Preţul unui număr 3 Lei.

Anul XV1IL B l a j , la 24 Maiu 1936 Nr. 21

A B O N A M E N T U L :

rjn an 150 Lef Pe jumătate . . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

Primredactor IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME ae primesc In Adminis traţ ie şi s e plătesc: un şir mărunt odată 5 Le i

a doua ţi a treia oră 4 Lei .

înălţarea Domnului S'a înălţat Isus la cer în văzul apostolilor,

in prezenţa acelora cari l-au urmat în timpul viţ­ii tal e publice, fiind martorii minunilor sale, as* tultălorii cutiniehr dumnezeieşti ţi propovăduitorii it mâine ai învăţaturilor sale. Un nor „îl luă din ethii lor", după cum ne spune sf. Scriptură, şi îndată doi bărbaţi in haine albe s'au înfăţişat înaintea Ier şi le-a zis: „Pentruce staţi?"

Mârtţia si tâlcul înălţării Mântuitorului înalţă sufletele spre «ulmi, revărsâni în ele bucu­ri» cerească. Drumul pe cărările văzduhului, în' etnjurat de mri şi aşteptat de corul îngerilor, e intheerea telex mai sublime vieţi ct s'a desfăşurat vreodată pe pământ, O vieafă ds mumă, de ru-făsiunt, de jertfă până la jertfa crucii, nu se putea încheia parcă dseii aşa, glorios, eât mai gUrios. Căci ce suni căderile steltlsr în nopţile stnine ale verii, ţi ee sunt storurile maşinăriilor seri produc uimire când se înalţă până la 2Q de hm., pe lângă Dumnezeu. Om care porneşti tn-tonjurat de nori spre lăcaşurile latălni ceresc! in&lţarea Mântuitorului e o dovadă a dumne-seirii Sale şi încoronarea vieţii sale pământeşti

laicul înălţării, pentru noi oamenii, îl găsim fn cuvintele adresate da către cei doi băr­baţi în haine albe, apostolilor; „Pentru ce staţi privind spre cer?* Mult grăitoare 0 această în­trebare. Parcă le-ar fi spus: Mergeţi în lume, răspăndifi-vă în cele patru părţi ale varii şi în-«epeţi s& zidiţi pe temelia clădită de cel ce s'a înălţat. Risipiţi din comoara cu care M tfa în­zestrat in timpul vieţii sale pământeşti. Stau | pornit apostolii bătătorind drumurile lungi ah imperiului roman, zidind biserica ee de două mii de ani înfruntă, cu tărie şi neclătită, furia va­lurilor răului.

Noi toţi, scriitorii şi cetitorii acestei gazete, suntem ucenicii Celui ce s'a înălţat la cer acum tuni aproape două mii de ani. Credinţa ne leagă de SI ţi de aceea ţi noi trebue să-L urmărim, eu ochii sufletului, pe cărările văzduhului, în aeeastă zi de sărbătoare, ca să fim şi noi martori, prin înălţarea sufletului, încoronării Mântuitorului. 8ă reînviem în suflete o clipă măreaţă din vieaţa Mântuitorului, care s'a jertfit pe lemnul crucii pentru întreg neamul omenesc, deschizând prin iertfa sa isvorul harurilor cereşti, iot atâtea dru­muri cari duc la fericirea după care toţi, a-togăm ţi pe p&mănt aţa de puţine ori o găsim.

Să pornim apoi ca şi apostolii să zidim mai departe la clădirea cea mare a bisericii. Cum? Lucrăndu-şi fiecare grădina sa, împodobindu-şi teftetul cu florile gândurilor frumoase, ale simţe-**intelor creştine ţi ale faptelor bune. Acestea vor fi •«ie mai netndoelnice dovezi că suntem vrednici 'ridaţi ai eelui mai mare împărat, al Împăratului Certurilor,

Eroii neamului O ţară e oa o clădire ridicată din

munea tuturora. Din truda oelor cari au fost şi a celor cari sunt azi. Fiecare generaţie e datoare să lase întipărită pe clădire urmele munoii sale. Şi dacă ele nu se văd, pomenirea acelei gene­raţii, între urmaşi, va fi ca un pustiu se ae întinde între două ţinuturi încân­tătoare. Pomenire blâstămată.

Fieeare înalţă fala puterii sale, ii întăreşte temelia, după puteri şi după împrejurări. Aoeia însă oari luminează între] ceilalţi eetăţeni eum luminoasă sfinţii biserisii între simpli eredincioşi, aoeia ireo la nemurire înconjuraţi de faima de eroi. Eroii au închegat ţara eu sângele lor, şi-au frământat puterile în sbueiumări încordate, lăsând îs urmă mândrie şi mărire. De aceea @e eu rine oa amintirea lor să fie binecuvântată dealungul veacurilor, ea o pildă de ur­mat şi oa o recunoştinţă a oelor ce se bucură de jertfa adusă de ei,

Pomelnicul celor cari şi-au vărsat sângele pentru neam, pentru închegarea ţării, e lung. Bl începe îa timpuri în­depărtate, poate chiar întunecate, şi niciodată nu se va şti numele tuturor acelora sari s'au jertfit pe altarul pa­triei. Unii a'au ridicat în vremuri de asuprire ca să scape de sub jug străin. Au căzut poate sub puterea pumnului asupritor care era prea puternic, dar din jertfa vieţii lor a'au înflăcărat alte suflete, şi lumina a trecut din suflet în suflet până la învingerea cea mare.

Răsboiul care a trecut a înmulţit mult numărul eroilor neamului. Se nu­mără multa sute de mii de vieţi cari au trecut pe drumul veşniciei dând tri­but neamului însuşi sângele lor, pe care l-au amestecat cu ţărâna tranşeelor, ca să răsară viitor mândru şi strălucit neamului.

Şi neamul nu i-a uitat, le-a stato-rit o zi de sărbătoare în care toată suflarea românească să se oprească din mersul treburilor de fiecare zi, şi să privească spre faptele glorioase săvâr­şite de ei. Această zi, e ziua înălţării Domnului. Aşa după cum glorioasă e ziua Înălţării pentru Mântuitorul nostru, oare s'a jertfit pentru întreg neamul omenesc, e glorioasă această ai pentru cei cari în timpul vieţii pământeşti s'au jertfit pentru neamul românesc.

In semn de veşnioă amintire, în Capitala Ţării s'a zidit mormântul e-roului necunoscut. Mormânt care sim­bolizează jertfa tuturor acelora cari au murit pentru închegarea neamului. Arde acolo, în continuu, zi şi noapte, pe vreme frumoasă şi pe ploaie, o flacără, semn că e vie între noi urmaşii pome­nirea eelor cari ne-au lăsat România-Mare.

Ţara întreagă e presărată de semne oari pomenesc povestea^, eroilor, azi şi mâne şi totdeauna. Pâ..£ în satele cele mai îndepărtate s'au ridicat monumente sau cruci Ia cari sunt săpate numele

I localnicilor morţi pentru întregirea nea­mului. Şi în această ai de sărbătoare naţională, se vor strânge toţi, cei în­vredniciţi să ajungă zilele de libertate din România-Mare, se vor strânge în jurul monumentelor şi al crucilor ridi­cate în marginea bisericilor sau a şco­lilor, şi vor învia în cuvinte frumoase durerosul dar măreţul trecut al eroilor, ca un semn de veşnioă recunoştinţă pentru jertfa lor.

E frumoasă aoeaată sărbătorire, e înălţătoare şi o vrednicesc cei pentru oari se face. Dar nu e destul. Oea mai sigură dovadă că suntem recunoscă­tori eroilor neamului, o dăm atunci când ne întrebăm: Noi ce avem de fâcut? Care e datoria noastră, a celor cari am avut fericirea să- primim o moş­tenire frumoasă. Datoria noastră e să păstrăm şi să infrumseţăm zi de zî, clipă de clipă, moştenirea primită. Sunt atâtea de făcut în ogorul acestui neam oare a stat veacuri cu mâinile legate. închid ţarinile în brazda lor bo­găţii nebănuite, iar ţara se sbato în sărăcie. Şi din cauza sărăciei, un întu-nereo cumplit stăpâneşte minţile şi su­fletele. Să facem opintirea cea mai pu­ternică, jertfa cea mare, oa brazda să rodească roadă îmbelşugată, şi bună­starea să se reverse asupra ţării. Oa îndestulare având, să putem ara în brazda minţii, să despicăm gândurile ca să lumineze puternio în întunerecul în oare trăim. Aceasta-i datoria noastră. Să o îndeplinim întocmai, oa pe cea mai mare dovadă de recunoştinţă ce o purtăm eroilor neamului.

n w i R E A P O P O R U L U I .

Câteva lămuriri în legătură cu căsătoriile moderne Cei mai mulţi dintre aceia cari se

simţesc cu musca pe căciulă, în ce pri­veşte învăţăturile bisericii noastre referitor la căsătorie, îmi vor răspunde:

1. »Noi nu suntem în stare să nutrim atâţia copii, câţi s'ar naşte între împreju­rări normale, adecă dacă n'am împiedeca zămislirile».

La aceasta însă biserica răspunde: Orice împiedecare a zămislirii este păcat greu, este păcat de moarte. Nu există nici un fel de scuză, nici un fel de expli­care în privinţa aceasta. Legea dumne-zeească nu dă voie nici bărbatului, nici femeii, ca să omoare ceeace se naşte din împreunarea lor. Iar când, fie bărbatul, fíe femeia, împiedecă zămislirea resp. naşterea, lucrează împotriva poruncii dumnezeeşti: »să nu ucizi*. Că lumea modernă este de altă părere, o priveşte. Noi însă, cre­dincioşii bisericii, nu putem admite părerea aceasta, ci trebue să spunem şi noi cu si. apostol lacob: rNu este aceasta înţe­lepciunea, ca,)e se pogoară de sus, ci pământească, trupească, dră­cească" (3, 15) Da, Intr'udevăr, înţelep­ciunea celor ce iustin principiile căsătoriei moderne este nu, numai pământească şi trupească, ci totdeodată şi drăcească, pen­trucă lucrează împotriva lui Dumnezeu. Da, da, această părere este părere pro­

venită dela diavolul, care „a fost ucigaş de oameni din început, şi întru ade­văr nu a stătut, pentrucă nu este adevăr intru el Când grăieşte min­ciună, dintru ale sale grăieşte, pen­trucă mincinos este şi tatăl min­ciunii11, (ioan 8, 44).

Aşadară, dacă cineva dintre soţii de căsătorie, sau chiar amândoi, nu vreau să-şi îngreueze familia cu copii, n'au decât să se reţină dela plăcerile trupului, şi atunci li-se împlineşte dorinţa de a nu avea copii. Dacă însă nu sunt în stare să se reţină, n'au decât să supoarte şi consecinţele, adecă să-1 lase în viaţă pe copilul care trébue să se nască din acea plăcere, nu să-1 omoare. Pentracă Dumnezeu nu po­runceşte: »să nu ucizi om bătrân, ori om tânăr, ori copil mare, ori copil mic«, ci porunceşte »să nu ucizi», peste tot, nici un fel de om, fie acela de câteva zile, ori dé câteva săptămâni ori luni. Sf. Iosif şi Preacurata Vergură Măria, şi atâţia alţi soţi sfinţi de căsătorie, au trăit îm­preună, fără de a cunoaşte plăceri trupeşti; pentruce să nu poată trăi în forma aceasta şi soţii de căsătorie de astăzi, dacă s'au hotărît, încă d n prima zi de căsătorie, să nu aibă copii?

Şi apoi mai e ceva: Dumnezeu se in-îngrijeşte de toţi copiii născuţi. Ţara e mare, încap în ea nu 20 ci chiar 50 de milioane de oameni. Iar cu ce trăi au numai harnici să fie. '

2. Un alt răspuns este: »Soţia mea este bolnăvicioasă. In cazul că ar avea un copil, s'ar nenoroci deplin, ba poate ar chiar muri*.

Foarte bine, dragul meu, domnule bărbat. Dacă aşa stă lucrul, n'ai decât să te reţii şi să nu-i pricinueşti boala ori chiar moartea soţiei tale. Să ştii că soţia ta le va stima loarte mult, în cazul acesta şi va spune despre tine: »Bărbatul meu

este nu numai om de omenie erou*. Ia, ascultaţi, ce s p U n e 'f

c i % Pavel în privinţa aceasta: , Mu' ^ caţi-vă bărbaţilor voştri c^' nului, pentrucă bărbatul est ^ bisericii, şi el este mântuitori pului. Ci precum se supune h • ^ lui Hristos, aşa şi muierile ţilor săi . întru toate. Bărh^1

iubiţi-vă muierile voastre a ^ şi Hristos a iubit biserica c^ sine s'a dat pentru dânsa o sfinţească cu spălare de a*/*!* cuvânt, ca să o pună pe ea ÎJ'IR' lui-şi mărită biserică, care nu^ întinăciune, nici sbârcire sau ^ cevajie acest fel, ci ca să fie^ şi fără prihană. Aşa sunt dat, bărbaţii să-şi iubească muierile * j ca şi trupurile sale Celce-şi iul, ! muierea sa, pe sine se iubeşte. ^ nimenea nici odată nu şi-aurittn pul său, ci-l hrăneşte şi-l încâka ca şi Hristos biserica; pentrucâlm dulări suntem trupului luidincarnu lui şi din oasele lui" (Efeseni 5 , 2 2 - |

Bărba ţ i lo r le p l a c e să dea pe gri zavii. N ' a u d e c â t să fie cavaleri şilap t

vinţa a c e a s t a .

Şi apo i , din capu l locului, docte c a m şi spe r ie , aşa că d e nenumărate» au r ă m a s păcăli ţ i .

3. Prinşi cu uşa , unii bărbaţi vor zics »Mâ r o g , noi nu facem nici una nici alta ci, fiindcă soţ ia m e a a r e foarte mari it cazur i c u p r e a mul t e l e naş ter i şi avorta: voiu p e r m i t e să i-se s coa t ă ovarele<.

A ş a , a d e c ă tu lucri direct împotrii; scopului pr incipal al căsătoriei , care este n a ş t e r e a copi i lor? Dar , în cazul acei ce eş t i? E u nu- ţ ivo iu răspunde la aceaslî î n t r eba re , vei r ă s p u n d e în schimb tu li şuţi , d i m p r e u n ă cu so ţ ia ta , nu numaiit faţa conşti inţei voas t r e , ci şi In faţa li D u m n e z e u , in l umea cccalal tă .

oi ţa „Ui UI

«!Il!;HltS:ii:iBn«UIlJ|!tatiSl)S)iSMIUIUIllSIIB!IB>ill]S!ISilSI[S[lll1BIIS!!I!lSllSl]SHEIIIIHBllB)lk

c p e v r e m u r i . . . Ciad s'au văzut, gata ss scape ulcioarele

dia mâini, ds grabnice ce erau, dala o tvfir-Htură huni însepu Ana lui Ispas:

— „Ai auzit?.,. Doamae nu ns lăsa"... Şi eâad să-şi măsoare latul şi înaltul pieptului, ss găadi să Use vassls jos, ss-şi ÎMI. eruss ,

— „Os s'aud soro?" inăâi vor sa MIria iui Ztpis, punând şi t a cele două ulcioare ca oi ihssss :» .

— „De Sâvu Turcului"... — „Ce?« — „Doamne farsşts p§ tot omu". — „Cum, îi bataagî* — „Da* de uads î Ii şi mai rău de «1,

găraeu',.," — „N'o hi orgb.lt?... Zicss îatr'o vreme,

ol-l eam dor oshii". — „Qs-ar hi numai astaîl"...* — „Cum? Doxr n*o hi ologit?" — „Doamne apără ps tot omu'", plescăi

dia limb?. Ana lui Ispas, eu ochii la vasele goale, os pftrezu că o assultă şi ele, ca mare băgare ds seami.

— „O vai şi amar de capu'lui", începu să se tanguie Măria lui Zspts, fără cl ştie pentruce.

— „A?a, zău, soro drag*, C* aioi sg ghisezi"...

— „Şi oum o fost vesiao, de-o ajusi de mila satului?*

— „Apfci au |ti ps O au Nusuluiî N'o îost tot sa S&m? ... ridisă din umm Ispâsosis.

_ B i a > tu, ia" •.. răspunsa Mărie, fărfi sl-si ia rig'azul, de-a ss gândi eata ce-a gătit Oau Nucului şi ©am ps eâad o trăit creştinul

" — „Ap- i , eând să păţeşti rău, Doamne, eu M LLSUL"... tras®, Ana Iui Ispas, vorba de păr.

— „Ia, ia, cä äias zi«i" o ssrâati şi mai rău, Mlris .

* Ană şi MSrie ersu două vesiae, ps cari

le despărţeau un gard, să-1 poată slri şi gorsul. Ps zi, se valsau, §am ds gâte ori litra câinele dia lanţ ţi guiţa purselul din eoteţ. Ds eâts ori ss vedeau, de atâtea ori sg opreau puţin în vor să: aşa cam cât ai bâte un ciubăr

1 ds hiine cu maiul. Fugeau spui în c i tă , 1 pentru a sM dela răsboiu, să vadă unde eoi-1 corozsştc găina. Şi cum ss aimertsu amăn-' dout se isss de-odată, ss opriau „o Ură", ds

vorbi, ia gard, Dimiaeaţa îasl, ss întâlneau regulat, msr-

gând sau iaiorsânduse dela răul eu apă baaă de bsut, sumai dimiaeaţa pană au o spurcă oamenii.

Aiai s'au îatâlait în dimineaţa, când Ans Iui Ispas ar hi vrut e i seoraeastă c§va dssgre Sâvu Turcului, care a trecut cu carul de o-tavă pasta losul si şi când ea i-s'apus.în cale, Savu a împins-o într'nn spiae zisaadu-i: „ia' fugi de asi, sirântoaeo". De-atuaci au-i mai iasă „ssshinelea* din isimă. Ar vrea să se răsbuae şi nu ştie eum. A 'noarcat, s'o tragă

m»i îalâi pe Măria iui ZijjiB do limM, h[ ?tie aa ea va ds Sâvu. Numai cât ii 3»gtu i. uKgh>, ineclo, arc ea [:rtcc s'o iusgsJi!' Dar Mlr i s a'a ştiut nimici , ci tsre ar hi w s5 ştie, cam ca-o vrut s«L-i spuis Au^ Upp.s, eă namalo 'nosput vorb i şi n'o UpiJ*

Aşa «ra odată, vremea când ieam copiii oamsGilor din Hâlbărsai, i«* rasaii raft dăsîSieau pc miss , că c«r P'1

multă sâmbrie, că ţin copiii în şcoală F noaptî?, că na am „gh^rs" frumos, c U I

bissrisg, iar câad nu msrg-îam la «tt»1 1*' risS, se tâeguiau, c l - i b issnea saiti«j'' Elins. A |a era: se întâlneau laliţsle îa »w, spsi", şi îaespsau vorba în mijitul ziiŞ'.^ ieprâveaseg, sâsd vedeau, că ssspS cib̂ vasa sşmulsă si cu vadul spursat, în *P' ruia î ; i spS»au bivoliţele îscllţămiste*-

Atuasi s lcrgiu ;a ruptul «apului, e« sotro o mâRa nasazul, ru^âsd vorb«B

iar p i e i o s r s b câîaâaa nouâ'rs los de d"»^. Şi-apoi, îţi era' mai mare dragai. *

auzit a d j u s zi; către a l t s vecise: , — »Hii, se mi-o spus Ana li» Iar cealaltă şi mai eu forfoi: | - »Ds au venea ciurda, îesi f^PT

•«3lna Mărie, cias-i Sâvu Iansului-să-1 mâasg*... „ fj|'i

Norog, e i s'au schimbat vrfm«riJ8 s i l

mai hărnicit oamsaiî, că au mai « u . r J

iin1

u s i n i s i i oamsan, ca au j a« i — . f i ss i rea l l , că ciae ştie, ce-am fl

P e i r e a Da*«*1

Nr. 21 U N I R E A P O P O R U L U I Pagr- 3 4. »Naşterile nevestei mele sunt, In

tremea din urmă, atât de grele, Încât nu mai pot permite să mai nască şi a nu ştiu câte-a oră, tot atât de greu*.

Da? Foarte bine. Cruţă-o deci de neplăceri. Nu te mai apropia deci de ea.

Şi, dacă totuşi te apropii, te asigur că astăzi sunt atât de rare cazurile, In cari mor femeile din naştere, încât se pot nu­măra pe degete. Iar, presupunând că toc­mai femeia ta ar muri, adu-ţi aminte că e mare cinste, ba chiar martiriu, a muri, dând altuia viaţă l

Dl. Dr. Sticker spune, la pag. 36 a cârtii sale: Viaţa sexuală şi reproducţiunea: >Femeile nu sunt bolnave pentru copiii pe cari ii au, ci pentru copiii pe cari nu-i a u « . Un alt medic de seamă a spus: >Doam­nele cari nu voiesc să aibă copii, ajung toate sub cuţitul meu*. Un al treilea me­dic a declarat: »Prin mijloacele pe cari le folosesc femeile, ca să nu aibă copii, se Îmbolnăvesc cu mult mai multe, decât prin naşterile pe cari le au, oricât de grele ar fi ele«.

Orice argumente ar aduce deci soţii de căsătorie împotriva naşterilor prea dese, sunt toate, dar chiar toate, lipsite de în­ţelepciune şi potrivnice legilor naturale, bisericeşti, şi civile. Rămâne deci porunca dumnezeească: >Sâ nu ucizi!* Să nu ucizi copii, fie apoi aceia încă în pântecele ma­mei lor, ori abia născuţi. >Să nu ucizi!*

PăHntsSs» iutii?

15 Maiu la Blaj Pomenirea măreţei adunări naţionale, ţ i­

nută pe câmpia din marginea Siajului acum sunt 83 de ani, a fost sărbătorită Ia Blaj cu toată pompa cuvenită. Şcoalele n'an ţinut cursuri, laând parte, in frunte cu directorii şi pro­fesorii, 1% tf. slujbă slujită in catedrala de pe amvonul căreia a răsunat Ia 1848 glasul de arhanghel alini Simlon Bărnuţiu. A pontificat Rvs. Ioan Bălan, canonic mitropolitan, încon­jurat de sobor de preoţi. An fost de faţă şl reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare. La sfârşitul sf. slujbe s'a cântat Te Denm-nl.

Pablicnl s'a îndreptat apoi spre Câmpia Libertăţii. A plecat mai întâi şirul lung al şco­larilor, elevi ce păşean însafleţiţl de cântece patriotice, şcolăriţe ce purtau steaguri treico-lore şl străjeriţe îmbrăcate în frumoase uni­forme.

Autorităţile bisericeşti, civile şi militare, au luat loc în tribuna ridicată în marginea Târnavei. Asemenea pnblicnl care a mal în­căput. Alături de tribună, la câjlva paşi, era ^Piatra Libertăţii*, împodobită cn un treicolor ce fâlfăla în bătaia vântului, iar echipe de câte patru elevi, ce se schimbau din ceas în ceas an făcut „gardă de onoare" lângă piatra ce simbolizează o măreaţă clipă din trecutul nea­mului.

In faţa tribnnei era mulţimea şcolarilor Şl numeros public. Elevii Şcoalei Normale de băeţlsnb conducerea d.prof. Celestin Cherebeţlu au cântat «Imnnl Regal" ascultat de toată lumea în picioare. A nrmat apoi cuvântarea olul prof. Dr. Coriolan Sncln. Dsa a schiţat Pregătirile ce s'au făcut în vederea adunării d e U 3/15 Main 1848, a arătat ce s'a înfăptuit •tuncl.ţi a tras, pentru viitor, pentrn generaţia de

învăţămintele ce se desprind arnncând o Privire B pre timpul când s'a ţinut pomenita «dunăre.

La sfârşit toţi cel de faţă an cântat plini 0 6 însufleţire, ,Deşteaptă- te Române ' , după care publicul şi şcolarii, în cântece patriotice, H «teagari fâlfăitoare, au plecat însufleţiţi •Pre oraş.

D. Iuliu Maniu nu vrea să fie sărbătorit

Organizaţia naţional-ţărănistă din jud. Alba a plănuit sărbătorirea dlui Iuliu Maniu, fruntaşul politic ardelean, din pri­lejul împlinirii alor 40 ani de luptă poli­tică. Când a auzit d. Maniu de planurile naţionaî-ţărăniştilor din jud. Alba, a trimes dlui dr. îoan Pop, preşedintele partidului naţional-ţărănesc de acolo, o scrisoare,

prin care îl roagă să nu facă această săr­bătorire.

Nu sunt într'o stare sufletească po­trivită sărbătoririlor, — a spus d. Maniu. Guvernul de acum tae adânc in ce are România Mare mai drag, în ceeace s'a câştigat prin jertfa înaintaşilor, târiţi prin închisori, traşi în ţeapă, sdrobiţi în roată şi duşi la spânzurătoare. De aceea, sufle­tele noastre, mai ales ale ardelenilor şi ale bănăţenilor, sunt într'o stare de încor­dare, de luptă, care nu se potriveşte cu clipele de sărbătorire.

Sărăcia în care trăieşte ţara, de pe urma guvernului, omoară orice pornire spre mai bine.

De aceea, — spune d. Maniu — nu che­maţi partizanii la sărbătoare. Să luptăm pen­tru întronarea legilor creştine în vieaţa de stat, să luptăm ca legile să fie respectate, să luptăm pentru apărarea drepturilor ro­mânilor din Ardeal şi Banat şi pentru cel mai mare bun al nostru: România Mare şi întregită. In această luptă, — a încheiat d. Maniu, voiu ti alături de voi*.

Ce mai fac partidele politice Partidul naţional-ţărănesc, cel mai

puternic partid din opoziţie, a ţinut dumi­neca trecută mare adunare la Constanţa. Au participat mai multe mii de membri ai partidului cari au defilat în ordine prin faţa conducătorilor, dnii: I. Mihalache, Mihai Popovici, dr. Nicolae Lupu ş. a. Adunarea a fost prezidată, în semn de cinste, de către d. Mihai Popovici, pre­şedintele partidului naţional-ţărănesc pe Ardeal.

In cuvântarea ţinută, d. M. Popovici a pus că, >în această zi de mare sărbă­toare a partidului naţional-ţărănesc trebue să ni-se umple inimile de bucurie pentrucă şovinismul unguresc nu a reuşit să înte­meieze o împărăţie şi să stăpânească dela o mare la alta, aşa cum visau ei altădată dela Marea Neagră la Adriatică.

Nu s'a întâmplat aşa cum voiau un­garii, ci dimpotrivă, on ardelean vine să vorbească aci in numele românis­mului desrobit şi să aducă laude lui Dum­nezeu, pentrucă prin mila Lui s'a înfăptuit România Mare.

Aduc salutul Ardealului, aci In această provincie unde primii coloni au fost mo­canii, cari laolaltă cu cei din vechiul regat, au lnptat cot la cot pentru civilizarea acestui colţ de ţară.

Prin politica lor bancară, liberalii an

adus pe ţăran la sapă de lemn. El cântă acum acel cântec de jale: >Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă in poartă*, care n'ar mai trebui să se audă pe pla­iurile româneşti*.

A vorbit apoi d. Ion Mihalache, pre­şedintele partidului, care a spus între altele:

>Când alţii se pregătesc de războiu contra inamicului, la noi în ţară ne pre­gătim de războiu unii contra altora, ne facem gărzi unele să omoare, iar ceilalţi ca să ne apărăm. Iar guvernul Tătărăscu încurajează pe cei ce cu bani străini pro-povăduesc războiul, alături de ţările dori­toare să strice hotarele!

Cerem lui Dumnezeu soare şi ploaie, cerem pământului roade şi cerem Regelui dreptate.

Va veni la Constanţa Maiestatea Sa Regele la 31 Mai. Aici pe malul mării va privi Măria Sa Regele şi adâncurile mării şi adâncurile sufletului omenesc. Şi-I va fi mai uşor să înţeleagă după o experienţă de trei ani a guvernării liberale, a ultimei încercări de peticeală după legea veche.

De sigur că Maiestatea Sa, aici la mare, va simţi ce simte omul când ese dintr'o odaie închisă şi cu aer greu. Cât stai înăuntru cu ferestrele închise, te de-prinzi cn mirosul nepl&cut; dar când a-jungi la fereastră, mai ales la fereastra ţării, şi cn ochii întinşi spre orizonturile largi, umpli plămânul cu aer proaspăt. Aşa şi Măria Sa va putea vedea că na mai poţi suporta pe cei dela putere, că­rora trebue spus »în lături netrebnicilor, ca la judecata din urmă.

Noi na ne pierdem nădejdea. Unde este pământul, unde este naţiunea acolo este şi Dumnezeu, acolo aste viitorul, a-colo este biruinţa şi biruinţa nu poate fi decât cu noi*.

Vaidiştii au (inut întrunire la Craiova

D. Al. Vaida-Voevod a fost dumineca trecută în mijlocul oltenilor, la Craiova. S'au ţinut acolo mai multe cuvântări. D. Vaida-Voevod a spus între altele: Avem cenzura instituită nu pentru o chestiune ce ni-se flutură prin faţa ochilor sub dife­rite nume, ci pentrucă noi acei cari ne interesăm de raporturile externe, să fim legaţi la ochi. Să na putem şti toate cele ce se petrec afară.

Noi suntem un popor la începutul exis­tenţei sale politice, căci neamul românesc abia s'a întregit.

România Mare, aşa cam erau şi stră­moşii noştri, se întemeiază pe credinţă şi pe limba strămoşească.

Dacă în Franţa s'a făcut separaţia bi­sericii de stat şi nu mai este nevoie de credinţa, noi nu putem s'o facem, căci ar însemna să ne sinucidem ca naţiune.

Vorbind despre Liga Naţiunilor, Dsa a spus: Nu sunt contra Ligii Naţiunilor

Pag. 4 0 HI R i a P O P O R P L i U l

dar sunt contra Ligii cum a luptat pe baza vechiului statut care a mers până să arunce In ochii lumii praful eternei păci, care a mers până să ceară să nu mai predăm în şcoli, »sentimentul patriotismului*.

In posesiunea forţei poţi să impui de­mocraţie, liberalism, progres, sau chiar dictatură. Nu forme juridice, ci armată cu mitraliere, tunuri şi avioane, şi bine pre­gătite asigură garantarea păcii. Dacă nu am fi avut armata să reziste aşa cum a rezistat şi să ne ridice măreţia Mărăşeş-tilor, am fi fost omorîţi cu dreptatea î« mânii*

Schimbare de guvern în Austria

Politica internă a Austriei a trecut săptămâna trecută prin momente Încordate, j Cancelarul (primministrul) Schaschnigg ţi-a prezentat demisia in timpul nopţii de 13 spre 14 Mai. In aceeaşi noapte, după eâteva ore, a format, tot el, aoul guvern, din care însă na mai face parte fostul vi­cecancelar prinţul Starhemberg.

Pricina acestei schimbări pare a fi armatoare». Prinţul Starhemberg a trimis o telegramă dlui Mussolini, în namele gu­vernului, fără ca ceilalţi miniştri să ştie seva. Acest lucru a produs mnlte nemal-ţamiri, mai ales că telegrama e împotriva democraţiei, care începe să fie bine vi­zată de guvernul austriac.

Ia noul guvern, toate postările de comandă au foit preluate de cancelarul Schaschnigg. ^

Iarăşi ard bisericile în Spania Na mai contenesc mişcările revolu­

ţionare fn Spania. Săptămâna trecută, un grup de muncitori au început să repare© biserici stricată de comunişti. N'au putut tosă să lucreze în linişte căci comuniştii au sosit din noa şi au atacat pe munci­tori. S'au tras mai multe focuri de revol­ver şi unul dintre muncitorii cari reparau la biserică a rămas mort.

Comuniştii s'au înşiruit apoi şi au por­nit pe străzi, dând foc la două biserici. Aa mai aprins primăria şi o mănăstire pnstie din care călugării au fost alungaţi mai înainte.

Un colonel a voit să facă ordine in stradă, dar comuniştii au voit să-1 omoare. N'au reuşit. In schimb i-au aprins casa şi aa oprit pe pompieri să o stingă.

Aşa se întâmplă peste tot locul unde stăpânesc cei fără Dumnezeu. Se apriad bisericile, se calcă în picioare legea, iar cetăţenii nu sunt siguri de vieaţa şi avu­tei lor.

M o a r t e a u n u l fost p r i m m i n i e t r u g r e c . In ultima noapte a săptămânii trecute a murit la Atena Panaghis Tsaldaris, fost prlmminlstru grec şl şef al unul puternic par­tid. Ca o oră înainte de moarte era deplin sănătos. A luat parte seara la desbaterile Ca­merei, a cinat şl s'a culcat liniştit. Peste o oră s'a sculat simţtndn-se rău şl după câteva clipe a murit. E Interesant că In ultimal an patru mari bărbaţi greci an murit pa neaştep­tate. Trei dintre el au condus mişcările din anal trecut: Venizelos cu revoluţionarii săi de c parte, Tsaldaris, ca prlmminlstru ni Con-dilyi ministru de răsboia de altă parte Acum s'aa liniştit toţi trei, pa vscle.

Un înfiorător omor în Capitala In loc de recunoştinţă răsplăteşte

Malte sunt păcatele de care sufere omenirea azi. Unul mai mare decât celă­lalt. In locul virtuţilor alese, cari împodo­besc sufletele ca florile unei grădini bine îngrijite, s'au cuibărit In inimile multora apucăturile rele , cari încătuşează pe ora şi-1 robesc păcatului. Intre altele, se pare că a pierit din m-jlocul nostru recunoş­tinţa, una dintre cele mai frumoase po­doabe ale suf/etulai ©menesc. S'a întâm­plat deunăzi ua fiorător omor îa Capitală care oglindeşte îndeajuns cele spuse de noi. L-am ferecat în cuvinte şi l-am prins Îs gazetă pentruca ochii celor buni să vadă mai limpede mocirla răutăţii care sufoacă parcă omenirea, şi din bunătatea, şi din calea cea dreaptă pe care umblă ei, să nu lase «ici cât un grăunte de muş­tar, pentruca biruinţa binelui asupra răului si vină cât mai repede.

Un sărac g ă s e ş t e b i n e f ă ­c ă t o r

Pe străzile Bucureştiului îşi trăia zi­lele, mai mult flămând şi sdrenţuit, un lăciu de vreo ÎS ani, de iei din judeţul Olt numit Ien Vârlan. Lucra pe la unul şi pe la aitul, ce găsea, căci o slujbă te­meinică nu găsea, acum când multă lume stă cu braţele încrucişate.

F e s t e băeţanul de care scriem a dat un noroc , de care insă nu s'a ştiut folosi. A găsit o doamnă bătrână, bună la inifsiă şi miloasă, care-1 dăruia cu câte ceva d e câteori se abătea pe-acolo. Mai mătara prin curte, mai ducea lemne la bucătărie, uneori nu făcea nimic căci doamna n'avea decât un nepot, lucru mult , ca'ntr'o familie mare, nu era. Dar înţele­gând sărăcia şi vremurile grele de azi, doamna il miluia totdeauna cu de-ale mâncării, de câteori nu găsea de lucru prin oraş.

Intr'una din zile, doamna a observat câ-i lipsesc mai multe lucruri din casă, Intre cari şi ua cuţit mare de bacătărie. Bănuiala a căzut pe Ion Vârlan şi s'a do­vedit că n'a fost neîntemeiată. — Dacă e aşa, apoi in casă să nu-mi mai calce, — a spns doamna cea miloasă, tare supărată de ce a aflat.

După vreo câteva zile, Ion Vârlan s'a prezentat din nou la casa binefăcă­toarei sale. A bătut sfios la uşă şi a întrat. Câni 1-a văzut, doamna i-a spus cuviata de supărare şi 1-a poftit să plece, căci ea au ocroteşte la casă hoţi. I- a întors apoi spate le crezând că va pleca, dar nerecu­noscătorul se vede c'a venit cu gând uci gaş. A sărit cu cuţitul furat dela bucătărie, pe care-1 ascunse cu grije sub haină si din câteva lovituri a omorît p e aceea care de a tâ tea ori 1-a miluit. A lăsat apoi cu­ţitul acolo, şi a început să caute

*1! binefăcătoarea cu lovituri .i

multă lume. Când au trecut pr;„ casei, un poliţist a întrebat anuL. f,^ fi atâta lume strânsă aici ? —• I a r ' .% cu sufletul negru de mârşava-i T'̂M răspuns: —- Au venit să vadă p e ÎP'i pe care am omorlt-o eu azi dinv ^

W A ,„,t ce . r ^ , z oraş

si-a 257 l!°Sit n e p ° t u I d o a m n e i ^asă, ş a găst mătuşa moartă. Cum cuţitul era

î n S a n d a t V ? t î U t d a c " i c r i m malal . A UULV M E D J a t r T

p 0 l i ţ i a c a r e a început să-I urmărească. Ucigaşul a fost găsit la o cârciumă chefuind cu banii furat! \ » n ; ; U a - d e . s c u r t > a Pornit cu oamenii egu can nu i-au spus pricina pentru care

rfrad^' L - a U â u s î n s ă totr'ad?ns pe »trad. unde era moarta şi 0„de s r â ns

Aceasta i-a fost recuneştiDta

mila ce a găsit-o in casa bătrânei V'81" Trist şi dureros lucru. l \

INIA Ce se petrece în Abis încă nu s'a împlinit aaul de etnd.

auzit cele dintâi bubuituri de tu» j n

sinia, şi această împărăţie a trecut | a 1 pânirea italienilor. Regele Italiei a { 9 s t

clarat împărat al Abisiniei, şi S C r i u : gazete că se va încorona, poate, chiar tr'un ora8 abisiniau. ''

Italienii au început să organizeze i bisinia. In capitala ţSrii au deschis o ?co,| la care in prima oară au luat parte cri dela vârsta de 6 ani, şi chiar şi OM» mari. S'a început apoi naaaărătoarei u pulaţiei. Se lucrează acum la împărţit;; ţării pe jadeţe şi plase. Nameroşi condi cători de tribari din depărtare chiar, i şi să supun italienilor.

Judecători miloşi Dupăce au condamnat pc două femei skt

plăfcsc ci amenda

La coasilinl de răsboiu din Galaţi, t'i s'& judseut săstărafina t recută prscssul sloi două femei sărace, îaviauits că au atei cuvinte grele uaor perceptori cari aa foştii eomuHa lor s i ÎHJUSCZC dfiriic. Fsm«i!«siiri' QUEosont, glSugând, efi suat viaovat?, ţl J» siliul le-n nondamisat să piătesssă câţi li L î i E&eadS. Vizând îasă judecătorii eâtnf de sârRCc fameils, au plătit ei dia baaii 1« as&sftds.

Fas ta a;easta a unor judecători Blau'1

respectul cs trebu* sî-1 datorăm Ugllor, 0 s'a făcut viaovat trabuc pedepsit, aşa •« dreptatea şi ds sici nu ss paate face ai*1

eăci s'ar sdrunaiaa tesariin autorităţii I'1

bunei rândueli fără de care sooictatta i«« putea trăi. Un judecător t rsbuc să juâ«c»M dreptate, ea cei dela Galaţi, fărJ şWJ? ehiar şi atunsi când inima lor ar fi şată. Şi atonei n'au vos săfasfimilă fa® turile îsgii. Ds ascea, fapta judecătorilor* Galsţi, ear i au reparat dreptatea şi * , B 1

buzunarele lor şi-au făsut milă cu son*'1

sSraec, e vredaiei d s toată lauda.

N e g u s u i v a t r e c e p r i n f*** f

s t r ă . Scrie nn mare ziar dela BsciW în 15 Maia a seslt Ia Constanţa un tril» Negasnlui, care dnpă cam se ştie se » prezent la Ierusalim. Sosirea acestei m în România se crede că s'a « c a t din • toarea pricină. Negasal are do gând i» ' în Eiveţia. Acolo are o vilă, comp*'*'* ( câţiva ani, care a început să fie repar*', să plece în Elveţia trebue să frescă Pf % noastră. Pentru acest Iacrn trebae ' dela statal aostra, şl se crede că * B i ,

£ j i de care scriem a venit tocmai p«n{ r? primească această învoire.

Citiţi „UNIREA POPOR

Nr. 21 Ü N I R E A P O P Q R D L U I Pag. 5

Bucurie sufletească la Calvasăr

Ziua de zsoe Mit a fost peatru credin­cioşii parohiei Calvasăr zi de înălţătoare s l r -blte-ät« şi prilej de adevărată înviorare sufle­tească. I» această zi a avut los eu mare so-IsKtait&is punerea pistrii fundamentale a nousi fciscrâsi GB se va ridiea ia mijlocul eomuaei.

gissriautele din deal, smâadouft gr.-cat. Ia eart s'aa înshiMt şi s'au ragst părinţii şi strlbuaii, dsvsnisiră de multă vrema neîa-eapätearc.

Datorită indeauwrilor păristelui paroh ?etra Pâdarean, cari au aflat m frumos r l -saast îa inia» credincioşilor, gIadul ridicării unui lomş ds tnehinare, dnpă sforţări ds &oi, s'a putut raaîszs.

La liturghia oficiată ia una dia v« chile bissrisi rămas®, ia faţa poporului numeros Păr. praf. Dumitru Neda, delegatul mitropoliei — explicând evanghelia zilei, a rostit înflăcărată cMVints şi îndemnuri spre o visată areştinesseJ, ]B zbuciumul zilelor de azi.

După mssă la ora 4, a avut loo punerea pistrii fimdamsntaic. La ascastă solsaanitate au luat parte Păr. Victor Aaro», proîop tractual, Bl. Victor Ştirbeţiu, prefectul jud. Târnava Mar®, însoţit i e d. Dr. Gizdavu, medis, toţi prauţii din jur, prssum şi toţi intelectualii şi ua n a r e awmăr ds orsdizcioşi dia comunele învecinate.

Din pirtaa unui impunător sobor d» preoţi, tu fraate eu Păr. D. Nsda şi P i r . prot. V. Aaroa, s'a ofia*t sfiinţirca ap si.

Păr . delegat Dumitru Nada, fa cuvinte călduroase vorbeeta eredissioşilor despre spi-ritaî ds jertfă şi assuîtar®, d§ cara t r tbus s i dea dovadă ori şi ce creştin adevărat.

Despre importanţa şi mtreţia actului ce ss săvârşsşte, vorbeşte Păr . prot. V. Aaron, Dia la cuvinte frumoase ai pe înţelesul tutu­ror a arătat credincioşilor însemnătatea şi rostul bi3erieii.

Frumos au vorbit dia partea autorităţilor civile, Dl Dr. Victor Ştirbeţiu, frsfsetul jude-ţalui, promiţând tot prijiaul moral şi material pentru ridicarea cât mai grabaică a ifâatului locaş. A l ia t apoi cuvântul â. Dr. Gizdavu, care a vorbit dssprs spiritul religios ia general şi mai cu seamă In noi k Roaâa i .

Şirul cuvântărilor îl încheie Păr. Petru Pădurcau, parohul local, care mulţumeşte tu­turor a d o r oari s'au ostenit pentru reuşita serbării, se adresează ia special credincioşilor să-i ş H roagl , ca şi pe mai departe s i dea dovadă de aceeaşi dragoste şi bunăînţelegere, ca şi până acum.

Poporul a rămas mişcat de această fru­moasă serbare şl mai ales ds cuvântării® pline de învăţături buae, iar oaspeţii s'au des­părţit eu frumoase şi plăcute amintiri.

P r e ţ u l b u c a t e l o r . In portul Galaţi, Preţul bucatelor, când încheiem gazeta e ur­mătorul pentru vagon: orzul 19 mii Lei; o-văsul 28 mii 500; porumb corcitură 25 mii; sămânţa de floarea soarelui 51 mll; sămânţa de cânepă 47 mii; mazărea furajeră 24 mll «năzărea victoria 40 de mll.

„Astra" la sate Despărţământul Blaj al „Astrei* a con­

tinuat duminecile trecute cercetarea cercurilor culturale depe teritoriul său.

Duminecă în 10 Maiu, cercul cultural din com. Lupu a fost cercetat de către dnll 7. Vul­tur şl D. Popa profesori la Blaj. Membrii cer­cului, în frunte cu păr. D. Cofofan, preşedinte, au ascultat cu atenţie cuvântările dlor confe­renţiari. Primul a vorbit despre .Presa rea şi presa bună", iar al doilea despre «fericire".

Infcomuna Făget au fost în ziua de 17 Mal dnli prof. Eugen Bucur şl Nlcolae Comşa din Blaj. Păr. Al. Bănea preşedintele cercului, s'a îngrijit din vreme ca toţi membrii cercului să fie de faţă la adunare. D. prof. E. Bucur a vorbit despre ,»/15 Maiu 1848 la Blaj", Iar d. N. Comşa despre «însemnătatea cărţii". La sfârşitul conferenţelor, d. prof. Comşa a donat pentru biblioteca cercului cultural de acolo 40 de cărţi. Aceste cărţi au fost lăsate comunii, de către fostul preşedinte al Academiei Române şi profesor universitar, răposatul Ion Bianu, « o r t anul trecut, care a fost un fia al acestei COIBUKC.

10 Maiu la Vălişoara-Aiud In anul asssta ziua ds 10 Maiu în comuna

Vălişoara s'a sărbătorit ta cel mai frumos fast, mulţumire datorită trimişilor „Astrei" dela Aiud.

Duminecă Diminsaţr. la Sf. Liturghie, după rugăciunea amvonului, s'a făcut o procesiune Ia faţa biacrieei, unde s'a flcut Tc-Deum. La ectesia psntru Rege s'a intonat „Trăiască Re­gele" cântat de corul bisericesc. După termi­narea Te-Dsuraului, lumsa s'a reîntors dia nou îa biserica, unde a urmat iashserea sf. slujbe.

După masă la ora 4 neobosiţii apostoli si culturii dela despărţăaaântul Aiud al Astrei» n'su pregstst a-si lăsa momentul ds odihni» după muasa obositoare de profssori ei au por­nit eu toţi, formând echipe îa toate comunele de pe Valea Aiudului: In Magia», Casova, Po­iana, Vălişoara, Izvoarele etc. sâmănâad pretu» tisdsai grăuntele culturii în uaima poporului roîsâesss dela sate.

In VJUiţoara au venit o echipă de profe­sori şi profesoara, în fruste ea Păr. îoa B§Iu secretarul Astrei dela Aiud.

Programul şzoalei primare de stat, com­binat cu bmsvsniîsls eoaferiaţe ale apostolilor „Astrei" s'a desfăşurat satisfăcător.

Cuvâatul de deschidere il rosteşte Pa­riatele local On. loan S. Păeurariu, vorbind despre Insfimnătatea zilei, după care urmează un puast de cor: „10 Maiu", cântat de elevii şeoalei, sub conducerea Dşoarsi Fsbronis Pă-răian învăţătoare. Urmează confer nţa Dsoarei Şuteu profesoară Ia liceul ds fete din Aiud, care vorbeşte despre rolul femeii în vieaţa de toate zilele. — Eleva E velina Păeurarin de­clamă poezia: îisgerul copiilor. Cosfsreaţiază apoi Dl Aug. Furda licenţiat în drept. — Eleva 09.es. Silvia deslamă poezia Sergentul.

Bineprimită a foat conferinţa Dlui prof. Gugiuman dela Liceul „Titu Maioressu" Aiud srătând jertfele depuse de înaintaşii noştri, pîntru eliberarea poporului remâstese din Ar­deal de sub jugul sfcuiailor, amintind po toţi cu numele, intre cari Simion Bărnuţiu, George Şiaeai, Patru Maior şi alţii. Urmează con­ferinţa P i r . Ioa Belu, care vorbsşte pe înţelesul poporului despre rolurile „Astrei", atât de după răsboiu cât şi înainte de războiu, dând sfaturi şi îademauri spre folosul tnturor. •— Dialogul „Pisica şi şoreeelul" a plăcut mult tutaror, rostit de două fetiţe din cl. III. Cele două puncte de eant a dlui Alex. Gruia func­

ţionar Ia Penitenciarul din Aiud, a delectat mult publicul.

De tneheerc vorbeşte DI Moise Miron înv. dir. mulţumind bătrânei ,A«tre" pentru lumina ce o răspândeşte In sufletul poporului româ­nesc, de zeci de ani, prin neobosiţii luceferi ai culturii naţionale cari sunt apostolii „Astrei".

Corespondent

Din Agrij — Sălaj In 19 April, Ia Agrij, a fost o zi frumoasă

pe «are au o vom oiţa îa graba. Părintele ac-a vestit înainte despre acea­

sta zi însemnată, tndemnându-ns să luăm parte ou toţii Ia sf. liturgic. La sunetul clopotului, sf. biserică s'a umplut de credincioşi, de copii de sooală şi de tinerii premilitari dia comu­nele: Râstelţ, Buaiuni, Bodia, Agrij şi Bozna, sub conducerea Dlui aotar — căpitan Ia rez. Vasile Mlreuş. Răspunsurile la sf. Liturgic le-a dat corul tinerilor dia loc, sub eondusersa lui Goaia GherKSim locuitor în Agrij.

La sfârşitul sf. Liturgii, am ieşit cu toţii afară unde s'a făcut sfinţirea apei, cu care s'a stropit 33 oltoani — auci — eari s'aa s ldi t Ia grădina bisericii, & parohiei, a comunei şi a şeoalei.

Cu toţii a u ingsnunchiat, Ia rugăciunea se s'a f lsut eătrâ bunul Dumnezeu, să ne scape de musca columbacă, sare a făcut multă pa­gubă in anii trscuti şi care iar a laeeput a sosi pela noi.

Dupăss am fost stropiţi cu apă sfinţită, păr. Ioaehlm Maxim ne-a ţinut o cuvântare despre îasimnăîatsa pomilor roditori, îndem­nând pe fiecare să-si sădească pomi cu mâaa sa, căci aceştia ii vor fi mai dragi la urmă, ştiind că sunt rodul muncii salo.

Assmsaea a ţinut o frumoasă cuvântare 11. aotar — săpitaa ta rezervă Vaaile Măreuş, din Treznea, arătând ce folos mare aduo pomii, în special nucii, căci, nucile dia România suat mult căutate ia ţările streiae. A adus ea pildă vie, pc Silviu Papiriu Pop, dia Buciumi care ars o grădiaă de 3 jugSre cu pomi, şi trăieşte o viaţa uşoară şi bună — pe folosul a lo r 3 jugăre. — Asemenea a spus despre ţăraaul Gă-vriluţ Lutiaa dia Răsfoit, earc vinde, tn fiecare an, mers şi pruae ds 18—20 mii. A terminat rugându-ac să facem toţi ea Pantea Teodor, Agrij, sare şi-a pus eu mâna sa Î a 8 ani, peste 300 buc. meri şi pruni, după care va trăi cu uşurinţa peste 8—9 aai, precum şi pruaoii Iui. Cunoşteam noi oamenii de eare ac-a vorbit, dar numai aoum parc că ns-am dat seama l a -deajuas, despre folosul pomilor.

c o r .

F ă r ă d e l e g i c u m p l i t e . Un oarecare Vasile Qh. Nanie din Vaslui, a împrumutat dela părinţi 40 de Lei. Săptămâna trecută, când mamă-sa s'a dus să-i ceară banii, Vasile a luat o armă şi a tras un glonte care a ră­nit-o în piept. După două ore de chinuri groaznice, rănita a încetat din vleaţă. — Tot spre sfârşitul săptămânii trecute, un copil din Suceava a găsit, înfăşurat în cârpe, trupul unui nou născut. Pe gât avea urme de sugru­mare, dovadă că o femee necinstită 1-a omorît după naştere şi 1-a aruncat în apă. Când auzi astfel de blăstămăţil, nu te mai miri că Dum­nezeu trimite atâtea încercări, secetă şi foa­mete, asupra neamului omenesc. Trebuesc aceste încercări, ca să trezească pe cel ce dorm sufleteşte.

Iubiţi cetitori! Nu uitaţi să trimiteţi preţul

abonamentului la foaie!

P a g - 1

Finul M. S a l e Regalul . Soţia locui­torului Traian Alexandrescu dia comuna Bă­ieţeşti (Jad. Patna) a născut al 14 lea cop . Toţi au fost bâeţi; trei dintre el aa murit, unsprezece sunt în viesţi. Cel de al 14-lea, botezat dumineca trecuţi, a avut de nănaşpe însuşi Maiestatea Sa Regele, reprezentat prln-tr'un general. Copilul a primit numele de Carol, după numele regescului său nănaş. Maiestatea Sa 1-a dăruit din prilejul botezului zece mii de Lei, iar Prefectura, drept premiu familiei, ii va da câte o sută de Lei lunar.

M a r e a d u n a r e n a ţ l o n a l - ţ ă r ă n i s t ă la Blaj . Organizaţia Târnava-Mică a parti­dului najlonal-ţărănesc va ţine, duminecă în 24 Maiu, ora 1 d. m., o mare adunare popo­rală. Cel cari vor lua parte la adunare vor auzi, pe lângă cuvântările fruntaşilor judeţeni ai partidului, cuvântul înflăcărat al neînfrica­tului luptător şi povăţuitor politic Mihal Po-povici, preşedintele partidului naţional-ţărănesc pe Ardeal. După toate semnele adunarea na­ţional-ţărănistă dela Blaj va strâcge maiţl partizani, din toate colţurile judeţului.

întâlnire c o l e g i a l ă . In ziua de 14 Maiu, s'au întâlnit la Blaj absolvenţii de acum 50 de ani (seria 1886) ai liceului de aici. Din­tre cei mulţi cari au părăsit atunci Blajul, mai sunt în vieaţă cinci. La întrunire au fost de faţă trei: P. O. DD. Iile Hirian protopop în Qllgoreţti jad. Turda, loan Septimio Todoran protopop în Valea Groşilor jad. Someş şi d. loan Şerban, prefect pensionar, advocat în Nă­şind. Cei trei foşti şcolari ai Blajului au vi­zitat şcolile unde şi-au petrecut ani drsgl din tinereţe, catedrala unde aa ascultat sfintele slujbe damnezeeşti şi pe fostul director II. Sa losif Hossu precum şi alţi cunoscuţi din Blaj.

Studenţ i c o n d a m n a ţ i . Zece studenţi an fost trimişi spre jadecare consiliului de răsboiu din Braşov. Ei aa fost învinuiţi că în 2 Aprilie a, c , pe când se găseau în gara Sinaia, au lăudat pe cei trei ucigaşi ai fos­tului primminlstra Duca. Această faptă petre­cută pe terenul stării de asediu, a fost pedep­sită. Fiecare dintre cel zece acuzaţi a fost con­damnat la câte o lună închisoare.

A n i n s î n m u n ţ i . Spre sfârşitul săptă­mânii trecute a plouat aproape în întreagă ţara. Aerul s'a răcit simţitor, şi în mantii Vran-cei a cazat zăpadă formând an strat de 10 cm. Sunt temeri că va cădea brumă în podgorii.

P r o g r e s e l e ş t i in ţ e i . Am scris şi altă dată că învăţaţii se trudesc să facă anumite aparate cu ajutorai cărora vezi persoana cu care vorbeşti la telefon. Cetim acum in ga­zetele străine că în Germania s'au făcut astfel de aparate şi ele an şl fost pase în slujbă în mai multe oraşe. Când s'a făcut prima oră expe­rienţă, la fiecare telefon ca televiziune (aşa se numesc aparatele acelea) era strânsă lume multă, privind ca uimire pe cel ce vorbea din alt oraş.

Un t r e n a d a t b u s n a într 'o c e a t a d e c o p i l . In apropiere de Praga (Capitala Cehoslovaciei) se Jucau săptămâna trecută, pe linia ferată, un grup de copil. Un tren care venea cn Iuţeală mare de după o cotitură a

dat busna între el. O.fetiţă de 10 ani a fost Zită pe loc; alt copil a fost grav r i n » Iar Z a treilea a fost doar trântit la pământ,

r

3 rămas Arl.lt. Ceilalţi copii, ca toate S erau în apropierea liniei, au rămas nealta 1. Părinţii copilei moarte şi a celui rănit greu plâng acum de durere că i-au lăsat nesupra-veghiaţl şi astfel aa ajuns sub roatele trenului.

I s p r a v a u n u l ş a r l a t a n . Un oarecare Mihaiu Bălcan din Şenila se dădea drept medic cu toate câ na era. Mulţi săteni din comună şi jur un fost înşelaţi de el ca elu-rlte same de bani. A fost prins însă şl înaintat tribunalului Dumbrăveni care 1-a condamnat la o jumătate de an' închisoare.

V a p o r s c u f u n d a t . Un vapor grecesc, cu o greutate de peste trei mii kg. s'a scu­fundat în Marea Ne*gră. Vaporul venea ade­seori în România de unde ducea lemne şl cereale pentru ţările din răsărit. Acum era în drum spre Galaţi. — Tot în săptămâna tre­cută s'a scufundat un vapor olandez, în Ocea­nul Atlantic. Vaporul acesta s'a ciocnit cu un altul, german. Ciocnirea a fost atât de puter­nici, încât vaporul olandez, care era mai mic, a pornit imediat spre adâncimi. Călătorii s'au urcat în bărci şi aa fost scăpaţi de a l tvspor , care a sosit imediat înştiinţat prin telegrafia flră fir.

l-a f o s ! t e a m ă c ă n u v a m u r î . S'a anunţat spre sfârşitul săptămânii trecute ur­mătoarea ştire din capitala Serbiei. O bătrână de 99 de ani, şi-a pus capăt zilelor, spâazu-rându-se de teamă că va trăi veşnic. Această femee n'a fost bolnavă niciodată. Ea spunea de multeori că se simte tare nefericită de teamă că na va mari nicicând. Dovadă că tot era bolnavă la creer, namai nu-şl dădea seama. Săptămâna trecută s'a spânzurat de zăbrelele ferestrei din camera el.

S'a a r u n c a t î n foc . Un tânăr iugoslav, de origine din Dalmaţia, şi-a pus capăt zilelor într'un mod groaznic. A dat foc unei grămezi de lemne şi când ardeau mai puternic s'a a-runcat în mijlocul jăratecului. In câteva mi­nute trupul lai a pârlit; numai oasele aa mai r lmas. Se crede că na era tocmai în toate minţile, mai ales că înainte ca câteva zile a a ieşit dintr'un spital unde a suferit mult.

M u ş c a t d e v i p e r ă . Copilul Vasile Tă-maş, de 8 ani, din Nicula, a fost muşcat de o viperă pe când era ca vitele Ia păscut. îndată i-s'a umflat corpul şi capul. A fost dus la cil-nica din Cluj dar na se ştie dacă va scăpa ca vieaţă.

Vi t e u c i s e d e t răzne t . După o se­cetă destul de mare, care a pricinuit malta pagubă între sămănături, vineri în 15 1. c . a căzut q ploaie destul de puternică, aproape pe tot întinsal ţării. In jud. Dâmboviţa, ploaia foarte puternică, a fost însoţită de furtună şi de trăznete. La piciorul muntelui păşteau nu­meroase cirezi de vite. Un trăznet a căzut în mijlocul anei cirezi omorînd opt dintre ele.

n ^ m h P f d O P 8 l ţ , P 8 n t r u 0 m c r - Tribunalul

Dumbrăveni a condamnat Ia câte cfncf ani închisoare pe Simion Oargă şl Petrnţa Ghl-dion pentrjcl aa omorît ca lovituri pe Ni-co ae losif din Bucerdea Grânoasă. F r a ţ i Ohcorghe şi Emaaoil Vâsla aa fost condam­naţi 1« câte un an închisoare pentru îndemn ia oiror.

C u t r e m u r d e p ă m â n t . Dumineca tre­cută, seara intre ore.r 7 ş. 8 s'a prodas an cutremur de pământ. N'-vetn ştiri să •» li simţit , , în Ardeal. Ia Vechia. Regat însă , "

simţit aproape în toate oraşele. msi a fost în Capitală. Locuitorii car i* 0 J ' , , :

casele cele ca multe etaje aa trecut mente de groază şl ar fi schimbat J^*^ curos locuinţele lor înalte cu o căsuţaCi b t

dela ţară. Pagube sau nenorociri de Kr cutremurului nu se ştie să se ii în tâ^" '"

Fiii lu i M u s s o l l n i s s î n a P 0 ! a . A b i s i n i a . Se ştie că cei doi fu a , , ssolinl, Brnno şi Vittorio, au plecat ^ încă dela începutul răsboiulai d i n JjjHi Acolo au iapta t mereu în primele rândc i ' l

mai multeori au sburat cu aeroplan 1

deasupra Addis-Abebei şi nu odată ersa f' atinşi de gloanţele tunarilor ablslnlen văr de-al lor a rămas fără o mână J unui sstfel de sbor. In 14 a lunii curent"^! doi fii ai lui Mnssolini, împreună cu vâroi?' s'au urcat pe un vapor şi cu plecat sprefoj

P e n t r u c s î c a r i v r e a u s ă sa6> s ă t o r e a s c â . Un mare avocst din Parij se ocupă mai ales ca divorţurile, a făcof̂ " mătoarea constatare. A Inat toate semniltntj tele femeilor cari voiau să divorţeze, cu!oat(

părului, a ochilor, vârsta, înălţimea. Dia ol servările sale de până acum reese că cels' mai multe femei cari vreau să divorţeze «m cele înalte. Nu s'a prezentat Ia vestitul avocj| pentra divorţ, nici o feraee mică. Cine aii deci încredere în spusele avocatului parliiul şi vrea să întemeieze o căsnicie fericită, să-ţ! ia soţie mică. j

î n t â l n i r e c o l e g i a l a . In ziua de 171 c. s'au întrunit în orăşelul nostru foştii citii cari au terminat liceul în 1926. Dimineaţa li 7 fără un sfert, au luat cu toţii parte h & liturghie şl parastas slujite de proţii colegi, Ceva mal târziu, s'au dus ia liceul de băefi unde s'a citit numele tuturor cari aa fost pe atunci în ci. VIII. Apoi, după ce au v.'zitat li­ceul, s'au dus Ia mormintele: Metropolituli! Dr. Vasile Sucia, Prof. Aron Papiu şl Prof. Fiaviu Domşa, în semn de cinste fl vt-neraţie. De aici au mers la II. Sa Victor-Macavel, vicarul metropoiiel. — După masi-B'au fotografat şl au vizitat celelalte aşezăminte, de lumină din Blsj. Seara a fost cină comunii1

luând parte: II. Sa Dr. V. Macaveiu, DI Ştefan Pop

directorul Hc. de băeţi.dnii profesori: BIgăian cu Dna, Gizdava, Bucur cu Dna, şi foştii elevi de acum 10 ani: Genlca Todică prof. Blaj, Dr A. Axente veterinar, Slobozla-lalomlţa, Dr.'' Băgăian Spitalul de Stat Tg. Mureş, Pr-Ş1

Bălan, licenţiat în teologie — Blaj, Dr. Gr.Biaoţ directorul fermei Beclean — Făgăraş, Pf-Borcea, prof. Blaj ca Dna, Şt. Bradi liceul'1' drept, Adm. Fin. —S'ghlşo ara, I. Cândea l>ct

ţiat drept, controlor financiar Cluj, Dr. V i ţ Costea, Sanatoriul Cozmuţa — Bucureşti, V> V. Creta, prof. Blaj ca Dna, Dr. Citron adv. Blaj, Dr. Virg. Dragoş, inginer CF«* Cluj, Viorel Marca, licenţiat drept, şefal r a u ţ e l - D e v a , Alex. Muntean prof. Dlcloj»»-martin, I. Orlandea inginer textil — M'J'ţ-Dr. R. Piaton, p r o f . Tg . Mureş, G'- poJ Şovaroşy, inginer Solo va y —Uioara , Tr . / licenţiat în drept, Curtea de apel — 0«« IoanSpInean, dir. Abatorului — Satu-matt Ioachim Stapario, Spitalul de femei-Clol-Llviu Rusa, med. de circumscripţie — R â c " - C l o j , Dr. Tlb. S z ă « , medic, - S^f.A Bihor. La masă au fost mal malte vorbiri, ^ •'a trimis o telegramă fostalal director ^ Callani, azi director general îu Min i f i t e f B

stracţiunli.

Nr. 21 U N I R E A P O P O R U L U I Pag- 7

Starea câmpului In toamnă a bântuit secetă, din

oauza aceasta semănăturile de toamnă ae înfăţişează mai slab oa şi în anul trecut. Şi semătăturile de toamnă sunt mai puţine ea şi în anul trecut, la grâu cu aproape 462.000 hectare, la secară ou 66 000 hectare şi Ia orz cu 18.000 hectare.

Semănăturile de primăvară sunt mai multe ca şi în anul trecut. Pămân­tul semănat cu grâu de primăvară, în anul acesta este de 320.000 hectare, pe când în anul trecut a fost numai 806 000 hectare. Secara e ou 1000 hectare mai multă oa şi în anul trecut, iar orzul ou 71.000 hectare. Chiar şi ovăsul în pri­măvara aceasta a'a sămănat mai mult ea şi îa anul trecut cu vre-o 28000 hectare.

Porumbul încă s'a sămănat în anul acesta mai mult ca şi în anii trecuţi. Acolo unde porumbul s'a pus mai de timpuriu, e destul de frumos şi bun chiar pentru prăşilâ.

Ţinând seamă de ţinuturile din România, în Moldova, însemânţările s'au făcut bine şi s'a sămănat aproape cu 15 procente mai mult ca şi In anul trecut.

In Muntenia, starea câmpului e aproape Ia fel cu oea din Moldova, deşi îa unele judeţe timpul s fost friguros.

Asemenea şi în Oltenia şi în Do-brogea, câmpul se înfăţişează destul de bine.

In Ardeal, timpul & fost mai friguros ca şi în celelalte părţi ale ţării şi se­mănatul a început mai târziu. Cu toate acestea semănăturile se înfăţişează des­tul de bine.

Ia Basarabia şi Bucovina starea câm­pului e oa şi în Ardeal.

Leguminoasele sunt frumoase. Unde timpul a foit mai friguros fasolea se înseminţează şi acum.

Viile şi pomii sa înfăţişează mul­ţumitor, afară de caişi şi piersici, cari au suferit din oauza frigului din Aprilie.

Fânaţele şi păşuneîe încă aunt des­tul de bine. Pa unele locuri ierburile au suferit din oauza lipsei de ploaie. Se nădăjdueşte însă că ploile ce au căzut acum mai pe urmă, vor repara bine şi ierburile.

Peste tot, oâmpul se înfăţişează fluilţutnitor aşa că e nădejde mare, că recolta din anul acesta va fi ou mult m a i bogată oa şi în anii trecuţi, bân­tuiţi de secetă. '

P u t e r a a a n i m a l e l o r . Aflăm dintr'un roare ziar străin următoarele. Un papagal care cântăreşte 134 grame poate ridica în cioc o colivie ce cântăreşte peste trei kilograme. Un «m de 80 kilograme, dacă ar avea aceeaşi Patere ca şl papagalul ar trebui s i ridice cu dinţii o greutate de două tone.

Sănătatea poporului Cum este dat ajutorul medical la populaţia

dela ţară Sta&tatea omului, eât şi a' celorlalte fiinţe,

s*t« apărată şi ÎBgrijitl îa caz da boali d« madiei. F i r ă sprijinul lor, viaţa ts te pusă îa pericol.

Am vtzut la numărul trecut al gazetei noastre, cum este apărată viaţa animalelor de medicii vsterisari, ia ţsră Ia noi cât şi airea, fsţă de diferite boale eari se pot ivi. Cu acea ocazie, spuneam eă Ia noi în ţară avem un medio veterinar Ia 6 0 mii de animale. Deci a-esst ajutor, aproape nu există, e tc i oc poată face un medio veterinar la un aşa mare au-m£r ds ap.imals?

Daeă acuma vom cerceta, cum este în­grijit.*, viaţa omului în caz de boală, când are nevoie ds ajutorul dostorutui, vom eosatata lucruri triste ţ i ia această privinţă, mai ales in ssaace priveşte ajutorul meiieal Ia ţa r i .

Pojsuîafia ţării noastre în csa mai mare parte trăieşte la ţară, fiind o populaţie de a-gricuitori, unde-şi au gospodiriila lor şi ros­turile vieţii. Asssstă populaţi» face 8 0 % (la şuti) dia totalul populaţiei pe care-o ars tara. Din numărul mare al ei se formează, ia bună parte, eoadusătorii de mâine ai ţârii. La ţara este izvorul vieţii, de unde ss tmpopulsazt o-raşele ţării. Ds asoio porazşts viaţa ţârii, acolo fivsm braţele ds muncă şi iu împros­pătare als ţârii psntru toate zilele.

Asaasta rezervă i e viaţă, «are este ţăra­nul, însă nu tste îngrijit ds aşa după cum s'ar cuveni. Şi câad spunem asestsa, ne gândim la ajutorul medisal «ar« este dataselci populaţii care fajs 8 0 la sută, dia populaţia ţării ni o tre trliefts ia ţară, ir. ajutorul necesar in eazarils ds boală, centru seSţarea si dia ghiar t ls morţii «rea ds timpurie.

D.ttsle eari na stau îs îademâaS, pentru ausst n o p , a s s r a t l asust lucru.

Astfel, daefi cercetăm numărul s i s t a ţ i l o r Ia sfârşitul asului 1934, cocstatim să s'au năs­cut eu totul 3 7 852 do copii, în schinjb au murit 34,943 da oxmesi. Deei o s r s ş l s r s a popu'fcţiai d« abia 2.909. Situaţia acassta îssă în lo3 să se îmbaBătlţess§a la sfârâitul anului 1935, s<? prezisstă astfal: «ăssuţi: 35.143, morţi: 3 2 378, daado ersş t t re de abia 2765, cecale nreziata însă o «ctdare de 144 ds sufiete, faţă ds assul 1934. D J asi soastatăm eă populaţia ţării noas­tre 8«nie, Ia ios să creasoă. Dacâne ia t reb lm ds cauz* pentru car* sesds populaţia ţârii mustre , constatăm lucruri sari ar trebui sa dea ds gâadit conducătorilor ds azi oi ţSrii Bosttre.

Cu toate eă av«m în ţară 8720 medici, cu o m jlocis ds 2 1 8 3 locuitori la un medie, ou toate aeestea numărul morţilor au scad*, ci creşte, mai alea în rândul copiilor.

Nusaărul acssta de msdici. îasă aa este răspâsdit fa măsura nseeaari Ia ţsr l . Şi iată, m as arată dl. C. Kiriţassu în această privinţa, zisâad să la oraşe avem ua medic Ia 5 8 6 lo­cuitori, iar la oraşele mari, cum a Basursştiul, avîm UÎS ms i ic îa 2 8 6 Io suitori, eontiauâad ea oraşul Ia?i, eu ua msdic la 390 locuitori, Clujul eu un media ia 417 loauitori, iar po-polaţia dela ţară are un medic la 7000 de locuitori.

Iată, deci, că ajutorul medical la ţară s-proapo au este. Aesiaşi întrebare ae-o putem pune: es poate face un medio dela ţară, faţă de 7000 locuitori p» sari trebuie să-i îngri-jeassa îa caz do boală? Ajutorul medieuiui lipseşte la ţară îaeepând dela naştere şi până la moarte, lipsesc spitalele, doctoriile şi viaţa poporului nostru rămâne în grija doctorului celui mare de Sus. Atela însă spuas : „Ajută-;

I te însuţi, şi apoi şi Eu 1(1 voiu sta îatr 'a jutori — Nu aştepta să fae zilnic minuni ds dragul t iu!"

Ia faţa acestor triste constatări statul t r e ­buie să ia măsurile necesare din vreme, îm­prăştiind din numărul mare de doctori dela oraşe la ţară, u n i e angajaţi, să poată da aju­torul medical de care are atâta lipsă sărmana populaţie dela ţară. AUturi de ei să nu lip­sească personalul sanitar şi doctoriile nece­sare vindecării.

Trebuie sl îngrijim populaţia dela ţ a r i , pentruca astfel sumarul morţilor, mai ales Ia cosii, să nu scad i . Numai In modul aecsta vom putea asigura creşterea populaţiei şi aşezarea ţârii Boaitrc între ţările eari au o mortalitate mici.

Realizând acest gând, pentru binele tuturor, ae vom putea ocupa locul pe sare-1 merităm intre ţările civilizate.

O l i m p i u I. B â r n a

Tragănul Tragănul este o boala nemolipai-

toare oare se observă destul de des la vi t8 . Boala este produsă de un soi de ciupercă trăeşte mai cu seamă pe spi­cele de grâu, secară şi ovăs.

Vitele când sunt duse să pască pe mirişti, sau chiar oând sunt hrănite la grajd ou pleavă, înghit odată ou mân­carea sau cu grăunţele şi ţepii de pleavă pe care se gâseso aoeste ciuperci, oari se înfig în mucoasa (peliţa) gurii. Aici oiuperoile cresc şi se înmulţesc produ­când tragănul.

Semnele boalei. Tragănul se arată prin nişte umflături tari şi reci, a căror mărime variază dela aceea a unui ou de găină, până Ia aceea a unui oap de copii. Aceste umflături se ivesc în di­ferita părţi ale corpului, dar mai cu seamă în muşchii şi oasele fălcilor şi pe părţile moi (serbie) ale gâtului. A-ceste umflături oreso foarte încet şi cu timpul se înmoaie şl sparg, lăsând să curgă din ele un puroi gros aîbicios.

Când ciupercile acestea pătrund în limbă, se formează în acel loc o rană adâncă, limba se întăreşte şi devine aiprâ, pare'ar fi din lemn, iar poporul o numeşte limbă de lemn sau limbare. Vitele cu limbate nu se mai hrănesc bine, din cauză că le doare limba şi slăbesc din zi în zi. Dacă rana din limbă nu eBte tratată la timp, creşte şi poate produce căderea limbei.

Tratamentul. Vita bolnavă de tra-găn ee va izola de vitele sănătoase şi se va ţine într'un colţ al grajdului. I-se va da în apa de băut zilnio câte 8—12 gr. de iodură de potasiu, timp de 10 zile. Se va face apoi o pauză de 10 zile, apoi iar se va începe acelaş tra­tament până la vindecarea animalului. Umflătura se va freca bine timp de 10 minute odată ou alifia (pomăda) urmă­toare: iod 5 gr. iodură de potasiu 15 gr.,unquent hidrargivioum 50 gr. şi un-quent aromat 30 grame.

Unii dintre sătenii noştri tratează limbarea cu piatră vânătă pisată mă­runt, dar în acest mod nu se capătă o vindecare compleotăj ci numai o închi­dere a rănii, pentru un sourt timp, fiindcă după câteva luni ea se deschide din nou.

Vacilor pline sau borţoase nu li-se

Pag. 8 n w i w K A P O P O R U L U I Kt

va da iodură de potasiu, căci avortează (lapădă).

Când umflătura este astfel aşezată, inoât se poate opera, este bine să che­măm medioul veterinar oare va faoe această operaţie. Această operaţie tre­bue aşa fel făcută, să nu rămână în rană nioi o bucăţică de umflătură, fiindoă altfel tragănul creşte la loc.

Dr. l oan S e i c e a n u medic veterinar

O b r o a s c ă ţ e s t o a s ă u r i a ş ă . Câfiva pescari din Constanţa, an observat într'una din dimineţile trecute, pe când scoteau rociu-rile din apă, că ele sunt neobişnuit de grele. Se bucurau crezând, c'au prins peşte mult de tot. Când colo ce 6ă vezi? Era o broască ţes­toasă uriaşă, de 1 m. 50 lungime şi 75 cm. înălţime. După cinei ore dela pescuit, broasca a murit. Această brească trăeşte în apele eqaatorlale şi nu se ştîe cum a ajuns pe la noi, mai ales că şi pe acolo soni foarte pu­ţine, aproape să dispară.

Poşta gazetei G h e o r g h e C u p c e a , Breb i . Sărbăto­

rile naţionale sunt trecute In «Calendarul dela Blaj 1936« pag. 5. — Dacă jaadarmii dela Dvs. permit ca, în zile de sărbătoare naţională, în anele coaaune să se lucreze în altele nu, faceţi plângere la Prefectura judeţului de care Vă ţi­neţi. — Comanda cărţii pe care • cereţi am predate Librăriei Sesninariale.

Corpul P o r t ă r e i l o r Trib. D u m b r ă v e n i

No. 184—1936

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef-Portărel prin aceasta pu­

blică că in baza deciziunii No. G. 1153—1929 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Cassa de Economie S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru încasarea creanţei de 504 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 3 Iunie 1936 orele 5 p . m. la iaţa locului în comuna Bucerdea-grânoasă la dom. urm. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 şură eu ţigle în valoare de 10.000 Lei.

Ia caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 16 Maiu 1936.

(408)1-1 FLEFLEA şef-portărel

In toată vremea să ne îngrijim de mântuirea sufletelor

noastre, ceeace mai ales prin citirea cărţilor creştineşti putem ajunge.

Citiţi aşadară

„Cărfile Bunului Creştin', cari apar la Blaj, scrise pe ÎHţelesul tuturor de păr.prof. I. MAIOR

lată numirii apăruţi p*nă acum: Nrii 1,2 şi 3 s'au epuizat (s'au vândat toţi), No. 4. Darul Iui Dumnezeu, ne arată

cum putem deveni fii şi moşteni ai împărăţiei cerurilor. Cărticica cuprinde 64 pagini şi se vinde cu 6 lei.

No. 5. Adevărata fericire, ne arată cum putem fî fericiţi aici pe pământ, şi mai ales în lumea ceealaltă. 64 pagini, preţul 6 lei

No. 6. Taina Spovedaniei, ne dă toate îndrumările de lipsă pentru ca să putem face o spovedanie bună şi cum se cade, conţinând şi o oglindă sufletească, din care ne putem cu­noaşte păcatele. 116 pagini preţul 15 lei.

No. 7. Tâicuirea apostolilor din Duminecile de peste an, este o broşură fără de care nu putem înţelege apostolii pe cari îi ceteşte cantorul. Broşura are 400 pagini şi se vinde cu 50 lei.

No. 8. Legea strămoşească, ne arată care este legea cu adevărat strămoşească a nea­mului remânesc. Această broşură nu poate lipsi de pe masa nici unui român. Are 116 pagini şi se vinde ca 15 lei.

No. 9. Tâicuirea Evangheliilor din toate sărbătorile de peste an, nici no mai trebue recomandată. Trebuie să o albă fiecare creştin care cercetează biserica. Cuprinde 212 pagini şi se vinde cu 25 Iei.

Ne. 10. Tâicuirea apostolilor din toate sărbătorilor de peste an, in care tot creştinai află explicaţi apostolii, cari sunt mai greu de înţeles. 171 pagini, preţul 20 lei.

No. 11. Taina tainelor: sfânta cu­minecătură, de care nu se poate lipsi nici un creştin care se cuminecă cel puţin odată la an, dupăcum nu se poate lipsi de No. 6, care este Taina Spovedaniei, celce vrea să se spove­dească. 96 pagini, preţul Lei 8.

No. 12. Sfânta Liturghie, Jertfa Legii Noui, ne arată, cari sunt părţile sfintei i turghii, ce foloase ne aduce, pentru cine '

când şi unde se poate sluji; biseric ei, sfintele vase şi odăjdii, \ X x a ^ ? i 1 ai a\tf\c. de. folos Bentni li

20

şi altele de folos pentru oricare creştin' J gini cu 12 lei.

No. 13. Durerea, sora noastră despărţită, este cea mai nouă btoJJ' care cu siguranţă o va ceti iiecare cr e ?u n

truca numai citind această cărticică se mângâia în durerile şi necazurile vieţii, \% gini cu 12 lei.

Mersul trenurilor p r i n g a r a B l a j , v a l a b i l dala

15 M a i u 1 9 3 6

Felul şi Nr. t r e n u 1 a i

Sosire Oprire Plec.

Spre Bucureşti Personal 3058 0.47 1 10 0.57 Rap. Dacia 22 1.29 2 1.31 Personal 3056 5.19 3 5.22 Or. expr. P. B. — — 6.09 Personal 3054 10.33 3 10.36 Rap Ardeal 32 11.36 2 11.38 Accelerat 302 15.04 1 15.05 Personal 30é0 17.06 4 17.10 Accelerat 202 21.22 8 21.30

304 22 55 1 22 56 402 23 59 2 0.01

Spre Cluj • Personal 3050 2 04 16 2 2 0 Or. expr. B. P. — — 2.12 Rap. Dacia 21 4.01 2 4 0 3 Accelerat 303 5.15 5 5.20

» 401 6.38 1 6.39 > 201 9.11 2 9.13

Personal 3053 1252 4 12.56 Accelerat 301 16.44 3 16.47 Personal 3055 18.50 3 18.53 Rap. Ardeal 31 2121 2 21.23 Personal 3057 21.44 2 21.4«

Spre Pnl4 Personal 3073 _ 5.30

» 3075 — — 11.45 » 3077 — — 13.25 » 3079 — — 17.20

DtU Praia Persomal 3074 8 2 8 —

3076 16 36 — I — » 3078 18.43 — j — » 3080 20.50 — 1 —

D e unde Până uadt

Deceba,, Oradea-Bit, Paris-BK,. Oradea-Btt

Orad«.B(t, iJeceb.-ÎM CluJ-B* ' Sighet.-Biic,

Buc-Orafa Buc.-Pirii« Bac.-Dtub, Buc.-Cfoj Buc.-8igk« Buc.-Decik, Buc-Orafa Buc.-Oiadti Buc.-Orafa Buc-Orafa Buc-Orata Blaj-PnM Blaj-Praii Blai-Didoi, Blaj-Praid

Praid-Blaj Praid-Blaj Uicioi-Blii Prald-Blaj

* soseşte la Bucureşti lunia, joia şi sftmbitt. *• pleacă din Bucureşti lonia, mlercuriaţi ii*» Nici anul din aceste doua trenuri de lux nu opi#

la Blaj.

Corpul P o r t ă r e i l o r Trib. D u m b r ă v e n i

No. 185-1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Şef Portărel prin aceasta pu­

blică că în baaa deciziunii No. G. 4593—1930 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Firma Succ. S. Krausz-Szeghó" et comp. repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru încasarea creanţei de 630 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 3 Iunie 1936 orele 2 p . m. la faţa locului tn Blaj şi S&ncel No. — unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară diferite mobile de casă tn va­loare de 3800 Lei.

la caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni la 16 Maiu 1936.

(409) 1—1 FLEFLEA, şef-portărel

„Fetiţa Orfană" Feer ie muzicală în 2 ac te

TEXT DE A. MELIN Muzica DE N. OANCEA

Piesa de teatru pentru tineretul şeolar, primită atât de călduros pre­tutindeni şi reprezentată în sute de sate şi oraşe, poate fl uşor repre­zentată ori unde.

de *ănaTt?aZ[CaU t * M m a a a p ă r a t d e c u r â n d * " ***

P r e f u , Librăria Semlnarlală din Blaj Cartea cn textul . . Lei 10 Notele, 8 pagini mari, . 20