GRAM AUR = 242,3820 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5728 RON EURO = 4,9334 RON DOLAR = 4,1970 RON

12 pagini

n Bursele ºcolare, o veºnicã problemã PAGINA 9

n Festivalul Astra Film, sub semnul colapsuluiclimatic PAGINA 10

n JOCURILE PARALIMPICE / Ministrul medaliat,premierã sportivã PAGINA 10

n EDUARD SERBANOIU ªI OCTAVIANDASCÃLU, EZERVENTURE.RO:“România ocupã un loc mai josdecât ar merita, pe hartaturisticã europeanã

PAGINA 9

5 lein Alocare ridicolã în PNRR pentru agricultura

româneascãPAGINA 3

n RALUCA TURCAN ANUNÞÃ: 10.000 de leiamendã, pentru munca la gri

PAGINA 3

n Ministerul anticipeazã: ºcoalãonline din octombrie

PAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE /Oameni ºi statui, la Chiºinãu

PAGINA 11

Angajarea luiCopariu laSIF5întãreºte suspiciuniledecorupþiecare

planeazãasupraconduceriiASF

Ciprian Copariu, fostul direc-tor al Direcþiei Emitenþi,tranzacþii ºi abuz de piaþãdin Autoritatea de Suprave-ghere Financiarã (ASF), afost angajat de cãtre SIFOltenia la noua reprezen-

tanþã a societãþii din Bucureºti, susþinsurse din piaþa de capital. Angajarea luiCopariu vine dupã ce acesta a petrecutaproape douã decenii în supraveghereapieþei ºi dupã preluarea ostilã a SIFOltenia (SIF5) de cãtre SIF Banat -Criºana (SIF1) ºi SIF Muntenia (SIF4)ºi un mãnunchi de fonduri de investiþii

finanþate de acestea, preluare favoriza-tã în mod clar de ASF, prin lipsa de re-acþie.

“Au reînfiinþat agenþia din Bucureºti aSIF5 ºi l-au angajat acolo. (...) Este clar omitã elegantã, dupã toate serviciile pecare le-a fãcut pentru ei. ªi este ºi un me-saj pentru piaþã, care este periculos, pen-tru angajaþii ASF-ului care lucreazãacum: «dacã faceþi servicii pentru noi, vãdã cineva afarã, vã luãm noi la SIF», aspus o sursã pentru BURSA.

Amintim cã fosta conducere a SIFOltenia, în frunte cu preºedintele TudorCiurezu, a solicitat Autoritãþii de Supra-

veghere Financiarã sã declare concertatecele douã SIF-uri ºi fondurile pe care lefinanþeazã, în condiþiile în care se pregã-tea debarcarea conducerii ºi impunereapropriei echipe de management. Supra-veghetorul, însã, a spus cã nu a gãsit ele-mente care sã ducã la o astfel de conclu-zie, farã sã facã referire la aspectelesemnalate de fostul board al SIF5.

Specialiºtii susþin cã legea ASF-uluiar trebui modificatã în Parlament, astfelîncât sã interzicã foºtilor angajaþi sã lu-creze imediat în mediul privat, cum estecazul lui Copariu la SIF. Ar fi o intrare înnormalitate, de altfel, principiul

existând în numeroase þãri occidentale,fiind numit principiul uºii rotative: caexemplu, s-ar interzice unui lucrãtor înASF sã poatã trece în mediul privat cutoate informaþiile ºi legãturile adunateºi, de ce nu, cu favorurile pe care le-a fã-cut înainte.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a de-clarat: “Existã acest principiu al uºii rota-tive, care este pur ºi simplu fundamentulcapitalismului de supraveghere. Noi, înRomânia, ce trãim în momentul de faþãeste un capitalism care nu are nicio legã-turã cu onestitatea, competiþia, inovaþia -un capitalism care se deruleazã în interio-

rul unui cerc restrâns de neo-feudali, careau vãtafii lor. Aceºti vãtafi, dupã cum ob-servaþi, fac un stagiu de funcþionari derang înalt, sau de demnitar, într-o instituþiecare de regulã se ocupã cu supraveghereaºi controlul, dupã care sunt angajaþi cusurle ºi trâmbiþe exact la entitãþile caresunt controlate ºi supravegheate”.

Piperea spune cã, “retroactiv, angaja-rea lui Copariu ar putea sã însemne recu-noaºterea tuturor suspiciunilor care aufost ridicate în anii anteriori”.

M.G.

(continuare în pagina 9)

Luni, 30 august 2021, nr. 166 (6946), anul XXXI

PRINTR-O FUZIUNE

CU UN SPAC

Companiacare editeazãrevistaForbes selisteazãl Entitatea nou-creatã esteevaluatã la 630 de milioanede dolaril Forbes se valista la New York StockExchange, sub simbolul“FRBS”

Forbes Global Media HoldingsInc., compania care editeazã revi-sta Forbes, se va lista la bursã prinintermediul unei fuziuni cu Ma-

gnum Opus Acquisition Ltd., o firmã detip SPAC, tranzacþie care evalueazã en-titatea nou-creatã la 630 de milioane dedolari, conform anunþului fãcut sãptãm-âna trecutã de cele douã pãrþi. Un SPAC(special purpose acquisition company)este o societate care nu are operaþiunicomerciale, fiind creatã doar pentruatragerea de capital prin IPO (ofertã pu-blicã iniþialã). SPAC-ul foloseºte baniidin listare pentru cumpãrarea altei com-panii.

Afacerea este aºteptatã sã se finalize-ze în ultimul trimestru din acest an sau laînceputul anului viitor. Dupã încheiereatranzacþiei, Forbes se va lista la NewYork Stock Exchange (NYSE), subsimbolul “FRBS”.

Forbes, care este una dintre cele maivechi companii de media din StateleUnite, va fuziona cu Magnum OpusAcquisition din Hong Kong, societatecondusã de Jonathan Lin, fost director alsocietãþii Point72, deþinutã de miliarda-rul Steven Cohen. Afacerea îi va permitecompaniei Forbes sã profite în continua-re de transformarea sa digitalã, a anunþatForbes Global Media Holdings, men-þionând cã noua entitate va folosi tehno-logii ºi informaþii bazate pe date pentru aatrage o audienþã mai implicate, precumºi fluxuri de venituri importante.

Directorul executiv al Forbes, MikeFederle, a declarat citat de CNBC, cãacest acord va face ca Forbes sã investea-scã în continuare în produsele orientatespre consumator, întrucât compania îºireduce dependenþa de veniturile dinmass-media.

În vreme ce veniturile generate de edi-þiile tipãrite ale publicaþiilor sunt în scã-dere, compania Forbes ºi-a dublat eveni-mentele live ºi alte francize majore, din-tre care majoritatea au devenit virtuale întimpul pandemiei. În 2020, compania aavut venituri de 163 de milioane de dola-ri, iar pentru anul curent aºteaptã caacestea sã urce la 193 de milioane dedolari.

A.V.

(continuare în pagina 12)

Dilemele coaliþiei

Stabilitatea sistemului ºi regimuluipolitic, dar ºi a guvernului, este ocondiþie importantã - dar nu sigu-ra! – a eficienþei politice. Iar

România este orice, dar nu un stat cu gu-vern stabil.

Competiþia internã din PNL, dar ºi cea- mai puþin mediatizatã ºi durã – dinUSR-Plus aduc la suprafaþã problemeleendemice ale sistemului politic rom-ânesc. Astãzi, PNL repetã oarecum isto-ria PSD din 2019, când prim-ministrulde atunci devenea - pentru o perioadã in-terimarã - preºedintele partidului,amorsând o crizã internã care îºi aveaînsã cauza în modul de funcþionare a si-stemului politic. Ori, atât din cauza am-biþiilor prezidenþialiste ale unor lideri pe-neliºti care vizeazã alegerile din 2024,cât ºi a unor erori de analizã, PNLintrã înacelaºi scenariu. Iar USR-Plus translate-azã ºi el problemele interne ºi lipsa uneistructuri teritoriale, tot în planul dezechi-librelor structurale ale sistemului politic.Iar la toate acestea, pentru a completaimaginea unei coaliþii dezarticulate, semai adaugã ºi potenþialul de ºantaj ºiiliberalismul neasumat, dar real, alUDMR.

Instabilitatea guvernamentalã cronicãde dupã 2008 pune în evidenþã o situaþieproblematicã pe care actuala coaliþie nuare cum sã o rezolve. De fapt, doar în pe-

rioada în care Ion Iliescu a fost preºedin-te constituþional, România a cunoscut orealã stabilitate guvernamentalã, în celedouã cicluri care corespund acestei pe-rioade, 1992-1996 ºi 2000-2004, un sin-gur prim-ministru cu aceeaºi susþinere

parlamentarã conducând Guvernul, pecâtã vreme Cãlin Popescu Tãriceanu,deºi a fost prim-ministru un ciclu întreg,între 2004 ºi 2008, a guvernat dupã apri-lie 2007, dupã eliminarea PD (viitorulPDL), cu un guvern minoritar, în fapt, cuo altã majoritate. Dupã 2008, în 13 ani,România a avut nu mai puþin nouãprim-miniºtrii (Emil Boc, Mihai RãzvanUngureanu, Victor Ponta, Dacian Cio-loº, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose,Viorica Dãncilã, Ludovic Orban ºi Flo-rin Câþu), iar aceastã situaþie transferã înplanul guvernãrii efective problemelestructurale ale sistemului politic.

Absenþa unei majoritãþii parlamentarecoezive ºi coerente ideologic, cumulatã cu

(semi)prezidenþializarea regimului politic,duce la blocaj. Iar acest blocaj ar putea fidepãºit numai printr-o serie de reformestructurale, nu doar simple ºi efemere adap-tãri de echilibru. Reforme care ar trebui sãclarifice problema raportului dintre regimul

ºi sistemul politic românesc ºi sã eliberezeguvernarea de hegemonia aºa-ziºilor repre-zentaþi ai „puterii” locale, în fapt, de domniagrupurilor locale de clientelã. Ori, aceste re-forme, dincolode retoricapenelistã sauuse-ristã, sunt imposibile în contextul actual ºi nuvor putea fi realizate pânã în 2024, foarteprobabil nici mai târziu.

Rãspunsul standard al PSD la aceste pro-bleme - încã din timpul dezbaterilor privindmodificãrile constituþionale din 2013 - paresã se rezume la parlamentarizarea sistemuluipolitic, pentru a reduce într-o manierã sim-plistã regimul semi-prezidenþial la unulparlamentar.

(continuare în pagina 3)

Federal Reserve nu mai poate planificaoprirea tiparniþei fãrã distrugereaeconomiei mondiale

Au existat mari aºteptãri de la di-scursul preºedintelui FederalReserve, Jerome Powell, în ca-drul simpozionului de la Jac-

kson Hole, din nou virtual, or-ganizat anual de Federal Re-serve Bank of Kansas City.

În timp ce numeroase opi-nii subliniau cã temperareaprogramului de relaxare can-titativã ar fi o greºealã, vocicu greutate de pe pieþe ºi dinpresa financiarã se pronunþaupentru trecerea cât mai rapidãla reducerea achiziþiilor de obligaþiu-ni, guvernamentale ºi ipotecare, caprim pas înainte de trecerea la majo-rãri ale dobânzii de politicã moneta-rã, în condiþiile în care inflaþia nu dãdeloc semne cã ar fi “tranzitorie”.

Bloomberg a scris recent cã “Po-well trebuie sã transmitã un mesaj re-feritor la eliminarea treptatã a relaxã-rii cantitativã”, deoarece “lipsa cere-rii nu mai reprezintã o problemã, ciexistã un exces de cerere, pe fondulunui deficit de ofertã, care nu facedecât sã împingã în sus preþurile”.Oare nu se poate gãsi o cale de acope-rire a deficitului de ofertã tot prin ti-pãrire?

În opinia analistului finan-ciar Sven Henrich, “FederalReserve nu este aproape de ogreºealã de politicã monetarã”,deoarece “greºeala a fost dejafãcutã, iar acum ”se confruntãcu cea mai mare bulã speculati-vã din istorie ºi cautã cu dispera-re sã organizeze o aterizarelinã".

Dupã ce Robert Kaplan, preºedinte-le Federal Reserve Bank of Dallas ºifost bancher la Goldman Sachs, a de-clarat pentru Barron’s cã “efectele co-laterale nedorite ale achiziþiilor de ac-tive financiare au început sã depãºea-

scã beneficiile”, analistul financiarJim Grant a declarat, în cadrul unui in-terviu acordat postului de televiziuneCNBC, cã “Fed-ul se joacã cu focul”,în condiþiile în care aproape nimeni nuse întreabã de ce este necesarã conti-nuarea politicilor de relaxare cantitati-vã.

Una dintre cele mai “agresive” de-claraþi i a venit dintr-o direcþieneaºteptatã, respectiv de la un oficialal companiei BlackRock, cel mai mareadministrator de active financiare lanivel global, cu un portofoliu de apro-ape 10 trilioane de dolari. Mai mult,BlackRock se ocupã direct ºi de admi-nistrarea unui portofoliu de activepentru Federal Reserve.

Înainte de discursul lui Powell,Rick Rieder, director de investiþii pen-tru titlurile cu venit fix în cadrul com-paniei, a declarat pentru CNBC cã“Fed-ul ar fi putut începe temperareacu multe luni în urmã”, în condiþiile încare “existã prea multã lichiditate pepiaþã”.

(continuare în pagina 12)

Absenþa unei majoritãþii parlamentare coezive ºi coerente

ideologic, cumulatã cu (semi)prezidenþializarea regimului

politic, duce la blocaj. Iar acest blocaj ar putea fi depãºit nu-

mai printr-o serie de reforme structurale, nu doar simple ºi

efemere adaptãri de echilibru.

“Federal Reserve nu este aproape de ogreºealã de politicã monetarã. Greºeala afost deja fãcutã. Acum se confruntã cu ceamai mare bulã speculativã din istorie ºi cau-tã cu disperare sã organizeze o aterizarelinã”. (Sven Henrich)

CÃLIN

RECHEA