National accounts andGDP/ro Statistics Explained

Source : Statistics Explained (https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/) - 16/01/2020 1

Conturile nat, ionale s, i PIB-ulDate extrase în august 2019.

Actualizare planificată a articolului: noiembrie 2020.

Conturile nat, ionale constituie sursa pentru o multitudine de indicatori economici bine cunoscut, i care suntprezentat, i în acest articol. Produsul intern brut (PIB) este cea mai utilizată unitate de măsură pentru dimen-siunea globală a unei economii, în vreme ce indicatori derivat, i precum PIB-ul pe cap de locuitor – de exemplu,în moneda euro sau ajustat pentru a t, ine seama de diferent,ele de nivel al pret,urilor (astfel cum sunt exprimateîn standarde ale puterii de cumpărare, SPC ) – cunosc o utilizare largă drept instrumente de comparare anivelurilor de trai sau de monitorizare a procesului de convergent,ă sau divergent,ă economică în Uniunea Euro-peană (UE) .

Mai mult decât atât, elaborarea unor componente specifice ale PIB-ului s, i a unor indicatori asociat, i, pre-cum cei legat, i de product, ia economică, importuri s, i exporturi , investit, iile sau consumul pe plan intern (publics, i privat), precum s, i datele referitoare la distribuirea veniturilor s, i a economiilor, pot oferi informat, ii pret, ioasecu privire la fort,ele motrice principale ale activităt, ii economice, putând constitui astfel baza pentru conceperea,monitorizarea s, i evaluarea politicilor specifice ale UE.

Evolut, iile PIB-ului în UE-28: cres, tere din 2013 pâna în prezentCriza financiară s, i economică globală a avut ca rezultat o recesiune severă în UE-28 în 2009 (a se vedea figura1), urmată de o recuperare în 2010. Criza a început mai devreme în Japonia s, i Statele Unite ale Americii,cu rate anuale negative de modificare a PIB-ului (în termeni reali) deja înregistrate în 2008, s, i s-a adâncit în2009, înainte de a se redresa în 2010. În schimb, product, ia economică a Chinei (inclusiv a Hong Kong-ului) acontinuat să crească într-un ritm rapid în timpul crizei (aproape 10 % în fiecare an), încetinind oarecum în aniiurmători, dar rămânând considerabil mai ridicată decât oricare dintre celelalte economii prezentate în figura 1.

Criza era deja vizibilă în UE-28 în 2008, pe fondul unei reduceri considerabile a ratei de cres,tere a PIB-ului,aceasta fiind urmată de o scădere a PIB-ului real de 4,3 % în 2009. Redresarea la nivelul UE-28 a însemnat ocres,tere a indicelui PIB-ului (pe baza volumelor înlănt,uite) de 2,1 % în 2010, existând o nouă cres,tere de 1,7% în 2011. Ulterior, PIB-ul a scăzut cu 0,4 % în 2012, înainte să se înregistreze în mod progresiv rate pozitivemai mari de variat, ie în 2013 (0,3 %), 2014 (1,8 %) s, i 2015 (2,3 %). Începând din 2015, cres,terea a fost relativstabilă, între 2,0 % s, i 2,5 % în fiecare an până în 2018.

În zona euro (ZE-19) , ratele corespunzătoare de variat, ie au fost foarte similare celor din UE-28 până în 2011,în timp ce reducerea înregistrată în 2012 a fost mai accentuată (-0,9 %) decât cea din UE-28 s, i a fost ment, inutăîn 2013 (-0,2 %). În perioada 2014-2018, cres,terea PIB-ului real în zona euro a fost oarecum mai redusă decâtîn UE-28 în ansamblu.

Figura 1: Rata de variat, ie a PIB-ului real, 2008-2018(evolut, ie în % fat,ă de anul anterior)Sursa:Eurostat (naida_10_gdp)

În UE, cres,terea PIB-ului real a cunoscut variat, ii considerabile atât în timp, cât s, i între statele membre ale UE(a se vedea tabelul 1). După o reducere observată în 2009 în toate statele membre ale UE, cu except, ia Poloniei,cres,terea economică s-a reluat în 2010 în 23 de state membre (s, i PIB-ul a rămas neschimbat în Spania), în timpce în 24 dintre statele membre s-a înregistrat o cres,tere în 2011. Cu toate acestea, în 2012 această evolut, ies-a modificat, jumătate (14) dintre statele membre raportând o cres,tere economică, în timp ce nu a existatnicio modificare a nivelului activităt, ii economice în Bulgaria, iar în celelalte state membre economia a scăzut.Ulterior, majoritatea statelor membre au înregistrat din nou o cres,tere, numărul t,ărilor care au înregistrat orată pozitivă de variat, ie ajungând la 17 în 2013 s, i crescând la 25 în 2014 s, i 27 în 2015 s, i 2016, în timp ce toatecele 28 de state membre au înregistrat o rată pozitivă de variat, ie în 2017 (pentru prima dată din 2007) s, i în2018. Singurul stat membru cu o rată negativă de variat, ie în 2015 s, i 2016 a fost Grecia, care a înregistratscăderi de 0,4 % s, i 0,2 % după o cres,tere de 0,7 % în 2014 s, i s,ase reduceri succesive ale product, iei economice înperioada 2008-2013.

National accounts and GDP/ro 2

Tabelul 1: Rata de variat, ie a PIB-ului real, 2008-2018Sursa: Eurostat (naida_10_gdp)

Cele mai ridicate rate anuale de cres,tere a PIB-ului real în 2018 au fost înregistrate în Irlanda (8,2 %) s, i Malta(6,7 %), iar cele mai scăzute rate de variat, ie au fost înregistrate în Finlanda, Frant,a (ambele cu 1,7 %), Dane-marca (1,5 %), Germania, Regatul Unit, Belgia (fiecare cu 1,4 %) s, i Italia (0,9 %).

Cres,tere medie anuală a PIB-ului sub 1,0 % în ultimul deceniu în UE-28 s, i 0,8 % în zona euro

Polonia a înregistrat în mod constant rate pozitive de variat, ie pe parcursul întregii perioade prezentate întabelul 1, la fel ca s, i Albania, Kosovo1(date din 2008 până în 2017) s, i China (date din 2008 până în 2016),dintre t,ările tert,e prezentate în tabel. Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Frant,a, Lituania, Malta,Slovacia s, i Regatul Unit au înregistrat cea de a noua rată anuală pozitivă consecutivă de variat, ie în 2018; aceeas, isituat, ie s-a înregistrat s, i în Norvegia, Elvet, ia s, i Statele Unite ale Americii, în timp ce Turcia a înregistrat ceade a opta rată anuală pozitivă consecutivă de variat, ie în 2017.

Efectele crizei economice s, i financiare globale au dus la scăderea performant,ei generale a economiilor statelormembre ale UE, pe baza analizei evolut, iilor din ultimii zece ani. Ratele anuale medii de cres,tere pentru UE-28

1Această denumire nu aduce atingere pozit,iilor privind statutul s,i este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum s,i cu AvizulCIJ privind Declarat,ia de independent,ă a Kosovoului.

National accounts and GDP/ro 3

s, i pentru zona euro (ZE-19) în perioada 2008-2018 au fost de 1,0 %, respectiv de 0,8 % (a se vedea tabelul 1).Cele mai mari rate de cres,tere în rândul statelor membre, conform acestei măsuri, au fost înregistrate în Irlanda(cres,tere anuală medie de 5,0 %), urmată de Malta (4,8 %) s, i Polonia (3,4 %). În schimb, evolut, ia generală aPIB-ului real a fost negativă în perioada 2008-2018 în Grecia, Italia s, i Croat, ia.

În 2018, Germania a reprezentat o cincime din PIB-ul UE-28 în SPC

Se efectuează de multe ori comparat, ii între t,ări folosindu-se standarde ale puterii de cumpărare (SPC) careajustează valorile pentru a reflecta diferent,ele la nivelul pret,urilor între t,ări. Este de ret, inut faptul că dateleprezentate în figurile 2 s, i 3 s, i în tabelul 2 sunt în pret,uri actuale s, i nu ar trebui să fie utilizate pentru calcularearatelor de variat, ie din cauza fluctuat, iilor de la nivelul inflat, iei s, i al ratei de schimb.

În 2018, PIB-ul din UE-28 a atins 15,9 trilioane SPC (15 900 de miliarde SPC) – a se ret, ine că pentru UE-28un SPC este egal cu un euro. Ca atare, PIB-ul UE-28 în SPC a rămas în fat,a celui înregistrat în Statele Uniteîn fiecare an din perioada 2008-2018 (după cum arată figura 2)2. Este interesant de remarcat faptul că, în modistoric, China a cunoscut un nivel de product, ie mai scăzut decât UE-28 sau Statele Unite, însă această situat, ies-a schimbat odată cu transformarea rapidă s, i expansiunea continuă a economiei Chinei. În 2013, PIB-ul Chineiîn SPC a fost pentru prima dată mai mare decât nivelul înregistrat în Statele Unite, iar în 2015 product, iaeconomică a Chinei a ajuns la un nivel care a fost mai ridicat decât cel înregistrat în UE-28 (o situat, ie pe careChina a ment, inut-o).

Figura 2: PIB la pret,urile actuale ale piet,ei, 2008-2018(miliarde SPC)Sursa: Eurostat(prc_ppp_ind)

Zona euro a reprezentat 70,5 % din PIB-ul UE-28 în 2018 (măsurat în SPC), scăzând de la 72,2 % în 2008. În2De remarcat, totus,i, faptul că valorile SPC sunt destinate comparat,iilor între t,ări, iar nu comparat,iilor temporale, întrucât nu

pot fi considerate serii cronologice pentru motive metodologice.

National accounts and GDP/ro 4

2018, suma celor mai mari cinci economii ale statelor membre ale UE (Germania, Frant,a, Regatul Unit, Italias, i Spania) a reprezentat put, in sub două treimi (66,4 %) din PIB-ul UE-28, fiind cu 1,5 puncte procentuale maimică decât cota înregistrată de acestea în urmă cu un deceniu (în 2008). Germania a contribuit cu 19,9% laPIB-ul UE-28 în 2018, înregistrând o cres,tere fat,ă de cota de 18,9 % din 2008.

În 2018, PIB-ul pe cap de locuitor a avut o medie de 30 900 EUR la nivelul UE-28

De regulă, pentru a evalua nivelurile de trai se utilizează PIB-ul pe cap de locuitor, adică o cifră ajustatăla dimensiunea unei economii din punctul de vedere al populat, iei. În 2018, PIB-ul mediu pe cap de locuitorpentru UE-28 (în pret,uri actuale) a fost de 30,9 mii EUR. Valorile exprimate în SPC au fost ajustate pe bazadiferent,elor la nivelul pret,urilor între t,ări. Pozit, ia relativă a t,ărilor individuale poate fi exprimată printr-ocomparat, ie cu media UE-28, care este stabilită la 100 (a se vedea jumătatea din dreapta a tabelului 2). Pe bazaacestei măsuri, cea mai mare valoare dintre statele membre ale UE s-a înregistrat în Luxemburg, unde PIB-ulpe cap de locuitor exprimat în SPC a fost de 2,5 ori mai mare fat,ă de media UE-28 în 2018 (fapt explicat part, ialde numărul mare de lucrători transfrontalieri provenit, i din Belgia, din Frant,a s, i din Germania). La polul opus,în Bulgaria, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în SPC s-a situat la jumătate din media UE-28.

Tabelul 2: PIB la pret,urile actuale ale piet,ei, 2008 s, i 2016-2018Sursa: Eurostat (prc_ppp_ind)

Evolut, ia valorilor SPC din ultimii zece ani sugerează că s-a înregistrat o anumită convergent,ă a nivelurilor detrai. Majoritatea statelor membre care au aderat la UE în 2004, 2007 sau 2013 au trecut de pe o pozit, ie aflatădestul de mult sub media UE-28 în 2008 pe una mai apropiată de media UE-28 în 2018, în pofida unor impedi-

National accounts and GDP/ro 5

mente apărute în timpul crizei economice s, i financiare globale. Croat, ia, Slovenia s, i Cipru au constituit except, ii:Croat, ia a rămas la aceeas, i distant,ă de media UE-28 pe parcursul acestei perioade; Slovenia a scăzut s, i mai multsub media UE-28 (asemenea Greciei s, i Portugaliei în rândul statelor membre din UE-15 ) – a se vedea figura3; Cipru a trecut de la o pozit, ie peste media UE-28 la o pozit, ie sub această medie (asemenea Italiei s, i Spanieiîn rândul statelor membre din UE-15). În vreme ce, comparând situat, ia din 2018 cu cea din 2008, Irlanda,Germania, Austria, Danemarca s, i Belgia au depăs, it cu s, i mai mult media UE-28, restul statelor membre aleUE-15 – T, ările de Jos, Finlanda, Luxemburg, Regatul Unit, Suedia s, i Frant,a – au evoluat descendent, trecândde la o pozit, ie situată peste media UE-28 în 2008 la o pozit, ie mai apropiată de media UE-28 în 2018 (rămânândtotus, i peste această medie).

Figura 3: PIB pe cap de locuitor la pret,urile actuale ale piet,ei, 2008 s, i 2018(UE-28 = 100; pebaza SPC pe cap de locuitor)Sursa: Eurostat (prc_ppp_ind)

Valoarea adaugata bruta în UE în funct, ie de activitatea economicaAproximativ trei sferturi din valoarea adăugată totală la nivelul UE-28 în 2018 a fost generatăde sectorul serviciilor

Printr-o analiză a PIB-ului din perspectiva product, iei, tabelul 3 oferă o imagine de ansamblu asupra important,eirelative a 10 activităt, i economice (definite pe baza NACE Rev. 2 ) sub aspectul contribut, iei acestora la valoareaadăugată brută totală la pret,urile actuale de bază. Între 2008 s, i 2018, cota industriei din valoarea adăugatăde la nivelul UE-28 a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, la 19,5 %, des, i a rămas put, in mai mare decât în cazulserviciilor de distribut, ie comercială, al transporturilor, al serviciilor de cazare s, i de alimentat, ie publică, a cărorcotă din valoarea adăugată brută totală a fost identică în 2008 s, i în 2018 (19,1 %). În schimb, administrat, iapublică, apărarea, educat, ia, sănătatea umană s, i asistent,a socială au înregistrat o cres,tere a valorii lor adăugatetotale de 0,4 puncte procentuale, ajungând la 18,5 % în 2018. Următoarele activităt, i ca nivel de important,ăîn 2018 (pe baza valorii adăugate brute) au fost serviciile profesionale, s,tiint, ifice, tehnice, administrative s, i deasistent,ă – denumite în continuare servicii pentru întreprinderi – (11,2 %; a căror cotă a crescut cu 0,9 puncteprocentuale între 2008 s, i 2018), activităt, ile imobiliare (11,1 %; scădere cu 0,1 puncte), urmate de construct, ii(5,6 %; scădere de 0,8 puncte procentuale), serviciile de informare s, i de comunicare (5,1 %; cres,tere de 0,2

National accounts and GDP/ro 6

puncte procentuale) s, i serviciile financiare s, i de asigurări (4,8 %; scădere de 0,4 puncte procentuale). Cele maimici contribut, ii au provenit din arte, divertisment s, i alte servicii (3,4 %; nicio modificare) s, i din agricultură,silvicultură s, i pescuit (1,6 %; scădere de 0,1 puncte procentuale).

Tabelul 3: Valoare adăugată brută la pret,urile actuale de bază, 2008 s, i 2018(pondere în % dinvaloarea adăugată brută totală)Sursa: Eurostat (nama_10_a10)

Serviciile au contribuit cu 73,2 % din valoarea adăugată brută totală a UE-28 în 2018 comparativ cu 72,2 % în2008. Important,a relativă a serviciilor a atins cote deosebit de ridicate în Luxemburg, Malta, Cipru, Frant,a,Regatul Unit, Grecia, T, ările de Jos, Belgia, Portugalia s, i Danemarca, unde acestea au reprezentat cel put, in treisferturi din valoarea adăugată totală. În schimb, cota serviciilor s-a apropiat de trei cincimi în Irlanda, Slovacias, i Cehia (toate aceste state înregistrând cote relativ ridicate pentru industrie).

Evolut, iile divergente ale activităt, ilor economice în ultimul deceniu

Transformările structurale sunt, cel put, in part, ial, rezultatul unor fenomene precum schimbările tehnologice,evolut, ia pret,urilor relative, externalizarea s, i globalizarea, antrenând deseori mutarea activităt, ilor de product, ie

National accounts and GDP/ro 7

s, i a unor servicii (cele care pot fi prestate la distant,ă, cum ar fi online sau prin intermediul centrelor de interme-diere telefonică) în regiuni cu costuri mai mici ale fort,ei de muncă, atât pe teritoriul UE, cât s, i în afara acestuia.În plus, criza economică s, i financiară globală s, i urmările sale au afectat în mod deosebit mai multe activităt, i.Industria a suferit cel mai sever declin – valoarea adăugată în UE-28 scăzând cu 11,4 % ca volum – între 2008 s, i2009 (după ce scăzuse deja us,or între 2007 s, i 2008). Product, ia industrială în UE-28 a scăzut cu încă 2,3 % între2011 s, i 2013, înainte să crească într-un ritm relativ accelerat în următorii patru ani (înregistrând cres,teri anualede 2,5 % s, i 3,1 %) s, i într-un ritm mai redus (1,8 %) în 2018. Construct, iile au suferit reducerea cea mai profundăs, i mai de durată, product, ia aferentă scăzând cu 18,1 % în UE-28 între 2008 s, i 2013 (după ce scăzuse deja în2008), nivelul său reducându-se în fiecare an în această perioadă: ca atare, cres,terea de 1,3 % înregistrată încazul construct, iilor în 2014 a fost prima cres,tere anuală în s,apte ani s, i a fost urmată de o cres,tere între 1,6 % s, i4,2 % până în 2018. Serviciile pentru întreprinderi, precum s, i serviciile de distribut, ie comercială, transporturiles, i serviciile de cazare s, i de alimentat, ie publică din UE-28 au înregistrat scăderi relativ mari ale valorii adăugateîn 2009, de 7,0 %, respectiv 5,8 %, însă ulterior acestea au înregistrat rate anuale pozitive de variat, ie în fiecarean până în 2018 (cu except, ia unei scăderi modeste de 0,1 % în cazul serviciilor de distribut, ie comercială, altransporturilor s, i al serviciilor de cazare s, i alimentat, ie în 2013). După o stabilitate relativă (nicio variat, ie) în2009, product, ia din agricultură, silvicultură s, i pescuit din UE-28 a scăzut în 2010 cu 3,9 % s, i din nou în 2012cu 5,5 %; după cres,terea de 3,8 % din 2013 s, i de 6,1 % în 2014, product, ia din agricultură, silvicultură s, i pescuita scăzut cu 0,9 % în 2015 s, i din nou în 2016 înainte de a reveni la o tendint,ă ascendentă în 2017 (cres,tere de2,1 %) s, i în 2018 (cres,tere de 0,6 %). Două dintre activităt, ile prezentate în figurile 4 s, i 5 nu au înregistrat oscădere anuală a valorii adăugate în niciun an pe parcursul perioadei luate în considerare: activităt, i imobiliare;administrat, ia publică, apărarea, educat, ia, sănătatea umană s, i asistent,a socială. Este interesant de remarcat că,în pofida faptului că valoarea adăugată pentru activităt, i imobiliare în UE-28 a crescut în fiecare an pe parcursulperioadei luate în considerare (des, i într-un ritm relativ redus), cota totală a activităt, ilor imobiliare din valoareaadăugată brută totală a scăzut us,or.

În 2018, toate activităt, ile din UE-28 au înregistrat o cres,tere a valorii lor adăugate brute fat,ă de anul 2017.Activităt, ile cu cea mai mare cres,tere au fost activităt, ile de informare s, i comunicare (4,7 %), construct, iile (3,6%) s, i serviciile pentru întreprinderi (3,3 %).

National accounts and GDP/ro 8

Figura 4: Evolut, ii pentru valoarea adăugată brută reală, UE-28, 2008-2018(2010 = 100)Sursa:Eurostat (nama_10_a10)

National accounts and GDP/ro 9

Figura 5: Evolut, ii pentru valoarea adăugată brută reală, UE-28, 2008-2018(2010 = 100)Sursa:Eurostat (nama_10_a10)

Productivitatea munciiPentru a elimina efectele inflat, iei , productivitatea muncii pe lucrător salariat poate fi calculată pe baza datelorajustate pentru variat, ia pret,urilor. O analiză a productivităt, ii muncii pe lucrător salariat în termeni reali (pebaza variat, iilor volumelor înlănt,uite) în perioada de 10 ani cuprinsă între 2008 s, i 2018 arată cres,teri la nivelulmajorităt, ii activităt, ilor din UE-28, cele mai mari câs,tiguri la nivelul productivităt, ii fiind înregistrate în agri-cultură, silvicultură s, i pescuit (în cres,tere la nivel general cu 28,0 %), în serviciile de informare s, i comunicare(17,5 %) s, i în industrie (16,3 %) – a se vedea figura 6. Este de ret, inut că o comparat, ie precisă a nivelurilorproductivităt, ii muncii în termeni reali între activităt, i poate fi analizată doar pentru anul de referint,ă 2010 dincauza caracterului non-aditiv al volumelor înlănt,uite.

National accounts and GDP/ro 10

Figura 6: Productivitatea reală a muncii, UE-28, 2008, 2013 s, i 2018(mii EUR pe lucrătorsalariat)Sursa: Eurostat (nama_10_a10) s, i (nama_10_a10e)

Date suplimentare privind evolut, ia productivităt, ii reale a muncii, măsurată fie pe lucrător salariat, fie pe orăde muncă, sunt prezentate în tabelul 4. Productivitatea muncii pe lucrător salariat a crescut, în termeni reali,între 2008 s, i 2018 în aproape toate statele membre ale UE – Finlanda, Italia, Luxemburg s, i Grecia înregistrândscăderi (nu există date disponibile pentru Malta). În aceeas, i perioadă, productivitatea muncii pe oră de muncă acrescut în toate statele membre ale UE, cu except, ia Luxemburgului s, i Greciei (nu există date disponibile pentruMalta nici în acest caz). Lăsând la o parte statele membre cu o întrerupere a seriei (a se vedea tabelul 4), celemai mari cres,teri (în procente) în cazul ambelor măsuri ale productivităt, ii reale a muncii au fost înregistrate înBulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România s, i Slovacia.

National accounts and GDP/ro 11

Tabelul 4: Productivitatea reală a muncii, 2008, 2013 s, i 2018Sursa: Eurostat (nama_10_gdp) s, i(nama_10_a10_e)

Cheltuielile pentru consumPe baza unei analize a evolut, iei componentelor PIB pe partea cheltuielilor, se poate remarca faptul că, la nivelulUE-28, cheltuielile pentru consumul final au crescut cu 8,8 % ca volum între 2008 s, i 2018 (a se vedea figura 7), înpofida unor us,oare scăderi în 2009 s, i în 2012. Cheltuielile pentru consumul final aferente administrat, iei publiceau crescut într-un ritm oarecum accelerat, până la 9,8 % între 2008 s, i 2018. În aceeas, i perioadă, formarea brutăde capital a fost relativ volatilă: aceasta a scăzut într-un ritm rapid în 2009, în timp ce între 2010 s, i 2013a fluctuat, înainte de a urma o tendint,ă ascendentă până în 2018. Cres,terea exporturilor a depăs, it cres,tereaimporturilor în majoritatea anilor, except, iile fiind anul 2009 s, i perioada 2014-2016; în perioada 2008-2018, ex-porturile au crescut cu 36,3 % în total, iar importurile au crescut cu 30,1 %.

National accounts and GDP/ro 12

Figura 7: Evolut, ii ale cheltuielilor de consum real, ale formării brute de capital, ale exporturilors, i importurilor, UE-28, 2008-2018(2010 = 100)Sursa: Eurostat (nama_10_gdp)

După scăderea din 2009, cheltuielile la nivelul UE-28 pentru consum ale gospodăriilor s, i institut, iilor fără scoplucrativ care deservesc gospodăriile populat, iei (IFSLDGP) s-au redresat în 2010 (cres,tere de 0,8 % ca volum)s, i apoi nu au raportat nicio schimbare în 2011 (0,0 %), înainte de a scădea din nou în 2012 (-0,6 %) s, i 2013(-0,1 %); Ulterior, aceste cheltuieli au crescut pe parcursul a cinci ani consecutivi, cu cres,teri care s-au acceleratinit, ial de la 1,2 % la 2,4 %, înainte de a încetini la 1,6 %.

În 2010, ritmul de cres,tere al cheltuielilor administrat, iei publice în UE-28 a scăzut ca volum, iar această rată devariat, ie a rămas relativ stabilă (în intervalul -0,1 %-0,4 %) între 2011 s, i 2013, înainte de revenirea la o cres,teremai pronunt,ată ulterior (între 1,0 % s, i 1,7 %) în perioada 2014-2018.

Investit, ii

În pofida unei cres,teri în 2011 (de 1,9 %), formarea brută de capital fix în UE-28 nu s-a redresat în totalitatedupă prăbus, irea sa dramatică din 2009 (-11,7 %) s, i a revenit la o rată de variat, ie negativă în 2012 s, i 2013; cutoate acestea, formarea brută de capital fix în UE-28 a crescut în perioada 2014-2018, cu 2,3 %-4,9 % în fiecarean.

National accounts and GDP/ro 13

Figura 8: Rata anuală reală a schimbărilor produse la nivelul componentelor de cheltuieli dinPIB, UE-28, 2008-2018(%)Sursa: Eurostat (nama_10_gdp)

La pret,urile actuale, cheltuielile de consum ale gospodăriilor s, i ale institut, iilor fără scop lucrativ care deservescgospodăriile populat, iei au contribuit cu 55,4 % la PIB-ul UE-28 în 2018, în timp ce cota formării brute decapital fix a fost de 21,1 %, iar cea a cheltuielilor administrat, iei publice a fost de 20,1 %, în timp ce balant,aexternă de bunuri s, i servicii a fost de 3,4 % (a se vedea figura 9).

National accounts and GDP/ro 14

Figura 9: Componentele de cheltuieli din PIB la pret,urile actuale ale piet,ei, UE-28, 2018(pondereîn % din PIB)Sursa: Eurostat (nama_10_gdp), (tec00009), (tec00010), (tec00011) s, i (tec00110)

La nivelul statelor membre ale UE, au existat diferent,e mari în ceea ce prives,te intensitatea investit, iilor (a sevedea figura 10), ceea ce s-ar putea să reflecte, în parte, stadiile diferite de dezvoltare economică, precum s, idinamica cres,terii din ultimii ani. În 2018, formarea brută de capital fix (în pret,uri actuale) ca procent din PIBa fost de 20,5 % în UE-28 s, i de 20,9 % în zona euro. Aceasta a înregistrat cotele cele mai ridicate în Cehia,Ungaria s, i Suedia (fiecare cu 25,5 %), respectiv cota cea mai scăzută în Grecia (11,1 %).

National accounts and GDP/ro 15

Figura 10: Formare brută de capital fix la pret,urile actuale ale piet,ei, 2018(pondere în % dinPIB)Sursa: Eurostat (nama_10_gdp)

Marea majoritate a investit, iilor în UE-28 au fost realizate în sectorul privat, după cum reiese din tabelul 5: în2018, investit, iile realizate de întreprinderi s, i de gospodării au reprezentat 18,1 % din PIB-ul UE-28, în vreme cepentru investit, iile din sectorul public cifra echivalentă a fost de 2,9 %. În termeni relativi, Estonia (5,4 %; datedin 2017) s, i Suedia (4,8 %) au realizat cele mai mari investit, ii publice, în timp ce investit, iile cele mai mari dinsectorul întreprinderilor au fost înregistrate în Irlanda (19,7 %; date din 2017, Suedia (17,4 %) s, i Cehia (16,7 %;date din 2017), iar cele din sectorul gospodăriilor au fost cele mai ridicate în Cipru (6,8 %); date din 2017) s, iFinlanda (6,7 %). Investit, iile realizate de gospodării (ca procent din PIB) în 2017 au fost considerabil mai micidecât în 2008 în Grecia, Irlanda, Cipru, Spania s, i Letonia, fiind în schimb semnificativ mai mari în Bulgaria(comparat, ie între 2016 s, i 2008); Regatul Unit, Germania, Finlanda, Suedia s, i Lituania au fost singurele altestate membre ale UE care au raportat o cres,tere a investit, iilor realizate de gospodării ca procent din PIB înperioada 2008-2017 (2008-2018 pentru Finlanda s, i Suedia).

National accounts and GDP/ro 16

Tabelul 5: Investit, ii la pret,urile actuale ale piet,ei, 2008, 2013 s, i 2018(pondere în % din PIB)Sursa:Eurostat (nasa_10_ki)

VeniturileO analiză a PIB-ului în cadrul UE-28 din perspectiva veniturilor arată că distribut, ia între factorii de product, iepentru venitul rezultat din procesul de product, ie a fost dominată de remunerarea angajat, ilor, care a reprezentat47,6 % din PIB la pret,urile actuale ale piet,ei în 2018. Ponderea excedentului brut de exploatare s, i a venituluimixt a fost de 40,5 % din PIB, în timp ce, pentru impozitele pe product, ie s, i importuri, minus subvent, iile,aceasta a fost de 11,9 % (a se vedea figura 11). Irlanda a înregistrat cea mai scăzută cotă a remunerat, iilorpentru angajat, i din PIB (28,8 %), urmată de Grecia (33,4 %), la polul opus înregistrându-se cote de peste 50,0% în Luxemburg, Germania, Frant,a s, i Danemarca (aceasta din urmă înregistrând cea mai mare cotă, s, i anume52,4 %). În cazul Irlandei, această cotă extrem de scăzută se datorează efectelor globalizării (în limba engleză).

National accounts and GDP/ro 17

Figura 11: Distribuirea veniturilor la pret,urile actuale ale piet,ei, 2018(pondere în % dinPIB)Sursa: Eurostat (nama_10_gdp)

Figura 12 (care se bazează s, i pe date în pret,urile actuale ale piet,ei) indică faptul că agregatele de venit seredresaseră, până în 2011 sau 2013, în urma pierderilor suferite în timpul crizei financiare s, i economice. În 2009,nivelul de remunerare a angajat, ilor în UE-28 a scăzut cu 2,8 %, însă până în 2018 acesta a fost cu 23,0 % maimare fat,ă de nivelul său corespondent înregistrat în 2008.

În ceea ce prives,te excedentul brut de exploatare s, i venitul mixt, acestea au înregistrat deja doar cres,terilimitate în UE-28 în 2008, după care au scăzut cu 8,2 % în 2009; până în 2013, acest agregat de venit revenisela un nivel similar vârfului atins înainte de criză (în 2008), iar până în 2018 acesta a fost cu 17,6 % peste vârfulrespectiv.

Scăderea impozitelor pe product, ie s, i importuri minus subvent, iile în UE-28, care începuse deja în 2008 (scăderede 3,1 %), s-a intensificat în 2009 (scădere de 9,2 %); până în 2011 aceste pierderi fuseseră mai mult decâtrecuperate, iar în 2018 respectivul agregat de venit s-a situat cu 29,0 % peste nivelul său din 2008 (s, i cu 25,1% peste nivelul maxim de dinainte de criză, înregistrat în 2007).

National accounts and GDP/ro 18

Figura 12: Evolut, ia veniturilor la pret,urile actuale ale piet,ei, UE-28, 2008-2018(2008 = 100)Sursa:Eurostat (nama_10_gdp)

Consumul gospodariilorCheltuielile de consum ale gospodăriilor au reprezentat în 2018 cel put, in jumătate din PIB (la pret,urile actualeale piet,ei) în 17 dintre cele 28 de state membre ale UE; această cotă a înregistrat cea mai mare valoare în Cipru(66,5 %) s, i Grecia (65,3 %). La polul opus, nivelul cel mai scăzut a fost înregistrat în Luxemburg (28,7 %), careînsă prezenta cel mai ridicat nivel al cheltuielilor medii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor (22 600SPC) – a se vedea tabelul 6 – chiar s, i după ajustarea aferentă diferent,elor de la nivelul pret,urilor dintre statelemembre.

National accounts and GDP/ro 19

Tabelul 6: Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, 2008, 2013 s, i 2018Sursa: Eurostat(nama_10_gdp) s, i (nama_10_pc)

În afară de Luxemburg, cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor în SPC au fost, deasemenea, relativ ridicate în 2018 în Regatul Unit (20 400 SPC), Austria (19 500 SPC) s, i Germania (19 300SPC). La polul opus, Bulgaria a fost singurul stat membru al UE care a raportat faptul că nivelul cheltuielilormedii de consum ale gospodăriilor pe cap de locuitor a fost sub 10 000 SPC.

Conform unei analize a evolut, iei reale a cheltuielilor medii de consum pe cap de locuitor în euro (pe bazaunui indice de volum înlănt,uit) în perioada 2013-2018, cea mai rapidă cres,tere a fost înregistrată în Româ-nia, Lituania, Bulgaria s, i Ungaria. Austria a înregistrat cea mai lentă cres,tere a cheltuielilor de consum alegospodăriilor pe cap de locuitor, s, i anume o cres,tere medie de 0,1 % pentru fiecare an din perioada 2013-2018,înregistrându-se de asemenea cres,teri medii anuale mai mici de 1,0 % în Belgia, Luxemburg, Frant,a s, i Grecia.

Date-sursa pentru tabele s, i grafice• Conturile nat, ionale s, i PIB-ul: tabele s, i figuri (în limba engleză)

Surse de dateSistemul european de conturi nat, ionale s, i regionale (SEC) furnizează metodologia privind conturile nat, ionaledin UE. Versiunea actuală, ESA 2010 (în limba engleză), a fost adoptată în mai 2013 s, i a fost pusă în aplicare din

National accounts and GDP/ro 20

septembrie 2014. Aceasta respectă în totalitate orientările de la nivel mondial aplicabile conturilor nat, ionale,2008 SNA . De remarcat faptul că majoritatea statelor membre ale UE efectuează o revizuire a valorilor dereferint,ă în august-octombrie 2019. Pentru detalii suplimentare, a se consulta site-ul web Eurostat s, i în specialacest document .

PIB-ul s, i principalele sale componente

Principalele agregate ale conturilor nat, ionale sunt compilate din unităt, i institut, ionale, s, i anume corporat, iifinanciare sau nefinanciare, administrat, ii publice , gospodării s, i institut, ii fără scop lucrativ care deservescgospodăriile populat, iei (IFSLDGP) .

Datele din domeniul conturilor nat, ionale cuprind informat, ii privind componentele PIB, ocuparea fort,ei demuncă, agregatele consumului final s, i economiile. Multe dintre aceste variabile sunt calculate anual sau trimes-trial.

PIB-ul este măsura principală pentru conturile nat, ionale, care sintetizează pozit, ia economică a unei t,ări (sauregiuni). Acesta poate fi calculat prin diferite metode: metoda product, iei , metoda cheltuielilor s, i metodaveniturilor .

O analiză a PIB-ului pe cap de locuitor elimină influent,a dimensiunii absolute a populat, iei, facilitând comparat, iileîntre diferite t,ări. PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator economic general al nivelului de trai. Datele privindPIB în monedele nat, ionale pot fi convertite în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) utilizând parităt, i aleputerii de cumpărare (PPC) care reflectă puterea de cumpărare a fiecărei monede, mai degrabă decât cursurilede schimb ale piet,ei; astfel, diferent,ele de nivel al pret,urilor între t,ări sunt eliminate. Indicele de volum al PIB-ului pe cap de locuitor în SPC este exprimat în raport cu media UE-28 (stabilită la 100). Dacă indicele uneit,ări este mai mare/mai mic de 100, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al t,ării respective se situează peste/submedia UE-28; acest indice este destinat mai degrabă comparat, iilor între t,ări decât comparat, iilor temporale.

Calculul ratei de cres,tere anuale a PIB-ului, folosind indici de volum înlănt,uit (variat, ii reale), este prevăzuta permite efectuarea de comparat, ii ale dinamicii dezvoltării economice atât în timp, cât s, i între economii dediferite dimensiuni, indiferent de nivelul pret,urilor.

Date complementare

Product, ia economică poate fi analizată, de asemenea, pe activităt, i. La nivelul cel mai agregat de analizăutilizat pentru conturile nat, ionale au fost identificate 10 rubrici din NACE: agricultură, silvicultură s, i pescuit;industrie; construct, ii; servicii de distribut, ie comercială, transporturi, servicii de cazare s, i de alimentat, ie; ser-vicii de informare s, i de comunicare; servicii financiare s, i de asigurări; activităt, i imobiliare; servicii profesionale,s,tiint, ifice, tehnice, administrative s, i de asistent,ă; administrat, ie publică, apărare, educat, ie, sănătate umană s, iasistent,ă socială; arte, divertisment, activităt, i recreative s, i alte servicii, precum s, i activităt, i casnice s, i activităt, iale organizat, iilor s, i organismelor extrateritoriale.

O analiză a product, iei pe activitate în timp poate fi facilitată prin utilizarea unei măsuri de volum (variat, iireale) – cu alte cuvinte, prin reducerea valorii product, iei pentru a elimina impactul variat, iei pret,urilor; fiecareactivitate este redusă individual pentru a reflecta variat, iile la nivelul pret,urilor produselor sale asociate.

Un alt set de date privind conturile nat, ionale este utilizat în contextul analizelor referitoare la competitivi-tate, s, i anume indicatori referitori la productivitatea fort,ei de muncă, cum ar fi măsurile pentru productivitateamuncii. Măsurile de productivitate exprimate în SPC sunt deosebit de utile pentru analizele comparative întret,ări. PIB-ul pe lucrător salariat este menit să ofere o imagine globală a productivităt, ii economiilor nat, ionale. Artrebui păstrat însă în vedere faptul că această măsură depinde de structura ocupării totale a fort,ei de muncă s, iar putea, de exemplu, să fie redusă prin trecerea de la munca cu normă întreagă la munca cu fract, iune de normă.PIB-ul pe oră lucrată oferă o imagine mai clară a productivităt, ii, întrucât incident,a activităt, ilor profesionalecu fract, iune de normă variază considerabil de la o t,ară la alta s, i de la o activitate la alta.

Informat, iile anuale cu privire la cheltuielile gospodăriilor sunt disponibile din conturile nat, ionale compilateprin intermediul unei abordări macroeconomice. O sursă alternativă de analizare a cheltuielilor gospodări-ilor este ancheta bugetelor de familie (ABF) : informat, iile pentru aceasta din urmă sunt obt, inute solicitândgospodăriilor să t, ină un jurnal de cumpărături s, i acoperă mult mai în detaliu bunurile s, i serviciile, precum s, itipurile de analize socioeconomice care sunt puse la dispozit, ie. ABF se efectuează s, i se publică doar o datăla cinci ani: ultimul an de referint,ă pentru care sunt disponibile momentan date este anul 2015, des, i (la data

National accounts and GDP/ro 21

redactării prezentului articol) datele nu sunt încă disponibile pentru două dintre statele membre ale UE (Dane-marca s, i Frant,a).

ContextulInstitut, iile europene, guvernele, băncile centrale, precum s, i alte organisme sociale s, i economice din sectorulpublic s, i din cel privat au nevoie de un set de date statistice comparabile s, i fiabile pe baza cărora să îs, i fondezedeciziile. Conturile nat, ionale pot fi utilizate pentru diverse tipuri de analize s, i de evaluări. Utilizarea unorconcepte s, i a unor definit, ii acceptate la nivel internat, ional permite analiza unor economii diferite, cum ar fiinterdependent,ele dintre economiile statelor membre ale UE, sau o comparat, ie între t,ările UE s, i t,ări tert,e.

Analiza ciclului economic s, i a politicilor macroeconomice

Una dintre principalele utilizări ale datelor privind conturile nat, ionale se referă la necesitatea sprijinirii de-ciziilor în materie de politică economică europeană s, i la realizarea obiectivelor uniunii economice s, i monetare(UEM) cu ajutorul unor statistici pe termen scurt de înaltă calitate care să permită monitorizarea evolut, iilormacroeconomice s, i formularea unor orientări în materie de politică macroeconomică. De exemplu, una dintreutilizările cele mai elementare s, i de lungă durată ale conturilor nat, ionale este cuantificarea ratei de cres,tere aunei economii, mai simplu spus cres,terea PIB-ului. Cifrele principale din conturile nat, ionale sunt utilizate înspecial pentru elaborarea s, i monitorizarea politicilor macroeconomice, în vreme ce datele detaliate privind con-turile nat, ionale pot fi, de asemenea, utilizate pentru elaborarea de politici sectoriale sau industriale, îndeosebiprin intermediul unei analize a tabelelor de intrări-ies, iri.

De la începutul UEM în 1999, Banca Centrală Europeană (BCE) este unul dintre utilizatorii principali aiconturilor nat, ionale. Strategia BCE de evaluare a riscurilor la adresa stabilităt, ii pret,urilor se bazează pe douăperspective analitice, denumite „cei doi piloni”: analiza economică s, i analiza monetară. Un mare număr deindicatori monetari s, i financiari sunt astfel evaluat, i în raport cu alte date relevante care permit combinareaanalizei monetare, financiare s, i economice, de exemplu agregatele-cheie ale conturilor nat, ionale. Astfel, indica-torii monetari s, i financiari pot fi analizat, i în contextul restului economiei.

Direct, ia Generală Afaceri Economice s, i Financiare monitorizează evolut, iile economice. UE desfăs,oară ciclulanual de coordonare a politicilor economice cunoscut sub denumirea Semestrul european . În fiecare an, ComisiaEuropeană efectuează o analiză detaliată a planurilor de reformă bugetară, macroeconomică s, i structurală alestatelor membre ale UE s, i oferă recomandări specifice fiecărei t,ări pentru următoarele 12-18 luni.

De asemenea, Direct, ia Generală Afaceri Economice s, i Financiare elaborează previziunile macroeconomice aleComisiei Europene de patru ori pe an (toamna, iarna, primăvara s, i vara), în coordonare cu ciclul anual alSemestrului european. Pentru a obt, ine prognozele privind zona euro s, i privind UE, aceste previziuni cuprindtoate statele membre ale UE s, i includ adesea s, i perspective pentru t,ările candidate, precum s, i pentru anumitet,ări tert,e.

Analiza finant,elor publice prin intermediul conturilor nat, ionale este o altă utilizare recunoscută a acestor statis-tici. La nivelul UE a fost dezvoltată o aplicat, ie specifică în legătură cu criteriile de convergent,ă pentru UEM,două dintre acestea făcând trimitere directă la finant,ele publice. Aceste criterii au fost definite din perspectivacifrelor aferente conturilor nat, ionale, s, i anume deficitul public s, i datoria publică în raport cu PIB-ul; pentruinformat, ii suplimentare, a se consulta articolul despre statisticile privind finant,ele administrat, iilor publice .

Politicile regionale, structurale s, i sectoriale

Pe lângă analiza ciclului economic s, i a politicilor macroeconomice, există s, i alte utilizări de ordin politic aledatelor la nivelul UE privind conturile nat, ionale s, i regionale, în special referitoare la aspecte regionale, struc-turale s, i sectoriale.

Alocarea cheltuielilor pentru fondurile structurale se bazează în parte pe conturile regionale. Mai mult decâtatât, statisticile regionale sunt utilizate pentru evaluarea ex-post a rezultatelor politicii regionale s, i de coeziune.

Încurajarea cres,terii, a creării de locuri de muncă s, i a investit, iilor este o prioritate strategică atât pentruUE, cât s, i pentru statele membre. Pentru a sprijini aceste priorităt, i strategice, în toate sectoarele economiei UEsunt implementate politici comune, iar statele membre implementează propriile reforme structurale nat, ionale .

National accounts and GDP/ro 22

Comisia Europeană efectuează o analiză economică ce contribuie la dezvoltarea politicii agricole comune (PAC)prin evaluarea eficient,ei diferitelor sale mecanisme de sprijin s, i conturarea unei perspective pe termen lung.Aceasta include cercetări, analize s, i studii de impact pe teme legate de agricultura s, i de economia rurală dinUE s, i din t,ări tert,e, utilizând part, ial conturile economice pentru agricultură.

Stabilirea obiectivelor, evaluarea comparativă s, i contribut, iile

Politicile din cadrul UE stabilesc din ce în ce mai mult obiective pe termen mediu sau lung, cu caracter obliga-toriu sau nu. Pentru unele dintre acestea, nivelul PIB-ului este utilizat ca „numitor de referint,ă”, de exemplustabilirea unui obiectiv pentru cheltuieli în domeniul cercetării s, i dezvoltării la un nivel de 3,00 % din PIB (careeste unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020).

De asemenea, conturile nat, ionale sunt utilizate pentru determinarea resurselor UE, normele de bază fiind pre-văzute într-o decizie a Consiliului. Cantitatea globală de resurse proprii necesare finant,ării bugetului UE sestabiles,te prin scăderea celorlalte venituri din cheltuielile totale, iar dimensiunea maximă a resurselor propriieste asociată cu venitul nat, ional brut (VNB) al UE.

Pe lângă faptul că sunt utilizate pentru a stabili contribut, iile bugetare în cadrul UE, datele privind conturilenat, ionale sunt utilizate, de asemenea, pentru a stabili contribut, iile în cadrul altor organizat, ii internat, ionale,cum ar fi Organizat, ia Nat, iunilor Unite (ONU) . Contribut, iile la bugetul ONU se bazează pe venitul nat, ionalbrut, însot, it de o varietate de ajustări s, i limite.

Analis,ti s, i specialis,ti în prognoze

Conturile nat, ionale sunt utilizate pe scară largă de analis,ti s, i de cercetători în vederea examinării situat, iei s, i aevolut, iilor economice. Partenerii sociali, cum ar fi reprezentant, ii întreprinderilor (de exemplu, asociat, iile profe-sionale) sau reprezentant, ii lucrătorilor (de exemplu, sindicatele), au s, i ei un interes în ceea ce prives,te conturilenat, ionale, în scopul analizării evolut, iilor care afectează relat, iile de muncă. Printre alte utilizări, cercetătorii s, ianalis,tii utilizează conturile nat, ionale pentru analiza ciclului economic s, i pentru evaluarea ciclurilor economicepe termen lung s, i relat, ionarea acestora cu evolut, iile economice, politice sau tehnologice.

Alte articole• European sector accounts (articol de referint,ă) (în limba engleză)

• European system of national and regional accounts — ESA 2010 (articol de referint,ă) (în limba engleză)

• Main users of national accounts (articol de referint,ă) (în limba engleză)

• Sector accounts (în limba engleză)

Tabele principale• Annual national accounts (t_nama10), a se vedea (în limba engleză):

Main GDP aggregates (t_nama_10_ma)

Auxiliary indicators (population, GDP per capita and productivity) (t_nama_10_aux)

Basic breakdowns of main GDP aggregates and employment (by industry and by assets) (t_nama_10_bbr)

Detailed breakdowns of main GDP aggregates (by industry and consumption purpose) (t_nama_10_dbr)

Regional economic accounts – ESA 2010 (t_nama_10reg)

National accounts and GDP/ro 23

Baza de date• Annual national accounts (nama10), a se vedea (în limba engleză):

Main GDP aggregates (nama_10_ma)

Auxiliary indicators (population, GDP per capita and productivity) (nama_10_aux)

Basic breakdowns of main GDP aggregates and employment (by industry and by assets) (nama_10_bbr)

Detailed breakdowns of main GDP aggregates (by industry and consumption purpose) (nama_10_dbr)

Breakdown of non-financial assets by type, industry and sector (nama_10_nfa)

Regional economic accounts (nama_10reg)

• Quarterly national accounts (namq_10) (în limba engleză)

• National accounts — international data cooperation (naid_10) (în limba engleză)

Sect, iune speciala• Conturi nat, ionale (inclusiv PIB) (în limba engleză)

• SEC 2010 — prezentare generală (în limba engleză)

Publicat, ii• NACE Rev. 2 — Nomenclatorul statistic al activităt, ilor economice din Uniunea Europeană (în limba

engleză)

MetodologieFis, iere cu metadate ESMS

• Annual national accounts (ESMS metadata file — nama10_esms) (în limba engleză)

• Supply, use and Input-output tables (ESMS metadata file — naio_10_esms) (în limba engleză)

Manuale de metodologie

• Essential SNA — Building the basics — 2014 edition (în limba engleză)

• European system of accounts — ESA 2010 (în limba engleză)

• European system of accounts — ESA 2010 — Transmission programme of data (multilingual)

• Eurostat-OECD Methodological manual on Purchasing Power Parities (în limba engleză)

• Handbook on prices and volume measures in national accounts (în limba engleză)

• Handbook on the compilation of statistics on illegal economic activities in national accounts and balanceof payments (în limba engleză)

• Manual on the changes between ESA 95 and ESA 2010 — 2014 edition (în limba engleză)

• Practical guidelines for revising ESA 2010 data — 2019 edition (în limba engleză)

Alte informat, ii metodologice

• National accounts — Methodology , a se vedea:

– Main aggregates (în limba engleză)

– Employment (în limba engleză)

National accounts and GDP/ro 24

Linkuri externe• Publicat, ii despre economie, finant,e s, i moneda euro

• United Nations — Department of Economic and Social Affairs — Statistics Division – SNA implementation(în limba engleză)

Consultat,i acest articol online la adresa https: // ec. europa. eu/ eurostat/ statistics-explained/ index.php/ National_ accounts_ and_ GDP/ ro

National accounts and GDP/ro 25