noiembrie 2014NewsletterNewsletter
Bonda’sBonda’s
Ziua Fermierilor
- ZIUA FERMIERILOR MURESENI 2014
- CONTROLUL MAMITELOR ÎN REPAUS MAMAR ŞI IMEDIAT DUPĂ FĂTARE
- POVESTE DOBROGEANĂ
- BONDA TE PREMIAZĂ
Din cuprins:
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s
Ziua Fermierilor Mureșeni 2014
Conform tradiției, Bonda Nutriția Animala SRL a organizat în
data de 09.10.2014, pentru al cincilea an consecutiv, evenimentul „Ziua
fermierilor Mureșeni”, la hotelul Vector din localitatea Găești, comuna
Acățari, unde au participat atât fermieri din zona mureşeană cât şi din
zona harghiţeană.
2
Evenimentul s-a dorit a fi unul atât social dar şi cu scop informativ
şi a strânge laolaltă atât clienţii societăţii Bonda Nutriția Animala SRL
dar şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii de stat de interes pentru
crescătorii de animale, reprezentanţi ai asociațiilor agricole şi furnizori
de produse.
Anul acesta am avut onoarea de a ne asocia în organizarea acestui
eveniment cu Semtest – BVN şi Lely România. Evenimentul a fost
structurat pe două secţiuni: prima - de prelegeri teoretice şi cea de-a doua
- de exemple practice.
Programul simpozionului a început cu prezentările d-nei dr. Daniela Vasiliu (Director comercial Bonda) despre profilaxia și managementul mamitelor în fermele de vaci, o prezentare interactivă cu fermierii, în care s-a pus accentul nu doar pe explicarea unor noţiuni veterinare ci şi pe încercarea de implementare a măsurilor de prevenţie împreună cu cei prezenţi în sală. Cea de-a doua prezentare a fost cea a dl ing. Robert Precup (dealer Lely) şi a vizat sistemele de muls robotizate şi echipamentele de fermă, un prim pas al automatizării lucrului într-o exploataţie bovină, o viziune despre cum vor trebui să arate fermele în viitor. Ultima prezentare, cea a d-l u i d r. H a rc e a g a L u c i a n (reprezentantul fimei Semtest) d e s p r e b o l i l e s i s t e m u l u i reproducător al vacilor, a menţinut interesul fermierilor și medicilor veterinari prezenți la eveniment. După o introducere teoretică în subiect, vizitatorii s-au deplasat la ferma Leobillcom din Văleni, unde au fost selectate câteva vaci pentru o d e m o n s t r a ț i e p r a c t i c ă . Tehnologia nouă de diagnostic ecografic a afecțiunilor sistemului reproducător a avut parte de o atenţie deosebită din partea invitaţilor, spaţiul destinat acestui exerciţiu dovedindu-se neîncăpător. În pauzele scurte dintre prezentări, reprezentanţii media prezenţi la eveniment au luat interviuri prezentatorilor şi membri lor par t ic ipanţ i . Le mulţumim pe această cale pentru interesul şi sprijinul acordat în promovarea acestui eveniment ce are scopul de a ajuta fermierii, deschizându-le noi perspective asupra inovaţiilor şi schimbărilor în domeniu. În incheiere, toată lumea a fost invitată la un prânz câmpenesc, fasolea cu afumătură şi pălinca având mare succes la toţi invitaţii, dezmorţind spiritele şi închegând discuţii constructive între cei prezenţi. Sperăm să ne revedem cu bine în anul următor cu noi teme de prelegeri şi cu dorinţa de a îndrepta lucrurile spre mai bine.
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 3
Controlul mamitelor în repaus mamar şi imediat după fătareCalitatea laptelui este
influenţată de numărul de celule
somatice şi de numărul total de
germeni. Încă din anul 1986,
industria lactatelor a impus şi
adaptat gradual limite pentru
aceşti doi parametrii.
Deşi de-a lungul timpului
frecvenţa mamitelor a scăzut,
datorită prevalenţei mari a
agenţilor patogeni din mediu,
mamitele rămân totuşi cea mai
frecventă şi costisitoare afecţiune
din fermele cu vaci de lapte.
Modul în care este organizat
mulsul, înţărcarea vacilor şi
perioada de repaus mamar au o
importanţă deosebită în controlul
mamitelor şi producerea unui
lapte de calitate superioară.
Pierderile economice au loc
indiferent de forma de manifestare
a mamitelor, fie ele clinice sau
sub-clinice. Pierderile cauzate de
mamitele subclinice au fost foarte
bine documentate de-a lungul
timpului. Pentru fiecare dublare a
numărului de celule somatice,
pes te valoarea de 50.000
celule/ml, rezultă o pierdere de
0.4l lapte/zi în cazul vacilor
primipare şi 0.6 l lapte/zi
începând cu a doua lactaţie.
Cazurile de mamite clinice vs mamitele subclinice
m a m i t e l e c l i n i c e i n c l u d
denaturarea/aruncarea laptelui,
scăderea cantităţii de lapte
produs, sacrificările/înţărcările
premature ş i costuri le de
tratament.
Mamitele clinice sunt
relativ uşor de diagnosticat
datorită aspectului anormal al
laptelui şi ugerului.
Î n c a z u l m a m i t e l o r
subclinice lucrurile sunt un pic
mai
Pierderile cauzate de
dificile întrucât semnele
clinice nu sunt evidente, iar pentru
un diagnostic de certitudine este
necesară utilizarea testelor
indirecte (precum numărarea
celulelor somatice sau teste
bacteriologice).
În urma multiplelor cercetări s-a
constatat că unui caz de mamită
clinică îi corespund între 15 şi 40
de cazuri de mamite subclinice. În
consecinţă, mamitele subclinice,
indetectabile de cele mai multe
ori, au cel mai mare impact
economic datorită scăderii
constante şi pe termen lung a
producţiei de lapte.
Prevenirea mamitelor este cea mai eficientă metodă din punct de
vedere al costurilor, şi nu numai, iar aplicarea unor reguli stricte de
igienă şi protocoale ale mulsului în fermă s-au dovedit a fi cele mai
eficiente. Tratarea cazurilor de mamite este necesară doar în cazurile
grave, cu semne clinice evidente; în cazurile uşoare sau moderate ar
trebui să se intervină doar atunci când probabilitatea de vindecare este
mare, rata de reapariţie a infecţiei dupa tratament este redusă şi dacă se
consideră a avea beneficii financiare pentru fermă.
Vacile cu o producţie crescută de
lapte au o predispoziţie crescută la
mamite în repaus mamar. De
exemplu, mai mult de jumătate din
vacile a căror producţie de lapte
este mai mare sau egală cu 20 l
lapte/zi, au canalele mamelonare
deschise până la 6 săptămâni
după înţărcare.
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 4
Agenţii patogeni ai mamitelor & Perioada de repaus mamarImportanţa repausului
mamar în controlul mamitelor
contagioase a fost demonstrată şi
recunoscută pe deplin în ultimii 50
de ani. Multe cazuri de mamite
contagioase (cauzate îndeosebi de
Staph. aureus şi Strep. agalactie)
sunt sub-clinice, iar folosirea
terapiei de înţărcare este o metodă
dovedită, eficientă şi economică
de el iminare a mamitelor
subclinice din efectiv. Dintre
agenţii patogeni, cei mai frecvenţi
în această perioadă sunt bacteriile
Gram negative (E. coli şi
Klebsiella) şi Gram pozitive
(Strep. dysgalactia şi Strep.
uberis).
A fost demonstrat că vacile
de la care s-au izolat agenţi
patogeni ubicuitari în repaus
mamar au avut o predispoziţie de
4.5 ori mai mare de a dezvolta
mami t e c l i n i ce î n cur su l
următoarei lactaţii comparativ cu
vacile ce au fost înţărcate
neinfectate.
Susceptibilitatea la mamite
creşte simţitor în primele trei
săp tăm â n i d e l a d e b u t u l
repausului mamar şi în preajma
fătărilor. Acest lucru se datorează
presiunii intramamare crescute ce
duce la o mai uşoară pătrundere a
b a c t e r i i l o r p r i n c a n a l u l
m a m e l o n a r ; r e d u c e r e a
răspunsului imun şi l ipsa
mulsului. Întrucât în această
perioadă practicile de dinaintea
mulsului (eliminarea primelor
jeturi de lapte, imersarea
mameloanelor, etc) lipsesc, gradul
de dezvoltare şi de expunere la
bacterii al pielii mameloanelor şi
canalului mamelonar este cu mult
crescut. Canalul mamelonar se
scurtează după înţărcare, iar
dezvoltarea unei bariere fizice la
infecţii (dopul de keratina din
canalul mamelonar) necesită
timp. Există o strânsă legătură
între eşecul formării dopului de
keratină şi dezvoltarea mamitelor
clinice.
De zeci de ani, specialiştii
în calitatea laptelui recomandă
f o l o s i r e a a n t i b i o t i c e l o r
intramamare pentru fiecare sfert
din efectivul de vaci ce urmează a
fi înţărcat. Cercetările au arătat
că utilizarea acestei practici este
benefică în cele mai multe cazuri
de infecţii intramamare la
momentul înţărcării şi reduce
dezvoltarea altor infecţii pe
parcursul repausului mamar.
Folosirea terapiei de
înţărcare a început ca o strategie
de control a mamitelor subclinice
cauzate de agenţi patogeni
contagioşi (precum Staph. Aureus
şi Strep. Agalactie). Însă, recent,
studiile au arătat că şi multe din
infecţiile subclinice cauzate de
agenţi patogeni ubicuitari (de
mediu, precum Streptococi,
Staphilococi goagulo pozitivi,
coliformi etc.) se pot dezvolta pe
parcursul repausului mamar.
Infecţiile subclinice cronice
(prezente la înţărcare şi imediat
după fătare) dar şi infecţiile noi
(ce se dezvoltă între înţărcare şi
fătare) sunt factori favorizanti
pentru dezvoltarea de mamite
clinice şi subclinice în lactaţiile
următoare. Este foarte cunoscut
faptul că vacile ce dezvoltă
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 5
mamite în repaus mamar vor
produce mai puţin lapte în lactaţia
următoare. Pe lângă nivelul
producţiei din lactaţia următoare,
a c e s t e i n f e c ţ i i a f e c t e a ză
considerabi l cant i ta tea ş i
calitatea colostrului.
Factori de risc pe parcursul repausului mamarManagementul repausului
mamar este o componentă critică
a programului de sănătate a
ugerului. Este estimat că, cel puţin
8 - 12% din sferturile ugerelor ce
nu sunt înţărcate corespunzator se
vor infecta în perioada de repaus
mamar. Riscul de dezvoltarea a
unei infecţii nu este acelaşi pe tot
parcursul perioadei de repaus
mamar. Debutul şi sfârşitul acestei
perioade au cel mai mare risc de
dezvol tare a unei infecţ i i
intramamare.
Un număr de factori
c o n t r i b u i e l a c r e ş t e r e a
susceptibilităţii la infecţii în
repaus mamar. Mamitele se
dezvoltă atunci când expunerea la
agenţii patogeni şi numărul
acestora contracarează răspunsul
imun al ugerului. Canalul
mamelonar se scurtează după
muls iar dezvoltarea unei bariere
naturale la infecţii (formarea
dopului de cheratină) nu se
formează imediat. Timpul de
formare al dopului de keratina
care să sigileze complet canalul
mamelonar în timpul repausului
mamar este în strânsă legătură cu
nivelul producţiei de lapte la
momentul înţărcării. Cu cât
nivelul producţiei este mai mare cu
atât timpul necesar formării
keratinei este mai îndelungat.
Managementul înţărcării
devine tot mai important odata ce
numărul lactaţiilor este mai mare.
Astfel, cu cât numărul de lactaţii al
vacii este mai mare cu atât riscul
de apariţie al infecţiilor în repaus
mamar este mai mare. Cel mai
probabil acest lucru se întâmplă
fie datorită contactului anterior cu
agenţi patogeni cauzatori de
infecţii intramamare fie datorită
scăderii elasticităţii sfincterului
mamelonar.
Vacile în repaus mamar
sunt adesea întreţinute în condiţii
i m p r o p r i i ş i f u r a j a t e
necorespunzător, crescând astfel
numărul factorilor de risc pentru
infecţii.
Gradul de curăţenie al
ugerului este un factor de risc
important atât pentru vacile în
lactaţie cât şi pentru cele în repaus
mamar. Atunci când mameloanele
vacilor sunt murdare şi/sau ude,
devin un mediu propice pentru
m u l t i p l i c a re a b a c t e r i i l o r.
Expunerea la umezeală, murdărie,
dejecţii în adăpost, poate influenţa
rata de apariţie a mamitelor
clinice şi subclinice atât în lactaţie
cât şi în repaus mamar. Pentru o
apreciere mai obiectivă a gradului
de curăţenie al ugerului puteţi
utiliza Testul şerveţelului:
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 6
Anul trecut, în ferma Universităţii Wisconsis – Madison a fost efectuat un studiu asupra 205 vaci, pentru a se determina originea mamitelor ce se dezvoltă în perioada de repaus mamar şi impactul acestor infecţii asupra lac ta ţ i i l o r urmă t oare . La înţărcare tuturor vacilor li s-a administrat un sigilant al canalului mamelonar (Orbeseal).
Pe parcursul primelor patru luni de la fătare, 23% din vacile incluse în studiu au dezvoltat o mamită clinică. Vârsta vacilor a fost considerată unul din principalii factori de risc în dezvoltarea atât a infecţiilor clinice cât şi subclinice. Doar 5% din vacile aflate la a doua lactaţie au dezvoltat mamite clinice în contrast cu 23% din vacile aflate la a treia (sau mai mult) lactaţie. De asemenea, după fătare, ponderea sferturilor cu valori ridicate ale celulelor somatice ce indicau o infecţie subclinică (> 200000 cel /ml) a fost de 20% din vacile aflate la a doua lactaţie, 59% din cele la a treia lactaţie şi 83% în cazul celor la a 4 a (sau mai mult) lactaţie.Prezenţa mamitelor în lactaţiile anterioare a fost un alt factor de risc important în apari ţ ia mamitelor clinice în lactaţia următoare. Sferturile ce au dezvoltat cel puţin un caz de mamită înainte de înţărcare au o predispoziţie de patru ori mai mare în lactaţia următoare, comparativ cu sferturile ce nu au
În cazul vacilor cu un scor > 3 riscul de a dezvolta mamite este mul t mai crescut . Atunci când efectuaţi acest test este de dorit ca mai puţin de 15% din animale să obţină un scor mai mare sau egal cu 3.
avut mamite anterior.Agenţii patogeni incriminaţi în cazurile de mamite clinice diferă de cei incriminaţi în cazurile subclinice. Staphilococii coagulo-negativi sunt cei mai comuni patogeni ai mamitelor subclinice, în timp ce patogenii de mediu (Streptococi, E. coli, Klebsiella etc) sunt cei mai comuni în cazurile clinice. Sferturile cu valori ridicate, constant, ale celulelor somatice (< 200.000 cel/ml) sunt de trei ori mai predispuse la a dezvolta mamite clinice în primele 120 de zile ale lactaţiei următoare.Terapia de înţărcare
Utilizarea terapiei cu antibiotic cu eliberare treptată este o practică comună utilizată în întreaga lume. Utilizarea acesteia a demonstrat că reduce cu până la 80% infecţiile existente la înţărcare şi previne până la 80% riscul de apariţie al unei infecţii în t impul repausulu i mamar. U t i l i z a re a a n t i b i o t i c e l o r intramamare, pentru toate sferturile şi toate vacile, a fost pusă sub semnul întrebării in ultimii ani datorită posibilităţii de apariţie a rezistenţei bacteriilor. Până în prezent nu există nici o dovadă clară că acest tip de terapie contribuie la dezvoltarea rezistenţei bacteriene. Însă există dovezi clare că vacile ce nu beneficiază de terapia de înţărcare dezvoltă mai multe infecţii intramamare.
T e r a p i a d u p ă f ă t a r eDezvoltarea infecţiilor
intramamare în repaus mamar a condus la dezvoltarea de strategii adiţionale de tratament. În ultimul timp tratamentul intramamar al infecţiilor subclinice prezente la fătare a fost din ce în ce mai recomandat de medicii veterinari. Acest lucru se datorează teoriei conform căreia, identificarea timpurie şi tratamentul efectiv vor reduce durata infecţiei subclinice, numărul episoadelor de mamite cl inice ş i aduce benef ici i financiare fermierilor. Succesul acestui tip de terapie depinde de folosirea unei metode adecvate de detectare a sferturilor infectate. În ferme Testul de depistare al mamitelor California este unica metodă practică de diagnosticare a c a z u r i l o r s u b c l i n i c e .Sigilanţi interni şi externi
Utilizarea sigilanţilor pentru canalul mamelonar este o metodă de a limita accesul bacteriilor ubicuitare în canalul mamelonar în perioada de debut a repausului mamelonar. Un factor cheie în succesul utilizării sigilanţilor externi este modul în care este pregătit mamelonul pen t ru a creş te aderen ţa sigilantului. Mamelonul trebuie întâi igienizat şi apoi administrat un antibiotic intramamelonar, a p o i c a p ă t u l i n f e r i o r a l mamelonului trebuie dezinfectat cu alcool sanitar şi uscat. Dupa aplicarea sigilantului, animalul trebuie încurajat să îţi menţină
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 7
poziţia patrupodală până ce produsul se usucă în totalitate.
Unul din cele mai folosite produse în ultimii ani ca şi sigilant intern este Orbeseal. Acesta este o pastă inertă ce este introdusă în canalul mamelonar la înţărcare şi rămâne acolo până la fătare. Eficienţa acestui produs a fost demonstrată atât în cazul în care anterior administrării lui au fost u t i l i z a t e ş i a n t i b i o t i c e intramamare dar şi în lipsa administrării acestora.
În concluziePerioada de repaus mamar continuă să fie o perioadă cu risc
crescut în contactarea şi dezvoltarea infecţiilor mamelonare. Infecţiile contactate în această perioadă reduc producţia de lapte şi cresc probabilitatea ca animalele să dezvolte mamite clinice în lactaţiile următoare. Igiena ugerului trebuie monitorizată în permanenţă astfel încât să se limiteze pe cât de mult posibil expunerea la agenţi patogeni. Utilizarea terapiei de înţărcare continuă să fie fundamentală pentru producerea unui lapte de înaltă calitate iar opţiunea de a înţărca selectiv sferturile pentru terapie de înţărcare trebuie să fie limitată datorită performanţelor inadecvate a testelor precum CMT sau SCC. Utilizarea combinată a produselor de sigilare internă a canalului mamelonar şi a antibioticelor reduc în mod substanţial riscul de apariţie a noilor infecţii.(în numărul următor: «Controlul mamitelor în timpul lactaţiei »)
”Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai” trei oi să ai.... şi uite aşa începe povestea fermei unui cioban. Nu muntean , ungurean sau moldovean, ci dobrogean... Numele lui este Dimu Constantin, dar toată lumea îl ştie în sat de Fînghitu. Nu mă întrebaţi de ce se numeşte aşa. E porecla de machedon dată de fratele său de când era copil. Şi tot de când era copil, de când avea vreo şapte anişori şi tatăl său îl trimitea la câmp cu turma, nea Dimu a prins şi dragostea de oi.
De la cele 150 de oiţe pe care le primi de la tatăl său când împlini 20 de ani, ajunse, în 15 ani, la 1000, din care fuse nevoit să vândă pentru a-şi rezolva anumite neajunsuri. Şi a vândut până când a rămas cu 600 de merinoase care împart saivanele din Stejaru cu alte 250 de capre dobrogene, plus 30 de guitaşi, mândria familiei la masa de Crăciun.
În curtea lui, nea Dimu, cu ajutorul unui creditor, a ridicat 2 saivane pentu oiţe făcute din lemn, stuf şi prelate laterale, a făcut un puţ,
să aibă apă la discreţie şi a pietruit drumul, că atât a putut şi el să facă. Visează să facă adăposturi moderne, betonate şi curate, că şi oiţele lui merită. Ar fi îndrăznit şi la punguţa Uniunii, dar la cei 40 de ani ai lui, cele câteva sute de hârtii de completat au fost un impas, aşa că şi-a pus pofta-n cui. În schimb, s-a jurat că anul următor, după ce termină cu creditorii, să-şi ridice din fonduri proprii o magazie pentru boabele de porumb şi şrotul de floare necesar furajării pe timp de iarnă. Borhotul de bere îl are separat într-o groapă, pus la saramură, că oiţelor tare le place...
Oile care cresc în bătătură îi furnizează laptele pe care îl foloseşte să facă brânza. Nu îl dă la procesatori pentru că ar fi, atunci, dependent de ei şi de preţul lor fluctuant. Ca să facă o brânză bună (d-aia de salivezi doar gândindu-te la ea) pe care s-o vândă în piaţă cu 15 lei en-gros sau 22 la muşterii lui, nea Dimu are nevoie de 3 l de lapte gras, iar din
iunie şi până în august, de 5 l de lapte. Iar pentru asta în fiecare zi de stabulaţie oiţele mănâncă cu poftă 3 kg borhot, 0,5 kg de boabe şi 1 kg lucernă, răsplătindu-l pe patron cu 700-800g lapte pe zi. De făcutul brânzei se ocupă soţia, doamna Elena, dar din păcate reţeta e secretă, aşa că prea multe nu o să dezvăluim nici noi.
Ca oiţele să fie fericite, doi dintre baieţii angajaţi ai fermei le duc la păşunat în fiecare dimineată, cât e ziua de lungă, toată vara. Alţi doi băieţi îl ajută pe nea Dimu la muls, la curăţenie, la câmp şi la alte treburi în fermă, că de muncă e destul, doar om bun să găseşti. Acum mai au puţin şi oiţele se pregătesc de iernat şi de fătat, printre ele numărându-se 50 de viitoare mămici. Nea Dimu speră ca urmaşii să fie mieluţe.
Poveste dobrogeană
Cu berbecuţii nu s-ar fi descurcat prea bine anul ăsta din cauza limbii albastre.
NewsletterNewsletterBonda’sBonda’s 8
Str. Alba Iulia Nr. 80, 100074 Ploieşti Jud. Prahova
Telefon +40 (0)344 117 024/5
Fax +40 (0)344 117 026 www.bonda.ro
Ceilalţi ciobani din zonă, ce creşteau berbecuţi, au zile grele; comercianţii arabi care obişnuiau să le cumpere marfa ţin porţile închise de când s-au blocat exporturile de animale. Toată lumea speră să se termine şi cu scandalul ăsta odată şi odată.
În rest, este mulţumit atât cât se poate. Preţurile la cereale au fost mici, o să înceapă să vândă brânza după fătări, speră să-şi achite ratele şi să treacă pe profit. Le urează viitorilor oieri să se apuce de treabă doar dacă le place ceea ce fac şi musai să fie proprietari la câteva hectare.
De povestit am mai povesti dar şi nea Dimu are treabă şi nu-i bine să opreşti omu` din lucru. Îi urăm să-i crească copilul sănătos şi să aibă parte de oi grase şi frumoase ca şi până acum.
BONDA TE PREMIAZĂ!
4 Octombrie 2014 a reunit la Sângeorgiu de
Mureş crescătorii de bovine din peste 35 de judeţe ale
ţării. Principalele momente ale evenimentului au fost
Parada taurilor Semtest BVN SA şi premierea
participanţilor, crescători de bovine. Tombola a fost
sponsorizată, pe lângă organizator, şi de Bonda
Nutriţia Animala SRL care a oferit un Voucher cu o
valoare de 3.000 Ron, destinat achiziţionării de
produse din portofoliul societăţii (Borhot de bere,
Drojdie de bere, Borhot şi Sirop de Porumb).
Câștigătorul premiului oferit de Bonda Nutriția
Animala SRL a fost dl. Câmpean Alexandru din
localitatea Gherla, județul Cluj. Crescător de vaci de
ani buni, dl. Câmpean vizitează anual acest eveniment
împreună cu o echipă de la Şcoala de însămânțători din
Dej. Evenimentul a fost, și datorită contribuţiei
noastre, un succes pentru organizatori și vizitatori
deopotrivă.
