CARAGIALIANA 2012 NUMAR I / MAI 2012

INFO PH NEWSLETTER DE BIBLIOTECONOMIE

ȘI ȘTIINȚA INFORMĂRII

ISSN-L 2285-2352

Stimate Nene Iancule,

Încep misiva mea, spunându-ți că au fost vremuri când am fost cam supărată pe matale, gândind

că prea ai fost ironic, prea ne-ai criticat și ne-ai văzut numai relele.

Între timp, mă sucii, coane, și tot mi se pare de la o vreme încoace, că ai fost chiar indulgent, dar

supărarea a rămas, judecând acum că prea ai tratat totul în notă comică și noi am rămas cu drama.

Dar dintre vremea mea și vremea dumitale, tot aș fi vrut să o trăiesc pe-a mătăluță. Mi-ar fi plăcut

să vin la five o’ clock la madame Piscopesco, să beau ceai și cafea și să mănânc din șerbeturile și

dulcețurile cocoanei. Ba chiar și mitocancele vremii aveau și ele, șarmul lor, precum soțietatea de-

atunci, avea farmecul ei, pe când cea de-acum a moștenit doar vițiile.

Cu Goe aș fi avut ceva bătăi de cap, dar m-aș fi uitat de doua ori înainte de a încălța galoșii, iar cu

Bubico aș fi rezolvat-o ușor: l-aș fi ținut în lanț, în curte. Spirit de detectiv, aș fi dat de urma scrisorii

pierdute, scutind astfel personajele tale de atâtea peripeții și zbucium, și uite-așa, ți-aș fi stricat fru-

musețe de piesă de teatru.

Acestea fiind zise, te asigur Nene Iancule, că noi te pomenim mereu și probabil, o s-o mai facem

mult timp de-acum înainte…

A matale preasupusă cetitoare,

Mihaela Niculescu

ISSN 2285-2352

ISSN 2285-2352ISSN-L 2285-2352

CARAGIALIANA 2012. Depeșă către

Nenea Iancu pag. 1

Cum a dat o bibliotecă, numele

pergamentului pag. 3

Parteneriate educaționale pag. 4

Accesul la informație în regiunea

Sud-Muntenia pag. 5

Porți deschise la C.D.I. pag. 6

Curiozități în lumea cărților și a

bibliotecilor pag. 7

Pledoarie pentru carte pag. 9

Personalități și evenimente aniversate pag. 11

CUPRINS

„Simt enorm și văd monstuos”

MAI 2012 PAGINA 2

Orașul Pergam era situat

în proximitatea localităților Troia și Efes, și a

fost centrul regatului elenistic. Ruinele sale

pot fi admirate și astăzi, stând mărturie măre-

ției de odinioară. Pergam

a fost o importantă me-

tropolă culturală a anti-

chității. Numeroși oa-

meni de știință și artă au

format renumita Școală

de la Pergam, dintre ca-

re, mă rezum la a enume-

ra doar câțiva: geograful

și istoricul Strabon, scrii-

torul Plutarh, retorul

Apolodor, scriitorul Xe-

n o f o n , s c u l p t o r i i

E m i g o n e s ș i

Phyromachios.

Biblioteca din Per-

gam a rămas drept unul

dintre cele mai mari sim-

boluri ale faimei și stră-

lucirii acestui oraș antic,

numărând o colecție de

peste 200 000 de texte, mare parte dintre ele,

fiind scrise pe papirusuri. Colecția a fost ofe-

rită în dar reginei Egiptului, Cleopatra a VII-

a, de către Marcus Antonius, în schimbul

pierderii incomensurabile a Bibliotecii din

Alexandria, dar din păcate, și acest tezaur

transferat în capitata egipteană, a avut ace-

eași soartă: a fost distrus în urma unui incen-

diu.

Dar Biblioteca din Pergam a rămas cele-

bră nu numai prin bogăția sa, și prin rivalita-

tea ca faimă cu cea din Alexandria, ci și prin

inventarea unui alt tip de

hârtie care era produsă din

piei de oi, capre, viței, ie-

puri, utilizând o tehnică

specială de tăbăcire. Cel

mai fin pergament se obți-

nea din pieile mieilor năs-

cuți morți. Datorită locului

de producere, romanii nu-

meau acest suport de scris

membrana pergamena sau

charta pergamena. Când

pergamentul era făcut din

piele de viței, de miei, sau

iezi născuți morți, purta

denumirea de vellum.

Acesta era foarte fin, de

foarte bună calitate, dar

scump, fiind considerat un

produs de lux. De la nume-

le său, derivă denumirea

actuală de hârtie velină. Spre deosebire de

papirus, pergamentul putea fi dispus și sub

formă de caiete, rezultând astfel, cărţi asemă-

nătoare celor moderne.

Am scris acest articol cu scopul de a adu-

ce la lumină un caz ilustru acoperit de trece-

rea vremurilor,dar și ca un exercițiu de medi-

tație asupra rolului jucat de biblioteci în isto-

INFO PH

CUM A DAT O BIBLIOTECĂ NUMELE…

PERGAMENTULUI Mihaela-Oana Niculescu, bibl. Casa Corpului Didactic PH

MAI 2012 PAGINA 3

Piei întinse la uscat pentru

obținerea pergamentului

PARTENERIATE EDUCAȚIONALE Minodora Petrișor, bibl. Colegiul Spiru Haret Ploiesti

PAGINA 4 MAI 2012

INFO PH

ACCESUL LA INFORMAȚIE

ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA

Mihaela-Oana Niculescu, bibl. Casa Corpului Didactic PH.

MAI 2012 PAGINA 5

Regiunea Sud-Muntenia

cuprinde șapte județe (Argeș,

Călărași, Dâmbovița, Giurgiu,

Ialomița, Prahova, Teleorman),

și reprezintă 14,54% din supra-

fața totală a României. Dacă

despre ea s-a vorbit în special

prin prisma datelor și statistici-

lor economice, demografice, ge-

ografice, consider că este intere-

sant să ne aruncăm privirea și

asupra unor elemente referitoare

la accesul la informație. Astfel,

în Regiunea Sud-Muntenia,

avem:

2 269 de biblioteci;

765 000 de cititori

inregistrati;

8 667 000 de volume

imprumutate;

16 758 000 de volume înre-

gistrate ca fond documentar

în biblioteci;

594 119 de abonamente ra-

dio;

608 583 de abonamente TV.

INFO PH

PORȚI DESCHISE LA C.D.I. Minodora Petrișor, bibl. Colegiul Spiru Haret Ploiesti

PAGINA 6 MAI 2012

INFO PH

Ianuarie 2012

Săptămâna Culturii Naţionale

Martie 2012

Săptămâna Francofoniei

Aprilie 2012

Săptămâna „Şcoala Altfel”

Mai 2012

Săptămâna “Amicii Centrului de Documentare şi

Informare”

CURIOZITĂȚI DIN LUMEA CĂRȚILOR

ȘI A BIBLIOTECILOR Alina Radu, bibl. Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu Pl.

MAI 2012 PAGINA 7

Cea mai mare carte din lume este

"Atlasul Klencke", şi pentru a o ridica, este ne-

voie de şase persoane. Pentru a putea fi deschi-

să, mai sunt necesare încă două persoane, în-

trucât exemplarul măsoară 1,75 metri în înălţi-

me şi 1,90 metri lăţime. Această carte neobiş-

nuită a fost un cadou din partea neguţătorului

olandez Yohannes Klencke, făcut regelui Char-

les al II-lea, după revenirea acestuia pe tronul

Angliei, în 1660.

Cea mai scumpă carte din lume are

doar 13 pagini, însă valoarea sa ajunge la 153

de milioane de euro. Titlul său este The Task,

iar autorul ei, Tomas Alexander Hartmann, a

explicat că valoarea imensă e dată de conținut.

Cartea oferă astfel, răspunsul la 300 de între-

bări fundamentale ale umanităţii, ca de pildă:

de unde venim, încotro ne îndreptăm, care este

misiunea noastră? Cartea a fost expusă în anul

2009, la Târgul de Artă din Dubai, însă nu va

mai fi expusă niciodată, la cererea autorului

său.

Ce păstrează în interiorul său,

Biblioteca Naţională a Spaniei? Peste 6 mili-

oane de exemplare de carte! Printre bijuteriile

sale, se găseşte şi Colecţia Cervantes, care se

compune din 26 de ediţii ale operei Don Quijo-

te, tipărite în casteliană, în secolul al XVII-lea.

În total, colecţia de la Biblioteca Naţională de-

ţine peste 26 de milioane de documente

(manuscrise, texte imprimate, ziare şi alte pu-

blicaţii), rezultând peste 280 de kilometri de

etajere.

Cea mai renumită librărie din lume

se numeşte Shakespeare and Company. Deşi

este situată pe strada Bucherie, nr.37, din capi-

tala franceză, această librărie emblematică şi-a

creat renumele prin nenumăratele vizite pe care

le primeşte din partea turiştilor din toată lumea.

A fost inaugurată în anul 1919, într-un sediu de

pe strada Dupuytren, fiind închisă în 1941, ca

urmare a ocupaţiei germane. Proprietara sa,

Sylvia Beach (1887 – 1962), este cunoscută la

nivel mondial, ca editor al celebrului roman

“Ulise” (“Ulysses”), de James Joyce.

Cea mai neobişnuită carte de pe ma-

pamond “O sută de miliarde de poeme”, este o

carte scrisă în 1961, de poetul francez Ray-

mond Quenau. Ea se compune din doar 10 pa-

gini, cu câte 14 versuri pe fiecare dintre ele.

Curiozitatea sa constă însă în faptul că fiecare

din paginile sale este tăiată în franjuri, conţi-

nând un sonet. Acestea se pot citi combinând

fragmentele după gustul fiecăruia. În total, se

obţin, după cum o spune şi titlul, 100 de miliar-

de de poeme. Lectura integrală a variantelor ar

cere atât de mult timp, încât unii consideră

acest volum ca fiind şi cea mai lungă carte din

lume.

Cel mai lung roman în format electronic

este Marienbad my love al lui Mark Leach, pu-

blicată pe Internet în 1998, deşi Leach a înce-

put să-l scrie încă din 1980. În cele 17 milioane

de cuvinte, romanul redă povestea unui ziarist

devenit regizor de cinema, convins că după ce

va filma o nouă versiune a clasicului francez

din 1961, « Anul trecut, în Marienbad », va

veni sfârşitul lumii. Romanul este disponibil pe

I n t e r n e t , l a a d r e s a

www.marienbadmylove.com.

INFO PH

MAI 2012

CURIOZITĂȚI DIN LUMEA CĂRȚILOR

ȘI A BIBLIOTECILOR Alina Radu, bibl. Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu Pl.

Ştiaţi că…?

filmul Avatar e facut după cartea omonimă

scrisă de Lorin Fortuna acum vreo 7 ani.

numele Wendy a fost inventat special pen-

tru cartea "Peter Pan".

propoziţia: "The quick brown fox jumps

over the lazy dog", foloseşte fiecare literă

a alfabetului limbii engleze.

TYPEWRITER este cel mai lung cuvânt

care poate fi scris folosind doar literele de

pe un rând al tastaturii

de calculator.

de fiecare dată când Be-

ethoven se aşeza să com-

pună muzică, işi turna

apă cu gheaţă pe cap.

termenii "sinus" şi

"cosinus" au fost intro-

duşi în limba română în

1820, de către omul de cultură român

Gheorghe Lazăr.

cel mai vechi dicţionar cunoscut, datează

din anul 600 i.Ch. Găsit în Mesopotamia, el

e scris în akadiana, limba folosită de asiri-

eni şi de babilonieni.

alunele constituie unul dintre ingredientele

dinamitei.

durata de viaţă a unei papile gustative este

de 10 zile.

cuvântul cimitir vine din grecescul

koimetirion, care înseamnă "dormitor".

personajul Coana Chiriţa din operele lui

Vasile Alecsandri, a existat în realitate, şi

se numea Anastasia Greceanu, născută

Balş.

un crater de pe Lună, poartă numele lui

Spiru Haret.

numele staţiunii Costineşti, vine de la poli-

ticianul Emil Costinescu, fost ministru de

Finanţe.

în anul 1827, Petrache Poenaru, membru

al Academiei Române, şi unul dintre orga-

nizatorii învăţământului naţional, inventea-

ză predecesorul stiloului

modern, numit “condei

portăreţ, alimentându–se

singur cu cerneală”.

Hitler avea în biblioteca

sa, o carte conţinând poze

şi schiţe cu mâinile şi

palmele unor oameni fai-

moşi din istorie. Lui Hi-

tler îi plăcea, şi ţinea în mod deosebit să

demonstreze musafirilor, cât de bine

seamăna mâinile sale cu cele ale lui Frede-

rick cel Mare, unul dintre eroii săi.

toţi sateliţii lui Uranus, au fost numiţi după

personajele lui Shakespeare şi ale lui Ale-

xander Pope.

Charles Dickens dormea cu trupul orientat

spre nord, crezând că acest fapt are o influ-

enţă pozitivă asupra abilităţilor sale de a

scrie.

lui Albert Einstein, i-a fost oferită funcția

de președinte al statului Israel, dar a refuzat

pretextând că nu are nevoie de probleme.

PAGINA 8

INFO PH

PLEDOARIE PENTRU CARTE Neculai Nicolette, bibl. Grup Şcolar Industrie Uşoară Pl.

MAI 2012 PAGINA 9

De-a lungul celor 23 de ani de muncă ca

bibliotecar, m-am considerat norocoasă.

Dincolo de răsplata materială, din ce în ce

mai mică, după fiecare schimbare guvernamen-

tală, a existat răsplata sufletească.

Am iubit cartea de mică. Acesta a fost şi

meritul tatălui meu, profesor de artă plastică,

foarte bun pedagog , un om de exceptie. Nu

exista domeniu din care să îi pun întrebări şi el

să nu ştie răspunsul. Asta deoarece citea zilnic

din foarte multe domenii.

Aşa am crescut, cu dragostea de carte.

Poate de aceea mi s-a părut firesc să duc mai

departe această dragoste , alegându-mi fru-

moasa meserie de bibliotecar.

Din păcate, mulţi dintre noi nu sunt văzuţi

şi apreciaţi la adevărata noastră valoare.

Bibliotecarul nu este un depozitar , un

simplu mânuitor de carte. Bibliotecarul este cel

care, prin activităţi deosebite, reuşeşete să stâr-

nească interesul pentru carte, pentru orice act

de cultură.

Trăim într-o perioadă tulburătoare din

punctul meu de vedere. Informatizarea, realiză-

rile extraordinare pe care le-a avut omenirea în

domeniul ştiinţei sunt fantastice. De aceea, se

vorbeşte despre progresul civilizaţiei.

Dar, oare civilizaţia chiar a progresat? Sau

am devenit niste roboţei, care îşi fac treaba la

serviciu, de dimineaţa până seara, ajungând

acasă obosiţi, plictisiţi, nereuşind să mai co-

municăm cu cei dragi, nemaiputând si nemaia-

vând timp să ne hrănim sufletul citind o carte?!

Un progres aduce după el un regres în mod

cert.

Privesc la cei din jur, în special la tineri.

Le lipseşte naturalul, le lipseşte simplitatea, nu

ştiu să comunice privindu-se în ochi. Le trebu-

ie o tastatură pentru a se exprima, emoticoane

şi tot felul de artificii pe care le oferă calcula-

torul. Emisiunile de la televizor sunt limitate,

nu fac decât să degradeze moral tineretul.

Se aduc acuze celor din învăţământ că nu

se ocupă de formarea elevilor. Nici nu mai au

cum să o facă, pentru că am fost lasaţi singuri

să ducem această luptă. Nu putem forma tineri

destepti, talentaţi, politicoşi, cu un comporta-

ment exemplar în societate, atâta timp cât sără-

cia le-a trimis părinţii să muncească în străină-

tate, au rămas cu sufletul gol, plin de dor, re-

voltaţi că devin prea repede stăpâni pe viaţa

lor, purtându-şi de grijă. Şi chiar dacă nu le

sunt părinţii plecaţi, serviciul le ocupă toată

ziua şi nu mai au timp să facă şi educaţie. Şi

ce le rămâne de facut? Nimic din ceea ce i-ar

ajuta să evolueze conform cerinţelor societă-

ţii.

De aceea , consider că bibliotecarul este ,

în acest moment, un pion necesar pe tabla de

şah a vieţii elevilor.

Pledoaria mea pentru carte este de fapt o

pledoarie pentru a nu ne pierde sufletele.

Cartea, conform definiţiei stricte, reci, pa-

rafrazate din DEX, este o scriere cu un anumit

subiect, tipărită şi legată sau broşată în volum.

De peste cinci sute de ani, variaţiile obiec-

tului numit carte nu i-au modificat nici funcţia

nici sintaxa.

„Cartea este ca lingura, ciocanul, roata sau

dalta. Odată inventate, nu pot fi ameliorate în

mod semnificativ. Nu se poate inventa o lingu-

ră mai bună decât o lingură.

INFO PH

PLEDOARIE PENTRU CARTE NECULAI NICOLETTE GRUP ŞCOLAR INDUSTRIE UŞOARĂ PLOIEŞTI

Cartea a dovedit ce poate şi nu vedem alt

obiect mai bun decât ea pe care l-am putea crea

pentru aceeaşi întrebuinţare. Poate că vor evo-

lua elementele sale, poate că paginile nu vor

mai fi din hârtie. Dar cartea va rămâne ceea ce

este” (Jean –Claude Carriere, Umberto Eco)

Acestea sunt explicaţii pur ştiinţifice, însă

există şi descrieri de suflet în ceea ce priveşte

cartea, semnificaţia ei .

In semn de preţui-

re ,Tudor Arghezi i-a dedicat

poezia „Ex libris”:

„Carte frumoasă, cinste

cui te-a scris

Încet gândită , gingaş

cumpănită;

Eşti ca o floare, anume

înflorită

Mâinilor mele care te-au

deschis”

„O casă ,ori o cameră

fără cărţi e un trup fără suflet”

afirma Cicero.

Iată că distanţa în mii de ani, de la Cicero

la Arghezi, nu a schimbat cu nimic adevărata

valoare a cărţii. Spiritul va avea întotdeauna

nevoie de un mediu în care să se întrupeze, iar

textul pe orice fel de suport, va fi unul din me-

diile privilegiate.

Am trăit la un moment dat teama că dis-

pare cartea. De când internetul a pătruns în via-

ţa noastră, s-a strecurat această teamă. Cartea

electronică este un instrument des folosit deja

de foarte multă lume. O accesezi repede, nu e

nevoie să te duci să –ţi faci fişă de cititor, să o

restitui la termen bibliotecii. Dar... există un

dar pe care mi l-am pus.

Dar cărţile rare, cărţile vechi, cum vor

mai putea fi citite?

In mod cert bibliotecile vor exista, cartea

va exista.

Trebuie să existe carte, pentru a putea ca

fiecare dintre voi să savuraţi plăcerea unei lec-

turi bune la umbra unui copac, pe malul mării,

să simţiţi mirosul foilor de hârtie îngălbenită.

Să simţi că citeşti o carte,

este esenţial să o poţi răsfoi,

să-i simţi fineţea sau aspri-

mea paginilor .

Iubiţi, deci cartea şi

preţuiţi-o!!!!

Căci, datorită ei, veţi fi

mai sensibili, veţi vedea cu

alţi ochi ce este în jurul vos-

tru. Datorită ei vă veţi bucura

sau întrista şi, pe măsură ce

vă veţi regăsi în ea, vă veţi

maturiza.

Iar pentru cei din breasla

mea doresc să le transmit ceva.

Fiţi alături de elevi, au nevoie mai mult ca

oricând de noi. Puteţi fi un sprijin moral, un

îndrumător pentru a-i forma frumos. Vorbiţi cu

ei , redaţi-le încrederea în ei şi în viitor, sfătuiţi

-i că, indiferent de ce dezamăgiri au de la cei

din jur, cartea le va fi singura prietenă, care nu-

i va dezamăgi .

PAGINA 10 MAI 2012

INFO PH

PERSONALITĂȚI ȘI EVENIMENTE ANIVERSATE Liliana Crețu, prof.. Colegiul Spiru Haret Ploiești

MAI 2012 PAGINA 11

INFO PH

MAI 2012

COLECTIVUL REDACȚIEI

COORDONATOR: Mihaela-Oana Niculescu, bibl. Casa Corpului Didactic PH.

REDACTORI: Mihaela-Oana Niculescu, bibl. Casa Corpului Didactic PH.

Minodora Petrișor, bibl. Colegiul Spiru Haret Pl.

Liliana Cretu, prof. Colegiul Spiru Haret Pl.

TEHNOREDACTARE: Liliana Cretu, prof. Colegiul Spiru Haret Pl.

Mihaela-Oana Niculescu, bibl. Casa Corpului Didactic PH.

Minodora Petrișor, bibl. Colegiul Spiru Haret Pl.

NUMARUL I

PUBLICAȚIE EDITATĂ DE CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA

ISSN 2285-2352

ADRESA REDACȚIEI

BIBLIOTECA CASEI CORPULUI

DIDACTIC PRAHOVA

Strada Democrației Nr.35, Ploiești,

Jud. Prahova ISSN-L 2285-2352