+ All Categories
Home > Documents > n SIIJ, între cerinþele magistraþilor ºi nevoile s-au ajustat în luna … · 2021. 1. 17. ·...

n SIIJ, între cerinþele magistraþilor ºi nevoile s-au ajustat în luna … · 2021. 1. 17. ·...

Date post: 24-Jan-2021
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
1
12 pagini n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Eminescu la Academie PAGINA 11 n Industria petrolierã are mare nevoie de investiþii PAGINA 12 n Construcþiile s-au ajustat în luna noiembrie PAGINA 9 5 lei Luni, 18 ianuarie 2021, nr. 11 (6791), anul XXX n UDMR AGITà LUMEA JUSTIÞIEI / Desfiinþarea SIIJ, între cerinþele magistraþilor ºi nevoile Uniunii PAGINA 3 n Tarom ºi CFR Marfã – gãurile negre ale Ministerului Transporturilor PAGINA 3 n DE LA 1 IANUARIE / Regimul TVA pentru prestãrile transfrontaliere de servicii între România ºi Regatul Unit s-a modificat PAGINA 12 GRAM AUR = 239,4568 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5274 RON EURO = 4,8737 RON DOLAR = 4,0172 RON Cîþu vrea sã vândã bijuteriile statului prin bursã I ntenþia noii puteri politice de a abroga legea 137/2020 prin care fosta ma- joritate coagulatã în jurul PSD a blocat timp de doi ani orice activitate de listare la bursã a unor pachete minoritare din totalul acþiunilor pe care statul le deþine la companiile publice a agitat scena politicã. Liderii so- cial-democraþi au acuzat guvernul Cîþu de trãdarea intereselor naþionale ºi de un atac politic la adresa economiei, în timp ce premierul ºi membrii Executi- vului susþin cã listarea la bursã nu înseamnã o privatizare a companiilor de stat, ci doar o mãsurã prin care activitatea acestora va deveni mai eficientã ºi un mod prin care pot fi atrase fonduri pentru realizarea unor investiþii care sã ducã la dezvoltarea societãþilor respective. Disputa s-a aprins dupã ce, în urmã cu o sãptãmânã, guvernul a discutat în primã lecturã proiectul de lege privind abrogarea legii 137/2020 ºi dupã ce premierul Florin Cîþu a declarat la Radio Guerrila: “Vom abroga acea lege, cu totul. (...) Aici nu este vorba de înstrãinare a acþiuni- lor, este vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizãm aceste com- panii. Nu avem resursele la buget sã capitalizãm toate aceste companii, la nevoile pe care le au aceste companii pentru investiþii ºi pentru a se dezvolta. ªi atunci, bi- neînþeles, cã o parte din acþiuni sau din proprietatea acestor companii este transfera- tã, în schimbul acestui capital, altor acþionari. Se întâmplã peste tot în lume. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) ANALIªTII: “Bãncile se vor confrunta cu o creºtere a creditelor neperformante, în acest an” l Dragoº Cabat: “În condiþiile crizei economice care se întrevede, este greu de crezut cã va apãrea o relansare a creditãrii sectorului privat, în perioada imediat urmãtoare” l Aurelian Dochia: “Bãncile sunt bine capitalizate, dar cred cã va fi nevoie sã creascã provizioanele, în prima parte a anului 2021" B ãncile se vor confrunta cu o creºtere a creditelor neperfor- mante cel puþin în prima parte a acestui an, sunt de pãrere analiºtii con- sultaþi de ziarul BURSA, în condiþiile în care impactul pandemiei Covid-19 asupra economiei este departe de a fi trecut, iar efectele anumitor mãsuri luate de autoritãþi în 2020, cum ar fi amânarea plãþii ratelor la credite, se vor vedea în 2021. Este o perspectivã asemãnãtoare cu cea prezentatã în ultimul Sondaj privind riscurile sistemice – septem- brie 2020, publicat de Banca Naþio- nalã a României (BNR) la finele anu- lui trecut, în care se estima o probabi- litate de nerambusare a creditelor acordate sectorului neguvernamen- tal la 9,9%, pentru intervalul iunie 2020 - iunie 2021, totuºi sub nivelul maxim înregistrat în criza precen- dentã. Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct în cadrul Tradeville, ne-a transmis: “Existã temeri pri- vind o creºtere a numãrului de împru- muturi aflate în dificultate în prima ju- mãtate a anului. Cred cã acest lucru va depinde in- clusiv de înþelepciunea autoritãþi- lor dar ºi a bãncilor în privinþa gestio- nãrii acestui moment. Rãmâne deci de vãzut cum va fi gestionatã pande- mia dar ºi ce eficacitate vor avea pla- nurile de stimulare economicã ºi de su- sþinere a domeniilor care au fost puter- nic afectate anul trecut”. ªi Dragoº Cabat, tot analist CFA, vede creºterea creditelor neperfor- mante ºi chiar o creºtere a provizioa- nelor bãncilor în anumite condiþii în acest an, într-un întreg context dificil atât pentru sistemul bancar cât ºi pen- tru economie în general. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 4) MARIUS BUDÃI: “Este un atac la economia naþionalã” V icepreºedintele Camerei Deputa- þilor, social-democratul Marius Budãi, fost ministru al Muncii, afirmã cã, înainte a lua orice mãsurã, actualul guvern ar trebui sã se uite la ce au fãcut alte state puternice din Europa în aceastã perioadã de crizã economi- cã generatã de pandemia Covid-19. “Þãri ca Italia, Germania ºi Polonia îºi protejeazã activele pe timp de crizã, pentru cã preþul acestora a scãzut con- siderabil. De aceea, noi am iniþiat ºi adoptat anul trecut, în Parlament, o lege privind interdicþia pe timp de doi ani – nu permanent – a listãrii compa- niilor de stat la bursã ºi a vânzãrii unor active din patrimoniul acestora, deoa- rece considerãm cã ele ar fi înstrãinate la un preþ foarte mic. (continuare în pagina 3) DANIEL ZAMFIR: “În cazul Hidroelectrica, vorbim despre un interes personal al premierului Florin Cîþu” A firmaþiile vicepreºedintelui Ca- merei Deputaþilor sunt susþinute ºi de colegul sãu de partid, sena- torul social-democrat Daniel Zamfir. Domnia sa ne-a spus cã mãsura pe care doreºte sã o ia actuala majoritate poli- ticã este una antinaþionalã ºi cã în ca- zul listãrii unor companii ar fi vorba ºi despre interese personale ale membri- lor Cabinetului. “Guvernul doreºte sã vândã compa- niile strategice. Chiar premierul Cîþu a declarat cã investitorii strãini nu vin sã cumpere orice. (continuare în pagina 3) VIRGIL POPESCU: “Statul va pãstra controlul strategic în companiile din energie” T emerile social-democraþilor sunt fãrã suport real, susþine Virgil Po- pescu, ministru al Energiei în Ca- binetul Cîþu ºi fost ministru al Econo- miei, Energiei ºi Mediului de Afaceri în guvernãrile Orban. Domnia sa afir- mã cã este unul dintre iniþiatorii pro- iectului legislativ ºi cã trebuie abroga- tã legea 137/2020 “care nu are nicio justificare economicã”. “Vorbim despre listãri la bursã ale unor pachete minoritare de acþiuni ºi nu despre privatizare. O listare nu se face de pe o zi pe alta. (continuare în pagina 3) ADRIAN CODIRLAªU: „Listarea companiilor de stat va atrage un management performant al acestora” A firmaþiile ministrului Energiei sunt împãrtãºite ºi de Adrian Co- dirlaºu, vicepreºedinte al CFA România, care susþine cã listarea la bursã va aduce doar beneficii compa- niilor de stat ºi cã preþul acþiunilor va fi unul bun, chiar dacã ne aflãm în plinã pandemie. “În acest moment, pieþele sunt la ma- xime istorice, ne aflãm într-un moment foarte bun când lichiditatea este maxi- mã ºi avem ºi un interes crescut al inve- stitorilor financiari pentru plasarea ba- nilor în companiile respective. (continuare în pagina 3) Zeci de morþi dupã ce s-au vaccinat anti Covid-19; un raport norvegian zdruncinã speranþele omenirii Î n jurul vaccinului de la Pfizer ºi al siguranþei sale a izbucnit, în weekend, un scandal la nivel mondial, ca urmare a faptului cã oficialii norvegieni au declarat cã 29 de persoane din þarã au mu- rit la scurt timp dupã ce au primit prima dozã din acest vaccin. În timp ce autoritãþile australiene cer mai multe informaþii despre vacci- nul Pfizer, experþii în sãnãtate din Wu- han (China) au solicitat Norvegiei ºi altor þãri sã suspende utilizarea vacci- nurilor împotriva COVID-19 pe bazã de ARNm produse de companii pre- cum Pfizer, în special în rândul persoa- nelor în vârstã, relateazã Zerohedge. China a criticat mass-media din SUA pentru tãcerea sa referitoare la decese- le din Norvegia produse în urma vacci- nãrii cu Pfizer-BioNTech. Presa din SUA ºi Marea Britanie a minimizat numãrul deceselor din þãrile respecti- ve, în schimb, cu siguranþã, mass-me- dia din Occident vor publica imediat orice informaþie nefavorabilã despre vaccinurile produse în China ºi vor încerca sã amplifice erorile, scrie Global Times. Reprezentantii Pfizer susþin ca au aflat de situatia din Norvegia ºi cã, împreunã cu cei de la BioNTech ºi cu reprezentanþii Institutului Norvegian de Sãnãtate Publicã, investigheazã cazurile de decese corelate cu vacci- nul anti-COVID. “Pânã acum, numã- rul de incidente asociate vaccinului nu este unul îngrijorãtor”, considerã instituþiile publice de sãnãtate din Norvegia, conform presei strãine. “ªtim cã au mai fost raportate astfel de cazuri ºi în alte þãri, dar încã nu avem detalii despre acele cazuri”, au mai spus reprezentanþii Agenþiei de Medicamentelor din Norvegia, care au declarat: “Campaniile de vaccina- re din celelalte þãri au prioritãþi diferi- te, în funcþie de ce categorii de perso- ane sunt vaccinate, fapt ce poate afec- ta raportarea efectelor adverse sau chiar a deceselor”. Avem asigurate peste 10 milioane de doze de vaccine de la Pfizer În þara noastrã, cea de-a doua etapã a vaccinãrii împotriva Covid-19 a început, vineri, cu stângul. JULIA PANDI (continuare în pagina 8) CORESPONDENÞà DIN AUSTRALIA Guvernul australian cere precizãri companiei Pfizer Guvernul asustralian, prin ministrul sãnã- tãþii, a afirmat cã o sã cearã precizãri com- paniei Pfizer în legãturã cu decesele din Norvegia. În Australia, vaccinãrile sunt programate înceapã dupa 15 fe- bruarie. Australia a co- mandat numai 10 mi- lioane de doze de la Pfi- zer ºi a precizat cã anul acesta nu poate obþine mai multe. Pânã acum guvernul a fost criticat cã se bazeazã mai mult pe vacinul de la Oxfort, Astrazeneca, ce are o eficienþã de numai 60%. Momentan nu avem cazuri te transmitere localã a Covid-19. Mai îngrijorãtor pentru guvernul statului Victoria este faptul cã participanþii la Australian Open au adus pânã în prezent patru cazuri de Covid-19. Astfel. toþi pasagerii din avioanele cu persone care au fost testate pozitiv de Co- vid-19 au fost puºi în carantinã. Acest lu- cru înseamnã cã jucãtorii din aceste avio- ane nu se vor putea antrena ºi vor fi con- semnaþi în camerã pe urmãtoarele douã sãptãmâni. n PROFESORUL STREINU-CERCEL: “Nu existã o corelaþie între aceste decese ºi vaccin“ Nu existã o corelaþie directã între decesele înregistrate în Norvegia ºi vaccinul Pfizer, este de pãrere prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel. Domnia sa ne-a declarat: “Nu existã riscuri cauzate de vaccinul anti-Covid Pfizer. Pe planeta asta s-au vaccinat aproape 3 milioane de persoane ºi nimeni nu a avut nimic. Nu existã o corelaþie directã între ce au pãþit persoa- nele re-spective ºi vaccinul administrat. Populaþia nu ar tre- bui sã îºi facã griji, sã devinã scepticã în urma celor întâmplate în Norvegia”. n DOCTORUL MARIUS GEANTÃ: “Vaccinul Pfizer ar trebui suspendat pentru persoanele de orice vârstã cu boli în faze terminale“ Doctorul Marius Geantã, preºedintele Centrului de Inovaþie în Medicinã, este de pãrere cã vaccinul Pfizer ar trebui suspendat pentru persoanele de orice vârstã care au boli în faze terminale. Domnia sa ne-a declarat: “Personal, aºtept mai multe informa- þii, nu am vãzut date medicale care sã dovedeascã anumite aspecte. În acest moment nu putem sã vorbim despre o cauzali- tate între administrarea vaccinului ºi apariþia deceselor. Mo- mentan, este doar o corelaþie, în contextul în care persoanele re- spec-tive au decedat la scurt timp dupã ce au fost vaccinate. Ceea ce este rele-vant în aceastã discuþie este de vãzut dacã persoane- le respective aveau anumite boli cronice ºi dacã nu cumva erau în fazeavansatecuosperanþãdeviaþaredusã.Trebuiesãaºteptãm toate aceste informaþii înainte sã tragem concluzii. Vaccinarea ar trebui suspendatã la anumite personae, indiferent de vârstã, care au speranþa de viaþã extrem de limitatã, la ordinul sãptãm- ânilor. Acesta este un principiu etic folosit în general în privinþa administrãrii de medicamente. Practic, în ultimele zile sau sãp- tãmâni de viaþã se evitã administrarea tratamentelor“. n Citiþi detalii în pagin 8 EUGEN IONESCU Ilustraþie de MAKE
Transcript
Page 1: n SIIJ, între cerinþele magistraþilor ºi nevoile s-au ajustat în luna … · 2021. 1. 17. · 12 pagini nPLASAMENTE ALTERNATIVE / Eminescu la Academie PAGINA 11 nIndustria petrolierã

12 pagini

n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Eminescu laAcademie

PAGINA 11

n Industria petrolierã are mare nevoie deinvestiþii

PAGINA 12

n Construcþiiles-au ajustatîn luna noiembrie

PAGINA 9

5 lei Luni, 18 ianuarie 2021, nr. 11 (6791), anul XXX

n UDMR AGITÃ LUMEA JUSTIÞIEI / DesfiinþareaSIIJ, între cerinþele magistraþilor ºi nevoileUniunii PAGINA 3

n Tarom ºi CFR Marfã – gãurile negre aleMinisterului Transporturilor PAGINA 3

n DE LA 1 IANUARIE / Regimul TVApentru prestãrile transfrontalierede servicii între România ºiRegatul Unit s-a modificat

PAGINA 12

GRAM AUR = 239,4568 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5274 RON EURO = 4,8737 RON DOLAR = 4,0172 RON

Cîþu vrea sã vândãbijuteriile statuluiprin bursã

Intenþia noii puteri politice de a abroga legea 137/2020 prin care fosta ma-joritate coagulatã în jurul PSD a blocat timp de doi ani orice activitate delistare la bursã a unor pachete minoritare din totalul acþiunilor pe carestatul le deþine la companiile publice a agitat scena politicã. Liderii so-

cial-democraþi au acuzat guvernul Cîþu de trãdarea intereselor naþionale ºi deun atac politic la adresa economiei, în timp ce premierul ºi membrii Executi-vului susþin cã listarea la bursã nu înseamnã o privatizare a companiilor destat, ci doar o mãsurã prin care activitatea acestora va deveni mai eficientã ºiun mod prin care pot fi atrase fonduri pentru realizarea unor investiþii care sãducã la dezvoltarea societãþilor respective.

Disputa s-a aprins dupã ce, în urmã cu o sãptãmânã, guvernul a discutat înprimã lecturã proiectul de lege privind abrogarea legii 137/2020 ºi dupã cepremierul Florin Cîþu a declarat la Radio Guerrila:

“Vom abroga acea lege, cu totul. (...) Aici nu este vorba de înstrãinare a acþiuni-lor, este vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizãm aceste com-panii. Nu avem resursele la buget sã capitalizãm toate aceste companii, la nevoilepe care le au aceste companii pentru investiþii ºi pentru a se dezvolta. ªi atunci, bi-neînþeles, cãopartedinacþiuni saudinproprietateaacestorcompanii este transfera-tã, în schimbul acestui capital, altor acþionari. Se întâmplã peste tot în lume.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

ANALIªTII:

“Bãncile sevor confruntacu o creºterea creditelorneperformante,în acest an”l Dragoº Cabat: “În condiþiilecrizei economice care seîntrevede, este greu de crezutcã va apãrea o relansare acreditãrii sectorului privat, înperioada imediat urmãtoare”l Aurelian Dochia: “Bãncilesunt bine capitalizate, dar credcã va fi nevoie sã creascãprovizioanele, în prima parte aanului 2021"

Bãncile se vor confrunta cu ocreºtere a creditelor neperfor-mante cel puþin în prima parte a

acestui an, sunt de pãrere analiºtii con-sultaþi de ziarul BURSA, în condiþiileîn care impactul pandemiei Covid-19asupra economiei este departe de a fitrecut, iar efectele anumitor mãsuriluate de autoritãþi în 2020, cum ar fiamânarea plãþii ratelor la credite, sevor vedea în 2021.

Este o perspectivã asemãnãtoarecu cea prezentatã în ultimul Sondajprivind riscurile sistemice – septem-brie 2020, publicat de Banca Naþio-nalã a României (BNR) la finele anu-lui trecut, în care se estima o probabi-litate de nerambusare a crediteloracordate sectorului neguvernamen-tal la 9,9%, pentru intervalul iunie2020 - iunie 2021, totuºi sub nivelulmaxim înregistrat în criza precen-dentã.

Ovidiu Dumitrescu, CFA, directorgeneral adjunct în cadrul Tradeville,ne-a transmis: “Existã temeri pri-vind o creºtere a numãrului de împru-muturi aflate în dificultate în prima ju-mãtate a anului.

Cred cã acest lucru va depinde in-clusiv de înþelepciunea autoritãþi-lor dar ºi a bãncilor în privinþa gestio-nãrii acestui moment. Rãmâne decide vãzut cum va fi gestionatã pande-mia dar ºi ce eficacitate vor avea pla-nurile de stimulare economicã ºi de su-sþinere a domeniilor care au fost puter-nic afectate anul trecut”.

ªi Dragoº Cabat, tot analist CFA,vede creºterea creditelor neperfor-mante ºi chiar o creºtere a provizioa-nelor bãncilor în anumite condiþii înacest an, într-un întreg context dificilatât pentru sistemul bancar cât ºi pen-tru economie în general.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 4)

MARIUS BUDÃI:

“Este un atac laeconomia naþionalã”

Vicepreºedintele Camerei Deputa-þilor, social-democratul MariusBudãi, fost ministru al Muncii,

afirmã cã, înainte a lua orice mãsurã,actualul guvern ar trebui sã se uite la ceau fãcut alte state puternice din Europaîn aceastã perioadã de crizã economi-cã generatã de pandemia Covid-19.

“Þãri ca Italia, Germania ºi Poloniaîºi protejeazã activele pe timp de crizã,pentru cã preþul acestora a scãzut con-siderabil. De aceea, noi am iniþiat ºiadoptat anul trecut, în Parlament, olege privind interdicþia pe timp de doiani – nu permanent – a listãrii compa-niilor de stat la bursã ºi a vânzãrii unoractive din patrimoniul acestora, deoa-rece considerãm cã ele ar fi înstrãinatela un preþ foarte mic.

(continuare în pagina 3)

DANIEL ZAMFIR:

“În cazul Hidroelectrica,vorbim despre uninteres personal alpremierului Florin Cîþu”

Afirmaþiile vicepreºedintelui Ca-merei Deputaþilor sunt susþinuteºi de colegul sãu de partid, sena-

torul social-democrat Daniel Zamfir.Domnia sa ne-a spus cã mãsura pe caredoreºte sã o ia actuala majoritate poli-ticã este una antinaþionalã ºi cã în ca-zul listãrii unor companii ar fi vorba ºidespre interese personale ale membri-lor Cabinetului.

“Guvernul doreºte sã vândã compa-niile strategice. Chiar premierul Cîþu adeclarat cã investitorii strãini nu vin sãcumpere orice.

(continuare în pagina 3)

VIRGIL POPESCU:

“Statul va pãstracontrolul strategicîn companiile dinenergie”

Temerile social-democraþilor suntfãrã suport real, susþine Virgil Po-pescu, ministru al Energiei în Ca-

binetul Cîþu ºi fost ministru al Econo-miei, Energiei ºi Mediului de Afaceriîn guvernãrile Orban. Domnia sa afir-mã cã este unul dintre iniþiatorii pro-iectului legislativ ºi cã trebuie abroga-tã legea 137/2020 “care nu are niciojustificare economicã”.

“Vorbim despre listãri la bursã aleunor pachete minoritare de acþiuni ºinu despre privatizare. O listare nu seface de pe o zi pe alta.

(continuare în pagina 3)

ADRIAN CODIRLAªU:

„Listarea companiilorde stat va atrage unmanagementperformant al acestora”

Afirmaþiile ministrului Energieisunt împãrtãºite ºi de Adrian Co-dirlaºu, vicepreºedinte al CFA

România, care susþine cã listarea labursã va aduce doar beneficii compa-niilor de stat ºi cã preþul acþiunilor va fiunul bun, chiar dacã ne aflãm în plinãpandemie.

“În acest moment, pieþele sunt la ma-xime istorice, ne aflãm într-un momentfoarte bun când lichiditatea este maxi-mã ºi avem ºi un interes crescut al inve-stitorilor financiari pentru plasarea ba-nilor în companiile respective.

(continuare în pagina 3)

Zeci de morþi dupã ce s-auvaccinat anti Covid-19;un raport norvegian zdruncinãsperanþele omenirii

În jurul vaccinului de la Pfizer ºial siguranþei sale a izbucnit, înweekend, un scandal la nivelmondial, ca urmare a faptului cãoficialii norvegieni au declaratcã 29 de persoane din þarã au mu-rit la scurt timp dupã ce au primit

prima dozã din acest vaccin.În timp ce autoritãþile australiene

cer mai multe informaþii despre vacci-nul Pfizer, experþii în sãnãtate din Wu-han (China) au solicitat Norvegiei ºialtor þãri sã suspende utilizarea vacci-nurilor împotriva COVID-19 pe bazãde ARNm produse de companii pre-cum Pfizer, în special în rândul persoa-nelor în vârstã, relateazã Zerohedge.China a criticat mass-media din SUApentru tãcerea sa referitoare la decese-le din Norvegia produse în urma vacci-nãrii cu Pfizer-BioNTech. Presa dinSUA ºi Marea Britanie a minimizatnumãrul deceselor din þãrile respecti-ve, în schimb, cu siguranþã, mass-me-dia din Occident vor publica imediat

orice informaþie nefavorabilã desprevaccinurile produse în China ºi vorîncerca sã amplifice erorile, scrieGlobal Times.

Reprezentantii Pfizer susþin ca auaflat de situatia din Norvegia ºi cã,împreunã cu cei de la BioNTech ºi cureprezentanþii Institutului Norvegiande Sãnãtate Publicã, investigheazãcazurile de decese corelate cu vacci-nul anti-COVID. “Pânã acum, numã-rul de incidente asociate vaccinului

nu este unul îngrijorãtor”, considerãinstituþiile publice de sãnãtate dinNorvegia, conform presei strãine.“ªtim cã au mai fost raportate astfelde cazuri ºi în alte þãri, dar încã nuavem detalii despre acele cazuri”, aumai spus reprezentanþii Agenþiei deMedicamentelor din Norvegia, careau declarat: “Campaniile de vaccina-re din celelalte þãri au prioritãþi diferi-te, în funcþie de ce categorii de perso-ane sunt vaccinate, fapt ce poate afec-

ta raportarea efectelor adverse sauchiar a deceselor”.

Avem asigurate peste10 milioane de doze devaccine de la Pfizer

În þara noastrã, cea de-a doua etapãa vaccinãrii împotriva Covid-19 aînceput, vineri, cu stângul.

JULIA PANDI

(continuare în pagina 8)

CORESPONDENÞÃDIN AUSTRALIA

Guvernulaustraliancere precizãricompanieiPfizerGuvernul asustralian, prin ministrul sãnã-tãþii, a afirmat cã o sã cearã precizãri com-paniei Pfizer în legãturã cu decesele dinNorvegia.

În Australia, vaccinãrilesunt programate sãînceapã dupa 15 fe-bruarie. Australia a co-mandat numai 10 mi-lioane de doze de la Pfi-zer ºi a precizat cã anulacesta nu poate obþinemai multe. Pânã acumguvernul a fost criticatcã se bazeazã mai mult pe vacinul de laOxfort, Astrazeneca, ce are o eficienþã denumai 60%.

Momentan nu avem cazuri te transmiterelocalã a Covid-19. Mai îngrijorãtor pentruguvernul statului Victoria este faptul cãparticipanþii la Australian Open au aduspânã în prezent patru cazuri de Covid-19.Astfel. toþi pasagerii din avioanele cupersone care au fost testate pozitiv de Co-vid-19 au fost puºi în carantinã. Acest lu-cru înseamnã cã jucãtorii din aceste avio-ane nu se vor putea antrena ºi vor fi con-semnaþi în camerã pe urmãtoarele douãsãptãmâni.n

PROFESORUL STREINU-CERCEL:

“Nu existã o corelaþie întreaceste decese ºi vaccin“Nu existã o corelaþie directã între decesele înregistrate înNorvegia ºi vaccinul Pfizer, este de pãrere prof. Dr. AdrianStreinu-Cercel. Domnia sa ne-a declarat: “Nu existã riscuricauzate de vaccinul anti-Covid Pfizer. Pe planeta asta s-auvaccinat aproape 3 milioane de persoane ºi nimeni nu a avutnimic. Nu existã o corelaþie directã între ce au pãþit persoa-nele re-spective ºi vaccinul administrat. Populaþia nu ar tre-bui sã îºi facã griji, sã devinã scepticã în urma celorîntâmplate în Norvegia”.n

DOCTORUL MARIUS GEANTÃ:

“Vaccinul Pfizer ar trebui suspendat pentru persoanele de oricevârstã cu boli în faze terminale“Doctorul Marius Geantã, preºedintele Centrului de Inovaþie înMedicinã, este de pãrere cã vaccinul Pfizer ar trebui suspendatpentru persoanele de orice vârstã care au boli în faze terminale.Domnia sa ne-a declarat: “Personal, aºtept mai multe informa-þii, nu am vãzut date medicale care sã dovedeascã anumiteaspecte. În acest moment nu putem sã vorbim despre o cauzali-tate între administrarea vaccinului ºi apariþia deceselor. Mo-mentan, este doar o corelaþie, în contextul în care persoanele re-spec-tive au decedat la scurt timp dupã ce au fost vaccinate. Ceea

ce este rele-vant în aceastã discuþie este de vãzut dacã persoane-le respective aveau anumite boli cronice ºi dacã nu cumva erau înfaze avansate cu o speranþã de viaþa redusã. Trebuie sã aºteptãmtoate aceste informaþii înainte sã tragem concluzii. Vaccinareaar trebui suspendatã la anumite personae, indiferent de vârstã,care au speranþa de viaþã extrem de limitatã, la ordinul sãptãm-ânilor. Acesta este un principiu etic folosit în general în privinþaadministrãrii de medicamente. Practic, în ultimele zile sau sãp-tãmâni de viaþã se evitã administrarea tratamentelor“. n

Citiþi detalii în pagin 8

EUGEN

IONESCU

Ilustraþie de MAKE

Recommended