LOUIS SLOB0DKIN 1rm:-rr:) ei-adoririncidincopilirie si dwin!. artist. Cind avea cincisprezece ani, p!.rintiil-au trimis la o gcoali. de arte in New York, unde ziua smdiasculptura, iar noaptea lucra ca liftier. A scris 9i ilustrat zeci decirgi, printe care O asu.nz,itoare bund gi {JriaSul cumsecade.Unele dinne cele mai cunoscute ilusra,tii ale lui strnt cele pentruO suti de rochii, de Ebutor Estes, si Marzy Moons, de James
https://www.libris.ro/nava-spatiala-din-livada-de-meri-louis-slobodkin-ART978-606-7886-41-2--p13308797.html
g.T t-!=s.{{-iL
\
NAVA SPATIALItDIIILIVADA DE TAER,I< --r
---) /(: ::-: '
Traduceredin englezi
de Alex Moldovan;i
Mariana Buruiani
/'-, / .//r,rlX/
LOUIS SLOBODKIN1i
ARlirUR
Cuprins
1 Stelele cizitoare
2. Omulegul 24
31
47
3. Racheta-disc astrali
4. S-a pierdut en ergia secretiZ
7. Nava spagiali reqinuti la sol ... ......... 88
8, Jamboreea cercetagilor '....."""' 98
9. Furtuna ciudatl .................. 112
10. Mesaj de pe Martinea '...."""""""' lZ9
lsr F9
f .G FJ.,-a i( \ffi f L Lf,.ffiR \=.qq--;\!SW 154;44 : J\, t
- Ce-ai zis, bunico ?- Pune-ti o doringi, Eddie, a reperat ea. Asa se face
cAnd vezi o stea cizS.toare.
- Of, bunico, a spus Eddie. Asta-i o supersti...superstirie... Si-qi pui dorinEe, vreau si zic. StelelecizS"toare sunt meteoriti. Bucigi de materie care sepribugesc prin spagiu si chestii de-astea...
- Stai pugin, Eddie, ci n-aud nimic din ce zici,a spus bunica - avea pornit robinetui in buciririe.Stai o clipi, biiete, vin la tine inrr-un minut si apoipotl sa-ml sPul.
in scurt timp a iegit pe u;i, gtergAndu-gi mAinilede gort.
- Deci, ce spuneai, Eddie?- Tocmai ziceam, bunico, ci si-gi pui dorinqe
cXnd cad stele este... Ei bine, stelele care cad suntniste mete oriti mari sau ceva de genul ista. Tiec asa,arzAnd, ror rimpul. Uneori nu ard de tot si cad pe pi-mAnt... unde fac ni;te gropi mari... Uite, inci unullCe frumusete ! Tocmai a trecur pe deasupra culmiidin fundul iivezii de meril
- Mii, si ffe, a spus bunica. Chiar ci era frumoasi.Dar sper si fi trecur pe deasupra culmii si si nu fi
rr ea. Ala se face
a-i o supersri...
r si zic. Stelelenaterie care se!e a...
ric din ce zici,ri in bucati.rie.r minur si apoi
ndu-si mAinile
:i pui dorintecare cad sunt
irta, Trec asa,:: si cad pe pi-iie. inci unul I,:.supra cuimii
. e ra trumoasi,
::ir si sa nu fi
aterizat pe pimAnt, clci ar fi cizut tocmai pe mirulbunicului. Daci ar fi si-mi pun o dorinqi legati desteaLta aceea, ar fi si nu aterizeze pe mirul buniculuigi si mi-l strice.
M5"rul bunicului era cel mai vechi pom din li,vadi. Era numit mirul bunicului pentru ci, se spu-nea, era primul pom plantat de bunicul bunicii luiEddie. Iar roli pomii din livadi erau copiii, nepoliigi strinepogii mirului bunicului.
- Cre d c-a scipat. Dar mi-ar plicea si aterizezeunul pe aici, pe undeva, a spus Eddie ;i a adiugat ingrab5": Micar unul micuq, bunico, unul care si nudistrugi nimic. N-ar distruge nimic daci ar cidea,si zicem, pe drum.
- Ei bine, nu va cidea doar pentru ci-qi doregtitu s5" cadi. $i e cam tirziu, Eddie. E timpul si mergiIa culcare. Tare mi-ar plicea ca sreaua aia mare, me-
teorit sau ce-o fi, si nu fi cizur pe pomul bunicu-lui 9i si-l fi distrus cu rorul. MAine dis-de-dimineaqite-a9 ruga si mergi in livadi. Sunt puqin ingrijoratide soarta mirului bunicului.
- Bine, bunico. O si mi duc in livadi, a spusEddie. Nu-Ei face griji in privinra meteoritului... Pun
9
r'**-,1t\ffiI
t ttf\f;fiR\q-t= \s|E$Ls;{=.n-rt q
pariu ci in momentul 5"sta se indepirteazi rocindu-seprin spatiu. Noapte buni, bunico.
Eddie a urcat scirile cAte doui odati, a deschisusa camerei mai s-o scoati din qXqAni, a fbcur un salrsi a aterizat in pat. Pe urmi si-a scos un pantof fhri"si se dezlege la sireturi 9i s-a oprit... apoi a cizut pegAnduri...
,,$i daci meteorul chiar a cizut in livada de meri ?"
,,Daci a lovit mirul bunicului ?",,Daci e acolo chiar acum si arde intruna?"
,,Cum o fi aritAnd cind arde ?"Eddie Blow avea unspreze ce ani si jumitate , purra
ochelari gi e ra pasionat de gtiingi si de naturi. Demulte ori se oprea si i;i punea diverse intrebiri, iar
EFLS:=+ IL I
:e azi rotindu-se
dari. a deschis. a lecut un salt
un pantof fi.ri:poi a cizut pe
.','ada de rneri ?"
r:funa:
unirare , purtade nacuri. De; inrrebiri, iar
apoi incerca si afle rispunsul. in New York, undelocuia toamna, iarna si primivara, Eddie citea omulgime de cirqi despre ;tiingi gi naturi de Ia bi-blioteci. Iar trupa lui de cercetasi mergea adesea laMuzeul de Istorie Naturali. Acolo Eddie afla o su-medenie de lucruri.
Micul apartamenr din New York in care locuia cumama era nipidit de menajelia lui. Avea un iepure , obroascl testoasi, doi soareci albi, o ;opirli cu corn, osalamandri, o familie de gupi, cAtiva carasi si o gri-madi de piianjeni, molii si alte insecte tinute inrr-o
cutie de carton. Mai detinea a noua parce dintr-un
porumbel cilitor zipicit pe nume Bixxy.Celeialte opt pirqi din Bixry erau deqinute de alqi
opt biieqi, care, impreuni cu Eddie, il gi.siseri si il in-
grijiserl cu ceva vreme in urmi, pe cAnd togi noui erau
membrii unui club de cercetasi. Bixry apartinuse ar-
matei 9i era un fel de erou.
Pe lAngi colectia de animale vii, Eddie avea o colec-
qie de sigegi, monede, bucS"ti de pietre, scoici, coconi,
oui de pasire, flori presate, frunze, ferigi si multe altelucruri. in fiecare vari, cAnd mama il trimitea la ferma
II
i* i--frir.t \F?Ii
II
i Lj.s.rft\R-€ \{iR-.t Lt:
IF{F{RiIt
.flara mai sus cu
a si am griji den-o si pot, n-o
1 de mirare. De
ralele sanitoase
Je obicei, gragie
icio me najerie.
pisiri, animalerna se intindea
'rinzitoare, dar
.r'a porumb orireri. Iar la ince-
:ja oameni care
: drn nou ca simerele mari si
.ie era singurul
rea ea).
spodirie, Ibcea
na indeplinea
ce i se cerea. Primul lucru pe care-l avea de ficut dedimineati. era si meargi in livada de meri Ia rugimin-tea bunicii, sia spus el, in timp ce-si scotea incet si ce-lilalt pantof
- Dar de ce si. agtepr pAn5. dimineati? s-a intrebatdeodati. Dac5" meteorirul a cizut acolo, pun pariuci. arde chiar acum... Poate ci ar trebui si mi duc inseafa asta-.-
A auzit cum s-a inchis usa de la dormitorul bu-nicii.
Eddie a stat pe gAnduri un moment sau doui.Apoi, in linigte, si-a luat lanterna si s-a furigat pe fe-
re ascra dormitorului. Suplu ca o pisici, s-a lisat sialunece pe burlan si a aterizat pe pimAnt cu o buf-nituri surdi.
Risirise luna, iar drumul la deal era bine luminat.
Tot felul de animilute au rrecut prin faga lui Eddie,care se gribea si ajungi acolo. S-a citirat pe zidulde piatri ce despS.rtea livada de drum gi apoi a in-trar in livadi. Luna proiecta pe jos umbre de frunzesi ramuri. PimAntul pirea acoperit de un covor cu
I?
model frumos.
r-:FaJFa(i \& t 1 t K rFR \€-e? -,s.Kt' L5FXJ. it nl
CAnd Eddie a rrecur pe lAngi trunchiul gros alunuia dintre puii zdraveni ai mirului bunicului, avizut limpe de bitrAnul pom. La prima vedere nupirea si fie nimic neobisnuit acolo. Mirul buniculuise profila clar pe luna ce se ridica pe cer. in preajmabitrinului mir nu erau urme de mete oriti c5.zuti,nici alte lucruri ie site din comun.
Apoi Eddie a vizur ceva ce a ficut si i se ridicepirul de pe ceafi!
Pe o creangi groasi a bitrXnului pom, Ia vreo trei
metri de pirnint, ceva s-a miscat! I se piruse ci fbcea
parte din pom, o crenguti fir5. frunze, cu o formiciudati, ce pornea din creanga mai groasi... Apoi s-a
miscat! Era silueta unui omuleq!
Omulequl stitea pe creangi... Ba nu. Stitea sub
creangi ! Cu capul in jos ! $i stitea atet de natural, de
zici ci avea picioarele bine infipte in pimAnt !
OmuleEul avea puqin sub un me tru. Pirea si stu-
dieze peisajul luminat de luni cu ajutorul unui micochean. Deodati, omuletul s-a pribu;it ca lovit, cucapul in jos, de pe creangl! A aterizar in cap, cu obufi-rituri. Dar cidere a n-a avut niciun efect asupra
14
