Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol 2

8/14/2019 Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol 2

1/248

Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10................................................................................................3Partea II...................................................................................................................................................352. CUM NSEAL DIAVOLUL PE OM.............................................................................................353. DESPRE MOARTE .......................................................................................................................1054. DESPRE MOARTEA CELOR PCTOI...................................................................................1655. DESPRE FRICA DE DUMNEZEU...............................................................................................1856. DESPRE PAZA MINTII.................................................................................................................30

57. SFNTA SPOVEDANIE................................................................................................................4458. SFNTA IMPRTANIE...............................................................................................................................................................5259. SFNTA CRUCE...........................................................................................................................5660. DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU...................................................................................5861. DESPRE FELUL LACRIMILOR ..................................................................................................5962. HARUL MANTUIRII ....................................................................................................................6163. DESPRE IUBIREA DE ARGINT ..................................................................................................6364. POCAINTA IMPARATULUI MANASE ......................................................................................6465. CUGETAREA LA MOARTE ........................................................................................................6666. CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA.........................................70

67. JUDECATA DE APOI.....................................................................................................................7368. DESPRE VISE SI VEDENII FALSE ............................................................................................7769. DREAPTA CREDIN..................................................................................................................8570. DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA..................................9071. INTREBARI DE CREDINTA........................................................................................................9272. DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII..........................................................................9773. ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA ..................................................9874. CINSTIREA MAICII DOMNULUI ............................................................................................10475. PUTEREA SFINTEI CRUCI .......................................................................................................10576. CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA .....................................................................................10677. VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI ....................................................................................109

78. ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII ..........................................................11179. STILUL VECHI SI NOU .............................................................................................................11480. PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA ....................................................................................11781. PATIMA DOMNULUI .................................................................................................................12282. CINSTIREA MAICII DOMNULUI.............................................................................................12583. CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA.......................................................12884. SA NU JUDECAM PREOTII !....................................................................................................13285. LUCRAREA CONSTIINTEI.......................................................................................................13486. NUNTA CRESTINA.....................................................................................................................13687. IDOLUL NOROC.........................................................................................................................14588. INIMA DE MAMA ......................................................................................................................147

89. MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA .......................................15590. SINODUL AL VII -LEA ECUMENIC ........................................................................................16191. PILDA SEMANATORULUI .......................................................................................................16392. PROOROCII MINCINOSI...........................................................................................................16993. DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE cuprins................................................................17894. DRUMUL SUFLETULUI DUP MOARTE ..............................................................................17995. DESPRE IAD................................................................................................................................19196. DESPRE RAI ...............................................................................................................................19997. DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI MAGIE ............................................20698. DESPRE RUGCIUNE...............................................................................................................212

Page 1 of 248


2/248

52. CUM NSEAL DIAVOLUL PE OM

99. SFATURI DUHOVNICESTI .......................................................................................................227Ce se intampla cu sufletul dupa moarte si cum poate fi el ajutat........................................................237

Page 2 of 248


3/248

Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol.

1-10

Partea II


n cele ce urmeaz, vom vorbi despre sfatul dracilor; cum i nvat dracii peoameni sa amne pocainta.

Era un calugar pustnic, ascet mare n pustie n partile Alexandriei, cu numeleIlarion, mare sihastru. Avea aproape o suta de ani.

S-a rugat lui Dumnezeu ctiva ani de zile: "Doamne, sa-mi arati mie care estesfatul dracilor cu care ei cstiga cele mai multe suflete pentru mparatia iadului!Care-i mestesugul lor si metoda de a-i ntoarce pe oameni de la calea cea buna,pentru a-i face robi pacatului, si a-i duce n iad. Cum cstiga ei mai multe sufletepentru iad, dect ngerii pazitori pentru mparatia cerului?" S-a rugat parinteleun an, doi, trei si nu i-a raspuns Dumnezeu.

ntr-o noapte, stnd el la rugaciune, n puterea noptii fiind, afara era luna caziua, aude un glas: "Avva Ilarioane!" "Ce este, Doamne?" "Ia Sfnta Cruce nmna, ia toiagul tau, fa semnul Sfintei Cruci, iesi din chilie si mergi pna npoiana din apropiere si, cnd vei ajunge n poiana, stai lnga un copac, acolo.Dar sa nu te temi de ce vei vedea! Stai acolo si uita-te n mijlocul poienii pnavoi veni".

El, cnd a auzit ca l-a nvatat sa se narmeze cu semnul Sfintei Cruci, a cunoscutca este de la Dumnezeu chemarea. S-a dus batrnul, zicnd n minte rugaciuni,si a ajuns n poiana. Era liniste mare; nu batea vntul n noaptea aceea. Numailuna si stelele se vedeau. S-a dus batrnul calugar lnga un copac si statealund aminte.

Deodata, vede ca n mijlocul poienii apare un jilt, un tron mparatesc. Parca erade fulgere, ca para focului. nti scaunul a aparut si s-a minunat. Dupa aceeavede ca vine satana si se asaza pe scaun. Avea umerii ca nicovala. Pielea lui eraca cerneala, cu peri ca de urs, cu gheare puternice. Avea o coroana facuta numaidin serpi, si tinea n mna un toiag n chip de balaur.

Cnd l-a vazut, s-a nsemnat cu semnul Sfintei Cruci. Satana s-a asezat pescaunul acela si a batut de trei ori din palme. Cnd a batut, s-a umplut vazduhulde cete dracesti. Polcuri de draci, mii si milioane. Unii, care pareau sa fie cei mai

Page 3 of 248


4/248


mari, boieri de-ai iadului, stateau aproape de el. Altii, deasupra padurii si altii,prin vazduh; ct vedeai, numai cete dracesti.

Cnd a vazut calugarul atta amar de iad acolo si attia diavoli, si-a adus amintede cuvntul din chilie, care i-a zis "sa nu te temi", s-a narmat cu semnul SfinteiCruci si statea atent.

Atunci, dupa ce s-au adunat cat nisipul marii, n toate partile nu se vedeau dectcete de diavoli, s-a sculat satana n picioare si a zis:- V-am adunat n noaptea asta, n miezul noptii aici, ca vreau sa fac un examencu voi. Trebuie sa dati un examen greu. Stiti voi de ce v-am chemat?Si a zis unul:- Stapne, nu stim!- Iata de ce v-am chemat aici. Sa iasa la raport fiecare din voi, care stie cel maibun mestesug de a nsela oamenii si a-i aduce n mparatia mea. Si sa-mi aratecum nseala el lumea si cum l prosteste pe om si-l nseala de-l aduce la muncacea vesnica si la mparatia noastra. Care-i metoda, care-i mestesugul vostru, cavoi n toata lumea, aceasta treaba aveti, sa nselati sufletele oamenilor? Sa va

vad ct de iscusiti sunteti voi n a nsela sufletele oamenilor!

Cel ce ma loveste n gndire, daca are sa-mi spuna un sfat cum nseala lumeaasa cum gndesc eu, iata i voi da sa conduca trei minute iadul, l voi punemparat trei minute n locul meu, si-l voi face mare general peste ceilalti.

Atunci a iesit unul din multime si a zis:- Sa traiesti, ntunecimea ta! Am venit sa dau raport, cum nsel eu pe oameni!- Ei, sa vedem! - Eu, zice el, i spun omului asa: "Mai omule, mai du-te labiserica, mai posteste, mai roaga-te, mai fa chiar si milostenie, si alte faptebune. Mai, dar nici cu dracul nu te strica! Mai du-te la restaurant, mai mergi lacrsma, la jocuri, la petreceri, la jocuri de noroc, ca si cu lumea asta sa te maiveselesti!"

Cu aceasta metoda am nselat pe foarte multi. Le dau n gnd, ca alta putere n-am! Din iad alta putere nu ni s-a dat noua. ngerii din rai au putere de laDumnezeu numai sa-i dea n gnd omului sa faca bine. Noi avem putere numaisa-i dam n gnd omului sa faca rau. Da ca sa-l silim, nu putem, ca omul are desine stapnirea lui data de Dumnezeu. Nu putem cu sila sa-l facem sapacatuiasca; numai daca-i prost si ne asculta ce-i dam n gnd.

Si asa am amagit pe foarte multi. Cnd ies de la biserica, unii se opresc lacrciuma. Acolo fiecare se ntneste cu neamuri, cu prieteni. Mai ia o tuica, maiia un pahar; unul mai ia o tigara, mai vine un lautar sa-i mai cnte. Din cauzaasta omul s-a mpiedicat, nu i-a mai folosit nimic ca a fost dimineata la biserica,caci seara s-a ntors de la slujba noastra. Si tot asa fac cu fiecare.

Si a ntrebat satana:- Pe multi ai nselat?- Sa traiesti, ntunecimea ta, pe multi!- Ai nselat pe cei mai prosti dect tine, dar n-ai facut nici o isprava.

Page 4 of 248


5/248


- De ce, ntunecimea ta? - Tu i spui omului sa mai mearga si la biserica, sa maimearga si la crciuma, sa mearga si la petreceri, sa se mai roage, pe urma samearga la distractii nepermise, dar Hristos i spune n Evanghelie: Nimeni nupoate sluji la doi domni! adica si mie si Lui.

L-ai ndemnat tu, poate omul n-a fost pregatit sufleteste si se duce de cteva ori,dar dupa o vreme vine ngerul si-i da n gnd: "Mai omule, nu poti umbla pe

doua carari; ori cu dracul, ori cu Dumnezeu". Si omul, fiind certat de frica deDumnezeu, se lasa. "Mai, ma tin de una, ca nu este mntuire umblnd pe douacai!"- Ai patit asa?- Am patit si asa!- Vezi! Ti-am spus eu ca tu ai nselat pe cei mai prosti dect tine. Deci sa stii can-ai raspuns bine.

Si a chemat pe un comandant, de acei mari, un capitan si i-a zis:- Ia-l n spate, du-l n adunare si da-i zece toiege la spinare si sa-l trimiti n funduliadului ca-i prost!

L-a batut, n loc sa-i multumeasca! Nu i-a placut sfatul lui. Cauta altul mai bun.

Iese altul la raport:- Sa traiesti, ntunecimea ta! Daca nu te-oi multumi eu, altul nu te multumeste.- Sa te vad, viteazule! Cum te cheama?- Scarabuta ma cheama.- Cum nseli tu pe oameni?- Iata cum, maria ta. Eu i spun omului asa: Mai omule, nu este Dumnezeu, nueste drac, nu este nger, nu este iad, nu este rai, nu este munca vesnica, nu esteslava vesnica, totul este aici n lumea asta! Daca ai ce mnca si ce bea si aifemei si bani multi, daca ai cinste de la oameni, casa si bogatii multe, aici esteraiul. Si daca n-ai, aici este iadul. Deci atta-i, ct i omul pe lumea asta.- Si ai nselat multi?- Multi am nselat!- Si tu ai nselat pe cei mai prosti dect tine. Stiu eu ca ai nselat, dar pe ceiprosti, ca pe cei ce stiu Scripturile nu poti sa-i nseli. Pentru ca Scriptura i spuneomului ca este Dumnezeu, ca este drac, ca este nger, este iad, este rai, estemunca vesnica, este pedeapsa pentru pacat, este rasplata pentru fapta buna nceruri. Scriptura este plina de acest fel de nvataturi si cei care o citesc, nu tecred pe tine.

Ba si mai mult. Dumnezeu, cnd l-a sadit pe om a pus n sufletul si trupul luisimtirea de Dumnezeu. Ct de pagn ar fi cineva, simte ca este o puterenevazuta n sufletul lui si aceasta este constiinta. Constiinta l mustra cnd facerau si-l bucura cnd face bine. Si glasul constiintei nu poate fi un reflex almateriei, ceva material, ca-i de natura nevazuta.

Constiinta este glasul lui Dumnezeu n om si, ndata ce a gretit, l mustra: "De ceai facut asa? Poate sa nu-l mustre nimeni cnd face pacatul. Oricnd greseste,

Page 5 of 248


6/248


aceasta lege pusa de Dumnezeu lui Adam nti, numita si legea firii sau aconstiintei, l mustra imediat.

Uneori asa de tare n mustra, daca este pacatul mare, nct l da aproape ndeznadejde. Se mplinelte atunci cuvntul care spune n psalmi: ntru mustraripentru faradelege ai pedepsit pe om si ai subtiat ca pnza de paianjen sufletulsau (Psalm 38, 14-15). Adica se subtie nadejdea ca pnza unui paianjen si, de

mare mustrare de cuget, mai ca-si pierde nadejdea.

Constiinta, daca se pateaza cu multe pacate, asa de tare l mustra pe om uneori,ca se face lui aceasta mustrare chinuirea chinuirilor. Din cauza constiintei nici nupoate mnca bine, nici nu mai poate dormi, nici pace nu mai are, nici nu sepoate ruga. Constiinta roade, roade ca si cariul n lemn. "De ce ai facut si de ceai mniat pe Dumnezeu cu asemenea pacate?"

Deci, degeaba i spui tu ca nu-i Dumnezeu, caci constiinta i spune si, dupaconstiinta, i spune si Scriptura. Tu zici ca-l nveti pe om ca nu-i Dumnezeu, canu-i drac, ca nu-i nger, ca nu-i iad, ca nu-i rai, dar constiinta i spune ca este si

Scriptura este plina de marturii din care se arata ca exista Dumnezeu, ca estenger, este munca vesnica, este slava vesnica. Deci si tu - i-a zis satana la acelcu raportul, care se lauda ca prin acest sfat nseala multa lume - esti prost si nuaduci mare aport pentru mparatia iadului; nu aduci mare folos!

Asa a patit si acest drac care a venit cu al doilea raport naintea satanei, cum apatit si cel dinti care se lauda ca a facut mare isprava. Adica n loc sa-l laude,sa-l faca mai mare peste multe cete de draci, l-a batut si cu rusine l-a trimis nfundul iadului, ca-i prost si nu stie sa nsele pe oameni.

A nselat, dar a nselat prea putin si prea putine suflete a dus la iad! A patit siacest diavol ca si cel dinti care nvata pe om sa mearga si la biserica si lacrsma si sa faca si de-ale lui Dumnezeu ti de-ale satanei. Deci si acesta a iesitrau.

Si acum dintre cetele dracilor care erau de fata a chemat pe altul la raport. Siera o tacere ntre polcurile dracilor, ca erau milioane de demoni n jurul padurii sia poienii aceleia, si nu iesea nici unul, ca se temeau ca vor pati ce au patitceilalti, ca, n loc de lauda, i bate si i trimite n fundul iadului.

Satana statea pe scaun si astepta sa mai iasa vreo unul la raport, zicnd:- Daca cel ce iese a treia oara, ma loveste n gndire, adica mi spune un plan dea cstiga suflete pentru mparatia iadului, mai bun dect al celor doi care mi-audat raportul mai nainte, atunci eu pe acela l voi face general peste multe ostiridracesti si-l voi pune sa stea pe scaunul meu de mparat al iadului trei minute.

Dupa ce-a zis satana asa, din polcurile cele nenumarate de draci n-a vrut sa maiiasa nimeni, pentru ca se temeau sa nu pateasca ce au patit ceilalti doi, care auraportat mai nainte si nu i-a placut lui.

Page 6 of 248


7/248


Totusi dupa un timp iese unul ghebos, cu patru rnduri de coarne, un picior derata, unul era de cal. Avea semnele iadului pe fruntea lui, coada era lunga, de nustiu cti metri n urma. Si cnd a iesit, s-a dus naintea satanei, cum statea pescaun acolo n mijlocul poienii, si i-a spus:- Sa traiesti, ntunecimea ta! Satana l ntreaba:- Cum te cheama?- Sarsaila, ma cheama!

- Ehei, te vad batrn si grebanos. Mi se pare ca stii tu ceva mestesuguri de ansela suflete, sa le aduci la mparatia mea. Sarsaila a spus:- Nici ntunecimea ta nu stii ce stiu eu!- Sa te vad! Mi se pare ca esti mare mester de a cstiga suflete.- Nici tu nu stii ce stiu eu! Eu am un mestesug, ca am mbatrnit n lupta cusufletele oamenilor de attea mii de ani, prin care multe suflete duc la iad. Cumcad primavara fulgii de zapada, asa cobor suflete n iad n fiecare zi.- Si cum ai reusit sa aduci attea suflete la mparatia mea?- Eu n-am sa spun nici ca diavolul cel dinti, care a iesit la raport, pentru ca sentmpla cum ai zis ntunecimea ta. Omul stie ca nu poate sluji la doi domni sindata l cstiga ngerul de partea lui. Dar, nici n-am sa-i spun omului, ca celalalt

prost, ca nu-i Dumnezeu, nu-i drac, nu-i nger, nu-i iad, nu-i rai. Nu! Pentru caScriptura spune ca este si Dumnezeu si drac si nger si iad.

Eu att i spun omului: "Mai omule, este Dumnezeu, este drac, este nger, estemunca vesnica pentru pacat si slava vesnica pentru fapta buna, dar mai aivreme! Esti prost? Chiar de azi ncepi fapta buna?"

Daca-i copil i spun: "Mai baiete, tu de acum ai de trait! Vine tineretea, trebuie sate casatoresti, trebuie sa petreci n lume! Nu cumva sa-ti pierzi tineretea asadegeaba, doar viata trebuie traita!"

Iar daca-i tnar i spun: "Dupa ce te vei casatori si ti vei face o gospodarie, dupaaceea ai sa ncepi fapta buna. Acum mannca, bea, distreaza-te, fa toaterautatile, ca doar esti tnar. Te va ierta Dumnezeu, ca El stie neputinta omului.Pentru pocainta mai lasa pe mine, lasa pe poimine, lasa pe la anul, maincolo!"

l nvat pe om sa amne pocainta de azi pe mine, de mine pe poimine! "Cemilostenie vrei sa faci acum? Taci din gura! Te pocaiesti aproape de moarte! Vreisa postesti acum, sa-ti cheltuiesti sanatatea trupului? Lasa la batrnete, capostul este pentru cei batrni! Vrei sa te rogi? Sa pierzi tu attea ceasurirugndu-te lui Dumnezeu? Apoi acum ai treaba. Iata, ai sa cresti copii, ai defacut casa si zestre la fete, ai de nsurat si maritat. Ai attea!"

Si-l ncurc cu grijile vietii si tot i spun: "Lasa pe alta data". Cand vine ngerul si-ispune: "Mai, omule, fa un praznic pentru morti!" Eu i spun: "Dar esti prost?Acum ai de mbracat copiii, ai de facut nunta, ai de facut cutare!" ngerul vine si-i spune: "Mai, omule, ia ncepe a posti posturile de peste an, miercurea sivinerea!" Eu i spun: "Nu posti ca ti pierzi sanatatea! Tu trebuie sa muncesti, saaduni averi, ai de crescut copii!"

Page 7 of 248


8/248


Sau vine ngerul si-i spune: "Mai omule, spovedeste-te si lasa pacatul, lasadesfrul, lasa betia, lasa tutunul, lasa njuraturile!" "Ei, dar de pe acum? Maincolo, aproape de moarte, m-oi spovedi la un preot, ma va dezlega si gata. Doarcartea spune sa te apuce sfrsitul cel bun, dar pna atunci poti petrece asa!"

Cu aceasta ma asculta toti, zice diavolul, si fapta buna tot o amna de azi pemine.

Sfnta Scriptura spune altfel. Duhul Sfnt i trezeste pe oameni, zicnd: Astazide veti auzi glasul Lui, sa nu va nvrtosati inimile voastre (Evrei 37,8). Si cumam spus, glasul lui Dumnezeu n om este constiinta, care-l mustra pentru pacatsi-i spune: "Omule, paraseste pacatul! Lasa-te de furat, lasa-te de curvit, lasa-tede njurat, lasa-te de betie, lasa-te de fumat, lasa-te de lucruri rele, de zavistie,de pizma, de cearta". Dumnezeu i porunceste azi, iar noi i spunem lui: "Nuastazi, ci mine, poimine, la batrnete!"

Si-i zicem asa: "Da-mi mie ziua de azi si tu ia-o pe cea de mine!" Si asa, zice,este pacatul la om cum, ai lua un cui mare si cu o barda ncepi a-l bate ntr-un

lemn de stejar uscat. Daca-i dai un ciocan, dpua, trei, cuiul l poti scoate usor.Daca-l bati pe jumatate, este mai greu, iar daca l bati de tot, trebuie sa crapilemnul!

Asa-i si pacatul! Se bate n fire prin obisnuinta. Si daca omul nu lasa azi pacatul,cnd este proaspat, cu ct se nvecheste, cu att mai greu se poate dezobisnuide dnsul.

Vazut-ai n arama rugina verde? Arama daca o curatai n fiecare zi, stralucea caaurul! nsa, daca s-a lasat ani de zile, a prins rugina verde, n-o mai poti spala cunimic n lume, numai daca o topesti. Asa-i sufletul cnd mbatrneste n pacat.Daca nu a lasat azi pacatul, sa nu creada ca mine sau poimine l lasa mai usor.Ca, pe masura ce trece vremea, pacatul se nvecheste, se bate n fire si obiceiuldevine o a doua natura; obisnuinta se face a doua fire si omul face pacatulvrnd-nevrnd, si cu mare nevoie se mai dezbara omul de pacat, dupa ce s-anvechit n el!

Obisnuinta, dupa legile canonice ale Bisericii, este a zecea treapta a pacatului,ca de aici urmeaza deznadejdea, penultima treapta. Si cnd l-am vazut pe om cas-a obisnuit cu pacatul, un an, doi, zece, nu stiu cti, este al meu pentrutotdeauna! Si asa reusesc eu sa-i nsel, ca mii si milioane de oameni amnapocainta de azi pe mine, si toti se robesc de pacat; caci pacatul care nu l-alasat azi, mine-poimine tot prinde radacini si este tot mai greu. Iar cnd vreaomul sa lase pacatul, pacatul se ridica cu mare putere asupra lui: "Esti prost,mai? Cu mine ai trait! Cum sa te lasi de mine? Ce mai este? Sa traiesti cum tenvat eu si cum te-ai obisnuit cu mine!"

Asa, cum ti-am spus mai nainte, am nvatat si nselat attea suflete, nctacestea cad n iad cum cad fulgii cnd ninge, cu un singur sfat: "Oameni buni,pentru fapta buna mai este vreme; nu fiti prosti sa ncepeti chiar de azi sau chiardin ceasul acesta!"

Page 8 of 248


9/248


Deci, va spun ntunecimea ta, acesta-i sfatul si mestesugul meu si am o ceata niad de mii si sute de mii de ucenici de-ai mei, pe care i-am nvasat asa, si-i trimitn tot pamntul sa sopteasca omului la ureche: "Omule, pentru fapta buna maieste vreme. Mine, poimine, peste un an, peste doi, la batrnete". Si am reusitsi reusesc. Du-te si vezi n iad cti am pogort si pogor cu acest sfat!

Atunci satana a zis:

- Bravo! Cel mai bun sfat, sa-l nveti pe om sa amne pocainta de azi pe mine:"Chiar azi vrei sa te spovedesti? Chiar azi vrei sa te mpartasesti? Chiar azi vreisa faci milostenie? Nu vezi ca n-ai timp? Lasa pe mine!"

Acum, pentru ca m-ai lovit n gndire, ti voi da coroana si toiagul meu, sastapnesti trei minute iadul, si toti sa nvatati de la el acest viclesug, ca saaduceti ct mai multe suflete n mparatia mea, ca sa se chinuiasca cu noi nvecii vecilor.

Calugarul, dupa ce-a vazut si auzit toate acestea, a vazut pe satana ca a batutde trei ori din palme si ca o scnteie s-a stins n vazduh si n-a mai vazut nimic,

nici nu s-a mai auzit nimic. Si el a ramas uimit de cele ce a auzit, cum instruiestesatana pe ucenicii lui si pe cei fara numar draci n iad, ca sa-i nvete pe oamenisa amne pocainta.

Atunci a venit ngerul Domnului si i-a zis:- Avva Ilarioane!- Ce este, Doamne?- De trei ani de zile te rogi lui Dumnezeu ca sa-ti arate cum nseala dracii peoameni si cum i duc n mparatia iadului! Iata ai vazut cu ochii tai si ai auzit cuurechile tale cum!

Du-te la chilia ta, ia un caiet, pune mna pe condei si scrie tot ce-ai vazut, totce-ai auzit cu urechile tale, sa ramna pentru neamurile ce vor veni, pentru celedin urma, acest mestesug al satanei. Caci trebuie sa stie toata lumea, ca cel maibun sfat al dracilor de-a cstiga suflete pentru mparatia iadului, este de a-lnvata pe om sa amne fapta buna de azi pe mine, de mine pe poimine, dela tinerete la batrnete, pe patul mortii, si asa sa-i duca pe toti n iad! Amin!

Povestit dePrintele Cleopa

Page 9 of 248


10/248

53. DESPRE MOARTE

Cine poate s fie sigur c vom ajunge pn mine sau peste un ceas? De aceea,pentru c viaa noastr este nesigur pe pmnt i toate se opresc la mormnt,n cele ce urmeaz vom vorbi despre dou lucruri: despre moarte i contiin.

Mai nti, dup dreptate, s vorbim despre moarte. Porunca cea dinti a luiDumnezeu, dup greeala protoprinilor notri, a fost aceasta: Cu moarte veimuri. i, ntr-adevr, dup clcarea poruncii, dou mori au venit asupraneamului omenesc. Adam, dup 930 de ani, i Eva, dup 950 de ani, au primitmoartea trupeasc, iar moartea duhovniceasc a fost lung de 5508 ani, pn lavenirea n trup a Noului Adam - Hristos, Dumnezeul i Mntuitorul nostru.

Dar oare din care pricin, Adam, a numit-o pe Eva, adic "via", dei secuvenea s-o numeasc moarte, c prin ea a venit moartea n lume? Aa era cudreptate. Dar n loc s-o numeasc moarte, o numete via, c zice: i a pusAdam numele femeii sale Eva, ce se tlcuiete via.

Deci cum prin Eva vine moartea i Adam o numete via? Care-i pricina? Care-itaina dezlegrii aici? Iat care! S auzim ce spune Sfntul Grigore de Nissa:"Pentru dou pricini Adam a pus numele femeii sale Eva, adic via. Mai ntipentru c ea trebuia s fie maica tuturor celor vii dup trup, c ea a nscutprimul copil, pe Cain, i a adus n via prima fiin omeneasc. A doua, c prinEva cea tainic, prin strnepoata Evei cea dinti, adic prin Preasfnta,Preacurata Nscatoarea de Dumnezeu i Pururea Fecioara Maria, avea s vin nlume viaa, adic Hristos.

Iat pentru care pricin Adam, fiind prooroc i fptura cea dinti a lui Dumnezeu,a proorocit ca Evei s i se pun numele acesta, pentru aceste dou pricini. Mainti, c va fi maica tuturor celor vii, cum arat Scriptura - deci o tlcuire o avemn Scriptur i una n Tradiie, de la Sfinii Printi - iar a doua, c dei moartea avenit prin femeie, tot prin femeie va trebui s vin la plinirea vremii i viaa.

A luat satana n Rai trei lucruri, pentru a drma neamul omenesc: femeia,lemnul i neascultarea. La plinirea vremii, noul Adam - Hristos - tot cu aceste treiarme l-a biruit pe satana: femeia, lemnul i ascultarea. Cu cele mpotriv, pecele mpotriv le-a surpat.

Cu ascultarea lui Hristos de Printele ceresc, pn la moarte i cu moartea peCruce, a vindecat neascultarea lui Adam i a noastr; cu lemnul Crucii s-avindecat rana cea venit prin lemn; gustarea din lemnul oprit, prin gustarea fieriii a oetului; i prin Preasfnta, Preacurata Fecioar Maria, Eva cea tainic, s-avindecat pcatul Evei i moartea care a venit n lume.

Dar cuvntul nostru privete n alt parte. Au trecut de la Adam pn la potop2642 de ani. n acest timp n-a sczut din viaa omului nimic.

Page 10 of 248


11/248

53. DESPRE MOARTE

A trit Adam 930 de ani i Eva 950 de ani, iar Noe, al doilea Adam al omenirii, atrit 950 de ani. Noe, fiind mare prooroc i plcut lui Dumnezeu din neamul su,a avut mare grij s pzeasc n toat vremea lui, de cnd s-a nscut, un maredar; oasele lui Adam, corpul lui Adam strmoul lui.

Cele mai scumpe moate din lume le pstra el i pn la dnsul le-au pstrat alipatriarhi mai vechi dect dnsul. Noe a fost al optulea de la Adam, iar

Matusalem, al aselea. i le-a dat unul la altul, ca pe un dar preascump: primazidire ieit din mna lui Dumnezeu - oasele lui Adam.

Noe, cnd era de 500 de ani, ai auzit Scriptura, s-a cstorit i 100 de anitrind, a avut pe cei trei fii: pe Sim, Ham i Iafet. i cnd era Noe de 600 de ani anceput potopul i a inut un an de zile furia potopului.

A plouat numai 40 de zile i 40 de nopti, iar corabia abia la un an de zile s-aoprit, pentru c ai auzit ce spune la Facere: "Iar din luna a zecea pn n luna aasea au sczut apele, trei luni de zile, i de-abia au nceput s se vad vrfurilemunilor celor mai mari din lume".

S fi fost atunci cu corabia lng Noe, s vezi de-abia n toat Romnia vrfulCeahlului sau al Negoiului, sau Moldoveanul, sau vrful Ineului din Maramure,sau dac erai n Asia, vrful Himalaia sau ali muni. Abia se zreau atunci numaivrfurile munilor, iar vuietul apelor i tulburarea vzduhului nu ncetase.

Din luna a aptea pn n luna a patra mai scznd apele, a dat drumul Noeporumbelului celuilalt. Cnd a ieit Noe din corabie, lng Munii Ararat, azi nArmenia, pustiu era pmntul, plin de ml, plin de furia i urgia lui Dumnezeu,c se necase tot ce era viu, afar de cei ce erau n pntecele corabiei. Au ieit ncmpia Senar i au adus jertf lui Dumnezeu.

Apoi s-a artat curcubeul, dup cum tii, semn de legtur venic ntre om iDumnezeu, c nu va mai fi potop cu ap. i au ieit fiii lui Noe - Sim, Ham iIafet. Lui Sim i-a dat Asia, lui Ham i-a dat Africa - de aceea sunt negri acolo, cHam a fost blestemat - iar lui Iafet i-a dat Europa.

Dar a avut grij mare Noe, cnd a desprit pe fiii si, c au plecat fiecare n altdirecie, dup ce s-au nmulit, s le dea un mare odor nepreuit pe care lpurtase n corabie i a avut grij mai mult dect de tot aurul de acest odor. Eratrupul lui Adam, aa cum l-a fcut Dumnezeu. Era scheletul lui Adam. i le-a zisNoe: "Dragii mei, pmntul este naintea voastr; de acum cretei i v nmuliii umplei pmntul, c aa a zis Dumnezeu"; c a doua oar a binecuvntat peom cu acelai cuvnt dinti, cum este scris n Biblie.

"Eu nu v dau aur, eu nu v dau argint, eu nu v dau pietre scumpe. Acestea levei gsi voi pe pmnt i prin muni i oriunde. V dau un lucru mai scumpdect toate: v dau trupul protoprintelui nostru Adam, primul om din lume".

i le-a mprit lor oasele lui Adam. Capul l-a dat lui Sim, n Asia, mijlocul l-a datlui Iafet, nspre Europa, iar picioarele le-a dat lui Ham. Iar fiii lui Noe l-au

Page 11 of 248


12/248

53. DESPRE MOARTE

ntrebat:- Dar ce ne folosesc nou acestea aa de mult?- Mare folos vei lua de cte ori vei privi la dnsele!- Care folos?- Cnd vei vedea capul lui Adam, v vei aduce aminte c sufletul lui este nchinurile iadului, pentru c a greit lui Dumnezeu i v vei trezi i vei zice:"Doamne, ferete! S nu ajungem ca strmoul nostru! S nu mniem pe

fctorul nostru, c iat, oasele lui Adam sunt aici i sufletul lui se chinuiete nmuncile iadului pentru c a clcat porunca lui Dumnezeu".

Iat filosofia cea mai nalt pe care a dat-o Noe feciorilor si: s nu uitec vor muri. S vad oasele lui Adam i s-i aduc aminte c i ei sunt praf icenu i ndat dup moarte urmeaz judecata i vai de acela care calcporunca lui Dumnezeu.

Cea mai nalt filosofie de sub cer este cugetarea la moarte. MareleVasile a fost ntrebat de marele filosof din Alexandria, Eubul:- Spune-mi mie, o, minunatule! - c fcuser coala mpreun la Atena, pe

vremea aceea fiind i la Alexandria mare cetate de cultur cretin i pgn -spune-ne nou, o, minunatule, care este cea mai nalt filosofie a cretinului?Si a zis marele Vasile:- Cea mai nalt filosofie de sub cer este s avem de-a pururea moartea nainteaochilor notri.

Pentru c strmoii notri, atta vreme ct au avut moartea n fa, n-au greit.De cte ori n Rai, le ddea satana n minte: "Ia, ducei-v la pom i mncai!"Cci era frumos la vedere i bun la gust rodul ce l-a omort. Dar cnd s-aapropiat Adam zicea: "Nu m duc". Dar de ce? "A spus Dumnezeu c n ziuacnd voi mnca din pomul acesta, cu moarte voi muri". i de frica morii nu seapuca s mnnce.

Vznd satana c sunt narmai strmoii notri cu aceast arm puternic,adic cugetarea morii, de ctre Fctorul lor, ce-a gndit nti? S le smulg dinminte moartea. S-a bgat n arpe, cum zice marele Vasile, c n Rai vorbeautoate animalele i arpele avea picioare nalte, nu mergea tr.

Dup ce l-a amgit pe Adam, Dumnezeu l-a blestemat s se trasc pe pntece,i s-au luat picioarele. Picioarele arpelui sunt n pntece i astzi. i asta c s semplineasc porunca s mearg numai pe piept, s mnnce pmnt i s fieblestemat pentru c prin arpe a reuit satana s intre i s vorbeasc cu Adam.

- Ce-a zis Dumnezeu? a ntrebat arpele.- Iat ce a zis, a rspuns Adam: "Toi pomii Raiului, toate grdinile, desftareaasta negrit este a noastr, dar din cutare pom s nu mncm".- Dar de ce? a ntrebat arpele viclean.- A spus c oricnd vom mnca, cu moarte vom muri.- Nu-i adevrat! - zice satana prin arpe - nu vei muri cu moarte.- Cum se poate? Dar de ce?- tii de ce v-a spus Dumnezeu aa? Se teme foarte tare c dac vei mnca din

Page 12 of 248


13/248

53. DESPRE MOARTE

pomul acela, v vei face dumnezei ca i Dnsul i vei fi asemenea Lui i dinmare rutate ce are pe voi, ca s nu v nlai ca El, v-a oprit s mncai deacolo; c n orice zi vei mnca, ochii votri se vor deschide i vei fi ca nitedumnezei!

Auzi? Dumnezeu spune lui Adam c va muri i arpele i spune c nu va muri! iAdam las pe Ziditorul su i ascult pe arpe, adic pe satana, care vorbea prin

gura arpelui. i creznd acestea, calc porunca i motenete ndoit moarte: ipe cea trupeasc i pe cea duhovniceasc!

Prinilor, iubii credincioi, maicilor i surorilor, cteva suflete suntei aici. Eu nviaa mea, mi-a ajutat mila Domnului, am vorbit la mii de oameni pe la hramurii ori a vorbi la dou urechi, ori la dou mii, tot att m cost. Dar suntemcteva suflete aici. Dac n-am uita noi nvtura cea preascump a SfinilorPrini i a Sfintei Scripturi, noi n-am mai grei lui Dumnezeu.

Auzi ce spune dumnezeiescul i preaneleptul Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-iaminte de cele mai de pe urm ale tale i n veac nu vei grei.

Pentru ce? Dac cuget la moarte, moartea m oprete i de a gndi rul, nunumai de a-l vorbi sau de a-l face. Eu tiu c Dumnezeu o s-mi cntreasc igndurile i cuvintele i lucrurile vieii mele, cnd mi voi da sufletul.

Deci, dac voi cugeta la moarte, m feresc de toate. Auzi ce spune n "Uapocinei"? Vedei c acea carte trateaz patru lucruri: moarte, judecat, Rai iIad. Eu cred c acea carte, dac ar fi tiparit n zeci de mii de exemplare, toatlumea ar merge n Rai. Numai dac ar nelege-o. Att de mult folosete pentrucretini cugetarea la moarte, c ne arat ce-i omul i unde se duce i ce va fi nziua morii sau a judecii.

Acolo spune c cel mai mare sfetnic n via nu este nici filosoful, nici ngerii, cimoartea: "Ia-i sfetnic, omule, pe moarte, i atta nelepciune are s te nvee,nct, nici Solomon n toat nelepciunea sa, nici ngerii, nici filosofii lumii,nimeni nu te va folosi pe tine ca moartea". Pentru ce? Moartea te sftuiete:"Omule, nu gndi ru, c ai s mori! Nu ur pe fratele tu, c ai s mori! Nu fidesfrnat, c ai s mori! Nu njura, c ai s mori! Nu fuma, c ai s mori! Nu fibeiv, c ai s mori! Nu te judeca cu altul, nu inteniona s faci ru nimnui, iaseama de sufletul tu, c ai s mori!"

Ct filosofie aduce moartea! Auzi ce spune Sfntul Ioan Damaschin: "O,moarte, moarte, mai bine te-am numi pe tine via, c cel ce pururea cuget latine, pururea viaz". Vrei s tii c nici Solomon nu poate nva attanelepciune ca moartea. Zice marele Vasile: "i Solomon acela, iubitorul denelepciune, dac n-ar fi uitat moartea, nu-l biruiau femeile, s ajung debatjocura lor, s le fac i capite, s se lepede de Dumnezeu i s se nchine laidoli".

Iat, Solomon cel preanelept, cel plin de darul nelepciunii, a ajuns nchintorla idoli i a zidit capite zeilor, lepdndu-se de Dumnezeu dup 40 de ani de

Page 13 of 248


14/248

53. DESPRE MOARTE

domnie. Pentru ce? A uitat c va muri. Pe el l mustr cartea nelepciunii lui Isus,fiul lui Sirah: "Te-ai ntrit n trup, te-ai ntrit n pcat i ai uitat pe Ziditorul,Care i-a dat nelepciunea, cu care ai condus poporul acesta 40 de ani".

Vai de noi i de noi, c nu greim pn nu uitm de moarte. Nici un pcat nutrece de la minte la simire, nici prin imaginaia noastr, dac avem nainteaochilor moartea. Dac uitm moartea, murim, dac nu uitm moartea,

trim, suntem vii cu sufletul n vecii vecilor.

Cine a gndit vreodat la moarte, i-a nlucit-o cu mintea i a greit luiDumnezeu vreodat? Deci prea bun tovar de drum, prea bun prieten i preamare sfetnic ne este nou moartea. S nu ne temem de ea.

Cel mai mare filosof n via s avem moartea. Niciodat moartea nu te vanva de ru. Totdeauna i va spune: pzete-te de pcate, omule, c ai smori! i-i spune cel mai mare adevr. Pentru ce? Pentru c-i spune negreit ceti trector, vei muri i vei sta naintea Lui Dumnezeu, s dai seama de tot ce aigndit, tot ce ai lucrat, tot ce ai facut.

Ce zice Alexandru Macedon, mare filosof - nvase filosofia despre suflet imoarte, de la acel mare filosof din antichitate, Aristotel - cnd a luat mpriaPersiei i a btut pe Darius i mpria Egiptului i a luat mpriile de lngEufrat i mpriile lui Boz i celelalte. Veneau filosofii i i spuneau:- Mria Ta, aur mult, pietre scumpe, palate are Darius i sabia lui Darius estefacut n form de octogon cu opt muchii i are mnerul mpodobit cu doukilograme jumtate de pietre nestemate i poleit cu aur curat. Vino s-o vezi,mcar!Iar el le-a rspuns:- Dac-i moarte, nu-i nimic! Ce-am s fac eu cu sabia lui Darius n rzboi? Uite,am sabia asta ca fulgerul n mna mea, uoar. Aceea-i parad. S-o iau s-o leg lacurea s-o duc calul, s vad lumea c strlucete la bru?- Vino, mprate, i ia pe soia lui Darius c el a fugit i l-au spnzurat doi oteni.- Cine l-a spnzurat pe Darius? Cine le-a dat voie? S-i spnzurai pe aceia, ccinu am dat eu ordin s omori omul! Am spus s iei mpria i s-l lai striasc - c el cucerea toate mpriile i trecea mai departe. Alii i ziceau:- Ia una din fetele lui Darius, cci are cele mai frumoase fete de pe lume! Doufete avem. i Macedon le-a zis:- S nu le aduci s le vd, c-i tai capul. Eu, care am cucerit attea popoare cuputerea lui Dumnezeu, m biruiesc de frumuseea unei femei? Acest mprat amurit la 35 de ani necstorit i otrvit - tii istoria lui - dar totdeauna, cum ispunea Ptolemeu Filadei i Seneca secretarul lui i Antioh i Nicanor i Vizantie iceilali i Chir cu toat suita lui:- Mria Ta, nu-i pas de nimic; nici de aur, nici de frumusee!- Nu! Dac-i moarte, nu-i nimic!

De aceea i cnd murea, dup ce a btut toate mpriile, cnd a vzut c-idduser otrav dulce, nepoii lui, a zis:- Astzi am but pahar dulce i amar!- Ce este, Mria ta? - Mor! Se adunaser filosofii, generalii, mpraii, care pe

Page 14 of 248


15/248

53. DESPRE MOARTE

unde i pusese. Iar el le-a zis:- Eu nu m tem de moarte! Eu cred ntru unul singur Dumnezeu, cum m-anvat arhiereul evreilor, cnd am cucerit Palestina. Acela mi-a spus c este unsingur Dumnezeu.- Cum l cheam pe Dumnezeul vostru? l-am ntrebat pe arhiereu.- Unul este Dumnezeu, Care a fcut cerul i pmntul. l cheam Savaot!- Ce nseamn Savaot?

- Dumnezeul otirilor.- Nu cumva conduce otirile de jos?- N-ai grij, Mria ta! El conduce otirile cele din cer. Cu acelea nu te poimsura! Aceluia m nchin i eu.

Aa a cunoscut Alexandru Macedon pe Dumnezeu i a nceput s fie un omfoarte milostiv. Cnd era s moar, l-au ntrebat generalii lui:- Mria ta, din ce s-i facem mormntul? Din marmur? De aur? De pietrescumpe, de iachint, de hrisolit, de onix, de ametist sau de rubin? Toate pietrelescumpe i le-au pus.Iar el le-a rspuns:

- Dac-i moarte, nu-i nimic! S nu-mi facei mormntul meu din aur i din altepietre scumpe. Ci s-mi facei mormntul i sicriul din granit i s nu cumva sm mbrcai n haine aurite. Ci simplu, ca un simplu om. i s lsai la sicriudou guri: una n stnga i una n dreapta.- Da de ce asta?- Pe acolo s-mi scoatei minile mele i s le lsai goale, ca s vad toi cnimic n-am luat cu mine dup moarte.

Vedei, frailor, nelepciunea mpratului Alexandru Macedon? S nu creadacineva c, dup moarte, va lua ceva cu dnsul. Ce-au folosit faraonii Egiptului cau pus n piramide atta aur i argint i au facut crue cu cai de aur? Le gsescalii i se mbogesc la muzee. Ce le-a folosit? Le-au luat cu ei? Nu. tii ce-auluat cu ei? Fapta bun! Dac au fcut-o, au fost nelepi.

i faraonii Egiptului aveau mare filosofie despre moarte.

Ei aveau un mare dregtor, care era pltit la curtea mprteasc, numit omulmorii. i cnd bea mpratulsi mnca i cnta muzica i se veselea, veneaacest slujitor cu o cpn de mort i i-o punea pe mas i att zicea:"mprate, mnnc, bea i te veselete, dar adu-i aminte c ai s mori!"

Dar s revenim, c pentru moarte sunt nc multe de spus, mai cu seam laacetia cu hainele negre, c noi clugrii avem mari jurminte naintea luiDumnezeu i cugetm totdeauna la moarte. C moartea nu alege nici tnr, nicibtrn, nu te caut la contigente, la buletin de identitate, la livret. Nu te cautc eti mirean sau clugr, pregtit sau nepregtit.

S ne ajute Preasfntul Dumnezeu cnd vom nchide ochii, s nu ne gseascnepregtii.

Page 15 of 248


16/248

54. DESPRE MOARTEA CELOR PCTOI

S v spun dou cazuri de mori npraznice, s vedei cum mor cei ce nu se temde Dumnezeu i nu vor s se pociasc.

A venit o biat femeie din Ardeal i mi-a spus:- Printe, brbatul meu, de cnd m-am cstorit cu el, nu mergea la biseric, nuse ruga, nu postea, njura i era beiv i desfrnat. i iat cum l-a pedepsitDumnezeu. Acum n sptmna Mare dinaintea Sfintelor Pati a venit acas de lalucru i mi-a poruncit s-i tai o pasre i s-i fac mncare cu carne. Degeaba amcutat eu s-i spun c e pcat, c este Sptmna Sfintelor Patimi. De fric snu m bat, am fcut ce mi-a poruncit el.

Seara cnd a venit de la lucru, m-a ntrebat:- Ai fcut varz cu carne?- i-am fcut - i-am zis eu. Este n buctrie.

Pe cnd mnca, l-a pedepsit Dumnezeu c s-a necat i a murit cu carnea n gt.De aceea am venit, printe, s-l punei la slujbe, poate l-o ierta Dumnezeu, ctare mai era ru i necredincios!- Femeie, i-am zis eu, nu-l putem pune la sfintele slujbe, cci era necredincios ia murit din vina lui, ca un sinuciga!

S v art cum a murit alt om ru.

ntr-o zi a venit o femeie dintr-un sat de pe Valea Moldovei s-mi dea unpomelnic pentru soul ei mort subit. i am ntrebat-o:

- Femeie, cum a murit soul tu, s tiu dac pot s-l pun sau nu la sfinteleslujbe? C pe cei necredinciosi, pe sectari, pe beivi i pe desfrnai, care morfr pocin, nu-i putem pomeni la Sfntul Altar.- Printe, soul meu era beiv i desfrnat. Nu mergea la biseric, nu sespovedea i nu m lsa curat nici o sptmn n Postul Mare, c nu tia ce-iDuminic, ce-i zi de post sau srbtoare. De aceea, din cauza lui nu m-am pututmprtai de muli ani de zile. Acum la nceputul Postului Mare, l-am ntrebat peprintele nostru ce s fac. Iar el mi-a spus: "Ascunde-te la cineva sptmnaasta ca s poi posti cu curenie mcar apte zile; apoi vin la mrturisire i-ivoi da aghiasm mare".

Deci am fcut cum mi-a spus printele. M-am dus la naa noastr i i-am spuscopilului s-i spun soului c sunt dus la spital. Aa am putut posti i eu ctevazile cu rugciune, cu post i curenie. Cnd vine el acas de la lucru l ntreabpe copil:- Mi, Vasile, unde-i mam-ta?- Este dus la spital!- Ia vezi, poate a venit. S vin la mine.

Dar s auzii mnia lui Dumnezeu. n clipa aceea deodat brbatul cade jos ncas - c din cauza beiei, i s-a rupt o arter de la inima - i ncepe a striga

Page 16 of 248


17/248

54. DESPRE MOARTEA CELOR PCTOI

dezndjduit: "Salvarea, salvarea, chemai salvarea s m duc la spital, cmor!"

i cum s-a uitat la apus i la miaznoapte, a nceput a vedea cuptoarele iaduluii pe diavoli. De aceea striga: "Cuptorul... Cuptorul cu foc! Uite diavolii cum vins m ia...! Nu m lsai...! Nu m lsai, c m trag n cuptoarele iadului...!Femeie, nu m lsa!" i m-a apucat de mn i aa a murit...

Ai vzut mnia cea dreapt a lui Dumnezeu pentru cei care nu vor s sepociasc? Cci iat ce spune n Psaltire: Moartea pctosului este cumplit iCei ce ursc pe dreptul, vor grei! Fericii i de trei ori fericii sunt cretinii aceiacare se roag i care in sfintele posturi. Postul lungete viaa. Sfntul Vasile celMare zice: "Bucatele cele multe i bucatele cele grase, neputnd s le mistuiestomacul, multe boli au adus n lume. Iar postului i nfrnrii pururea i urmeazsntatea".

Ai vzut pe Sfntul Eftimie cel Mare? Treizeci de ani n-a gustat pine i mncarefcut la foc; numai cu verdeuri se hrnea i a trit peste o sut de ani. Ai vzut

pe Sfntul Leontie de Agra n Sfntul Munte, c n-a but nici vin, nici untdelemn;numai cu fructe i cu rdcini de pmnt tria. Nu a mncat toat viaa luimncare fiart la foc, sau pine, sau vin. Numai cnd se mprtea, lua olinguri de vin. Aa! i-a pus ndejdea numai n Dumnezeu.

Ce zice Mntuitorul? Nu numai cu pine va tri omul, ci cu tot cuvntul luiDumnezeu. N-a pus ndejdea n hoitul acesta de trup, care ne duce n pmnt.C dac aici omul pctos nu poate rbda o scnteie de foc, acolo n iad, undeard cei ce nu se pociesc, cum va rbda n vecii vecilor? Atunci va vedea fiecare!

Page 17 of 248


18/248

55. DESPRE FRICA DE DUMNEZEU

Sa vorbim despre ceva care intelegem cu totii, si cei mai de jos si cei mai de sus.Vorbim ceva de inteles, dar totodata si ce este mai de folos pentru fapta buna.Vom vorbi despre frica lui Dumnezeu.La Pilde spune asa : Cu frica lui Dumnezeu se abate tot omul de la rau.Daca se abate omul de frica lui Dumnezeu de la tot raul, deci frica lui Dumnezeueste prima piedica a pacatului, care impiedica pacatul sa nu intre in sufletulnostru.Proorocul David, prin Duhul Sfant, ati vazut in Psaltire ca ne spune : Incepereaintelepciunii este frica Domnului si intelegere buna este tuturor celorce o fac pe dansa. Si iarasi zice Solomon, fiul sau, despre intelepciune maimult, ca frica Domnului este scoala intelepciunii. Iar Isus fiul lui Sirah, inCartea intelepciunii lui, spune asa : " Frica Domnului mai presus de toataintelepciunea a covarsit ".Vedeti, trei prooroci mari lauda frica lui Dumnezeu, care mai de care mai inaltfilosofand despre dansa, ca intr-adevar, cum spune si Sfantul Isaac Sirul : Fricalui Dumnezeu este temelia tuturor faptelor bune. El spune caintelepciunea are doua capete : primul capat este frica lui Dumnezeu si al doileacapat este dragostea de Dumnezeu. Dar pentru ce asa ? Pentru ca toata faptabuna se incepe de la frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea deDumnezeu, care este legatura desavarsirii si treapta cea mai de sus a tuturorfaptelor bune, caci mai mare decat toate este dragostea. Dar, ca sa ajungacineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sa aiba mai intai frica luiDumnezeu. Ca de aici porneste toata fapta buna : din a se teme omul deDomnul.

Auzi ce zice Duhul Sfant ? Fericit este omul care se teme de Domnul, caintru poruncile Lui va voi foarte. Ai auzit ? Cine se teme de Dumnezeu, voieste foarte mult sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica fapteel bune; dupa cumsi cela ce nu se teme, isi da frau liber la toata rautatea si la tot pacatul.Cine are frica lui Dumnezeu, este ceel mai intelept om de pe fata pamantului.Pentru ca spune Sfantul Grigore de Nissa, marele filosof si fratele marelui Vasile,asa : " Am vazut pe multi oameni care s-au silit sa invete toata stiinta cea dinafara, iar in cele teologhicesti, adica in stiinta despre Dumnezeu, nu putin ausporit. Dar fiindca le-a lipsit lor adevarata intelepciune, care este frica luiDumnezeu, departe s-au facut de Dumnezeu si in mocirla tuturor relelor au ajuns".

Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente. Dar auzi ca-i preacurvar, unateu, un om necredincios, un om fara judecata, fara mila de saraci, fara dragostede aproapele lui, care da cu piciorul in toata fapta buna si in credinta ceadreapta. Ce-i foloseste lui stiinta cea din afara, daca n-are frica lui Dumnezeu ?Mai bine nu se nastea unul ca acesta, care nu cunoaste pe Ziditorul sau si nu seteme de el in toata vremea, ca sa se fereasca de rau si sa faca binele.De aceea va spun : ii bine ca omul sa invete carte multa, sa fie si inginer, sa fiesi doctor, sa fie si profesor si profesor universitar; sa fie si militar, sa fie sigeneral, ce-a randuit Dumnezeu pentru fiecare. Dar in toate treptele lui sa nuuite frica de Dumnezeu. Ca, daca a uitat de Dumnezeu, mai bine nu mai venea

Page 18 of 248


19/248


in lumea aceasta si mai bine nu se nastea sa vada atata bunatate a luiDumnezeu. Cum ne-a dat El noua viata, mintea, aerul, lumina, caldura, ploile lavreme, hrana, belsug, sanatate, vedere, auz, intelepciune si, dupa atateabinefaceri ale lui Dumnezeu, sa inchida ochii ca paserile cele de noapte, care nuvad decat numai la intuneric si sa nu vada pe Dumnezeu, Care este lumina ceaneapropiata si locuieste in lumina cea neapropiata.De aceea am inceput sa va spun : ferice de omul care se teme de Dumnezeu, ca

acela este adevarat om intelept si acela va avea fericire si in veacul de acum siin veacul cel viitor.Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia avutul altuia. Cine se teme deDumnezeu, nu se duce la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, si cu sotiasa traieste in curatie, dupa randuiala Bisericii.Cine se teme de Dumnezeu, nu face avorturi, nu-i betiv, nu-i tutungiu, nu-ibataus, nu-i ravnitor de avere straina, nu-i nesupus, asculta de stapanireastatului, cinsteste stapanirea, dupa Apostolul Pavel : El da celui cu cinstea,cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu frica, frica; si nimanui cu nimicnu-i ramane dator, decat sa iubeasca pe Dumnezeu si pe aproapele.Cine se teme de Dumnezeu, nu doarme in timpul Sfintei Liturghii, acasa,

Duminica. Cine se teme de Dumnezeu , nu lasa copiii sa creasca in faradelegi; ciii cearta si-i indreapta, ii invata sa se inchine lui Dumnezeu, sa posteasca, samearga la biserica si sa duca viata curata in familie. Cine se teme de Dumnezeu,nu pierde vremea in desert. Ori lucreza, ori se roaga lui Dumnezeu, ori citesteSfintele Scripturi, ori cugeta la judecata viitoare, la moarte, la rasplata, lafericirea raiului si la iad.Cine se teme de Dumnezeu, iubeste pe tot omul si ajuta pe tot omul cu multadragoste, cand este in necazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu cruta averea sao dea la saraci. Cine se teme de Dumnezeu, are mare frica, nu numai sa nugreseasca cu lucrul sau cu cuvantul, lui Dumnezeu, ci si cu gandul. Dar de ce ?Stie ce zice Duhul Sfant : ca Dumnezeu pe cele mai inainte gandite ale noastrele-a vazut si le vede.Ati auzit la Iov ? Ati auzit om temator de Dumnezeu ? ce zice dumnezeiascaScriptura ? " Era un om in tara Asidiei, in tinutul Uz in Arabia, si era cl mai bogatom de la rasaritul soarelui ". Dar auzi ce spune : Si era foarte temator deDumnezeu. In toata seara, aducea un bou jertfa. Pentru ce ? El traieste inaintede Legea Scrisa. Este al cincilea de la Avraam si traieste aproape cu o mie de aniinainte de Moise.Si el, acest om al lui Dumnezeu, avea sapte feciori si trei fete si aducea jertfa decuratire, cum se aduceau jertfele sangeroase atunci, nu cumva copiii mei,fiind tineri, sa fi gresit ceva cu gandul lui Dumnezeu. Ati auzit ? Care dintata si mama de azi, care parinti mai au grija ce gandesc copiii lor ? Cine se maiteme azi de pacatele cu gandul ale copiilor lor ? " Vai de mine, or fi cugetat cevarau copiii mei ! Poate au cugetat la furt, sau la ura, sau la desfranare, sau labetie, sau la razbunare. Vai de mine, sa aduc jertfa lui Dumnezeu, ca sa-i ierteDumnezeu, ca au gresit cu gandul !"Ai auzit parinte de copii ? Ai auzit tata de copii ? Se teme sa nu fi gresit cugandul, copiii lui, catre Dumnezeu ! Ai auzit de ce l-a laudat Dumnezeu pe Iov ?Iata cum spune Scriptura :Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului inaintea Domnului.ca-s miliarde de miliarde de ingeri. Nimeni nu-i poate numara, dupa cum spune

Page 19 of 248


20/248


proorocul Ieremia : Oastea cerului cine o va numara ? ca-s mai multi canisipul marii.si ei merg la Dumnezeu, Care este Minte; Mintea cea dintai, izvorul tutrormintilor rationale, celor din cer si de pe pamant, si dau raportul ganditor sicuvantator , ce fac cu mantuirea sufletelor; ce fca oamenii pe pamant si cum selupta ei si slujesc lui Dumnezeu la mantuirea lumii.Ce zice Apostolul Pavel ? Au nu sunt toti slugi - zice de ingeri -, care se

trimit de Dumnezeu spre slujba, pentru cei ce vor sa mosteneascamantuirea ? Ai auzit acre-i slujba lor ? Sunt pusi in slujba mantuirii neamuluiomenesc. Asa au venit ingerii; si vesnic vin ca fulgerul, si dau raportul luiDumnezeu, ce fac oamenii pe pamant, si fiecare inger pazitor spune de sufletulsau ce i s-a incredintat ce face in acel minut.Atunci a venit si satana, si Dumnezeu il intreaba :- Dar tu de unde vii ? Da ce ? Nu stia Dumnezeu de unde vine diavolul, dacaDumnezeu este in tot locul de fata ? Cum spune la Ieremia : Eu sunt Careumplu cerul si pamantul. Exista loc unde nu-i Dumnezeu, in iad, sau in rai,sau in cer, sau pe pamant ? Exista vreun cer sau mai presus de toate cerurileunde nu-i Dumnezeu ? Si atunci nu stia Dumnezeu de unde vine ? Da' de ce i-a

pus intrebarea ? Ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lui Iov.- De unde vii tu ? - l-a intrebat Dumnezeu pe satana. Iar el a zis :- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de fata.Ai auzit cum lucreaza el ? Ca nu-i singur. A treia parte din stelele cerului aucazut, cum arata Sfantul Grigore de Nissa. Si la Apocalipsa zice : Am vazut undrac mare ros care a tarat cu coada lui a treia parte din stelele ceruluisi le-a daramat pe pamant.Unde-i locuinta demonilor acum ? In vazduh. Dar nu numai in vazduhul asta careinconjoara planeta noastra si celelalte planete, zeci de miliarde, ci spatiulinterplanetar si spatiul interstelar care n-are margine. Ca de aicea pana la CaleaLactee, pana la Drumul Robilor, avem paisprezece milioane de ani calatorialuminii, si lumina merge cu 300.000 de km pe secunda, cat ai inchide ochii.Ai auzit cat ii de mare spatiul acesta ? Satana il umple. Ca auzi ca la ceata care acazut, i-a dat Dumnezeu loc sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne invata aceasta ?Marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, ce zice : Domnii puterii vazduhului,duhurile rautatii raspandite in aer. Si marele prooroc David zice : Multisunt cei ce se lupta cu noi de la inaltime, adica din vazduh.De aceea a spus cu dreptate satana : Cutreierat-am pamantul, Doamne, sitoate cele de sub cer si iata sunt de fata. Si ce-l intreaba Dumnezeu :- Fost-ai pe la robul meu Iov ? Ca nu este nimenea asemenea pe pamantca Iov, om temator de Dumnezeu si care foarte vietuieste cu dreptate.Apoi, cand zice acestea, Cel ce a facut cerul si pamantul, Cel ce cerceteazainimile tuturor, cand lauda pe un om, cine poate sa zica ceva impotriva ? Ca nueste nimeni pe pamant ca Iov, temator de Dumnezeu si foarte dreptinaintea Mea.Ai auzit ? Si nu pentru ca era sarac sau necajit. Ci, foarte bogat. Ca ce spuneScriptura ? Ca era bogat foarte, cel mai bogat om de la rasaritul soarelui.Dar averea nu l-a biruit, nu l-a despartit de Dumnezeu. Fiindca iubea peDumnezeu mult mai tare decat averea. Nimica nu era la dansul averea. Ca ocarpa lepadata era. Si aceasta a aratat-o istoria lui Iov, care voi spune-o pe scurtde aici inainte.

Page 20 of 248


21/248


Ce s-a intamplat ? A zis satana catre Dumnezeu :- Da, Doamne, Tu spui ca Iov ii drept tare si se teme de Tine. Dar nu degeaba seteme el de tine !- Dar de ce ?- Daca i-ai inmultit averea lui si turmele lui acopera o tara, cum nu Te va iubi peTine ? Si cum nu s-ar teme, daca i-ai dat atata avere si cinste ? Socotea diavolulca de aceea Iov se teme de Dumnezeu, ca are atata avere. Dar n-a fost asa. Iov

era adevarat temator de Dumnezeu.- Dar ce vrei tu ? zice Dumnezeu.- Doamne, da-l pe mana mea, sa-Ti arat eu Tie daca nu te va blestema in fata ! azis satana.- Ce vrai, ma ? i-a spus El;- Da-l pe mana mea pe Iov, sa-i iau eu averile si copiii si toate, sa vedem nu teva blestema in fata ? ca, daca ai ingradit acuma cu puterea Ta averile lui si toateaverile si slugile lui sunt ingradite de Tine, eu nu ma pot apropia de el.Dar de ce il ingradea puterea lui Dumnezeu ? Ca era foarte drept si cinstitor deDumnezeu si nu se putea apropia de gospodaria lui nimic. Ca ingerii Domnului ilpazeau, fiindca si el pazea porunca lui Dumnezeu.

- Ce vrai ? l-a intrebat Dumnezeu pe satana.- Da-l pe mana mea ! a raspuns el.- Ti-l dau. Du-te ! Dar de el sa nu te atingi !Ai vazut ca diavolul nu poate face nimic fara voia lui Dumnezeu si faraingaduinta Lui ? Putea el sa se duca peste Iov si mai inainte, ca avea mare ciudape el, ca era drept, insa pana n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu nu s-a dus. Casi diavolul ii tot sluga lui Dumnezeu; ca tot Dumnezeu l-a facut si pe el, si numaiunde ii ingaduie Dumnezeu se duce. Ca daca ar fi asa sa faca ce vrea el, n-arramanea un om pe fata pamantului intr-o singura zi, cata ura are el pe oameni.Dar puterea draceasca este ingradita de puterea Atottiitorului Dumnezeu si nu-iingaduie sa faca mai mult decat vrea El.Ai auzit ce spune Apostolul Petru ? Credincios este Dumnezeu si nu va lasape voi sa va ispititi mai presus decat puterile voastre si, odata cu ispitava trimite si ajutorul. Ati vazut in Evanghelie, cand Hristos a scos din Gaadarademonii din cei doi indraciti, ca i-a intrebat : " Cum va cheama ?" " Legheon,Doamne, este numele nostru ". Legheon inseamna 6000 de demoni. Atatia erauin doi oameni ! Ca legheon ii cuvant grecesc, legiune de ostasi. Legheon saulegiune. In doi oameni erau 6000 de demoni.De aceea se culcau in morminte si in haine nu umblau, ca umblau goi prinpustiu, cum spune Evanghelia. Erau multi. Cu toate ca erau multi, ca o legiuneavea exact 6000 de demoni, si ei au spus ca-s o legiune, un legheon. Dacavoiesti, Doamne, sa ne scoti pe noi din oamenii acestia, da-ne voie sane ducem in porci. Ca era o turma de porci pe malul Marii Galileea. Am fostacolo unde s-au inecat porcii, ca am trecut prin toate locurile, cand am fost laIerusalim. Erau ca 2000 de porci, aproape de cetatea Gadaara si Gherghesa.Sunt doua cetati alaturea pe podisul Golan.Si cand le-a dat voie, au intrat demonii in porci si s-au dus in mare si s-au inecattoti. Dar de ce a dat voie Domnul diavolilor sa se bage in porci ? Ca legea luiMoisi nu dadea voie sa tie porci. Iar ei, impotriva legii, tineau si mancau carne deporc. Si atunci i-a dus in mare, pentru cei care-i tineau, ca-i tineau pentrunegustorie, sa vanda la altii.

Page 21 of 248


22/248


Ia sa revenim la Iov. Si a venit diavolul la Iov. Si prima data, cand a ajuns asupragospodariei lui Iov, a pogorat foc din cer. Dar ce ? Satana-i in cer ? Nu l-a datArhanghelul Mihail jos din cer ? N-a fost lupta cu Arhanghelul Mihail, cum vedemla Apocalipsa ? Si loc nu s-a mai aflat pentru ei in cer. Dar de ce spuneScriptura " cer " ? Aerul se numeste cer. Tariile aerului se numesc " cer " inSfanta Scriptura. Ca auzi ce zice Scriptura : Laudati pe Domnul paserilecerului. Nu cumva ele traiesc in cer, fiindca le spune paserile cerului ? Nu.

Traiesc in aer. Deci, sa intelegeti, dupa Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin,aerul se numeste cer.deci satana a pogorat foc din vazduh - din aer. Si avea bietul Iov 7000 de oi,3000 de camile, 500 de perechi de boi, 500 de perechi de asini, 3000 de slugi cubraie de aur incinsi care slujeau la atata avere, sapte feciori si trei fete, palate simosii. Si prima data turmele oilor au cazut jertfa. A pogorat satana foc din cer,adica din vazduh, si au ars turmele lui Iov, deodata cu tot cu ciobani, cu tot cuslugi, cu stani, cu caini; 7000 de oi deodata le-a mistuit focul. Dar, prin iconomiedumnezeiasca, a ramas un singur om, ca sa duca vestea. Si a venit la Iov. Iovera ca un imparat, purta porfira si era un om foarte cinstit de imparatiipamantului, ca facea negutatorie cu oamenii din alte tari, ca avea avere mare. Si

a venit sluga si a zis :- Stapane, doamne !- Ce este, fiule ?- Iata slugile tale, ciobanii tai si turmele tale pasteau la munte si la ses. Si a venitfoc din cer - adica din vazduh -, deodata, si a mistuit turmele tale si pastorii tai,si slugile tale si tot ce era acolo. Si am ramas eu singur si am venit sa-ti spun ces-a intamplat. Iar Iov a zis :- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnuluiasa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-acartit.Si nici n-a terminat cel de la oi si vine cel de la camile :- Stapane, doamne, haldeii au trecut Iordanul, au rapit camilele tale, 3000 decamile, si pastorii si toate si le-au dus in tara lor si am scapat eu singur si amvenit sa-ti spun. Si a zis Iov :- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnuluiasa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !Si nici n-au trecut putine minute, vine al treilea, cel de la boi :- Stapane, doamne, talharii au venit din pustiu, au junghiat pe slugile tale si cele500 de perechi de boi, i-au luat si s-au dus cu ei. Si a zis Iov acelasi cuvant :- Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fienumele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !Si n-a trecut decat putin si a venit cel de la asini- Stapane, doamne, din partile Damascului au venit sirienii si au prins slugile talesi cu tot cu asine le-au trecut in tara lor. Si acolo erau 500 de perechi de asine,fiindca in tarile calde camila si asinul sunt cele mai cautate animale, care potrabda de sete si traiesc cu putina hrana. Si a zis Iov acelasi cuvat :- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnuluiasa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-azis nici un cuvant, ca i s-a luat intr-un ceas toata averea.La urma a venit al cincilea. Acesta i-a rupt inima, dar tot n-a indraznit sa zicacuvant de rau impotriva lui Dumnezeu. El avea sapte feciori si trei fete. Si ei,

Page 22 of 248


23/248


vazand pe tatal lor ca face milostenie vesnic la atatea mii de saraci, au inceputsi feciorii sa faca la fel ca tatal lor. Faceau praznic in fiecare sambata. Si sambataasta facea cel mai mic; apoi celalalt, pana ajungea la cel mai mare si apoi fetele.Si tocmai acum erau la un praznic mare in acea sambata; multi oameni erauchemati la masa si ei slujeau la masa celor necajiti acolo.Satana, avand ingaduinta lui Dumnezeu, s-a dus si a scuturat casa - cladirea,palatul unde erau -, si i-a omorat pe toti; si pe cei de la masa si pe feciorii lui Iov.

N-a mai ramas decat unul, care a venit la Iov si a zis :- Stapane, doamne, iata feciorii tai si fetele tale erau la casa celui mai mare, laun praznic, si s-a cutemurat casa din temelii si i-a omorat p etoti, si-am scapateu din intamplare - ca asa, prin iconomie dumnezeiasca, numai unul scapa -, siam venit sa-ti spun.Si Iov, cand a vazut ca Dumnezeu i-a luat si feciorii, fiind acolo in fata casei lui, aapucat vestmintele de sus de la gat - ca-n orient hainele-s pana jos la pamat,asa poarta barbatii, cum purtam noi calugarii -, si si-a rupt haina sa pana jos. S-adezbracat gol si s-a aruncat cu fata la pamant si-a filosofat pentru moarte, si-azis :- Nu-i nimica, fiule, gol am iesit din pantecele maicii mele, gol ma voi duce in

groapa. Nimic n-am adus in lumea aceasta, aratat este ca nimic nu pot scoate.Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fienumele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si intru toate ca i s-auintamplat lui Iov, n-a zis un cuvant de rau impotriva Ziditorului sau. Atata de tarese temea Iov de Dumnezeu.Atunci satana, vazand ca nu l-a biruit, ca i-a luat totul, s-a dus iar la Dumnezeu.Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului si iata a venit si satanainaintea Sa. Si iar il intreaba :- De unde vii tu ?- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt defata ! Si l-a intrebat Dumnezeu a doua oara :- Dar ai fost pe la robul meu, Iov ?- Da, Doamne, am fost si i-am afcut toate cate am vrut eu !- Ei ! O zis ceva impotriva Mea ?- Nu, Doamne; dar am sa-Ti spun ceva. Ceru un razboi mai mare contra lui Iov :- Ce vrai, ma ?- Piele pentru piele.- Ce vrai sa spui ?- Da. I-am luat toata averea si copiii, dar el este sanatos si sotia lui a ramassanatoasa. Insa da-mi voie sa ma ating de carnea lui si de oasele lui si savedem, nu te va blestema in fata ? Adica, a cerut sa-i dea o boala grea. Ce zice ?Omul a ramas sanatos, macar cu zilele.- Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sufletul lui sa nu te atingi ! Ai vazut ce estemai scump la om ? Sufletul. " De sufletul lui sa nu te atingi ". Ca sufletul estemai scump decat toate. El este mai scump decat tot ce exista in lumeaasta. de aceea ii atata lupta pentru mantuirea sufletului.Si a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu ingaduinta Lui, si l-a lovit pe Iov, dintalpa piciorului pana-n crestet, cu lepra. Boala care n-ati vazut, fereascaDumnezeu; crapa carnea omului si se face alba ca zapada si curge sange si cuviermi; patrunde pana la os si n-are leac in veacul veacului. Numai Mantuitorul avindecat leprosi, cum ati auzit.

Page 23 of 248


24/248


Atunci, Iov, cand s-a vazut lepros din crestet pana-n talpa, a cazut la pamant dedurere; si era niste gunoi inaintea casei lui si el zacea in gunoi. Si fiindca ranile ilusturau si viermiii ii provocau mancarime, a gasit un ciob de oala, un harb, si cuharbul aceala scotea viermii din rani.Si n-a fost bataia lui Iov o zi, o luna sau un an. N-ati citit Hronograful luiChedrinos si alte carti ? Sapte ani si jumatate l-au mancat viermii de viu pe Iov !Asa a rabdat. Si nu zicea nimic si rabda; un schelet in gunoi mancat de toate

jivinele.Iar sotia lui ramanand sanatoasa, ca pe ea n-a lovit-o, ca era mai slaba incredinta, se ducea cu traista prin sat, la cerut; si ii aducea cate ceva de hrana.Singurul ajutor ii era sotia lui, singura mangaiere, ca sa nu moara de foame.Vazand diavolul ca nu l-a biruit pe Iov, a incercat prin femeie, cum zicedumnezeiescul Ioan Gura de Aur : " Cand a vazut ca pe stalpul cel de diamant alcredintei, pe Iov, nu-l biruieste, la arma cea veche a alergat ". La care ? Lafemeie, cu care biruise in rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slaba.Si femeia, cand l-a vazut ca-l mananca viermii, un an, doi, trei, si toata lumeaspunea ca-i blestemat de Dumnezeu, ca l-a uitat Dumnezeu si a facut multe releinaintea Domnului - ca asa judeca oamenii, ca judecatile lor nu-s ca ale lui

Dumnezeu -, atunci femeia a inceput sa creada, si vine la el si-i spune :- Mai, omule; iata ce ti-a facut tie Dumnezeul tau. Tot ai spus ca Dumnezeu ti-ajuta, ca Dumnezeu ii drept. Iata acum, te mananca viermii de viu in gunoi, ti-aluat toata averea si copiii de atatia ani si tu nu zici nici un cuvant de hulaimpotriva Lui si nu-ti pierzi rabdarea ! Atata se temea Iov de Dumnezeu.- Ce este, femeie ?- Zi un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu; ocaraste-L de ce te-o necajit asa,si vei muri !Ai auzit acest tovaras de viata, cum s-a facut unealta satanei in vremeanecazului barbatului sau ? Iar Iov ii spunea cu blandete, ca vedea ca diavolulvorbeste prin gura ei :- Femeie, hai, femeie ! Ca o nebuna vorbesti si ca o fara de minte. Nu sunt eu Iovcare eram ca imparatii de bogat si cinstit in lume ? Nu-ti aduci aminte ce cinsteam avut noi pe pamant si cata avere si cate slugi aveam ? Apoi, cum am primitcele bune din mana Domnului, sa nu primim si cele rele ?Auzi om care se teme de Dumnezeu, cand da de necaz ? Da ! Dumnezeu m-aajutat atata vreme; trebuie sa rabd acum, ca multumire lui Dumnezeu ca m-aajutat alta data.Si a vazut diavolul ca nu-l poate birui. Atunci au venit la el trei prieteni : Bildad,Tofar si Elifaz Ameneul. Acestia erau ca niste imparati de bogati, boieri mari dinalte tari, care cumparau mii de vite de la Iov, miei si lana. Cand au venit, auintrebat :- Unde-s curtile lui Iov ? Unde este Iov ? Iar oamenii ii arata :- Uite colo in gunoiul acela un schelet; il mananca viermii. Barba lui era pana lapamant si parul incalcit de gunoaie.Ei auzisera de bataia lui Iov, dar nu credeau ca-i chiar asa. Si au venit din altatara. Cand au venit la Iov, cum il stiau ce om cinstit era, ce palate si ce slugiavea, au stat acei trei prieteni langa Iov sapte zile si sapte nopti, si n-a pututvorbi nici unul. Numai se uitau la el. Si gandeau ce va fi asta ? Ce fel de bataie alui Dumnezeu este asta ? Si la sapte zile a deschis cuvantul Elifaz Ameneul si inloc sa-l mangaie pe Iov in ranele si in durerea lui, in loc sa-l imbarbateze, ca erau

Page 24 of 248


25/248


prieteni de alta data, au inceput sa-l raneasca cu cuvantul :- Iov, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu pe tine ca pe un copac tomnatic, carenu face roada. De ce-ai ajuns tu asa ! Ai oprit plata vaduvelor si simbrialucratorilor ! Ai fost nemilostiv si aspru ! Ai fost mandru ! Ai uitat de Dumnezeu !Ai facut faradelegi inaintea Lui ! Si asa mereu l-au mustrat. La fel si al doileaprieten si al treilea. Si a venit al patrulea, unul Elihu. Acesta a vorbit putin maidrept, ca se temea : " Mai, nu cumva sa fie o certare a Domnului pe drept si ma

tem sa vorbesc pe omul acesta ". iar Iov a inceput a le spune cu blandete :- Dragii mei; prietenii mei; spre dosada ati venit aici si spre rana mie. Mai bineziceam eu gropii, " mama mea ", si viermilor, " voi sunteti fratii si surorile mele ",decat sa vie prietenii mei si sa ma raneasca cu cuvinte; adica, mai bine mamangaiam cu viermii si cu gandul la groapa, la mormant, decat sa aud din guravoastra acestea.Si le-a spus : " voi ma invinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am facutnedreptate. Eu nu ma laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor simaica vaduvelor, eu am fost ochiul orbilor si urechea surzilor si piciorulschiopilor si mana ciungilor.Tunsura mieilor mei a incalzit umerii saracilor; ca lana de pe sapte mii de oi

toata o dadeam pentru imbracaminte la saraci. Usa mea nu s-a inchis la totstrainul si toata averea mea am socotit cu putere s-o impart la cei necajiti. Deci,nu-i adevarat ce vorbiti voi. Adevarat ca mania Domnului ma cearta pentrupacatele mele, dar ceea ce ma invinuiti voi nu-i adevarat.Vazand Dumnezeu rabdarea lui Iov , dupa ce-au plecat cei trei prieteni si Elihu s-a dat putin in laturi, a aparut Dumnezeu in nori si in vifor deasupra lui.Iov zacea acolo de sapte ani jumatate, numai oasele si inima ramasese - cacicarnea lui era mancata de viermi. Si cand a venit Ziditorul cerului si alpamantului, Iov era acum ranit si de prietenii lui ocarat si defaimat si de sotia luisi de toti. Deodata aude glasul lui Dumnezeu din nori :- Iov, scoala-te ca un barbat, ia vestmantul tau - ca i-a trimis un vestmant din celmai alb ca zapada -, incinge-te si sa stam de vorba amandoi !Cine a zis " scoala-te " ? Acel ce va scula toti mortii la judecata intr-o clipeala devreme ! S-a sculat ca fulgerul Iov, sanatos ca la 30 de ani si frumos si vesel, s-aimbracat cu vestmantul dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el :- Iov, unde erai tu cand am intemeiat pamantul ? Spune-Mi Mie care-i latimeacea de sub cer ? In ce loc locuieste intunericul si ce loc are lumina ? Unde erai tucand am masurat Eu muntii cu asezamantul cunostintei, vaile cu cumpana sidealurile, cand am pus marii hotar nisipul si am ingradit marea cu nisip si i-amspus : pana aici sa stai si intru tine sa se sfarame valurile tale ?Eu am intins crivatul pe uscat. Eu am facut cuvantatori pe pamant. Eu ammasurat greutatea vanturilor. Eu am insemnat calea fulgerilor sub cer. Eu amranduit nasterea fiarelor din codri, nasterea dobitoacelor pamantului si aoamenilor. Eu am facut orionul si rarita cea de miazanoapte si am impodobitcerul cu stele, cu soare si luna si lumina am daruit zidirii Mele.Spune-Mi, unde erai tu atunci ? Eu pe tine, Iov, te-am turnat ca laptele inpantecele maicii tale, te-am inchegat ca branza, te-am tesut ca panza, ti-amfacut inima si oase si te-am facut faptura Mea in pantecele maicii tale si Eu amzidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea. Eu am intemeiat inima taintru tine si credinta ta si rabdarea ta.Si acum, Iov, fiindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvant

Page 25 of 248


26/248


rau in atatea scarbe si necazuri si boale, iata Eu iti daruiesc tie de acum inainte140 de ani de viata; si vor fi averile tale indoite. In loc de sapte mii de oi,paisprezece mii de oi; in loc de trei mii de camile, sase mii de camile si celelaltela fel. Si vei ajunge sa traiesti pana la al cincilea si al saselea stranepot si veiadormi plin de zile si vei veni la Mine sa te veselesti cu Mine in veci.Atunci S-a facut nevazut Dumnezeu. Si sotia lui, cand a venit de unde era dusa,l-a gasit sanatos si vesel foarte. Si a plouat Dumnezeu in curtea lui Iov trei zile si

trei nopti cu galbeni de aur, cum spune in traditie. A luat Iov mosii si vite.Sotia lui a stat cu fata la pamant trei zile si trei nopti, cerand iertare de la el. Si i-a zis Dumnezeu lui Iov : " Iarta pe sotia ta, ca nu-i vinovata ea, ci diavolul care aispitit-o !"Si a iertat-o el si a luat-o, si a nascut iar sapte feciori si trei fete si nu erafrumusete sub cer asemenea feciorilor si fetelor lui Iov. Nu se gaseau maifrumosi copii ca aceia pe pamant.Si au fost zilele lui Iov, cum s-a spus, dupa bataia aceea, o suta patruzeci de ani,si-a adormit plin de zile si s-a dus la Ziditorul sau, la veselia cea vesnica.Ati auzit ce a facut la Iov frica lui Dumnezeu ? Daca a avut frica lui Dumnezeu,nici cand era bogat nu s-a mandrit, n-a fost aspru si nemilostiv; nici cand i-a luat

Dumnezeu averea, n-a zis un cuvant impotriva lui Dumnezeu.Iata om cu frica lui Dumnezeu, care aducea jertfa un bou in fiecare seara, ca nicicopiii lui sa nu fi gresit lui Dumnezeu cu gandul. Ati auzit om cu frica deDumnezeu, cum l-a incununat Dumnezeu ? Prin cate l-a trecut in veacul de acumsi s-a dus sa se odihneasca in " sanul lui Avraam ", a carui stranepot era. Iatadeci cum l-a binecuvantat Dumnezeu !Fratii mei, omul care are frica de Dumnezeu nu trebuie sa-l pazeasca nimeni sanu fure, sau sa nu fie curvar, sau betiv, sau hot, sau sa nu faca rau. Cel ce arefrica lui Dumnezeu si ziua si noaptea pururea vegheaza asupra lui : sa nugandesc ceva rau asupra omului, sa nu vorbesc ceva rau ca-i pacat, sa nu facceva rau ca-i pacat ! Cine are frica lui Dumnezeu, acela se face santinela intregiiintelepciuni, isi pazeste sufletul si mintea sa de ganduri rele, limba sa de cuvinterele si toata asezarea sa de a lucra impotriva lui Dumnezeu.

Imi aduc aminte de un filosof, care a venit la Socrat, alt filosof. Si acela avea ofemeie foarte talentata. Si a inceput sa spuna : " Domnule, am o femeie asa defrumoasa !". Celalalt era la o masa cu un creion in mana si hartie si a tras unzero. " Femeia mea e de neam mare; taica-sau a fost ministru ". Celalalt a maitras un zero." Femeia mea ii sanatoasa ca oul, n-a fost bolnava si nu-i bolnava ". Acela a mai

tras un zero. " femeia mea stie s alucreze lucruri de menaj, sa faca prajituri la totneamul, bucat ela mese mari ". Acela a mai tras un zero. " Femeia mea stie sacoase broderii artistice, coase flori, impleteste, face flanele cu masina sau cumana. Uite cate talente are femeia mea !" Acela a mai tras un zero.La urma a adaugat : " femeia mea are frica lui Dumnezeu si este credincioasa !"Acela a pus un unu inainte, pusese sase zerouri. Unun urmat de sase zerouriface un milion. Si a spus : " Ia, acuma i-am dat valoare femeii tale. Nu cand aispus ca-i frumoasa si invatata si sanatoasa si stie multe sa faca. Pentru ca dacaii lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau la dansa egal cu zero, nule, nimic !"Asa se intampla si cu barbatul, ca si cu femeiaaceea si cu orice om. Poate sa

Page 26 of 248


27/248


aiba toate talentele, poate sa atie toate meseriile din lume, poate sa cunoascatoate stiintele lumii, daca ii lipseste frica lui Dumnezeu, ii lipseste scoalaintelepciunii si omul acela nu-i bun de nimic.Era un om invatat sa fure, macar de-ar fi fost sarac. Da de unde ! Era omgospodar, avea femeie buna, credincioasa si copii; avea boi, avea oi, cai, porci,vite, pasari, pamant, livezi, vii, dar a fost crescut rau la parintii lui, ca nu erasatul pana nu manca ceva de furat. Omul acesta de multe ori avea discutii cu

sotia lui. Sotia lui buna ii spunea :- Mai, omule, ulciorul nu merge de multe ori la apa. Caci ii rusine in sat, daca te-o prinde pe tine ca furi; toti or sa te judece pe tine de ce ai furat, ca ai tot ce-titrebuie. De ce furi, ma ?- Femeie, eu nu pot. Pana n-oi mai lua eu de la cutare boier, de la cutare om, dela cutare proprietar ... !Odata era in luna lui iulie, luna era plina pe cer si era senin ca ziua. El venise dintarina si a vazut lanurile pline de clai de grau, jumatati de grau, cum se cheamain alte parti. Ce s-a gandit el ? " ce bine ar fi sa aduc eu o caruta de grau dinacesta la mine ", ca era grau frumos. A venit acasa, a pregatit caruta si caii,drugul de legat snopii; a pus niste fan pentru cai si iarba verde in caruta si-n

puterea noptii, cand doarme si pasarea - cum zice taranul -, a luat o copilitanumai de trei-patru ani cu el. Copilei ii placea sa mearga cu tata-sau cu carutatotdeauna.- Tataica, ma iei cu caruta ?- Te iau ! Da', ma-sa a zis :- Stai acasa !- Nu ! si a inceput a plange copila.- Da-i drumul ! Copila vrea sa auda cum merg caii, s-o plimbe tata-sau cu caruta.Dar a fost o pronie dumnezeiasca aceasta si purtare de grija a lui Dumnezeu. Avenit omul acela la furat snopi in tarina. Un lan de grau era langa o padure maresi un drum de tarina pe marginea padurii. El a tras caii cu oistea pe unde trebuiasa iasa de pe lan, a luat din gura la cai zabala si le-a dat sa manance.Copilita a ramas la caruta. Era luna, senin si se vedea bine la mare distanta. Si s-adus pe lan omul asta, de meserie hot din copilarie, si a inceput sa se uite intoate partile; si la stanga; si la dreapta si inainte si inapoi. Se uita asa. De ce seuita ? Ca nu cumva sa fie vreun paznic pe lan. Dar tot el isi zicea : " Chiar dacaar fi, acum doarme intr-o claie, ca acu-i puterea noptii ". In acest timp copilita seuita de la caruta cum taica-sau se uita in toate partile, si incolo, si incolo si seminuna ea in mintea ei - copii naivi -, de ce se uita taica-sau asa ?Dupa ce s-a incredintat el ca nu este nimeni si nu-l vede nimeni, a luat cativasnopi de grau si a venit la caruta. Copilita, prin care a vorbit Duhul Sfant,intreaba pe taica-sau :- Tataica, mata ai uitat ceva !- Dragul tatei, dar ce-am uitat ?- Mata ai uitat ceva ! Te-ai uitat in toate partile dar ai uitat sa te uiti si in sus !- Cum ai zis ?- Mata in sus de ce nu te-ai uitat ? Dar copila n-a zis sa-l mustre pe tatal ei. Ea acrezut ca poate asa-i bine, daca se uita in toate partile, sa se uite si in sus. Dar l-a costat pe om foarte mult.- Cum, cum ai zis ?- Tataica, eu am crezut ca trebuie sa te uiti si in sus ! Si atat l-a certat frica lui

Page 27 of 248


28/248


Dumnezeu pe om, ca a luat snopii inapoi, s-a dus si a facut claia; a venit, a intorscaii, a pus zabala la cai, a pus copilita in carutasi cu caruta goala, s-a intorsacasa. Cand vine acasa, femeia stia ca nu vine niciodata cu golul. Ori furabostani, ori popusoi, ori grau, ori altceva, el venea incarcat. Il vede, de data astamai erau doua-trei ceasuri pan-la ziua ca vine cu golul :- Mai omule, dar ce-ai patit ? Ce-ai patit ?- Femeie, cate zile voi avea nu mai fur !

- Ce-ai patit ? Bine ti-a facut ! Te-a prins ! Ea credea ca l-a prins. Te-a prins ? Ti-am spus eu tie. Asa, gospodar la furat !- Mai femeie, nu m-o prins nimeni.- Nu cred. Te-o prins ! De ce-ai venit cu golul ?- Nu mai fur cate zile oi avea !- Dar ce-ai patit ? El arata copilita si zice :- Din cauza copilei.- Dar ce ti-a facut copila ?- Din cauza ei nu mai fur in veacul veacului. Caci a vorbit Duhul Sfant prin guraei.- Dar ce-a zis copila ?

- Eu m-am dus pe lan - cum ii obiceiul meu -, si-nainte de a incepe a cara snopii,ma uitam : in stanga, in dreapta, incoace-incolo. Copilita ma vedea de la carutasi cand am venit m-a intrebat : " Tataica, mata ai uitat ceva; ai uitat sa te uiti siin sus ".Atunci m-am gandit, cat sunt eu de nebun. Dumnezeu imi vorbeste prin guracopilei, ca trebuia sa ma uit mai intai in sus; ca daca ma uitam in sus, nu mai eranevoie sa ma uit la dreapta, la stanga sau inainte, ca de ochiul cel de sus nimeninu se poate pazi. Ochii lui Dumnezeu - cum soune Solomon -, sunt de milioanede ori mai luminosi de cat soarele si nu este loc unde nu cerceteaza atotstiintalui Dumnezeu. Cum zice si Apostolul : Stiinta lui Dumnezeu strabate pana ladespartirea duhului de a sufletului; nu numai pana la despartirea trupuluide a sufletului ".Omul este icoana Preasfintei Treimi. El are minte, cuvant si duh. Duhul cel in chipde raze de lumina, care-i in inima, cu acesta omul ii mai mare decat ingerii; caingerii nu s-au facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, ci numai omul.Omul este icoana vie a Sfintei Treimi pe pamant, are minte, cuvant si duh.Mintea este chipul Tatalui, cuvantul este chipul lui Hristos, iar duhul cel de viatafacator este chip al Duhului Sfant.Acest duh de viata nu-i duhul cu care vorbim - acesta este sluga mintii si arealtfel de cuvant. Iar acela este un dor ganditor, sta inttre minte si intre cuvant sicircumscrie - are in sine -, si pe minte si cuvant, dupa Sfantul Grigorie Palama,preaindumnezeitul la minte.Deci, pana acolo strabate stiinta lui Dumnezeu, pana la despartirea duhului de asufletului si nimeni nu poate sa se ascunda cu vreun gand de la atotstiintaZiditorului.Acest Duh Sfant l-a cercetat pe acest om cu frica lui Dumnezeu si s-a gandit : "De acum inainte nu voi mai fura in veci, cat voi trai. Ba am sa ma duc sa mamarturisesc si sa-mi fac canonul pentru cate am facut in viata, ca daca ma maiduc la furat trebuie mai intai sa ma uit in sus. Si daca ma uit in sus, mi-e destulatat, ca sa nu mai pot fura in vecii vecilor, ca de ochiul cel de sus nimeni nu sepoate pazi ".

Page 28 of 248


29/248


Iarasi va spun : inceputul intelepciunii este frica Domnului. Ea este temeliatuturor faptelor bune. Intelepciunea are doua capete : primul este frica deDumnezeu si cel mai de sus este dragostea de Dumnezeu, ca toata faptabuna se incepe din frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea lui Dumnezeu,care este legatura desavarsirii si cea mai inalta fapta buna.Dumnezeu cel inchinat in Treime, Parintele, Cuvantul si Duhul Sfant, Treimea ceade o fiinta si nedespartita si Preacurata Lui Maica si toti sfintii sa ne fie in ajutor,

sa nu uitam frica lui Dumnezeu si sa pazim poruncile Lui. Amin.

Page 29 of 248


30/248

56. DESPRE PAZA MINTII

Fiindca a fost vorba, sa vorbim ceva despre paza mintii. Eu pacatosul, candincep sa vorbesc de rugaciunea mintii sau de paza mintii, mi-i rusine si mi-i greusa vorbesc; ca vorbesc despre ceea ce nu am. Ca zic Sfintii Parinti ca nimic nu-imai sarac decat mintea aceea care filosofeaza pentru fapta buna,neavand lucrare. Eu sunt acela cu musca pe caciula, ca vreau sa vorbesc celece nu fac si niciodata nu am facut.Dar eu cred ca va vor fi de folos acestea in drumul pe care te duci. Fiindca viataaceasta este o lupta, cum spune la Iov : O lupta si o ispita este viata omuluipe pamant si in aceasta lupta si ispita, de fiecare clipa este nevoie de iscusinta.Cum a spus si marele Apostol Pavel : In lupta aceasta grea si mare, avetinevoie de rabdare si celelalte.Si este prea de nevoie, pentru ca va duceti intre straini, acolo unde va duceti,intalnindu-va cu oameni de alta credinta : protestanti si catolici si cutare ... Si caortodox, pentru ca sa-ti pazesti sufletul curat, o lucrare mai prezenta si maiputernica decat paza mintii nu va fi.Paza mintii are atata legatura cu rugaciunea mintii, ca si trupul cu sufletul. De lapaza mintii putem trece imediat la rugaciunea mintii. Si totdata, in paza mintiiintra multe lucrari duhovnicesti.Sfantul Isihie Sinaitul spune asa : Nimeni nu va putea scapa de capeteniiletartarului - mi-aduc aminte din Filocalie -, fara de paza mintii, macar de arfi cat de mare filosof si cat de mare intelept in lume.Ce este paza mintii, dupa invataturile Sfintilor Parinti ? este o lucrarre prezenta,foarte usoara si n-are nevoie de mare osteneala, decat numai de frica luiDumnezeu. Ea se naste chiar din frica lui Dumnezeu ! Iar frica de Dumnezeu senaste din credinta in Dumnezeu. Ca dumnezeiescul parinte Maxim spune : Cela

ce crede, se teme. Eu nu am nici o pricina sa ma tem de cineva, daca nu credca-i de fata. Iar cand cred ca Dumnezeu este de fata, ma tem !Deci, iata cum din credinta in Dumnezeu se naste frica de Dumnezeu. Iardin frica de Dumnezeu se naste trezvia atentiei, sau paza mintii, sauferirea mintii de la pacat, sau privegherea mintii. Cand auzim la Sfintii Parinti: paza mintii, trezvia atentiei, lnistea mintii, ferirea mintii, privegherea mintii sautoate acelea, este acelasi lucru, cum am zice : paine, bucata de paine, felie depaine; dar tot de paine este vorba, numai sub alte cuvinte.Paza mintii, dupa invatatura Sfintilor Parinti, consta in aceasta : in a ne trezicu mintea, in a ne impotrivi pacatului cu mintea si in a chema pe "Doamne Iisuse ... " prin rugaciunea mintii.

Vezi cata legatura are rugaciunea mintii cu paza mintii ? Ca nu-i de ajuns sa amtrezesc eu. Ce fac eu acum este bun ? Ce gandesc eu acum este bun ? Ceintentionez eu acum este bun ? Ce cuget eu acum este bun ? Sau ce alegere faceu asupra acestui cuget este buna ? N-ajunge atat ! Ci, indata mi-a dat puterePreasfantul Dumnezeu, sa-mi stapanesc pornirile prin volnicia de sine sau desine stapanirea. Nu vezi ce spune in Psaltire ? Doamne ca cu arma bunei voirine-ai incununat pe noi.Indata ce ne-am trezit, simtim cu mintea daca se apropie un pacat de minte sauun gand rau; ca orice gand rau este un sarpe ganditor, adica un diavol. Si indatace l-am simtit ca se apropie, sa ne impotrivim; cu arma bunei voiri ( cu vointa )

Page 30 of 248


31/248

56. DESPRE PAZA MINTII

ne impotrivim sa nu-l primim, caci avem aceasta putere.Dar puterea noastra e slaba si taria neputincioasa, cum spune colo lahirotonie. Si atunci ce-i de facut ? Ne trezim, dupa puterea noastra; sa vadaDumnezeu ca vointa noastra se misca spre bine si ne impotrivim pacatului. Sinegresit sa tinem legatura cu Domnul, chemandu-L prin rugaciunea " DoamneIisuse ... ".Dar nimeni sa nu se bazeze pe trezvia sa sau pe vointa sa, ca-i tare impotriva

pacatului, ca ramane foarte, foarte inselat ! Pentru ca, negresit, vointa noastra sitrezvia noastra trebuie sa fie intarite de Domnul nostru Iisus Hristos. De aceeane trezim, ne impotrivim, cu voia de sine stapanitoare si chemam pe "Doamne Iisuse ... "Acestea trei stau nedezlipite una de alta. Pentru ca daca nu chemam pe "Doamne Iisuse ... " , nu reusim sa ne despatimim in nici un fel cu mintea. Ca Elne-a spus in Evanghelie : Ramaneti intru Mine si Eu intru voi, ca fara deMine nu puteti face nimic. Clar ! Cheama pe Domnul in ziua necazului site va izbavi, cum spune Psalmistul. Sau : Auza-te Domnul in ziua necazuluisi celelalte. Daca-L chemam pe Dumnezeu, El ne ajuta.Asa si tu. Si trezvia noastra-i buna si vointa noastra care se impotriveste raului,

daca este ajutata de darul si puterea lui Dumnezeu. Chemarea numeluiDomnului sa nu inceteze, ca zice Apostolul : Tot cel ce va chema numeleDomnu

Date post:	31-May-2018
Category:	Documents
Upload:	iulipeter
View:	343 times
Download:	17 times

Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol 2

Documents