ISTORIPOPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN L!MBA GERMANA

DE

OTILIA TEODORU-IONESCU

VOL. I

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR"1922

.

'

E.4

O

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POPORULUI ROMANESC

www.dacoromanica.ro

Prefaa la noua editie rornaneascaSint aproape cloud-zed de ani, de cind, dap?' ce-

rerea regretatului mien profesor Karl Lamprecht,am fost indemnat a scrie o Istorie a Romani lorpentru colectia inceputei de Heeren ci Liked f i Pecare el a condus-o pind la moarte.

In acel moment cunostintile mete in acest do-meniu erait ale unui om de treizeci de ani, carenu $i-a crutat timpul ca sa adune material in toatedirectille, care l-a cercetat critic, dar care n'amut Mai vremea sa ajunga la acele idei generalecare sint rdsplata unei familiarisari indelungate cusubiectul $i a unei meditalii stdruitoare asupra lui-:Totu$i mi s'a spus ca in terra $i in strdincitatecartea a putut aduce servicii.

Ea a foss intrebuintata in informatiile pe carele mijlocege. Sistemul et, care pentru mine aveacel mai mare pret, cdci era partea mea mai per-sonald, acela, dupe' binecuva ntatele obiceiuri alevretnii noastre, care face filosofie feird is tone, dar.Fi istorie ford filosofie, nu I -a discutat nimeni.Ori ca era Mutil, on ca era indiferent.

Ajuns la cincizeci de ani, eu nu l-a$ mai intre-&luta. Mai ales studiile de istorie universal?'mi-au largit orizontul $i mi-au coreclat astfel ateiteapuncte de vedere. Dar acum, macar acum, vecheatraducere, facuta de mult Inca, de Mire una dincele mai bune eleve ale mete, d-na Olimpia Teo-doru-Ionescu, are prilej sa fie publicatd. Si ma

www.dacoromanica.ro

-6aflu tnaintea unei marl greutdti : aceia de a dasintesd veche, care de sigur e justd, dar nu ecomplectei qi care nu poate fi schimbatei totug.Oricine in specialitatea lui a putut ajunge la gene-ralitati $i le-a vazut evoluind in mintea sa, ne-contenit preocupata de acelea$1 probleme, ma vaintelege de sigur.

Ce pot face in aceasta situatie, in care atatias'au gasit ca mine fata de operele tineretii lor?E o datorie sa in la curent informatia. Caut sdmi-o indeplinesc, pond in amanunte, fi, cum lu-crarea nu merge, ca a lut A. D. Xenopol, atdt dejertfitor adusa, cu pretul sandteitit- autorului, lanivelul $llintei mai nova, nu-mi e chiar aqa de grew.Teoriile mai mull insa, exprimate $i in cartea-mtie$itei la Paris, in 1919, Histoire des Roumainset de leur civilisation , acelca pot fi semnalate,cum o voiu face, dar a li da rangul cuvenit, apreface Intreaga organisare a cartii potrivit cudinsele, aceasta n'o incerc. Ar fi sa stric un or-ganism fard sa dau, in loc, altul.

A$a cum este, aceasta carte, in stilul mai liniftital traducer* toarei, poate indeplini into o

urez pe drum: noroc bun ! N. lorgaAdaug ca, inteleginduma cu Casa Scoalelor,

cele cloud volume de sintesd vor fi urmate detoate expunerile mele generale ii de toate studiilemele speciale, in ordinea for logica sau cronolo-gica. Si acolo, se intelege, se va face acea operade corectare fi intregire, dar o prefacere a pla-nului for a$a incat sa formeze o istorie pragma-tics a neamului nostru, aceasta n'o pot intreprinde.

Scrieri ca : Istoria Literaturii., Istoria Co-mertului., clstoria BisericiiD, Istoria armatei.,roman fire$te independente, in afara de aceastarepublicare.

o

www.dacoromanica.ro

Prefata la editia germanaUra ci exagerare de sine au indrumat peind cam

pana celor mai multi din scriitorii istoriei Roma-nilor, qi ce a resultat de aici nu-i greu de gOcit:numai pared sucite, opuse adevdrului, pe carene$tiutorii fi le-au insu$it $i rdspOndit cu o grabdUimitoare.

Numai a$a a fost cu putinta sd se trambitezepeste tot cd Romdnii n'ar fi de origine romans $icd, lard a la sa vre-o urma, s'ar fi stramutat dintinuturile de Miazdnoapte a Dundrii in spre Sud,pentru a face loc Ungurilor, cari tocmai atunci seindreptau incoace. S'a spus ca Aromdnii din Sudn'ar fi jucat niciun rot politic in al doilea Imperiubulgur", numai pentru a nu jigni in mandria for

pe Slavii de acolo,$i i-au ardtat pe Romani ca onatiune nedestoinica de culturd, care $i-ar fi im-prumutat tot ceia ce stapdne$te astral de la Un-guri .i Greci. Bd, acum de curddd chiar, un rectoral Universitalii din Atena a sustinut cd un poporde opt milioane de terani, ai nand membri suntlegati prin aceia$1 limbo, acelqi port, acelea$i obi-ceiuri qi altele, $i care in aceastet pri into infdti-qeazd aproape un anima, n'ar alcdtui totu$i onatiune proprie, ci numai un despretuit amestec depopoare, menit unei apropiate peiri.(Parerea stu-pia cd Romanii ar fi urma$1 ai ciobanilor tura-nici, parere discutata $i in reviste germane, caDeutsche Litteratur-Zeitung", arata ce departe a

www.dacoromanica.ro

8 - -

p2tut merge dupd ritzboiu neintelegerea units capatima politica ; 1921J

De cealaltd parte se deslu$esc sunete nu maiputin false, de $i cu totul opuse. Pentru unii dintreace.ytia, Romanii trec drept adevdratii $i exclusiviiurma$i ai Romanilbr, $i nu drept ,acei ai populatietromanice din Peninsula Balcanied ; limba for deastazi ar trada foarte bine a$a spun ei careti a fost singura obar$ie ; barbarii ar fi trecut tetraurma peste ei; aici ca $i dincolo, pe termul dreptca si pe cel stang al Dundrii, ei s'ar fi sustinutneintrerupt ca represintanti ai vechii culturi ; toatedescoperirile vremurilor noun intaiu la ei s'ar fiivit ; mantuitoarea mare Revolutie francesa ar fifost cu malt time inainte prevestitd prin rdscoalateranilor din Ardeal, si tot ce se mai poate spunespre faima.

Voci nepd rtenitoare, in schimb, sent putine, darse pot city $i cateva de acestea.

Ca once oar. cult si cu simtire normalei, imi iu-besc fi eu neamul. Dar acest, sentiment nu arenimic a face cu istoria colonisarii romane, cumeisurile Imp eiratului Aurelian, cu imprejudirile dinStatul bulgar sau roman, cu felul propriu al in-tinderii ungure$ti in Transilvania, cu Revolutia tran-ces?! $i rdscoalele noastre teranegi : Ind iubescneatnul pentru ea e al mieu ci dta ta tot.

Dar pentru a scrie istorie n' am nevoie de iubire,nici de lira; imi trebuiesc numai izvoare $i mintesandloasd in atata masurd, cats e de nevoie pentrua be lumina. Ce presint eu aici este produsul uneiastfel de observatii impartiale a izvoarelor au-tentice ; adevarului cuprins in ele nu tautaau decat 9 forma organics, unit iced Intr'un viutablou cultural, care sd nu infati$eze lipsuri.

sa-i

www.dacoromanica.ro

9De alta parte, lucrarea de fata nu e un reper-toritz pentru acei sari ',Nese sa se informeze asupraarnanuntelor. Astfel de lucruri se gasesc destulesi in istoria Romanilor pentru a dmplea, cu rostsau fora rost, matte, foarte multe volume in-folio.Aceste amanunte meritd, ce-i dreptul, sa fie cerce-tate, fiindca e o trebuinta pentru natura omeneascasa cerceteze peste tot adevarul si pentru ca numaipe basa unor astfel de constatari ankinuntite aleadevarului istoric se poate castiga o privire lim-pede despre tot ce-i intreg; mare, caracteristic side interes universal Totusi a to turd cersind delaan fapt la altul pe ticnita curare pur cronologicd,a Mad' o lucrare critica de seminariu cu alta,intr'atata 'Mtn% cat astfel de produse ale pdtrun-derii omenesti se pot lega tmpreund, aceasta nuse potriveste pentru un popor care poseda o ade-varata istorie. Nici n'am avut ca (WO sa insir larand, unul dupa altul, pe albi pareti goi, frumoaseportrete biografice. Ci am avut mai cu sama invedere o indoita nazuinta.

In primal rand am volt sa expun desvoltarea.flatiurzii romane, nu in personalitatile ei mai mullsau mai putin marl, ci se" obsery natiunea insasica fiinta vietuitoare.si sd-i urmaresc mersul ei la-untric. Personalikiti mari sau mici capata astfelo valoare numai in masura in care, printre multelemilioane, au contribuit de fapt la aceasta mareopera a unei desvoltari de dove!' mu de ani.

In al doilea rand, am volt sa descriu aceastadesvoltare in lega tura sa cu popoarele invecinate,pentru ca sa utilisez astfel inrauririle ce le-au exer-citat alte popoare asupra Romanflor, precturz siacelea care au pornit dela damp, pert priceperea

---

www.dacoromanica.ro

10

istoriei universale, care exists, fora indoiald, caistorie culturald.

Infra cat aceastd Incercare mi-a izbutit, cetitorutnepartenitor va judeca ; din parte-mi am dat totce am putut mai bun.

N. Iorga

www.dacoromanica.ro

Introducere bibliografica

Incercarea de a scrle o istorie a Romani lor au intre-prins-o In primul rand Romani, cari erau In majoritatecronicari. Sarcind de istoric au indeplinit, de si Intr'uninteles mai modest : Grigore Ureche, Miron Costin, NicolaeCostin, principele Dimitrie Cantemir, cunoscutul autor alunei Istorii a Imparatiei turcesti, si pe Tanga acesti Moldo-veni un Muntean, Stolnicul Constantin Cantacuzino ; acti-vitatea Tor, a tuturora, afara de intaiul, cade in a douajumatate a veacului al XVII-lea si In cele d'intaiu douadecenii ale veacului al XVIII-lea. Lucrarea cea mai de samaeste a lui Cantemir, dar acesta nu putu duce pans la capatHronicul Romano-Moldo-Vlahilor, ci a expus fara intreru-pere numai istoria pan& in veacul al XIII-lea si incolo n'aldsat decat fragmente privitoare la timpul sau 1.

Pe langa acestia incepura In veacul al XVIII-lea sa cerce-teze istoria Romanilor, cu scopuri diferite, cu o muncamai mult sau mai putin metodica si serioasa, straini, nuistorici cu adevaratd chemare, ci oameni pe cari Intam-plarea ii adusese la Dunare : militari, dascali de casa pentrulimbi europene. In primul rand se cuvine a fi pomenitJean-Louis Carra, caruia i se Incredintase cresterea copiilorlui Grigore Alexandra -Voda Ghica al Moldovei (17741777) ; opera sa, Histoire de la Moldavie et Valachie,aparu pentru intaia oars In anul 1777, cu locul gresit de

i Operele Id Demetriu Cantemir au fost publicate lntre 1872 01902 de Academia RomanA.

www.dacoromanica.ro

12

tiparire g Jassy' 1-; carticica e in primul rand o descrierefolositoare a terii i cuprinde numai o istorie superficialaa ei. In anii 1781 1782 apAru in Viena, sub titlul Ge-.nizichte des transalpinischen Daziens, erster oder geogra-phischer Teil, o opera ce are de autor pe judecatorulmilitar cesaro-craiesc Franz-Joseph Sulzer, Sviterian de

Acesta trAise mai multi ani in Tara-Romaneascasupt Alexandru-Voda Ipsilanti ca arendas si candidatla o catedra de drept, dadu In publicatia sa, ca patrun-zator, dar Increzut autodidact, cea mai de sama contri-butie la cunoWerea imprejurarilor ronianeti 'transalpine',-adeca dunarene, cturcesti), din veacul at XVIII-lea. In partea.geograficei el lamuri destul de des, dupaputerea sa, chestiuniInsemnate cu privire la istoria roman mai veche ; prelucrainsa i o a doua parte istoricet. Dar aceasta nu vazumiciodata lumina tiparului ; manuscrisul, vrednic de tinutIn sama pentru epoca autorului, se afla in bibliotecaGimnasiului evangelic din Braov. Dupa o indelunga pe-trecere in Moldova, uncle era un medic foarte pretuit atCurtii si at caselor boieresti, dr. Andreas Wolf, intors inpatria sa ardeleana, scrie : Beitriige 1zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fiirstentums Moldau 2 (4 Con-tr butti la o descriere statistico-istorica a pralcipatului Mol-d wei') ; partea inta u, foarte insemnata, cuprinde datestatistice i geograftce ; a doua .e o scurta istorie a prin-cipatului Moldovei, destul de izbutitA, lucrata mai mult de-cat oricare alta de felul ei, dupa izvoare interne.

Ca pretinse vechi ten vasale ungureti, Moldova *i Tara-Romaneasca trezira luarea-aminte a doi cercetatori ger-mano-austriaci, earl se ocupau cu istoria Ungariei Geb-hardi si Johann Christian Von Engel. Opera celuitin mic voluma, cu toata ca lucrata cu ingrijire, presinta

1 E..otta a 2-a Neufchatel 1781 ; traduceri germane in Frankfurt siLipsca, 1789, Nurnberg 1821; trad. rom. Bicuresti 1857.

2 Tinarit la Hochmeister In Sibiiu, 1805.

i :

-origir4.

i

:

d'intaiu,

www.dacoromanica.ro

13

num' putine lucruri noui ; Engel, din potriva, a savaritceva minunat. El cuno0ea toate izvoarele straine aleistoriei R-omanilor, printre ele multe Inca inedite, sta islegatura cu un mare numbs de scriitori i colectionatorii capata neobipuit de multe contributii ; pe Tanga acestea.Ii stateau la indemana, In traducere germana sau latina,cele mai insemnate cronici romane0. Et trata istoriaamanduror principatelor in doua marl volume in-quarto 9cel d'intaiu cuprinde o foarte Insemnata 'bibliografie' /apoi cistoria veche i mai noua a Terii-Romaneti pan&la 1716; in at doilea se afla urmarea acesteia din urma.precum i intreaga istorie a Moldovei. Opera, salsa cumare Ingrijire, pe temeiul izvoarelor, cuprinde foarte multe-indrumari pretioase.

Corespondentut lui Engel, Gheorghe incai, Roman arde-lean, director at colilor de Stat cu limba de propunere-romaneasca din provincia sa, se ocupase mull, ca 1prietenul sau, calugarul Samuil Clain, cu istoria neamului.sau. El scrie, tot inteo vreme cu Engel, Hronica Romanilor,care se razima pe mult material inedit i ataca adesea cutarie pe acela. Sincai Incerca publice cartea, dar nuizbuti decat in mica parte; abia mai tarziu, In anul 1853.aparu la 14, in trei volume, intreaga cronica a lui Sincai 2propriu-vorbind este o opera analistica, in care se gaseselaolalta lucruri bune 1 rele, cunoscute i necunoscute.

Fara sa cunoasca lucrarile colii ardelene ale eru-ditilor germani, iscusitul grec Dionisie Fotinb, un dascatde case, crise cam la cinsprezece ani dupe Engel o clstoriea vechii Dacii', lacopEcc silo niXat Aaxfac pentru care utilisisingure izvoare internee Astazi mai are valoare numal

ScrisA Oa la 1801 publicatA la 1809, In vol. IV 1, 1V2 din a 94-aparte din ,,Allgemeine Welthistorie durch eine Gesellschaft von Gelehrten in Teutschland and England ausgefertiget".

2 Editie noul a Ministeriului de Instrucfie, foarte slab Ingrijitlde Tocilescu, Bucuresti 1886. Tot in 3 vol.

TipAritA la Viena, 1819, 3 vol.; trad. romineascA, Bucuresti

sa-si

si

1859..www.dacoromanica.ro

14

partea privitoare la timpul sAu Si cea descriptive, anexati.Inca de prin anul 1837 incepura Romanii din nou sa se

ocupe mai cu staruinta de istoria lor ; eruditul MihailKogalniceanu, pe atunci student la Berlin, scrie a Histoirede la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transda-nubiens, sprijinindu-se mai mult pe Engel. Nu cuprindemimic nou

Tot atilt se poate spune despre Istoria Teril-Romanesti,'pe larg schitata, niciodata ispravita, a profesorului bucu-mtean Aaron Florian 2.

In aceasta vreme aparura, in Arhiva Romaneascd a luiKogalniceanu 3, in Magazinul istoric pentru bacia al lujLaurian Balcescu 4 i in marea culegere a aceluiasi Ko-galniceanu, Letopisitele Moldovei 5, numeroase clocumente

cele mai multe cronici ale fed ; Inca din anul 1852Teodor Codrescu incepu sa publice la Iasi, fart vre-unplan, fara adnotAri si critics, supt titlul de Uricariul, actenoua vechi moldovenesti 6. Pe basa acestui nou ma-terial scrise Laurian o Istoria Romanilor in douA volume,mai mult ca manual de scoala, dar care fu mult utilisatai in alte cercuri 7. Patriotica opera latiniseazA puternic sida neobinuit de multe date precise.

Neintrerupt iese de acum la lumina izvoare noua : chiar

Noua editie cu titlul schimbat, 1854.' 1835-1839; 3 vol. El alcatui si un compendiu ceva mai bun.o 1841-1845; 2 vol. Mai Inainte Venelin, Acte vlaho-bulgareftf

(ruseste), 1840.Bucuresti 1845-1844, 5 vol.

6 Iasi 1843-1852. De vacelasi o traducere in limba francesa dinele, privitoare la istoria generals europeanA, supt titlul: Fragmentsdes chroniques moldaves of valaques pour servir a l'histoire dePierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszcynski, DemAtre Cantemir et Const. Brancovano', Iasi 1845; un minunat izvor de In-formatii.

o Culegerea sa ajunga panA la vol. XXV, care apAru in 1895.r Iasi, 1E53. Cartea ajunse panA la edifia a 3-a.

$i

$1

gi

www.dacoromanica.ro

15

In ziare, in Romanul lui C. A. Rosetti, in Buciumul iPrompeta Carpatilor a lui Cesar Bolliac, to clAdura name-roase sorginti documentare i narative. Teulescu, direc-torul Archive' din Bucureti, publicA unele acte in ArchivaRomdndt. Urmaul sau, poetul Aricescu, Intemeie Revista?storied a Archivelor, In care se cid un repertoriu deacte i o condicA de socoteli2. Actele aflatoare Inca InArchivele episcopale din 1-14 i Roman full folosite tiiIn parte chiar tipArite de episcopal Melhisedec In t cro-nicile* acestor episcopii 3. Pretioase izvoare straine pentruistoria Romanilor se tiparira in Tesauru de monumente is-torice al 1:ii Papiu Ilarian 4. Intre 1865 i 1867 iqi In Bu-cureti Archiva istopicd 5, marea culegere de acte romane.ttii slavone a foarte Inzestratului, dar din nenorocire cutemperament romantic B. P. Hasdeu, spirit universal, carese chinui i cu greutAti Inchipuite. Dela 1862 Wickenhauser,functionar din Cernauti, incepu sA comunice In traduceregermanA hrisoavele numeroaselor manastiri bucovinene.

In acest nou stadiu at culegerii de documente scriseHasdeu Istoria critics a Romanilor, din care a aparut IncaIn 1872 numai un suptirel volum in prea-frumos in-quarot 6 ;el presintA aici stralucitoare essays" asupra trecutuluiintunecat 1 celui mai depArtat al Romanilor, scrise intr'unton profetic.

Mai tarziu Hasdeu se indrepta mai mutt In spre filo-'ogle 7. Dar dupa moartea cavalerului Eudoxiu de Hur-

1 Bucuresti 1860.2 3 vol., Bucuresti 1874-1876.3 1869, 1874-1875; fiecare in ate 2 vol.4 Bucuresti 1862-1864. Sunt bucAti,cele mai multe, tiparite si mai

Inainte.6 1865-1867; Vol. 11, I', II, III; o brosura din vol. IV farl datA.' Editie noun 1875; traducere mai tarzie de Frederic Dame.

Cuvente den batrani, vechi tbxte romanesti cu foarte bogatecomentari:, 1878-1879. Magnum Etymologicum, un mare repertoriugeneral intocmit pentru limba roman *, dar si istorie si culture; 1nrtrerupt dupa 3 vol., la litera B.

www.dacoromanica.ro

16 ..muzaki, Roman bucovinean, bogata sa mostenire literarP,rodul unel cercetari de ani de zile prin archivele din Viena,antra in stapanirea Academiei Romane 1, si aceasta incepitsa publice Documente privitoare la istoria Ronzanilor2-1 Fragmente zur Geschichte der Runainen3, Foarte nu-

meroasele acte au o mare valoare si prefacura in multepuncte insemnate resultatele castigate pans atunci, si cer-,cetari mai departe, prin alte archive europene, imboga-tira necurmat aceasta minunata culegere de acta extera,care (la Inceput rau ingrijite din punct de vedere stiinti-fic) au trecut de at treizecilea volum at for 4. In cFrag-mente, Hurmuzaki zugraveste inteun stil viguros is-toria imperiului bulgaro-roman, intemeiarea Principate-lor In veacul at XIV-lea si da contributii la istoria veaculuial XVI-lea (sfatsit) si at XVII-lea. 0 revista proprie pentrutistorie, archeologie si filologie' fu. data la lumina in anul1882 de Gr. G. Tocilescu (Revista pentru istorie, arched.-'ogle 1 filologie); Analele Academiei Romane, sectiaistorica, se alcatuira ca o pretioasa publicatie specials; chiarsi in Columna lui Tralan a lui Hasdeu aparura unelelu crud istorice.

Profesorul de limbs romans la cEcole des langues ori-entates din Paris, Emile Picot, insoti cu numeroase obser-vatii temeinice editia sa a Cronicei lui Ureche 5, care e pro-priu-zis o istorie a Moldovei pans la 1600. Meritosul C.Erbiceanu publics 6 izvoare neo-grecesti pentru istoriaRomanilor 7.

1 FundatA In 1866.2 Din 1876.g Din 1878.4 Opera principals: 18 vol., adesea In mal multe parti, aga etc

trebuie sa numaram in total 22 vol. Supl. I, 6 vol., Supl. II, If vol..5' Chronique d'Oureki, Paris 1878.' Mai ales in Cronicartt greci cart au scris despre Romani,.

Bucuregti 1888.7 In Istoria Mitropollei Moldovel, 1887, a dat numeroase acte

din Archiva Mitropoliei din lagi privitoare la Istoria mil.www.dacoromanica.ro

17

In aceasta epoca alcAtuira Tocilescu ei A. D. Xenopolexpuneri ale intregii istorii a Romanilor ; cel d'intaiu scriseun manual de ecoala, care apart', intaia oars 'n ahul 1886el care de atunci a ajuns la mai Multe editii 1; in vremealui, cu toate numeroasele greeeli, cu lipsa de priviri detotal asupra faptelor ei:cu putina cunoaetere a inlantuirilor,a fost totuei utilisabil : acum e cu totul invechit, de vremece autorul insueit numai in mica mAsura noile cercetAri.

Opera lui A. D. Xenopol, profesor de istoria Romanilorla Universitatea din Iasi ei in vremea din urmafilosof 2, opera inceputa in anul 1888 2, cuprinde easevolume, sau, daca socotim la un loc, ca formand un totcu vechile volume, ei Istoria Domniei lui Cuza-Voda 4,aea cum vrea autorul, cu toate ca metoda sistemujinteinsa sunt altele, atunci chiar opt volume ; o lucrarevoluminoasa, impunatoare, in care nu lipsesc pAtrundere,pasagii interesante, pricepere moderns a vietii popoarelor ;dar din nenorocire cartea aceasta aea de noun era aproapeneutilisabila pentru cercetatotul indigen, de oare ce infor-matia faptelor e neindestulatoare, caci autorul a nesocotitutilisarea numeroaselor acte manuscripte pAstrate inArchiva Statului, in bogata Biblioteca a Academiei ei aiurea.Editia francesA 6, aparutA la Paris in 1896, sufere inca maimult de aceste lipsuri, de vreme ce nu tine in sama nicichiar bogatul material publicat in urma editiei romaneeti.Cu o sfortare admirabilA, care i-a ruinat sAnAtatea, batranulistoric a reluat mai tarziu opera sa ei a dat o noua Istoriea Romanilor ilustrata, in care se introduce o mare partedin informatia nouA, care se acumulase in curs de peste

1 Manual de istoria Romdnilor.2 Les principes fondamintaux de l'histoire, Paris 1901. Si edi-

tie spaniola.Istoria Romanilor din Dacia Traiand.Domnia lui Cuza-Vocla, 2 vol., 1902.Histoire des Roumains, 2 vol.

Muria poportelui routines. 2

si-a

5i

si

5i

www.dacoromanica.ro

18

douazeci de ani ; legAtura nu e, firete, totdeauna deplina.Din manuscriptul, care merge pana in zilele noastre, s'autiparit, la Sfetea, in BucureVi, cinci volume, mergandpana dupa 1600.

Intr'o epoca mai noua d. D. Onciul a tratat in mai multestudii 1 istoria veche a Romanilor, i parerile sale, ades eadeosebite de ale noastre, merits totdeauna consideratie.In (Cronicile moldoveneVi pana la Urechib 2 in cCroniciinedites (1895), apoi in Cronica lui Azarie" 3, I. Bogdan adat la luminA vechile cronici slavone ale Moldovei,iar in 'Do-cumente regeste privitoare la relatiile Tarii-Romaneti cuBrapvul Ungaria. (1902) a publicat, in mare parte in tra-ducere romans, vechi rava5e ale Domnilor boierilor pas-trate la Braov. 0 noud editie, a textului slavon, nu trece devolumul intaiu 4. RAposatul profesor V. A. Urechia a publicatsupt titlul, care fagaduieVe prea mult, de Istoria Romtinilor,o sumedenie de acte folositoare i nefolositoare din epoca Fa-nariotilor i anume din perioada dela 1774 pana dupa 1821 5.In sraqit in culegerea mea de (.5tudii documente privitoarela istoria Romanilor, s, ceruta de Ministerul de Instructie, amdat insumi la lumina* materiale interne Si externe pentruIstoria Romanilor. In genere deci, dupa cum se vede, insaistarea present& a publicarii izvoarelor indreptatete redac-tarea unei not istorii a Romanilor, scrisa in spiritul timpului

Teoria lui Rosier", nintemeiarea principatului Tarii-RomanestiL,Intemeiarea Moldovei", luga-VodA", in revista Convorbiri literaredin 1882; Originile principatelor", Bucuresti 1899.

2 Cronicile moldovenesti pant*" la Urechid, Bucuresti 1891.' In Analele Academiei .Romdne pe 1909.4 Relatiile rarii-Romanesti cu Brasovul rara-Ungureascd,(1413-1508), Bucuresti 1903. Editia luxoasA pregatita de Tocilescu

la Viena n'a apArut, 1. Bogdan (T 1919) a lAsat si un admirabil albumde vechi documente romanesti in facsimile,

6 Mai multe volume impArtite pe serii.' 24 de vol. cu incepere dela 1931.7 Lea mai nouA sintesA am dat-o in Histoire des Roumains, I, Paris

1920. in Italieneste Breve storia dei Rumeni, Bucuresti 1912. Bibli-ografia lucrArilor mete pe acest teren in $t. Metes, Opera istorlcda lui N. lorga, Bucuresti 1921 (a doua editie a unei bibliografii apA-rute in 1912).

eiei

ei

ei

www.dacoromanica.ro

Formarea poporului romanesc(Introducere etnografico- istorica) 1

1. Strlimo*ii TraciBibliografte : Intregul material asupra Tracilot si a tutu-

ror ramurilor for se afla adunat in ceie trei disertatii ale lui W.Tomaschek (Die alien Thraken, eine ethnologische tinter-suchung, Viena, Tempsky, 1893-1894; din Sitzungberichteder wiener Akademie, philosophisch-historische Kiasse ",vol. CXXVIII, CXXX, CXXXI). Istoria Getilor o trateaza Ro-bert Rosier, un cercetator original independent, un interesantscriitor dibaciu polemist, intr'o lucrare speciald, care-duceInsa numai pand la intemeiarea Statului dac. In ale sale mult.cetite, criticate si utilisate (Romanische Studien, (Lipsca1871) sunt descrise cu acelai putere de expunere i acelaicolorit in expresii intampldrile dinainte de Romani de pe-ambele maluri ale Dundrii. Razboaiele dacice sunt expli-cate in lucrdrile lui Dierauer si De la Berge asupra Im-paratului Traian (cel din urma dd si stiri asupra provin-ciei Daciei). Despre d'intdiu fazboiu in special trateaza

Aceste prolegomene s'au pArut de nevoie autorului, nu numai dinpricinA ca pans acum istoria Romanilor obisnuia sA Inceapa cuepoca Scitilor dinainte de regele Darin, ci si din alte motive maiinsemnate. in primul rand originea neamului romanesc este intune-coasA si fiecarui cercetator i se impun in acest domeniu intrebAricare nu si-au gasit Inca o deslegare definitivA. Apoi micul poporromanesc numArand la douAsprezece milioane represintA camintreaga romanitate rAsariteand si desvoltarea lui apare numaiatunci lAmurit, cand suntem informati asupra vietii si a nazuintilorintregului element romanic. din RAsAritul european. in sfarsit, strictauat, tot ce s'a petrecut in provinciile negrecesti ale Rome' rAsA-ritene dela rAzboaiele Ilirilor, Tracilor si Dacilor panA la rascoalavlahica a fratilor Petru si Asan o perioadA de mai 'bine de ornie de ani sta in legaturA cu desvoltarea noului popor. De altfelaceste lAmuriri trebuiesc privite aici numai ca o introducere.

1

si

cal

www.dacoromanica.ro

20

cartea lui Petersen. In sfarit cartea lui Conrad Cichoriusingriji o noun reproducere a reliefului Columnei lui Traian:(dintre cele anterioare 10 pAstreaza o valoare deplindaceia a lui Froehner, Paris 1872-1874, 5 vol.), insotitd deun comentariu critic. DOUG volume an 0 apArut ; al treilea_care trebuia sa cuprinda istoria razboaielor dacice, erain pregatire. Asupra celei mai noui lucrari germane v. E.Panaitescu, in Revista Istoricei pe 1920. Monumentul delaAdam-Clisi fu descris In anul 1895 de Gr. G. Tocilescuintr'o opera ilustratA ; lui propriu-zis ii revine numa}cronica sapaturilor, pe langd unele explicari istorice maimult naive ; partea arhitectonica i cea arheologicd suntproprietatea invAtatilor vienesi Benndorf i" Niemann. Irsaceastd publicatie monumentul fu infAtipt ca un monu-ment traianic, care trebuia sa vepiceasca cucerirea Dade].Indoiala impotriva acestei pared o ridica Adolf Furtwangler,care vede in monumentul pe atat de mare, pe cat de gro-solan, cu un caracter vechiu i stAngaciu, o amintire abiruintilor lui Crassus, pe care acesta le ca0iga asupra-Tracilor din Dobrogea, cum i asupra Tracilor i Bastar-nilor dela gurile Dundrii (Intermezzi; cf. 0 AdamkJissFal sau, in .Sitzungsberiehte der bayrischen Akademie',1897, p. 248 1 urm.). Tocilescu I0 apArd parerea intr'o-comunicare orald la Academia Romans i Benndorf isArchaologisch-epigraphische Mitteihingen aus Oesterreich,XVII, p. 192 i urm. In c Omagiu lui Wachsmuth, se ames-tecd i Petersen in discutiile foarte aprige i rand acuntCichorius i Med data Furtwangler (1. c. i in Sitzungsbe-richte der bayrischen Akademie" pe anul 1903) incheie irul.

Fapt e, ca pentru a se gasi un loc pe monumentpentru dedicatia lui Traian catre Mars Ultor trebuie sase recurgd la ipotesele cele mai cutezAtoare : trebuie chiarse admits ca o bucat4 dintr'insul, despartitd de cealalta,.printr'o ruptnra verticald, ar fi rdmas pe laturea de Miazd-noapte a trofeului, cealalta, urmarea irurilor intrerupte,pe partea de Miazdzi. Dad la nevoie s'ar putea trece cu.vederea peste infatisarea arhaica a uniformelor romanede pe relief, in tiiciun chip barbarii ce se vad acolo.n'au acela0 tip cu Dacii de pe chipurile Columnei IdTraian. Trofeul de pe moneda dela Tomis n'are nicioinsemnAtate : astfel de figuri alegorice se gasesc 0 pe mo-nedele lui Marcu Aureliu i ale lui Verus. Impotriva teoriei

www.dacoromanica.ro

21

btastarnice a lui Furtivangler s'ar putea iarasi obiecta a,oricata 1nsemnatate s'ar atribui razbolului fara cuceriretemeinici purtat de Crassus, nu i s'ar fi acordat de sigurcinstea unui asa de maret trofeu pentru triumful sau ideThraecia et Geteisi (Jung, Romer and Romanen, p. 33-rota 1), serbatorit in 27 tn. Hr. Si apoi prea se potrivescamintirile traianice cu monumentul din Dobrogea. In star-sit nici nu stiu data inainte de Tropaeum Alpium, Ina !tattut August in anii 6-7 in. Hr., s'a mai durat vre-unasemenea monument de vre-un invingator roman sau pentruun atare.

Pentru intregirea bibliografiei trebuie sa amintim volumi-noasa opera a lut Tocilescu, Dacia inainte de Romani,Bucuresti 1880, extras din Analele Academiei Romane,,seria intaia, vol. X ; e o compilatie incalcita, cu lucrurigramadite fara critics, coplesita de citatii zadarnice, Incare se pot gist de toate totusi nimic.

Lucrarile d-lui V. Parvan, incepand cu Salsovia (din.Cimvorbtri Literare D, Bucuresti 1906), si continuand prinstudiile asupra cetatilor Ulmetum si Histria 1, au schimbat,In multe privinti, an Imbogatit foarte mult cunostintile

parerile asupra Daciei romane, dar mai ales a ScitieiMinore vecine, in ce priveste drumurile, operele de apa-rare, populatia, etc. Ele ating epoca bizantina.

in ultimul timp al Republicei, Statul roman n'aveanici la Miazanoapte, nici In Rasarit, o granita.statornica i puternica ; ea ovaia Inca incoace iincolo In teri pe jumatate cucerite si atarna desentimentele papice sau razboinice ale barbarilorInca nu pe deplin stapaniti si infranati. Dar Inacest timp critic, cand puternica romanitate eran cautarea unei not forme pentru viata sa la-untrica de Stat, ii momiau pe Romani icoan9 ale.unui victor de stapanire a lumii i de supuneredesavarita a acelor barbari. In nenumarata multimea Germanilor, cari-si duceau viata for salbatecain foarte adanci. departari nepatrunse, Intrezariau

Analele Academiei Romdne-, anii 1913-6. Cf. gi Buletinul Coinisiunii Istoriceu, IV.

si

Monumentelor

t

at

www.dacoromanica.ro

22

ei viitorii luptatori pentru binele imparatiei uni-versale romane. Si cu cat mai upr trebuia sa-ipara acestui popor rasfatat de un noroc statorniatragerea intregului neam tracic in cercul de sta-panire al Romei celei marl.

aBarbarii,, cari aveau sa-i apere existenta 'orlibera impotriva acestor planuri de stapanire uni-versals si carora nu li lipsia puterea de impotrivire,apareau numai dusmanului civilisat ca o simplagramada uniforma si de despretuit. In realitate-erau popoare vechi, foarte bine deosebite unele-de altele prin limba, port, cultul zeilor, prin trecuti prin ura veche i antic inradacinata.

Ei faceau parte din patru ramuri, care, cel putiniin ce- privete ivirea for istorica pe pamantul eu-ropean, nu sunt de aceiai vrasta : Galo-Iliro-Tracii, Germanii, SIavii si neamurile uralo-altaice-Cei d'intaiu numiti sunt i cei d'intaiu cunoscuti ; 0se deprinsesera mai mutt cu cultura antichitatii si,firete, se apropiasera mai mult si de valurileaducatoare de lumina ale MArii, de framantarea_rodnica a talazurilor Marii sudice, elino-latine,.mediterane.. Numai prin acest zid, intru catvaslabit i imbucatit in urma Intampldrilor veacurilordin urma, puteau sa intrevadd cuceritorii lumeiesubjugarea Qermanilor.

I. Ilirii. La Apus, Miazanoapte i Rasarit de-Italia romans locuiau, Inca in cei d'intaiu ani ainoului Imperiu, neamurile galo-ilirice, Ei.x7cota lin,despre a caror Infrangere i supunere deplinaavura curand prilej sa vorbeasca maestrii istoricigreci. Atat de numeroase sunt denumirile micilorpopoare, incat se pare ca -i duceau numai viatade trib, caracteristica neamului lor,, i ca nu aveau.nicio organisatie generals mai inalta. Incet pr awww.dacoromanica.ro

23

lupte mici, a caror amintire e tulbure si slabaele cazura la pamant dupa Indraznete atacuri dinmunti si vitejii singuratice. Atunci ele imparta-sira, in starea for de subjugati, soarta acelor Gali,cari locuiau pana la poalele muntelui si cari intinutul for cisalpin isi gasisera sprijinul for sudicin Pad, marginasul Alpilor. Dupa ce toate acesteafura castigate prinfro staruinta indaratnica, prinmasuri potrivae, dar putin zgomotoase, se stabili,ca un vesnic semn de biruinta si stapanire, precums'a facia in toate regiunile cucerite de Romani,Jarga sosea militara si. comerciala prin provinciilealpine, din Galia, dar al lui Cesar catre poporulsau, in spre provinciile mai dinainte cucerite, Ili-ricul si Macedonia ; o indoita expeditie in anul15 in. Hr. duse opera la un deplin sfarsit.

Legiunile intalmra in ambele expeditii numai ra-muri deosebite ale aceluiasi neam. Ilirii, can locuiaiuchiar la malul Marii, erau din vremuri vechi pes-carii si piratii coastei balcanice pana la Insulelelonice, de unde se revarsa. Marea deschisa, si-gura, bogata. Ca si vanatorii din Alpi, nici einu .erau un popor unitar, si in afara de Iliriipropriu-zisi. se mai numarau printre ei alte po-pulatii diferite, ca Bylliones sau Bullini, Taulantii,Parthini, Phrygi si altii. La Hid, macar la acei inintelesul strirnt al cuvantului, organisarea politicadepasise pe aceia a popoarelor alpine, si cu pri-lejul constrangerii acestor barbari, fata de ei rela-tiv asamanatori, Romanii nu intalnira salbatecie-fi de bande razboinice sau cete ratacitoare, ciastfel de conducatori de Stat cari se socotiauvrednici de numele .de rege. In veacul al Ill-leain. Hr. Agron, regele Ilirilor., fiul lui Pleuratus,avea o mai mare forla armata de pedestri si ma-

www.dacoromanica.ro

24

rinari cleat sta.panitorii cari domnisera Inaintealui asupra Ilirilor. ', si se amesteca bucuros inafacerile vecinilor greci si epiroti, ca mai tarziuprincipii bosniaci in tulburarile Statelor de petermul adriatic. Teuta, vaduva lui Agron, mortIn betia bucuriei si a vinului, isi spunea pe fataregina piratilor, care nu cunoaste nicio relatieprietenoasa internationala2; la plangerile Roma-nilor ea raspunte, fara incunjur, ca nu li esteingaduit regilor sa impiedece pe Hid de la casti-gul pe Mare. Represintantii Senatului incerearala intoarcere aceasta in propria for persoana, siIn anul urmator, dupa un atac, aproape izbutit,-asupra Dyrrachiului, soldatii Teutei pa.trunsera inCorcira ca aparatori, stapanitori si exploatatori.

In curand insa aparura comandantii romani, furaprimiti peste tot cu multamire deosebita de Greciiapasati si chiar de unele neamuri inrudite cu Ilirii;ei redara cetatilor ocupate si asediate libertatea sisilira pe fugarea regina A Marii la un tratat, in pu-terea caruia ea devenia tributara, isi pierdea inmare parte tara si mai ales trebuia sa renuntela dreptul ei de piraterie pe apa 3.

Dupa mai putin de un veac, cand vechea poftade hotie maritima a Ilirilor isi gasise drum pe uscat,spre Macedonia'', domnia in Scodra Gentius, rexIllyriorum >, fiul unui al doilea rege Pleuratus. Ro-manii pastrara in timpul domniei acestuia Iliricul forcucerit, si impotriva lui Perseu, regele Macedoniei,luptara in armata romana ca aliati Bullinii, locuitoriidin Apollonia si Dyrrachium, pe cand Gentius-

' Bef3aat,Asox6Twv ; Polibiu, II, 2.2 Ibid.3 Ibid, 12.4 Ibid, 70. www.dacoromanica.ro

25

Incheia o legatura cu cel din urma stapanitor alMacedoniei i nelinistia pe Cavii, cari se recunoteauca socii ai Romanilor 1. Razboiul cu Gentius sesfarsi in treizeci de zile: regele nu avu inima sa-siapere Capitala ; se predete dumanului care Ina-inta i fu expediat la Roma impreuna cu familia sa simai multi .principes Illyriorum' partisani de-ai sai 2.

In anul 35 in. Hr. August, in calitate detriumvir, porni un razboiu de nimicire in muntiide- alungul Adriaticei contra triburilor ilirice, carenu mai voiau sa dea tribut ri incepusera iar vistade pradaciuni. Dupa distrugerea lapigilor venirandul Panonilor,' Carl incercara acum pentru In-taia oars puterea armelor romane. Dio, care gu-verna. tara lor, organisata ca provincie romans,zugravete pe Panoni ca pe un popor salbatec,doritor de placeri, lene la truda campului. Aicinu se aflau iroXecc, ca la apigi, cari erau Iii -vecinati cu Marea si cu coloniile romane, cinumai sate risipite, %-covAt, pe larga campie, ne-sfauita pusta de azi a Ungurilor, roc buff de in-curat caii salbateci ; numai o singura data se po-irneneste o cetate, Siskia pe Sava, ocrotita de .ziduritari.. Pe cand loctiitorii sai duceau mai de-parte supunerea bogatei regiuni, .Cesarul. InsusiIi lua pe sama pe Dalmati, cari voiau, tot aade putin ca si Iapigii inruditi, sa recunoasca bine-iacerea cuceririi romane. Astfel tinta urmarita nuera aproape nicairi pe deplin atinsa, dar nu mailipsia Mult 'Ana la dansa 3.

Acum, pe vremea lui August, nu era vorba de-ck sa se dea provinciei granite tari i siguranta.

Tit-Liviu, XLIV, 30.' Ibid., 33.3 Dio Cassius, XLIX, 35 urm.aiwww.dacoromanica.ro

26

deplina. Dupa o campanie a lui Tiberiu, noulstapan al lumei romane .se putea fall Ca princonstrangerea Dalmatilor si Bructerilor, ultimeleramasite neatarnate ale rasei ilirice, si prin a Pa-nonilor inruditi, a intins pang la Dunare granitaIliricului si, in felul acesta, prin puternicul fluviadin mijlocul Europei a statornicit o noun legaturaintre terile dela Rasaritul-Alpilor si cele dela Apu-sul Balcanilor 11. Prin Tiberiu, spune panegiristulsat!, Velleius Paterculus 2, intrara in Imperiu ca.novae provinciae. Retia, Vindelicia, Noriculun .regnum. , Panonia si Scordistii, si se smulseIlirilor si Dalmatilor recunoasterea atarnarii. insfarsit, plecand dela Dunarea mijlocie, acum in-corporate, Tiberiu void sa intreprinda cucerireaBoemiei, unde se alcatuise un puternic si pro-tivnic Stat germanic, pentru ca apoi, prin sfara-marea numeroaselor triburi germanice ratacitoare,sa infaptuiasca pang la Elba marele vis .de sta-panire universals 3.

0 intamplare neasteptata zadarnici aceste martsperante. Doua provincii bogate Panonia siDalmatia , care-si insusisera de mult obiceiuriromane si limbs ,romand, scoase din fire de reauaadministratie, se ridicard Intl-10 desnadajduita rds-coala si trimisera mii de soldati incercati impo-triva Macedoniei, si deci pe drumul care-i putea,duce rapede spre Italia, era de temut chiar spreRoma. Si fu nespus de greu sa se puna capatacestuihellum germanicum panonicumque, care cerusfortari uriase din partea Romanilor. Dar Tiberiu,fiul lmparatului, era pared anume facut pentru astfel

1 Jung, Ramer and Romanen, p. 5.2 11, t. 109.36 d. Hr. www.dacoromanica.ro

27

de greutati: in vara anului al doilea Panonii se ple-card in fata- biruitorului. In muntii for insa, Dal-matii, cari si ei trebuiau sa fie starpitiv, seaparara mai indelung, cu o indaratnicie minunata,dar si aici Romanii serbatorira in sfarsit biruintaasupra curagiului for statornic. Cinci zile in urmasosird din departata tara a Germanilor vestilecatastrofei lui Varus. La granita Elbei si a Ocea-nului, is romanisarea Germaniei nu mai era degandit; ba se apropiase chiar timpul grelei luptede aparare i.

Noile imprejurari prilejite de hotaritoarea in-tamplare din Padurea Teutoburgica necesitau inprimul rand sa se impiedgce statornic o razvratirea popoarelor balcanice ca aceia din anul 6 di Hr.,s3 se gaseasca granite durabile in aceste regiunisi sa se inlature barbatia prin mijloace pe catse poate pasnice sau chiar razboinice, adecd sa sealcatuiasca in acest Rasarit european greco-traco Romania oficiald,rotunzitd, inchisa in sine.

II. Tracii. La luptele cu Macedonia, care des-legara chestia greceascd, furs partasi in chip firescsi Tracii, cari se dadura de partea regelui pe ju-matate grec, jumatate trac, si trebuira sa impartacu el urmarile infrangerii.

Odinioara, in perioada premacedonica, ei eraulocuitorii terii care se intindea dela Strimon(Struma de azi) pana la Mare, si din indltimileBalcanilor pana la valurile Arhipelagului 2. Darnu erau un popor care sa poata trai in granitebine inchise; dinpotriva : in lupte, in cultul zeilor,in viata politica se intalneste la ei ca trasatura

1 Cf. Mommsen, Romische Geschichte, 11, p. 36 $i urm. Ca izvorVelleius $i Illyricum al lui Appianus. Cf. Dio Cassius, LIV, 31.

2 Strabon, VII, 4.www.dacoromanica.ro

28

principala aceiai aplecare spre extraordinar, spreneobinuit, aceiai aprindere poetica, ce nu sepoate stapanl. Odrisii se dedau cultului lui Dio-nysos, unui cult mistic i bacantic, care trecu delaTraci la Greci i se deosebete aa de mult dearm onioasa religie a Elinilor. Printre ei se aflatriburi care sunt aectvaticovvec, dar nu credincioi pa-nici intrun suflet nemuritor, care se inalta ca ofloare vie prea sus pentru a putea peri oare-cand i n venicie, cu totul i pentru totdeauna. Nu,si in credinta for despre nemurire ei se arata por-niti si cruzi : Zalmoxes, ref3osectc, a venit sa aduca"Emil chinuite vestea cea buns, aavaak lui tre-buie din timp in timp sa-i dea socoteala de pur-tarea for pamanteasca cei mantuiti printr'insul, iatunci fericitul crainic, cu toate ca in aparenta ne-norocit, va sangera in varful celor patru suliti pecare va cadea. Dar alesul zeilor, care se putea ri-dica la cer ca trimis al poporului sau, nu se simtianedreptatit. La Traci in genere, ca si la cei d'intaiucretini, traiul nu era decal o scurta clips de in-cercare, o intunecata si dureroasa trecatoare sprefericirea adevaratei vieti venice, supt ocrotireadumnezeirii. presente. La leaganul copilului, careera chemat la lupta cu spiritele rele, se varsau

iar strigate nebune de bucurie rasunaunumai la mormantul mantuitului, mormant In carerudele erau gata sa se coboare odata cu el, faraa privi cu parere de rau in urma 1.

Ei nu despretufau moartea ca Romanii i Greciicei viteji: o iubiau i o cautau pe toate cailecinstite ; Ale aceia nu puteau fi asamanati cu nici-un alt popor in dragostea for de lupta i pri-

Herodot, IV, 94 ui urm.; V, 4 5.

:

lacrimi,

www.dacoromanica.ro

29

mejdie. Ca popor de pastori la truda cam-pului se dedau numai clasele de jos, care eraupoate de alt sange ratacirea ajunsese pentruei o necesitate economics, mai apoi sufleteasca ;cetati nu intemeiara pentru a nu' se simli inlan-tuiti supt acelasi cer ; de la o x61,1 la alta, peintinsul ses tracic si pe stramtele carari ale He-mului ocrotitor, leaganul for si locul for de re-fugia, vesela for ratacire ti many spre orizonturiIntr'una noi, necunoscute, aducatoare de ispita.Ca popor de coaste, de la care n'au fost pestetot raspinsi de Greci,"ei se pricepeau bine sa-siinjghebe luntri si sa faca us de ele, si pe Ingustulbrat de Mare care desparte Europa de Asia ei aflarausor o cale spre alti munti si alte vai, unde inbielsugul vietii usoare uitara drumul indarat sprevechea patrie. Spre Miazazi ajunsera cu ale for aio,c(t.si cai intocmai ca Vlahii de mai tarziu pant inMacedonia si Tesalia, ca si inruditii tor,cari repetara mai tarziu aceiasi aventura. In luptadusmanul tremura 'n fata chipului malt, in neagrahlamida, tesuta grosolan din canepa, cu pavazastralucitoare si cu naprasnicax. framee 2.

Inca mai d'inainte Tracii se coborasera de sigur sipe povarnisul de Miazanoapte al Balcanilor, acolounde mai tarziu aflam tam Misilor, numita dupaunul din triburile lor, si provincia romana Moesia..Dar mai ales prin patrunderea puterii macedonenein aceasta regiune se intinsera ei, inteatata intrucat e de altfel cu putinta o granita statornicapentru un popor de pastori, pans la largul Istrucu mersul linistit, care-si tragea numele dela Istrii

Tonlaschek, Die alten Thraken (extras din Sitzungsberiche derwiener Akademie", 1, 1893).

2 Liviu, XL1V, 35-36, 40.

,

4

Galatil,

www.dacoromanica.ro

30

ilirici. Pe la sfarsitul sutei sasea irr Hr.1 Dariu,regele Persilor, intreprinse o expeditie impotrivaacelor Sciti, de origine pe jumatate arica, pe juma-tate turanica, pestrit amestec de natiuni faramitate,cari erau singuri stapanitori pe Intreaga stepa Cenu cunoaste hotarul artificial al continentelor. InAltai putea dinastul oriental sa intalneasca peacesti dusmani ai sal; el preferi Insa sa ajunga laei peste Dunare si tinutul Carpatilor. pupa unveac, Grecii de pe termul pontic, cari trebuira salea parte la lupta, povestira batranului iscOditorde istorie Herodot ca marele Bctotxs5:-,. al intre-gului uscat2>> ar fi visitat tara Odrisilor, pentrua ajunge apoi la CdkvazEConsc Firm i a vedea, lagranita lor, puternicul si pustiul Istru, ca un brau

terilor scitice si al intunecatei barbarii 3. Scitiierau prin urmare in aceasta vreme si locuitoriiDaciei de mai tarziu, pe ale carii rauri le numiracu nume ce au ramas: Pyretos, poste Prutul de azi,Tiarantos sau OltuI si Araros, Naparis, Ordessos,care curg intre ele.-. Ei nu folosira ca loc depasune numai acest minunat parnant negru, careastepta Inca a fi cultivat, si pici lantul caucasic. alCarpatilor nu li fu o piedeca; cu prilejul vre unuirazboiu sau al vre unei vanatori duse mai departe,intamplarea li aratase in treacat, la obarsia stan-coasa de unde izvoarele iuti rapiau usoara sipretioasa for prada, aurul, pe care papa atunciei It vazusera sclipind numai in nisipul raului. Cade obiceiu si aici, descoperirea aceasta pricinui

un trib al Scitilor, Agatirsii, se apropiarade obiceiurile tracice., adeca de acelea ale popu-

1 Pe la 508, dupA Maspero.St; irrrstpou.

d Herodot, IV, 90 *i urm.

a

al

minuni, si

3 llic

www.dacoromanica.ro

31

iatiei supuse din Tracia: ei se asezara statornicpe termul mlastinosului Maris, al Murasului deazi, si Incepura, in acest departat timp intu-necat, la minele de aur ale Transilvaniei munca,pe care apoi o continuara Dacii si Romanii sicare dete terii cea mai mare valoare 1. in razboiulimpotriva lui Dariu, acesti Sciti de munte, cu totul

si poate foarte amestecati, nu ajutara perudele for salbatece, si mai in urma se vorbia deei in cetatile dela Pont ca de o populatie de sinestatatoare, care. stralucia In podoabe de aurducea 9 destrabalata viata de placere cu femeiusoare.

Cand Dariu introduse pe Geti in istorie, aceastainsemna o atingere putin prietenoasa a Persilorcu acesti cei mai viteji si mai drepti dintre Traci ;ei voira sa inchida drumul, si fura dati la o parte,osubjugati., spune Herodot, cu toate ca aceasta-tinu numai pana la apropiata infrangere si fugain pustiu a navalitorilor 2. Abia dupa un lungrkstimp, cu totul dat uitarii, iesira Getii Incaodata la lumina in Peninsula Balcanica, in urmaunor not Incurcaturi razboinice. Prin Tucidide.ni se transmite ceva despre Statul razboinic alOdrisilor, ridicat tntr'un chip minunat de rapededar, dupa felul Tracilor, cazut curand iarasi innefiinta. Aceasta semintie poseda sanctuariul luiDionysos; aici se Intemeiara si TeC 6aaRsta, o capitalaregeasca pentru intreaga Tracie-, dar coroana regeluinu avu durata cultului zeului. Statul Odrisilor cazuin razboaie putin cunoscute cu Macedonia, in loculcareia Sitalkes, regele Tracilor, voia sa-si Inalteun Imperiu ; in razboiul cu acest piotivnic mult

Herodot, IV, 49, .102-103, 125.* IV, 93.

isolati,

pi-pi

www.dacoromanica.ro

32

mai tare, se pomenesc in oastea .basileusuluifor toate triburile tracice si, printre ele, fireste, sicei mai viteji ai neamului, Getii, calari, ca iscusitiarcasi. Sitalkes avea in manile sale tot tinutulpana la Dunare, bine inteles si cu cetatile ponticeridicate si locuite de Greci; si poate ca era ascultatsi pana mult mai departe: cel putin se vorbestede veniturile sale in our in cuvinte care amintesede neamul exploatator de mine al Agatirsilor 1.

Filip al II-lea, regele Macedoniei, puse capat vietiilibere a Tracilor 2, si astfel rep-eta, cu urmarischimbatoare si nesigure, jocul cutezator al luiDariu impotriva Scitilor, al caror vecin imediatdevenise 3. Pentru a scapa de jugul noului sta-panitor strain, care poruncia la malul de Miazazial Dunarii si pentru a nu fi nevoiti sa-i plateascadijma din turme si ogor, Getii lsi cautara o nouapatrie peste fluviu, unde presenta li se stabilestein curand prin marturii lstorice. Dupa cum maitarziu Sultanul turcesc se asigura de linisteadeplina la granita de Miazanoapte, inainte de a sehotari la o mare lupta pe pamantul asiatic, totasa tanarul Alexandru, fiul lui Filip, numai Inurma cuceriril tinutului dunarean putea sa-si ieieavantul spre Campine de glorie ale Persiei. Darsi el calca pe urmele Invinsului Dariu. Imprastiindtoate cetele dusmane din calea sa, el ajunse la Du-flare : pe celalt mal stateau Getii, inarmati cu arcesi coase, gata de a-I primi dupa vechiul obiceiusangeros track. Probabil pe la Calarasi, undeDunarea for,meaza marea insula mocirloasa aBorcii, Alexandru, folosindh-se de mici luntri de

' Tucidide. II, 29, 97-98, 100-101.2 Rosier, Die Geten and ihre Nachbarn, Viena 1864, p. 19.9 Ibid., pp. 20-21.

www.dacoromanica.ro

33

pescari, trecu in timpul noptii pe malul stang,unde pe o campie manoasa se leganau acum sa-manaturile coapte ; se, pomeneste in apropiere side un oras., o intarita. Dar dusmanul numai putu fi descoperit ; se incredintase, cu familiasi avutul, ocrotirii atotputernice a marituitoruluipustiu, si tristele amintiri din vremea Persilor apa-rara mai departe tara propriu-zisa a Scitilor denavalirile popoarelor civilisate.

Dupa ce regele Macedoniei parasi pamantulEuropei, comandantii sai de la Dunarea-de-jos nufura nici macar atat de fericiti car stapanul tor.Uniti cu Scitii, Getii dobandira biruinti razbuna-toare ; ei se organisasera mai bine in timpul lup-telor de aparare, si, cand pe ramasitele mareluiStat trecator al Odrisilor se Malta un regat tracicsupt forma greceasca pentru batranul Lisimah,si locuitorii dela Dunarea de-jos aveau in frun-tea for tpn sef regal, pe marinimosul Dromichete,care . invata pe tieti sa se lase de vechiul fordesfrau si-i crescu pentru o viata curat osta-seasca, barbateasca. Un astfel de om trebuia sanazuiasca la intinderea puterii sale prin sfarama-rea noii alcatuiri de Stat macedonice, si Elinii de latermul pontic, can se rasculara, ar fi fost maimultamiti cu carmuirea-i decat cu aceia a luiLisimah. Acesta vru sa-si inlature protivnicul,cazu insa in captivitatea Getilor, cari 11 tarara incapitala for qntc, la Dunarea-de-jos sa nu fieaceasta oare primul sambure pentru viitoareacetate greaca, genovesa si in sfarsit romaneasca

Chele, Chiba? Dromichete stiu SA ierte, sicu acest act de marinimie dispare el din istorie 1.

1 Reconstruirea, dupa Arrian alte putine izvoare, in excelentadisertatie a lui Rdsler, p. 2R si urm.

Istoria poporiaiti romancsc. 3

x611,7

xilx-il,

www.dacoromanica.ro

34

In aceste incurcaturi puterea macedoneana searatase slabita, si de fapt ea nu era primej-dioasa pentru liberele popoare megiese. PeireaGetilor cel putin a celor din ses o adusera.din potriva barbarii noi, apartinand unei alte rase,cari erau chiar in deplina vioiciune a tinerei forpofte de intreprinderi.

La inceputul veacului al III-lea, imediat dupaexpeditia lui Lisimah, in anul urmator mortii re-gelui macedonean, horde salbatice de Celfi na-y alira in Peninsula Balcanica ' 0 parte din acestifiorosi oaspeti gasi pe Tribali si pe Geti Inca inlupta for de impotrivire, ii Impinse in laturi sipropuse urmasului lui Lisimah ajutorul ei. Seintemeie chiar un Stat celtic In Tracia, dar Traciiputura In curand sa-si curate Cara de nesuferitiidusmani, si vechea stare de lucruri se restatornicidin nou, la Geti si vecinii for 2.

Mai rau li merse Getilor, cand printr'alt popornavalitor, o alta noua rasa iesi la iveala in teriledela Dunarea-de-jos. impinsi mereu inainte de laVistula incoace, din pricini necunoscute, Bastarniigermanici luara drumul spre tinuturile dela Miazazi,mai bogate. Ei ocupara de mai, tarziu,Bugeacul tatfiresc, intre Tyras la Rasarit si Py-retos la Apus ; se incuibara On si In insuleledela gura Dunarii, si dupa cea mai mare dinaceste insule luara si ei numele de Peucini 2. Totsesul [Ana. la Carpatii moldovenesti li era supus,cu tot ce se mai gasia Inca inteinsul din vechiulpopor scitic sau din mai noul amestec de neamuri

1 280 In. Hr.2 Polibiu, IV, 0 45 46. Cf. Rosier, o. c., p. 34 $i urm.s Acest nume se Intalneste $1 in Italia de Sud. De &tie], Ilirii

sunt de acelai neam cu Venetti 0 lapigii italieni, gi wzArile forse pot urmari panA in Tirol.www.dacoromanica.ro

35

sarmatice. Ca barbari puternici, iubitori de lupteprada, ei priviau cu jind la infloritoarea Trade

de peste flu viu si se folosiau de orice prilej casa calce acel pamant. Regii Macedoniei, amenin--tati de Romani si aliatii lor, Dardanii, nu despre--tuira ajutorul temutilor vecini, si Bastarnii veniracurand, supt ai for principes, calari si pe jos, casa starpeasca pe Tracii dusmani. In cele d'intaiuAuni ale domniei lui Perseu at carui predecesorInca, Filip, ii si chemase ei isi indeplinira opera :rasplata li fu banul si nadefclea unui nou si maibun tinut de descalecare. 0 intamplare nenorocita

sili In sfarsit sazsi caute cartierele de iarna pestefluviul Inghetat 1.

III. Dacii. Getii nu mai erau acum stapani lagurile Dunarii. Despre biruinti getice asupra Bas -tarnilor supt regele Orole vorbesc, ce-i drept, In-tamplator scriitorii romani2, dar resultatul definitiva fost totusi Infranverea ion 0 parte dinteinsii ra-masera supt stapanire straina pe pamantul mostenit,caci despre Tyrigeti, Getii dela raul Tyras (Nistrul),se mai vorbeste Inca si pe vremea lui Strabon,Pliniu si Ptolemeu 3 ; ei erau muncitori de pamant,hranitorii poporului stapanitor, care lupta, beasau dormia. Altii, din potriva, ratacira de colo panscolo pe termul stang al Dunarii, prin partile unde-iIntalnise Alexandru cel-Mare. Dar partea ceamai mare si mai viteaza a vestitului popor tracic,care nu era obisnuit sa slujeasca altora si carepurta armele numai pentru sine, porni catre munti,spre inaltimile si vaile carpatice, care trebuiau sa

Mai ales dupa Tit-Livlus XL si XLI. Cf. Zeuss, Die Deutscheaand die Nachbarstiimme. Munchen 1837, p. 127 si urm.

2 lustin, XXXII, 3.3 Zeuss,_ o. c., p. 280.

4i

ii

www.dacoromanica.ro

36

li aminteasca Hemul, leaganul neamului lor. Astfelse nascu, de sigur poreclita dupa vre-un trib alfor 1, noua natiune a Dacilor, al carbr name ajunsecurand vestit, pe cand acela al Getilor mai Buseo viata artificiala numai, in limba arhaisanta. aGrecilor2.

Odata cu cea d'intaiu ivire a Bastarnilor In Traciase desavarsi supunerea Statului macedonean decatre Romani. Acum, s'ar putea crede ca stiriledespre popoarele balcanice si dunarene sa fie maibogate si mai sigure, Dar nu e asa : cand Ma-cedonia ajunse provincie romana, izbucni la Romaepoca grelelor lupte civile, si de aceia lipsira for-tele trebuitoare pentru intarirea noii granite-Activitatea Romanilor se margeneste la masuri ne-Insemnate, de oportunitate, la care-i silia mo-mentul, si aceasta fluctuatie politica se rasfrangeIn saracia izvoarelor. Ce-i drept, comandantii ro-mans veniau din cand in cand pana la Dunare, Inurmarirea Tracilor razvratiti, on a cefelor deSarmati., dar despre o stabilire in regiunea cu-cerita nu e vorba : numai cetatile grecesti de laPont trebuira sa plateasca noilor stapani obis-nuitele biruri 3.

Termul pontic insa devenise Inca de mai Ina-inte o prada. a Dacilor, can ocupara Olbia si-si in-tinsera stapanirea pana la Apollonia si in jos pana lacapatul Scitiel Minore, la Dionysopolis4. Bastarni,cSarmati* sau Sciti se alaturasera vecinului maiputernic, pentru ca sa iea parte cu el la expedi-tiile de jaf si cucerire. In Apus patrunsera. acestiDaci norocosi pana In marginea intunecatei paduri

' N'ar fi oare cei din davae, sAtenir, iar Getii ar fi riveranii ?2 Daca, nume de persoana, in Zeuss, o, c., p. 697.8 Rosier, o. c., p. 41 gi urm.4 Ei formara, de fapt, tin adeirarat Imperiu. Cf. PArvan, in Buleti-

nut Comisiunii mon. istorice, IV, p. 1 gi nota 6.www.dacoromanica.ro

37

herciniene, unde venira in atingere cu problema-ticii t Anartesix.. Feluritele triburi, ale caror numenu se stinsera niciodata pe deplin, Costoboci,Buridenses sau Burii din Banatul de azi al Timi..soarei, Caucoenses in Carpati, Cotenses, cariamintesc pe regele dac Cotison 2, i altii, isi da-dusera !liana pentru a alcatui un singur Stat sia-1 intinde. Boirebista numele adevarat sunaprobabil Burobostes 3 era rege al Dacilor, si caodinioara in regatul Odrisilor, langa BaciExsta se aflaci un sanctuar al monarhului ; Deceneu ajunsemare preot al noului cult, unit cu o moralamai severa, careia-i fura jertfite marele ser-batori cu betli. La Miazazi Boirebista afla aliatiIn Trapia si avu de invins si de nimicit dusmaniIndaratnici, ca Tauriscii si Boii. Aceasta noua or-ganisa tie a elemehtului trac la Nordul provincieifor macedonice fu in definitiv totusi prea pri-mejdioasa Romanilor ca sa o poata ingadui, si intei din urma ani ai vielii sale Cesar insusi, asase spune, avu de gand sa aduca la indeplinirela Dunarea-de-jos opera militara care-i itbutisela Rin : la amandoua granitele void el sa opuna,prin not cuceriri romane, o puternica stavila delegiuni Germanilor, cari inaintau pe incetul.

Cu moartea. lui Cesar izbucnira insa din nouflacarile rasboiului civil, si Dacii putura sa-si pas-treze netulburati situatia castigata. ; numai ca nufura in stare, ca adevarat popor tracic ce erau, satraiasca in pace intre ei. Principi separatisti se lup-tara intre dansii fara ragaz si adusera astfel, ra-pede, slabirea si imbucatirea Statului lui Boire-

* Cesar, Bell. Gall., VI, 25.2 Ptolemeu, 111, 8, 5.3 Tomaschek, o. c., 11, p. 15.

www.dacoromanica.ro

38

bista. Altfel Dacii ar fi putut usor folosi epoca tri-umviratului pentru intinderea lor pans la Hem ;dar, desbinati inlauntru, stapanitorii lor, Cotison siceilalti, numiti si nenumiti, nu puturadecat saofere cu ipocrisie ajutorul lor Inviersunatilor sefi departid din Roma. Antoniu s'a slujit de Dad', si tana-rul Octavian primi acest ajutor : se spunea despredansul ca n'ar despretui planuri de incuscrire cuDacii 2, dar dupa cucerirea Panoniei, ca August,singur stapanitor, el isi trimise stile impotriva Da-cilor, ii alunga din sesul tracic cum facuse matnainte Crassus 3 si pentru intaia oars o oaste ro-mana aparu -chiar in Dacia, ai carii locuitori trebuirasa cedeze pretentiilor biruitorului4. Se pare chiar cao parte din, acesti nelinistiti vecini ar fi fost stra-mutati cu sila in tara Mysilor asa se numia.acum Tracia dela Istru , pentru ca sa traiascaaici ca pasnici plugari.

Curand dupa aceia o mare miscare a lumii sar-mate din Apus, care cuprindea in complexul ei sipe Daci, li zvarli in muntii lor, si rodnicele campiide odinioara ramasera de atunci in stapanirea Ia-zigilor. Stramtorati de acesti lazigi 5, de garnisoa-nele romane, precum si de Roxolanii sarmatici celocuiau la Rasarit de ei si de Bastarnii dela Duna-rea-de-jos, vesnic iubitori de pustiiri, ei statura caasediati in regiunea muntoasa dintre Olt, muntiiBihorului si inaltimile nord-vestice care margenesArdealul; pe creasta Carpatilor isi aveau ingustele-lor poteci de pastori, pe care le ocrotiau prin luta-rituri primitives, si numai cand li suradea noro-

Dio, LI, 22.2 Sietoniu, Octavius, 63.' Dio, Li, 23 si urm.6 Monumentum Ancyranum, V, 47-49; Dio, LIV, 34, 36.' Asupra Bastarnilor in epoca lui August v. Dio, LI, 22-23.

Jung, Fasten der Provinz Dakien, p. 143.

I

www.dacoromanica.ro

39

cul scoborau in jos pentru ca sa se bucure iaraside viata insorita din largile vai. In vremurile bunese gasira totdeauna multi cari voiau sa poartecoroana regala a marelui Stat ; acum, in smeritaviata saracacioasa, ascultau bucuros cu totii deun singur om, i in ocrotita vale a Hategului seindlta o mare Capitala, o cetatuie pentru zilede rastriste : Sarmisagethusa cu intariturile delemn.

Regele trac Rhemetalkes sprijinise pe Tiberiuin timpul marii rascoale a barbarilor ; de la anul46 d. Hr. inainte nu mai exista insa decat pro-vincia romana Tracia'. Cand Crassus incepusupunerea terii 'Ana la Dunare, se aflau pe ter-muffle fluviului State) dc-ale Getiior .si oraseintarite, dintre care unul, Genukla, apartinand re-gelui Zyraxes, pastra ca trofee steagurile cuceritedela Caius Antonius 2. Toate acestea Pura nimiciteprin distrugere, stramutare, colonisare de veterani,si numai Dacilor, cari pareau aparati de Dunare,li mai erau ingaduite cateva decenii de viata libera.

In cursul anarhiei imparatilor, care dupa moar-tea lui Tiberiu ingreuie intinderea puterii romane,umilitii Daci ridicara din nou capul si gasirain Sarmatii si Bastarnii loviti de aceiasi soartatovarasi la navallrile for pradalnice in Cara de-adreapta Dunarii, unde nu se ridicasera inca notintarituri si unde fluviul, inghetat mai multe lunipe an; inlesnia mai mult cleat impiedeca treceridu smane.

inteo mai mica masura se repetara acum intam-plarile din epoca lui August, cand locuitorii, elinisau pe jumatate elini, ai cetatilor maritime stiau

1 Tomaschek, Q. c., p. 83; Velleius, i12.2 Dio, 1. c.

www.dacoromanica.ro

40

sa povesteasca de unul sau altul din atacurileizbutite ale cGetilor. la Trcesmis sau aiurea. Odata,cand, putin dupa timpurile de trandavie ale luiVitellius, de gastronomica amintire, Moesia fudeertata de oastea sa, intrebuintata aiurea inrazboiul civil, cete dacice trecura peste Dunare,pusera stapanire pe parasitele cartiere de iarnaale cohortelor i alae-lor i voiau s sfarame chiari lagarele legiunilor, cand Mucianus, un coman-dant roman in trecere pe acolo, alerga Inca la

vreme intru apararealor. Dupa biruinta sa sedada un nou i incercatguvernator amenintateiprovincii sud-dunarenei, ca de obiceiu in ase-menea casuri,Dacii cau-tara sa se faca uitatii.

Dar Inca supt Titus,fiul i coregentul luiVespasian, Sarmatii in-vecinati cu Dacii deve-nira iar nelinititt, i ungeneral din Moesia mudde mana fore. Domitianvru sa razbune aceastaocara ; Oppius Sabinus,represintantul 1 ui, fu

insa invins de barbari. Cornelius Fuscus, care con-duse dupa dansul razboiul 4Cdacic,, nu avu o soartamai buns, i abia cel de-al treilea comandant roman,lulian, izbuti sa invinga pe noul rege dac, Decebal,un vrednic protivnic al puterii romane.. El pa-

Fig. 1. Decebal.

I Tacit. Historiae, III, 46.' Iosephus, De bello iudatco,VII, 4, 3

3

www.dacoromanica.ro

41

trtinse in insasi Dacia, si anume prin tinuturile bana-tene, castiga biruinta dela Tapae2,, isi deschisedrum spre Poarta-de-fier a Carpatilor, si cu aceastasi spre Capita la Dacilor, si constranse pe rege saceara pace Cesarului, care lupta in apropiere cuGermanii. Cererea ii fu insa raspinsa, caci Domi-tian nadajduia poate sa castige un adevarattriumf dacic. Dusmanii germani zadarnicira insaaceste sperante exagerate; vecinii apuseni ai Da-cilor, noii locuitori din Boiohemum cucerit deBoirebista, Quazii si Marcomanii, represintanti ai

Fig. 2. Sarmati In zale luptind ea Romanii.grupului suev, invinsera, din potriva, pe Impara-tul pe atat de increzut, pe cat de slab de fire.Oastea romana avea sa se feama acum de unatac al Dacilor, si numai asa primi Decebal soliade pace. El intra in clientela romana ca atatia din-tre inaintasii sai numai in ceasul primejdiei; inschimb fu rasplatit cu stipendii si primi favoarea,ceruta, de a putea sa ieie tot felul de mesteri.romani in ale razboiului si path., cari puteaucontribui la desvoltarea poporului sau si la inta-rirea puterii sale '.

Dio, LXVII, 6-7, 9, 10; Sietoniu, Domitianus, 6; Orosiu,VII, 10. www.dacoromanica.ro

42

Astfel putea fiecare sa triumfe, atat biruitorul.,cat si biruitul: fiecare capata prin aceasta paceceia ce putuse si voia sa capete pentru totdeauna.

Decebal insa ramase si dupa aceasta, ca si mainainte, un prieten nesigur ; mandria-1 opria sa sesupuna pentru multa vreme ; de sigur Ca In lucra-rile sale de intarire si in negocierile cu veciniisarmatici si germani, prQbabil si cu Moesii' in-ruditi de peste fluviul ocrotitor, ii plutia ,inainteaochilor un vis de stapa-h-e, asa cum i se

nise lui Marbod ; simtianteinsul puterea de a

o L ntemeia din acest nu-meros amestec de po-poare indraznete, carese adapostiau in muntiisai, un mare Stat bar-bar, care sa imprumute,ce-i drept, dela Romanimijloacele de cultura,pentru a le indreptaapoi impotriva-li, insacare sa pastreze nu maiputin cu sfintenie ve-chile traditii, vechiulcult al zeilor, vechiulVU'IVS TRAIAN. port getic cu .braccati.miermareasrergrsmaii vechea

tlimba getica., In care cantase Ovidiu insusi, catrecere de vreme. Pentru a doua oars un barbarnutria astfel de naprasnice visuri de viitor, si dupadansul niciunul din nenumaratii Caacksic ai acesteitntunecoase lumi aspre nu s'a incumetat la asa ceva,daca nu vrem sa ajungem pana la regii goti dinveacul al V-lea. Ar fi fost, ca pe vremea lui Boire-

impli-

MARCVS f.

Fig. 3. cpileati. si

www.dacoromanica.ro

43

bista, un singur Stat de la padurea Hercynia pans.la Pont si la stepa scitica, numai cat ar fi recunos-cut Dunarea ca granita de Miazazi si ar fi intratIn legaturi de Invatatura cu cultura romana In loculcelei eline, acum trecuta si ofilita.

Decebal stiu sa intrebuinteze minunat scurtuitimp pe care i-1 dadeau Imprejurarile. Unde fiin-tasera numai sate saracacioase, el Malta cladiride piatra, prin arhitecti romani luati cu plata ; s-tash impara- ISISCaplilmeattesti nu maiintalniau bar-bari pe juma- c.4)

_Jr(tate goi, Inar-mati cu armeprimitive ; cutoate silintileartistilor carilucrara la Co-Iumna de b i-ruinta a luiTraian si sestraduira spuna in marecontrast nobilele chipuri romane cu barbarii cese recunosc dupa nasul turtit, umerii obrajiloriesiti, parul falfaind salbatec si barbile nepiepta-nate, nu se poate totusi tagadui Intre ambele-tabere'n lupta o anumita asamanare, pricinuita.de cultura Imprumutata. Poporul lui Decebalmergea spre o mare desvoltare, cand un nou Cesar,manat cu totul de ganduri razboinice, puse ca-pat acestui primejdios proces de civilisatie.

Traian, Spaniol prin nastere, nu un molesit ostasparada din Capitala, fu adoptat de batranul

Fig. 4. Ardere de cetate in luptele cu Dacii.a ,,,-

ile

- -

www.dacoromanica.ro

44

Nerva ca fiu si urmas. Cand fu proclamat inaceasta calitate, el comanda legiunile din Ger-mania, si bogata sa experienta trebuia sa-idestepte convingerea ca sistemul, obisnuit panaatunci, al granitelor deschise, al pustiilor zone deprada nu se mai putea pastra, fara ca interese esen-tialesa nu fie primejduite I. Acest restaurator al vre-murilor razboinice, man,dre si pline de faima, 1sipuse ca tinta viitoarel sale domnii Intarirea gra-rutilor, la Rin ca si la Dunare, care in urmatrebulau sa fie legate printr'o sosea militara2. El10 Incepu greaua sarcina Inca in zilele tatalui sauadoptiv; veni pana. la Dunare, taie drumuri noun,infiinta sau intari linia de aparare a castelelorsi burgurilor de lemn, si in felul acesta facuaproape cu neputinta un atac din partea Da-cilor.

Dupa moartea lui Nerva, Traian statu numaiscurta vreme la Roma. Dar nu era nicio primejdiegrabnica care sa-1 theme la granita dunareana ;Decebal nu se Incumetase la nicio intreprinderejignitoare ; el ramase numai vesnicul nesigur, dupacum Romanii socotira totdeauna intregul saunearn ca nesigur. Se credea ca acesti Daci s'ar pu-tea arata iarasi in orice clips ca dusmani, siImparatul socotia, cu drept cuvant, -ca o pace te-meinica la aceasta insemnata granita face cat oincordare de cativa ani si jertfirea catorva miide vieti omenesti. De altfel, Dacii nu erau preanumerosi ; aici nu era vorba, ca la Germani, de unfront de protivnici care sa se improspateze mereu ;rasa traca Isi ispravise marele rol istoric; .ceimai multi traiau fara nadejde supt asprul jug

' Dio, LXVIII, 3.2 Jung, Romer and Romanen, p. 16, nota 2.www.dacoromanica.ro

45

roman, si, daca s'ar fi facut ceva sfortari sereinfrangerea acestor ramasite de popoare din Car-pati, lmperiul ar fi avut o mult mai usoara po-sitie fata de Germani. Cand Dacii se puteau ividupa plac cu fiecare iarna'n Moesia, arzand siprapadind, era oare cu putinta sa se simta Romaniipe deplin siguri fata de Moesi si de rudele forsubjugate si sa urmareasca apoi cu toata incre-derea opera de romanisare oficiala?

intaiul razboiu cu Dacii incepu in primavaraannlui 101,inprimul anal u n-ui nouveac. Tintae destul delimpede: Tra-ian voia saintemeieze laNordul Moe-siei o provin-cie Dacia, cusau fara regi$i principi lo-calnici. Si os-tilitatilenu se Fig. 5. Lupta Intro Romani si Daci.intrerupsera in anul 102, pans nu se atinse acestscop.

Pretextul razboiului nu ni e cunoscut.' Traiancrezu poate ca nici n'ar fi nevoie de asa ceva fatsdc niste barbari perfizi. Porni din partea cea maiinfloritoare si mai asigurata a Moesiei, de la Vi-minacium pe Dunare, trecu fluviul si ajunse inpartile banatene, uncle nu se aflau drumuri, ci,

In ,,Panegiricul' lui Pliniu nu se spune nicio verba despre vre-unconflict dacic.

..t.r--

t

www.dacoromanica.ro

46

pana la trecatoarea Porti lor-de-Fier, numai micisate dacice legate prin carari. Ostilitatile se des-fasurara in felul obisnuit totdeauna 'n partea lo-cului, pana in cel mai apropiat trecut. Romaniinavalitori nu gasira nici drumuri, nici mijloace detraiu, nici dusmani : numai din departare se -vede,'pe alocurea, cum gloate nearmate se refugiaza inmuntii ocrotitori si-si ieau cu ele si turmele. Darin cursul noptii, la trecerea prin stramtori ingustesau in timpul grelei munci a taierii copacilor inpadure si a construirii de sosele de catre ceteisolate, de-odata se ivesc razboinicii localnici, caripandisera bine totul prin spionii tainuiti si carise luasera prin desisuri pe urmele strainului. Micicete de Romani se fac subit nevazute, pentru aperi in chinurile unui incet foc de faclii manuitede catre intaratate femei barbare, iar, pe imprej-muirile palisadelof sau ale intariturilor, legionarii,3mpreuna cu Germanii si Sarmatii cari-i ajutau,intalnesc capete taiate, care li amintesc pe vre-untovaras de lupta sau vre-un prieten. 0 singuradata numai, la Tapaepoarta catre Capitala caredincolo de munte astepta ingrijorata sfarsitul lup-tei , s'a dat, ca de obiceiu intre Romani si Daci,o lupta, care e aratata de istoricii romani ca foartesangeroasa, si aceasta gla.suieste ca o invaluitamarturisire a infrangerii.

Poate ca de aceia Imparatul isi va fi intreruptmersul, dar la plecare lasa in urma un semn trai-nic, de folos pentru viitor, al indeletnicirii sale :Cara rarity de paduri, strabatuta de sosele. Seprea poate ca In iarna urmatoare 1 Sarmatiiuniti cu Dacii sa fi visitat, pe caii for de stepa,

1 Cum sustine Cichorius, Die Reliefs derTrajtinsule, II (Berlin 1896).www.dacoromanica.ro

47

provincia Moesia. Oricum, intoarcerea otilor ro-mane era asigurata pentru un an '. Prin luptemarunte, prin hartuielile auxiliarilor calari, caripareau facuti anume pentru lupte cu Dacii,bine cunoscuti lor, prin atacuri neateptate alesatelor de munte, in care erau tainuite comorileregelui i ale membrilor familiei sale, se puteadobandi mai mult decal prin frumoase lupte sa-vante. Fara sa aiba a se teme pentru Capitala sa,Decebal era totu0 atat de slabit prin indaratnica

Fig. 6. Triumf roman

lupta a imparatului, !neat se supuse conditiilorromane. Nefiind un laudaros doritor de faima inintelesul elfin, inteleptul barbar cautase de la in-ceput, prin fel de fel de soli de Daci cu capulgol on acoperit comati i pileati se chiama ei pelimba arheologilor, prin iretenii indiene Si ame-nintari primejdioase, ca ale Scitilor impotriva luiDariu o pace, care trebuia sa-i slujeasca lastrangerea fortelor i la intinderea puterii sale.

2 102 d. Hr. www.dacoromanica.ro

48

Dar ce fagaduia el era prea putin pentru Traian, 1fu raspins cu despret ; lucrul la care a trebuit sa seinvoiasca la urma urmelor, nu era altceva decat ceasteptase Imparatul de pe urma razboiului : Decebalva inapoia mesterii, armele romane si prinsii inu va mai ademeni la dansul pe fugari ; intari-turile vor fi daramate ; tara ocupata de el depeste Carpati ' va fi parasita ; nu va cunoastealti prieteni si dusmani decat pe ai Romanilor, adecava cata sa se fereasca de orice legatura cu Sarmatiisau Germanii. In genunchi in fata biruitorului sau,Decebal, cu viclenii ochi plecati spre pamant, fa-gadui sa tina cu sfintenie toate acestea si Incaceva, ce intrecea pe toate in injosire : de aid Ina-inte trebuia sa indure un lagar roman in Sarmi-sagethusa, si acele ?poppoci, praesidia, de curand in-temeiate in tara, aveau sa vegheze asupra cre-dintii regelui dac. Asa ca propriu-zis nu mai ra ma-sese el rege de fapt decat in inimile viteazului saupopor : pe fata nu era decat un represintant inga-duit al Trivinsilor, incunjurat de cinste, dar des-bracat de putere, un fel de rajah indian, care,spre amagirea poporului bastinas, se misca ma-ret .linparatestex. dupa poruncile ofiteruluiengles, simplu imbracat i intitulat, care-i staalaturi 2.

Pentru biruitor, Dacia era o provincie romancu carmuire proprie, localnica. Pentru ca sa asi-gure legaturile militare 1 sa le inlesneasca, Traianpuse sa se inceapa peste fluviu cladirea unui podpretios si, pentru acele vremuri, maret. PonsTraiani, opera vestitului arhitect Apolodor din

1.,,5, XtbpC4 3l EgX(OXIAM.2 Dm, LXIII. 0 Si urm. cf. prelucrarea aceluias izvor de Petrus

Patricius, p. 123. www.dacoromanica.ro

4g

Damasc, nu lega Insa termii Dunarii in tinutulViminaciului. Poate ca in urma incercarilor facuteimparatul socotia nepotrivita aceasta cale de munte

pentru rapezi ostile inlguntrul Daciei, i separu mai lesnicios un drum prin sesul de suptinaltitnile Olteniei romanesti. Aici mai avea ceiace dincolo-i lipsia, un cap de pod pe malul stang,la Drobetae, care de sigur fusese intemeiata deRomani in vremuri mai vechi, probabil supt Flavii

Se mai adauga ceva, care lamureste aceastaalegere: pe fluviu incrucisau micile navi ale flo-tilei din Moesia si cataractele din spre Apus deTurnu-Severin, care-si pastreaza pang In zi-lele noastre vech ..a faima de primejdie, ar fi pre-sintat o puternica piedeca pentru Intrebuintareafor prielnica la vremuri de primejdie. Si astfel fuales pentru facerea podului punctul unde astazise oglindeste in largul fluviu regulatul si priete-nosul oras romanesc al Severinului. In curandpodul nu sluji numai la circulatia obisnuita mili-tara si administrativg. : in anul 105 izbucni dinnou razboiul cu Decebal, si acesta era sa fie sicel din urma pe care viteazul rege si poporulsau aveau sa-1 sustina.

Decebal, care trebuia sa vada in durarea po-.dului o dovada a injosirii si atarnarii sale, nu-siprapadi vremk a in zadar, dupa plecarea impara-tului. Soli daci purcesera ca mai nainte spre ve-cinii imprieteniti, pentru a-i chema, supt steagurilesale si supt balaurii falfaitori, la o mare lupta deaparare si de raspingere. Bine Inteles, el mai aveaInca armele pe care i le vandusera sau i le fauri-sera Romanii ; pavezele de metal, sgbiile, precum si

Tocilesctj, Monutnentele Museului din Bucurefti, I, p. 105, nota2, cu interpretare greitta.Istoria poporuiui ronuinesc. 4

si, a-si

www.dacoromanica.ro

50

masinile care puteau fi ascunse, nu fuse-sera ina-poiate, si cine putea oare da de urma desertorilorprimiti de dansul, si care dintre paznicii sai ro-mani ear fi incumetat sa calce in nepatrunselepaduri ca sa afle daca fortaretele de lemn saude piatra au fost sfaramate, sau, din potriva, Mtre-gite si din nou intarite? Tocmai atunci se jaluirasi Iazigii la Roma ca in timpul pregatirilor derazboiu ale neimpacatului Dac ei si-ar fi pierdut obucata din tart : prilej indestulator, pentru ca, prin-tr'o declaratie solemna a Senatului, Decebal sa fiedeclarat hostis. Si, fiindca timpul zuria si vestiledespre marea coalitie de .popoare sunau foartenelinistitor, Imparatul porni in graba, se urea incorabie la Ancona' si in curand fu iarasi la Dunare.

Al doilea razboiu dacic samana cu cel d'intaiu,numai ca in cei doi ani, 105 si 106, trebuira sa sefaca mai mar' sfortari pentru a atinge telul. Tra-ian dadu la inceput peste tinuturile oltenesti, princare inainta pana la pasul Vulcanului sau Turnu-lui-Rou, fora sa intampine alti oameni decat adu-catori de provisii si fosti supusi de-ai lui Decebal,car', ingenuchiati, ii-cereau crutare. Pentru a aveao cale spre Ardeal, Traian puse sa se construiascao sosea prin Carpati, si, indata ce drumul ii fu des-chis, el isi indrepta mersul spre .xCapitalaD datica.

Nu era, probabil, decat tot vechea Sarmisagethusa :in reliefurile de pe Columna lui Traian, care, atatcat se putea deslusi in Roma din povestiri si schite,sunt autentice, se vad sapate adanc si frumos inmarmora lungi lupte intre Romani si Daci, in fataunui mare oral imprejmuit cu mattdre ziduri de

1 Dupl Cichorius $1 In opositie cu Bendorf, Monument von Adam-klissi, Viena 1895. Cf. Stuart Jones, la Panaitescu, in Revista isto-rica, IV (1920), p. 239 si urm.www.dacoromanica.ro

51

piatra, si o astfel de cladire militara nu putearasari de pe azi pe mane din mani vrajite, al carorlucru sa fi ramas tainuit ofiterilor romani cariporunciau In tara. Din potriva, era cu mult maiusor sa goneasca din Sarmisagethusa, printr'o con-spiratie dacica, pe represintantul imparatului, sausa-1 ucida impreuna cu soldatii sai in vre-o ras-coala *si sa stramute Inca odata centrul de apa-rare in puternica fortareata inaltata pe incetul,dupa modelul roman. Si Inca odata suierara pezidurile intarite ale cgeticuluio oras regal 1 bala-

supt cari erau obisnuiti sa lupte arcasii sipurtatorii de seceri ai Iui Deceba12.

Dupa cum in primul razboiu batalia dela Tapae,tof asa in cel de-al doilea asediarea si luareaSarmisagethusei fu intamplarea cea mai straluci-toare, de si nu cea mai de folos. in regiuneapustie de supt Cetatea Coltului, in muntii Hate-gului, unde nici LAna azi c

52

Zidurile fura apdrate pand la ultima extremitate,si, cand orice nadejde peri, regele se streeurd priatainuite poteci de munte, bine cunoscute de dan-sul, in launtrul terii, unde alti luptatori asteptanporuncile sale. Mandrii pileati lima, pe cari el Tipdrasise in cetate, ca intrVinchisoare, aflara insfanta otrava o poarta, ce nu li putea fi Inchisa,spre libertate.

Prin Decebal si oastea sa de pastori, rasaritain departare, lupta marunta incepu din nou, siiardsi detasamente de caldri trebuira sa scotocea-sca desisurile padurilor, ingustele vai si prapastiiin salbateca si .foarte primejdioasa vanatoare deoameni. Aceasta tinu mult, dar imparatul eraneobosit; ca sd. Impiedece not expeditii dacice,trebuia sa i se aduca inainte Decebal, prinsumilit, sail mort. Si izbuti in sfarsit: undeva, intara singuratecelor stand, fu ajuns el cu fugara sa.smalaz si cei doi copii, si muntii, alta data milo-stivi, nu-i mai aratara nicio scapare. 0 gasitotusi putea oare sa fan altfel un rege dac?in sinuciderea, de mult obisnuita, a invinsuluiprigonitorii romani It aflara culcat la pamant, sca-pat de o mai mare card printr'o adanca tdieturdla gat, si nu putura depune ca trofeu la picioarele .triumfatorului Imparat, .Imperator pentru a patraoard, decat frumostiI lui cap energic, pe ale cdruitrasaturi dureroase strdlucia transfiguratoarea ex-presie a datoriei implinite. Nu mai era o Dacie,si Roma putu serbatori in toamna anului 106 pe uncDacicusx, de alta fdptura decat fusese Domitian.

De altfel primejdia nu ameninta numai din-tr'o parte, cad silintile lui Decebal de a gasialiati nu ramasesera zadarnice. Barbarii invecinati,adeca Sarmatii, stiau ca el era cel mai puternic

www.dacoromanica.ro

53

si mai Intelept, si de aceia se supusesera dorintilorlui. Roxolanii inarmati cu lungi sabii Indoite siarce, Inveliti in stramte mantii si in bracae cutate,purtand pe capul pletos o caciula mica rotunda,navalira in Dobrogea de azi. Trebui o lupta mailunga., mai schimbacioasa, pentru a Infrana pebarbarii barbosi, si multe batalii necunoscute, san-geroase se dadura langa sarmaticele care cu boiz

clucunt sarmatici barbara plaustra boves 1. Dar,cank toate acestea trecura, Incurajat prin exem-plu Imparatului, comandantul din Moesia, biru-itor, innalta, probabil cu ajutorul numeroaselormani de soldati ce-i stateau la Indemana, si cual urror sculptori nu tocmai asa de nedibaci, ma-rele monument de la Adamclisi, i anume chiarlanga valurile de aparare si in directia spre Tomis,Metropola orgelor pontice. 2; nu departe deacolo se Intemeie, prin silintile aceluiasi ofiter, un-oral de biruinta, un Tropaeum Traiani viu, iarImparatul, din parte-i, nu uita, in acelasi loc, sacomemoreze pe soldatii cazuti in lupta 3.

Provincia romans Dacia Romania rgsgriieangpang la imparfirea Imperiului.

I. Intocmirea provinciei Dacia. Astfel deci in-treaga lume iliro-traca ajunsese supt stapanireaTomana. Armele romane patrunsesera 'Ana la Sar-kna0, iar acestea pentru moment nu erau niVeconcurenti seriosi ai Imparatiei romane. De cea-ialta parte, Germariii pareau inclinati spre o pas-nica vecinatate ; dupa succesul sau dacic, Traianse putea Indrepta cu totul in spre razboaiele

Ovidiu. Tristia, Elegia X, 34.2 Tocilescu, Neue Inschriften aus der Dobrudscha, Viena 1884, p.4 Monumental dela Adamclisi. V. mai sus, bibliografia.

11. *i

www.dacoromanica.ro

-54-atice, care-i adusera noi onoruri, tar Statuldroman o siguranta a granitilor dintr'acolo. Aceastanu-1 facu insa sa uite consolidarea noii situatii laMiaza noapte de Hemus.

Moesia-i paru destul de bine margenita prin.Dunare, si din noua cucerire traca el alcatui onoua provincie, careia singura rasplata pentruindaratnica lupta a invinsilor '1 se dadu ca denu-mire vrednicul nume al Dacilor. Dacia romana seintinse !Ana acolo unde ostasii romani supuseserasau starpisera pe barbari. Ea ajungea deci pana la_muntii Sarmatilor ; la Apusul ei, in campia -Tisei,sedeau Iazigii, la Rasarit, in stepa ruseasca, cu pre-lungirile ei romanesti, Roxolanii. Statul Dacilorfusese o intaritura de munti : tot muntii alcatuira.granitile noii provincii. Cu Moesia se lega irkpunctul unde, Tanga pod, lanturile de munti de pe-termul stang si drept al Dunarii isi intind la ca-taractele dela Orsova noduroasele mani supt va-lurile fluv'ului, care n'a putut inlatura piedeca destand. Pentru a-si asigura insa manoasele campiimuntenesti-s de peste Olt si pentru a avea o gra-nita rasariteana in spre ses, se construi o caleintarita de-a lungul apei. Alte cat urmara, in Ar-dealul de astazi, cursul raurilor mart : Oltul, Mu-rasul si Somesul, dintre care cel din urma sta. iiilegatura cu Murasul prin calea dela Apulum (Alba-lulia) pana la Napoca (Cluj), si mai departe pana.la cele mai inaintate avantposturi, Porolissum (Moi-grad). La Dunare fura fortificate vechile castele moe-sice, si altele noi fura inaltate ca fundatiuni uI-plane, la Oescus (Qigen), Ratiaria (Arter), Nico-polls ad Istrum,ja gura micilor afluenti de Miazaziai marii artere de apa, pe cand in intreaga Iliro-Tracie, pentru a aduce mai rapede complecta roma-

www.dacoromanica.ro

55

nisare a terii prin inlaturarea ramasitelor barbare,precum si a influentei elenice din Macedonia si de laPont se intemeiara numeroase muilicipalitati noi, culocuitori in mare parte militari, veterani, si familiide veterani : Remesiana (langa Nis), Ulpiana, Pan-talia, Serdica (Sofia), Traianopolis, Plotinopolis,Anchialos la Mare, Nicopolis ad Mestum, Beroe 'In Panonia si Tracia se nascura imprejurari cutotal noi 2. .

Peninsula Balcanica era, de altfel., de mult des-chisa infiltratiei negustorilor si cautatorilor de as-tiguri prin tot acel mal de multa vreme si adanccolonisat. Pe langa oamenii banului din brase sestrecurasera insa, in numar mult mai mare, oameniimuncii de la tara. Nicio oficialitate nu-i indemnase ;mai curand ea avea datoria de a-i retinea. Dar, inmasura ce pamantul tcranesc era expropriat de 0desvoltare economica produsa Inca de la sfarsitulRepublicei si care a mai fost semnalata, in ma-sura ce sclavul lucr4 ogorul si adesea in loculcampului de hrana se facu gradina de placere abogatului, padurea-i de vAnatoare si toate cele inlegatura cu luxoasa lui vita, in masura ce graneleveniau pe vase, din Sicilia, din Africa, din Egipt,din anume parti de lume greceasca sau barbaro-greceasca, lucratorul liber al brazdei stramosestise simti indemnat sd emigreze.

Unii dintre vechii terani latini isi cautasera astfelo noun patrie -in Galia-de-jos, care deveni o

56

care-I Intalnim de cate on o grupa etnica mainumeroasa si, adaugim, mai sus in civilisatie sicu o constiinta--politica mai desvoltata, intra incontact, pe un anume punct, cu o natie avandaceleasi ocupatii, dar mai inapoiata si fara chiagpolitic, care acolo este in minoritate, procesul des-nationalisarii se produsese. E acelasi cas ca si lacolonii rusi din Siberia, ca si la colonii europenidin America. Statul vine pe urma, din punctul depornire al emigratilor, sau el e format, de la sine,de catre acestia. Altfel insa, numai cu mijloaceleadministrative si cu invasia cautatorilor de boga-tie, si astazi ar fi in jos de Dunare o Ilirie, cumin centrul Europei sunt Germaniile.

Evident ca acest proces s'a Intins de la Iliriasupra Tracilor, romanisati si ei, pana la Dunare,ba chiar pana peste Dunare. Dar romanisareapopulara a inceput prin aceasta poarta ilirica.

In Dacia propriu -zisa nu era pana Inteatata vorbade o lupta pentru limbs, ca in tinuturile de mainainte cucerite, cat mai mult de o inlocuire aelementului autohton de odinioara. Cand se po-vesteste despre cei 200.000 de soldati ai lui Boi-rebista ', trebuie, sau sa-i luam drept o mare exa-gerare a povestitorului, sau sa admitem ca intreacestia sunt socotiti si aliatii, sarmatici si germani,ai regelui dac. Doua sute de mii de luptatori:aceasta an da pentru tot poporul un numar demai bine de un milion, si, claca ne gandim caDacii locuiau numai intr'o parte din Ardeal si inmuntii Terii-Romanesti si ca, mult mai tarziu,cam prin veacul al XVIII-lea, cu toate colonisarilesi cu toata infloritoarea viata oraseneasca, popu-

' Dierauer, Beitrtige zu einer kritischen Geschichte"TrajansLipsca 1863, p. 64.

www.dacoromanica.ro

57 -latia de acolo abia Intrecea acest numar, trebuieadmis ca informatia cuprinde o mare exagerare. In-tregul popor dacic abia putea sa numtre peste100.000 de suflete: pastorului ii trebuie pamint mult,i acest pamant, chiar cu adausul format de pa -sunile din Tara-Romaneasca, era foarte mic. Semai adauga ca, vreme de cinci ani de- zile, in In-viersunata lupta contra lui Traian, poporul se yin-zolise aproape cu moar tea: barbatii cazusera in luptaIn fala unui dusman superior, biruintei ii urmaseramaceluri, satele de a lungul drumului tras de Ro-mani fusesera prada flacarilor si, dupa intamplareadin pestera de la Kiris, pe vremea razboiului getic alui Crassus, stim ca. Romanii in astfel de casuri nuse purtau de loc bland cu cei lipsiti de aparare.Cum le tntalnim asa de des in chipurile de pe Co-iumna de biruinta, siruri intregi de Invinsi, carinu mai vedeau in patrie decat pe nesuferitul co-lonist roman, trecura la vecinii sarmatici, pentrua trai aici slobozi si pentru a putea intamplatorsa se razbune : din satele distruse scapara femeii copii fara adapost .si, luptand cu asprimea cli-matului si primejdiile drumului, isi cautara o nouapatrie la primitorii barbari, adesea incuscriti. Deastfel aceasta ajunsese si o necesitate, de oare cein timpul lungului razboiu mijloacele de tr.aiu se sle-isera.. Si, in tot casul, o provincie populata in chipdacic, adeca strabatuta de pastori, nu poate treceusor drept una populata si dupa felul de a vedearoman, care cuprinde orase si sate ce se ocupacu agricultura. Daca Galia ar fi fost cucerita deCesar in astfel de conditii, nu ar fi avut nevolede un astfel de adaos de colonisti straini, pentru caacolo viata barbara sta cu multe trepte mai sus ;aiCi, din potriva, trebuia in primul rand sa se ri-

www.dacoromanica.ro

58

dice tara economicqte, i pentru aceasta destulde ranil element bastinas ramas nu era nici in-destulator, nici destoinic,

Noile elemente de cultura, carora stratele tera-neVi de mult romanisate