Nci CONFERINTE DESPRE VENETIA - … · panze albe de corabii in departare, unindu-se cu cerul in...

DIN PUBLIC ATIILE CASEI 5coALELoR

Nci CONFERINTEDESPRE VENETIA

1 INUTE

DIN INSARCINAREACASEI SCOALELOR

N. IORGA

EDJTJA a 11-a

VALENII -DE -MUNTE

A§eZamantul de Tipografie Datina Rornsaneaseii"1926

_

CONFERINTA I -lu

In ce sill frumuseta Veneliei.I.

Venetia nu e un oral frumos, ci un oral unic. Aceasta-este deosebirea. Este si frumos, fare indoiala, darinainte de toate este un ora4 unic, si aceasta odeosebeste de celelalte orate frumoase, thecareintr'alt fel, prin alte insqiri, de care-i plina lumeg.Frumuseta e multiple, si frumuseta din toate ora§elecu aceasta reputatie din lume, stransa Jai:Malta, nuni-ar da inca toate elementele din care se alcatuietefrumuseta Venetiei mai ales proportia, in care acestetlemente se combing, aspectul particular pe careAcapata prin aceasta proportie.

N'a fost totdeauna considerate Venetia supt raportulsupt care e considerate acum; frasele de estetism, deretorica romantics in care fiecare imbrobodeVe.amintirile despre dansa, nu s'au rostit in tot timmil.Intr'o anticvarie a Venetiei, pe care am regasit-o, dupetrecere de paisprezece ani, tot cum era, in coltul delanga San-Zaccaria, cu deosebire ca anticvarul batrandin tinereta mea se prefacuse intr'un anticvar aproa-pe distrus, incapabil de mai vedea cartile de

si

i i

a-si si

4 N. lorga

a li mai spume numele, in anticvaria aceasta, rdsco-lind intre gramezile de carti puse fare nicio soca-teala, anticvarul venetian a ramas un tip special,.aproape medieval, care nu samara nici pe departe cucel german, cu toate cartile catalogate, socotite fie-care cu pretul ei, dar in pravalia caruia ti se strica pia-cerea de a face descoperiri; un anticvar primittv,misterios, de-ti vine, in mica lui pravalie intunecoasa,sa te uiti pe sus ca sa cauti crocodilul atarnat de ta-van si fel de fel de dihanii fantastice prin colturi,am gasit un ghid al Venetiei de pe la 1780. Nu e de loeasemenea cu calduzele din timpul nostru, cu ("Maur-z,ele moderne, care te tree rapede prin toate pdrtilesi-ti indica pe scurt in fiecare loc momentul si loculprecis unde trebuie sa admiri si de obiceiu jama-tate din indicatiile date sant mincinoase; aceasta ca in-stiintare pentru oricine intrebuinteaza astfel de pro-duse industriale, care-ti noteaza momentul cand tre-buie se cazi in extas, cu toata gama ernotiilor princare ai sa treci la vederea cutarii cladiri sau eu-tarui tablou. Odinioard nu era asa: ti se dadeau deci in-dicatiile practice, purtandu-te de mans, ca pe uncalator putin cam naiv, ceia ce era potrivit cu lumeacare cutreiera pe vremea aceia stradele si canaleleVenetiei. Si, la sfarsit, se adaugia un catalog de pic-turi, cu viata fiecarui pictor, toate expuse asa cum arscrie despre maestrul lui; nu cu frase imprumutate dinesteti, din John Ruskin si ceilalti, ci cu un fel de evla--vie simple, in starea de spirit in care trebuie sa secoboare cineva sand vrea sa primeased in el influentsunei picturi ce nu. era determinate de principli absl-tracte ca acelea din timpul nostru, caci tablourilesculpturile nu erau voite, ci era numai un suflet sinter,

si

(3 IN4 ..,,

) , %la., 0

.1 010 8 P: : ,.11 7.

N

Venetia : vedere generals.

Desemn de d-ra Elena Briitescu

,--s )t

Ag,11,

J.

In ce consta frumuseta Venetiei 5

al artistului, care se revarsa prin colori sau grin liniide piatra. Am rasfoit ghidul acesta cu oarecare pi&sere, de si era vechiu unsuros, fiindek lipsia frasabanala, iute ajunsa insuportabila, ca turburarea ochiului,ea intepenirea manilor din partea tuturor negustorilor,advocatilor, medicilor, rentierilor batrani, fetelor ne-maritate cari ieau drumul Italiei pentru placerea dea se uimi" innaintea capodoperelor artei.

Alaturi de vechiul ghid si in contra ghidurilor noun,al caror banal impronutat e aproape odios, o saincerc deci a explica de ce orasul acesta produce,nu numai impresia frumosului, dar impresia de lu-cru unit, care nu se mai poate vedea nicairi. ,Si nunumai calatorii de acum au aceasta impresie, dar ozveau calatorii vechi, si oamenii nascuti in Venetia.,cum a fost Goldoni, vestitul autor de comedii, autorul,,Hangitei" si al atator piese pastrate in repertoriu,1teatrului apusean si une on trecute si la noi, de si azini par batrane pentru timpurile noastre. Cand vorbestede Venetia, in memoriile, lui, foarte interesante, pe carele vom analisa intr'un capitol viitor, el nu stie sagaseasca alte cuvinte decat cam acestea: am cutreie-rat lumea, am vazut multe teri, dar, de cate on ma in-tore in orasul in care m'am nascut si care lui puteasa-i pars atat de obisnuit, incat sa nu-1 mai emotio-neze decat supt raportul familiar, personal, de cate.ori ma intone aici, am impresia ea nu mai e nicairiaceastal. 5i putea zice nu numai atat, ci ca, de cate on

Memorie, ed. Sonzogo, p. 25: Venezia 6 una city straordi-naria, che none possibile formarsi una giusta .idea senza aveilaveduta : le carte, le piante, gli esemplari, le descrizioni non bastano r bisogna vederla. Tutte le citta del mondo si rassomigliano piao meno ; questa non ha somiglianza con alcuna. Ogni volta che

gi

6 N. Iorga

stai o bucata de vreme in Venetia si complari zizi, ceas cu ceas, orasul e altul, si de sigur fiecare dirtceasurile multe care s'au rostogolit asupra orasului aadus cu sine o icoana noua a lui. Si, atunci and ci-neva e deprins cu clasarea, cu explicarea stiintificalucrurilor, natural incearca sa-si explice si aceastataira. De unde vine oare?

II.

Venetia se impartaseste intaiu de farmecul speciall-pe care-1 da Marea. Dar sant atatea orate italiene a-sezate la o Mare cel putin tot atat de frumoasa saumult mai frumoasa decat aceasta. Asa e coltul acelade Mare, eel mai frumos din lume, cu admirabile gra-dini de copaci din terile calde, cu cer stralucit, undose duce cineva pentru cautarea sanatatii ca si pen-tru improspatarea, pentru intinerirea sufletului, locuLacela de feerie care e Genova. Este Neapole, al a-rui golf e o minune a Sudului Si unde Marea ofera i-coane schimbatoare dupa anotimpuri, dupa ceasurilezilei, dupd aspectul cerului, dupa gradul de umezealasau usaciune a aierului, uncle cerul insusi iii schimba..

io l'hO riveduta dopo lunghe assenze, sorse in me un nuovo stu-pore. A mano a mano ch' io cresceva negli anni, che si aumen-tavano le mie cognizioni e che avevo dei confronti da fare, ci scoprivo nuove singolarita, nuove bellezze". (Venetia e un orasasa de extraordinar, incat nu e cu putinta sA-ti faci o ideie ade-varata gra s'o fi vazut ; hArtile. planurile, reproducerile, descriptiile nu ajung; trebuie s'o vezi. Toate orasele din Iume samanamai mult on mai putin; acesta n'are asAmanare cu niciunul. De-cite on am revAzut-o dupa lipse lungi, s'a trezit in mine o nounDimire. Cu cit cresteam in vristA, cu cit se adaugiau cunostintele-mele si aveam comparatii de fAcut, descoperiam noun lucruri unice,noun frumuseta.")

cu.

a

Venetia lui GoldoniDesemn (dupd o veche gravurd) de d-ra Elena Breitescu


coloarea supt ochi: in calitate de Mare, Marea napoli-tana e de sigur mai frumoasa decat cea venetiana.Cad. Marea, libera, larga, stapand, cu caracterul eigrandios, nu se vede din Venetia, ci, ca s'o vezi intoata misterioasa ei putere, trebuie sa te duci la Lido,care inchide, bareaza" laguna intreaga, cu insuleleprincipale, ale Venetiei, dincolo de clansa, insulelesecundare, Giudecca, San-Giorgio, insula S. Lazzaro: aArmenilor, Murano, S. Michele: a Cimitirului, S. Ser-volo: a nebunilor, Santa Elena: a gradinilor, Burano,Torcello. ,Si marturisesc ca nici Marea aceasta nu e ex-traordinary ; nu e o Mare intreaga, pe care s'o veziframantatii adanc de furtuni, ridicand valuri, aratandpanze albe de corabii in departare, unindu-se cu cerulin tonalitatile cele mai delicate de albastru. Lido, careniciodata n'a lost un loc Area frumos, e pe cale dea se preface intr'un loc banal. Innainte era aici o bi-sericuta, San Nicco16_ si de aceia i se zicea si insulei:Sfantul Nicolae mai mult decal Lido (Lido inseamna:iittus, mal), Sanctus Nicolaus !Worts, o bisericutaastazi vapsita in rosu si impodobita asa cum impo-dobesc preotii catolici moderni, cu un fel de cochetariede fete octogenare, asa incat nu-ti mai produce nicioimpresie. Erau case modeste, erau drumuri singuratece,erau forturi razlete, sentinele pierdute in ierburile marl,erau colturi de camp salbatec. De un timp insa s'a ase-zat aici un tramvaiu cu cai, apoi cu electricitate, s'audeschis sosele noun, si au fasarit, in acesti paisprezeceani din urma, un numar de speriat de otele, toate mo-derne pans la ascensoriu, in stilul secesionist, cu fe-resti ciudate sparte in ziduri uncle nu te a ?tepti, cucosuri enorme de pretentie arhaica, izbucnind din cla-diri oarbe on numai chioare, cu balcoane neimaginabile,

si,

8 N. lorga

rasarind din fatade in colon care WA... Si inscriptiiin toate limbile, pans §i firme imense cu unguresculSzalloda" mare de-asupra unor cladiri cu adevAratamericane... E inspAimantator! Si toate aceste ingra-madiri de improvisari arhitectonice pretentioase ocupdpustietatea de pe vremuri §i coplepsc termul odata

care -si a4teapta pacientii din cabinele stranse'uncle de altele, de pared ar fi n4te clocitoare, din ote-lurile cu cinci §i §,ase rAnduri, faute in cincilase lunide zile care se daramA in fiecare an pe jumatate casal se mina in grabs, cu cinciiase saptAmani inaintede sesonul bailor", ca sd fie gata" pentru cele catevamu de strAini grin cart invie Lido in sensul modern. Iar,in fats, acolo unde ochiul privia mai lard piedeci sprealbastrul fumuriu din zarea caruia se iviau panzele pes-carilor ca ni§te albe cornuri de tuna in iarna rece, seingramAdesc astazi un fel de bazare care vand strai-nilor bibelouri tot felul de grozave lucruri ieftene.

A§a incat Lido nu e Venetia, tar Marea nu o poti ve-dea decat din Lido, Si ea e incunjurata azi de toateciupercile batneare, marl mid, care contribute s'ofaeci absolut antipaticd.

Daca Marea o voieti, mai du-te la acel dumnezeiescoral al Ragusei dalmatine, cu ziduri sure innaltAndu-se,pare ca, din Marea de cobalt fail valuri, supt cerul deun nemilostiv albastru ca al Africei uscate: porti in-tunecoase, strazi de palate in jurul domului bAtran,pretutindeni reminiscente din vremea Republicei, pieteingramMite de fructelie Sudului, migdale smochineproaspete; mart case pustii, pline de diplome de por-trete, fine tipuri aristocratice rasarind dintre florilero0 ca sangele ale oleandrilor, §i, afara, campii dincare rasar, ca la not prunii ori smochini §i

fiber,

si

si

si

sisi

ciresii,

in ce consta frumuseta Venetiei 9

portocali, buruienile tepoase ale unei vegetatii africane;iar, dupes ziva calda, ling, grea de splendoare, coplesirtoare de frumuseta, in racoarea sera, pe malul de pia-tra, de cealalta parte, de catre munte, venindin superbele for costume ro$ii, violete, cusute cu aur,teranii slabi $i terancele palide din Hertegovina, can tointampina, straine!, cu un dobr vecer, o bund-seara"ca pe vremea Patriarhilor. Frumoasa iarasi Marea laCattaro, in golful Fara pareche, plhi de rasfrangerearazelor soarelui in stanca lucie, care, unita cu adanculalbastru de pretutindeni, des golfului o infAti$are ab-solut fantastica, cu luntrile de forma veche, in careizbucneste ropl aprins al scufiilor pe care le poartabarbatii $1 femeile supt cerul cu straluciri metalice.

La Venetia, nimic din toate acested, $1 totu$i pentruMare-ti e draga intaiu Venetia, $i lard adanca, deplinaiubire intimA dintre ora$ $i apes tot farmecul venetianar disparea. Deosebirea intre Mari le care traiesc, chiama

doming pentru ete i Marea Venetiei sta in aceia caMarea de oriunde ramane totqi, orice inrau,rire arproduce asupra sufletului, fie Marea blanda a Sudului,mangaietoare, bogata in visuri, on aspra Mare dinMiazanoapte, brAzdata de furtuni, in afara de noi: noide o parte, cu. durerile $i a$teptarile noastre; ea, Ma-rea, de alta, cu seninul chinurile ei. Ne preface Ma-rea, dar, cu toate acestea, noi ramanem obiectul mes-chin atins de atotputernicul subiect. Simti cum o infu-enta strain& iti patrunde in suflet, imblanzindu-1 sauingrozindu-1, purificandu-1 totdeauna prin acest maimare intre marile spectacole ale naturii. La Venetianu e aka. Venetia e singurul ora$ a$ezat in apropie'-rea Matsu unde Marea e pretutindeni, unde Marea e

$i

$i

calari,

10 N. Iorga

impreuna cu tine, e deprinsa cu tine; te cauta tre tine,te asteapta; nu te sperie si nu to uimeste, ci o ai laindemana; ea iti vorbeste, iti sopteste une oH, indis-tinct, si totusi asa de clar. Se joaca siret si duios cutine, lamurindu-se in unele ceasuri, in allele ascunzan-du-se, ca sa te vrajeasca. Vraja aceasta a tovarasieinecontenite cu apele schimbAtoare e unul, si eel maiales, din secretele frumusatii Venetiei in ceia ce pri-*veste natura: coabitezi cu dinsa, esti supt acelasi a-coperemant de cer cu dansa; santeti de o potriva a-casa. Si de o potriva de strAini, to si ea: veniti cuacelasi dor nemargenit, opriti o clips cu aceiasi iubirei pietate, pang pleci cu aceiasi lhotarare de a o

revedea, ca si apele pe care le trimete Adriatica Si lechiama inapoi. Vrei sa te ascunzi de dansa, nu poti:ea te urmareste pretutindeni, si traiesti prin ea, pre-cum si ea, Marea, asa cum e acolo, traieste prin oa-menu can sant acolo, prin operele for ce se vAd, prinoperele for ce se aminte3c. Nicairi nu se infratesc maideplin aceste don& elemente, mai tulburate si maisenine de pe lume: apa vie si sufletul omenesc. Maresaid se face mai mica, asa cum e omul, mai blanda,cum i-ar cere omul sa fie; ea vorbeste Ia urechea fie-caruia, are desmierdari pentru fieca,re obraz. Nicairinu se coboara zeul 'Ana la ce santem noi, par& laacel putin care santem noi, ca aice.

De unde vine aceasta? Sä nu ne pierdem in prolixitatide frase, si sa venim la explicatia fireasca a lucrului.

Intaiu Venetia nu se gaseste in Marea obisnuita, ciare un fel de ,,,Mare domesticA"; Marea Venetiei e pro-prietatea ei, laguna de apA sarata. Insa 'aceasta partedin Mare, care se opreste ca sa incunjure Si sa stra-


beta, ca sa creeze Si sa infrumuseteze, mai molt: casa vivifice Venetia, aceasta parte din Mare se inoie5tenecontenit prin contactul cu apa cea mare. E lagunavie fats de laguna moarta; in laguna moarta s'au ui-tat apele; laguna vie 5i le trimete chiamA necontenit,5i le prime5te 5i le pierde; din ora5 ea rape5te cu dAnsala ceasurile de maree toate impuritAtile vietii omene5ti5i le duce spre purificare in aierul de libertate, de e-nergie, de vioiciune. Parca sant anume ceasuri cand,obosit cu apele vechi, simti ca to inoie5ti cu apelecele noua. In acest schimb necontenit de inraurire intrenatura om, omul insu51 se preface cu aceastanoua viata a undelor

Mi s'a parut 5i mie, cand am calatorit intaia oar&este ceva in ochiul tineretei care vede unele lucruripe care ochiul mai batran nu le mai vede, dar carenu vede la randul sau o multime de lucruri pe care o-chiul batranului a invatat sa le vada, mi s'a parut,ca mlultora, ca Venetia e un ora5 mort, un ora5 pustiu5i murder, de tristeta 5i desilusie. Nu e murdar. E mur-dar ce cade un moment din viata oamenilor pentru caMarea sa revie indata, curatitoare, invietoare, intine-ritoare, in toate colturile. Caci nu e colt, cat de departe,cat de ascuns, din Venetia, cat de nenorocit, incunjuratde o viata omeneasca oricat de misers, nu e colt deGhetto 51 am patruns 5i in Ghetto, in locul din vecheacetate care se daduse Eyre: lor unde singuri aveaudreptul 51 mai ales datoria sa locuiasca, am patruns inacest colt cu casele negre de slit' pe toate ce:e cinci,5ase randuri, de unde se anima imundicii ca acelea pecare le cunoa5tem din ora5ele Moldovei 51 Bucovinei,parandu-se Ca se va astupa canalul, in care unda pon-tied sa nu patrunda pe nesimtite rascolind tot ce nu e

sf

si

pf

13 N. lorga

curat, manandu-1 in largul valurilor, care framanta akade mult §i raspandesc ap de larg aceste impuritatiomeneVi, incat nu se mai simte nimic dintr'insele, cumnu se va simti nimic din pacatele omenirii in valul ne-sfarit al timpului etern.

Prin urmare, intaiu Venetia }e apza,tA in laguna a-ceasta vie care domesticeste Marea, dar ii pastreazain acela§i timp toata vioiciunea, toata puterea toatanoutatea, al dollea, Marea se ra.'spandege pretutin-deni, printr'o sumedenie de canaluri-strade acoperite depoduri, margenite de case, care, ele-s claditte, partepe pamantul insulei de odinloara, parte pe barnete ace-lea, pe pi!otii cari, intarinclu-se in apa sarata, pot sasustina cladirile de marmura cu trei randuri in fatacate cinci randuri in interior, fatadele grele facute tot -deauna ca sa dea o priveliste mai armonioasd, mai no-bila decat cum ar da-o vadinea caracterului practic alunei locuinte.

Dar nu e numai atat; nu numai apzarea in laguneface frumuseta Venetiei. $i insulele celelalte sant a§e-zate in laguna, nu numai insula care se chema akadata Rialto, Rivus altus, Canalul eel Ina It", prin ur-mare Canalul adanc", iar Venetia se zicea provincia,numele aplicandu-se insulei Rialto numai de la 1200inainte : Civitas Venelarum", cetatea Venetiilor",si Rialto ramaind acum podul eel vestit din mijloculoraplui, plin de pravalii, da lume in miFare, de arta§i de viata, de glorios trecut si de un present vioiucaruia nu-i lipsqte frumuseta.

Dintre toate insulele, numai insula vechiului Rialto seimparta§c§te de acest caracter de frumuseta unicA. Pecelelalte le-am strabatut in cea mai mare parte: n'am

sisi,

pi

si


fost doar la marea Chioggia, la Torcello, bizantina,foasta Capita Id, umila azi si saracita, plina de ruinesupt lutul pietrele ei; dar insulele mai apropiatole-am vazut de atatea on in cursul celor patru caldtorii,adesea cu sederi mai indelungate, in Venetia. Ei bine,Murano nu e o insula frumoasa; cu casele ei marunte,locuite de poporul de jos, de oameni saraci, intrebuin-tati la fabricile de sticla, de mosaic, de dantela, asa in-cat ziva casele sant pustii stradele goale, afard decopii cari, la doi ani, vanzollndu-se pe mal, cu celemai ascutite strigate, stiu sa se fereasca de primlejdiacanalelor verzi pe care plutesc ramasitele gospodarieipdrintesti, cu bisericile acelea mici, in care pe rapezeala,mormdind, preolli slujesc liturghii pentru tin public defemei singure, ea nu reproduce in mic ceia ce e Vene-tia in mare. Insula Armenilor, San Lazzaro, ocupatanumai de mandstirea calugarilor mechitaristi vastacladire din secolul al XVIII-lea, cuprinzand un micmuseu de picturi bune, amintiri, si de la Napoleon alIII-lea, daruri disparate, o vasta biblioteca, ale cart.manuscripte armenesti sant o comoara stiintifica sio revelatie de arts bizantind-persa, cu o tipografie,in limbi europene si in limba de-acasa, o scoa!a a-dausd pe langA aceasta, cu elevi veniti pe drum decaravane din fundul patriei asiatice, precum si dedeosebitele cladiri necesare vietii a sute de oameni, in-sula aceasta, numai de piatra aproape numai custraini, n'are un farmec deosebit. Tot asa n'are un far-mec deosebit insula Sant' Elena, care se intinde de lagrddina publics inainte, camp lard niciun fel de fru-museta, bun ca sa arate Venetienilor de basting ce esteun cal, on insulele in care se gasesc casele de nebuni,

. Numai aceia pe care se sprijina. masiva

si

si

si

si

si

14 N. Iorga

dadire inzorzonata care e Santa Maria della Salute, siaceia care arunca in sus turnul suptire de la San-Gior-gio, Giudecca, numai acestea au si ele frumuseta deo-sebita de care vorbiam. Deci, cu adevarat, pe langafarmecul unei anume Mari, e familiaritatea, prietenia,patrunderea acestei Mari, cu apele ei blande sau agi-tate, cu oeata care se 'idled de pe dansa si aleargapretutindeni, impresoard toate, vrajind fel de fel de i-coane noua din lucruri asa de vechi, cu lumina ce sejoaca strecurandu-se grin valul de aburi sau se auraspe fata valurilor ware. Numai aceasta legatura anaturii cu sufletul produce acea impresie neuitata, care.te urmareste ani ani dupa ce ai parasit orasul.

Dar alte lucruri trebuie sa se mai adauge pe Tangaaceasta frumuseta a Mari prietenoase, intime, ca sadea intreaga covarsitoare impresie.

In epoca noastra se cladeste mult; de sigur se cla-deste cu gand de frumuseta, dar frumuseta o mitainovatori nu in domeniul potrivirilor armonioase, fi-resti, ci uncle nu to asteptal s'o gasesti: in liniile bi-zare ale secesionismului arhitectonic din timpurile noas-tre, in sfaramarea regulelor obisnuite ale propor)--tiilor; este un fel de NU care se adauge astAzi fata devechiul DA in materie de proportie si de armonie. Ne-gativul nu inoveaza insa fata de positiv, ci face parte,in urat, din ceia ce este, in frumos, positiv. Daca-titrebuie cloud feresti, pui una mai sus deck alta, sauin loc de doua, feresti la fel ai una foarte mare si altafoarte mica, nu faci deck sa transpui in disgratios,in monstruos ceia ce exista inainte in grate, in normahr-cela ce va fi Lind vechiu si poate obositor pentru unii.

gi

pi

gi


ochi blasati, dar pentru atatia oameni obipuiti cu sim-tul frumosului traditional e o neiraturatA eerinta, caci,in frumos, chiar obipuinta veacurilor ajunge a filege, simt mWenit, imperativ indscut. Se cladeVe mult,§i acest mult care se cladete astAzi inlatura oea lost, odinioarA: noul izgone§te trecutul din Mewllui vechiu; modeste case patriarhale d?, odinioara cadjertfa stradelor largi i halelor de locuinta, cu fa jadeimpunatoare, i unele dintr'insele samand prin podoa-bele for cu. patima de inzorzonare a parvenitului care -siwazA toate medallile §i toate podoabele lui pe proe-minenta bine nutria a trupului &au. Astfel fatadelemultor case bucureOene iti fac impresia unui bataliondin garda nationalaide pa la 1880, in care un sexagenarera capitan, un quinquagenar sublocotenent, toti mar-tiali, toti burtoi i, pe cat se poate, purtand nobileledecoratil ale pacii: ni amintim i noi parada acestorbravi garzi nationali de earl radeau, pe la 1830, cuhohote, romanticii, Victor Hugo i ceilalti.

Cu un asemenea gust, noua ni par clAdirile de odi-nioara urate, i be distrugem cu pasiune; nimicim cuLurie, cat, ici-colo, s'a mai pastrat din vechile caseiubitoare de proportie; i trebuie sa ai, nu numai unbun simt superior, dar §i mult curaj pentru ca, intreincornoratnrile acestea ale epocei de astAzi, sa lai mo-desta locuinta, atat de multamitoare pentru ochi, atatde bine impartita, in care to simtiai aka de acasa, laeel d'intaiu pas pe care-1 faceai intr'insa.

0 scusa pentru aceasta aici, la noi, este totu§i. Fru-museta veche a fost, intr'un anume sens, mai saracAdecat vremea noastra; de i aceasta nu inseamna casantem mari bogAta§i, dar santem macar mari cheltui-tori fata de marii economi, de zgarcitii vremilor tre-.

16 N. lorga

cute, can ingramadiau in blanuri, in juvaiere, in bansde our agonisita unei vieti intregi; cel putin in ce pri-veste risipa, santem nesfarsit mai bogati" decat stra-Mina nostri. Si asa e si in Ynii de orase noua pe carele-au ridicat aiurea, din sate umile, cuceririle industriei,norocul descoperirilor de bogatii noua, legaturile.cailorde comunicatie moderne.

Dar la Venetia nu este asa: cei de astazi sant multmai saraci decat inaintasii Ion Pe cand not daramamo casa de barne ca sa ridicam in be una de caramida,data nu chiar de piatra tare, la Venetia nu ai de cesa faci acest lucru. Venetia de odinioara a fost un orasde oameni foarte avuti, pe cand cei de acuma santcum ii ajuta Dumnezeu. Si nu poate inova, prin ur-mare, plebeianul de astazi, castigandu-si o pane in f a-brici cu capitalul strain, negustorul de astazi, care sehraneste mai mult din cumparaturile strainilor, dinceia ce se numeste industria strainului", industrie caresi este principalul mijloc de traiu al Venetiei: cand afost holera in Italia, orasul a avut un an inspaiman-tator; o multime de pravalii au trebuit sa dea falimentpentru ca mai toti cumparatorii obisnuiti nu sant lo-cuitorii de acolo, ci strain% si acestia lipsisera. Introfunctionari, oameni meritosi sant platiti cu 2-3.000 de leipe an si au curajul de a-si tinea, de si n'au venituri dezestre, case pline de copii fara a se plange, ci foartefericiti ca ajung all potrivi viata dupe mijloacele lorl!Toti acestia, oameni muncitori si economi, nu-si cladescpalate ; ei n'au nevoie sa darame marile zidiri de o-dinioara ca Milt inalte edificii mai marete decat ace-lea. Prin urmare, in afara de iubirea Venetianului pen-

E starea de lucruri de act= doisprezece ani.


¶ru Venetia, care este asa de naturals, de si nitcunoastem si not iubirea Romanului pentru destoiniciaaratata in arta de inaintasii sai, este si o imposibi-litate material& de a reface orasul.

Si nu numai atata: dar, prefAcandu-se orasul, vasloarea lui comerciala ar scadea. Orasul trebuie s& fiecum este, pentru ca strainul sa soseasca si sA alimen-teze viata actuala a Venetiei. Ace le palate, fie ca. arfi placute on nu, trebuie sa ramaie cum sant. Sant preasAraci Venetienii si prea interesati, pe langa faptulca sant prea iubitori prea intelegatori de frumuseta,pentru ca sa schimbe ceva din infatisarea orasului deodinioara. Dace nu e 1otdeauna discipline nationals,constiinta gospodarie oraseneasca superi-°art', ca la Nurnberg, unde nu e permis sA se cladeascadecat in stilul german din evul mediu, in care e facutorasul intreg, cu adevarat o minune a Mini, dar sialte motive inrauresc pentru ca Venetia sa fie pastratdaproape in intregime cum era pe vremuri.

Ceia ce nu inseamna ca nu se cladeste din cand incand: une on se deschide cate o strada, chiar acu-ma se lucreaza la una in dosul porticelor Pietei, in fatavechiului Otel Bauer, si se poate culege pe ghetecutin noroiu i in Venetia, se darama pentru aceastacase mai vechi, dar niciodata din fatada canalurilor,unde . se insira splendidele probe ale mestesuguluivenetian de clAdire de pe vremuri. In locuri unde auPost case cu adevarat sarace, fare stil nume, acolose fac, pentru multimea, necontenit crescanda, a in-surateilor, a rentierilor in ultima calatorie de petrecere,a snobilor burghesiei si a celor cateva sute de pele-rini ai gloriei artei, oteluri, restaurante. Astfel s'acladit in locul micului restaurant nemtesc Pilsen",Venetia. 2

§i

§i

§i

atentifica,

18 N. lorga

numit dupes vestita bere boema, un fel de ciudatA custAde cristal, in care se expun, cu pAharul de sampanieinainte si floarea la butonierA, pfma tarziu noaptea,priviti cu oarecare ironic de popolanii, de soldatii inconcediu de Dumineca, ce se strecoard inaintea imense-lor geam'uri, toti internationali. Un prietendin Romania a vrut sa-mi faces mie placerea, dupesuna din conferintele ce am tinut acolo, sa ma pofteascAin maretul local modern: o colectie de scarboase exem-plare de bogAtasi din toate natiile, cari vin, se vede, laVenetia ca bea sampania la ceasul la care o beauacasa, ca sA-1i faces siesta la ceasul la care si-o faceauin casa unde locuiau in orasul lor, o ingramadire debanal obraznic, care este o notes discordanta, aproapeiritanta, in cadrul acesta asa de autentic istoric si deonest artistic al Venetiei. Dar, in sfarsit, cladirile ace-tea sant putine, si, de obieeiu, chiar ele cauta saimiite infatisarea caselor de odinioara.

Aceasta, pastrarea vechii si splendidei scoice de pia-trA de pe vremuri, este al doilea element de frumu-seat al Venetiei. Marea, ce bate la toate usile, ce a-tinge toate cAci nu e casa care sA n'aibacomunicatie directs cu dansa, precum nu e casa sd nudea intr'una din acele admirabile strade inguste, per-fect luminate noaptea, pietruite cu piatra de Istria,astazi ca si in secolul al XVIII-lea, Para un graunte depraf, fiindcA n'ai de unde sA4 aduci, Marea ce sesbate usor supt ferestile fiecaruia, ce-si trimite mi-rosul salciu spre fiecare fereastra, se clatind si se fra-manta supt biciul nemilos al furtunilor sosite din mun-tii istrieni, nu intampina nicairi in neschimbarea feno-menelor sale deck lucruri care nici ele nu s'au schim-bat, cu toate vietile ce se perindara veacuri intregi in

zidurile,

capitalisticsi


euprinsul lor. Venetia isi are azi trecutul si aiurea de-eat in milioanele de acte de la Frani, in umbra mariibiserici gotice: pergamente solemne, registre de hota-rani din care se desface atata intelepciune pentru toatetimpurile, insemnari zilnice si socoteli in scrisoare

lute, pe hartia groasa asprd de pe vremuri,condicute de notari, pe care alearga notele fugare des-pre vanzari, cumpardri, mosteniri, schimburi, impar-Vri; scrisori de rectori", rapoarte venite din toate pro-vinciile, ravage ale negustorilor latini, greci, aromani,pand Si armeni. Nu un trecut de pus in Musee, ci trecu-tul in care omul de azi' trdieste, si care traieste si prinomul de azi.

Sant, de sigur, atatea orase care au alte elementeale trecutului, dar acolo trecutul it afli in strada cu-tare, la numarul cutare, in Museul cutare, deschis nu-mai de la ceasul cutare pans la ceasul cutare. Acum,trecutul acesta, studiat la domiciliu, e Vara indoialafoarte util pentru educatie: vrei sa vezi cum se imbrd-cau oamenii, intre ce mobile vietuiau, ce tablouri ad-mirau, ce sculpturd statea inaintea ochilor lor; vreisa te lamuresti cu privire la viata lor practica, la viatalor estetica; te duci acolo, la oaree prevazute, platestifrancul de intrare, Iasi bastonul si umbrela la porter,i calauza te duce in toate partite. Acesta e de Ra-

fael!" Rafael? Foarte bine". Acesta e de Veronese!"Veronese? Ieau act." Si tot asa mai departe. Dar nuacesta e mijlocul eel mai potrivit pentru cunoastereatrecutului. Trebuie ai fntreg, §i in medial lui, ne-schimbat, nestramutat, mai ales nestramutat, fancied'e o schimbare si in orice strdmutare. Ei bine, acolo,in Venetia, e numai el, trecutul. Evident si acolo gasesti

ma-stmtd, st

$i

sa-I

20 N. lorga

Museul, atatea Musee. Academia delle Belle-Arti, in fatspodului de fier, in vecinatatea bisericii de veche card-micla ro§ie, de pe fondul careia se desface o alba,suptire silueta, de sfanta, de Imparateasa. E MuseoCivico Correr, cu nesfarOtele-i materiale de viata cul-turala 1. Sant zecile de galerii publice, sutele de galeriiparticulare care-§i firmele pe Canal Grande, mo-mind pungile pline ale co:ectionatorilor, incepdnd cucei mai naivi. Si in colectiile publice mereu vin straini,cu Baedeckerul", cu practicul Ghid Woerl, sa verificecele ce spune cartea, cum spuneam alts data, canderam tanar, §i ma incurcam tot de oameni cu carticica

ca, la casarma, sergentul de zi in inspectie,,dator sa constate data nasturii tunicelor sant curatition ba. Dar, marturisesc, nu e in atata arta, raspanditapretutindeni, partea care to mica mai mutt: un tablousau o sculpture sant facute de un om pentru a fi intr'un.

loc §i pentru a produce o anume impresie;a desface un tablou de acolo de wide era sortit sa

fie, aceasta inseamnA a rupe cea mai mare parte dininraurirea pe care el ar putea sa o aiba asupra suf:e-tului nostru. Nu §tiu dace ati observat un fapt: oameniiurati pot al stea unul langa altul Vara ca aceasta sane supere: originalitatea for ramane, dar oameni fru-mo§i barbati frumo§i aproape nu mai exists; darfemei frumoase mai sant, ici §i colo, pierd stand unalanga alta. Ei bine tablourile frumoase pierd tot a§aprin juxtapunerea... administrative.

Si e un noroc Ca tablourile §i sculpturite n'au viatami§carilor in afara, caci, altfel, ingramadite in aceia§1sale de Museu, ar 'protesta, nu numai contra publiculuipe care pArintele for nu 1-a prevazut, dar contra

De atunci s'a mutat in largile sAli ale Palatului Regal.

anume?i

inaira

roaSe,

ai

ai


vecinilor, pe cari ar dori, in interesul tuturora, s&-ipoati, inlatura, cad, pe panza ca §i in realitate, §isfintii §i zeii se concureazA, se exclud. Cine vrea saprinieasca adevarata inraurire a unei opere de arta,trebuie sa se clued in locul unde aceasta opera se pas-treaza a§a cu5n a inteles-o creatorul ei §i cum auvazurt-o aceia earora li era destinata. Evident, data vreisa strabati iute cu: ochii picturile eminente ale Vene-tiei, le gaseVi adunate in numar mai mare la Aca-demie", dar, data vrei sa vezi sculptura §i pictura-venetian& in mediul ei adevarat, du-te, spre pilda, inbiserica Santa Maria dei Frani de langa vechea meaarhiva, unde am petrecut atatea ceasuri placate dinviata mea, in chiliile Franciscanilor, cu fere§tile des-chise asupra unui petec verde de grading in care in-floresc alb cei d'intaiu pe cand ciorchine de floriro§ii atarna din balcoanele caselor din fata. Intrandin biserica Iarga, plind de capele, de colturi de um-bra rugaciune, de pasagii in care sus se urmeazape sicriile de marmura statui de calareiti medieval!,nu lua in seam& strainii can cutreiera cu pa§i greoi§i facand zgomot ce li pass Ca sant intr'o biserica,in necesitatea facatoare de minuni careia nu cred!;cruta durerea cutarii femel in negru, care, fora ve-dere pentru tot ce se poarta in jurul el, intreaba pesfintii patroni data intre soidatii cazuti in Libia nue cumva fiul fratele, sotul, iubitul indreapta catrealtar un suprem strigat de ajutor! Deci fa-te ca nuvezi caravanale zgomotoase de straini ce yin aici cala teatru, transforms -te intr'un credincios din veaculaI XIV-lea sau al XV-lea, cu foarte putinavointa regei.ti; Boar to transformi §i in lucruri multmai urate decat atata!; fii reverent, cucernic, flu cu-rios §i critic", primeVe raze de impresii, nu trimete

§i

rata[,

1i ai

bona.

22 N. lorga

sagefi de judecatA, lass -te chemat, prins,. stapAnit defiecare opera, intrA inlAuntrul fiecarui amanunt,atunci vei trai cu adevArat viata de arts a trecutUlui.

Madonele -ti vor spune ca intre durerea parniintului$i puterea cerurilor este o legatura si ca, prin fru-museta lor, ele o infafiseaza; sfintii vor marturisi capentru 'tine au indurat chinurile, cavalerii inchisi inarmure te vor asigura ca §i dined° poti fi cwn aifost, de vreme ce ei isi urmeazA acolo, ca eroii luiHomer, luptele din care aici li s'a tesut viata. $i nu eo bisericA venetiana care sa nu fi pAstrat capodopereamestecate cu sfintele imbricate 'n fuste tArcate, im-brobodite in valuri cu coroana in Orr, incalfate inpantofasi de satin aur. Ele ascundune on acestae cuvantul, caci in armonia lor* pioasA nimic nu tra-ieste prin sine picturi incepand din veactil ialXV-lea, ca la San Sebastian, picturi in stil bizantin,care evolua atunci titre o arta mai inaintata, mai noun,

mergand pAns la esafodagiile lui Giambattista Tie-polo, marele artist venetian din veacul al XVIII-lea,Multe din aceste biserici sant pustii mai toatA ziva,asa ca ai, strecurand gologanul copiilor cari pentrutin soldo te vor lAsa in pace, tot ragazul sA privesti,parcA biserica ar fi numai a ta, in ceasul pe care-1vei alege, potrivit dispositiei sufletesti in care teafli. $i poti sa." gAsesti opere de arta, nu numai in bise-ricile cele marl, dar si in cele mai indrunte, in caresufletul se simte mai bine decat in imensitatea cate-dralelor.

Dar nu numai in ceia ce priveste culmile cele maiinalte pans la care se poate ridica arta, in arhiteertura, picturi si sculptura, Venetia te poate face satraiesti macar viata celor din urma patru veacuri, civiata aceasta o traiesti si in drumul pe care umbli,

§i

§i

§i

In ce constA frumuseta Venetiei 23

acel4i drum pe care au mers me.,5terii" can au facutacele opere, in piata de unde prive§ti pe care, pela 1700, ei iii expuneau lucrarile, in odaia pe careo ocupi, §i in care, fara indeiala, pe langa miile de

. amanunte, vulgare nobile, ale atator vieti, au Mutceasuri istorice ale cetatii. Nu numai ca viata ar-

tistica a trecutului e pretutindeni, dar viata practica,de toate zilele, amanuntele triviale ale vietii nu santale timpului nostru. In Venetia poti sa intinzi Incamana celui de da fereasta din fata, de ti se pare cazare§ti pe Romeo optind Iulietei in noaptea ling, vra-jita de Shakespeare, poti sa arunci o floare pestestrada ingusta in care circula totu§i aka de puternicaierul §i in care soarele coboara la anume ceasuriatata lumina, incalzind, o clips, totul. Strazile au ra-ms exact a§a cum erau acelea pe care umblau soliimoldoveni veniti aici pe vremea lui Stefan-cel-Mare. A-cum ciocane§ti la poarta de lemn vechiu, cu masiveornamente de metal, din manerul (14 fier care el insu0formeaza o opera de arta. 0 mana nevazuta-ti des-chide: poate sa fie cineva de azi, dar poate §i inain-ta§a de acum patru, cinci sute de ani. Te sui pe scarsingusta, neagra, rece, de piatra, care duce la odaia desus, cu o impartire ca pe vremea Romanilor: salalarga, atriul luminos unde sta toata lumea, intr'o fra-tie democratica neintalnita aiurea, bogati §i saraci,nobili servi, gazde oaspeti, femei barbati, §iin care debu§eaza toate u3ile celelalte. A§a e la locu-intele sarace, §i aka 14 palate. Si ce spectacol splendid,cu totul neobipuit, e cand intri, trecand din curtea ab-solut romans, impodobita cu resturi de marmura,pentru ca, apoi, in spatiul liber dintre odAi pline demobila veacului al XVIII-lea, sa ti se deschida, de oparte Si de alta, portile de intrare la incaperile lo-

sisi

sisi

si sf si

24 N. Iorga

mite i la cele in care flutura inca umbre care sesimt Area mult acasA pentru ca sa se poata impraOiain vanturi... Lumina eleetria on conductele de apen'au izbutit pretutindeni sa le puie pe fuga, prin con-fortul for modern.

Toata infati.5area modera, bogata in lucruri co-mode", nu e §i o infatipre distinsa. Din orice civili-satie materials stralucita se ridica intr'un timp o cul-tura: o vor vedea stranepofii noVri, dar not santeminca foarte grosolani, grosolani in cap noastra, inimbracamintea noastra, in felul nostru de a intampina§i de a vorbi,i, cu cat primim mai mull din spoialanoastra de chilisatie, cu atat santem mai grosolani,fata de stramoi ca §i fata de terani. Intr'un oral caVenetia, traiesti insa in atmosfera aceia de naivitateinstinctive a frumosului, originalului, sincerului in ori-ce Iucru. Acum sant mari artiVi sari -4i propun unplan vast, trecut intaiu printr'o intreaga distilare filo-soft* dar din care iese adesea gre5eli, pe cand macs-trul Venetian de odinioara avea prabalia lui, uncle tra-tai cu el cum ai trata cu un tamplar, cu un fierar; eln'avea niciun fel de pretentie: frumosul, comandat,se producea de la sine la atingerea dagetelor sa'a di-vine. Lucrurile cele mai bune le faci, de fapt, candn'ai intentia de a le face, i ceia ca omoard in vr3-mea noastra este ca pornim totdeauna de la intentie,de la refleetie, de la sfortare, facand sa sece izvoruladevaratei inspiratii a sufletului, in morals ca §i infrumuseta.

Pentru a ne cobori de is nota istorica generrala laamanunte, pentru a verifica permanenta artistica, li-bera desvoltare in frumuseta a Venetiei, sa facem osfortare de imaginatie ca sa ne inchipuim cum Se


Infatisa orasul pentru departatii nostri stramosi earlau fost pe acolo.

Unchiul" lui Stefan-Vada-cel-Mare, carturarul loanl'amblac, venit, la 1477, cu scrisoarea lui greceasca,dupa forma romaneasca, din nenorocire pierduta, dic-tata de Stefan insus.i, ca sa arate prin cata incer-can si dureri a trecut Moldova si ce primejclie o ame-ninta, inca a vazut in Venetia numai o parte din stra-lueitele ei podoabe de astazi. In mijlocul pietei, alt-fel croite, farce Procuratiile adause de Napo:eon, iar, in,coltul din dreapta, cu o bisericuta acum daramata, siatunci se ridica biserica Sfantului Marcu, dar ea nu sa-mana intru toate cu biserica actuala. Calatorul moldo-vean nu putea sa vada mosaicele noi, cu figurile in-florite, cu gesturile e'eganta, cu atata bogatie si oa-recare pretentie, ale lui Veronese, care se vad azi de-asupra portlier de intrare; dar existau vechile mosaicebizantine, reproduse pe largile panze, icoane intregi siadevarate de ev media ale lui Carpaccio, din care as-tazi a ramas unul singur, in partea stanga a basilicei.Inlauntru insa era aceiasi umbra prielnica rugaciuriti,acelasi lucru de marmure rare, aduse din Orient, mar-mure colorate ca flori'e; era aceiasi discreta lucrare amarilor mosaice din bolti,. cu supte'e figuri intune-cate ale sfinti'or pe fonduri de our stars.

Biserica vechiului eras bizantin avea deci o infati-sare mutt mai bizantina decat caa de astazi. PalatulDogilor, care era legat de biserica °data aceastaera numai un paraclis al Palatului, ca bisericile noas-stre domnesti pentru Curti le vecine, vechiu de unsecol numai, in ultima lui forma, era pa din afard asacum e si timpul nostru. Cand 1-a vazut ambasadorulnostru, el stralucia astfel de o relativa tinereta, cu fa-gaduieli de vesnicie, lard temarea, de daunazi, care

26 N. Iorga

a adus si mutarea celebrei Biblioteci,ca se va pra-busi, cum se prabusise mandrul Campanile, care, pevremea lui Tamblac, n'avea Inca doar delicata logeta alui Sansovino.

Dar stramosul acesta de la 1477 n'a vazut ceia cevedem noi acuma in interior. Acest interior a fosttransformat in stilul Renasterii; pe acolo a treeut maneacelor mad impodobitori ai Venetiei bogate din 1600.Uriasii de piatra, Marte Neptun, razboiul pe us-cat, triumful pe Mare, cari pAzesc scara, nu erau,nu era toata infloritura arhitectonica din jurul feresti-lor curtii interioare, ornamente in alt stil, adause cuvremea.

Sansovino nu daduse, de cealalta parte a pietei, niciLibreria, biblioteca pentru manuscriptele daruite decardinalul Visarion din Niceia, Bessarione, si nu seadunasera acolo tipariturile lui Aldo Manuzio. NiciPalatul. Monedei, Zecca, unde de curand s'au ada-postit cartile Marcianei, nu iesise din armonioasele con-ceptii ale mintii lui.

Dar, in afara de aceste schimbari ale pietei, cala-torul roman a vazut Venetia in mare parte tocmai asacum o vedem si astazi, de la fatadele gotice ale Ma-relui Canal pans la locuintile plebei sarace. Numaiun lucru 1-a vazut el, si noi nu-1 mai putem vedeaastazi: a vazut stralucirea pompelor oficiale in tim-purile de biruinta si de larg Imperiu al Venetiei, care-0intindea stapanirea pans departe in regiunile Orien-tului; a vazut flote care se intorceau pline de bogatii,ostiri care plecau pentru apararea insulelor din Arhi-pelag si a cetatilor din Moreia si Albania; a vazutcanalele pline, in anume zile, de intrecerea in lux 0rapeziciune a stralucitelor gondole ale aristocratiei ye-netiene, erau atunci supt ochii lui in portul negus-

sisi

si

to ce constA frumuseta Venetiei 27'

torilor corabii atilt de multe atilt de apropiate unelede altele, incat trebuia un me§te§ug deosebit pentrua g4i un drum catre Marea cea larga. El a gasitVenetia vie, care-§i castiga harnic se bu-cura de dansele tocmai pentru ca le c4tiga zi dezi in sudoarea fetei; a gasit incd Venetia triumfanta,care curand a dispa'rut pentru totdeauna. Si a maivazut, ca prevestire a vremilor §i mai rele, semnede duio4ie omeneascA ale cdror urme le-am cules in Ar-hive. Venisera Turcii in Peninsula Balcanica, Negro-ponte fusese cucerit, anume cetati din Moreia cazuserk

era o multime imensa de refugiati in oral, cart dor-miau, ca in Constantingpolul primejdiei din 1912, pepietele publice, supt arcade, 4i cautau adapostul prinmagazii, fat& de marea durere omeneasca a aces-tor fugari, se da voie femeilor care strangeau bani casa cumpere pane pentru cei din -Inchisori, sa colec-teze i pentru familiile acestor sdraci fugari dinsBalcani, dand fiecareia din aceste vaduve fiecaruia dinacqti copii orfani cate cloud' pani pe zi 4i o strachinAde sups la amiaza. In aceste imprejurari tragice,de o parte stralucirea ponwei venetiene, de altsparte durerea omeneasca a pribegilor, a vazut Ve-netia solul lui Stefan-cel-Mare.

Pe urma, peste un veac tocmai, in Venetia era oas-pete un Domn roman, care sta.'panise aici la Bucure§ti.

La Arsenal se pastreaza fragmentul de tun al luiPetru Cercel in biserica din Caluiu se vede chipulsau, cu podoaba prinsa in ureche a curtesanilor efe-minati din jurul lui Henric al III-lea, printre cari afost vestit prin frumuseta, eleganta, talentul lui literar,cAci facea versuri a scris un imn catre Dumnezeu.care ni s'a pastrat.

Fusese Domn la noi, fugise in Ardeal, unde statuse

si

si

§i,

si

avuliile sivi

si

'28 N. lorga

inchis, acum se adapostise in Venetia. Avem toatacorespondenta venetiana privitoare' la acest print fru-mos, cu pdrul negru revarsat pe umeri, neobignuit defrumos, chiar in Italia, unde frumuseta se intalnestope toate drumurile, cu ochii maxi visatori, cu, glasuldulce, cunoscator desavargit al limbii italiene, pe care

vorbia eu elegant& Se instalase, de ¢i n'avea bani,intr'unul din cell mai frumoase palate de pe CanalGrande, in Ca Pozzo, avea gondolierii lui gi din candin eand ingtiinta pe serenisimul doge al Republicei caar avea nevoie de un numar oarecare de galbeni deour ca sa se duca sa-si incerce din nou norocul laConstantinopol, uncle i-a fost dat ca, putine luni dup5aceasta, sa p'Ara in apele Bosforului. Ei bine, cand,la 1589, Petru Cercel a vazut Venetia, era acum epocaRenagterii: vechiul Palat Ducal se prefacea, se impo-dobia, pdstrandu-se numai pe alocurea feregtile ingustegotiee, care fac gi astazi principala frumuseta a splen-didului gir de fatade de pe Canalul eel Mare; ici colorasar aiurea cladiri in stil antic, gi, in acest stil atRenagterii, se ridica pretutindeni, sprijinind palatele,uriagii armoniogi, cu mugchii incordati, intre frise ele-nice gi coloane cu capitelele corintiene. Cel mai marearhitect Italian dupla normele lui Vitruviu, Palladio, cid-duse zidirea admirabil proportional& amestec de ca-ramida rogie gi de alba marmura, care e San Giorgio.Sansovino triumfa de la un capat la altul at cetatiicare 1 -a adapostit pans la moarte.

Era epoca in care putea sa vada cineva, supt ar-cadele de pe piata San Marco, on trecand podul unuicanal, spre a intra intr'una din pravalioarele acelenintunecoase, stand de vorba cu fiecare, glumind cu cateunul, luaridu-se dupd trecatoarele a caror infatigarei se !Area ca merits a fi pastrata in minte pantru a 0

9i

9i

9i

In ce constA frumuseta Venetiei 29

stramuta in tablourile sale, putea sa vadd pe insusiPaolo Cagliari, pe care 1-au numit Veronese, dupa lo-cul de origine. $i Veronese insusi a avut legAturi cunoi, si iata cum. Intr'un colt din insula Murano era omdndstire, San Maffio, unde, intre celelalte calugAriplocuia, cand Petru Cereel era la Venetia, una care sechema, dupd numele ei de familie, Adorno Vallarga,iar, cu numele ei de botez, Marioara si care primiascrisori in greceste de la sora ei, Doamna Ecaterinaa Terii-RomAnesti, de la nepotul ei, Mihnea-Vocla, caremai tarziu s'a turcit, si fiul acestui, Mihnea, care, el,rAmase crestin, Radu-Voda, era sa fie crescutsupt ingrijirea Mdrioarei, cAlugarita de la Murano. SiMihnea, in vremea cand pastra inca legea neamuluisau, trimitea matusei, ca semn de recunostinta, po-doabe pentru aitarul distrus astazi cu toatd cladirea,Meat mai ea nu tie nimeni macar locul unde se in-nalta mandstioara. Legdturi de afaceri banesti aveaMarioara cu messer Paolo Cagliari, cum se vededin scrisorile pe care mi le-a ddruit odata un prieten,trecut de mult la -cele vepice, Urbani de Gheltof,si care au avut norocul, extraordiinar, de a se puteaintoarce patru veacuri mai tarziu in tara de undeporniserA. Intre acele scrisori am aflat insemnata odatorie catre Veronese el insusi.

De si nu vreau sa prejudec asupra capitolului lega-turilor noastre cu Venetia, obiectul ultimei conferintece se va tinea, dar trebuie sa spun ea pe vremea a-ceasta era atata lume romaneascd aici, sbatandu-se inprocese, ocupandu-se cu negotul: fete de Domni, gi-neri de Domni in pribegie, Mitropoliti, cd:ugd:i; nu erao clasa a sociefatii romanesti care sa nu-si fi trimes,prin anii 1600, represintanti in Venetia. Si in jurul forse desfasura splendoarea epocei eelei mai inflorite,

aici,

si

$i

.30 N. lorga

luxoase, sankoase, a vietii venetiene, epoca luiVeronese 1.

Trece Inca un veac pe la 1680, in epoca lui Bran-coveanu, era in Venetia Nicolae Caraiani, care primiabani de la Voda ca sd-i depund la bancile de aici, §iin special la Zecca, pentru cas de nenorocire din par-tea Turcilor; §i umblau necontenit scrisorile de la ju-pan Nicolae catre Domn §1 de la Domn catre jupanul.Apoi, anume obiecte de lux, in aceasta epoca larg4in cheltuieli, se cumpa."rau, nu numai din Ardeal, dar§i din Venetia. Din cand in cand veniau pe corabii o-rientale Romani, cari nu erau insd din partile noastre,ci din Moscopole, in Macedonia, §i am gasit un vrafintreg de scrisori de-ale negustorilor din marile centrearomarieti ale Peninsulei Balcanice, trimiteauaici, la Venetia, copiii, sa invete mWe4ugul de negot§i limbile trebuitoare. Veniau cu totii, factori din Bu-cureti, Moscopolitani, pretendenti, sotii de Domn, caMaria Sturza, a lui Grigora§eu Ghica, in splendida ce-tate, pe vremea cand ea se incununa cu o ultima" au-reola de glorie din succesele repurtate in Moreia, inPeloponesul recucerit pentru mai putin de o jumatatede veac. Precum, cand soarele apune, el revarsa dinnou raze mai calde pared deck in plind amiaza, totaka acuma, la sfai*tul veacului al XVII-lea, cand totceia ce era energie ideal in sufletul Venetienilor sestrangea pentru a da Republicei o nova aparenta deviata §i putere. ace4ti oaspeti orientali vedeati, cid-

N. lorga, Contribuftufil la istoria Munteniei in secolul alXVI-lea, in Analele Academiei Romane", XVIII, p. 106, nota 4.,,La 23 lanuar 1584, Marioara cumpara o parte, o actiune, de 700de galbeni capital la Muntele-de-Pietate de la signor Paul Caliar,pittor veronese". V. si Neamul Romdnesc, pe Main 1926: 0 vi-sits la Murano.

si

si,

si

Si

si

cari-si


direa greoaie, dar Willa de maretie, a Sfintei Marii aMAntuirii", della Salute, ridicatA ca multamite pentruinlAturarea primejdiei ciumei, ultimele opere de meste-sugita lenesa inflorire a artei, la inceput asa de sim-

sobrA, a Renasterii, vedeau pe represintantiideprinsi de mult, si ei, cu luxul posa, ai

de pictures venetiene participau la seri:4We stra-Lucite ale unui triumf care nu trebuia sa mai revie.Bursieri roman vor veni apoi aici si in vremea Ma-vrocordatilor, invatand mestesugul pidturilor largi pefond de dulce albastru care dau un zambet bisericilornoastre de atunci.

Pe urinA insa Venetia decade tot mai mult, calAtoride la noi n'au mai cercetat-o, si o inviere a trecutu-lui ei in tovarasia inaintasilor nostri nu o mai pu-tem face de la aceasta datA.

IV.

Dar Venetia are inca un element de frumuseta care,putin pans acum cateva decenii, o fAcea unica.

Nu numai ca ramAseserd casele din evul mediupodoabele Renasterii, dar, daca Se schimbase hainafunctionarilor, .imbracati cum santem noi, dacA seschimbase portul femeilor lumii bogate, mult mai pu-

bogatA. astazi, cind se imbraca. dupa tiparul mo-delor din Paris, pe and alta. data Venetia dadea eamoda Apusenilor, sa amintim pe acea DoamnAMaria Ghica, nascuta Sturza, care veni de acolo, la1672, aici, in Bucuresti, imbracatA in haine de brocarddupa datina Apusului producand tot atata emotiel,

Constantin Capitanul, ed, lorga, p. 175, spune: ,,Dupa ce auluat Domniia la Odriiu, au trimes pe Sturzea Spatar, cumnatu-sau, de au adus pre Doamna de la Vinetlia; $1 Hind $1 Grigorie-VodA la oaste, au fost sosit gi Doamna: at-Ha i-au fost e$gt in-

pla §itaxa, §co-Iii

celsi

tin

sf

sfsi

32 N. lorga

cats a trebuit sd producd si eea d'intdiu femeie cares'a intors de la Paris, la inceputul veacului al XIX-leain alt costum decal al Tarigradului, ramasese totusiceva.

Portal cel vechiu trdieste numai in tablourile dinMusee si biserici. Pentru popor, tot a5a : fusta fe-meilor din popor este aceiasi ca si acea a femeilor dinNeapole sau Turin. Marinarii can vin poartA aceiasiuniforms a Italiei unite ea si marinarul originar dinSicilia sau din Genova, si nimic din infatisarea careinsemna odinioara forta militara si fora navald a Ve-netiei n'a rAmas. Dar ceia ce nu s'a dus, cu totul, nicipand azi, este viata populard. Se trdieste in claselede jos 5i chiar, oarecum, in clasele burghese, mai sd-race, asa cum se trdia acum trei sute de ani: ca felde vorba, ca forme sociale, ca deprinderi elementareale vietii, au ramas tot aceiasi.

Am observat insa o kadere, si mi-a pdrut asa deran: a disparut viata populard din jurul fantanilor.Ni putem face o ideie de ce infatiseaza in Orient-5iVenetia rAmasese pe jumatate cel putin orientald,fantana. De la scenele biblice vechi, cu petirea lui la-coy la fantand, pand la viata satelor noastre, fantanae centrul cel mare de intalnire al satului intreg 5i po-pasul tuturor drumetilor: de sigur ca se spun acolo maiputine prostii 5i necuviinti decat in anume saloane...De cate on n'am stat eu in singura cafenea din Ra-gusa, nu pentru cafea, nici pentru ziare, ci ca sd pri-vesc cum, catre sears, veniau femeile poporului, im-bricate in discretele for rochii negre sau violete, cum,

nainte multe jupanease la Dunare, §i cu cinste o au adus laBucure0. Doamna era ImbracatA in haine frAnce0i foarte fru-moase, gi inteacela chip au fost pans au intrat In Bucure§ti: deciau lepadat hainele acelea Si au luat rumAne§ti."


cu gesturi titmice, antice, incarcau vasul cu apa Si seintorceau apoi Cu pas leganat, astazi ca §i acum ca-teva sute, poate mii, de ani! Tot a§a era §i in Venetia.Fantanile aid formeaza §i adevarate monumente dearta ale orta§ului, incepand cu acelea din mijloculCurtii Palatului Ducal: splendide fantani de bronz da-tand din vremile bune ale artei venetiene, fiecare a§e-zata in cate un campo, o piazzeta", incunjuratade casele inalte, negre, cu multi locuitori, §i, u.nde,alAturi de femei §i fete tinere de prin aceste impreju-rimi, venia §i cate o biata baba binecuvantand indreapta in stanga: benedetto, benedetta. Si erau a§ade frumoase cofele in care se cara apa: de metal luci-tor, de bronz ro§u; le a§ezau frumos pe cap, spriji-nindu-le distrat cu o mans, §i in atitudinea aceastaiau scarile de marmora ale podurilor, de pareau Im-paratese care suie treptele altarului pentru a primi cu-nuna pe frunte.. S'au dus. Nu mai e nimic din toate a-cestea: nici glumele la fantani; nici intrigile ce se te-seau acolo, nici logodnele ce se faceau §i casniciilece se desfaceau acolo, nici asasinatele care se prega-Iiau une on pentru cele d'intaiu ceasuri de noapte,nici duioasa impacare intre dotia familii, ca in po-ve§ti. Municipalitatea a adus apA foarte buns pretu-tindeni, iar la fantanile frumoase s'au pus Mate.

In Venetia de acum mi s'a pant daunazi ca a pentceva, §I nu §tiam ce. Spuneam aceasta unui compa-triot al nostru, trimes de Casa Sco lilor acolo pentrustudii de arta bizantina, modest §i harnic tanar deviitor, d. Pavel Popescu 1, §1 atunci el m'a intrebat: N'ofi apa, domnule? Asta e! S'au inchis fantanile, §iacum codanele §i flacaii trebuie sa-§i vorbeasca prin

Pictorul Molda

Venetia 3

5i

aai.

34 N. lorga

ganguri, ca prin targurile saseVi din Ardeal, on ininfundatura portilor. S'a dus astfel o mare frumusetapoetics a vietii claselor populace.

Ardmas insa destal din familiaritatea patriarhala.care aiurea a dispArut cu totul. DacA tii i putin ita-lienqte, §i nu eVi un stangaciu de German sau deEngles care love§te cu coatele in dreapta §i in stanga,daca poi sa-ti 'dal infatiprea de 'Iocalnic, eVi rapedeprimit in cercul lor, al tuturora; strainul e adoptatimediat, daca-§i da cea mai mica osteneala sa se co-boare in viata poporului. Imi aduc aminte i acumCil emotie de casuta unde, odinioara, acum cincispre-zece-douazeci de ani, imi adunam i apzam notate cu-lese in Arhive. La doua ceasuri se inchidea, i., peste

.poduri, stradite, campielli, inaintea biser:citor zavorite,in preajma pravalloarelor negre ale anticvarilor §i

vanzatorilor de legume fierte pentru pranzul de a-miazA, seara se intindeau marile mAmaligi de our§i pe§tele marunt, frittl misti", cu pate ro§ii de crabii §uvite roze de sepii, ajungeam acasa", in Cam-

piello del Vin, sestiere di San-Zaccaria. Va fi murit demult stapana casei, vacluva unui capitan de corabie4signora Bruna Gregofetti nascutA Predonzani, cevamai inalta ca o pisica §i alba ca o peruca infoiattadin veacul al XVIII-lea; de slabiciune nu mai vorbim:aici omul batran se usucA. Sunai, intrai acolo farazgomot la sunetul clampei ce se desfacea cores-pondenta, fire§te, se aducea cu panerul pe fereastra,ca i toate provisiile.

In odaia centred a atriului, la orioe teas aproape,era lume adunata, dintre locatari, i dupes cloud ziletrebuia, daca nu erai un erudit rebel la viata social&sa to imprieteneVi cu toti, ca in piesele lui Goldoni.Si nu poate sa inteleaga cineva comediile lui Goldoni


,data n'a trait in medial aoesta catava vreme, on nu1-a studiat. Intaiu, aceasta familiaritate mi S3 pareaourioasa, caci not santem, oHce-am zice, ciocoi", chiaracei cari nu sant, si mor de necaz ca nu pot sa fie.

De o parte era acolo o cantareata care se exercitatoata ziva fara sa se ingrijeasca data mai este cinevalalaturi; in alts parte un colonel de marina, cu ordo-nanta lui, cateva alte tipuri de locatari, Tanga ba-trana nepoata ei. Aveau fiecare o odaie, dar mainimeni nu sta in odaia lui, ci toti in camera din jnijloc,in cea mai deplina familiaritate. Pans si colonetulvorbia cu ordonanta ca si cum ar fi fost frati!...

Am trait in acest media trei luni pe care nu le voiuuita niciodata.

Cunosteai toata vecinatatea: era imposibil sa nuo cunosti, caci, toti scoteau capetele Ia fere4ti, asade apropiate, incat nu pierdeai niciun amanunt dinviata ce se petrecea acolo, simplu, familiar, Vara as-cunderi lard lucruri de ascuns. Ajungeai sa cunostipans ceasul mancarii pisicilor, ceasul la care veniacersetorul sa cante, salutand la toate ferestile pa rand.

tinerii faceau serenada la geamurile unde vazuseraziva un cap frumos; cui nu-i placea, n'avea decat sa-1unde cu spa!

De sigur o viata cu totul particulars. La teatrul dinVenetia am auzit acum pe Novelli fluierat. 0 crimalatA de arta! Dar uite asa sant. Zabovise ridicarea cor-tinei... Se chemau dintr'o loja intealta, cu strigate degusturi jndoielnice, intr'o sala saracacioasd, ingtista,cu aierul inchis. Lumea venia -in jacheta neperiata,oroare pentru orice bacan angles care pune, seara,smokingulnegru! Asa era la Rossini, asa era la Gol-doni, Ia teatru ca la opera. Si aga a fost totdeauna.Cine s'ar supara? Dar se supara oare gardistii cand in

§i

§i

§i

Si

§i

ai

ai

36 N. lorga

adlincul noptii urla cetele de tineri can au Mut cevaprea mult yin si dau dovezi de o veselie cu mult preatare pentru somnul celor obositi?!

Strangeti acum aceste trei e'emente la un loc: Mareapentru oricine, evul mediu, trecutul in genere, carecuprinde viata a patru veacuri si care se amesteca inviata de astazi, si viata popular& care a !Astra toatkcoloarea, toata camaraderia, toata sinceritatea unuitrecut patriarhal pand la anarhie, dar si pane la forteumand cea mai voioasa Si mai pracuta, si atunci, numaiatunci veti intelege de ce Venetia este, intre ora4elefrumoase din lume, un oras unit.

CONFERINTA II-a.

Desvoltarea externs a Veneliei.Acest oral de provincie at Italiei, Vara milionari, fard

oameni de petrecere, fara o mare faima actuala dearta cu toate expositiile artistice care se organi-seaza aid si aduna atata lume strains, fara deosebiterbsturi oficiale, si in care o build parte din vista sicea mai mare parte din castig yin de la afluenta,aprbape continua, a strainilor, a avut un rol mare inistoria universals, un rol imperial. N'are cineva decatsa se uite la pictura din veacul al XVI-lea, pastrataIn Palatul Dogilor, si care glorified Republica Vene-fei. In aceasta minunata opera a lui Veronese, pe langafrumuseta liniilor infatisate de cel mai mare cunos-cator al tainelor trupului omenesc intre artistii Re-nasterii, e o ideie: nu ideile deosebite, si de multeon contrazieatoare, care se intalnesc astazi in galeriilede arta, ci una singura, care domnia in sufletul mes-terului, ca si in sufletul tuturora, ceia ce poate fimai sanatos intro societate: ca toti oamenii sa seuneasca si in ceia ce priveste creatiunile artistice, caun singur gand sa fie si in realisarea operei de arta,care devine astfel cea mai inalta scoala cetateneasca.a imperialismului venefian. Se vede Venetia, in chip

pi

38 N. lorga

simbolic de regina era regina, in Creta, in Cipru,.de §i acasa era Republica, gata a primi omagiul po-poarelor supuse. lata-le dincolo, in tabloul lui Tin-toretto: ambasadorii persani cu turbanele lor, cu bo-netele for tuguiate, cu caciulile for frigiene, desfavrandcovoare, aducand lucruri scumpa inaintea Dogelui,tablou care prin vastitatea lui nu poate fi uitat detine 1-a vazut macar odata; trimei din toata lumeaapar ingenunchiati inaintea Venetiei, aducandu-i ceiace au mai scump ca bogatie, ca agonisita a muncii,ca devotament. Aceasta inseamna ca Venetia se con-sidera atunci, in veacul al XVI-lea, in realitate ca oImparateasa a marilor, ca o Oceana mai veche decatAnglia, de cum se va vedea, pierduse atunci inmare parte temeiul pentru acea splendida. infatiare.De aceia, la Veronese, ve4mantul de hermina pe careit poarta stapanitorii incoronati, de aceia sceptrul, pecand, la picioarele ei sprijinite pe insu§1 globul te-restru, leul lui San Marco, patronul Republioei, domnmai puternic decat orice alt magistrat decat toatemagistraturile impreund, arata ca aceasta marire vinedin binecuvantarea cereasca. De o parte §i de alta,se apleaca doua femei, Dreptatea i Pacea, dar ele arputea sa represinte §i cele cloud parti de lume asupracarora a trecut influenta §i a ramas stapanirea negotu-lui venetian.

Deci iata supt ce raport trebuie considerate Venetiain legaturile ei teritoriale, in relatiile cu vecinii: suptraportul visului de stapanire asupra Marilor rasaritene§i a teritoriilor din jurul acestei Mari, vis pe care aizbutit sa-1 indeplineasca printeo munca, a carii inten-sitate, a call statornicie credincioasa, a carii puterede jertfa a carii buns economie practice sant farepareche, ceasta buns economie fiind elementul in-

si

si,

si

si

Desvoltarea extern a Venetiei 39

dispensabil in toate socotelile pe care un popor leface fata de viitorul sau. Romantismul individual poatefi foarte interesant stralucitor, dar aceasta bona chib-zointti a fiecarui moment din viata fiecarui om careface parte dintr'o societate, aceasta este esentialul,in Venetia, pans 4i cel din urma: hamal care pe Rivadegli Schiavoni ajuta descarcarea, carand pe umeriilui bogatiile aduse de vasee venetiene, i el avea con-Ointa insemnatatii Venetiei §i con§tiinta datorieicare i-o impune lui, saracul, umilul, despretnital, a-ceasta insemnatate, inca o dovad& ca popoarele seridica numai prin valoarea for mored, traiesc numaiprin aceasta valoare morals oricat ar avea, oricear avea, ele inceteaza sa mai fie fiinte respectateorganisme independente cand aceasta valoare moralsa disparut.

Acestea spuse, sa intram in materie.

I.

Se zice de obiceiu 4i aici se poate stabili inca olegator& intre not Venetieni ca Venetia s'a in-temeiat atunci cand, Attila patrunzand, in veacul alV-lea, i in regiunile din Nord& Italiei, s'a inspaiman-tat atat de mult populatia de acolo intelegetibine c& erau oameni foarte culti, foarte delicati, foartebogati acei locuitori din Nordul Italiei, s'au inspai-mantat, zic, aka de mult de aparitia regelui hunsepare ca pentru dan0 era neWeptat sa apara Attila;n'or fi auzit niciodata de existenta lui a Hunilor!incat, prinsa de o fried nebuna, s'ar fi refugiat ininsulele unde e astazi Venetia. Noroc ea au gash in-sulele, caci altfel ar fi fost dispui mai degraba sa seinece cu totii decat sa primeasca jugul" lui Attila §ial barbarilor!

gi

pe

gi, gigi

gi

gi

si,

40 N. Iorga

Conoeptia aceasta istorica o cunoagtem gi noi. Aceicari au invatat numai pe bancile gcolii istoria Roma-nilor gtiu a strAmogii nogtri romani tori Romaniautentici, intr'o inaltA stare de bogatie culturalagi intelectuala, cand au auzit ca yin barbarii, s'au spe-riat gi s'au retras deci cu totii in munti, de au stat a-colo secole, uitandu-se cu ochianul sa vadA uncle maisant salbatecii, gi, numai dupa ea o tarzie generati:s'a asigurat ca gi cel din urma din ei s'a retras, s'aintors in ges, numai atunci a indraznit, &pa tre-cere de cateva veacuri, sa iea din nou in stapanire pa-mantul parasit de dangii.

Acestea sant conceptiuni cu totul naive. Attila, inPanonia lui, avea doar apuoaturi de rege; el cladiacase de piatra, avea laudatori in latinegte, artigti ro-mani, avea, nu numai o multime de pringi de razboiu,dar gi o multime de elemente care de buns vole ye-nisera la Curtea lui, in Cara lui, pentru ca aveau acolomai mare cagtig gi mai multa siguranta decat acasa. Sinici Attila n'avea de ee sa se uimeasca de civilisatiaacestor populatii din Nordul Italiei, de la gurile rau-rilor italiene, cum nici ei nu puteau sa se umple degroaza nesfargitA in ceia ce-1 privegte pe Attila. ToataIumea gtia ca barbarul urmeaza drumurile, gi n'ai de-alt sa te dai in laturi din drum ca sa nu -1 intalnegtti,iar, data te intalnegti cumva cu el gi te prinde, n'aidecat sa-i plategti pretul de rascumparare.

Astfel originea Venetiei nu trebuie cautata catugi deputin in fuga aceasta a gLoatelor ingrozite. Trebuie

1.1 totul alts explicatie ca sa o intelegem.Locuitorii ascungi in' lagunele de aici erau oameni

foarte saraci: pescari gi agricultori in acelagi timp.Speta nu e rarA nici la noi, caci avem gi noi pescari

Desvottarea externs a Venetiei 41

cari fac in acelasi timp agricultura. Ace0 ()amentsimpli au avut deci totdeauna legaturEe for si cu la-gunele. Nu sare omul ca broasca in apa Fara" sa tiece se gase§te acolo, ci ei tiau foarte bine ce e la-gtma, in care luntrile for umblasera o multime devreme pans atunci. Astfel, Lard sa fie nevole catu§i deputin de Attila si de navalirile tut, e explicabil de ceanume elemente din partite aeestea de la RasaritulItaliei s'au refugiat in laguna, unde, data i-ar fi gonito rtavalire, ar fi stat numai pan& la ineetarea ei.

Lagunete, de altminteri, nisi nu sant Marea intreaga,ci o jumatate de Mare": sant lagune moarte, in care,apa libera nu mai vine, si sant lagune vii, pe careea le cereeteaza in fiecare zi, le improspateaza, leasaneaza, be invioreaza §i care cuprind insule capabilede a primi ziduri, terenuri capabile de a fi fixate, ma-luri in care se pot infige parii pe cari sa tse sprijinecladiri. Populatia de aici trebuie sa fie pe jumatate

pe) jumatate continentals, pe jumatate cautandbogatiile ramantului, ca ag,ricuttor:, pe jumatate explo-rand bogatiile Marii, ca marinari.

Orate a§ezate in asemenea regiuni se mai intalnescsi aiurea, fara SA* fi avut viitorul pe care 1-a avut Ve-netia. Intrebarea cea mare ce se pune, e aceasta: dece, intre ora5ele de fetal acesta, numai unul, Vene-tia, a putut sa cucereasca atatea teritorii, a putut safaea a pluti pe Mare atatea corabii sa iea in sta-panire teritorii atat de intinse? Intrebare foarte natu-rals, la care nu §tiu sa se fi dat un raspuns satisfa-cator, care totu.5i trebuie sa se gaseasca la inceputulistoriei Venetiei.

Acum in urma, un irwatat german, d. Henric Kretsch-mayr, care a cetit, firete, tot ce s'a scris desplreIneeputurile Venetiei, ni-a dat o carte in care gasim

ma-rina,

si.

42 N. lo rga

multa invatatura, dar, din scrisul sau, ceia ce am dorisa stim: de ce Venetia a fost ceia ce a fost, mai multdecat un oras, mai mult decal o provincie, decat unStat, mai mult decat un regat, tot nu stim. Fiindcaacesta ar fi raspunsul alaturi de situatia ei particu-le, in fundul ferit al unei Mari larg deschise la capa-tul cellalt si deschise, in acelasi timp, asupra basi-nului occidental si asupra celui oriental al Mediteranei,mai trebuiau anume calitati traditionale de rasape de alts parte, anume legaturi politice. Venetienitacestia sant un fel de amfibii in chipul cum traiesc;ei bine, tot amfibii trebuiau sa fie si in legaturile forpolitice: pentru o persoana politica de sigur un lucrudetestabil sa fie amfibie, dar pentru un Stat, in uneleimprejurari, e foarte bine sa poata fi asa, sa poata

va sa zica, dupe plac, in cloud medii deosebite.

Venim intaiu is rasa.In Venetia, oricine sta destul de mult ca sa-si de-

prinda ochiul cu aspectul populatiei, deosebeste usormai multe tipuri. Este unul, venit de pe continentulitalian, cu gatul scurt, cu acele splendide fete largi,senine, luminoase, care au servit in cea mai mareparte de modele pictori:or venetieni din veacul al XVI-lea.Venetienii, Venetienele pe cari-i zugraveste Veronese,sant persoane cu gatul tare, cu figura rotunda, cu u-merii puternici, pe cari-i simtim cu mersul leganat.Ei 'nu sant represintanti ai vechiului tip venetian,care dispare, napadit de acestAlalt tip italian. Acelae mult mai suptire, mai malt, cu legaturi mai elasticeparul blond-rosu, vestitul rosu venetian, ochii verzui,de Mare, sant un accesoriu. Noi cunoastem acest tip,caci ii intalnim si pe malul cellalt al Adriaticei. Cinecrede ea Italia a fost locuitA totdeauna de Italieni, chiar

§i

§i Si,

trai,

Desvoltarea externs a Venetiei 43

cu reserva Etruscilor din Toscana si a Grecilor din Si-cilia si Grecia Mare, se ingeald A fost o vreme candrasa latind se intindea numai pand la Apenini, deunde era altd rasa, pe care noi trebuie sa o ctinoas-tern foarte bine pentru ca avem si noi legaturi, directesi indirecte, cu dansa, Aceasta rasa e cea iliricd, si eainsasi face parte din marea familie traco ilirica. Notsantem mai mult Traci deck Mini; elementul iliric segAseste insd is Aromani destul de puternic, iar Alba-nesii sant mult mai mult Iliri decal Traci. Aceasta for-meazd ca o legaturd de rasa intre noi si Venetieni.Acestei puternice rase ilirice ii era swisa in intregimeMarea AdriaticA, si de o parte si de alta. Acum Italieniizic azi Marti Adriatice, fie si numaiMare Nostro, si, daces aceasta dorinta s'ar preface in-tro realitate de viata economics culturald, n'ar ftnicio pagubd pentru noi ca si pentru Balcanut intregl.Aceasta Mare a fost insa cAndva Mare ilirica.

Stiu foarte bine ca este si altd teorie, reeenta, dupescare Venetienii vechi ar fi venit din partiledar sa. ne ferim de exagerdrile etnografilor cari mutespopoarele dintr'un continent intealtul cum nu s'ar mutaastazi, cand avem trenuri si atatea mijloace de comu-nicatie i emigrare. Dupes aceasta teorie noua, Alba-nesii ar fi venit de la Marea Balticd,. pentru ca limbaalbanesd ar fi o limba lituaniand Teoria e impArtasitainsd de doi-trei cercetatori 2, dar cea mai mare partedintre invAtati recunosc ca Venetii de odinioara erauIlirieni.

Aceasta rasa, cazand intre rasa latina, la Apus,rasa greceascA, la RasArit, era menitd sa joace un rotinsemnat.

Scris In 1914.2 V. Cordenons, Iscrizioni veneto-euganee, Feltre 1912.

i iredenti0U:

§i

Balticei,

§i

-44 N. lorga

Intr'o conferinta tinuta la Venetia, si care va apareain curand 1, am insistat mai pe larg asupra acestui lu-cru ca Ilirii din Peninsula Balcanica au incercat intaiusa fundeze un. Stat propriu, care ar .fi cuprins si re-giunile venete; inainte de Hristos, supt trei regi,Teuta, Agron, Gentius, s'a incercat sA se facA dinMarea AdriaticA Marea ilirica despre care vorbiam. DarRomanii au biruit, au inceput astfel opera for delatinisare in Peninsula Balcanica.' peste Iliri $i pesteTraci, ambele rase cu totul supuse, influentatina se intinse pang la malul stang al Dunarii, iar, laRasarit, pana pe la mijlocul Bulgariei si dincolo devane Macedoniei, cu rosturile ei administrative oare-cum deosebite. Pe urrna insd, prin navalirea Slavilor,s'a rupt lumea aceasta in doua, si not am lamas de oparte, Venetienii de alts parte, asa incat aceasta vastyunitate a fost sfaramata pentru totdeauna.

Dar ramasese la aceste populatii constiinta ca re-presinta o rasa, ca aceasta rasa are drepturile ei, caeste o Mare care-i apartine din vechiu, ca ele se potintinde asupra acestei Mari. Constiinta aceasta trAtatsi in acei bieti pescari ai lagunei.

Insa, pe langa teritoriul potrivit, pe langa constiintade rasa, mai trebuia un lucru: concordanta impreju-rarilor politice. Evident Venetienii, o mans de oameni,nu erau in stare sa se impotriveascA singuri Statuluicare ar fi inaintat contra for pentru a distruge, nuautonomia Republicei, care nu exista, vom vedea-o,decat ca un fel de autonomie patriarhala, ci germeniiunei mari vieti politice viltoare.

A $i aparut, in editura Casei Scoalelor: Venezia e la peni-sola dei Balcani; II problerna balcanico e Bucure§ti1914.

0

§i Laa-

Mafia,

R.


Aceasta se datoreste faptului ca in preajma Vene-.tiei se intalnesc mai multe puteri politice rivale decatin orice alt colt din Europa. Cand mai multe rafted,iii exercita insa influenta asupra mui teritoriu, seajunge totdeauna la resultatul ca, in be ca acela asu-pra caruia tabaresc toti sa fie zdrobit, el scapa tocmaiprin echilibrul de forte care se creiazi din acestelinti necontenite. Stim si ceva despre aceasta, noicari traim de pe urma echilihrului ce s'a stabi:it din do-rinta de a ne cuceri a vecinilor nostri in toate timpu-rile, rivalitatea for continua insemnand permanenta vie-tii noastre nationalet. Dincoace, s'a intamplat exact a-eel* lucru: si aceste ramasite s'au pastrat prinechilibrul de forte treat din rivalitatea tuturor navali-torilor. Dar Cu un element avantagios pentru damn,care ni-a lipsit nova. Noua, °data pastrati, ni s'a fixatsi cercul de actiune politica, dinco'o de care n'am pututmerge mai departe. Singura data cand poarta s'a in-.tredeschis pentru noi, a fost pe la 1360-400, cand Bi-zantul peria, cand disparea Bulgaria, Serbia si candUngaria nu era destul de puternica pentru ca, sco-borandu-se din Nord, sa le inlocuiasca, trecand pestetrupul nostru, sfaramandu-ne. Romanii de pe vremealui Mircea, lui Vlaicu aveau ambitii imperjale, orteel putin acestia au simtit in sufletul for putinta de arestabili Imperiul de Orient. Atunci au venit insa de-°data Turcii, d:sciplina admirabila turceasca, neinvinsaputere moralA a fanatismului credintei lor, spirilul deorganisare lard pareche al Sultanilor, care a inchispentru toate veacurile, pans azi, putinta noastra deexpansiune. In Venetia insA aceasta putinta de expan-siune a existat.

I Scris in 1914.

si-.noi

tirice

46 N. lorga

SA aratam acum cari au fost dugmanii ce gi-au datintalnire in aeeasta regiune gi cum prin rivalitatea fors'a putut 'Astra gi a putut cregte Venetia.

Din Apus se coborau Francii: inainte de Carol-cel-Mare, Francii lui Pipin, chemati de Papa pentru aface randuiald impotriva Longobarzilor din Italia. Ve-netienii nu i-au primit. Au avut un sentiment instinctivca primejdia mai mare poate verd de la acegtia, carisosiau cu perspectivele for de organisare feudal&cu sistemul for de carmuire real& gi cu un lucruInca: vecinatatea for imediata; nu un potop care desine se retrage, o acoperire, caci din regiunile forgalice gi pane la Venetia era o continuitate de viatapolitica: Italia de Nord nu pentru intaiagi data era le-gata de Galia. $i Venetienii au facut tot ce li-a stetin putinta ca sa nu se confunde cu Statul franc.

Pe de alts parte, in Peninsula BalcanicA era Impe-riul roman de Rasdrit. Venetienii s'au considerat de lainceput ca supugi ai acestui Imperiu, devenit bizantin,.gi au dus pans la exagerare aceasta atarnare a forde Imparatii din Constantinopol; purtau titlurile ro-mane" de consuli-hipaii unul isca:egte: imperialishypatus et humilis dux Ven,etie", sebas1i, hiperse-ba0i, protospatari (c. 950); dogii for erau incantaticand ii poftiau la Constantinopo', el ingii igi trimeteaucopiii in Bizant ca sA invete moda constantinopolitanA;data adueeau gi o sotie inrudita cu Cesarii bizantini, cuatat mai bine era pentru stapanirea for mai departe.

La 820 se face omagiu Bizantului, un co-doge sechiama Iustinian, gi soda lui constant.nopolitana poart5numele de Romana. Chiar titlul de doge nu inseamnadecal duce bizantin, cum a fost la Genovesi gi in Italiade Sud, cum 'a Jost in Asia Mica-, in Siria. Cine eacela cu cat de putine cunogtinte de literature tracer,

Desvoltarea externa a Venetiei 47

care sa nu-si poata infatisa pe dogele imbracat in yes,-minte imparate§ti, mergand dupa toate regulele eticheteibizantine si facand incunjurul pietei San-Marco, pedogele trecand din palatul sau, pe drumul personalpe care-I aveau Ia not Domnii, Intre Curte si paraclis,In basilica San-Marco si presidand ceremoniile de Statde acolo, sau pe dogele strabatand valurile. MariiAdriatice pentru ca, intr'o ceremonie simbolica, sa a-runce inelul de our in yalurile A4riaticei, insemnandastfel casatoria R.epublicei sale venetiene cu apelecare-i dadeau bogatie si glorie?

Pare ca ai ceti pagini dintr'un de Caerimoniis" alOrientului greco-roman! Doge le este astfel in originenumai un functionar bizantin, care a ajuns sa stapa-neasca independent un oras aparte si care, dupa ceorasul, prin aristocratia lui, a capatat o infatisare re-publIcand, ajunge sa" presideze numai, cu drepturi tot-deauna contestate, activitatea interns si externs aaoestei aristocratii. Dar rostul bizantin de la inceput aramas, cu toate schimbarile de mai tarziu, in po-doaba cea mare a Venetiei, in basilica Sfantului Marcu,care e si patronul Alexandriei egiptene, in mar-mora colorata, in mosaicele vechi, in toata randuialainterioara supt cupolele multiple. Un element obisnuital caselor venetiene, balconasul care se intalneste siIn casele sarace ale Venet:enilor, are un nume in dia-lect care deriva din grece4te, lingo, din heliakon,spre soare", o dovada mai mutt ca nu numai sus,dar pans in adancime Bizaitul isi coboara influenta.

De Bizant avea cea mai mare nevo:e Venetia casa se ment:e impotriva Francilor, si Bizantul ins4avea o mare nevoie de Venetieni, nu exclusiv d.n punctde vedere militar, dar si din punct de vedere mate-rial, fiindca flota venetiana it ajuta sa resiste Ia doua.

48 N. forgo

mari primejdii care-1 atingeau, nu numai in MareaAdriatica, ci, prin Marea Mediterana, puteau sa atingaConstantinopolul insu i. Intaiu primejdia araba sausaracina. Flota venetiana in veacul al IX-lea, la 842,apard, de invinsa, Bizantul impotriva Arabilor pi-rati. 0 a doua mare primejdie era cea normanda. InItalia de Sud pe la 1060 s'au aezat Normanzii deorigine francesa, intaiu in Apulia §i Calabria, apoi inSicilia, pe teritoriu ducal bizantin, au intemeiat celmai indraznet Stat care a existat vre-odata in cuprinsulMarii Mediterane. Stat condus de o rasa de piratitrecuti prin civilisatie §i ramqi aStfel, ca i vichingiidin rasa legendary cantata de Ibsen in dramee sale,pirati cari nu odata au debarcat in Peninsula Balca-nick au cucerit Salonicul au incercat sa iea in sta-panire Constantinopolul insusi, represintanti ai semin-t:ei admirabile care a dat Angliei fata ei nationala deastazi, care a dat Rusiei, Slavilor de acolo, cea d'in-taiu notiune de Stat, care, prin cavaleri Vara frica, in-frunta pe Turci din caste:ale for in Asia Mica. Pentruapararea Marii Adriatice §i, in acela§i timp, a inseivietii lui, legata de pastrarea Capita lei, eranecesara flota venetiana 1.

Dar Venetia un lucru, §i aceasta i-a folosit e-norm: §tia ca Bizantul e bun pentru legitimitatea pecare o acorda, pentru titlurila pe care le imparte, pen-tru valoarea politica pe care o poate da acelora cucari e in legatura, el inaltand prin legaturile sale impe-riale pe toti cei earl aveau contact cu dansul. Shooinsa aceia ca Bizantul nu e in stare sa patrundade fapt in Marea Adriatica. Prin urmare Venetia putea

' V. memoriul mieu Dona traditii istorice in Balcani: altaliei fi a Romani lor, in ;finale le Academiei Romane" pe 1913.

si

si

si

stia

pi

1i


sa aibs toate foloasele §i nu, putea sa WU nicio pa-gubd de pe urma lui, odd niciodata nu va pAtrunde inregiunile adriatice o flota bizantinA care sA incerce areduce Venetia Ia o atarnare mai stransd de Imperiu,Daces e vorba ca flota sa piece din Constantinopol,ar intampina atatea greutati, incest nu si-ar putea atingescopul: daces e vorba de o flota pornind de pe malulbalcanic. aceasta a fost o imposibilitate secole intregi,--i. JIM& de ce.

Venetia incepe a se organisa de fapt pe la 700-800, prin urmare tine cam o mie de ani desvol-tarea Republicei, de oare ce inainte de 1800 ea adispdrut prin gestul brutal al lui Napoleon; ea-icapdfd deci autonomia tocmai in momehtul cand Im-periul bizantin e complect inldturat din aceste regiuni.Intdiu veniserd aici Slavii, cari au luiat toed* coastsMarii Adriatice, Slavi cari aveau in fruntea lor numaicneji, Voevozi, mici principi, ca Mui,sav, ca Drosaici dela Narenta §-i altii , incapabi:i de a stabili un Statcu oarecare insemnAtate i duratd. Ei au fost deci u-wr intrebuintati de altii, de Bulgari, cari se coboarain Peninsula Balcanied pe la 670 §i au tendinta de amerge cdtre Constantinopole, firete, concentrAnd inaceasta directie toate puterile lor. CA s'au intins *i

asupra terilor noastre, este o curates legendd; ce erausa caute in baltile i pddurile dacice, cand inainte limijia splendoarea aura& a Constantinopolului, i n4tebiete bande barbare erau ele capabile sd4i indrepteatentia asupra tuturor hotarelor lor? Prin urmare Bul-garii au tins care Constantinopol, ceia ce nu i-a im-piedecat insa sa lege relatii cu Slavii de la MareaAdriatica. Dar, cand Bulgarii ajung ca dominatie IaMarea Adriatica, erau atat de slabi, incat, precum Voe-vozii slavi nu fuseserd in stare sa intemeieze o flota,Venetia 4

50 N. lorga

tot asa n'au putut-o face in aceasta Mare nici Bulgarii.Si, in timp ce Bulgarii iI indepdrteaza de aici, Bi-zantul are, pand pe la 900, in Rasarit Sud, luptegre:e cu Arabii: care corabii puteau strange, toate erauindreptate impotriva marelui dusman ridicat prin Si-ria, care §i el tindea sa cucereasca Constantinopolul,de atatea on asediat 1.

Iata deci cum Venetia castiga supt toate raporturilede la Bizant, fard ca Bizantul sa fie in stare vre-odatasa coboare situatia de mandra autonomie a acestuioras. De aici, din aceastd situatie, Venetienii ar fi pututcapata foarte u§or Imperiul Ward Adriatica, stapanireaamanduror malurilor acestei Mari.

Ce putea face Venetia? Sd cucereasca Istria, sa seintinda in Dalmatia si sa se opreasca in acel punctuncle incepe influenta normandd, si atunci, din MareaAdriaticd, stdpanita politic, sa continue cuceririle saleeconomice pans unde i-ar fi ingaduit mijloacele. DupAce luase Croati in serviciul dogilor -(veaeul al IX-lea),dupd ce, la 839, atacase insula Cherso, dupd ce se fra-mantase cu noii pirati slavi la Caorle (842), Capodistriae supusd, la 932, unui tribut: in natura; marcgrafulGunther, episcopii Istriei sant siliti la inchinare. Incadin apropierea anului 1000, o flota venetiana apare inadevar in aceste regiuni §i incearca sa supuie Dalma-tia, care e, de fapt, atarnatoare de Venetieni in dece-niul urmator. In curand coasts Albaniei va fi atinsade expansiunea for supt Alexia Comnenul, pe care-Iajuta esential contra Normanzilor lui Robert §i Boe-mund, Durazzo e un centru venetian.

Venetia in Dalmatia inlocuise pe Croati, al cdror

V. cartea mea Chestia Mediteranei.

si

si,

1


regat, coborAndu-se spre Sud, fusese oprit de un altcandidat posibil, care, pe urma, a distrus si rolul na-tural al Venetiei pentru a o impinge in fel de fel deaventuri. Acest adversar, venit din stepa departata aPanoniei, sant barbarii asez,ati la Dunarea mijlocie siTisa, in apropierea anului 900: Unguirii, Maghiariiscari-si intind stapanirea asupra regatului croat inca depe vremea lui Crescimir, inainte de 1000, atragandintaiu pe Croati prin legaturi de inrudire cu familiafor domnitoare, pans ce, pe urma, regatului acestorai se substituie, printr'o unire personalA, regatul ungu-resc (1102, supt regele Coloman).

Anexarea Daltnatlei e punctul urmator din progra-mul Arpadlenilor: pand atunci Venetienii traisera inrelatitini foarte bune cu Ungurii; se incheiasera chiaraliante de familii, Si un fiu de doge venetian deprincipesa maghiara ocupa tronul Ungariei, Petru(1038-46), un Orseolo dupa tats. Nebanuind ca regatulcroat, destul de comod ca vecin, o sa fie inlocuit prinaltul mai agresiv, Venetia nu-si luase preeautiunile ne-cesare, si resultatul a fost ca. Ungurii au putut sa a-junga la termul Marii Adriatice. Stabilirea lui Colo-man I-iu nu era pe departe asa de temeinica, incatVenetienii, concentrandu-si toate puterile, sä nu-1 poataizgoni.

Ungurii au avut, in veacul al XI-lea st al XII-lea,o serie intreagA de dusmani, unii vechi, altii noi, asade tari, incat s'a pus de cateva on intrebarea chiardaca regatul Ungariei va putea trai ca formatiunepolitica independents sau ba. Era, de o parte, Imperiulgerman, care daduse Ungariei civilisatia sa, iar rasagermana din Imperiu nu numai elementele culturale,dar oamenii din acest sange cari aduceau cu ei astfelde elemente, toata Ungaria nordica apuseana

si

sisi

52 N. lorga

fiind cuprinsa de orasenii germani si chiar de nobiligermani, asezati pe pamAnturile Ungariei, spre anu mai vorbi de mai tarzia colonisare a Ardealului cupSasi flandri", adusi de pe malul Rinului, lard cariniciodata nu s'ar fi consolidat dominatia ungureasetpe pamantul voevodal romdnesc al Ardealului.

Si, ()data Ardealul consolidat, era o tendinta fireascade a se trace pasurile muntilor de partea cealaltd, siastfel se deschide conflictul impotriva barbarilor ste-pei, Ungurii fiind inferiori Germanilor Pecenegilor,pentru ca ei sant acum niste barbari slab* in ener-gia for ofensiva. Si, pe Tanga greutdtile acestuiDrangnach Osten, de alta parte Bizantul va ajunge suetManuil Comnenul a face din Ungaria, dupla. 1150, aproa-pe o provincie bizantina, cu regi pusi si tolerati deel. Venetia si-a facut, de si tarziu, toata datoria deapdrare in Marea Adriaticd, si intr'un moment Bi-zantul a ingaduit-o, fiind foarte bucuros sa alba aicipe vasalii sai maritimi 1. La 1116, dupd moartea luiColoman, Ungaria paraseste Zara, Zara Vecchia, Spa-lato, Trait, Sebenico, Arbe. Dacd Stefan al II-lea re-lea, in 1118, contra dogelui Ordelafo Falier, care cadein lupta, Dalmatia afara de Zara dar dogele urmatorcontinua a se intitula principe al Dalmatiei si Croa-tiei", Micheli intra ca biruitor in Zara la 1125, Maa putea /Astra insa cea mai mare parte din provincie.Cu tot conflictul din 1128, spit loan Comnenul, si celdin 1171 cu Bizantinii, Imparatul Manuil, care-si ziceastapanitor al Dalmatiei, Croatiei, Ungariei si stia foartebine pana unde-si poate intinde autoritatea in reall-tate, judeca, in chip real, ca, decat aceste teritoriiadriatice sä fie in mana unuia capabil de a se ridica,

V. si conferintele mete italiene despre Venetia.

si

Desvottarea extema a Venetiei 53

impotriva Imparatiei, era mai bine sa fie pastrate deVenetieni, cari, de si de fapt independenti, totusideclarau ca nu sant decal vasalii Imperiului sau, Pe la1160 un nou atac unguresc aduce luarea cetatilor Spa-lato si Zara, dar Manuil niea in urma posesiunea lor,La 1186, Ungurii reocupa insa Zara si deci, cand Apu-senii, in cruciata a patra, pleaca spre Rasarit, la 1204,Venetienii intrebuinteaza aoeasta expeditie, care vadevia spre Constantinopol, ca sa smulga Ungariei a-ceasta frumoasa Capita la a Dalmatiiei.

Daces s'ar fi oprit aici Venetia, ar fi pastrat pentrutotdeauna stapanirea Marii Adriatice cum ziceam§i alts data, acolo chiar, ea ar fi transmis ca zes-tre Italiei stapanirea amanduror malurilor aoestei Mari

influenta asupra intregii Peninsule Balcanice, ca undrum deschis pentru energia economics, pentru ini--tiativa culturala a Italiei nout

S'a intamplat insa si altceva. Inca de la cruciata in-tail', de la 1089, Venetia gasise, prilej sa-si intrebuin-leze puterile in Asia Mica., in Siria. Cruciatii ven'sera,batusera pe Turcii selgiucizi, cucerisera o multime deteritorii in Anatolia, care au fost cedate din nou Im-paratului bizantin; porturile siriene ajunsesera a fi

'porturi libere puteau fi porturi vii, insa nici Bizantuln'avea puterea de a exploata economiceste aceste Ti-nuturi, nici acesti principi latini biruitori nu erau dis-puid sa se apuce de negot. Dar negoul trebuia,§i Ve-netienii, tocmai prin caracterul lor amfibiu", eraufoarte potriviti pentru acest rol. In Asia Mica, ii poftiaImparatul, iar in Siria ii doriau principii latini, ca penista negustori din Apusul lor, din lumea lor, demnide toata increderea, de toata protectia, buni catolici

mijlocul paganilor si shismaticilor. Astfel, ca va-sali greci, au putut ei sa vie in Asia Mica. si in in.

§i

Ci.

In

ai,

54 N. lorga

sule, ca tovarasi de religie au putut sa se asezein Stria. La 1100 ei sant in Haifa, la 1110 in Sidon,la 1124 in Tir.

Atunci o mentalitate de parvenit s'a trezit la vechiiVenetieni: si-au pierdut socoteala; au crezut ca ba-sinul de RAsArit al Marii Mediterane li e asigurat pen-tru toate timpurile, s'au putut intreba atunci: de cesa se pastreze intre Metropold si posesiunile sirieneImperiul Bizantin in deadere, supus capriciilor de la.come violenta ale Imparatilor? Dar daca acest Im-periu bizantin s'ar inlatuira? Si mai ales: dar daca1-ar inlatura ei,.si ar pune in loc o contrafacere la-tinA, pe care ar intrebuinta-o apoi pentru scopurile lor?Si astfel la 1204 Venetienii au intervenit in certuriledinastilor bizantini, au inlaturat pie hisurpatorul Ale-xie, dar pe ImpAratul batran Isaac, si pe cei ridicatiatunci impotriva dinastiei Anghelos, iar, cand a fostsa se impartd Imperiul, Venetia, cu socoteala negus-toreasca, foarte bine pregatita dar, cum stim: so-coteala din targ nu se potriveste cu socoteala de-aca-sa, zis: in Constantinopol sa fie unul dintre se-niorii latini, contele de Flandra, lasat, in ce priveste a-jutorul, in sama Papei, care insa, de a doua zi, a ce-rut sa-i trimeata cat mai multi bani din dijma clerulujoriental. Pentru ei, Venetienii si-au luat sfertul ju-matate, si, fiindca aveau un fel special de a impartpamanturile, marinarii lor si-au anexat, pe sortie, toateregiunile ce li erau de trebuinta: in Creta, in Arhi-pelag, in Moreia, pe langa Durazzo, Corfu sttoriile vecine, asa incat toate posesiunile celorlalti, alebaronilor", erau prinse in reteaua de puncte de ex-ploatare ale Venetiei.

Dar Latinii din Constantinopol erau pe moarte adoua zi dupes intemeierea Statului lor, si cincizeci deani au fost de ajuns pentru ca o bands de Greci, dirt

§1

ai

$i

ai

ai

teri-

Din vechea VenetieDupti o gravurti, de d-ra Elena Bratescia


Niceia, sa poatd lua Constantinopolul de Ia Imparatullatin, iar, in ceia ce privqte provinciile, a fost tot-deauna cineva ca sa le ocupe sau sa le tulbure.incat Venetia s'a Efts inteadevar cu puncte importante;numai cat ele nu erau Idsate in voia ei, de multeori, posesiunea unor anume puncte a fost spre pagubaRepublicei, care a trebuit sa4L istoveasca toate puterilepentru a -si pastra situatia in Orient.

Natural ca la Dalmatia, la Albania nu se mai gandiaatata, preocupata, cum era, de pastrarea moVeniriiimpArate0, aga de grea de sprijinit. La 1227 Andreial II-lea, regee Ungariei, intors din cruciatA, e primitsolemn in Spalato, dar de fapt orwle contii" tr.&iau mai mult de capul lor, cu toata presiunea now-lui duce de Slavonia, din sange regal. In vremea Tata-rilor, Dalmatia insulele adapostirA familia lui Belaal IV-lea fugar, pe. care-1 urmariau biruitorii. AcuraVenetienii aparurA, §i pacea din 1244 li asigura Zara;mai tarziu ei supusera insulele Lesina Brazza.Noul rege angevin, Carol-Robert, debarea, la 1300, inSpalato; dar lupta pentru tron aduse in Dahnatia un-gara anarhia; o revolts in Zara chema in aceasta ce-tate pe Unguri: ea fu insa pastrata de Venetieni. La1322 ei capdta Trail Sebenico, apoi, paste doudzecide ani, §i Spalato. Nu,mai Ludovic-cel-Mare izbutisa -si supuie, Ia 1345, pe contii" rebeli asedie,in anul urmator, Zara. Campania din 1357 fu def a-vorabila Veenetienilor: Dalmatia era pierdut6.

Ceia ce a fost 4i mai rAu deck atata e ivirea inRa.'arit a Genovesilor in calitate de concurenti. Ge-nova, wzata pe coasta apuseand a peninsulei italice,n'are putinta de a se intinde in basinul occidental alMediteranei; din toate partile ea e incunjurata de

Aga

si,

si

si

si

sisi

si

5i

56 N. 1orga

State in stare de a se apara; in Africa nu se poatecobori, Sardinia gi Corsica nu sant atragatoare,sal-batece atunci, cum sant in parte gi astdzi. Prin urmare,in chip firesc, ea vine gi inceared a se substitui Vene-tiei in Orient. Chiar stabilirea Paleologilor, refacereaImperiului grecesc de Constantinopol nu e decat operade rasbunare a Genovesilor. Pera, partea din Cons-tantinopole dincolo de Cornul de aur, care fusese obucaa de vreme venetiana, devine genovesa: agezatamai sus decat Constantinopolul admir.abil in-zestrata cu ziduri, care dominau cetatea imparateasca,ea silegte pe Impdrat a deveni aproape vasalul Geno-vesilor, de can are nevoie necontenit, gi supt rapor-tul banesc, ca unul .care la 1394 se ruga de Venetienisd-i feed un ultim imprumut, spunand ca e in staresa acorde ca zalog vegmantul Mantuitorului; cu banide la Genovesii din Pera s'a tinut in mare parte Im-paratia. In dorinta de a -si recdpata libertatea, Impara-tul chiama pe Venetieni, mai vechi prieteni, ca sa-1 a-pere de sapanii cei noi, a inceput astfel o se-rie de lupte intre Venetieni Genovesi, purtate gi inOrient gi in Occident.

Langa Trapani Giacomo Dandolo cagtigd biruinta na-veld din 1264. Peste doudzeci de ani, dupd cadereaAcrei siriene in mana Saracinilor, razboiul reincepe,pentru Marea Neagra, unde Tana venetiana gi Caffagenovesa erau sd-gi stea Ma in fata mai mult de unveac: in lupta de la Laiazzo biruesc Genovesii, darrasbunarea Venetienilor ajunge pdnd in fate Perei; inMarea Adriatiea ei sant insa zdrobiti langa insulaCurzola. La jumatatea veacului al XIV-lea, un nou raz-boiu se inseamnd grin luptele de la Bosfor gi de laCagliari, in 1352-3, al cdror ultim resultat si'egte 'Ge-nova sd se puie supt protectia Milanu,lui: Curzola,

insusi,

sisi

Desvoltarea extend a Venetiei 57

Lesina sant apoi luate de Genovesi, cari inainteazdpana la coastele Istriei; Tanga insula Sapienza Nicco 16Pisani e complect batut, la 1354, de Paganino Do Oa,Lupta pentru Tenedos, deci pentru Dardanele, educeintalnirile de la Capo Anzio, de la Po la §i, dupa ase-diul Venetiei de Pietro Doria §i luarea Chioggiei (Au-gust 1379), succesul lui Vettor Pisani i Carlo Zenoin aceste ape, in Iunie 1380, cu predarea corAbillorce amenintau Venetia. In cursul acestui razboiu, Ve-netienii ineercard in zAdar, aparand la Zara si Trail, re-cucerirea Dalmatiei contra regelui Ludovic, aliatulGenovesilor: pacea din Turin permitea numai o li-bertate de comert conditionata in Adriatica. Nici anar-hia, care izbucni indatA in pngaria, nu schimba a-ceasta stare de lucruri, care dura pana la recucerireadin 1419-20 (afara de Fiume, Segna, Scardona, Cnin§i Clissa).

Patru marl rAzboaie se purtasera deci pentru co-mertul Levantului, din care cel din urma a umilit peGenovesi pentru totdeauna, cu toga marea victorieintamplatoare din 1379 ; niciodata Genova n'a maifost in stare sa joace rolul de putere independentA,iar Venetia, de li invingattoare la sfaqit, a fost, duptirazboiul din Chioggia, mult time usata de greutatilece indurase, ceia ce are interes i pentru stapanireaMarii Negre, cdci tine doming Pera e domn §i pestestramtori §i are drum deschis in Euxin unde coloniavenetiana de la gurile Donului, Tana, a fost foarterapede nimicita ca influents de Caffa genovesa.

Ei bine, in momentul cand procesul secular cu Ge-novesii se mantuie, Venetia culmea nenorocirii pen -tru dansase gasqte inainte a cloud probleme marl,

58 N. lorga

amandoua ingrozitoare presintandu-se in acelasimoment.

Se mantaise evul madiu, era de autoritate in care,dupa cum zice proverbul nostru, tine avea carte aveaparte, cine avea documentul avea puterea, deci celmai vechiu, cel mai bine inzestrat cu acte mai ade-varate, acela se a ?eza in randul intaiu. In epoca mo-dernA biruie tine va avea o stapanire, o orga-nisatie, o putere mai mare. Venetiei i se cerea prinurmare ter:toriu. De unde sa-1 iea? De unde putea ca-pata teritorii not Venetia, care pans atunci nu std-'Anise decat laguria si puncte cu totul neinsemnate peuscatul din regiunea Padului? Si tocmai pe vremea a-ceasta se ridica in partile vecine trei Case de tirani,dintre care cloud au fast extrem de periculoase pentru&Ansa, iar cea de-a treia a facut imposibila intindereaRepublicei pe continentul italian. In Verotraundesi astazi intre cele mai stralucite monuments de artasant mormintele lor, adffarabil sapate, in piatra,Casa della Scala, cu Cane I, Can-Grande, care, avandPadova, Vicenza, Treviso si alte orase vecine, a opusdestula resistenta Venetiei pentru ca, in momentul candea a capatat, in tfarsit, din mostenirea lui, TrevisoSi Buten°, sd nu mai fie in stare sa le intrebuintezepentru scopurile sale. Caci, eland s'a luat familiei dellaScala Padova, la doi pasi de Venetia, la capatul la-gunelor, aici se ridica Francesca Novella, din Casade Carrara, unul din cel mai stdruitori si mai. perfizidusmani ai Venetiei, inteles cu Milanul pentru a-1 luaVerona si Vicenza. Republica a cheltuit averi intregi,a jertfit cat a putut ca mijloace militare, ca sa-1 zdro-beasca. A incheiat cu Gian- Galeazzo Visconti (t 1392),Milanesul, o aliantd care dadu acestuia ce!e data ce-tati dorite si, pe langa ele, Padova. La moartea duce-

§i


lui de Milan, Francesco reclama b mare parte din te-ritoriile Iui, dar Venetia-1 prinde arunca, impreunacu fratele Iacob, in inchisoarea de unde n'a mai iesitcu viata. Indata dupa 'aceasta se anexeazaca si Brescia si Bergamo, contra Milanului. Razboiul.Ferrarei, contra unei coalitli generale italiene, in careintrase regele Neapolei, adauge Rovigo si Pole-sina (1484).

Cand, astfel, Venetia, dupa silinti Vara pareche, iz-buteste complecta si asigura teritoriile cuceritedin nou, o adevarata mare provincie continentala,doua Puteri mari se coboara cu osti nemai vazute pangatunci pentru a stapani peninsula; de o parte, Fran-cesii, chemati de dansa chiar, i, de cealalta, Spaniolii.$i aceasta nu ajunge, Casa de Austria trimete aicipe Maximilian, care va ajunge mai tarziu Imparat.In sfarsit, Scaunul roman, in epoca lui AlexandruBorgia, care traia ca un militar, care lupta, bea Sipetrecea alaturi cit mirenii din jurul sau, incearca s&intemeieze, pornind de la Roma, o mare Putere ita-liana, menita si ea sa loveasca in tendinta de expan-siune a Venetiei.

Signoria a facut atunci o politics meschina, darcare era necesara, o politica de schimbare de aliantedin an in an, dar care se mantui in neincrederea tu-turor fata de istetul care vrea sa insele pe toata lu-mea. In 1484, cu Franta contra Milanului Neapolei,in 1495, contra Franciei cu Spania si Austria, in 1498.si 1508, cu Franta contra Milanului si Austriei, pan&ce, la 1508, o liga europeana, liga de la Cambrai, seformeaza pentru a o pedepsi distruge, prin exco-municatie si razboiu: infrangerea de la Agnadelloparea inceputul sfarsitului. Facile de la 1523 si 152a

garantau numai granita raului Adda.

Friulul,

a-si

si

si -1

si

si

it

60 N. Iorga

Vazand ca nu izbute* sa capete destul de rapedepamant suficient in Italia, pentru a se sprijini pe dansulin urmarirea marelui vis imperialist de odinioara, Ve-netia §i-a propus sa-1 caute in Peninsula Balcanica.A inceput luand prin intelegere cu ,locuitorii, la 1387,insula Corfu, apoi cumparand de la diferiti seniori al-banesi, greco-albanesi, slavo-albanesi, Durazzo, Ales--sio, Budua, Duleigno, mai tarzia Dagno, Croia, Scu-tari. Se dobandeVe, pa o cale sau pe alta, de laseniori latini, lipsiti de bani, on amenintati deTurci, Argos Nauplia, Atena, Lepanto, adaugin-du-le la cele doua insemnafe posesiuni de la SudulMoreii, Coron §i Modon, la Negroponte; mai tarziu,de la un print bizantin lepros i imbecil, ea va cum-para Salonicul. Astfel, pe la 1430, dominatia venetian&se intindea asupra intregii regiuni apusene a Pe-ninsulei Balcanice.

In vremea aceasta insa Turcii patrundeau aici. In-trati in Europa la 1354, indata dupa aceasta (c. 1362)sant stapani pe Adrianopole; la 1371 capata Macedo-nia, prin infrangerea i moartea *efilor ei sarbi, CraiulVucain Si despotul Ugliep ; la 1389 biruiesc pe Sar-bii thmarii in lupta de la Cosovo, lye Cimpul Mier-lelor, in care a petit Craiul Lazar ca §i Sultanul Mu-rad; apoi, la 1385, pe Albanesii §i Slavii din Vest,iar la 1396 pe Unguri, Romani §i Cruciati in catastrof a,de la Nicopol. Reuniti hind Turcii §i intr'un singurStat, dup.& peirea lui Baiezid de Timurlenc, supt Mo-hammed avand conducatori de prima oedine,cum au fost Murad al II-lea, biruitorul de la Varna in1444, §i Mohammed al II-lea, cuceritorul Constantino-polei, natural ca. Venetia era absolut incapabila sa o-puna o resistenta indelungata §i plina de succes acesteiforte politice noua, care lupta, nu cu mercenari, ci cu

si

si

I-iu,


oameni a caror ratiune de a fi era credinta fata de.Sultan. Operele marl se fac, nu cu reservele trecutu--lui, ci cu'ceia ce fiecare moment pregate§te pentrumomentul care vine. S'a zis, e foarte adevairat, ca.un popor care nu inainteaza, e un popor care decade,cad un popor care sa se pastreze cum este, e oimposibilitate. Deci nici reservele venetiene n'au pu-tut sa resiste avantului osmanlau, intr'o serie de-razboaie, s'a pierdut totul.

In lupta de la Galipo li (1416), Venetienii bateauInca flota otomana. Peste cativa ani insa (1430), eipierdeau Salonicul, fara sa dea o noun lupta navala.La 1453 asistau la peirea Constantinopolei cre*tine,Vara ca flota venetiand sa fi cutezat sa vie inaintea ce-tatii imparate§ti, atacand pe a Sultanului. Indata, la1463, pornete, cu toate silintile papice ale Venetieiobosite, un lung razboiu impotriva Turcilor, contem-poran cu al lui Stefan-eel-Mare, cu lupteIe lui de laPodul-Inalt Valea-Alba §i inainte de pierderea Chi-liei §i Cetatii-Albe, razboiu in care Venetienii- au lost_goniti aproape din toata Moreia §i din Albania Scu-tari n'a fost cucerit, dar Venetienii fur& siliti sä-1 ce-deze Ia pace. Ei incercara, cum vom vedea, sa intre-buinteze pe Stefan ca element ofensiv, care sa atragaatentia in alts directie, cum au inoercat sa utilisezepe Per ii" ltd Uzun-Hasan Turcomanul §i pe Tata-rii Hanului. Supt Baiezid al II-lea, cuceritorul Chiliei,

Cetatii-Albe, intr'o noua campanile, inceputa la1499, Venetienii pierd Lepanto, Coron Modon §i liramate numai Nauplia §i Malvasia. Intr'un penul-tfin razboiu, deschis Ia 1536, se anexeaza aceastao parte din insule, ei se multamesc Ca n'au pierdutin acela4i timp insula Corfti, pe care o asedie, in 1538,

Soliman-cel-IMaret, cea mai stra'ucita figura din.istoria Imperiului otoman.

si,

si

si

si

insusi

si

pi

pi

62 N. lorga

Prin urmare, dupa pacea din 1540, Venetia ramanenumai cu Ciprul, pa care -1 capatase grin urmarile ca-&atonal ultimului Lusignan cu vestita Caterina Car-naro, trecuta in'domeniul legendei de romanele in f as-cicole, frumoasa fats de patrician venetian care lass,in 1488, Republica in sthpanirea insulei. Ciprul afost tinut aproape un secol de Venetieni, spre maresnemultamire a Grecilor, carora li cereau bani i auxi-liari pentru corabiile lor. De aceia a t3i cazut domi-natia venetiana aici la cea d'intaiu lovitura, data deTurci la 1571; doar Capita la Nicosia portul prin-cipal, Famagusta, resiStara mai mult, si aparatorul ce-lei de a doua cetAti, Bragadino, a fost jupuit ddTurci, Venetienii rascumparand apoi pielea eroulujpentru a o a3eza intr'un stralubit mormant. In luptade la Lepanto, care distruse flota Sultanului, Venetiaiii avu partea, alaturi cu Papa §i regale Spaniei, darnu putu culege niciun folds. Ba in* i se luarA, dupaDurazzo, pierdut in 1501, Antivari Dulcigno.

Creta, in sfar:?.:t, a fost cucerita dupd o resistenta detreizeci de ani, in care Venetia a fost ajutata de toatePuterile apusene, abia la 1669.

Dupd pierderea Cretei nu-i mai ramanea Venetiei inOrient decat Dalmatia Si (male puncte de pe litoralulalbanes, impreuna cu admirabila insula Coda, care-ifusese pastrata cu toate posesiunile ioniene, afarade Santa-Malin. Aceasta insamna ea, Venetia insasiera pe sfarsite, caci pe continent nu se putea intinde,loc pentru dansa nemai fiind.

Astfel ea incepu sk se prefaca, din puterea lupta-toare de odinioarA, intr'un loc de adunare a lumiicare vrea sa vada lucruri frumoase sa petrdacabine. A fost salonul societatii, europene intregi inveacul al VI-lea gi al XVII-lea, epoca de mare inflo.

§i

si

pi


rire a tuturor artelor, dar Si epoca unei adanei dna-deli morale.

0 singura data, dupa ce Spaniolii, adesea amenin-tatori, parasira Italia, Republica, luand parte la luptaLigei Sfinte contra Turcilor, izgoniti d'inaintea Vienei,izbuti recapete o larga parte din posesiunilede alts data, oeupand toata Moreia, pe care i-o intaripacea de la Car lovAt, in 1699, eativa ani dupd moar-tea recuceritorului, dogele Francisc Morosini, Pelo-ponesiacul", care muri in Egina §i-§i gasi locul deodihna in Nauplia. Dar in curand grozavul Vizir Gin-Ali-Pa§a smulse peninsula pe care o scalds de sangeq.715).

De atunci numai in lupte cu piratii barbaresci i§iarata vitejia sate un rar condueator cu initiativa, caAngelo Emo la Tunis, in 1784-6.

Cu noua Republica de alts esenta a Francesilor,se intretinusera legaturi bune, primindu-se solul ei inJanuar 1793 §i trimetandu-i-se un represintant in 1795.In luptele din Italia se adopts insa atitudinea la4a aneutralitatii desarmate.

La 1797, in sfar§it, steagul Sfantului Marc se coboarapentru totdeauna. Resultatul fu ca, dupa pacea de laLeoben (18 April 1797), generalul Bonaparte cerusatisfactie pentru soldati de-ai sai omorati de Pa§ti laVerona. Cand generalul Laugier apiaru cu eorabii laLido, el fu ucis. Atunci Inchisitorii furs arestati, cacomandantul vinovat. Supt dogele Ludovie Manin Gu-vernul secular al oraplui trebui sa inceteze pentrua face loc, la 12 Maiu, unei democratii naive sau tra-datoare (sistemul Guvernului provisoriu representa-tiv, dupa dorinta generalului"). Ii urma ocupatia fran-cesa cesiunea care Austria, la 17 Octombre. Solda-

§i

sa-si

si

64 N. Iorga

til imperiali erau pe Piazza San Marco la 19 Ianuar/1798. Napoleon, acum Imparat, lua pentru el Venetia in1806, si noul Cesar isi facea aparitia, incunjurat de a-clamatiile entusiaste ale admiratorilor sai, dar, la 20April 1806, Austriecii se intorceau pentru nu mai pu-tin de seized de ani.

singura data, la 1848, steagul Evanghelistuluiera sa se ridice, printr'o revolutie gata sa-1 inchineinaintea Suveranului piemontes care incorpora Italiape cale de a se face. Dar din nou Croati si Unguri can-tara pe piata Sfantului Marc imnul lui Francisc Iosif.Venetia, care a facut tang& vechea basilica un mor-mant de onoare lui Daniele Manin, succesorul plebeu alvechilor dogi, era sa se confunde numai prin darul"frances, la capatul unor mari repetate sacrificii ita-liene, in Italia units.

§i

CONFERINTA a III-a.

Desvoltarea intern a Venetiei.Desvoltarea interns a Venetiei are, natural, cel mai

mare interes, pentru ca acele eateva mii de oameni,ingramAditi in insulele din margenea raurilor italienece se versa in Marea Adriatic& au putut sa ajungA,§i prin aceasta, a stapani teritorii nemasurat mai in-tinse, una din ce'e mai mart minuni politice ce s'auintamplat vre-odatA.

Ni§te pescari &axed, avand ici co!o cate un camppe continent, acesta a fost inceputul Venetiei; °amen.'cari se tineau cu cat c4tigau, prin mAjile §i plugurileiar, §i aceste eateva mii de oameni au fost in staresa intemeieze o Imparatie mondial& care s'a intinspand in vremea noastra a cuprins toate MArile RA-saritului.

Si atunci iii Pune oricine intrebarea: cum au pututoamenii aceVia, intr'un timp relativ scurt, sa domineteritorii atat de intinse sa fie stApani pe Mari akade departate?

In paginile precedente am explicat creVerea a-ceasta a Venetiei prin motive de awzare teritoriald §iprin motive de vecinAtate, prin necontenita concurentAVenetia 5

i

i

66 N. Iorga

a unor puteri mai marl, care, luptandu-se intre ele, seanulau, prin urmare, ingaduiau Venetiei sa sedesvolte dupa propriile ei nevoi.

Pe langa acestea, de sigur Ca, pentru o intindereasa de mare a Venetlei, basata totusi pe o populatieasa de restransa, asa de saraca la inceput, trebu:e säfi contribuit anume insusiri ale Guvernului venetianVa trebui deci sa se arate cum a fost alcatuita Ve-netia in Guvernul ei, in administratia, in legaturile din-clasele care o formau, ca sa poata intemeia un sis-tern continental si maritim de importanta dominatieipe care a avut-o timp de mai multe secole.

Sa relevam de la Inceput asamanarea intre anumemomente din istoria departata a Venetiei si altemomente din istoria noastra proprie. Distanta foartemare dintre noi dansii se exagereaza inca prin ca-racterul actual al comunicarilor, dar, precum pans la1866 Venetienii se ga.'siau suet acelasi Imparat cufratii nostri din Ardear, Ungaria si Bucovina, precum,prin aoest Imperiu habsburgic, din care faceau parte,ei erau vecinii" nostri, astfel, in alte vremuri, ace-iasi forma politica bizantina intindea suzeranitatea elvasty de la gurile Padului for pans la ale Dunariinoastre.

Si ferani, apartinand cam aceluiasi fond etnic, au fost,la ei ca la noi, incepatorii. Cu acea deosebire caaici, la noi, teranii au pastrat pans azi aceleasi datinede vials, de imbracaminte, de impodobire ca pe vre-mea lui ,Stefan -cel-Mare sau ale lui Mircea-cel-Batran

cu mult ivainte chiar de epoca amandurora mi-niaturi!e din Chronicon pictum, reproduse si in istoriajubilara a Ungaiei, presinta pe luptatorii minted

sf,

si

si

si

si

Desvoltarea interns a Venetiei 67

din 1330 contra regelui Carol-Robert cu p:ete fungi inbucle, cu caciuli matte, tuguiate, cu sumane negre§i cu itari stramA pe picior--, la Venetieni insa n'afost asa: teranimea for de la o bueata de vreme n'amai insemnat nimic. Teranii de la inceput au devenitoraseni; insulete Murano, Torcello, San Lazaro, SantaElena, Lido, Chioggia, care fac parte, si azi ca si o-dinioara, din Venetia intr'un sens mai larg, insuleleacestea, pline odatA de gradini si de campuri, cumse vede si din povestirile despre inceputuri, ale ce-lor mai vechi cronici, si a fost un timp cand sestie-rele venetiene erau stranse in jurul bisericii for si des-partite prin locu,ri goale, pline de verdeatA, adeva-rate campi cam pielli, ca mahalalele oraselor noa-stre, °data sate independents 1, au fost prefacutefoarte rapede in adevarate mici orase. Vechea viatacu elemente rurale a durat poate pand la 1200. Dela 1200 inainte s'a ridicat insa., odata cu crestereabogattei, a putarii, casa tangs casa, despartirile din-tre ele au fost facute prin drumuri inguste, pietruitecu pdatra solids din Istria, despre care vorbeste SiGoldoni, cad pavagiul de azi at strazilor venetienee tot acelasi ca acum sute de ani, iar despartirilemai largi dintre case, ceia ce forma adinioara cu ade-varat campur, nu sant azi decat piete, in sensul eelmai ingust at cuvantului, cu fantana parasita, pur or-namentals de cat:va ani, la mijloc Terani sant si as-tazi, dar dincolo de laguna, terani in burguri cafragmente de ores, samanate cu frumoase resedinti ale

Azi au ramas doar grAdinile, mai mutt fAcute de curand, aleanui conte Papadopoli, acel care a primit dAunazi pe imparatulWilhelm, de si in veacul at XVIII-lea incl adunArile Academiilor-cluburi se tineau prin gradini.

pi

§i

63 N. Iorga

bogatilor din veacul at XVII-lea si at XVIII-lea, cu fa-tade impodobite, cu statui, care par acum asa denepotrivite fata de saracia care s'a lasat asupra Tinutu-lui cu atat de multi locuitori, stransi atat de aproapeunul de altul, un scriitor din veacul al XVIII-lea, ve-netian, ii descrie cand spume: vin la targ cu femeilelor, le lash' sa mearga dupa dansii si, daca nu pot samearga destul de rapede, raman in urma" ca lanoi dar nu se intampla sa ramaie prea mult inurma, pentru ca sant femei zdravene osoase, par-lite de soare in fata, cu manile aspre".

Astfel o asamanare intre Venetia noi nu o con-statarn in pastrarpa vietii teranesti primitive, ci ininsasi constitutia inraurita de aceasta viata, de multdisparuta, a Venetiei la Inceputul ei. 5i iata de undevine aceasta asamanare. Si in regiunea aceasta vene-tiand, ca si in regiunea noastra, a fost intaiu o domi-natie roman& care s'a suprapus unor barbari de ace-iasi cultura. Apoi, cum am spus, in amandoua partitea vepit atarnarea, suprematia bizantina, Bizantul ne-fiind deck Roma rasariteana, inviitata a vorbi gre-ceste: Venetia a fost, secole intregi, o provincie bizan-tina, cum erau si terile noastre, si am aratat cum N.-zantinismul e visibil si azi, in cee mai glorioase mo-numente, ca si in cele mai vechi datini populare, caimpartirea aceia in sestieri, cu rivalitatile dintre ele,asarnanatoare cu acelea dintre verzii" si vinetii"Constantinopolei, manifestate prin aceiasi patimacA.intreeere in lupta.

Precum Bizantul, avand Venetia, nu era cu Coateacestea in stare s'o stapaneasca, fiind Area departe,tot asa a fost cu noi: teoretic atarnam de Bizant,.Aar, sa treaca osti bizantine peste Duna're, prin pa-

§i

§i

§i

§i

§i

Desvoltarea interna a Venetiei 69

giurile neumblate, prin mlagtinile Fara drumuri de pernalul Dunarii, era aproape cu neputintA: poate dedona, tnei ori au trecut in secole intregi °god bizan-tine pe la noi.

5i, atunci, aceiagi situatie a adus la noi gi la Ve-netieni acelagi fel de guvernamant. Cel mai vechiu felde govern la Romani era cu Domni cari in teorle atar-nau de Bizant, dar, de fapt, faceau ce voiau ei. Voe-vodul roman gi cneazul roman, adeca judetul romancrau ale gi. de popor, de toata, iadunarea poporului.De sigur ca scena aceasta de alegere se facea in-tocmai cum gi pang mai ieri se faceau alegerile dejude in unele sate ardelenegti, care au pastrat rostu-rile de odinioara, i anume patruzeci, alegi dinmuatime, aleg pe jude, pans ce mai larziu votul seMetz pe patrime", fiecare designand unsprezece ale-gatori ai judetului gi din acelagi neam neputand fi maimult de doi; se strange lumea in biserioal gi alege,dupes datina veche, pe fruntagul satului 1. Tot aga sealegeau cnezul, Voevozii nogtri de odinioara,Si Voevod nw insemneazA in slavonegte decat acelagilucru pe care-I inseamna in latinegte duce", gi dogeledin Venetia nu era decat tot utIL-T duce bizantin. De si-gur ca Slavii de pe malul celalt al Maxii Adriatice ii

ziceau dogelui Venetiei: Voevod, dupes datina lor.,Si, atunci, Venetia, in cele d'intAiu timpuri, a avut

aceleagi elemente politice pe care be intalnim la in-'ceputul vielli noastre nationale, adeca o adunare apoporului de o parte, Cu corpuri electorale formateca in Saligtea Sibiiului nostru pe la 1650, de altsparte, unul sau mai multi carmuitori alegi de aceasta

lorga, Sate fi preofi din Ardeal, Bucuresti 1902, pp. 121-2.

for

Judetii,

gi,

'

70 N. lorga

adunare a popoirului, papa la dogele-Voevod, atar-nand numai in teorie de Bizant, dar Tiber sa facA oricevrea, fara ca Bizantul sd fie in stare sd se amestece.

Istoria Venetiei s'a scris mai tarziu, de pe la 1000inainte, gi ea s'a scris &pa cum era atunci Repu-blica, In sensul mare al cuvantului, in sensul filosofieal cuvantului, gi zis fiecare dintre cronicari:fiinded not astazi avem Republica, cu 500 de ani ina-inte tot Republica a trebuit sd fie, in afara de faptulca prin admiterea acestui fapt se intAria insagi teoriaStatului. Da, erau republicani Venetienii, cum gi te-ranii nogtri, ihainte de a se intemeia Domnia Terii-Ro-manegti tgi a 'Moldovei, aveau un fel de Republicapatriarhala, unde toate trebuintile Statului erausate pe mana fiecaruia, dar numai aga, fara ambitiei.fara mandrie republicans. Astfel 'trebuie sa ni inchi-puim Venetia in cele mai vechi timpuri, poporul ho-tarand, nu in puterea unei teorii constitutionale, cinumai in puterea unui obiceiu traditional, unei vechidatini, _hotarand asupra vietii Statului, voim giuclam pe cutare" (volemo) e formula, care ni amin-tegte de alegeri domitgti ca a lui Stefan-cel-IVIare laDireptate, ca a NI Constantin Brancoveanu in Bucu-regti gi, in frunte, acel doge, care atarna de Bizant,care din cand in cand se ducea am vdzut laConstantinopol sa-gi caute o kievasta inrudita cu Im-paratul gi care aducea cate un titlu frumos, pecare Impdratul it daruia din bielgug, caci nu-1 costanimic.

Dar, in fond, intre ceilalti Venetieni gi doge eracam deosebirea dintre Domnii nogtri de pe vremuri

intre terani. Domnul, pe atunci, nu se deosebia de

la-

la-

51-a

ai

51

Desvoltare ainterna a Venetiei 71

teranimea din jurul lui decat prin luxul hainei po-idoabelor, boierul fiind de multe on un fruntastapan de pamant, care, prin ce ca9tigass in lupteki din negot, putea sa se imbrace mai frumos, maichipos decat ceilalti, fans a forma o aristocratic declass bogata, o oligarhie, care n'a existat la notpans dupa 1500. Ei bine, in cele d'intaiu veacuri laVenetia tot aka era, §i, in vremea cand putersaei a fost cea mai mare, in momentele cele mai feri-cite, in care a cucerit Istria, Dalmatia, a a§ezat co-lonii in Siria, in care a izbutit sa inlature pe Im-paratul grecesc din Constantinopol §i sa a§eze unImparat latin, in vremea aceia in care toatetoate coastele, toate Mari le rasaritene se tineau dedansa, lipseste mandria, lipseste spiritul de class,lipseste luxul. Luxul este un fel de digestiune a cu-ceririlor : intaiu vine cucerirea, §i apoi aces in-ceata 4i p!acuta digestiune a lucrurilor castigate cutotul in alt chip. Si, astfel, Venetia, in vremurilecele marete, in care era simpla, viteazd, harnica,

samara foarte bine, prin legiaturile aoesteastranse intre toti acei cari o aleatuiau, cu terile noa-stre in veacul al XIV-lea al XV-lea, cand §iam avut vremea cea mai sanatoasa din trecutul ro-manesc, teranul stapanind pamantul sau, pe care-I pu-tea cre§te numai biruinta, boierii indreptatinduli sta.-panirea mai larga prin aceia ca o ca§tigasera cu ar-ma, nu cu bane, iar Domnul nefacand decat sa presi-deze aceasta democratle rurala §1 ostapasca.

Dar, cum se intampla totdeauna, dupd biruinte marl,clupd cucerire de provincii, dupd multa glorie stransa,se face o deosebire intre cei earl prin lupta impreu-nd au caOgat aceste lucruri: unii raman saraci, altii

siinsusi

insulee,

unita,

npisi

72 N. lorga

se fac bogafi; unii raman supusi, altii se ridicain situatia de stdpanitori; unii raman umili, altii sefac mandri; unii sant multdmiti fiindca s'au inaltatsus, in vreme ce altii sant nemultdmiti de aceasta sea-dere a lor, adese ori nemeritata. Asa s'a intamplat si laVenetieni. Vremea de stransa fratie patriarhala, simpla,neluxoasa, intre toti aceia cari alcatuiau Venetia po-litic& tine, sd zicem, de pe la 700, cand se aleatuiestebine Statul, si pita dupa. 1200.

Pe vremea aceia fireste ca Romanii traiau pie aici,dar nu se alcatuise nici principatul muntean, nici. celoldovean, amandoud din veacul al XIV-lea. Noi ne-amdesvoltat mai tarziu deeat Venetia, si era si natural,ca unii ce eram strand in munti, mlastini padurisdlbatece, pe cand ei erau in contact cu Marea, careli mans cordbille pand la distante enorme, aducandu-libogatie civilisatie; un colt de golf departat caVenetia putea sa primeased deci rapede inrauririle decultura ale Bizantului si ale regiunilor mai luminate dinRasdritul Europei, pe cand not am fost asezati intr'unloc noorocit, din cele mai vechi tincpuri. Numai peurma locurile acestea si-au schimbat rosturile, s'aputut face de aici o pornire de energie de sus in josside la Rdsdrit la Apus, pe cand pe Venetieni i-a scor-monit, i-a indemnat, i-a iutit, i-a turburat in dorintade liniste ce o are fiecare om mai la urma urmei,aceasta vecindtate cu Marea. Campia intinsa paredadoarme puterile omenesti, padurile it fac sa se piardain visuri, muntele striveste cu inaltimea si salbataciaLuI, pe cand Marea e harnioa si caprilcioasa, sezbate intr'una si creiaza, cu valurile sale necontenite,o invalmdseala si in sufletul omenesc: and naturaintreagi in jurul tau se mised de bataia vantului care

pi

pi

1i

Desvoltarei interns a Venetiei 73

in clipele cele mai lini§tite inca se joaca pe ,cre-turile valu,rilor, e cu neputinta. sa to hotara§ti a a-dormi in odihna. $i ei n'au facut-o funded n'o pu-teau face.

Venhn acum la schimbarile petrecute in Venetiadupa 1200. Se petrece ceia ce am spus de la inceput:deosebirea de clase. $i iata cum se face aceasta dife,rentiare socials §1 politica.

In timpurile mai vechi, dogele era stapanul tutu-rora, numit de Imparat, atarnand de Imparat, impo-dobit cu titluri de c.atre Imparat, inrudit cu Imparatul,aka luck dogii erau tot a§a de domni asupra tuturora,cum au fost in terile noastre Voevozii intr'o vreme.A venit insa un timp cand s'au ridicat mandrele fa-milii acestea n'au mai vrut sa alba stapani-tori cu apucaturi imperiale. Inainte, cand un dogeera neplacut, it omorau sau it aruncau peste grabnits, ceia ce nu insemna ca nu era respectat do-gele, ci o faceau tocmai fiindca puterea lui era a§ade mare, incat opositia nu se putea manifesta altfel

sau prin atentate sau prin revolutii izgonitoare.De la o bucata de vreme au inceput nobilii sa se gan-deascA la aceia ca, dee& o revulutie, decat izgoni-rea on uciderea dogelui, mai bine e sä i se ingustezeprerogativele prin anume masuri legale. $i atunci a-ristocratia a inceput sa se Mice tot mai mult in fatadogelui, pand ce dogele ajunse sa fie un simplu per-nagiu decorativ, proces care, e adevarat, a cerutsecole. La zile marl, principele" eaci el e prin-cipe pans la sfar§it cu toed pompa, in-cunjurat de familiile cele mai stralucite ale Venetiei,care-1 duceau aproape pe sus, cum era dus pe sus

i

de-cat

1.4.a

74 N. lorga

pe strazile Constantinopolului Imparatul Bizantu:ui, onca moaVele unui sfant; la term aVepta vestita luigondola aurita, Bueentaurul",' unde el se suia cu totceia ce Venetia avea mai stralucit, ca sa primeascaun potentat strain, sa intampine o flota biruitoare, saarunce in mare inelul acela grin care se infatisa inchip simbolic logodna lui cu valurile Adriaticei. EraInca, de sigur, ceva sfant in persoana dogelui, maiales pentru popor. Nobilii ii vedeau mai des: pans lacapatul Republicei venetiene el presida Senatul, Con-siliul celor marl ; tinea cuvantari acolo, primia dinpartea adversarilor argumente, se cerneau argu-mentele lui intocmai ca §1 ale oelorlalti: nu odata s'aintamplat ca aceia ce propunea dogele sa cada lavotare parerea pe care o propunea cutare nobilsa ramana parerea invingatoare, atunci in decreteleSenatului sau ale altei magistraturi, se insemna pro-punerea dogelui, cazuta, alaturea de propunerea adop-tata.

Astfel dogele a scazut foarte mult ca inraurire reala.Ihtaiu, in ceia ce priveVe alegerea, n'a mai fost a!esde poporul intreg §i dus pe umeri de dansul, maitarziu, pe un tron, ca sa intre descult in bisericaci de o parte numai dintre nobili. Ca la Sa14tea noa-stra o mai spun °data, sestieree" a esea par-te", corespunzand patrarelor" noastre (quartale, quhr-tiers), alegeau, de la 1171 inainte, cate doi delegati,cart designau la randul for cate patruzeci de frunta0.de fiecare sestier", deci in total 480, cart sa inoiauanual pe aceia44 tale, ei numiau pe toti magistra-

Consiliul de 40 atarna da acest Consiliu Mare (Ma-ius Consilium, Consiglio Maggiore); atributile lui e-rau judecatoresti §i financiare. Din cei poftiti" o-

tii.

al

gf

st

pi

Desvoltarea interns a Venetiei 75.

dinioard de doge, pregadi ca boierii no4tri, cari inmomente mari, se adaugiau la membrii Sfatului, aiDivanului, se facu acum un corp independentdedoge,Senatul, de 60 de membri, cu un adaus, posibil, dealti zece adiuncti" (zonfa). Pans cei ese membriar Sfatului le§iau din alegerea sestierelor".

Venetia 4i avea astfel oligarhia organisatd. Dar nuea, ci tot poporul se chema la inceput ca sä aleagape doge. S'a cautat insa aici a se restrange nu-marul elementelor hotaratoare. La inceput se incerednumai cu 11 alegatori, Si, pentru ca s'a parut ca 11sant prea putini, s'a mai marit numdrul; dar insfdr4:t o parte foarte mica din nobilimea venetianains4t dreptul de-a alege pe doge. Si dogele, ca safie ales, trebuia sa. facA anume fagaduieli,promissioneducale, care consistau in scaderea drepturilor sale la.fiecare alegere. Prin urmare fiecare doge stapanidmai putin, avea mai putine drepturi politice, fami-hare, personale, decat dogele care fusese inaintea lui;fiecare trebuia sa arate ea e mai popular, mai lepddatde once ambitie pentru el §i ai sal, de orice dorintade a stapani, decat acela care fusese inainte de dan-sul. In fiecare inceput de an, dogele trimetea ca semnde recuno4tere, care la inceput era ca vernin-tele, caftanele impartite de Imparati, de Domni, deSultani, cate un cadou fiecarui membru al aristocra-riei Intaiu, cand mai erau ined vanatori, eltrimetea vanat; cum anume persoane bogate care,merg la vanatoare, trimet la not iepuri prie_enilor,tot a4a el trimetea pasari, pand ce pasarea a fost in-locuitA printr'o anume moneda, foarte interesanta, cares'a chemat pasare", osellal, 41 in fiecare an din

1 V. Jesurum Aldo, Cronistoria delle oselle" di Venezia, Venetia 1912.

venetiene.

0i

ai

li -a

76 N. lorga

viata Venetiei se lucra astfel cate o medalie deosebita,care nu se punea in circulatie, care n'avea valoarecomerciala pe care dogee o imp& tia intregii salearistocratii. Era ca tin omagiu pe care se simtia da-tor sa-1 aduca acelor cari -1 alesesera, cari -1 controlau

cari puteau sa-1 distruga.Veti zice: dar dogii s'au invoit la schimbarea con-

stitutionala la margentirea vechiului for absolutism?Natural ca s'au invoit, fiindca o dinastie de dogi nu seputuse stabili. hi cele d'intaiu veacuri ale istoriei Ve-nellei au fost trei familii care s'au 1ptat pentru a ca-pata situatia aceasta suprema: Candiani (din Candia),Orseoli, Pertecipazii (sau Particiachii), dar aceste f a-milii s'au usat in luptele dintre dansele, omorandu-seunii pe altii, izgonindu-se unii pe altii, si dogii urma-tori nu mai fac parte dintr'o singura familie, ci sealeg din diferite familii nobiliare. Si, atiinci, traindIntre nobilii ceilalti, ei impartasiau prejudeatile lor, cumministrii din zilele noastre, alesi din randurre politi-cianilor, de si sant ministri ai regelui, atarna multmai mult de partidul for decat de persoana Suvera-

ca unii ce, traind in mediul acela intorcandu-se in el, au legaturi mai stranse cu aceia din cari facparte si de cari si sufleteste se simt mai legati.

Este adevarat ca unii dintre dogi au incercat sase impotriveasa. Ba cutare e vestit pentru aceasta im-potrivire si a sfarsit decapitat. and intra cineva insala cea mare din Palatul ducal in Venetia, vede chi-purile dogilor din deosebite timpuri; in aceasta gale-rie e un loc negru in locul chipului; pe aceasta patsneagra se desface in litere solemne: aici e locul luiMarino Faliero, decapitat pentru crimele sale" (Hiclocus Marini Falieri decapitati pro criminibus "). S'a

§i

natal, §i

§i

si

Desvoltarea interns a Venctiei 7T

atribuit mi§carii acesteia un inteles politic mai maredeck I-a avut inteadevar. Nu bine cum intelegeael sa loveasca in aristocratie: ea se consoIdase prinInchiderea Maxelui Consiliu" (Serrata del MaggiorConsiglio), hotarata la 1297 si prin care numai cei cad:in ultimii patru ani ocupasera locuri in Consiiiu pu,-teau fi realesi in el, trei alegAtori speciali avand nu-mai dreptul de a propune elemente de intregiee,atm, de fapt, ele erau sa se culeaga intre cei ceavusera aceasta demnitate de la 1172 incoace; eaavea in Co/egiu/ restrans, de epte Sapientes, Saul,Intelepti, cu gandul poate la vechea Grecie, alcaror numar' crescu foarte mult (Grandi di Terra Fer-ma, de Uscat, da Mar, ai Marti, cgli ordini, dellaMercanzia, pentru negot), in Cons! lull de zece in-strumente de prompts executare. La 1300 Marino Boc --conio protesteaza violent contra Serratei", 'i -i cazusecapul; la 1310 Baimnonte Tiepolo fugise, iar corn-plied lui, din neamuri mart, fusesera decapitati. Stimnumai ca Marino Faliero a fost inteles cu unele ele-mente din popor, oameni earl se ridicasera pujin pestemultime prin vitejie, ofiteri inferiori, functionari atArsenalului, rAzimat pe aceVia, a incercat, la 1355..pe cand se purta fArA noroc lupta cu Genova, sa.faca aka ca iar4i dogele sa insemne ceva inteadevar,i anume spriijnindu-se pe poporul de jos, care era

o basA, statornicA, i nu pe acele valuri totdeauna inm4care, interesate §i pasionate, care erau aristocra-tia. Dar in actiunea lui Marino Faliero mai e ceva: do-gele era de oarecare varsta, iar dogaressa" lui opersoana tanara; el clAdea petreceri, ca toata lumea pa-la 1350, and era in Hoare Venetia §i averi veniau a-colo din toate partile; la una din ele a venit un

stirn

sisi

si

si,

na-

"78 N. lorga

bil cam de vrasta dogaresei 41 cu totul deosebit cainfati§are de doge, s'a apropiat pe fur4 de scau-nul ducal, a scris patru versuri, dintre care cloud sepot spune §i scrie oriunde:

Marino' FalierDella bella moier...

Marino FalierCu nevasta frumoasd...",

celelalte cuprinzand o ofensa pe care bAtranul Falieron'o putea u:ta niciodaid, i pentru care a facut rds-punzatori pe toti prietenii viovatului Vii. toatd castelni. Ada incat gelosia bAtranului, cu pasiunea po-pulara a supu0or sai, ducea la un rdzboiu cu aris-tocratia. Informatd la timp, ea a procedat cu hotd-rare rece ca fierul ghilotinei cand se desface de susla atingerea resortului de mane cAlaului cade ne-milostiv pe capul care ageapta jos. Nici acte!e pro-eesului nu le avem, Y51 ee au fost distruse, nici chi-pul lui nu s'a pdstrat; nimic. Doge le a fost imediatdepus, Vii, dupe o scurta judecatd, scos pe pieta SanMarco, unde, intre cele doud coloane, i s'a tdiat capul,ca ultimului vinovat pentru crime. Natural ca, dupeaceasta teribild loviturd, cum oare ar mai fi indrAznitun doge de mai tarziu s& Incerce liberarea princi-pelui" i a poporului, in ace14. timp, de tirania nobi-lilor? Aristocratia a fames stapand.

Si' mai tarziu, peste un veac, a mai fost un dogedepus, Francesco Foscari. Era un batran, fiul saufacea fel de fel de ispravi. Din motive de linige pu-blics el a fost sfatuit sA-4i caute rosturile aiurea. BA-tranul suferia ins& ca fiul lui iubit, care facea scan-

:-?i

units

.51.

i


daluri de strada si cate incurcaturi in familiKe oa-menilor, sa 1111 mai fie langd dansul. Si de aici supa-rarea intre doge yi nobilii can impusesera aceastamasura in interesul ordinii publice si a libertatii ve-netiene, si, cum dogele era foarta batran timpurilefoarte grele pe vremea acela Venetia se lupta demoarte cu Tura, nobilii s'au gandit ca ar fi maibine sa aibd un doge mai tanar decat unul care seindaratnicia sa traiasca pana la o vrasta asa de ina-intata, si, prin cei Zece, 1-au indepartat. Atatia poeti,Byron si altii, au zugravit scena, inteadevar duioasa,a batranului doge coborand scarile Palatului ducal caun simplu nobil pierzandu-se 'n multime, in dru-mul catre casa unde era sa moara ca particular dup.atatia ani pe cari-i consacrase pentru inaltarea si pro-sperarea Venet:ei. Lucru induio4ator, dar scenele du-ioase nu trebule sa op.reasca un popor din urmarirealireasca a soartei sale, ci de multe on inaintarea unuipopor se face calcand pe trupuri care sufar durerezdrobind suflete desnadajduite; viata unui popor, ca°rice lucru istoric, are fatalitati:e ei teribile: al pri-veste inaintea lui, iar ce jertfe lass in urma, aceastanu-1 imports.

SA nu se creada ins'a ca dogii au ajuas vreodataabsolut anulati 4i fara niciun rost in viata Statului.ca au fost vre-odata simple persoane decorative, cumsant chipurile de regi-magi care apar intr'o anume zidin an pe galeria de sus a Turnului Ceasornicului depe plata San Marco, inaintea multimii adunate, pen-tru a disparea apoi, cufundandu-se in interiorul me-canismului de ceasornic. SA nu credeti ca doge:e a a-juns vre-odata ca papusile solemne pe care o meca-nica trebuie sa le pule in misTare ca sa se infatiseze

si

si

si

80 N. lorga

lumii numai la un moment dat. In carticica d-lui Ho-ratio Brown, Engles, dar aezat de multi ani in VeLnetia, in casa pe care 0.-a cumparat-o acolo, pe Zat-tere, unde 1 -am visitat acum in urma, adevArat fiuadoprtiv al Venetiei, pe care o cunoaVe minunat incele mai marunte fapte ale trecutului ei 1, ca i in celemai mici amAnunte ale vietii populare venetiene, pecare o iube0e §i o studiaza, e- reprodusA, dintr'odepe0 de ambasador engles din 1612, o interesantapaginA, privitoare la un doge din vremea de decadentarecativa a Venetiei. Era nadejde ca dogele LeonardoDonato va mai tral, i cdtre sfar§it el asista zilnic laconsiliile tor, §i chiar in ziva in care a murit el a chel-tuit intreaga dimineata in Colegiu, de unde retragan-du-se la ceasul obi5nuit §i intrand in guarda-roba a lui,unde era singur, fu auzit strigand de-odata, §1, untildin servitorii lui alergand acolo, el ii cazu in brate,n'a mai scos un cuvant, ci dat sufletul peste unceas. Avusem audienta la el Martea precedents, ceadin urma pe care a dat-o unui ambasador, §i, cu loateca s'a plans mult timp de slabiciune, in adevar a-vea ochii pierduti, tottqi pastrat obipuita yrgoare-de spirit §1 vioiciune de graiu. In ziva mortis,parts ar fi avut un fel de simt al plecarii sale, a vor-bit in Colegiu un ceas intreg, aratand atatavointa pentru Stat, incat i-a lasat pe toti plangand"..Frumos exemplu antic este acesta, al unui om care, inlupta cu boala, iii cheltuie§te puterile sale ultixnepentru fo:osul Statului care ageapta de la dansul a-

' A scris despre tiparul venetian, despre viata Venetiei (Stu-dies in the history of Venice, 2 vol., 1907) §i o admirabila car-ticica despre intreaga desvoltare a Republicei (The VenetianRepublic, in colectia Dent, Londra).

§i i

§.i

si -a

isi -a

bunA-

Desvoltarea interna a Venetiei 81

cast serviciu: oamenii cari muriau asa, la iesirea dinConsiliu, cand abia incetase ecoul ultimelor cuvinterostite de ei inaintea sfetnIcilor, nu erau papusi so-lemne care treceau numai inaintea multimii.

Dar, in orice cas, adevarati capi ai Statului, dogicu autoritate imparateasca, nu mai erau. Stapana eraaristocratia intreagd, si, fiindca aristocratiei intregi iitrebuia un simbol, ca simbol a ramas Sfantul Marcu,patronul orasului. Toate orasele de pe Marea Adria-flea au un patron: Durazzo pe Sf. Cesar, Ragusa peSf. Blasiu, Cattaro pe Sf. Trifon, s. a. m. d.; prin ur-mare Sf. Marcu, caruia i se inching mai mult Rasa-ritenii decat Apusenii Inca o nota bizantina, erapatronul Venetiei 'Inca de la inceputul Republicei.dupa ce puterea dogelui a fost scazutd, locul doge-lui a fost luat, oarecum in calitate de monarh, de el,Sfantul Marcu. La San Marco sant inchinate toate mo-numentele, la San Marco, domnul ideal at orasului;cand multimea vrea sa scoatA un strigat catre patrie,ea striga: viva San Marco. Republica venetiana, la1797, a ispravit in strigatul acesta, pe care -I scotea po-porul de jos, care nu-si dadea seama de apropiata in-cetare a vietii politice asa, la noi, contra sfetnicilorlui Constantin Racovita la Bucuresti, contra lui Stava-rachi, patronul si tiranul DoMniei, la Iasi, poporul,cu Mitropolitul in frunte, manifesta ca in timpurilecand mai era o independents nationals, un steagglorie: Viva San Marco I Azi chiar exist& la Venertia o societate pentru a trezi amintirea Republicei, pen-tru a intAri sufletul generatiei de azi, pentru a-i Maltaidealul, pentru a-i creste valoarea patriotica, si so-cietatea poarta numele de San Marco: Viva SanMarco IVenetia 6

.

Si,

gi

82 N. lorga

Acum oligarhia, care culmineazA cu noua institutiea Inchisorilor de Stat, trei, ale4i de eatre cei Zece, eabsolut stapana, cu toad m*area din 1622, lacer-catA' in numele Marelui Consiliu, a lui Ranier Zenoa Zenitilor sal", cu toata lupta din 1761 contra trium-virilor. Poporul este acolo ca sä slujeasca pa corabii,ca se.' lucreze in arsenale ateliere, poporul e acolo casA sustina cu jertfa lui de munca intamplAtor, cujertfa lui de sAnge Statul, dar poporul nu are altdrept decat sa intre in biserica frumoasa, sä vadaslujba stralucita, fait pareche in cele mai mite orateale Italiei, se" asiste, aproape lung de lung, la marileceremonii ale Republicei. Erau aka de dese serba-torile nationale" in Venetia biruitoare bogata, in-cat poporul avea din bielpg '§i de acestea. Chiarsand sosia o corabie, era doar ca o serbAtoare natio-nerd! In timp de pace, sosiau corabiile Wine cu bo-gape lumii: sunau clopotee la San Marco, §i toatalumea alerga sa vada pe Rive degli Schiavoni; era obucurie universals ca transporturile au scapat de fur-tuni de dumani ca au sosit, imboggind acum pefiecare. Atunci §i- cel din urmA om din popor, pana

cer§itorul care capata din marinimia celora cari a-jungeau in sfarit acasa, un ban de argint, pan& §iel simtia mandrie ea face parte din corPulal natiunii venetiene". Ei bine, de la o bucata devreme a trebuit sa se multAmeasca poporul din Ve-netia Cu atat.

E drept ea doar Casele cele mari din Venetia §ifamiliile nobile se puteau face i din nou. Nobilimeanu era absolut exclusive; cineva care se distingea inrazboiu, care fame o faptA mare, putea sa fie creatnobil, precum la noi, pe vremea lui Stefan -cel -Mare,

*i

i,

§i

i .i

:7i

politic

si


era o boierime care se inoia necontenit : o partecazand in lupte, iar cate un teran viteaz meritAndulimo§ia §i gezandu-se in randul sfetnicilor Iui Voda.Daca e vorba de o astfel de aristocratie, cine ar in-drAzni sa i se impotriveasca? Unii se fupta pentru

ajunge sus, alt:i pentru a fi vrednici sa ramana sus;sus nu este o paturd de odihna, de mese petreceri,nu, ci o straja in jurul Domnului, cu arma gata pentrua se amesteca din nou in razboaie. Once aristocratieare o singura scusA: mai mita munch decAt ceilalti§i mai mad iubire de tail decAt ceilalti. Cand a-ceasta nu exists, aristocratia nu merits sä traiasca. Eibine, tot ga cum se refacea prin vitejie §i destoiniciearistocratia noastra boiereasca, tot ga se refaceacandva §i aristocratia din Venetia. De la 1423 Arrengo,marea adunare populard pe care la not o chemaLeon-Vodd pentru masurile contra Grecilor, nu semai adund. Ea hotArase secole intregi, dar de la1200 inainte, nu. Dupd Serrata del Maggior Consi-glio" chiar, numarul nobililor conducatori a crescut, a-legandu-se tot din familiile vechi insa. Nu se maizice Commune, ci dominium, Sionoria (de la 1462).Pentru a piitrunde in cercul sacru, trebuia votul apatru din §ese consilieri, al celor 12 din Quarantia,§i din ce in ce conditiile s'au facut mai grele. In zd-dar se propuse inlocuirea cu o familie de popolani"a familiei nobile ce se stingea (1403). Acum cei §eseconsilieri, Senatul, trei capi" ai Quarantiei judeca-tore0i, suet tutela ascunsa a celor Zece, a celorTref, fac Guvernul, anonim, iresponsabil; magistratiinenumAratelor tribunale care profitau smulganduliretrimetandu-4i afacerile se adAugiau la aegti detina--ton ai puterii.

si

si

a

84 N. lorga

De obiceiu aceasta se explica printr'o ma'sura res-trictive, oligarhicd, dorindu-se imputinarea numaru-lui stapanito4or Statului venetian, dar lucrul se poateintelege foarte bine si dinteo necesitate practice: cuo adunare de 200 de oameni, poti carmui o tail; cefaci insa cu o adunare mult mai numeroasa decat atata?Care este mijlocul de a to intelege cu aceasta adunare?Evident ca un astfel de corp nu poate servi la ni-mic decal la aclamatii. Prin urmare s'a ivit nevoia,pe de o parte de a inchide chiar Consiliul cel mare.ca sa nu mai patrunda ceilalti, pe de alts parte,de a face elementele de guivernare mai ware. Siastfel s'a ajuns la acea viata constitutionals restranskcare indemna la conspdratii pnnea inainte ca sin-gur mijloc de scapare revolutia.

Oarneni din popor trebuiau sa nu mai poata pa-trunde niciodata sus. Cu toate acestea, erau intre ei ce-tateni destoinici, ace$tia erau intrebuintati ca se-cretari. Intro solie mare se trimeteau, nobili, intr'altamai putin stralucita secretarii, cari muriau in aceiasisituatie fara sa capete vre-odata un loc in nobilime.Astfel a fost si acel Emmanuele Gerardo care a statla Curtea din Suceava a lui Stefan -cel -Mare.

Era rau? Evident ca bine nu. era. Cu toate acestea,timpurile mari din istoria Venetiei sant datorite me-canismului perfect pe care -1 represinta acest Guvern:se supraveghiau unii pe altii §i garantau existentaVenetiei. Niciodata n'a existat un instrument de Guvernatat de sigur cum a fost acesta. 0 soapta nu se au-zia in oral, in provincii, care sa nu fi fost stiutaunde si cand trebuia sa fie stiutd; o nemultamire nuse exprima, supt forma cea mai nedistincta, fara caacei cari puteau impiedece manifestarile violente

si,

sal -i

Si

gi

si


sa nu fie instiintati sa nu se gaseasca in masura dea impiedeca explosia sentimentului popular.

Si la noi intalnim ceva asamanator: in locul natiu-nii intregi, de la o bucata de vreme ajungem la Di-vanul domnesc, care corespundea cu Senatul vene-tian. Era un grup de vre-o douazeci boieri: ei jude-cau, ei luau hoaririle in vederea razboiului si pa-cii, ei erau instrumentul de guvern impreuna cu Dom-nut. Numai ca la noi a fost ceva care a impiedecat des-voltarea in sensul mai strict oligarhic a Constitutieiterilor noastre: la noi DOmnul a ramas totdeauna.Domn. $i la Venetia asa ceva era imposibil, se do-vedise imposibil.

Atunci, nu numai ea poporul a ajuns incapabil deorice Activitate politics, lipsit de orice contstiinta

caei constiinta politica e legata de activitateapolitica, si in zadar i se va aduce cuiva mustrarea ean'are constiinta politics, cand de veacuri orice activi-tate politica i-a fost interzisa, dar poporul vene-tian s'a prefacut in publicul" acela vesel, zgomotos,doritor de petreceri: teatre, concerte in conservato-rii", farse de carnaval, intrigi carteli marunte, pecare le-a descris Goldoni in comediile lui, care nu santaltceva decat reproducerea adevarata a vietii popu-late venetiene din veacul al XVIII-lea, sau Gozzi, insatire. Oameni foarte cum se cade, femei frumoase,barbati isteti, populand parterele on atinandu-seei in apropierea portilor prin care vedeau petrecerilecelor mai bogati si mai mandri decat dansii, privi-tori fara plata ai spectacolelor Statului in toate zilele.Ceva de felul acesta se pastreaza si acum in viatavenetiana, caci nu cunosc popor care sa guste mai in-

gi

gi

gf

86 N. lorga

tens §i mai liber petrecerile artei, betia represinta-tiilor, decat poporul venetian.

De aceia, suet regimul democratic stabilit prin in-fluenta lui Napoleon *i a revolutionarilor francesi, casa readuca timpurile de our pentru patrie, la capa-taiul Republicei muribunde ei strigau inca: Viva SanMarco!

Elementul cel mai periculos, mai periculos decat e-lementul popular inlaturat de la afacerile publice, esteacea parte dintr'o class dominants pe care de la o-bueata de vreme e§ti silit sa o inlaturi de la condu-cerea afacerilor. Erau o multime de nobili can n'aveauce face, Barnabotlii din veacul al XVII-lea Inca. Re-publica nu mai purta razboaie, nu mai cuceria pro-vincii; nu mai era ca pc vremea cea veche, cand sute-Yi mii de nobili gasiau ocupatie prin coloniile din Ma-rea Neagra sau din basinul rasaritean al Marii Medi-terane. Erau multi oameni cu titluri mari, cu palatefrumoase, cu amintiri glorioase: numele for era scrispe fiecare paging din istoria Republicii, dar n'a-veau absolut nicio indeletnicire. La 1430 se gasese-cele d'intaiu prevestiri de rau. La 1525 se aude plan-gerea oficiala ca nu se mai face negot in oral, Ilia.navigatie, nici alts industrie laudabila"1. Se credeatot mat molt Ca amestecul in negoate intunecainegrete caracterul de nobleta §i splandoarea uneifamilii". Unde mai erau cei 36.000 de marinari, cei6.000 de lucratori la Arsenal, cei 16.000 la fustagni",cei 3.000 la postav, din 1423? Atunci, mai intaiu, in.veacul al XVI-lea i al XVII-lea, ei formara o socie-

' Folio, Breve storia di Venezia, p. 25.

si

Desvoltarea intern a Venetiei 87

tate de placeri Vara pareche pe lume, hranind o des-voltare artistica care a lasat in Venetia panze:e unuiVeronese, unui Tiziano, Tintoretto sau Tiepolo. Peurma, in veacul al XVIII-lea, bietii oameni, saracitide furia luxului trecut, duceau o viata. inteadevarvrednica de compatimire, neconsimtind sa munceasca,caci ii opria sentimentul aristocratic, si neavand altrost decat sa strabata plata San Marco on nenumara-tele cai" ale orasului. Se dadeau la schime si mof-turi, affettazioncelle", la ,,morbidezze" ca ale socie-tatii vechiului regim frances in descompunere. Isimancau zilele intregi in saloanele femeilor de spirit":sotia lui Gozzi insusi si altele. Alergau dupa natura"in vilegiaturile de pa Brenta. Rascoliau Italia, cautandaventuri care, nimiciau, dupa viata cetatii, viatafamiliei. Se exercitau ca advocati cu discursuri coman-date. Intiemeiau Academii; erau douazeci, treizeci, detoate felurile, in care nu se facea nimic decat sestrangeau in graidini si cetiau poesii, impodobindu-secu nume mitologicel. Dad. cineva vrea sa aiba impre-sia acestei societati, n'are decat sa cugete la intro-cerile de automobile, la desfraul de stofe scumpe pausepe umerii femeilor, cu care iumea buns din Levant stiesa-si piarda vremea, cu aceasta deosebire ca ea areinca robi de stors, pe cand in Venetia robii de storsnu mai erau; si atunci era mai mult aparenta decat re-alitatea, era setea luxului Vara banul care poate sa-1sprijine. Si, astfel, clasa aceasTa nobiliary a devenitfervent revolutionary.

E foarte curios felul cum s'a terminat cu existenta

V. n-I festiv al revistei Ateneo Veneto", mai ales intfiiutarticol.

ai

88 N. lorga

politica a Venetiei. Poporul a lamas loial; el se gandiala zilele mari ale Republicii de odinioara; el, eel apa-sat, eel flamand, el era mai strans legat de trecut;ideia de patrie n'a fost inaintea nimanui mai lumi-noasa decal inaintea gondolierului care nu mai aveaoaspeti de purtat nu incepuse inca navala de strainidin timpul nostru, Venetia traia pentru sine' ,care nu mai avea de servit casele Aline totdeauna deoaspeti, din vremurile trecute. Iar membrii Academi-ilor, cavalerii" cari se purtau pe piata San Marco,gi can nu erau in stare sa pastreze Venetiei pe frun-tagii literaturii venetiene din heel timp Goldoni amurit in Paris, unde traia cu o pensie a regelui Fran-ciei, vestitul abate Beccaria, autorul tratatului despreCrime gi Pedepse", inoitorul dreptului, penal, nu staniciodata in Venetia, acegtia au inceput de la obucata de vreme sa hraneasca gandul unei prefaceridemocratice.

Acum, evident, sant foarte bune gandurile de refa-cere democrats intro societate sanatoasa, capabilade a suporta comotiunile unei schimbari radicale deregim, dar acolo era numai o rasa epuisata, sus, orasa decazuta, jos. Si atunci prefacerea din regimularistocratic in eel democratic, care se putea savargicu cloud sute de ani inainte, prefacerea aceasta,cand s'a facut la 1796, a insemnat ultima migcare deagonie a unui corp politic care pieria. Caci in viataunui popor fiecare schimbare-gi are timpul sau, gi

schimbarea care poate fi o adevaratd binefacere a-tunci cand momentul o impune, nu e decat un prelu-diu de moarte cand acei can trebuie sa o face au in-tarziat Area molt sa o aduca la indeplinire.

si

gi

CONFEkINTA a IV-a.

Arta, literatura cultura.0 literatura' special& venetiana, cum se va vedea,

nu exist& in sensul beletristic, dar poate fi vorba dedesvoltarea culturii venetiene, in legatura, de o parte,cu produetiile literare, eate sant si de ce gen sant,de alta parte, de arta venetian&

De arta venetian& natural, a auzit fiecare: santmime din istoria' artei venetiene care au devenit fa-miliare oricui: Carpaccio, cei doi Bellini, Veronese,Tiziano, Tintoretto, Sansovino, Tiepolo. Dar, in oeiace priveste literatura, cunostintile sant mult mai pu-tine, si interesante pot sa fie mai ales legaturile cares'ar stabili intre stares de suflet a Venetienilor in deo-sebitele timpuri si manifestarile for literare sau ar-tistice.

De sl Venetia a fost un oras in eel mai clasie in-teles al cuvantului: cases lipita de case, strada redusala eat mai utin boo, putandu-si da mana oameniide la o fereastra la cea de peste drum, de si, prinurmare, Venetia s'a prefacut Intr'un fel de scoied !a-rias& de piatra si marmura pentru miile de oameni cari

*i

si,

90 N. lorga

traiau in ea, can se addpostiau intr'insa, cu toateacestea caracterul popular venetian n'a disparut nici-odata. Venetia nu 4i-a avut feranimea, caci fereniierau dincolo de lagund, in imprejurimile ora4elor Mes-tre, Padova 4i celelalte, deci in posesiunile venetiene,dar terani cari sa vie la targ la Venetia, aducand pro-dusele for cumparandu-si cele de nevoie, erau, de lao vreme, un lucru necunoscut; nu venia nime.ni din a-fara, toti erau din partea locului., toti se gasiau totdaau-na laolaltd in complex& stradelor si in vecindtatea ca-nalelor. Cu toate acestea, in Venetia, uncle erau ne-gustori marl, maiestri fini, platiti mult pentru lucrullor, in Venetia unde se creasers bogafii asa de marl.,hrdnind o in.treaga class care stapania prin aceste bo-gafii Si ajunsese a fi o aristocrafie a banului 4i intre-prinderii, in Venetia aceasta existau oameni din po-por, cari, farce sa fie terani, fiinded nu locuiau la tars

fiindcA impartasiau atataa avantagii ale vietii ord-senesti,pastrau in mare parte sufletul teranului. Si, prinurmare, precum, oriunde se intalnesc terani, se intal-ne4te si poesia populara, musica, dantul poporului, tota4a ele n'au lipsit, farce indoiala, nisi la Venetia. Insafire4te ca, in. timpurile de la inceput, cand campi eraucampuri adevarate, cand gradinile se intalniau pretu-tindeni 4i nu formau un stump °Meet de agrement pen-tru eke un bogata4 care-si reserva un colt din proprie-tatea lui ca sa creased acolo un numar de copaci,cand era mai multa viafa rurala puteau sa aibailusia, in unele puncte ale oraplui, ca se gAsesc innatura liberd a lui Dumnezeu, natural ca era si maimulta yield sufleteasca spontanee la acesti umili pes-caH 4i agricultori, atunci va fi existat Vara

o bogata poesie populara in dialectul vene-

si

indo-

pf

pi

0

pi

iald pi

Arta, literatura si cultura 91

tian. Poesia aceia primitive s'a pierdut, dar obicei'ulde a canta viata, cu toate ale ei, in ritmuri simple;nu. Se petrecea, in legatura cu Venetia si chiar incuprinsul Venetiei, atata viata, bogata, in forme poli-tice si militare superioare, incat, data locuitorii vechiiiVenetii se vor fi emotionat de cantecul pasarilor, defosnetul frunzelor, de largul cer albastru, mai tarziu,cand pasarile erau doar prin colivii, cand rar undese mai auzia fosnetul frunzelor, cand trebuiau sa iasape plata San Marco ca sa vada Marea deschisa si cerulboltit de-asupra, cei noi, fiindca evenimente istoricese intamplau multe mari, cantau evenimentele isto-rice. Pacat ca astfel de poesii populare n'au fost pas-trate, dar ca se faceau a dovada in cuvintele luiNice° Ito Tommaseo, revolutionarul, exilatul, lexicogra-ful, poetul si istoricul, nascut din famile albanesa, dartotusi asa de Venetian, care a auzit pomenindu-sepierderile Ciprului, Candiei, Moreii, ca doliuri casnicerecente, si aceste lucruri erau lamentate, ba chiar plan-se in dialectul Venetiei insesi 1".

Pe langa acestea, intr'un oras asa de mare ca Ve-netia, unde se petrec atatea lucruri si umbla atateazvonuri, se tese atatea intrigi, se hranesc atatea dt4-manii, se poarta atatea vorbe, trebuia sa existe unfel de poesie populara satiric& Aceasta poesie sa-tiric& era, natural, de mai multe grade: intaiu era sa-tira din jurul fantanii, in cuprinsul fiecarui sestiere",din umbra fiecarii biserici. Apoi erau impunsaturhlesatirice care se strigau oriunde, analoage cu cele care

' Nella mia infanzia io sentivo commemorare i danni di Cipro,Candia, Morea, come domestici lutti recenti..., e questi casie-rano lamentati, anzi pianti nel dialetto di Venezia stessa."

gf

92 N. lorga

se chiuiesc la not la hore. Si, pe lags ele, al-tele, care se atingeau chiar de viata Statului: in Ve-netia era regimul oligarhic foarte strict, care a de-venit in cursul vremurilor din ce in ce mai sever simai neiertator. Politico in Venetia nu se facea: politicao facea oligarhia prin represintantii el, magistratii, iarceilalti serviau aceasta politica fara a o judeca, Incamai putin a o critics. Era un principiu: Nil de prin-cipe, parum de Deo ; nirnic despre guvern si pufinedespre Dumnezeu". Cu toate acestea nu pofi sa o-presti un neam de oameni numeros, istet, vioiu, de-prins prin viata lui de marinari cu atatea locuriatatea Jeri, nu pofi impiedeca astfel de oamenide indrepta satira une on .i contra Stapaini-rii. Si astfel de satire au existat fara indoialaimpotriva magistrafilor Republicei: sa ne gandim nu-mai la celd patru versuri care s'au scris pe dosulscaunului ducal al lui Marino Faliero si care au fostin parte causa unei asa de teribile tragedii. Cante-cele acestea umblau necontenit: le cantau, le scriau,si le aruncau undeva, de se trezia cineva cu satirainjurioasa, care-1 facea sa sangere, lipita pe paretiicasei, lasa,til La (Lisa lui: obiceiu, care, de ahninteri,s'a intalnit si in Orient, cad si la not se gasiau pestrazi astfel de atacuri impotriva Carmuirii intr'ovreme cand nici nu putea fi vorba de tiparnecum de tipar politic slobod. Pacat ca nu s'au strainsasemenea produse, ca acei cari se intereseaza de folk-lore au venit prea tarziu, cand mai toate se impras-tiasera, cand stapanirea strains secase sufletul popo-rului, care uita, impreuna cu faptele mari ale trecu-tului, i cantecele in care acele fapte mari erau in-fatisate.

§i

§i

a-gt

politic,

Arta, literatura cultura 93,

Prin urmare, am avea in Venetia, la inceput, o poe-sie populara de un caracter particular, pe care 1 -amlamurit intru cat era nevoie. Pe urma alt gen deliteratura, intr'un timp tend de arta nu se poatevorbi, apare la Venetia. Se crede de obiceiu ca ne-gustorii nu fac literaturd. Atarna de ce fel de negus-tori, pe wide merg, cum inte:eg negotul, cum intre-buinteazA produsul negotului lor. Pot fi negustorifoarte poetici: negotul are poesia lui de indrazneald,de aventurd, de rise. Dace vorba de negustoruldetailist, care intr'un colt intunecos vinde hartie detigara saw stafide, natural ca aka multa poesie nupoate sA incapa in sufletul lui, cu toate ca cinece se vede din acel colt unde omul Fara ocupatie deo-sebitd se gandete la lucruri la care nu s'ar gandi ci-neva care se frdmantA cu un singur stop: chiar inimprejurari de acestea umile poate fi Ina multapoesie. Dar negustorul venetian era un negustor mare,.care taia toate apele, care cerceta toate terile strati-gea tot felul de bogatii. Era un negot amestecat cucolonisari rdzboaie, un negot tesut cu biruinte, cuinfrangeri §i catastrofe, cu zile strapice de triumf,un negot oducand Imperiul Mari lor, stapanirea deprovincii intinse, un negot ce punea pe negustori inlegatura cu oameni din toate partile, cari primiau eiinrauriri de la Venetieni, dar cari §i ei trimeteau Ve-netienilor inrauriri suflete*ii. Ce era Dalmatia altcevadecal un vast Tinut de munte, cu pdstori toatdpoesia stransd in jurul pastorilor, Dalmatia a fostposesiune venetian& pan& la caderea Republicei; inAlbania, in Moreia, in insule, cats poesie a naturii nuse intalneVe! Prin urmare nu se poate zice: fiindcdVenetienii erau negustori, ei nu puteau sa aiba niciun

e

tie

si

sipi

94 N. forga

fel de simt pentru litere, sufletul for nu vorbia de-cat in cifre si doar in luxul pe care un anume joc alcif relor li-1 putea procura. Venetia n'a fost o Carta-gine, si Cartaginea insasi poate ca nu se cunoaste inde ajuns. Se face o gresala cand se crede ca poe-sie" inseamna vers. 0 opera istorica in care un po-por intreg pune toata constiinta suferintelor sale,toata mandria biruintilor sale, nu cuprinde ea oarepoesie? Cum? Sentimentul acela care inalta pe fiecareVenetian in legatura cu sacrificii'e facute de poporulsau, cu izbanzile castigate de dansul, sentimentul ramienu colora el prose celor. d'intaiu povestitori al tre-cutului venetian? Ce era aceasta decal un amestecde legende simple si de imnuri de inaltare pentrupatrie?

i asa au si fost cele d'intaiu cronici venellene.Pentru timpurile mai vechi avem as.a-numiLul Chroni-con Al finale i povestirile lui Dandolo. Daces n'ar fi de-cat acestea, si inca n'am putea tagadui pana in vea-cul al XIII-lea elementul literar in cel mai deplin in-le les al cuvantului, poetic in cel mai patetic intelesat cuvantului. Enrico Dandolo a fost doge in Venetia,doge, care, batran, orb, s'a imbarcat pe flota care con-ducea pe cruciatii meniti sa cucereascA, pentru Vene-tia, Zara si, pentru dansii ca si pentru Venetia insasi,Constantinopolul, meniti sa intemeieze Imparatia la-tina. de Constantinopol. Dandolo n'a vazut cu ochli luiaceste lucruri, dar toate emotiile acestor lupte au tre-cut si prin sufletul batranu:ui doge orb. De almin-teri, este si o parte de poesie pura in toate cronicile:partea de la inceput. Lipsiau izvoarele cu totul, side la Attila inainte se insirau legende ca acelea de

Basilica S. MarcoDesemn de d-ra Elena Bratescm

infot ramo

Arta, literatura gi cultura 95

sfinti, care formau deci cele d'intaiu pagini din istoriaVenetiei.

II.

Dupes -ce am vazut forma literary in care se infa."-

Weald sufletul venetian pana. la 1300, sa vedem acumin ce forma artistica se infati§a acela0 suflet.

Venetia are un numar de biserici care sant vechi,San Marco a fost inceput inainte de anul 1000. Bise-rica e facuta din elemente imprumutate de pretutin-deni. Era un fel de datorie pentru fiecare Venetian caremergea in locuri departate i putea sa capete ceva,intrebuintand cuvantul a capata" in toate intelesuri-le, sa' aduca i pentru San Marco ceva ca sa i seierte pacatele. In felul acesta au venit atatea co-loane de marmora colorata, au venit cavalerii de por-fir rop cari sant wzati i astazi tntr'un colt al pa-latului ducal §i multe alte lucruri. ,Si, totuO, dataaceasta biserica, facuta din petece, cu adausuri ne-contenite, inadita fares sfarit, nu ni da impresia deunitate pe care o poate da o cladire conceputa deo singura minte, intr'un singur moment §i realisatadupes un singur plan, marele talent instinctixt al Ve-netienilor a fost a au gasit mijlocul de a potrivi la-olalta toate lucrurile acestea in asa fel, incat s'arzice ca aceasta biserica a voit-o cineva, un anume om,intr'un anume timp, duph un anume plan, ca sa fieasa cum este. Cu toate acestea cate ganduri, ate da-ruri, ate planuri s'au incrucipt §i s'au legat intreele pentru a mi da pe San Marco in actuala infatisare!Se lucra la bisericade mult, o adevarata catedrala§i pe la 1400, s'au lucrat la mosaicele bisericii §imai tarziu, iar din cele vechi s'au pastrat numai foarte

96 N. lorga

putine: unul singur in afara, dar toate cele d'induntrupe and mosaicele pe care le vedem astazi la patrudin cele cinci intrari, sant din veacul al XVI-lea. Esteinsa mijlocul sa." ni infatisam pe San Marco asa cumera inainte de aceste lucrari, anume in veacul alXV-lea: Venetia avea atunci ca pictor de capetenie peCarpaccio, ale card insusiri nu le caracterisezpentru ca nu e Inca locul, dar in tablourre salese vede, pe langa podurile pine ale canalelor, pe langastradele in serbatoare, pe langa alaiuri triumfale,se vede nici nu se putea altfel basilica Sfan-tului Marcu w cum era inainte de ultima reparatie.

Palatul ducal a fost terminat pe la 1380-1400 cumit vedem azi, cu aleatuirea patratelor de marmuraalba §i rosa, legate intre dansele ca sa formeze lo-sanje. insa, data, in ultimul sau aspect, el nu e deciit oopera* relativ noua, cu toate acestea, in primordial&forma, Palatul Ducal e far& indoiala vechiu, datanddin cele d'intaiu veacuri ale evului mediu. Sant §i u-nele turnuri care apartin epocei mai batrane, cum eeel de la San Stefano, on intreaga biserica dei Frani,cu vestita manastire franciseana in cuprinsul careias'au asezat, prin Arhivele Republieei.

Aceasta in ceia ce priveste arhitectura bisericeasca,oficiala, public& dar in tot acest timp se cladiaucase particulare. Venetia n'a fost cum erau orawlegrecqti de odinioard, in care cladirea public& era to-tul, iar particularii stateau Dumnezeu tie cum, side multe on nici n'aveau mUlta Si deasa nevoie de casa,precum, vara, nu prea are nevoie de dansa teranulnostru, care, ziva, e la camp, iar noaptea doarme peprispa, casa, in care vine de fapt numai iarna, fiindu-i

§i

aici,

si

chilli,

si

Palatul ducal §1 basilica S. MarcoDeaemn (dupci o fotografie) de Elena Brittescu

Arta, literatura i cultura 97

mai ales un fel de tainita pentru hibernat. Ei bine, laVenetia nu era aka. Aici bate vantul aspru une oni p!oua des: in Ianuar §i chiar in Februar sant zile

foarte reci. Pe langa acestea, toti acqti bogati ne-gustori din Venetia, cari se ridicau la_ con§tiinta de aris-tocratie 0 o transmiteau din generatie in generatie,erau mandri, nu numai de faptul ca erau Venetieni, dari ca faceau parte, din familii ilustre: Gradenigo, Cor-

naro, Nani, Morosini, Foscari, Soranzo, Pisani, Lo-redano, Celsi, i mandria famiiiei for era aka de mare,incat, data dagelui i s'a interzis de la un timp sailplacardeze arme, pans ci pe frumoasele poduri de mar-mora se vede Inca astazi sterna magistratului suptcare s'a ridicat cladirea: o mandrie de familie carese intindea astfel §i asupra cladirii publice pe care ofacea cutare magistrat 0 de care se lega i amintireafamiiiei sale. E de inteles cum s'au ridicat deci casefrumoase, mandre palate. Cele mai frumoase sant deis 1300 inainte, de 0 unele au o bass mult mai ve-che decat atata. Admirabilele fere0i in ogiva, fata-dele gotice, bogate, acelea apartin secolelor al XIV-lea§i al XV-lea, supt care ici §i colo un ochiu expert arputea recunoa§te o case mai veche.

Sculptura, foarte putin represintata, era pe atuncimai mult ornamentals. Sculpture venetiana artistica,in evul mediu, nu se cunogea, iar, in ceia ce privestepictura, ea se mai pastreaza, cel putin in ce priveteveacul al XIV-lea, in cate un colt din Venetia. ()dataPalatul Ducal intreg era acoperit de fresce din evulmediu; acolo unde azi sant tablourile imense ale luiTiziano, Tintoretto, Veronese, se vedeau aceste fresce,din care unele au fost distruse, iar altele numai aco-perite cu panza cea mare de mai tarziu. In timpul dinVenetta 7

98 N. lorga

urma, facandu-se reparatia unui tablou al lui Tintoretto,a trebuit sa se ridice din Joe, s'au trezit cu ofrescA din veacul al XIV-lea. Reparatii recente au scosla lumina in oclaile de jos figuri de o nesfar4ita de-licateta a zimbetului. Atunci inoepe lush' pictura ita-liana, atunci se astern frescele cele mai frumoase,in epoca lui Cimabue Giotto:

..Credctte Cimabue nella pitturaTener to campo, ed hor ha Giotto it grido '",

zicea Dante§i pricepem uhrirea cand de odata s'avazut ce reveleaza aceas'a inlaturare a panzei. E toatanaivitatea, toata sinceritatea onestitatea de suflet amaeVrilor celor vechi, aka cum apare, in apropiere deVenetia, la Padova, prin cea mai frumoasa.' colectie defresce, in capella deg:i Scrovegni", toata acoperita deoperee lui Giotto. In acel4i gen, in cloud bisericutevenetiene, s'au pastrat fresce care apartin inceputuluiveacului al XIV-lea. Si cam la atata se marginatearta venetiana pAna in veacul al XIV-lea, intru catni-a fost pastrata.

Astfel ea e mult inferioara in acest secol literaturiiistorice contemporane. Caci veacul al XIV -Iea e plinde povestiri de cea mai mare insemnatate adeseori, ici §i colo, de -o frumuseta deosebitA. E vremeacand un Lorenzo de Monacis scrie Cronica rascoaleidin Creta de la 1360, cand Caroldo, cancelar al Re-publica venetiene, nu dint're cei mai mari, ci dintreplebeii ridicati la functiile cancelariei compune Is-toria Republicei. Si se pregatiau pe vremea aceasta

' ,,A crezut Cimabue sä tie local intAlu in picturA, §i azi re-putatia o are Giotto."

si

§i,

si

pi

San-Giorgio.Desemn de d-ra Elena Bratescu

Arta, literatura Si cultura 99

marine lucrari de istoriografie care deosebesc veaculal XV:ea. In acelasi timp, cate un calator prin locuri,departate isi insemneaza experienta castigate in dru-murile acestea. Avem doi cari sant importanti, nu nu-mai pentru Venetia, ci pentru geografie in genere,pentru cunoasterea pamanturilor departate in evulmediu. Unul e vestitul Marco Polo, Venetianul carea strabatut rand in regiunite fabuloase ale Chinei sia popularisat acele regiuni; cellalt e un indrumatorcatre cruciata care a adresat Papei o propunere derazbolu pentru e'iberarea Locuritor Sfinte, MarcoSanudo cel vechiu", fiincica mai este un Sanudo careapartine epocei de mai tarziu, veacului al XV-lea. In,,Cartea tainelor credinciosilor cruciati" (Liber secre-torum fidelium crucic), el nu elprima numai ideile salein privinta fe!ului cum s'ar putea recupera Ierucali-mul, locurile pe care calcasera picioare'e Mantuitorului,dar arata si cunostintile pe care izbutise sa le cas-tige privitor la aceste regiuni sacre.

Si in materie de stiinta pe vremea aceasta, in yea-cut al XV-lea, Venetia incepea sa se deosebeasca,As:fel in 1368 se intemeiaza Co!egiul de hirurgie, careera sa dea orasului un mai mare numar de medicidecat in oricare alt oral italian. Mai tarziu, Stet'an-oel-Mare, cand va avea nevoie de un doctor care sa-iingri;easca rana de la picior, va trimite aici, in Ve-netia, de undo i se va alege Matei de Murano, carea stat in serviciul lui catava vreme. Prin urmare sti-inta aceasta, esential orientala, era cultivate pe vre-mea aceasta in Venetia inainte ca ea sa fie stapani-toare a Padovei si ca Universitatea de acolo sa steasupt ingrijirea specials a magistratllor venetieni.

100 N. lorga

Pe la 1365, cand se faceau pregatiri de cruciatd,cand apdrea pe Bucentaur, langa Doge, cavalerescul.rege al Ciprului 1, cand inima Venelieni'or batea maicu putere decat de obiceiu, °rapt avea un oaspeteilustru, si, de acum inainte, Venetia va fi glorioasa suetraportul spiritului mai a'es prin oaspetii straini pe-

cari-i va atrage si-i va retina pentru toataAtunci ea era foarte mandra CA adAposteste pe unuldin cei mai mani poeti italieni ai timpulul &Au, sau,cum spune hotdrarea Senatului venetian, cel mai marepoet care a existat din vremea antichitatii, MesserFrancesco Petrarca. Venise si el in Venetia, o scri-soare vestith a lui cuprinde impresille: a asistat laceremoniii'e Statului venetian, s'a minunat de straluci-rea for Si, prins sufleteste de oral, s'a hotarit sä-i facesun dar. Biblioteca Marciana este, nu in ce:a ce prive$ecarti!e pastrate azi, ci in ceia ce priveste ideia de lacare a plecat adunarea lor, o creatiune a lui Petrarca.Avem hotarirea Senatului prin care -Si exprima recu-nostinta fata de acela care a daruq cartile lui ca safie puse la dispoflia publicului s'a poata folosi ori-cui. CArtile lui Petrarca Irma au fost cetite, se vede,Cu atata ravna, incat furA mutate pe la casele ce,titorilor, cad azi ele nu se mai pot descoperi.

Pe urma a venit veacul al XV-lea, care se poateconsidera drept cel mai stralucit din trentul medie-val al Venetiei, cad, pe urma, in veacul al XVI-lea,a inceput era moderns, a Renasterii. Dar in acestveac al XV-lea, cu toate greutatile razboiului imp°,

V. unele acte iiedite, in Apendice.

§I

viata.

si

Ill.

Arta, literatura Si cultura 101

triva Turcilor, aproape necontenitului razboiu impo-triva lui Mohammed gi Baiezid, cu toate cheltuielilezilnice, cu toate greutatile in care se zbatea adeseatesaurul Republicei, cu toata demoralisarea pe rare oproduceau anume infrangeri, anume pierderi de pro-vincii, cu toate acestea Venetia a avut o stralucitaepoca de desvoltare cultural&

SA analisam aceasta desvoltare in forme'e pe carele-am analisat !Ana acum, pentru epoca mai veche.

Intaiu, in ceia ce privegte opera narativa, croni'cile,avem cunoscuta culegere de Vieti ale dogilor" a luiMarino Sanudo, scrisa in acel dialect venetian careeste o desmierdare pentru auz, care, dintre toate dia-lectele italiene, suns, Vara indoiala, mai dulce, mai alin-tat, pierzandu-se in sunete blande ca o melodie in mi-nor. Si tot de la el avem acea admirabila carte, farapareche in once literatura, ce sant Diarii-le, Ziarele"lui Marino Sanudo, publicate integral abia daunazi,Se pastreaza apoi in Arhivele Venetiei mii i miitie documente, o literatura politica de o importanta ex-ceptional& din care se vede cum se judecau deosebiteleprob!eme diplomatice, cum se resolvau greutatile mili-tare, acte in latinegte, mai tarziu in italienegte, candagar i discursurile pe care le tineau ambasadoriistrain trimegit Venetiei in terile straine, la Constan-tinopol, in Franta, in Spania, acele admirablle ra-poarte pline de idei originale, de informatii pretioase,de patriotism gi prevedere pe care le-au tiparit Alberi.Barozzi Berchet. Ele constituie, de sigur, o litera-turl poetics: raniclurile acelea, care exprima in aga(le larga masura sufletul omenesc agitat de aga deinalte ganduri gi de aga de nobile sentimente, fac

ele parte din expresia literara a poporului de la careaw pornit: d'inauntru, din liniile acelea latinegti giitalienegti, vorbegte un glas aga de omenesc, incat el

gi

it

gi

gi

02 N. lorga

refine asupra unor subiecte care nu fac parte din preo-cupatiile tiintifice ale momentului pentru cercetator..

Avem astfel holortrile Venetiei, dar n'avem altceva:n'avem toate vesti'e care veniau Sa ni inehipuimce cantitate enorma de rapoarte, din toate parti'e lumii,sosia in fiecare zi la Venetia. Si nu numai de-ale Sta-tului, dar particulare: toti acei cari aveau afaceride negot, pans in fundul Asiei si pe coastele Africei,trebuiau sa intretie o corespondents extraordinar debogata. Din nenorocire, Venetienii, oameni practici,au pastrat hotaririle lor, de care erau responsabili,dar lucrurile primite le-au distrus. Din secole intregise pastreaza numai o cutiuta de rapoarte ale recto-rilor", administratorilor de provincii. Ei bine, s'a gasitpe la 1490-1530 tun om care avea intrare la canoe-laria de Stat ca si in prihcipalele case de negot, inlocurile de intalnire si de petrecere ale clasei domi-nante, si care si el si-a zis ca e pacat sa se piarda toateacestea. Astfel a inceput sa le noteze zi cu zi, si anotat, neobosit, o viata intreaga, asa incat, cand aninceput sa se tipareasca insemnarile, zi cu zi, ale luiMarino Sanudo, au trebuit douazeci de volume marl.Ce nu se gaseste inauntrul Vesti adevarate vestrfalse, scrisori, simple informatii, vuietul lumii intregipe care-1 auzi strabatand paginile Ziarelor" lui Sa-nudo. Nicio literature nu poseda o carte de infor-matie asa de vasta, asa de variata, cum e aceasta,natural, nu e lui, ci el cu'ege ce vine, dar toateglasurile straine, care se amesteca aici, dau impresiaunei activitati uriase, unor silinti nepilduite.

In acelasi timp cand opere de istorie de felul acesta_se alcatuiau, geografia gasia in Venetia cintivatoripractici, ale caror nume, dupe atatea portulane, infa-tisari grafice ale coastei, nu pot fi uitate niciodata._

a2o'o.

si

si

si,stilul

Arta, literatura $i cultura 1L3

Atunci se zugraveVe vestitul Mapamond, marele global pamantului, cu insemnareaexacta a localitatilor dinterse cele mai deosebite, glob care se pastreaza §iastazi cu pietate in incaperre Palatului Dual de o-dinioara. Avem apoi mapamondul lui Pietro Mauro,un calugar, ale altora.

Si, tot odata, se treze*te in lumea aceasta ye-netiana un mare avant °bare descoperiri. 0 intreagacoala merge pe urmele lui Marco Polo, §i astfel, in

vremea cand descoperirea Americii de alt Italian, deun Genoves e ca o ultima lovitura, ucigatoare, dinpartea Genovei invinse, intoarce pe o tale nouanegotul de specii", de mirodenii coloniale" careimbogatise Venetia, ea are, dupa. un Giosafatte Bar-baro, un Angiolello, calatori la Turci §i Tatari, pecei doi Gabotto: Giovanni Sebastian, cari au des-coperit Tinuturile de langa America de Nord (TerraNova §i Labrador), are pe Nicco lo Antonio Conti,cari descopar Groenlanda, pe cutare altul care card-tore$te in Asia de Sud, pe acela care ni-a lasat po-vestirea e*loratiilor sale in Gambia.

0 glorie a Venetiei in veacul al XV-lea, glorie carese tine de literatura, dar se tine §i de arta, estetipografia venetian. Tipografia in Venetia a fost a-dusa de doi Germani, Wan §i Windelin de Spira, deun Frances, Nicolas Janson, can an venit aici, ca in-tr'un We cu multi clienti bogati, au inoeput sa ti--pareasca carti de un lux extraordinar. Pe urma s'austabilit insa §i Italieni, cari au dat un numar nesfarOtde carti relativ ieftene, trei mil in treizeci de ani in-cepand de la 1469. Pe vremea aceia, Venetia adapos-tqte pe celebrul Aldo Manuzio, ale carui scrisoriliene sant aka de interesante. Si sa nu uitam un lu-

4i

§i

§i

gi

gi

at

ai

ita-

N. lorgd

cru: ca tiparul nostru cel mai vechiu vine, prin Ce-tinie, din Venetia §i ea unele din majuscule!e vechi.care impodobesc carfile noastre sant, ca fel de hi-cru, tot de aici.

In timp, Aldo Manuzio, un om foarte inva-fat, intemeia, la 1490, cea d'intaiu mare Academie ye-nefiana. Sa nu se creada ca Academie" inseamnaceia ce inseamna in timpul nostru: cu membri activi,membri corespondenti, membri onorari, cu edinfesaptamanale, sesiuni 'generale, jetoane de presents,condici de iscalit, premii, multamiri nemulfamiri dincause premiilor. Nu. Pe atunci Academii" insemnaucu totul altceva: societafi de prieteni, de oameni,unii culfi, aitii de gust, can schimbau pareri. Se a-dunau prin gradini: Inchipuiasca-§i cineva pe mem-brii unei Academii din timpul nostru intr'o grading,vorbind acolo in societatea cea mai placuta, in care,oricum, academicienii, oameni mai in vrasta, nu seafla de obiceiu, supt ochii trecatorului, care, vazan-du-i stran§i, are dreptul sa beta la poarta §i sa spuieca educe el ceva de cetit, dar aceasta la inceputPara pretentii, nu ca lecturile publice din vremea de-cadenfei romane sau din vremile moderne in Bucu-reVi. Si, ca sa se vada cam cine facea parte din Aca-demii, citam cateva nume: Bembo, vestit autor descrisori, Sanudo, autorul Ziarelor", Ramusio, care astrans &Uterine facute de Venefieni; erau trei Greci:Dimitrie Chalkokondylas, Musurfts, un Cretan, Grego-ropulos, cari dadeau lentil de limba greceasca dup.&catastrof a Imperiplui de Rasarit, aici, in Venetia. Caciera vremea cand toata lumea era mandra (1 a treilimbi: pe langa latine§te, grece0e, une oH, chiarevreieVe, ebraica veche, ca speciall§ti in Scripture.

104

acelasi

si

si si

si

stisi,

$1


Tot atunci, faima iubirii pentru invatatura a Ve-netiei face pe un al doilea mare donator de carti, alecdrui manuscripte, foarte pretioase, formeaz4 eel maiscump fond din departamentul rnanuscriptelor Bib lio-tecii Sfantului Marcu, sa. vie Aid. si &a-0 lase artileRepublicei: este cardinalul Visarion, Bessarione, cumzic Italienii, al carui chip impodobeste si astazi can-celaria directorului. De la manuscriptele lui, aduseintr'o Mita' frumoasa, a inceput Biblioteca Marcia*care era proprietatea Sfantului acesta e sensul, bi-blioteca patronului orasului. Si, in curand, dupa trecerede o jumatate de Area; va fi insarcinat cel mai vestitarhitect al Venetiei, marele Sansovino, sa. cladeascaYang palatul Monedei un altul anume pentru aceastabiblioteca, care mai ta'rziu a fost unit cu Palatul Regal.Acolo au stat cartile, cu statuile Museului arheologicde azi laolalta, *Id la expulsarea de Napoleon I-iu,de vice-regee sau Rattan, principele Eugeniu, pentrua se face, prin anexarea localului ei, Inca mai mandrupalatul noli regalitgi peninsularo. Palatul Ducal aprimit atunci, in salele neocupate acum, ale vechiloroficii, depositul sacru, iar, cand s'a vazut ca incep sacrape zidurile puternice, s'a mutat din nou biblioteca,*mum zece ani, dar nu in Libreria lui Sansovino, ci inZecca vecind, in care, pe locul vechilor teascuri debani, se asezase, cu chirie, in aceasta schimbare atuturor destinatiilor, Camera de Comert.

IV.

Si iata ea, in aceasta" lume venetianA, atat de bo-gata in ceia ce priveste scrisul, apare si singura ade-varata si exclusiv venetiana scoala de pictura.. Avempictori si mai Inainte si mai tarziu in Venetia, dar

106 N. Iorga

pictorii Venetiei, ai cladirilor sale, ai bizericilor, piete-lor, ceremoniilor sale, ai fami'iilor sale, ace5tia nu santdin veacul al XVI-lea. In al XV-lea, ai picturile locu-lui 5i sufletului venetian, ingust, negustoresc, pared,5i infati5area severs a persoanelor randuiala strictercu care se succeda in pictura aceasta, sant facutedupd chipul fisic, ca 5i dupa asarmanarea moralsa acelora cari as comandat asemenea lucrari. Cand in-tri in Academia delle belle arti", unde se aduna ta-blouri din veacul al XIV-lea pans in veacul al XIX -iea,pans la Hayez, care a fost cel mai insemnat pictoral lor, la 1850, dar fara impartanta artistica.' generals,cand intri, deci, induntru cercetezi odalle in carese cuprind operele veacului al XV-lea, inveti din e:e,pentru ora5 istoria lui, pentru tipul lui sufletestmai mult decat din marile lucrari ale secolului urma-tor, 5i e51i mai emotionat de dansele, in sinceritateafor aspra, stangace, decat de largile picturi, fru-moase ca infati5are de true omenesc, care deosebescepoca Rena5terii. Aici vom intalni pe BartolomeoVivarini, pe cei doi Bellini, Giovanni, cel mai important,5i fratele sau Gentile, care, chemat la Constantinopol,a zugravit pe Mohammed al II-lea Cuceritorul 5i peglorio5ii lui Ieniceri. Vom intalni pe Carpaccio. Prin eiavem, cum am spus, visluiea vietii istorice a Vene-iei de odinioard; tot ce spun cronici'e, tot ce cupirind

actele, tot ce gase5te o expresiune literary in documentese vede infati5at pe panzele acestor pictori din veaculal XV-lea. In acela5i timp, duci amintirea neuitata aMadonei lui Bellini, cea mai inalta 5i mai purer formaa entusiasmului reigios creator de arty in evul mediuItalian. Si, pentru comparatie, cauta pe acea caree cuprinsa in altarul din dreapta al bisericii Francis-canilor, dei FraH, care, ispravita in veacul at XV-lea,

si

si

si

si

si


merits, ca dupa San-Marco, sd fie vazutd ina-inte de orice altd biserica din Venetia, fitindcd nestramutd in mediul istoric al timpului, intre staleleInalte, lucii, pe care le ocupau magistratii venetienipe vremu,14, si de o surd de ani nimeni n'are dreptutsd se aseze acolo! , intre morminte din veacul alXIV-lea prinse pe pareti, producand, toate impreund,o profunda impresie cresting medievald o mareimpresie de glorie venetiand.

Cu Iacopo Palma si cu Lorenzo Lotto se merge a-poi la Giorgione, de la severa linie medieval& la be-tia de coloare moderns. Cel din urma, batrAn, bol-nav, cu glasul stins, merge la Madonna din Loretosi se face, locuind in chile, pictorul exclusiv al Sfin-tei. ,,Si dupa ce le sfarsi, nu trecu mutt cum tralsemoral si ca bun crestin, asa muri, danda-1i sufletulDomnului Dumnezeu (Vasari)." Evul mediu trdia Incain suflet pe panza.

V.

Trecem acuma la epoca Renasterii, la veacul al

In acest veac cronicile venetiene scad ca impor-tanta. Deaderea politica. a Venetiei se observe ime-diat in marturia literary a celor petrecute in cuptin-sul orasului aF colonii'or sale. Intalnim in vremea a-ceasta, in locul istoricilor de odinioard, pe un istet mi-nuitor de argumente, luptator in afacerile diplomaticeale Republicei cu Sfantul Sewn, un Paolo Sarpi, ves-titul istoric al Sinodului din Trento, intilnim pa UI11.Paolo Paruta. Dar marii istorici au dispdrut, cu faptelemart si mandra constiintd a insemnatatii lor.

0 poesie venetiand in acest veac al XVI-lea nu exist&

insa4i,

§i

§i,

§i

XVI-lea.

§i

108 N. lorga

nici ea: in locul poesiei din viata e zapacealla unuilux nebun, silinta de a se intrece, familia de familitindivid de individ, in destasurarea ce'or mai scumpeve§minte, in insirarea ce'or mai scumpe margaritare,in presararea pietrelor ce'or mai rare, in organisareapetrecerilor, baluri!or ce'or mai cercetate si mai stra-lucite. Este Mamie veac at risipai venetiene §1 al des-fraului venetian, veacul acesta al XVI-lea. Trecuse vre-mea cand se luau hotarari ca acelea din veacul al XV-lea, contra femeilor care poarta prea multa" stofd, lan-turi prea scumpe, pedepsindu-se §i persoana croi-torul, sau vremea in care se hotara cu privire la pe-trecerile de nunta, ca sa nu vie prea multa lume sis'a nu manance prea mult, margenindu-se alaiul ladouidzeci de fete dupes mireasa, si fixandu-se numarultelurilor de mancare, dintre care prajiturile erau sa seconsume numai cu wile inchise, ca sd nu ispiteascape cei (de afarat. Legi de acestea nu se mai in,talnesc,tie nu se apnea, si de atunci va fi venind proverbulvenetian: lege venetiana, care dureath de astazi pemane ".

Dar, in schimb, aceasta este vremea cand se faccladirile cele frumoase ale lui Sansovino ci cand ceitrei mari pictori, la cari s'ar putea adaugi G:orgione,impodobesc toate biseriee din Venetia, Palatul Du-cal, casele particulare, cu picturi, in cea mai mareparte pastrate la locurile pentru care au fost facute

unde produ3 mai mare impre]ie, iar unele stramu-tate la Academia de bele arte".

Aid e locul sa caracterisam, supt raportul venetian,

V. la Apendice.

§i

ci

pi

Tr

/ Air 21.k

..1"1.711..= I I ..,

Din vechea VenetieDesemn (dupti o grauurd) de d-ra Elena Brcitesetr-

Noi*:,fi

I.

r

Arta, literatura §i cultura 10()

pe acei trei marl piztori, cari sant Veronese, Tiziano.Tintoretto.Din cei trei, numai unul e Venetian de naVere,

Tintoretto, ceilalti hind veniti de a:urea Si a§ezati inor4, unde iii aveau pravalia. Ne-am mira de cuvan-tul pravalie": artistul e doar represintantul lui Dum-nezeu pe pamant supt aspectul special al frumusetei;el nu se preocupa de meschinariile existentei, el tra-ie0e in lumea lui specials, de unde p.ivirile abia secoboara catre relativitatea noastra de jos. Ei nu, ace§-tia erau meteri", aveau dcci prava iile for §1, pre-.cum in timpul nostru un copil e dat ucenic la uncizmar, croitor, tipograf, a:-0 se dadea pe atunci unbaiat ucenic la un Tiziano, la un Tintoretto sau Ve-ronese, cari erau numai niVe jupani", cunoscuti pr:nnumele for de botez sau prin porecla lor. Veroneseinseamha: din Verona, dar na acesta era numele luide familie, ci Caliari, de '41 toata lumea, se inte:ege,it cuno§tea dupa porecla locului de origine; Tinto -retto nu inseamna altceva de2.at micul vapsitor destofe, boiangiu, iar nume:e intreg era messes Iacwo.Robusti" (jupan Iacob). Si se ducea copilul la jupanulcutare, care-1 punea in pravalia lui sa faca la inceputceia ce face °Ace ucenic: sä atate focul, a care apa,sa curate pe jos, etc., maestrul, data vedea caiatul arata insuiri, it trecea in odaia cea mare, insalone", ceia ce inseamna sala in care erau aezatapanzele marl, in care putea indrazni cineva sa infa-ti§eze ceia ce se cuprindea in mintea /of, in sufleall

cu maestria, cu magisteriul independentei castigateprintr'o lungs umi.A munca..

Cariera lui Tiziano arata mai bine decat orice ca-racterisAri cum era atunci aceasta." arta care, fal sat

ba-

lui,

§i

si

sf

110 N. Iorga

se coboare, se confunda cu megesugul. Vine de, pePiave, de la Cadore, in munte. Dat in gazda la ununehiu din Venetia, intra ca invatacel la Bellini eelmare. La 1507 il lea de ace.o Giorgione inVata azugravi, peste conttruri, colori lumina. Ajuta pemaiestru la fresce:e exterioare din Fondaco del Te-deschi, Hanul Nemtilor", si, dupa socotinta mul-thra, ii intrece, fatada de spre Merceria fiind mai fru-moasa cleat aceia de spre Canal. Incepe a lucre pen-tru biserici, pentru cumetri" negustori; la peisagiiit ajuta cate-un German. De la 1514 it intrebuinteaazaprincipii: seria nesfirsita a tablourilor in care tra'esteo epoca intreaga, a ineeput.

La Roma cunoaste scoala dulcelui Rafael, si o razase eoboara in severitatea lui gray& Traia dinteofunctie la Senseria", la samsarii" oficiali, care-i da300 de scuzi pe an, cu indatorirea de a zugravi pentru8 scuzi pe fiecare doge. Roma i-a procurat un veniti pentru fiul, Pomponiu. Carol Quintul plateste acumao mie de scuzi de our fiecare portret al cavalerului"Tiziano, cu 200, apoi 400 de scuzi asupra Ca Ineireidin Neapole 1. Intrecuse si in portret pe Bellini, desprecare un contemporan scrisese:

Asa de bine ai facut, Bellini, copila,Ca ai putea sA fii Ape le batrinul crezut.Nu se putea sa fad mai bine figura,Nici sa 'mpletesti mai meter parul ei blond,Asa-i este fata si ochii m4cd asa,Si astfel intinde si mina ei rosA, de faptAsa i-i obrazul ca 'n marmurA pur5,Asa se deschide rosia gurA 'n otnAt.

Dupa Vasari, Vite degli artefici.

si-1

si

§i-i

1

Arta, literatura gi cultura I ll

Intre acesti trei pictori, Varce indoiala ca cel maivenetian e Veronese. Lui i se atribuie pe drept me-ritul de a fi adus pe langa iubirea pentru architecturein pictures, care deosebe4te pe toti oamenii Renasterii,cladind bine panzele sale, cu co'oane, coridoare, pers-pective, i se atribuie, zic, un merit legat de marireaVenetiei, de cerul Venetiei, de aierul Venetiei, me-ritul, dublu, de a deschide perspective care sant spe-dale acestui ores si de a da lumina particitlara lagu-nelor, acel amestec de albastru si our care deosebestepanzele lui si care nu e adus din Verona, ci s'a for-mat din necontenita vedere minunata a transparentei-aurite a Venetiei, a cerului de o puritate luminoasa,a marii de zabranice si raze a Venetiei.

In ceia ce priveste pe Tiziano, e si el Venetian,insa supt alt raport. Tiziano e inainte de toate pictorde figuri, portretist. Fara indoiala, oricine iii educeaminte de tabloul linens represintand suirea la cer aMaicei Domnului, el de al Mariei copile urcand sca-rile pentru a ajunge unde o asteapta, sus, preotul e-braic, pe Isus coborind de pe cruce in umbra neagrade crimes. Cu toate acestea, in tablourile marl reli-gioase nu se observes totdeauna o armonie a3a de de-savarsita ca in tablourile lui Veronese: suet dispro-portii in constructie, in desvoltare gradare. Inschimb, tablourile lui Ti iano care infat4eaza magis-trati nobili venetieni sant cele mai pretioase con-tributii pentru intelegerea istoriei Republicei, a su-fletului rasei pe aceasta vreme. 2401 erau, cum ni-iinfatiseaza el, cu acea demnitate care nu e trufie, cuacea simplicitate care nu e umilinta, cu acea carnatiuneinflorita care nu e vulgaritate burghesa, cu acel

ii

ai

112 N. Iorga

lux care nu e pretentie §1 cu acea seriosi ate care nunu e posy sau melancolie.

Ce de-al treilea pictor, Tintoretto, cel mai trist, maiintunecat, este 9i el Venetian, nu grin ceia ce se vede,luminos, clar, transparent, dinco:o de casa venatiarA,ci in insu0 cuprinsul casal venetiene, in acea umbraadanca a mai tuturor ceasurilor de zi. 0 fi invatat lu-crurile acestea i de la maie§trii pa cari i-a avut catanar, caci la fiecare dintre e3ta o parte in-vatata, dar partea personal a lui Tinto-etto vine dinaierul scazut, confinat, din acel umed amurg, acel clar-obscur al locuintilor straditelor venetiene.

Dar e vremea marilor opere de ingegno", doinginerie arhitectura in Venetia.

Fra Iocondo invatase pe Venetieni a face sa Ii sepastreze laguna, indreptand apele Brentei la Chioggia,F,1 el facu planul podului de la Rialto, care fu inlocuitcu al lui Zanfragnino.

Ce a facut Sansovino, Florentinul fugar, in Venetianu se poate spun in de ajuns. Era tot aka de mareinginer ca §i sculptor minunat. Nu-1 rebuts intarireade ziduri, refawea de temelii, cele mai umi:e lucraride edititate1.

I se datoresc, dupes Vasari, palatul lui GiovanniDelfino, langa Riva del Ferro", pe Canal Grande, lu-crat pentru 30.000 de galbeni, al lui Lionardo Morola San-Girolamo, un adevarat castel", al Li Luigi de'Garzoni, mai mare detest Fondaco dei Tedeschi Vac-

' Trovandosi, l'anno 1529, fra le due colonne di piazza atcunibanchi di be:cari e fra l'una colonna e l'altra molti casotti di le-gno per commodo delle persone per i loro agi naturali, cosa brut-tissima e vergognosa, si per la dignity del palazzo e della piazzapubblica" (Vasari, 1. c., Sansovino).

dan0i i

i0ki

Arta, literatura §i cultura 113

qua corre per tutto it palazzo"), la Ponte Casale, dud,al lui Giorgio Cornaro, cel mai frumos din Italia",Scuola della Mise. icordia, cel mai superb edificiu dinItalia", San Francesco della Vigna (fatada, de altul),biserica San-Spirito in lagune", fatada de la San-Gimignano, cea de la San-Giuliano, mormAntul doge-lui Venier la San-Salvador, boltile de la Rialto.

La San-Marco, de-asupra portii, de el e MaicaDomnului de marmura (Ca 4i cea de la Arsenal), §i totde el poarta de bronz a Sacristiei. El a facut", scriebiograful sau, cu a lui judecata aka ca °ra-pt s'a inoit aproape cu totul"

ne Inchipuim deci cu ce sentimente it priviaucelatenii cand la batraneta trecea, in orapl de carenicio chemare nu-1 putuse despArti, printre operelelui care pretutindeni ii rideau in lumina soarelui vesel,noud intrupare a seninei antichitAti, zdravan ci sa-natos la nouAzeci trei de ani, mergArgi ca un tanar,privind Mee. ochelari lucrul cel mai mic, °rick de de-partat, imbracat frumos §i totdeauna foarteplacandu-i femeile §i pand la ultimii eni de batraneta,i vorbind 'de dansele foarte bucuros". and muri,

la 1570, de §i ca batran ici Meuse datoria firii, totu0Venetiei intregi i-a parut rau, cand 1-a dus la locul deingropare din San Gimignano.

VI.

In felul acesta am ajuns veacul al XVII-lea. Vea-cul al XVII-lea este inceputul decaderii pentru Vtene-itia. Se inalta cladiri marl ca Santa Maria della Sa-

1 ,,Egli ha fait° col suo sapere e giudicio the si is quasi deltutto rinovata quella citta."

Venetia 8

stiinta si

si

in

piinpxijifa

Si,

114 N. lorga

lute", cu podoabe multe in toate partite, cu sari largi,desf4w-Andu-se la fiecare intrare, cu imense rotocoale,convolute la toate unghiurile. E fastul ce urmeazA lu-xului, care el ins41 urmase simplicitatii armonioasea veacului al XV-lea, pe urma va veni veacul alXVIII-lea, in care fastul acesta va insemna moda sarA-cacioasa a unei epoce de complecta ruins.

In veacul al XVIII-lea, nici nu este un mare pictorvenetian: sunt numai arhitectii sumptuNi ai orapluide petrecere, dar pictorii marl lipsesc. Iar, in materiede istorie, de poesie este golul absolut. Sunt autori descrisori pretentioase, ea Apostolo Zeno; se intemeiazaAcademii in toate colturile, cu nume care mai decare mai cAutate: Academia celor Desculti, Academialubitorilor de adevar, a Aprobatilor, a Trezitilor, aIndemnatilor (Approbati, Svegliati,AllettatO, a Argo-nautilor, §i aka mai departe. Intre femeile venetiene,care au avut totdeauna foarte mult gust pentru lu-crurile spiritului, apare acel exemplar pe care vre-mea mai noud fl numeVe bas-bleu, femei care tin oerc,care peroreaza, care oorespund definitiei lui Alphon-se Karr pentru femeia scriitoare, care displace dimdouja puncte de vedere: fiindca nu e scriitor filndc4nu e femeie; acele doamne venetiene cu jour fixede literaturA, care aduc ele un fel de efeminare avietii eetAtene#i.

In veacul al XIV-lea tipul Venetianului cum trebuiesa fie era un om evlavios care se duce in fiecare ser-batoare la bisericA, magistrat integru, osta gata sapiece totdeauna, dar tot cu acelqi aier sumbru, aus-ter, pe corabille Republicei, pentru razboaiele Stan-tului Marcu. In veacul al XVI-lea, omul cum trebuie safie este acela care, plAtind larg la dreapta la stanga,pictori, arhitecti, sculptori, musicanti, nu task sa treaca

si

pi

si

si

Arta, literatura cultura 115

s'aptamana lard sa deschida.' u0e palatului sau ca sä seingrAmAdeasca acolo o lume doritoare de placeri. Inveacul al XVINea Venetianul cum trebuie sa fie este unom de Stat, putin cam jenat in ceia ce prive4te afa-ceife financiare, foarte diplomat, foarte cult, far& nici-un fel de siontaneitate in suflet, rand niciun fel deenergie /loud. Iar in veacul al XVIII-lea e un perfectcavaler", il cavaliere di buon gusto", obipuit amerge totdeauna la Cafeneaua Florian, pravalia decafes ", la bottega di Caffe di Florian", care exist&acum in Map', la librari, cartai, in saloanela doamnaGozzi de pilda,la teatrele =lie, la conservatoriile demusics ", pentru a fl vazut. Sau i §i intrebuinteazAcea mai mare parte din time ca advocat, o multimede advocati pledand procese sArace, unii facandulisinguri pledoariile, altii spunand pe ale altora, cuun tarif anume pentru fiecare gen. Pe Brenta erau fru-moasele vilegiaturi". CAte unul cauta din rasputerisd fie numit guvernator, §i nu in vre-o provincie de-partata, in I)almatia de pildA, unde nu sunt oameni cumse cade, ci in alte orae italiene daca se poate, inFranta, la Paris. Goldoni insuA marele Goldoni, canda fost chemat pentru represintatiile Teatrului Italianla Paris, a facut ce a facut nu s'a mai intors nici-°data acasa, avand pensie de la familia regala, iar laurma cerand de la Guvernul revoiutionar: aco:o i-a rd-mas §i vAduva.

Gazete apar inc'a din 1710, and avem Giornaledei letterati", §i e!e se desvolta pand la Osservatore"al lui Gozzi, 'Ana la Giornale Enciclopedico", pecare-1 scoate una din acele doamne, Elisabeta Tura,pe vremea and chipurile fine ale Venetiei domi-nante erau schitate in pastel de mana ward a Ro-salbei Carriera §i a elevei sale Luigia Bergalli.

si

si

pf

pi,

11 a N. lorga

Distractia cea mare in veacul al XVIII-lea este insa_teatrul. Atunci se intemeiaza Teatro della Fenioe" §iatatea altele, cu actori vagabonzi, can veniau bucu-rosi la Venetia, stand ca vor gasi o lume gataaplaude, sa-i adore. Goldoni, marele scriitor de co-medii venetian, n'ar fi fost cu putinta fara aceast)aorganisatie a teatrelor. El era advocat, fiu de medic;ei bine, i se cereau necontenit piese, fiindca doria cu-tare actrita, ori cutare actor favorit, le pre-tindea publicul. Si erau lupte invier§unate intre deo-sebitii autori de comedii, de trebuia sa intervina Guver-nul Republicei, care hotara sa nu se mai atace per-sonal pentru ca aceasta ar putea sa provoace scan-dal in chiar sala de teatru. Si, prin aceasta mods a tea-trelor, in acest aier confinat, dar iute, din veacul alXVIII-lea, lata ca pentru intaia oars Venetia capata pescriitorii sai. adevarati: satira lui Carlo Gozzi si come-diile lui Goldoni.

Goldoni e un scriitor incantator chiar pentru desilu-sionati, pentru dificili in materie de gust, pentru mo-dernisti inainte de once. Toata viata Verte.tiei traiestein comediile lui, si cea actual& chiar viata trecuta,caci a facut si doua piese cu subiect istoric: Marco,Polo ki Isaacio, Imparatul luarii Constantinopolei de-dogele Dandolo. Dar mai ales e Venetia lui cu hanurile-de atunci, ca in Locandiera", cu lumea care se sfa-deste de la o fereasta la alta, cu schimbul de vorbecare flutura prin vazduh, cu atmosfera din camp!,cu piata San-Marco, cu pravaliile de acolo, undelume specials se invarte, schimba idei, vesti. Unsingur lucru lipseste: Guvernul venetian, dar de a-cela nu indraznia sa se apropie nimeni, cu toate cain ultimul Limp asprimea in materie literary scaGuse:Goldoni I i Meuse o noun eiitie a operelor lui labran de pe continent, si unii editori venefieni

sa-i

§i fiincica i.

§i

o.

opri,+

Din vent-lea VenetieLesemn (dupd o Bravura) de d-ra Eland Bratescu

Arta, literatura §i cultura 117

sera aceasta editie; ei bine, mergeau nobili, in necazulGluvernului, la anurne puncte de pe continent, si a-duceau de acolo editia interzisa in Venetia, iar ma-gistratii 3tiau foarte bine aceasta, dar inchideau ochii.In piesele acestea se faceau §i oarecare alusii politice,pe care n'ar fi indrdznit a le pane scriitorii intealtd.lucrare. A§a incat Venetia decazu.a din veacul al XVIII-lea nu se poate zice ca nu ispraveVe fare sa dea inmarea opera a lui Goldoni icoana of intreaga.

Adaug la sfarsitul acestei caracterisari ca Goldoni nuera un necunoscut pentru inaihtasii noVri: pe la1830 un profesor de drept, Costache Moroku, a tila-(his Vaduva" lui, la 1858 s'au tradus alte piese alelui Goldoni, iar dupe 1860 n4te domnipare au ti-parit la Sibiiu traducerea unei a treia piese. Si eu amtradus pe vremuri Hangita" care se joaca insa, laTeatrul National din Bucureti, dupd altd versiune, ne-aparat buns.

In sfAr§it, pentru a incheia, secolul acesta al XVIII-leamai infatipazacaci Venetia pare ca tinea sa disparaintr'o ultima infatipre maiestoasa a spiritului ei,pe cel d'intaiu pictor de pleinair in Italia, pe Giam-battista Tiepolo, ale carui marl panze cuprind atateadin elementele picturii moderne, un pictor avAndconceptia lui Veronese §i mijloace tehnice superioarecelor pe care le intrebuintase acesta.

Cu comedia lui Goldoni, cu satira sociald a lui Gozzi,cu pictura decorative a lui Tiepolo se incheie viatasufleteasca a Venetia

CONFERINTA a V-a.

Venetia Romanii.

I.

In afara de legaturile de sange dintre Romani siVenetieni, pe care le-am ardtat mai inainte, el fiinddintr'o ramura ilirica, atat de apropiata, in ceia cepriveste obarsia, de Traci, stramosii nostri, Vene-tienii au trebuit sa alba Inca din timpuri foarte inde-pArtate legaturi cu ai nostri, pe care astazi nu suntemin masura sa le stabilim deplin. $i iata cum. Cea din-taiu cucerire a Venetienilor s'a intins pe malul opus al.Marii Adriatice, prin urmare pe coasta apuseana aPeninsulei Balcanice, asupra Istriei, Dalmatiei si maitarziu asupra punctelor vecine din Albania. Inca dela anul 1000 Venetienii au fost stapa.ni pe termul ce-lalt al Marii aceleia pe care Italienii de astazi o numesemare nostro pe care Venetienii, in vremuri depdr-tate, au putut-o privi Cu drept cuvant ca o Mare alor, cum era si natural si logic sa li apartina. Pe urma,dupa trecere de trei secole, prin urmare in momentulcand Turcii apar in Peninsula Balcanied, Venetienii s'auintins asupra unor anume teritorii albanese gre-cesti, au ajuns prin 'urmare sa stapaneascd insula

*i

§i §i

si

Venetia si Rom Inii 119

Coda si, pe rand, Durazzo, Antivari, Budua, Dul-cigno, locurile acelea care astazi sau fac parte dinregatul Muntenegrului sau se gasesc in cercul deinfluents sau in cercul de pofte al lui. Ei bine,in regiunile acestea si in anume parti dalma-tine, dar mai ales in aceste parti ale Albaniet, ele-mentul romanesc e foarte vechiu, amestecat fiindcu elemente albanese. Caci coasta Albaniei infatiwazaintaiu un numar de ora,se asezate langa term, careau cuprins o populatie la inceput de origine latina saude origine Hide& dar romanisata, treeuta apol laSlavi: in orasele acestea traia pana in veacul al XVIII-lea o lume care vorbia alts limb& ce nu e nici italiana,nici a noastra, ci o limbs intermediary infra limba ro-maneasca si cea italiana, limbs care s'a stins abia inveacul trecut, cand un cercetator, care a lost in lega-turi cu filologii nostri, Bartoli, a studiat in graiulunui batran, care, dupd cativa ani, s'a stins, aceastalimbs ce nu mai avea alt vorbitor.

Pe Yana aceasta, in munte s'au gasit totdeauna Al-banesi si Romani. Langa Ragusa, minunatul oral depe Marea Adriatic& un admirabil colt african, cucerul si Marea de cobalt, oral care forma o mica Re-publica, une oH supt influenta venetian& o bucata devreme chiar supt stapanire venetiana, in imprejuri-mile de munte erau ciobani de-ai nostri, poate Aro-,mani, vorbind graiul aromanesc, poate legati, in ceiace priveste dialectul, cu Rothanii de sus, de catra Du-nare; si cumparau Ragusanii cas romanesc", caseusvalachicus, de la ei, s'a pastrat nume de acestea ro-manesti prin muntii Ragusei de azi, ca si in docu-mentele vechii Raguse. Mum tali isunt slavisati, dar

si

si

si

120 N. lorga

ei fac parte din populatia aceia viguroasa care a datpe vremuri pe Uscoci, pa Morlaci. Si, elemente absolutromanesti, Valahii de la munte" langa Ragusa con-duceau caravanele: cei mai cunoscuti, cei mai au-tati, eei mai bine platiti dintre chervanagii erau Ro-manii; la Vlahi trebuia sa to duci data voiai sa-ti asi-guri marfa ca sa treaca dincolo de munte, sa ajungain alte teri, sau sa vie prin Ragusa la Mare.

Ne,aparat ca Venetienii au avut legaturi necontenitecu acesti Romani carausi. Cati din acestia n'or fi dussi marfuri venetiene, n'or fi descArcat corabiile sositedin strAlucita Metropold a Marii Adriatice, precumcati dintre dansii n'or fi fost intrebuintati pe ele camarinari, cati dintre dansii n'or fi luptat si in razboa-iele Venetiei! Venetienii ziceau Schiavoni tuturor Dal -matinilor; Schiavone inseamna Slavon, Slay. Naturala nu erau sa facer studii etnografice ca sa deoseibeasca, intre acestia, pe acei cari vorbiau limba slaverde cei cari vorbiau dialectul romanesc; cei putini setreceau, ca de obiceiu, supt numele celor multi.

Pe urma, and au trecut Venetienii in Albania, undenu s'au oprit la coaster, ci au Ipatruns in Interior, eiau fost dusmanii lui Scanderbeg, eroul Alban lei, caremai tarziu a devenit capitan at Republicei, pe vre-mea cand Stefan-cel-Mare se lupta cu Turcii lui So-liman-Pasa la Podul-Innalt de langa Vasluiu. $i a-colo, in Albania, Veinetivii au intalnit Romani, a,-tunci and Albanesii, pornind din Sudul tend lor, s'auintins pana dincolo de Termopile, asupra Aticei, antiau colonisat Atena si au trecut in Pelopones, stra-batand Vlahia Mare", Tesalia, teritoriile principlelocuite de Aromani, aci Tesalia toata era un pamant

Venetia $i Rominii 121

romanesc, si and Vlahii" ii intovarasiau in aceste mi-gratiuni. Venetienii grin urmare au patruns in acesteregiuni ca stapanitori tocmai in momentul and Ro-manii aveau mai multe rosturi acolo.

Atunci and Venetienii au venit in Albania, intreState le pe care au trebuit sa le desfiinteze, ajutandu-leintaiu contra Turcilor, ca sa le inlocuiasca pe incetul, casa le mosteneasa la sfarsit caci erau prea slabe casa se poata." apara impotriva paganilor, yi problemaera: on Turcul, on Venetianul, si natural a se duceaula Venetianul crestin, care aducea cultura, administra-tie, crutare iubitoare, intamp!ator, pentru supusiiintre State le acestea a fort si al Zetei (dupA rail cuacelasi nume), din care s'a format mai tarziu Munte-negrul de azi. Acest Stat cuprindea la Rasarit te-ritoriile pana la Scutari, si Scutari insusi a fAcutparte din Zenta, iar, la Apus, pand la Primorie, laermul MArii. Antivari, Budua, Dulcigno, panA la Ra-gusa si Cattaro, acesta era pamantul Zetei. Statul afost infiintat pe la 1360, si dinastia care 1 -a inte-meiat se chema a Balsizilor. Aceasta dinastie e insAaromAneascA, romaneasca din Balcani, dupa insasiparerea d-lui Jirecek, istoric slay, care totdeaunaa aratat, daca nu o pornire subiectiva pentru Slavi,dar cel putin o deosebita tragere de inima pentru rasadin care insusi face parte. Balsa, Balsea e un nume acArui radAcina e evident romaneasca: Bale, Balica,

Baluta, Balomir, atatea nume romanesti venitedin aceiasi radacinA. Acesti Balsizi, caH au durat panala Balsa al III-lea, pe la 1420, si cari au avut leg --turi cu Serbia, cu Albania, cu dinastiile grecisate dinpArtile acestea de lAnga" Marea Adriatica, se arata+loci astfel a fi de origine romaneasca. Deci Venetia-

sai,

BA-

nta,

pi

122 N. forgo

nii au avut a face cu elemente romane-?ti in aceastaforma creatoare de State in Peninsula Balcanica, deState, din nenorocire, trecatoare, efemere, venite preytarziu ca sa poata dura.

Dar daca ar fi numai atat... In Dalmatia insa, cand auvenit Turcii, ei trimeteau, cu toata pacea, care erapersonals, cu Sultanul care trAie0e, §i, daca venia al-tul, o lua de la capat, iar Pa0 de la hotar poate caca nula aduceau aminte de tratate, pentru necon-tenite atacuri de granita, pe aka-numitii martologi.Impotriva acestora trebuia sa se intrebuinteze elementeasamanatoare creOine. Austriecii aveau pe haiduci §i.haidamaci de la sari a ramas cuvantul in sensul de:om far& capataiu, desmatat, scandalagiu, iar haiducs'a pastrat in sensul special al secolulul al XVIII-lua, de:.hot bun, care iea de la tine are trebuie sa albai da aceluia care n'are ar trebui sa aiba, iar Vene-

tia, din partea ei, utilisa contra atacurilor de Turci lagranita pe Uscoci sau Morlaci, cari aveau centrul forla Segna, Senj, Zengg, in apropiere de coasta Istriei,in coltul nord-estic al MArii Adriatice. Acum, Morlac in-seamnd Morovlah, Valah de Ia ei sunt Romani.La inceput tot& Morlacii au fost Romani, in legator&cu elemente romanqti care s'a intins pand Ia con-finiile militare austriace, cuprinzand unele pArti bos-nIece §i partite colonisate cu Bosnieci din Croatia (Gas-par Gratiani, Domnul Moldovei, care e socotit de Croat,facea parte din coloniile acestea de Uscoci, de Morlacigezate pe pamantul Imparatului, dar era, probabil,Roman de origine). Uscocii au fost intreb'uintati unsecol Y& mai bine de Venetieni, ei au format armatafor obipuita impotriva pradaciunitor din partea Tur-

nu

si

sisf

Mare,si

Venetia §i Rominii 123..

cilor. Iata prin urmare inca o atingere a Venetiei cuelemente romanegti.

Din partite acestea de Morlaci s'au desia'out candva..gi anume din Dalmatia <xi din Banatul croat precumse arata intr'o carte recenta, tiparita la Halle de pro-fesorul roman de la Universitatea din Pesta, Iosif Po-povici1, Romanii din Istria. Dar Istria a fost pose-siune venejiand in ceia ce privegte coasta. Castelnuovo,Albona, unnde era odata temeiul Romani:or istrieni,sunt pe teritoriul istrian pe care 1-au stapanit gi 1-auadministrat, timp de secole, Venetienii. Si acegtia aufost tocmai colonisatorii de capetenie ai Istriei, pustitde pe urma nenorocirilor, cu astfel de elemente ro-manegti.

Mergem mai departe : Venetienii au venit in frun-tea cruciatei a patra la Constantinopole gi au inte-meiat Imperiul latin de Orient, care a tinut de la 1204pans la 1261. N'au dat un Imparat la Constantinopol:dar au dat un Patriarh, gi au luat un gfert gi ju-matate" din aceasta Imparatie : unde voiau. Prinurmare Venetienii au jucat un rol mare in Imperiu, tru-pe de-ale dogelui s'au gasit pans tarziu in ogtirileImparatilor de Constantinopol, cad, Balduin gi, maitarziu, Henric, s'au luptat pentru stapanirea Traciei,impotriva cui? S'au luptat impotriva lui Ionita, fra-tele lui Petru gi Asan, intemeietorii Taratului bulgacelui de-al treilea, ai aga-numilu:ui Imperiu romano-bulgar", care nu era, bine inteles, Imperiu romanesc, cio contrafacere, a treia, bulgara a Imperiului de Orient,data aceasta cu o dinastie vlaha, dar cu o class do-minanta gi locuitori din orage de origine bulgareasca_Chiar dinastia s'a bulgarisat foarte rapede; dar pe.

i Dialectele romdne din Istria, 1, 1914.

124 N. lorga

vremea lui Ionita nu era asa. Bulgarii stateau la oral,iar acei cari ieiau la lupta si castigau prada, eraiuVlahii nostri, Aromanii cu cojocul intors pe dos, dinPind, si marele cronicar frances contemporan at cru-ciatei a patra, la care a si luat parte, Geoffroy deVillehardouin, stia foarte bine ca Bougre" e una si,,Blaque" alta si stia ca sunt si cloud limbi deosebite,cum stiau si Grecii contimporani. Prin urmare si ai.nostri stau in fata Venetienilor.

Si nu numai ai nostri de acolo, dar si altii: cava-lerii lui Ionita erau alcatuiti din Cumani, pe cari-idescriu izvoare'e contimporane, cu sulitite for impo-dobite cu stegulete. Acesti Cumani nu erau de ori--gine turanica. Am trecut secole intregi noi, aceItiade la Dunare, supt numele natiunii care ne stapanda:Romanul din Bucovina era Austriac and pazia Bos-nia, Romanul din Basarabia era Rus cand se luptacu laponesul. Ce, adz* spuneau izvoarele privitoare larazboiul ruso-japones ca au luptat acolo Moldoveni,iar nu regimentul cutare si cutare de infanterie ruseas-ca? Ace Iasi lucru s'a intamplat si inainte. Cumanii, deerau numai ei, nu pieriau Vara urma, iar noi, data-am fi fost putini, nu puteam rasari de-odata ca natiede milioane de oameni in veacul al XIV-lea, in staresa jucain un destul de mare rol pe lume. Prin urmarecavaleria cumana, in cea mai mare parte, era format&'dintr'ai nostri. Si, in veacul at XIV-lea, and TatariiluaserA locul Cumanilor, se spune ca sunt doua feluride Tatari: Tatari pagani si Tatari crestini, Tatari noiadeca si Tatari vechi. Intelegem bine tine erau Ta-tarii creVini, noi: erau stramosii nostri. Si Venetieniila sfarsitul veacului al XIII-lea, dupA ce cazuse Im-periul Latin de Constantinopole, au putut vedea in-Asia Mica, pe vremea celor d'intaiu Paleologi, res-

Venetia Si Rominii 125,

tauratori ai Imperiului grecesc de Constantinopole,pe Vlahi, pe cetele de Alani", ce:e mai viteze §i matieftene trupe auxiliare din apropiere, aduse de laDunare in Asia Mica pentru a apara teritor:ul bizantinimpotriva Turcilor.

Dar Venetienii au intrat pa atunci mai adanc in Ma-rea Neagra, au dat, neaparat, de-ai noWi.Si iata cum: pa la 1340, cand era Inca foarte recentprincipatul Terii-Romane0i, cand Romanii stafeau a-colo, in muntii Argeplui, care din ce in ce mai muttcred ca nu era Curtea de Arge-, ci cetatea de sus, dinmunte,la Carvona, care nu e decat Cavarna, i,n te-ritoriul anexat la 1913, era un putoznie stapanitorde oa.ste, capabil sa trimeata 10.000 de osta,si cA-lari intr'ales §i care se chema, romaneVe, Balca.

Si Balica e acel care a trimes in ajutor Bizantini!orpe Dobrotici, fiul lui Dobrota", care poate fi Roman,§.1 care a ajuns sa fie stapanul orawlor Marii Negre§i intemeietorul Dobrog-ii de mai tarziu, numita deTurci, dupd numele lui, Dobrugi-ili, tara lui Dobro-tici". Dar Venetienii, na numai ca au avut legAturi cuBalica §i Dobrotici, dar au pus un mare pond pe a-ceste legaturi, au simtit totdeauna nevoie de aceiti stA--panitori. 51 explicam imediat de ce: Venetia aveamultime de colonii in Rasarit, iar parnant italian preaputin; colonii:e acestea nici ele n'aveeu tarine in apro-piere, campii de hrana; toate insulele, toate cetatileerau awzate pe stanca, in locuri primejduite. Chiar-dacA erau ac.ezate intr'un Tinut fertil, se puteatampla, din causa Turcilor §i altor di4mani, ca lega-tura cu interiorul sa fie periclitaia; dar oamenii tre-buiau sa se hrAneasca, ?i soldatii, ceilaiti. Venetiaavea nevoie, ca §i Anglia astazi, de cantitati enorme

§i aid

in-

di

di

126 N. Iorga

do grau, cu atat mai must, cu cat Venetienii mancautrebuia pane albs: pop-or bogat, cu gusturi

alese. De unde graul acesta? Apusul n'a fost nici-sodata vestit pentru bielsugul graului de export. InItalia era om Tanga om: cand vine cineva de pe coastadalmatina spre coasta italiana, aceasta se vede albade orae, pe cand coasta dalmatina ramane in urmaintr'o zare de munti goi. Acolo prin urmare nu eragrail de trimes in Levant. Trebuia adus de undeva

i aceasta este foarte interesant Si pentru a ras-pinge parerea ca stramosii nostri au fost numai cio-bani mergand cu fluierul in urma oi!or on cu cire4zile de boi. Nu: si in stepa ruseasca la oi selacea grau; pans in fundul muntelui se gasesc pla-touri inalte cu urme de culturi de grane; altfel n'arfi ramas cuvintele: pane si. grau in limba romaneasca,lucru de care nu prea se tine sama 1. Deci veniauVenetienii pentru grau la gurile Dun6rii, aveau deuptat aici cu Genovesii, cari pastrau, si ei coloniile forin Rasarit si cursele for obisnuite de corabii, cladindin fundul Marii Negre o colonie mai importanta decata Venetiet. Colonia venetiana era Tana, ceva mai sus-de gurile Donului, si Tana nu insearrina altceva

ora§ul de la Don, iar Genovesii aveau Caffa,'vestita for colonie, cazuta la 1475, cu noua ani inaintede caderea Chiliei Cetatii-Albe, in mana Turcilor.Prin urmare era o rivalitate intre Genovesi §i Venetieniin apele acestea, in randul intaiu pentru graul de careaveau nevoie §i 'unii altii. Am gasit o plangere for-mals, la 1360, a Venetienilor ca nu-i lass Genovesii, la

1 Acum cativa ani, la seminariul d-lui Weigand din Leipzig, careprimia subventie din partea Statului roman, s'a cAutat sa se do-vedeasca stiintific" ca eram sAlbateci, incapabili de a face agri-vcultura pans nu ne-au InvAtat Ungurii si Bulgaril.

§i

de-cat:

§i

bine si ti

ai

ai

Venetia si Rominii 127

Licostomo, Chilia-Veche, din insula pe care o avemInca de la 1878 si unde nu s'a facut panki acum nicicea mai mica sapatura ca sa" se gaseasca urmele ceabia asteaptd in pamant putind atentie din parteastapanitorilor de astAzi in acee locuri, sa incarcegrane.

Prin urmare, pans aici, la gurile Dunarii, intr'unloc unde este astazi stapanire romaneasca, venlau co-rabille ce:or doua man natiuni maritime italiene. Acoioerau porturi speciale pentru incarcatura graului, earl-catoria frumenti".

Si nu numai de acolo luau grau, dar si de pe coasteleMarii Negre. Cand s'a intamplat intre Venetia si Ge-nova vestitul razboiu de la Chioggia, numit asa dupeinsula de langa Venetia in care Genovesii, prea in-crezAtori in fortele tor, au fost invinsi de o ultimasfortare desperate a Venetienilor, razboiu care tinepana. la 1380, vre-o zece ani, vedem Ca Venetia seingrijeste in particular sa nu i se taie comunicatia cuDobrotici, cu tara lui Dobrotici". Dupe ce s'a in-cheiat pacea de la Turin prin mijlocirea contelui deSavoia, Venetia a fost impiedecata cativa ani de amerge la obisnuitele ei porturi din Marea Neagra sipentru aceasta a cautat alte porturi; dar nu i se in-terzicea sa., mearga in posesiuniie lui Dobrotici, carepe vremea aceia cuprindeau si Chilia, intinzandu-sede la Caliacra in sus.

Prin urmare, intr'o vreme tend Dobrotici avea totteritoriul de la Caliacra pana la Chilia, pentru Ve-netieni era o absolute necesitate ca, dupd pacea dinTurin, sa nu se strice si legatura cu acest teritoriuproducator de grane. Genova a incercat sa o impie-dece. Am regasit in arhivele din Venetia trei piese do-veditoare de staruinta inviersunata pe care Venetia o

128 N. lorga

facea, prin sol special, pentru ca drumul eatre Caralui Dobrotici sal nu-i fie taiat Si pentru ca, prin urmare,venirea granelor din regiunile acestea sa continue, ca §imai inainte. Dar, venind in Cara lui Dobrotici, ea nugasia numai Bulgari ,c;.1 Greci, ci o foarte mare partede Romani.

Caci Dobrotici a lasat un Ha, pe Ivanco, care n'apurtat niciodata titlul de Despot pe care-1 purtase ta-tal sAu, stapdnire foarte efemerA, sfar§ita putindupa tratatul cu Pera, care a fost incheiat tot in vede-rea legaturilor cu Marea NeagrA §i a transportu:ui degran. Iar dupa aceia Ivanco a disparut pentru tot-deauna, inlocuit hind prin Mircea care 0.-a capAtatposesiunile acestea odata cu Silistra, nu de la acestneinsemnat Ivanco, pe care nu 1 -a motenit cu carenici n'a avut nevoie sit se lupte, ci, intAiu, de la sa-bia sa, de la puterea sa, Si, pe urma, in ceia ce pri-veVe demnitatea, de la Impdratul Bizantu:ui, care, el,avea dreptul sa acorde titlul de Despot §i sa inta-reascA pe stapanitorii din aceste regiuni.

Acum, intre Mircea §i Venetieni nu se poate spuneca n'au existat legaturi: nu totdeauna cand izvoarelenu vorbesc, aceasta inseamna ca n'au vorbit niciodata,

chiar data izvoarele n'au vorbit niciodata, aceastanu inseamna ca anume lucruri nu s'au intamplat. Suntatatea care 'se scriu nu se fac, atatea altele carese fac nu se scriu; nu se scriu funded nu e nevoie

nu e bine sa se scrie. Dar not avem dovezi de le-gaturii,e lui Mircea cu Venetienii, anume suntcea d'intaiu este cuprinsa intr'o bucata de hartie pecare am regasit-o in calatoria mea recenta la Veneertia, bucata de hartie amestecata intr'un registru denotar care cuprindea cu totul altceva in care se

Yi

§i cloud:

*i

pi

si

si pi

si


afla si aceasta bucata de hartie razleata cu o Vire dinCreta, care era atunci o insula venetiana, despre unGrec din Enos, Emanuil Kalogeniti, care anuntase obiruinta, pans atunci necunoscuta, a lui Mircea asupraTurcilor.

Daca se stia ca Mircea, Domnul Tarii-Romanesti,a biruit pe Turci, daca aceasta se stia in Creta, evi-dent ca Guvernul cretan a comunicat stirea la Venetia.Se putea ca un lucru asa de important sa nu se co-munice Metropolei? Din nenorQcire Venetia n'a pas-trat, cum spuneam in conferinta precedents, hartiilecare i-au venit, ci numai copig hotararilor pe care le-kaluat ea iar hartia aceasta a fost pastrata in-tamplator, aratand ca. Venetia nu era indiferenta pen-tru succesele lui Mircea.

Dar mai este ceva: intr'un moment apare, la sfar-situl Domniei lui Mircea, un pretendent Ia tronul tur-cesc : Mustafa, care se adaposteste la noi. Venetiape atunci era in razboiu, cu Turcii. Este vremea candRepublica a izbutit sa biruiasca flota Sultanului, foarteslabs Inca, in stramtoarea de la Galipoli, prin ur-mare, ea cauta pretutindeni alianta dusmanilor Turcilor.Pe noi ne-a gash in dons casuri: cand a cautat muncanoastra de plugari, prin graul de la gurile Dunarii, sicand a cautat vitejia noastra de ostasi, in momenteleei de mare crisa diplomatic& razbo1nica cu Otomanii.S'au gandit, mai tarzi,u, ce sa fad. pentru Mustafa

s'au intrebat unii: n'ar fi mai bine sa-1 castigampentru causa lui pe Mircea? Pe Mircea, care a sustinutodata pe Musa, fiul lui Baiezid, pe care 11 asezase inDomnie capatase de Ia el orasele turoesti" de laDunare, pe Mircea, care a avut de suferit, in urmamortii lui Musa, de awzarea pe tron a lui MohammedI-iu, cu prAdarea pamantului romanesc, cu datoria luiVenetia 9

insasi,

si,

si

si

si

133 N. lorga

de a plati tribut, de a da ostateci, dup.& invasiuneaturceasca prin Ialomita pe la Severin. Aga ineatera un aliat pregatit pentru Venetieni, gi cunoagteminstructiile trimisului lui Mustafa, care trebuia sa cautesa vada ce este pe acolo, unde se putea sa fie gi unelement folositor pentru interesele Republicei in Pe-ninsula Balcanied Yi in Mari le rasaritene. Dar VenetiaMeuse indata pace cu Turcii, gi ea n'a mai avut ne-voie de Romani.

A trecut catava vreme, iata noi relatiuni ale Ve-netienilor cu noi. Anume cu loan Hunyadi, caruia giaici la noi am putea ridieam o statuie, pentru ca,daca a fost al regatului Ungariei, el a fost Romaninainte de toate: it chema Voicu pe tatal sau gi le-genda balcanica-1 cants ca Iancu-Voda, iar, daca pefurma i s'a zis Corvin, e pentru ca avea corbul Terii-Romanegti in armele sale gi era pe atunci moda cafiecare sa-gi gaseasca stramogi romani. Lingugitorii 1-aucorvinisat" astfel, dar el nu s'a gandit,cand a pornitcu ostacii sa lupte, gi la Milan gi in atatea locuri, cag-tigand destui bani ineat sa poata imprumuta gi pe re-gale Ungariei luand zalog provincii pe banii eagf-gati in strainatate in calitate de condottiere, ca nea-mul lui o sa devie Corvinus ca o sa conduca luptade la Varna armata a doua regate: regatul Ungariei giregatul pc:on, caci regele de atunci, Vladislav, era su-veran gi de o parte gi de alta.

Eiregte loan Hunyadi a avut atatea legaturi cuVenetifenii. Si la 1444 cate solii 3i scrisori de-ale luin'au ajuns in Venetia ! Voevozii Ardealiului erau o-bignuiti sa eumpere lucruri de acolo. Inca inaintede 1396, de lupta de la Nicopole, la care Venetienii n'auluat parte, dar la care a luat parte Mircea (Venetieniiau ajutat mai tarziu la rAscumpararea cavalerilor fran-

si si

gi

sa-i

si

§i stn

Venetia Rominii 131

cesi prinsi de Turci in lupta). Voevozii Ardealuluinu Romani, fireste, ci Unguri -, trimet soli in Venetiapentru cumparaturi on cer corabii pentru a merge laLocurile Sfinte. LegAturile intre Ardeal si Venetia prinporturile de la Marea Adriatica nici nu erau imposi-bile. De sigur deci ca. si Ioan a, trimes atatea soliide acestea.

La 1444, Hunyadi, impreuna cu regele Ungariei ri,cu cardinalul-legat, merse la Varna, cu siguranta de abirui pe Turci, dar s'a intAmplat ca si aici crestiniisd feed aceiasi greseala ca la Nicopol: s'au rApezit-cu furie asupra TurcilSor, patind ceia ce pAtiserA.Francesii Germanii la 1396. S'a vazut intr'un momentspectacolul, oribil pentru armata cresting, al cape-telor regelui si cardinalului ridicate in suliti. Loanstia sä se intoarea prudent acasa dec.& norocul ii erapotrivnic; nu era dintre aceia cari se arunca MCA fo-los sd-,ci sfarme capul de piatra. Multi credeau insaca regele Ungariei a scApat, s'a organisat o expe-ditie, in toamna, ca sa.-1 caute si, data nu-1 va gasipe clansul, sa intre in legaturi cu loan Hunyadi, caresä inceapa apoi, cu ajutorul flotei, din nou razboiul. Co-rabille care au intrat pe Dun Are erau parte corAbii pan-tificale, ale Papei, parte ale Venetiei. corabiile pa-pale erau tot de fabricatie venetianA, purtand tot ma-rina venetieni pe dAnsele; i cardinalul insusi era Ve-netian, Francesco Condolmer, ruda Papei. Flota a cu-treierat toata linia Dundrii, si cronica lui Wavrin eu-prinde istoria acestei expeditii. S'au atins Turtucaia,Rusciucul, Turnul, Nicopol, caci corAbiile au mers pansla varsarea Jiiului. Hunyadi nu s'a putut pregAti insapentru o noun expeditie, cruciatii s'au intors inda-rAt.

Astfel atunci Venetienii au stat in mijlocul nostru,o yard intreagA.

ci

gi

9i

Si

si

132 N. lorga

III.

A mai trecut catava vreme. Nu e de admis ca, irerdzboaiele pe care le-au purtat Venetienii in a douajumatate a veacului al XV-lea, sa nu se fi intrebuintatRomani. Romanii pe vremea lui Vlad Tepes si Ste-fan-eel-Mare nu numai ca se luptau acasa., dar se toc-miau aiurea; erau asa de multi si asa de neastampd-rati, aveau atata furie razboinica intr'insii, atatadorinta de a rataci supt ceruri noun, incat, unde ve-deau tin steag, se luau dupd el, cum, de alminterea,in cursul veacurilor nu e oaste insemnata in care vite-jia romaneased sa nu fi avut represintanti, pans la alui Carol al XII-lea, la a lui Petru -cel -Mare, la cele tri-mese contra lui Napoleon.

Prin urmare, in a doua jumatate a veacului al XV-lea,.Caffa era aparatil, acolo, in fund, la Marea de Azov,.in parte, pans la 1475, de Romani, In socotelile ora-sului se pomeneste de cutare soldat valah-ungunean,ceia ce inseamna Roman din Ungaria, valah-polon,adeca Roman de catre Polonia, deci din Moldova..Si, cand a cazut cetatea Mangupului din Crimeia, undese asezasera Comneni, dintre cari pleacd a doua nevastd a dui Stefan-cel-Mare, Maria, intre apd.'ratorierau soldati trimesi de Stefan; si stim cand i-a tri-mes, 0 cum i-a trimes.

Nu e de mirare ca, intr'un anume moment, Venetiainfra in legaturi stranse cu acesta. Si iata cum: Ste-fan-cel-Mare, in sine, ca valoare moral& ca valoarecresting nationald, ea om capetenie a unui popor,nu interesa pe Venetieni. Se va zice: Venetianul enegustor : trebuia sa fie astfeL De sigur ca Vene-tienii faceau politica de negustori si ed lei, in ddoua jumatate a veacului al XV-lea, intrebuinteaza_Coate silintile ca sa traiasca bine cu Turcii. Totust

§i

14i

si

si si

Venetia §i Rominii 133

acestia au atacat pe Venetieni in Moreia, i-au atacatmai tarziu in Albania, §i Republica a trebuit sa pri-measca neaparat razboiul. Razboiul it purta cu greu-tate mare. La inceput, credea ca poate sa intrebuin.teze pa cruciati, Papa Piu al II-lea, romantic exal-tat, voia sa organiseze o mare expeditie contra Tur-cilor, dar a murit prea de vreme. Si Venetia n'a putut

apere positiile din Albania impotriva Turcilor,cari luara pe rand tot ce stapaniau Venetienii in re-giunile acestea, iar, dupa alte cateva razboaie cuSultanii, ace§tia erau sa despoaie complect pe dumanide intreaga for dominatie in Peninsula Balcanica. A-tunci auzi Republica de razboaiele lui Stefan, carenu au fost provocate, fireVe, de dorinta de a aparape Venetieni. Ci el avea nevoie de Dunarea asigurata,§i, atata vreme cat in Tara-Romaneasca. erau Do Mutcari atarnau de Tarci, n'avea granita sudica sigura,ca'ci, prin Giurgiu Bucure0i, Turcii luau drumul Mol-dovei, ajungeau, pe la Bacau, pe drumul Sucevei, iar,peste Siretiu, in regiunea Barladului, pe drumul

care se intorcea el catre Suceava. Prin urmarelui Stefan ii trebuia Tara-Romaneasca cre§tind, Ube*units cu dansul, dar Domnul Terii-RomineVi nu se pu-tea razima decat pe Turd. A§a incat pe incetul a a-juns sa lupte pe moarte i pe viata cu

Atunci Venetienil au format un plan mare: ce ar fidata s'ar ridica impotriva Turcilor toate elementelecare sunt in conflict cu daqii ca sa porneasca o marelupta cruciata? Pe atunci era in regiunile Persiei mareleHan turcoman Uzun-Hasan, Hasan cel Lung". El tre-buia sa fie cagigat, ca sa atace din partile Persiei.Mesopotamia, Anatolia, iar Hanul Tatarilor, data sepoate, de §i Musulman, sa loveasca pe la Caffa, caretocmai atunci cazuse in stapanirea Sultanului, Hanulinsu§i fiind prefacut fard vole intr'un vasal totdeauna

si

Lass-lui, si

sa -pt

si

134 N. Iorga

amenintat de o destitutie rujinoasa on de o moarteplina de ignominle din partea stapanului. Din parte-i,.Stefan era sa treaca Dunarea pe drumul lui loan Hu-nyadi, iritr'o expeditie menita sa ajunga poate pansla Adrianopol.

Atunci un secretar venetian, de origine albanes, PaulOgniben, a fost trimes in regiunile rasaritene. Si, dealminteri, Stefan insu0 deschise poarta de comunicatieprin celebra lui scrisoare de biruinta trimeasa, prin a-cest sol, Venetienilor. In acest fel s'au stabi it legaturileintre dansul Republica: din partea lui, nevoia debani pentru a continua lupta, a0eptandu-se sa fieatacat din nou de Sultan. de mandrul Mohammed aIII-lea, care nu putea sa sufere Moldova, nici ca o o-fensa, nici ca o primejdie, iar, din partea Venetienilor,idei Inca naive, conceptii medieva!e de a arunca po-poare atat de deosebite intr'o ofensiva care trebuia safie la urma urmei spre folosul numai al color ce lestarnisera.

Stefan-eel-Mare natural ca nu s'a putut invoi cuaka ceva. Venetia cu toate acestea a persistat inideia ei i-a trimis un represintant care a stat obucata de vreme in Moldova, Emmanuele Girardo.Pacat ca s'au pierdut rapoartele lui! Signoria-i ras-punde, dar scrisorile lui au disparut pentru totdeauna.Secretariul a stat la noi o yard, o toamna o lama,aflandu-se aici §i in zilele teribile de Ia Valea-Alba,el vestecte cu bucurie cre0ina ca dupd naValireaturceasca Domnul s'a intors de Ia munte calare0eslobod de la un capat la altul al terii.

Girardo n'a mai stat insa multa vreme la noi, cis'a intors in Venetia. Alt sol n'a vcnit la Stefan casa-i poata arata nevoile lui. Cu toate acestea el afost silit sa MCA mai tarziu o ultima rugaminte, ci,singura data cand auzim de-a dreptul, nu prin cateva

§i

si

pi

pi

pi

Venetia 0 Rominii 135

cuvinte, dar pentru o intreaga expunere politica, pemarele Domn, este in cererea pe care a facut-o laVenetia soi.ul sau, unchiul sau, Joan Tamblac. Solulincepe ca in numele lui pentru ca pe incetul sa vor-beasca personal in numele stapanului, trecand cuvanthide pe buzele solului pe buzele Domnului; se arata ince imprejurari grele a ajuns, cum vecinii nu 1 -au

Eljutat asa precum ar fi putut sa o faca; se semna-leaza primejdia mare din partea Turcului de a pierdeChilia si Cetatea-Alba, se lamureste cum s'ar puteacuceri din nou Caffa restabili dominatia cresting inlocurile acelea. Dar, data, precum s'a facut la 1476,banii vor merge intaiit la regele Ungariei, atunci seva sfarsi cu Moldova lui. Iar, cand va pierde el Chi-lia si Cetatea-Alba, tot viitorul crestinitor se va sfarsipentru totdeauna in terile acelea.

Acesta e sfarsitul relatiilor politice ale lui Stefan-eel-Mare cu Venetienii. Au urmat insa alte relatii in-tre tare nc istra si Republica. In acele Diarii" alelui Marino Sanudo, in insemnarile zilnice ale lui, avemun sir de fapte privitoare la soliile pentru cumpa,r"

pe care le trimetea Domnul, la batranetii, acolo.Aceasta este a doua fasa a legaturilor lui cu Repu-blica: intaia fusese cea razboinica, aceasta de-a douae a Domnului linistit, pasnic, care i i impodobestecase, care-si imbogateste vesmintele din oeia ce cum-para de la bogata Republica. Avem chiar si numelei rangul solilor.Erau primiti cu multa bucurie, presintati dogelui;

vedeau Bucentarul, corabia aurita, impodobita cu stu-caturi, cu care se ducea dogele in calatoriile lui so-lemne, primblarea lui magnifica, pe laguna, ceremo-nia simbolica, a aruncarii inelului de logodnic in va-lurile Marii, ceremonii asa de stranii pentru dansii.

turi

ei

136 N. lorga

pline de alto poesie decat cea de-acasa, se intorceaufares indoiala cu alte idei, cu alte conceptii alteindrumari in mintea for simples. Cine tie ce anumedin faptele culturale ale Moldovei de mai tarziu, dinfaptele de arta nu va fi fost inspirat din vederea ma-relui i frumosului ores Italian in care pentru o clip&ii adusese soarta! S'au semnalat doar in cutare bisericabucovineana mani suptiri si plete aurite care amintescfaptura mesterilor venetieni din acest timp.

Si au mai venit alti soli de la noi, cand Stefan.batran, umbla dupes medici, luand pe at Hanului ta-tAresc, cautand altul la Nurnberg: el a trimes sa i seaduca unul din Venetia. Si a venit Mateiu din Murano,de la care avem o descriptie a Moldovei, doua." pa-gini admirabile, care se cetesc de doi-trei eruditi, desi ar trebui sa se ceteasca de toata lumea.

El arata ce tara." buna e Moldova, ce bogata, catesamanaturi se culeg in fiecare an, cu cata harnicie sicat de devreme se incepe lucrul, oe oameni de ispravastunt Iocuitorii si cum stau totde.auna gata pentrurazboiu, ce om bun e batranul Stefan, cate biruinte aavut, cat de putine au fost infrangerile lui, cum ii iu-peste tara intreaga, cum se infatiseazd mostenitorultronului, Bogdan, mai tarziu Bogdan eel Orb, ce cu-minte e, ca o fata mare. Simedicul ni-o spune,afost de fata la scene grozava cand. Stefan a chematpe boierii lui si a facut alegere cu sable care dintreurmasii lui trebue sa stApaneasca, pe care-1 vrea elca! urmas si a hotarat ca acei cart, impotriva vointeilui, ar sprijini pe altul, sa cacla supt lovitura calaului.El a vazut dreptatea aceasta expeditiva facuta cusange de oameni puternici pentru ca tara sa ramaiein liniste.

si

pi

pi

Venetia §i Rominii 137

IV.

Dupa aceasta a inceput alta era in legaturile noastrecu Venetia. La Dealu, unde se pastreaza ram4itelelui Mihai Viteazul, in cele cloud frumoase inscriptii,.de o parte si de alta a de intrare, literele nu suntgotice, ca in bisericile lui Stefan-eel-Mare, ci amin-tesc arta Rena§terii. Privind la acea pisanie, cat defrumpasa este, nu simtim acolo o influenta gotica altadecat cea care se putea transporta din Ardeal sauGalitia? Nu simtim in liniile frumoase ale ferestrelor§i stalpilor liniile palatelor venetiene? Si spun in trea-cat ea mUlte din aceste splendide sapaturi de de-asu-pra mormintelor din epoca lui Stefan-cl-Mare, care imi-tenzk brocardul in podoabele de pa pia-Era, sunt re-produse intr'o carte, scoasa cu bani austriaci, de unprofesor rutean de la Universitatea din Cernauti, Kozak,care scrie §i numele noastre cu ortografie slavona. Atatde zabavnici suntem, se pare, incat singura carte incare se infatiaza aspectul mormintelor stramoOorno§tri e facuta de un Rutean cu bani austrieci i ser-ve§te de la &in eapat la altul interese du§mane in-tereselor noastre: bogatul Stat romAnesc ro-mlineasca mandra n'au fost in stare sa dea o astfel decarte.

Dar dincoace e mult mai mull stilul venetian, al Re-nagerii. Linii rotunde, proportii armonioase: e vaditea Venetia a trecut pe acolo, ca 4i in sculpturile yes-,titelor u0 de la Snagov, acum la Museul din Bucure§ti,ca §i in lucrul de metal din unele odoare ale secolului

-al XVI-lea.

Cele d'intaiu tiparituri romaneti de la inceputul se-colului al XVI-lea, din epoca lui Neagoe Basarab§i, mai vechi decat atata, din epoca lui Mihnea-cel-Rau

u0i

si stiinta

138 N. lorga

si a 1w Radu-cel-Mare, ofera sp:endide litere, fron-tispicii admirabile, ca,e se impletesc in liniile celemai fine, cu un fel delicat de a introduce sterna teriiin mijlocul acestor li.nii. Cel care le lucra se chema Ma-carie si a ajuns Mitropoiit al Terii-RomAnesti; el f u-sese pe la -Cetinie, si invatase arta tipograficA laVenetia. Era si el deci in traditia marilor maiesjtriai ti:ografiEi pe cari i-am pomenit mai sus. Tiparulni-a venit as:fel din Venetia, precum, noua arta a sculp-turii de inscriptii tot din Venetia ni-a venit.

Sa nu uitam.nici gandul lui Alexandru Lapusneanul,care nu era numai cumplitul tiran al boierilor sai, de

aduce un me'ter de picture din Venetia peirrtrumarea lui ctitorie, manastirea Slatina.

Pe urmft, cip& trecere de catava vreme, ni-a trimesVenetia personalitati foarte interesante.

La not nu era hotarit tine din fiii unui Domn o saaiba tronul. Oricare din fii de Domn, in orice im-prejurare s'ar fi nascut, avea aceleasi drepturi. Tre-buia sa fie intAiu frumos, chipos, inalt, sprinten, vi-teaz, cuminte. Aceasta hotara. Si atuncii unii adeva-rati, altii mai putin, infatisand un semn pe mani inlipsa de zapise, cereau mostenirea. Une on o capataude la Constantinopol, alte on prin partide de boieriin tara. De la o bucatA de vreme, cate unul a deprinsdrumul in Europa: mergeau sa ceara sprijin diploma-tic in vremea cand Puterile europene incepusera saalba repTesintantii for la Constantinopol. Intainim pre-tendenti de ace.?tia prin Germania, prin Franta, printoate orasele italiene, prin Anglia, prin Danemarca,pretutindeni; multi simpli cersetori sau man sarlatani,altii persoane cu drepturi, atatia dintre dansii carisuferiau, de si eau in stare a face ceva pe lume. Ve-

a-F,i

si

Venetia gi Rominii 139

netia a cunoscut tipuri de acestea in numk mare:treceau pe aco.o, mai ales la intoarcere; cereal corAbiicare sä-i clued Ia Ragusa cativa galbeni ca sa maiaiba de drum. Senatul era foarte larg in privinta a-ceasta, nu ca magistratii or4elor germane, mai sA-race, cari tineau foarte bine socoteala de cal ce treceaupe la ei §i, daca veniau a doua oars, Ii aduceau a-minte. Se infatipu la Venetia scrisori de Ia regi apu-seni: de Ia regele Franciei, de la regele Angliei, scri-sori care faceau ca pretendental sd nu poatl fi refusat.A fost pe aici tin loan Bogdan §i fiul acestuia, afost pa, aid un Stefan Bogdan Sardul din Tara-Roma-neasca, inainta;;;u1 lui Mihai Viteazul, a fost Bogdan,fiul lui Iancu Sasul, eel care se plimba la varacu sanie de os caraia, pentru turburari de granita,Polonii au pus sl i se taie gatul Ia Liov.

A apkut insd intr'un timp in Venetia un om de Gstralucire rarer: cu niste ochi de o frumuseta deo-sebitti, bun orator, poet ittalian, &clan-land iinnuritre Dumnezeu. Povestia cum a fost tatal sau Domn inTara-RomAneascA, i era un Domn bun, cad i s'a 2isde toti Petra4cu cel Bun, cum a murit parintele §i cumfiul a ratkit printre straini, cum a fost in Caramania,in Damasc, duper ce stAtuse in Rodos, in atkea locuricunoscute de Venetieni pe firma, ajungand la con-Ointa drepturilor sale, CA e adevaratul motenitoral terii, a lasat totul a venit in Apus, cum a mersila regele Franciei §i a stat ani de zile la Curtea lui,fiind until dIntre cei mai iubiti tovar4i de zburdaciuuiai lui Henric al III-lea. Si acuma, Domti cretin, cesearepresintanti:or Cre4tinatAlii in Rasaiit mijlocirea pen-tru a ajunge din nou in Scaunul de Domnie.

Petru-Voda purta cercelul de our la ureche eraimbracat duper ultima mods trances& de pe la 1580.

Iasi1

0

cat

si,

si

si

'140 N. lorga

Cand trecca prin Canal Grande, iein3 din palatul CaPozzo, care poate exists §i acum, cu gondolierii caseisale, mAndri a due pe pletosul print frumos din RAsa-rit, de sigur ca multe fereVi se vor fi deschis intrecadrele de marmurA multe trecAtoare se vor fiin-dreptat pe margenea piatetei ca sd-I vada mai deeproape. Si din Venetia s'a dus la Ferrara §i in altelocalitAti, §i Republica a inceput sa se ingrijeasca, a-flAnd ca vin in ora4 pentru el fel de fel de Evrei,tiptil, pe intrarile de din dos, de §i ei nu erau insa, defapt, decat cAmatari. Insa Signoria se temea de alt-ceva: de spioni turci. Si intre cele doua visite alelui aice a ajuns Domn Petru Cercel, fAcut caseclomneVi in Targovi§te, turnat tunuri, din carese mai vede un fragment astazi la Arsenalul nostru,i-aIntemeiat o caste, desfawrat steagurile, a chematla dansul Francesi §i Italieni,*i au fost un timp destralueire, macar in ce prive.4te luxul, aoel doi ani deDomnie ai lui. Pe urma, scos din Scaun, a trecut in Ar-deal, a fost op:it de Unguri, a_seapat din inchisoare,coborand cu o scars de funie pe fereastA, a trecut dinUngaria in Imperiu, din Imperiu era sä treacA inFranta, dar, cum am spur, s'a intors in Venetia. farde aici a mers la Constantinopol, unde, de §1 platisein vederea unei Dompii npua, prin intrigile du§ma-nilor lui a fost osandit la moarte, chemat pe o co-rabic supt un pretext oarecare §i, corabia, dupa untainic obiceiu, s'a scufundat in mijlocul Bosforului, §i infelul acesta si -a gasit mormAntul Petru Cercel,un mormant simbolic pentru cariera lui: cum valuri defericire de nenorocire-i fusesera toata viata, valuride furtuna au trecut asupra rama§itilor sale neodih-nite, pentru ca apoi, din nou, seninul cerului sa se des-fapre de-asupra locului din adAncuri care cuprindea

§i

pi

si-ati -a

si-a

of

Venetia Rominii 14I

trupul printului zbuciumat care a lost fratele luiMihai Viteazul, doritor §i acesta de a -si cumpara marfade lux din Venetia.

Dupd aceasta Venetia n'a mai vazut astfel de ca-!Mori. In schimb insd, unii dintre ace4ti pTetendentiau legat relatii de famine cu nobilii venetieni. Soralui Bogdan Sasul a luat pe un Zane, dinteo familievenetian foarte bine cunoscutd pe vremea aceia;el insu§i era sa ieie in cAsatorie pe fata unui renegatvenetian din familia Cievatelli. Fata se afla intr'unpension de calugdrite, din pricinalor casAtoria nus'a facut, cu toate ca Iusid Cievatelli o doria §i Re-publica era gata sa feed o zestre fetei, dupd obiceiulindatinat la Venetia.

Mai interesanta a fost cdsdtoria Mariei, fata lui Pe-tru Schiopul, cu Polo Minio.

Langd Venetia este insula Murano, in care, odatk.se ridicau eateva mandstiri, disparute astazi. Printre-mandstirile de acolo era una de femei, numita San-Maffio, §i acolo locuia o femeie al edit nume de fa-milie era un frumos nume genoves, Adorno Vallarga,pe eand numele ei de aces& era MAriioara. A intratde tandra in manastire i n'a mai iept niciodata deaco!o. A fost inmormantatd, nici de mormantulei nu s'a 'ales nimic, supt §i fabricile ri-dicate de atunci. Sora Marioarei, Ecaterina, rams&ortodoxa, era mAritata dupd Alexandru-Vodd, care afacut biserica zisd apoi, dupd nepotul lui 'de fiu,Radu-Vodd, unde cloud mici morminte frumoasein partea din dreapta, amintesc pa copiii lui Alexan-dru-Voda i ai Ecaterinei. $i Ecaterina torespundea cusora ei Mdrioara, care ar fi dorit sa vie pe la noi,

§i

pi

sicladirCe

142 N. lorga

unde trimetea ca daruri oglinzi si o multime de lu-cruri, primind alte daruri, in schimb, blani, postavuriscumpe, bani. Ar fi vrut sa vie pe aici, dar sora eiii stria sa nu cumva sa incerce, caci wit foarte labanuiala catolicii, Francii, si na se cade ca ea samearga la o biserica si sora la alta. Dupes cc a cres-cut Mihnea, el era daraitorul. Cand a fost restabLitin Domnie, dupes izgonirea lui Petru Cercel, acesta atrimes si bani ca sa se sage o inscriptie de multamirela San-Maffio, inscriptie in care porneneste de stra-mosul lui, Corvinul. Piatra a dispay.rt, dar inscrirptia s'apastrat, si am tiparit-o si eu de mai multe oH. Inmanastirea aceasta din Venetia calugarita Marioara seruga pentru sora ei, pentru nepotul ei, penstru o altasora, Lucretia, pentru fetele Lucretiei, pentru gineriiei poate si pentru binele terii de unde-i venia atatamils i atata bine.

Peste putin insa Venetia se umple de o lume roma-neasca de care nu se mai vazuse: tarandu-se inainteatribunalelor, amenintandu-se cu otravirea, p wind asa-sini unii impotriva altora. Urat spectacol! Ce era? La1591, dupes turcirea lui Mihnea, nepotul sau, fuge Dom-nul Moldovei, Petru Schiopul, care avea un baiat detoed frumuseta, Stefan i-am tiparit portretul in maimulte locuri si ar merita sa fie tiparit si in colori. Illubia tatAl lui ca lumina ochilor si nu void sa patesceia ce patise Mihnea. Si atunci tatal si-a parasit tro-nul linistea batranetelor lui, a Llsat cerul suptcare era deprins sa traiasca, numai copilul sag rd-.male crestin. Ce frumoasa drama de familie! A statla Tulin, la Innsbruck, la Bozen, admirabil colt dinTirol, unde e inmorma.'ntat, in biserica Franciscanilor.Avea cu dansul in pribegie pe ginerele sau, Zotu Tin

§i

si

Venetia i Rominii 143

gat* care a cliidit manastirea Hlincea de langa Iasi.,si pe fata lui, Maria.

Erau acolo si altii din suita lui Petru-Voda tiitoa-rea lui, Maria Cerchesa, Gheorghe Hatmanul, nepo-tul Domnului, Maria CAmarAsioaia, cu fiii Ioan siAsian, popa Adam din Cipru, Stanciu Orbul, sot alAnei de Tarent, Grecul Sguromali Hrisoscol, Mitropo-litul Gheorghe MovilA, cari veniau pe apa Adigelui,Tudose Barbov'schi, cAlugar, invatatorul copilului Ste-fan-Voda, viitor Mitropolit si el. In August 1594 ZotuSpatarul chema in judecata la Signori di Nolte, pen-tru crimes, pe Maria, care furase din mostenire gal-beni venetieni §.i turcesti, pietre scumpe, blani de so-bol, vesminte si altele". Antonio Bruni, care fuseseagentul la Venetia al lui Petru, ii sili si feed depositdin suma de 9.000 de galbeni si din obiectele, in va-loare de alti 40.000, ce adunaserA. Arhiiepiscopul deFiladelfia, seful comunitAtii grecesti din Venetia, in-terveni si el.

Dar ginerele domnesc, care Meuse greseala de a seduce iarasi in Innsbruck, unde fu oprit, trimese, denevoie, la Venetia pie fratele sau Apostol, cu misiuneade a face &A se restituie averea oamenilor din Curtelalui Petru. Von Kiihbach, temnicerul ipocrit al raposa-tului, veni si el pentru aceasta insemnata afacere debath, ¢i agentul imperial insu¢i avea ordin sA-1 ajute.Dar haospl procedurii venet'ene"-I impledecti in silintilelui lacome. Gheorghe Hatmanul capiAta castig de causesla 16 Novembre.

Peste sese ani, in 1600, se relua procesul, in nu-mele orfanului Stefan, contra Doamnei Maria, care,in bisericuta de la San-Maffio, a Marioarei AdornoVallarga, se cununase (la 28 Novembre 1600), dupes

144 N. Iorga

moartea, in April 1599, a lui Zotu, inmormantat laSan-Giorgio dei Greci, cu nobilul venetian Polo Mi-nio. Dintre curtenii lui Petru-Vocla mai era la Vene-tia Asian, fiul Camdraplui, viitor boier muntean iconcurent la Domnie at lui Matei Basarab. 0 invoialdde impartire a lucrurilor se incheie la 14 Iunie, incasa Doamnei Maria, in contia di Sant'Antonino".La moartea lui Stefan in sfarit, urma la Venetia ju-decata cu Domnita pentru averea copilului, §i vesteanoii moteniri adusese venirea prin Italia a batranuluiCAma.ra §i a fiului sail mai mic, loan. Maria numiTeodor Stefan pe fiul ei cu noul sot.

Minio merse §i in Rdsdrit pentru a urmari in acesteparti depositele ramose de la socrul pe care nu-1 cu-noscuse niciodata: in 1605 el se intorcea din Constan-tinopol, unde suferise i intemnitare din partea cre-ditorilor lui Petru, cu ambasadorul extraordinar alRepublicei la Poartd. Multi ani dupd ce se incheie oinvoiald definitive cu ceilalti can pretindeau la avereacelor doi Domni moldoveni trecuti din viata 1, el erasa vie, tot pentru scopuri bane0i, i in Moldova.

Aid stdpania atunci Gapar Gratiani, care, trait §iintre Italieni, avea ajutatori din acest neam. De al-minterea, supt forma venetian, chiar, cultura Ita-liei datinile italiene erau cunoscute prin negustoriide vin de Malvasia §1 de coloniale veniti din Creta, su-pusd Republicei, grin ate un Albans cu totul schim-bat de influenta dominatorilor de atunci ai acesteicoaste a Mdrii Adriatice, ca Bartolomeo Bruti, Cd-mAra, Cdpitan de Lapupa, Postelnic al lui PetruSchiopul, pe and fratii sal, cu dragomanul Cristofor

i Hurmuzaki, XI, p. 498 i urm.

si

Venetia $i Rominii 145

in frunte, $11 nepotii erau in serviciul Signoriei, onca Bernardo Borisi, care, la inceputul veacului alXVII-lea, statea $i el in Sfatul Moldova. Fara a maivorbi de Ragusani represintand aceia$i civilisafie, cafratii Giovanni $i Pasquale de' Marini Po li, dintre caricel d'intaiu lua pe o nepoata a Doamnei muntene Eca-terina, on ca familia Lucari, bancheri in Silistra,$i pentru Tara- Romaneasca, ceia ce explica pentru ceunul din ei a putut introduce intr'o cronies a patrieisale pretioase luate de-a dreptul, despre celed'intAiu timpuri ale Terii-Romane$0.

In 1609, primdvara, Minio fu numit consilier al Gu-vernului Cefaloniei, $i Maria trebui intovar4eas-ed. La aceasta data ea era o femeie in vrasta, avando fats de toate erau patru: Patina, Zamfira, Isabela$i Ruxanda,maritata. cu Constantin de'Medici, Grec, dinacela$i cartier al Sfantului Antonin. Deci isi facetestamentul, hotarand sa fie inmormantata in bl-serica San-Maffio din Murano, in sicriul raposateiMarieta Perota, matna-sa" (t 1601), fara mare chel-tuiala o fatd de Domn, o urma$d a lui Mircea-cel-Batran!, sa se imparts celor patru fete lucruri dincasa, cingatori, haine, cams i, plapome si cearsa-furi, covoare; averea in bani vor imparti-o cei doi fiicu Minio, dintre cari unul se chema ,Stefan. Cate o cupsde argint vor avea executorii testamentari, ginerelepomenit mai sus $i socrul, ser Scipione, Intre darurilepioase" nu uita pe calugaritele

Dintre cele trei fete nemaritate, Patina ajunse sotialui Toma Filangini, Grec, cu tot numele sau italian.Fiind asupra na$terii, eali face, la randul ei, in casa

1 V. Analele Academiei Romdne, XVIII, p. 1 gi urm. Cf. tablade la Hurmuzaki,-Xl.

1 lorga, Studii documente, V, pp. 644-5.

Venetia 10

§tiri,

sa-1

grece4ti'''.

fi

146 N. Iorga

din confin di San-Moise", testamentul, in ziva de 11Maiu 1612, pomenind §1 pe maica-sa, si nu numai pe tata,Zotu Tigara 1. De si lasa fii, averea ei si a lui Fi-langini servi pentru intemeierea si sustinerea Colegiu-lui grecesc adaus pe Tanga solida frumoasa bise-rica a Sfantului Gheorghe, care adapostia rama,siteletatalui ei si careia-i fa."cu daruri si Matei Basarab2. As-tazi Colegiul, cu splendida-i sala, de adunare a comu-nitatii ortodoxe, e pustiu, de mult timp, ma intrebdata o intelegere intre Statul roman Eforia bi-sericii n'ar putea aduce transformarea lui ixitr'un asilpentru tinerii din amandoua natiile cari vin la Venetiaspre a face in acest admirabil media studii de arta.

La 1617, apoi in 1619 Maria hind poate moarta,Minio venia, cum s'a spus, in Moldova, gi, la in-toarcere, el propunea Republicei sa aduca de la not os-tasi cai s. In ultima calatorie, Guvernul venetian iidaduse ca tovaras pe un jeune de langues, un ucenicin studiul limbilor orientale, Giovanni-Battista Navon4.Numai in Mai,u 1620 el parasia Gaspar-Vodaregreta dulcea lui. societate §i sfaturile intelepte5".In raportul sau final, el lauda vitejia celor 10.000 decalareti arcasi" ai Moldovei, platiti numai cu scu-tirea de bir, dar deplangea faptul ea. Turcii rod a-ceasta Cara nenorocita"6.

Ceva mai tarzfu, Vasile Lupu fagadui pe fiica lui

Hurmuzaki, XI, pp. 718 -9.2 Insemnare in registrele bisericii, de unde tipAresc in Memo-

riile Academiei" foaia de zestre, din 23 Decembre 1587, aDoamnei Maria.

8 Hurmuzaki, IV pp. 368-9; p. 376, no. ccccviii.Ibid., p. 379 gi urm., no. ccccxlit.

5 Ibid., p. 386, n-o. ccccxxiii.Ibid., p. 391.

Iasii,

si

'

gi

gign

gi

gi

'

°


mai mica, Ruxanda, dragomanului Grillo; se mersepans la logodna, pastram scrisori de-ale lui Vasile-Voda catre cuscrul" sau, dar gandul serios de aface si nunta pare sa nu-1 fi avut niciodata acest mas-ter in utilisarea oamenilor t.

Apoi nu mai cunoastem nimic decal cumparaturidin Venetia care n'au lasat urme 'An& la data so-sirii aici a tanarului Constantin Cantacuzino, fiul bo-gatului si influentului Postelnic, pe care tocmai '11 in-laturase streangul calailor trimesi de Grigore-VodAGhica, care, in Septembre 1665, din adapostul sau laBudowitz, in Boemia, se oferise Republicei ca ajutatorpolitic in Orient 2. Ghica trecu la Constantinopol pealts cale, dar Doamna lui, Maria Sturza, fu ridicatadin Venetia de fratele ei, cu care visit& Arsenalulin tovarasia caruia fu dusts apoi, pe tin brigantin, laSpalato, posesiune venetiana, flind gazduiti in PalatulGuvernului 3.

Viitorul Stolnic Cantacuzino era in Venetia la 19Februar 1667, pe o zi frumoasa i linistita", cora-bia sa, Madonna del Rosario sau Corona Aurea, oprin-du-se in liman". Dupti cateva zile de sedere, el plea-

spre Padova, condus si de advocatul Raul Santo-nin, cu fratele, Gian-Antonio. Gazduit la canonicul dela S. Antonio, Alvise Florio, apoi la jupaneasa Vir-ghinia Romana", el lud lectii de la Antonio dall' Ac-qua, ,,Academical ", invatand, zice insusi, cu toatAa mea mica putere omeneasca, a carui Dumnezeumilostiv mild fie cu toti ai nostri, cu mine", iar a-poi de la Albania Albanez", profesor de logics, de

' Ibid., IV, passim.2 Ibid., VIII, p. 230, no. ccmciti. Cf. §i p. 244, no. cccxxxvi.;

pp. 247-9, 261.8 Cronica lui Constantin Cdpitanul, ed. lorga, p. 175, nota 2.

0

i

ca

§i

148 N. lorga

filosofie fisicA, panA cc, in sfarsit, matematica-1fu predata de Iuminatul Bonvici". In Julie 1669, ellua prin Venetia calea spre Viena. Insemnarile lui destudent cuprind si stiri despre palatul Venetii, casace Sade printipul cu alalti marl", despre provli-mele" scrise in podina casei" 1.

Nepotul, botezat de dansul, at Stolnicului, fiul su-rorii lui, Stanca, Brancoveanul, de si ocrotitor al ti.-

parului in toate I mbile Rasaritului, patron de scollsi mare iubitor de arta, n'avu cu Venetia, de unde-iveni secretarul Del Chiaro, autorul acelor Revolutii.ale Valahiei", asa de bogate in stiri noua sigure

unde trimetea el insusi tineri ca sa invete picturasi sculptura ceia ce se si vede bine din monumen-tele stralucite ale Domniei sale, n'avu, deci, cu Ve-netia decal legaturi de afaceri. Am vorbit si mai sus.de agentul sau aici, Nicolae Caragiani, la care veniaune on si Mano Apostolu, trimesul pentru cumpara-turf al lui Voth" 2. Prin agentii lui venetieni legs Con-stantin-Vocla acele lega.'turi cu Ascanio Giustiniani, unviitor bail, pe care le face stiute o scrisoare a aces-tuia din 1703 Mai tarziu, Marica, vaduva Dommiluimartir, incerca, prin trimesul ei, Gheorghe din Trape-zunt, indelungate staruinti ca sa poata scoate de laZecca Venetiei, cu toata interdictia Sultanului, sumelefoarte insemnate peste 200.000 de galbeni pe care

lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucure0, p. t§i urm. El a scris gi o lista de dogi pans la 1669.

2 Cumparaturi facea aid, cum am spus, §i Mihai Viteazul (v..Hurmuzaki, VIII, p. 203, no. ccxcvn) : colon pentru biserici, zahar,masline, cofeturi (confetti), pahare, postavuri de toate colorile,catifea §i aclaz, o piele de leopard", ese sabii turce0i patruipiei pentru tecile sabiilor.

8 Ibid., IX, p. 402, no. DXLIV,

§i

§i

§i§i

§i

Venetia Si Rominii 149

sotul ei, in curs de multi ani, le depusese acolo 1. Elefurs pastrate pentru nepotul de fiu, minor, al ra.-posatului Constantin.

*

Si relatiile se opresc aid. Venetia decade, iar te-rile noastre sant tot mai mult prinse in lumea tur-ceased, de care atarnau. Nici calatori, nici pretendentii mazili. Chiar fiul lui Alexandru Mavrocordat, care

luase in 'Padova diploma de medic, Nicolae-VodA,cel d'intaiu Fanariot, n'avu niciun fel de legaturi cupolitica, arta sau negotul Venetiei.

Dar Inca supt Fanarioti, in vremea Mavrocorda-tilor, Tara-Romaneasca iii avea, §i in. nutria's destulde mare, bursierii", probabil pentru arta, cum spunedel Chiaro, secretarul brancovenesc, a se aflau acoloInca supt bogatul Domn muntean Q.

Numai paste un veac §i jumatate, dupa studiile Ar-idelenilor de Ia 1848, Iosif Hodo§, Papiu Ilarian, IaPadova, erau sa ne apropie, de la C. Esarcu, patrio-ticul diletant istoric, pans azi, silintile de a §ti maimult despre trecutul nostru multamita tesaurului deinformatie universals pe care Venetia modern& ilpastreaza ca pe una din cele mai scumpe moVeniriale ei.

Ibid., p. 544 si urm.Tot asa Muse gi Comisul GheorgheCastriotul.

2 Genealogia Cantacuzinilor.

lui:

1

. .

gi

' >tiv+.1. t P4-1,

fi

C. )

_;

IMPRESIILE UNUI ADOLESCENTacum treizeci §i vase de ani (1890)

M'am trezit tocmai and trenul intra la Venetia.Era frig, una din acele 'leen ale terilor calde, carefac sa-ti tremure carnea pe tine, eufundandu-te desus pans jos intr'o baie de aier umed inghetiat.Jos, la garA, gondolele ateptau: unele pornisera acum

pe luciul marii, abia zbarcit de adierea vantului desarA, ele pareau n4te stele fugare intr'un cer intu.necat. Un miros deosebit, mirosul salciu al valurilor,venia pand la mine, §i pe lang.1 dansul, tin alt mi-ros, de muced, de invechit, de putred, mirosul Vene-tiei, al palatelor mancate de lepra neagra a veacurilor.

Una gondola, una gondola!Nu e in patois; in acea limbd specials a Venetienilor,

cu vocalele muiete, vorbele trunchiate, accentul canta.-tor, e italiana, aproape cea clasica. Acel* striga,pe deosebite inaltinii, din gatlejuri deosebite, din luntrideosebite.

Una gondola, una gondola!Ne coboram intr'una, cea mai putin manjita de glod,

cea mai lucitoare. Luntrawl trece pe dinaintea noas-

si

si

152 N. lorga

tra, pe perinele de piele ale gondolei, pentru a seaaeza in picioare catre coact& pe partea carligatkica un pinten, cu care se mantuie luntrea, 0 pornim.E o lunecare Una, nesimtita aproape, fard spumy devaluri, fara hurducaturi; abia o mica legdnare indreapta si in stanga, care to face sa visezi mola-tec 0 dulce. In tacerea noptii, lamurit si ritmat ra-suna fleosaitul valului manat de Lopata. Ma intorcinapoi la vuiet: la lumina lunii pline, gondolierul, unom de vre-o treizeci de ani, cu barba rasa, manecilecameaii suflecate pe brate de statuie greckeasca, cupalaria moale caracteristica, poarta masinal ai pier-dut lopata prinsa de luntre. Si neobisnuit ai adormi-tor rasuna la ureche zgomotul valurilor batute deLopata.

La dreapta si la stanga urieai marl negri, cu zidu-rile parlite de timp, cu fereati oblonite, se inalta caniste stafii in penumbra noptii luminate de luna. Apecanalelor e verzie-surd, cu paie 0 suroele plutind,cu miros neplacut de vechiu ; sunt palatele, I j5a!azzi.Toata lumea cede aid in palate, pans si calicii, o pa-trime aproape. Si, noaptea, vazute din gondola inintunerec, cu fatadele for cenuaii, cu obloanele trase,ti se pare ca mergi inteun targ ingropat, pe un si-criu de luntre in doliu, cu o umbra de gondolier lacanna. Fara de voie in aceasta liniste de groapa., inaceasta intunecime de mormant, taiatit numai de lu-mina fanarelor rani de pe fatade, ti se trezeste inminte vechea Venetie, aristocratica regina a Adriati-cei, cu mandrii ei stapani, cu palatele stralucitoare debogatiile Fasaritului, cu apa aprinsa de lucirea feli-narelor de la gondole.

Gondola se opreate inaintea unui palat, iar un pa-

Venetia: un palat.

Des nzn dupi o fotografie de d-ra Elena Bralesetc-

Impresille unui adolescent 153

Lat. Aceiasi pa.reti negri, acelasi front oblonit, ace-iasi pace. E otelul: gondolierul ne da in primirea por-tarului galonat ca un general, si, peste cateva clipe,apa incepe s& sune iar supt loviturile vaslei, si lun-.trea se pierde in intunerec, supt arcele de piatr& nea-gra ale podului.

Aici coloarea locals inceteazA; ()data trecuta poartaveche a palatului, cu leii venetieni sapati pe fronton,intalnesti acelasi lux, aceleasi mobile, aceleasi chipuride chelneri cu cararea la mijloc, mustete rase si frac.De aceia, am rasuflat de multamire, cand, a doua zi,am lasat engleso-nemtimea dfh otel, cu chelneri cutot, pentru a lua la colindat ingustele strade ale ora-sului.

Fiindca Venetienii nu tunbla numai pe carligatele forgondole pentru a-si cata de afaceri: cei ce au putinddragoste pentru valurile Adriaticei si mai multa pen-tru punga lor, pot porni pe cele 150 de calli",care strabat, parte insula de capetenie, la citta",parte nenumAratele ostroave, care, de la Lido la Mu-rano, presara cu verdeata cu oenusiul intimecat atmonumentelor intinderea verzie a marii. Sunt nistestrade foarte curioase acestea, pentru eel deprins cuulitile noastre cat se poate de largi despartite intrei, trotuarele i mijiocul stradei. La Venetia a-ceastA impartire ar fi de prisos: nime nu umblA cutrasura, fiindca nu exist& niciuna singura. Din toatetargurile din lume, orasul dogilor numai n'are bir-jari, ceia ce nu-i tocmai suparator.

Intre palatele cu cate cinci sase randuri, man-cate de apa si de vreme, cu feresti mici, rare sineregulate, strada serpuieste une on cu formele celemai felurite, furisandu-se pare-cA, printre ziduri. Lu-

gi

pi

pi

154 N. lorga

mina patrunde abia prin cele mai mici dintre ele: ca-sele sunt umede gi margave, un miros groaznic, in-descriptibil gi fara nume, de carnati fripti, fructe stri-cate gi branzeturi vechi te strange de gat, te inabuga.Din be in be strada inceteaza pentru a face loc pun-tii. $i puntea nu pornegte pe acelagi plan, totdeaunae rotunda gi cere nigte mugchi puternici la pioioarepentru a-i putea urea treptele de granit. Madone gtstatui: la un colt de ulita, langa o dughiana de pa-ruchiere" on in umbra unui portic vechiu cu leulinaripat la mijloc, Maica Doinnului italieneasca e gra-madita la stramtoare, Intr'un coltigor, cu fata-i delemn boit, cu panza horbotata, in care e osaindita,sa doarma. Un fanarag on facile lumineaza mica scor-bura de piatra, acoperita cu sticIA: din cand in andun Italian batran, unul din acei oribili mognegi aJVenetiei, cu barbia in chip de galogv spetele garbove,fata rasa gi ochii sangerati, trece in hainele-i sor-dide, facandu-gi truce. Statuile se intrec ele la nu-mar cu chipurile Maicei lui Hristos. De-odata, pe ne-agteptate la o raspantie, dai cu ochii de un domncorect, de marmora on de bronz, imbracat in sur-tuc cu pulpana, on cu peruca gi haina din al XVIII-veac, care, 1piedestalul o spune, se chiarna Goldoni,Tommaseo, Garibaldi, Manin on alt apostol al re-nagterii italiene. Si de-asupra tuturor, palate pre-facute in dughene, strade in care oamenii de toatamana se cotesc gi se inabuge, statui, se ridica, susde tot, vre-o chiesa"antica. de prin veacul al XVI-lea,cu un popor intreg de sfinti de piatra., increinenitiin posturile for consacrate, parand ca pomenegte petoti mortii cari ei °data se impartagiau de soareleVenetiei §i valurile Adriaticei cari dorm acute de

si

sisl

Impresiile unui adolescent 155

veacuri in umbra altarelor, Intre stalpi, supt lespezilede marmura de Istria on de Carrara, supt pietrele deporfir rosu. Canalele taie acest complex incurcat destrade cu dunga for verde, 'Atka de negrul lustruital gondolelor. 'Le simti de departe, nu cu ochii, ci cuauzul : mai e poate o Rita de pasi de facut OM sadai de stalpii de lemn, ce hota'resc uscatul de apa,cand, cu o bunavointa foarte neplacuta pentru tine,un stol de gondolieri tabardsc asupra-ti, cu un tonpe care it cred poate iresistibil:

Una gondola, gondola, signore.

Si pas de zi ba, sä-i auzi in urmd...Oamenii strica. aceasta. Ora a minunilor. Nicairi poate

Meridionalul nu se arata mai lacom de bani si maifArd demnitate deck acoleal.Gliizii sunt de o neru.sinare Fara saman, si cei mai accesibili pentru clan-sii sunt Englesii, usor de recunoscut prin statura lor,prin pAlariile barbatesti ale femeilor, prin nalipsitu/calauz, in pinza rode imbracat. Nu-i piata, nu-i mo-,nument, inaintea c,a.'ruia ia nu fii expus a intalni tutdomn cu sapcd albastrA, une ori, alts data cu ci-lindru si haine negre, care, cu glas insinuant, Iti cantorpe toate limbile:

Una lira per vedere it palazzo ducale, de pilda,sau la chiesa di San Marco". Refusi, ai vazut poateodatA. Individul se crede jignit, poate nu-I crezi siigur, socoti ca are sa te insele. Rapede te apuca desurtuc, si din buzunar ii iese cu o rapeziciune fe-

i Actuala Venetie nu mai cunoa-§te de mult aceste neajunsuri.In general popolanul venetian e unul din tipurile cele mai oneste,mai discrete *i mai simpaiice (1926).

156 N. lorga

nomenalA un pachetel de atestate: e ghid patentat,cutare, cutare a fost cu dansul, e sigur. $i, dacA-1 ras-pingi gi atuncea cu un,,non bisogna", it auzi in ur-ma mormaind, indignat de putina to politeta pen-tru el:

Eccolo, non bisogna...

,Si tovarAgii lui in gapci gi palArii inalte it intova-rAgesc in mormaiala, privindu-te cu despret printre ro-tocoalele de f um ale lulelelor de teracota. Si aceasta setraduce:

Ce idiot !

La biserici alts comedie. Nicairi aproape nu gasegtideschisa poarta de lemn sapata a bisericii. Portarule acasd, doarme, on se face ca n'aude pentru a daprilej ,,ragazzilor" sä intervie. Acegtia stau cu droaiala poarta, nespalati, margavi, cu manile ude, gi hai-nele rupte, privindu-te cu ochii for man de catifea 1.

$i de-odatd, cum iti vad ghidul rogu, on to and su-nand aleargA, cu totii, batandu-se, stalcindu-se de tabacgig:

V olete veder L chiesu, signor, molto bella ; state...

Bat in uga, tipA, se imping, urla, iti manjesc hat-nele, pAnd ce portarul, un bateau pleguv gi puturos,on vre-un portar modern, gros gi vegnic Win de su-flet, care gtie gi frantuzegte, iti deschide. 5i atunci, ag-teptand bacgigul il soldino, toate gapcutele se lascila pdmAnt, umilit gi !acorn. 0 bacgiigurile, bisericile,ghizii gi Venetia!

' Si aid neplAcerile au disparut. Pe alocurea se percepe o mo-desta taxa (1926).

lmpresiile until adolescent 157

Si baqiqurile nu se mantuie aici. Intrat in bisericA,trebuie sa plate0i cite un bicchiere" portarului,care-ti deschide, sacristanului, care-ti nume0e pictu-rile, tuturor celor ce to -au ajutat cu tin cuvant, tutgest mdcar, cari ti-au ie0t in tale s'au dat lute°parte.

E o adevaratd boat& cronica a unui targ unde suntdestui calici: baci$omania. Dese on nedumerit, ne-0iind dnes domnul gentil bine imbracat care ti-a ara-tat drumul cu un zimbet fin pe buze, a0eapta bac.0§ onba, to temi on sa-1 jicne§ti, on cu a0eptarea.Un singur om mi-a refusat soldinul, acesta dupesce ma dusese vre-o ju,matate de teas de la San Se-bastiano la Academia delte A.rti: avea o palariernoale,unsa, pantaloni blusa albastrd, peticite la coate§i genunchi, ciubote sparte. Era un lucrator.

Am stat cu gura cdscata, negiind daces nu cum-vai-am dat prea putin. Merita sa fie canonisat! La A-cademia Frumoaselor Arte, sta. scris anume in patrulimbi sa nu se deie nimic impiegatilor, §i portarul,caruia nu-i dadusem bicchierele- confor4m regula-mentului, mi-a aruncat o cautaturdl... Dese on la mo-numente, in palate, Ii se presinta vre-un catalog,vre-o fotografie: nu cat 's'o plate01 §i intrebi.Sergentul, imbracat in verde, cu o livrea splendid&§i o cautaturd de doge, iti rdspunde razand: Qu-anto lo volete",

Dai 30-40 de bani, i intors acask observi coperta:in slove marl sta. scris: gratuitamente".

Nicairi personalul inferior al Museului nu mai prime§te asemenea recompense, ti e deosebit de indatoriter (126).

§i

sa.-1

§tii

at

ai

Iasist

al

158 N. lorga

Cu gondole:e mai ran: jumatatile de ceas se platesccat ceasurile, acestea ca zece minute.

Maxima admisa e : ceasul inceput se plate§te in-treg: unul, Ferdinando, un om in floarea varstei,.cu un gat ca de taur §i ni§te mustati cat ale re-gelui Italiei, imi cerea tariful unui ceas, pentru ca matrecuse de la Santa Maria della Salute la San Gior-gio Maggiore, nici base minute!

M'am rasbunat tinandu-I un ceas... Sara, tariful spune1 lira §i 30 pentru ceasul d'intaiu, 60 pentru celeurmatoare, in ora?, Lido cuprins in acesta. Tottqin'am gAsit nicairi gondolierul care sa se tie de slovatiparita: jandarmii dau din umeri, §i ei §tiu obiceiul.Plate0i 20 de bani mai mult pe ceas, la plata, gon-dolierul iti mai iea o lira, spuind ca ai trecut cinci minute in alt ceas, §i, apoi, scorandu-§i palaria moale §iplecand capul:

Difficile di andare... Un bicchiere... Sonoandato bene.

$i to treze5ti, ca-i dai bac§i§, pentru ca te-a fu-1

rat ca in codru.Dna, plictisit acuma de atatia sfinti in haine

albastre, de atatea fecioare, intune-cate, porne§ti supt arcadele Palatelor Procuratorilor,unde se aduna dughenile cele mai alese §i mai bo-gate, sau pe oricare alta cale ingradita cu vitrine,dai de alte neajunsuri. mosaicurile for-.meaza industria de capetenie a Venetiei. La trei-patrumagazine trebuie sa gase§ti unul la fereasta caruia stra-lucqte sticla §i iar sticla, cu sute mii de modifi-cari, supt chipuri fara de numar de felurite.

Salbe de perle venetiene, panere vepice de verrebumbi de man§ete broke de sticla, on gon-

ro--vii 4i

Sticrariile

si

0i,

.balai ai

Si

al

file", ai


,dole de argint bronz, cu ni§te vaslasi WO in co-Lorne curcubeului, fac un amestec fara nume de conture§i de colori.

Fiecare lucru cu pretul Fang& dansul, pe un pa-trat de hartiuta alba. Negustorul, totdeauna politicos

mai totdeauna cu un abdomen din celemai desvol-tate, pandeste in umbra u§ii sculptate pe forestie-rele" naiv, care se lass prins in capcana flaconase-lor cate opt la franc, a bumbilor de mawth.' coloratisi a bro§elor de argint. Te opre0i putin sa vezi,fara gand macar sa cumperi din tarcata marfa a ne-goziantelui". De-odata negustorul burduhos iti ieseinainte cu un zambet ca mierea de dulce, pe fata-igroasa parlita, §i cu un ton de stentor:

V olete veder la fabrrica ?daca refusi, el crede de datoria lui sa to

intovAra§asca vre-o cativa pa4i Inca, [Ana dai de unalt magasin de sticlarii gondole de argint lucratein d jour §i de un alt negustor care-ti ofera sa vezila fabrica.

Vederea expositiei de obiecte de la fabricci e ia-ra0 un izvor de ca.3tig pentru painjenii venetieni. Demulte on strAinul e dus in aceste curse sticloasede_catre ghid, care, dupa ce ai vazut San Marco on Pa-lazzo ducale, iti da ideia de a visita cutare on cutarefabrica, cea de mosaice, cea de stela, cea de dantele

merletti subventionata de regina, etc., etc. 0-data intrat, trebuie sa cumperi, daca nu din porta.'pentru cele vazute, care sunt, ce-i dreptul, splendide,din condescendenta pentru domnul bine pus, care zam-bind te-a dus din sali in sail, deschizAnd vitrine, de-ranjand lucrAtori, desfacand condice, pentru ca sa-tiarate ca are clienti 4i in salbateca to

si

si

si

tar&

sf

160 N. lorga

Daca ai admira numai, Vara sa deslegi baierelepungii, negustorul e in stare sa to poarte o zi in-treaga, suind sari §i trecand praguri, fiindca soco-tia el poate vrei sd cumperi altceva. 0 singuradata am scapat de cumparatura, la fabrica de dan-tele a cavalerului Jesurum, dar sa fi vizut ce mutra,facea frantusca cu dantelele §i uvrierele cu ochii ne-gri §i fata parlita. orfane toate, spunea stapana,careradeau cu ochii, tesand in umbra aristocraticelor odaiale palatului... Dese on crezi c'ai mantuit cu baqi-surile, cand iti iese inainte portarul care ti-a tinut ha-tul on lucratorii cari ti-au scris numele pe o boambade stela, cu sticla topita, §-i toti se uita numai, daro cautatura...

i ca prin vis yid o Venetie care n'ar avea nicighizi, nici ragazzi", nici sticlari, nici Englesi. Fiind-ca Italia pare ca nu-i astazi deck o mare ospitai-rie artistica. §i antica pentru flegmaticii locuitori ai'Marii Britanii. Ii Intalne§ti pretutindeni, la otel, pestradele inguste, in negrele gondole, la picioarele sta-tuilor, pe platforma turnurilor: corecti, cu mustatilerase, cu baedecker" in mans, tinand la brat, ve§nic labrat, pe iubita for jumatate, papu0 cu ochii de sticla,obrazul de trandafir §i dintii de cal. Reci §i masurati,mormaind neintelese exclamatii in saltatoarea for lim-bo, alte on in frantuze§te.

Am vazut pe un insular cu o statura de grenadir,intreband pe mistress a lui, care-i venia la urechi, in-tr'o frantuzeasca oribila:

Nous prenclrons une gondole. N'est-ce pas,ma petits?

Petite" ar fi slujit la not in jandarmii &AM.La toate bisericile, in toate palatele, trebuie sa


cauti... Englesul. Niciodata singur: totdeauna cu unregiment de misse, mistresse gi babe.

Unii sunt groaznici, batrani, schilozi, pe pragul mor-lii; in be sa -Si caute de suflet, colinda lumea. Fiecarepopor are o ramura de activitate omeneasca pentrucare-i facut anume; Englesul e traveller, calator, Jido-vul ratacitor al lumii moderne, gi aceasta de bun&voie. Si ..sa nu credeti ca in ochii acegtia de cristal serasfrange estetic aceasta lume de sculpturi gi zugra-veli. Drept dovada, pictura englesa contemporana gichiar aga de cantatul John Ruskin a caruia descrierea Venetiei infloregte la vitrinele tuturor librarilor Ve-netiei alaturea cu acvarelele cate 10 franci una. Fran-cesul visiteaza pentru ca sa ridiculiseze, Neamtul pen-tru ca sa face eruditie, Englesul e puritan gi in aid-torie: el are rigiditatea gi rabdarea cregtinului care -siindeplinegte o datorie. Ar crede ca cerul se prabugegteasupra-i gi cugetul 1-ar mustra ve ?nic, data ar uita sacontroleze unul macar din monumentele trecute pefoile cu slove mid ale calugarului.

0 calatorie englesa e o constatare a spuselor ne-norocitului Baedecker englesesc. Une on cartea ii punela grele incercari, pe sarmanii insulari:. alaturea cucutare tablou de maiestru, sta scris: very splendid".Am Ntazut Englesi oprindu-se la aceasta mentiune, ce-rand un scaun gi pierzandu-se in extas ceasuri intregiinaintea panzei, fare ca aceasta sa li produce cea maimica placere estetica. Din potriva, ochii somnorogi, fatatrasa, nasul plecat in jog aratau ca bietul om seplictisegte ingrozitor inaintea acestui amalgam de boiele,dar ceia ce mangaie e O. gi el la randul lui si -a fd-cut datoria ca gi multe alte mii de compatrioti de-aisai. Cei mai congtiinciogi scot note. Un ras homericVenetia. 11

162 N. lorga

m'a prins la Scuola di San Rocco", splendid& colec-tie de tablouri urie§e ale lui Tintoretto, cand inainrtea unei panze in care Hristos statea pierdut intr'olumina" galbuie,rastignirea, mi se pare,trei Englese,pe trei scaune, cu trei ghiduri, mi se aratara fantas-tic de stupid, privind capodopera pictorului spu-nea catalogul), cea din mijloc o balercuta de femeiede vre-o patruzeci de ani, rode umflata la fat&scotea note pe un carnet enorm de piele. Oarecarem4cari fudule la venirea noastra o mica mutra dedespret pentru ace 0i profani, cari n'ar fi putut scoatenote ca dansa, aratau in deajuns Ca vecina era ofemeie superioara, o authoress poate. La dreaptala stanga, talhari ai acestui Hristos in fuse cu oche-lari, doub. Englesoaice mai batrane, garbove §i zharcitenastrupic, i. i treceau vremea admirand, adeca puind

scotand alternativ ochelarit fumurii.Era splendidsarmana arta §i biata Venetie! Engle-

sii au gasit mijlocul sa strice efeetul minunilor esteticedupa moarte: in San-Giovanni e Paolo, alature cu

stralucitele morminte ale dogilor, culcati in sarcofagiide marmora de Istria, pe paretii bisericilor, o cutie depiatra fara podoabe, pierduta intre stapanii Venetiei:e un baron engles .Windsor, mort la 1754. Trebuie safi fost eel d'intaiu turist acest intrus in biserica do-gilor !

Si la otel iar Englesi, amestecati cu alti represen-tanti ai spiritului de calatorie, Germanii. Englesii i Ger-mani, iata toti Un biet Frances venit cu clouddoamne luat o masa la o parte, de la znasaaceia ascunsa intr'un colt accente mai omene*ti yin saturbure concertul de aoh! sehr schon" al vecinilor

(asa

si

si

sisi

si

turistii.si-a si

sf

sf

lmpresiile unul adolescent 163

miei cari-si impartasese impresiile artistice supt ochii,chelnerilor in frac negru si cravata alba.

De toata mana, de toate felurile, din toate partile: unEngles batran intaiu, oribil de batran, cu parulben, ochii rosii, spetele coscovite, un Tithon aproapede prefacerea in greier. Si to prinde mila, cand, la sfar-§itul mesei, it vezi iesind pe up din spre °dal, labrat purtand un amestee de carnuri moarte, de-asu-pra carora se inalta un cap tremurator: e femeia lui,paralitica. 0 miss cu parul alb cu talia de grenadirinchide calea. Alaturea, alte tipuri caricaturale: omiss rosie ca marul, care viseaza cu buzele deschiseca pentru vesnic aoh, un domn batran care-0 sufla na-sul intr'un flacon, o Englesoaica useata ca un vreasc,langa barbatu-sau, care ar putea simbolisa le boeufgrits ". Si din aceste guri rosii, cu dinti enormi, Aoh"caracteristic se tidied din timp in time si pare capluteste colosal de-asupra farfuriilor cu naramze au-rite.

Uf, Englesii!

Si

II.

totusi, cu toti Englesii, ghizii si ragazzii" y easa de frumos, in taina -i intunecata de veacuri, targulpalatelor de granit si al leilor inaripati, erAiasa deodinioara a Marii Adriatice, ocrotita lui San Marco!

Nicairi in lume poate nu se gramAdese ata tea pa-late, si ramasitele unei societati disparute nu suntmai imbielsugate: e o neeropola intim& Venetia, mor-mantul de piatra al republicii apuse, groapa dogilorimbracati in catifea, cu bereta de fir, tuguiata, la cea-fa. Gondolele in haina for neagra, cu odaia cernita inmijloc par niste sicrie plutitoare pe valurile verzi si,

gal,

164 N. lorga

ciocli ai frumoasei moarte, jandarmii cu tricoarne negre pazesc corecti ..i nem4cati, la colturile stradeloraleielor, cimitirului. 0 treime din locuitorii actuali tra-iesc ca parasitii pe trupul cetatii stinse: unul iti vinde:fotografii i vederi ale bisericilor i palatelor, altul ghi-duri pentru oral, un al treilea iti deschide zambindportile captu§ite cu fier ale monumentelor. Ca MK maiales pAstreaza in expresia fetei ceva din dogii muietiin fir i matAsuri, din senatorii cu pourpointe de cati-fea; acela§i nas evreiesc, indoit de mijloc, ascutit .iplecat ra varf, aceia0 ochi banuitori §i mandri, carise observa in vechile cadre de pe paretii vechii re-;,edinti a dogilor, §. i adesea pe strade, vanzand buchete,vezi profilul fin Si parul Man al Venetiei lui Tinto-retto on Veronese. Saptamani intregi poti sa-ti trecivremea, colindand din biserica in biserica: cea maimica dintre dansele trebuie sa aiba lucruri care, aiu-rea, ar face reputatia unui ora§. §i care aici, ca pre-tutindeni in Italia, tree nebagate in sama. Toate dinveacul al XVI-lea, toate au frontonul cenuOu, lespezilemancate de vreme 71 sfintii sculptati, ascuni in scor-burile de piatrd roasa. De veacuri nicio biserica nu s'a,zidit in acest oral-necropola, rii nu numai o biserica,dar mai ca mi-ar veni a crede ca nicio casA. Vene-tia dogilor a incremenit i singura vremea a zvarlitde-asupra cadavrului de piatra zabranicul ei de ve-chime: oamenii n'au schimbat nimica.

Si aceasta to scute§te de priveli§tea caraghioasa a.vre-unei case moderne, cu arhitectura algebrica, de-tunand cu ferqtile numarate in acest amestec destalpi de porfir, colonete de piatra i cupole rotun-de care se chiama Venetia.

Pornqte inieo dimineata frumoasa, cind cerul pare


gun ochiu mare albastru, care rade, Si soarele aprinderaze pe vestele de panza ale lucratorilor fustelerosii ale Venetienilor, pe piata lui San-Marco. E ne-asamanat: in fata, Marea presarata de gondole negre,vapoare si corabii cu mil de ate de painjen pe aripilefor de panza. In mijloc, un patrat de zidiri vechi siinegrite, care fac din plata un fel de curte interioara:-de o parte si de .alta pro curatiile, in fata biserica Stan-tului Marc si parte din palazzo ducale", resedintadogilor. Lastt stalpii de granit al palatelor si cariati-dele cu lungi barbe care-1 sprijina si, daca se poatofara sa alergi la luminile unui ghid, Intra in vecheabiserica, prin frontonul de-asupra caruia se inalta celepatru cupole cu cruel marl. aurite in varf.

De-asupra, pe frontonul all5astru, presarat cu stele,de aur, mai sus decal sfintii ceilalti, cari pares incearcasa se ridice spre dansul, San-Marco veghiaza de-asu-pra locuintii sale cu lunga barbs destacandu-se la-murit pe cerul lard de nour.

Leul Venetiei, cu laba pe blasonul cetatii, sta de-desupt de o parte si de alta, sfinti in turnulete,mosaice cu fond de aur, coloane fara de numar, in-scriptii latinesti de pe vremile dogelui Dandolo, cei,patru cal de bronz aurit adusi de dansul dupa cu-prinderea cetatii Paleologilor, dau bisericii acesteiabatrane, ale careia inceputuri se pierd prin veacul atX-lea, o aparenta fantastica, grotesc de bogata si deimpodobita, a uneia din acele curti fermecate pe care,in O mie si una de nopti", vrajitorii amoresati le co-boar& din lumea visului pentru iubitele lor. Nicairi aiu-rea ceva asamarator nu se intalneste: Venetienii auavut in mandria for aristocratica un singur gust, osingura admiratie: a bogatillor. Si au fost bogati, de o

si,

gi

166 N. lorga

bogAtie ne mai pomenit& care li permitea sail pre-faca cetatea lute° padure de statui, inteun palatfar& de capat. San-Marco se resimte de aceasta indi-gestie de bogatii a cetatii: biserica modesty ziditAin stil roman prin veacul al X-lea a fost impodobitkaurita, incarcata de toate minunile pe care stapaniiAdriaticei le vedeau prin locurile departate unde a-bordau galerele for cu paretii sculptati.

Prin veacul al XV-lea, dupd ce corabierii venetienidusesera departe steagurile republicii, maiestri veniti din,Constantinopol, cu mintea plind de aurituri si mo-saice, schimbana, acoperind-o cu o haind nona, maistalucia, vechea fisionomie a bisericii.

Mosaicele de sticla aurita impodobird cupolele rotun-jite, puse de maiestrii bizantini pe coperemantul lu-ciu al bisericii romane, sfinti mari cu ochii cumfutisi expresivi, cu fata slabs si trupul pierdut in hai-nele for rosii si albastre incepura sd priveasca dininaltime altarele ingreuiate de bronzarii si aurituri,orbitoarea ,,Pala d' oro", coloanele mairunte de marmur&oriental& in care rosul porfirului se amesteca cu ver-dele malahitei. San-Marco deveni o biserica greceasca,un fel de Sfanta Sofie, Kremlinul plin de podoabe alApusului.

De departe atunci trebuie sa fi produs un aspectlinistit si 'Juice biserica adormita supt cupolele eirotunde, supt paza sfintilor de mosaic. Pentru a fi insaceia ce este astazi, biserica trebuia sä mai sufere oschimbare la Mid: pe la 1400, maiestri apuseni, to-varasii celor ce ridicau pans la cer horbotatele tur-nuri ale catedralei uriese din Colonia, venira sa maiingreuie aparenta casei Sfantului Marco. In fata cu-polelor, turnurile gotice se ridicara, cu ascutitele for


vfirfuri ferestuicile for colfurate, aici, pe malurileAdriaticei, venira sa se lege cele cloud arhitecturi, ceaextatica aprinsa a Apusului cu liriistita §i ador-mita arhitectura a Rasaritenilor, intr'o opera nein-chipuita, grotesca, fautastica, splendida.

Prin porfi man de bronz, aduse din Rasarit, suptarcadele aurite smaltate de mosaicuri, intri in bise-rica luminata de candele de argint. Mosaice in toateparfile: pe cupola, pe parefi, de-a lungul galeriilor, lacare to sui de-afara printr'o scary umeda intunecata.Cel de sus, mai vechi, sunt ,sfinfii orientali, opera aGrecilor, ceia ce se §i cunoa3te dupa aierul curios,stangaciu comic .arbiefilor oameni, pierdufi pe fon-duH arbitrare de aur. In galerii, au lucrat maieVriimosaici din Apus: Contururile sunt mai statornice, de-semnul mai independent, fisionomiile mai deschise. In-felegi ca nu mai e§ti in Ora ieratismului, a civilisa-fiei mumificate supt influenfa ucigatoare a popilorignoranji stupizi. Amvonul de marmura orientala sti-cle0e in fund, la stanga, cu coperemantul rotund demarmura galbena, trupul de o alta, ro§ie §i verde,coloane mici la base, tarcate §i multicolore.

In mijloc, scanteietor de lumina, rasunand de gla-sul preofilor, can scandeaza adanc §i trist silabele

imbracaji in lungi rochii ro§ii albe, ilaltare maggiore",altarul cel mare, ascuns supt bal-dachinul de marmura neagra : in dosul §irulni mi-nunat de sfinfi sculptafi pe dunga de marmura tran-dafirie ce se razima pe o cruce unHristos care pare ca nu mai simte, nu ca Hristosuldureros spasmodic pe care 1-am vazut la San GiorgioMaggiore, cu rani sangerande fala-i cadaverica. Ladreapta la stanga: sfanta veacului de mijloc, Ma-

Si

si si

si

st

si

si

latinesti, si

uriasa,

sisi

si

168 N. lorga

dona, si San-Marco, patronul cetatii dogale. 5i atatiasfinti, atat aur, atata marmura, fum de tamale, can-tat de preoti, sfarait de lumanari de ceara...

Se and pasi pe lespezi: un zgomot sec §i prosaic.Profanam tacerea bisericii, rugaciunea credincio§ilor.Un glas horaitor tang& nos: un ghid cu pantece uriassi musteti de-un stanjen expiicii biserica unor Englesiatenti, reci, corecti, thrand silabele, sunand consoa-nele. 5i, pierdute in stalele de lemn, pe breviarele mi-nuscule, cu fete palide si triste, femei se maga lin,incet, pierdut, supt glas de preoti, in biserica lumi-natl. La stanga, aurita de raze, o Venetiana, o fatiide vre-o saptsprezece ani, alba ca marmora de Istria,cu par de aur ca fondul mosaicelor; un profil de Ma--dona, gene lungi pe obraji palizi.

Iesim. De afara se aude inca pierdut si dulce cante-Cul latinesc al preotilor ra§i la fata, si San-Marco desus, cu aureola pe frunte, pazeste biserica fantastica,cu ascutite turnuri gotice, cupole rotunde §i sfinti ine-griti de vreme, in scorbure de piatra.

Inainte, piata bisericii, la stanga, palatul ducal, ladreapta Torre dell' orologio" , in fata, celalt turn,il campanile". Singur San-Marco ofera privelisteanostimal a unei biserici care-si are turnurile de-o parte,cel cu clopotele alaturea, la o parte cel cu cea-sornicul. Acesta din urma, restaurat probabil in tim-purile din urma, e boltit si face loc uneia din Callecele mai frecventate ale orasului, acea care duce lavechiul Monte di Rialto". La capat o mica platform&pe care se inalta un clopot urias: doi gladiatori de a-celasi metal bat ceasurile cu ciocanele for inverzite.

1 Asa sint Insa si ale noastre din vechea Moldova (1926).


,5 , profilandu-se pe ceriul albastru, asa de dulce, al Ve-netiei, cei doi colosi Wand in clopotul peste careveacuri au trecut produc un efect neobisnuit si fan-tastic. Leul venetian cu fata lui maiestoasacu aripe pe spate, pare ca pandeste aurit si impodo-bit, de-asupra anticului ceasornic care de la 1496 pansacum socoate mersul necontenit al vremii, schimba-toare si vesnica. Un potop de ganduri mi se rapede inminte la privelistea turnului anticei basilice a SfantuluiMarc : cati oameni feluriti, Cate privelisti deosebite avazut splendidul leu de aur de pe inaltimea turnului ce-nusiu! In alte vremi vechea Venetie, Venetia cea vie,dogele in haine de fir asistand la liturghie, in mijlo-cul senatorilor si inchisitorilor, ale caror stale si a-cuma-i asteapta inca supt baldachinul de marmura nea-gra, ostirile republicei defiland supt umbra porticelor,cu halebardele in mans pumnalele lucrate fin lacoapsa, ambasadorii straini, Persanii cu caciuli tuguiete,

burghesi din Nurnberg,' Genovesii fudui, viinctsa se piece inaintea maiestatii dogelui viteaz si incer-cat, senatorilor cu barba alba, cruntilor Inchisitori. A-cum tineri cu trandafiri in piept, cu plastron crocmolit

barba in colt se abordeaza cu dis done" al Pa-risienilor, Venetiene cu turnura rochii albe trec suptpoarta boltita, un individ fara nume colporteaza incutii de chibrituri broaste testoase tipand in frantu-

zeVe:Du torti vivant, torti, torti, Moussie!Ce o fi zicand bietul leu de aur de barbele ascu-

tite, palariile cu o grading in varf si negustorii depetit torti vivant"!

Celalt turn e zidit in caramida, cu un varf ascutit,de-asupra caruia pluteste un inger urias, cu aripile de

si linistita,

si

linistitii

sisi

si

170 N. lorga

aur, blagoslovind Venetia. De pe inaltimea celor noua-zeci §i opt metri ai lui, ora§ul tot se vede, pans ce ul-timele palate se pierd in aier: un aier fraged, racoros,fares miros salciu de apes sArata se rasuflA; §i din candin cand un curent de /atchouli vine sa-ti aminteascafaptul ca exists o categorie de oameni can au speciali-tptea visitarii monumentelor vechi. Te intorci: favoriteiar Englesi. Pacat, era a§a de frumoasa Venetia vazutadin inaltimea turnului vechiu de o mie de ani aproape!La temeliile urie§ului de caramida, loggetta", odaitaunde halebardierii muiati in fier paziau palatul dogilor,in§ira sculpturile lui Sansovino, care impreuna cu Giro-lamq Campagna e autorul mai tuturor statuilor ve-netiene. De jos cand to uiti, varful turnului nu se maivede: pare ea sprijina cerul...

Mature, palatul ducal in§ira colonadele-i §i fatada-ide piatra ro§ietica, cladita dupes planurile 'lui Antonioda Ponte. Unul din capetele lui atinge biserica San-Marco, un altul da in spre Mare. Doua coloane marltului cu uria§a lui coada de bronz, cealalta pe Sfan-de piatra se ridica inainte-i: una poarta sus leul Sian-tul Toma,_ calcand pe un crocodil care se zvarcole§te.

Yntri printr'un portic, inflorit cu statui, samanat cuinscriptii, §i, in fata, inalta §i larga, cu treptele-i depiatra alba, ai scars scala dei Giganti.Uria§ii sunt doua statui de piatra ale lui Sansovino, deo statures mult mai mare decat cea omeneasca: Martecu chivara pe cap §1 trupul mladiat intr'o parte, §iNeptun, cu barba-i lasata pe piept, cu ochii lui incrun-tali de stapan al Marii. Sunt de acele opere artistice

ILL

Impresille unui adolescent 171

ale Renasterii care par a fi pastrat scanteia idealuluicumpatat senin al antichitatii, cu mai multi putere,energie in ochii aprinsi, cu luminile depline, cu muschiiincordati, pocnind supt piele. Supt soarele cald al Ita-liei, de-asupra scarilor de marmura, uriasii senini siputernici viseaza vesnicul for vis de -piatra, visul sta-tuilor care toate le vad si de nimic nu-si aduc aminte,reci si vesnice.

Intre acesti doi zei ai lumii apuse, dogele primia peplesuvul lui cap bereta de fir, si cati genunchi tremura-tori se vor fi plecat pe lespedea rece aici, intre celecloud statui, cats nobilime stralucita va fi colindat salele-spatioase ale cladirii ce o data a fost centrul vietii ye-netiene, locuinta fruntasului mandrei aristocratii! $1daces vrei sA-i vezi pe dogii ce dorm la San Giovanni ePaolo, in sarcofagiile for de piatra sapata, supt paduri.de statui, mai sus detest ceilalti si dupes moarte, treciscArile ingradite cu baso-reliefuri si opreste-te in salacea mare, stralucita said a Marelui Consiliu ,cu sta-lele-i de lemn pustii si colbaite. In fates, luminat derazele soarelui, ce strabat ferestrele de sticla smai-tata de ove in relief, cea mai mare pictures in uleiu,Paradisullui Giacopo Tintoretto intinde chipurile-i decredinciosi cu barbe lungi, ochi cuminti si rochii tar-cate. Sus, dogii, incepand cu unul dintre cei d'intaiu,Obelerius Antenoreus din 809, perindeaza in umbra chi-purile for batrane si intelepte, beretele for de fir de min.Si batalii fares de numar, predAri de cetati, primiri deanibasadori insira pe pareti trupurile muschioase, calf.spumegAnd, salele de primire si ambasadorii solemni,in lungile for rochii. Iscalite, nume stralucite, Veronese,Tintoretto, Bassano.

Alti treizeci de dogi in sala dello scrutini o alte ta-

si

'172 N. Iorga

blouri istorice, alte batalii. Impresia e obositoare pen-tru ochi, satui de a se opri vegnic la acelea§i figuri,idealisate, rotunjite, rumenite de artist.

E intiparirea pe care o produce once opera careplutqte de-asupra realitatii, care o schimba pe a-ceasta, o schilode§te pentru a o reduce la un tipicadmis, dupa formula §colii 1.

Dna, dupa acest du§ de picturi istorice §i de hainetarcate pe trupuri de casapi, treci apa §i mergi la Aca-demia delle Arti, priveste maie.2trii flamanzi: Waes,Ruysdael, Van Dyck, 'Eeniers.. Uite Waes: e un pic-tor de maim a doua, mull ii lipse§te pana sa aiba ta-lentul lui Paolo Caliari on al lui Giacopo Tintoretto§i totu.?i pare ca zile intregi n'a§ face alta decat sama uit §i iara§i sa ma uit la panziparele pe caremaiestrul olandes, dus de propriul sau gust si in afardde orice scoala, a infatipt modest §i fara pretentii celece le vedea in fiecare zi, nimicurile traiului. Iata o horaintr'un sat: Cerul intunecat, pe alocurea de un al-bastru violet, nouri groi ca niste calti se taraie a-proape de pamant, teranii rosii, cu fetele umflatede umezeala, ieau la joc fete in fuste tarcate.

E simplu, foarte simplu, cum e ,viata, cum e reali-tatea, §i pentru o panza de ,acestea, un joc ,de umbra§i lumina de-al lui Rembrandt, nigte fructe pe o far-furie, un dant intr'un sat pe vreme nouroasa al luiWaes, o batalie de-ale lui Wouvermans, in care, inmijlocul amestecului de trupuri, se vede un cap de cal.alb, doara §i un colt de sea, a§ da o colectie in-treaga de aceste tablouri italiene cu cerul vegnic de

Asupra acestor judecati, cetitorul e rugat sä vada titlul capi-tolului.

Impresiile unui adolescent 17a

eruzea, cu nourii vesnic rotunzi, cu madonele totdeau-na frumoase, totdeauna cuminti, totdeauna monotone.Si sunt asa de multe madonele acestea, asa de multi.Hristosii, asa de multi evanghelistii, sfintii st partriarhii, a ma ingrozesc and and a in cutare bise-ricA se mai and vre unul. Vesnic aceleasi aproape: amai mare putere in coloare, o precisare in contururi,independents de zugravire, iata ceia ce deosebeste nu-mai o madond de-a unui Vivarini de prin al XIV-leaveac de o alta a lui Bellini si aceasta de una a luiVeronese, Titian on Tintoretto. Bellini mai ales: omul.acesta si-a trecut viata fdcand madone, in toate pos-tarile, in toate cadrele, de toate marimile: la SantaMaria, cu un Hristos pantecos si curmat la mani, inbrate, la San Zaccaria intre doi sfinti, la Academie,singurd, in profil vazuta 1. Si treacd acum madonele,dar sfintii: numai eu stiu cati sfinti am tAzut, toticu rochii albastre, rosii i violete, toti cu barbele lungi,afar& de Sfantul Sebastian, care e osandit, se vede,sa.' nu poarte haine pe dansul in veac, pantru a i se ve-dea poate sagetile infipte in coaste.

Capodoperele artistice, religioase si istorice au a-.juns sd nu-mi mai face nicio impresie, sa ma co-boare la nivelul estetic al unui Engles: fiindca, oricum,sunt prea multi pictori religiosi si prea monotoni...Pentru oamenii acestia religia era exclusive: ea-i mo-nopolisase cu desavarsire, pusese valul ei mistic in-tre lumea reala.,,in care traiau, si povestea lui Isus,creatorul de religie, nascut, dupe ale lumii, din dulgheruiIosif si femeia lui, Maria, in satigorul oriental Betleem.Ajunsese sd nu mai poata face nimic alta decat chipuri

I E cel mai divin din pictorii venetieni ai Madonel (1926).

174 N. Iorga

de sfinti, martini gi transfiguratii; dogii sunt repre-sentati vegnic adorand pe cate un Mantuitor, intre doion trei cuviogi... Comenzile ce se faceau pentru bise-rici, necontenit aproape, intariau aceasta dispositie despirit a pictorului, gi de la o vreme bietii oameni setreziau ca nu mai pot zugravi decal fetele celor tre-cup in calendar. Natura? Trecuta la index, un cadrupentru o inviere, on pentru .0 ineiltare : Am vazut laScuola di San Rocco un tablou biblic al lui Tintorettoin care frunzele de pe copaci erau facute in rotocoale,pentru a mantui mai de grab& cu dansele; un altul, incare Maria merge pe un asin... Dar un asin!

Naturp e simplificata, fiecare din elementele ce o al-catuiesc, se infatigaza dupe formula: cerul? albastrudeschis, copacii? palmieri, gi aga mai departe. Ranala un punct se intelege, stramutandu-te cu mintea petimpurile acelea, cum de acest ideal era al tuturor ar-tigtilor, cum de toti aveau aceasta sanctornanie. Pen-tru dangii religia era peste tot locul, ei traiau inatmosfera religioasd, cum noi traim in cea industrials

atmosfera care ne face realigti, precumaceia-i facea idealigti pe 6'11.51 Dar pentru noi, iubitoride viata gi de varietate, setogi de adevar, tablourile a-cestea sunt goale de inteles, trebuie sa ai o edu-catie artistica speciala pentru ca sa li gugti frumu-seta. Altfel fondul plicticos to face indiferent pentrudesavargirea formei. Eu, care n'am ajuns Inca la acestideal al amatorului de arta, nu inteleg, nu gust pla-cerea estetica case. Se vede ca sunt un barbar pen-tru picture on sculpture gi poate pentru poesie, fiindcamarturisesc ca nu pot ceti corespondentul in poesie altablourilor lui Tintoretto gi Veronese, divina Comme-

gi gtiintifica,

gi

gi


dies, care ma plictisegte gi Gerusalemnteliberata, carema. adoarme 1.

Ma tern ca am sa patesc acelagi Iucru cu aga decantata Santa Cecilia a lui Rafael, care, in copie,mi-a parut rece, moartA, fara miez, monotones, ceva ti-pical, perfect de tipi.cal. 5i aceasta este un blastam a-proape pentru arts, sa tagaduiesc pe Rafael, pe di-vinul Sanzio, pentru Waes gi Rembrandt... II tAga-duiesc, mi-i rugine, dar e aga.

Rafael nu-mi place, urasc pe Tintoretto, cast inaintealui Veronese, gi ma. mir cum nu facea gi el tot aga,sand iii zugravia sfintii: lin schimb sunt admiratorullui Tiepolo, Gian-Batista Tiepolo 2, pictor venetiandin al XVIII-lea veac. 5i iata de ce: la Academie este oodaie laturalnica, plina de Diane, de Minerve alteasemenea statui antice ; ceva to mangaie : in fund aiun tablou, un tablou aga cum it inteleg eu, plin deviata, real, simtit. Vedeti, inca o eresie: cred, cum nucrede Taine, ca poate exista o pictures psihologica, su-perioara. celei ce se multumegte cu zugravirea numai aformelor pline rumene, o pictures care face oameniicu creier in titva lumina in ochi. Sunt un eretic, darnu pot gusta forma pull fara scanteia vietei, gi amstupiditatea de a prefera pe Hristosul lui Veregeiaghinnumai pentru ca. e real, viu, adevarat, in mijlocul umi-litei lui familii de muncitori, langa o Marie fara au-reola- diving in jurul capului, fara our la cusaturi. Pic-torii de profesie ar trebui sa-mi arunce in fata tot

Aga eram crescuti atunci ! ( 926).Gian-Battista Ti!polo (1693-1770) apartine directiei artistice

.de care se tin Lazzarini, Angeli, Fumiani. Conturul scarmanat giputerea de colorit it apropie de estetica picturii impresioniste.Mai putin cunoscut e iiul sau Gian-Domenico.

gi

gi

gi

''

176 N. Iorga

despretul mie, profanului, ca acel pictor italian, care, yd..zandu-mA ca dau din umeri inaintea unei madone de-ale lui Bellini, tranti scaunul de rasunard podelelescandand silabele:

Trois heures viennent de sonner, Monsieur!$i la trei ceasuri se Inchide museul pentru visitatori_lata de ce admir pe Tiepolo.Panza lui e veche: din porunca ministrului de Ins-

tructie Pub licit au stramutat-o pe o alta noun, si par-tile stricate n'au fost restaurate inch", asa ca dungialbe o pateaza. E de un verde galben, o lumina sarba-da de mormant on de candela, rasfrantA pe o apaverzie si tulbure, lumineaza figurile, dandu-li un as-pect de stafii, niste fete galbene, slabe, cadaverice,Nu mai vezi nici soldati, nici multime; singur Hristosdin mijloc si talharii din stanga iti lovesc ochii. ElIli taraie crucea: nu e Hristosul obi4nuit, Dumnezeulpe a caruia fets durerea nu-si poate pune pecetea,cel vesnic demn si milostiv pentru calaii lui: e un omca si noi, cu simtirile noastre, cu durerile noastre.

Ochii obositi, gura dureroasa, fata strambata, trupulstrivit supt greutatea crucii. Si in urma tAlharii, cugroaza mortii pe obraz, in zdrente, cum i-a facutfrica si umezeala intunecata a temnitelor. Unul maiales: tipul evreiesc, ochii inchisi de fried, barba mare,trupul zgarcit. Pare ca tremura pe panza. E apoteosadurerii omenesti e o panza de maiestru, fiindca celce-a facut-o a simtit, si de aceia a reprodus. Si iatade ce admir tabloul lui Tiepolo.

$i iata de ce iar am lasat tine stie unde PalatalDucal pentru a face o lungs disertajie asupra picturii,pentru a osandi pe zugravitorii de sfinti italieni si ablagoslovi pe olandesi. SA ne intoarcem insarealistii

si


la palatele noastre. Sala Marelui Consiliu si a Scru-tinului formeaza numai una din despartirile vechii lo-cuinti a dogilor, pe alts scars treci la Sala celor patruporti, incunjurata de aceia a Colegiului, a Senatului si aSfatului de Zece. Toate sunt literalmente tapisate depicturi, pe pareti, pe tavan, in anticamere: Veronese,Tintoretto, Contarini, Aliense. E o imensa glorificarea Venetiei: cetatea in chip de femeie, Wale si dulce,cu nasul ascutit caracteristic, sta intre sfinti, primestecununi, 41 sfarma lanturile. Un Hristos aratat popo-rului, de Albert Darer, detuna prin asprimea desemnu-lui si aria colorii intre picturile venetiene, in carerosul sau galbenul predomneste. Vechiul maestru ger-man are mana puternica: tabloul lui pare un inceputmare, pe care nu 1-ar fi putut duce la capat manastangace a pictorului: Hristos mai ales, in mijlocul pan-zisoarei, are expresia ironic& si apriga pe care i-odau Germanii.

Ceia ce e mai frumos" Insa nu sunt lucrurile vAzute,ci acelea ce se gasesc supt dansele. Aici, in salele a-cestea, parasite astazi si cutreierate numai de pazniciigalonati de curiosi, aristocraticul guvern al repu-blicei dadea ascunsele-i hotArAri si le aducea la inde-plinire. In sala Sfatului celui mare, toti senatorii de ladouazeci de ani in sus se adunau pe stalele de lemn, inlungile for haine rosii; de pe tribuna, supt tabloulurias al lui Tintoretto, dogele cu bereta pe cap graiafruntasilor cetatii de nevoile Statului. In aceasta o-daie s'au planuit cuceririle neincetate pe coasteleAdriaticei, luarea Zarei, a Corfului, a Ciprului, a Cretei,toate umbrite odata de steagul republicei venetiene.Dincolo, in sala dello scrutinio, se votau hotararile,,in sala dei pregadi, cercul mai restrans al senatorilorVenetia 12

gi

178 N. lorga

cu vaza tinea slat, in odaile intunecate §i red carese chiama Sf atul celor Zece §i odaia celor Trei se des-chideau plangerile zvarlite in gura leului lui San-Marco,se dadeau hotararile fara apel, se punea in mi§caremana calaului. Indata iti yin inainte, ca un vis raual oraplui intreg, inchisorile, acele umede fantani §iscorburi de piatra, fara aier §i fara lumina, in carebanuitorii stapani ai Marii zvarliau §i pecetluiau pentruveci pe cei ale caror fapte nu li veniau la socoteala.Intre cele trei crime pe care, in tabloul lui Veronese, lefulgera Joie, una e tradarea: aceasta a facut jertfelecele mai multe, a ca§unat cele mai grozave din dra-mele ce s'au deslegat colo jos supt apa, in temniteleintunecate, de unde nu ie0au decat pentru a trece inmanile calaului. M'am coborat acolo : randuri §i farranduri de scarf, pans dai in intunerec umezeala deinchisoarea prinOor politici. E grozav : pare ca lu-mea nu mai exista in aceste locuri de chin §i delacrimi ; toate ti se par departe, departe tare, caun vis de lumina §i de viata. Temnita e de Ca-

.ramida, cu paretii umezi, de pe cari §iroiqte apa; infund o gramada de pietre, patul. Ufa e de fier, nea-gra ca intreg acest iad de intunerec.

De-asupra, o borta cat degetul: e pentru ca nenoro-citul sa nu se inabu§e. 0 lumina slabs intr'un colt:functionarul ni explica, zambind, ea aceasta lumina nuexista pe timpurile republicei, ca era tutto oscuro"In temnite.

Qui stette Marino Faliero...0 scorbura umeda, o ci4ca de piatra cu gratiile de

fier. Aici §i-a mancat zilele din urma bietul batran cudragoste de norod, omul cu inima mai larga decat

si

si

si

Palatul ducal §i Riva Deg li SchlavcniXesemn (dupes" o fotografie) de d-ra Elena Brateseu


restransul interes de casts, de aici a ie4it pentru a -sirasplAti pdcatele pe scara gigantilor, de unde s'a ros-togolit capul sAu imbatranit in lupte, pe scArile demarmurA.

In sala dogilor, pe frisa plind de portrete, unul lip-se0e, al decapitatului: in loc, o 'Arad neagrA, i inclove de aur:

Hic locus Marini F alieri, decapitati pro cri-minibus.

0 clipd nu m'am mai gandit cu drag la Venetia ceaveche, cu canalele strabatute de sute de gondole, cupalatele stralucind de lumina: senatorii imbracati inrochii de brocart cu lungi barbi albe erau ni0e ca-lai, calaii lui Faliero, calaii lui Carmagnola.

Dese on Adriaticp primia hoituri Vara' capete in va-lurile ei, sangele se scurgea prin podul suspinelor,ponce dei sospiri,§i vaiete intunecate se pierdeau intaina bolnitelor de piatra. Nu, mai bine Venetia pa-risiand, cavalerii cu trandafiri §i jandarmii cu tricorn!

Mergi Inca a bucata prin intunecatele coridoare pand-dal de zidul din spre Mare: intr'un colt, o gaud inpiatra, ale careia margeni par mancate de o apa,roase, tdiete.

Pe acolo curgea sangele osanditilor: capetele seMau aldturea, i pare ca atfita sange vArsat, atatade mult, incat, curgand, a ros piatra, inro§ege cu va-lurile lui zidul umed i rece, podul suspinelor, pe care-1§tii dincolo de zid, cu statuia lui sapata in mijloc.

Dincoace Carmagnola, acel procurator al republiceicare-i ca§tigase biruinti stralucite §i care in mijlocultriumfului sau, in capul Wilor, slava, cantat i cin-stit, era osandit acum de intunecatele capetenii ale Sf a-tului celor Zece.

180 N. lorga

Alta pe0era, alt pat, alta ferestuica la tia.I-am vazut mormantul la Santa Maria dei Frani: intre

mormintele dogilor vestiti, un sicriu de lemn negru suitpe pareti. De-o parte de alta, ate o cruce rode,semn cA mana calaului 1-a pus acolo. Ura acestor oa-meni nu se opria nici la pragul mortii, era vepica.

Cate tragedii in istoria Venetiei, cate sfar0turi gro-zave care te fac sa te incranceni...

Treci la San-Giovanni e Paolo, stralucitul mausoleu aldogilor, cari dorm toti in sarcofagii de marmura., castatuia for culcata de-asupra, de un realism care teface sa te cutremuri: intre numele vestite, intre fami-Bile fruntge ale republicei, opre0e-te la dreapta, mor-mantul al doilea: e Marc-Antonio Bagradin, jupuit deTurci. 0 fres* §tearsa acuma, zugrave0e osanda apa-rAtorului Famagustei, despoiat de piele din poruncalui Mustafa. Ce timpuri, ce oameni!

Si, daca vrei sa impra0ii intunecatele ganduri ce-titree prin minte, jupuiturile de piele i temnitele cer-nite, suie scarile in spre sala 'Consiliului i apucaspre dreapta: e Museul arheologic, trei sali pline delinititele statui antice.

Lana u0.* chiar, o Athena enorma, cu mana pechivara pe cap: o expresie de maretie Iini0e

nedescriptibila,Uitandu-te la ochii ei farce lumini, te miri cum sculp-

torii divinei Helade au putut realisa ni0e efecte atitde puternice prin singura putere a unor linii armo-nioase 0 simple, a unei forme desAvar0te. Statui ro-mane, un Caracalla de o expresie dobitoceasca splen-did& trei Traiani, trei Gali murind, din acei pe cariAtal din Pergam ii adusese pentru Acropolea din A-tena.

§i

su-litil i

uria.si


Opere ale decadentei sculpturii grece0i, ele n'au nicitaria de expresie, nici maiestatea statuilor iqite din§coala contimporanilor lui Perikles: fineta conturilorinsa, tiinta miscarilor psihologice fac din aceste sta-tuete n4te adevarate minuni artistice. Unul mai ales,trantit pe o coasts, cu fata spans s.i energies intoarsa,spre cer, e de o putere nepomenita, de o expresiedureroasa §i mandra, care to mica adanc §i tristpentru aceasta bucata de marmura neinsufletita. Hartiapoi, turceti, arabe, venetiene de prin veacurile alXV-lea §i al XVI-lea, mapamonde, sfarsesc acest lung§ir de statui ant,ice. In fats, biblioteca, cu vechile eimanuscrise, cu breviarele-i miniaturate de evlavio0icalugari, cu autografele ei pretioase, o scrisoare alui Galileu, iscalita Galileo Galilei, un manuscris al luiTorquato Tasso.

Si jos, in galeria ce inconjura palatul intreg, infata curtli cu cele doua fantani colosale de bronz,statui moderne insira pe toti oamenii mari ai cetatii,cari par ca privesc vechea curte a dogilor cu tristeta.§i resemnare, de pe soclurile for lustruite de mar-mord alba. Par n4te statui de mormant in acest mau-soleu al unei glorii disparute care se chiama Pa-latul Dogilor.

Bistricile sunt Lard numar in toate pArtile: Santa Ma-iia della Salute, oglindindu-se, dincolo de marele canal,in valurile verzi, cu cele doua cupole albastre of

frontonul ei grecesc, e cea mai bine apzata.". Un randde ziduri inegrite o leaga de vama, la Dogana, palatvechiu, de-asupra earuia un individ de bronz face echi-libristica supt cerul albastru deschis. De-asupra cupoleieelei mici, Males Domnului se profileaza, suptire sialbA, pe bolta senind. Biserica aceasta, ca si San Rocco,

182 N. lorga

a fost zidita la 1631, pentru a face pe stapana ceru-lui induratoare pentru nenorocirile cetatii: ciuma ceamare din 1630 pustia palatele. Sfanta Fecioara, ma-gulita de gentileta credincioilor, a pus capat neno-rocirii, cum §i arata o marmura splendida de LaCourt, pe altarul cel mare. Ciuma, spaimantata, aco-

fata fuge dinaintea urgiei Madonei.Tablouri religioase de Titian impodobesc pL.etii, al-

bastre, dulci, monotone: nu pot gusta nici pe Titian.Singur ultimul lui tablou, Hristos pus in mormant, imiplace:.e la Academie. Panza, mantuita. de Palma Gio-vine, infati§eaza pe Mantuitorul mort: nu e Evreul luiHolbein, rAsi3ingator grozav, cu mutra-i de mort, li-vida. E acela§i ca la Tiepolo: moale, plecat de la in-cheieturi, cu ochii inchi§i, figura verzie, cadaverica.Maria Magdalina prang; un dant Lang dansele: olumina galbuie, trista, revarsata pe panza, o face maiadevaratd, mai realA, cu tot porticul umbrit, care in-cadreaza scena. In sala tacuta, cu lumina slabA, esplendid, in coltu-i de umbra. Dar panzele celelalte...

Te pierzi prin strade, inguste, puturoase, oribilele ma-halale ale Venetiei, pentru ca sA ajungi la biserica luiVeronese, San Sebastian°. Pictorul e ingropat langa al-tar, la stanga, rang& dansul fratele sau, alt Caliari;doua lespezi de marmura sapatA de-asupra.

Si spiritul pictorului mort e impra§tiat in toata bise-rica, fixat pe panzele trandafirii §i vii, pe icoanele sfin-tilor cu barbi lungi, fete serioase, haine pestrite.

Treci Marea, un drum scurt si dulce pe valuri line,pans dai de San Giorgio Maggiore, cu turnu-i ro§ietic,cu strAlucita lui vedere asupra Venetiei, cu fatada dePalladio Scamozzi, doua frontoane greceti co-respunzandu-se. In fats, micul ostrov Giudecca, ames-

peritidu-si

sisi

si

si


tec de palate cenu§ii, care par roietice la soare, cubiserica Mantuitorului, it Redentore, la milloc. Si peurma calatorii lungi pe la bisericile din Nord i Apus,San Salvatore, cu mormantul Caterinei Cornaro, SanGiovanni Crisostomo ,cu tablourile trandafiriului Bellini,Santa Maria dei Frani, cu mormantul lui Titian i al luiCanova, San Giovanni e Paolo , cu sarcofagiile dogilor.Hotarat ca am sa capat o indigestie visuala de bise-rid. Iata i biserica ortodoxa, San Giorgio lei Greci,pe care ti-o laud& toata lumea, ca o minune arhitec-turala; e ceva de felul Trei lerarhilor, ca interior: e-ternele picturi pe fond de aur, sfinti barbo§i, sfinte in-telepte gi sfioase, tot acelqi lucru. Mai interesante suntdoara mormintele: nume stralucite, toate de Cor-cirieni, stra'mutati de imprejurari in orapl-metropola:Papadopoli i cativa altii.

Papadopolii sunt cei in a caror stapanire era maretulpalat Tiepolo pe Canal Grande; nu 1 -am vazut nici peacela, nici pe celelalte: Rezzonico, Vendramin, Ca d'oro,Grimani.

Portarul to oprqte la intrare spunandu-ti ca unafamiglia americana" locuiqte palatul i ca prin urmaree cu neputinta sa-1 vezi. Americanii ace0a sunt nein-trecuti, au gasit mijloc sa intreaca pans i pe fratiilor, Anglo-Saxonii: pe cand ace0a se multumesc sastrice efectul monumentelor prin presenta §i exclama-tiile lor, Americanii 4i fac Matra in ele, le monopo-liseazd . Si-mi vine a crede ca, daces peste vre-o zeceani voiu mai avea fericirea sa rasuflu aier salciu demare, in umbra de palate mucezite, la scara gigantilor,un portar englesesc are s ma opreasca, observandu-mica palatul nu se poate visita, fiindcaci g una famigliaamericana!". Inchipuiti-va un fost negustor de stearina

184 N. lorga

on de icre, un Yankee pantecos 5i prosaic, tronand insalele locuintei Morosinilor 5i Zianilor, impreuna cu ro-tungioarele lui rude de parte femeiasca. Venetie, Ve-netie!

Dupa ce ai vazut acuma bisericile in care se rugaucu evtavie 5i ravna dogii 5i senatorii, cari, ciolaneputrezite, dorm acum supt uria5ele for monumente demarmurA, dupa ce ai calcat lespezile pe care se ta- .rau sandalele senatorilor, treci apa pentru a vedeala Arsenal uneltele razboinice cu care ace5ti negustoriindaratnici 5i fudui au cucerit toata coasta Adriaticei,au strabaturt pana pe malurile calde ale Bosforului.Poarta vechii zidiri e splendida, cu cei patru lei depiatra, mareti 5i lini5titi, prada de razboiu adusa dela Pireu.

Fatada e in stilul Rena5terii: ve5nicul leu inaripatriAze5te de-asupra. Un lung Sir de statui to primesc laintrarea museului razboinic 5i naval. Arme de toate f e-lurile, din deosebite timpuri, chivere conice, scuturide fier, odata zugravite, altele mai vechi, de par decal, on de panza, se perindeaza pe pereti.

Vazandu-le, intelegi ce erau oamenii de fier canputeau lovi cu aceste colosale unelte de distructie.Tunuri vechi, culevrine, bombarde intind lacom 5i ne-satios gurile for de bronz, de5erte de veacuri. Din locin loc cate un trofeu: un tuiu turcesc, cu par de calatarnand, un sangiac verde, topoare 5i seceri, fanarede corabii, cu semilune in varf, spoliile de la Lepanto.Intr'un colt, armatura veselului Bearnest, data in 1601Republicei, in mijloc doi dogi calari. Un Napoleon demarmurd troneaza peste aceasta claie de fier 5i desteaguri, cu figura lui rece 5i despretuitoare de Olim-pian.

Imprestille unui adolescent 185

Apoi corabiile: galere, galeazze, brigantini cu catetrei randuri de vasle. In mijloc reproducerea Bucen-taurului, stralucita corabie cu care dogele mergea sazvarle inelul de logodna in valurile primitoare ale A-driaticei, priitoarea lui nevasta. Intr'un colt, un lemnputred, catargul vechii corabii, jeleste singur minunatulvas disparut.

Afar& ragazzii urld, vantul §uierk ploaia maruntacade din nouri cenusii pe valurile manjite...

Dace iei acuma inainte ?iv a degli Schiavoni ,cu o mi-nunata panorama a Marii la stanga, trecand pe dinain-tea statuii inundatiilor, in care un soldat tine in brate ofemeietrebuie sa citesti inscriptia ca sa stii cu ceintentii si cea ecvestra a lui Vittorio Emanuele,mare cat seaua si cu ni§te musteti gigantice, ajungila gradina publics. Sunt mai multe insule de verdeatalegate intre ele: statui goale, ascunse in stufisuriproduc un efect de o comicitate ne mai pomenitkLa poarta, monumentul lui Garibaldi. Pe un tapsan depietre, stil rococo, generalul sta cu bereta lui traditio-nala, in lunga lui mantie, cu leul la picioare si un sol-dat la spate.

Intentia patriotica de face sa scusezi pretentia bur-lesca. a monumentului. Fiindca, inteadevar, Garibaldi eidolul national al Italiei. In omul acesta fantastic s.i iu-bitor de efect se resume caracterul italian, usor, capa-bil de silinti marl, dar fare sir si statornicie 1. De aiciadoratie garibaldiana si monumentul din gradina pu-blic&

I Am pi strat ca un document aceste linii de necunoOntA Si ne-dreptate. Ma se gindia atunci la not in tineretul moldovean (1926).

186 N. lorga

Inainte de a Lisa in urma targul lui San-Marco amvrut sa. vad una din insulele care impestrijeazd cuverdeaja for luciul am pornit la Lido.

Era seara: gondolele gramddite in jurul piejiireau ni§te pqti uria0 §i negri, cu spinarea de-asu-pra valurilor, §i din ele sgomotul vasla§ilor, cantand§i strigandu-se de la o luntre la alta, iji asurzia ure-chile. In dreapta, un zgomot nedesluOt de minavete §imusic& : e serbatoarea la Festa. Intr'acolo vrea sdma clued gondolierul, un mopeag garbov §i uscat,care se vede ca duce inca dorul petrecerilor italiene§ticu butelii de Chianti destupate, cantec de musici pegondole miros amejitor de peVe sarat.

A! signore, la Festa...Glasul i se opre§te in gut, nicio adundturd de cu-

vinte nu-i pare lui ca ar putea sa reproduca frumusejilede la Sagra, minunatul loc de unde, ca un rdsunet de-partat, se aude vuietul petrecerii Ci, linganduli buzele,ma privqte duios rugator:

Al Lido non e niente... Alla Sagra, oh!alla Sagra...

Ii rdspund ca -1 cred, dar mie nu-mi place nici Sagra,nici petrecerile vreau sa ma due la Lido §i ma in-torc sa-1 vad ce mutra face.

Se uita la mine cu mild, cu desprej aproape.Un om, cdruia nu-i place Sagra, nici la Festal.Si, resemnandu-se, iea din nou vdsla in mans i, des-

picand valul, ingand:

S'ella commanda, che! s'ella commanda!

Tace. Nu se mai aude decal zgomotul apei taiate deascuji§ul vaslei 51, departe, pe piaja San-Marco, ranuz-zii jipand Si urldnd din neobositele for gdtleje. Mai

marii, i

pil-

i

§i

i

Itnpresiile until adolescent 187

incolo, pe un vapor, matrosii cants aprins, o arie eu-rioasa, strains de tot pentru urechile mele, ceva lugu-bru i ingrozitor de jalnic, cu hohote de plans nic-nete de durere in acerea noptii. Gondole trec repedepe langa noi, manate de cate doi vaslasi cu cordele lapalarie, si fanarele for merg sa se piarda intr'un de-partat cerc de foc, intr'un soare tosietic, la Festa. InfatA se mai zareste malul, bucata de pe langa grandinile publice, si la stanga mea privelistea minunata.a pietei, ce pare invalita intr'o panza de luminarosietica, transparenta, ca o apoteosa.

Fanarele scanteie fantastic de-asupra Marii, in carelumina for patrunde adanc, urias de adanc, stalpi marlde foe fait de capat. Un vant increteste abia fata u-pei, care pare albastra, de un albastru deschis dulce,ca in tablourile maiestrilor venetieni. 0 carare de lu-mina tremuratoare pe apt: e luna rasarita din Mare side-asupra Marii, calauza balaie a corabiilor cu panzeleumflate. Cerul e albastru, fail de un nour pe dansul,imprejmuit de jur Imprejur de o margine rosietica. Steleclipesc ca niste ochi de copil somnoros, pe bolta fartsaman de curata, si singuratec trist suns valul ta-iat de Lopata.

Qui e l'ospedate dei pazzi.Ma uit inainte: pe o insult ingusta." o cladire veche,

un palat si acela, cu fatada cenusie, horbotata de fe-resti. Cateva lumini sticlesc la geamuri: unele, cele maide jos, yin sa se prelinga pe luciul marii. Si, in a-mast& noapte Vacua §i luminoasa, ma infior inainteacladirii intunecate, care se inalta ca o stafie, si indosul careia oameni ca si mine urmaresc cu mintea vi-suri grozave icoane Vara de trup.

si

st

si

188 N. lo rga

I pazzi, i berduti, i sventurati.

E eomentariul poetic al gondolierului, rasunand lirn-pede in tAcere. Si., leneg, farce de scuturatura, manati deo 'nans nevazuta, mergem inainte, tot mai inainte, lardsa ne mai gandim la drumul facut gi la cel ce trebuiesa -1 mai facem.

Am ajuns la Lido. Nigte Kari de marmorA.Un calic sordid opregte gondola; r,-.! L3boram.Lin om sta razimat de-o coloana, groaznic prin intune-

rec, cu ochii apringi, statura inalta. Mai departe, unrestaurant margav, unde un individ gros, cu manilegoale gi surtucul lepadat, ne poftegte sa luAm unbic-chiere di birra". Sfios ii cer o inghetatA, glasul ce-lui in jiletca are o sonoritate neobignuita cand imiraspunde, trantind de masa' paharul:

Pas de glace. Oh! pas, Moussie.E frig gi mi-i fried. Gondolierul nicairi: i-am dat zece

bani gi a pornit intareascA mugchii, cari 111.4-sde tier, cum mi-a spus-o pe drum. La o crigmA, unbaiat OAR trenlkos joaca o fatA in Lista. rogie.Gondola, legata de farm, suns plangator in noapte.

Insula se desfagura pand departe, cu drumuri albe,pierzandu-se intre intunecatele tiff*, cu copaci inalti

plini de intunerec, ascunzand cu masa for neagrA, pecare vantul de sears o face sa se infioare leneg, ca-sute pierdute. Niciun pas altul deck al ostelui incamagA, niciun alt zgomot deck al minavetuIui obositgi pocnetul ciubotelor de la cragmA, pe nisip. Si dintoatA aceasta intunecime, nelAmurita gi adanea, din a-ceastA tacere salbateca, din Marea, care se intindeinainte, oglindd cernita, pe care vantul din vreme invreme o increjeite fin ca o draperie de statuie an-

sd-si

si

gt

gi

lmpresiile unui adolescent 189

tick din tot acest necunoscut tainic si fioros, se des-face o sensatie ciudata si trista, ceva ca un lucru uitatde mult si \laza altfel, ca o note pierduta dintr'un,cantec cunoscut:

Buona birra..., o buona...Pasi grei se apropie; o tigara aprinsa pune o path",

rosie in intunerec si gondolierul, care nu miroase defel a bere, se apropie lene luntre mormaind lau-dele berii celei bune.

0 buona... buona...Marea e nelinistita, cand gatul ascutit al luntrii in-

cepe a farma valul cu pliscu-i de otel. Une on vantulvine mai tare, si gondola se ridica, pentru a cadea

cand valul slabete, cu o pleoscaiala udamolateca. Nouri deli se gramadesc in jurul lunii aproa-pe de asfintit, si leganatul valurilor creste din ce ince mai mult.

Gondolierul spune povesti de inecare, nesiguranta ca-pricioasei logodnice a dogelui, Adriatica fermecatoaresi mincinoasa. Si ma gandesc atunci la o lovitura devent mai indrazneata, la suieratul furtunii batand a-pele, la plansetul marii zbuciumate, la o lupta aprigacu moartea, care s'ar mantui prin cufundarea inceatain sanul primitor al valurilor, la o nimicire treptata §idulce, ca in povestile acelea din Miazanoapte underusaliile cu plete balai si ude furs in adancimea a-pelor pe indragostitii lor, c'un zambet....

Am intrat in canale. Piazza Sfantului Marc si piaz-zetta, aprinse de lumina, sticlesc departe, inteo au-reola rosietica. Singur turnul se inalta cernit, innoapte, de toate durerile si umilintile reginei apuse, si la

de

190 N. Iorga

dreapta, pe cheiul Sclavonilor, vapoarele se profileazain intunerec.

De la Festa un zgomot departatt de music& rasund,ca o melodie rara, eterica, in care notele brutale suntinghitite de departare.

Ni§te cant:Amp ambuianti, sau mai bine plutitori,calla serenade pe gondole, la portile palatelor, uncle'Americanii §i Evreii inlocuiesc pe superbii senatori,pe mandrele patriciene...

Si, de-mi aduc aminte de Venetia, ca de o dragosteuitatA, o vad aka, in bAtaia razelor lunii, cu horbotAde argint pe acele de piata ale colonetelor, cu apeleincretite ale Adriaticei presarate cu diamante de lumina,§i and departe cantecul de la Festa, melodia trAga-nata. §i lina ca o cantare din lieduri, ca un rasunetde harp& eoliana in grAdinile uitate ale unui palat fer-mecat de batranele ursite....

CATEVA NOTE VENETIENE (1910).

Spre Venetia

Italia teritoriala, national, Italia de ceruri albastre,de flori in Februar, de oameni vioi, veseli, iuti in gandsi graiu, nu incepe la granita munteana a Friulului,pe uncle la 1470 treceau in fuga tailor arabi azapiiSultanului, tintind, cu sete de pradd, la stralucita ce-tate a Iagunelor, pe care nu erau s'o aiba niciodataEa incepe inca din locul unde stanca rosie a mun-telui aspru, de care se lipesc numai ici si colo campicreati de mana neobosita a omului si de aceia im-pArtiti de dansul in hotare asa de restranse, cu atataingrijire scumpa, unde zidul zimtuit al acestor Alpirasariteni lasd privirea sa se coboare asupra aceleiintinderi nestarsite, in care e cer si e negura, si maiales e nesfarsire si poesie, Marea. Ca si florile po-milor :-?i campului, nume colorate, pline de balsam,rasar aice: Fiume, Lovrana (lo Vrana), Mattuglie, Ab-bazita.

Si aceasta Italie, pans ieri dincoace de Italia, e inadevar venetian& Cad Venetia mai cuprinde, pe langaelementul italian, si altele: vechiul element iliric, alprimitivelor rase de alt sange, al fii'or muntelui, insube-lor lagunei, elementul slay, care incunjura de doua

192 N. lorga

laturi golful MArii, e:ementul oriental. Sunt aid gi. a-cestea, toate tree, cad. inchis in aceasta piatrd s'a pu-tut pastra mai bine omul inceputurilor, transmitand ti-pul sau vremurilor urmatoare, in aceasta margine slavAunde ralrldgite vechi slovene se intind pand Ia hotarulCroatiei, care pornegte dincolo de Fiume, Ia rauletulce-1 desparte de Crkvenica (Trcvenita): inraurirea cul-turald Mud n'a putut inlatira niciodata evidenja bar-barului. Si, in sfargit, nu numai in vegetatia pretim-purie, in primAvara grdbita, ci gi in atatea alte Ca-ractere, omenegti, se sinite vecindtatea allei lumi, aOrientului, pe care pleacd vapoare'e Societdtii ungaro-croate", cdutand ceruri gi mai limpezi, man gi maialbastre, sdrutate de un soare Inca mai call.

In dimineata asta de sfargit al iernii, care e ladangli un inceput de prirnAvard lucruri care se in-vecineaza, dar nu se asamAnd, Meg insd peste flo-rile dumbravilor gi ale parcului cu vegetatie absolutrdsdriteand un Out rece, aspru. El se potrivia cu cli-ma politics din Fiume, unde maghiarismul, in creg-tere de vre-o zece ani incoace, ducea tocmai o hofard-toare luptd cu italienismul indatinat gi legal, pe care-1credea, de sigur, prea aproape de sfargit. Cele cloud'ziare erau calde Inca de focul intalnirii razboinice: cutoate vechile manevre ale administratiei, cu toate

intrigile, momirile gi smomirile, la 'Mu-nicipiul" autonom iegise lista traditiei, care e gi a liber-tAtii; cele cloud nuance italiene se contopiserd pentrua avea mai multi sorti gi prin ele se afirmase ace-iagi congtiinta, in sfargit triumfdtoare. In privirile u-riaOlor paznici maghiari ai Politiei de hotar" oinovatie cu un rost special, care nu privegte politia,

inca mai putin hotarul, inarmati ca de rdzboiu,gata, pare -ca, sa tragd intr'un dugman nevAzut on

falsifiedrile,

§i

Citeva note venetiene 193

despintece cu sabia, Lucia nacaz, ciudA, ganduride rAsbunare. Iar la politia contelui Wickenburg, guver-natorul, se plamAdia un complot, cu neaparata bombs,aproape contemporana cu a lui Catarau de la Oradea-Mare, avandu-se grija de a se pregati descoperirea,sensationala, a fAptawlui, un advocat din Ancona,expulsat, de Si se nascuse aici, pentru CA avuse man-dria de a se pdstra cetacean al Italiei.

Cine ar fi fost gata sä se strAmute cu tolul in pri-mavarA, s'ar fi itwelat. Fiume, Abbazia formeaza oinsula, spre soarele cAreia aleargd atatia bolnavi, deo anume boalA, sau numai de osteneala lipsei de ocu-patie. In curAnd muntele taie vederea ce parea se departa, a zbura in negurele-i albe sagetate desoare, ca un finger in raze. Locurile se fac triste, aspre,de o neiertAtoare monotoniie. TA:ern peninsula de pia-tra, a Istriei, peste brazii rani ai careia tree nemiloaseporniri de crivat, spulberand, garbovind, secand toate.PAdurici infipte in bolovani goi, gari ce rasar cu pia-tra for din gramezi de prund4 sfArAmat, taleturi a-danci de cariere care desfac lespezi masive... Undeva,invocarea italiana a unui Mitt, inalte copri de fa-brici la malul unui lac adAnc, sapat in continent cao limbs de Mare sufletul pare a se libereazao clips, la vederea undel ware, din tirania pustiuluipiietros, apoi iara i drumul inalt, aspru, sterp. Siaici e o Italie, dar aceia care nu rade, care nu poaterade niciodatA, supt cerul care in sminul rar al zi-lelor alese raspinge, ameninta...

Acum s'a lasat noaptea. 0 statie mare, cu lespezilargi supt arcade: G6rz, Gorizia, pentru iubitorii altorsunete. Aici a stat, la aceasta inallime trista, singu-

V eat Oa 13

sa-I

Wadi,

§.1

si

194 N. lorga

rate* MCA spe-anta de bucurie, ca a vra.stel *i a ne-norocirii lui, inchis pare-cA Mire aceste stand ca intrepkatrele sepulcrului care-1 aVepta in curand, regelelegitim, Bourbonul sfintit la Reims in acordurile lirei,harpei lui Lamartine, Carol al X-lea, caruia revolutiadin 1830, sfaramandu-i un tron care fusese §i al luiLudovic al XVI-lea, fratele lui decapitat, ii tasasemAcar viata, cu toate durerile batranatei, cu toate ar-zatoarele doruri ale exilului. Din cand in cand sosia

cu diligenta imparateasca, un credincios al co-cardei albe, al florii de crin, §i erau atunci in cas-telul improvisat reverence, complimente, destainuiri §i,pe ascuns, cate o lacrima. Si apoi regele prep.-creVin" se stanse, intr'o zi mai rece poate decat ce-lelalte, cautAnd cu ochii, in zari pe care le vad nu-mai muribunzii, o raza." din soarele cald al Franciei.

Acum insa, la acest teas de inchidere a fabricelor,nu e nimic din pompa tristA a Curti lor de pribegie:din alts vreme, cu alte nevoi §i alte simturi, vinenavala zburdalnicd a lucratoarelor cauta va-gonul catre casa., in satele vecine, c:empanind talpilede lemn ale sabotitor, intr'un haos de rasete, de stri-*gate, de Clare vocale italiene ale celei mai libereveselii.

Pentru cei mai multiinclusiv conductorii, cari prinaceste parti se schimbd prea des ca sa §tie cevaorariul trenurilor ce merg spre Venetia e un mister,pa care nu mi-1 desleaga nici ieroglifele de materna-tied superioard a'e ultimei editii din Kours-buch"-ulaustro-ungar. Se pare, dupd asigurari repetate, ca tre-nul pe care-1 vom gasi la hotar, nu duce unde nitrebuie. Si, luandu-ni precautiunile pentru noapte, an-ticvarul human care mi-a vandut teatrul spaniol al

aici,

.4i

care -,ii


lui Lope de Vega in editie populara tine 1-o fi rd-tacit pe aice!, ni-a recomandat frumuseta Udinei,capitals de provincie, ora. cu 15.000 de locuitori, a-vand i el domul sau, operele sale de arta.

Ce dimineata s'ar putea petreoe acolo!$1 iata-ne la Udine. Otel? ,Stye unul hamalul de la

gars. Un otel ca pentru noi, incapator, curat, linigit.Garanteaza el! $i iata-1 cu toate bagajele pe dansul,conducandu-ne pe larga §osea pustie, destul de intu-necoasa. Merge incet. §i expliea. Vom fi multamiti,in totul multamiti.

De fapt e o carciuma cu cloud randuri. Perdelelede jos sunt date ca pe furi4 in laturi ca sa se vadamusafirul. N'ar fi un tren catre Venatia? Ba da,acela din care v'ati dat jos... $i ne-am intors in garsmai rapede de cum plecasem. Udine disparuse dinprogram. Era un singur om nemanigaiat: hamalul, careasigurase, r?.i in ceasul plecarii, cu toata caldura vi-nului din care -ii sorbise convingerile, ca era o casaViuta de dansul, fara insecte, curata pa jos pans in-tr'atAta, incat, §tiind ca se spala scandurile in fiecare2i, le-ar linge cu limba".

Din nou in Venetia....Inoet, incet, cu o ghiolcaiala --moale, cotind dupe

colturi de marmura, ciocnind upr luntri parasite,pandind de departe alte lumini ratacitoare pe caredin spate le imtiinteaza vaslapl nevazut cu un mu-get care, in atata tacere, pare ca umple tot locul imensdintre pamant §i cer, gondola ne duce in miezul noptiicatre vechiul albergo" Cappello Nero. Acum douazecide ani inaintam tot aka catre Piazza San Marco: a-tunci la pupa coroiata a barcil negre, langa dreaptalinie alba de metal cu zi-nti, statea un vis, o 1 usie.

196 N. lorga

Ce triste gi pangarite par cele mai splendide realitatipe langa dansa! Acum treisprezece ani caci sunt ata-tia de cand n'am mai fost pe aice!, viata era rang&mine cu toata cuceritoarea ei betie, ochii cautaunumai in jur. Acum sufletul se linigtegte cere totmai multa linigte. aici lin4tea este; ce sfanta,mare gi buna linigte, prin care se and goapte de dupesobloanele inchise, de dupes porti'e batute in cuie, dinfundul searitor negre, din lungul canalelor, din coltutstradelor ce arunca pe luciu dungi tremuratoare de lu-mina, gi, data sunt intre ele goapte de acum, suntaltele care de veacuri poarta pe marmura i pevaluri, cu marturisiri ce n'au fost auzite §i dureri cenu-gi pot afla odihna. Nu e oragul mortii: poate muriun astfel de orag? E oragul tacerii imense, perfecte,misterioase. Si la pupa 'este cineva, pe care nu-1 vad,dar simt uria ;ile -i aripi negre care, din cer pans in.ape, batand ritmic, fac tacerea pe care sufletulreclama pentru a trage din ea puteri not in lupta!

Evident ea acesta e un otel. Are tarifuri inscris.in Baedecker, are lampioane la scarf, yi chelneri infracuri negre, i ceasuri de pranz, gi menu in cloudlimbi. Sunt covoare, flori statui ca aiurea. Dar unee.mobile de aici nu le poti avea oriunde, gi nu oriceotelier s'ar gandi, fiindca e din oragul lui Volta, sa-iridice o statuie, o adevarata statuie in curtea lui; Si.

nu in orice curte de otel ar canta pdsaruici'e din cugcafor enorma ca intr'un desig de padure, gi nu pretu-tindeni, pe langa tot ce plategti, s'ar adaugi zambetulgi vorba buna, care, de pe buzele celui d'intaiu in lumeca gi ale celui din urma, ramane totugi un lucru nepre-tuit gi care nu se poate rasplati decat prin alt zambet

alta vorba. prieteneasca.

Si

se

a

§i

'at


$i odaile acestea numai in Venetia pot fi ocidi decu enormele paturi inalte, pee, de vechiu Iemn

.trainic, cu obloanele care inlaturd" ziva aproape cutotul si te fac sa crezi ca, daca e noapte, to al voit-oi ai facut-o, obloane pentru somnuri lungi, intr'o lume

care nu se coboard, dna.' poate, cleat dup'd ce soa-rele s'a saldat bine in valuri. Calorifer si luminaelectrick oe sunteti voi, mari inovatii meschine aletimpului, pe langd tot ce spun, dud sill sa intrebi,o odaila ca aceasta, in care n'a fost totdeauna gazdade Englesi Germani si Unguri sentimentali, ci poabesi altceva in alte vremuri!

Mai bine decat oricine ar sti unul care nu intarziesa te salute. Pare ca din temelii se zguduie toate ceetrei ,randuri de piatra, intr'o incordare dureroasd,cele domisprezece bAtai de clopot pared le-am rostittoti din toate puterile noastre, asa de mult ne strAbateprofunda for vibrare. San-Marco a vorbit: Turnul Oro-logiului, cu cadranele-i albastre, cu acele de aur, Cu

negri, cu Craii de la Rdsarit cari-si ascund inel vesmintele largi, coroaneIe sceptrele, e rang noi,lipit de noi, piatrA de *tr.& cope/is de coperis. $ite simti, nu stiu cum, mdndru de aceasta confundaremateriald cu o asa de mare si de veche glorie!

Lucruri noun In locul celor vechi...Aici n'a murit nimic decdt prietenii pe cart nu-i

mai aflu, Predelli, fulgerat la masa lui de lucru, Ur-bani de Gheltof, nebun. Turnul urias, care cazuse, s'aridicat din nou, uncle era si cum era", dupa mandrasentinta a primarului. Cu o nesfarsit4 pietate s'austraits toate faramile: sculpturile lui Sansovino, intrucat s'au putut reali.pi, sunt la locul lor, iar fragmen-

otel,

si

si

uriacupi

198 N. Iorga

tele care au suferit mai mutt se odihnesc in PalatulDucal, unde a lucrat aceia;.1 man& minunlatd a ma-relui maestru. Printr'o mare opera de solidaritate na-tionalA n'a lipsit nici Regee, ba nici Papa, carea fost Patriarh de Venetia §i, inainte de aceasta, unbiet preot de sat prin partite de pe peste lagund!turnul s'a facut nou, autentic in Ail, autentic in pre-tiosul material! Azi peste ascutitul coper4 verde in-gerul de our se invade u.5.or in bataia vantului Mani,Yi in binecuvantarea lui este o recunoa0ere a vred-niciei unor oameni pio4i can simt cats putere se poatetrage din neintrerupta comunitate iubitoare cu tre-cutul.

N'a murit nimic deck patriarhalele datine de in-talnire in jurul fantanii cu vechi'e sculpturi seculare,cu toata bunatatea ?i rautatea omeneasca, toatd prie-tenia §i du§mania care plecau de aici. Venetia are azi,pe langa lumina electrica pretutindeni, apd de pecontinent.

Dar sunt lucrud care au inviat. Reparatii care a-junsesera necesare la o mare pallid a Renaterii ce a-coperia un parete intreg din Palatul Ducal au scos laiveala una din frescele veacului al XIV-lea, care a-,coperiau zidurile cand erau ca in picturile lui Be'lini,farce interventia, creatoare de mad minuni pompoase,de splendide serbatori ale formei, a lui Sansovino. Si,in acel vAlmasag de trupuri aspru naiv conturate,in acel intunerec al co:orilor sumbre, e o sinceritate,o evlavie, nu pentru arts, ci pentru ceia ce e mai pre-sus de arta simpler ancilla" §i ea, server, a acelui4.ideal, care to mica mai mult decat toatd simfoniatriumfAtoare a formelor inflorite.

Si mai ales a inviat Venetia. De fapt. 0 vezi ori-

si

Citeva note venntiene 199

unde. Laguna traieste nu numai prin gondolele fo-restierilor", cari, in atitudinea respectuoasa stangacea candidatilor la un examen, defileaza pe canaluri.Pare ca invie economic si chiar politic. A sosit iahtulalb al Imparatului germanic. Vulturul lui Barbarossae infatisat pe platosA, vulturul de pe scutul vechiuluiCesar medieval, care acum opt sute de ani venia aicisa." se impace cu Papa. Trec luntri militare purtandla visitele oficiale ofiteri in tinuta de gala. Si seara ar-monii strain rdsuna de pe bordul incunjurat de lumini,pe cand, in fatA, rang& Zattere, se aprind lumini econtra-torpiloarelor negre venite sa salute intalnireadintre un Imparat al Germaniei un rege al Itaiiei,avand in puterea sa Roma.

Germanii in Venetia.

E o inaintare germanica aici? De sigur ca numa-rul turistilor germani creste, intrecand azi cu mullpe al Englesilor. $i e de ajuns sa-i vezi si sä-i auzica sa simti ca se cred putin acasa aici, langd MareaAustriei medievale. Patriotii venetieni se indigneazaprin ziare cand and ca se vand in anume pravalii o-biecte in folosul sco:ilor germane din cetatea Sfan-tului Marcu.

Am vAzut unul din cele mai mari stabilimente lito-grafice din Italia. Nu se poate inchipui o mai inteli-genta si mai sigura nitrebuintare a stiintei in ulti-mele ei resultate. E o imensa instalatie ridicata pe rui-nele atator mu de case de popolani. Sute de lucrA-tori si Iticratoare-ii castigd panea aici. Dar pentrulucrarile de precisiune sunt intrebuintati Germani. Ger-man e insu;i conducatorul. Poate capitalul...

§i

§i

§i

200 N. Iorga

In Ghetto.Am fost in Ghetto, in depositul Evreimii venejlene.

Inainte de a trece podul cu stalpi din dosul Pala-tului Lobbia, apar la vanzatoarele de fructe, care de-biteaza pranzul cina sdracilor, nasuri coroiate, pletenegre sau rosii caltoase, lungi saluri decolorate. Candtreci pe supt ingusta portita care ()data se inchidea,seara, cu zabrele, esti numai intre el. E o ingrAma-deala, o crass, un zgomot langa canale pline de rd-masituri, care duhlesc a moarte... Din ce trdiesc aoestioameni cari se inghesuiesc cu miile prin aceste anticecetati de piatrd neagra, plind de lipul veacurilor? Cuce-si tin sinagogele, israelite"? Ace Iasi mis-ter ca oriunde.

Cativa vand tablouri 2 lire, sapAturi in otel cu cd-dru si curiositati, vechi mobile. Te roagasa." le iei. In jur iti urla." 'n urechi copiii tuturor vecinilor, can te trag de mama, te murdaresc cu cleiuldulciurilor imbalate: Music}, Mush)... Asa copii obraz-nid n'am vazut. Dar, cand a lost vorba ca, pentrusuma de 20 de centesimi, platibila la porter, sa-mi duesla otel cloud enorme tablouri, s'a presintat cel maiafurisit din acesti draci muridari si si-a indeplinit da-toria ca omul cel mai de incredere.

laid din ce tralese...

La phrintii Armenia.Trecem inaintea fatadei Manicomiului", casei de

nebuni: intr'un balcon doi fac gesturi de o nedume-rire curioasa, care li va Linea poate cat viata, si carenu e poate mai rata sens decal multe nedumeriri alenoastre; dupa ferestile cu zabree, luminileelectrioe se apriind cu un fel de dureroasa tresarirenesigura, ca a cugetarilor ce tremurA aid. Putin mai

sticla!,

ici colo,

0i

pcolile

pi


departe, pe luciul tot mai larg at lagunel, indata sun-tern la debarcaderul Armenilor, care e pustiu. N'auiesit Inca in curte putinii elevi ai seminariului, pe cari-iculeg acasa caravanele Yi cari, prapaditi da dor, se in-tore cat pot mai rapede prin satele for de munte, printargurile for amenintate de Curzi. Un gradinar neduce in parloir, o odaita captusita de tablouri vechi,unele destul de bune; in colt un mandarin in ghi-veciu iii risipeste merisoarele de aur.

Acum a venit calauzul nostru, un parinte tanar, sim-patic, cu ()Ail de Oriental si lunga barbs neagra..Ne poarta pe scan prin ganguri la Museul alca-tuit din daruri intamplatoare, de la suverati i oa-meni vestiti, favorabili causei arniene. Biblioteca esplendid instalata in mari dulapuri vechi ce se ridicapans la tavanul inalt. Au strans aici toata culturanatiei lor, ucenicii lui Mechitar! Sunt si manuscriptepe care ni le arata parintele bibliotecar, venit din bi-serica, unde acum se face slujba de sear* pe candelevii scolii de pribegi se harjonesc pe afara in ul-timele lumini ale amurgului. Uncle dintre dansele ausplendide miniaturi, in care, ca si in istoria ArmenieiMici, asa de tarziu rasarita in muntii Taurului si pecoasta stancoasa a Mediteranei, se intalnesc stravechidatine ale Orientului persan cu influentele noun pecare cruciatele le-au adus din Occident.

E lucrul cel mai armenesc din insula. Caci, incolo,nu e aici nici Italie, nici Orient. E numai iesuitismulsolemn, rece gal al Unirii al tuturor Unirilor cuBisericile orientale, in acel veac al XVIII-lea candGrigore al XVI-lea a facut asa ca noii sai supusi du-hovnicesti sa-0. aiba adapostul pe aceastA prelungireitaliana a Lagunei.

si

si

202 N. Iorga

La Cape la lui Giotto, in Padova.La Padova se poate merge astazi cu un tramvaiu

electric, cu opriri multe destul de lungi, care plenadintr'un colt de laguna trece printre pakti verzi,boschete de copaci batrani ca in panzele lui ClaudeLorrain, dar Fara grotele stancile lui Salvator Rosati fronturi de case. de sat, solide, negre, mo-notone, pe care le continua apoi curdle pietruite, fa-tadele pompoase, statuile marl, de gust dubios, aleunor vile in care locuiau odata nagustori cu ambitiiaristocratice, tar arum e o vasty singuratate, o tacereparasita.

In Padova sunt lucruri schimbate. Pare ca e maivie viata studentilor can tree in grupe sau in lune-carea automobilelor de primblare. Ieri Inca erau ingreva pentru un motiv de solidaritate tinereasca. Pen-tru intaia oars vad incaperile vestitei §coli inaltecare a adapostit pe vremuri §i tineretele dorniee deinvatatura ale lui Constantin Cantacuzino Stolnicul:in sala stemelor, in marea said de primire, unde setin edintile solemne, sunt steme din Nord, din Sud,din Rasarit §i din Apus; cele romaneti lipsesc. Noinu bateam aceste drumuri, adesea cercetate de Grathdoritori de capata o diploma de doctor in me-dicina; Cantacuzinul a fames fara urma§i, cum fuseseVara tovara§i.

Cladirea cuprinde mica sala modesty in care s'aufacut cele d'intaiu disectii atatea altele in care arasunat cuvantul frunta0or §tiintei italiene, al ma-rilor -novatori. In totalitatea ei, Universitatea e un ve-chiu han medieval, care, neputand fi reparat, intre-git, ca pentru nevoile de astazi, va fi inlocuit cu ozidire moderna, din care vor lipsi doar amintirile.

§i

sisf

printre

si

a-si


Supt conducerea, asa de competenta, a d-lui Mos-chetti, diirectorul Museului din Padova, am visitatMuseul orasului, biserica impodobita cu frescele luiAndrea Mantegna si capela care pastreazA aproape intoata stralucirea for picturile lui Giotto.

Museul cuprinde o sums de tablouri care sunt cuadevarat de prima ordine, apartinand vechii scoli ve-netiene mai ales. La ele se adauga cateva frumoasetapiterii, dintre care una, de foarte vaste proporta,adusd de un negustor, represinta scene din viata raz-boinica a Poloniei. Cateva sculpturi, ca Primaverao fat mladioasa incunjurata de flori bogate care-i nd-valesc trupul, on Ce.itoarea, de o idealitate aproa-pe transparentaar face onoare si celor mai marl colec-iii. Undeva, la un teran, d. Moschetti a descoperitsi a caphatat un admirabil grup de teracota, infEttisandCoborarea de pe cruce, cu figuri de o durere zgudui-toare. Farce a mai vorbi de frumoasa colectie deobiecte romane, de materials culturale din toate do-meniiie vietii medievale si moderne, de manuscripteleimpodobite cu miniaturi, de rAmAsitele luptei de laSolferino, intre care scrisorile calde, de la parinti, dela iubite, gasite pe trupul soldatilor morti.

Poate cele mai frumoase lucrari a'e lui Mantegnasunt in capela din dreapta a bisericii, pline de splen--dide morminte ` medievale care-i acopdr paretii. Operede tinereta, ele au o siiinta a miscarilor care ar uimisi la capatul unei intregi cariere.

Dinco lo, la Capella degli Scrovegni, claditA, cu hra-mul Sfintei Marii, in cuprinsul vechii Arene, capelaa carii pastrare se datoreste de sigur faptului ea a fostin stapanirea unei familii private, Giotto a desf4u-rat, cu o naivitate stangace, care nu exclude cunostintaedam& a desemnului si perfecta infatisare a senti-

204 N. lo rga

mentelor, povestea intreaga a vietii Mantuitorului,nicdiri ea nu vorbeste mai mult sufletului prin ar-monioasa simplicitate a liniilor, prin sinceritatea de-savarsit4 a inspiratiei. Bizantirdsmul se individuali-sena si face cel d'intaiu pas pe drumul artei capabilede desvoltare si progres.

§i

COSE DI VENEZIA (1922)

In aierul absolut limpede, prietenos, de o cAlduraindulcita de umezeal* care ne patrunde, cele d'intaiuclopote suns gi aierul plin de aburi li da o resonant*"extrordinara. Pare ca gi cerul e o cupola material*inchisa, care de la un capat la altul rasuna.

Pe langa zidul cu Viva Lenin in fat& cu acela careprotests: Viva la Casa di Savoia, in apropierea bise-ricii degli Scalzi, a Franciscanilor desculti",, cu pla-fonul lui Tiepolo rupt de bomba austriaca", doar ca-teva gondole cu strain'. In a noastra vorbim de Le-nin gi de comunism, gi luntragul recunoagte ca gi incercurile analoage de la ei conducAtorii cumpara case,lar ceilalti se uitA.

Vuiesc halele pline de o imensa invalmapeala delume din bate treptele societatii. E ca un muget alapetitului de Duminecd, Foarte elegant& o doamna cupAlaria de paie pleogtita sare in luntre cu pacheteleca sa f aca traghetiul la celalt farm.

Marea e mai joasa ca oricand. Nu se poate intra niciintr'un rio decat cu barcile cele mai ugoare, fara po-varA. Peste un ceas ins.** fluxul pornegte, gi feta cala-torind alaturi buchetul poesiei cu panea veche arun-catA in canal gi cu penele smulse de la pasarile de-functe.

206 N. Iorga

Un nesfarsit defileu lent, in care petalele de tranda-firi au de tovarase imediate lamaile stoarse si resturifail nume. Samaria in compositie cu materia diversaa unui jurnal.

0 atmosfera mefitica se produce din fundurile de ca-nal aproape golite, din iarba de mare ce muce-zeste pe treptele de jos, o clips golite, ale palatelor.

Ferestrele se deschid incet, ici si colo, rar, §i bra-tele albe tin in laturi obloanele verzi in cadrul mar-murii sculptate: e un tablou viu si care zambeste.La ce? La ce nu?

In dreptele statAri femeiesti ce se desfac pe piatrasurd, in pieptanatura inalta a parului negru, uscat depare ars, a unduioaselor valuri de blond roscat, infranjurile salurilor cazand ca niste desfirAri de o-prege e o vedenie de foarte vechiu Bizant prin care sezareste un colt de Roma cu figuri profilandu-se pefondul negru al vaselor ceramicei antice.

Aere civico se scrie pe fundamentele" din fata o-telului mieu ca §-i pe inscriptiile mandre ale vechilordogi cari au facut puntile eterne.

** *

()rap). se de.iteap:a. El respira cantand. Copiii a ca.ror suptire trambita de arama face sa vibreze zidurile,barbatii, tinerii cu glasul cald ca o rugaciune.

Numai femeile tac ; ele vorbesc numai in neasama-natul ritm al miscarilor.

** *

Dar iata si Venetia lui Goldoni. Batranii cu nasurlmaH, cu genunchii indoiti, cu hainele de Dumineca

Cose di Venezia 207

ciudat potrivite. Parca la spatele for e o perdea cudecoruri din secolul al XVIII-lea.

** *

Sunt partide si partide", spune gondolierul cand evorba de politica. Sunt, si aprinse. Supt acest cer mi-nunat ca si supt acela al vechii Hel lade pasiunile suntstrasnice. Cei can striga supt caricaturi: moarte"cuiva care ar putea fi Regele si cei cari supt Vivait nazionalismo" adauga numele aceluiasi suveran siaI principelui mostenitor isi stau dusmaneste, plinide urA, fats in fata.

Asa a fost totdeauna in mijlocul acestei fericite na-turl. Evul mediu e plin de crimele unei politici invier-sunate. Numai unde un mediu aspru strange pe oa-meni la o colaboratie silnica, asemenea cu a celorcan voiesc sa scape corabia de naufragiu sau ogoa-rele de navala marii, numai acolo solidaritatea uma-nA, impusa, se mentine. In locuri ca acestea, in voiadeplina a desvoltarii sale, omuI, stapan pe puteri pri-soselnice, e gata sa atace pe alt om.

** *

Ultimul razboiu, care a dat Italiei Istria, Trentinul SiTriestul, fara a-i putea da si Dalmatia, n'a lasat urmemonumentale la un popor deprins a insemna prin eleorice act al vietii nationale. Doar, intr'o parohie, ofoarte frumoasa icoana in bronz a Venetiei in baso-relief impodobeste placa de amintire a celor cazutidin aceasta parohie. Niciun general, dar niciunul,de care sa se lege amintirea unei isbanzi, care a fostsacrificial tuturora, i nu victoria unei idei.

** *

208 N. lorga

J a, spune lucrAtorul caruia-i vorbesc in Giardinipublici. Nicio jend. De ce ar zice: si, cand oamenii,uitati pentru tot ce au facut, iii fauresc planurile de

cAtre Venetia ca §i, intaiu, ca succesori ai Aus-triei, catre Trieste?

** *

Inaintea basilicei San Marco, flutura cele trei stea-guri mari ale serbAtorii. Inauntru insa nicio ceremo-nie impunatoare. Pe ate o bane& fiecare i0 face ru-gAciunea lui. Slujbe Injghebate prin altare laterale.Lumea se plimba, vorbe§te, se iea de brat.

Unitatea de ceremonie, atat de impunAtoare, a bise-ricii ortodoxe lipse§te, aici, supt mosaicele bizan-tine, peste marmura, porfirul, calcate, scufundate, sfa-ramate de piciorul dogilor §i proveditorilor, lipsa uneisingure rugaciuni, din toate sufletele, pare mai curioasa.Sunt Venetieni, ca0, sunt Venetieni; lipse§te Venetia.

** *

Un colt de Orient, prins de coasta italiana anumecreat. atunci ca nd Italia nu-§.i mai apoolinea, acea-sta e Venetia. Sfantul Marcu insu§i vine din Alexan-dria. Casele acestea jerpelite, cu obloanele mancatede vreme, crapate de umezeala Si de ar§ita, ameste-cand colorile atator paturi succesive de vapseala, as-cund incantatoare locuinte unde tablouri de maestrivenetieni se waza langa mobile de arta, langa fa-iante vechi de Torcello, langa, rama§itele interesanteale unei mari culturi milenare.

La amabilul nostru consul avocatul Bombardella, ala-turi de un frumos tablou al lui Longhi, un portret in-fAt4eaza pe o Gritti, dintre ascendentii materni.

si

si

viitor;

Cose di Venezia 209

Si Aloisio Gritti, fiu bastard de doge, prieten al luiSoliman-cel-Mdret, a fost candidat de rege unguresc,;i 1-au ucis neme4ii in Ardeal, la Media§, supt ochiialtui om imparatesc", Petru Rarer al Moldovei, carefacu sa-i dispara fiii, meniti, credea el, Domniilor noas-tre. 0 alta linie-1 duce la familia dogala Contarini.Prin mama e legat de oamenii de la '48, cu chipurilede bronz pe ziduri.

Cu toate modernisarile aduse de razboiu §i emanci-parea fetelor, familia se mentine. In aceia0 cash staudoi frati, soti a dou'd surori, i fiica maritata a unuiadin ei. Si au momente de viata. comund.

A< l<

Lido e total transformat. Vechiul littts S. Nicolai,unde veniau dogii sa primeasca oaspetii veniti pe co-rabii din locuri departate, 0-a schimbat complect ca-racterul E acum o Ostende italiana. Casele, intr'uns it oarecare, fall venetian 4i la Venetia chiar, langagradina publica, o cases in acest stil e flancata de unc 70 11 vapsit in verde tare-secesionist, general-ita-,Tian, ca Hotel Ausonia, cu ciudate faiante coloratetare, cu zeite simbolice tronand, on pur i simplu co-mercial, se succeda. Terenul a fost impartit pentru caparticularii saii faces vile ?i gradini.

Malul marii, unde ()data culegeam scoici i scheletede vietati ciudate ale apei, e margenit de o in-fiitate de cabine, una langa. alta, toate absolut ase-meni i de-asupra for se ridica.' restaurante i baruridupes ultimul sistem american. 0 lume enorma seingramadqte la bai, lume care vorberge toate limbileglobului, §i ungurqte. Aici Venetianul nu mai arenimic din demnitatea lui estetica; palaria lui de paie,Venetia. 14

2:0 N. Iorga

sacoul lui, rochia scurt& de gazd on de organtin a so-tiei, a fetei lui se pierd usor intre celelalte. Un pu-blic oarecare si atat. Tramvaie electrice ii card, si lao parte, neceruta de nimeni, unica birja cu un calcare, cu vizitiu cu tot, piroteste miserabil. Si vremeafor a trecut. Cai s'au vdzut destui in razboiu. Uniicred chiar CA prea multi...

La Giardini Publici expositia de arta: in marele pa-vilion italian, unde se primesc si artisti de alte natii,in al Franciei, al Germaniei in fata, al Olandei, alBelgiei, al Ungarieifoarte impodobit si aurit, cu cloudranduri si panze intr'ales, din toate epocele; al Ru-siei ramane inchis.

Ei bine, afard de cateva onorabile exceptii pe carevoiu incerca sd le notez, expositia aceasta noud e ceamai fantastic& exhibitie a unui modernism care atingenebunia.

In marele pavilion am relevat, pe langd tablouri ve-chi, ca potretele, atat de onest executate, ale bdtra-nului Hayez, pe langd documentele de viata italiandale lui Mose Bianchi, nascut, trait si mort, in 1904,la Monzamai ales expresiva scend a cantaretilor carise gAtesc de hram (Vigilia della Sagra), foarte re-marcabilele scene de viatd rurala ale lui P. Chiesa.WA femeia cu copilul, atat de induiosAtor de simpla,tragica priveliste a celei inzabrAnite in negru pestefat, care, intre tatAl si mama ucisi si in fata satuiuidistrus, alApteaza in copil speranta refacerii, sau celecloud bdtrane din margenea cdsutelor sdtesti, dintrecare una, cu manile ridicate, pare a chema binecu.van-tarea asupra umililor locuitori. Chipurile lui Lino Sel-

Cose di Venezia 211

vatico sunt puternic trase, s't mdestria lui se arata §iin scene riscate dupd gustul publicului, ca in femeiacare-si, schimbd catnap. Museul de arta modernd dinTochio a cumparat, de altfel, o scend de interior, lamasa, cu chipurile blonde ale membrilor, de vraste deo-sebite, ai familiei. Triestinul Veruda, de o exactitate §ide o oficialitate", am zice, Inca austriacd, dal bunescene din Venetia in proportii mari, indraznete, alaturide altele din viata de societate moderns, si el mergepiand la melodrama, inSii onesta, cu taal agonisantale cdrui mani cu degetele crispate binecuvinteazdfiica ingenunchiatd. 0 femeie cu copilul a lui AchilleFumi e interesanta §i merits toate laudele; femeialui Sartori, in gaml violetd, cu fata de o extraordi-nary putere de expresie.

Portretul de femeie cu un fel de §esia" plgeriandin cap, a lui Carlo Siviero, merit& sa fie reprodus in pu--tinele call postale amintitoare. Experienta curagioasaa lui V. Rossi de a face din colori tari o adevairataepopeie cromatica, in cele cloud femei, mama si fata,care cetesc o scrisoare, in cele care cu resfrangeri verzilucreazd la tesatura verde, in bdtranul viorist cersetorin umbra miseriei lui, e foarte interesanta; alte panzevadesc mai putin marea lui virtuositate.

E. Tito, Venetian, are o intreaga serie de picturi deun caracter sigur si armonios, si el merge pan& laincercarea de a da o nova i foarte miscata Cobordrede pe cruce. A§ admite pang si defilarea de crunte fi-guri strambe care la Normellini ar insemna supremulomagiu adus soldatului necunoscut".

Dar, in adevar, sunt altele care nici intr'un chipnu s'ar putea mentinea, fie si in cea mai liberd for-mula de viitor. Ce sens pot sa alba, de pilda, in acest

212 N. lorga.

pavilion central care, primind si pe sadiniun Slav,Westry, da un Isus razimat de Maria, cuprinsi amandoi de fiorii iubirii pamantesti, si un Frances, Se-zanne, infatiseaza femei uriase care samAnd cu florimistice, luntrile marunte ale Venetiei oH, pe u15 vas,femeia sfanta cu cearcAn de our in jurul capului, du-cand tine stie unde sfantul copil, cuprinde mai ales

Italieni, tablouri ca acela al cAror sabiect it self tez.lard Sf. Francisc total idiot si pierdut intr'un

mediu cenusiu, care se intinde amical cAtre n'stecasari din dumbrava, on douk tablouri in care totule un zbor de rate piezis prin vAzduh, ori aceasta in-teresanta. figuratie : o femeie stupid cu trei perne side asupra trei portocale, ori Santa Maria della Salutein contorsiuni violente de un anume Marussig?

Cel mai ciudat spectacol it ofera exhibitia d-lui pro-fesor" asa se intituleaza din Bolzano Bozen Lienz.Sunt figuri de terani germani, ososi, cariune ori par sa apartie unei spete umane de multrute. Intr'un loc un calugar cu glugd mani dupa el unsir de astfel de fiinti, tinand in mana ni,te drugi in-formi. E aceasta cruciata intaiu? Se poate! Cel pu-tin asta are miscare. Altele sunt odioase caricaturi.

afla recunoastere, si la un Ugo Ojetti.Pe cand Ungurii au strans ce aveau mai ban in vre-

mea noua ori veche, Olanda dä ciudate strambaturi incare cu o persistenta condamnabila se amesteca mo-tivul, demn de oarecare discretie, al lui Hristos. La Bel-gieni acela i lucru. Un grup de terance stilisat absurdlass in fata patru enormi saboti, obiectul afectieideosebite a pictorului. Statuile fac sd se creadA ea e-xis a pe langd corpul nostru un alt corp uman mon-

pe

1-mnosi,dispi-

Si

Cose di Venezia 213

struos de subtil", triunghiular, de la care se inspire-maiestrii moderni.

Pavilionul osebit al Franciei pare a fagadui masura.Indata insa psihosa contemporana iii cucereste terenulcu orori fart nume. Nu voiu uita niciodata cloud Ita-Hence, din care- fetita in albastru de cobalt si cara-miziu semana cu opera de arta pe care un eminentpictor botosanean o zugravise acum patruzeci de anipe tablaua de dulceti a casei noastre. La Germani in-caltea trebuie chiemata politia, m'am informat lasoldatul de paza dm& Ware visuri rele. 0 spaima demuiere cdgatul taiat urla in fund intre cloudai caror membri au fost culesi de unde Draculintarcat copiii. Ma trece cu rece numai cand ma gan-desc. Cred ca erau rudele pictorului, care merita safie insusi marele Kokoschka, gloria patriei sale in do-meniul artei. LInul mai modest, de langa tisk doudzecide triunghiuri care se incaleca.: el e dusmanul celora carora nebunie consista in a cladi cuburi de deosebitacolori. La Englesi, unde, din fericire, chipurile indienepermit variatia, boala a patruns totusi.

Priviau esteti, critici de arta one Ii, domni Nitrani,earora li venia sa sparga cu batul aceste insulte per-sonale recomand ca fata de asemenea exemple de

rt'd sa nu se lea, neaparat, bastonul, care poale intra dela sine in acfiune, provocand pierderi ireparabile, cAci a-vem a face cu genuri de nebunii foarte rare. Darpriviau muncitori, femei din popor, copii. Si ma in-trebam: ce disc ei a acd?

Ce pot duce alta decat sentimentul ca arta e tot-deauna inutild 0 une on periculoasci?

Ma gandesc la evul mediu, in care catedrala era olectie imensa de istorie sacra o colectie de inalte

familii

pi

si

at

214 N. lorga

simboluri, la Rena0ere, and pictura §i sculptura 'nal-tau pe om, la secolul al XVIII-lea, and ii argumentauviata socialA, la epoca romantic& in care atingea coar-dele ascunse ale sufletului sau.

Dar astu, sfidarea aceasta, la ce §ipentru tine?CAci ce este arta, afara de visiuni personale, caretrebuie tinute acasA, cdci mie sd -mi vorbeVi nu-mai in limba pe care ti-o intelegl decat expre-siunea unicd a realitcitilor admise, pe de crparte, iar, pe de alta interpretarea sincerd a ten-dintelor care framantd in adevdr o societate?

Si, oricum, data simte cineva nevoia de a -si af4aboala mental& de care sufere, putea s'o fats aiureadeck la Venetia, unde asemenea expositii ar fi admi-sibile numai dupA. ce s'ar fi ars Palatul Ducal, loggialui Sansovino, zidirea Marcianei §i toate panzele pas-trate in o suta de colectii care cant& gloria nemuri-toare a familiei Bellini, a lui Giorgione, a lui Tiziano,Tintoretto, Veronese 0 Giambattista Tiepolo.

** *

Dimineata de Dumineca. Lumea se treze0e mai tar-ziu. In acea comunitate umana care se intinde de lao lature a straditei sau canalului la alta, apare intaiu lao fereastA', instalandu-se pentru mai multe oare, o pi-sicA albs, indiferenta pentru nimicurile veacului. Apoiun student cu ochelari contra soarelui sunt negri§i galbeni, odio01 10 prinde pache0ile in balcona.

Anume capete de par des negru, cret, nu -i faeInc& aparitia. Jos un domn cu palaria de paie matura.Babwa, mica aproape cat un ghem, se coboard de larandul al treilea unde cultiva staruitor in balconaw treimu§cate, 0-0 presintA prinosul de rima0te ale gos-

-S...R":::%

:MtM

t.

VA

61'1'

ll[fl(R.it\ W

.

_

-"Viir

Cose di Venezia 215

podariei. Functionarul chibzuiqte ca aka ceva nu searunca in canal §i, deschizand cu atentie capacul cu-tiei de fier din coltul Fundamentelor Morosini dellaRegina", aduna.' acest deposit langa altele pentru odescarcare aiurea. Avis edililor bucurgteni.

La dreapta o mans aproape nevazuta curata bal-conul, cine face acest oficiu trece intr'o mi§caregratioasa.

Aici orice act al vietii, cel mai umil, face tablou.Jos o sprintena faptura, ale carii maneci de stota sup-tire, roza, par ni*te aripi, atinge abia greoaia ug decetate, iata alt fluture apare, in albastru, cu aceia§ipalariuta pe capu5or, intr'un tremurat de colori pa-rechea aproape aeriana sboara peste pod ca sa meargala un atelier de croltorie.

Cu un fiaschetto infaprat in paie o siluetatrece cu atatea mi§cari delicate ale corpului fragil pecare se misca in cochetarii de pasare capul frumos cuconciu roman, incat ar putea lua lectii o dantuitoare.

Merge sali faca* provisie de yin.Pe cand jos luntri grele duc prosa de toate zilele,

pisica alba se primbla filosofic pe balconul care-i a-parfine, iar, in altul, o silueta intru toate asemenea cucealalta, pare o dam& de la 1300 care intre crenele 1§ia§teapta cavalerul.

0 rasfirare de obloane vechi. Mani cu lungi degetesupfiri care a§eaza. o floare. Un cap pletos care se in-fundA in mirosul plantei. Un stor rov care se las&pans aproape de dansa. Tabloul e fixat pe azi.

Din mii de acestea se face Venetia neimitabila.

si

si

inalta,

pi

pi

Documente.I.

1503.Le excessive spese de pasti che se fano in questa

nostra cita.. al sposar dele novice. [Sa fie 60 70de femei la biserica i la masa de 100 de per...oane,eel mult 20,] cid-elle cum capa, come senca capa.[Supt pedeapsa de 100 de galbeni.]

Quantumque sia dirndl cossa ali ornamenli de e doneet a le excesive spese de pasti poter dar modo etregula, [se decide sa fie numai 4 torte de cate 4 lire)Ale collation dar non se possi altro che storti et odricti,the sono cossa minima. [In camera §i] confeti mi-nuti, non intendando de quelli se chiamano senga cor-po, [:-ii 6 torte de cate 6 lire]. Dopo pasto, marga-pani;... al collo un fil de tondini d'oro schieti solam,nte[de 25 de galbeni], overamente una cadenella d'oroschieta [pecetluita. Poate fi i de argint] Manegeet pectorali tessudi de argento over oro tirado, le qualmanege non habino alcum altro lavorier de rechamo[in pret de 30 de galbeni]. Una bruta foga de manege,che se chiama manege a cornedo, nela qual entra debraga 3 de pano d'oro over de seda... El se fa certespaliere, antiporte et altri fornimenti de chasa, depani de seda et de pani de lana strataiadi 1.

(Sen. Tierra, XIV, fol. 196 v-o-7.)

1 Era (fol, 190 Vo) i un offitio di tre sopra le pompe deledone".

218 N. lorga

Die XXVIIj martij [1470].

Cum alias per Maius Consilium et postea per Con-silium X semper fuit ordinatum ne alicubi Venetias fiathominum addunatio, et semper jstud Consilium pro-viderit et obviaverit communicationibus (?) populi,jta quod nulla ars civitatis nullaque congregatio mun-danorum hominum, etiam ad religionem spectans, pa-tuit unquam fieri aut congregari nisi prius a Con-silio X sibi concessa licentia, et, quando sectatores gre-ce heresis per civitatem faciebant officia sua, jstudConsilium X statuit quod predicti Greci et errantes alege catolica jn sola remota ecclesia Sanctj Blasij ha-berent reductum unum solum, et, tune cum facta sitconscientia quod contra mandata jstius Consilii et or-dines sacrosancte fidei catolice aliqui Greci scismaticifaciunt jn Venetijs adunationem hominum in magnaquantitate et in multis locis, quod sufferendo, cedetad dedecus sacrosancte fidei catolice et posset faceretantum augumentum hominum et scandallum pro nonposse faciliter extingui...,

Vadit pars quod ordinetur et jubeatur quod in civitateVenetiarum non possit cellebrari more greco alicubiquam in S. Blasio tantum, sicut alias captum fuit, subpena librarum C cuilibet papati et libr. L-ta cuilibet ho-mini ad ilia offitia se reducentj, et hoc fiat jIlis Grecisnotum, ne per jgnorantias quisque se possit excusare,:quas penas exigant offitiales de nocte et capita sex-teriorum, dando tercium accusatori.

De parte 12.De non 0.Non sinceri 5.

(Misti Consiglio X, 17.)

29 Iunie 1474.

Pentru nobiliis domina Chaterina Premarino, re-licta ser Luce Venerio, que evasit ab excidio Nigro-

IL

.1'

Ill.

Documente 219,

pontis, ex inadvertentia non fuit admissa ad habenthimdomicilium et elimosinam in S. Filippo et Iacobo,simul cum alijs dominabus de Nigroponte.

(Notatorio del Collegio, XX, fol. 23 V-o.)Tot asa (18 Iunie 1477) pentru Isabela Mauro-

ceno, coniunx olim nobilis viH ser Antonij Permareno,Francischina Brigalio, Andriana Zane let Margaritade Cresenca", acum scapate de robia turceascd dela Negroponte (fol. 56 V-o). Cf. si fol. 64 V-o, 71 V-o.

IV.

10 August 1474.

Profugerant in hanc urbem ex Albania, propteradventum Turcorum in illam provinciam, multe anime,que ne ab ipsis Turcis in captivitatem reducerentur, etversantur sub porticis et in vijs publicis huius urbis;nee habent unde vitam suam sustentare valeant, remprofecto miserandum... Dictis miserabilibus et egenispersonis que hue profugerunt ex Albania, et non alijsullo pacto, mulieres que mendicant pro carceratis darequotidie ad magazena debeant, ubi deputatum estearum allogiamentum aut alibi, duos panes ab unosoldo pro qualibet, qui panis fiat ex farinis nostridominij... Preterea ,dari debeat quotidie .ex pecunijsnostri dominij dictis Mulieribus ducatus unus, qui ex-pendatur per eas in facienda menestra quotidie dictismiserabilibus personis.

157 de sic,o, de non1 non sincerus.

(Sen. Terra, VII, fol. 48.)

V.

Mart 1475.

Femeile diin Negroponte se plan pentru pagubedala oribel servitit de Turchi... Li habiti nostri multomiserabili, j volti nostri smaridi e pallidi, j quali za

220 N Iorga

vtdeno le sanguinosa spade turquesche tagliar etsmembrar j fioli et mariti chon li altri nostri parenti...Fo grande miracolo che de paura o dolore non cades-sero morte... Semo redute a mendicare el pane perle aliene porta... [Cel uno qaalche tecto et recepto [Atanto cane che possiamo sostenere le anime triste neliafflicti corpi nostri fino ala morte... Solamente dexide-remo in qualche loco remoto e solo prestamenbecomplire questa nostra gravosa vita, la qual corn-pita, el loco tornera in mano dela Vostra Serenita....

(Sen. Terra, VII, fol. 69 V-o.)

VI.

MM CCCC LXXVII1j, die XXVIIIj lulij.

Scr Iacobus Marcel lo.Ser Laurentils Mocenigo.Ser Iacobus Leono,

capita.

Quod, sicut alias statutam fu't p.r hoc Consiliumlo us eoclesie S. Blasij Grecis ad celebrandum officiasua, secundum catholicos ritus, jta nunc, auctoritatahuius Consilii, concedatur prefatis Grecis locus quernelegerunt post furnos novos nostri dominij, jn quoconstrui facere possint eccles'am unam labore etsumptibu3 suis et jn ea celebrare- sacra misteria pos-sint, secundum catholicos ritus, jilts constitutionibuset modis, quoad spi ituale, qui per Reverendissimumdominum Patriarcham nostrum Venetiarum ipsis Gre-cis constituentur, assistente semper jn oelebrationesuo urn offi io um uno presbitero latino per prefatumR-mum d. Patriarcham deputandum.

De parte 7-7.Ser Dominicus Mauroceno, El domanda la multi udine

consiliarius. di Greci constantinopoli-tanii et alti cazadi dele sue provincie licentia de con-struir una chiesia driedo j forni nostri nuovj, et,perch'e questi sono per j quatro quinti sismatici e recu-sano redurse jn chieAa catholicha, et consentir a questa

Documente 221

nation una chiesia separada dale chiesie lat:ne nonsaria altro che ndtrir lo sisma grecho jn cides-fa terraet jn loro etuti j silo dascenden i jn perpetuum, et an-che seria periculosa co-a consentir jn un reducLo se-parado ogni festa adana ion de 4 over 5.000 persone,che jn puocho tempo poria esser mazor, confluendoGreci jn questa terra da ogni parte. Et peril.

Vander& par.te che'l sia dicto a qLesti che domanda cnej hanno addito in ogni chiesia latina ogni vo'ta che jvoiono, dove cadauno de loco se pud redu e come fanotute le altre nation che sono jn que3ta terra che sonoassai, et che el non me par consen it rcducto niunoseperado ad alguna nation.

De carte 68.De non 1.Non sync. 2, 1.

(Notatorio del Collegio, XIX, fol. 145 V-o )

VII.

12 Maiu 1499.

Pentru liberer maistro Servo- de Bapdsta' , carevrea soti-dreasca. , Po i icha" a lui Aristote e, cUtael comento de Dona o A7io 1, Fioren ino. Jtem la Co-nomia, cum el comento de Luna-do Are ino opere chemai piu non forno stampate cum dlcti comenti ". Cereprivi'egiu pe zece ani.

(Notatorio del Collegio, fo'. 5; cf. fol. 17, 19.)Tot ao p,..ntru Bortholamio" Yi cartea lui de.spre

tali pexi et mesure se atrovano per l'univerbo et lecondiction de le marchadan ie a quel pexi over me-sure se comprano et vendeno."

(ibid., fol. 21 V-o.)

VIII.

Pentru primirea regelui Ciprului, v. Mas-Latrie, His-Mire de Chypre, II-III, cartea mea Philippe de Me-zieres et la croisade au XI V -e siècle, Paris 1896.

XXII,

ci

CUPRINSULPag.

Conferinta I-ia. In ce std frumuseta Venefiei" . . . 3Conferinta a II -a. Desvoltarea externs a VenefieP . . 37Conferinta a HI-a. Desvoltarea interns a Venetiei" . . 65Conferinta a IV-a. Arta, literatura fi cultura". . 89Conferinta a V-a. nVenetia fi Rotnanii". . 118

ADAUSImpresille unui adolescent . 151Cateva note venetiene (1910) . . 191Din nou In Venetia . . . 193Lucruri noun in locul celor vechi 197Germanii in Venetia. . 199In Ghetto . . i 200La parintii Armeni" . . 200La Capela lui Giotto, in Padova . 202Cose di. Venezia (1922) . . 205Documente . 217

.

Date post:	09-May-2018
Category:	Documents
Upload:	dinhkhue
View:	258 times
Download:	4 times

Nci CONFERINTE DESPRE VENETIA - … · panze albe de corabii in departare, unindu-se cu cerul in...

Documents