NESECRET DSN 1/312, din 21.03.2013 ROMÂNIA CONSILIUL ... · referitoare la prevenirea şi...

NESECRET

NESECRET

DSN 1/312, din 21.03.2013

ROMÂNIA

CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII

R A P O R T U L

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

privind activitatea desfăşurată în anul 2012

- BUCUREŞTI -

2013

NESECRET

NESECRET

CUPRINS

CONTEXT ______________________________________________________________ 3

CAPITOLUL I. Cadrul organizatoric ___________________________________________ 4

CAPITOLUL II. Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene

şi al celorlalte organizaţii internaţionale _______________________________________ 8

CAPITOLUL III. Realizarea apărării naţionale. Modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale ________________________________ 14

1. Activitatea de apărare şi de ordine publică ______________________________ 14

2. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate. Măsuri destinate întăririi stării de securitate naţională ____________ 17

3. Activitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii ______________________________ 18

CAPITOLUL IV. Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale ______________________ 22

CAPITOLUL V. Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale _______________________________________________________________ 24

CAPITOLUL VI. Pregătirea economiei şi rezervei de mobilizare pentru apărare ________ 27

CAPITOLUL VII. Protecţia infrastructurilor critice_________________________________ 30

CAPITOLUL VIII. Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale _______________________ 31

CAPITOLUL IX. Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional _____ 34

CAPITOLUL X. Protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale _____________________________________ 38

CAPITOLUL XI. Numirea în funcţie, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general _________________________________________ 43

CAPITOLUL XII. Aplicarea unor prevederi din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu implicaţii în domeniu securităţii naţionale _____________________________________44

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2013 _______________________________________ 45

NESECRET Pagina 2 din 46

NESECRET

CONTEXT

Anul 2012 a fost extrem de bogat în evenimente cu impact major asupra securităţii internaţionale, ce au pus la încercare capacitatea statelor şi organizaţiilor de a gestiona eficient situaţiile de criză. Pentru o cât mai eficientă gestionare a provocărilor la adresa securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a depus eforturi constante pentru creşterea beneficiilor formatelor de cooperare şi de solidaritate la care ţara noastră participă, precum şi a parteneriatelor strategice bilaterale dezvoltate.

În contextul unor astfel de evenimente, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în concordanţă cu atribuţiile cu care a fost investit prin Constituţie şi legislaţia în vigoare, a acţionat ca instituţie integratoare a politicii de securitate naţională. În acest sens, Consiliul a avut în vedere corelarea obiectivelor şi priorităţilor politicii externe cu politica naţională de securitate şi apărare, coordonarea activităţii desfăşurate de instituţiile-cheie din sistemul de securitate naţională, stabilind căi şi modalităţi de consolidare a profilului României în cadrul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, ca structuri esenţiale pentru promovarea intereselor naţionale şi, totodată, instrumente de modernizare a societăţii româneşti.

Comparativ cu alţi ani, în 2012 au avut loc evenimente importante în planul politicii mondiale: conflictul sângeros din Siria, tensiunile din Libia, Egipt, Israel, îngrijorările produse de programele nucleare desfăşurate în Iran şi Coreea de Nord, toate acestea dominând scena internaţională pe tot parcursul anului.

Considerând că apartenenţa României la NATO constituie pilonul politicii sale externe şi de securitate, Consiliul s-a asigurat, prin tematicile analizate şi hotărârile adoptate, că ţara noastră acţionează ca un aliat de prim rang, angajat în gestionarea problemelor de securitate, gata să acţioneze atunci când este nevoie şi să contribuie la efortul aliat de asigurare a păcii şi stabilităţii. Contribuţia semnificativă a României adusă eforturilor aliate din Afganistan, dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO, contribuţia importantă la aplicarea Noului Concept Strategic al Alianţei, adoptat la Lisabona, prin susţinerea celor trei misiuni centrale ale NATO - apărarea teritoriului, prevenirea şi gestionarea conflictelor şi aplicarea conceptului de securitate prin cooperare - toate acestea au creat României un profil de partener de încredere, apt de contribuţii consistente la efortul comun al Alianţei Nord-Atlantice, profil care evidenţiază importanţa poziţiei geo-strategice a ţării noastre la frontiera estică şi sudică a NATO şi UE.


NESECRET

CAPITOLUL I

Cadrul organizatoric

În anul 2012, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a desfăşurat activitatea în baza Programului de activitate anual, analizând permanent problematici aferente domeniilor importante ale securităţii naţionale, care au vizat:

coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul NATO, UE şi al celorlalte organizaţii internaţionale;

activitatea de apărare şi securitate naţională; modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale; avizarea proiectelor de acte normative privind domeniul securităţii naţionale; pregătirea economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare; protecţia infrastructurii critice; prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional; protecţia informaţiilor clasificate.

Programul de activitate al Consiliului, conţinând 75 de tematici, a fost conceput astfel încât să permită desfăşurarea activităţii CSAT în mod ordonat şi etapizat, în raport cu necesităţile organizării şi coordonării unitare a activităţilor ce privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. Programul nu a fost unul rigid, ci a fost adaptat în funcţie de urgenţele generate de evoluţiile din cursul anului, adesea imposibil de prevăzut.

Dintre cele 75 de tematici cuprinse în Programul de activitate, 53 au fost supuse atenţiei Consiliului, fie în cadrul şedinţelor (31 de teme), fie prin intermediul informărilor trimise membrilor (22 de teme). Contextul intern şi internaţional, dinamica şi complexitatea activităţilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi priorităţile, din anul 2012, ale intereselor de securitate şi ale politicii externe a României au determinat replanificarea pentru anul următor sau scoaterea a 23 de tematici şi introducerea a 50 de noi activităţi pe agenda de lucru a Consiliului, care nu au fost cuprinse în Program, dar care erau necesare îndeplinirii obiectivelor propuse de instituţiile iniţiatoare.


NESECRET

31

22 23

50

An

ali

zate

Ca

rac

ter

de

info

rmă

ri

Re

pla

nif

ica

teîn

20

13

/s

co

as

e d

inP

rog

ram

Tem

atic

i n

oi

Situaţia tematicilor prevăzute în Programul de activitate al CSAT pe anul 2012

În cadrul celor patru şedinţe desfăşurate de-a lungul anului 2012, dar şi în intervalul dintre şedinţe, membrii Consiliului au analizat concepţii, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de acte normative şi regulamente, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În acest context, au fost adoptate 104 hotărâri. Dintre acestea, 73 sunt îndeplinite şi 31 sunt în curs de realizare.

NESECRET

73

31

Îndeplinite (70.2%)

În curs de îndeplinire (29.8%)

Stadiul îndeplinirii hotărârilor CSAT în anul 2012

Situaţia hotărârilor adoptate, pe domenii de acţiune, este prezentată în Anexa nr. 1.

În anul 2012, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin deciziile adoptate, a acordat o atenţie deosebită unor domenii de interes major pentru România, atât în plan intern, cât şi internaţional, precum: promovarea intereselor de securitate ale României în cadrul

Pagina 5 din 46

NESECRET

Summitului NATO de la Chicago şi în cadrul Conferinţei Comitetului Militar NATO (MCC), organizată în România, la Sibiu; implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului şi participarea la ISAF; adoptarea unor măsuri speciale referitoare la prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional; desemnarea infrastructurilor critice naţionale în vederea protejării acestora şi reglementarea asigurării forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război.

Situaţia hotărârilor adoptate, pe domenii de acţiune, este prezentată în tabelul de mai jos:

Nr.

crt

.

Domeniul hotărârilor

Înd

eplin

ite

În c

urs

de

înd

eplin

ire

Neî

nd

eplin

ite

TO

TA

L

1. Activitatea desfăşurată de către CSAT în anul 2012. 1 - - 1

2.

Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale, pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale.

13 5 - 18

Activitatea de apărare şi ordine publică.

7 10 - 17

Coordonarea unitară a activităţilor de informaţii, contrainformaţii şi de securitate. Măsuri destinate întăririi stării de securitate naţională.

3 3 - 6 3.

Realizarea apărării naţionale. Modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale. Activitatea Comunităţii Naţionale de

Informaţii. 1 - - 1

4. Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale.

2 2 - 4

5. Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale.

16 1 - 17

6. Pregătirea economiei şi rezervei de mobilizare pentru apărare.

3 2 - 5

7. Protecţia infrastructurilor critice. 1 - - 1

8. Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. 1 - - 1

9. Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional.

- 2 - 2

10. Protecţia informaţiilor clasificate naţionale NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale.

1 5 - 6

11. Numirea în funcţie, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general.

24 - - 24

12. Aplicarea unor prevederi din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu implicaţii în domeniul securităţii naţionale.

- 1 - 1

TOTAL 73 31 0 104


NESECRET

Printre hotărârile aflate în curs de îndeplinire, elocvente în ceea ce priveşte atribuţiile CSAT, exemplificăm:

„Programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, valabil în perioada 2013-2016”, care se derulează pe parcursul a patru ani;

„Măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional”, pentru a cărei punere în aplicare au fost demarate şi dezvoltate unele servicii şi sisteme informatice de interes naţional, aflate în diverse stadii de implementare, după cum urmează:

- Sistemul Naţional Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP); - ImpTax (proiect care va interfaţa cu SNEP); - Portalul www.ghiseul.ro; - Platforma D112 (de preluare şi verificare a declaraţiilor, contribuţiilor sociale,

situaţiilor financiare şi altele); - PatrimVen - utilizarea în comun a informaţiilor privind patrimoniul persoanelor

fizice şi conturile bancare ale acestora, în vederea informării corecte a cetăţenilor; lupta împotriva evaziunii fiscale;

- Creşterea responsabilităţii administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (ForExeBug);

- Sistemul de emitere, de către unităţile trezoreriei statului, şi utilizarea, de către unităţile administrativ-teritoriale, a extraselor de cont în format electronic „ContTrez”;

- Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI); - Cardul de sănătate; - Reţeta electronică; - Dosarul electronic de sănătate.

„Concepţia de realizare graduală a capacităţii de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forţelor Aeriene”, în baza căreia, la data de 25.10.2012, a fost transmisă către ministrul apărării din Portugalia scrisoarea de intenţie cu privire la achiziţionarea avioanelor F-16.

În concluzie, se poate aprecia că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost adaptată în funcţie de realităţile şi priorităţile anului 2012, de nevoile şi complexitatea intereselor naţionale şi internaţionale de securitate şi de urgenţele impuse de specificul fiecărei instituţii, contribuind la realizarea obiectului constituţional de activitate al Consiliului, respectiv organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.


http://www.ghiseul.ro/

NESECRET

CAPITOLUL II

Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale, pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice,

Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale

În anul 2012, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în limitele prerogativelor de care dispune, conform legii, în domeniul securităţii şi apărării naţionale, a continuat să desfăşoare şi să acţioneze, constant, pe de-o parte în direcţia consolidării statutului ţării noastre în cadrul NATO, UE şi a parteneriatului strategic cu SUA, iar pe de altă parte, a militat pentru stabilirea de relaţii de colaborare ale structurilor din cadrul sistemului securităţii naţionale cu organisme similare din străinătate.

Având în vedere Strategia Naţională de Apărare a Ţării, demersurile României au vizat şi în cursul anului de referinţă consolidarea participării active în context Aliat, atât în cadrul iniţiativelor şi programelor asumate anterior, cât şi al unor noi iniţiative ale NATO, al strategiei de dezvoltare a profilului politico-militar al României la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, ca obiectiv strategic al apărării naţionale.

În acest sens, CSAT a aprobat Planul de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român, în anul 2012, iar ulterior a aprobat forţele şi mijloacele Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2013. Aceste documente asigură fundamentul legal de participare a Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional şi subliniază, în acelaşi timp, atât consistenţa angajamentului ţării noastre la misiunile NATO, UE şi ONU, cât şi menţinerea acestuia pe termen lung.

În baza acestor hotărâri, în anul 2012, totalul forţelor Armatei României dislocate în teatrele de operaţii a fost planificat să fie redus cu 177 de militari, faţă de anul 2011. În schimb, totalul contribuţiei Armatei României cu forţe la misiuni în afara teritoriului statului român, în anul 2012, a crescut cu 308 militari faţă de anul 2011, acest fapt fiind datorat suplimentării forţelor aflate în ţară, dislocabile la ordin. Efectivele maxime aprobate au fost de 3.558 de militari, dintre care forţe dislocate - 2.348 militari şi forţe dislocabile, la ordin – 1.210 militari.

Astfel, cei 2.348 militari români au participat, sub comandă NATO, UE şi ONU la: misiuni şi operaţii de pace în AFGANISTAN, IRAK, BOSNIA-

HERŢEGOVINA, KOSOVO, GEORGIA şi în unele state africane; Operaţia ATALANTA, pentru combaterea terorismului şi a activităţilor

asociate acestuia în Golful Aden şi Bazinul Somalez. Cei 135 militari români dislocaţi în KOSOVO şi BOSNIA-HERŢEGOVINA au desfăşurat acţiuni menite atingerii obiectivelor forţelor NATO şi ale Uniunii Europene, care să conducă la realizarea condiţiilor de trecere de la forţe de descurajare şi securitate la forţe de


NESECRET

asistenţă, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de transfer al responsabilităţilor către structurile naţionale. În situaţia în care aceste forţe ar necesita suplimentarea, a fost constituită o rezervă strategică de nivel companie, care ar urma să fie dislocată, la ordin.

Având în vedere totalul forţelor participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se poate desprinde concluzia că efortul principal al acestor acţiuni îl constituie participarea în Teatrul de Operaţii din AFGANISTAN, unde sunt prezenţi aproximativ 1.940 militari români, din care majoritatea sunt dislocaţi în Regiunea de Sud (provincia ZABUL). Însă numărul acestora va fi diminuat gradual, în paralel cu sporirea numărului militarilor implicaţi în activităţi de consiliere, formare şi instruire, ca urmare a avansării procesului de transfer al atribuţiilor de securitate către Armata Naţională Afgană, astfel încât, în anul 2013, doar din acest teatru de acţiuni, România îşi va diminua numărul combatanţilor cu 311 militari.

Trebuie menţionat faptul că, în anul 2012, România şi-a încheiat cu succes misiunea de conducere a aeroportului internaţional Kabul din AFGANISTAN, când, pentru prima dată, detaşamentul KAIA Lead Nation a îndeplinit misiuni specifice pentru o perioadă de un an.

Ca parte a procesului de stabilizare şi construcţie instituţională din Afganistan, România va continua să sprijine eforturile aliaţilor, rezervându-şi, în strânsă legătură cu aceştia, o eventuală reconfigurare a contribuţiei noastre pe linie militară, care să fie luată în calcul în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate din teren.

Totodată, în anul 2012, Consiliul a aprobat ca, pe lângă efectivele Armatei României, Ministerul Afacerilor Interne să participe la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român cu 382 de cadre - militari şi funcţionari publici cu statut special (poliţişti). Din acest total, 347 militari şi poliţişti au participat la misiuni şi operaţii în misiuni individuale sau ca structuri constituite şi 35 de cadre au fost angrenate în misiuni temporare la organizaţii/instituţii internaţionale (printre care şi cei 13 poliţişti care au asigurat asistenţă consulară în Republica Moldova).

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne a constituit o rezervă dislocabilă la ordin pentru participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, formată din 481 de cadre.

Efectivele de jandarmi, constituite din 66 militari, dislocate în Teatrul de Operaţii din AFGANISTAN, şi-au desfăşurat activitatea în trei centre de pregătire, fiind angrenate în misiuni de pregătire a poliţiei locale afgane pentru lupta împotriva insurgenţei. La solicitarea transmisă de comandantul misiunii NATO în Afganistan NTM-A, CSAT a aprobat suplimentarea participării cu 65 de jandarmi la misiunea de instruire NATO în Afganistan, până la încheierea acesteia. Scopul acestor misiuni a fost asigurarea reuşitei eforturilor internaţionale de stabilizare a teatrului de operaţii din Afganistan.

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne a mai participat cu 10 poliţişti la misiunea UE din Afganistan – EUPOL Afganistan, destinată procesului de instruire a forţelor afgane de poliţie, pentru care, de asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat suplimentarea participării României cu încă 10 poliţişti, până la încheierea misiunii.


NESECRET

Celelalte forţe ale Ministerului Afacerilor Interne participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sunt angrenate în diverse operaţiuni pe întregul mapamond, sub egida ONU, OSCE şi UE (Congo, Haiti, Timorul de Est, Georgia etc.) sau în cadrul programului anual al Agenţiei FRONTEX.

Prin calitatea misiunilor îndeplinite de forţele şi mijloacele puse la dispoziţie, România a demonstrat că este un partener serios, credibil şi predictibil în comunitatea internaţională. Angajamentele asumate de România în aceste misiuni extrem de importante pentru securitatea mondială au confirmat şi consolidat vocaţia ţării noastre de furnizor de securitate, iar pe de altă parte, a contribuit la dezvoltarea cooperării între armata noastră şi cele ale statelor membre NATO şi UE.

Însă, în efortul general de stabilizare şi reconstrucţie a Afganistanului, România nu s-a limitat doar la participarea cu forţe şi mijloace din cadrul Armatei României şi al Ministerului Afacerilor Interne, ci a pus la dispoziţia aliaţilor unele facilităţi de pe teritoriul naţional. Astfel, ca urmare a solicitării Guvernului SUA, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a hotărât ca baza aeriană de la Câmpia Turzii să fie inclusă în categoria „facilităţilor şi zonelor convenite” în baza Acordului între România şi SUA privind activităţile desfăşurate de forţele SUA aflate pe teritoriul României (Acordul de acces), semnat la Bucureşti, la 06.12.2005.

În conformitate cu mandatul aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, o delegaţie a României a participat la reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic - Chicago, 20-21 mai 2012, unde principalele teme urmărite au fost: apărarea antirachetă, parteneriatele NATO, relaţia NATO-Rusia, evoluţiile din Afganistan, conceptul iniţiativei Smart Defence şi postura de apărare şi descurajare a NATO.

De asemenea, a fost acordată o atenţie specială cuprinderii în Declaraţia Summitului de la Chicago a problematicii privind regiunea Mării Negre, conflictele îngheţate, Balcanii de Vest, Georgia, controlul armamentelor şi securitatea energetică. Deciziile adoptate la Chicago au corespuns în totalitate mandatului României, reflectând atingerea obiectivelor de interes prioritar pentru ţara noastră.

În privinţa apărării antirachetă, obiectivul a fost legat de declararea capacităţii interimare a NATO de apărare împotriva rachetelor balistice şi de continuarea eforturilor vizând asigurarea apărării antirachetă a întregului teritoriu, a populaţiilor şi forţelor Alianţei, pe baza principiilor fundamentale ale NATO (indivizibilitatea securităţii şi apărarea colectivă).

România a urmărit ca mixul tradiţional de capacităţi al NATO, ce viza iniţial doar segmentul nuclear şi convenţional, să fie acum completat de capacitatea antirachetă, menită să le consolideze pe celelalte două. Astfel, chiar şi în contextul actualelor constrângeri bugetare, NATO şi-a diversificat şi consolidat capacităţile militare, apărarea antirachetă devenind o expresie concretă a conceptului iniţiativei Smart Defence.

Un alt reper important în acest domeniu l-a reprezentat avizarea, de către CSAT, a Listei naţionale de obiective/zone cu valoare ridicată, relevante din perspectiva apărării antirachetă.

Lista naţională, prioritizată pe trei nivele de protecţie, constituie un document realizat în baza unui proces de coordonare inter-instituţională şi de consultare a Delegaţiei


NESECRET

Permanente a României la NATO, fiind trimisă către NATO, pentru a permite întocmirea unei liste agregate de obiective la nivel aliat (Defended Asset List), utilizată ca bază pentru alcătuirea planurilor de apărare, necesare capabilităţii de apărare antirachetă a Alianţei (MD NATO).

România a mai urmărit realizarea altor două obiective naţionale de interes strategic referitoare la menţinerea perspectivelor de extindere a NATO cu statele din vecinătatea sa, în paralel cu atenţia pe care Alianţa trebuie să o acorde vecinătăţii sale estice, cu accent pe regiunea Mării Negre, în contextul conflictelor îngheţate şi al riscurilor asimetrice specifice.

Cu acest prilej, a fost reconfirmată importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre. Partea română a obţinut cuprinderea acestor două teme în Declaraţia Summitului de la Chicago, în continuarea declaraţiilor convenite la Summitul de la Bucureşti, din anul 2008 şi la cele care au urmat.

În acest context, pe această tematică, eforturile României au fost materializate prin includerea, în Declaraţia Summitului NATO de la Chicago, a unui paragraf care subliniază importanţa cooperării dintre statele din regiune şi Alianţa Nord-Atlantică, prin utilizarea eficientă a iniţiativelor regionale şi în conformitate cu declaraţiile Summiturilor NATO de la Bucureşti, Strasbourg/Kehl şi Lisabona.

Referitor la Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), România a urmărit şi a obţinut inserarea în Declaraţia Summitului de la Chicago a unor texte favorabile. Astfel, este reflectată coeziunea aliată în legătură cu acest subiect şi se promovează o abordare principială, bazată pe respectarea acquis-ului existent (inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele restante de la Istanbul) şi pe principiul acordului statului-gazdă pentru staţionarea de trupe străine.

Totodată, România a urmărit reflectarea în Declaraţia Summitului de la Chicago a poziţiei de neutralitate a NATO faţă de problema statutului Kosovo. Şi acest obiectiv a fost îndeplinit, prevederea pe acest subiect fiind convergentă cu poziţia României, de nerecunoaştere a independenţei unilateral declarate de această provincie.

În legătură cu Afganistanul, în condiţiile în care România are o contribuţie importantă la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), obiectivul urmărit la Chicago a fost de sprijinire a continuării angajamentului comunităţii internaţionale în această ţară, astfel încât Guvernul afgan să fie în măsură să îşi exercite autoritatea asupra întregului teritoriu naţional la termenul stabilit - sfârşitul anului 2014. Atât Declaraţia Summitului, cât şi Declaraţia comună a naţiunilor contributoare la ISAF şi a Guvernului afgan au reconfirmat angajamentul pe termen lung al NATO în Afganistan.

În acelaşi timp, a fost evidenţiată importanţa dialogului strategic trilateral cu Turcia şi Polonia, pentru abordarea elementelor de securitate la Marea Neagră. Existenţa, în zona extinsă a Mării Negre, a unor state fragile şi persistenţa unor tensiuni regionale lasă deschisă posibilitatea apariţiei unor riscuri asimetrice. În acest climat, a fost subliniată importanţa creşterii implicării unor actori, precum NATO, UE, SUA, pentru a se identifica soluţii viabile privind disputele regionale, abordare ce va conduce, în mod implicit, la îmbunătăţirea cooperării între statele riverane.


NESECRET

În vederea urmăririi intereselor naţionale de securitate şi apărare, a fost subliniată importanţa rolului activ al României, ca stat care susţine ferm: îndeplinirea sarcinii fundamentale a NATO privind apărarea teritorială, în baza Art. 5 al Tratatului de la Washington, menţinerea unei relaţii transatlantice solide şi manifestarea unui interes sporit pentru vecinătatea Alianţei, cu accente pe zonele de est şi de sud-est.

În cadrul NATO, România a contribuit la menţinerea solidarităţii cu privire la situaţia creată de contramăsurile adoptate faţă de Rusia, precum şi referitor la dorinţa găsirii unei soluţii pentru deblocarea actualei situaţii.

În vederea explorării posibilităţilor de cooperare concretă pe temele agendei de securitate, printre care şi regimul CFE, a fost organizată o reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia, la nivelul secretarilor de stat din ministerele de externe. În condiţiile existenţei unor elemente de convergenţă ale poziţiilor celor trei state, identificate în convorbirile privind modernizarea acestui regim, s-a propus elaborarea unui „non-paper” care să evidenţieze viziunea comună asupra controlului armelor convenţionale în Europa, în viitor. La 6 noiembrie 2012, România a elaborat şi a transmis celor două state un proiect care a declanşat procesul de definitivare a unui document care să poată fi însuşit de cele trei părţi şi să fie prezentat, probabil, în cadrul NATO. Prin acest demers, România şi-a propus susţinerea obiectivelor şi elementelor de poziţie naţională pe tema CFE, prin trecerea de la o abordare reactivă, ca urmare a propunerilor primite, la o atitudine pro-activă, de promovare a viziunii sale prin transpunerea acesteia într-un document înaintat aliaţilor, având totodată susţinerea a două state importante (Polonia şi Turcia).

Relaţiile cu SUA, o axă fundamentală a politicii externe, au atins un nivel de maturitate fără precedent în domeniul politico-militar.

În contextul Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, încheierea şi punerea în aplicare a Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România a constituit şi constituie o manifestare suplimentară a voinţei comune de a continua cooperarea pentru consolidarea securităţii celor două state, precum şi a securităţii colective a Alianţei Nord-Atlantice.

În cursul anului 2012, s-au desfăşurat, într-un ritm susţinut, activităţi legate de implementarea Acordului. La 21 martie 2012, a fost perfectat, printr-un schimb de corespondenţă diplomatică, un inventar al aranjamentelor de implementare noi şi al amendamentelor aranjamentelor de implementare în vigoare, necesare pentru a permite punerea în aplicare a prevederilor Acordului. În conformitate cu dispoziţiile inventarului şi în urma finalizării cu succes a negocierilor bilaterale, cinci astfel de aranjamente noi sau amendamente la aranjamente existente au fost semnate la 29 iunie 2012, iar alte trei la 18 decembrie 2012.

Aranjamentele de implementare semnate deja privesc chestiuni tehnice a căror reglementare este necesară pentru instalarea şi funcţionarea, în condiţii corespunzătoare, a Sistemului, referitoare la: folosirea terenurilor din jurul Bazei Deveselu, folosirea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul Bazei, operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare, securitatea, funcţionarea Comitetului Mixt româno-american (în cadrul


NESECRET

căruia a fost înfiinţat un Subcomitet privind domeniul apărării antirachetă), transmiterea de date referitoare la forţele SUA, contractori, angajaţii acestora şi membrii de familie, operaţiunile de informaţii, comunicaţiile.

În privinţa altor aranjamente de implementare, negocierile sunt în curs, fiind preconizată semnarea acestora în cursul anului 2013.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Federaţia Rusă şi Ucraina, în 2012 s-a acordat, în continuare, atenţie protejării intereselor României pe plan regional, în mod deosebit în vecinătatea estică. Au fost evaluate efectele pe termen mediu şi lung ale proceselor electorale din Rusia şi Ucraina, îndeosebi impactul acestora asupra politicii externe a celor două state. Au fost examinate, în lumina acestei evaluări, căile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, ansamblul temelor aflate pe agenda acestora, inclusiv cele care fac obiectul domeniului securităţii naţionale.

Un eveniment important în cadrul NATO l-a constituit cea de-a 47-a Conferinţă a Comitetului Militar, desfăşurată în perioada 14-16 septembrie 2012, la Sibiu, CSAT stabilind responsabilităţi pentru instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională (inclusiv SRI), dar şi pentru alte autorităţi din subordinea Guvernului, în vederea susţinerii eforturilor Ministerului Apărării Naţionale în îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin.


NESECRET

CAPITOLUL III

Realizarea apărării naţionale. Modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale

Modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, ca parte componentă a procesului mai larg de modernizare a instituţiilor statului român, a reprezentat, în anul 2012, pentru Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, o preocupare constantă.

O coordonată majoră şi permanentă a politicii de securitate a României a vizat reducerea influenţei riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii publice, ca parte a securităţii naţionale, prin perfecţionarea mecanismelor instituţionale pentru identificarea, cunoaşterea, analiza şi contracararea acestora, prevenirea conflictelor şi managementul eficient al crizelor.

III.1. Activitatea de apărare şi ordine publică

În cursul anului 2012, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, s-a continuat efortul de implementare a obiectivelor specifice etapei a II-a a Strategiei de Transformare a Armatei României, etapa integrării operaţionale în NATO şi UE, planificată să se deruleze până în anul 2015. De asemenea, a fost continuat procesul de restructurare şi operaţionalizare, inclusiv a structurilor de informaţii/cercetare şi SIGINT.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au dispus măsuri şi acţiuni care să conducă la menţinerea unei capacităţi militare credibile, menite să asigure securitatea şi integritatea teritorială a României şi îndeplinirea angajamentelor militare asumate pe plan internaţional, în concordanţă cu resursele avute la dispoziţie, urmărindu-se, în principal:

- asigurarea capacităţii de reacţie imediată a forţelor pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

- executarea serviciului de luptă independent şi sub comanda NATO;

- eficientizarea sistemului de comandă-control al structurii de forţe;

- îndeplinirea angajamentelor asumate de statul român în cadrul NATO, UE şi a altor organizaţii internaţionale;

- modernizarea/achiziţionarea de tehnică şi echipamente militare.

Pentru realizarea şi menţinerea unei capabilităţi de transport strategic care să asigure un nivel corespunzător de mobilitate a forţelor angajate la NATO şi UE (forţe angajate la NATO Response Forces, EU Battlegroups etc.) la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost luate măsurile corespunzătoare obiectivelor stabilite.

De asemenea, în vederea evitării surprinderii strategice şi pentru buna desfăşurare a proceselor decizionale la nivel naţional şi aliat, în conformitate cu nevoile de cunoaştere


NESECRET

strategică, structurile specializate din cadrul ministerului au contribuit cu informaţii militare la asigurarea eficientă a sistemului conducerii politice, politico-militare şi militare.

Ca urmare a stabilirii structurii organizatorice şi a atribuţiilor Centrului Naţional Militar de Comandă (CNMC), prin hotărâre a CSAT, adoptată în anul 2011, o altă etapă în buna funcţionare a acestuia a constituit-o analizarea şi aprobarea, de către Consiliu, a atribuţiilor comandantului militar al judeţului/municipiului Bucureşti.

Comandantul militar al judeţului/municipiului Bucureşti se subordonează comandantului Centrului Naţional Militar de Comandă şi este autoritatea militară care, pe timpul stării de război, este investită cu responsabilitatea asigurării conducerii unitare a efortului de apărare în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Prin autoritatea militară cu care este investit, comandantul militar pune în aplicare măsurile extraordinare care se pot institui în domeniile economic, social, administrativ, juridic şi militar, precum şi cele pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale în zona sa de responsabilitate.

Un alt moment important pentru CSAT, în anul 2012, a fost reprezentat de analiza stării Armatei României. Potrivit raportului prezentat pe această temă, Armata poate să îndeplinească misiunile încredinţate şi angajamentele asumate, cu limitări semnificative.

Menţinerea acestei stări şi neacoperirea deficitelor identificate determină: scăderea continuă a capacităţii de a executa misiunile specifice pe timp de pace; reducerea capacităţii operative a marilor unităţi şi unităţilor luptătoare şi de sprijin; limitarea posibilităţilor de susţinere a forţelor angajate în operaţiile şi misiunile

NATO/UE.

S-a apreciat că principalele cauze care au condus la situaţia actuală sunt:

Începând cu anul 2008, bugetul a fost diminuat sistematic, concomitent cu creşterea cursului de schimb în raport cu Euro şi a creşterii TVA-ului de la 19% la 24%, influenţând semnificativ valoarea reală de întrebuinţare a fondurilor la dispoziţie;

Numărul militarilor dislocaţi în teatrele de operaţii a crescut începând cu 2010, fără alocaţii bugetare suplimentare;

Datorită resurselor financiare precare, nu s-au putut realiza achiziţii de tehnică şi echipamente moderne, îmbunătăţirea infrastructurii cazărmilor, menţinerea nivelului de pregătire operativă, iar unele contracte în derulare au fost renegociate pentru amânarea plăţilor.

S-a apreciat că menţinerea acestei stări şi neacoperirea deficitelor identificate determină scăderea continuă a capacităţii de a executa misiunile specifice în timp de pace, reducerea semnificativă a capacităţii operative a marilor unităţi şi unităţilor luptătoare şi de sprijin, precum şi limitarea posibilităţilor de susţinere a forţelor angajate în operaţiile şi misiunile NATO/UE.

Îndeplinirea obiectivelor Ministerului Apărării Naţionale impune situarea bugetului apărării la un nivel mediu de 2% din PIB.


NESECRET

O altă direcţie în modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale a constituit-o avizarea, de către CSAT, a două proiecte de ordonanţe de urgenţă ale Guvernului privind structura organizatorică, efectivele şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, continuarea procesului de modernizare a Ministerului Afacerilor Interne, de adaptare la realităţile actuale, a impus reconfigurarea structurilor din domeniul administraţiei publice, respectiv ordinii şi siguranţei publice, raportat la atribuţiile de coordonare a acestora de către conducerea ministerului.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a dispus abrogarea prevederilor Hotărârii Consiliului nr. S-78, din 26.09.2011, privind Concepţia de reconfigurare a Sistemului de Ordine Publică prin descentralizarea serviciului poliţienesc în slujba cetăţeanului, apreciindu-se că aceasta nu mai era oportună, cel puţin din următoarele motive:

- reconfigurarea Sistemului de ordine publică poate determina o decizie a Comisiei Europene cu privire la realizarea unei reevaluări în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen;

- numărul mare de acte normative de nivel superior (peste 20) ce trebuie modificate ar putea determina grave disfuncţii ale Sistemului integrat de ordine şi siguranţă publică;

- în bugetele primăriilor nu au fost alocate resurse suplimentare necesare susţinerii măsurilor specifice domeniului ordine şi siguranţă publică, în eventualitatea transferării către acestea a responsabilităţii asigurării ordinii publice.

Şi anul 2012 a fost marcat de o evoluţie a caracterului transfrontalier al infracţionalităţii, reţelele criminale tinzând către o adevărată internaţionalizare, incluzând ţara noastră în categoria ţărilor de interes pentru grupurile organizate. Astfel, Sud-Estul Europei a înregistrat în 2011-2012 creşteri ale acţiunilor de criminalitate organizată, trafic de droguri, de ţigări, de arme şi de fiinţe umane, acestea luând amploare, atât în zona Mării Negre, cât şi prin rutele clasice din Balcanii de Vest.

Criminalitatea economico-financiară s-a manifestat şi în 2012 ca un fenomen complex, de o gravitate extremă, atât prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii în ansamblul său, cât şi prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic, social şi chiar politic, afectând nu numai ordinea de drept, ci, in extremis, chiar siguranţa naţională. Infiltrându-se strategic în economia legală, tinzând să pătrundă în sferele decizionale cele mai înalte, criminalitatea economică este una din cele mai virulente ameninţări cu care ne confruntăm, multiplele ei consecinţe fiind greu de estimat.

În acest context, Ministerul Afacerilor Interne participă, potrivit competenţelor, alături de instituţiile abilitate (DIICOT, SRI, SIE, etc.) la prevenirea şi combaterea posibilelor ameninţări la adresa securităţii naţionale şi ordinii publice.

Corespunzător domeniului urgenţelor civile, în anul 2012, Ministerul Afacerilor Interne a participat la exerciţiul internaţional România-Bulgaria, de cooperare pe Dunăre,


NESECRET

pentru combaterea efectelor unei situaţii de urgenţă generată de un atac terorist - activitate desfăşurată în cadrul programului „Strategia Dunării”.

III.2. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate. Măsuri destinate întăririi stării de securitate naţională.

În perioada de referinţă, una dintre preocupările constante ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a reprezentat-o coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate.

Astfel, Consiliul a aprobat o serie de propuneri ce au privit politicile, strategiile şi reglementările în domeniul informaţiilor pentru apărare referitoare la:

coordonarea şi conducerea specifică în domeniul informaţiilor, contrainformaţiilor şi securităţii militare;

obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea datelor şi informaţiilor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi non-militare care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar;

coordonarea activităţii de prevenire şi combatere a terorismului, prin aprobarea unor măsuri menite să asigure organizarea şi realizarea, în mod unitar, a activităţilor derulate la nivelul Sistemului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT) şi, implicit, eficientizarea colaborării între instituţiile cu responsabilităţi;

cooperarea cu serviciile naţionale, structurile departamentale de informaţii şi cu cele ale statelor membre ale alianţelor, coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte.

În anul 2012, Consiliul a evaluat o serie de rapoarte şi informări privind aspecte de interes din perspectiva mediului de securitate intern şi internaţional. Documentele din această categorie prezentate de SRI au vizat, printre altele, factorii de risc ce grevează asupra dezvoltării infrastructurii de transport la nivelul standardelor internaţionale, respectiv evoluţii şi tendinţe ale practicilor evazioniste derulate de reţele de crimă organizată.

De asemenea, Serviciul de Informaţii Externe a continuat să monitorizeze evoluţiile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, prin prisma potenţialelor consecinţe negative ale evoluţiilor regionale (în special din Siria, Libia, Egipt, Iran, Liban) asupra securităţii şi intereselor politico-strategice ale României.

Deciziile strategice ale CSAT au oferit un cadru comprehensiv şi complet de distribuire, potrivit competenţelor, a misiunilor pentru autorităţile reprezentate în Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), asigurând: implementarea unitară a prevederilor Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi ale Protocolului General de organizarea şi funcţionare a SNPCT; realizarea priorităţilor de acţiune stabilite de forul decizional al Sistemului; armonizarea, cu celeritate, a reglementărilor naţionale cu cele internaţionale în domeniu.


NESECRET

Coordonarea strategică a CSAT a fost de natură să contribuie la optimizarea şi asigurarea eficienţei activităţilor pe care Serviciul Român de Informaţii le-a desfăşurat în exercitarea prerogativelor derivate din statutul de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului (respectiv de coordonator tehnic al SNPCT, prin Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă), precum şi din cel de autoritate naţională în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor şi schimbului de informaţii necesar în susţinerea activităţii acestora.

Concret, deciziile CSAT au avut în vedere atât întărirea componentei preventive a activităţii antiteroriste, prin cooperare interinstituţională şi asigurarea unui grad sporit de adaptabilitate a activităţilor în format SNPCT la evoluţiile globale ale fenomenului terorist, cât şi consolidarea educaţiei de securitate şi a responsabilităţii civice a populaţiei în domeniul antiterorism.

O atenţie deosebită a fost acordată implicaţiilor generate de atentatul terorist de la Burgas din Bulgaria (18 iulie 2012), fiind adoptate cu operativitate măsuri specifice pentru prevenirea oricăror acţiuni teroriste la adresa României, concomitent cu intensificarea cooperării interne (în format SNPCT) şi internaţionale. Este de menţionat că eficienţa acţiunilor întreprinse a permis menţinerea nivelului de alertă teroristă - Albastru-Precaut.

În raport cu noile provocări în domeniu terorist la adresa Europei şi obiectivul major al prevenirii oricăror ameninţări/acţiuni teroriste la adresa României (care nu pot fi excluse, mai ales având în vedere angajamentele strategice asumate de ţara noastră - implicarea în lupta împotriva terorismului global, prezenţa pe teritoriul naţional a facilităţilor militare americane şi a componentelor scutului antirachetă al SUA, participarea militară în diferite zone de conflict/teatre de operaţiuni), deciziile CSAT au avut în vedere consolidarea capacităţilor operaţionale ale instituţiilor care fac parte din SNPCT, menite să asigure inclusiv creşterea capacităţii de reacţie în cazul unor ameninţări teroriste. Au fost adoptate, în context, o serie de măsuri specifice, responsabilitatea implementării acestora revenind inclusiv unor autorităţi din structura/subordinea Guvernului.

III.3. Activitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii

În anul 2012, Comunitatea Naţională de Informaţii a avansat pe parametrii proiectaţi prin hotărârea adoptată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2005, pe de-o parte prin conservarea direcţiilor de acţiune asumate în ultimii ani, care au urmărit dezvoltarea unui parteneriat instituţionalizat între structurile Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI), iar pe de altă parte prin eliminarea redundanţelor în informarea factorilor de decizie în stat, precum şi susţinerea în comun a unei capacităţi de analiză strategică a informaţiilor de securitate.

Consiliul Operativ al CNI a abordat o gamă extinsă de subiecte de maxim interes pentru securitatea naţională, fiind, totodată, angajate eforturile Oficiului pentru Informaţii Integrate (OII) şi ale comunităţii în ansamblu pentru avansarea unor proiecte de maxim interes, pe următoarele coordonate:


NESECRET

- impulsionarea procesului de elaborare a unor documente strategice, fiind făcuţi paşi importanţi în privinţa Strategiei de securitate cibernetică şi a actualizării cadrului legislativ în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate;

- participarea la Comitetul interministerial pe probleme de securitate energetică, format care îşi propune definitivarea Strategiei de securitate energetică a României pe termen lung (2035). Secretariatul tehnic al acestui grup a fost asigurat pe tot parcursul anului de către OII.

Oficiul pentru Informaţii Integrate a fost în măsură să elaboreze produse analitice, ce au avut atât caracter anticipativ, fiind emise semnale de avertizare timpurie asupra unor evoluţii potenţial periculoase pe termen scurt, cât şi proiectiv, abordând teme de maximă actualitate, cu deschidere pe termen mediu şi lung.

Prin intermediul buletinelor informaţiilor de securitate transmise Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în anul 2012, au fost avute în vedere următoarele tematici:

situaţiile de criză în plan intern şi extern;

riscurile şi ameninţările la adresa infrastructurii critice, mediului, intereselor economice şi stabilităţii sociale;

evoluţiile relevante de natură politico-militară şi de securitate în spaţiul de vecinătate al României;

principalele dosare de securitate de pe agenda internaţională şi poziţiile principalilor actori geostrategici faţă de problematica de securitate internaţională;

evoluţiile din teatrele de operaţii.

Parţial, aceste tematici au făcut şi obiectul unor informări asumate în comun de componente ale Comunităţii de Informaţii, uneori în colaborare cu ministere sau alte instituţii/structuri cu atribuţii în domeniul abordat.

Totodată, pe tot parcursul anului, au fost difuzate Buletinele săptămânale, produse cu o tematică relativ similară cu cea a buletinelor informaţiilor de securitate, care, însă, au pus accent pe domeniile de interes pentru comisiile parlamentare cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

În ordinea complexităţii, în anul 2012, Oficiul pentru Informaţii Integrate a abordat note şi evaluări naţionale consolidate, precum şi prognoze. Corolarul acestor produse analitice a fost proiectul Planului Naţional de Priorităţi Informative pe anul 2013, care a fost rezultatul unui proces extins de analiză transdisciplinară, priorităţile informative naţionale fiind identificate pe baza evaluării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind securitatea naţională, precum şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale. Evaluarea concură la materializarea direcţiilor de acţiune şi obiectivelor CNI prevăzute de Strategia Naţională de Apărare, reprezentând un veritabil instrument ce asigură planificarea demersului informativ naţional.

Schimbarea modelelor de analiză au fost determinate de complexitatea şi particularităţile informaţionale actuale, care au trebuit să fie mai bine corelate cu modificările


NESECRET

rapide ale mediului de securitate şi, pe fond, cu nevoile de informare ale decidenţilor şi pentru a pune în evidenţă importanţa edificării unei imagini unitare asupra provocărilor de securitate. Pentru a fi în măsură să facă faţă unor astfel de schimbări, OII a organizat o serie de sesiuni de consultări inter-agenţii, pe subiecte de maxim interes aflate pe agenda analitică imediată. Această formă de cooperare s-a dovedit un bun mecanism de creştere a performanţei analitice în interiorul CNI, bazat pe capitalizarea cunoaşterii. Gama resurselor informaţionale accesibile s-a extins în anul de referinţă, în special pe palierul surselor deschise.

Incidentele de securitate cibernetică şi atacurile cibernetice majore cu care s-au confruntat în ultimii ani unele state şi organizaţii internaţionale au determinat conştientizarea, la nivel naţional şi internaţional, a necesităţii adoptării unor strategii şi politici în domeniul securităţii cibernetice. Astfel, în anul 2012, s-au iniţiat demersurile necesare adoptării unei strategii naţionale de securitate cibernetică, care să fundamenteze necesitatea unor acţiuni pentru dezvoltarea capabilităţilor proprii de contracarare a atacurilor cibernetice şi care să stabilească cadrul de acţiune şi cooperare între diverse entităţi guvernamentale şi non-guvernamentale pentru limitarea consecinţelor.

În acest context, România a recunoscut existenţa unor astfel de ameninţări şi a susţinut o abordare comună, integrată şi coordonată, atât la nivelul NATO, cât şi la nivelul Uniunii Europene, pentru a putea oferi un răspuns oportun la atacurile cibernetice.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea care coordonează la nivel strategic activitatea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC), organismul prin care se realizează coordonarea unitară a SNCS fiind reprezentat de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC). Acesta a fost constituit din necesitatea dezvoltării cooperării dintre mediul public şi cel privat, în scopul asigurării securităţii cibernetice.

Strategia de securitate cibernetică a României are drept scop definirea şi menţinerea unui mediu virtual sigur, cu un înalt grad de rezilienţă şi de încredere, bazat pe infrastructurile cibernetice naţionale, care să constituie un important suport pentru securitatea naţională, pentru maximizarea beneficiilor cetăţenilor, mediului de afaceri şi ale societăţii româneşti, în ansamblul ei.

Documentul elaborat de către COSC urmăreşte îndeplinirea obiectivului naţional de securitate privind asigurarea securităţii cibernetice, cu respectarea principiilor şi caracteristicilor Strategiei Naţionale de Apărare şi Strategiei naţionale de protecţie a infrastructurilor critice.

Este de menţionat, astfel, că, în cadrul dezbaterilor din ultima parte a anului 2012, care au avut loc la nivelul Consiliului Operativ al Comunităţii Naţionale de Informaţii, s-a convenit, de principiu, asupra modului de cooperare în cadrul viitorului Sistem Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC) şi a modalităţii de coordonare a acestuia, cu recomandarea armonizării textului proiectului Strategiei de securitate cibernetică a României în cadrul grupului de lucru interinstituţional constituit în acest scop şi prezentarea unei forme agreate, însoţite de un proiect al Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică.


NESECRET

În acest context, Serviciul Român de Informaţii a avut o contribuţie semnificativă în cadrul consultărilor interinstituţionale derulate în formatul MAI - MApN - SPP - SRI - STS - SIE - ORNISS - CERT-RO (materializate atât în cadrul unor întâlniri de lucru, cât şi prin schimb de documente), având un aport consistent la finalizarea celor două documente menţionate, în conformitate cu propunerile formulate de către instituţiile implicate pe marginea proiectelor acestora.

Strategia de securitate cibernetică a României a fost aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în cadrul primei şedinţe desfăşurate în anul 2013, totodată fiind aprobat, de către Consiliu, şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică.

NESECRET

Pagina 21 din 46

NESECRET

CAPITOLUL IV

Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, cu completările şi modificările ulterioare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectele de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern, privind, printre altele: securitatea naţională; organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Una dintre aceste categorii de acte normative avizate de către Consiliu, în urma analizei efectuate a constituit-o organizarea unor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, prin care să se asigure descentralizarea activităţilor, reorganizarea unor structuri în deplină concordanţă cu sarcinile şi responsabilităţile acestora, precum şi armonizarea prevederilor actelor normative care reglementează organizarea şi funcţionarea unui minister cu actele normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din compunerea acestuia.

Astfel, Consiliul a analizat şi avizat următoarele acte normative:

- Proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Proiectul Hotărârii Guvernului privind desemnarea infrastructurilor critice naţionale;

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru implementarea acesteia;

NESECRET

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă are importanţă strategică în transportul de mărfuri pe calea ferată, ca urmare a semnării unor convenţii şi protocoale cu Ministerul Apărării Naţionale şi forţele armate ale Statelor Unite, precum şi în baza prevederilor Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, unde sunt nominalizate atribuţii privind rezervele de stat destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei. De asemenea, deţine rol strategic în transportul de cărbune, fiind lider pe piaţa transporturilor de marfă. Iniţial, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în urma analizei în cadrul şedinţei, a recomandat continuarea procedurii de selecţie a managementului privat al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A., iar ulterior, la solicitarea Guvernului României, a avizat acest proiect de act normativ, solicitând privatizarea cu un investitor

Pagina 22 din 46

NESECRET

strategic şi respectarea obligaţiilor pe care „C.F.R. Marfă” - S.A. le are faţă de Ministerul Apărării Naţionale, NATO şi alte structuri de securitate.

- Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Statele Membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecţia informaţiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene, semnat la Bruxelles, la 25 mai 2011;

- Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecţia obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice;

- Proiectul Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare;

- Proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea art. 19 din Regulamentul privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998;

- Proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Naţiunile Unite, semnat la New York, la data de 18 mai 2012 şi la Bucureşti, la data de 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii, până la 31 decembrie 2012, a Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Naţiunile Unite privind desfăşurarea unui program comun de pregătire a personalului de securitate al Naţiunilor Unite în domeniul protecţiei nemijlocite în cadrul Centrului de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate al Serviciului de Protecţie şi Pază, ce se va înfiinţa la Bucureşti, semnat la New York, la 5 august 2009.

În acelaşi timp, Consiliul a mai avizat o serie de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern privind pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, la care se va face referire în cadrul Capitolului VI al prezentului raport anual.

În perioada de referinţă, Consiliul, în baza prevederilor art. 4, lit. d), pct. 8 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, cu modificările şi completările ulterioare, a avizat numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, vice-amiral, similare şi superioare acestora, sens în care au fost emise şapte hotărâri CSAT.


NESECRET

CAPITOLUL V

Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale

În anul 2012, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a acordat o atenţie deosebită execuţiei bugetare a cheltuielilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, avându-se în vedere şi restricţiile bugetare determinate de criza economico-financiară internaţională.

Astfel, Consiliul a analizat şi aprobat rapoartele privind execuţia bugetară a cheltuielilor operative în anul 2011 şi propunerile privind plafonul cheltuielilor operative pe anul 2012, prezentate de către miniştrii şi şefii serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

De asemenea, în anul 2012, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale, generate de eventuala menţinere a stării de subfinanţare acută a Ministerului Apărării Naţionale.

Aceste riscuri au devenit evidente atunci când s-a prezentat Raportul privind starea Armatei României, în urma căruia membrii CSAT au constatat că pe fondul reducerii continue a cheltuielilor de apărare, capacitatea de luptă a armatei, pe timp de pace şi de război, precum şi de participare la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional, este limitată semnificativ, afectând îndeplinirea misiunii fundamentale de apărare a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale, în condiţiile democraţiei constituţionale şi ale angajamentelor asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.

Având în vedere că, începând cu 2015, din punct de vedere tehnic, România nu va mai dispune de mijloace aeriene capabile de luptă aeriană, fiind incapabilă să îşi asigure serviciul de poliţie aeriană, membrii Consiliului au aprobat Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene” şi a hotărât ca Guvernul României să adopte măsurile necesare pentru înzestrarea Forţelor Aeriene cu avioane F-16 şi să iniţieze demersurile necesare în vederea aderării României la „Multinational Fighter Program”.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2011 privind modificarea art. 8 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994 a impus o nouă abordare conceptuală a dispunerii punctelor de comandă strategice având ca obiective asigurarea flexibilităţii reconfigurării sistemului de comandă-control în raport de evoluţia situaţiei şi obţinerea eficienţei operaţionale maxime cu efort investiţional de reabilitare minim.

În acest sens, în cursul trimestrului IV/2012, Consiliul a fost informat asupra stadiului implementării Concepţiei organizării reţelei naţionale integrate a punctelor de comandă pentru dispunerea elementelor de conducere strategică (RNIPCS). La data de 01.11.2012, au fost realizate capabilităţile operaţionale iniţiale (instalarea echipamentelor şi asigurarea serviciilor de comunicaţii şi informatică) care au permis intrarea în funcţiune, în obiectiv, a CNMC - nucleu.


NESECRET

În prezent, se desfăşoară activităţi de analiză, identificarea cerinţelor operaţionale şi tehnice, precum şi iniţierea procedurilor interne de realizare a capacităţii operaţionale finale a sistemului de comunicaţii şi informatic al punctelor de comandă destinat funcţionării CNMC în locaţiile de bază, pe baza programului CIS RNI-PCS (Sistem de comunicaţii şi informatic pentru Reţeaua Naţională Integrată a Punctelor de Comandă Strategice).

Ca şi în anii precedenţi, securitatea energetică a reprezentat o dimensiune primordială a activităţii României în cadrul NATO şi al UE, precum şi a parteneriatelor stabilite cu statele aliate şi alte state ale lumii, în efortul de consolidare a securităţii şi dezvoltării economice. În anul 2012, s-a aplicat cu consecvenţă strategia de consolidare a securităţii energetice a continentului, prin diversificarea surselor şi a reţelelor de aprovizionare cu hidrocarburi. România a susţinut tratarea unitară a securităţii energetice europene pornind de la principiul indivizibilităţii securităţii continentului în ansamblu.

În cadrul UE, România a susţinut înscrierea prioritară pe agende a asigurării necesarului de energie de care depinde competitivitatea economică. De asemenea, România a acordat atenţie obiectivelor precum creşterea ponderii resurselor regenerabile, creşterea eficienţei energetice, diversificarea surselor şi a rutelor de transport al hidrocarburilor. În acelaşi timp, România şi-a afirmat capacitatea de a contribui la dezvoltarea şi aplicarea unei politici eficiente pe planul securităţii energetice, dată fiind poziţia ei geografică, favorabilă stabilirii unei rute optime pentru aducerea gazelor naturale din zona caspică. În acest cadru se înscrie şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale excelente cu toate statele furnizoare din Asia Centrală, benefice întregului spaţiu european. Au fost menţinute angajamentele asumate în cadrul proiectului Nabucco şi s-a acţionat pentru materializarea proiectului interconectorului AGRI. A fost lansată ideea legăturii directe dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin calea fluvială Dunăre-Main-Rin.

O temă de interes pentru Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2012 a reprezentat-o situaţia juridică şi economică a S.C.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A., având în vedere calitatea sa de principal furnizor de servicii energetice de sistem (circa 74% din total).

HIDROELECTRICA este unul din cei mai mari - şi, potenţial, cei mai profitabili - operatori economici cu capital majoritar de stat. Situaţia fluxului de numerar la nivelul acestui operator economic denotă existenţa unor disfuncţionalităţi care trebuie identificate şi asumate corect şi echilibrat, pentru a permite în consecinţă identificarea şi aplicarea unor soluţii economice, în condiţiile legii, pentru redresarea economică în viitor.

Referitor la această tematică, CSAT a constatat că societatea era în stare de insolvenţă încă de la sfârşitul anului 2010, situaţie provocată, în principal, de contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice care au avut drept consecinţă păgubirea societăţii, în perioada 2006-31 mai 2012 cu suma de 4,5 miliarde de lei, aproximativ 1,3 miliarde euro. În cadrul Consiliului, au fost prezentate măsurile întreprinse pentru redresarea societăţii, în sensul creşterii eficienţei energetice şi economice în producerea de energie electrică.

Totodată, CSAT fost informat cu privire la strategia de îmbunătăţire a fluxului de numerar al companiei şi politicile de creştere a veniturilor operaţionale, rezultate prin acţiuni precum: continuarea analizei şi a negocierii contractelor bilaterale derulate pe Piaţa Concurenţială în vederea aducerii elementelor esenţiale ale contractelor la nivelul reperelor


NESECRET

din piaţa de energie electrică; stabilirea unor reguli clare pentru Departamentul Furnizare, legate de operaţiunile pe care le efectuează, cu tratarea acestora în termeni de rentabilitate; redimensionarea PRE Hidroelectrica în sensul reducerii numărului de membri, pentru eliminarea unor riscuri de pierderi prin acţiuni ale altor membri.

Recomandările pentru intrarea în legalitate în privinţa procedeelor utilizate de Hidroelectrica pentru comercializarea energiei electrice pe piaţa concurenţială, prin OPCOM, conform obiectivelor asumate faţă de Comisia Europeană şi de Instituţiile Financiare Internaţionale, erau legate de denunţarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu acele companii beneficiare de contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice.

Luând în considerare domeniul important de activitate al societăţii HIDROELECTRICA S.A., în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au fost subliniate şi întărite ideile cu privire la lipsa oricărei acţiuni de înstrăinare a unor active dedicate Sistemului Energetic Naţional, la faptul că nu se are în vedere şi nu va fi promovat niciun mecanism de scădere a capacităţilor de producţie a energiei electrice şi nu se are în vedere şi nu va fi promovat niciun mecanism de vânzare a acţiunilor deţinute de statul român la HIDROELECTRICA S.A., decât în condiţiile asumate cu instituţiile financiare internaţionale.


NESECRET

CAPITOLUL VI

Pregătirea economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare

Pe linia pregătirii economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat o serie de măsuri care au vizat protejarea unor obiective deosebite pentru apărare sau analizarea unor proiecte de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern, referitoare la rezervele de mobilizare şi pregătirea operativă a teritoriului pentru apărare.

În acest sens, CSAT a adoptat patru hotărâri, după cum urmează:

Programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, valabil în perioada 2013 – 2016;

Proiectul Hotărârii de Guvern privind trecerea din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din rezervele de mobilizare a unei cantităţi de pulbere, pentru casare;

Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1204/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război;

Lista obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare ce urmează a fi luate în pază, la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi.

Corespunzător acestor documente, s-au stabilit priorităţile pentru etapele următoare, s-a realizat planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice şi s-au desfăşurat antrenamente şi exerciţii de mobilizare pentru verificarea stadiului economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, inclusiv pe domeniul rezervelor de stat.

În baza Planului verificării stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare în perioada 01.01 - 31.12.2012, Statul Major General a organizat şi condus exerciţii pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, organizate în comun cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în mai multe judeţe din ţară. În urma desfăşurării acestor activităţi, au rezultat următoarele concluzii:

- planurile de mobilizare ale structurilor participante sunt corect întocmite, respectă prevederile instrucţiunilor în vigoare, dar punerea lor în aplicare se realizează cu dificultate, ca urmare a limitărilor determinate de lipsa resurselor financiare necesare constituirii stocurilor de mobilizare la nivelurile prevăzute;

- imposibilitatea pregătirii rezervei pe timp de pace, ca urmare a blocării procesului legislativ pentru constituirea rezervei voluntare, cu influenţe negative asupra procesului de instruire pentru operaţionalizare a structurilor;


NESECRET

- calitatea slabă a rezerviştilor din rezerva operaţională, consecinţă a scăderii bazei de selecţie, a determinat încadrarea unor funcţii prin substituire, în special la armele aviaţie, auto, medicină generală şi altele;

- scăderea drastică a numărului rezerviştilor aflaţi în disponibil, ca urmare a suspendării pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerii la serviciul militar pe bază de voluntariat;

- asigurarea în procent de sub 70% a echipamentului de la stocul de mobilizare necesar rezerviştilor cuprinşi în planurile unităţilor militare (90% din acesta prin substituţie), iar la unele articole (ex. încălţăminte) procentul de asigurare este sub 10%;

- nivelul scăzut de asigurare cu echipamente şi piese de schimb, lipsa unor contracte de mentenanţă, precum şi uzura fizică şi morală a tehnicii de blindate, artilerie şi tractoare determină o stare de operativitate scăzută;

- cooperarea eficientă dintre centrele militare şi structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne se reflectă în ţinerea evidenţei militare şi organizarea sistemului de anunţare şi trimitere a resurselor la unităţi, a căror funcţionare a fost validată de procentul ridicat de rezervişti prezentaţi (94%).

În altă ordine de idei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat propunerile referitoare la:

- luarea măsurilor necesare privind păstrarea în bune condiţii a stocurilor constituite în conformitate cu prevederile Nomenclatorului şi limitelor de constituire a rezervelor de mobilizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. S/398/2011;

- desfăşurarea activităţilor privind valorificarea şi casarea unor produse scoase definitiv din rezervele de mobilizare, în conformitate cu prevederile actelor normative specifice. În cadrul acestor activităţi, a fost realizată şi distrugerea unui lot de materii explozive instabile chimic, aprobate a fi scoase din rezervele de mobilizare şi distruse conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. S/921/12.09.2012 .

De asemenea, Consiliul a avizat proiectul Planului anual de pregătire a economiei şi teritoriului pentru apărare, precum şi planurile de conservare - securizare ale operatorilor economici derivate din acesta.

În anul 2012, pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a operatorilor economici din industria de apărare, Ministerul Economiei a întreprins şi desfăşurat activităţi şi acţiuni care să conducă la redresarea situaţiei economico-financiare precare a acestora pentru creşterea nivelului de implicare la înzestrarea şi asigurarea suportului logistic al forţelor Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN).

Astfel, a fost întocmit şi transmis instituţiilor din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea industriei de apărare şi proiectul Strategiei privind industria de apărare. Aceste două proiecte vizează restructurarea şi eficientizarea sectorului producţiei pentru apărare, cu consultarea instituţiilor din cadrul SNAOPSN. Prin ambele proiecte, sunt propuse măsuri pentru menţinerea domeniilor şi sectoarelor de producţie militară cu tradiţie şi importanţă pentru siguranţa naţională, restructurarea şi modernizarea acestora, concomitent cu creşterea


NESECRET

aportului la realizarea unor produse şi servicii competitive pentru sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

A fost elaborat şi promovat Acordul între MApN, MAI, SRI şi ME de colaborare în domeniul cercetării-dezvoltării de produse de tehnică pentru apărare, ordine publică şi siguranţă şi a fost înfiinţat Grupul Interinstituţional de Lucru pentru analizarea temelor cu potenţial de finanţare prin Planul Sectorial de Cercetare-Dezvoltare (PSCD/ME) şi a fost demarat procesul de evaluare a proiectelor şi capabilităţilor tehnologice ale operatorilor economici din industria de apărare.


NESECRET

CAPITOLUL VII

Protecţia infrastructurilor critice

Un alt domeniu de actualitate aflat în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării l-a constituit protecţia infrastructurilor critice naţionale. În acest sens, Consiliul a avizat proiectul Hotărârii de Guvern privind desemnarea infrastructurilor critice naţionale, iar prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 1198, din 4 decembrie 2012, a fost finalizat un amplu proces pentru identificarea, evaluarea şi desemnarea infrastructurii critice naţionale şi europene, fiind recuperată întârzierea privind transpunerea corectă şi completă a Directivei 114/2008/CE a Consiliului UE.

Primul-ministru, în calitate de coordonator, la nivel naţional, a activităţii privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurii critice, a susţinut activitatea Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurii critice care şi-a desfăşurat activitatea potrivit prevederilor regulamentare. Centrul de coordonare al protecţiei infrastructurii critice, care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a asigurat permanenta legătură şi informare a tuturor structurilor din cadrul administraţiei publice centrale, precum şi cu mediul privat deţinător de astfel de structuri. Pe baza cadrului normativ creat de autorităţile publice responsabile, fiecare deţinător de infrastructură va crea compartimente specializate în domeniul infrastructurilor critice, care vor îndeplini şi rolul de puncte de contact. Fiecare compartiment va fi condus de un ofiţer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice şi se va afla în subordinea conducătorului autorităţii publice responsabile sau a deţinătorului de infrastructură critică.

Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării prevederilor legislaţiei în vigoare revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Centrul de coordonare a protecţiei infrastructurilor critice. Având în vedere importanţa asigurării protecţiei infrastructurilor critice şi faptul că perturbarea funcţionării acestora poate crea grave disfuncţii în evoluţia normală a statului prin afectarea stabilităţii sociale şi securităţii cetăţenilor, problematica protecţiei infrastructurilor critice a fost abordată, în sistem integrat, în corelare directă cu strategiile iniţiate la nivelul UE în domeniu.

Finalizarea procesului de desemnare a infrastructurilor critice naţionale, ca rezultat al efortului tuturor autorităţilor publice responsabile în domeniu reprezintă punctul de plecare în iniţierea activităţilor pentru stabilirea măsurilor de realizare a unui înalt grad de protecţie al acestora.


NESECRET

CAPITOLUL VIII

Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Întrucât fenomenul evazionist, prin gravitate şi modalităţi de manifestare, afectează capacitatea statului de a se finanţa, prejudiciind implicit asigurarea resurselor sistemului de securitate naţională, Consiliul a continuat şi în anul 2012 demersurile de coordonare a activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.

La nivelul CSAT s-a menţinut preocuparea pentru monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pentru combaterea evaziunii fiscale de mare amploare sau generalizată, sub coordonarea grupului de lucru interinstituţional dedicat prevenirii şi contracarării acestui fenomen, constituit potrivit prevederilor Hotărârii CSAT nr. 69/2010.

Evaluările trimestriale supuse dezbaterii în prima jumătate a anului trecut la nivelul CSAT au evidenţiat o creştere a veniturilor la bugetul consolidat al statului, urmare îndeosebi a măsurilor fiscale adoptate, activităţilor întreprinse de către instituţiile cu atribuţii în domeniu pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi a măsurilor legislative cu impact în activitatea judiciară. De asemenea, structurile de informaţii cu atribuţii în domeniu şi-au intensificat activităţile, susţinând, printr-un aport informativ constant, activităţile derulate în acest format de cooperare interinstituţională.

Este de menţionat, în context, că, în urma măsurilor aplicate în comun de instituţiile cu responsabilităţi, s-au intensificat acţiunile întreprinse de autorităţile cu atribuţii de control fiscal, precum şi de organele de cercetare şi urmărire penală, în vederea combaterii consecinţelor negative induse de actele de evaziune fiscală (efectuarea de verificări/controale la entităţile implicate în activităţi evazioniste, soldate inclusiv cu dispunerea de măsuri sancţionatorii; deschiderea/continuarea instrumentării de dosare penale pe numele unor persoane angrenate în diverse practici evazioniste; iniţierea măsurilor pentru recuperarea prejudiciilor induse de asemenea activităţi ilicite).

Un accent deosebit a fost pus pe eficientizarea activităţilor desfăşurate în acest format de cooperare interinstituţională, fiind avute în vedere măsuri de optimizare a colaborării la nivel local între structurile instituţiilor implicate, dar şi alte măsuri de ordin organizatoric sau chiar legislativ.

În cursul anului 2012, activitatea referitoare la îmbunătăţirea cadrului legislativ s-a concretizat în adoptarea Legii nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi adoptarea Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care a fost introdusă în Codul penal instituţia confiscării extinse.

În ceea ce priveşte măsurile de ordin legislativ, trebuie precizat că se impun, în continuare, o serie de reglementări normative în măsură să contribuie la diminuarea fenomenului evaziunii fiscale, care ar trebui avute în vedere în viitor de ministerele cu responsabilităţi sau de alte structuri/autorităţi ale statului cu drept de iniţiativă legislativă.


NESECRET

Apreciindu-se că CSAT şi-a îndeplinit rolul de organizare şi coordonare unitară a activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, începând cu a doua jumătate a anului 2012, Consiliul a hotărât trecerea în responsabilitatea Guvernului României a coordonării activităţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, respectiv a evaluării modului în care au fost implementate măsurile stabilite prin Planul comun de acţiune prevăzut de Hotărârea CSAT. Totodată, CSAT a hotărât ca Guvernul României, să-l informeze, periodic, cu privire la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.

În executarea sarcinilor stabilite prin Hotărârea CSAT:

Grupul de Lucru Interinstituţional a asigurat informarea Guvernului României cu privire la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

este în curs de reevaluare Regulamentul de organizare şi funcţionare al Grupului de Lucru Interinstituţional;

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate, a desfăşurat activităţi specifice, conform competenţelor.

Totodată, în vederea eficientizării activităţilor de combatere a evaziunii fiscale, Ministerul Afacerilor Interne a colaborat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Serviciul Român de Informaţii, în vederea identificării soluţiei de accesare a unor aplicaţii administrate la nivelul Ministerului Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte fenomenul infracţional la nivelul porturilor maritime, CSAT a continuat să monitorizeze activităţile derulate în cadrul Grupului de Lucru Interinstituţional constituit în baza Hotărârii CSAT adoptate în anul 2011, privind cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime.

În baza formatului de cooperare instituit, organele cu atribuţii de control fiscal, precum şi cele de cercetare şi urmărire penală au beneficiat de un aport informativ nemijlocit din partea structurilor de informaţii cu atribuţii în domeniu.

În executarea sarcinilor stabilite prin Hotărârea CSAT din anul 2011, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat semestrial CSAT Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime.

Cu toate că evaluarea semestrială asupra rezultatelor obţinute în acest format a relevat unele aspecte pozitive, fiind dispuse măsuri de natură să contribuie la diminuarea actelor evazioniste derulate în/prin porturile maritime, este de precizat că, în continuare, se menţin la un nivel ridicat acţiunile din sfera crimei organizate, contrabandei şi evaziunii fiscale derulate în zona porturilor de la Marea Neagră. Se impune, ca atare, derularea şi în viitor a unor acţiuni mai energice pentru eradicarea acestui fenomen, subsumat chiar celor dedicate combaterii în general a evaziunii fiscale de mare amploare.

NESECRET

Pagina 32 din 46

NESECRET

În scopul gestionării în mod integrat a evaziunii fiscale, indiferent de spaţiul de manifestare a acesteia, la solicitarea Guvernului României, în prima şedinţă din 2013, CSAT a decis ca această problematică să fie transferată în coordonarea Guvernului României, care, periodic, va informa CSAT cu privire la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime.

NESECRET

Pagina 33 din 46

NESECRET

CAPITOLUL IX

Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional

În vederea asigurării unei componente importante a infrastructurii esenţiale pentru securitatea naţională, Consiliul a adoptat, în anul 2012, o hotărâre privind măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, Guvernul României, prin Ministerul Societăţii Informaţionale în calitate de coordonator, fiind instituţia responsabilă de punerea în aplicare şi de operaţionalizarea acestor măsuri.

Deciziile adoptate de către CSAT, în anul 2010 şi la începutul anului 2011, au vizat îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

A. Implementarea cadrului de reglementări naţionale, stabilirea rolului instituţional şi a responsabilităţilor în realizarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional;

B. Asigurarea suportului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru administrarea şi furnizarea serviciilor societăţii informaţionale;

C. Elaborarea şi implementarea politicilor de securitate asociate serviciilor şi infrastructurilor.

Mai mult decât atât, prin hotărârea adoptată de către Consiliu la data de 25.06.2012, pentru luarea măsurilor necesare implementării unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, s-a impus întreprinderea următoarelor acţiuni/proiecte, aflate în sfera de responsabilitate a Guvernului României, coordonator fiind Ministerul Societăţii Informaţionale:

1. Elaborarea strategiei naţionale şi a planului de acţiuni pentru implementarea, în România, a prevederilor „Agendei digitale pentru Europa 2020” (din raportul MSI reiese că a fost asumat un nou termen: iunie 2013);

2. Realizarea Infrastructurii Comune de Comunicaţii Electronice a statului (ICCES) şi a Intranetul statului (prin Legea nr. 139, din 18.07.2012, a fost respinsă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2011, privind constituirea ICCES, din acest motiv neputând fi elaborate politici şi strategii care să vizeze aceste infrastructuri);

3. Adoptarea actului normativ referitor la „Politica Generală de Securitate a Informaţiilor serviciilor publice disponibile online” (pe site-ul MSI de află proiectul Ordinului ministrului de resort pentru aprobarea Normelor de securitate pentru serviciile publice on-line, document elaborat la începutul anului 2012);

4. Reglementarea, prin act normativ, a compatibilităţii tuturor sistemelor informatice de interes naţional ;

5. Promovarea prevederilor legislative care să favorizeze „Stimularea instrumentelor electronice în activităţile comerciale şi financiare pentru mediul economic şi pentru achiziţii publice de bunuri şi servicii” (nu au fost iniţiate demersuri privind promovarea prevederilor legislative care să favorizeze implementarea);


NESECRET

6. Uniformizarea achiziţiilor de echipamente IT şi softurile aferente, în vederea compatibilizării acestora cu cele deja existente (în acest sens, MSI a achiziţionat, centralizat în numele Guvernului, licenţe Microsoft pentru autorităţile centrale, prin încheierea unor contracte în trimestrul al IV-lea din 2012);

7. Promovarea prevederilor legislative care să favorizeze utilizarea procedurilor electronice pe Platforma „Punctul de Contact Unic Electronic” (PCU). Chiar dacă platforma este disponibilă încă din data de 28 noiembrie 2011, nu au fost promovate prevederile legislative aferente. MSI a încheiat doar protocoale, cu un număr de 46 de instituţii ce au fost înrolate, iar M.A.I. a organizat mai multe sesiuni de instruire a autorităţilor locale competente înscrise în PCU.

Până în prezent, în vederea implementării prevederilor Hotărârii Consiliului, au fost demarate şi dezvoltate (încă din anul 2011) unele servicii şi sisteme informatice de interes naţional, aflate în diverse stadii de implementare, după cum urmează:

Sistemul Naţional Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP);

ImpTax (proiect care va interfaţa cu SNEP);

Portalul www.ghiseul.ro;

Platforma D112 (de preluare şi verificare a declaraţiilor, contribuţiilor sociale, situaţiilor financiare şi altele);

PatrimVen - utilizarea în comun a informaţiilor privind patrimoniul persoanelor fizice şi conturile bancare ale acestora, în vederea informării corecte a cetăţenilor; lupta împotriva evaziunii fiscale;

Creşterea responsabilităţii administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (ForExeBug);

Sistemul de emitere de către unităţile trezoreriei statului şi utilizarea de către unităţile administrativ-teritoriale a extraselor de cont în format electronic „ContTrez”;

Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI);

Cardul de sănătate;

Reţeta electronică;

Dosarul electronic de sănătate.

În baza prevederilor Hotărârii CSAT nr. 48/2012, privind măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional şi din analiza stadiului îndeplinirii hotărârilor CSAT referitoare la dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, s-au constatat următoarele:

a) Depăşirea termenelor pentru majoritatea responsabilităţilor stabilite prin Hotărârea CSAT nr.48/2012, cauzate, în principal, de:

insuficienta implicare a factorilor de decizie la nivelul unor ministere (MSI în calitate de coordonator) şi lipsa de cooperare interinstituţională;


http://www.ghiseul.ro/

NESECRET

calitatea scăzută sau lipsa personalului de specialitate din administraţia publică, aferent domeniului IT şi serviciilor societăţii informaţionale, aspecte generate de nivelul scăzut de salarizare şi lipsa de atractivitate comparativ cu sectorul privat;

chiar dacă s-au constituit o serie de grupuri de lucru interinstituţionale, din păcate nu s-au înregistrat progrese semnificative, ce ar fi trebuit concretizate prin norme, proiecte de H.G. care să reglementeze şi să uniformizeze problematica serviciilor şi sistemelor informatice de interes naţional.

b) Deşi au fost alocate resurse financiare însemnate, nu a existat o abordare coordonată şi coerentă în conceperea şi implementarea proiectelor necesare societăţii informaţionale, fiind întâlnite situaţii de paralelism şi de dotări insuficiente.

c) Nu există o evidenţă clară cu privire la proiectele tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor (TIC) finalizate sau în curs de finalizare la nivelul administraţiei locale şi centrale precum şi nici la nivelul de dotare hardware şi software la scară naţională.

d) Nu există o abordare sectorială şi teritorială, atât în domeniul telecomunicaţiilor (înfiinţarea de reţele de comunicaţii departamentale şi municipale, considerate ca nişte componente de sisteme informatice), cât şi în domeniul IT, prin aceea că sistemele informatice publice sunt în totalitate de tip „insular” (nu comunică între ele în cadrul unor procese inter-instituţionale) şi nu utilizează resurse informaţionale, eventual şi informatice comune.

Se impune reconfigurarea rolului şi responsabilităţilor instituţionale în vederea impulsionării procesului de definire şi implementare a societăţii informaţionale la standarde europene, obligaţie ce revine Guvernului României prin Ministerul Societăţii Informaţionale, în calitate de coordonator.

Este necesară reevaluarea modului în care au fost definite şi îşi îndeplinesc responsabilităţile centrele naţionale din subordinea MSI (Centrul Naţional România Digitală, Centrul Naţional de SuperComputing, Centrul Naţional pentru Managementul Societăţii Informaţionale, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică/CERT-RO).

e) În anul 2013, printre priorităţile instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul implementării unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, trebuie să se regăsească:

reglementarea prin hotărâri, norme, proceduri a proiectelor ce privesc implementarea, operaţionalizarea şi funcţionarea ICCES şi a Intranetul statului, managementului identităţii electronice în schimbul de date, informaţii, documente şi arhivarea electronică a documentelor;

elaborarea de norme şi standarde de securitate pentru serviciile publice disponibile „on-line” prin sisteme informatice;

stimularea instrumentelor electronice în activităţile comerciale şi financiare pentru mediul economic şi pentru achiziţii publice de bunuri/servicii;


NESECRET

utilizarea procedurilor electronice pe Platforma „Punctul de Contact Unic Electronic”;

în paralel cu realizarea şi funcţionarea unor astfel de servicii şi sisteme informatice, un accent deosebit va trebui pus pe implementarea standardelor de securitate cibernetică (a bazelor de date şi a schimburilor electronice de informaţie), respectiv a unor mecanisme de monitorizare/colectare a eventualelor evenimente şi incidente de securitate, conform Strategiei de securitate cibernetică.


NESECRET

CAPITOLUL X

Protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale

Principalul obiectiv al activităţii Consiliului în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate a fost realizarea cadrului legal care să asigure aplicarea unitară a reglementărilor pe linia protecţiei informaţiilor clasificate în toate structurile subordonate.

În acest context, Consiliul a susţinut completarea cadrului de cooperare internaţională în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, în vederea facilitării - cu prioritate - a colaborării între structurile din sistemul de securitate autohton şi cele ale altor state. În acest sens, au fost semnate sau s-a aprobat iniţierea unor acorduri în această materie cu state precum cele din cadrul UE, Serbia, Republica Moldova şi Emiratele Arabe Unite.

Consiliul a monitorizat în continuare activităţile derulate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, dispunând măsuri destinate asigurării respectării cadrului normativ în materie.

Astfel, în contextul prezentării de către SRI a constatărilor şi concluziilor rezultate din activitatea desfăşurată în anul 2011 pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă, au fost stabilite măsuri concrete specifice domeniului, care au revenit exclusiv în sarcina Guvernului (SRI având obligaţia să asigure, în condiţiile legii, asistenţă de specialitate).

Concluziile de la acel moment indicau creşterea numărului incidentelor de securitate nesoluţionate şi tergiversarea nejustificată a finalizării demersurilor de reclasificare/ declasificare a informaţiilor secretizate în baza legislaţiei anterioare. Acestea au fost generate, în principal, de dezinteresul / interesul scăzut al factorilor cu atribuţii nemijlocite pe linia protecţiei informaţiilor clasificate din cadrul entităţilor deţinătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite de cadrul legal în domeniu.

Urmare a deciziilor CSAT, în anul 2012 a fost înregistrată o diminuare (în comparaţie cu 2011) a numărului incidentelor de securitate şi s-a constatat o mai bună implicare a factorilor de decizie din unităţile în cadrul cărora s-au produs astfel de incidente, pentru soluţionarea acestora (inclusiv a celor produse anterior). Totodată, s-au intensificat şi demersurile întreprinse de deţinătorii de informaţii secretizate în baza legislaţiei anterioare pentru aducerea lor sub incidenţa legislaţiei actuale (procedura nefiind însă finalizată la toate instituţiile).

În calitate de coordonator al activităţii în domeniul securităţii naţionale, Consiliul a avizat iniţierea de către Serviciul Român de Informaţii a relaţiilor de cooperare cu instituţii şi structuri cu atribuţii similare din alte state, precum şi participarea la activităţi organizate în format internaţional. Aceste demersuri sunt absolut necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de cunoaştere şi anticipare a evoluţiilor mediului internaţional de securitate, ceea ce presupune gestionarea, inclusiv în cooperare, a riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale şi a celor euroatlantice.


NESECRET

În anul 2012, în scopul planificării, organizării şi administrării securităţii la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi departamentale, în urma analizării şi evaluării observaţiilor şi propunerilor primite de la structurile militare şi a experienţei acumulate, a fost elaborată o nouă ediţie a Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării Naţionale”, în limitele impuse de legislaţia naţională în vigoare.

De asemenea, au fost elaborate o serie de ghiduri/dispoziţii pentru reglementarea unor activităţi din domeniul INFOSEC.

Pentru implementarea şi respectarea angajamentelor internaţionale pe care Ministerul Apărării Naţionale şi le-a asumat după aderarea României la NATO şi UE, precum şi pentru aplicarea acordurilor de protecţie reciprocă a informaţiilor clasificate cu alte state, în anul 2012 s-au desfăşurat următoarele activităţi: participarea la reuniunile grupului de lucru responsabil cu pregătirea, organizarea şi desfăşurarea Conferinţei Comitetului Militar NATO, din perioada 14 – 16 septembrie 2012, în România; participarea la evaluarea permanentă a securităţii Centrului Administrativ „Mihail Kogălniceanu”, monitorizarea principalelor evenimente din domeniul securităţii, luarea măsurilor necesare pentru menţinerea şi ridicarea nivelului securităţii obiectivelor; implementarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

În vederea implementării Capabilităţii pentru răspuns la incidente de securitate IT (Computer Incident Response Capability - CIRC) s-a desfăşurat o serie de activităţi pentru Operaţionalizarea Centrului Tehnic Principal, astfel: instalarea, testarea, introducerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei platformelor ArcSight ESM şi EnCase Enterprise în reţelele administrate de Ministerul Apărării Naţionale; menţinerea în funcţiune a platformei software şi hardware destinată monitorizării evenimentelor reţelei NetCM a Ministerului Apărării Naţionale, utilizată în scopul recalculării pensiilor cadrelor militare; activităţi de cooperare în domeniul apărării cibernetice/răspunsului la incidentele de securitate IT cu structuri militare similare.

În procesul de autorizare a accesului la informaţii naţionale, NATO şi UE clasificate pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale, s-au desfăşurat activităţi procedurale specifice de verificare şi eliberare a documentelor de securitate.

Totodată, în anul 2012 s-au executat activităţi specifice în sprijinul protecţiei documentelor clasificate naţionale, NATO şi UE.

În domeniul securităţii industriale, activitatea desfăşurată a avut drept scop: a) creşterea eficienţei inspecţiilor de securitate la sediul operatorilor economici care

derulează contracte clasificate, în scopul asigurării protecţiei informaţiilor clasificate şi a verificării modului de gestionare a acestora;

b) analizarea solicitărilor, verificarea operatorilor economici care solicită efectuarea de operaţiuni cu produse speciale sau cu dublă utilizare, în scopul eliminării disfuncţiilor semnalate prin exploatarea eficientă a informaţiilor primite de la alte agenţii şi transmiterea în


NESECRET

timp oportun, la Oficiul de control al importurilor şi exporturilor de produse speciale, a punctului de vedere pentru fundamentarea avizului Ministerului Apărării Naţionale;

c) analizarea cu responsabilitate a solicitărilor privind eliberarea permiselor de vizită, verificarea personalului şi eliberarea în timp oportun a documentelor;

d) analizarea solicitărilor privind eliberarea de avize pentru activităţi de aerofotografiere/ aerofilmare.

În domeniul INFOSEC au fost desfăşurate următoarele activităţi: a) elaborarea politicii INFOSEC, coordonarea şi controlul modului de aplicare a

acesteia la nivelul Armatei României; b) acreditarea/reacreditarea sistemelor informatice şi de comunicaţii naţionale, NATO

şi UE, conform domeniilor de competenţă; c) coordonarea şi desfăşurarea activităţii de cercetare, proiectare, realizare, testare şi

evaluare a pachetelor, produselor şi profilelor de protecţie INFOSEC; d) managementul activităţii de protecţie TEMPEST în Ministerul Apărării Naţionale; e) activităţi de cooperare cu structurile din Sistemul naţional de apărare, ordine publică

şi securitate naţională (SNAOPSN) prin participarea la grupuri de lucru comune în domeniile specifice de activitate.

În anul 2012, activitatea desfăşurată în domeniul criptologic a fost concentrată pe următoarele aspecte:

a) elaborarea standardelor, metodologiilor, procedurilor şi instrucţiunilor de aplicare a reglementărilor referitoare la activitatea criptologică în Ministerul Apărării Naţionale;

b) asigurarea managementului contului cripto naţional al Ministerului Apărării Naţionale;

c) asigurarea managementului contului cripto NATO şi UE al Ministerului Apărării Naţionale;

d) avizarea şi autorizarea personalului Ministerului Apărării Naţionale care urmează să lucreze cu cifrul de stat, precum şi cu sistemele criptografice care nu sunt incluse în cifrul de stat;

e) autorizarea complexelor de cifru şi a conturilor cripto naţionale/locaţiilor cripto NATO/UE;

f) coordonarea, controlul şi evaluarea activităţii criptologice în Ministerul Apărării Naţionale;

g) generarea materialelor criptografice naţionale, NATO şi UE; h) coordonarea şi executarea activităţii de mentenanţă şi implementare a sistemelor

criptografice naţionale, NATO şi UE; i) coordonarea activităţilor de implementare şi operaţionalizare a infrastructurii de

chei publice.

În acelaşi timp, Serviciul de Informaţii Externe, în calitate de autoritate naţională în criptologie, a întreprins următoarele măsuri:

a) a organizat întruniri cu caracter periodic ale reprezentanţilor SIE, MApN şi SRI pe linia reglementării activităţii oficiale de criptologie la nivel naţional, a stabilit un calendar al activităţilor şi direcţiilor generale de acţiune în vederea implementării prevederilor hotărârilor CSAT cu relevanţă în materie;


NESECRET

b) a elaborat proiecte pentru standarde naţionale şi metodologii privind evaluarea şi certificarea produselor şi sistemelor criptografice utilizate pentru protecţia informaţiilor clasificate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice;

c) a adoptat, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale şi a publicat în Monitorul Oficial, Ordinul Comun pentru aprobarea unei metodologii de evaluare şi certificare a produselor şi sistemelor criptografice, care completează Directiva INFOSEC 14 emisă de ORNISS, precum şi standardul de securitate criptografică.

Pe linia cifrului de stat, SIE a operaţionalizat o legătură de comunicaţii prin cifrul de stat între MAE şi SRI; de asemenea, a dezvoltat şi pus la dispoziţie un sistem criptografic din clasa cifrului de stat pentru Ministerul Afacerilor Interne.

Pe linia evaluării produselor criptografice, SIE a evaluat un produs criptografic pentru a fi introdus în Catalogul Naţional cu produse criptografice destinate vehiculării de informaţii naţionale clasificate şi a participat la certificarea altor patru produse.

Având în vedere iniţiativele actuale pentru dezvoltarea domeniului de apărare cibernetică atât la nivel naţional, cât şi în cadrul NATO, UE şi OSCE, precum şi necesitatea stringentă de protejare a sistemelor informatice şi de comunicaţii, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, principalele activităţi desfăşurate în domeniul apărării cibernetice au constat în:

a) identificarea şi implementarea unui set echilibrat de măsuri de securitate; b) monitorizarea permanentă a stării de securitate a SIC militare conectate la

INTERNET şi a reţelei private INTRAMAN; c) elaborarea şi publicarea de Buletine de securitate cibernetică pentru semnalarea

unor vulnerabilităţi identificate în SIC militare şi măsuri pentru prevenirea, detectarea şi recuperarea datelor şi sistemelor în urma oricărui tip de atac cibernetic împotriva infrastructurii informatice şi de comunicaţii militare;

d) participarea la exerciţiile organizate, atât la nivel naţional (Cetatea-CISEX) cât şi internaţional (NATO Cyber Defence Exercise – CC12, NATO Crises Management – CMX12, International Cyber Defence Workshop, Combined Endeavour), în scopul exersării/testării responsabilităţilor tehnice şi operaţionale ale capabilităţilor de apărare cibernetică şi acumulării de cunoştinţe referitoare la noile tehnologii din domeniul TIC, politicile şi procedurile implementate la nivelul NATO şi naţiunilor membre;

e) participarea la şedinţele de elaborare şi promovare a Strategiei de securitate cibernetică a României, împreună cu celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, siguranţă şi ordine publică sub coordonarea Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;

f) participarea la şedinţele Comitetului de Coordonare a Centrului Naţional pentru Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică/MSI;

g) participarea la reuniunile Echipei de proiect pentru apărare cibernetică (PT CD) organizate de Agenţia Europeană de Apărare, în vederea realizării unei capabilităţi de apărare cibernetică la nivelul UE;

h) realizarea schimbului de informaţii cu NATO Computer Incident Response Capability (NCIRC), UE şi OSCE, pe baza acordurilor încheiate, precum şi cu structurile similare de la nivel naţional CYBERINT/SRI, CERT-RO/MSI, CORIS/STS;


NESECRET

i) cooperarea cu structurile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru asigurarea capacităţii de reacţie la atacuri cibernetice, precum şi pentru investigarea incidentelor IT.

Conform atribuţiilor privind managementul activităţii de cifru la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, coordonarea şi controlul activităţii de conducere în secret, comunicaţii operative, cifrate şi radio US, atât la pace cât şi la mobilizare pentru unităţile MAI, s-au realizat:

- întreprinderea demersurilor pentru proiectarea şi operaţionalizarea sistemului criptografic JUPITER pentru protecţia informaţiilor în format electronic clasificate NATO RESTRICTED;

- acreditarea SIC «OBSH» pentru asigurarea unui instrument sigur şi stabil necesar gestionării, în condiţii de securitate şi operativitate maximă, a informaţiilor în format electronic dedicate «Operaţiunii Black Sea Harmony».

NESECRET

Pagina 42 din 46

NESECRET

CAPITOLUL XI

Numirea în funcţii, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general

Pe întreg parcursul anului 2012, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a îndeplinit atribuţiile legale în domeniu. Astfel, a avizat şapte numiri în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, vice-amiral, similare şi superioare acestora, a emis trei hotărâri privind participarea unor colonei la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi 13 de hotărâri pentru aprobarea propunerilor de acordare a gradelor de general (sau similare).

De asemenea, Consiliul a emis o hotărâre prin care a avizat numirea unui ofiţer în funcţia de adjunct al directorului Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii.


NESECRET

CAPITOLUL XII

Aplicarea unor prevederi din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu implicaţii în domeniul securităţii naţionale

Urmare a modificării şi completării art. 46 din Legea Concurenţei, în luna iulie 2011, prin Legea nr. 149/2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a fost investit cu o competenţă nouă, potrivit căreia, în esenţă, este abilitat să propună Guvernului să emită o hotărâre prin care să se interzică unele operaţiuni economice care prezintă riscuri pentru siguranţa naţională.

Operaţiunile avute în vedere de legiuitor se referă, pe de o parte, la cele de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active, precum şi, pe de altă parte, la operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate Consiliului Concurenţei, întrucât depăşesc un anumit prag valoric prevăzut de lege.

În aplicarea acestor prevederi legale, CSAT a instituit reguli procedurale menite a fundamenta analizele asupra cazurilor respective, efectuate de către structurile din sistemul de securitate naţională, dar şi de către autorităţile de stat cu responsabilităţi directe în domeniile vizate.

În esenţă, vor fi supuse analizelor de specialitate acele operaţiuni care se circumscriu anumitor domenii, clar determinate şi care sunt evidenţiate ca atare în Strategia Naţională de Securitate sau în strategiile sectoriale de securitate.

Rezultatele evaluării şi propunerile rezultate se supun analizei CSAT în situaţia în care se propune emiterea unei hotărâri prin care operaţiunea să fie interzisă.

În ipoteza în care operaţiunea nu este susceptibilă să afecteze siguranţa naţională, deci nu este implicată exercitarea competenţei CSAT, Secretariatul acestuia va comunica părţilor în cauză concluzia evaluărilor efectuate de către instituţiile de stat specializate, cărora li s-a solicitat punctul de vedere.

Având în vedere că anumite termene şi unele reguli procedurale stabilite în Regulamentul privind concentrările economice, aprobat de către Consiliul Concurenţei, nu sunt corelate cu dispoziţiile legale, prevăzute în Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, Hotărârea CSAT nr. 73/2012 constituie o adaptare a normelor emise de către Consiliul Concurenţei la prevederile legii organice a CSAT.

Întrucât dispoziţiile/regulile prevăzute în hotărârea Consiliului vizează o sferă largă de solicitanţi (societăţi private române, străine, etc.), aceasta a fost publicată, în întregime, pe pagina oficială de internet a CSAT.


NESECRET

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2013

În anul 2013, evoluţiile pe plan internaţional, în special pe plan european, vor continua să ocupe un rol important pe agenda externă a României. Se va urmări, în continuare, creşterea profilului şi rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu al Alianţei de adaptare la noul context internaţional. Astfel, se va acţiona prioritar pentru:

continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, ca misiune importantă a Alianţei, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, a principiului solidarităţii şi a principiului asigurării protecţiei întregului teritoriu;

asumarea unor iniţiative de tipul „smart defence”, care să faciliteze întărirea capacităţilor militare ale Alianţei, în actualul context de restricţii financiare;

promovarea consolidării statutului României în cadrul Alianţei prin găzduirea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA şi integrarea lor în viitorul sistem NATO;

finalizarea tuturor Aranjamentelor de Implementare ale Acordului dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, precum şi aplicarea acestora, în contextul în care, după declararea Summitului NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilităţii interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operaţională la orizontul anului 2015, care va constitui capabilitatea iniţială a sistemului NATO;

consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în contextul Summitului NATO de la Chicago;

susţinerea, în continuare, ca poziţie de principiu, a politicii „uşilor deschise”, promovând continuarea extinderii Alianţei în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică;

continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziţie din Afganistan, care va permite iniţierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de către NATO.

Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe româneşti şi este cel mai important parteneriat de anvergură globală a României, astfel că, printre priorităţile anului 2013 se numără operaţionalizarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic, cu valorificarea la maximum a oportunităţilor de cooperare în domeniile acoperite de aceasta, precum şi implementarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

Totodată, România va pune accent, în anul 2013, pe fructificarea parteneriatelor în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică. Va fi continuată dezvoltarea şi implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.


NESECRET


Un alt obiectiv prioritar al României rămâne aderarea la Spaţiul Schengen, pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de toate instituţiile europene (Consiliul UE, Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European), statul român urmând să intensifice dialogul cu toate statele membre, la toate nivelurile.

Principalele direcţii de acţiune ale României se vor axa pe creşterea şi consolidarea profilului şi rolului său în cadrul Uniunii Europene. Acţiunile României se vor concentra şi asupra continuării contribuţiei în planul Politicii Comune de Securitate şi Apărare, având în vedere poziţia statului român de contributor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât şi militar. De asemenea, vor fi avute în vedere dosare cu valenţe strategice, precum cele privind Strategia Europeană a Dunării, regiunea Mării Negre şi securitatea energetică.

Elaborarea unei strategii naţionale de securitate nucleară pentru perioada 2013-2018 constituie un alt obiectiv important, având ca scop realizarea cadrului general necesar abordării unitare şi coerente a obiectivului referitor la îmbunătăţirea securităţii nucleare, precum şi conjugarea eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, ce se afirmă puternic ca o latură aparte a securităţii naţionale, regionale şi globale. Este necesară susţinerea activă a intereselor strategice directe ale României în vederea concretizării unor decizii majore care să conducă la dezvoltarea coridorului sudic, în particular Nabucco, AGRI.

Pentru anul 2013, Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizează, în principal, domenii precum: mediul internaţional de securitate - orientări de bază, parteneriate strategice; securitate şi apărare naţională, incluzând apărarea naţională şi apărarea colectivă, ordinea publică, Comunitatea Naţională de Informaţii, securitatea energetică, combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale; dezvoltarea unor servicii, sisteme informatice şi comunicaţii de interes naţional.

CONSILIER DE STAT, SECRETARUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII, General ION OPRIŞOR

Date post:	26-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

NESECRET DSN 1/312, din 21.03.2013 ROMÂNIA CONSILIUL ... · referitoare la prevenirea şi...

Documents