8/6/2019 N. Baaria, Agricultura la Aromni

1/5

1

PA E ODATA PE LU A

v OPULA AAROMA OR 01 IMPERIUL OTOMA. .PdI1df1 . .. .. .. . dNaetlo ......... , ... , .... d I. f........

........ 1 f.f . . . . . . . " " " ' 1 1 ~It" t. R ..... " ettII.itatea..41ft ( l1l1I ~fd). flO Peun an kif, nouI. . 6_p., II """ ~ ~O Pe6un'" " 3.-u UMb50 bani (2'/. piastri>PJQtTilU A UIiCIUSP50 SA '(2'/, PlASTJP) l.alJlIA

I~~'I~~"""~" II~ ~,.etwU6re 14~ U fllWadreMJ d-IfIiI~"k. II. OIU XXI, proteM' IG Lluul 1'OiII4ta tUn BUDIN. ~ f',. ._H /" "" ~ .." ._ f1IW a4ruopentru Trwe14 D.lu.f-a.WCAr" "_ '_" '14 u .u z.- ,." .... " ....... ~ I few penItrU ~ II IjwtUrt4-,.,. D-lw ".. CRAJ,4. " " " . ." , . .anp, 81....... OaltJ4 y~ 40

8/6/2019 N. Baaria, Agricultura la Aromni

2/5

A ul II

LUMINAR e v i s U i P O l l U l a r a a R o u H l n i l o r d i n l m p e r i u l O l o m a nA G -R IO U LT U R A L A A R O M A N IRomanii de pretutindeni cultiva pamantul, a~a in cat se pare, elinotiunea de agricultor se confunda eu aeea de Roman.Numai noi, aromanii, in privinta aceasta diferim de cei-l'alti fratiai nostri, J a noi nefiind aceiasi stransa legatura tntre sol ~i. eel ce 10-cuesc pe dan sul.Aceasta nepotrivire in ocupatiunt la prima vedere s'ar parea, caconstitue 0 lnsemnata trasatura de deosebire care ne departeaza multde marea familie romaneasca, Iar aceia, carl S1,1Ot tare poftitori de nea-mul nostru ar gasi din aceasta prilej, pentru ca frecandu=si mainile debucurie, sa exclame rriumfatorf ; iata 0, dovada.ica.lntreAromani ~i Ro-mani este 0 prapastie ~i ca, prin urrnare, Aromanii' -sunt eu '1otul dealt neam , i alt sange, de ~at Romanii, in cari ei vreau sa vada pe nistefrati de ai lor. . . . .' , . .Ei bine, judecati, intem~iale pe .ast-rel de cosideratiunt, sunt ab-surde ,i, deci, nu pot avea nici 0 valoare. ' _ '..o aratare mai aprofondata. a chestiunei.. ne va dovedi, ca, ~i in a-

"",attn'.,r"", :i\romA:ni a '.toemai 0 nota discordanta tntre

8/6/2019 N. Baaria, Agricultura la Aromni

3/5

fund t dintr'un t cutc ror ve hime cuIe I ' lte marl entMagarova, t. et ., In int d un"e 10 , tn all Ie nu ra popul tie rsitul lului al IS-Ie teritoriul loc it exclusivde la rnuntii Ib niei, coprinzand muntii G ram (J /,de tot la Gre ia . Dar aci parnantul con H i mat tot dID m u ~l tdurt si lntelege, c in aceste regiuni muntoa e grrc I rincolti, necum pro pera. Irnprejurarile. dar, i-au constrans pe tramo unostril, carl au loeuit acolo, sa. caute ~i in alte ramuri de activitate mij-loacele de trai Asa, unii dintr'ansii cum au fost tnca tn larga. mlsurlunt Grdmo1tenii ~i Arom4niz' din Pt'nd s'au indeletnicit aproape ex-clusiv cu cresterea vitelor ~i cu chirigilicul. A1tii, cum e mai ales gru-pul Voscopolean, adica Arornanii cari au populat Voscopolea cu oraselesi cornun ele din juru! ei s'au dedat mai ales negotului ~i meseriilor, incarl au excelat, La altii, cum e la Molani, sub care nume -se tntelegArornanii din Aspropotam, gasim, alaturi de crescatori de vite ~i chiri-gii. rneseriasi buni, in deosebi argintari iscusiti in filigrama. In sfaq;it,Farsirotii, acesti locuitor.i 'pasiona~i ai muntilor, oameni prin excelentaiubitori de independenta, aceasta ,sare a Peninsulei Balcanice. cum foartebine i-a caracterizat un scriitor, .nu puteau fi buni agricultort, intre al-tele, ~ipentru motivul, ca dorul, sau mai bine zis trebuinta de vesnica rnis-,care, de continua. rniscare de la .un loc la- altul, e care-cum atavica,tnascuta 'intr'an~ii. La ~es pe: Farsinot. ti gase~ti dar in .anotimpul iernei.Trecern acum in Macedonia propriu zisa. Am zis mai sus, ca co-munele Gopesi si Muloviste sunt cele mai vechi asezaminte aromanesti. ' ..'." '. ,. . .in acest 'flOut., Dar met ele nu 'sunt de mult acolo, unde se gasesc as-tazi. "..: '

isind siguran~a personal! ~i munca nefiind in deajuns rbplA-t1 Aromtni au fost constra.n~i sa. se dedea la alte ocupatiunicu grieuttura.e - e ne inter seaz! pe noi in aceastA chestiune, estef I p ulul, e! aeolo unde plinlntul i-a ajutat ~i lmprejurarileiIAmnii n'au fllgit de 1a coarn Ie plugului: .t. riM doni propriu zis!, tnainte de. stabi-1 r I I I r m i Alb nia ~ i Epir, nu r u It' Aro-

8/6/2019 N. Baaria, Agricultura la Aromni

4/5

LUMINA 163

8/6/2019 N. Baaria, Agricultura la Aromni

5/5

InPd 0 lizmin CD I a r de pi nIn Tesa a lncrarea pam! to scara rna tnt"lid de cAt a c .nexaU Gr: et precum ia a dataAromAn Ide a Pind dID pun e esuferit 01 tura morta a. T rme e din proport de speriat, la mu tad paracest romAni, aJun~i Ia sapa de emnmai suit In muntii lor, precum faceadefinitiv in Tesalia.omai 0 singura comuna din Epir, Periaoiea, n mara peste 7000din ai sa' rasplnditi prin aceasta provinci e. Aci ArornAn , unii sao a-~t pnn orase, altii insa, au fundat sate, an cumparat pamantu ~ao schimbt carligul ciobanesc pentru plug ~i secere.Astazi mnlti de acesti nuoi agric tori se bncnra de 0 bona staresatisfaditoare. dar pentrn neamnl nostru imprastierea lor este 0 dore-roasa perdere .De asemenea tn acedonia curentul pentru agricultnra tinde aJ n c o l t i bine. kp,_ molti din Arominii din Vena. crescatori de vite p .nexcelenfi, ao fundat la ~ 0comnna nona, Doliani, nnde s'an dedatagricaltorei co succese Imbucnratoare. Pana chiar ~ la neastamparatiiF~p se constata nn lncepnt de via? agrico a.La toate acestea coaclnzinnea noastra este, ca daca la Aromani,spre deosebire de cei-l'alti Crap ai lor, agricultura nn e _desvo tata peo scad '!P de in~ explicatinnea acestui fapt trebne cantata in na-tura~'Dtolai "in cele-Palte conditinni independente de vointa 0-ani1ui

. B.

I