le s i s t eme inch iz i to r ia le , inaugu­r a t e de s u s c i ta ţ i i „a r t i ş t i " , î n t r e c şi se deosebesc de t i m p u r i l e lu i Torquemada , p r i n aceea că, pe l â n g ă c ruz ime, au s c h i m b a t e l e m e n t u l es te t ic cu al „mur­dă r i e i " . I n t r ' a d e v ă r : P e p e n i i şi s t rugur i i d-nei Denise, în loc să l ase u m b r ă , se s c u r g pe cea rcea fu r i ; vâzdoagele sunt bube p u r u l e n t e ; i a r c r i san temele , meşe de t ifon şi v a t ă .

D. Molda , e x h i b ă ceva. indef inibi l : Găuri cu zd ren ţe , m â z g o s cu a s p r u amestecat cu verde p lus m u c e g a i şi hoit... Ce-o fi p u t â n d să f ie?

O, Zeilor ! A r u n c a ţ i - v ă i a r ă ş ochii a-s u p r a să l i lor „Moza r t " şi faceţi ceeace pe no i ne opreş te legea şi m a i a les bunul s imţ .

Vom s t r i g a : „ m e r c i " şi v o m sacrifica un bou în c ins t ea v o a s t r ă .

ION SAVA

U N I V E R S U L L I T E R A R .

c I ii e I I I €i Io o rutul EMIL JANNINGS

S'n nă scu t in 18*t> In B r u k l y n . T a t ă l său, g e r m a n , e ra f ab r i can t şi a s t r â n s In decu r su l a n i l o r o avere bun ic i că . Când Emil n u avea decâ t 10 lun i , f abr ica fu vândută şi f ami l i a se m u t ă la Zü r i ch , unde r ă m a s e 10 a n i şi de u n d e se m u t ă

E m i l I a n n i n g s

apoi la Gfírliz. Acolo îşi făcu Emi l câ ţ iva ani de s t u d i u p â n ă ce d o r i n ţ a de aven­turi puse ^s tăpâni re pe el. I n t r ' o zi fugi de acasă ca să plece pe m a r e . In p o r t u l Hamburg, fu p r i m i t ca a j u t o r b u c ă t a r pe un v a s de comer ţ . As ta n u e r a idea lu l visat. L a L o n d r a fugi de pe bord, ho i ­

n ă r i câ teva zile fără nicio ocupa ţ i e p â n ă c â n d do ru l de casă îl r e a d u s e l â n g ă ai să i .

Un t i m p r ă m a s e l â n g ă ei însă do­r i n ţ a de a v e n t u r i puse d i n n o u s t ă p â n i r e pe el. De a s t ă d a t ă îşi î n d r e p t ă paş i i spre t e a t r u .

Ani d e a r â n d u l r ă t ă c i p r i n toa te t r u ­pele p â n ă ce o î n t â m p l a r e îi a d u s e u n a n g a j a m e n t s tabi l , şi dea ic i începe as ­c e n s i u n e a lui . La Ber l in , a j u n s e la film u n d e j u c a ro lu r i mici . D a r r eg izoru l E rns t I .ub i t sch în f i lmul „M-me D u b a r -r y " a l ă t u r i de o a l tă d e b u t a n t ă , Rola Negri , r euş i să a t r a g ă a t e n ţ i a lumi i a s u ­p r a lor. Cel m a i m a r e succes î n să al lui Emil J a n n i n g s fu în ro lu l lui Ros d in

„Var i é t é " ca re îl c o n s a c r ă , ca ce! m a i m a r e ac to r a l G e r m a n i e i " .

A avu t apoi , succese d u p ă succese, de­v e n i n d u n u l d i n t r e cei m a i m a r i a r t i ş t i de c inema tog ra f . Cine a v ă z u t f i lmul „Quo Vad i s" , n u va u i ta , des igur , c r e a ţ i a covâ r ş i t oa re a lui J a n n i n g s , în „Neroue" . î n z e s t r a t cu inf in i te ca l i t ă ţ i p e n t r u tea­t r u şi cu o r a r ă p u t e r e de ex te r io r i za re m a i a les în ro lu r i l e de d r a m ă şi t r aged ie , Emi l J a n n i n g s , n u se poa te c o m p a r a de câ t cu H e n r i K r a u s , d in t e a t r u l f rancez.

De câ tva t i m p a p ă r ă s i i E u r o p a pen­t ru u n s t r ă l u c i t a n g a j a m e n t cu „ P a r a -

m o u n t f i lm" în Ilolyvvood. P r i m u l iui film m a r e care s'a t u r n a t acolo sub regia Iui Victor F l e m m i i i g s este „ D r u m u l că r -n u r i l o r " în ca re J a n n i n g s a r e o crea ţ ie m a g i s t r a l ă .

Actriţa v ieneză Luly, Baroană de Hohenberg

S E V E R O B U R A D A

1 ^Чк.

N U D U P. I

776. — U N I V E R S U L L I T E R A R

G a z e t a r i afasi-ata...

9 9 9

E p i g r a m ă

ü-rului Demelrescu-B răila care-a făcut cunoscutele bus-luri ale lui Tache Ionescu şi

; Ioan I. C. Brălianu.

G â n d i n d la doctorul B r ă i l a , Orice reflecţie m i ' n g h i a ţ ă : Căci el pe cei vii îi o m o a r ă I a r m o r ţ i l o r le d ă v i a ţ ă .

N. CR EV EDI A

F I G U R I L E A C T U A L I T Ă Ţ I I

P R O V I N C I A

I. GR. PERIEŢEANU

S A B I N DRAGOI

IONEL TEODOREANU

— P a r i s u l este o s i n g u r ă t a t e p o p u l a t ă , u n o r a ş de p rov inc ie este u n deşe r t f ă r ă s i n g u r ă t a t e .

— T r e b u e să fii p rov inc ia l ca să şt i i că s i n g u r ă t a t e a — s i n g u r a v r e d n i c ă de dor i t — nu se g u s t ă decâ t la P a r i s . Do­r i m d e s i g u r o celulă , d a r cu o uşe des­ch isă . I u b i m t ăce r ea , d a r n u m a i d a c ă ş t i m că exis tă o m i e de locur i p l ine de gă lăg i e , u n d e în câ teva m i n u t e , u n au­tomobi l ne poa te duce .

— L a a l şase lea etaj al u n e i case nou i , la P a r i s , d e a s u p r a u n u i v a c a r m de t r o m p e , îi g ă s i m l in i ş t i i n o a s t r e p r e c a r e f a r m e c u l de a fi a m e n i n ţ a t ă . Ş t i m că s o n e r i a te le fonulu i poa te , d in t r ' o c l ipă î n t r ' a l t a , s ă o d i s t r u g ă .

L a P a r i s , reculegerea, ne este o victo­r ie . Nu ne-o i m p u n e c â m p i a d in a f a r ă . C h i a r î n t r ' u n o r a ş m a r e de provinc ie , v i a ţ a se opreş te la miezul nopţ i i . Acel c a r e a r avea fan tez ia de a n u d o r m i , n u a r e nic i u n refugiu .

#

— C h i a r f ă r ă a o t r ă i , ne g â n d i m cu m a r e sa t i s fac ţ ie la v i a ţ a n o c t u r n ă a P a ­r i su lu i . S o m n u l n o s t r u e o a legere : P a ­r i su l este locul d in l u m e , u n d e ne s im­ţ im la e x t r e m a l ibe r tă ţ i i şi u n d e p u t e m t o t d e a u n a făcea a l t ceva decâ t ceeace facem. In P r o v i n c i e o n e m i l o a s ă necesi ­t a t e ne m â n ă de là m a s ă l a luc ru şi delà l u c r u la pa t .

— P r o v i n c i a le c o n d a m n ă pe femei la v i r t u t e . Câ te d in ele n u au vocaţ ie pen ­t r u a s t a ! *

— Provincia , s u p r a v e g h e a z ă pe vădu­ve. E a m ă s o a r ă t i m p u l în ca re văduve le p o a r t ă „vă lu l d in fa ţă" . E a judecă du­r e r e a d u p ă l u n g i m e a c r epu lu i . Nenoro ­cire aceleia c a r e — î n t r ' o zi c ă l d u r o a s ă — şi-a r i d i c a t vă lu l să resp i r e . A fost vă­zu t ă si se v a s p u n e : „ I a t ă , u n a ca re s 'a conso la t repede. . ."

In famil i i le b u n e din oraşe le de pro­vincie , u n doliu îl î n t â l n e ş t e pe a l tu l şi n i c i o d a t ă n u se m a i iese din î n t u n e ­cimi . E t o t d e a u n a v re -un dol iu d u p ă u n u n c h i u , p e n t r u a se face pod î n t r e do-i iu r i m a i i m p o r t a n t e . P lăce r i l e , d i n e u r i s a u b a l u r i , d e p i n d a p r o a p e t o t d e a u n a de per ipe ţ i i le u n e i agon i i .

# —' I n t r ' o b u n ă casă. de prov inc ie o în­

m o r m â n t a r e v a l o r e a z ă m a i m u l t decâ t o n u n t ă .

— P a r i s u l este P r o v i n c i a , ca re p r i n d e c o n ş t i i n ţ ă de s ine . P a r i s u l : aces t i m e n s foc pe ca r e îl î n t r e ţ i n e m noi p rov inc ia l i i . N imic a d m i r a b i l în nici ui î p l a n ca r e s ă fie n u m a i p a r i z i a n .

F R A N C O I S M \URIAC

— Nici un a l t e v e n i m e n t în zilele de p r o vinci? decât, m a s a . B u c ă t ă r i a este oda ia p r i n c i p a l ă a casei . In familiile b u n e exista a p r o a p e to tdeauna , două bu­c ă t ă r i i ; u n a u n d e s tă d o a m n a şi îşi p r e p a r ă s ingură , p r ă j i t u r i l e ; al ta unde b u c ă t ă r e a s a îşi p r e p a r ă sosur i le incom­p a r a b i l e .

V i a ţ a domes t i că se concentrează in p j r u l foculu i s a c r u al bucă tă r i e i . Toată copilăria, m e a p rov inc i a l ă , o aromă de b u c ă t ă r i e o evoacă .

—• O, c a l m al c u v â n t u l u i . Eu la ţară îm i d a u s e a m a că e peste puter i le mele să n u vorbesc decâ t cu m i n e însumi. Tot ce a m sc r i s m a i s u s a r pu tea să fie î m p r u m u t a t no te lor secre te ale Doamnei Bovary . E m m e Bovary n ' a m u r i t decât în r o m a n u l lui F l a u b e r t : fiecare scriitor veni t d in t â r g u l lui de provincie este o E m m a Bova ry .

— P r o v i n c i a ne învaţă, să cunoaştem oamen i i . N u cunoş t i b ine decât pe acei î m p o t r i v a c ă r o r a t r ebue să te aperi. r j r o v i n c i a c rează tipuri. L u a ţ i din opera lu i Ba lzac tot ce 1-a î n v ă ţ a t pe el pro­v inc i a şi v a r ă m â n e p a r t e a cea mai p u ţ i n b u n ă . Nu p r i n ducese le lui, e Bal­zac e t e rn ci p r in G r a n d e t .

— Un a r t i s t f ă r ă comunica ţ i e cu Pro­v inc ia este p r i n aceas t e fără comuni­caţ ie cu o m e n i r e a . Ope ra lui Anatole F r a n c e este aceea a u n u i bibliotecar, a u n u i a n t i c a r . Acest p a r i s i a n din Paris n ' a a t i n s n ic ioda tă sufletul omului direct a lucrat , n u m a i a s u p r a lucrur i lo r moar­te. Si d e s i g u r a izbutit, d in când în când să re în su f l e ţ ea scă cenuşa .

— Rolul pe care p r o v i n c i a îl joacă în des t inu l a l t o r o a m e n i , în dest inul lui P r o u s t 1-a îndep l in i t boa la . Boala 1-a izolat p r e c u m a r fi făcut u n timp de viaţăt a s c u n s ă în prov inc ie . Frecventarea de l ic ioasă şi c r i m i n a l ă a lumei , de care vorbeş te P a s c a l , dă n a ş t e r e la mai pu­ţ ine opere m a r i d e c â t / l i p s a a m a r ă a lu­mi i î n t r ' o c a m e r ă de bo lnav sau întfo c a s ă m o a r t ă de prov inc ie franţuzească.

#

— Ce p r i m e j d i e p e n t r u u n om inteli­gent, a b s e n ţ a m a r t o r i l o r . Omul cel mai a t e n t n u se vede b ine , decâ t în ochii al­to ra . In p rov inc i e u n o m cultivat ştie că l u m e a îşi b a t e joc t o c m a i de ce are el s u p e r i o r ; d a r n i m i c nu-i vesteşte p ă r ţ i l e sa le a d e v ă r a t r id icu le şi nimeni n u i le d e n u n ţ ă .

— Automobi le le violează provincia, î n t r e ţ i n în sp i r i t u l celor ce le văd tre­când , n o s t a l g i a că lă to r i i lo r .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 777

lilercirci o *<Miiii€i d e € :if > i n l o

î n t r ' o zi, u n m o r a l i s t sever îşi a r ă t ă toată r evo l t a sa, în fa ţa lui Létourcli , pentru ce l iba ta r i , aceş t i egoiş t i c a r i t r ă -esc în d a u n a socie tă ţe i , p r o f i t â n d de legi indulgente, f ă r ă nici o gr i je şi n ic i o sarcină.

„Cel iba ta r i i " , zise el, „ t r ebuesc n e a p ă ­rat pedeps i ţ i " .

„Ei b ine !" r ă s p u n s e L é t o u r d i , „n 'a -vem decâ t să-i î n s u r ă m " .

La o r e u n i u n e m o n d e n ă , u n d e se vor-bia de t r e c e r e a t i m p u l u i şi a zilelor fru­moase, o t r a g e d i a n ă p a r i z i a n ă , des tu l de cunoscută d e c l a r ă :

„T impu l m e u cel m a i f r u m o s a fost pe când s t u d i a m la conse rva to r " .

„Eu", a d a o g ă o spo r t ivă , „ n u r eg re t decât c ă l ă t o r i a ce a m făcut în I n d i a " .

„Oh ! eu !" r ă s p u n s e foar te s i n c e r m i ­ca b a r o a n ă de P..., „cea m a i f r u m o a s ă amintire a m e a s u n t p r i m i i c inci a n i d in vremea când a v e a m douăzec i de a n i " .

î n t r ' u n sa lon , u n p a l a v r a g i u ţ i n e a de vorbă pe u n bie t i n v i t a t c a r e s i m ţ e a că nu m a i poa te rez i s ta . T r e c â n d s t ă p â n a casei, sp re a le oferi ca feaua , p a l a v r a g i u l refuză :

„Mul ţumesc" , zise el, „ c â n d b e a u cafea, nu m a i pot s ă d o r m " .

„Daţi-mi o ceaşcă" , se r u g ă v i c t i m a flecarului, „căci a m a t â t a nevoe !"

Dl. Ni t t i , fostul m i n i s t r u i t a l i an , n u putea să sufere f ami l i a G a r i b a l d i şi avea obiceiul s ă s p u n ă t o t d e a u n a , vor-

.bind de sp re ea : „Gar iba ld i s u n t ca şi car tof i i ; n u a u

bun decâ t aceea ce se af lă în p ă m â n t " .

î n t r ' o s e a r ă a i e rne i 1791 t re i t i ne r i locotenenţi p a t i n a u în ş a n ţ u r i l e fortifi­caţiilor o r ă ş e l u l u i A u x o n n e . C â n d sosi ora p r â n z u l u i , u n u l d in ei p l ecă şi-şi scoase p a t i n e l e .

„Vino, s ă m a i f acem u n tou r" , îi zice unul d in c a m a r a z i , „şi pe u r m ă m e r g e m Împreună".

Celălal t fu g a t a să cedeze ; d a r se răsgândi .

„Nu", zise el, „e o r a c â n d t r e b u e s ă plec ; u n so lda t t r e b u e s ă d e a e x e m p l u de e x a c t i t u d i n e .

In aceeaş i s e a r ă află că d u p ă câ t eva minute de là p l e c a r e a sa , g h i a ţ a s e r u p ­sese s u b g r e u t a t e a celor doi c a m a r a z i şi că aceş t i a m u r i s e r ă îneca ţ i .

„Iată" ce e de s t i nu l ! " zicea el m a i t â r ­ziu.

Căci t â n ă r u l loco tenen t n u e r a a l t u l decât Napo leon B o n a p a r t e şi d a c ă a r fi mai p a t i n a t , o cl ipă, n ' a r fi m a i fost îm­părat ; i a r f a ţ a l u m e i a r fi fost poa t e schimbată.

ZOE LECCA

Kt u z ca wr E X P O R T U L DE L E M N E AI. P O L O N I E I

I a t ă , d u p ă o s t a t i s t i c ă d in 27 Octom­br ie 1928, expor tu l de l emne al Po lon ie i :

1922 3000 tone 85.932 zloţi 1925 3175 tone 251.321 zloţi 1926 4900 tone 365.965 zloţi 1927 63b'ş tone 648.965 zloţi

Cea m a i m a r e c a n t i t a t e , este f u r n i z a t ă G e r m a n i e i şi Angl ie i .

A C T I V I T A T E A U Z I N E L O R SKODA IN C U R S U L U L T I M I L O R Z E C E ANI

Uzinele S k o d a p o s e d ă în Cehos lovac ia 11 s t ab i l imen te , în diferi te o ra şe . Mai posedă t re i m i n e de c ă r b u n i , c a r i e r e de p i a t r ă c a l c a r o a s ă , etc . I n Sept . 1928, n u ­m ă r u l l u c r ă t o r i l o r folosiţi , e r a de 32.000 S u p r a f a ţ a o c u p a t ă de cele 11 uz ine , este de 5.500.000 m. p. Atel ierele s u n t deser­vite de 82 k m . l in i i fe ra te n o r m a l e , pe cor i se î n t r e b u i n ţ e a z ă 18 locomotive şi 175 v a g o a n e p e n t r u t r a n s p o r t u r i l e nor­ma le , p lu s u n m a r e n u m ă r de v a g o a n e specia le c a r i p o a r t ă p â n ă la 88 tone .

Cen t ra le l e de v a p o r i ale s t a b i l i m e n t e l o r Skoda c a r i s u n t în n u m ă r de 7, p r o d u c a n u a l p â n ă la 750 mi l i oane k g r . vapo r i . For ţ e l e mot r i ce , a t i n g 50.000 I I .P . S ta ­b i l imen te l e au 5.200 m o t o a r e e lectr ice . Uzinele Skoda c o n s u m ă a n u a l 300.000 tone c ă r b u n i , d in ca re o m a r e p a r t e e t r a n s f o r m a t în gaz în 44 g e n e r a t o a r e , de o c a p a c i t a t e t o t a l ă de 1.500.000 m 3 de gaz în 24 ore ; 270 p resse de d iverse gro­s imi fu rn izează o p r e s i u n e t o t a l ă de 65.000 tone .

C u r i e r u l d i r ec ţ i un i i d in Р г а ц а s'a ci­f ra t în Decembr ie 1922 la 11.000 scr i ­sor i ; în M a r t i e 1928, el s'a r i d i c a t la 109.000. S t ab i l imen te l e S k o d a posedă 400 imobi le în 25 c o m u n e . Ele posedă în Ce­hos lovac ia 16 b i r o u r i de i n g i n e r i şi e lec t ro- technic ien i , 30 m a g a z i n e s a u de-pou r i . 17 a te l ie re p e n t r u r e p a r a t u l au ­tomobi le lor şi 200 de agen ţ i i şi sub-agen-ţii p e n t r u difer i te ca tegor i i de p r o d u s e pe car i le fabr ică . In s t r ă i n ă t a t e , s tab i ­l imen te le Skoda au agen ţ i i s a u vepre z e n t a n ţ e în m a i toa te ţ ă r i l e .

c a r i c a t u r a z i ie l CÂND G O S P O D I N A E BOLN AVÄ

Bărbatul (cu ceaso rn i cu l de n i s ip în m â n ă ) :

— S c u m p a m e a mi-a i s p u s să i au ă s t a ca să fierb ouă le , d a r n u izbutesc să, in­t r o d u c nic i u n u l in el. (Bassing Show)

Vizitatorul. — „Si de aici aveţ i o vedere f r u m o a s ă ?"

F E M E E MODERNA

Avocatul. — Si a c u m de v r e m e ce a ţ i d ivor ţ a t , ce aveţ i de g â n d să faceţi"? Vă r e m ă r i t a ţ i ?

Clienta. — Des igur , d a c ă voi avea d* g â n d să d ivor ţez i a r . (Life)

778. — U N I V E R S U L L I T E R A R

cârti retltife in ежТга$е

VIATA PRINŢESEI MATHILDA T 1

Ferdinand Bac. Prinţesa Mathilda, nepoata marelui Napoleon, este una dintre cele mai

remarcabile figuri care au dominat societatea franceză în timpul celui de al doilea Imperiu şi celei de a treia Republici.

Saloanele prinţesei cuprindea tot ce societatea franceză avea nai superior pe tărâmul literelor şi artelor. Sainte-Beuve, Renan, Flaubert, Mau­passant şi alţi mari scriitori au fost obişnuiţii marelui salon.

TINEREŢEA SA

I n 1820, a n u l n a ş t e r e i sale, t a t ă l ei, d e t r o n a t u l rege Jé rôme , ab ia s c ă p a s e de s u b con t ro lu l a l ia ţ i lo r .

D u p ă c ă d e r e a sa, el p e r e g r i n ă cu co­p i lu l s ău , s u p r a v e g h i a t de a l i a ţ i şi se i n s t a l a la cas te lu l d in E l h v a n g e n . Nică -eri n u se s i m ţ i a în s i g u r a n ţ ă . R ă m â n e u n t i m p la Tr ies t d a r şi aci este s u p r a ­vegh ia t de a p r o a p e .

Duce o v i a ţ ă r ă t ă c i t o a r e , o ex i s t en ţă î n s p ă i m â n t ă t o a r e .

F i i n d nevoi ţ i să p ă r ă s e a s c ă I ta l ia , r e ­gele W ü r t e m b e r g u l u i oferă o sp i t a l i t a t e famil ie i J é rôme . Soţii t r ă e s c în n e c u n o s ­cut . C a t e r i n a soţ ia sa n u fu de loc o-n o r a t ă de d r a g o s t e a so ţu lu i , pe ca re ea îl iubeş te orbeş te . Dar el o s t imează m u l t şi r ev ine la ea, fericit şi î ndu io ­şat... în zilele lu i re le . El se a p r o p i a de c ă m i n u l con juga l m i ş c a t de a t â t a fide­l i t a te .

C a t e r i n a e r a u n v iu e x e m p l u p r i n v i r tu ţ i l e sa le . N u m e l e de B o n a p a r t e in­s p i r a E u r o p e i î n t r e g i o s u s p i c i u n e ca r e m e r g e a p â n ă la d e s g u s t ; F r a n ţ a si a l te s t a t e a u a l u n g a t succes iv f ami l i a de

pe te r i to r i i l e lor, c h i a r R o m a , F l o r e n ţ a , Tr ies t , îi e r a u in te rz i se şi a c u m , acea­stă, mică ţ a r ă a ei, se desch idea aces to r parias, r e sn in ş i p r e t u t i n d e n i .

Regele W ü r t e m b e r g u l u i este s i n g u r u l s u v e r a n clin E u r o p a care-i oferă ospi­t a l i t a t e .

P e n t r u p r i m a d a t ă , Ma t i l da , ca re se n u m e ş t e d - şoa ra de Montfor t , se s im te m a r e , î n a i n t e a g a l a n t e r i l o r u n c h i u l u i W i l h e l m ca re o t r a t e a z ă ca pe o m a r e p e r s o a n ă . El îi oferă, u n loc de o n o a r e în t r ă s u r a r e g a l ă şi o copleşeşte cu da ­r u r i . M a t i l d a este r ă s f ă ţ a t ă de t o a t ă lu­m e a . N i m e n i nu- i vorbeş te de Napoleon , d in de l i ca te ţă fa ţă de ea.

Regele este a t â t de î n c â n t a t de ne­p o a t a sa, î n c â t la 13 a n i îi d ă „ r a n g u l de d o m n i ş o a r ă " . , Delà î ncepu t îi p lace s ă i se s u p u n ă , astfel că M a t i l d a c a p ă t ă u n s e n t i m e n t precoce a s u p r a p e r s o n a l i t ă ţ i i sale . Acest l u c r u î n c â n t a pe regele W i l h e l m , d a r m â h n e ş t e pe m a m a sa .

L a a c e a s t ă m i c ă c u r t e v i a ţ a M a t i l d é i este n e s p u s de dulce .

M a t i l d a se h o t ă r î să-şi s c h i m b e coafu­r a , nevo ind să a ş t ep t e v â r s t a care- i v a da aces t d rep t . Şi n a t u r a l p e n t r u a p lace . Es te p r i m u l p a s sp re e m a n c i p a r e . D u p ă aceas t ă p r i m ă cuce r i r e v r e a s ă o b ţ i n ă şi u n al t d r e p t şi m a i i m p o r t a n t .

E a p u r t a î ncă r o c h i a s c u r t ă a fetelor de v â r s t a ei. A c u m ea g ă s e a c o a f u r a s a n e p o t r i v i t ă cu a c e a s t ă ţ i n u t ă de fe t i ţă . Si p r i m a vizi tă pe ca r e o făcu, ea a p ă r u cu coa fu ra sa cea n o u ă şi în roch ie l u n g ă .

M a t i l d a n u e r a r e l ig ioasă . M a m a s a . devenise ca to l ică p r i n c ă s ă t o r i e şi n u p r a c t i c a decâ t a m o r u l con juga l . M a m a sa e r a mode lu l femeilor , soţie f ă r ă pe­reche . C a t e r i n a d in c a u z a oa rbe i sa le d r a g o s t e p e n t r u so ţu l ei, vedea cu o t a i ­n i că g r o a z ă d i s p ă r â n d înce tu l cu înce­tu l t i ne re ţ ea sa , pe m ă s u r ă ce fiica s a , o m i c ă femee de 14 a n i , o ec l ipsa în o-chii t u t u r o r a . Sos i rea Mat i ldé i Ia c u r t e a din S t u t t g a r d a m a r c a t p e n t r u m a m a sa aces t p u n c t cr i t ic .

Şi fratele ei, regele W i l h e l m ca re fă­cea de t i m p u r i u o n o r u r i l e nepoa t e i sa le , r e m a r c a s e cu ochiu l s ă u exper t , a c e a s t ă s t a r e de d e c ă d e r e ca r e venea cu paş i repezi a s u p r a aces te i m a m e , a m o r e z a t ă la d e s p e r a r e de u n p r i n ţ c o n t i n u u v â n -t u r a t i c . Această, indispozi ţ ie se r e l eva în m o d vizibil î n t r ege i cu r ţ i .

Ea nu m a i p l ăcea ; e r a fiica sa care-începea să p l acă .

Şi M a t i l d a s u s ţ i n u t ă de u n c h i u l Wi l ­h e l m se decise să cuce r ea scă .

Acesta fu r e g i m u l de ex i s t en ţă al p r i n ţ e s e i M a t i l d a ; v i a ţ a sa e r a u n p ro ­v izora t ; se s c h i m b a m e r e u locul fără, ca ea s ă şt ie n i c i o d a t ă p e n t r u c e . De aci îi veni şi a v e r s i u n e a ce o a v e a p e n t r u că lă to r i i . E a deveni s e d e n t a r ă , î n d a t ă ce p u t u să d i s p u n ă în l i be r t a t e de v i a ţ a sa.

Regele W i l h e l m r e c l a m ă pe n e p o a t a sa M a t i l d a p e n t r u a-şi t e r m i n a educa ­ţ i a sa, deoarece v i a ţ a t a t ă l u i ei es ta

cu a d e v ă r a t p l ină de a g r e m e n t e şi este suscep t ib i l de a p r e z e n t a fiicei sale o m a r e v a r i e t a t e de m a m e vitrege morga­na t i ce . De a l t m i n t e r i J é rôme , delà moar­tea fenieei sala, se gândeş t e Ia acest sa l t b r u s c în n e c u n o s c u t , şi la felul cu ca r e va p u t e a î m p ă c a l iber ta tea sa cu grelele sale obl iga ţ i i de p ă r i n t e . Şi ajun­ge în s fâ rş i t la ideea de a o măr i t a . Deşi ea n u a r e decâ t 15 an i , n u vede o solu­ţie m a i e l e g a n t ă p e n t r u a împăca pro-pr ia - i v i a ţ ă cu aceea a fiicei sale. Şi se g â n d e ş t e la v ă r u l ei Ludovîc-N'apoleon.

CĂSĂTORIA RUSA

în toa rce rea , la cu r t ea d in Wurtemberg, u n d e familia, J é r ô m e c o n t i n u a să poarte n u m e l e de Montfor t , se semnalează prin ace leaş i a m a b i l i t ă ţ i , a t e n ţ i u n i şi răsfăţ.

D u p ă câ t eva zile J é r ô m e , cuprins tle nos t a lg i e p e n t r u F l o r e n ţ a undo îşi lă­sase o p a r t e a in ime i sale, pleacă.

A c u m proecte le de căsă to r i e cu vărul ei Ludov ic -Napo leon a u r ă m a s o ches­t ie de famil ie ca re se t r a t e a z ă la dis­t a n ţ ă , i a r n ic i de c u m o chestie de i-n i m ă .

Reven i t a Ia S t u t t g a r t , Mat i lda nu se .mai g â n d e ş t e la c ă s ă t o r i e ; ea începe să d e v i n ă cochetă . Este .o m i c ă regină care a r e a c u m c u r t e a sa . Are 10 an i şi pare o femee. E a ştie să c o m a n d e , să dispună c u m v r e a de a n t u r a g i u l ei. La Crăciun îşi a r e b r a d u l ei — î n a l t până -n tavan. Regele l-a î n c ă r c a t cu bi juter i i , brose, b r ă ţ ă r i , cercei . A s u p r a u n c h i u l u i ei Wil­h e l m ea a r e o p u t e r e m a g i c ă , îi disci­p l i nează b r u s c h e r i i l e sale, îl mustră, c ând , la m a s ă se s u p ă r ă con t ra prin­ţ u l u i de c o r o a n ă , u n b ă i a t drăguţ , de­l ica t , şi m e r e u t e ro r i za t .

D u p ă a c e a s t ă p e r i o a d ă de educaţie, c h e s t i u n e a m a r i a j u l u i cu v ă r u l Ludo­vic-Napoleon, o a g i t a ca o necesitate de fami l ie . M ă t u ş a H o r t a n s a o atrase din n o u la ea u n d e t â n ă r u l pre tendent o a ş t e p t a cu m u l t ă p l ăce re . El se plictisea de m o a r t e l â n g ă m a m a sa pe care o a-d o r a .

î n t â r z i a î n să c o n s i m ţ i m â n t u l regelui Ludov ic ca re se g ă s e a la Florenţa . Jé­r ô m e se h o t ă r î să-i a d u c ă pe fiica sa.

M a t i l d a p leacă c u t a t ă l ei, înfruntă pe i r a s c i b i l u l rege Ludovic , ca re văzând pe n e p o a t a sa, şi p u s la c u r e n t cu proectele d e că să to r i e , el face d e s t ă i n u i r i bizare.

î n a i n t e a Mat i ldé i el înş i r ă toate se­c re te le vieţei sale con juga le , incrimină­ri le sale, probele copleş i toare ale trădă­ri i soţiei sale . „Soţ ia sa este o Mesalină t a r e naş t e " . Şi e n u m ă r ă amici i , siguri şi p robabi l i , şi c h i a r câ ţ i va inocenţi...

M a t i l d a ca re a r e s e n t i m e n t u l presti-'

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 779

g i u lu i de famil ie , este j i g n i t ă de aces t s c a n d a l . E a îşi iubeş te m ă t u ş a a ş a c u m a văzu t -o în coche ta d e c e n ţ ă a v â r s t e i sa le î n a i n t a t e .

I n s fâ r ş i t el cedează şi-şi d ă cons im-ţ i m â n t u l . D a r l u c r u r i l e t ă r ă g ă n e a z ă . Şi M a t i l d a cu r a ţ i u n e a ei sol idă , u r m ă r e ­şte a c e a s t ă t ăce re inexp l icab i lă , şi n u în ţe lege cauzele obs tacole lor . M a t i l d a ne­r ă b d ă t o a r e si f ă r ă n o u t ă ţ i , î ncepu să se ne l i n i ş t ea scă .

I n t i m p u l aces t a se pe t rece a v e n t u r a r i d i cu lă delà S t r a s s b u r g . Regele Ludo­vic, f ă r ă p res t ig iu , fă ră b a n i , f ă r ă a ju­tor , î n c e r c ă să ocupe F r a n ţ a .

Toţ i B o n a p a r ţ i i s u n t furioşi p e n t r u c a aces t b ă d ă r a n le-a c o m p r o m i s n u m e l e .

J é r ô m e r u p e orice l e g ă t u r ă şi i n t e r ­zice fiicei sale de a m a i scr ie c h i a r bu­nei I l o r t a n s a .

P r o i e c t u l de căsă to r i e , a ş a da r , se p r ă b u ş i în mi j locu l u n e i ve r i t ab i le fur­t u n i în famil ie , u n i t ă c o n t r a aces tu i ne ­noroc i t c a r e a cu teza t a ceas t ă nebu­nie s t u p i d ă : să ocupe F r a n ţ a ! El este exi la t în A m e r i c a şi J é r ô m e r u p e defi­n i t iv cu f ami l i a a c e a s t a .

A ş t e p t â n d al te proiecte M a t i l d a t r ă e ­şte la F l o r e n ţ a . M ă t u ş a l u l i a , femeea rege lu i Iosef o copleşeşte cu a t en ţ i i l e sale neobosi te . M a t i l d a este coche tă şi se g â n d e ş t e adesea la d r a g o s t e .

In j u r u l ei, o a m e n i de toa te v â r s t e l e ; ea îi s u r p r i n d e în t r ' o s t a r e de ex tas i ta­l ian î n a i n t e a t inere ţe i sa le . Toa te aces te f â n t â n i de l a c r i m i s u n t p e n t r u ea o dis­t rac ţ ie comică . R e s p i n g â n d m a r i a j u r i (lestul de onorab i l e , ea se a r a t ă dif ici lă . Holul ei social se m ă r i de là , m o a r t e a m a m e i sale C a t e r i n a . E a conduce c a s a t a t ă l u i s ă u cu m u l t ă a u t o r i t a t e ; şi Jé­rôme duce o ex i s t en ţă d u b l ă î n t r e fiica sa şi me t r e se l e sale , cu o de l i ca te ţă şi d ip lomaţ i e d e s ă v â r ş i t ă .

De t i m p u r i u află Mat i lda , în con t ac t cu t a t ă l ei, acoper i t de d a t o r i i ca de o h e r m i n ă , că o m a r e ave re este o s i t ua ­ţie r e spec tab i l ă . Şi c â n d v i i to ru l ţ a r A-l exand ru I I , pe a t u n c i ţ a rev ic i . în voiaj p r in Italia,- soseşte la p a l a t u l lu i J é r ô m e p e n t r u a-i face o vizi tă , a c e s t a se gră.-beşte să-i p r ez in t e „ m i n u n e a sa 1 ' . El su­gerează Mati ldéi ideea de a c a p t a g ra ­ţiile moscov i tu lu i . M a t i l d a p r e m a t u r a-ver t i za tă de toa te pericolele vieţei sa le p recare , în ţe lege des tu l de b ine aces te suges t iun i . E a s imte de ja că p r e s t i g i u l n u m e l u i s ă u n u a r p u t e a fi s u s ţ i n u t decât p r i n t r ' u n p r e s t i g iu ech iva len t . D a r aceas tă î n t r e v e d e r e n u a r e nic i o u r ­m a r e . Vi i to ru l ţ a r n u se g â n d i la acea­stă u n i u n e şi plecă, n e a r ă t â n d decâ t un i n t e r e s p a r t i c u l a r p e n t r u v i t r ine l e cari con ţ in a m i n t i r i n a p o l e o n i e n e .

L a v â r s t a de 16 an i , Ma t i lda , de o s ă n ă t a t e per fec tă , avea o desvo l t a re fi­zică precoce . In t i m p u l ace s t a a p a r e la Jérôme u n sc r i i to r r e n u m i t , Ju l e s J a n i s , voiajor şi e rud i t , c a r e deven ise u n fel de c icerone al sen io r i lo r s t r ă i n i în I t a ­lia.

Ma t i l da ca re re fuzase pe v i i to ru l ţ a r , cum s p u n e en, p e n t r u a nu-ş i s c h i m b a religia, se va c ă s ă t o r i cu u n p r o p r i e t a r de m i n e d in U r a l . I a n i n se a n g a j a a-1 aduce l â n g ă Mat i lda . El este n ă s c u t agent m a t r i m o n i a l . J é r ô m e află (le ave-іеа f abu loasă a lu i Demidoff şi M a t i l d a care n u v i sa decâ t să, joace u n ro l la Par is , să. t r ă i a s c ă , s c ă p â n d de j e n a con­t inuă şi de a t â t e a c o m p r o m i s u r i ce o copleşeau, se l ă s ă u ş o r c o n v i n s ă .

Acum p r i n c i p a l u l e r a : s ă c o n v i n g ă „pre tenden tu l" . J a n i n , e locvent şi abi l se î n s ă r c i n a cu a c e a s t ă g r e a m i s i u n e . Ceeace e r a i n t e r e s a n t l a J a n i n , e r a că el î n suş i e r a a m o r e z a t de M a t i l d a , şi cum n u se p u t e a g â n d i s'o ia în căsă ­

torie, el p u n e a a t â t a a r d o a r e a o m ă ­r i t a cu u n a l tu l , cu a m i c u l s ău , mosco­vitul , a t â t de f rumos , a t â t de b r u n şi a t â t de b o g a t ! Şi va d o b â n d i m a i t â r z i u benefici i onorab i l e de là a m â n d o i .

O d a t ă J é r ô m e c o n s i m ţ i n d , r ă m â n e a su fie conv ins contele Demidoff de necesi ­t a t e a de a î n ă l ţ a n u m e l e s ă u p r i n t r ' u n B o n a p a r t e .

Contele ref lectează, se s u p u n e suges ­tiei, accep tă , se e n t u z i a s m e a z ă . Apoi e-zi tă . El îşi a m i n t e ş t e că. este a m a n t u l u n e i femei pe ca r e o iubeş te . Ii e t e a m ă să r u p ă l egă tu r i l e . J a n i n n u d i spe ră ş i 'n s fâ rş i t r u p t u r a se p r o d u c e . D a r t r ebu ie l ă s a t con te lu i t i m p u l de a-şi r ă c i d r a ­gos tea înce tu l cu înce tu l . Ori, aces t p ro ­ces va d u r a doi an i .

J é r ô m e , c o n s i d e r â n d din p u n c t u l său de vedere aces t proec t de c ă s ă t o r i e , pu ­sese d o u ă cond i ţ i un i : d o t a r e a şi recu­n o a ş t e r e a u n e i r e n t e cons ide rab i l e .

El făcu c u n o s c u t Mat i ldé i s c r i s o a r e a de rup tu ră , cu m e t r e s a sa. Vi i to ru l se a-n u n ţ a s t r ă luc i t .

Acest m a r i a j de ban i , ca re t r ecea m a i t â r z i u d r e p t o m e s a l i a n ţ ă , e r a foa r te i nv id i a t ă de B o n a p a r ţ i i în exil.

In t i m p ce J é r ô m e , fericit şi în s fârş i t l iber, r edeven i t boga t g r a ţ i e g ine r e lu i

s ău , şi-a r e l u a t v i a ţ a sa şi polite[ele sale, m e n a j u l Demidoff sosi la R o m a u n d e îâcu senza ţ i e . Dar , d in p r ime l e zile so ţu ! se a r a t ă n e c u m p ă t a t , gâ lcev i to r şi inso­lent . De c â n d este p r i n ţ i t a l i an , g inere le u n u i rege d e t r o n a t , este n e b u n de orgo l iul s ău . El c rede că l u m e a îi a p a r ţ i n e şi că-i d a t o r e a z ă s u p u n e r e .

P e n t r u u n luc ru de n i m i c el a t a c ă pe a m b a s a d o r u l P o t e m k i n , se a r u n c ă a-s u p r a lui ca u n t a u r şi f ă r ă i n t e rven ţ i a a s i s t en ţe i , acest d e m n i t a r a r fi fost c r u d m a l t r a t a t . Ţ a r u l Nicolae I a f l â n d de a-cest l uc ru , r e c h e m ă pe Demidoff în Ru­sia, s u b a m e n i n ţ a r e a de a-i confisca toa te b u n u r i l e . Aceas tă l ov i tu ră de tea­t r u căzu în a d o u a s ă p t ă m â n ă a lune i de m i e r e şi n e n o r o c i t a M a t i l d a ca r e p re ­

v ă z u s e o l u n g ă ex i s t en ţ ă în f lo r i toa re , c rezuse să i n t r e în R u s i a sub a r c u r i de t r iumf .

Aşa dar- to tu l devine n e s i g u r , c h i a r vo ia.jul la P a r i s . Pe de a s u p r a m a i e r a şi ob l iga t ă ca în p l i n ă i a r n ă şi în condi­ţ iun i u m i l i t o a r e să se d u c ă în R u s i a , să v a d ă pe so ţu l ei a p ă r â n d ca acuza t .

Acest c i u d a t voia j de n u n t ă se c o n t i n u a p â n ă la P e t e r s b u r g î n t r ' o c ea ţ ă g l ac i a l ă . L i p s a de confor t es te a t â t de m a r e în câ t este s u r p r i n z ă t o r a vedea u n r u s f a n t a s t i c de bogat , c u l c â n d u - ş i t â n ă r a soţie p r i n h a n u r i l e mize rab i l e , de a o face să sufere tot d r u m u l de frig. Totu l este g r o a z n i c în aces t vo ia j , şi de nec re ­zut. Şi pe o t e m p e r a t u r ă s i b e r i a n a , aces t g a l a n t soţ ia u n i c a b l a n ă de pe u m e r i i femeii sa le , pe j u m ă t a t e î n g h e ţ a t ă , pen­t r u a se î n f ă ş u r ă cu ea. U n ges t a c ă r u i e n o r m i t a t e este de ne în ţe les .

D u p ă ce s ' au l u p t a t cu zăpezi le şi a u r i s c a t m i i de per icole îşi fac în s fâ rş i t i n t r a r e a în c a p i t a l a Rus i e i ; aci af lă , că m â n i a Ţ a r u l u i îl fo r ţează să s tea a s c u n s , s ă n u se a r a t e n i căe r i , î n a i n t e de j u d e ­ca tă .

A priori n u m e l e de B o n a p a r t e face să fugă t o a t ă l u m e a . D a r d u p ă a c e a s t ă r ă ­ceală , se p r e g ă t e ş t e şi p r e z e n t a r e a î na ­in t ea Ţ a r u l u i . L a a c e a s t a , d o u ă l u c r u r i s u n t de t e m u t , ca M a t i l d a să n u d is ­p lacă s a u să p l acă p r e a m u l t .

I n a c e a s t ă a l t e r n a t i v ă s i t u a ţ i a ei e&te m a i p r e c a r ă de cât a so ţu lu i del icvent .

Ceeace va s a lva î n s ă s i t u a ţ i a , este g r a ţ i a Mat i ldé i . E a cucereş te t o a t ă hi m e a şi c h i a r pe ţ a r i n ă pe ca re Mat i lda o n u m e ş t e o femee excelentă.

D u p ă p r i m a j enă , r e l a ţ i u n i l e devin re­pede foar te cord ia le .

L a P e t e r s b u r g , s i t u a ţ i a Mat i ldé i , era. c o m p ă t i m i t ă , şi ea e r a i u b i t ă p e n t r u c a o ş t iu d e z a r m a t ă , s i n g u r ă , fa ţă de a-ceas t ă cur te , u n d e toţi se p r o s t e r n a u î n a i n t e a unei voinţ i un ice , u n u i a m a t o r de femei...

Nicolae I, se m u l ţ u m e a săi s ă r u t e u m e r i i Mat i ldé i şi să detes te tot ceeace ea iubia , pe Napo leon şi t o a t ă F r a n ţ a .

Ceeace-i făcea s i t u a ţ i a p r i m e j d i o a s ă , e ra ob l iga ţ i a de a se duce peste tot s in­g u r ă în l u m e .

Demidoff, p â n ă la j u d e c a t ă n u avea d r e p t u l să se a r a t e n i că i e r i şi a cea s t ă izolare l ă s a p o a r t a desch i să a t â t o r ten-t a ţ i u n i . To tuş i se p r e g ă t e a g r a ţ i e r e a so­ţu lu i şi c l emen ţa Ţ a r u l u i . La u n con­cert Ţ a r u l făcu Mat i ldé i m i i de f a v o r u r i verba le . Şi a l te g e s t u r i i m p e r i a l e şi m a i decisive. Ţ a r u l o înso ţeş te în curse le sale .

C ă s ă t o r i a ţ a r ev i c iu lu i se ap rop ie . P r i n ţ e s a M a t i l d a refuză să ia p a r t e la. ce remonie . Ţ i n u t a de r i g o a r e fiind cos­t u m u l n a ţ i o n a l , ea o B o n a p a r t e n u se va s u p u n e aces tu i r i t de m a s c a r a d ă . A-cest l uc ru p roduce senza ţ ie . Se c ă u t a a o convinge să respec te t r a d i ţ i a ţ â r i i . D a r cine o c u n o a ş t e ştie cât e de hotă-i a tă . A se î m b r ă c a în felul a ce s t a e m a i p r e s u s de d e m n i t a t e a sa. Ea m ă r t u r i ­seşte d e s g u s t u l s ă u u n u i a m i c de Ho­henlohe , m i n i s t r u l u n c h i u l u i s ău , re­gele de W u r t e m b e r g . Aces ta se a l a r m e a ­ză de a t â t a î n d r ă s n e a l ă . D a r p r i n ţ e s a îl convinge că ea a r e ţie ţ a r in manşo­nul ei.

La cererea ei Ţ a r u l îi a co rdă favoa­rea să n u a p a r ă la ce remonie , va vedea cor teg iu l delà o f e r ea s t r ă a Kreml i ­n u l u i .

Că lă to r i a la Moscova se face în t r ă ­s u r ă de poş tă s t r ă b ă t â n d „pe i sa ju r i l e s i n i s t r e şi insectele i n i m a g i n a b i l e " . I n o raş , nu este decâ t v i z iunea u n u i lux n e m a i p o m e n i t ; s u n t pl ine s t răz i l e de a te la je la şease cai, ca t ed ra l e l e a u r i t e , cupolele în ema i l verde . S e a r a b a l u r i şi s e rbă r i . Nicolae se d e c l a r ă „ m â n d r u dc a a r ă t a p o p o r u l u i s ă u pe n e p o a t a lui Napo leon" .

Ea se g â n d e ş t e a c u m să pa r t i c i pe la t oa t e aces te s e rbă r i , în b iser ică , f ă r ă să. se s u p u n ă r i t u l u i ru sesc . D a r de d a t a a c e a s t a Ţ a r u l . îi cere să n u a p a r ă .

E s ă t u l ă de Rus ia . Se g â n d e ş t e să plece — la P a r i s , p e n t r u a se el ibera de a c e a s t ă m a n t a de p l u m b care- i a t â r n ă lie u m e r i , fără a se g â n d i că este mai uşor unui bo/jal să. treacă prin urechile unui ac decât unui rus să iasă din tara. sa.

Din fer ic i re Mat i lda , în c o n t a c t cu v ia ţa , câş t igă u n aplomb ca re deconcen t r a . Ea n u ştia. că t r e b u i a p e r m i s i u n e delà Ţ a r p e n t r u a face tot ce vrei , c h i a r în a f a r ă de Rus i a . S i s t emul de d e n u n ­ţ ă r i şi de s u p r a v e g h e r e a s u p u ş i l o r lor-n i a o p â n z ă de p ă i a n j e n î n t i n s ă în ui­m e a î n t r e a g ă . T r e b u i a de câ ş t i ga t oa­meni i , cu b a n i , şi la nevoe, cu ochii, s e decisese s ă câş t ige pe ţ a r p e n t r u a ob­ţ ine cheia po r ţ i l o r Rusie i , pe ca re el o de ţ ine . Ţ a r u l îi a c o r d ă to tu l , d a r n u şt pe soţul ei, pe ca re v r e a să-1 păs t reze s u b s u p r a v e g h e r e a sa. Ea n u cedează, şi în c u r â n d m e n a j u l Demidoff p l eacă în E u r o p a .

Cu tot r ă u l t r a t a m e n t , ea se a t a ş e a z ă de so ţu l ei. Ceeace este s igu r , este că a cest m a r i a j de i n t e r e s s fârş i p r i n iu­bi re . El e r a „ s c u m p u l ei Ana to l " , pen­t r u t o a t ă viaţa . . .

D a r P a r i s u l este m a r e a ei s p e r a n ţ ă ,

710. — U N I V E R S U L L I T E R A R

v o l u p t a t e a cea n o u ă şi-1 doreş te ca pc u n a m a n t .

I n c a r t i e r u l S a i n t - G e r m a i n , b e r l i n a p r i n ţ u l u i de Sari Dona to se opr i în f a ţ a u n u i m i c hotel , pe ca re b ă t r â n u l P é r i -g o r d i-1 î n c h i r i a s e , p l in de opere, a r t ă . M a t i l d a i n t r â n d , g ă s i pe toţi va le ţ i i în m a r e ţ i n u t ă şi p r o s t e r n a ţ i d u p ă m o d a r u s e a s c ă . Abia r e f ă c u t ă de l u n g u l ei vo­iaj şi p l eacă d in cu ibu l ei de a u r p e n t r u a face o p l i m b a r e pe jos p â n ă la Cate­d r a l a Inva l i z i lo r c a r e se rvea p e n t r u a glor i f ica f ami l i a sa . S a n c t u a r u l e r a în­chis , d a r ea îşi v a a m i n t i în t o t d e a u n a de p l i m b a r e a a c e a s t a .

De a d o u a zi ea g ă s i pe u n u n c h i al ei, p r i n ţ u l P a u l de W u r t e m b e r g , c a r e e r a de m u l t i n s t a l a t la P a r i s şi t r ă i a m o r g a n a t i c cu o foar te f r u m o a s ă engle­zoaică .

Aces ta p r i m i pe M a t i l d a ca pe o r u d ă . De c â n d p r i n ţ e s a n o a s t r ă fu m a r t o r a f r ivol i tă ţ i lor p a t e r n e , i r e g u l a r i t ă ţ i l e con juga le nu- i m a i p r o d u c t e a m ă şi ea găseş t e pe a c e a s t ă m ă t u ş e foar te p r i m i t o a r e .

Cât p r iveş te u n c h i u l P a u l , el es te a l i ­a t u l rege lu i Ludov ic -F i l ip , şi el va a j u ­t a pe. n o u a ven i t ă , şi-i va u ş u r a p r i m i i paş i în P a r i s . U n c h i u l P a u l p r e z i n t ă pe M a t i l d a la Neui l ly fami l ie i r ega le . Lu­dovic-Fi l ip , r e g i n a A m a l i a şi fiul r ege­lu i s u n t în j u r u l p r in ţ e se i cu mi i de ga­l an t e r i i .

Mena ju l Demidoff a l t e r n a î n t r e ser­b ă r i f a s tuoase şi scene con juga le , cu i r i t ă r i c o n t i n u e ; astfel că t â n ă r a p r i n ­ţesă a j u n s e în t r ' o s t a r e i n t e ro l ab i l â . P r i n ţ e s a se g â n d i s ă l iquideze s i t ua ţ i -u n e a . Şi î n t r ' o zi sc r i se Ţ a r u l u i , c e r â n -du-i p ro tec ţ i a sa, p e n t r u p e r s o a n a şt v i i to ru l ei. Nicolae I p r e v ă z u s e aces t d e s n o d ă m â n t , f i ind la P a l e r m o , veni în F l o r e n ţ a u n d e se g ă s e a u soţi i Demidoff. Si f ă r ă nic i u n m e n a j a m e n t p e n t r u soţ îi o r d o n ă să r e d e a l i b e r t a t e a soţiei sa le .

CUCERIREA PARISULUI

L a P a r i s , poves teş te u n c h i u l ei P a u l de Retragerea sa din Rusia, ea a r voi s ă r ă m â n ă la el, d a r s i t u a ţ i a este je n a n t ă . L a d y W e t t e n g h a m n u este, pen ­t r u i n t r a r e a s a în l u m e a m a r e , o p ro ­t ec toa re des tu l de l eg i t imă .

I n s ă v i i to ru l ei, ea şi-1 a r a n j a s e la F l o r e n ţ a , p r i n d-l de N i e u w e r k e r k e . l a t o i n s t a l a t ă la P a r i s şi v a p u t e a p r i m i . Aceas tă u n i u n e se s tabi leş te în m a j e s t a -tea pe ca re o d ă i n d e p e n d e n ţ a .

P r i n ţ e s a , r u p s e cu concep ţ iun i l e so­ciale, ca re o făceau să o c o n d a m n e cei 20 de a m î n t r ' o a u s t e r i t a t e c o n t i n u ă .

V e n i r e a s a la P a r i s m a r c h e a z ă o n o u ă e r ă . L a v â r s t a de 20 de a n i a r e deviza : „ E u s u n t ceeace s u n t " .

D a r a l ege rea ce o făcu cu i n t i m i i să i , poeţ i i să i , şi „ c a m a r a z i i s ă i de a te l i e r ' se făcu f ă r ă nicio r u p t u r ă c a s t a sa r e g a l ă . Din copi lăr ie ea a v u o î n c l i n a r e p e n t r u a r t e le f r u m o a s e . L a C u r t e a d i n W u r t e m b e r g ea l u a s e lecţ i i de a c u a r e l ă .

I n t i m p u l p rez iden ţ i e i Republ ice i lu i Ludovic -Napoieon , ea s ta r e z e r v a t ă . Apoi d e o d a t ă a p a r e la Elysée, a l ă t u r i de vă.-ru l ei, în ro lu l ei de rudă severană.

D a r el n u se g â n d e ş t e a se c ă s ă t o r i cu Mat i lda , a сатеі l e g ă t u r ă cu N ienwer -k e r k e este c u n o s c u t ă de t o a t ă l u m e a .

Şi ea n u se g â n d e ş t e decâ t să vegheze a s u p r a T r o n u l u i şi s ă împied ice o m e -s a l i a n ţ ă .

M a t i l d a află că R a c h e l este în g r a ­ţiile p r i n ţ u l u i . L e g ă t u r a a r p u t e a d u r a m u l t t i m p p e n t r u c ă a c e a s t ă femee po­sedă f i l t ru l g e n i u l u i . S e d u c ţ i u n e a o r ien­t a l ă n u se u z e a z ă a t â t de r epede .

i n a n i i a ceş t i a n e s i g u r i , M a t i l d a cu­ceri u n loc i m p o r t a n t . D u p ă p lebisc i tu l d in Noembr i e 1852 I m p e r i u l este de­c l a r a t . Aceas tă zi m a r e , a t â t de a ş t ep ­ta tă , a d u c e Mat i ldéi o sa t i s fac ţ ie i m e n s ă . E a p o r n e ş t e a l ă t u r i de î m p ă r a t ; es te p r i m a femee a i m p e r i u l u i . P e n t r u m u l ţ i , u n fel de î m p ă r ă t e a s ă . E a p r ez ida toa t e se rbă r i l e , d i n e u r i l e oficiale, ce remoni i l e i n a u g u r a l e , cu o g r a ţ i e ne s f â r ş i t ă .

î m p ă r a t u l îi d ă r u i u n p a l a t pe ca r e -şi-1 împodobi d u p ă g u s t u l ei. I n aces t pa l a t , p r i n ţ e s a , d e v e n i t ă Al t e ţ ă I m p e ­r i a l ă , d ă d ineu r i l e sale, u n d e ea poa t e u r m ă r i pe i n v i t a t u l p r i n c i p a l , i m p e r i a l u l ei vă r , în accesele sale a m o r o a s e . P r i n ­t r e n o u i i ven i ţ i se găseş t e şi con te sa de Mont i jo cu fica s a E u g e n i a . Mér imée fu ace la ca r e le p r e z i n t ă Ma t i l dé i şi l a r â n d u l ei, le p r e z i n t ă la Tu i l l e r i es . î m ­p ă r a t u l îi p l ăcea a c e a s t ă t â n ă r ă s t r ă i n ă .

D a r c â n d o ce ru în că să to r i e , c a t a s ­t ro fa se a r ă t ă în t o a t ă i m e n s i t a t e a s a şi m â n i a B o n a p a r ţ i l o r n u m a i c u n o ş t e a m a r g i n i . Sub a u g u s t u l acoper i ş a l Tu i l -le r i lor „o astfel de pros t ie se p u t u să ­vârşi"; f ă r ă ca M a t i l d a să fie c o n s u l t a t ă .

Şi c â n d aces te femei se p r e z e n t a r ă a c u m u n a în f a ţ a celei lal te se d ă d u o m a r e recepţ ie . T o a t ă l u m e a a ş t e n t a cu î n c o r d a r e sos i r ea p r i n ţ e s e i ca re a p a r e în sa lon cu a e r u l s ă u r e g a l . I n v i t a ţ i i s u n t î n ş i r u i ţ i pe d o u ă r â n d u r i . E u g e n i a î n a i n t e a z ă s p r e f ami l i a r ege lu i J é r ô m e cu cel m a i s e d u c ă t o r s u r â s . D a r M a t i l d a n u vede m â n a ca r e i se î n t i nde . E a m e r ­ge d r e p t î n a i n t e a ei şi s a l u t ă i nv i t a ţ i i e şa lona ţ i . E u g e n i a j i g n i t ă de m o a r t e , se î n d e p ă r t ă şi se p i e r d u în m u l ţ i m e .

In s fâ rş i t m a r e a zi sosi, ş i t o tu l se pe­t r ecu cu d e m n i t a t e ; Şi la c e r e m o n i a de la No t re -Dame , M a t i i d a i n a u g u r a fa i ­m o a s a sa rochie de m ă t a s e ve rde .

Şi o d a t ă l a m p i o a n e l e s t inse , p r i n ţ e s a d e z e r t â n d de la p re roga t ive l e sa le in te ­r i m a r e , se r e t r a s e în o a l m u l ex is ten ţe i sale p r iva t e . E a p ă r ă s i toa te s i t u a ţ i u n i l e false în ca re s o a r t a B o n a p a r ţ i l o r o r ă ­tăc ise . E a n u m a i este ex i l a t a f lo ren t ină , n ic i moscov i t a n e a c l i m a t i z a t ă , n i c i îm­p ă r ă t e a s a în partibus.

Ceeace face succesu l Mat i ldé i , o per ­sona l i t a t e u n i c ă este de a n u fi ca t o a t ă l u m e a , e a este o f igu ră c o m p u s ă d i n ve­chile r a s e , so l idă şi f ă r ă r a f i n a m e n t e . L a M a t i l d a t o tu l este c u r a t , vizibil , des­chis . E a este d in t r ' o b u c a t ă , ca o să­gea t ă . Orice dup l i c i t a t e , or ice a r t i f ic iu îi p r o d u c e o r o a r e .

A c e a s t a n u o î m p i e d i c ă de a a v e a o ţ i n u t ă r e g a l ă , l i b e r t a t e a a u t o r i t a r ă . To­tu l se conci l iază în aces t s â n g e a m e s t e ­cat , a m o r u l p e n t r u c ă m i n şi p e n t r u (iemiithlichkeit.

SALONUL P R I N Ţ E S E I MATILDA

Saloane le se c re i ază p r i n s t ab i l i t a t e . Aci este şi sec re tu l s a l o n u l u i s ă u . P r i n ­ţesa de t e s t ă vo ia ju r i l e . E a se a s e a m ă n ă s t a t u i l o r d in p i a ţ a Concordie i , ş i es te a şeza t ă p e n t r u e t e r n i t a t e .

I n s a l o n u l ei t r o n a b u s t u l lu i Napo­leon de C a n o v a . E a îşi c re i a se u n p ă ­r i n t e ; e r a copi lul g lor ie i . Aci e r a fondul o rgo l iu lu i s ă u .

N a ş t e r e a p r i n ţ u l u i i m p e r i a l b u c u r ă m u l t p r i n ţ e s a ca r e ne a v â n d copii, a d o r a copii a l t o r a .

O a p r o p i e r e se făcu cu t â n ă r a l e h u z ă ca re sufer ise a t â t de m u l t . M a t i l d a i ubea p r i n ţ u l ca o m a m ă şi E u g e n i a îl i u b e a ca o î m p ă r ă t e a s ă . „Noi s u n t e m t re i c a r i i u b i m aces t copil", s p u n e a ea, doi cu i n i m a lor şi al treilea cu datoria sa".

S a l o n u l p r i n ţ e s e i Ma t i l da , p â n ă l a că­

s ă t o r i a î m p ă r a t u l u i a v e a o cl ientelă po­l i t ică . P r i m a s a d a t o r i e fu de a grupa în j u r u l v ă r u l u i ei, toa te e lemente le vie­ţei publ ice , suscept ib i le a deveni un sp r i j i n p e n t r u aces t t r on . A c u m n u mai e r a loc în c a s a s a p e n t r u p a r a d ă . Ea îşi a lege „ s u p u ş i i " s ă i p r i n t r e oamenii de l i tere , ş t i i n ţ ă şi a r t ă , dec isă să se în­depă r t eze de or ice i n f l uen ţ ă politică.

P r i n t r e geni i , c â ţ i va c a u s e u r i strălu­ciţi , apo i s a v a n ţ i i , t r u b a d u r i i , bufonii, o a m e n i cari ştiau toate dar care nu fă­ceau nimic şi acei c a r i făceau toate şi nu ştiau' nimic. Ar t i ş t i , cu capacităţ i mu l t i p l e , lectori benevoli , s ec re t a r i fără leafă. Acei, c a r i în v i a ţ a bu rgheză , fac comis ioane , v e r s u r i de c i r c u m s t a n ţ ă , ci­zelează m a d r i g a l u r i l e , sonete le cu ocazia a n u l u i nou , ace i c a r i a r a n j e a z ă ghir­l ande le , p u r t ă t o r i i de pache te , dela cari se poa te cere or ice , a n i m a l e familiare, c a r i n u plec decâ t c â n d li se s p u n . Apoi f igur i c a r i u i m e a u p r i n mediocr i ta tea şi in t r ige le lor . N i m e n i n u şt ie cum a u ven i t şi p r i n ce m i r a c o l a u rămas. E x i s t a o l u m e î n t r e a g ă , î n t r e Sainte-Beuve ş i F l a u b e r t , î n t r e G a u t i e r şi fraţii C o n c o u r t .

P r i n ţ e s a cu u n aer cezarian, t r ă i a ca 0 femeie o r d o n a t ă i ub indu- ş i prietenii, casa , v o r b a desch i să , „ t r a n d a f i r i săi", mic i i ei câ in i .

A c e a s t ă soc ie ta te l a î n c e p u t forma o Academie , pe ca re u n i i îi d ă d e a u numele de „ C u r t e a R e n a ş t e r i i " .

Desele vizite p r i n c i a r e d ă d e a u socie-1 a ţ e i u n a e r m a i ce remonios . Regina Vic to r ia veni de m a i m u l t e or i . Despre r e g i n ă , e a i s to r i sea m i i de anecdote t r ă i t e . U n a d in cele m a i n o s t i m e este a c e a s t a : U n o m d in popor v ă z u trecând s u v e r a n a p r i n t r ' o ga le r i e a Expoziţiei Un ive r sa l e . E l o a r ă t ă u n u i c a m a r a d şi p r i n ţ e s a îl auz i s p u n â n d : „ l a t o !" Dar c a m a r a d u l d u p ă ce p r iv i se pe regină, îi d ă d u u n p u m n şi s p u s e aces t singur c u v â n t : M i n c i n o s u l e !...

O a c t u a l i t a t e e m o ţ i o n a n t ă e r a Abed-el-Kader , g r a ţ i a t de c u r â n d de împărat . P r i n ţ e s a se e n t u z i a s m a de nobleţea şi l o i a l i t a t ea aces tu i rezerv is t . D u p ă elibe­r a r e a sa, e m i r u l deveni câ t eva zile fa­vor i tu l s a l o n u l u i . M a t i l d a iubea în el pe şeful a d e v ă r a t gene ros , la pu t e r e ca şi in m a r e a lu i n en o roc i r e . E a îl admira şi n u voia să-I i n t r o d u c ă în l u m e a aceea ca r e n u a v e a „ s i m ţ u l I s l a m u l u i " . Şi ea cre iă p e n t r u el u n c o m p a r t i m e n t separat în s a l o n u l s ă u .

Un p e r s o n a j o r i g ina l a l t i m p u l u i era Victor E m á n u e l I I . Acest rege Galan-t u o m o e r a foar te a t r a s de M a t i l d a şi se g r ă b i a i face c u n o s c u t c ă a r e să-i comu­nice m u l t e l u c r u r i i m p o r t a n t e . Pr in ţesa îl p r i m i în mi j locu l mice i sale curţi, ceeace d i sp l ăcu r ege lu i . î ş i r ă s u c e a ner­vos e n o r m a - i m u s t a ţ ă , şi v ă z â n d că nu-i r euşeş t e a r ă m â n e în sfârşit singur cu ea, îi vorb i în i ta l ieneş te , a ră tându-se a m o r e z a t cu p a s i u n e .

P r i n ţ e s a M a t i l d a s a t i s f ă c u t ă c'a scă­p a t de el, făcu m u l t h a z de aceas tă vi­z i tă şi se felici tă că avusese la înde­m â n ă e v a n t a i u l şi t oa t e m ă s u r i l e de a-p ă r a r e , p r i n p r e z e n ţ a g a r d e i sa le pa­l a t i ne .

Vizi ta r eg ine i de Olanda , s c u m p e i sale Sofia, t o v a r ă ş a copi lă r ie i sa le , e r a pentru ea o s ă r b ă t o a r e de conf idenţe . Niciodată nu- i p r i c i n u i s e vre-o s u p ă r a r e , d a r nici­o d a t ă n u o v ă z u altfel a p ă r â n d , decât cu aceeaş roch ie . Ş t i a î n s ă că- i victima u n u i soţ a v a r . M a t i l d a a t â t câ t putea, v e g h i a a s u p r a aces te i s ă r m a n e garde­robe, p e n t r u a o co r i j a şi amplif ica.

(Sfârşitul în n-rul viitor)

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U N r . 1 1