I RED ACŢIUNEA,

AâministraţiTinea ?i TipografiaBraţov, piaţa mare ar. 30.Scrisori nefrancate nu 8«

primesc.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t ese primesc la Administraţliine In Braşov şi ia următoarele

BIROURt te ANUNŢURI:In Vlena la II. D şk ei Naehr., Mux. Aagon'eld & Emerie Les-

• ner, Heinrieh Sohalek, k . O p - pelik N a ch f.. Anton Oppelik. In Budapesta la A . V . Golber- g tr , Ekstein Bernat, Iuliu Le*

| opold (V II Erzs6bet-k<5rut). Preţul laserţlunllor: o serie

garmond pe o coloană 10 bani pentrn o publicare. Publicări

f mai dese după tarifă şi învo- I ială . — RECLAM E pe pagina •|B-a o serie 90 bani.

Vr. 47

N A M U L L X X .• r%*l

4 * ------------------------------------------ ------- ------------------------Braşov Joi 1 <14) Martie.

„6AZETA“ iese în flecare ai

ADGiMeiig lentru Anstio-Dugarii:Pe ttn an 94 cor., pe şase leal

12 cor., pe trei luni 6 cor. B-rll de Duminecă 4 cor. pe an.

fttfii toate şi itr̂ tâiate:Pe un a. 40 frânei, pe aaee

luni 90 ir ,, pe trei Inul 10 ir . N-rlI te Dumineca 8 fr. pe an.

Se prenumără la toate oâ- •iile poştale din întru şi din; afară şi la d-nii colectori

a d o h m u i ţ m m tmpi;Admhtetraţiwtea, Piaţa mare

târgul Inului N r. 80. etagiuj I . Pe un an 90 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei lanţ 6 oor. Cu dusul acaşă: Pe un an 94 cor., pe şaae -luni ÎS c *r ., pe trei lupi 6 oor. — Un esem- plar 10 bani. — A tât abona­m entele, eât şi insenţianiie sunt a se plăti înainte.

Paşii cei dintâi in chestia şcoalelor.Se lăţise ştirea că arhiereii am­

belor noastre biserici au de gând a-şi da întâlnire cu toţii pentru a se sfă­tui împreună asupra gravei noastre situaţiuni şi a iace eventual un pas comun la coroană în apărarea şcoa­lelor române.

Una din foile noastre mai spunea că Arhiereii români uniţi după ţinerea conferenţei la Blaj, vor pleca cu toţii la Budapesta în scopul de mai sus. Ştirea aceasta nu se adevereşte. Ni se comunică uin Blaj, că Arhiereii bise­ricei române unite în conferenţa ţi­nută sub prezidiul metropolitului Mi­hályi, la care au luat parte şi inspec­torii şcolari diecesani şi membrii ca­pitolului metropolitan, au hotărît ca memoriul, ce l’au stabilit, să fie iscă­lit de arhierei şi de inspectorii şco­lari diecesani în trei exemplare, cari să fie expediate camerei deputaţilor, camerei magnaţilor, iar un exemplar să fie trimis prin ministeriul de culte şi instrucţiune publică Majestăţei Sale monarhului. Deocamdată acţiunea ar­hiereilor se concentrează aşadar nu­mai în protestarea contra nouelor mă­suri asupritoare şi ameninţătoare. Şi memoriul bisericei române gr. or. a fost adresat corpurilor legiuitoare. Nu ştim însă dacă a fost trimis tot­deodată şi Majestâţii Sale, ori că ar­hiereii şi-au rezervat, cum se zicea, de-a merge în persoană la Monarchul.

După pasul cel dintâi făcut de archierei a urmat ca să-şi precizese poziţia în faţa gravei chestiuni dela ordinea zilei deputaţii naţionalişti din dietă. Ei au ţinut mai multe consfă­tuiri în clubul lor şi rezultatul a fost, după cum vedem, că au decis a nu lăsa să treacă proiectele de lege ale lui Apponyi fără de a le face cea mai hotărâtă opoziţie între limitele trase de regulamentul camerei. Foile maghiare vorbeau că deputaţii naţio­nalişti ar avea intenţia să facă ob­strucţie.

Obstrucţie nu vor face, dar, pre­cum se vede din decursul şedinţelor camerei dela 11,12 şi 13 1. c., sunt decişi

a vorbi cât mai mulţi şi a ţinea dis­cursuri lungi ca printr’asta să ac­centueze şi mai muit nemulţămirea şi indignarea faţă cu proiectele mi-1 nistrului de culte şi instrucţiune pu­blică. |

Şedinţa de Luni a camerei a fost aproape toată ocupată de vorbirea deputatului Dr. A. Vaida care a făcut începutul. Ear şedinţa de eri a fost I în partea cea mai mare ocupată de discusiunea înfocată în chestiunea re­gulamentului camerei, în contra căruia a procedat tn şedinţa de Luni în mod volnic şi terorist vice-preşedintele ca­merei Rakovszky; ear în şedinţa de azi, Mercuri, au vorbit, după-cum ni-se raportează, numai deputaţii naţionalişti Vlad, Hodza şi Maniu. j

Era de aşteptat că atitudinea aceasta a deputaţilor naţionalişti va supăra mult pe şoviniştii din majori­tate, după-ce şi aşa sunt foarte mult cătrăniţi mai ales asupra unora din ei, cari nu se sfiesc a le spune ade­văruri amare.

Deputatul Vaida în introducerea discursului său din şedinţa de Luni a desfăşurat motivele, de cari se conduc s deputaţii naţionalişti în opoziţia lor. I Intre altele a zis că prin această opo- j ziţie fac un serviciu şi guvernului şi majorităţii, care prin proiectele de lege prezentate vrea să detragă atenţiunea opiniunei publice maghiare dela mul­tele rele şi neajunsuri ce sunt la or­dinea zilei, dar, zise, aceasta nu-i îm­piedecă de a-şi împlini datoria sfântă faţă cu poporul şi cu ţara, arătând nedreptatea ce se face cu proiectele de lege prezentate.

Toate silinţele ce şi le dau de­putaţii naţionalişti de a convinge pe cei din cameră despre lealitatea opo­ziţiei, ce li-o fac, sunt însă zadarnice. Aceştia, după cum dovedeşte cazul cu volnicia lui Rakovszky, în ioc să se mai îmblânzească, să întărâtă tot mai mult şi devin tot mai agresivi, ear Apponyi, ca să scape mai uşor din strâmtoare, se avântă în sferele idealelor sale şoviniste şi zice că pro­vocarea la legea de naţionalitate nu

mai poate servi azi ca argument, căci nu trebue să se uite că „naţi­unea maghiară e naţiune unitară“ .

Cinismul acesta e prea de tot revoltător.

Manifestai electoral al creştinilor co­cleli din Austria despre ca re s ’a fă cu t a m in tire eri la u lt im e le ş tir i, con ţin e în tr e a lte le u rm ătoa re le pasage sem n ifica tive pen tru a titu d in ea p o lit ică a num itu lu i pa r­tid în ch estiu nea pactu lu i cu U ngaria . M a­n ifestu l z ic e : »C ea m ai im p orta n tă p ro ­b lem ă po litică a tim pu lu i celu i m ai ap ro ­p iat es te re fo rm a rea a c tu a lilo r rap o rtu ri cu ţă r ile co roan e i u ngare, cari ra p o rtu r i nu m ai p o t dăinui. N u se poa te cu ge ta o p o z iţie de pu tere a m onarch ie i habsbur- g ic e în a fară n ici în flo r irea e i înăuntru ţâră a se regu la în m od m u lţS m ito r ra ­portu l de d rep t pub lic şi econ om ic cu U n ­garia . D ela 1867 M a gh ia r ilo r le-a succes a clădi o fo rm aţiu n e de s ta t înăun tru m o­n arch ie i şi pe so o tea la c e lo r d<n C islai- tan ia , care, condusă de pa rtid e le m in o ri­tă ţ ii ju d eo -m a gh ia re aproape de t o t co ­ru p te a a se rv it , a asu p rit şi a e sp loa ta t to a te popoare le n em agh ia re a le U n garie i, pe ce tă ţen ii g e rm an i ai aceste i ţă r i pe n a ţion a lită ţile s la ve şi rom âne. C ercu rile m agh ia re , a că ro r pu trez ic iu n e in te r io a ră a fo s t scoasă la ivea lă prin m u lte le scan ­date a le tim pu lu i din urm ă, au ş tiu t să se a ro a g e fa ţă cu C is le itan ia o h egem o- n iă prin n im ic ju stifica tă , au ş tiu t să ceară to a te d rep tu rile pen tru sin e şi să în carce aproape toa tă sarc ina c o n tr ib u ţiilo r pen tru a rm ată în sp inarea con tr ibu ab ililo r au s tr iec i şi să aducă t o t odată , a g r icu l­tu ra austriacă ap roape da ru in ă prin im ­p o rta rea n e lim ita tă de p rodu cte ungare. A cea s ta ruşine treb u e să a ibă un sfârşit. In lă tu ri cu dom inaţiu nea M a g h ia r ilo r ! N o i vo im o A u s tr ie , Sn ca re n ici un popor să nu fie n evo it a g em e sub ju g s tră in , un im periu a) lib e r tă ţe i şi al d rep tă ţe i« . In lupta con tra a rogan ţe i M a gh ia r ilo r treb u e să păzim in te rese le econ om ice a le A u s tr ie i In dep lină m ăsură şi cu constan tă en erg ie . L o z in ca partidu lu i creştin -soc ia l este şi r ă m â n e : *Mai bine despărţire economică decât p e rseve ra rea Sn s e rv itu tea desono ră to a re « .

A c e s t m an ifes t e le c to ra l a fo s t c e t it şi p r im it în m area adunare a partidu lu i creştin socia l ţ in u t în V ien a D um ineca trecu tă sub p reşed in ta m areşa lu lu i A u s ­tr ie i de jo s a p rin ţu lu i A lo is L ie ch ten ­stein .

U ngaria . B oem ia ca cea d in tâ i ii ţa ră in ­du stria lă în A u s tr ia v r e a să ia p o z iţ ie şi să se p ronu nţe asupra pactu lu i sp re a face p resiune asupra gu vern u lu i austriac să a p ere in te rese le A u s tr ie i ş i să nu ced eze în n ego c ie r ile sa le cu gu ve rn u l ungar. V o r ­b ito r ii din şed in ţa de Luni, m ai a les de­pu ta tu l partidu lu i c o n se rva tiv Z ie tw itz , au accen tu at că o r i se va da ga ran ţă de con ­so lida re a ra p o rtu r ilo r econ om ice p r in tr ’un pact în che ia t pe tim p m ai în de lu nga t, ca re să se estiudă asupra tu tu ro r ch estiu n ilo r econom ice, o ri să se p ronunţe de pe acum sep ararea econ om ică d in tre s ta te le dua liste ch ia r cu r iz icu l că a ceste ia Si va u rm a şi sep a ra rea po litică . T o ţ i v o rb ito r ii au asi­gu ra t că ra p o rtu r ile au d e v en it in su por­ta b ile şi că treb u e să li-se fa că un s iârş it. S’a mai z is de că tră un v o rb ito r ceh, că d e ja de pe acum a se fo rm ea ză o m a jo r i­ta te pen tru parlam en tu l v iito r , ca re şî-a pus de scop a lua o p o z iţ ie en e rg ică fa ţă cu U ngaria .

Sînodol protopopesc din Oradea mare contra proiectam! lai Apponyi. Sinodul p ro ­topopesc a itra c tu lu i O radea m are în tru n it z ile le aceste sub presid iu l d-lu i p rotopop T o m a Păcală , a v o ta t cu u nan im ita te o reso iu ţiu ne , prin care sinodul p ro tes tea ză en erg ic în con tra a ten ta tu lu i în d rep ta t prin p ro iectu l m in istru lu i A p p on y i con tra au­ton om ie i b iserice i gr . or. rom ân e şi con tra şcoa le lo r rom ân eşti şi ro a gă pe a rch iere ii rom ân i, să in te rv in ă la lo cu rile com p e ten te pen tru apărarea constitu ţie i b isericei. R e - so lu ţiunea s’a tr im is P . S. episcopulu i Ioan Papp.

In dicta botină s’a în cepu t L u n i de- sbaterea asupra p ropu n erilo r p re zen ta te de d ife r ite le partide p r iv ito r la pactul cu

Constituirea coţnitetnloi naţional-român din BncOVlna. In şed in ţa d e M arţi a c o m i­te tu lu i naţiona l, a les de că tră m eetin gu l rom ân esc ţ in u t în 21 F eb ru a rie în oraşu l Su *.eava, s’a a les u rm ăto ru l b irou , ca re cons titu e com ite tu l n a ţ io n a l: A u fo s t a leş i P r e s id e n t : d-1 p ro f. u n iv e rs ita r Dr. S te fan Saghiri. V ic ep res id en ţi: d -n ii a rcb ip resv ite r- s ta u ro fo r Ion P rocop ov ic i şi prot. G r ig o r i Halip . S e c re ta r i : d -n ii ad ju nct a d m in is tra ­t iv D ori P op ov ic i şi când. de a vo ca t Euse- b ie A n to iio v ic i. C a s ie r i : d-n ii consil. de tribunal E m il Isopescu, s ec re ta r la com ite ­tu l ţă rii Dr. C onstan tin H ostiu e şi com isa­ru l postai E rac lie Bocancea. M em brii fă ră fu n c ţ iu n e : d-n ii prof. u n ivers ita r Dr. T e o ­d o r Ta rn avsch i, consil. de trib . Dr. Con­stan tin Isopescu l-G recu l şi înv. G eo rg i H re - niuc. După o desba tere m ai lu n gă s’a de­cis ca în com itetu l cen tra l să fie d e le ­ga ţi, a fa ră de p reşed in ţii c o m ite te lo r d i­stric tu a le , încă câ te un econom , din fiecare d is tr ic t, d es ign a t de acest com itet.

F O IL E T O N U L »G A Z . T R A N S .«

Lumina zodiacului.In seara de 10 Fau r n. c., în tr e o re le

7 şi 8, o za re spă lăcită se rid ica pe dunga o r izon u lu i unde apusese soa re le pe la 4 o re 47 m inu te. Se r id ica p ieziş, în fo rm a unui tr iu n gh iu cu lcat, a ju ngând cu vâ rfu l la P le ia d e (G ă in u şe ) in zod ia Tauru lu i.

A ce la ş fen om en i’am ob se rva t în se ­r ile de 11 şi 12 Faur. A c e la ş fen om en l’am ob se rva t în p r im ăva ra anulu i trecu t, de v r ’o câ teva ori. Lo iu fi z ă r it p robabil, şi d e a ltădată , fă ră să fiu cu a ten ţiu n e la e l; precum m ulţi ce tito ri îl v o r fi z ă r it şi ei, j fă ră să i fi ş tiu t rostul.

E lu m in a zodiacului.

P r in Ian u arie — *p r i i se v ed e sea ra la apus, după am u rgu l serii. P rin Sept. — N ov . se v e d e ia răsărit, în a in te de z o r ile d im ineţii. P r im ă va ra se rid ică din zod ia P eş tilo r, tre c e prin a Berbecelu i a ju ngân d la P le iad e şi Calea lactee. Toam n a se iv eş te Sn zod ia Leu lu i, t r e c e prin a R acu lu i,a jun -1 gând iarăşi la C a lea lactee, în zod ia Ge- i m en ilor. In tre tro p ic i se rid ică d rep t spre . z e n i t : sub lă ţim ile n oastre pare în c lina tă I

sp re m ia z ă z i; la po li s’ar ved ea para le lă cu orizonu l.

In reg iu n ea tro p ic ilo r fenom enu l e a tâ t de lăm urit, în câ t sau e con fundat cu am urgu l serii, re spective z o r ile d im ineţii (»C repu scu lu l fa ls « al A ra b ilo r ), sau ră ­m âne cu to tu l neluat în seam ă, sau e în ­re g is tra t ca m işcările re gu la te a le p lan e­ţilo r , ca ec lip se le de soare şi de lună.

A lex . H um bold ne dă câ teva n o tiţe in te resan te din reg iu n ea am in tită ’ ) :

»O r ic in e a tră it ani de-a rândul în zona pa lm ierilo r — z ic e el — îşi aduce am in te cu d ra g de za rea blândă, în care lum ina zod iacu lu i, rid icându-se p iram idal, răsfaţă o p a rte din n op ţile trop ice , ce le totdeauna pe o fo rm ă de lungi. Eu am văzu t-o lum inând de m u lte -o ri mai in ten s iv decât Calea la c tee în Scorpion. Şi nu nu­mai în a tm osfera ra ră şi uscată a p iscu­r i lo r de pe A n z i, la în ă lţ im e de douăspre­zece — patrusprezece m ii de p ic ioare (3900 — 4450 m.) ci şi pe câm p iile perdu te în za re (L lan os ) a ie V en ezu e ie i, precum şi ia m a rg in ea m ării, sub ceriu l vec in ie senin ai Cum anei. F enom en u l e ra de fru m seţă deoseb ită , când se profilau în p rea jm ă-i fu lg i de nori, producând con tras t p itoresc.

l) Kosmos, voi. I. ed. Cotta, pag. 98—102.

in tr ’un loc al z iaru lu i m eu, sch iţa t în d e ­cursul n av iga ţie i d e la L im a ia coasta ve s ­tică a M exicu lu i, am in tesc o as tfe l de a ră ­ta re f e e r ic ă : »D e tre i sau patru nopţi văd »lu m in a zod icu lu i ( în tr e 10° şi 14° lat. »n o rd ) în tr ’o fru m seţă ,cu m nu m i-s ’a a ră ta t »n ic i-od a tă In aceasta parte a oceanulu i, »judecând după s tră lu c irea con s te la ţiilo r şi >a nebu loaselor, tran sparen ţa a tm os fe re i e »adm irab ilă . D in 14 pănă în 19 M art, la »45 m inu te după-ce discul so la r se adância » în m are. nu se vedea n ici o urm ă de lu- >m ină zod iacală , deşi e ra pe dep lin înfcu- »n erec . O o ră după apusul soarelu i insă »s e iv ia de-odată în sp lendoare cap tivan tă »p ă n ă ia A ld eb a ran şi p leade a ju ngân d în >18 M art în ă lţim ea de 30° 5'. N o r i s v e lţ i »a p a r ră z le ţ i în a lbastru l p lăcut dela o ri- >zon, ca în fa ţa unui c o vo r gălbu i. Cei de »su s jo a c ă din când în când în co lo r i pis- » t r iţ e . A i crede, că soa re le apune pen tru >a doua oară. In re g iu n ea aceasta za rea »c re ş te , aproape ca în prim u l p ă tra r ai »lu n e i. Cătră o re le 10 lum ina se spă lăceşte »p e la o r e zu l n op ţii d ispare. In 16 M arte, »când strâ iu cia m ai ta re , s’a iv i t în spre »ră s ă r it o con tra -za re de lic ă r ire b lândă«.

T o t H u m bo ld t a ob serva t în clim a trop ică a A m er ic e i de sud, svăcn ir ile a d ­

m irab ile în in ten s ita tea lum inoasă a fen o ­m enului.

*

Fenom en u l e destu l de b ă tă to r la ochi, to tuşi n’a a tras a ten ţiu n ea a s tron o ­m ilo r şi a fiz ic ian îlo r, decât pe la m ijlocu l secolu lu i X V I I . Cea d in tâiu d escr ie re lă ­m u rită ne-o dă la 1661 C h ild rey în a sa »B r ita n ia B a con ica «, după ce to t el i a fă ­cut p r im ele ob servă ri ş t iin ţific e în 1658— 1661. T o tu ş i D om in ic Cassini a re m eritu l de a fi e rn a t pen tru p rim a oară (1683) rap o rtu r ile de d im enziune şi tim p a le f e ­nom enulu i.

Sm ith a constru it în 1882 un spec- troscop special pen tru observa rea şi lo to - g ra fia rea lum inei z o d ia c u lu i.2)

în ce rcă r ile de a fo to g ra fia spectru l au răm as m u lt t im p zădarn ice. A b ia cu plăci c rom osensib ile s ’a a juns la c eva re zu lta te .

Spectru l de re gu lă e fo a r te spă lăcit. A b ia p rez in tă ceva nuanţe de co lori. E con ­tinuu. In p rim ăva ra anului 1883 însă Sm ith

2) Prisma spectroscopului din spat de Is ­landa, lentilele colimatorului şi ale camerei foto­grafice din quarz, cu escepţiunea unui colimator de observaţii directe, ale cărui lentile s’au făcut din stidâ flint.

Nr. 47.— 1907Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Din dieta ungară.In şedinţa de Luni a camerei, despre care

am raportat eri pe scurt, a vorbit, cum ştim, aproape 4 oare dep. Dr. Al. Vaida. L a ordinea zilei a fost proiectul pentru învăţătorii de stat. D -l Vaida a aflat de bine a aduce înainte toate momentele ce stau în legătură şi cu acest pro­iect, stăruind mai ales pentru validitarea princi­piului de egalitate în ce priveşte ajutorarea şco­lilor de stat şi a şcolilor confesionale.

D in vorbirea d-lui Dr. Vaida lăsăm să ur­meze mai jos partea întâiâ, în care motivează atitudinea sa şi a soţilor săi din clubul naţiona­list şi acea parte, în care desvoaltă principiile de tractare egală, despre care am făcut amintire.

Alexandru Vaida: O n ora tă cam eră. Im î ţ in de d a to r ie să expun m o tiv e le p en ­tru ca ri eu şi după m ine m u lţi a lţ i c o le g i d in partidu l n a ţio n a lită ţ ilo r iau cuvântul. O ţin de necesar, pen tru -că m ai m u lţi d e ­pu ta ţi coa liţion iş ti m ’au în treba t, ca re e rostu l, că noi luăm cuvântu l în cestiunea acestu i p ro iec t şi din ce m o tiv e porn im d iscu ţia pe baze a tâ t de la rg i.

în a in te de toa te , on o ra tă cam eră, ţin să declar, că partidu l nostru se consideră pe sine de partidu l n a ţion a lită ţilo r n em a­gh ia re ş i ca a ta re de partid opoziţiona l, da r în ace laş i tim p m ereu îşi dă sam a de in te rese le m ari şi de da toria , ca ri i-se im ­pun în urm a p o z iţ ie i sa le excep ţiona le , fiind adecă s in gu ru l partid opoz iţion a l în a cest parlam ent. (A p ro b ă r i pe băncile na­ţion a liş t ilo r ). A cea s tă p o z iţ ie ne im pnne da to r ii m ari, dându ne d rep t m isiune să rep rez in tăm în cam era aceasta o p oz iţ ia ţă rii. E o m is iune n erecunoscătoare, nu num ai din m otivu l, că în tre cu t am fo s t expu şi la m u lte insu lte. N o i cunoaştem de ja in su lte le aceste, ne-am ob işnu it cu e le şi le-am lăsa t fă ră răspuns şi până acum, cu a tâ t mai m u lt le vom lăsa fă ră răspuns pe v iito r . De a ltă p a rte însă aceia d in tre d -voas tră cari n i-au adresa t insu l­te le , au în cepu t să se p lictisească de e le ş i v o r în ceta cu d esăvârş ire , sunt convins. N u îm p re ju ra rea aceasta ne în greu n ea ză m isiunea. Nu ne o în greu n ea ză n ic i fa p ­tu l că m ereu -raereu , cu o r î-c e p rile j sun­tem n evo iţ i să vă lăsăm să ne re sp in ge ţi p ropu n erile prin vo ta re , pen tru că pe cât de m ică e g lo r ia ca o m a jo r ita te a tâ t de co vâ rş ito a re ca a d -voastră să în v in gă la v o ta re un partid m ic ca şi al n ostru şi pe câ t de uşor i-se pare lucru l acesta m a jo ­r ită ţii, to t a tâ t de puţin n e pasă şi nouă d e lu cru l acesta. N i-e g rea însă m isiunea că nu n i-a succes până acum să vă con ­v in g em despre d rep ta tea punctu lu i nostru d e ved ere . Cu toa te aceste n ’am ren u n ţa t în că la nădejdea , că cu tim pu l vom putea fa ce să în ţe le g e ţ i punctul nostru de vedere .

In ce p r iv eş te p ro iec tu l lu a t în d is­cu ţie, avem d a to r ie în zec ită să luăm parte la desbateri. E da tor ia noastră fiind-că pe ca lea aceasta din nou sa lvăm repu ta ţia parlam entu lu i şi ne doved im de p a tr io ţi m ai buni decât d voastră , m area m a jo r i­ta te ; pen tru -că dacă n’am lua n o i cuvân ­tu l, în ce p r iv eş te parlam en tarism u l nostru s’a r naşte o s itu a ţie fo a r te fa lză , s itu a ţia că a r a ju n ge să se m an ifeste a ic i abso lu ­tism u l gu vern u lu i fă ră ca să se a ccen tu eze su veran ita tea p op o ru lu i: fiind-că gu ve rn u l cu d rep t cu vân t a r pu tea z ic e : » L ’e ta t c’e s t m o i!« , dacă un a s tfe l de p ro ie c t de le g e , a căru ia im p ortan ţă nu e con tes ta tă de n im en i, s ’a r p rim i fă ră d iscu ţie.

V ă în treb pe d -voas tră că ce va z ice pos te rita tea despre gen era ţia de azi dacă d -l re fe re n t a z is ie r i despre oam en ii m ari

ai an ilo r 60, că ’s n işte ep ig o n i? N o i con ­siderăm tocm a i pen tru asta, ca o da to r ie a noastră , să ne ocupăm to t mai tem e in ic de acest p ro iec t d e lege , să în trăm în d is­cu ţii mai am ănun ţite şi să ne precizăm punctul de v ed e re opoziţiona l. (A p ro b ă r i pe băncile n a ţion a lită ţilo r ).

1 N o i vedem şi ştim fo a r te b ine cu to ţ ii că suntem în tr ’o p oz iţie fa lză . D ar tocm ai pen tru a nu părea naiv i, ţin să am in tesc că noi sun tem convinşi, că prin o p o z i­ţia noastră , pe ca re o facem cu ocazia des- ba terii acestu i p ro iec t, aducem un serv ic iu rea l a tâ t gu vern u lu i câ t şi m a jo rită ţii.

G uvernu l a adus pe tap e t acest p ro ­ie c t de le g e num ai pen tru a abate a ten ţia ium ei de la m u lte le buclucuri, cari p re ­ocupă de o v rem e încoace, fă ră în treru pere op in ia publică. E fo a rte firesc, că dacă noi n aţiona liş tii în trăm în d iscuţia m ai am ă­nunţită a proiectu lu i, luăm a-upra noastră un ro l de op oz iţie , prin aceasta creăm gu ­vernu lu i o s itu aţie d in tre ce le m ai com ode, el ne poa te lo v i în fie -care z i în cap şi săvârş ind prin aceasta m ari a c te de pa tr i­o tism , abate to tod a tă a ten ţia op in ie i pu­b lice de la m u lte le m izer ii cu rente. Cu to a te că de când e lum ea, când e vorba de pa rtid e d ife r ite şi de duşm ani po litic i to tdeau n a princip iu l >do ut d es « iese în r e ­l ie f şi cu to a te că noi nu prim im nici o răsp lată pen tru această ostenea lă a nostră totuşi suntem ga ta a face guvernu lu i se r­v ic iu l acesta, (M işcare pe băncile naţiona­liş t ilo r ) nu pen tru -că suntem băieţi de treabă, ci pen tru -că suntem fii buni ai pa­tr ie i şi ai n aţiu n ilor noastre. (A p ro b ă r i pe băncile n a ţiona liş tilo r. Şi fiind-că socotim m ai presus decât se crede, in te rese le ţă rii şi le purtăm m ai m u lt la in im ă unde nu se văd decâ t pe buze, facem ch iar şi unui gu ve rn coa liţion is t acel serv ic iu , de a ne pune în o p o z iţ ie şi de a-i da ocazia să-şi câş tige pe p ie lea noastră m e r ite pa trio tice . (M işcare în s tânga ).

M ai avem o cauză ca re ne îndeam nă să facem acest lucru : avem o am biţie, o am b iţie m are şi o conş tiin ţă trea ză că în v iito ru l în depă rta t acel partid al n a ţion a ­lită ţilo r , ca re va ocupa la tim pu l său aceste bănci, în cari suntem astăzi a tâ t de puţini, ne v a am in ti pe noi ca pe o g en era ţie m are, căci noi avem con ştiin ţa că nu sun­tem ep igon ii m ici ai unor g e n e ra ţii m ari ea kossu tb iştii, ci suntem înain taşi, vo im să fim îna in taşii m ari a i partidu lu i n a ţ io ­n a lită ţ ilo r din parlam entu l v iito ru lu i. D e aceea cred , că nu m erităm a fi tra ta ţi din partea d -voastră cu cu v in te de în fru n ta re , n ici cu d isp re ţ şi cu defă im are, ci m erităm ca să recu noaşteţi despre noi, că co n tr i­buim la p restig iu l ţă r ii şi a l p a rlam en ta ­rism ulu i atunci când ne-am an ga ja t a ici la ro lu l de opoziţie . A c e s te a trebu ia să le exp lic, ca să nu producem aparen ţa na i­v ită ţii.

D esp re epoca în ca re s ’a c rea t a r t i­co lu l de le g e 38 dela 1868 — d-l ra p o r to r z ic e : A fo s t epoca d esăvârş itu lu i op tim ism şi că n im ic nu ca racter isea ză m ai m u lt epoca aceea ca a r t ic o le le de le g e 44 adecă le g ea de n a ţion a lită ţi şi 38 din 1868, adecă leg ea şcolară. D a r n ici n ’avem două leg i — z ’ ce ra p o rto ru l — cari să n e fi dus a tâ t de puţin sp re scopu l defin it, — adecă la d esvo lta rea desăvârş ită a naţiun ii m agh iare u n ita re în gând şi s im ţire .

O n ora tă C a m e ră ! D acă acei bărbaţi au a vu t p lanuri de acestea, atunci vă asi­gu r că n’au fo s t n aiv i. A u fo s t bărbaţi gen ia li şi dacă planul lo r n ’a reu ş it să c re ie ze u n ita tea de gân d ire şi s im ţire în tre

a ză r it o lin ie mai deschisă. D a r num ai j atunci, deşi ob se rva ţiile le începu din 1875. | P o z iţ ia lin ie i presupuse era X = 558, asă - 1 m ăn ătoare cu lin ia lu m in ei po la re l = 557-7.3)

In fin e Sm ith stă ru ia să se d e te rm in e ex a c t p o z iţia pe firm am en t a fen om en u lu i ceea-ce nu se p oa te d ecâ t prin exam in a ­re a fo to m etr: că m inu ţioasă a re g iu n e i res­pective .

D in ce constă lum ina zod iaculu i ?

Mai în tâ iu , p o z iţia fen om en u lu i e a s t­fe l în câ t m u ltă v rem e s’a presupus, că at­mosfera soarelui, re s fira tă în fo rm ă de len tilă , ne m ije ş te d in brâu l zod iilo r .

H e is credea, că inelu l lum inei din z o ­diac, p lanează în ju ru l Păm ân tu lu i pe o ca le, ce se a flă în tr e noi şi Lună.

D om . Cassini, apoi Laplace, S chubert ş i Po isson adm iteau ex is ten ţa unui ine), con s tă tă to r d in un ro iu de corpuscu le p la­netare, ce sboară lib er în tre o rb ita lui M ercu r şi a Lucea făru lu i, o r i ch iar a lu i M arte . Cassini z icea lim pede: »S i les o rb i­tes de M ercu re e t de Venus é to ien t v is i­b les (m a té r ie llem en t dans tou te 1’ é tendue

3) Observarea din urmă a fâout’o în 1837 Angstrom în Upsala, unde lumina boreală se vede adese-ori.

de leu r su rface), nous ies ve rr ion s hab itu ­e llem en t de la m ôm e figu re e t dans la m êm e d isposition à l’éga rd du S o le it e t aux m êm es tem ps de l’année que la lum i­è re zod ia ca le «.

D e pă rere an a logă e la noi d -l Ioan Corbu, în a sa »N o u ă te o r ie c o sm o g o n ică «4) spunându-ne că pen tru esp lica rea lum inei zod iacu lu i nu e de lipsă a presupune un inel fin, cu to a te că acesta încă e posib il. »E a poa te d e r iva de la m u l­ţ im ea de m eteo r iţi, m a te r ie din c o m e ţii d is truş i şi to a te s fă rm itu r ile de m a te ­r ie cosm ică, ce se m işcă ris ip ită în spa­ţiu , cu leasă de s istem a so la ră în ca lea sa şi a lă tu rată pe planul com un al ec lip ­t ic e i« .

O ricum ar fi: p laneţii uriaşi cu co r­te g iu l de sa te liţ i; p laneţii m ijlo c ii şi su te le de p lan e to iz i m it ite i; com eţii cu o rb ite în ­cruc işa te şi d ă tă to r i de fr ică ; apoi m e teo r ii ce i n eastâm păraţi şi ta in ica lum ină a z o ­d ia , ului con tribu esc în m od u riaş la lă r­g ir e a con cep ţiilo r despre sistem ul solar, ca re m al na in te părea a tâ t de sim plu , a tâ t de m onoton .

Faur, 1907.Gavr. Todicâ.

4| Bistriţa, 1903. pag. 41—2.

cetă ţen ii aceste i pa trii, de v ină sunt num|| şi num ai u rm aşii lo r, cari n ’au în d răzn it n ici-odată să în cerce ex ecu ta rea le g ii de n aţiona lită ţi.

Eu îm p o tr iv a părerii d-lu i raporto r, aflu fo a rte necesară susţin erea şi a ju to ­ra rea şcoa le lo r con fesiona le . P en tru aceste s’a c rea t un p ro iec t, l ’am şi v ă zu t dar nu vo rbesc despre el nefiind la o rd in ea de zi.

A firm şi m ărtu risesc, că m in isteru l de in stru cţiu ne în loc să fo r ţe z e şco lile de stat, a r face m u lt mai b ine să le dea a ju ­toa re de s ta t şcoa le lo r con fesiona le , ca astfe l acestea să fie în s ta re a corespunde ch iem ării lor. E m u lt m ai u şor să z id eşti pe baze ex is ten te , decât să cre iez i baze nouă, pentru că cel care face în cercarea asta, to tdeau n a e expus ca în loc să reu ­şească, să se dea de mal. (Z g om o t. S ’au- z im ! la m ijlo c ). Dacă luăm in considerare, că în ţa ra în trea gă sunt cam 17 m ii de şcoli popora le şi d in tre acestea — să z ic un num ăr m axim al — sunt 3500 şcoli de s ta t, cari stau pe te r ito r iu l U n ga rie i, ia r c e le la lte sunt şco li con fesiona le , atunci pu tem vedea , ce puţin i în vă ţă to r i v o r avea parte de îm bu n ătă ţire . D ate le d-lui H a lâsz spun, că sunt 13,269 şcoli con fes iona le şi num ai 4221 de stat.

în treb deci cu d rept, e lucru c in stit ca d-l m in istru de cu lte să a ju te num ai în vă ţă to r ilo r de s ta t? Sunt 5463 în vă ţă to r i de s ta t şi d-l m in istru i-a lu a t în adăpost num ai pe aceştia. (S go m o t). N ar fi mai c in s tit şi corăspu n ză tor şi n’ar fi spre b in e le cu ltu rii statu lu i dacă d-l m in istru s’a r cu ge ta şi îa a ju to ra rea în v ă ţă to r ilo r con fes iona li d eodată cu a a ce lo r de stat, dacă le -a r în d rtp ta soa rtea şi uşura po­z iţ ia ea să poată corăspunde m ăreţe i lo r chem ări. (S go m o t.)

E slabă acea id ee că rtumai unii d in tre ce tă ţen i au să fie îm p ărtăş iţi d e a ju to r şi e de a juns dacă num ai o pa rte d in tre în ­vă ţă to r i îşi capătă do ta ţia cuviincioasă. (S go m o t). în vă ţă to r ii săvârşesc aceeaşi m uncă în tru cu ltiva rea poporu lu i, treb u e deci a ju to ra ţi în m ăsură ega lă în m isiunea lo r nobilă . (S go m o t.)

Cercetând da te le s ta tis tice , vedem ca în această ţa ră sunt 61.400 cop ii ob liga ţi Ia şcoală, cari peste t o t um blă la şcoală. A c e s te sunt da te tr is te şi du reroase. Şi în în trea ga ţa ră deşi sunt 12,636 com une, to tu ş i sunt num ai 4221 în vă ţă to r i de s ta t şi 13,269 con fesiona li.

F ă ră m u ltă bâ tae de cap şi s tu d iare de da te s ta t is t ic e putem consta ta că r e ­la ţ iile n oastre cu ltu ra le de azi sunt fo a rte slabe, fo a r te n e g lija te (S go m o t).

Luând în con s id era re fap tu l că în m ai m u lte as tfe l de lo cu ri sun t r e la ţ iile cu ltu ra le de aşa, că sunt câ te 138— 140 cop ii ob liga ţi la una o r i două şco li, pe f ie ­ca re în vă ţă to r cad deci 80— 90 e lev i, atunci fă ră de a ex a g e ra p o t consta ta că în tre a s tfe l de îm p re ju ră r i, câ t tim p m ai du­rea ză aceste s tă ri, e im posib il să a ju n gem la îm b u n ă tă ţirea re la ţ i i lo r n oastre cu l­tu ra le .

B asat pe acest punct de v ed e re r e ­com and cu in s is ten ţă d-iui m in is tru de cu lte să b in evo iască a dispune, ca şi în ­vă ţă to r ii con fes ion a li să se îm părtăşească de acel a ju to r ca şi în vă ţă to r ii de stat, căci e im posib il ca prin a ju to ra rea numai a a ces to ra să se p rom ove ze cu ltu ra g e ­nera l ă.

„Agitaţie pangermană“ intre Şvabi.

Ş vab ii din Bănat au în cepu t iarăşi să se m işte. Ş tim că o adunare popora lă ce a fo s t conchem ată în B iiled a fo s t o- p rită de fiso lgăb irău . A m ai fo s t op rită şi a ltă adunare, ce era să se ţină to t D u ­m inecă în B u lkess . Cei adunaţi au fo s t îm ­prăştia ţi de gendarm i, da r e i s’au re tra s în lo ca lu r i p r iva te şi s’au s fă tu it asupra a fa ce r ilo r naţiona le . In adunările popora le am in tite e ra in ten ţion a t a se p r im i şi a se enunţa p rog ram u l d e ja ga ta al partidului poporal al Germanilor din Ungaria, care până acum a num ăra v r ’o 5000 de m em bri. E ra h o tă r ît a fa ră de aceasta să fie a les preşed in te al partidu lu i D r K rem lin g , ea r v ic e -p reşed in te ţă ranu l I. ROser.

Ia tă de ce a fo s t îm p iedecată ţ in e rea c e lo r două adunări p o p o ra le . S ’a da t ord in ce lo r dela adm in is tra ţie să oprească lă ţ i­rea »a g ita ţ iu n e i p an germ an e « în tre Şvabi. C e i lo v iţ i vo ie sc să se p lângă m in istru lu i de in te rn e etc. Cu ce re zu lta t se poate şti înain te. E in te resan t şi îm b u cu ră to r însă faptu l, că deşi în ce t dar sp ir itu l naţiona l pătrunde to tu ş i din ce în ce m ai m u lt în ­tre Şvab i şi îi deşteaptă.

Cu mişcarea Şvabilor d in U ngaria sudică s’a ocupat partidul kossuthist în co n fe ren ţa sa de Luni. A u accen tuat mai m ulţi d in tre vo rb ito r i, că recunosc şi ap ro ­bă atitud inea p a trio tică de până acum a a G erm an ilo r d in U ngaria , dar voiesc să îm­

piedece ca „agitaţiunea pangermanătt să m o lipsească e lem en te le pa tr io tice a le Ş va ­b ilo r şi să le în stră in eze de M agh iari. M i- n is tru -p reşed in te W e k e r le a z is că g u v e r ­nul se ocupă serios de m işcarea d in tre Şvabi. Mai spuse că guvernu l a re cuno­ştin ţă că nu num ai în Budapesta, ci şi în p rov in c ie s’au crea t o rgan iza ţiu n i pan ger- mane, reun iun i şi grupuri, cari a ju tă pe m em brii lo r cu d ife r ite producte lite ra re . M in istru l crede, că cel m ai bun lucru a r fi să se fu n deze un o rgan germ an , care să para liseze u rm ările acţiunei germ an e. In fine kossu th iş tii au a fla t de bine a enunţa, că ei aprobă patrio tism u l »c e tă ţe n ilo r m a­gh ia r i de lim ba ge rm a n ă «.

C ine nu cunoaşte apucătu rile de f e ­lul a ces ta ? Ş vab ii să fie lin iş tiţi, să în ve ţe ungu reşte şi să ascu lte de fiso lgăb iră i — atunci sunt pa trio ţi con tra că ro ra nu se poa te ob iecţiona n im ic, da r îndată ce se v o r ocupa de lite ra tu ra germ an ă şi v o r vo i să aibă şi ei partidu l lor, se sch im bă situaţiunea.

Cei ce stau azi în fru n tea »p a rtid u lu i popora l al G erm an ilo r din U n g a r ia «, d e ­c lară că ei num ai în tre m a rg in ile le g ilo r 8tărue să as igu re d rep tu rile p o litice şi in ­te re se le de cu ltu ră şi econ om ice a le cona­ţ ion a lilo r lo r şi n ici în tr ’un caz nu se v o r abate dela căra rea pe care au apucat şi nu v o r deven i n ecred in c ioş i ţ in te i lor.

Cronica din afară.Z v o n d e s p re d em is iu n e a lu i S to ly -

p in ş i d is o lv a r e a D u m e i. In cercu rile po­lit ic e şi financiare din P a ris s ’au răspân ­d it ş t ir i sen za ţion a le , după ca r î p rim u l m in istru S to lyp in şi a r fi în a in ta t dem i­siunea. S’a com un ica t că şi D um a va fi d i- so lva tă in cursul z ile lo r v iito a re pen tru că se pa re im posib il ca gu ve rn u l să poa tă lu cra în com un cu o D um a a tâ t de o p o z i­ţion istă . A c e s te ş t ir i s ’au răspând it cu a tâ ta s igu ran ţă , în câ t va lo r ile ruseşti au scăzu t în m od s im ţito r la Bursă. Ş tirea că prim u l m in istru S to lyp in s ’a r fi re tra s şi că Dum a va fi d iso lva tă a p ro vo ca t o scădere a v a ­lo r ilo r ru seşti şi la Bursa din Berlin .

M in istru l de e x te rn e rusesc a tr im is o c ircu lară sec re tă prin ca re in v ită au to ­r ită ţ i le a d m in is tra tiv e ca în cazu l d iso lvă - re i D um ei să facă uz de to a te m ijloa ce le d ispon ib ile pen tru a îm pedeca o g r e v ă a fu n c ţion a rilo r de la căi Je fe ra te .

A c t i v i t a t e a b a n d e lo r în M a ced on ia . M is iunea M u n i r P a ş a , tr im easă la B e l­grad , cu scop de-a p résen ta re ge lu i P e ­tru o sc r isoare a u to g ra lă a Sultanulu i, n e lin iş teş te lum ea p o litică d in Bu lgaria , ca re ved e tn aceasta o m an ifes ta re îm p o ­tr iv a B u lga r ie i. In u rm a aces te i v iz ite se aşteaptă o m ai în tinsă a c t iv ita te a ban­d e lo r sârbeşti în M acedonia. P ressa cere ca să se dea un răspuns aceste i p rovo că r i p rin tr im ite rea de bande b u lga re in M a­cedonia.

P r ie t e n ie ja p o n eză -a m er ica n ă . D ouă vap oa re ja p o n eze de războiţi v o r lua p a rte la serbă rile ce s’au o rga n iza t în V irg in ia pen tru a com em ora îm p lin irea a 200 de an i de când s’au stabilit, en g le z ii în acest stat. D upă aceea am bele vapoa re se v o r în d rep ta spre E u ropa ş i v o r v iz ita po rtu ­r ile K ie l şi W iih e lm sbaven . Unui d in aceste vap oa re »N o v ic « aparţinuse R uşilor. E l a fo s t scu fundat, apoi scos din mare, rep a ­ra t şi în treb u in ţa t ca vas de războ iu j a ­ponez.ŞTIRILE ZILEI.

— 28 Februarie v.

Gonziliul comunal din Bucureşti laRoma. D -l M. Cantacuzino, prim aru l Bucu­re ş tilo r , în so ţit de o d e lega ţiu n e de conzi- l ie r i com unali va m e rg e la R om a în cur­sul lunei A p rilie , pentru a răspunde v iz ite i fă cu te de d e lega tu l Sindaculu i R om ei, c o ­m unei Bucureşti, astă prim ăvară, şi a m u l­ţu m i persona l prim aru lu i R om e i pen tru trad iţion a la Lupoaică în bronz, fă cu tă dar Bucureştilor.

La temniţă. Luni a in tra t în tem n iţa din S eghed in d-l Dr. C orn el Jurca, redac­to ru l responzab il al z ia ru lu i »D ra p e lu l« , pen tru a-şi începe osânda de 6 luni. In lo ­cul d-iu i D r. Jurca, sem n ează de acum în a in te »D rap e lu l« ca re d a c to r responzabil, d -l G eo rgh e Noaghea.

Răscoalele ţărăneşti în Moldova. A s u ­pra răscoa le lo r ţă răn eş ti cari au isbucn it în m ai m u lte ju d e ţe din M oldova se com u ­n ică u rm ătoa re le a m ă n u n te :

La B ăden i şi Ceplen iţa trupele , cari au sos it la fa ţa locului, stau în ş ira te în fa ţa ţă ra n ilo r ca ri sunt fo a r te ag ita ţi. P r i­mul p rocu ror, ca re a sos it aco lo încă îna

\

Nr. 47.— 1907. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

in te de sos irea tru p e lo r, a g ă s it pe ţăran i fo a r te în d â rjiţ i. E i cer să li se dea păm ânt ş i să se a lu n g e e v r e i i d e p rin sate. Răs- coa la s’a în tin s la C o tn a r i şi Hodora. La C o tn a r i să ten ii au bă tu t şi a lungat pe e v r e i i d e aco lo . A ce la ş i lucru s ’a petrecu t ş i la H odora . M işcarea ţă ran ilo r se în tin de ş i în a lte com u n i. Lu n i la ora 1 a p o rn it d in B ârlad re g im en tu l de roş io ri. La o ra 2 s ’a fo rm a t un tren special în Iaşi, tra n ­spo rtân d pe inspectoru l ad m in is tra tiv B o g ­dan, pe p rocu roru l genera l Leonescu , p r i­m u l p ro cu ro r Ghinea Ionescu, co lon e lu l M u s tea ţă şi un batalion din re g im en tu l 13 d o rob a n ţi. D -l co lonel M usteaţă a fo s t în ­s ă rc in a t cu com anda tru p e lo r din ţinu tu ­r i l e răsculate.

Sinuciderea unui tînăr Maghiar în Bu-iureşti. D e câ teva z ile sos ise in Bucureşti un tînăr ungur anum e M arcel Geza, fu n c ­ţ io n a r com ercial. N u m itu l a descins la h o ­te lu l H igh -L iffe şi dec larase că a v en it în R om ân ia spre a găs i o ocupaţiune. S oa rta ne-ajutându-1 M arcel G eza s’a vă zu t Sâm ­bătă cu to tu l lip s it de bani şi fă ră n ici o sp eran ţă de a găs i o slu jbă. P e rsp ec tiva m ize r ie i i se deschise în a in te , şi pen tru a e v it a această s ta re de lucru ri, G eza h o tă r î să-şi cu rm e v ia ţa . H o tă r îre a a pus’o în p rac tică Sâm bătă, trăgân du -ş i un g lo n te de r e v o lv e r în tâm plă. N e fe r ic itu l a răm as m o rt pe loc. V estin du -se c ircu m scrip ţia respectivă , s ’a dispus tran sp o rta rea cada­vru lu i lui M arce l G eza la M orga . A su p ra lui s ’au gă s it 20 de bani, u lt im e le resu rse financiare, cari m ai răm ăsese.

Luptă ÎUtr’O biserică, ln t r ’ un o raş d in a p rop ie rea N e w -Y o rk u lu i a a vu t lo c alai- tă e r i n oap tea în b iserică , o luptă în tre p reo ţii b ise r ice i şi m ai m u lţi hoţi. S pă rgă ­to r i i au v o it să iu re g iu va e ru r ile de aur d in a lta ru l b iserice i. Cum s’au atins însă d e a ltar, c lopo tu l e le c tr ic , care era în le g ă ­tu ră cu lo cu m ţa p reo ţilo r , începu să sune P r e o ţ ii a le rga ră , în a rm a ţi cu re v o lv e re , în b iserică unde ban d iţii r id ica seră d e ja o b ie c ­te le p re ţioa se din a ltar. A a vu t lo c un sch im b de tocu ri de re v o lv e r . H o ţ ii au d ispăru t.

0 expediţie aeronautică. îndrăzneţulju rn a lis t am erican W elm an n p regă te ş te o ex p ed iţ ie cu balonu l spre polul nord ic. A in v ita t sp re acest scop şi pe căpit. K ro g h , ca re a m at pa rte la m ai m u lte exp ed iţ ii a e ron au tice d im preună cu P a rceva l şi Zep- pelin.

0 comoară mare de pietrii scumpe.In t r e lu cru rile răm ase după m oa rtea Şahu­lu i P e rs ie i M u zatier-K dd in , s’ au a fla t to t fe ­lu l d e p ie tr ii, de un p re ţ de 420 m ilioane de co roane. Sunt o m u lţim e de sa fire, sraa- ra g d e , rub ine, tu rch ise şi d iam ante. C o­ro a n a vech e a d o m n ito r ilo r P e rn e i a re un ru b in , câ t un ou de gă ină . O c in gă toa re , c a re se ia num ai la c e rem o n iile m ari, p lină cu d iam an te e m ai g r e a de 20 funzi. Un va s de a rg in t a re 100 de s m a ra g d e ; unul e aşa de m are, că Şahul şi-a pu tu t scrie pe e l n u m e le lu i în tr e g . O sab ie cu d ia­m an te a re o v a lo a re de 5 % m ilioane. Una, d in ce le m ai m in u u ate p ie tr ii, e s te un ch ih libar, de 400 de po lica ri cubici. Se z ice că a căzu t din c e r pe tim pu l iu i M oham ed.

Adunarea generală a „Albinei“ .R a p o r tu l con s iliu lu i d e adm in istra ţiune cătră

adu n area g en e ra lă o rd in ară din

2 3 M artie Î9 0 7 .

Onorată adunare generală!N e luăm v o ie a V ă rap o rta , că în

anu l e x p ira t a fa ce r ile in stitu tu lu i nostru s’au d e s vo lta t în tr ’o m ăsură fo a r te sa tis­fă că toa re , d eş i abundanţa de num ărar, care , în u rm a s ta gn ă rii în trep r in d e r ilo r indu ­s tr ia le de an i de z ile e ra în perm an en ţă — a în ce ta t în curând, dar m ai v â r to s în ju m ă ta te a a doua a anului, când şi bai ca a u stro -u n ga ră a u rca t e ta lon u l o fic ia l al in te re s e lo r ş i s tră in ă ta tea , ba cu deoseb ire banca im p er ia lă d in G erm an ia în m od ex tra ­o rd in ar la ' 7 % . D re p t dovad ă v ă a tra gem atenţiunea asupra tab lou lu i com p a ra tiv a l opera ţiu n ilo r, d in ca re v e ţ i ved ea , că în cursu l anului s’a u rca t escom ptu l de cam bii cu 12% , îm pru m u tu rile h ip o te ca re cu 10% , ia r depunerile sp re fru c tif ic a re cu 12% . A c e s t rezu lta t, se p o a te a tr ib u i ş i anu lu i bun econ om ic , care c lien te le i n oastre , în p rep on d e ra n ţă p rop rie ta ri şi ţă ran i a g r i­cu lto r i — i-a dat p os ib ilita tea să fie punc­tuală în tru răspunderea in te rese lo r .

D eşi cap ita lu l nostru, în v e s t it în v a ­lo r i de n a tu ră m ob ilă , care în caz de ne­ces ita te u şor se poa te preface în num ărar, tr e c e peste 9 4 % a da torie i care în te rm in e scu rte n i-se p o a te denunţa, — to tu ş i c r e ­dem că a sosit momentul, ca să uzăm de facultatea ce ni-o dă §. 16 al statutelor, urcând capitalul social la Cor. 2.400,000.

P re s t ig iu l in stitu tu lu i nostru , câ ş tiga t cu m uncă ii ten z iv ă şi ones tă în curs de 34 an», d esvo lta rea a fa ce r ilo r lu i, le g it im a con s id era re ce d a ton m în c red ere i d eponen ­ţ i lo r şi c red ito r ilo r noştri, ca re în butul calum nieriJor şi d en u n ţă rilo r ten den ţioase din partea unei p ă rţi a p ressei, o rb ită de pa tim a şov in izm u iu i naţiona l — în m od îm b u cu ră to r se m an ifes tă fa ţă de in s titu tu l nostru , apoi so lid ita tea in stitu tu lu i, recu noscută de to ţ i fa c to r ii com peten ţi — re­clamă această urcare de capital.

N e luăm deci v o ie a propune la locu l său urcarea capitalului social precum şi modificarea statutelor rec lam ată de u rcarea cap ita lu lu i socia l, şi modificarea statutelor fondului de penziuni c rea t prin adunarea g en e ra lă din anul 1881, n ecesară pen tru -ca ace le s ta tu te să se aducă în n ex o rga n ic cu te x tu l s ta tu te lo r in stitu tu lu i, ce se va stab ili in această adunare. In u rm a cerer ii »A s o c ia ţ iu n ii pen tru lite ra tu ra rom ân ă şi cu ltu ra poporu lu i ro m â n « ven im şi cu p ropu n erea : ca să b in evo iţ i a p ro lu n g i cu10 an i term in u l fix a t d e adunarea g e n e ­ra lă din 1897 pen tru în fiin ţa rea in te rn atu lu i de bă ie ţi, în ca re scop s’a v o ta t atunci a ju to ru l de Cor. 40,000, ca re ş i m ai d eparte va răm ân ea în adm in is tra rea institu tu lu i.

Cu pro fu n dă du re re aducem la cu­n oş tin ţa adunării gen era le , că unul din cei m a l vech i m tm b r i ai d irecţiu n ii, d -l P e t r u 1 N em eş, fo s t n o ta r pub lic re g . în B raşov, ca re de la 30 M a rtie 1886 n e în tre ru p t a con tr ib u it cu cu n oştin ţe le şi b o ga te le sa le e x p e r ien ţe la conducerea filia le i n oastre — a în c e ta t d in v ia ţă la 14 M a rtie 1906, în locu l că ru ia d irecţiu nea , în şed in ţa sa d in11 Iun ie 1906, în senzu l §-u lu i 37 d n sta­tu te a substitu it, în m od p ro v iz o r , până la adunarea aceasta pe d-l S im eon D am ian , a d voca t în Braşov. M andatu l d lui P e tru N em eş exp ira după o rd in ea vech im e i d im ­preună cu al d-lu i A lexan d ru Lebu în ziua In tru n ire i aceste i adunări g en era le . L a locu l său v e ţ i b in evo i a p rim i p ropu nerea noastră , dând expres iu ne con d o len ţe i pentru deco­darea d-lu i P e tru Nem eş, ia r la p u n c ul 10 a l o rd in e ' de zi v e ţi a le g e do i m em bri noui în d irec ţ 'u n e , cu m andat pe 6 ani. In senzu l §-u lu i 36 m em b rii ieş iţ i d in d irec ţiu n e p o t fi rea leşi.

D in tab lou l co m p a ra tiv al op era ţiu n i­lo r p rin c ipa le a le in stitu tu lu i ex tra gem u rm ă toa re le :

Depunerile: .Starea cu 31 D ecem vr ie 1906: 7,065 depuneri în sum ă de Cor. 15.530,087*35 cu Cor. 1.696,710*50 fii. m a i m u lt decât în anu l precedent.

Escontul de cambii: S ta rea p o r to fo ­liu lu i cu ii n ea anului 1906 d e 29,356 cam b ii în va lo a re de Cor. 10.644,926*73 bl. fa ţă de anul p receden t m a i m u lt cu Cor. 1.140,92789 fii.

Credit personal ţărănesc: Cu 31 D e ­cem vr ie 1906: 10,981 ob liga ţiu n i în sumă de Cor. 1.542,679*50 cu Cor. *138,253 90 fiJ. m ai puţin decâ t în anul p receden t.

împrumuturi hipotecare: Cu 31 D e ­cem vrie 1906: 3.648 ob liga ţiu n i în sum ă de Cor. 6.893,592*44 o c reş te re de Cor. 641,546*21 fii. fa ţă de anul precedent. A c e s te p reten ziu n i sunt as igu ra te prin h ipotecă de un area l preste to t de 120,828 ju g e r e 1111 s tân g in i O în va lo a re de Cor. 26.333,783*— .

Credite cambiale cu acoperire hipote- cară: Cu 31 D ecem vr ie 1906: 895 îm pru ­m uturi în sum ă de Cor. 1.861,394*24 fa ţă de anul p reced en t o c reş te re de Cor. 28,134*24.

Credite de Cont-Curent: Cu finea anu­lu i 1906: Cor. 2.462,401*55 m ai puţin cu Cor. 41,339*27 fii. fa ţă de anul p recedent.

Împrumuturi pe efecte publice (lom­bard): L a fin ea anului 1906: 102 îm p ru ­m u tu ri de Cor. 109,710*— fa ţă de anu l p receden t m ai m u lt cu Cor. 11,767*— .

Scrisuri fondare cu 5 % * Cu 31 D e­cem vr ie 1906 răm ân în c ircu ia ţiu n e Cor. 3.715,000*— .

Scrisuri fondare cu 4'/.} % : S ta rea to ta lă ia fin ea anu lu i 1906 a fo s t d e Cor. 2.000,000*— .

Mişcarea castei: In to ta i C oroane 106.642,783*03. R ev irem en tu l în g iro -c o n to la banca a u stro -u n ga ră a fo s t in anu l exp ira t Cor. 32.849,699*02 re v irem en tu l p rim a-n o te i de Cor. 52.368,561*43, ia r r e v i­rem en tu l gen era l de Cor. 422.318,341*52. D in bilanţu l g en era l al anulu i 1906 re zu ltă că: Suma a c t iv e lo r in stitu tu lu i es te cu Cor. 1.706,805*35, ia r sum a ven itu lu i b ru t cu Cor. 31,387*54 m ai m are decâ t în anu l p re ­m ergă to r. Sub trăgând din ven itu l brut al anului de Cor. 1.452,099*26, to ta lu l e roga - ţ iu n ilo r cu Cor. 1.185,465*56, re zu ltă un p ro fit net al anulu i de Cor. 266,633*70 cu Cor. 4,623*12 m ai m a re d ecâ t în anul p re ­cedent. Fondu l de p erz iu u i al fu n c ţion a ri­lo r, ca re le în cursul anului a a vu t e ro g a - ţiu n i de Cor. 11,872*28 de asem enea a crescu t cu Cor. 30,388*86 a ju ngând sum a de C or. 516,787*51 fii.

Distribuirea profitului net. R e la t iv la d is tr ibu irea profitu lu i net de Cor. 266,633 70 ne luăm v o ie a V ă fa ce u rm ătoarea p ro ­pu nere: I. Să se dea a c ţ ion a r ilo r d iv idenda de 5 % p rovăzu tă în §. 62 din sta tu te după cap ita lu l socia l de Cor. 1.200,000 Cor. 60,000— II. R estu l de Cor. 206,633*70 să se îm p artă cum u rm ează : 1. 18% tan tiem ă sta tu ta ră (§ . 62 b, c, d, e, f) m em b rilo r d irecţiu n ii, com itetu lu i de su p ravegh ia re şi fu n cţion a ­r i lo r in stitu tu lu i Cor. 37,194*12. 2. R em u ­n era ţii) nea fu n c ţion a rilo r fă ră d rep t la tan tiem ă şi s e r v ito r ilo r Cor. 2,460*— 3. P en tru scopuri cu ltu ra le ş i de b in e facere Cor, 16 ,000— 4. Fondu lu i de penziun i al fu n c ţion a rilo r Cor. 10,000*— 5. Suprad iv i- dendă a c ţ ion a rilo r Cor. 108,000*— 6. F o n ­dului specia l de re z e rv ă restu l de C. 32,979.58 Cor. 206,633 70.

P r im in d această p ropu n ere : d iv id en d a anului 1006 va fi t o t ca în anul p receden t de Cor. 28* - de a c ţie ş i se poa te r id ica im ed ia t după adunarea genera lă . Fondu l specia l de re ze rvă va fi de Cor. 177,670*84. Fondu l de penziun i a l fu n c ţion a r ilo r de Cor. 526,787*51.

Term in ân d V ă p rezen tăm ra ţio c in iu l cu to a te con tu rile sale, rugându -V ă , ca după ce v e ţ i fi ascu lta t şi raportu l com ite tu lu i de su p ravegh ia re să b in evo iţ i: 1 ) a exp rim a

' con d o ien ţă pen tru răposatu l m em bru al •d irec ţiu n ii P e tru N em eş; 2 ) a aproba b i­lan ţu l în ch e ia t cu 31 D ecem vr ie 1906 şi a da d irec ţiu n ii şi com ite tu lu i de su prave­gh ia re abso lu toriu pen tru gestiu n ea lo r pe anu l e x p ira t; 3 ) a prim i p ropu nerea n oastră cu p r iv ire la d is tr ibu irea p ro fitu lu i n e t; 4 ) a d istribu i sum a destin a tă pen tru sco­puri cu ltu ra le şi de b in e facere ; 5 ) a fixa p re ţu l m a rce lo r de p rezen ţă pe anul cu ren t; 6 ) a prim i p ropu n erea pentru u rcarea ca ­p ita lu lu i socia l la Cor. 2.400,0(0*— ; 7 ) a p rim i propunerea pen tru m od ificarea s ta ­tu te lo r in stitu tu lu i; 8 ) a prim i p ropu nerea p r iv ito a re la m od ificarea s ia tu te lo r fon d u ­lu i de pen ziu n i; 9 ) a prim i p ropu nerea cu p r iv ire la p ro lo n g irea tern i in ui ui fixa t în 1897 pen tru în fiin ţa rea din p a rtea >Aso- c ia ţiu n ii« a in te rn a tu lu i de bă ieţi în S ib iiu ; 10) a a le g e 2 m em bri în d irec ţiu n e cu m andat pe 6 ani.

Din şed in ţa d irec ţiu n e !, ţ in u tă la 16 F a u r 1907.

tosif St. Şu/uţu m. p., Cosma m. p.,prezident. director executiv.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 13 Martie. In decursul

şedinţei de azi au vorbit numai trei deputaţi naţionalişti: Dr. A. Vlad şi slovacul Hodm la proiectul de lege despre învăţătorii de stat, iar Dr. Maniu a făcut o interpelaţiune în cauza libertăţii pressei.

Budapesta. 13 M artie . Şed in ţa de e r i a d ie te i s ’a începu t cu o d esba tere v ie asupra procesu lu i verba l, apoi s’a plâns dep. Vlad, că R ak ow sk y , ca re a p residat Luni, a că lca t regu lam en tu l cam erei, pen- tru eă i-a d etras cuvântu l lu i şi co legu lu i său Vaida. R a k o w s k y să scuză, v rân d a doved i că n ’a v io la t regu lam en tu l. Vaida în tr e a b ă : De ce nu se în tâm plă a s tfe l de lucruri, când presidează Ju sth ? R a k o w sk y v re a din nou să dovedească , că a fo s t t o t ­deauna consecven t.

Brediceanu îl în treru pe . Bakowsky: M ăgaru le , brediceanu: D -ta eşti m ăga r (M are zgom o t. V o c i: la o rd in e !) R a k o w sk y con tinuă a se ju stifica , zicând în tre a ltele, că V a ida a fo s t a v e r tis a t de 14 o ri în d e ­cursul vo rb ire i sale. (A p lau se ). Vaida cere cu vân t în chestie de re gu la m en t şi spune în a in te că va vorb i la to ţ i §§-ii pentru-ca p reşed in te le să nu-i poa tă lua cuvântu l.

M ai vo rb esc la re gu lam en t şi dep. Ş te fan C. Pop, V . Goldiş şi M ilan Hodza. Preşed . Justh dec la ră în fine, că v a o b ­se rva în to tdeau na cu im p a rţ ia lita te re g u ­lam en tu l. U g ron s tr ig ă : R ăbdarea n oastră s ’a s lâ rş it. Ş ed in ţa se suspendă fă ră ca să se ia însă v re -o decisiune.

După pausă vo rb eş te unguru l P e to pen tru in stru cţiu nea o b lig ă to r ie şi g r a ­tu ite în şcoa ie le popora le , apoi ia cuvân ­tu l A p p o n y i şi răspunde a n tevo rb ito r ilo r . Z ice , că n ’a re d rep t de-a t ra g e Ja în do ia lă buna c red in ţă a n a ţion a lită ţilo r , da r fap te le dovedesc con traru l. In zadar se p rovoacă e i la le g ea de n a ţion a lita te . N ’a r trebu i să u ite însă, că naţiunea m agh ia ră e na­ţiune unitară.

Sofia. 13 M artie . C rim ina lu l ca re a răpus v ia ţa prim u lu i m in istru şi a răn it pe m in istru l G henadiev, e un fo s t fu n cţio ­nar anum e A lexan d ru P e tro ff . E l e o r ig i­nar din V id in şi a fo s t fu n cţion ar la Banca A g r ic o lă . In tim pul din u rm ă a fo s t con ­ced iat. E l a dec larat, fă ră n ici o şovă ire , că in ten ţia lui era să-i om oare pe a m â n - !

d o i : pe P e tk o v şi pe G henadiev, ş i i-a pă­ru t rău că n’a izb u tit pe dep lin în s ă vâ r­ş irea cr im ei sale. P a re suspect fap tu l c il la dânsul s’au găsit? fo a r te m ulţi bani, şi că e i e îm brăcat fo a r te e legan t, aceasta cu a tâ t m ai m u lt cu câ t el fiind lip s it de ocu ­paţie în u ltim u l tim p nu a vea d e unde să aibă bani. Fap tu l dă lo c la bănuiala că P e ­t r o f f a r fi fo s t cum părat pen tru a co m ite a cest a ten ta t.

Sofia. 13 M artie . S ’a s ta b ilit că P e tru A le x a n d ro ff fă cea pa rte d in tr ’un club anar­ch ist; în tr ’ un buzunar al lui s’a şi g ă s it un num ăr din z ia ru l l’A na rcb is te . Au fost arestaţi încă patru indivizi, bănu iţi a £1 com p lic i ai lui P e tru A lexan d ro ff. P o liţ ia crede că to ţ i aceştia fa c p a rte d in tr ’o a fi- lia ţiu n e anarch istă , ca re a r fi dec is asasi­n area m ai m u lto r oam en i p o lit ic i din câ teva sta te . A le x a n d ro ff desm in te însă ca tego r ic că a r fi vo rb a de un a ten ta t anarch ist. E i d ec lară că nu e v o rb a decâ t de o fap tă de răsbunare.

Sofia. 13 M artie . La şed in ţa de e r i a Sobran ie i a luat p a rte şi G henadiev, deşi e răn it. A as is ta t un public fo a r te num eros şi şed in ţa a fo s t em oţionan tă . S ’au ţin u t n um eroase d iscursuri, în cari s’a v e s te j i t cr im in a la fa p tă şi s’a dep lâns m oartea lu i P e tco v . M u lţi deputaţi p lângeau în tim pu l a ces to r d iscursuri. E r i s’a fă cu t au tops ia cadavru lu i. G lonţu l ca re a pus capăt v ie ţe i lui P e tc o v a fo s t gă s it în in im ă. S ’a dec is să se facă o în m orm ân ta re n aţiona lă fo s ­tu lu i p rim -m in istru .

Paris. 13 M artie . F o s tu l p reşed in te al repu b lice i C asim ir P e r ie r a în ce ta t eri d in v ia ţă .

Iaşi. 13 M artie . In u rm a r e v o lte lo r ţă răneşti s tu den ţii au con voca t un m are m e e tin g pe astăzi, în care se v o r cons fă - tu i asupra concursu lu i ce s’a r pu tea da pen tru re so lva rea cestiunei ţă răneşti.

B i b l i o g r a f i e .— Romanul „Robia Banului* de SofiaN ă d e jd e a apăru t în o nouă e d iţ ie şi se află la t ip o g ra fia şi lib ră r ia A . M ureşianu în p re ţ de 2 L e i p lus 30 ban i p o rto .

Diverse.0 fa t ă c a r e râ d e o z i în tr e a g ă . Z i­

a re le din N e w Y o r k p o ves tesc a ven tu ra ex trao rd in a ră a unei dom n işoare d iu N e w - Y e r s e y , m iss B a rry , ca re a râs cu hoh ot, fă ră în tre ru p e re tim p de 10 oare. Râsul acesta n e rvo s în g r ije a în tre a g a e i fa m ilie , d eoarece pu tea să a ibă con sec in ţe le ce le m ai g ra v e pen tru o persoană, ca re e m ai vese lă decâ t trebueşte. Cauza m are i h ila ­ri tă ţi a aceste i d om n işoare es te u rm ătoa ­re a : D -ra su ferea de o m ăsea, ca re o n e ­că jise v r e -o 24 de oare. E a se duse la un den tist, ca re îi scoase m ăseaua. D upă ope­ra ţiu n e d -ra spuse: U f ! ce b ine a r fi fo s t dacă oam en ii s’a r fi născut fă ră d in ţ i ! A p o i nu ne naştem fă ră d in ţi d o m n işo a ră ? îi răspunse dantistu l. A şa e. Şi dom n işoara începu să râdă, să râdă din ce în ce m ai ta re.

D an tis tu l râdea şi el... da r după cinci m inute, văzând că râsu l d om n işoare i nu e un râs natural, începu să se în g r ije a scă şi chem ă fam ilia dom n işoarei. A p ro a p e zece oare s ’a a le rg a t la to a te m ijlo a ce le pen tru a pune capăt acestu i râs. D o i d oc­to r i cari au fo s t chem aţi în g rab ă nu au putu t să Iacă n im ic. După zece oare, d-ra E a rry a căzu t în tr ’o s ta re de le ta rg ie .

*

C a rd u ee i ş i c r i t i c i i săi. In tr ’o ca ldă z i de va ră , în Lorabard ia , un tren în a in ta pe şine cu în ce tin ea la lu i ob ic inu ită . In - t r ’un va go n de clasa H -a luaseră loc m ai m u lţi o fiţe r i şi un c iv il. C on vorb irea e ra fo a r te în su fle ţită p r in tre cei dintâi.

V en i v o rb a şi d eU ardu cc i (p oe tu l tră ia în că ) şi d e un p am fle t al poetu lu i, ca re fă cea m are tapa j pe v rem ea aceea şi con ­ţin ea o c r itică v io len tă im p o tr iv a unui p er­sona j ita lian fo a r te cunoscut. T o ţ i ce i d in v a g o n aprobau a titu d in ea poetu lu i. D e ­odată c iv ilu l in te rven i ş i se r id ica cu h o- tă r îr e îm p o tr iv a ign o ra n ţilo r , ca ri vo rb eau d esp re uu lucru asupra căru ia nu erau d e lo c în curent.

O tă ce re adâncă u rm a atacu lu i c iv i­lului. A p o i în treru pă to ru l con tinuă să a p e re pe personagiu l ita lian , dec larând că, în ce le d in urm ă, Cardueei nu e ra fă ră prihană.

O fiţe r ii se supărară şi î i dădură ca rta lo r când c iv ilu l se d e te jo s d in va gon . A ces ta în tin se ş i e l p e a iui. P e ea e ra s c r is : Giosue Cardueei, profesor la Po­lonia.

T a b lo u !

P ro p r ie ta r : Dr. Aurel Mureşianu. R ed ac to r respons. in te rim .: Victor Branisce

Pagina 4 Nr. 47 1907.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

Del* „Tipografia şl Librăria“A. MUREŞIANU, Braşov

te pot procura urmâtârele cârti■̂ = = - - - ---------------------------- - 1 --■ ■ ■ ■ ■ ■ ■

(L a cărţile aici înşirate este a se mai adanga pe tâng^ portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Diverse.„ Novele“ de V as ilie E a n ta Buticescu.

B roşura are 286 pag in i şi con ţin e is torio re frum dse scris în tr ’un lim bag iu p lăcu t. P r e ­ţu l e i e 1 cor. 60 bani plus 20 ban i porto.Poesii de V â s le Ran^a Buti<*esou.E d iţin n ea 3 A m icului F a m ilie i“ P re ţu l 1 cer . 20 b plus 10 b. porto .Versuri de dor, adunate d in poeţii rom âni de A. P reţu l 50 ban i ( 4 - 5 b. p o rto .)Cartea Ilustrată pent>u cop ii şi cop ile d e G e o rg e Simit. A cdstă broşură conţine poes ii is to rid re şi m ora le spre esc itarea gustu lu i de c e t it la cop ii. Preţul 50 bani - j- 56 b. porto .)Dinu Milian rom an. N enu i a sfânt,

.de Const. M iile P re ţu l 2 cor. plus 10 banî porto .Feciornl Popei. F acerea Jo iţe i. O dra­go s te a veacu lu i. R ooh a C a tiţe i. A m ed eo M ad in i. D in v ia ţa tristă După natu &. B a ­calaureatu l, de Const. M iile P reţu i 2 cor. plus 10 b. p orto .

„ I f e pragul mor mentalul,a d e p reotu l Q. St mu, con ţin e versu ri fu -eb r- le pentru pop<>r ş pentru in te ligeu ţi. P r . 50 b a c i (- {- 6 b. porto •Juven lia, prosă şi versuri, de S ex til Puscar n. P re ţu l cor. 1.60 p l. 20 b. porto .Opiniunea publ că, con feren ţa ţinuta a A th en rm rom ân de C. D isseseu ta 27 F eb ru a rie lb 8 5 preţu l 50 b. plus porto 6 bani. îmbunătăţirea stărei să en lor de G r.G . Pencescu , preţu l 50 b. -|- 6 b. p o r t .Nu mă U ita! C o lec ţim ie de versu ri pentru ooasiuni fn nebra ll. A ra n ja tă prin N . F . Nearuţiu. E d iţ . I V . P re ţ 1 60 ban i.( + 5 b. p.)Pribeag, ed iţia l ă de loan lo s f Soe- opu l P re ţ . cor. 1. 60 b. pl. 10 b. por o.Poesii de AU A . M acedonsk i. P re ţ.B cor. pl. 20 b. porto.Scriitori, cetitori şi crit cî de N . R ă- du lescu -N iger 50 b plus J5 b porto.Lira sionului seu cântarea sărbft* o r i­lo r de A ro n B ooa V elch erean u 60 b. plus 10 bi porto .Bocete ad c& Cîntări la morţi, adu­nate de I . Pop-Releyanul. P re ţu i HO ba i.(- f- 10 b. p .)Cu vârful penei, scrieri sau rico Hu-no- ris tice de A n to n ia P op 1 C or plus 10 b. porto .

Umbre şi lum ini poesii de E m . Pă- râtami, cor. 2 *M> (p o rto 20 b.)

Asupra situaţiunei, a r t ic o ’i şi fo işd re de IdnO A . Lăpedat.. P eţ, 40 b. pl. 10 b. porto )lnfluinţa trancesă în R om â n ia de X e n o p o l p ro fesor ia u n ivers ita tea din Iaşi,Cu 50 b. -f- 6 b. porto . i 2761,9—2

„Despre cel dintâiu ajutor la vătă­mări ale ochilor“ d * D r. loan Popp, m e­d io co lonel i. şi r. A cés tà broşură < on ţm e pe 36 p ag ii I s fa tu rile ce le m ai bune, cum să se p rocéda şi c e măsuri g rab n ice să se ia în caşurile de vă tăm ări a le o ch ilo r o căr­tic ică . care u’ar trebu i să lipsés à din n ic i o fam ilie .

B

. umv.

Dr. W . Teutschspeeialist pentru boale

femeeşti şi de copii. Ori. dela 11—12 a. m. şl 2—4 oare p- n

Strada Porţii nr. 13.(2766.8-4.'

____Locuinţă6 pe strada K^tariiH este o llocu«inţă plăcută (fata soarelui) cârd onsf* din 4-î-5 odăii, bucătărie, o

dae de scaldă, şi odae de spălat, dela Si. Mihaii de închiriat.

Inf î maţii mai d ’aproar e la proprietăreasa casei, în curte în­dărăt. N r 275«,8--8.

„FORTUNA“inst tnt de credit şi economii, societate

pe acţii m Rodna-veche.

C o n c u r sPentru ocuparea postului de

Contabil, dotat cu 1200 coi. salar, se » scrie concurs <u t*-r minu rie a se ascerne supli cele până la 25 Mar- te 1907

Reflectanţii au să dovedească pre lângă cunoaşterea perfectă a a limbei române, absolvarea vreunei şcoale comerciale superioare, sau a- cademte comercială şi praxa iodes- tuhtoare pentru independenţa abso­lută în ale contabil taţii.

Cei ce posed şi limba magiară vor fi preferiţi

R o d n a v e e h e . 2 Martie 1907.DIEECŢKiNEALa Tipogralia şi Librăria A. Mureşianu, Braşov.

-iiiMtiiamiimi-

Important pentru véndétorii de cărţi prin oraşe şi tergurieste cartea de rugăciune

„ L a u d a lu i D u m n e z e u “pentru cred in c ioş ii de re lig iu n ea o rtod oxă rom ână, cu pnndând rugăc iun i de d im ineţa şi de séra, la sfân ta L itu rg ie , la taina mârturi&irei. precum şi la a lte

m u lte ru găc iu n i fo lo s itó re 56 la num ăr p e 255 pagin i, fo rm a t o c ta v m ic.

A c é s ta ca rte de ru găc iun i a rtis tic le g a tă es te prim a la R om ân i cari pănă acum a se înch inau din că rţi şubred le g a te şi o rd in are . A cu m a nu treb u e să stăm în p r iv in ţa acesta m ai p re jos de că rţile de ru găc iun e a le c e lo r la lte na­ţion a lită ţi P rin cartea de rugăc iune „Landa lut Dumruxţeu“ s’a fă cu t R o ­m ân ilor un însem uat serviciu , căci ea este o carte de ru găc iu n e frum dsă şi se p ó te căpăta în d ife r ite le g ă tu ri d e la mai sim ple pănă la mai luxóse şi tó té în p re ţ fó r te m odera t.

P r e ţ u l l o r e s t e :Cor. b.Cor. b.Legătură tra in ică n egră şi au­

rită cu seu fără ch ip sfân t — .90 Im it. de fildeş în a lb seu negru 1.60

3 3 „ c u în ehe ie td re 1,803 n 3 ou cadriu a rg in ta t

şi în chn jâ tore 2.10

Im it. de fild eş cu ca tifea şi îu-c liie td re 2.65

„ 3 3 cu ca t ife a şi po-dobă mai m are 3.10

Vîndttorii de cărţi primesc un rabat mai considerabil.

T o t asem enea a tragem a ten ţiunea publicu lu i asupra „Gurtei de rugă- ciuneu întocmite de protopresbiterul Galistrat Coca ou aprobarea conaistoru iu i ep iscop esc o rtod ox orien ta l din C ernău ţi, care carte fo rm at m ic o c ta v , cuprin 6end asem enea to te ru găc iun ile ndstre fo los itd re ar fi cea m ai p o tr iv ită ca rte de ru găc iune pentru to ţ i şco la rii.

P r e ţ u i aces te i c ă r ţ i :

In pânză n e g r ă ............................., ........................... cor. 1 .—3 „ ̂ c e v a m ai luxosă . . . . . . cor. 1.203 „ 3 fo rm a t c e v a m ai m are . . . cor. 1.40

Tote acestea se pot procura prin Tipografia şi Librăria A. Mu­reşianu, Braşov, unde au se se adresase şi v e n t l e t o r i i « *301

©$*o

?M.Fr.WilkjuiuComp. C o a i e a iC om itat B ra s s ó . )PREMIAT CU MEDALIA O'AU.R 1906 PLANTAU UNE NOUA OE GRĂDINI. CATALOG PRINCIPAL GRATIS.

X „ Xline sufere deŞoldină, reumatism Ischiassă cum pere o stic lă

Fluid de reumatism ainr neschcare v n d e c â s gu r : Şoldina reuma, du­reri de spinare, slăbiciuni de mâni şi de picioare. E fe c tu l se s m te îu scurt tim p .

Sa caoătă în fa rm acia lui

Or. EMIL FLESCH „Magyar korona“G y ő r , Baross-ut 24.1 sticlă de l 1/, decilitru 2 cor. Sticle familiare

pentru folosire mai îndelungată 5 cor.L a comande S sticle m id séu 2 sticle de familie

urmézá trimiterea iranoo.26— 70.2548. X

u

V

n&yn%

K»

uB

V*

i

n

»

ţ i

»

Cruce séu stea dupla electro - magneticaE’ a t e a a t IT r. 8 6 9 6 7 .Nu e crucea lui Volta.

Vindecă şi îimorézâDeosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Nu e mijloc secret

pe lângă garanţie.se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Aparatul acesta vindeci şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- uralgie, impedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, asuţbli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgâroiuri de inimi, asmâ, aucţul greu, tgârciuri de stomac, lipsa poftei de m&noare, re- oeală la mâni şi la pioióre, reumft, podagrâ, isohias, udul in pat, influenţa, insómnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr n electricitate. — In cancelaria mea se află atestate incurse din tóté păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mu/ţdmire invenţiunea mea §i ori-cine póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurg de 45 dil® nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s'a constatat z&darnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s lse co fui de cu aparatul „Volta“, de óre-c< „OiasuP Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungari3 a fost oficios oprit, fiind uefolosiror. pe când aparatul meu e îa genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinátatea orucei male eleclro-magnetice o recomandă îndeosebi

Preţui aparatului mare e 6 cor. Preţul aparatului mic e 4 cor.tolosibil la morburi, cari nu sunt folosibil la copii şi femei de

mai vechi de 15 ani. constituţie forte slabă.

Expediţie din centru şi locul de ven^are pentru ţâră i streiuâtate e:c.

MÜLLER ALBERT, Budapesta, oolful strada Kálmán.

*«K

*

XXXXXXXXXXXXXX

B A a A A A M A A / , A H A A m X X h X

0 0 R â P l ,

A. MureşianuBraşov, Ternul Inului IVr. 30.

Acest stabiliment este provedut cu ce le mai bune m ijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din ce le mai moderne este pus în posiţiune de a put6 esecuta orî-ce comande cu promptitudine şi acurateţă, precum :REGISTRE Ş l IMPRIMATEpentru tóté speciile de serviciuri.

s x x - i ^ i s r T T i r s î .

Compturl, Adrese, Gir calare, Scrisori.

Qouv&vt&i în tolă măvimea•

i J a iM â ia yINDUSTRIALE, de HOTELURI

şi RESTAURANTE.

T i a u t ?

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUB, AUGINT SI COLOJKÎ.C Ă R Ţ I D E S C I I N Ţ Ă ,

L IT E R A T U R A ŞI D ID A C T IC E

t o t e .FOI PERIODICE.B ILET E ilE V IS IT iDIFERITE FORMATE.PROGRAME~ELEGANTE.

BILETE DE LOBODNÂ Şl DE NUNTĂ ţy PîfPTTTRî pîtppmtp qi rivppwDUPĂ D O E IN T i 81 tN OOLOEl. • r n l iJ U m 'U U tU if l l l j I>1 U l lh t lu b.W I V f i K i. I BILETE DE INMORMENTARJ.-Comandele eventuale se primesc în biuronl

tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, în eta- giul, îndgrăpt în curte. — Preţurile moderate. — Comandele din afară rugăm a le adresa laTipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

cu>u, Braşov.