EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 135 • ANUL XIV • DECEMBRIE 2009 • 8 PAGINI • 2 lei

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

A maitrecut

un an…2009 este cel de-al

20-lea „fir” din buchetul\nceput a se forma \n acelat~t de agitat final de decem-brie 89, atunci c~nd amob]inut ceea ce doream noi

cel mai mult: LIBERTATEA!Avem, \n urma acelor dureroase momente, libertatea

mult a[teptat`, p`cat \ns` c` de multe ori nu prea [tim ce s`facem cu ea!… Au [tiut, \ns`, [i [tiu \ncontinuare, p~ndarii momentului, careau manevrat libertatea pentru a se\mbog`]i, aspect apreciat \n cazurile(foarte rare, din p`cate) c~nd avu]ia[i-au f`cut-o prin munc` cinstit`, dar decondamnat \n cazul celor care aufolosit [i folosesc, pentru c` nu sesatur` nicic~nd - minciuna, corup]ia,frauda fiscal`, \n[el`toria, un conglo-merat de mijloace necinstite [i f`cute \ntotal dispre] fa]` de lege, fa]` derom~nii care dau pe din afar` de at~ta„fericire!”

A mai trecut un an, iar \n afar` delibertatea de a critica gre[elile con-duc`torilor na]iei sau libertatea de acircula \n voie, cu pa[aport sau nu, prin]`rile lumii, altceva nu prea am ob]inut!Ne „fericesc” gripele zoo, criza finan-ciar`, politicienii cu promisiuni neono-rate, ne fericesc posturile de televiziunecare ne „culturalizeaz`” cu tot felul de[tiri de mare importan]` pentru ]ar`,precum operarea la popou a miliardaru-lui ¥~n]`reanu, ]eapa dat` de dom’Meirlui Adrian copilul minune, depozitelede armament ale g`[tilor de romi,divor]urile `lora porecli]i vedete, pre-cum [i alte „minun`]ii” ce le aducpatronilor de antene at~t de mult visatulrating! Cum s` nu te-mbe]i de „feri-cire” c~nd asi[ti, pe viu sau \n fa]amicului ecran, la istericalele politicie-nilor ce-[i doresc puterea p~n` sus, lav~rful ei? çi \ndeamn` cumva dragosteade ]ar` [i de acest popor obidit? Deunde!? Dac` acesta ar fi motivul,f`ceau ceva \n ace[ti 20 de ani de c~nd]in h`]urile puterii, dar n-au fost \n stares` c~rmuiasc` dec~t din r`u \n mair`u…

A mai trecut un an [i iat` c`, deat~ta „bun`stare”, rom~nii au \nceputs` ocoleasc` b`ncile sau CAR-urile peunde au de achitat datorii, [i asta nu c`ar avea grip` porcin` [i nu pot ie[i dincas`, ci pentru c` nu prea mai au deunde pl`ti!… Fericire mare pe capulrom~nilor a \nsemnat [i mersul la votpentru a ne alege noul pre[edinte,sper~nd ca acesta s` nu ne mai\nt~mpine cu aiuritorul salut: S` tr`i]ibine!. Asta ne e dorin]a, \ntr-adev`r, s`tr`im bine, dar ce face]i pentru asta?

A mai trecut un an [i iat` c`, lafinalul s`u, chiar dac` nu ne bucur`deloc constatarea, realiz`m c` de atunci,din finalul s~ngerosului decembrie ‘89,am ad`ugat la v~rst` \nc` 20 de ani [i…cam at~t!?

G~nduri [i iar g~nduri, pe care\ncerc`m s` le alung`m folosind aiuri-toarea fraz`: Bine ar fi de n-ar fi r`u!

REDAC¥IA

Jertfaosta[ilor c`zu]i

la datorieMetaforic vorbind, trupul osta[ului

jertfit pentru patrie a \nmugurit ram, s-af`cut pom – pomul vie]ii – apoi p`dure…çn lumea noastr` cre[tin`, jertfa osta[uluic`zut pentru patrie \nchipuie pe cea aM~ntuitorului Iisus Hristos, fiul luiDumnezeu, care s-a jertfit pe cruce pen-tru m~ntuirea neamului omenesc [i afiec`ruia dintre noi.

çntr-un asemena context ne g`simr`d`cinile [i izvorul din care prelu`mfor]a d`ruirii, iar acest izvor, \n afar` dedivinitate, \l reprezint` \nainta[ii no[tri,fa]` de care ne raport`m fiin]ial [i afec-tiv.

ßtiu]i [i ne[tiu]i, \nfr~n]i sau biruitori,anonimi sau deveni]i legend`, binecuvin-teaz`-i, Doamne, pe to]i cei care [i-aujetfit via]a pentru ca noi s` nu tr`im pur[i simplu, ci s` tr`im altfel: dup` duh, nudup` trup, etic nu egoist, religios nu ani-malic! Respect`m noi, oare, jertfa lor?!

AA ffoosstt ]]aarraa \\nn zzii ddee aalleeaass`̀ ss`̀rrbb`̀ttooaarree……

Iertat fie-mi gestul de a m` adresa dumneavoastr`, cititori [i colaboratori ai gazetei „TIM-ONA”, folosind pronumele de polite]e „voi”. Comit cu bun` [tiin]` aceast` impolite]e consi-der~nd c` acum, dup` 13 ani de c~nd, lun` de lun`, aceast` gazet` editat` de Liga Mai[trilorMilitari de Marin` v` trece pragul, oferindu-v` posibilitatea de-a o privi, r`sfoi, citi sau, unlucru [i mai de pre], a-i trimite hran` spiritual`, ne putem acorda atributul de apropia]i, dac`nu chiar de prieteni… Foarte posibil ca nu totdeauna s` fi fost la \n`l]imea dorin]elor voastre,nu totdeauna am reu[it exprimarea prin cuv~ntul scris a adev`ratei voastre st`ri moral-spiri-tuale. Fi]i, totu[i, \n]eleg`tori[i ierta]i-ne „gre[elile”, pen-tru c` meseria de condeier nueste deloc u[oar`, iar pentrunoi, cei care avem o cu totul alt`profesie, a fost [i este [i maigrea…

Cu ocazia S`rb`torilor deIarn`, eu pentru voi ridic paharul [icu deplin` considera]ie v` urez animul]i, v~rfui]i de s`n`tate [i credin]`\n Tat` Nostru ceresc!

Pentru voi ridic paharul , dragiprieteni [i, cu respect, v` urez

La mul]i ani!M.m.pr.(r) DumitruMIHåILESCU

Eu pentru voi ridic paharul…

La Alba IuliaPeste p`m~ntulSf~nt al ]`riiCerne vremeaCele dint~i z`pezi-imaculate –ßi bate clopotulLa Aba \n cetate,Chem~nd rom~nulLa ceas de rug`,Crez [i pietate,Vestind \n patru z`riC-avem, de-a pururi,Un ideal – UNIREA,Un tricolorßi-o gard`La drapel – OßTIREA.

La Alba Iulia, cetatea de scaun a sufletului rom~nesc, glasul de bronz al clopotului ar`sunat solemn, ca un orologiu al istoriei noastre, m`sur~nd \nc` un an – al 91-lea al\mplinirii celui mai scump ideal al acestui neam – MAREA UNIRE DE LA I DECEM-BRIE 1918.

Anul 1918 care adusese at~tea dezam`giri \n inimile rom~nilor, atunci c~nd Rom~nia\ndurase Pacea de la Buftea-Bucure[ti cu Puterile Centrale, a fost \n final, prin pr`bu[ireaa adou` imperii multina]ionale, anul marii \mpliniri a visului de veacuri, de cuprindere arom~nilor \ntr-un singur stat.

Comemorarea eroilor na]iei rom~ne, un gest pios la care reprezentan]ii ligii - a[a cum reiese [i dinaceast` fotografie - particip` depun~nd, cu ad~nc` recuno[tin]`, o coroan` de flori la Monumentul dincimitirul central const`n]ean, ridicat \n memoria celor c`zu]i la datorie.

Fi]i umani!„Oameni, fi]i umani!”. E prima noastr` datorie,Nu mai str~nge]i ban cu ban, via]a-i ca o loterie,Ale voastre conturi pline, stau s`tule prin sertareIar copii nevinova]i implor` Cerul a-ndurare.Foamea le mistuie via]a, cine s` le-ntind` o p~ine?Mul]i dintre semenii no[tri duc [i-acum via]` de c~ine.Omule cu bani pe care nu-i vei putea folosi,çntr-o zi, nu [tii \n care, ai s` cazi, vei obosi, Banul trece mai departe, cu el nu po]i cump`raVe[nicia [i nici moartea nu o po]i \ndupleca.Sclavul lui de-ai fost o via]`, cu nimic nu te-ajutat,Via]a ta de-un fir de a]`, \n tot timpu-a at~rnat.Iar st`p~n, puternic, e[ti o clip`, un moment,çn istorie te \nscrii ca un om-eveniment.Pentru fapte umanitare, de progres [i de dreptate, Al t`u nume fiind rostit cu stim` [i demnitate.Iubind omul, iubind pacea, p`str`m via]a pe P`m~nt,Nu uita]i, acesta este cel mai nobil leg`m~nt!ßi c~nd lini[tea plute[te \n splendoarea dimine]ii,Aminti]i-v` c` pacea este bucuria vie]ii!

I. DOBRE

Reverber~nd \n cele patru z`ri, glasul de bronz al clopotului s-a \ngem`nat cu cel alclopotelor din turnurile cet`]ii lui Bucur, Vlad [i Br~ncoveanu, din turnurile Sucevei mare-lui [i Sf~ntului ßtefan, din cele ale Hunedoarei lui Iancu, din cet`]ile ce str`juiesc PontulEuxin.

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Se mai afl` priorit`]ile armatei \n aten]ia liderilor politici?Dup` 1990, armata a fost prima care a \n]eles c` trebuie s` se reformeze conform noului context strategic,

printr-un proces care cere nu numai foarte mul]i bani, dar [i asumarea, de c`tre cadrele militare, a consecin]elordureroase, uneori frustante, generate de restructurare. Ast`zi, ca de altfel de mul]i ani \ncoace, impostura, incom-peten]a, lentoarea [i indiferen]a politicienilor de la putere sau din opozi]ie fa]` de problemele armatei – problemespecifice siguran]ei na]ionale de fapt – sunt at~t de vizibile, \nc~t s-a ajuns, iat` numai un singur exemplu, la jenan-ta situa]ie de a se face mari eforturi pentru plata soldelor, ce s` mai vorbim despre sprijinul logistic solicitat de at~tde necesarele dot`ri cu tehnic` specific`.

(continuare \n pag.3)

O armat` este o armat`.Ea prime[te ordine [i le execut`.

Acesta este adev`rul, care, din p`cate, este ignoratchiar [i acum, dup` ce a trecut at~ta amar de vreme dela evenimentele petrecute \n finalul lui decembrie ‘89.Armata nu alege conduc`torii ]`rii, guvernele [i parla-mentele. Nu ea este \n m`sur` s` elaboreze ordinele demare anvergur` care o pun pe picior de r`zboi. Ea doarexecut` ordine. Ce nu trebuie s` se uite, e c` o armat`are arme [i muni]ii [i, c~nd este scoas` din caz`rmi prinalarm` de lupt`, a[a cum s-au petrecut lucrurile \ndecembrie ‘89, \nseamn` c` e scoas` la r`zboi. P~n` ces-au l`murit lucrurile, s-a \nt~mplat ce s-a \nt~mplat.Armata a tras atunci, dar focul ei a fost de descurajare,de avertisment, de prevenire a unui posibil dezastru.Armata Rom~n` nu a tras \n popor – a[a cum ar fi doritunii dintre cei afla]i \n culisele intensei mi[c`ri popu-lare, nu [i-a ucis p`rin]ii, fra]ii [i camarazii. De aici nurezult`, desigur, c` nu au au avut loc incidente, c` n-auc`zut oameni nevinova]i. Au c`zut. Destui. Dar cei maimul]i au c`zut din Armata Rom~n`. De ne\n]eles e c` \nace[ti 20 de ani, mass-media a fost prea pu]in interesat`s` opereze cu adev`rul, aspect ce impunea ca m`car ca\n acele zile de decembrie, c~nd an de an s~ngeroasami[care popular` este supus` at~tor [i at~tor analize, s`aduc` un cuv~nt de respect cre[tinesc sutelor de osta[i,subofi]eri, mai[tri militari, ofi]eri [i personal civil care[i-au dat via]a \n post, \n timpul unei misiuni de lupt` \nap`rarea obiectivelor strategice ale ]`rii, a popula]iei, arevolu]iei. Se pare c` este mult mai u[or s` se criticeinstitu]ia militar`, nu de pu]ine ori prezent~ndu-sena]iunii neadev`ruri, condeierul sau vorbitorul, dindorin]a absurd` de a urm`ri senza]ionalul, exers~ndu-[icreionul sau vocea cu ce-i trecea prin cap sau cu ce-ivenea la gur`, f`r` a con[tientiza c~t de pu]in c` armata,institu]ia despre care scria el sau vorbea, este preg`tit`s` lupte [i s` \nving` sau s` piar` pentru ]ar`.

Nu [tim nici azi, dup` 20 de ani, cine [i de ce a orga-nizat diversiunea radioelectronic`, cine a intrat \n sis-temele de transmisiuni ale armatei [i a dat dispozi]iunifoarte grave, \ncurcate, prolixe, prin care s-a ajuns ca ounitate s` \nt~mpine cu foc alt` unitate. Nu [tim nici

ast`zi foarte multe lucruri despre voita z`p`ceal` dinacele momente de real` tensiune existent` \n r~ndularmatei. Specula]ii sunt destule, dar de a[a ceva ne-ams`turat. Lipsa de voin]` \n aflarea adev`rului ofer` mul-tor indivizi posibilitatea de a folosi „muni]ia” necesar`\n a lovi pe mai departe armata, greu epuizabilele stocuricompun~ndu-se din: discreditare, crearea de suspiciuni,a sentimentelor de vinov`]ie, compromiterea unoroameni importan]i [.a.m.d… Au trecut 20 de ani, dar separe c` nu prea [tim ce s` facem cu libertatea c~[tigat`cu pre]ul s~ngelui v`rsat de at~]ia nevinova]i!

Plt. maj. Vasile DINCå

IMNUL EROILORPres`ra]i pe-a lor morminteAle laurilor floriSpre a fi mai dulce somnulFerici]ilor eroi.Ridica]i pe piramid` faima lorScri]i \n c`r]ile de aurC~ntecul nemuritor.Pe copii la s~nul vostruAlinta]i-i cu-acest c~nt,Povestindu-le cu fal`Al eroilor av~nt.Dezveli]i tot adev`rulßi le spune]i tuturor,Cum murir` fra]ii no[triPentru Neam [i ¥ara lor.

Atunci, \n acel exploziv decembrie al anului 1989… Explozia violent` din Rom~nia, momentul fiinddecembrie ‘89, a marcat, \n aceast` parte a lumii,punctul fierbinte al unui sf~r[it [i floarea albastr` dedup` potop a unui \nceput. Victime ale acesteiexplozii au fost [i \n Marina Militar`. V-am amintitnumele lor, rug~ndu-v` ca atunci c~nd le ve]i citi, s`p`stra]i un moment de pioas` reculegere \n memoriaacestor eroi marinari, c`zu]i la datorie \n Revolu]iadin decembrie 1989

C`pitan-comandor P.M. ßERCåIANU C.ION (1949-1989): La 22 decembrie 1989, a fost\mpu[cat mortal pe timpul \ndeplinirii unei mi-suni de lupt` \n zona releului de televiziune dela Tuzla.

Locotenent-colonel P.M. CARP L. VASILE(1952-1989): çn ziua de 24 decembrie 1989, \ntimp ce conducea \n zona CET o subunitate deelevi ai ßcolii Militare de Mai[tri implica]i \nevenimentele revolu]iei aflat` \n desf`[urare, afost r`pus de gloan]ele uciga[e.

Maistru militar principal STAN I.DUMITRU (1938-1989): La 25 decembrie1989, ora 14.00, a decedat la Spitalul Jude]eanConstan]a, \n urma r`nirii grave pe timpul\ndeplinirii unei misiuni de lupt`.

De[i ispr`vise de mult tura, maistrului militar princi-pal Stan Dumitru nici prin g~nd nu-i trecea s` sl`beasc`din m~n`, m`car o singur` clip`, timona [alupei. Tocmaiacum, c~nd sunase alarma, era at~t de mare nevoie de el[i c~nd pentru to]i se \ntrez`reau zorii unor zile maibune, nu putea s` se despart` de nav`…

Chiar dac` nu era una efectiv de lupt`, \n cinci-sprezece ani, c~t se aflase la c~rma ei, c~te misiuni exe-cutase b`tr~na nav` remorcher-salvator? ßi-apoi, dup`anii petrecu]i la navele antisubmarine [i al]i patru pealtele comerciale, to]i \l [tiau pe nea St`nic` –respect~ndu-l totodat` ca pe cel mai iscusit [i priceput\ntr-ale marin`riei – ca pe un om devotat trup [i sufletmeseriei. Dar la ce nu se pricepea, de fapt? C`ci era nunumai cel mai bun timonier din divizion, dar [i motorist,[i transmisionist, \n acela[i timp… Noaptea cufund`-nbezn` [i \ntr-o t`cere ap`s`toare \ntregul bazin al portu-lui Mangalia. çntre timp, tot felul de zvonuri, care mai decare mai alarmante, circulau care-n cotro. Dup` primeledou` ture [i semnalele de recunoa[tere schimbate cugr`nicerii [i o parte din navele aflate \n port, totul p`reas` fie \n regul`. Se apropia de piciorul podului, c~nd orafal` de arm` \ndr`cit` i-a curmat g~ndurile. Plumbiivenino[i au mu[cat sec din tribordul cabinei, au rico[atdin telegraf [i timon` [i s-au \nfipt \n trupul \ncordat…çntimp ce se chinuia s` redreseze nava, o c`ldur` imens` i-a str`b`tut tot corpul, sl`bindu-i picioarele. „Duce]i[alupa la mal!” – a mai apucat s` le mai spun` militarilordin echipaj, eliber~nd f`r` voie timona. P~n` \n ultimasecund`, g~ndul lui a fost s`-[i fac`, \nainte de toate,datoria. Fragment din recenta lucrare

„EROII MARINEI ROMÂNE”,autor: comandor dr. Marian MOßNEAGU

O timon` pentru eternitate.

Armata e cu noi, armata e cu noi,armata e cu noi…

A[a se scanda \n final de decembrie ‘89 pe str`zile capitalei, dar [i \n maitoate localit`]ile ]`rii. Hot`r~tor pentru reu[ita revolu]iei era ca armata s`treac` de partea celor care doreau - unii cu sinceritate, al]ii doar din interesemeschine (a[a cum ne-am dat seama ceva mai t~rziu) – s` scape de regimulcomunist. ßi armata, \n calitatea sa de ap`r`toare a poporului, nu a unor in[icoco]a]i \n v~rful ierarhiei na]ionale, a trecut de partea acestuia, inund~nd cubucurie inimile tuturor rom~nilor.

Au trecut 20 de ani de atunci [i iat` c`, dup` at~ta amar de vreme,purt`torii uniformei militare se \ntreab`, cu nedisimulat` am`r`ciune, cam cevaloare mai are acum sintagma „armata e cu noi”, sintagm` care atunci, \nacele momente grele, se afla pe buzele tuturor!?… Oric~t de „l`muri]i” am fi[i oric~t am \n]elege c` institu]iile staului rom~n trec ciclic prin faze de„tr~nt`” existen]ial`, rigiditatea ideilor [i consecven]a proastei conduite a cla-sei politice ne-au l`sat s` \n]elegem, mai ales \n aceste trei-patru luni ale anu-lui c~nd se discut` [i paradiscut` controversata lege a salariz`rii unice, c`adeziunea fa]` de binef`c`toarea sintagm` „armata e cu noi!”, izbucnit` firesc,\n urm` cu 20 de ani, din piepturile celor care doreau libertate, unii dintreace[tia jertfindu-[i chiar [i via]a pentru asemenea dorin]`, s-a sub]iat alarmantde mult. Statutul [i onoarea militarilor rom~ni au devenit ]inta minciunilor [iironiilor grosiere ale unor in[i cu preocup`ri ce rareori dep`[esc zona propri-ilor buzunare, zona intestinelor [i a sfincterelor din dotare. Acestora nu le maisunt pe plac soldele osta[ilor rom~ni, pensiile lor, faptul c` drepturile lor suntreglementate prin legi speciale, a[a cum se petrec lucrurile \n toate statelemoderne ale lumii, argumentul de neclintit fiind statutul acestor oameni gataoric~nd s`-[i aperea ¥ara cu pre]ul vie]ii. çn tr`nc`neala mediatic` ce neasalteaz` zilnic, reprezentan]ii, cic`, ai voin]ei poporului, de fapt ni[te politi-cieni suci]i cu cheia doctrinar` a partidului din care fac parte, se str`duiescs`-[i conving` ascult`torii c` salariile [i pensiile militarilor sunt „nesim]ite”!Bie]ii oameni, \n s`r`cia lor - aceasta fiind starea real` l-a care ¥ara a fostadus` \n ace[ti 20 de ani de c`tre cei care s-au perindat p~n` acum la timonana]iei – cred asemenea abera]ii, [i asta pentru c` nu apar alte argumente cares` demonstreze contrariul, mai marele armatei fiind \n „silen]ium stampa!”

Cine trebuie s` explice c` de fapt lucrurile nu stau chiar a[a cum tenden]iosle prezint` anumite „personalit`]i” de pe e[icherul politic rom~nesc? Militarii?Nu, pentru c` ei nu pot protesta \n strad`, nu pot face grev`, nu pot vorbi \npublic despre necazurile lor? Corect ar fi ca s` fac` acest lucru domnul mi-nistru al ap`r`rii, nu? Dar ce te faci dac` domnia sa, om politic fire[te, esteobligat s` respecte politica partidului [i a guvernului din care face parte? Maiva avea posibilitatea s` prezinte necesarele l`muriri, chiar dac` ar dori acestlucru? Categoric nu, mai ales c` nu s-a n`scut, cel pu]in p~n` acuma, acelpolitician rom~n pentru care onoarea [i demnitatea ar trebui s`-l sprijine \nlupta de a se impotrivi unor nedorite interese de partid. Atunci cine s` o fac`?ßeful Statului Major General ? P`i nu poate, pentru c` e militar [i nu \i permiteacest lucru nici ministrul, nici ordinele emise \n acest sens… A[a c` armata,chiar cu bun` [tiin]` supermediatizat` doar atunci c~nd se \nt~mpl` ceva r`u \ninteriorul s`u, nu are cum s`-[i fac` cunoscute necazurile [i s`-[i protejeze c~tde c~t personalul, pentru c` „nu e voie!”. Purt`torii uniformei militare, unii,din p`cate, mult prea creduli, vor asculta mai departe pe cei care din patru \npatru ani afirm` c` numai partidul lor este capabil s` le rezolve problemele, dardoar at~t, pentru c`, a[a cum s-au petrecut lucrurile p~n` acum, dup` alegeri,ura [i la gar`. Ne mai aud p`surile dup` al]i patru ani!…

Rigorile vie]ii militare, crucile osta[ilor c`zu]i \n luptele consemnate deistoria noastr` na]ional`, cunoa[terea situa]iei reale a celor afla]i sub arme neoblig` pe noi, asocia]iile de tip ONG, s` tragem pu]in de m~nec`, atunci c~nde cazul bine\n]eles, pe mai marii na]iei, dar [i pe membrii societ`]ii civile,aduc~ndu-le aminte, printre altele, [i acea stare de fapt, c~nd, \n acel final dedecembrie ‘89, strigau cu deosebit` \nfl`c`rare: Armata e cu noi, armata e cunoi!…

M.m.pr.(r) Dumitru MARINESCU

çn final de decembrie, lacrimi [i flori la Troi]aridicat` \n memoria locotenent-colonelului P.M.CARP VASILE, erou al revolu]iei din 1989.

Dup` 20 de ani….

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

O fotografie de suflet…La propunerea c`pitanului de rangul 2 Ioan Mu[at

(fie-i ]`r~na u[oar`!), la acea vreme comandantulDivizionului de vedete purt`toare de rachete, finalulanului 1973 a fost marcat cu un Plugu[or de aproape40 de minute, autorul textului fiind colegul nostru,maistrul militar Dumitru Mih`ilescu, uraretradi]ional` r`mas` mult` vreme \n amintirea celorcolinda]i, dar [i \n amintirea colind`torilor, un grupde mai[tri militari din unitate. çn preajma AnuluiNou, colind`torii VPR-i[ti s-au deplasat cu tot alaiulla Comandamentul Marinei Militare - aici fiindprimi]i personal de c`tre amiralul Ulmeanu Sebastian,la Comandamentul Brig`zii 29 Vedete (\n st~nga sevede, \n profil, Cpt.R1 Radu Nicolae, comandantulbrig`zii), precum [i la Comandamentul Diviziei deMare, aici reprezentantul gazdei fiind Cpt.R1 AronMihai. Z`pada [i gerul acelei zile de iarn` autentic`,dar [i zelul ur`torilor, a f`cut ca tradi]ionalul colind s`fie primit cu deosebit` bucurie de cele trei gazde,acestea dovedindu-se mai mult dec~t primitoare.

M.m.pr.(r) Gheorghe BåDIN

Aspecte juridicecare ne pot fi

de folos (II)La solicitarea redac]iei

Timonei, domnul avocat AurelL`z`roiu ne-a oferit detalii cuprivire la anumite aspectejuridice, aspecte posibil a ne fi defolos \ntr-un timp apropiat saumai \ndep`rtat. çn num`rul trecut(nr.134) al Timonei, discu]ia cudomnul L`z`roiu s-a purtat pemarginea Dreptului la mo[tenire.Av~nd \n vedere c` doar o mic`parte din aceast` vast` problem`juridic` a fost clarificat`, con-tinu`m discu]ia:

R: Ne-a]i precizat, domnuleavocat, ce trebuie s` \n]elegemprin capacitate succesoral`. S`continu`m cu celelalte dou`condi]ii pe care mo[tenitorul tre-

buie s` le \ndeplineasc` cumulativ.A.L.: Da, celelalte dou` fiind voca]ia succesoral` [i nedemnitatea

de a mo[teni. çn ceea ce prive[te voca]ia (chemarea) succesoral` lamo[tenire, determinarea persoanelor poart` denumirea de devolu]iunesuccesoral`. Devolu]iunea poate fi: legal`, atunci c~nd se face prinlege; testamentar`, c~nd se face prin testament [i conven]ional`, c~ndse face prin contract de dona]ie de bunuri viitoare.

R: ßi cea de a treia condi]ie, nedemnitatea de a mo[teni?A.L. A treia condi]ie obligatorie, nedemnitatea de a mo[teni sau

nevrednicia succesoral` cum mai poate fi denumit`, este o pedeaps`civil` care const` \n dec`derea mo[tenitorului din dreptul de amo[teni, cauza fiind vinov`]ia acestuia prin comiterea unei fapte gravefa]` de cel care las` mo[tenirea sau fa]` de memoria acestuia.

R: Prezenta]i v` rog, c~teva aspecte ce fac posibil` nedemnitateade a mo[teni.

A.L. Atentatul la via]a celui care las` mo[tenirea; acuza]ia calom-

nioas` \mpotriva celui carelas` mo[tenirea, nedemni-tatea omorului a c`rui vic-tim` a fost cel care l`s`mo[tenirea. De precizat e c`nedemnitatea opereaz` dedrept, \n puterea legii, dac`sunt \ndeplinite condi]iilesus-ar`tate, f`r` s` fie nece-sar` pronun]area \n justi]ie.Instan]a judec`toreasc` nupronun]` nedemnitatea, darea poate fi chemat`, \n caz delitigiu, s` constate dac` sunt \ndeplinite condi]iile prev`zute de legepentru a opera nedemnitatea.

R: Domnule avocat, l`muri]i-ne \n privin]a rudelor chemate lamo[tenire…

A.L.: Persoanele chemate de lege la mo[tenire sunt rudele [i so]ulsupravie]uitor al celui care las` mo[tenirea. Rudele chemate lamo[tenire pot fi: descenden]i, ascenden]i privilegia]i [i colaterali privi-legia]i, ascenden]i ordinari [i, \n sf~r[it, colaterali ordinari. S` \ncepemcu clasa \nt~i a mo[tenitorilor legali, cea a descenden]ilor.

R.: Ce trebuie s` \n]elegem prin descenden]i?A.L. Prin descenden]i se \n]elege copiii defunctului [i urma[ii lor

\n linie dreapt` la infinit, f`r` deosebire de sex [i indiferent dac` suntdin aceea[i c`s`torie sau din c`s`torii diferite. Fac parte din aceea[iclas` [i copii din afara c`s`toriei, cu condi]ia ca filia]ia s` fi fost sta-bilit` fa]` de defunct potrivit legii, dar [i copiii adopta]i. Drepturile lamo[tenire ale descenden]ilor se caracterizeaz` prin aceea c` dac` vinsinguri, au voca]ie la \ntreaga mo[tenire. Dac` la mo[tenire suntchema]i doi sau mai mul]i descenden]i de gradul I, fiecare va mo[teni\n mod egal, \n func]ie de num`rul lor. Dac` deodat` cu descenden]iila mo[tenire este chemat [i so]ul supravie]uitor al defunctului, se sta-bile[te mai \nt~i cota ce se cuvine acestuia [i restul se \mparte \ntredescenden]i. Clasa a II-a de mo[tenitori, cea a ascenden]ilor privile-gia]i [i colateralilor privilegia]i…

R: Domnule avocat, despre aceast` clas`, dar [i despre clasele III– ascenden]ii ordinari [i IV –colateralii ordinari, cu acceptul dum-neavoastr`, vom discuta \n num`rul viitor.

(va urma)A consemnat Dumitru MIHåILESCU

Insula ßerpilor – un „bulg`re de hum`”aruncat \n apele M`rii Negre (V):

– Aportul tehnic al Direc]iei Hidrografice Maritime \nprocesul de delimitare a zonei economice exclusive

dintre Rom~nia [i Ucraina –Decizia Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga din 3 fe-

bruarie 2009, care a acordat Rom~niei cea mai mare parte din pla-toul continental [i zonele economice exclusive aflate \n disput` \ncazul procesului intentat de statul rom~n Ucrainei privind delimi-tarea platoului continental al M`rii Negre, con]ine un bun prilej dea men]iona eforturile conjugate pe timpul negocierilor precum [iaportul speciali[tilor Direc]ie Hidrografice Maritime la sus]inereaunei pledoarii precis documentate din punct de vedere cartografic,pe perioada desf`[ur`rii procesului. çn timpul celor 34 de runde denegocieri cu Ucraina [i peste 4 ani de confruntare \n fa]a Cur]iiInterna]ionale, echipa de diploma]i ai Ministerului AfacerilorExterne a fost sprijinit` de exper]i din diferite structuri printrecare [i For]ele Navale.

Aportul tehnic al Direc]iei Hidrografice Maritime a constat \n:punerea la dispozi]ia comisiei a h`r]ilor rom~ne[ti actuale, peh~rtie [i \n format electronic, necesare preg`tirii rundelor denegociere; c`utarea [i identificarea, \n arhiva DHM, la solicitareaMinisterului Afacerilor Externe, \n scopul preg`tiriiargumenta]iei p`r]ii rom~ne, a unui set de h`r]i editate, de-a lun-gul anilor, de c`tre fosta URSS, Ucraina, Bulgaria, Turcia etc.,care s` demonstreze existen]a frontierei maritime convenite \ntreRom~nia [i URSS prin Tratatul de frontier` din 1949 [i confir-mate prin tratatele de frontier` semnate ulterior; verificarea \n

teren, pe litoralul rom~nesc, a coordonatelor geografice alepunctelor de baz` implicate \n delimitare; expertiza tehnic`privind utilizarea prevederilor manualului Organiza]ieiHidrografice Interna]ionale (OHI) referitor la delimitarea spa]iilormaritime – \n sus]inerea unei delimit`ri conforme cu prevederiledreptului maritim interna]ional, precum [i multe alte calcule [ischeme necesare complet`rii documentelor trimise de MAE laCurtea Interna]ional` de Justi]ie (Memoriu [i Replic`).

çn concluzie, se poate afirma c` rezultatele dosarului privinddelimitarea spa]iilor maritime din Marea Neagr` confirm`, printrealtele, [i recunoa[terea activit`]ii cartografice, care a f`cut posi-bil` \n]elegerea contextului geografic zonal de c`tre CurteaInterna]ional` de Justi]ie.Sinteza materialului cu acela[i nume publicat \n revista

„Marina Rom~n`” nr 1 (131) 2009, autor dr. Mirela BUZATU,

personal civil \n cadrul D.H.M. Constan]a

(urmare din pag.1)Iat` argumente care, prin realismul lor, \ndeamn`

Liga Mai[trilor Militari de Marin`, \n calitatea sa deONG, s` sus]in` f`r` rezerve con]inutul Scrisoriideschise, adresat` noului pre[edinte al Rom~niei dec`tre fostul [ef al Direc]iei Planificare Strategic` aArmatei Rom~ne, generalul (r) Iordache Olaru, docu-ment prin care semnatarul, \n cuno[tin]` de cauz`, con-firm` inexisten]a unei viziuni robuste [i credibileprivind viitorul acestei institu]ii.

Pe l\ng` analiza sup`r`toarei st`ri de fapt, autorulmotivatei Scrisori deschise vine cu propuneri [i solu]iiconcrete, care, analizate cu sim] de r`spundere, \n modsigur \[i vor g`si aplicabilitate practic`, condi]ia princi-pal` fiind dorin]a sincer` de a schimba lucrurile \n bine,chiar dac` drumul spre reu[it` va fi mai tot timpul baratde corul bocitorilor na]ionali, ce nu [tiu a c~nta dec~t osingur` „melodie”: Nu avem bani! Suntem o ]ar` s`rac`!

Multe, interesante [i, credem acest lucru, bine anco-rate \n realitatea vie]ii Armatei Rom~ne sunt propuneriledomnului general. Iat`, spre exemplificare, doar 10 dincele 15 cuprinse \n subcapitolul „Ministerul Ap`r`riiNa]ionale are exper]i militari [i civili capabili s` reali-zeze evaluarea care va eviden]ia m`surile ce se impun caurgente”. Le prezent`m f`r` a le dezvolta, a[a cum af`cut-o domnul general \n con]inutul Scrisorii deschise,numerotarea din parantez` indic~nd pozi]ia avut` \ndocumentul expediat noului pre[edinte al Rom~niei.

1.(5):çmbun`t`]irea legisla]iei privind statutulsolda]ilor [i grada]ilor voluntari;

2.(6):Reproiectarea rolului func]ionarului public \narmat`;

3.(7):Elaborarea legii cu privire la planificarea buge-tar` multianual`;

4.(8):Ini]ierea programului de construire alocuin]elor pentru cei care sunt la \nceputul carierei mi-litare;

5.(9):çnfiin]area Televiziunii Armatei Rom~ne;6.(10):Reg~ndirea avantajelor prin care pot fi atra[i \n

armat` tinerii performan]i intelectual;7.(11):Revizuirea sistemului de ierarhizare a valorilor

la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;8.(12):Instituirea sistemului de monitorizare a

s`n`t`]ii militarilor;9.(14):Eliminarea disfunc]iilor privind avans`rile:

10.(15):Neacordarea de grade militare pentru cei carenu au avut asemena carier`.

Apreciem, de asemenea, finalul Scrisorii deschise, \ncare autorul precizeaz`:

Domnule viitor pre[edinte al Rom~niei,Am enumerat probleme care impun implicarea dum-neavoastr` energic`. Altfel va continua umilirea armateina]ionale, prin ignorarea dificult`]ilor cu care se con-frunt` \n privin]a bugetului, instruc]iei, a atuurilor profe-siei militare, a \nzestr`rii for]elor participante \n teatrelede opera]ii, a priorit`]ilor [i stadiului de \ndeplinire aprogramelor majore de \nzestrare, a calit`]ii vie]ii mili-tarilor, precum [i cele viz~nd motiva]ia, efortul uman,tehnic, material [i financiar al particip`rii noastre la mi-siuni interna]ionale.

Ca viitor comandant constitu]ional al ArmateiRom~ne nu pute]i accepta ca militarii s` devin`„blaza]i”, dup` 20 de ani \n care au avut parte deumilin]e succesive, promisiuni neonorate [i statutul detolera]i \n societatea rom~neasc`.

Am onoarea s` v` salut!ßi noi avem onoarea s` v` salut`m, domnule general,

asigur~ndu-v`, totodat`, de \ntreaga noastr`considera]ie.

Consiliul Director al L.M.M.M.

Se mai afl` priorit`]ile armatei\n aten]ia liderilor politici?

Mari b`t`lii navale (V)Scufundarea For]ei „Z” britanice de c`tre avia]ia japonez`

pe 10 decembrie 1941Pentru ap`rarea ora[ului Singapore, se trimite de c`tre Amiralitatea Britanic` o forma]ie de

dou` nave mari de lupt`: cuirasatul HMS Prince of Wales de 38.000 de tone [i cruci[`torulHMS Repulse (de m`rime asem`n`toare), cele dou` nave form~nd a[a zisa „For]` Z”. F`r` nicio acoperire aerian` [i f`r` escort` de distrug`toare, aceast` „For]` Z” este trimis` de laSingapore spre Malaiesia, pentru a ataca for]ele navale japoneze. çn ziua de 10 decembrie1941, cele dou` nave sunt atacate de c`tre avia]ia japonez`, format` din avioane bimotoare tor-piloare. Durata atacului a fost de numai 21 de minute, timp \n care cele dou` supernave, lovitede torpile, s-au scufundat. Aviatorii japonezi nu au atacat [i sutele de marinari britanici care\ncercau s` scape cu via]`, folosind plute de salvare. Statul major al „For]ei Z” a pierit \ns`odat` cu navele. Aceast` lovitur` fulger`toare, cu efect mortal, a demonstrat superioritateaavionului torpilor asupra marilor bastimente [i obligativitatea asigur`rii acoperirii aeriene aoric`rei ac]iuni navale.

Informa]ia a fost preluat` din Calendarul 2008, editat de L.N.R. filiala Bucure[ti

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Pe platoul ßcoliiMilitare de Mai[tri„Am. Ion Murgescu”\n fiecare an, c~nd ele-vii anului I depunJur`m~ntul, pe l~ng`ceremonialul specific,o not` aparte facp`rin]ii, rudele [i prie-tenii acestor tineri,b`ie]i [i fete, care,\mbr`c~nd haina mili-tar`, se leag` prinleg`m~nt solemn fa]`de neamul rom~nesc.A[a s-au petrecutlucrurile [i anul acesta,pe data de 7 noiembrie,c~nd curtea [colii aamplificat ecoul tine-relor glasuri care, launison, au rostit sacrulleg`m~nt: Jur s`-miap`r ]ara…

SSiisstteemmuull FFiinnaanncciiaarrddee ççnnttrraajjuuttoorraarree

CCaammaarraaddeerreeaasscc`̀((SSFFIICC)),, dduupp`̀ 1155 aannii

ddee ffuunncc]]iioonnaarree..Constituit \n august 1994, la sugestia regreta-

tului Miron Domnaru - la vremea aceeapre[edintele L.M.M.M. - Sistemul Financiar de çntrajutorareCamaradereasc` [i-a dovedit viabilitatea, cei care i-au \n]eles menirea,pentru c` aderarea nu este obligatorie pentru membrii asocia]i ai ligii,g`sind \n acest sistem un sprijin absolut necesar, atunci c~nd apar anu-mite necazuri, dar [i bucurii.

Form~ndu-[i propriul buget, independent de cel al ligii - sursa fiindnumai sumele provenite din cotiza]iile membrilor aderen]i – sistemul aintrat \n capacitate de plat` \ncep~nd cu luna mai 1995, perioada august1994 – mai 1995 av~nd rolul de a asigura fondul financiar de rulaj.Ajutoarele b`ne[ti acordate conform propriului Regulament, discutat [iaprobat de c`tre Adunarea general` a membrilor asocia]i, au fost din tot-deauna nerambursabile, cuantumurile acestora stabilindu-se semestrialde c`tre Consiliul Director, \n func]ie de natura cazurilor solicitatoare,frecven]a acestora [i valoarea bugetului.

Pentru a realiza care a fost evolu]ia de-a lungul acestor aproape 15 anide existen]` a sistemului \n discu]ie, mai precis cam ce sume s-au acor-dat \n perioada analizat`, v` supunem aten]iei datele din tabelul de maijos, tabel \ntocmit \n baza documentelor financiar-contabile existente \narhiva asocia]iei. Men]ion`m c` datele specifice anului 2009 se refer`doar la perioada 1 ianuarie – 31 octombrie, iar sumele din tabel suntexprimate \n valoarea leului vechi.

M.m.pr.(r) Nicolae RADU, prim-vicepre[edinte L.M.M.M.

Acordarea calit`]ii demembru de onoare al L.M.M.M.

unei certe personalit`]i a Marinei MilitareDe foarte mul]i ani, domnul comandor (r) Neculai P`durariu, pentru

c` despre Domnia Sa este vorba, a ar`tat nu numai interes, dar [i unrespect deosebit fa]` de Liga Mai[trilor Militari de Marin`, scopul aso-ciativ [i metodele g~ndite [i puse \n practic` pentru atingerea acestuiaconsider~ndu-le l`udabile. Pe l~ng` acest aspect, apreciat de c`tre to]i

membrii asocia]i, domnulcomandor (r) Neculai P`durariu,un „iscoditor” al istoriei navi-ga]iei, precum [i un adversar detemut pentru to]i cei care, dinnecunoa[tere, indolen]` sauchiar rea-voin]`, aduc mari pre-judicii lingvistice limbajului pro-fesional marin`resc, este [i uncorespondent de marc` al gazetei„Timona”, \n paginile c`reiapublic` atractive [i interesantemateriale.

Av~nd \n vedere ata[amentuldomnului Neculai P`durariu fa]`de asocia]ia noastr`, eforturile pecare Domnia Sa le depune pentrumediatizarea publica]iei „Timo-na” at~t \n Bucure[ti, acolo undelocuie[te, c~t [i \n alte ]`ri ale

lumii precum SUA, Italia [i Grecia, Consiliul Director, \ntrunit \n[edin]a de lucru desf`[urat` la data de 31 octombrie, a hot`r~t, \n bazaart.16 din Statutul L.M.M.M., s`-i acorde titlul de „Membru de onoareal L.M.M.M”.

Este, \ntr-adev`r, o mare onoare s` avem al`turi de noi o asemeneacert` personalitate, c`reia \i dorim mult` s`n`tate [i deplin succes \nnobila misiune de a nu l`sa la m~na neaveni]ilor limbajul slujitorilor\ntinderilor de ape.

M.m.pr.(r) Ion BANU – pre[edinte L.M.M.M.

Ziua depunerii Jur`m~ntului militar: La pupitrul tribunei oficiale, maistrul militar principal (r) Ion Banu –pre[edintele ligii, prezint` cuv~ntul de salut adresat tinerilor elevi de c`tre Colegiului Director al L.M.M.M.

Jur s`-mi ap`r ]ara…

Semnal editorial…Dincolo de respectul [i recuno[tin]a datorate celor care s-au

jertfit la datorie, \n r`zboi sau pe puntea navelor, preumbl~ndu-sepe m`rile [i oceanele lumii sau patrul~nd \ntru ap`rarea fruntari-ilor albastre ale Dun`rii, studierea faptelor de arme [i a pildelor deeroism ale marinarilor rom~ni din toate timpurile a constituit pen-tru prolificul autor de carte documentar-istoric`, comandorul dr.Marian Mo[neagu, o nou` provocare, dar [i un privilegiu.

Rememorarea faptelor de arme ale marinarilor-eroi f`cut` cumaximum profesionalism de c`tre distinsul autor, actualmente[eful Serviciului Istoric al Armatei Rom~ne, constituie un remar-cabil prilej de pomenire [i de evocare a celor care, \n situa]ii cri-tice, ne-au dat nou`, slujitorii sau aspiran]ii la meseria aspr` am`rii, o lec]ie de via]` [i de cutezan]`, ei fiindu-ne adev`ratemotive de m~ndrie [i pilde de urmat.

Recomand`m tuturor aceast` carte-document, \n paginilec`reia g`sim fapte [i nume ale celor pleca]i \ntru ve[nicie, eroi aiM`rii, ai Dun`rii, ai Neamului Rom~nesc. D.M.

Secven]a fotografic`apar]ine unui moment ca-racterizat a fi „v~rful” acti-vit`]ii ligii \n anul 2009:S`rb`toarea celor o sut` deani de existen]` a CorpuluiMai[trilor Militari deMarin`. Cei trei camarazi(de la st~nga la dreapta):M.m.pr. Gheorghe Ni]ules-cu, m.m.pr. Viorel Geant`u[i m.m.pr. Petre Zamfirv-au transmis atunci, dar v` transmit [i acum, la final de an, un c`lduros „La mul]i ani!”

Petrecerea g~rbovitului an care pleac`, [i\nt~mpinarea celui ce sose[te, an t~n`r [i aduc`tor demulte speran]e au fost, din totdeauna, momente debucurie, mul]umire sau de reformulare a dorin]ei de aavea s`n`tate, un trai mai bun [i de a fi feri]i de necazuri.

Intrat de ani buni \n tradi]ia organizatoric` a LigiiMai[trilor Militari de Marin`, Revelionul ne poatecuprinde anul acesta cu vraja sa, dac` dorim acest lucru,\n salonul Olimpic Pax–etaj al Restaurantului„Cleopatra” din Mamaia, aici urm~nd a trece \n pa[i dedans puntea c`tre noul an.

Pre]ul este, raportat la cele practicate de alte localuriconst`n]ene care se respect`, destul de acceptabil: 220lei/persoan`, \n aceast` sum` intr\nd [i contravaloareaunui bilet pentru „Tombola Revelionului 2010”, un veselprilej de a vedea cum se va sta cu norocul pe parcursulanului!

De re]inut: Familiile membrilor ligii au posibilitateas` achite contravaloarea particip`rii \n 4 rate (lunile

noiembrie, decembrie, ianuarie [i februarie). Asemeneaposibilitate nu pot avea cei care vin din afara sistemuluinostru asociativ, domniile lor achit~nd suma total` \nlunile noiembrie [i decembrie (26 decembrie fiind ulti-ma zi de plat`). çnscrierile se fac la sediul ligii \n zilelede mar]i (orele 13.00-19.00) [i s~mb`t` (09.30-13.00),termenul limit` fiind 12 decembrie. Nu sunt admiserezerv`ri de locuri prin telefon, deoarece la \nscriere tre-buie achitat` cel pu]in prima rat`, dac` respectiva\nscriere a avut loc \n noiembrie, sau dou` rate dac` a

avut loc \n decembrie.çn cazul celor veni]idin afara ligii, la\nscriere, presupun~ndc` aceasta a avut loc \nnoiembrie, se achit`cel pu]in jum`tate dinsum`, cealalt` jum`-tate fiind achitat` \ndecembrie. çn cazul\nscrierii \n decem-brie, participan]ii dinaceast` categorie a-chit` \ntreaga suma.

V` a[tept`m!M.m.pr.(r)

Alexandru GRECU– secretar L.M.M.M.

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Dragii mo[ului,de fiecare dat` \nt~lnirea cu copiii membrilorligii, ace[ti prichindei minuna]i care m-aua[teptat \n preajma bradului at~t de frumos\mpodobit, a fost, pentru mine, o marebucurie. Mi-a c~ntat frumoasa [i talentataErika Isak, mi-a]i spus poezii, \ntr-uncuv~nt, m-a]i f`cut s`-mi [terg pe furi[o lacrim` de bucurie… çnc~ntatsuflete[te am fost [i atunci c~nd,\nso]it de reprezentan]ii ligii, ampoposit prin casele b`tr~nilor vet-erani de r`zboi, oferindu-le micidaruri [i mari speran]e de via]`. Unexemplu este cel din fotografie,gazd` fiindu-mi familia nonage-narului maistru militar (r) L`z`rIon.

V` mul]umesc, pentru tot,dragii mo[ului, [i s` ne revedems`n`to[i la fiecare final de an …

DDAARRUURRIILLEE DDIIMMIINNEE¥¥IIII

C~nd vezi cerul \n hohote pl~ng~nd,Iar lacrimile sunt fulgi de nea dans~nd,C~nd diminea]a flori de ghea]` ai primit \n dar,E semnul cel mai clar, c` iarna a sosit iar.

Are-n p`r o coroni]` din perlu]e argintii,Are-n m~ini o s`niu]`, darul ei pentru copii.Are-n geamuri flori de ghea]`, fel de fel de forme alese,Ce le face peste noapte, c~nd de ea nu vrei s`-]i pese.

I[i ia fulgul [i r`ceala [i \ncepe a pictaßi picteaz` numai noaptea poate a[a ]i-o ar`ta,C` e trist`, c~nd te vede c` tu stai la c`lduric`,çns` cum se las` seara, de iarn` \]i este fric`.

A-mbr`cat p`m~ntu-n alb [i–a adus iar bucurie, R~d copiii [i alearg` f`c~nd mare g`l`gie.ßi p`rin]ilor le place s` mearg` la s`niu[,Veseli [i cu nostalgie ei se dau pe lunecu[.

Neaua este ca iubirea, nu [tii c~nd are s` vin`,C~t va fi de mare [i c~t va urma s` ]in`.Dar c~nd vraja se destram` [i florile se topesc,Singurul g~nd care \mi vine; \nc-o iarn` \mi doresc !

Claudia Ramona LEPåDATU, Mangalia

VViinnee,, vviinnee MMoo[[ CCrr`̀cciiuunn!!Haide]i s` devenim pentru c~teva clipe copii [i s` ne imagin`m

o sanie tras` voinice[te de patru reni desprin[i din at~t de vecheapoveste, o sanie al c`rei [i vizitiu [i pasager este un b`tr~n cu pletedalbe, ce poart` cu el un sac mare [i plin de daruri… El, b`tr~nulce-[i \ndeamn` renii s` trag` cu mult` voinicie sania, nu este altuldec~t MOß CRåCIUN, iar de gr`bit o face deoarece pe l~ng` foartemultele case unde trebuie s` fie prezent pentru a oferi copiilorcumin]i [i ascult`tori o sumedenie de daruri, trebuie s` ajung` [iaici, \n Constan]a, unde s~mb`t`, 19 decembrie, \ncep~nd cu orele10.30, se va \nt~lni cu copiii membrilor ligii. Noi ne-am preg`tit a[acum se cuvine pentru mult a[teptata \nt~lnire, sala de la CerculMilitar av~nd pe scena sa [i un seme] [i foarte frumos \mpodobitPom de Cr`ciun.

P`rin]ii sau bunicii care \nso]esc prichindeii, dar [i noi, organi-zatorii \nt~lnirii, a[tept`m ner`bd`tori pe Mo[ul cel renumit prind`rnicia lui. Te a[tept`m, Mo[ Cr`ciun, \mp`rt`[ind bucuriatradi]ionalei \nt~lniri tr`it` de ace[ti micu]i [i compar~nd-o cu aceleasemenea clipe petrecute cu ani [i ani \n urm`, pe vremea c~nd [i noi

eram copii…

Revelionul a fostmereu momentulbucuriei, momentulveseliei [i al spe-ran]ei. Spusele noas-tre sunt confirmate [ide cei surprin[i deobiectivul aparatuluide fotografiat, partic-ipan]i la „Revelion2009”.

Hai, cupa sus! ßi fie voia sor]iiMereu s-avem noroc, mult spor \n toate,Drept mir cu El, venind la miezul nop]ii,S` ne aduc` Domnul s`n`tate.La mul]i ani, stima]i membri ai

Ligii Mai[trilor Militari de Marin`!

PPoovveesstteeaa RReevveelliioonnuulluuiiDup` apari]ia cre[tinismului – acum 2011 ani – s-a

trecut la interzicerea cultului zeilor [i a celebr`rii calen-delor lunii ianuarie, darurile oferite cu acest prilej fiindnumite „diabolice”. S`rb`torile p`g~ne au fost \nlocuitecu s`rb`tori cre[tine, cele mai importante fiindCr`ciunul [i Pa[tele – prima zi a Pa[telui marc~nd [i\nceputul noului an.

A[a a fost, p~n` la mijlocul secolului XVI, c~nd dincauza marelui inconvenient c` \[i schimba mereu data \n

func]ie de S`rb`-toarea Pa[telui, zi-ua \nceputului dean a fost fixat` la 1ianuarie, pentru \n-treaga lume cre[-tin`.

Accept~nd [i elaceast` dat` \nveacul urm`tor,poporul rom~n ap`strat obiceiulstr`vechi de apetrece noapteadintre ani \n jurulmeselor \mbel[u-gate, \ntr-o atmos-fer` de s`rb`toare,

cu c~ntece [i dansuri. Aceast` petrecere a c`p`tat \n ulti-ma sut` de ani un nume \mprumutat din limba francez`,[i anume Revelion, cuv~nt format de la verbul „sereveiller”, compus a lui „veillier” ( a sta treaz, de veghe)de origin` latin` (vigilare).

çn noaptea de REVELION [i \n Ziua de Anul Nou seat~rn` r`murele de v~sc, colind`torii vin cu Plugu[orul,Sorcova [i alte obiceiuri, se servesc pl`cinte cu r`va[e,se ofer` cadouri, se adreseaz` ur`ri de s`n`tate [i debel[ug. M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

çn pa[i de danspe puntea dintre ani…

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

DDrruummuull ccaaffeelleeiiçnceputul l-a f`cut cacaua, acest

produs al unui anume tip de arboreconsiderat de azteci ca sacru, fiindadus \n Spania din Lumea Nou` la1520, sub form` de bulg`ri [i tablete.Foarte repede ajunge [i \n Olanda,apoi \n Fran]a, unde cardinalulRichelieu o folosea pentru durerile desplin`.

Cafeaua \[i \ncepe drumul \nlume, ajung~nd la Viena prin 1600,iar dup` c~]iva ani la Marsilia, aicidomnul Roque aduc~nd boabe,cafetiere [i ce[ti de por]elan. Moftuleste preluat de Paris \n 1643, dar [i dec`tre Londra, \n anul 1651.

Despre meritele noii b`uturi scrieJacob Spon, care, prin Tratatul s`u, sus]inea c` poate fifolosit` pentru orice boal`. La sf~r[itul secolului XVII apar[i negustorii. Ei sunt armeni \mbr`ca]i turce[te [i care dispunde c`rucioare speciale pentru preg`tit cafeaua. çn 1672,Hatarium deschide \n t~rgul St. Germain prima pr`v`lie, darnu pr`v`lia lui ajunge cea mai vestit` \n Fran]a, ci a luiProcope Couteau, care, de[i deschis` mai t~rziu la Paris,ajunge cea mai vestit`, ea exist~nd chiar [i \n zilele noastre.

Arborele de cafea traverseaz` oceanul [i, \n 1700, esteplantat \n Java, Reunion, Martinica sau Jamaica. Ora[ulMocca din Arabia, devine un important centru de unde seexport` cafea. Chiar dac` Europa consuma 2 milioane dekilograme de cafea, produsul era asigurat f`r` probleme,numai Santo – Domingo produc~nd, \n 1800, mai mult de 30milioane kilograme… Cafenelele devin locul de \nt~lnire alboga]ilor [i tr~ntorilor, dar [i un refugiu al s`racilor. Cu tim-pul, producerea [i exportul de cafea devine o \ntreag` indus-trie, cei care se ocup` cu a[a ceva \ntrec~ndu-se nu numai \ncantitatea produs`, ci [i \n diversitatea aromelor.

Discut~nd mai la concret desprecafea, preciz`m c` acest produs esteergogenic datorit` cafeinei. çn cantitatemic` este un stimulent, dar sensibilitateadepinde de masa corporal`, modul deconsum, stres [i tratamente cu antibio-tice. Principalul component al cafeleieste cafeina – alcaloid amar, descoperit\n 1819 de c`tre chimistul germanRunge. Aceast` cea mai consumat` sub-stan]` psihoactiv` din lume, numit`cafein`, se mai g`se[te [i \n ceai sau alteplante. Cafeina din cafea difer` func]iede tipul de boabe sau de metoda depreparare. Arabica, de exemplu, este mai„pa[nic`” dec~t Robusta. Reducereacantit`]ii de cafein` din con]inutulcafelei se ob]ine printr-o pr`jire mai tare,prin pr`jire [i proprie m`cinareob]in~ndu-se [i o arom` nedeteriorat`.

De men]ionat e c` acest produs,cafeaua, creaz` toleran]` [i dependen]`,\ntreruperea brusc` a consumului put~ndprovoca oboseal`, dureri de cap, nervo-zitate [i lipsa concentr`rii.

çn privin]a metodelor de preparare, acestea sunt destulde diverse. Ce trebuie re]inut, e c` preg`tirea cafelei la ibriccontribuie cu 10% la m`rirea colesterolului. Oric~t ar fi dediversificat` preg`tirea cafelei, de baz` r`m~n patru pro-cedee: fierbere, imersare, picurare sau presiune.Temperatura ideal` la preparatul cafelei este de 93 de grade,iar raportul 1- 2 linguri]e la 180 ml. ap`.

çn \ncheiere, iat` c~teva tipuri de cafea servit` de cafe-giii lumii: turceasc` sau greceasc` – preg`tit` la flac`r` saunisip, fran]uzeasc` – preg`tire cu ajutorul cafetierei, laplicule]e – modul de preg`tire prin imersare, american` –preparat` la filtru [i espresso – preg`tit` sub presiune.

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

Cum se leag` straiul de …”pror`”?A[teptat` cu ner`bdare, \n speran]a realiz`rii

unor \mbun`t`]iri substan]iale, noua edi]ie (1996)a Dic]ionarului explicativ al limbii rom~ne (DEX)dezam`ge[te prin faptul c` \n domeniul terminolo-giei nautice men]ine unele erori, semnalate de maimul]i ani nu numai de marinari, ci [i de reputa]ilingvi[ti (Ion Coteanu, Marius Sala, Etimologia [ilimba rom~n`, pag.145-146).

çntruc~t expunerea tuturor \mbun`t`]irilorposibile ar necesita un spa]iu mult prea mare, ne mul]umim s` supunem aten]iei cititorilordoar c~teva aspecte legate de cuv~ntul strai.

Dac` nava ar avea un singur catarg (f`r` bompres) [i acesta ar fi scurt, defini]ia pe careDEX-ul o d` straiului ar putea fi acceptabil` pentru orientarea general` a marelui public:„par~m` de o]el sau de c~nep` cu care se leag` partea superioar` a catargului de pror`”, cuv~ntluat din dic]ionarul limbii latine \n perioada exager`rilor latiniste [i pe care slavi[tii l-ausus]inut tocmai pentru c` nu are o baz` real`. Dar DEX-ul pretinde c`, prin restric]ie „prora”este extremitatea din fa]` a p`r]ii de dinainte a navei „unde se afl` postul de comand`” [i pen-tru care se d` echivalentul bot. Aceast` defini]ie, care demonstreaz` clar c` autorul ei estestr`in de problem`, se explic` prin faptul prin preluarea mecanic` a sensului cuv~ntului rusescnos (nas), care \nseamn` at~t prova navei (nos korablea), c~t [i botul avionului (nos samalio-ta). Dac`, \ns`, la avion cabina pilotului se afl` undeva spre bot, comanda navei este c`tre cen-tru sau chiar la pupa (mai ales la petroliere [i la multe dintre cargourile moderne).

Revenind la strai, acesta se folose[te cu prec`dere pe veliere, ale c`ror catarge sunt foarte\nalte [i trebuie sus]inute nu numai la v~rf, ci [i la mijloc. Straiurile servesc totodat` [i pentrusus]inerea unor vele triunghiulare (velastraiuri – termen omis de DEX – [i focuri) care pot fi\n num`r de trei-patru pentru fiecare catarg [i este evident c` nu se pot lega toate de „parteasuperioar`”. çn plus, cum s-ar putea lega de „pror`” v~rful catargului din „pup`”, mai ales lao goelet` cu [ase arbori?

Aceast` situa]ie penibil` are la baz` refuzul de a accepta formele perfect gramaticale prova– pupa (de origine vene]ian`, ca [i camarot, candeli]`, contragabier, stivador, ]apapie,]aparin`, valad` etc.), care, ca [i st~nga-dreapta, indic` o direc]ie \n spa]iu [i nu neap`rat unobiect material. Comanda de naviga]ie este \n prova co[ului, artimonul se afl` \n pupatrinchetului, iar v~ntul poate s` bat` din prova, c`ci nu vine din „pror`”! Nava din capul con-voiului se afl` \n prova forma]iei, iar dac` intersecteaz` direc]ia \n care se deplaseaz` alt` nav`se spune c`-i trece prin prova, nu-i p`trunde prin „pror`”.

Acestea fiind spuse [i de[i straiul are [i alte func]ii (vezi [i no]iunea de strai tratic) el arputea fi definit, pe scurt, ca o par~m` de leg`tur` \n plan longitudinal, de la catarg c`tre prova,spre deosebire de patara]in`, care este orientat` spre pupa.

A[a cum se arat` \n DEX, strai vine, probabil, din italian` (straglio), eventual prin filier`turc` (istralya, istraliya, istiralya) sau greac`. çns` originea sa \ndep`rtat` este Fran]a, undecuvintele estrail [i estraille sunt atestate \nc` din secolul al XVI-lea.

Comandor (r) Neculai PåDURARIU

Nout`]i tehnice…Creion control multifunc]ional

Un creion tester pentru curentul electric, ce se poate purta \n buzunar [i carepermite urm`toarele opera]iuni:1. Testarea voltajului curentului alternativ cu contact;2. Testarea voltajului curentului alternativ f`r` contact (controlul unei prize, unfir dintr-un cablu PVC, etc.)3. Controlul voltajului [i polarit`]ii curentului continuu (1,5 – 36 V)4. Controlul continuit`]ii circuitelor electrice;5. Controlul continuit`]ii becurilor, siguran]elor, etc.;6. Determinarea electricit`]ii statice a unui aparat (TV, monitor, etc.);7. Poloboc;8. ßurubelni]`.

Pre]ul unui asemena creion este de 25 lei. Se poate comanda la tel.(021)336.04.44 sau tel. (021) 336.04.13.

Redac]ia

Ziua sau noaptea, c`lug`rul medieval a[tepta atent s` aud`dang`tul clopotelor. La intervale fixe de timp, clopotele chemaufra]ii la datorie. Primejdia de a adormi, putea s` compromit`acest ritual. Ce le trebuia c`lug`rilor era un ceas de[tept`tor: unclopot automat care s` le spun` ora exact`. Probabil c` eraunevoi]i s` se mul]umeasc` cu clepsidra, inventat` de egiptenipe la 1450 \. Chr, clepsidra fiind ceasul care m`sura timpul cuajutorul scurgerii apei printr-un orificiu, dar care solicita opermanent` aten]ie. Un alt sistem folosit de veacuri pentrum`surarea timpului era Cadranul solar, acesta, dac` era sufi-cient de mare, marca timpul cu o precizie de un minut. çn inte-rior, oamenii foloseau o lum~nare aprins` care avea crest`turi

la intervale exacte, acestea reprezent~nd trecerea unei ore.Primele ceasuri mecanice au ap`rut la sf~r[itul sec. XIII,

apari]ia fiind posibil` datorit` invent`rii e[epamentului, unmecanism care permitea eliberarea for]ei motrice a greut`]ilor cu

vitez` constant`. Ceasurile portative, ac]ionate de arcuri, au ap`rut la sf~r[itul sec. XV.Acurate]ea ceasurilor s-a impus odat` cu apari]ia pendulului \n sec. XVII, inspirat, se pare, de

observarea de c`tre Galileo Galilei a balansului lanternelor \n Catedrala din Milano. Cuvintele clock [i watch din limba englez` deriv` de la serviciul de cart (watches) de la bordul

navelor. Schimbarea carturilor era anun]at`, la intervale precis stabilite, de c`tre clopote, care, \n limbafrancez`, se numeau cloches. Pe mare, pendulele nu era bune, la bordul navei m`surarea timpului soli-cit~nd precizie \n determinarea longitudinii prin compararea orei locale, m`surat` cu ajutorul soareluisau al astrelor, cu cea de la Greenwich – timpul de referin]` pe meridianul zero. Primul cronometrusuficient de precis pentru misiunea de la nav`, a fost construit de John Harrison \n 1762.

Mai important dec~t ora zilei, pentru societ`]ile primitive, era Calendarul. Prin \mp`r]irea anului\n anotimpuri, se putea determina momentul prielnic pentru sem`nat [i recoltat [i putea fi prezis`migra]ia animalelor. Egiptenii antici aveau trei anotimpuri: rev`rsarea Nilului, anotimpul sem`natului[i anotimpul recoltei. Au ap`rut \ns` probleme, cauzate de faptul c` lunile, demarcate \n func]ie defazele Lunii, nu aveau o rela]ie precis` cu lungimea anului – timpul c~t dureaz` o revolu]ie a P`m~ntu-lui \n jurul Soarelui. S-au g`sit numeroase solu]ii, dar cea care a avut o via]` mai lung` a fost dat` deIulius Caesar. ¥in~nd cont c` anul are 365,25 de zile, Caesar a ad`ugat o zi \n plus la fiecare patru ani– anii bisec]i. Dar nici aceast` solu]ie nu era precis`, eroarea anual` fiind de 11 minute. çn 1582,aceast` eroare ajunsese s` \nsumeze zece zile, fapt ce a f`cut ca papa Grigore al XIII-lea, s` ordone orevizuire. Zece zile au fost „pierdute” – 5 octombrie 1582 devenind 15 octombrie 1582 – iar pentru aevita erorile viitorului, papa Grigore a decretat ca anii bisec]i s` aib` loc doar de 97 de ori \n 400 deani, astfel ca anii centenari s` poat` fi bisec]i doar dac` sunt divizibili cu 400. Numeroase ]`ri ezitaus` accepte o schimbare dictat` de Roma, astfel Calendarul Gregorian nu a fost introdus \n MareaBritanie, de exemplu, dec~t din anul 1752. çn Rom~nia, acest calendar a fost oficial adoptat, \n anul1919. M.m.pr.(r) Neculai MANOLE

O poveste mic` de la Dun`re!Rezist` el, mortul, dar p~n` c~nd?

Nu prea \nc~nta]i de ordinul primit de la comandantul vedetei blindateaflat` \n misiune pe un bra] al Dun`rii, cei doi SGV-i[ti, un caporal [i unfrunta[, s`pau cu „d~rzenie” p`m~ntul \ntr-o zon` a malului \n dreptul c`ruianava se afla urcat` u[or cu prova pe uscat, \ncerc~nd s` scoat` un mort,\ngropat acolo de foarte mult timp. Mortul `sta, nu mai putea servi la nimic,

fiind, cu siguran]`, putrezit \n totalitate. Dup` scoaterea lui, \n groapa proasp`t s`pat` va fi\ntrodus un al mort, care se afla deja preg`tit la bord. Noul mort, odat` b`gat \n acel loc, vasta acolo pe vecie, oferind marinarilor posibilitatea s` lege nava de el cu mult mai mult` si-guran]` dec~t o f`cea folosind mortul putrezit.

Cam macabr` povestea, nu-i a[a? Adev`rul e c` nu e nici pe departe ceea ce v` \nchipui]idumneavoastr`, cei mai pu]in familiariza]i cu limbajul marin`resc. Este vorba de fapt, de un[condru care, \ngropat \n p`m~nt sau \n ghea]`, ofer` posibilitatea navelor fluviale s` se legela mal, acolo unde nu exist` babale sau copaci, precum [i \n m`rile polare. ßcondrul `sta, \nlimbajul marin`resc, se nume[te mort!… Ce-]i e [i cu marin`ria asta, domnule!

Vasile Ga[`, nostrom pensionar

ANUN¥ PUBLICITARçncep~nd cu data de 01.05.2008, calculatoarele achizi]ionate prin

abonamente RDS Constan]a au asigurat` garan]ia, service-ul [i upgrade-ulde c`tre S.C. ERIKA POWER SYSTEMS, zilnic \ntre orele 10.00 -18.00, punctul de lucru afl~ndu-se \n Constan]a, strada Porti]ei nr.5.

Abona]ilor ROMTELECOM sau clien]ilor ce doresc servicii ROM-TELECOM (internet, telefonie [i televiziune), le aducem la cuno[tin]`c` \ncep~nd cu data de 01.09.2009, S.C. ERIKA POWER SYSTEMSdevine dealer ROMTELECOM pentru jude]ul Constan]a pe domeniileinternet, telefonie [i televiziune. çn aceast` postur`, S.C. ERIKAPOWER SYSTEMS v` st` la dispozi]ie cu oferte variate pe cele treidomenii, pre]urile fiind cele solicitate de ROMTELECOM.

MASONERIA – o mi[care transfrontalier`Masoneria (sau francmasoneria) \[i are r`d`cinile \n perioada Revolu]iei

franceze din 1789. La acea vreme, confreeria profesional` a zidarilor (dinfrancez`, mason = zidar) a avut un rol deosebit de important la succesul re-volu]iei [i, implicit, \n schimbarea formei de guvern`m~nt \n Fran]a, care aabandonat monarhia \n favoarea republicii.

Din acea perioad`, au r`mas [i semnele distinctive adoptate de masone-rie, toate sco]~nd \n eviden]` faptul c` ea a fost creat` pe structurile breslei

profesionale a zidarilor (mistrie, compas…). çn ceea ce prive[te Rom~nia, un exemplu con-cret de implicare a masoneriei \l constituie revolu]ia de la 1848, o „sor` mai mic`” a celei dinFran]a. Personalit`]ile acelei perioade, printre care Nicolae B`lcescu, Alexandru Ioan Cuza,Mihail Kog`lniceanu sau Vasile Alecsandri au avut de-a face, \ntr-o mai mic` sau mai marem`sur`, cu masoneria. De altfel, to]i reprezentan]ii „Junimii”, cu excep]ia lui Mihai Eminescu,au apar]inut structurilor masonice.

çn timp, masoneria s-a transformat \ntr-o mi[care transfrontalier`, cu caracter mai mult saumai pu]in secret, majoritatea ]`rilor Europei „g`zduind” c~te o Mare Loj` Masonic`. Pentru anu putea fi acuzate de activit`]i subersive, sau pentru a nu li se imputa faptul c` ac]ioneaz` \nilegalitate, Marile Loji Masonice au ob]inut personalitate juridic`.

Scopurile masoneriei nu sunt foarte clar definite, dar se vorbe[te totu[i de faptul c` aces-tea „sunt invariabile, iar puterea ocult` coordonatoare este singura care [tie s` influen]ezeoamenii ce colaboreaz`, astfel incon[tient la realizarea scopului acesteia”. S-a putut observac` printre aceste scopuri s-a num`rat [i racolarea unor persoane cu putere de decizie, \n struc-turile de putere ale diferitelor state europene. Acest lucru a f`cut ca numele masoneriei s` fierostit ori de c~te ori \n istoria modern` [i contemporan` a lumii, s-a petrecut un eveniment cuadev`rat important.

çn Rom~nia, cea mai important` organiza]ie masonic` este Ordinul Masonic Rom~n, con-dus de un Mare Comandor. Mai exist` [i loji create de organiza]ii masonice str`ine, cum ar fi„Loja Concordia”, creat` de Marele Orient al Italiei, sau „Loja Humanitas”, sub obedien]aMarelui Ordin al Fran]ei. Ambele loji au fost create \n 1990. çn 1996, erau cunoscu]i 700 defra]i grupa]i \n 40 de ateliere. Silviu SERGIU

MåSURAREA TIMPULUI

S`rmana limb` rom~n`!

Din perlele… profesorilor (XII)

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Primi]icu

sorcova?N`zuro[i [i nerecunosc`tori

mai sunte]i domnilor: Ionic` Vlas, Petric` Vulpe,Nicolae Stroie, Nicolae Dobrin, ConstantinAnechitoaie,Valentin Rait`, Lauren]iu Prefacmemri ai ligii care acum, spre final de an, v-a]icerut afar` din asocia]ie, a[a cum au procedat [ial]ii pe parcursul acestui an, motivul sup`r`riifiind mereu acela[i, adic` „ruginita” [i deloc fun-damentata \ntrebare: Ce face liga pentru mine,pentru c` eu m-am spetit ajut~nd-o? Noi, ce caream tot dat de respectabilele voastre nume prinefectivul ligii, ca s` v` ar`t`m c` nu suntemsup`ra]i, cu toate c` nici bine nu ne pare c~nd cineva, oricare ar fi el,p`r`se[te asocia]ia pe motive puerile [i total lipsite de adev`r, ]inemneap`rat s` v` sorcovim, a[a cum este obiceiul nostru str`mo[esc. Nu v`sup`ra]i, nu-i a[a?!

Sorcova, vesela/ S` tr`i]i, s` \mb`tr~ni]i… dar f`r` a v` mai alimentafierea cu veninul sup`r`rii c` d` ur~t la ten! Acuzele aduse de unii dintrevoi ligii sunt at~t de demontabile, \nc~t nu pot fi considerate dec~t vorbespuse atunci c~nd de sup`rare la[i mintea s`-]i plece cu… colindul! R-arai dracului de nervi, c` nu v` fac dec~t s` v` da]i \n stamb`…

Ca merii, ca perii… s` \nflori]i profesional [i \n afaceri, s` fi]i s`n`to[i,dar s` nu uita]i a trece din c~nd \n c~nd m`car pe la medicul de familie,pentru a-l \ntreba ce-i de f`cut atunci c~nd v` chinuie scr~[nitul din din]i,chestiune care d` nasol la vorbire…

Tare ca piatra, iute ca s`geata… nu \ns` la m~nie, pentru c`, a[a cuma zis-o unul mai de[tept dec~t noi to]i: o judecat` atins` de patim` nu poatefi niciodat` dreapt` [i obiectiv`!

Sorcova, vesela… iar dac` v` mai chinuie g~ndul de a \ncurca i]ele [iprin alte asocia]ii, mai bine pune]i m~na pe tesl` [i aplica]i-v` dou`-treilovituri \n… zona inghinal`! E dureros, \ntr-adev`r, dar treze[te [i nu-imai face]i [i pe al]ii s` regrete c` v-au cunoscut…

La anul [i la mul]i ani… [i nu v` sup`ra]i pe sorcovitori, pentru c`,prost sau nu, `sta e obiceiul lor, adic` s` „sorcoveasc`” pe purt`torii ger-menilor prea pu]inei sim]iri…

Ne da]i, ori nu ne da]i?… m~na, ce s` ne da]i! Vede omul cevarecuno[tin]` de la voi? Mai ales de la t~n`rul pensionar Ionel Vlas, pentrucare banii nu aduc fericirea, dar sunt de mare pre] atuncea c~nd… suntfoarte mul]i!

Sorcovitor, nea Mitic`,cel oric~nd dispus s` sughit` de va fi „pomenit!”

¥INUTA: Cu toat` s`r`cia ce s-a \ntins peste Rom~nia, nu esteindicat s` merge]i la revelion descul]i. Func]ie de orientarea politic`,\mbr`ca]i costumul ro[u, verde sau cu pic`]ele, cravat`, papion. Evita]icostumele \n dungi, mai ales dac` dungile sunt verticale…. Femeilepot purta rochii p~n` la p`m~nt, dar care s` \nceap` c~t mai de jos,permi]~nd bustului s` se afirme. Decolteul s` nu lase, totu[i, spatelecomplet gol, iar la cele care poart` fuste, cr`p`tura s` ne dep`[easc`lungimea fustei. Evident, conform tradi]iilor [i obiceiurilor de AnulNou, pute]i s` v` masca]i, [i atunci lumea n-o s` se sperie, c~nd o s`v` vad`…

PROGRAMUL: Programul revelionului trebuie s` \nceap` de laorele nou`… convenabile [i s` se termine diminea]a, c~nd se va c~ntahora unirii. S` nu lipseasc` din program surprizele: osp`tarii s` declaregrev`, la televizor s` fie transmis mesajul de-acum 21 de ani, pionezelede pe scaune s` fie \nlocuite cu sarmale, tortul s` fie f`cut cu aracet etc.Surprizele pot continua [i dup` revelion: s` g`se[ti casa spart`, inun-dat`, ma[ina ia-o de unde nu-i etc.

PLUGUßORUL: Textul s`fie apolitic [i, pe c~t posibil, \nversuri. Ur`rile se vor face lageneral f`r` prea multe promi-siuni de bog`]ie, via]` lung`[.a.m.d. Nu se va pocni biciulprintre meseni, iar buhaiul va fitras numai de p`r. çncheia]iplugu[orul cu „La mul]i ani, cus`n`tate, s` v` dea Domnul totce dori]i, zile senine, paharepline, [i-om vedea ce-o mai fi”.Dac` sunte]i cu so]ia, nuumbla]i cu capra.

Ananie GAGNIUC

Recomand`ripentru revelion

Iaca ni[te glume…de r~sul lumii! (IV)

☛ Doi ardeleni t`iau o bomb` cufier`str`ul. Vine al treilea [i \i\ntreab`.– M`, da’ dac` explodeaz`?La care `ilal]i:– Ap`i nu-i bai, c` mai avem una!☛ La instruc]ia de front plutonierulG`rnea]` ordon`:– Pluton, alinierea \n linie c~te unul.Pentru verificarea bocancilor ridica]ipiciorul drept!

Unul dintre solda]i ridic`, dingre[eal`, piciorul st~ng, la care plu-tonierul v`z~nd [i un bocanc st~ngridicat, strig` imediat:– B`, care ai ridicat am~ndou`picioarele?☛ – Ioane, vaca ta fumeaz`?– No, da cum s` fumeze vaca?– Atunci, m` ]i-o fi luatfoc grajdul!☛ Pe piatra funerar` aunui cat~r, mascotaunit`]ii, st`tea scris:„Aici zace cat~rul John,care a lovit cu copita un c`pitan, treisergen]i, 15 solda]i [i o grenad`…”☛– Unchiul meu, Serghei Nicola-evici, a ie[it la pensie cu gradul degeneral colonel. C~nd a murit, aveaat~t de multe medalii pe piept, \nc~t l-au aruncat la fiare vechi.☛ Un ardelean ce c`l`torea cu trenulpentru prima oar` d` s` intre \n WC-ulde la un cap`t al vagonului. Cumdeschide u[a, se z`re[te \n oglind` [izice:– No, pardon, no!

Se adreseaz` conductorului de trenvenit \n zon`, rug~ndu-l s` eliberezeWC-ul, ca s`-l poat` folosi [i el.Na[ul, deschide u[a cu cheia special`[i, z`rindu-se [i el \n oglind`, \i spune:– çmi pare r`u, bade, dar nu pot s`-ldau afar` c`-i ceferist de-al nostru!

çncep~nd cu zorii primei zile a anului 2010, [i continu~nd cel pu]in\n lunile de iarn` care au mai r`mas, vremurile nu vor diferi prea multde finalul lui 2009, adic` se prognozeaz` a avea acela[i caracter vari-abil, nestabil… Mister Criv`] va strecura prin case [i oase mult frig,acesta fiind rezultatul proastei rela]ii dintre gigacalorie, ger [i lista deplat` a \ntre]inerii… Al]i „misteri”, dar de pe la FMI, al c`ror numechiar dac` l-am [ti nu ne \nc`lze[te cu nimic, vor contribui [i mai abitirla \nghe]area puterii de cump`rare, provoc~nd dezghe]area pre]urilor [itrimiterea spre refacerea for]ei de munc` a multor salaria]i…Sindicali[tii, reprezentan]ii celor care de at~ta „bucurie” le-au ajunsgerul la os, vor \ncerca, prin mi[c`ri de strad` [i trotuare, s` maiprovoace ceva moin` prin inimile guvernan]ilor… Temperatura celorcare la alegeri ne-au luat drept fraieri, pe c~nd noi i-am luat dreptpatrio]i, va fi \n continu` cre[tere, \ns` alde ace[tia se vor r`cori pe altemeleaguri, unde este cald [i PIB-ul mai ar`tos! …Mai multe organe nevor fi afectate de gripele fire[ti [i de cele zoo, vina purt~nd-o [i„organele” care \l vor re]ine pe agentul termic, acesta nemaiput~ndajunge prin caloriferele am`r`[tenilor… Vestitul general Mafoamea,va oferi din bel[ug poporenilor renumitele „r`bd`ri pr`jite” … çn rest,toate bune [i la locul lor! A[a c` dragi ”tovar`[i [i pretini” din „tolba”puterii, nu mai farda]i mortul, pentru c` vremurile ne demonstreaz` c`de ani [i ani manevra]i bio[mecheria prin Rom~nia! Acest „v~nt” pu-ternic face ca oamenii s` alerge necunosc~nd \n ce direc]ie s` o mai ia,copiii str`zii s`-[i m`reasc` doza de aurolac, iar or`t`niile de prin cur]i,din lips` acut` de boabe, s` zbur`t`ceasc` din stinghie \n stinghie!Cum vom rezista la „intemperiile” ce va s` vin`? Iat` o mare enigm`,pe care, dup` p`rerea OTV-ului, numai paranormalii mamei Omida opot c~t de c~t dezlega… Meteorolog de gard`

Fane Anormalu, zis [i Paranormalu

▲Pentru b~rfitorii

ligii:Voi, creatori de b~rfe multeSi dornici ca orcine s` v-asculte,Grij` ave]i c~nd pe dan` v` plim-ba]iS` nu c`lca]i \n… ce credea]i!

▲Lui Dan Voinea, cel care s-aretras din lig` dup` ce a primitmulte ajutoare financiare:çnveli[ul epidermicçl ai precum pielea de toval!Ai venit la lig` cu un crez „puter-nic”ßi-o dorin]` de… agent fiscal!

▲Lui Marcel Bercea, c~ndva mareamator de „t`rie!”Cu g~ndul la b`utur`Fr~u n-ai pus senza]iei,Dar te-apuca un fel de ur`C~nd era vorba de… plata coti-za]iei!

▲Lui Relu Teodor, cel sup`rat pelig` f`r` un motiv anume.Dup` ani se vede treabaCe mai, lucru dovedit,Membru al ligii e[ti degeaba:Doar ciufut [i… „[uc`rit”?!

▲Pentru Ionic` Vlas, „detectiv”ocazional.Vlas Ionic`, brav b`rbat,Numai el [tie cum a constatatLucru care d` senza]ie:Cic` pe la lig`, se fur` din coti-za]ie?!

▲Lui Nicu Stroie, [i el un mare

nemul]umit…Zice multe [i nu-i pas` cam ce

spune,Pentru el b~rfa este un tipic.Totu-i negru, e t`ciune,Liga pentru d~nsu n-a f`cutnimic!

▲Pentru Ion Tonea, un discipol alzeului Bachus!Sssst! Doarme Ionel,B`iat bun [i suflet fin.Dac` trece]i pe la el,Nu-l trezi]i, c` cere vin!

DARULDELFINILOR

ORIZONTAL: 1) Face fa]`cu str`lucire – Aer de mare– Aplecat la pas! 2) A b`gala beci – Mic la constitu]ie.3) A[tept`rile lui N`t`-flea]` – A face o asigurarede stat. 4) Du[ca de lacinci! – Careu de grup! – çncentru la VOILA! 5)Descriere! 6) çn[irat`! 7)Repetare! 8) Ne\ntors! –Via]a \n trei! –Intreprindere cu foc contin-uu. 9) Pic` \n centru! – Caiino[tri de b`taie – P`m~ntscos din mare! 10) Form` de\nclinare. 11) Bine crescut` –Mici adun`ri populare.VERETICAL: 1) Scurt [icuprinz`tor – Aproapele nostru.

2) Dare \nexploatare –Marcat de isto-rie. 3) Schim-bare la palat –Bun` la inim`.4) Investit camare cavaler –çnscris primulla \naintare. 5)Ie[it din ritm! –

Muierile noastre – Cadoul nostru(inv.). 6) Organiza]ia Mondial` aAlimenta]iei – Grupa \nt~ia demunc`. 7) Au trecere la bac. 8)Unit \n cuget [i sim]iri –çntoarcerea cailor! 9) Mijloace destingere – Calea-valea! 10) Bineinstalat – Pus la p`m~nt. 11) Ce-im~na pe rom~ni la lupt` (pl.)Dic]ionar: OIL, ATI, FAOçncruci[are: Ioan IOJADefini]ii: Rebus Club „DELFINUL” -Constan]a: Nicolae BABONEA, IoanDOBROTå, Ioan IOJA, DumitruToma-BåBåIANU, Coca GHEOR-GHIU, Gabriel POPESCU.

hhh

hhh

hh

hh

1

23456789

1011

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

hhhhhh

Meteo-previziuni,pentru \nceputul anului 2010!

Pizza cu… r`va[e!

„Navig`m” de 13 ani \mpreun` prin ale vie]ii valuri,l`s~nd \n urm`, cel pu]in p~n` acum, la finele lui 2009, unsiaj drept, demn pentru timonierii instrui]i [i responsabili.Evident, nu a fost u[or de ]inut c~rma \n ax, valurile agi-tatei noastre vie]i tot lovindu-ne ba din prova, ba din bor-

duri, obli-g ~ n d u - n eadesea s`navig`m lac a p ` .Curajo[i [icu team` doar deDumnezeu, am reu[it ca\mpreun` s` ]inem custr`[nicie capul compasstabilit, navig~nd pe dru-mul care, la finalul fiec`ruian, ne-a permis acostareacu satisfac]ia misiunii\mplinite.

Mul]umindu-v` pen-tru c` ne-a]i fost mereuaproape, dar [i invit~n-du-v` la urm`torul voiaj de365 de zile prin lumea[tirilor [i informa]iilor, v`spunem cu deplin respect LA MUL¥I ANI!Tuturor,S`rb`torifericite!

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

135

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

La 25 decembrie, cei peste un miliard de cre[tini dinlume, pr`znuiesc Na[terea Domnului (Cr`ciunul).

Aceasta este cea mai mare s`rb`toare cre[tin` –Pa[tele fiind continuarea, \n spirit cre[tin, a

s`rb`torii iudaice Pesah/trecere.Dup` cum se spune \n Evanghelia Sf~ntului

Apostol Luca, na[terea s-a petrecut pe vremearecens`m~ntului organizat de CezarulAugustus. To]i oamenii, ca s` se \nscrie, tre-buia s` se duc` \n locul unde se n`scuser`.Cum Iosif, cu care era logodit` FecioaraMaria, f`cea parte din Casa lui David, aluat-o pe Maria [i s-a dus s` se\nscrie \n ora[ul Bethleem.

„Dar pe c~nd erau eiacolo, s-au \mplinit zilele caea s` nasc`. ßi a n`scut peFiul S`u Cel Unul-N`scut [i

L-a \nf`[at [i L-a culcat\n iesle, pentru c` nu maiera loc \n casa de oaspe]i.ßi \n ]inutul acela eraup`stori, st~nd pe c~mp [i

f`c~nd de straj` noaptea \mprejurulturmei lor. ßi, iat`, \ngerul Domnului a st`tut l~ng`

ei [i slava Domnului a str`lucit \mprejurul lor, [i ei s-au \nfrico[at defric` mare. Dar \ngerul le-a zis: Nu v` teme]i, c`ci iat` v` binevestescvou` bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C` vi s-a n`scut aziM~ntuitor, care este Hristos Domnul, \n Cetatea lui David. ßi acesta vafi semnul: Ve]i g`si un prunc \nf`[at, culcat \n iesle. ßi deodat` s-av`zut cu \ngerul mul]ime de oaste cereasc`, l`ud~nd pe Dumnezeu [izic~nd: Slav` \ntru cel de sus lui Dumnezeu [i pe p`m~nt pace, \ntreoameni bun`voire” (Luca, II, v.1-20).

Imediat ce au plecat \ngerii, ciobanii s-au dus s`-l caute pe Iisus, pecare L-au g`sit, dup` cum le vestise \ngerii, culcat \ntr-o iesle. çnacela[i timp, trei crai de la r`s`rit: Ga[par, Melhior [i Baltazar soseaula Ierusalim, c`l`uzi]i de o stea, care ziceau ei, vestea na[terea unui

rege al iudeilor. Auzind acestea, Irod s-a tulburat foartetare [i i-a poftit pe magi la palat ca s`-i iscodeasc`, s`afle ce-i cu acel copil. Cu vorbe me[te[ugite,ascunz~ndu-[i inten]iile, le-a cerut s` afle unde s-an`scut acesta [i apoi s` se \ntoarc` la palat s`-l \n[tiin]eze[i pe el ca s` poat` duce s` i se \nchine noului \mp`rat.De cum au ie[it magii de la Irod, steaua li s-a ar`tat dinnou [i i-a c`l`uzit p~n` la staulul unde se n`scuseHristos. Cei trei Crai i s-au \nchinat, aduc~ndu-i daruribogate: aur, smirn` [i t`m~ie. Dar, pe c~nd dormeau, lis-a ar`tat \n vis un \nger care le-a spus s` nu se mai\ntoarc` pe la Irod, a[a c` au plecat pe alt drum \n ]`rilelor, unde au r`sp~ndit vestea na[terii M~ntuitorului. IarMaica Domnului [i copilul sf~nt, \nso]i]i de Iosif, aureu[it s` fug` \n Egipt, \nainte ca Irod s` apuce s` ucid`to]i pruncii p~n` la v~rsta de doi ani, ca nu cumva s`scape acela care urma s`-l \nlocuiasc`, dup` cum credeael. Beatrice KISELEFF

Na[terea Domnului Iisus

CCoolliinnddppeennttrruu MMoo[[ CCrr`̀cciiuunn

(fragmente din poezia cu acela[i nume,autor, Adrian P`unescu)

çntoarce-te, Mo[ule, nu z`bovi,M`car o speran]` ne las`,C`-n zori de sear` [i-n zori de zi,Al nostru vei fi, s` te d`m la copii,ßi adu-ne ]ara \n cas`.

çn toate pove[tile neamului e[ti,C~ntar pentru orice gre[eal`,Tipar al colindelor vechi, rom~ne[ti,Dar ast`zi, prea bunule, dinspre pove[ti, Coboar` \n via]a real`.

ßi d`-ne credin]` c` nu vom c`deaßi d`-ne unire [i fapt`ßi vezi c`-n odaie, sub ultima stea, Din v~rful de brad, admir~nd barba ta, Doi ochi de copil te a[teapt`.

………………………………….E noaptea Cr`ciunului f`r` sf~r[it,Ne na[tem noi to]i \nc-o dat`ßi crucea e-n noi, ca un semn izb`vit,ßi-n Mun]ii Carpa]i ce ninsori s-au pornitßi-ncepe un clopot s` bat`.

O ce veste minunat`O, ce veste minunat`çn Vifleem ni s-arat`Ast`zi s-a n`scutCel f`r-de-nceputCum au spus proorocii,C` la Vifleem, Maria,çntr-un mic s`la[L~ng`-acel ora[A n`scut pe Mesia.Pe Fiul \n al S`u numeTat`l L-a trimis \n lume.S` se nasc`ßi s` creasc`,S` ne m~ntuiasc`.

Pomul de Cr`ciun, preg`tit cu drag [i nostalgie de c`tre reprezentan]iiligii, a[teapt` [i anul acesta, aici, la Cercul Militar Constan]a, pe prichin-deii dornici s` se \nt~lneac` cu darnicul Mo[.

C`tre dumneavoastr`, cititorii[i colaboratorii „TIMONEI”

BBuuccuurraa]]ii--vv`̀,, ooaammeennii bbuunnii!! VViinneeCCrr`̀cciiuunnuull,, vviinnee AAnnuull NNoouu…… EE ttiimmppuullss`̀ vv`̀ mmaaii vveesseellii]]ii ppuu]]iinn,, pprriivviinndd ccuussppeerraann]]`̀ [[ii ccuurraajj vviiiittoorruull vvoossttrruu [[ii aallffaammiilliiiilloorr vvooaassttrree!!

SS`̀rrbb`̀ttoorrii ffeerriicciittee!!…… LLaa mmuull]]ii aannii!!

2010

Primi]i cu plugu[orul?Aho, aho, Cititori stima]i, La „Timona” abona]i.çn ajun de s`rb`toareCu respect primi]i urareDe noroc [i de mai binePentru anul care vine!Hai, primi]i colind`toriçn ajun de s`rb`toriS` horeasc`, s` doineasc`,S`n`tate s` v` doreasc`!

Sus pavoazul, marinare,Fruntea sus c`-i s`rb`toare!Roat` biciul m`i fl`c`ißi suna]i din zurg`l`i…

Aho, aho, pomul falnic de Cr`ciunPentru to]i fie semn bun.Un semn bun de bun`stareçn `st an ce-acum apare!C~rma-n ax [i drumul dreptAv~nd pe 2010 \n relevment!Naviga]i pe pasa dat`, Chiar de-i via]a agitat`.V` dorim s` ave]i parteNumai de bine [i s`n`tate.Copiii s`-i cre[te]i mari,S`n`to[i, voinici [i tariCa s`-nfrunte greul vie]iiCu seninul dimine]ii.

Bate cartul, marinare,Bate-l tare [i cu sporPentru anul viitor!

Aho, aho,Cititori stima]i,L~ng` noi v-al`tura]ißi dreptate s` ne da]i C~nd rostim clar [i sup`ra]iC` url` ]ara de durere,C`ci avizii de putereN-au nici tat`, n-au nici mam`,Pe nimeni nu bag`-n seam`!Ho]ia lor i tot mai fioroas`,Iar minciuna… St` cu „regele” la mas`!

Voi ce sta]i m`i ca tranche]iiPrin[i de gerul dimine]ii?Pune]i ga[a la babaContinua]i a critica. Suna]i, b`i, din zurg`l`i,S` se aud` p~n la ei

Gata, de urat am mai ura,Dar team`-ne c` te vom sup`raCu aceste adev`ruriRostite f`r` ocoluri. A[a c`, cititorule abonat, neabonatDar de „Timona” interesat, Te l`s`m pe dumneataCa s` tragi concluzia.

Eu [i cu ai mei hultani:ç]i ur`m cu drag [i bucurie

La anu [i la mul]i ani! M.D.