I CAPITOLUL I Avocatul Poporului i Avocatul Poforului55 este denumirea constihttionald sub care s-a organizat qi sub rcare frrnclioneazd tn RomAnia institufia clasicd a ombudsmanului. Ombtdsmanul reprezintd o institufie de sorgintc suedezd ce s-a rapp6ndit indeosebi in Europa sub diferite denumiri (apdrdtoml poporului, comisar parlamentar - Spania, apdritorul public - Porhrgalih, mediatorul republicii - Franfa etc.). Ombudsmanul reprezinti o persoanl independentd" numit4 I reguli, de cdtoe Farlament, pentru a supraveghea administralia raporturile acesteia cu particularul. Aceast[ instihr$e, autoritate adminishativl independentS, are menirea de a incerca si elimine blocajele gi si solugioneze conflictele particular - adminishafie public4 conflicte generate indeosebi de birocrafie, gi in acelagi timp se constituie in h-ur veri tabil prgtector al drephri lor qi liberta$lor filndamentale. I 55 Pentru mai r{ulte detalii cu privire la institufia ombudsmanului tn dreptul ca irr comparat qi a Avocaiului Poporului in sistemul de drept rom6n, v. Ioan Muraru, Avocahi Poporului ) institulie de tip ombttdsman, Ed. All Beck, Bucureqti, 2004; Monica Ylad, Ombustdman-ul in drephil comparat, Ed. Servo-Sat, &ad, 1998; Ion Deleanu, Institulii gi firoceduri constihtlionale, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2006, pp. 546-550; Mihaela Edache, Simina Gagi, Aspecte recente din practica instituliei Avocarultti PoporuluilinRevista de dreptpublianr.2/2009; Gheorghe Iancu, Denisa lonea, Privire qompQrativd astq)ro orgonizdrii Si fimcliondrii ombudsmanilor Si mediatorilor, in Revista de drept public nr. 3/2004, pp. 12-24; Lesmddlateurs en France et a I'etrangQr, Actes du Colloqueorganize par le Cenhe frangais de droit compare avec le Centre frangais du Commerce extdrieur (17 novembre 2000), Ed. Societd de ldgislatioir compard, Paris, 2001; Rodica,Narcisa Petrescu, ReJleclii asupra unor tute lin Legea privind organizarea' qi funclionarea instituliei Avocahilui Poporului, in Dreptul nr. 8/2003; Claudia Gllia, Marunl de drept constitttlional Si institu\ii politice, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2010, pp. 279-298; Yves Rodriguez, <Ld Defensanr du Peuplet ou L'Ombudsman Espagnol, Revve internationale de droidcompard, vol. 34 n"4, Octobre-ddcenrbre 1982.
Transcript
I CAPITOLUL IAvocatul Poporului
i
Avocatul Poforului55 este denumirea constihttionald sub care s-a
organizat qi sub rcare frrnclioneazd tn RomAnia institufia clasicd a
ombudsmanului. Ombtdsmanul reprezintd o institufie de sorgintcsuedezd ce s-a rapp6ndit indeosebi in Europa sub diferite denumiri(apdrdtoml poporului, comisar parlamentar - Spania, apdritorulpublic - Porhrgalih, mediatorul republicii - Franfa etc.).
Ombudsmanul reprezinti o persoanl independentd" numit4I
reguli, de cdtoe Farlament, pentru a supraveghea administraliaraporturile acesteia cu particularul. Aceast[ instihr$e, autoritateadminishativl independentS, are menirea de a incerca si elimineblocajele gi si solugioneze conflictele particular - adminishafie public4conflicte generate indeosebi de birocrafie, gi in acelagi timp se constituiein h-ur veri tabil prgtector al drephri lor qi liberta$lor filndamentale.
I
55 Pentru mai r{ulte detalii cu privire la institufia ombudsmanului tn dreptul
cairr
comparat qi a Avocaiului Poporului in sistemul de drept rom6n, v. Ioan Muraru,Avocahi Poporului ) institulie de tip ombttdsman, Ed. All Beck, Bucureqti, 2004;Monica Ylad, Ombustdman-ul in drephil comparat, Ed. Servo-Sat, &ad, 1998; IonDeleanu, Institulii gi firoceduri constihtlionale, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2006, pp.
546-550; Mihaela Edache, Simina Gagi, Aspecte recente din practica institulieiAvocarultti PoporuluilinRevista de dreptpublianr.2/2009; Gheorghe Iancu, Denisa
lonea, Privire qompQrativd astq)ro orgonizdrii Si fimcliondrii ombudsmanilor Simediatorilor, in Revista de drept public nr. 3/2004, pp. 12-24; Lesmddlateurs en
France et a I'etrangQr, Actes du Colloqueorganize par le Cenhe frangais de droitcompare avec le Centre frangais du Commerce extdrieur (17 novembre 2000), Ed.
Societd de ldgislatioir compard, Paris, 2001; Rodica,Narcisa Petrescu, ReJlecliiasupra unor tute lin Legea privind organizarea' qi funclionarea institulieiAvocahilui Poporului, in Dreptul nr. 8/2003; Claudia Gllia, Marunl de dreptconstitttlional Si institu\ii politice, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2010, pp. 279-298;Yves Rodriguez, <Ld Defensanr du Peuplet ou L'Ombudsman Espagnol, Revveinternationale de droidcompard, vol. 34 n"4, Octobre-ddcenrbre 1982.
(rll A rrIoriIril i :rrl rrri lrisl l :rIiv(' :rlllortolr('
in sisternulrlc tlrcpl rolrriin atiit prin prisrna actului fundarnental, cdt gi prin actetlc rralrrri lcgislativ[. Astfel" capitolul IV din titlul II difl Constitu!ie,irrtitulat generic ,,Avocatul Poporului", nor-rleazi:
i
- arl. 58, Nunireq Si rolul:,,(l) Avocatul Poporului este nunit peo clurat[ de 5 arri pentru ap[rarea drepturilor gi libertililoi persoanelorflzice. Adjturcfii Avocatului Poporului sunt speciali""[i pF domenii deactivitate. (2) Avocatul Poporului gi adjuncfii sii nu pot iddeplini nicioalld funclie publici sau privati, cu excepfia funcfiilor {idactice dininvi!inr6ntul superior. (3) Organizarea gi funclionarga institu[ieiAvocatul Poporului se stabilesc prin lege organicd";
I
art. 59, Exercilarea atribuliilor: ,,(1) Avocatul {oporului iqiexcrciti atr-ibufiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate indrepturile gi in libertdfile lor, in limitele stabilite de lege. (2)Autoritifile publice sunt obligate s[ asigure Avocatului Poporuluispriiinul necesar in exercitarea atributiilor sale";
i
- art. 60, Raportul tn fala Parlamentului: ,,Avocatirl Poporuluiprezinti cclor doui Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau lacererea acestora. Rapoartele pot confine rccomanddri privindlegislatia sau m,isuli de alti naturi,, pentru ocrotirea drdpturilor qi aI ibcrtdtilor cct5teni lor".
De asemenea, aceasti autoritate independentd i o rcgasllnconsacrati qi la nivel legislativ prin acte nonnative precuin:
- Legea nr. 35/1997 privind organizarea gi fruicfionaiea instituliciAvocatul Popomlui, cu modificirile qi completlrile ulteriopre;
- Regulamentul nr. 326/2002 de organizare qi fiincfionare ainstitutici Avocatul Poporului;
,
- Legea nr. 677/2001 pentru proteclia persoanelor ou privire laprelucrarea datelor cu caracter personal gi libera circulafie a ilcestor date;
- Legea nr. 676/2001 pfivind prelucrarea datelorjcu caracterpcrsonal gi proteclia vielii private in sectorul telecomunichliilor.
I
/ u I o r i t [ili adm h is trativ e autono me cu s t atu t cons t itu lio n dl
' ^Sec{iunea
2Structura organi.zatoricd, scopul Si domeniul de reglernentare
' a instittt(iei Avocatul Popo rului
Institulia Avocatul Poporului are drept scop apirarea drepturilorgi libertn{lor persoanelor fizice in raporturile acestora cu autoritllilepublicc (art. 1 din Legea nr.35/1997). lnstitufla Avocatul Poporuluieste o autoritate publici autonorni gi lxdependenti fafi de orice alt5
autoritate publici, in concliliile legii. in exercitarea atribuliilor sale,
Avocatul Poporului nu se substituie autoritdfilor publice. AvocatulPoporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau
reprezcntativ. Nimeni nu il poate obliga pe Avocatul Poporului si se
supund instrucfiunilor sau dispozifilor sale (art. 2).
Aceasti autoritate administrativl autonorne este, sub aspect
organizatoric, condusi de persoana ce reprezinti institufia AvocatulPoporului ajutatAin desfl5urarea activitililor specifice de adjuncfi (art-
58 din Constitulie).
$1. Conducitorul institufiei
Avocatul Poporului este cel care conduce institu$ia analizati.Confonn reglcrnentirilor constitufionale Ei legale in vigoare,Avocatul Poporului este runit pe o durati de 5 ani de CameraDcputatilor qi dc Scnat, in qedinfi comuni (art. 6 din lege).
I-.cgca privind organizarea gi funclionarea instituliei AvocatulPoportrlui nomreazi condiliile de acces la aceasti demnitate publicigi proccdura parlarnentard concreti de nunrire in func$ie.
A. Condi.liile necesare pentru candidaturi (art. 6 din lege):
- si fic cetdfean romdn;
- si indeplineascd condiliile de numirc previzute pentrujudecitori la Curtea Constitulionald.
fut. 143 din Constitulie prevede cd judecitorii CurfiiConstitufionale lrebuie si aibl pregitire juridici superioari, inalticompetenfd profesionald qi o vechim6 de ccl pufin 18 ani inactivitatea juridici sau in invalimdntul juridic superior.
69
Autoritlfi adrninistrative autonome
,8. Procedura cle numire irr ftincfie cuprinde urmitoarele etape(art. 7):
- propunerile de candidafi se fac de cdhe birourile permanenteale Camerei Deputafilor qi Senatului, la recomandarea gnrpurilorparlamentare din cele doua Camere ale Parlamenhrlui;
- candidalii vor^ fi audiali de comisiile juridice din CameraDeputalilor qi Senat. In vederea audierii, fiecare candidat va depuneactele din care rentltl indeplinirea condifiilor prevdzute deConstitulie qi de lege pentru a fi numit Avocat al Poporului;
- candidalii vor fi prezenli la dezbaterile parlamentare;
- este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a inhunit celmai mare mrmir de vohui ale deputafilor qi senatorilor prezenfi.
C. Durata mandatului Avocatului Poporului este de 5 ani qipoate fi reiuroit o singurl dat[. Mandatul de Avocat al Poporului se
exerciti de la data depunerii, in fafa pregedinlilor celor doui Camereale Parlamentului, a jurdmAntului (,,Jur sd respect Constitufia gi legile
larii 5i sd apf,r drepturile qi libertifile cetdfenilor, indeplinindu-mi cubuni-credinfa qi imparlialitate atribupiile de Avocat al Poporului. Agasi-mi ajute Dumnezeu!").
JurS.m6ntul poate fi depus qi ftrn formula religioasd. Refuzuldepunerii jurimdnhrlui impiedicd intrarea in firncfie a AvocatuluiPopomlui qi deschide procedura pentru numirea in frmclie a alteipersoane. Mandatul Avocahrlui Popomlui dureazd pAni la depunereajurdmAntului de cdtre noul Avocat al Poporului (art. B din lege).
Mandatul Avocatului Poporului inceteazi inainte de termen incaz de demisie, revocare din funcfie, incompatibilitate cu alte funcfiipublice sau private, imposibilitate de a-qi indeplini atribufiile maimult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate,ori in caz de deces (art. 9 din lege).
Revocarea din ftlncgie a Avocatului Popontlui, ca urmare aincdlcdrii Constitutiei gi a legilor, se lirce clc Camera Deputafilor qi deSenat, in gedinla conttrnd, cu votuI rnzrjoritilii deputalilor qi
senatorilor prezen!i, la proprrnctca bilourik)r pcrman€nte ale celorclouA Camere ale l)arlarnentrrlrri, llt: baza nrportrrlui comttn alcornisi i lor juridice alc cclor tlouir Lliunst'c irlc I'itrlitrt rcttttt l ui.
$2. Adjuncfii Avocatului Poporului
Confonn art. 158 din Constitufie gi art. 10 tlin Legea-cadnr,Avocatul Poporuhii este asistat in desfdgurarea activitdlii sale deadjuncli specializaii pe urmitoarele domenii de activitate:
- drephrrile orlrului, egalitate de Eanse intre bdrbafi gi tbmei,
li"oriiagiu!ionale;culte religioase gi uiinorit- drephrile {opilu
itului Poporului sunt rumili pe o duatl de 5 ani decdtre birourile nente ale Camerei Deputafilor gi Senahrlui, lapropurerea A ui Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celordoud camere ale Pai"lamentului. condifiile pentnr ocuparea firncfei cleadiunct al Avocatuiui Ponontlui se .stabilesc nrin Reqrlnmenfrrl dcadjunct al Avocatului Poponrlui se stabilesc prin Regulamentul de-l
organizare gi llncpionare a instihr$ei Avocatul Poponrlui.Funcfia de adjunct al Avocatului Popomlui este asimilald
ftincliei de secretai de stat, iar mandatul adjunclilor AvocatuhriPoporului se exerQitf, de la data depunerii, in fafa AvocatultriPoporului gi a cdt'e unui membru al birourilor pennanente aleCamerei Deputafilor gi Senafului, imputernicit pentru aceasta [art. 1lalin. (t')-(t1]. ialin. (l')-(t')1.
.'.,i- coordoneaz[ activitatea din domeniul lor de activitate;- infonneazd Avocatul Poponrlui cu privire la activitatea din
domeniul lor de actiyitate;
- repartizeaza pbtigiile in cadrul domeniilor lor de activitate;- avizeazi, raporartele, recomanddrile, precum gi orice alte acte
supuse aprobirii Av$catului Popomlui;- indeplinesc, jin ordinea stabilitl de Avocatul
alribnliile acestnia ii caz de imposibilitate temporarl afunctiei;
irrdcpl irrcsc oricc altc atri[;rrtiii stirbilitc dc Avocatrrl
Poporului,exercitfuii
l'oprlrultti,,- rrr(tulrltllu)u ull
irr lirrritc:lc lcgii. ]
Jt_ r\ rr I o ri | :'i I i a rl rrr i n is trn tive a r,: tono nre
li l. lrtcorrrp:rlilrilil:'ili 5i :rllc siluatii
Irr *t'rlt'rcrr :rsigrrririi inrlcpcndcntci, neutralitdtii, imparfialitetii'jr .{'r.r:lilrrrliilii cerloI cc lucreazir in sisteurul acestei auiorititi.( r rrrslitrrlrr ;i lcgt'lr-cirdru prcvi.tl uncle incorrrpatibirjtiti cu aliclirrrt lii prrlrlicc sirrr privatc.
Astfcl, art. -58 alin. (2) diri Constitutie stipuleazd. cxprps faptul cdz\vocatul Poporului qi adjunclii sdi nu pot ?ndeplini nicio alt6 functiel,ulrlicir sau privat6, cu exceptia funcfiilor clidactice clin invitd.mantulsrrpcrior, I
[]e asernenea, potrivit art. 40 alin. (3) din actul fundarncntal ,,rurpot lacc parte din partide politice judecitorii curtii conititutionalc,nvocatii poporului, rnagistrafii (...)", aceasti interdiclie aflicindu-set;or.claliv 5i adjunclilor sdi. I
Consecin[[ a interclicfiei anterioare, accEtia nu potl fi alcEi iu()fganc reprezentative ale statului (ca parlamentar, piirnar etc.)lrotr ivit aft. 37 alin. (l): ,,Au dreptul de a [i aleqi cetd"tenii lcu drept devot (...) daci nu le este interzisS. asocierea il partide politice, potrivit;rrticolului40 alineatul(3)".
,
Potrivit art. 9 alin. (3) din legea-cadru] dcurisia,irrcornpatibilitatea, irnposibilitatea de indcplinire a functiei sautlcccsnl sc constati de citre birourilc pcnlancnte ale lcelor douii(larlere ale Parlamentului, in cel rlult l0 zile de la aparilia catrzcir:are detertniui incetalca rnanclntuIui Avoc:rtului popomlr-ri.
Scc{ianea 3AtriltutiileAyocutulrtilroporrtlui
t
i. co'fonnitate cu art. l3 din lcgc^-cirdr', Avrcatul poporuluiarc umritoarele atribufii: i
a) c.oorcloneazi activitatea institutiei Avocatul poporului;b) tleciclc asupla petitiilor fonrrulatc clc pcrsoalrere fizicc lezate
It'in inci.lcarea drepturilor sau libertililor accstora dc cdtrcarrtorititile administratici publice;
c) verificil activitatea dc rezolvare lcgali a pctitiilor primite gis.lit:ifi ;rrrtr'itiril.r-sarr furrctionarilor aclnrini.stragieifublice in cauzi
Au t ori I ti ti a d nt in i,s tr a tiv e a u lo tt o nrc cu s t a tu t co n s ti ttt tio n a Iilrcetarea ?ncilcarii drcpturilor qi libertililor persoanelor fizice,repunerczr in drcpturi a petilionarului qi repararea prejudiciilor;
d) fonnuleazi puncte ds vcdere, la cererea CurfiiConstitutionale;
e) poate -;esiza Curtea Constitufionali cu privire la
neconstitulionalitalea legilor, inainte de promuIgarea acestora;f) poate scsiza direct Curtea Constitutional5 cu exceplia de
neconstitutionalitate a legilor qi ordonanfelor;g) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerci
Deputafilor, a Senatului qi a celorlalte autoritifipublice, precum gi inrelafiile cu persoanele fizice sau juridice;
h) angajeaz-d salarialii institugiei Avocatul Poporului $i exercitidrcptul dc autoritate disciplinari asupra acestora;
i) exerciti funcfia de ordcnator principal de credite, atribufie pe
care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privindlinanlclc publicc;
j) indeplinegte alte atribulii previzute de lcge;
k) poate sesiza instanfa de contencios adnilnjstrativ, itt condifiilelegii contcnciosultii administrativ. :i'Avocatul Poporului poatc delega excrcitarea acestor atribufiiadjunclilor sii sau unor persoane cu fturctii dc conducere din cadrulirrstitutici
lnstitulia Avocatul Poporului iqi exerciti atribufiile din oficiusau la ccrcrca pcrsoanelor ftzice, a societdfilol comerciale, a
asociatiilor sau a altor pcrsoane juridicc. Petiliile pot fi adresate de
pcrsozurclc 1-rrcvdzute anterior, flrl deosebir-e de cetS.tenie, vArstS,sex, aparlcncrr!i politici sau convingeri religioase (art. 14 din lege).
Pctitiilc adresate Avocatului Poporului trr:buie si se facd in scrisgi si iudicc numcle qi dorniciliul persoanei lezate in drepturile qi
libertdlilc cctilcncEti, drepturile $i libertilile incilcate, precum qi
autoritatca adnrinistrativi ori func[ionaml public in catzd.Petilionarul trebuie si dovedeasci intlirzierea sau refrrzuladministraliei publicc de a solufiona legal cererea. Nu pot fi luate inconsiclerarc petiliilc anonime, iar pctiliile indreptate impotrivaincdlciilji drcpturilor gi libertalilor persoanelor fizice prin acte sau
\vot;irltrl ltoporului nu mai tdrzitt de un an de la data la care acesterrr,'lrlciri s-au produs ori de la data la care persoam in cauz6 a luat( uno$tinti de ele. Sunt asimilate actelor administrative aidt ticerea,,r'giurelor administrafiei publice, cdt qi emiterea tardivfl a actelor'.
Nu fac obiechrl activitilii instihrfiei Avocatul Poporulu'i gi vor filcspinse frrd rnotivare petifile privind [art. 15 alin. (4)]:
- actele emise de Camera Deputafilor, de Senat sau de Parlament;
- actele qi faptele deputafilor qi senatorilor;
- actele Preqedintelui RomAniei qi ale Guvemului;
- actele CurJii Constitugionale;
- actele preqedintelui Consiliului Legislativ;
- actele autoritdfii judecitore gti;
- actele Guvemului, cu excepfia legilor qi ordonangelor.
De asemenea, nu pot fi luate in considerirc petiflile anonime, iarplAngerile indreptate impotriva incilcirii drepturilor 5i libertdgilorcetdleneqti prin acte sau fapte ale autoritdfii administra[iei publice se
adreseazd. Avocahrlui Poporului nu mai tdrzirt de un an de la data lacare aceste incdlcdri s-au produs ori de la data la care"persoana incauzil a luat cunogtinli de ele [art. 15 alin. (2)]. Avocatul Poponrlui
poate respinge motivat petitiile vldit nefondate sau poate cere date
suplimentare pentru analiza qi solutionarea cererilor.
Secliuneu 4
Drepturile, obliga{iile si nctele Avocatului Poponilui
in exercitarea atribuliiior salc spccili<;c care ii revin, AvocatulPoporului beneficiazl de artrtrnito clrcpltrri exprcs norrnate qi ii revin,de asemene6, obligalii sprecificc.
- drephrl de la se adresa prefectultri dacifi.mctionarul pubfic aparfine administrafiei pu
- drephrl de la se adresa prefectului daci autoritatea publici[ saLr
frrncfionarul pubfic aparfine administragiei publice locale. De la datafttncf onarul pttbhc aparFne aomlnlsuapel puDrce locAls. uc ta
depunerii ceilerii !a prefectul judefului curge'iin nou termen de 45 de
zile fart. Zq'atu. (2fi; l
- dreptul de a sesiza Guvernul cu privire la olice act sau fapt
administrativ ilggal al administra,tiei publice centrale gi al
prefecfilorfarl. 25 alin. (1)];
- dreptul de a comurica Parlamentului neadoptarea de cdtre Guvetn,
in termerr de cel lnutt ZO de nle, a mdsurilor privitoare la ilegalilaten
actelor sau fapteloi adminishative semnalate 1aft.25 alin. (2)];
- dreptul d{ a prezenta pregedingilor celor doud Camere aleparlamentului sa[r, dupd caz, primului-ministru un raport privind
"rr"o*ut"t" lacu{e in tegistalie sau cazuri grave de conrpfie or-i de
nerespectare a jlegilor ,tarii constatate cu prilejul cercetfuilorintreprinse fart.2f alin. (2)1.
I
I
$2. Obligafiilc Avocatului Poporttltti sunt:
oSligirtia cl$ u nu divrrlga sau dc tr nrr lace publicc inlirnnaliile sau
tkrt:rrrr rcrrle lc serclctu lit carc it ttvrtt acccs. Accastd otrligalie se rnenfine 9i
' I t' .l rlrr rlr r,t,\t,,,'.,j';;ffir., , i! t',.,,,r,r .r ,r.nl'r.r 1,,'r:;rtrrrlrrlui irllat irtscrviciile sale, sub
| ,,,. , t,,, I rrt.r ,1, lr.1,r';r pr.u:tli lirrt. 20 alin. (2)];,,1'lr1,.rlr,r rl, ,r ;rlrrct. llr crrtxr$tiltl5. persoanei care i-a adrcsat
; rrlrr rrrr',lrrl rlr. :;.lrrliorriuc:. Accsta poatc fi Idcut publici de citre, ,,, ,rtrrl I'r'pornlrri prirr rnijloace de informare ir1 mas6, cu
, ,,rr',nrrl:rrrrirrlrrl pclsoarrci sau al persoanelor inter(sate $i curr':;lrct:liucr.r prcvcderilor art. 20 privind infonlatiile qi docurnentele:;r't'rt:tc lart.26 alin. (1)]. ,
:
S3. Actclc Avocatului Poporului i
in excrcitarea atribuliilor sale, Avocatul Popoiului ernitet'econtattddri care nu pot fi,supuse controlului parlameptar,gi nicicontrolului judecitoresc. Prin recomandirile emisel Avocatuil)olrorului sesizeazd. autoritiitile adrlinistratiei publice asuprailcgalitltii actelor sau faptelor administrative (art. 2i din lege).
De asemenea, potrivit art. 60 din Constitufie Avocatril Poporuluiprezirrti celor doud Camere ale Parlamentului rapoarte,4nual sau laccrcrea acestora, ce pot conline recomandiri privind legislatia saurudsuri de alti natru'd, pcntru ocrotirca drcpturilor $i al libertllilorcclilenilor.
Sec{iunea 5Puterile Avo ca tuln i P oporulu i
$[. Puteren de a scsiza autoritatea iudccltorcasclIin cazul in care institulia Avocatul Poporului loostatd. ci
solutionarca petiliei cu care a fost scsizati este de dompetentaauLorititii -iudecitoreqti, se poate adrcsa, dupi caz, lninistmluiirrstitici, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Publicsau prcqcdintclui instalr[ei de judecati- carc cstc otrligat si colnurriccruirsurile luate (art. 18 din legc).
I
Autoritdti adnrinistral ive aulonorne at statut constitutional
$2. Puterea dc a sesiza Curtea Constitutionali
Avocatul Poporului poate sesiza dircct Curlea Constitufionaliridicind cxceplia de neconstitufionalitate a legilor gi ordonanlelorcarc se rcferi la drepturile gi Libertdfile cctd[enilor, ?n acest caz
Curtea solicitdnd qi punctul de vedere al acestei autoritd$indcpendcnte (art. 19 din lege). De altfel, accasti putere rezultiimplicit din prevederile art. 146 lit. d) din Constitulie care normeazifaptul cL instanta constitr-rtional5 romdnd ,,hotirigte asulrraexcepliilor de ncconstitulionalitate privind legile qi ordonanlele,ridicatc hr fala instanfelor judecitorcgti sau de arbitraj comercial;excepfia de ncconstitufionalitate poate n ridicatd gi direct de
Avocatul Poporului".
$3. Puterea de consultare, recomandare gi emitere de punctede vcdcrc
Avocatul Poporului poate fi consultat de iniliatorii proiectelor de
lcgi qi ordonante, care, prin confinutul reglement6rilor, privescdrcp(urilc Ai libcrtitile cetdtenilor, previzute de Constihrfia Romdniei,clc paclclc gi cclclaltc fl-atate interna[ionalc privitoare la drepturileftrnrlarncrrtalc alc omului, la care Romfrnia cste parle (nt.27 din lege).
in cxcrcilarca atribufiilor sale, Avocatui Poporului emitercc<lrnarrrliili. [)rin recomanddrile emise, Avocatul Poporuluiscsizclzii autorititiic adrninistrafiei publice asupra ilegalitdlii actelorsau lirptclor adtrrinistrative (ar1. 2l din lege).
Iu cazul scsiziuii privind cxceplia de neconstitufionalitate a
lcgilor qi ordonantclor ciuc se rcferi la drepturile gi libertililelrcrsoarrclor (rzice, Curtea Constitulionali va solicita Si ptutctul de
vetlarc til irt.stitulie i Avocatul Poporului (art. l9).
ti4. I'ulcrea de investigare
Avocatul Poporului qi adjrurcfii acestuia aLr acces, fn condi\iilelegii, la infonttctliile clasy'icate detinute de autoritilile publice, inmisula in care le considerS necesare petrtru solutionarea petiliilorcare i-au losl adrr:sate[art.20 alin. (1)].
77
/ti Autoriti{i adnrinislrative autonome
Avocatul Poporului, adjuncfii acesfuia, precum qi personalul de',;rt'cirrlitate al instihrfiei Avocatul Poporultri au clreptul sd facd,utt'ltete proprii, si ceard autoritdfilor administrafiei publice oricerrrlbrmalii sau documente necesare anchetei, sd audieze qi sa iatlcclarafii de la conducdtorii autoritdgilor administraliei publice qi de
la orice funclionar care poate da informaliile necesare solufiondriipetiliei, in condifiile prezentei legi [art. 22 alin. (1)].
I ,
CAPITOLUL IIConsiliul Legislativ
lnstitugia Cohsitiul Legislativs6 este consacrati gi regleme\tati prinintennediul art.'7,9 din Constitufia RomAniei ca un orgarl consultativ cle
specialitate al Pailamenftilui, care avizeazdpioiectele de acte nomrativein vetlerea sisteniatizlrii, unificlrii qi coordolErii ir-rlregii legisladi, acestorganisrn lindnd gvidenla oficiali a legislaliei RomAniei.
ConstitUantul romdn a lisat la latihrdi4ga legiuitonrlui stabiliteamodalimgiiiids infiin!are, organizare qi liinclionare a ConsiliuluiLegislativ, fapt qe a condus la adoptarea Legii-cadnr nr.73/lgg3s7 a
institulieiin cauq[.Deqi, atdt lconstituantul, cdt gi legiuitorul, nominalizeazd
Consiliul Legislritiv numai ca un ,,organ consultativ de speciqlitate alParlamentului", iaceastl institufie reprezintd o veritabild autoritateadministrativ6 iridependentf,, fapt ce trmeaz6 a rezttlta din trasarea
principalelor codrdonate jruidice ale acesteia.I
I
i S ecliuneu 7
Structura orgonizutoricd a Consiliultti Legislativ
Consiliul Lpgislativ este alcdhrit din Seclia de drept public,Secfia de drept irrivat gi Sec,tia de evidenfd oficialS a legisladsl qi
documentare, fi{care secfie avdnd in componenfa sa un numlr de
sectoare (art. 8). i
Structura orlanizatoricd a Consiliului Legislativ, nomenclatorttl
de fi"rncfii gi nunlnrl de poshlri de conducere gi de execulie, Preculn \si
56 A se vedea ]Valer Dorneanu, Consilitil ['egi"slativ: !ruli1ie Si ttttstlevni1a11a,
Il[undatul p ers onalal ai Co ns iliului L egis lah,v
sector din
l
p-qrsonaluluiI
Pohivit art. lB alin. (l), in funcliile de preqedinte al lConsiliuluiLegislativ, preqedi'te de secfie, qef de departanient Ei "oo{iti".
pot n'ur'ite
persoane care au cetilenia romfuri $ aotoi"iliui in pr[, pregatirejuridici supedoari, prec1rn gi o buni reputatie profesionaliqi;*ir"fa.Pentru
_ functiile cre preqedinte al consiliului rlgistativ qi
prc$edinte de sectie este necesari o vechi're i'activitateui*iai"e a"
Autoritdl.i adntinistrative aulonome cu statul cortsti
@ funcgiile de qef sectoi gi gef departatnent,
de cel puiin 8 ani.p"ntru funcliile de secretar general, de $ef al Departamentului de
informaticf, legislativ5, de director al Directiei de studii qi
docurnentare gi de qef al Sectorului financiar-contabil este necesari o
vechime de cel pulin B ani in specialitatea funcfiei'Pentru frrncgia de consilier este necesari o vechime in
specialitate juridicd de 7 ani.
Funcliiie de specialitate de executie se ocup[ prin concurs' in
condiliile legii, concursul organizandu-se de citre comisia de numiri
Ei disciplini a Consiliului Legislativ, fonnatf, din 3 consilieri'
i"r",oou1i de preqedi'tele Consiliului Legistativ, care va fu-ncfiona
potrivit 'oor-"1o,
stabilite prin regulamentul de organizare qi
funclionare [art. 18 alin. (3)].
$2. IncomPatibilititilc
conform ?llt.20, funcliile de preqedinte al consiliului Legislativ,
tle preged.inte de sgctie, dc consilier gi de expert sunt incompatibile cu
ori"ar. a1t5 funclie publici sau pdvat[, cu exceplia funcfiilor didactice
din invig^drr6nriil -.itu-itlic
superior. in acelaqi ti-p, personalul
consiliLrlui Legislativ nu poatc face parte din partide politice.
Sec(iunea 3:'4t r i h uliile C o nsiliului Leg i slativ
l'otrivit art. 2. alin. (1) clin Legea-cadru, Consiliul Legislativ are
urnritoarclc atributii:a) rrnlizeazd qi avizeazt proiectele de legi, propunerile
lcgislativc qi proicctele de ordonanle qi cle hotfuari cu caracter
nonnativ alc Grrvernului, in vederea supurerii lor spre legiferare sau
adoptare, dupdcaz;b) anal|rzeetrjd qi uui7s 7i, la cererea preqedintelui
.comrsrerparlamcntare sesizaie in fond, amendarnentele' supuse dezbaterii
tomisiei gi proiectele de legi sau propunerile l,qgislative primite de
comisic dupi acloptarea lor de cdtre ura dintre Carnerele Parlamentului;
Autoritifi adnrinistralive autonome
,'rgrrnizatiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel nafional,
l)r'ccum qi de reprezentanfii societisi civile asupra unor stiri de fapt,evolutii ori evenimente economico-sociale de interes nafional, inrurrna acestor sesizdri Consiliul Economic Ai Social emipdnd punctede vedere gi recomanddri.
$3. Puterea de investigare
Consiliul Economic qi Social are dreptul sd solicite de la oricepersoanl juridica" de drept public sau privat, iar aceste persoane auobliga$a sd hansmitd, cn respectarea normelor legale in vigoare,datele qi infonnaliile necesare indeplinirii atribufiilor consiliulrri, inacest fel exercitdnd o putere specifici autoritifilor adrninistrativeinclependente, puterea de in.,,estigare [art, 119 alin. (1)]. Pdstrarca gi
f'olosirea datelor qi informafiilor se fac cu respectarea gradului de
conliclenIialitate precizat de emitent.
CAPITOLUL IVConsiliul Suprem de Apdrare a'!'irii
Consiliul Suprem de Apdrare a Jalii reprezinld () atrloritatsadministrativi autonomi60 care, potrivit art. 119 din Constihrfie,organizeazd gi coorddneazd unitar activiti,tile care priveso ap[rarea
lerii qi securitatea ndlionald, participarea la menlinerea securitifiiintema[ionale qi la apirarea colectivi in sistemele de alian!5 rnilitari,precum qi la acliuni de menfinere sau de restabilire a pdcii.
Caracterul de auloritate adminisfativd independenti renrlti dinnorrnarea in chiar art. ;t ain Legea nr.415/2002 privind orgzurizarea gi
frrnc$onarea Consiliuiui Suprem de Apdrare a Jdriio' a faptului ciaceastil institulie este ), at ioritatea adminis trqtivd autonontd tnves t itd,
potrivit Constiltt,tiei, lcu organizarea qi coorclonqrea unitard a
activitdlilor care priiesc apdrarea ldrii gi siguranla nafionald".Astfel, insuqi legiuitpml romAn atribuie Consiliului Sttprem de
Aplrare a lfarii caractgrul de autoritate administrativ[ independentl acirei activitate vizead un domeniu specific gi sensibil ce gine de
Tn calitatea sa delautoritate administrativ[ autonomf,, ConsiliulSuprem de Apdrare a ilarii nu rispunde decdt in fafa Parlamentului,
activitatea sa fiind srlpusd, conform art. 2 din Legea-cadru, unei
examiniri gi verificiri parlamentare. Anual, dar nu mai tArziu de
primul h.imestnr al anlglui urmdtor, precllm gi la cererea comisiilorpermanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de cAte ori se
consideri o""".-, Colsiliul Suprem de Ap[rare a Jirii prezintd" inqedinla comuni a Car{erei Deputafilor Ei Senahrlui, rapoarte asupra
activitigii desfdgurate.
o" A sc vcrlcir ltodica Narcisa Pctresctt, O noud reglenertlare privindrtrrltrrti.:rtrt'rt Si .filrrt'liotnn'eu Llonsiliultri '\upren dc ,lpdrurre u 'l'drii, in llevista de
tlrupt pubIic Irr. 2/2(X).1, pp- (r-i-70.
"' I'rrblieatil in M. ()1. nt..19.1 tlitt l0 ittlic 2002.
,\ nIor iI rrl i :rtlruirrislralive autonorne
,\'t't'(ittrtt,tr I,\' I t t t t' I t t t' tr t t t' l:u t, i 7.fl l o ri cit.
I rrrr,rlrrrl lirrIr.rrr rlr: APi-rrnrc a 1,drii apare ca iun organism
'rl, 1'1;ql ;r r':rrrri ircliviratc cstc condusa prin inteimediul unui1rtr..,.r|ll|lt.5i:r|ttttttivicc1rrc5edilrte(aa.5).
lirrrrr:lia tlc preqedinte al consiliului Suprem de Apirare a Jdriicstc asiguratd de cdtre Preqedintele psmf,niei, iai funclia devicepreqedilte de citre Primul-ministru al Guvemului Romdniei.
Membrii consiliului suprem de Apirare a larii shnt: ministrulapiririi nationale, ministrul de inteme, ministrul afacdrilor exteme.rnirrislml justi[iei, rninistrul industriei si resurseror, ministrui[inantelor publice, directorul serviciului Rom6n db Infonnatii.directorul serviciului de lnformalii Exrerne, geful siaturui MajorCiener al pi consilieml prezidential pentru .""*itut" n"fij;;h
De zrsemenea, in sh-uctura organizatorici. a acestei]instifutii rnaiintilnirn qi un secretar al consiliului Suprem de Ap#are a JEr-ii,numit de Preqedintele Romdniei, av6.nd rang de consilier de stat incadrul Administrafiei Prezidenfiale qi care coordoueald activitateaunni secretariat al acestei autoritdli. i
I)up5. cum se poate observa, in compo'enra acejtei autorikitiautonome intri doar persoane provcnind de la ni{relul puteriiexecutive, legislativul, organisrn ce exerciti conrr-olul activititiiCSAT neavdnd niciun reprezentant. i ,t
Prin ordonanfa de 'rge'ii a Guvemului rr. 224/2Q0g's-a cloritextinderea componentei aceshri consiliu prin includcrca unui reprrzcntantal ParlanrenhrJui. Pregedintele senaturui. Astfet, ordonanta de urgenldavea unnitoarea rcglementare: <,Articol uric. - Alincatul (zJ al articolului5 din Legea m. 415/2o02 privind organizarea gi functio'area consiliuluisuprem de Apdrare a Trrii, publicati in Mo'itorul onclutiat Romdniei,Partea r, nr. 494 din l0 itilte 2002, cu modificdrile ulterioare. se modificigi va avea ur'itorul cuprins: ,,(2) pregedintere Senatului si primul-minishu al Guvenrului ltorn6niei indeprinesc functiile cle vicepresedinti aiConsiliului Suprern de Apirare a Tdrii".>> I
'Sesizati cu obiectia de neconstitutionalitate a Lbgii privi.d
aprobarca orclonantei de urgenti a Guvernului nr. z2a/100g pentru
Au t o r it d li a dnt in i s tr a t iv e au to n o n rc c u :l t a! !! :9f t i!! Fo na!
tn*lif*"t* atl 5 alin. (2) din Legea nr'. 41512002 privind
organizarea qi functionarea Consiliului Suprem de Apdrare a Tir!.1CJrtea Consiitugionald, cu ocazia Deciziei ir. 1008 din 7 iulie 200962
a constatat c[ CSAT-ul este o autoritate a adminish'afiei publice
centrale cu caracter autonom, care, potrivit ait. 65 alin. (2) lit' g) 9i
art. 111 alin. (1) din Constitulie, se afld sub control paflamentar
direct, astfel ci includerea preSedintelti Senatultti tn componenla
acestui organisnt ,,afecteazd" raporturile dhltre cele doud autoritdli
fun,lameniale ale statului, care trebuie si fie guvernate de principiul
constitutional al separaliei qi echilibrului puterilor'Un posibil motiv ce ar fi putut fi avut in vedere de citre Curte cu
privire la intervenfia neconstitu]ionali a Guvernului prin ordonanfd
de urgenl^d in modificarea regimului jwidic al.csAT-ului l-ar fi putut
constitui specificul acestei institufii, acela de autoritate
administrativi autonorni, lucru de altfel remarcat de citre Curte:
,,cSAT-ul este o autoritate a adntinisltayiei publice centrale cu
caracter autonont (...)". Regimul juridic al acestor autorititi nu
poate fi reglementat sau rnodificat decAt prin intervenfialegislativului prin legc organici, orice intervenlie a Guvernuluiechivaland cu o subordonare impliciti a acestor autoritificxecutilului, lucru in contradictie cu caracteristica fundamentald ce
trcbuic asigrrrati accstor autoritili: independenfa sau autonomia.
Secliunea 2,,ltriltutiile Consiliului Suprem de Apdrare a ldrii
I'otrivit ad. 4 din Legea-cadm, Consiliul Suprem de Ap[rare a
misuri pentru instituirea stdrii de asediu sau a stdrii de urgentd inintreaga fard ori in unele localitdti; declararea mobilizdrii partiare saugenerale a for,telor armate; respingerea agresiunii armate indreptateimpotriva tirii; declararea stdrii de rizboi qi incetarea sa; initierea,suspendarea sau incetarea acf ir.rnilor mili tare;
c) propune spre aprobare punerea in aplicare a plamrlui demobilizare a economiei nationale qi a execupei bugetului de stat,pentru primul an de rdzboi qi misurile necesare pentru apdrarea qirestabilirea ordinii constitufi onale;
d) avizeazL, proiectele de acte normative initiate sau emise deGuvem privind: secnritatea rrafionali; organizarea generald a forfelorarmate qi a celorlalte institufii cu atribulii in domeniul securitiliinationale; organizarea gi flrnctionarea consiliului suprem de Apdrarea Jarii; pregdtirea populafier, a economiei qi a teritoriului pentruapdrare; propunerile de buget ale instituliilor cu ahibulii in domeniulsecurititii nagionale; alocaliile bugetare destinate ministerelor qiserviciilor cu atribulii in domeniul aplrdrii, ordinii publice qi
sigurantei nafionale; condiliile de intrare, hecere salr stafionare petcritoriul Romdniei a tnrpelor sffAine; nunrirea in flincfiile prevf,zutein statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral,srnrilare qi superioare acestora;
e) suprure spre aprobare comandantului fortelor armate planurile deinhebuintare a fo4elor pe timp de pace, in situa{ii de cizilqi la rSzboi;
f) aprobi: orientirile de bazd, in domeniul relatiilor interrrafionaleprivind securitatea nationald; proiectele tratatelor gi acrtrdruilorintemafionale in domeniul securitifii nalionale sau cu incidcnte tnacest domeniu; stabilirea de relatii cu organisme similale dinstrdinitate de cilre institufiile qi stmcturilc cu atr-ibu!.ii in domeniulsigurantei nationale; planr-uile dc actir.rnc la rleclararea mobilizdrii 6i ladcclararea stdrii tle razboi; planurilc tle actiune la instituireaistdrii deasecliu gi a star-ii clc rrrgcuti; prograrne Ie multianuale privinclinzestrarea lbrtelclr sistcrnrrltri rrirtionll dc irpi.rar-c; principalelc directiide activitatc gi tuisttt'ilc gurrtc:r'irlc llL)ccsilrc pelrlnr inlitrrnrrcirameni ntdri lor I a a<lresa si gtrran tc:i nir t ior rirl c;
tltrtoritdpi crclntinistycrtive otrlonome ut statut constitutionul 95
S) coordoneazd activitatea de integrare in structurile desccuritate europbne gi euroatlantice, monitorizeazd procesul deaclaptare a fbrgplor armate la cerinfele NATO qi formuleazirecomandir-i, in cbncordanfd cu standardele Aliantei;
h) numegte gi revoca inldin fi.rnclii, in cazurilestabilite de lege;
i) exercitd orice alte atributii prevdzute de lege in clomcniulapiralii farii qi al siguranfei na]ionale.
: Secliunen 3Puterilei,Consiliului Suprem cle Apdrure a ldrii
$1. Puterea de reglementare
;r condigiile
Confbrm art. 3 din Legea-cadlu, Consiliul Suprem de Apdlare a^.,|Jarii, in exercitatea atributiilor ce ii revin, emite hotdrdri, potrivitlegii, care sunt obligatorii pentru autoridtile adminisfafiei publice gi
institr-rliile publicb la care se referi, exercit6nd astfbl o putere de
reglementare a domeniului in care actioneazt asupra anumitorinstitutiipublice.
Aceasti competenfi specifici de reglementare a domeniuluiapzu-drii pi siguraflei naf;onale a Consiliului Suprem de Apirare a
Jdrii, exercitatd prin adoptarea unor acte juridice a cdror executaresau punere in ajrlicare este obligatorie pentm anumite instihlfiipublice este recuposcuti gi de cdtre Curtea Constitulionald rom0ndcare prin Deciziainr. 372 din 17 aprilie 2007"'declard cd hotd.rdrileacestei ar,rtoriti$ ,ise comunicd ottoritdlilor administraliei publice Siinstittt[iilor publice la cqre se referd, ac{icd celor interesa!i Siobligali sci le ynrnd tn uplicare".
r
$2. Prrlel'cr, ,1" uuir"r'"
('onsiliul' Srrprcnr dc A;linrre ir '!':irii bcrrcllciirzrt cir arr(oritirtclrtlrrrirrisllirIivt lrrrlorrorrra yi rlc o prrtclc rlc lrvizlrc, irr irccs( sctts,
"'l'rrlrlrtrrtit irr lvl. ()1. rrr. |()l rlirr I I irrrric lt)0'l
96
i
I
Autoritif i administrative dutonome
poLrivit art. 4 lit. tl) avizAnd'anumite proiecte de acte dormative. Deascrnenea, aceasti autoritate, confonn afi. 4 lit. 0,1 aprobd prinIrotS.rdre orientlrile de bazi in domeniul relafiilor internalionaleprivirrcl sccuritzrtea nalional[ proiectele tratatclor qi acordurilorinlenrationale in dcxneniul securitilii nafionale sau cu incidente inacest clonrcrriu.
iii;i
iiiil':'a,I
,;i:
CAPITOLUL VConsiliul Superior al Magistraturii
,,
consiliul superior al Magistraturii reprezinti in sisternul romtn
de drept o autoi-itate adrniniitr-ativi autonomd@ ce iqi desfiqoard
activitatea specificf, in dorneniul justiliei, constituindu-se ca garant al
independentei justifiei.cadrul normativ general al consiliului superior al Magistraturii
rezulti prin prisma lispoziliilor constitulionale ale .art. .133-134,dispozi.Li ce traseazd coordonatcle juridice.
."1: -t:ttiPliei qi care
plaseazd aceasti autoritate in cadrul capitolului VI din constitufie
s A ." vedca Ion Deleanu, Irstitulii Si proceduri cottstitttlionale, Ed. C.II.
Beck, Bucuregti, 2006, PP. 804-809.65 I'ublicat[ in M. Of. nr. 599 din 2 irrlie 2004'
Autorill!i adnrinislralive autonorne
Secliunea IStructura orgfinizotoricd a CSM
Potrivit art. 133 alin. (2) din Constitufie Ei arr. 3 din Legea-cadrude organizare qi ftlnctionare, consiliul Supelior al Magistraturii cstealcituit din l9 membri, din care:
a) l4 sunt aleqi in adunirile generale ale magistrafilor qi validatide Senat; acegtia fac parte din doul secfii, una pentrir judecatori ginna pentru procurori; prima decfie este compusd din 9 judecltori, iarcea de-a doLra din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societitii civile, specialiqti in domeniuldrephrlui, care se bucuri de inaltd reputafie profesionali gi morald,aleqi de Senat; aceqtia participa numai la lucririle in plen;
c) preqedintele Inaltei Curti de Casafie gi Justifie, ministruliusti!iei qi procuronrl general al Parchetului de pe l6ngd inalta curteclc Casatie gi Justitie
Mernbrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rdndul-;trclecitorilor qi procurorilor numili de Pregedintele Rom6niei [lrt. 7
alin. ( l) din Legea-cadml.Statutul celor 2 reprezentanti a societilii civile ca membrii ai
ConsilinlLri este guvernat de prevederile Legii nr. 176/2010 privindintegritatea in exercitarea flrnctiilor qi demnitililor publice66. iq acestcolltext, starea de incompatibilitate atrage imposibilitatea exercitd.riimandatului de membm al Consiliului.
Elocventd in acest sens este Decizia Curlii Constitutionale nr.54 clin 25 iemttarie 201167 referitoare la ,"rirur.u deneconstitufionalitate a Hotirdrii Plenului Senahrlui nr. 3l din l5decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanfi ai societiifiicivile in Consiliul Superior al Magistraturii.
Cu ptivire la acest aspect, Curtea rctinca ci Agentia Nalionaldcle Integritate a cons(atat cd'l'eodor Victor Alistar s-a aflat, inperioacla 23 ianuarie 2001 lrnurtic 2009, in stare rleincompatibilitatc, intrtrcit u tlctinrrl corrcorrrit.:nt cirlitililc tlc
66 putrlicati in tvt07 ['ublicati in M
rtt. 62 I rlin 2 sclrtcrrrlrric 2() I 0trr. ()() tlin ] l'clrrrrur ir: l0 I l.
()lot
Autoritd!i administrqtive aulononle cu stalul constiltttional
frrncfionar public l purtitor de cuvAnt in cadrul Agen[iei Nafionale a
Func[ionarilor PubJici, director executiv in cadntl Asocialiei Rourdne
pentru 'lransparenti, incepAnd ctt anttl 2004, gi avocat definitiv incadnrl Cabinetuluit individual de avocattud,,Alistar l'eodor Victor",incepAnd cu 23 ianirarie 2007 gi pdna in prezent. Constatarea stdrii de
incomnatibilitate d lui Tcodor Victor Alistar a rdmas definitiva la'i
data de 7 august 2009, acesta necontestand actul Agenfici Nafionalcde Integritate in teimenul prevdzut de lege, la instanfa con-tpetenti.
din Legea nr.176/1010 privind integritatea in exercitarea ftrncfiilor gi
demnit5lilor publice, psntru rnodificzu-ea qi complctarca Legii nr.
144/2007 privind infiinfarea, organizarea gi ftlnclionarea AgenlieiNafionale de Integritate,-precum gi pentrtr moditicarea gi completareaaltor aclc normative,,,In cazttl in care persoana ntt ttrai ocrtpri o
firncfie sau o demnitate publicl la data constatdrii stlrii de
incornpatibilitate ori a conflictului de interese, intertliclitt cle 3 uttioltereuzd potrivit legii, de la data rdmdnerii clefinitive n raporhrltticle etttluure, respectiv u rdm1nerii deJinitive Si irevocubile a
lrctdrdrii judecdtoieSti cle confirmare a exisienfei uruti conJlict de
interese snt a uneiistdri de incompatibilitate".Curtea aprecia I asffel ci alegerea reprezentanfilor soc ietd [ii civi I e
in cadrul Consilirilui Superior al Magistraturii lrebuie si se
intemeicze pe 'verificarea prealabili a indeplinirii cer-intelor legalepentnr ocuparea re$pectivei demnitdli, a competenfelor profesionale,a reputaliei moralel qi a interdicliilor qi incompatibiUtalilor izvordtefie din statutul perspnal, fie din alte prevederi legale.
in acest conteit, Curtea constata ci ioate ac{)ste aspecte reliefaufaptul ca HotirArealPlenului Senatultti nr. 3l din l5 clecernbrie 2010
privind alegerea 1ui Teodor Victor Alistar ca reprezentant alsocietilii civile iri Consiliul Supcrior al Magistrattrrti ,,a fostodoplrttti ctr tnI't;ltioreu ii.tTsoziTiilttr tlc lege .ru.s-cil(tle", ceea ce
exer-citar-ea funclii lor qi demnitdtilor publice.
6'r l'ulrlicalir in M. Of . u.653 din22
6e I'ublicate in Ivl. Of. nr. 90 din 3 februarie 201 I
Ap'cr.:it:rr ci'i irrslanta constitutionali nu ar fi tie6uit s[ seI11)nnnlc c:rr privirc la existenta sau nu a stdrii J" to**l"iiuili*," iofirpt. arraliz.a rle constitutionalitate trebuind sd pri*Basci doarr:lc:rrrcrrtclc de corrstitu[ionalitate extrinsecd. referitoare ia adoptareac:lc:rrrcrrtclc de corrstitu[ionalitate extrinsecd. referitoaie ia adoptareahotiriirii Parlarnentului de validare a mandatului. cdnstatarea Eidcclararea stirii de incornpatibilitate in exercitarea irnctiilor qiclerrurititilor publice revine judecdtoruldi ordinar, Ei nu
Au i administrative autononte cu stalut cortslitulional 101
S"ri-ta cu obiectia de neconstihrFonalitate a Hotdrdrea Plenului
Senatului r:r. 43 dn 22 decembrie 2010, curtea constitufionali, prin
Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 20116e, a pronunfat neconstitulionafitatea
acesteia.
cu caracter legislativ. in fupt, Cunea procedlazi^ la o
llitarlor incorrstitufionalizare a regimului juridic al incornpati-uilititiexercitarea furrcliilor si derrrnifitilnr nrrlrli.e I
Sec{iuneo 2Mandatul ntem brilor CSM
$1. Durata rnandatului
Potrivit art. 51 din Legea-cadru, durata ntandaturuiimembrilorrrleqi ai consiliului superior al Magistraturii este de k ani, fir-dposibilitatea retnvestirii. Legea nr. 317/2004, in forrna salinitiuld, ,ruprcvedea o asernenea interdicfie, rnodificarea fiind opcrati ca urmarea intrrrii in vigoare a Legii nr. 247/2005 privina lefornra inrlorneniile propriet[tii gi justitiei, precum gi unelc misuri qdiaccrrr.c6'.
In ceea ce privegte acest aspect, in practica acest{i autorilitipublice s-a pus problerira dac6 membrilor csM al cdror riandat dc 6ani a inceput sub imperiul reglementirii iniliale a legii !i se apliciinterdictja stabiliti anterior privind imposibilitatea reinvestirii.
(relruiltaulor pubhce revlne ludecdtorului ordiuar, qi nu j}decitomluiconstitu[ional, pdrnul fiind singurul competent sd aplicel dispoziliile
z.nron*ar l^-.i-l^ti.' i"^ f^-r ^---.r -- r | -
Curtea observd cd Legea nr. 31712004, in fonna sa initiali, nu
prevedea o asemenea interdicgie, modificarea fiind operati ca u:mare
u intrArii in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind refonna in
domcniilc proprietitii gi justifiei, precum qi unele rnlsuri adiacente.
Curtea retinea ci prin instituirea acestei interdictii nu suut
afcctate clreptuii atc mcmbrilor Consiliului Superior al Magistraturii,
alcSi antcrior. intririi in vigoare a Legii nr.2471200-5 9i care doresc sioblinn un nou rnandat. La data cflnd au dobdndit calitatea de mernbri
ai ClonsiliLrlrri Supcrior al Magistraturii, acegtia cNeau rnmtai vocalia
de. o /i oleSi penlnt ut7 tlott nnndat'ilurtca Constitufionali constata astfel c[ prin noua reglementale
nr-l sc incr-rloa principiul nerehoactivitelii legii, consacrat prin
prcvcrlcrilc afi. 1-5 alin. (2) din Constitufie. ln concepfia CurliiCon s t i l rrtiola lc, concrc tizatd in nurneroase r6nduri in j urispruden[a
sa, rt lcgc nu cste retroactivi atunci cAnd modifici pentru viitor o
stalcr dc tlrcpt niscutl anterior 5i nici atunci ddnd suprimi producerea
in viitor a cfcctclor unei sihralii juridice cond-tituite sub imperiul legii
vcchi, Pcnlnr ci in accste canti legea noui nu face altceva decat sircglcrncrrtczc rnotlul dc acliune in timpul urmitor intririi ci invigoarc, acli,Ji in domeniul ei propriu de aplicare. Legea posterioari
nu poalc atingc dreptul ndscut sub imperiul legii anterioare, deoarece
ar inscrnna ca lcgea nouf, si fie aplicati retroactiv, contrar
prcvcclcrilor art. 15 alin. (2) din constitulie qi cerintelor legate dc
asigurarca stabilitilii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica
rcgimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau,
ceca cc, in fond, este sinrilar, il poate inlocui cu un alt drept care
Astfel, prin HotdrArea Plenului Senatului ff. 43 din 22decembrie 2010 au fost validafi cei 14 magistrati alegi cairnembri aiconsiliului superior al Magistraturii, 3 clintre aceqtia fiind practicirrvestiti clr url al doilea mandat consecutiv. Trebuie jretinut cnmandatul anterior al acestor magistrali incepuse sud imperiulreglementlrii initiale a legii care, la acea dati. nu prevBdea nicioiuterdiclie in ceea ce privegte reinvestirea
I
200-s
astfel se nagte.
Din aceastl jurispruden!5 rezultd cai letroactivitatea legii privegte
modificarea unei situalii pentru trecut, iat'nu reglementarea diferiti a
unei situafii jru'idice pentru viitor.
I0l Autoritlf i administrative aulnnourel)e de altd parte, Curtea ref,n"u.a @l'cgea w' 3L7/2004, republicatd, cu totdifi"atit" gi
"o-pl"ta.il"Lrlterioare' nu aduceau modificdri regare de conliruiur ,roidorur,i,ntoclul de exercitare ar aceshia siu durata hd, ci instiluiau ointerdiclie, qi anume aceea de a nu avea mai mult cle un manclat.
Curtea constata cd, aceastd interdicfie nu influenfeazadesfEgurarea mandaturui in curs, astfer cd dispoziliile art. 5l alin. (r)clin Legea nr' 3r7/2004, republicatd, cu modificdrite gi
"o-fl"rarit"ulterioare, sunt de imediati aplicare. posibilitaiea unei noicandidaturi, dupi expirarea mandahllui, este un element extqinsecacEshlia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin rege. De altfel,,leggn?n vigoare la momentul organizdrii 6i declanqdrii ilegerilor, in spe,taad. 5l alin- (l) din Lcgea nr.3r7/2004, repubricatr,-cu modific[riiegi completirile ulterioare, stabilegte conditiile,'interdicpiite qiincornpatibilitalile ce trebuie indeplinite de un candidat.
-':
-- Astfel, atat propunerea de validare, c6t gi validarea membrilorconsiliului Superior al Magistraturii trebuii si se intem"i*" p.verificarea prealabili_ a respectirii proceduilor de alegere, aindeplinirii cerinfelor..legale pentru ocuparea respectivei oemniiegr,precr',", gi a interdicpiilor qi incompatibihtalilor ce pot rezulta fie dinstatutul personal, fie din alte prevederi legale.
Toate aceste aspecte, in opinia Cu4ii, reliefau fapt'l cd prinFlotdrdrea Plenului senahrlui nr. 43 d.-22 decembrie do10 prlvindvalidarea magistrafilor aleqi ca membri ai consiliul'i Superior alMagistrafurii, dintre care, conhar prevederilor legale, 3 se afli la aldoilea mandat, au fost incdlcate prevederile art. i arin. (5) dinconstitutie, pofrivit ctrora ,,in Romania, respectarea constifnfiei, asupremagiei sale gi a legilor este obligatorie". principiul supremapieiconstitufiei qi principiul legalitalii s,nt de esenta cerlnletor staturuide drept, in sensul prevederiror constit'fionare are urt. r6 alin. (2),conform cl.rora,,Nimeni nu este mai p.est,s cie lege,,.
curtea a stabilit ci, avflnd i' vederc i'rpeitiv.l co'stitutiorralreferitor la organizarea gi lirnotionaroa cirnsirirrlrri Srrpcriir alMagistraturii, pAnd la rcluarea qi finalizaroa llcgerilrlr lre,ntnr ce lc trcidemnitati ce atl atras viciul de neconstitrr!ionirlitlrtu, Scrrirtrrl
'v.,irindatorirea constitLr[ionald si procerlezc Ia vrrlid.r.c' cckrrlalti
Au t o r i t d pi admin is trat i,v e au t o nonl e at s I a t u I cons t i tu ! ional 103
Poziyia Currii tixprimati cu aceasti ocazie este criticabilA dinmai multe motivriio. i
in pritrtil riindl Cvtea constitufionalizeazt o dispozilie legal[,interdicfia reinvestir{i, degi textul constitl{ional de referinld, art. 133,
nu o precizeazd,Tt.lNonna legall introduce astfel o interdicfie ce
excede cadrului constitu{ional qi care ar- fi trebuit considerat[ ca oresfrAngere a exercigiului unui drept frrndamental, qi drept tlt-lrlare
controlati din punc{ de vedere al constitulionalitSlii in raporl cu art.
53. Fundamentul aciestei pozigii ciudate a Cur.tii este constifuit dinprevederile constituiionale ale art. I alin. (5), ce normeazLprincipiulierarhiei normativd potrivit cimia ,,respectarea Constitupiei, a
suprema[iei sale gi i legilor este obligatorie". Rezt]ltatul r'rnui astfelde rafionament, este] cd in virrutea principiului' constitufional enunfatanterior se produce ipractic constitufion alizarcu htfuror legilor, astfel
inc6t atdt norm.Ale legale, cdt gi cele constitulionale ar avea acelagi
rang. RafionamgntLjl ne introduce inf-un cerc vicios, cleoarece o
atare concluzie edte in total dezacord cu: esenfa principiuluicons titr.r tional ni' di s lufie, ierarhizarea norme loi. t
in ql doilea rdn4, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ
al statului ,,de rattg bonstifugional", astfel incdt reglementarea legald a
condiliilor mandatLllui membrilor s5i devine circurnstanfiatd prin
obiect la organizalea instiftlfiei, gi mr la staftrtul personal al
mernbrilo/2. Regleinentarea legald trebuie astfel sd vueze doar
problema obiectivd d rnandatulni, nu pe cea subiectiv[ a persoanelor ce
pot si il exercite, adpect observat de cdhe autorii opiniei separate: ,,adoua problemd este laceea a incSlcarii criteriului constitufional privindmandatele reglemer\tate de Constitulie prin schimbarea criteriuluiobiectiv qi a spiritrilui unitdlii constitufionale, cu criteriul subiectivreferitor la persoanb, iar ntt la nandat; sintagma <dEr[ posibilitateareinvestirii> se rcferii itt motl evitlcnt ltt petsoane tittllale de mandat,
ilr nrr lu trtirndatrrl prcvizttt tlc Clttnstiltrfie, ccca ce inseanrn[ cd
rnembri alegi cu respectarea legii.
/" l,.,trtrrr o urlrliztr jrrrirlit:h rlt:lllialll, v. l)rrrt (lltrrrtlirt l)iitri;rlt, Nttlti lrt l)acizitt711 \.1 rltrt .l \ kntutt, tt' )01 l , in l':ttttlct:lr,:lc l(otttlittc ':n'. 2/2O l l, 1rp. 9-5 l l2.
" ll,nl,'rrt,p. l(l'l." //,i,i 'lr, P. 108.
r04
i
i
I
Autoriti!.i adnrinistratiye autonomearlijrrsifcir lir lcxlul corrstitutional s-a {icut pe alte baze gi,]evident, dirrcorrsirlercrrtc privirrcl pcrsoanelc ce se aflau in functie".
I
Irr ul tt'eilett rtincl, reglernentarca legali a interclicfiej de a ocupatrrr al doilca rnanclat excede dispozitiei constitutionale a drt. 133 alin.(4) Ei constituie practic o revizuire a Constitufiei firnlrespectareaproceclurii instituite prin art. 150-151.
iht al patrulea rdnd, efectele juridice ale lpronunli"riirrccorrstitutionalitdtii unei astfel de hotirali a parladrentului cucaracter individual nu sunt clare, un text nonnativ expreslneexistand.Daci am face aplicatia art. 28.alin. (3) din Legea w.47lIip92 privindorganizar€a qi funclionarea Curtii Constitulionale, care lprevede cd.,Dacd prin decizie sc constatd neconstitufionalitatea un{r dispozilii:rlc rcgularneutului, Carnera sesizati va reexamila, in teineu de 45rlc zilc, aceste dispozitii, pefltr.u punerea lor de acord curprevederileconstitufiei", ar trebui ca Parla.mentul si. reexarnineze o lrotriare devalidare a mandatelor CSM in vederea punerii del acorcl cudispozigiile achrlui fundamental. Ori, pe de o parte, in ac{st caz actul|cexaminirii nu are niciun sens, fiind vorba doal de expriinarea unuivot pozitiv sau negativ, iar pe de alti par-te, a ptrne d9 acord cuprcvededle constitutiei are sermrificatia raportirii la ari. 133 alin.(4). d_ispozilie care nu cuprinde nicio interdiclie.
i
In al cincilea rdnd, in ceea ce privegte problema neretroactivitifilegii, curtea amalgarneazi nepemris cele doui teorii in mdterie. cea adrepturilor cagtigate gi cea a situafiilor juridice definitiv ]constituite,achies6nd aparent la ultirna dintre acestea, dar.cu uu sens denahrrat siciudat: legiuitorul poate face orice, atflta vr€rne c6t igi lmus"h"urnactiunea sub pretextul aplicnrii imecliateT3. Aplicar-ea imediLta priveqteiusi mrmai situaliile jwidice in curs de constituire, nu pe cgle definitivconstittdte, in cazul de fa!5 drephrl de reinvestire repr6zentfind osituatie juridicd. delmitiv constituitd. prin lipsa inter<licfiei iri rnomentulocupirii rnandatului, reglementarea ulterioari a interdictiei gi aplicareairnecliati a zrcesteia avAnd efect rehoactiv.
7t ll:ii:lbn., yt. | | |
Autoritdli administrative ntttononle cu statut ,o^tit"fo'"l 105
$2. Incetarea mandatului
Calitatea de mernbru al Consiliului Superior al Magistraturiihtceteazd, dupS' caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare
din funcfie, nerezolvarea st5rii de incompatibilitate ilr termen de 15
z1\e rJe la data alegerii ca membru al consiliului superior al
Magistraturii, nerespectarea dispozifiilor art' 7 din Legea nr'
30y2004, republicati, imposibilitatea exercitdrii atribuliilor pe o
perioadi mai mare de 3 luni, precum 5i prin deces'
Revocarea dinfunclia de membru ales al consiliului superior al
Magistraturii se poate propune de preqedintele sau vicepregedintele
Corisiliului qri .1" o ireime din membri, in urmdtoarele situalii,
conform art. JJ.:- cdnd p6r*ou,'u in cauzi. nu rnai indeplinegte condiliile.legale
pentm a fi membru ales al consiliului superior al Magistraturii;in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzdtoare a
atributiilor in',cadrul consiliului Superior al Magistrat-urii;
- in cazul aplicirii oricilei sancliuni disciplinare'
Plenul Consiliului Superior al Magish'aturii, la sesizarea formulat[potrivit procedurii antcrioare, poate dispune levocalea din funcfia
_de
mernbru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. ReVocarea din
fuuclia de preqedinte sau vicepreqedinte se propune de o treime din
n unrirul rnembri lor Consiliului Supedor al Ma gis traturii.
Membrii alepi ai Consiliului Superior al Magistraturii pot fircvocati qi la cererea rnajoriti$i adunirilor generale de la nivelulinstantclc,rr sau parchetelor pe care le' reprezhtS, in cazul
ncinclcplinirii ru.t incleplinirii necorespun2itoare a atribu!iilorincrccliirlate prin alegerea ca membrrr al.''tonsiliului. In cadrul
aclunirilor geirerale, decizia se ia cu votul a doui treimi din numimljuclecitorilor sau procurorilor.
$3. Rdspunderea membrilor CSM
Rdspunderea rnembrilor aleqi ai Consiliului Superior al
Magistraturii, in contextul art. 53 din lege, poate fi de naturd civild,
p",ila scu disciplinard. Orice persoani interesatS, inclusivconducdtorii instantelor sau ai parchetelor, poate selrnala Inspectiei
t06 Autoritifi adnrinis{rative autononte
j udiciare aspecte in legdfura cu activitatea ori condttitanecorespruudtoare a judecltorilor sall procurorilot', ctt incilcareaobligatiilor profesionale in raporhrile cu justiliabilii ori ctt sivArgireade citre acegtia a unor abateri disciplinzue. Sectiile ConsiliuluiSuperior al Magistraturii indeplinesc rolul de instanfe de judecaii indon-reniul rispunderii disciplinare a membrilor aleqi ai Consiliuluipentnr faptele prevdzute de art. 99 din Legeaw.303/2004, republicatd.
Secliunea 3Funclionttreu Consil iului Superior al Magistraturii,
Consiliul Sr"rperior al Magistrahrrii ftlncfioneazl" ca organ cuirctivitate pennanenti. flotirdrile Consiliuiui Superior alMagistlaturii se itru in plen sau in seclii, potrivit atribuf,ilor carerevin acestora.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desliqOari orictivitate permanenti. Pregedintele qi vicepregedintele ConsiliuhdSuperior al Magistrafurii nu exercitd activitatea de judecitor sau
procuror. Judecitorii gi procurorii alegi ca membri ai ConsiliuluiSr.rpedor al MagistratLrrii iqi suspendd activitatea de judecltor,respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecitorilor incomplete de judecati, respectiv efechtarea actelor de urmdrire penalicle cdtre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentrususpendarea activitdpii iqi reiau activitatea de judecitor sau procuror(art. 23 din Legea-cadru).
$1. Pregedintelc gi vicepregcdintelc Consiliului Superior alMagistraturii
scctii tlilori(c, pcntr.rr trrr rrrirrrtlirt rlc tttt irtr, ce trrt p<lirtc fi rcirtrtttit.l)rcqctlirrtclc ;i viccllrc;;crlirrtc:le ('orrsilirrlrti Srrpe r ior irl Vlirgisllirtrrriisunt alcgi dc plcn, in prczcntir ir r:r:l 1rrrtirr l5 rrrcrrrllt i iri ('orrsilirrlrri,
|{l7in acea limba. Din aceasti perspectivi se poate clea ccl rnult uobligalie de a I se asigura traducerea susfinerilor salr actelorbeneficiarului serficiului, deoarece nu se poate impure hncfionar"uluice reprezinld resJiectivul seruiciu public sf, cunoasci 5i s[ utilizeze oaltd limbi decAt cea oficiald (intr-o asemenea ipotczd rezultatul ar ficrearea rmor res*iclii interzise in materia dreptului la Iuunci prirrprisma art. l6 ;qi art. 4 din Constitulie). Constituanftrl insuqrintroducdnd positJilitatea de utilizare in spafiul public a unci alte lirrbidec6t cea ofici:lhi rezultatul direct constd in instihlilea unei pcrsibilita!i
numai pentnr cetd{eni, nu qi pentru organele statului, care in contiuttarcsunt linute de obligafia generali de a utiliza limba oficiali.
Art. 63 alin.l(2) din Legea nr.215/2001 normeazi ca atribufie a
prirnarului in calitate de reprezentant al statului indeplinirea funcfieide ofi1er de siare civil[. Astfel, intreaga procedurd solemnddestdquratd in acgst caz prin intermediul primpmlui in calitatea sa cle
reprezentint al statului trebuie in mod obligatoriu sd fie realizatd inlimba romdnS, dstfel incAt utilizarea unei ,alte limbi in momentrrlexteriorizdrii: corisimfimdntului liber al viltorilor sogi constituie tr
violare a pro'beclurii gi atrage nulitatea acesteia.t'. .,
i
$2. Interdibfia restringerilor in materie de libertate tncadrul adminisfrafiei publice ca rezultat al utilizirii unci altclimbi decit limUa oficialI
Orice autorilzare creatil de citre Constitufie de a utiliza o altilimbi decdt ceaioficiall in sfera administraliei publice igi gdseqte
drgpt lin-rita irnposibilitatea de a crea consecinle restrictive in materie
de'iibertate' pentru cei lal gi celileni lomdni.Astfel, . dreptul acordat persoanelor aparfindnd minoritdfilor
nalionale d9 a-gi lblosi in rmumite conditii linrba matemi in raportirilecu,atlnrinistl-afia publici, nu trebuie si resh{ng[ drephrl flindamental la
nrrinca al pcrsoirirekrr ce dorcsc sd-qi exercite acest drept in sistemul
atlnrinistla!ici prrblice in mport dc cttttoa;;tct'ct/trccttnoaqterea limbiirrrinolitlrrclt'). l)trpir cunr iun plccizrrt lrrrtcriot', rlrgitrtelc rttlttrirtistrrrlici
"" ( )t t,:a, ,a,sl,
po;rli' l;rt r' rlt'r':il ttt
illllcl Lj il
r:itrlt ttlcxcrcrliulrri turrri tlrcpt
irrstrtrrit ttc irrt. 5 I tlirrsarr litrcrtili lirrrrlarrrcrrtalq nu sc
(irnslitLrlic, tiirrrl tlctcrntinittl rlc
|rrr|rlir.r.1lrl|lirl|r|igit|t:1rrilt|cgcccl'''uffitttinot ilrrr ikrr liit:rrlr: irr lirrrba nratemi, ?nsi rm pof fi obiiebte si utilizezet'lt' irrsr:lt: irc:crrsri'i lirrrhi i' considcrarea calitilii lor de plisoa'e iuriclice,1. .11c:pt prrblic ciurra li sc i'rpunc limba oficiald a statrilul.
Art- 76 alirr. (2) prevede ci in unitifile administritiv-teritorialeirr care cetitenii aparlinand unei mi'oritdfi nalional"
^u]o pondere de
peste 20%o di' numdrul locuitorilor, in raporturile lor [u autorititileadnrinistratiei publice locale, cr apaiatul de .$*i"titoi" 'iiorganismele subordonate consiliului local, aceqtiu ," pjt acrresa, oralsarr itr scris, Ei in li'rba loi materni si vor prirut ,is)u,urt at6t f,limba
.rontdnd, c6.t si irt rtunba ntaternd. Aiin. (3) nofrneazd ca inposturile ca'e au atribufii qlvind rela[ii cu publicul vor h incadrate qipersoane care cunosc liurba maternd a cetdlenilol apar,findnclnr inoritdgii respective.
Autoitdti adminislrative dulonome cu statut conslittt
Sec(iunea 4
Atrib u{iile C ons iliului S up erio r al M agistratu rii
Interpretarea acestei dispozifii legale trebuie reariatl, i' sensuldicfiei de a crea o consecinte reshictive in materiJ drentrrl,,i l"interdictiei de a crea o consecint" ..rhi.tiu. in materi{ a,-frtrii r,
cetiferrilor aparlindnd u'ei minoritili trebuie interpretatl in s.nsur "inrlnrinicfr.o+io *"l-'li^x -,^ L-^r- --r l- - --"
Ll"lli i:Tjf *tt :i, *. j*!11 sd piocedeze
.l a crearea r[*, r""ru.i
rlicul destinziG .*Juriuvorbitorilor timbii ni'oritare .".p""ti.,n". Aceste ,l*"tuJ uo,*ffli:.il "]ilturi
cle, c.elelalte srructuri "o.. alrr4"#-r"i.^n '*
publicul cunoscitor al lirnbii oficiale a statului.
Potrivit Legii-cadru de organtzare 9i firnclionare, consiliul
superior al Magistratufii exerciti unnitoalele atribufii generale:
a) are dreptul qi obligalia de a se sesiza Ei din oficiu pentru a
ap6ra ju4ecntoiii $i procurorii irnpotriva oricbrui act care le-ar putea
ai"cta independenla sau imparfialitatea ori ar crea suspiciuni cu
privirc la acestea (art. 30);b) apSri reputalia profesionali ajudecdtorilor qi procurorilor;
"j osig,,re iespectarea legii qi a criteriilor de competenli qi eticd
prof"sionale in desfEqurarea carierei profesionale a judecitorilor gi
procurorilor:d) intocineqte qi pdstreazl tlosarele profesionale ale judecitorilor
gi procurorilor (art. 33);e) p.opuo" Preqedintelui Romdniei mrmirea in funcfie 5i
elib"rur* cl^in fi.rnc1ie a judecitorilor qi a procurorilor, cu exceplia
celor stagiari (art. 35);' f; numepte judecitorii stagiari 5i procurorii stagiari, pe baza
rezuliatelor obfinute la examenul de absolvire a Institutului National
al Magistraturii;g) clispune pronlovareajudecdtorilor qi a procurorilor;
h; "lib"r"o"i
din funcliejudecitorii stagiari qi procurorii stagiari;
i) proprrne Preqedintelui Romdniei conferirea de distinclii penttu
-judccitori gi proculori, in condifiile legii;j) convoaci adunirile generale ale judecltorilor qi procurorilor,
in condiliilc lcgii (art. 37). :;
mrrnci .ploh? cetifenii romdni ce cunosc numai ilrba oficiali.obligatia instihrit[ pentru administratia publici de a frrlniza in astfelde situafii
'n rispuns qi in alti timbi dec6t cea oficiali nr! echivareazd
cu obligatia pentru fu'cfionari de a cunoaqte rirnba d*o""tiue. n"asemenea. in indepiinirea obligatiei ce-i revi'e, aami'istiplia nu poareimpune drept conditie penku ocuparea unui post d" fuoJd;;;Jubliccurloa,sterea unei alte limbi dec6t cea oficiali.
fggrgea faptului cd in posturire cuu'e au atributii ppivind reratiictr publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc ii"it" .rrt"*i-"
Secliu.nea 5P uter ile C o nsiliulu i S up erio r u I M ag is traturii
$L. Puterea de investigare
Potrivit art. 3I alin. (1) din Legea-cadru, in exercitarea
atribufiilor saie consiliul Superior al Magistraturii ,,poate solicita
Minisierului Justitiei, instarifelor judccitoreqti gi parchetelor,
respectAndspecifice qi limitativ enun{al.e gi anurute
I tl, Autoritrifi adrtrinistrative auronomeIrrstrtutului National al Magisfraturii, altor autorit6ti gi instituliipublice, pr."r- qi persoanelor fizice- sau juridice informafiile sauactele pe care le considerl necesare". in scopul informi.rii cir privirela activitatea instantelor qi parchetelor, membrii consiliului sriperioral Magistraturii efechreazd cleplasiri la sediile instantelor, qi aleparchetelor qi organizeazd intdlniri cu judecd.torii, procuriprii gireprezentantii societdtii civile (alin. 2). i
$2. Putcrea de nvizarc pi dc cmitcre dc puncte de vedere ,
Confomr art. 32 din Legea-oaclnr, in cazurile in car6 l:geaprevede avizul conform, aprobarea sau acordul consiliului superioral Magistraturii, pnnctul de vedere emis de acesta este obligatoriu.Dirci legea prevede consultarea sau avizul consiliului Superior ali\4agistraturii, punchrl de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.Irr cazul in care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelorde catre consiliul superior al Magishahrrii, acestea se emit in 30 dezile de la sesizare. Depf,girea de c6he consiliur superior alMagistrahrrii a termenului de emitere a avianlui nu afecteazd.varlabilitatea actului.
$3. Puterea de sancfionare
Art. 53 din Legea-cadm dispune faphrl cI membrii alegi aiconsiliului Superior al Magistraturii rdsprurd civil, clisciplinar Ei plnal,in condiliile legii. orice persoand. interesati, inclusiv conducdtoriiinstantelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspectiei judiciareaspecte in legifur'i cu activitatea ori conduita necorespunzdtoarc ajudecitorilor sau procurorilor, ciriinci.lcarea obligaliilor profesionale inraporturile cu justifiabilii ori 'cir sdvargirea de cdlrc aceqtia a rmorabateri disciplinals. Sec$ile Consilillui Superior al Magistrat,riiincleplinesc rolul de instanfe de judecati in domeniul rispunclcriidisciplinare a membrilor alegi ai consiliului pentnr ftrptolc prcvizutcde art. 99 din Legea nr.303/2004, republicati.
