în anul 2018 · 2020-01-14 · 1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale...

Direcția Politici Servicii Sociale

Serviciul incluziune socială, inovare socială și programe cu organisme

internaționale

Raport privind

incluziunea socială în România

în anul 2018

București

2020

Direcția Politici Servicii Sociale 2

INTRODUCERE

În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de

sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate de

incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea

natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru

o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de

vedere social și economic.

În capitolul 1 al acestui raport sunt prezentate politicile sociale și programele implementate în anul

2017 de Ministerul Muncii și Protecției Sociale . Se poate constata că o parte însemnată din

resursele bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate persoanelor care s-au confruntat cu

situații de dificultate, din care amintim: acordarea indemnizației sociale minime pentru pensionari,

măsurile de stimulare a angajării persoanelor aflate în șomaj sau în pericol de pierdere a locului de

muncă, majorarea salariului minim brut pe economie garantat în plată, precum și măsurile din

domeniul asistenței sociale.

Impactul acestor politici publice în anul 2017 a fost semnificativ: a avut loc o evoluție favorabilă a

indicatorilor utilizați pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020. În anul 2017, comparativ cu

anul 2008, numărul de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială în

România a cunoscut o reducere de 2.075 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul populației

(rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) a scăzut cu 8,5 puncte procentuale.

Al doilea capitol conține o analiză a evoluției indicatorilor de incluziune socială din România.

Având în vedere caracterul multidimensional al procesului de incluziune socială, în elaborarea

legislației naționale referitoare la sistemul de indicatori de incluziune socială s-a urmărit să se

reflecte situația socială din România în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea

forței de muncă, educație, justiție și locuire.

Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cu ajutorul

indicatorilor de incluziune socială calculați în conformitate cu legislația europeană.

Raportul a fost elaborat de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și

Protecției Sociale, pe baza informațiilor transmise de direcțiile de specialitate din minister cu

atribuții în domeniile ocupării forței de muncă, asigurărilor sociale, salarizării, beneficiilor sociale,

tehnologiei informației, precum și de instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea M.M.P.S., și

anume: Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Drepturilor Copilului şi Adopţie, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.


CUPRINS

CAPITOLUL I. 1

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2018 DE MINISTERUL MUNCII ȘI

PROTECȚIEI SOCIALE , ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE 1

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 2

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul

2018 2

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2018 9

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2018 în domeniul ocupării forței de muncă 16

1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul protecției

sociale a salariaților 39

1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 43

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2018 43

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 45

1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 47

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 53

1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 56

1.4.1. Prevederi legislative adoptate în anul 2018 în domeniul asistenței sociale 58

1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2018 din bugetul

Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și

Inspecție Socială 60

1.4.3. Servicii sociale finanțate în anul 2018 din bugetul Ministerului Muncii și

Protecției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 81


1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul Ministerului

Muncii și Protecției Sociale, prin bugetul Agenției Naționale de Plăți și Inspecție

Socială 84

1.4.5. Măsuri de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, raportate de

Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități 85

1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională

pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție 92

1.6. Măsuri raportate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și

Bărbați 99

1.7. Proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile derulate de Ministerul

Muncii și Protecției Sociale în anul 2018 102

CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII

DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2018 107

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 107

2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 112

2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 116

CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE

VEDERE AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL

2018 119

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 119

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea

Strategiei Europa 2020 120

3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 122


CAPITOLUL 1

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2018 DE MINISTERUL MUNCII ȘI

PROTECȚIEI SOCIALE ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE

În anul 2018, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (M.M.P.S.) a funcționat potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției

Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ca organ de specialitate al administrației publice

centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Misiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale constă în identificarea, elaborarea și

promovarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale,

persoanelor vârstnice, egalității de șanse, relațiilor de muncă prin aplicarea principiului Protecției

sociale și în deplină concordanță cu politicile comunitare, prevederile Programului de Guvernare

și principiile ordinii de drept și ale democrației.

M.M.P.S. acționează pentru asigurarea unei interacțiuni pozitive și dinamice a politicilor sociale și

de ocupare a forței de muncă, în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării

coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială prin asigurarea unui sistem

social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii.

M.M.P.S. a asigurat în anul 2018:

- crearea unor relații de muncă flexibile și a unei game largi de oportunități pe piața muncii;

- elaborarea și promovarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, formării și

mobilităţii profesionale a adulţilor, migrației forţei de muncă și economiei sociale;

- gestionarea beneficiilor de asistență socială și a fondurilor necesare plății acestora,

elaborarea actelor normative în domeniul asistenței sociale, precum și compatibilizarea

măsurilor din domeniu cu modele de bună practică de la nivelul Uniunii Europene și din

alte state;

- reglementarea şi coordonarea sistemului public de pensii, prin elaborarea legislației şi

metodologiei de aplicare a prevederilor legale în domeniul pensiilor, altor drepturi de

asigurări sociale, precum şi a celor acordate prin legi speciale;

- aplicarea legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, asigurarea relaţiei funcţionale cu

Parlamentul și alte instituții;

- consolidarea parteneriatului social şi educarea părţilor la cultura dialogului, în strâns

parteneriat cu statele europene şi cu Organizația Internațională a Muncii;

- accesul la date statistice în domeniu, la informaţii de interes public, în relația cu cetățenii,

organizațiile nonguvernamentale și cu mass-media.


1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă

Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități

persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,

socială și culturală a României.

Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri

specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri absolvenți,

persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural, persoane cu

dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici susținători ai

familiilor monoparentale etc.).

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2018

Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă

au fost în anul 2017, în principal, următoarele:

I. Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de

muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede următoarele măsuri pentru

stimularea ocupării forţei de muncă:

Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă:

informarea și consilierea profesională reprezintă un ansamblu de servicii

acordate gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de

informații privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea şi autoevaluarea

personalităţii în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei

privind propria carieră, instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă,

profilarea în vederea determinării nevoilor specifice pentru reîncadrarea în muncă;

medierea muncii – serviciu acordat gratuit şi care constă în punerea în legatură a

angajatorilor cu persoanele în cautarea unui loc de muncă în vederea stabilirii de raporturi

de muncă sau de serviciu,

formarea profesională este activitatea prin care se asigură creșterea și diversificarea

competențelor profesionale prin inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și


specializarea persoanelor în cautarea unui loc de munca, în vederea realizării (re)integrării

acestora pe piața muncii;

evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele

formale - activitate prin care se face colectarea și validarea dovezilor de competenţă

dobândite pe alte căi decât cele formale;

consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru

inițierea unei afaceri - ansamblu de servicii de informare, consultanță și instruire privind

economia locală și națională, tendințele pe termen scurt, mediu și lung din economie,

precum de servicii specializate de instruire în probleme de management, marketing,

legislație, contabilitate, realizate în vederea stimulării persoanelor în cautarea unui loc de

muncă pentru începerea unei activități independente sau inițierea de afaceri;

completarea veniturilor salariale ale angajaților, constând după caz în:

sumele lunare neimpozabile în cuantum de 30% din indemnizația de somaj, acordate

(pe durata ramasă de la data angajarii până la expirarea perioadei de șomaj) persoanelor

cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj, potrivit legii, şi care se angajează

cu normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca urmare a angajării, le

încetează plata indemnizaţiei de şomaj;

prima de inserţie, egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referinţă în

vigoare la data încadrării, acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi

absolvenţilor şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de

zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se

angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni;

prima de activare, în valoare de 1000 lei, neimpozabilă, pentru șomerii înregistraţi la

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, de cel puţin 30 de zile, care nu beneficiază

de indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o

perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei

de muncă;

stimularea mobilităţii forţei de muncă, prin acordarea a trei tipuri de subvenții:

- prima de încadrare - subvenție neimpozabilă, ce se acordă lunar, pentru o

perioadă de 12 luni, persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru

ocuparea forței de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate

situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul

stabil sau reședința, şi care se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55

lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară

efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă;


- prima de instalare - subvenție neimpozabilă, acordată persoanelor înregistrate

ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care se încadrează cu

normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, într-o altă localitate situată

la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care îşi au domiciliul sau

reședința şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul ori își stabilesc

reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia, şi care se

se acordă în cuantum diferențiat, în funcție de situația beneficiarului sau a familiei

acestuia, în două tranșe (o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data

instalării și o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei

de 12 luni de la angajare). Prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie

română care și-au exercitat dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în spațiul UE

și SEE pe o perioadă de cel puțin 36 luni, în cuantumurile și cu respectarea

condițiilor prevăzute de lege.

Prima de încadrare și prima de instalare se acordă persoanelor care au domiciliul

sau reședința ori își stabilesc noul domiciliu sau noua reședință în zonele

prevăzute în Planul naţional de mobilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 903/2016.

- prima de relocare (programul ”Prima chirie”) - subvenție neimpozabilă,

acordată lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, persoanelor înregistrate ca

şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează în muncă

cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, într-o altă localitate

situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul

sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc

reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia, al cărei

cuantum este de 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în

noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 de lei, sub condiţia ca

veniturile nete lunare ale persoanelor respective (singure sau împreună cu

familiile lor) să nu depăşeasăc suma de 5.000 lei/lună.

Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor

• subvenționarea locurilor de muncă, prin acordarea unei sume în cuantum de 2.250

lei, pentru angajatorii care:

- încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de

învăţământ;

- încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi din rândul

persoanelor cu handicap;


- încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45

de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale,

şomeri de lungă durată sau tineri NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani

şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează

o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională), cu

obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;

- în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a

încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi în situația în care, neavând

această obligaţie legală, încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane

cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;

- încadrează în muncă şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării,

îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială

sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile

de a solicita pensia anticipată parţială;

Promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială,

prin:

-acompaniament social personalizat, constând în: informare şi consiliere profesională,

mediere a muncii, plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost

selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale şi altor condiţii cuprinse în

dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidenţa

agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă;

- activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor. Angajatorii care integrează în muncă tineri cu risc de

marginalizare socială sunt numiți angajatori de inserţie și beneficiază lunar pentru

fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă

egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori

valoarea indicatorului social de referinţă, până la expirarea duratei contractului de

solidaritate, care poate fi încheiat pentru o perioadă de până la trei ani, între tânăr și

agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

În vederea îmbunătățirii căilor de activare a forței de muncă potențiale și a reglării

dezechilibrelor dintre cererea și oferta de pe piața muncii din România, identificate la nivel

naţional și reclamate inclusiv de reprezentanţii mediului de afaceri, în anul 2018, s-a

procedat la modificarea Legii nr.76/2002, cu modificările și completările ulterioare,

prin OUG nr. 60/2018, după cum urmează:


• majorarea cuantumului primei de activare, de la 500 lei la 1.000 lei, acordată

șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situaţia în care

se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni;

• mărirea cuantumului subvențiilor acordate angajatorilor de la 900 lei la 2.250 lei

din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru încadrarea în muncă a persoanelor din

diverse categorii cu acces mai greu pe piața muncii, precum: absolvenţi ai unor

instituţii de învăţământ, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap, şomeri în

vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor

monoparentale, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc

condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru

limită de vârstă;

• mărirea cuantumului subvenției acordate angajatorilor care încadrează tineri cu risc

de marginalizare socială, ce beneficiază de acompaniament social personalizat în

baza unui contract de solidaritate, de la maximum 1.000 lei până la maximum 2.000

lei.

De asemenea, s-a realizat reglementarea procedurii de profilare a persoanei în

căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii nivelului de ocupabilitate, respectiv:

„ușor ocupabil”, „mediu ocupabil”, „greu ocupabil”, pentru adaptarea intervențiilor

în funcție de profilul individual al persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă,

prin Ordinul președintelui ANOFM nr. 11/2018.

Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea

indemnizației de șomaj.

Indemnizația de șomaj se acordă, potrivit Legii nr.76/2002, cu modificările și completările

ulterioare, doar dacă solicitanții îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții,

respectiv:

a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei

înregistrării cererii;

b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai

mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;

d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială

îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat

venituri în acea localitate.

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor pe perioade stabilite diferențiat, în funcţie de

stagiul de cotizare, după cum urmează:


a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ pevede că

acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de cotizare, după cum

urmează:

a) 75% din valoarea ISR în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un

stagiu de cotizare de cel puţin un an;

b) 75% din valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea, asupra

mediei veniturilor care constituie baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj pe ultimele

12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în

funcţie de stagiul de cotizare, astfel:

o 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;



o 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, aceștia sunt asimilați șomerilor

și beneficiază de indemnizație, timp de 6 luni, de o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum

reprezintă 50% din valoarea ISR, în vigoare la data stabilirii acesteia.

Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care, la data solicitării dreptului, au

fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate,

după caz, în condiţiile legii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor

de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat

concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legi.

Valoarea indicatorului social de referință (ISR) a fost pe durata anului 2018 de 500 lei.

II. Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările

și completările ulterioare

Acest act normativ vizează persoanele cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să urmeze un

program de ucenicie, concentrându-se, astfel, pe învăţare pornind de la situaţiile

profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupaţii direct la locul de muncă,

dar și angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă potrivit

domeniilor de activitate, pentru locurile de muncă declarate vacante.


Astfel, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, beneficiază, la cerere, pe perioada

derulării acestuia (între 6 luni și 3 ani, în funcție de nivelul de calificare pentru care se

realizează programul de ucenicie – 1, 2, 3 sau 4), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.

Actul normativ a fost modificat în anul 2018, prin OUG nr. 60/2018, în sensul majorării

cuantumului subvenției, la nivelul precizat, precum și prin OUG nr. 96/2018, astfel încât

ucenicia la locul de muncă poate fi organizată și pentru nivelul 1 de calificare.

III. Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ

superior, cu modificările și completările ulterioare

Acest act normativ vizează facilitarea învățării de către absolvenții de învățământ terțiar

direct de la profesioniști încă de la începutul activității lor, în scopul de a ameliora tranziția

de la educație la încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de securitate

socială și a unui loc de muncă de calitate.

Dispozițiile Legii nr. 335/2013, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc

stimularea dezvoltării de programe de stagiu prin subvenţionarea angajatorilor care

încheie un contract de stagiu. Astfel, angajatorii care încheie un contract de stagiu în

condiţiile acestei legi primesc lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe

perioada derulării contractului de stagiu pentru acel stagiar o sumă egală 2.250 lei/lună

pentru întreaga durată a contractului de stagiu (6 luni).

Actul normativ a mod modificat în anul 2018, prin OUG nr. 60/2018, în sensul majorării

cuantumului subvenției, la nivelul precizat.

IV. Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților,

cu modificările și completările ulterioare

Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede că

angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază,

pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea

indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent

financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.

V. Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările

ulterioare

Potrivit actului normativ, economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate

independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele

unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de


ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de

bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări.

Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de

muncă, implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, în activităţi cu caracter

social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile

comunităţii. Astfel, economia socială are următoarele obiective:

a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;

b) ocuparea forţei de muncă;

c) dezvoltarea serviciilor sociale.

Potrivit legii, grupul vulnerabil este constituit din persoane sau familii care sunt în risc

de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu

prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială,

astfel cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările

ulterioare, sunt considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute

de lege pentru această categorie de angajatori.

Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate

care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia

profesională şi socială.

Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de

pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei,

accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri

care au ca scop sprijinirea inserţiei profesionale şi sociale.

În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţie

colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile

de ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică

şi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti în

domenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională,

ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2018

Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la

activitatea economică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică

(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018), se prezentau, la începutul anului, astfel:

- resursele de muncă – 12.432,5 mii persoane,


- populația activă civilă – 8.717,9 mii persoane;

- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –

3.714,6 mii persoane;

- populația ocupată civilă – 8.366,8 mii persoane,

o din care: salariați – 5.362,3 mii persoane;

De asemenea, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (Balanța forței

de muncă la 1 ianuarie 2019):

- resursele de muncă – 12.238,9 mii persoane,

- populația activă civilă – 8.696,4 persoane;

- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –

3.542,5 mii persoane;

- populația ocupată civilă – 8.407,5 mii persoane,

o din care: salariați – 5.426,2 mii persoane.

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2018 (491.106) a

fost cu 3,26 % mai mare decât în anul 2017 (când a avut valoarea de 475.592).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2018, care au fost puse la

dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM, 134.246

au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 100.549 locuri de muncă

declarate în mod repetat în anul 2017.

La sfârșitul lunii decembrie 2018, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza numărului

de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 3,31%, mai mică

cu 0,01 pp decât cea din luna anterioară şi mai mică cu 0,71pp decât cea din luna decembrie

2017.

Rata șomajului înregistrat în anul 2018 s-a situat la un nivel redus, având un trend

descendent aproape tot parcursul anului, de la 4,00% - 3,95% în lunile ianuarie, februarie

2018, la 3,32 – 3,31% în lunile noiembrie, respectiv decembrie 2018.

În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind

șomajul înregistrat se prezintă astfel:

o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a

situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.

o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul

urban.


Grafic nr. 20. Evoluția numărului mediu al șomerilor înregistrați (medie lunară), 1991 – 2018

Grafic nr. 21. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 1991-2018

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


Grafic nr. 22. Evoluția lunară a ratei șomajului înregistrat, 2010-2018

Sursa: MMPS -Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul de

vârstă 40 – 49 de ani, cu o medie de 29% în total şomeri, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25

de ani reprezintă în medie 10,4% în total şomeri.

o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:

șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau

profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi

în evidenţele ANOFM (78,86%, stocul mediu anual - 310.067).

Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă, în medie,

16,47% din numărul mediu total al şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii

universitare, 4,81%.

Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la

agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Grafic nr. 23. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2018

Sursa : MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Evoluția numărului de șomeri indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea

(grafic nr.5):

o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iulie,

acest indicator ajungând la 52.439 de persoane.

o În luna ianuarie 2018 numărul șomerilor indemnizați a fost de 74.343 de persoane, iar în

decembrie 2018 de 62.004 persoane.

o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între un maxim de 274

de mii de persoane în luna ianuarie și un minim de 226 de mii de persoane în luna

decembrie.

Nivel de educație

Număr

mediu

someri 2018

Total general 310.067

Fără studii, învațămant

primar, gimnazial și

profesional,

244.526

Învățământ liceal și post-

liceal 50.631

Învățământ universitar 14.910


Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada

de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc

condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile

agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.

Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire inferioară,

în majoritate din rural, care sunt nevoite să apeleze la autoritățile locale pentru

obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura mijloacele financiare de trai.

Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor

de lungă durată (tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani aflați de peste 6 luni în

șomaj și adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12

luni).

La finele anului 2018, erau înregistrați în evidențele ANOFM:

- 9.284 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce

reprezintă 27,25% din totalul șomerilor sub 25 de ani),

- 108.876 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (42,72 % din totalul

șomerilor adulți).

Evoluția indicatorilor privind șomajul înregistrat în anul 2018 comparativ cu 2017

Pornindu-se de la un număr de 351.105 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul anului

2017, pe parcursul anului 2018 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și ieșiri:

intrările efective în evidențele șomajului au fost de 518.244 persoane,

o din numărul total de intrări în șomaj, 343.868 au fost înscrieri noi în

șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de

ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.

ieșirile din evidențele șomajului au fost de 580.453 persoane.

Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:

o La sfârşitul lunii decembrie 2018, rata şomajului înregistrat a fost de 3,31% ajungând

astfel la un minim istoric al ultimilor 25 de ani, trendul descendent al şomajului

manifestându-se pe toată perioada anului;

o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2018 la o valoare sub

numărul total al șomerilor neindemnizați;

o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2018 cu 31.262 persoane mai mic decât în 2017,

o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mic cu 36.185 persoane în 2018 față de 2017,

o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2018 a fost

mai mica decât în anul 2017, cu 2,67 pp;


o În anul 2018, numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 1.479 persoane

mai mare decât în anul 2017;

o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin

disponibilizare a fost în anul 2018, aproape de 2,26 la 1;

Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2017-2018

Indicator 2018 2017 Diferenţă 2018

faţă de 2017

Rata şomajului înregistrat % * 3,56 4,29 -0,73

Rata şomajului feminin înregistrat % * 3,41 3,95 -0,54

Rata şomajului masculin înregistrat % * 3,68 4,57 -0,89

Numar mediu de şomeri, din care: 310.067 374.650 -64.583

- Indemnizaţi 59.201 73.066 -13.865

- Neindemnizaţi 250.866 301.584 -50.718

Total intrări (persoane), din care: 518.244 549.506 -31.262

- Noi înscrişi 343.868 393.431 -49.563

- Disponibilizări 90.630 89.151 1479

Total ieşiri (persoane), din care: 580.453 616.638 -36.185

- Prin încadrare 259.995 292.662 -32.667

Ponderea ieșirilor prin încadrare în total ieșiri (%) 44,79 47,46 -2,67

* Date medii

Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Grafic nr. 24. Evoluția numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, 2018

Sursa: ANOFM


Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor

curente și colective de personal (90.630 persoane), respectiv ieșirilor din șomaj, prin

încadrare în muncă (259.995 persoane) este prezentată în graficul din pagina următoare.

Se poate constata faptul că, în anul 2018, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a fost

net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție făcând

lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe dintre

activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2018 în domeniul ocupării forței de muncă

Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de

ocupare a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.

Pentru anul 2018, proiectarea programului național de ocupare a avut la bază obiectivele

Programului de Guvernare, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie

de ocupare în perspectiva Strategiei Europa 2020, transpuse în Strategia Natională de Ocupare

2015 -2020.

Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2018 au fost:

• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc

de muncă,

• Prevenirea şomajului de lungă durată,

• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,

• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.

Programul de ocupare aferent anului 2018 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să

fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în

căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și

consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de

ocupare, consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.

Prin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2018, a 301.200 persoane.

Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2018, s-a realizat încadrarea

unui număr de 282.921 persoane (tabelul nr.2).

În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în

una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.


Grafic nr. 25. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu

Ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2018

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


22

1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență

acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În anul 2018, 594.505 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele

ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.

Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:

o servicii de mediere a muncii – 417.689 persoane;

o servicii de informare și consiliere profesională – 335.528 persoane;

o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau

pentru inițierea unei afaceri – 423 persoane;

o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de

solidaritate - 230 tineri cu risc de marginalizare socială.

În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 594.505

persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:

o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:

109.210 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;

116.276 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

146.509 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

222.510 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 74.462 au fost

persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.

o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :

97.101 persoane absolvente de învățământ primar şi fără studii;

136.717 persoane absolvente de învățământ gimnazial;

123.348 persoane absolvente de învățământ profesional;

166.663 persoane absolvente de învățământ liceal;

15.865 persoane absolvente de învățământ postliceal;

54.811 persoane absolvente de învățământ universitar.

Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare

și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de

subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

În anul 2018, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă, au fost încadrate 282.921 persoane.


23

Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM

de ocupare a forței de muncă, în anul 2018

(număr de persoane ocupate în anul 2018, comparativ cu numărul persoanelor programate a se

încadra în anul 2018).

* Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare și consiliere profesională,

cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Nr. crt.Tip de masura Programat

2018 Realizat 2018 %

- TOTAL PERSOANE OCUPATE* 301.200 282.921 93,93

1 Servicii de mediere 270.386 261.666 96,77

1amedierea prin incadrarea in locuri de munca pe perioada nedeterminata 188.160 199.741 106,15

1bmedierea prin incadrarea in locuri de munca pe perioada determinata 82.226 61.925 75,31

2Cursuri de formare profesionala 10.390 11.158 107,39

3

Completarea veniturilor somerilor care se incadreaza inainte de

expirarea indemnizatiei pentru somaj12.775 13.998 109,57

4Prima de activare pentru somerii neindemnizati 13.010 7.706 59,23

5

Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca someri

peste 45 de ani sau someri unici sustinatori ai familiilor monoparentale,

total din care:

17.618 23.289 132,19

5a someri peste 45 de ani 17.258 23.008 133,32

5bparinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale 360 281 78,06

6

Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca tineri

NEETs2.095 2.165 103,34

7

Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca someri

neindemnizati (SLD)484 165 34,09

8

Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca

persoane care mai au 5 ani pana la pensie471 505 107,22

9Stimularea mobilitatii fortei de munca, total, din care: 3.075 2.076 67,51

9a

Incadrarea intr-o localitate la distanţa mai mare de 15 km de localitatea de

domiciliu sau resedinta (prima de incadrare)1.455 1.057 72,65

9b

Incadrarea in alta localitate la o distanta mai mare de 50 km cu schimbarea

domiciliului (prima de instalare)730 277 37,95

9cPrima de relocare 890 742 83,37

10


absolventi din institutii de invatamant 5.376 4.346 80,84

11Absolventi beneficiari de prima de insertie 2.105 1.280 60,81

12


persoane cu handicap184 167 90,76

13

Servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati

independente sau pentru initierea unei afaceri130 46 35,38

14

Ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes

comunitar1.207 - -

15 Acordarea de subventii in baza contractelor de solidaritate 310 116 37,42

16Alte masuri active 300 87 29,00

17

Subventii acordate angajatorilor care incadreaza in munca absolvenţi

de învăţământ superior in baza Legii nr.335/2013 privind stagiile

profesionale pentru absolvenţii de învăţământ superior

250 100 40,00

18

Subventii acordate angajatorilor care incadreaza in munca elevi si

studenti in baza Legii nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca

a elevilor si studentilor

1.995 1.925 96,49

Stadiul realizarii Programului de ocupare a fortei de munca

la nivel national 2018


24

o Dintre acestea, 14.617 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:

• 10.003 şomeri de lungă durată, din care:

1.723 şomeri tineri de lungă durată;

8.280 şomeri adulţi de lungă durată;

• 3.971 persoane de etnie romă;

• 402 persoane cu handicap;

• 45 tineri care au părăsit sistemul de protecţie al copilului;

• 145 cetăţeni străini;

• 19 persoane care au executat pedepse privative de libertate;

• 9 persoane repatriate;

• 23 persoane refugiate şi benefiari de alte forme de protecţie

internaţională;

• Persoanele de etnie romă (3.971) au fost încadrate prin

următoarele măsuri active:

servicii de mediere – 3.905 persoane, din care:

3.027 persoane pe perioadă nedeterminată;

878 persoane pe perioadă determinată;

organizarea cursurilor de formare profesională – 24 persoane;

completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea

indemnizației pentru șomaj – 27 persoane;

prima de activare pentru somerii neindemnizati – 48 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 22 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – 13 persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie, pe baza contractelor de

solidaritate – 2 persoane,

alte măsuri active – 5 persoane.

o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-

ocupaționale a fost următoarea:

154.513 (54,61%) persoane locuiau în mediul urban, iar 128.408 (45,39%)

persoane în mediul rural;

Numărul femeilor încadrate a fost de 123.823, iar al bărbaților de 159.098,

ponderea fiind de 43,77%, respectiv de 56,23%.

Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :

- 48.372 persoane cu vârsta sub 25 de ani, din care 27.373 tineri NEET;


25

- 59.321 persoane cu vârsta 25-35 de ani;

- 70.989 persoane cu vârsta 35-45 de ani;

- 104.239 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 27.750 sunt persoane

cu vârsta peste 55 de ani.

structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :

- 27.744 persoane au absolvit învățământul primar;

- 62.338 persoane au absolvit învățământul gimnazial;

- 67.864 persoane au absolvit învățământul profesional;

- 88.827 persoane au absolvit învățământul liceal;

- 7.137 persoane au absolvit învățământul postliceal;

- 29.011 persoane au absolvit învățământul universitar.

Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de

muncă, persoanele încadrate au fost :

- 202.155 șomeri neindemnizați;

- 58.797 șomeri indemnizați;

- 21.969 persoane în căutare de loc de muncă.

o Cei 48.372 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele

măsuri:

servicii de mediere – 45.112 persoane, din care:

- 34.695 persoane pe perioadă nedeterminată;

- 10.417 persoane pe perioadă determinată;

organizarea cursurilor de formare profesională – 2.375 persoane;


indemnizației pentru șomaj – 232 persoane;

prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 1.203 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 16 persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a tinerilor

NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei

de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi

nu participă la activităţi de formare profesională) – 2.164 persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

neindemnizaţi - 9 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – 471 persoane;


26

încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea

locului de muncă – 3.605 persoane;

absolvenți beneficiari de prima de inserţie – 1.063 persoane;

încadrarea persoanelor cu handicap – 17 persoane;

servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri – 5 persoane;

încheierea de contracte de solidaritate – 115 persoane;

alte măsuri active –57 persoane.

1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de muncă

În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a realizat

următoarele măsuri:

1. Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de

preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a restructurărilor

unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o prioritate a agențiilor

teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de amploarea celui înregistrat

la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.

Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea șomajului

acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate, în scopul

reintegrării acestora pe piața muncii.

Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:

informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea

serviciilor de ocupare și de formare profesională;

medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și

instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă

durată;

sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De aceste servicii beneficiază:

persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,

persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.

Până la finele anului 2018, 4.372 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.


27

În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților

disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite. Astfel,

au fost completate 2.038 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că

principalele opţiuni de viitor ale persoanelor asistate se referă la înscrierea la cursurile de

formare profesională (727 persoane) şi desfăşurarea unei activităţi pe cont propriu (141

persoane).

Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe

locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare

a unui loc de muncă.

Din totalul persoanelor asistate (4.372 persoane):

3.769 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

919 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării,

2.823 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.

(o persoană asistată poate beneficia de mai multe servicii de preconcediere)

2. Măsura de mediere a muncii

Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în

totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2018 au beneficiat de servicii de

mediere pe locurile de muncă vacante 417.689 persoane.

Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 261.666 persoane, din care:

199.741 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;

61.925 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,

respectiv 62,65% din totalul persoanelor cuprinse în serviciile de mediere a muncii.

În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de

muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.

- În contractul de performanță managerială pentru anul 2018 au fost prevăzute organizarea

a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de persoane în căutare

de loc de muncă (20 aprilie 2018 – Bursa generală a locurilor de muncă) și una în toamnă

pentru absolvenții de învățământ (19.10.2018).

- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:

persoanele de etnie romă,

tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,


28

orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru

diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2018, au fost ocupate 9.637

persoane, după cum urmează:

6.954 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,

1.994 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,

556 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii sau

ramuri de activitate diverse,

133 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.

A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 20 aprilie 2018, a avut

următoarele rezultate (evaluare la o lună):

au fost contactați 29.051 agenți economici, din care 166 angajatori de inserție;

au participat 2.629 agenți economici, din care 28 angajatori de inserție;

au fost oferite 44.721 locuri de muncă,

au participat 33.217 persoane în căutare de loc de muncă;

au fost selectate în vederea încadrării 15.118 persoane, din care 81 persoane cu risc

de marginalizare socială;

din cele 6.954 persoane încadrate, 276 au fost cu studii superioare, iar 6.678 au fost

cu studii medii.

B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 19

octombrie 2018 în 83 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele rezultate

(evaluare la o lună):

au fost contactați 26.727 agenți economici;

au participat 2.290 agenți economici;

au fost oferite un număr de 38.960 locuri de muncă;

o au participat 21.700 persoane în căutare de loc de muncă, din care 9.987

absolvenți;

au fost selectate în vederea încadrării 6.331 persoane;

au fost încadrate 1.994 persoane, din care 230 persoane cu studii superioare.

C. În anul 2018, ANOFM a organizat 32 burse ale locurilor de muncă la cererea pieței

muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri vulnerabile pe

piața muncii.

a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte, construcții,

fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 23 de burse ale locurilor de muncă.


29

În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au

fost contactați 2248 agenți economici, dintre aceștia au participat 348, care au oferit

5.051 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 4.905 persoane, din

care au fost selectate în vederea încadrării 2.024 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 556 persoane:

538 persoane fără studii superioare,

18 persoane cu studii superioare.

b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate, femei,

tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 9 burse în 8 judeţe din ţară. Au

fost contactați 582 agenți economici, dintre aceștia au participat 98, care au oferit

1.088 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante a fost de 759 persoane, din care au fost selectate în

vederea încadrării 207 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 34 persoane.

3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

şi serviciile de informare și consiliere profesională. În anul 2018 au beneficiat de servicii

de informare și consiliere profesională 335.528 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate

78.919 persoane.

4.Programe de formare profesională

La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context non

formal sau informal sau ucenicie la locul de muncă organizate de ANOFM, în perioada

ianuarie-decembrie 2018, au fost cuprinse 28.112 persoane, din care:

- 22.011 şomeri participanţi la programe de formare profesională;

- 205 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat de

servicii gratuite, altele decât șomerii;

- 2.477 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat

de gratuitate, conform legii;

- 55 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor

dobândite în context non formal sau informal;

- 3364 persoane cuprinse la programe de ucenicie la locul de muncă.

Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la

cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2018, a fost de

17.531, ceea ce înseamnă o pondere de 62,36 % din totalul cursanților.


30

În urma monitorizării persoanelor care s-au încadrat în muncă într-o perioadă de cel mult 12

luni de la absolvirea cursului, până la 31 decembrie 2018 a rezultat că 11.262 persoane au

fost încadrate.

Din totalul de 11.262 persoane încadrate în anul 2018:

- 11.158 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

- 17 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării evaluării și certificării competențelor

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

- 87 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională

finanțate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj.

În perioada ianuarie-decembrie 2018 au fost încheiate 3364 contracte de ucenicie şi 2937

convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.

Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă au

abandonat 202 persoane.

5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei pentru

care erau îndreptățiți să primească indemnizație de șomaj

Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 13.998 șomeri care beneficiază de o sumă lunară,

acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de

șomaj, până la finele perioadei pentru care erau îndreptățiți să primească indemnizația de șomaj

dacă nu se încadrau.

6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe piața

muncii (someri peste 45 ani sau omeri părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri

care mai au 5 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare, absolvenți ai instituțiilor de

învățământ, persoane cu handicap, tineri supusi riscului de marginalizare sociale). Prin această

măsură au fost ocupate 30.753 persoane, ceea ce reprezintă 10,87% din numărul total al persoanelor

ocupate prin ANOFM.

S-a realizat ocuparea a:

23.289 șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri unici susținători ai familiilor

monoparentale,

2.165 tineri NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea

vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu

participă la activităţi de formare profesională),

165 șomeri de lungă durată neindemnizaţi,

505 persoane care mai au 5 ani până la pensie,

167 persoane cu handicap,


31

4.346 absolvenți ai instituțiilor de învățământ,

116 tineri cu risc de marginalizare socială.

7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor profesionale

pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii nr.335/2013 și ale

Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014). Până la finele anului 2018

au fost încadrați în muncă 102 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate

stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente contractelor de stagii profesionale. Din cei 102

de absolvenți de învățământ superior cuprinși în programul de stagii conform Legii nr.335/2013,

78 au fost încadrați în primele 4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.

8.Acordarea de prime de inserţie pentru 1.280 absolvenți de învățământ.

9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri: 46 persoane au inițiat astfel de activități

independente, respectiv 10,87% din totalul persoanelor care au beneficiat de servicii specializate

(423 persoane).

10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a 87 persoane,

fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele decât cele din bugetul

asigurărilor de șomaj (fonduri europene).

11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 2.076

persoane, din care:

1.057 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 15 km față

de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 8 șomeri de

lungă durată;

277 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului la o

distanță mai mare de 50 de km (primă de instalare);

742 persoane încadrate prin acordarea primei de relocare.

12. Programe speciale:

I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a

persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca

urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de

Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2018

următoarele programe speciale:

o Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;

o Programul 150, special pentru 150 de localități din mediul rural.

Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:

o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;


32

o gradul redus de dezvoltare economică.

Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2018, ocuparea

unui număr de 11.750 persoane, din care:

o 8.000 persoane în localitățile urbane,

o 3.750 persoane în localitățile rurale.

a) În anul 2018, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din

mediul urban au fost încadrate 13.591 persoane, prin:

servicii de mediere : 12.600 persoane, din care:

o 9.596 persoane pe perioadă nedeterminată;

o 3.004 persoane pe perioadă determinată;

cursuri de formare profesională : 107 persoane;


indemnizației pentru șomaj : 609 persoane;

prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 228 persoane,

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste

45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 461 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEET (persoane cu

vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc

de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare

profesională): 17 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani

până la pensie : 21 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 95 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 39 persoane;

acordarea de prime de insertie: 8 absolvenți;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu

handicap: 2 persoane;

alte măsuri active – 1 persoană.

b) Prin Programul 150, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în

muncă 7.070 persoane, astfel:



o 1.548 persoane pe perioadă determinată;


33

cursuri de formare profesională - 34 persoane;



prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 76 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 221 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează tineri NEET (persoane cu vârsta

cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de

muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare

profesională): 6 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea persoanelor care mai au 5 ani

până la pensie : 1 persoană;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 37 persoane;


învățământ : 17 persoane;

acordarea de prime de inserţie : 48 absolvenți;

alte măsuri active – 2 persoane.

II. Programul 140, pentru comunități cu număr mare de etnici roma

Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului

României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că

una din prioritățile agenției este ocuparea persoanelor de etnie romă, s-a propus

Programul 140, special pentru comunități cu număr mare de etnici roma. Prin acest

program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.190 persoane, aproximativ 47%

din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi ocupate în anul 2018.

În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special pe

medierea muncii și consiliere profesională.

Prin Programul 140, în anul 2018, s-a realizat încadrarea a 2.250 de persoane de etnie

roma, structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:



o 576 persoane pe perioadă determinată;

cursuri de formare profesională : 11 persoane;




34

prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 20 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 23 persoane;

stimularea mobilităţii forţei de muncă – 2 persoane;


învățământ : 2 persoane.

III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare

a forței de muncă pentru anul 2018 un Program special pentru elevi și studenți, care să

sprijine încadrarea pe durata vacanțelor, prin acordarea unei subvenții la anagajator egală

cu 50% din ISR, pe o perioadă de maximum 60 zile calendaristice, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 72/2007, a elevilor și studenților. Acesta are în vedere deprinderea

elevilor și studenților cu practica la locul de muncă și obținerea de venituri pe perioada

vacanțelor, în special a celor care provin din familii cu venituri reduse.

Prin acest program, au fost propuse pentru anul 2018, ocuparea pe perioada vacanțelor a

1.995 persoane, din care: 1.300 elevi și 695 studenți.

În anul 2018, prin implementarea Programului special pentru elevi și studenți, s-au

obținut următoarele rezultate:

au fost încheiate 552 convenții în baza Legii nr.72/2007;

au fost încadrați 1.925 elevi și studenți, din care:

o 1.741 elevi;

o 184 studenți.

În funcție de mediul de rezidență, 1.074 elevi și 110 studenți au fost din mediul

urban, iar 667 elevi și 74 studenți au fost din mediul rural.

Structura pe sexe arată că din cei 1741 elevi încadrați în muncă 859 au fost de gen

feminin și 882 de gen masculin, iar din cei 184 studenți încadrați în muncă au fost 82

femei și 102 bărbați.

1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2018 pentru aplicarea programului de ocupare pentru

tinerii cu risc de marginalizare socială

În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură

promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:

acompaniament social personalizat,


35

activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială

în rândul angajatorilor,

subvenționarea locului de muncă.

Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza

unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit

tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind

corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru

ocuparea forței de muncă.

Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu risc de

marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează la

agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,

reședința și se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilități;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;

d) are copii în întreținere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) victimă a traficului de persoane.

Măsurile pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare socială

sunt:

a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă

teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care

se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată

ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în

dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în

evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă.


36

Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de muncă teritorială și

tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an, în condițiile în care, la data încheierii

contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.

b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor;

c) subvenționarea locului de muncă.

Subvenția lunară acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat se calculează pe baza

salariului de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social

de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de

solidaritate.

1. Aplicarea în anul 2018 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială

Pentru anul 2018, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program

de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de tineri

prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.

Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a

fost promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.

Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială

pentru anul 2018 au fost:

o acompaniamentul social personalizat, efectuat de către Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de

muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate;

o stimularea angajatorilor de inserţie pentru încadrarea tinerilor cu risc de

marginalizare socială.

Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor

confruntați cu riscul excluderii profesionale:

Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de

marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului la

un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele

măsuri:

• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;

• oferirea de servicii de consiliere profesională:

- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,

domenii, meserii),

- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,


37

- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;

• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în

concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;

• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate

și confruntați cu riscul excluderii profesionale.

Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2018 a fost

fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene

și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii

și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.

- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2018, se prezintă astfel:

o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 430 persoane;

o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 310;

o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 309 persoane;

o număr persoane încadrate prin organizarea de cursuri de formare profesională

– 1 persoană.

Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București:

În anul 2018, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la

combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:

o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 264 de tineri din rândul

categoriilor defavorizate;

o au fost încheiate 230 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru

ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii

de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri

de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care

rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă

identificate;

o au fost încadraţi în muncă 116 de tineri;

o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a

municipiului București, în anul 2018, au fost identificați 68 angajatori de

inserție.


38

o Cele 230 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de

beneficiari:

- 74 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(32,17%);

- 50 tineri cu dizabilități (21,74%);

- 80 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(34,78%);

- 23 tineri cu copii în întreținere (10%);

- 3 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,3%).

o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de

solidaritate anul 2018, se prezintă astfel:

- 106 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii

(46,09%);

- 58 persoane au avut studii profesionale (25,22%);

- 61 persoane au studii medii (26,52%);

- 5 persoane au studii superioare (2,17%).

o Din totalul celor 116 persoane încadrate în muncă în anul 2018:

- 60 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,

- 56 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.

o Cele 116 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:

- 59 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(50,9%),

- 20 tineri cu dizabilități (17,2%);

- 19 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(16,4%);

- 16 tineri cu copii în întreținere (13,8%);

- 2 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,7%).

o Structura pe niveluri de pregătire a celor 116 persoane încadrate în muncă

se prezintă astfel:

- 42 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii,

- 30 persoane au studii profesionale,

- 41 persoane au studii medii,

- 3 persoane au studii superioare.

La nivel național, în anul 2018, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj angajatorilor

de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de marginalizare socială, a fost de 2.796.409


39

lei. Suma de 2.796.409 lei reprezintă cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2018 şi anterior perioadei de

raportare, conform prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.

1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2018 pentru realizarea

măsurilor în domeniul ocupării

Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au

avut următoarele valori:

o Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale

a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării

acestora, a fost de 953.457 mii lei (tabel nr.4).

o Din totalul chseltuielilor, cele efectuate în anul 2018 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în

vederea realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:

Tabel nr. 3. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea

măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2018 (lei)

Măsura activã Execuţia bugetară

la 31.12.2017

Execuţia bugetară

la 31.12.2018

Modificare absolută

2018/2017 (+/-)

Total cheltuieli cu masuri active din

BAȘ 234.739.450 258.719.710 23.980.260

Formare profesională 26.371.267 33.976.032 7.604.765

Stimularea angajării absolvenţilor 31.963.469 32.519.144 555.675

Stimularea angajării șomerilor înainte

de expirarea perioadei de şomaj 13.780.365 14.542.381 762.016

Stimularea mobilităţii forţei de muncă

(prime de incadrare si prime de

instalare) 5.064.296

11.574.985 6.510.689

Stimularea angajării de şomeri

aparţinând unor categorii defavorizate 134.613.986 148.260.837 13.646.851

Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 1.996.889 1.240.057 -756.832

Plăţi conform Legii 72/2007 927.343 792.446 -134.897


40

Măsura activã Execuţia bugetară

la 31.12.2017

Execuţia bugetară

la 31.12.2018

Modificare absolută

2018/2017 (+/-)

Plăţi pentru pregătirea profesională a

absolvenţilor (art. 84)* 1.454.034 1.008.121 -445.913

Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 286.998 537.010 250.012

Prima de activare (art.73^2)* 12.039.872 4.721.222 -7.318.650

Prima de relocare (art. 76(2))*-

stimulare a mobilitatii forței de muncă 316.899 5.463.304 5.146.405

Plăţi pentru persoane marginalizate 4.650.819 2.796.409 -1.854.410

Măsuri active pentru combaterea

şomajului 393.943 442.681 48.738

Cheltuieli aferente burselor locurilor de

munca (bunuri si servicii) 879.270 845.081 -34.189

Cheltuieli cu masuri active finantate din

FSE 70.257

* Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de

muncă, cu modificările și completările ulterioare

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o Se poate observa că în anul 2018 față de anul 2017 a avut loc o creștere semnificativă

(de aproape 10%) a cheltuielilor cu măsurile active, situație care s-a reflectat în

creșterea ponderii acestora în totalul cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj,

precum și în creșterea ponderii acestora în produsul intern brut.

o In anul 2018, ponderea cheltuielilor cu măsurile active finanțate doar din bugetul

asigurărilor pentru șomaj in totalul cheltuielilor a fost de circa 27%, iar ponderea

cheltuielilor cu măsurile active finanțate atât din bugetul asigurărilor pentru șomaj cât

și din FSE totalul cheltuielilor, a fost de circa 34% (grafic nr.7).


Tabel nr. 4. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2018 (mii lei)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146 1.008.049 950.647 953.457

Indemnizație de șomaj (șomeri cu experiență în

muncă)1) 2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413 466.639 415.155 368.448

Indemnizație de șomaj (șomeri fără experiență în

muncă) 2) 114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924 31.461 22.223 14.795

Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450 27.179 26.371 33.976

Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700 36.112 31.963 32.519

Plăți pentru stimularea șomerilor care se angajează

înainte de expirarea perioadei de șomaj 3) 26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500 13.030 13.780 14.542

Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360 2.911 5.064 11.574

Plăți pentru stimularea angajatorilor care încadrează

șomeri defavorizați 3) 55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118 90.127

134.613 148.260

Plăți compensatorii efectuate în cadrul programelor

de restructurare, privatizare și lichidare 22.730 3.875 481 26 76 0 75 0 0

Plăți pentru stimularea absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589 2.033 1.197 1240

Combaterea marginalizării 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893 5.945 4.650 2.796

Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 332.537 295.631 325.307

1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform articolului 39 din Legea nr. 76/2002, concedii medicale șomeri,.precum

și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform legilor 2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea nr.76/2002 3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002. 4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.


Grafic nr. 26. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2018 (%)


Grafic nr. 27. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă în produsul

intern brut în perioada 2003-2018 (%)


În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2018, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de

șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de bază,

cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.


1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul protecției sociale a

salariaților

În scopul reducerii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a

fost adoptată legislația prin care s-a realizat actualizarea nivelului salariului de bază minim brut

pe țară garantat în plată.

Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și partenerii

sociali (patronate și sindicate) negociază, cu luarea în considerare a:

o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii

nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,

o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:

nivelul general al salariilor în țară,

costul vieții,

prestațiile de securitate socială,

nivelul de trai al altor grupuri sociale.

o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice,

productivitatea muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt

nivel de folosire a forței de muncă.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de

muncă, se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și în cel

concurențial.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în

plată a avut în următoarele valori:

o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,

o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, începând cu 1 mai 2016, salariul de bază minim

brut pe ţară garantat în plată a fost de 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de

169,333 ore în medie pe lună în anul 2016.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, începând cu 1 februarie 2017, nivelul salariului de bază

minim brut pe ţară garantat în plată a fost 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru

de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.846/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază

minim brut pe ţară garantat în plată, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet

de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.

În tabelul și graficul de mai jos este prezentată valoarea salariului minim net.


Tabel nr. 5. Valoarea salariului minim net în perioada 1989-2018 – lei (luna octombrie)

Anul/luna octombrie 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 Valoare absolute – lei

ROL 2.000 2.000 5.635 10.721 33.227 53.577 75.000 97.000

.

Anul/luna octombrie 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Valoare absolută – lei

ROL 250.000 350.000 450.000 609.000 1.218.000 1.218.000 2.175.000 2.175.000

Anul/luna octombrie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Valoare absolută – lei RON 323,7 323,7 365,2 415 469 402 449

Anul/luna octombrie 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Valoare absolută – lei RON 469 503 672 777 925 1.045 1.162

Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice (1989-2017),

MMPS - Direcția Politici Salariale (2018)

În anul 2018 a fost adoptată Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care

precizează că biletele de valoare care pot fi acordate angajaților sunt: tichete de masă, tichete

cadou, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.

o Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie individuală

de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse

alimentare.

Valoarea nominală a uni tichet de masă a fost actualizată astfel:

- în perioada ianuarie-aprilie 2016 nu putea depăşi cuantumul de 9,41 lei.

- începând cu luna mai 2016, nu putea depăşi cuantumul de 9,57 lei.

- pentru intervalul decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv, nu putea depăşi cuantumul de

15 lei.

- începând cu luna mai 2017, nu putea depăşi cuantumul de 15,09 lei.

- conform Ordinului nr. 1618/2018 al ministrului muncii și protecției sociale pentru

stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2018,

precum și Ordinului nr. 2565/2018 al ministrului muncii și protecției sociale pentru

stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2018,

această valoare nu putea depăşi cuantumul de 15,18 lei.

o Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate, ocazional, angajaţilor, pentru cheltuieli

sociale.

o Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă, lunar, angajaţilor care nu beneficiază

de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2

ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Valoarea sumei lunare care s-a acordat sub formă de tichete de creşă a fost în perioada 2016

- 2017 de 440 lei. Conform Ordinului nr. 1619/2018 al ministrului muncii și protecției


sociale privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete

de creșă pentru semestrul I al anului 2018, această valoare a fost de 450 lei.

Conform Legii nr. 165/2018, nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor de

creşă nu poate depăşi suma de 450 de lei pentru o lună, pentru fiecare copil aflat la creşă.

o Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru

achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. Nivelul maxim al sumelor acordate

sub forma tichetelor culturale nu poate depăşi suma de 150 de lei pentru tichetele acordate

lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional.

o Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea

unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern.

Referitor la acordarea voucherelor de vacanţă, art. I, pct.1 din O.U.G. nr. 46/2017

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009

privind acordarea voucherelor de vacanţă a prevăzut:

o La alin. (2) - instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art.

2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările

şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006

privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,

indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate

integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi

operatorii economici, astfel cum sunt definiţi de O.G. nr. 26/2013 privind întărirea

disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau

unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct

ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr.

47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, acordă, în limita sumelor

prevăzute în buget alocate cu această destinaţie, în perioada 1 iulie 2017 - 30

noiembrie 2018, o singură indemnizaţie de vacanţă sau o singură primă de

vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un

salariat.

o La alin. (4) - nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaţilor sub formă

de vouchere de vacanţă de către alţi angajatori decât cei prevăzuţi la alin. (2)

reprezintă contravaloarea a maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară,

garantate în plată, pentru un salariat, în decursul unui an fiscal. Salariul de bază

minim brut pe ţară garantat în plată este cel stabilit în condiţiile legii.


Grafic nr. 9. Comparație între valoarea calculată a salariului minim net și pragul sărăciei relative,

în luna octombrie în perioada 2002-2018 (lei)

Sursa datelor:

Institutul Național de Cercetări Economice (1989-2017), MMPS - Direcția Politici Salariale (2018)

Institutul Național de Statistică (pragul sărăciei relative, venituri disponibile, conform anchetei bugetelor de familie – a se vedea capitolul II)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Salariul minim net 122 218 218 324 324 365 415 469 402 449 469 503 672 777 925 1.045 1.162

Pragul sărăciei 139 174 226 263 300 359 459 513 504 530 546 574 600 662 725 837 927

0

200

400

600

800

1.000

lei

47

1.3. Prestații sociale acordate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul

asigurărilor sociale de stat

Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,

fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte de

transferurile sociale”.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul

contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza

contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii,

iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și

completările ulterioare, aceasta are misiunea:

o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de

muncă și boli profesionale,

o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,

o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și

eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului

Muncii și Protecției Sociale.

În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit

de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:

o perioada de contribuție,

o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,

o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual.

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2017

Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Conform prevederilor Legii nr. 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018,

coroborate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și

48

completările ulterioare și ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,

cu modificările și completările ulterioare:

o valoarea punctului de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016, la 917 lei la 1

ianuarie 2017, la 1.000 lei la 1 iulie 2017 și la 1.100 lei începând cu data de 1 iulie

2018.

o în conformitate cu art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr.263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, pentru persoanele înscrise la pensie începând

cu data de 1 ianuarie 2011 s-a aplicat în anul 2018, la punctajul mediu anual, un indice

de corecţie de 1,15.

o cuantumul ajutorului de deces a crescut de la de 2.681 lei în cazul decesului

asiguratului sau pensionarului/1.341 lei în cazul decesului unui membru de familie al

asiguratului sau pensionarului în anul 2016, la 3.131 lei în cazul asiguratului sau

pensionarului/1.566 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau

pensionarului, în anul 2017, la 4.162 lei în cazul asiguratului sau pensionarului, 2.081

lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, în anul

2018.

o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate

încadrați în gradul I de invaliditate, reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie,

stabilită în condițiile legii, respectiv 698 lei în anul 2016, 800 de lei în anul 2017 și

880 lei în anul 2018 (începând cu data de 1 iulie 2018).

o începând cu luna iulie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari,

stabilită conform Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale

minime garantate, cu modificările și completările ulterioare, a crescut de la 520 lei la

640 lei.

o conform prevederilor art. 100 alin (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2016, venitul impozabil din pensii

s-a stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:

contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii;

veniturile din pensii care depășesc 2.000 lei sunt supuse impozitării cu 10%.

o începând cu luna februarie 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2017,

contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pentru pensionarii sistemului public de

pensii, se suportă de la bugetul de stat (aceștia sunt asigurați la sistemul de sănătate

fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate).

49

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari

Printre măsurile de protecție socială aplicate în prezent în sistemul public de pensii se

numără și acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, în completarea drepturilor

de pensie.

Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop îmbunătățirea

sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale, astfel încât să fie

încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și pentru a preveni

excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub limita dincolo de care

poate interveni marginalizarea socială și sărăcia.

Beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de

pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de

data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se

situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

Diferența dintre nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația

socială pentru pensionari este suportată din bugetul de stat.

Astfel, toți beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii și

indemnizații, cumulate, s-au situat sub valoarea de 520 lei (01.01.2018-30.06.2018),

respectiv 640 lei (01.07.2018-31.12.2018), au încasat lunar această valoare (conform

perioadei), denumită "Indemnizația socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii

nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare și ale OUG 82/2017.

În anul 2018, s-au plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 935.222

pensionari/lună, în valoare medie de 196 lei/beneficiar/lună.

Tabel nr. 6. Indemnizaţia socială pentru pensionari - numărul de beneficiari

şi sumele plătite în anul 2018

2018

Număr de

indemnizații

acordate

pensionarilor

din care: Valoarea

indemnizației

sociale

(suportată de la

BS) -lei-

din care: Valoare

medie

-lei-

indemnizații

acordate

pensionarilor

agricultori

pentru

pensionarii

agricultori

-lei-

Total

indemnizații/an 11.222.660 2.032.432 2.203.231.288 267.666.022 196

Sursa: Casa Națională de Pensii Publice

50

Grafic nr. 10. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada aprilie 2001 – decembrie 2018 (lei)

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale

160

287 296323 339

396 396 416

541581

698 718 733762

791830

872918

1000

1100

0

200

400

600

800

1000

lei

51

Grafic nr. 11. Evoluția numărului mediu al beneficiarilor indemnizației sociale pentru

pensionari în perioada 2009 - 2018

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de

Pensii Publice

1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice

Prestațiile acordate beneficiarilor sistemului public de pensii, pentru care s-au întocmit lunar

documente de plată au fost:

Tabel nr. 7. Prestații acordate beneficiarilor sistemului public de pensii

Nr.

crt. Cadrul legal Denumire prestații

1.

Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii

publice, cu modificările şi

completările ulterioare

1. pensii pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parțial/de

invaliditate/de urmaș;

2. ajutor de deces;

3. indemnizație însoțitor pentru pensionarii încadrați în gradul I de

invaliditate.

2.


acordarea de indemnizații și

sporuri invalizilor, veteranilor

și văduvelor de război, cu

modificările și completările

ulterioare

1. indemnizații invalizi de război/accidentații de război în afara

serviciului ordonat:

- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;

- invalizi de gradul II de invaliditate;

- invalizi de gradul III de invaliditate;

2. indemnizații veterani de război;

3. indemnizații văduve de război;

4. indemnizații văduve de veterani de război;

5. sporul de participare pe front pentru veterani de război și

invalizi de război, care se compune dintr-o sumă fixă pentru

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Număr pensionari 505 864 622 608 545 486 624 567 821 935

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1.000

mii

per

soan

e

52

primul an de participare pe front indiferent de numărul de luni de

participare pe front, la care se adaugă şi o sumă fixă pentru fiecare

lună de participare pe front ce depăşeşte un an.

3.


veteranii de război, precum și

unele drepturi ale invalizilor și

văduvelor de război,

republicată, cu modificările și


1. Renta acordată în funcție de decorația primită:

Renta 1: (1,75 solde de bază (solda de grad + solda de funcţie la

minim)) – Ordinul „Mihai Viteazul”;

Renta 2: (1,75 solde de grad a unui sublocotenent din MApN) –

Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa „Cavaler”;

Renta 3: (1,3 solde de grad a unui sublocotenent din MApN);

Renta 4: (90% din solda de grad a unui sublocotenent din MApN)

– Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război

mondial, 1941-1945”;

2. Văduvele de veterani de război, care nu s-au recăsătorit,

beneficiază de 50% din indemnizația de veteran de război și din

renta lunară la care avea dreptul soțul decedat, respectiv 100% din

indemnizația de veteran de război, dacă soții acestora nu au fost

decorați cu ordine și medalii.

4. Legea nr. 49/1999 privind

pensiile I.O.V.R.

1. Pensie IOVR

- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;

- invalizi de gradul II de invaliditate;

- invalizi de gradul III de invaliditate;

- văduvele de război;

- accidentații în afara serviciului ordonat (50% din cuantumurile

prevăzute pentru invalizii de război);

2. Suma fixă de îngrijire pentru marii mutilați precum și

invalizilor de război și accidentaților de război încadrați în gradul

I de invaliditate.

5.

Decretul-Lege nr. 118/1990

privind acordarea unor

drepturi persoanelor

persecutate din motive politice

de dictatura instaurată cu

începere de la 6 martie 1945,

precum și celor deportate în

străinătate ori constituite în

prizonieri, republicat, cu


ulterioare

1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive politice:

- a executat o pedeapsă privativă de libertate;

- a fost internată în spitale de psihiatrie;

- a fost strămutată în altă localitate;

- a avut stabilit domiciliu obligatoriu,

- a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

- a fost constituită în prizonier de partea sovietică după data de 23

august 1944 sau anterior acestei date, după care a fost reținută în

captivitate;

2. Indemnizație lunară pentru soțul supraviețuitor al persoanei

persecutate din motive politice.

3. Beneficiază anual de un total de 12 călătorii simple cu reducere

de 100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu

trenuri regio (R) şi trenuri interregio (IR) fără regim de rezervare

clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a,

la transportul intern în comun, între localităţi, taloanele speciale

de călătorie fiind tipărite la DGDPSCEI/CNPP.

6.

OG nr. 105/1999 privind

acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate de

către regimurile instaurate în

România cu începere de la 6

septembrie 1940 până la 6

1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive etnice:

- a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din

străinătate;

53

martie 1945 din motive etnice,

aprobată prin Legea nr.

189/2000, cu modificările și


- a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de

concentrare;

- a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;

- a făcut parte din detașamente de muncă forțată;

- a fost supraviețuitoare a trenului morții;

- este soțul/soția persoanei asasinate ori executate din motive

etnice;

- a fost evacuată din locuința proprie.

2. Indemnizație lunară în sumă fixă pentru soțul celui decedat din

categoriile persoanelor prevăzute la pct. 1.

3. Beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple dus/întors cu

reducere de 100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea

ferată cu trenuri regio ® şi trenuri interregio (IR) fără regim de

rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători

clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităţi,

taloanele speciale de călătorie fiind tipărite la DGDPSCEI/CNPP.

7.


recunoașterea unor drepturi

persoanelor care au efectuat

stagiul militar în cadrul

Direcției Generale a Serviciului

Muncii în perioada 1950-1961

1. Indemnizație lunară pentru fiecare lună de stagiu militar

efectuat în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în

perioada 1950-1961;

2. Indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația

cuvenită titularului, pentru soția celui decedat.

8.

Legea nr. 578/2004, privind

acordarea unui ajutor lunar

pentru soțul supraviețuitor, cu


ulterioare.

Ajutor lunar în cuantum stabilit de lege, în situația în care

drepturile beneficiarului sunt mai mici de:

a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de

pensie stabilită în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, cu

modificările şi completările ulterioare (în prezent Legea nr.

263/2010, cu modificările și completările ulterioare) sau stabilită

în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, precum şi în situaţia

soţului supravieţuitor care beneficiază atât de pensie stabilită în

fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cât şi în fostul sistem al

asigurărilor sociale pentru agricultori;

b) 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai

de pensie stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru

agricultori.

9.


instituirea indemnizației pentru

pensionarii sistemului public de

pensii, membri ai uniunilor de

creatori legal constituite și

recunoscute ca persoane

juridice de utilitate publică

Indemnizație lunară acordată pensionarilor care sunt membri ai

uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane

juridice de utilitate publică, echivalentă cu 50% din pensia

cuvenită titularului sau aflată în plată, ce nu poate depăși două

salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

10


instituirea indemnizației pentru

activitatea de liber-profesionist

a artiștilor interpreți sau

executanți din România,

republicată, cu modificările și

completările ulterioare.

Indemnizație lunară, acordată artiştilor interpreţi sau executanţi

liber-profesionişti în cuantumul stabilit prin lege, diferențiată în

funcție de gradul de calificare.

11.

Legea nr. 341/2004 a

recunoştinţei pentru victoria

Revoluţiei Române din

Decembrie 1989, pentru revolta

muncitorească anticomunistă

de la Braşov din noiembrie

1.Indemnizații lunare reparatorii pentru:

- urmașii eroului martir (soțul supraviețuitor, fiecare dintre părinții

celui decedat și fiecare dintre copiii celui decedat);

54

1987 şi pentru revolta

muncitorească anticomunistă

din Valea Jiului - Lupeni -

august 1977, cu modificările și


- Luptătorul Rănit (mare mutilat, încadrat în gradul I, II sau III de

invaliditate ori neîncadrat în grad de invaliditate);

- Luptătorul Reținut;

- Luptător cu Rol Determinant, beneficiază de indemnizație de

gratitudine;

- Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, care beneficiază,

începând cu 01.01.2015, numai de indemnizația lunară (0.6);

2. Indemnizații lunare de gratitudine pentru:

- persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti

anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

- soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei

muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

3. Indemnizații lunare reparatorii pentru urmaşii persoanelor care

au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la

Braşov din noiembrie 1987:

- soțul supraviețuitor;

- părinții celui decedat;

- copiii celui decedat.

4. Indemnizația lunară reparatorie pentru persoanele care au avut

de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea

Jiului – Lupeni – august 1977 și care dețin una din calitățile

prevăzute la art. 251 alin.(1) din lege;

5. Indemnizații lunare (0,6) adăugate la pensia pentru limită de

vârstă;

6. Indemnizație de îngrijire lunară cuvenită marilor mutilați și

persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.

12.


organizarea și funcționarea

Curții de Conturi, republicată,

cu modificările şi completările

ulterioare

1. Pensii de serviciu cuvenite consilierilor de conturi;

2. Pensii de serviciu cuvenite auditorilor publici externi;

3. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale auditorilor

publici externi.

13.


Statutul personalului

aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă

din România, cu modificările şi


1. Pensii de serviciu personal aeronautic civil navigant

profesionist;

2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale

personalului aeronautic civil navigant profesionist.

14.


statutul funcționarului public

parlamentar, cu modificările și


1. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici parlamentari;

2. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici din cadrul

Consiliului Legislativ, precum și personalului Curții

Constituționale;

3. Pensii de serviciu pentru personalul care desfășoară activități

administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de

deservire.

15.


acordarea pensiei de serviciu

membrilor Corpului

Diplomatic și Consular din

România

1. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular;

2. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular

care au realizat vechime în cadrul Departamentului de Comerț

Exterior din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente

(salariați/pensionari);

55

3. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale

personalului diplomatic și consular.

17. Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi

procurorilor, republicată

1. Pensii de serviciu acordate judecătorilor și procurorilor și

personalului asimilat judecătorilor și procurorilor;

2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu acordate

judecătorilor și procurorilor și personalului asimilat judecătorilor

și procurorilor.

18.


statutul personalului auxiliar

de specialitate al instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor

de pe lângă acestea

1.Pensii de serviciu acordate grefierilor /personalul de specialitate

criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de

specialitate criminalistică/tehnicienii criminalişti din cadrul

parchetelor;

2. Pensii de serviciu acordate executorilor judecătorești,

pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind

executorii judecătoreşti, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de

ani;

3. Pensii de urmaș calculate din pensii de serviciu.

19.

OG nr. 6/2009 privind

instituirea pensiei sociale

minime garantate, aprobată

prin Legea nr. 196/2009

Indemnizaţia socială pentru pensionari, de care beneficiază

pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului

militar de pensii, cu domiciliul în România, indiferent de data

înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau

aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru

pensionari.

20.


reducerile acordate

pensionarilor pentru

transportul intern

Tipărire taloane speciale de călătorie pensionarii sistemului public

de pensii beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple cu

reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea

ferată cu trenuri regio(R) şi trenuri interregio (IR) fără regim de

rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători

clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităţi.


Începând cu luna iulie 2018, a fost aplicată tuturor pensionarilor majorarea valorii punctului

de pensie la valoarea de 1100 lei.

Ca urmare a aplicării OUG nr. 82/2017, pentru modificarea și completarea unor acte normative

pentru luna iulie 2018, s-au calculat și acordat: indemnizaţia pentru însoţitor (în cuantum de 80%

din valoarea punctului de pensie, conform prevederilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 263/2010) și

indemnizația pentru membrii uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane

juridice de utilitate publică (conform Legii nr. 8/2006), după cum urmează:

Tabel nr. 8. Indicatori privind majorarea valorii punctului de pensie în anul 2018

2018

Luna

Actul normativ

ce reglementează

creșterea valorii

punctului de

pensie

Majorare valoare

punct de pensie

Indemnizația de

însoțitor

Indemnizația pentru

membrii uniunilor de

creatori

Valoare

-lei-

Număr

pensionari

Valoare

-lei-

Număr

beneficiari

Valoare

creștere

indemnizație

-lei-

Număr

beneficiari

Iulie OUG nr. 82/2017 1100 5.014.456 880 43.479 973.650 12.365


56

Tabel nr. 9. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,

realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2018

Nr.

crt. Documente de plată pentru:

Ianuarie - Decembrie 2018

Număr

mediu lunar

de prestații

acordate

beneficiarilor

–mii–

Valoare

medie lunară

a

documentelor

de plată

–mii lei–

1. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) 4.601,4 5.107.932,8

1.1 Pensii de asigurări sociale de stat 4.601,3 5.107.914,1

1.2 Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (se achită de la BASS) 0,1 18,7

2. Bugetul de Stat (BS) 2.422,8 792.189,0

2.1. Pensii agricultori 335,7 155.619,1

2.2. Pensii, indemnizații, ajutoare și alte drepturi acordate în

baza unor legi cu caracter special: 2.087,1 636.569,9

Ben

efic

iari

de:

Indemnizaţii cf. Decretului-Lege nr. 118/1990 34,9 38.381,3

Indemnizaţii cf. Legii nr. 189/2000 90,6 55.052,6

Indemnizaţii cf. Legii nr. 309/2002 104,3 8.682,2

Indemnizaţii cf. Legii nr. 341/2004 (Legea nr. 42/1990) 13,2 22.044,9

Indemnizaţii cf. Legii nr. 109/2005 privind instituirea

indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a

artiştilor interpreţi sau executanţi din România 0,6 208,0

Indemnizaţii cf. Legii nr. 8/2006 privind instituirea

indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de

pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi

recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică

12,4 11.815,2

Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui

ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor 136,1 15.296,2

Pensii de serviciu (magistraţi, consilieri Curtea de Conturi) 3,6 56.232,5

Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de

invaliditate 43,9 37.442,8

Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de

veterani și văduve de război 65,7 15.748,1

Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată

pentru vechimea în agricultură, plătită odată cu pensiile de

asigurări sociale de stat 640,3 188.340,7

Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări

sociale de stat 770,5 164.645,5

Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 169,4 22.305,5

Pensii IOVR 1,6 374,4

3. Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (FAMBP) 8,2 5.363,1

4. TOTAL 7.032,4 5.905.484,9


În perioada ianuarie-decembrie 2018, odată cu editarea documentelor de plată, au fost întocmite

şi transmise în vederea distribuirii 4.397.736 de taloane speciale de călătorie cu reducere la

transportul intern de călători pentru pensionarii sistemului public, din care:

o 4.241.267 - nr. taloane speciale de călătorie conform Legii nr.147/2000,

o 50.686 - nr. taloane speciale de călătorie conform Decret - Lege nr. 118/1990,

o 105.783 - nr. taloane speciale de călătorie conform Legii nr.189/2000.

57

În luna decembrie 2018, potrivit prevederilor HG nr. 935/2018, s-a acordat ajutorul anual de

încălzire cuvenit unui număr de 6.353 de invalizi, veteranilor şi văduvelor de război, în valoare

de 400 lei/persoana.

În total, s-au întocmit în perioada ianuarie - decembrie 2018, documente pentru plata

pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin

casele teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 7.032,4 mii de prestații de drepturi

acordate beneficiarilor.

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii

În conformitate cu datele publicate în Buletinul Statistic în domeniul muncii și protecției

sociale, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul total al

pensionarilor la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 5.009.497 persoane, în scădere cu

39.204 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2017.

Din total:

o 93,63% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.690.199 persoane),

o 6,37% pensionari agricultori (319.298 persoane).

Grafic nr. 12. Evoluția numărului de pensionari după sistemul de pensionare,

1990-2018 (mii)

Sursa: MMPS -Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Institutul Național de

Statistică

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

Pensionari de asigurări sociale (fără agricultori)

Pensionari de asigurări sociale - agricultori

Pensionari de asigurări sociale - total

58

1.3.4.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat

La 31 decembrie 2018, comparativ cu 31 decembrie 2017, numărul pensionarilor de asigurări sociale

de stat a scăzut cu 1.453 de persoane (de la 4.691.652 în decembrie 2017, la 4.690.199 în decembrie 2018),

iar pensia medie a fost mai mare cu 109 lei.

Tabel nr. 10. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2018

Categorii de pensii

Numărul de pensionari

-persoane-

Pensia medie

-lei-

la 31

decembrie

2018

diferenţa 31

dec. 2018/

31 dec. 2017

(+/-)

la 31

decembrie

2018

diferenţa 31

dec. 2018/

31 dec.

2017 (+/-)

Pensionari de asigurări

sociale de stat, total, din care,

pe categorii de pensie: 4.690.199 -1.453 1.180 109

- Pensie pentru limită de vârstă 3.567.418 41.373 1.340 119

- Pensie anticipată 20.445 -1747 1.420 147

- Pensie anticipată parţială 87.463 5.068 1.021 190

- Pentru de invaliditate 525.965 -37.730 643 28

- Pensie de urmaş 488.602 -8.365 615 59

Sursa: MMPS, Buletin statistic în domeniul muncii și protecției sociale, pe baza datelor publicate de

Casa Națională de Pensii Publice

Grafic nr. 13. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat

la 31 decembrie, 2010-2017

Sursa: MMPS – Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor statistice publicate de Casa

Națională de Pensii Publice

o La sfârşitul lunii decembrie 2018, ponderea cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări

sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă: 76,06%, corespunzătoare unui număr

de 3.567.418 persoane. Pensia medie a acestora (1.340 lei) a fost în luna decembrie 2018 cu 119

lei mai mare decât la 31 decembrie 2017.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Asigurări Sociale de Stat 4.771 4.731 4.694 4.684 4.693 4.687 4.681 4.692 4.690

4.600

4.620

4.640

4.660

4.680

4.700

4.720

4.740

4.760

4.780

mii

per

soan

e

59

Grafic nr. 14. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,

la 31 decembrie 2018 (%)

Sursa: MMPS, Unitatea pentru Tehnologia Informației (Buletin statistic în domeniul muncii și protecției

sociale), pe baza datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice

1.3.4.2. Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori

Dintr-un număr de 319.298 de persoane la sfârşitul lunii decembrie 2018, 91,73% beneficiau de pensii

pentru limită de vârstă, 0,41% pensii de invaliditate şi 7,86% pensii de urmaş. Pensia medie era de 487 lei,

cu 46 de lei mai mare decât în luna decembrie 2017. Pensionarii pentru limită de vârstă aveau o pensie

medie de 510 lei, cu 47 lei mai mare decât în luna decembrie 2017. După cum se poate observa în graficul

de mai jos, numărul pensionarilor agricultori este în scădere.

Grafic nr. 15. Evoluția numărului pensionarilor agricultori la 31 decembrie, 2010-2018

Sursa:MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor Casei Naționale de Pensii Publice

pensie limită de

vârstă

76,06%

pensie anticipată

0,44%

pensie anticipată

parţială 1,86%

invaliditate

11,21%

urmaşi

10,42%beneficiari ai

ajutorului social

0,01%

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Agricultori 709 652 593 541 491 443 400 357 319

0

100

200

300

400

500

600

700

800

mii

per

soan

e

60

1.3.4.3. Sistemul public de pensii - total

o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia

medie la nivelul lunii decembrie 2018 a fost de 1.136 lei, față de 1.027 lei în luna decembrie

2017 (a crescut cu 10,6%).

Grafic nr. 16. Evoluția pensiei nominale de asigurări sociale (lei), decembrie 2004–2017

Sursa:MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa

Națională de Pensii Publice

1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale

Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile

generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și

funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit

art.4 al acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul

sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic

European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau

reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale

reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.

Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin

care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea

civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale

situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor

ori comunităților (art.2 din Legea nr.292/2011).

211250

325

474

623 674688 720 726

761796

841888

1027

1.136

0

200

400

600

800

1.000

1.200

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

61

Grafic nr. 17. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat1

(an de bază 1990), 1990-2018 (%)

1inclusiv pensiile M.Ap., M.A.I., S.R.I

Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Institutul Național de Statistică

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

ind

icel

e p

ensi

ei r

eale

(%

)


62

Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor

de asigurări sociale și se compune din:

sistemul de beneficii de asistență socială,

sistemul de servicii sociale.

Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor

individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum

și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor

categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii

situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării

incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

1.4.1 Prevederi legislative adoptate în anul 2018 în domeniul asistenței sociale

În cursul anului 2018 au fost realizate modificări și completări ale actelor normative care au vizat

întărirea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și actualizarea reglementărilor la evoluția

nevoilor sociale. Dintre acestea, menționăm:

În domeniul beneficiilor sociale

- pentru impulsionarea beneficiarilor de ajutor pentru un comportament activ pe piața

muncii, aprobarea Legii nr. 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat, aprobarea OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri

fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și aprobarea OUG

nr.96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea

unor acte normative;

- majorarea limitei maxime a veniturilor până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea

locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni , combustibili petrolieri de la

615 lei/persoană la 750 lei/persoană prin aprobarea OUG nr. 114/2018 privind instituirea

unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea

și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene;


63

- corelarea cadrului legal în domeniul beneficiilor de asistență socială cu prevederile fiscale,

prin aprobarea OUG nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative

(asigurarea în sistemul de sănătate a beneficiarilor de ajutor social, indemnizație pentru

creșterea copilului și indemnizație de acomodare, fără plata contribuției), a OUG nr.

81/2018 pentru modificarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară

pentru creșterea copiilor (reincluderea veniturilor realizate din drepturi de proprietate

intelectuală);

- stabilirea cadrului legal de plată a prestațiilor sociale destinate persoanelor cu handicap,

precum și preluarea acestei activități de către ANPIS de la nivelul DGASPC, prin aprobarea

HG nr. 1019/2018 privind aprobarea Procedurii de preluare de către agențiile județene

pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, a personalului cu

atribuții în efectuarea plăților prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap de la

direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale

sectoarelor municipiului București, a Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile

de suspendare, modificare, încetare a dreptului la prestațiile sociale pentru persoanele cu

handicap, precum și pentru modificarea Statutului propriu de organizare și funcționare al

Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

151/2012.

În domeniul serviciilor sociale

- H.G. nr.417/2018 pentru modificarea H.G. nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-

cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii

orientative de personal,

- Ordinul MMPS nr.1202/12.07.2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare și selecție

a cererilor de finanțare prin PIN

- Ordinul nr. 2045/28.12.2017 pentru aprobarea bugetului cu destinația subvenții de la

bugetul de stat prin bugetul alocat MMPS în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor

subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și

administrează unități de asistență socială, cu completările ulterioare și a listei unităților de

asistență socială și nivelul subvențiilor pentru care se încheie convenții provizorii pentru

acordarea de servicii de asistență socială, pentru luna ianuarie 2018,

- Ordinul nr. 523/15.01.2018 pentru aprobarea bugetului cu destinația subvenții de la bugetul

de stat prin bugetul alocat MMPS în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor

subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și

administrează unități de asistență socială, cu completările ulterioare și a listei unităților de


64

asistență socială și nivelul subvențiilor pentru care se încheie convenții provizorii pentru

acordarea de servicii de asistență socială, pentru lunile februarie-decembrie 2018.

1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția

Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor

situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori

comunităților, în anul 2018 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific

unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:

pentru familiile cu copii:

o alocația de stat pentru copii,

o indemnizația pentru creșterea copilului,

o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu

de creștere a copilului realizează venituri profesionale,

o alocația pentru susținerea familiei,

o indemnizația lunară acordată pe perioada concediului de acomodare în vederea

adopției,

o alocația lunară de plasament.

pentru persoanele și familiile cu venituri mici:

o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,

ajutoare de înmormântare,

o ajutoare de încălzire.

pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu

dizabilități.

Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport

cu indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de

referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de

asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției

persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor

beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă.

În anul 2018 indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă,

cu modificările ulterioare.


65

Grafic 18. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială


66

Grafic 18. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017 (continuare)


*2006 – 2010: alocaţia familială complementară + alocaţia de susţinere pentru

familia monoparentală

*2006 – 2010: ajutoarele au fost acordate din bugetele locale


67

Grafic 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017



68

Grafic nr. 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017 (continuare)


69

Alocația de stat pentru copii1

Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani,

precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului

liceal sau profesional, până la terminarea acestora. În anul 2018, Legea nr. 61/1993 privind alocația

de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut cuantumul alocației pentru

copiii care nu au un handicap și au vârsta mai mare de 2 ani în sumă de 84 lei, iar cuantumul

alocației de stat pentru copilul încadrat într-un grad de handicap în sumă de 200 lei..

În anul 2018, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar de 3.610.503 copii,

din care:

337.420 copii cu vârsta mai mică de 2 ani, cu sau fără handicap (9,3% din total);

4.292 copii cu vârsta între 2 și 3 ani și au handicap (0,1% din total);

3.130.360 copii cu vârsta între 2 și 18 ani și nu au handicap (86,7% din total);

59.960 copii cu vârsta între 3 și 18 ani și au handicap (1,7% din total);

78.471 copii care au vârsta mai mare de 18 ani (2,2% din total).

Suma plătită în anul 2018 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 4.365.541.008 lei,

fiind mai mică cu 31.374.227 lei (0,7%) față de cea plătită în anul 2017.

În același timp a avut loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată

pentru anul 2018 a fost mai mică cu 25.289 copii (0,7%) decât cea calculată pentru anul 2017.

Alocația lunară de plasament2

Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație lunară,

în cuantum de 600 lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul este de 900 lei (legislația

prevede că este majorat cu 50%).

Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2018 de 40.083 copii,

din care 5.520 copii cu handicap (13,8%), iar suma cheltuită a fost de 320.335.669 lei.

Comparativ cu anul 2017, a avut loc o scădere de 956 beneficiari (2,3%), iar suma cheltuită

a fost mai mică cu 7.674.202 lei (2,3%).

Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul

Reglementat inițial ca drept de asigurări sociale, concediul și indemnizația pentru creșterea

copiilor, în anul 2006 a trecut de sub incidența asigurărilor sociale sub incidența beneficiilor de

1 Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare 2 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare

70

asistență socială. Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța

de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Astfel, beneficiile se adresează părinților care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului,

au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, cu

modificările și completările ulterioare. Aceste tipuri de venituri sunt reprezentate de cele din salarii

și asimilate acestora, cele din activități independente și cele din activități agricole.

Concediul a fost stabilit ca fiind perioada după finalizarea concediului de maternitate și

până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap.

În cazul în care părintele se întorcea la activitatea profesională înainte de finalizarea

concediului, pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (respectiv 3 ani), beneficia

de un stimulent în cuantum de 100 lei.

În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care a introdus 2 opțiuni de concediu:

1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an (sau 3 ani în cazul

copilului cu handicap), precum și o indemnizație lunară, în cuantum de 85% din

media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, nu mai puțin de 600 lei și nu

mai mult de 3.400 lei,

2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o

indemnizație lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe

ultimele 12 luni, nu mai puțin de 600 lei și nu mai mult de 1.200 lei. Stimulentul

a fost menținut ca reglementare și s-a majorat la 500 lei.

În anul 2016, Legea nr.66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, a

prevăzut modificarea programului, astfel:

- elimină opțiunile de concediu, acesta revenind la varianta inițială cu o singură opțiune de

concediu, respectiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (sau 3 ani în cazul

copilului cu handicap),

- elimină limita maximă a cuantumului indemnizației,

- majorează limita minimă la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Limita minimă a avut valoarea de 1.063 lei începând cu luna iulie 2016 și de 1.233 lei

începând cu 1 februarie 2017,

71

- prelungește perioada de acordare a stimulentului: acesta se acordă până la împlinirea de

către copil a vârstei de 3 ani (sau 4 ani în cazul copilului cu handicap), dacă părintele se

întorce pe piața muncii cu cel puțin 60 zile înainte de finalizarea concediului,

- modifică cuantumul stimulentului, la 50% din valoarea minimă a indemnizației.

Cuantumul stimulentului a avut valoarea de 532 lei începând cu luna iulie 2016, respectiv

de 617 lei, începând cu luna februarie 2017.

• majorează cu aproximativ 5% cuantumul sprijinului acordat persoanelor care au întreținere

copii cu handicap cu vârsta mai mică de 7 ani sau persoanelor cu handicap care au copii în

întreținere,

• introduce un nou beneficiu, care se acordă persoanelor active pe piața muncii care au copii

cu handicap în întreținere și care au optat pentru un program de muncă cu timp parțial (4

ore). Cuantumul acestuia se stabilește la 50% din indemnizația minimă. Beneficiul a avut

astfel valoarea de 532 lei, începând cu luna iulie 2016, respectiv de 617 lei, începând cu

luna februarie 2017.

În anul 2017 programul a fost modificat astfel:

- conform O.U.G. nr. 6/18 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate

din fonduri publice, s-a majorat cuantumul stimulentului la 650 lei, începând cu luna

aprilie 2017;

- conform O.U.G. nr.55/ 4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru

creşterea copiilor, începând cu luna septembrie 2017 indemnizaţia lunară:

nu poate fi mai mică decât 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat

în plată (respectiv decât 1.615 lei),

nu poate fi mai mare de 8.500 lei.

- conform O.U.G. nr.82/8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative cuantumul minim al indemnizației se raportează la indicatorul social de

referință. Astfel, cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma

rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului

social de referinţă (respectiv, începând cu luna ianuarie 2018, acest cuantum minim este

de 1.250 lei).

În anul 2018 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 174.328 persoane,

un număr mai mare cu 14.959 persoane (9,4%) decât în anul 2017.

72

Tabel nr. 1 Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului sau de

stimulent de inserție, în anul 2018 , comparativ cu anul 2017

Beneficiul

Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)

Anul

2017

anul

2018

Modificare

anul 2017 anul 2018

Modificare

absolută

+/-

relativă

%

absolută

+/-

relativă

%

Indemnizație 159.369 174.328 14.959 9,4 3.409.424.201 4.009.484.970 600.060.769 17,6

Stimulent 74.593 90.427 15.834 21,2 575.599.491 704.224.572 128.625.081 22,3

Total 233.962 264.755 30.793 13,2 3.985.023.692 4.713.709.542 728.685.850 18,3

Sursa: Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Suma cheltuită în anul 2018 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 4.009.484.970 lei

și a fost mai mare cu 600.060.769 lei (17,6%) decât în anul 2017, iar numărul de beneficiari a

crescut cu 14.959 persoane (9,4%). Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane

beneficiare de indemnizație a crescut de la 1.783 lei în anul 2017 la 1.917 lei în anul 2018.

Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de

asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în acest scop a fost în anul

2018 de 19.255.128 lei, mai mică cu 171.150.549 lei (89,9%) decât în anul 2017, deoarece aceste

contribuții nu s-au mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu drepturile aferente lunii ianuarie

2018.

Indemnizația de acomodare

În conformitate cu Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004

privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, adoptatorul sau, opţional, oricare

dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit

prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din

activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole,

poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada

încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară, raportată la

indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1.700 lei. Conform raportărilor agențiilor județene

de plăți și inspecție socială, în anul 2018 au fost plătiți 9.388.957 lei pentru 473 persoane

beneficiare de indemnizații de acomodare. Comparativ cu anul din anul precedent, suma plătită a

fost mai mare cu 1.053.849 lei (12,6%), iar numărul de beneficiari a crescut cu 58 persoane

(14,0%).

73

Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită beneficiază de plata

contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în

acest scop a fost de 49.477 lei în anul 2018, mai mică cu 412.124 lei (89,3%) decât cea cheltuită în

anul 2017, deoarece aceste contribuții nu s-au mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu

drepturile aferente lunii ianuarie 2018.

Stimulentul de inserție

În anul 2018, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu

modificările și completările ulterioare, 90.427 persoane care au fost îndreptățite să beneficieze de

indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat venituri de natură profesională, au

beneficiat de stimulent de inserție. În luna ianuarie 2017, cuantumul stimulentului a fost 532 lei.

Începând cu luna februarie cuantumul a fost de 617 lei (datorită majorării salariului de bază minim

brut pe ţară garantat în plată) iar, începând cu luna aprilie, de 650 lei, conform Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr. 6 din 18 ianuarie 2017.

În anul 2018 față de anul 2017, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu

15.834 persoane (21,2%), iar suma totală plătită a crescut cu 128.625.081 lei (22,3%).

Sprijin pentru creșterea copilului pentru persoane cu dizabilități

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară

pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut de asemenea

acordarea unor forme de sprijin pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta

mai mică de 7 ani sau pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.

În anul 2018 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 9.389 beneficiari, suma

plătită fiind de 87.813.482 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o creștere de 390 beneficiari

(4,3%), respectiv de 10.491.866 lei (13,6%).

Beneficii de asistență socială bazate pe testarea mijloacelor de existență

Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de

existență ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social

pentru asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței.

Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale

reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute de

persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.

74

1. Alocația pentru susținerea familiei

Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei

și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât pragul stabilit

de lege.

Tabel nr. 2 Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei

Componența

familiei

Venitul net mediu lunar

pe membru de familie

Cuantum lunar (lei)

în funcție de numărul de copii

1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți

Familie cu ambii părinți

mai mic de 200 lei 82 122 162 202

între 201 și 530 lei 75 108 141 174

Familie monoparentală

mai mic de 200 lei 107 172 237 302

între 201 și 530 lei 102 162 222 282


În anul 2018, în medie, 224.437 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma plătită

a fost de 443.539.554 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o scădere a numărului de beneficiari

de 33.101 familii (12,9%) și a sumelor cheltuite, de 57.731.841 lei (11,5%).

2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de

promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest

program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social

lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și

venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin

Legea nr.192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piața forței de muncă a

membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în situația în care beneficiarii de ajutor

social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de

muncă și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, dreptul la

ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar

după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligația primarului de a întocmi planul de activități sezoniere pe

baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi

75

individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă precum și stabilirea

condițiilor de efectuare a activităților sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv

remunerarea acestor activități sezoniere. În situația în care beneficiarii de ajutor social refuză de

două ori participarea la aceste activități sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să

poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca și în cazul refuzului unui loc de

muncă.

Tabel nr. 3 Nivelul venitului minim garantat în anul 2018 1

(valoarea maximă a ajutorului social, prevăzută de lege)

Numărul de persoane din familie Nivelul venitului minim garantat

-lei/lună/familie-

- persoană singură 142

- 2 persoane 255

- 3 persoane 357

- 4 persoane 442

- 5 persoane 527

1 Pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de 5 persoane, la

cuantumul de 527 lei se adaugă câte 37 lei.

Numărul mediu lunar de familii beneficiare a scăzut de la 233.966 în anul 2017 la 202.976

în anul 2018, cu 30.990 familii (13,2%).

Suma plătită în anul 2018, de 663.255.265 lei, a fost mai mică cu 117.874.581 lei (15,1%)

decât în anul precedent.

Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru

persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2018 a fost de 3.368.204

lei, cu 39.695.824 lei (92,2%) mai mică decât în anul anterior, deoarece aceste contribuții nu s-au

mai plătit din bugetul M.M.J.S., începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2018.

Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,

inundațiilor în anul 2018 a însemnat cheltuirea sumei de 2.727.032 lei, corespunzătoare unui număr

de 44.292 familii beneficiare de venit minim garantat.

Astfel, suma plătită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S. pentru întreg programul de

acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și

asigurarea obligatorie a locuințelor) a fost de 669.350.501 lei, mai mică cu 157.589.540 lei (19,1%)

decât în anul 2017.

76

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare, prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea

familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,

precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce

la excluziune socială.

De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.J.S., în anul 2018 au fost plătite 1.860 ajutoare de

urgență în sumă de 9.901.580 lei.

3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței

Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru

încălzirea locuinței.

În anul 2018 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului rece

noiembrie 2017 – martie 2018 și sezonului rece noiembrie 2018 – martie 2019.

A. Sistemul centralizat de încălzire

Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin bugetul

M.M.J.S., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe 11 tranșe de

venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia

termică, compensare care a variat între 10% și 100%.

Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie.

Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislație în

funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.

Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile

stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție

de 100%.

De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.

Tabel nr. 4 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de încălzire

compensare – procent din valoarea facturii (%)

Indicator

Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)

până

la 155

155,1

- 210

210,1

- 260

260,1

- 310

310,1

- 355

355,1

- 425

425,1

- 480

480,1

- 540

540,1

- 615

615,1

- 786

786,1 –

1.082

Buget de stat - persoane

singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10

- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0

Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63

77

1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă


B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale

Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de la

bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit pe

nouă tranșe de venituri. În sezonul rece noiembrie 2017 – martie 2018 cuantumul minim a fost de

20 lei, iar cel maxim de 262 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net pe membru de familie.

Tabel nr. 5 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20


C. Încălzirea locuinței cu energie electrică

Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația prevede introducerea

ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul încălzirii. Plafonul

de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei venit mediu net pe

membru de familie.

Tabel nr. 6 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică pentru

încălzire

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48


D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

78

Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a

acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16

și 54 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.

Tabel nr. 7 Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii

de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1 -

615

Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16


Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice

locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.

În anul 2018, suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. pentru ajutoarele de încălzire a fost de

76.862.523 lei, din care:

pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 13.309.111 lei

(17,3% din totalul sumelor plătite),

pentru utilizatorii de gaze naturale: 27.907.593 lei (36,3% din totalul sumelor

plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:

33.412.165 lei (43,5% din totalul sumelor plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 2.233.654 lei

(2,9% din totalul sumelor plătite).

Ajutoare pentru persoanele refugiate

În anul 2018 din bugetul M.M.J.S. s-au acordat ajutoare pentru 513 beneficiari (număr

mediu lunar) care au dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de

statul român (număr mediu lunar), în cuantum de 540 lei/lună. Comparativ cu anul 2017, numărul

mediu lunar de beneficiari a crescut cu 257 persoane, respectiv 100,4% (s-a dublat). Ajutoarele se

acordă pentru maximum nouă luni, cu posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără

79

obligativitatea rambursării. Suma plătită pentru acest beneficiu în anul 2018 a fost de 1.677.780 lei,

mai mare decât în anul 2017 cu 187.380 lei (12,6%).

Numărul total de persoane beneficiare (591) a fost, în funcție de țara de proveniență,

următorul:

- Siria: 262,

- Irak: 193,

- Afganistan: 39,

- Iran: 27,

- Somalia: 12,

- Pakistan: 9,

- Eritreea, Autoritatea Națională Palestiniană, Republica Democrată Congo: 6,

- Myanmar (Birmania): 4,

- Camerun, Ucraina: 3,

- Yemen: 2,

- Arabia Saudită, Bangladesh, Belarus, Egipt, Guineea (Conakry), Liban, Rwanda,

Sudan, Sudanul de Sud, Turcia, Uganda, Zimbabwe: 1.

De asemenea, 7 persoane erau apatrizi.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap3

1. Pentru adulții cu handicap grav și accentuat se acordă o indemnizație lunară, indiferent

de venituri,

2. Adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiază de un buget personal

complementar, indiferent de venituri,

3. Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu

handicap în baza unei măsuri de protecţie specială, stabilită în condiţiile legii,

beneficiază de prestaţii sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi

întreţinere, astfel:

Tabel nr. 8 Cuantumul principalelelor beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap,

finanțate din bugetul M.M.J.S. (lei)

3 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare

80

Beneficiul de

asistență socială În anul 2017

Începând cu

1 ianuarie 2018

Începând cu

1 iulie 2018

Indemnizații lunare / adult

- grav 234 325 350

- accentuat 193 250 265

Buget complementar / adult

- grav 106 125 150

- accentuat 79 100 110

- mediu 39 50 60

Prestație socială / copil

- grav 106 250 300

- accentuat 79 150 175

- mediu 39 50 60

4. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum lunar

de 969 lei începând cu 1 ianuarie 2016, de 1.065 lei începând cu 1 februarie 2017,

respectiv de 1.163 lei începând cu data de 1 ianuarie 2018.

5. Pentru persoanele cu HIV sau SIDA se acordă o indemnizație lunară de hrană.

Cuantumurile alocației au fost în anul 2018 de 16 lei/zi pentru adulți și 15 lei/zi pentru

copii. În anul 2018 au beneficiat de indemnizație 10.775 persoane, din care 10.526

adulți (97,7% din total) și 249 copii (2,3% din total), pentru care au fost cheltuiți

cumulat 63.471.533 lei. Comparativ cu anul 2017, numărul de beneficiari a crescut cu

419 persoane (4,0%), iar sumele plătite au crescut cu 2.593.012 lei (4,3%).

Tabel nr. 9 Principalele beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, finanțate din

bugetul M.M.J.S., în anul 2018, comparativ cu anul 2017 - număr de beneficiari

Indicator


însoțitorii

persoanelor cu

handicap vizual grav


persoanele cu handicap

grav sau accentuat

Bugetul personal complementar

pentru persoanele cu handicap1

grav accentuat grav accentuat mediu

Numărul mediu lunar de beneficiari

anul 2017 41.354 251.868 382.285 287.210 396.217 79.912

anul 2018 40.403 263.707 384.150 302.110 394.274 80.960

Modificarea numărului de beneficiari în anul 2018, față de anul 2017

- absolută (+/-) -951 11.839 1.865 14.900 -1.943 1.049

- relativă (%) -2,3 4,7 0,5 5,2 -0,5 1,3

1 Inclusiv copii beneficiari ai prestațiilor sociale acordate părinților, tutorelui sau persoanei care se ocupă de creşterea

şi îngrijirea copilului cu handicap.


81

6. Pentru 175 copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în anul

2018 alocații de hrană în valoare de 910.055 lei. Cuantumul acestei alocații a fost de

de 15 lei/zi. Față de anul 2017, numărul de beneficiari a scăzut cu 8 persoane (4,6%),

iar sumele au scăzut cu 36.004 lei (3,8%).

Suma plătită în anul 2018 corespunzătoare celor șase beneficii de mai sus acordate

persoanelor cu handicap a fost de 3.892.873.198 lei. Comparativ cu anul anterior, suma plătită

pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de 964.806.866 lei (33,0%).

Totalul beneficiilor de asistență socială

În anul 2018, M.M.J.S., prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți

pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 14.611.970.399 lei.

Grafic nr. 20 Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate din

bugetul M.M.J.S. alocat asistenței sociale, în anul 2018 (%)


Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor gestionate

de M.M.J.S. pentru aceste beneficii de asistență socială a fost direcționată în anul 2018 către

alocația de stat pentru copii: 29,9%, alocație de care au beneficiat 3.610.503 copii.

O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (28,2%) au avut-o sumele plătite

pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, sprijinului pentru creșterea copilului

acordat persoanelor cu handicap, precum și contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente

82

persoanelor beneficiare de aceste indemnizații. De acest program au beneficiat circa 183 mii

familii.

Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de

26,6% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de circa 777 mii

persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.

Sumele plătite în scopul acordării ajutorului social pentru asigurarea venitului minim

garantat au avut o pondere de 4,6% în totalul beneficiilor și au fost acordate pentru aproximativ

202 mii familii.

Tabel nr. 10 Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.J.S.

pentru beneficiile de asistență socială, în anul 2018

Beneficiu

Sume

plătite în

anul 2018

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

anul 2018

(%)

Modificare 2018

față de 2017

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Beneficii sociale 1 - Total 14.611.970.399 100,0 1.237.915.752 9,3

Alocaţia de stat pentru copii 4.365.541.008 29,9 -31.374.227 -0,7

Indemnizaţie pentru creşterea copilului 4.009.484.970 27,4 600.060.769 17,6

Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap

grav şi accentuat 2.197.275.691 15,0 613.314.366 38,7

Bugetul personal complementar lunar pentru

adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu 939.757.799 6,4 169.886.068 22,1

Stimulent de inserție 704.224.572 4,8 128.625.081 22,3

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim

garantat 663.255.265 4,5 -117.874.581 -15,1

Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii adulţilor cu

handicap vizual grav 550.775.483 3,8 38.366.787 7,5

Alocația pentru susținerea familiei 443.539.554 3,0 -57.731.841 -11,5

Alocaţia lunară de plasament 320.335.669 2,2 -7.674.202 -2,3

Prestații sociale pentru părinții copiilor cu

handicap grav, accentuat sau mediu 140.682.637 1,0 140.682.637 -

Sprijin lunar în vederea creşterii copilului acordat

pentru persoanele cu handicap 87.813.482 0,6 10.491.866 13,6

83

Beneficiu

Sume

plătite în

anul 2018

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

anul 2018

(%)

Modificare 2018

față de 2017

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor

cu HIV sau SIDA 63.471.533 0,4 2.593.012 4,3

Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau

combustibili petrolieri 33.412.165 0,2 -19.395.684 -36,7

Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 27.907.593 0,2 -14.744.311 -34,6

Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente

beneficiarilor de indemnizaţii pentru creşterea

copilului 19.255.128 0,1 -171.150.549 -89,9

Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată

în sistem centralizat 13.309.111 0,1 -9.633.803 -42,0

Ajutoare de urgenţă 9.901.580 0,1 3.296.793 49,9

Indemnizația de acomodare în vederea creșterii

copilului adoptat/încredințat în vederea adopției 9.388.957 0,1 1.053.849 12,6

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

aferente ajutorului social pentru asigurarea

venitului minim garantat 3.368.204 0,0 -39.695.824 -92,2

Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a

locuinţelor pentru familiile beneficiare de venit

minim garantat 2.727.032 0,0 -19.135 -0,7

Ajutoare de încălzire cu energie electrică 2.233.654 0,0 -941.571 -29,7

Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.677.780 0,0 187.380 12,6

Ajutoare financiare 1.672.000 0,0 41.000 2,5

Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV /

SIDA 910.055 0,0 -36.004 -3,8

Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente

beneficiarilor de indemnizaţii de acomodare în

vederea creșterii copilului adoptat/încredințat în

vederea adopției 49.477 0,0 -412.124 -89,3

1 Exclusiv taxe poștale


84

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor

cheltuite pentru principalele beneficii de asistență socială în anul 2018, comparativ cu anul 2017.

Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență socială

mai mult cu 1.237.915.752 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 9,3%.

Tabel nr. 11 Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru

principalele beneficii de asistență socială, în anul 2018, comparativ cu anul 2017 (+/-)

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite, lei,

+/-

(continuare)

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume cheltuite,

lei, +/-

A. Beneficii sociale -

Total

x 1.237.915.752

Contribuţii pentru

asigurarea obligatorie a

locuinţelor pentru

familiile beneficiare de

venit minim garantat -1.318 -19.135

Contribuţii pentru

asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor de

indemnizaţii pentru

creşterea copilului -44.773 -171.150.549

Ajutoare financiare

1 41.000

Ajutorul social pentru

asigurarea venitului

minim garantat -30.990 -117.874.581

Ajutorul acordat

persoanelor refugiate

257 187.380

Alocația pentru

susținerea familiei

-33.101 -57.731.841

Indemnizația de

acomodare în vederea

creșterii copilului

adoptat/încredințat în

vederea adopției 58 1.053.849

Contribuţii pentru

asigurările sociale de

sănătate aferente

ajutorului social pentru

asigurarea venitului

minim garantat -89.689 -39.695.824

Indemnizaţia lunară de

hrană cuvenită

persoanelor cu HIV sau

SIDA

419 2.593.012

Alocaţia de stat pentru

copii -25.289 -31.374.227

Ajutoare de urgenţă

353 3.296.793

Ajutoare de încălzire cu

lemne, cărbuni sau

combustibili petrolieri

-128.389 -19.395.684

Sprijin lunar în vederea

creşterii copilului

acordat pentru

persoanele cu handicap 390 10.491.866


gaze naturale -36.885 -14.744.311

Indemnizaţia lunară

pentru însoţitorii -951 38.366.787

85

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite, lei,

+/-

(continuare)

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume cheltuite,

lei, +/-

adulţilor cu handicap

vizual grav


energie termică furnizată

în sistem centralizat -25.175 -9.633.803

Stimulent de inserție

15.834 128.625.081

Alocaţia lunară de

plasament

-956 -7.674.202

Prestații sociale pentru

părinții copiilor cu

handicap grav,

accentuat sau mediu 62.219 140.682.637


energie electrică

-2.414 -941.571

Bugetul personal

complementar lunar

pentru adulții cu

handicap grav,

accentuat sau mediu -48.215 169.886.068

Contribuţii pentru

asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor de

indemnizaţii de

acomodare în vederea

creșterii copilului

adoptat/încredințat în

vederea adopției -16 -412.124

Indemnizaţie pentru

creşterea copilului

14.959 600.060.769

Alocaţia de hrană pentru

copii cu handicap HIV /

SIDA

-8 -36.004

Indemnizaţia lunară

pentru adulţii cu

handicap grav şi

accentuat 13.704 613.314.366


1.4.3 Servicii sociale finanțate în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția Națională

pentru Plăți și Inspecție Socială

Asistența socială cuprinde, pe lângă plata beneficiilor sociale, acordarea de servicii sociale.

Serviciile sociale constituie o componentă a sistemului naţional de asistenţă socială şi au

drept scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, prevenirea

şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii

sociale a acestora.

86

La începutul anului 2014 s-a demarat procedura de acreditare a furnizorilor de servicii

sociale, în baza prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor

sociale, act normativ care reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi control

pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale. Acreditarea, ca parte a asigurării calităţii,

reprezintă totalitatea activităţilor de evaluare şi certificare a respectării criteriilor şi standardelor

reglementate. Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii

ce sunt îndeplinite de furnizori şi de serviciile sociale acordate de aceştia pentru a răspunde nevoilor

şi aşteptărilor beneficiarilor.

În domeniul serviciilor sociale se acreditează atât furnizorii, cât şi serviciile sociale.

Acreditarea furnizorilor se realizează în baza criteriilor specifice, ce reprezintă cerinţele

de bază prin care se evidenţiază capacitatea acestora de a înfiinţa, a administra şi a acorda

servicii sociale. Respectarea criteriilor este atestată prin certificat de acreditare. Aceasta se

realizează de către Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S.

În total, de la începutul activității de acreditare (martie 2014) până la data de 31 decembrie

2018, au fost depuse de furnizorii de servicii sociale la D.P.S.S. 4.212 dosare, în scopul

obținerii certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. La data de 31

decembrie 2018 erau acreditați, în conformitate cu prevederile legale, 2.698 furnizori de

servicii sociale.

Diferența dintre numărul de dosare depuse și numărul de furnizori acreditați se datorează

ăn principal faptului că 1.020 furnizori au fost radiați, deoarece potrivit prevederilor art. 10,

alin.(6) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,

cu modificările și completările ulterioare, în situaţia în care, în primii 3 ani de la data

eliberării certificatului de acreditare, niciunul dintre serviciile sociale înfiinţate de

furnizorul de servicii sociale nu a primit licenţă de funcţionare, acreditarea furnizorului este

retrasă din oficiu şi acesta este radiat din Registrul electronic unic al serviciilor sociale.

În funcție de reginul juridic de organizare, au fost acreditați:

821 furnizori publici (30,4% din totalul furnizorilor), din care:

o 719 Furnizori (26,6% din totalul furnizorilor) - structuri specializate din

cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile

executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună,

oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti,

o 38 furnizori (1,4% din totalul furnizorilor) - autorităţi ale administraţiei

publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau coordonarea acestora

87

care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii sociale pentru

anumite categorii de beneficiari,

o 64 furnizori (2,4% din totalul furnizorilor) - unităţi sanitare, unităţi de

învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii

sociale integrate,

1.877 furnizori privaţi (69,6% din totalul furnizorilor), din care:

o 1.580 furnizori (58,6% din totalul furnizorilor) - organizaţii

neguvernamentale, respectiv asociaţii şi fundaţii,

o 130 furnizori (4,8% din totalul furnizorilor) - culte recunoscute de lege,

o 2 furnizori (0,1% din totalul furnizorilor) – persoane fizce autorizate în

condițiile legii

o 165 furnizori (6,1% din totalul furnizorilor) - operatori economici.

Licențierea serviciilor sociale

La 31 decembrie 2018 dețineau licență de funcționare 3.791 centre care acordă servicii

sociale.

Având în vedere că, în conformitate cu Ordonanţa nr. 27/2015 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,

începând cu 1 ianuarie 2016, acreditarea serviciilor sociale s-a realizat în funcţie de

specificul acestora, cele 3.791 centre licențiate au avut următoarea distribuție, în funcție de

structura care a emis licența de funcționare:

o 37,4% au fost licențiate de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S.

(2.744 centre),

o 21,0% au fost licențiate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor

Copilului şi Adopţie (795 centre),

o 5,8% au fost licențiate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

(220 centre),

o 0,8% au fost licențiate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei

și Bărbați (32 centre).

Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S., prin bugetul A.N.P.I.S. pentru

finanțarea serviciilor sociale (finanțarea unităților de asistență socială pentru investiții sau

acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și administrează unități de asistență

socială) a fost de 22.655.914 lei, cu 1.327.931 lei (5,5%) mai mică decât în anul 2017.

Cea mai mare parte din această sumă (74,7%) a fost alocată subvențiilor pentru asociații și

88

fundații. Acestea se acordă în baza Legii nr.34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor

și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență

socială. În anul 2018 acestea au fost acordate corespunzător unui număr mediu lunar de 8.336

persoane asistate, în sumă de 16.930.416 lei. Comparativ cu anul 2017 a avut loc o creștere a

sumelor plătite de 92.416 lei (0,5%) și o reducere a numărului de beneficiari cu 442 persoane

(5,0%).

Sumele alocate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi, amenajări, reparații,

modernizări, dotări) (5.725.498 lei) au reprezentat 25,3% din suma alocată serviciilor sociale. Din

acestea, 5.278.956 lei (92,2%) s-au acordat pentru 8 furnizori publici (centre), respectiv 446.542

lei (7,8%) pentru 2 furnizori privați. Sumele cheltuite în anul 2018 au scăzut comparativ cu anul

2017 cu 1.420.347 lei (19,9%).

1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul M.M.J.S., prin bugetul

Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială

Suma cheltuită în anul 2018 din bugetul M.M.J.S. alocat programelor de asistență socială

prezentate mai sus (beneficii de asistență socială și servicii sociale) a fost de 14.705.249.410 lei.

Comparativ cu valoarea din anul 2017, a avut loc o creștere a sumelor cheltuite de 1.239.636.419

lei (9,2%). Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea s-a datorat măririi sumelor plătite pentru beneficiile

de asistență socială.

Grafic nr. 21. Beneficii de asistență socială şi servicii sociale

finanţate din bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale (milioane lei)

Sursa: Direcție Politici Servicii Sociale, pe baza datelor furnizate de A.N.P.I.S..

89

Se poate concluziona astfel că activitatea în domeniul asistenței sociale în perioada

analizată a fost complexă și a avut în vedere asigurarea oportunităților și resurselor necesare

cetățenilor pentru a participa la viața economică și socială, precum și susținerea persoanelor

aflate în situație de dificultate până la depășirea acesteia și reintegrarea socială.

1.4.5. Măsuri de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Actul normativ în baza căruia sunt acordate principalele beneficiile sociale cuvenite

persoanelor cu handicap este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în

continuare Legea nr. 448/2006. Conform Legii nr. 448/2006, tipurile de handicap sunt: fizic,

vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

La 31 decembrie 2018 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale

pentru Persoanele cu Dizabilități, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția

copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, a fost de 823.956

persoane. Dintre acestea, 97,83% (806.048 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc

independent (neinstituţionalizate) şi 2,17% (17.908 persoane) se află în instituţiile publice

rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate)

coordonate metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

1.4.5.1. Cadrul legislativ ce reglementează protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Principalele prevederi legislative în vigoare:

În anul 2018, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în principal de

următoarele prevederi legislative:

1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, cu modificările și completările ulterioare;

3. Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap,

cu modificările și completările ulterioare;

90

4. Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și

funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și

completările ulterioare;

5. Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice

nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se

stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele acte normative publicate în anul 2018 au fost:

1. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale n. 945/2018 din 23 ianuarie 2018 pentru

modificarea art. 3 alin. (3) - (5) din Metodologia de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin

bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la

art. 98 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor

vârstnice nr. 399/2013,

2. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1254/2018 din 16 martie 2018 pentru

aprobarea Instrumentului de monitorizare privind implementarea Strategiei naţionale "O

societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 – 2020

3. Ordinul comun al ministrului muncii și protecției soiale și al ministrului sănătății

nr.1070/403/2018 din 13 februarie 2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul

ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.

762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte

încadrarea în grad de handicap

4. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1069/2018 din 13 februarie 2018 privind

aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu

handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist

5. Hotărârea Guvernului nr. 192/2018 din 4 aprilie 2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului

nr. 798/2016 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi

promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de

zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor

cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu

dizabilităţi din comunitate"

6. Hotărârea Guvernului nr. 193/2018 din 4 aprilie 2018 privind aprobarea programului de interes

naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea

de servicii sociale în vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie

specială a copilului către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi

91

7. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1061/2018 din 12 februarie 2018 pentru

modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale

nr.1.372/2010 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităţilor protejate

8. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1085/2018 din 20 februarie 2018 privind

aprobarea Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei persoanelor

cu dizabilităţi pentru anul 2018

9. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1680/2018 din 17 mai 2018 pentru aprobarea

Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor din cadrul programelor de interes naţional în

domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi "Înfiinţarea de servicii

sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea

dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea

instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate" şi "Înfiinţarea de servicii sociale în

vederea asigurării tranziţiei tinerilor cu dizabilităţi de la sistemul de protecţie specială a copilului

către sistemul de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi"


Procedurii de monitorizare şi control al activităţii asistentului personal profesionist


modelului atestatului de asistent personal profesionist

12. Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1949/2018 din 26 iulie 2018 pentru

modificarea anexei la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.085/2018 privind

aprobarea Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei persoanelor

cu dizabilităţi pentru anul 2018

13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2018 din 17 iulie 2018 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap

14. Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 din 20 septembrie 2018 pentru stabilirea categoriilor de

persoane cu handicap care beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de

funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare

15. Hotărârea Guvernului nr. 903/2018 din 9 noiembrie 2018 privind recunoaşterea Asociaţiei

Naţionale a Surzilor din România ca fiind de utilitate publică

16. Hotărârea Guvernului nr. 990/2018 din 13 decembrie 2018 pentru completarea Hotărârii

Guvernului nr. 50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale

pentru Persoanele cu Dizabilităţi

17. Hotărârea Guvernului nr. 1017/2018 din 20 decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit

persoanelor cu handicap

92

18. Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 878/2018 din 30

octombrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de restructurare a

centrelor rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap

19. Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 877/2018 din

30 octombrie 2018 privind aprobarea Metodologiei de reorganizare a centrelor rezidenţiale

pentru persoanele adulte cu handicap

Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-

2020

Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020

reprezintă planul de implementare pentru perioada 2016-2020 al Convenției privind

drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, și are

ca scop promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a

tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu

dizabilități, precum și promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsecă.

Strategia națională are ca direcții de acțiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea

forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate, statistici și

colectarea datelor, iar obiectivele generale sunt următoarele:

- promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către

persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

- asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.

- eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru persoanele cu dizabilități.

- asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la un mediu de lucru deschis, incluziv

și accesibil, atât în sectorul public cât și în cel privat, concomitent cu asigurarea

accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru creșterea ocupării pe piața muncii.

- promovarea educației și formării profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile

și a învățării de-a lungul vieții pentru persoanele cu dizabilități.

- promovarea și protecția dreptului persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente

pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor.

- asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii și facilități de

sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor specifice de gen, la un cost

rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.

- fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilități pe baza informațiilor și

datelor statistice și de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

În anul 2018 a fost aprobat Instrumentul de monitorizare privind implementarea Strategiei naţionale

"O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016 – 2020.

93

Dreptul la muncă al persoanelor cu handicap

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii

de muncă.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de

angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul

total de angajaţi.

În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele

juridice publice au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu

handicap, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea

persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către

instituţia publică.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 751/2018 au fost stabilite categoriile de persoane cu handicap care

beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de

încadrare.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 990/2018 a fost completată Hotărârea Guvernului nr.

50/2015 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu

Dizabilităţi, în sensul reglementării posibilității ca, în vederea asigurării accesului persoanelor cu

dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional,

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități să identifice surse de cofinanțare din fonduri

europene nerambursabile pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități, în accesarea și utilizarea de

tehnologii și dspozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanțate din Fondul naţional

unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, inclusiv prin

acordarea de subvenții.

De asemenea, actul normativ reglementează acordarea subvențiilor pentru achiziționarea de tehnologii

și dispozitive asistive şi tehnologii de acces, care nu se suportă din Fondul naţional unic de asigurări

sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în baza unei proceduri aprobată

prin Ordin comun al ministrului muncii și Protecției sociale, ministrului sănătății și al președintelui

Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene.

Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități și prevenirea instituționalizării

Pentru impulsionarea procesului de dezinstituționalizare, prin OUG nr. 69/2018 s-a stabilit capacitatea

maximă a centrelor rezidențiale la 50 de locuri și, în baza acestei cerințe exprese, a fost prevăzută

obligația reorganizării centrelor cu capacitate de până la 50 de locuri și a elaborării planurilor de

restructurare a celor cu capacitate de peste 50 locuri. În acest sens, au fost aprobate prin decizii ale

94

președintelui ANPD: Metodologia de elaborare a planului de restructurare a centrelor rezidenţiale

pentru persoanele adulte cu handicap precum și Metodologia de reorganizare a centrelor rezidenţiale

pentru persoanele adulte cu handicap.

Planul de restructurare a centrului reprezintă documentul care cuprinde acţiuni planificate pentru

perioada 2019 - 2021 cu scopul de a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii

sociale din instituţii rezidenţiale de tip vechi în alternativele de tip familial (locuințe protejate) sau

rezidenţial nou-înfiinţate (centre).

În mod obligatoriu, transferul în alternative de tip familial (locuințe protejate) este însoțit de dezvoltarea

de servicii (centre de zi) care sprijină integrarea și participarea în comunitate și care oferă asistență

personală flexibilă și integrată, sprijin și coordonare astfel încât oamenii să-și poată trăi viața pe care

și-o doresc.

Atât prin finanțare de la bugetul de stat, cât și prin fonduri europene, se urmărește extinderea

infrastructurii pentru serviciile sociale dezvoltate în comunitate (locuințe protejate și centre de zi),

corespunzătoare nevoilor persoanelor cu dizabilități, în scopul de a le îmbunătăți abilitățile și

capacitatea de a participa activ pe piața forței de muncă și la viața socială.

Un alt element de reformă în ceea ce priveşte procesul de dezinstituţionalizare este reprezentat de

reglementarea statutului asistentului personal profesionist precum și a standardelor minime obligatorii

pentru asigurarea îngrijirii şi protecţiei adulţilor cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal

profesionist - alternativă la procesul de instituţionalizare şi o continuare a asistentului maternal în zona

de servicii destinate adultului cu dizabilităţi.

1.4.5.2. Beneficii și servicii acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.J.S., prin intermediul Autorității

Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități

1. În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se

suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități, pentru:

achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv

adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,

95

cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.

În anul 2018, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 1.515.000 lei,

corespunzătoare unui număr de 898 persoane beneficiare.

2. În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav

sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip

de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu

autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de transport gratuit

și următoarele categorii de persoane:

- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,

- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,

- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,

- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de

domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.

În anul 2018, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 67.485.000 lei,

corespunzătoare unui număr de 81.958 persoane beneficiare.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației publice

locale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006, art. 40 alin.(1) ,,Autoritățile administrației

publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se

suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii.”

Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile administrației publice locale

au obligația:

a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile

prezentei legi;

b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap

grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “

Fondurile destinate finanțării drepturilor asistenților personali și indemnizațiilor persoanelor cu

handicap grav au fost reglementate de Legea nr. 2/2018 - Legea bugetului de stat pe anul 2018, care

prevede faptul că plata asistenților personali și/sau indemnizația lunară care se acordă în cazul în

care persoana cu handicap și-a exprimat opțiunea în acest sens, se suportă din bugetul primăriei,

prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare

adăugată.

96

În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 2/2018, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată

pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,

sectoarelor și Municipiului București, pentru anul 2018, destinate finanțării drepturilor

asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale

persoanelor cu handicap grav la nivel național au fost alocate în valoare totală estimată de

3.520.206 mii lei.

În anul 2018, au beneficiat de indemnizație lunară 141.682 persoane cu handicap grav, iar de

asistent personal 74.535 persoane cu handicap grav, conform raportărilor consiliilor locale,

transmise direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale

sectoarelor municipiului București.

1.5. Măsuri privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, raportate de Autoritatea

Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

1.5.1. Principalele prevederi legislative în domeniul protecției și promovării drepturilor

copilului

În anul 2018, protecția drepturilor copilului a fost reglementată în principal de următoarele

prevederi legislative:

- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată;

- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,

republicată;

- Legea nr. 138/2011 pentru ratificarea Convenției europene revizuite în materia adopției

de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la

Strasbourg la 4 martie 2009;

- Legea nr. 84 /1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării

în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993.

În vederea armonizării legislației interne cu principiile și normele tratatelor internaționale, la

care România este parte, în anul 2018 au fost elaborate o serie de acte normative, după cum

urmează:

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind

protecția și promovarea drepturilor copilului.

97

Proiectul de act normativ cuprinde dispoziții menite să răspundă unor nevoi identificate în

aplicarea legii, menite să asigure o delimitare mai clară a noțiunii de familie extinsă, care să

permită o identificare cât mai rapidă a celei mai bune măsuri de protecție specială pentru copil.

Astfel, s-a avut în vedere corelarea cu prevederile Legii nr. 273 aflată în procedură de dezbatere

parlamentară, limitându-se până la gradul III, categoria membrilor familiei extinse care sunt

consultați cu privire la situația copilului.

Au fost, de asemenea, introduse prevederi care vizează introducerea obligatorie a

consimțământului copilului care a împlinit vârsta de 14 ani și situația minorilor solicitanți de

azil sau beneficiari ai unei forme de protecție internațională, care să asigure armonizarea

prevederilor Legii nr. 272/2004 cu cele ale Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Modificările propuse introduc și posibilitatea desemnării drept persoană care să asigure

creșterea și îngrijirea copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate, pe lângă rudele până la

gradul IV și a persoanelor care fac parte din rețeaua socială a copilului.

Pornind de la necesitatea asigurării unui mediu cât mai apropiat de cel familial tuturor copiilor

îngrijiți în servicii de tip rezidențial, sunt definite în mod clar categoriile de servicii care pot

intra în această categorie.

Sunt considerate servicii de tip rezidenţial: casele de tip familial, apartamentele, centrele de

primire în regim de urgență şi centrele maternale.

Întrucât plasamentul la familie, persoană, rudă s-a dovedit a fi eficient pentru copiii separați de

familie, este introdusă ca măsură de stimulare a acelora care doresc să se implice în creșterea și

îngrijirea unui copil separat de familie, prin introducerea unei indemnizații de sprijin lunară, în

cuantum de 400 lei.

Pentru a crea premisele finalizării demersului de dezinstituționalizare a copiilor, prin proiectul

de act normativ se introduce astfel interdicția plasamentului copiilor în servicii de tip rezidențial

cu caracteristicile centrelor de tip clasic începând cu data de 01 ianuarie 2020. O astfel de măsură

va avea ca principală consecință depopularea treptată a instituțiilor de tip vechi care trebuie

închise și întărirea rețelelor de servicii alternative la îngrijirea instituțională.

În același timp se introduce obligația autorităților de la nivel local dar și a furnizorilor privați de

servicii sociale de a reorganiza aceste servicii, respectiv închiderea centrelor de plasament sau,

după caz, reorganizarea serviciilor de tip rezidențial, până la data de 31.12.2020.

Astfel, după data de 01 ianuarie 2021 este interzisă funcționarea centrelor de plasament, iar

nerespectarea acestei prevederi va fi considerată contravenție, iar constatarea și aplicarea

amenzii este propusă a fi realizată de către prefect.

Au mai fost de asemenea introduse prevederi privind obligația direcției generale de asistență

socială și protecția copilului de a sprijini tinerii în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de

98

cazare în ultimul an de ședere în sistemul de protecție specială, concomitent cu obligativitatea

monitorizării acestora de către serviciul public de asistență specială pe o perioadă de doi ani. În

același timp, se propune creșterea indemnizației acordate acestora la ieșirea din sistem, de la

valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară la valoarea a trei salarii minime brute.

Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice în luna decembrie a anului 2018.

A fost finalizat procesul de revizuire a standardelor minime de calitate pentru

serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului fiind

elaborate proiectele de ordine ale ministrului muncii și protecției sociale pentru aprobarea

acestora.

Astfel, au fost elaborate:

- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale organizate ca centre

maternale;

- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de zi destinate copiilor;

- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de tip familial destinate

copiilor din sistemul de protecție specială;

- standarde minime de calitate pentru serviciile sociale de tip rezidențial destinate

copiilor din sistemul de protecție specială.

ANPDCA a participat la elaborarea Procedurii interinstituționale privind accesul

persoanelor aflate în executarea unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate și al

persoanelor liberate la servicii de asistență socială, aprobată prin Ordinul comun al

ministrului Protecției și al ministrului muncii și protecției sociale nr.2728/c/2092.

ANPDCA a participat la elaborarea Procedurii interinstituționale privind înscrierea

persoanelor private de libertate la cursurile școlare și continuarea studiilor după liberare,

aprobată prin Ordin comun al ministrului educației naționale, ministrului Protecției și

ministrului muncii și protecției sociale nr. 5143/2728/2090.

1.5.2. Indicatori privind serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor

copilului

Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și private,

a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor

în familia naturală sau extinsă, adopție, sau prin înlocuirea măsurii de protecție de tip rezidențial

cu una de tip familial, fiind promovată ideea că dezvoltarea armonioasă din toate punctele de

vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca și posibilitatea integrării lui în societate sunt

cel mai bine realizate în cadrul unei familii.

99

Grafic nr. 22. Evoluția numărului de copii aflați în sistemul

de protecție specială în perioada 1997 – 31 decembrie 2018

Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

39569 38597

33356

57181

49965

43234

37660

32679

28786

26105

25114

24427

23696

23103

23240

22798

22189

21540

20291

19369

18197

1709611899

17044

23731

30572

37553

43092

46568

5023947723 47871

46160 45052

43485

41775

40449

38858

37889

36638

36988

37497

37105

35687

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

Număr copii protejati în servicii de tip rezidenţial publice şi private (institutionalizaţi)

Număr copii protejati în familii (rude până la gradul IV inclusiv, asistenţi maternali profesionişti angajati ai DGASPC sau ai organismelor private acreditate,

alte familii)

In România sunt

100

La sfârșitul lunii decembrie 2018, erau 52.783 copii în sistemul de protecție specială, din care:

un număr de 17.096 copii (32.39%) beneficiau de măsură de protecție specială în

servicii de tip rezidențial, din care:

13.600 copii se aflau în servicii de tip rezidențial publice,

3.496 copii se aflau în servicii de tip rezidențial private.

un număr de 35.687 copii (67.61%) beneficiau de măsură de protecție specială în

servicii de tip familial, din care:

17.835 copii se aflau la asistenți maternali,

13.133 copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv,

4.719 copii se aflau la alte familii sau persoane.

Tabel nr. 12. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială,

la 31 decembrie 2018

Număr

de copii

beneficiari

Ponderea în

total copii

beneficiari

(%)

Modificare față de

31 decembrie 2017

(+/-)

Total, din care: 52.783 100,00 -2.519

1. Servicii de tip familial 35.687 67,61% -1.418

- la asistenți maternali 17.835 33,79% -586

- la rude până la gradul IV inclusiv 13.133 24,88% -743

- la alte familii/persoane 4.719 8,94% -89

2. Servicii de tip rezidențial,

din care:

17.096 32,39% -1.101

- publice 13.600 25,77% -892

- private 3.496 6,62% -209


La 31 decembrie 2018 existau 1.117 servicii de tip rezidenţial publice şi 315 servicii de tip

rezidenţial ale organismelor private acreditate.

Aceste servicii includ: centre de plasament clasice sau modulate, apartamente, case de tip

familial, centre maternale, centre de primire în regim de urgenţă, alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, adăpost de zi şi de noapte).

101

Grafic nr. 23. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială, pe județe,




Tabel nr. 13. Servicii de tip rezidențial pentru copii în sistemul de protecție specială,


Număr de instituții Număr de beneficiari

Total

față de

31 decembrie

2017

(+/-)

Total

față de

31 decembrie

2017

(+/-)

Total, din care: 1432 -9 17096 -1101

Servicii de tip rezidențial

publice, din care:

1117 -2 13600 -892

- centre de plasament clasice 98 26 3358 463

- centre de plasament

modulate

57 -30 1891 -1232

- apartamente 385 2 2187 -38

- căsuțe tip familial 428 1 4640 21

- centre maternale 51 0 400 20

- centre de primire în regim de

urgență

58 -1 590 -164

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de

zi și de noapte)

40 0 534 38

Servicii de tip rezidențial

aflate in subordinea

organismelor private

acreditate, din care:

315 -7 3496 -209

- centre de plasament clasice 15 0 455 -3

- centre de plasament

modulate

16 1 452 -46

- apartamente 16 2 52 5

- căsuțe tip familial 263 -11 2520 -166

- centre maternale 4 1 11 -1

- centre de primire în regim de

urgență

0 -1 0 -4

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de

zi și de noapte)

1 1 6 6


În cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul

județelor/sectoarelor municipiului București, în departamentul „Protecția Copilului” erau

angajate 32.297 persoane, cu 419 persoane mai puțin față de 30.06.2018 și cu 714 persoane

mai puțin față de 31.12.2017.

Din totalul celor 32.297 angajați:

4.575 (14,17%) erau angajați în aparatul propriu al DGASPC-urilor;


11.235 (34,79%) erau asistenți maternali profesioniști;

12.535 (38,80%) erau angajați în serviciile de tip rezidențial;

3.952 (12,24%) erau angajați în servicii de îngrijire de zi.

Grafic nr. 24. Numărul de persoane angajate ale Direcțiilor Generale de Asistență

Socială și Protecția Copilului, în departamentul „Protecția Copilului”,



1.6. Măsuri raportate de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și

Bărbați

Măsurile și acțiunile adoptate de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei

și Bărbați (ANES) au ca scop o protecție cât mai bună a victimelor violenței domestice. În

acest sens, în exercitarea rolului său de autoritate de stat în domeniul violenței domestice, ANES

promovează prin politicile publice pe care le implementează acțiuni complexe ce vizează crearea

și operaționalizarea unor mecanisme interinstituționale, precum și reglementări legislative în

domeniu.

Prin Legea nr. 30/2016, România a ratificat Convenția de la Istanbul și în acest sens ANES a

elaborat proiectele de legi care compun pachetul legislativ necesar armonizării legislației

naționale cu prevederile Convenției.

14,17%

34,79%38,81%

12,24%

aparatul propriu asistenți maternali profesioniști

serviciile de tip rezidențial servicii de îngrijire de zi


I. În scopul realizării angajamentelor asumate de către statul român în ceea ce privește

asigurarea implementării prevederilor Convenției de la Istanbul, ANES a elaborat următoarele

acte normative:

Legea nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea și combaterea violenței în familie, care reglementează ordinul de protecție provizoriu

(OPP) și condițiile de emitere a acestuia, asigurând astfel transpunerea dispozițiilor art. 52 din

Convenția de la Istanbul în legislația națională.

OPP reprezintă pilonul central al Legii nr. 174/2018 și este o măsură diferită față de ordinul de

protecție (OP) care este cunoscut și reglementat prin lege încă din anul 2012. Acesta este un

instrument în materie administrativă care îi permite polițistului să intervină rapid pentru protejarea

victimei și pentru înlăturarea de îndată a agresorului din domiciliu în situațiile de pericol iminent

pentru sănătatea și securitatea victimei violenței domestice.

Legea nr. 178/2018 de modificare si completare a Legii 202/2002 privind egalitatea de

şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, care vizează introducerea noțiunii „violenței de gen”

conform prevederilor art. 3 lit. d din Convenția de la Istanbul, precum și posibilitatea pentru

persoanele juridice din sectorul public și din sectorul privat, care au peste 50 de salariați, de a

avea în structura de personal un expert în egalitate de șanse sau un tehnician în egalitate de șanse.

De asemenea, în anul 2018, în vederea implementării prevederilor Legii nr. 174/2018 a fost

elaborat și adoptat Ordinul comun MMPS/MAI nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de

gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, publicat în Monitorul Oficial nr.

1110 din 28.12.2018.

Din perspectiva realizării unor măsuri și acțiuni pe diferite arii de intervenţie specifice în vederea

prevenirii şi combaterii violenţei domestice care să asigure sprijinirea victimelor și

conştientizarea consecinţelor şi efectelor actelor de violenţă domestică, ANES își propune să

asigure implementarea politicilor publice din domeniul său de competență.

În acest sens, prin H.G. nr. 365/2018 a fost aprobată „Strategia națională privind promovarea

egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru

perioada 2018-2021 și a Planului operațional privind implementarea strategiei naționale privind

promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterii violenței

domestice 2018-2021.”, fiind structurată pe cei doi piloni de specialitate. Acest document de

politică publică reglementează în cadrul Pilonului ”Prevenirea și combaterea violenței domestice”

direcții majore de acţiune în sprijinul îmbunătățirii situației victimelor, iar în cadrul Pilonului

”Egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați” direcții majore de acţiune în sprijinul

îmbunătățirii situației femeilor pe piața muncii și vizează o abordare directă şi punctuală a unor


domenii distincte, sensibile, respectiv a acelora care se dovedesc mai vulnerabile sau mai puţin

receptive la problematica de gen.

II. În scopul asigurării tuturor mijloacelor și instrumentelor de lucru necesare pentru aplicarea

întocmai a legislației, ANES a elaborat o serie de proiecte aflate în curs de implementare care

vizează dezvoltarea de servicii sociale pentru victimele violenței domestice și pentru agresori,

aplicarea unor programe de intervenție specializate destinate agresorilor, precum și măsuri de

sprijin pentru familiile care se confruntă cu situații de violență domestică, respectiv:

Proiectul VENUS finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, Axa Prioritară 4,

Obiectiv Specific 4.4, cu o durată de implementare de 4 ani vizează dezvoltarea unor măsuri

centrate pe abordarea integrată și unitară a serviciilor sociale, socio-profesionale și de formare

profesională pentru victimele violenței domestice, în scopul prevenirii și combaterii fenomenului

violenței domestice la nivel național.

Obiectivul principal al Fișei de proiect este orientat pe crearea, în principal, a unei rețele naționale

integrate de 42 de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice și în mod

complementar a 42 de grupuri de suport pentru victimele violenței domestice și 42 de cabinete de

consiliere vocațională în scopul dezvoltării și furnizării serviciilor de asistență socială, consiliere

psihologică și juridică pentru victimele violenței domestice în vederea facilitării tranziției la o

viață independentă.

Proiectul predefinit în domeniul violenței domestice care are drept obiectiv implementarea

Convenției de la Istanbul, în cadrul Programului „Justiție” finanțat de Regatul Norvegiei prin

Mecanismul financiar norvegian pentru perioada 2014-2021, vizează dezvoltarea a 8 centre de

consiliere pentru agresori, la nivel zonal, reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei

faptelor de violență domestică, precum și înființarea a 10 centre de criză pentru situațiile de viol.

Activitățile principale vor fi orientate pe elaborarea de proceduri de lucru, metodologii și a unor

programe specializate de intervenție pentru agresori în scopul prevenirii recidivei faptelor de

violență domestică.

Proiectul „Justice has no Gender” cofinanțat de Comisia Europeană, în cadrul apelului lansat

de către DG Justice „Action grants to support national information, awareness-raising and

education activities aimed at preventing and combating violence against women”, în parteneriat

cu ANPD și organizația ActiveWatch vizează creșterea gradului de conștientizare în rândul

profesorilor de liceu și studenților cu privire la violențele cauzate de discriminare care apar în

școli, cu accent pe violența de gen și egalitatea de gen, prin dezvoltarea de activități educaționale.

Proiectul „Bugetarea pe bază de gen în politicile publice” (DG Justice) finanțat prin

Programul Operațional Capital Uman, în parteneriat cu Fundația „Corona” Iași și Fundația


„Centrul de Mediere și Securitate Comunitară”, vizează creșterea capacității ONG-urilor de a se

implica în formularea și promovarea de propuneri alternative la politicile publice inițiate de

Guvernul României în domeniul bugetării pe bază de gen, vizând alocarea corespunzătoare a

resurselor financiare ținând cont de dimensiunea de gen.

1.7. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de Ministerul Muncii

și Protecției Sociale în anul 2018

În anul 2018, MMPS a implementat următoarele proiecte:

1. Fondul Social European

Denumirea proiectului INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de

Ocupare

Suma EUR/RON: 213.636.395,25

Data obţinerii finanţării: 26.09.2017

Perioada de implementare: 26.09.2017-25.09.2021

Obiectivele proiectului: Obiectivul general: Creşterea numărului de tineri inactivi NEETs

înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea furnizării de măsuri personalizate

de sprijin.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

OS1 – Creşterea gradului de informare şi conştientizare în rândul tinerilor din categoria NEETs

cu privire la avantajele înregistrării la SPO şi la opţiunile pe care le au în vederea integrării pe

piaţa muncii, în educaţie, formare sau antreprenoriat prin realizarea unei campanii de informare

si constientizare la nivel national .;

OS2 - Constituirea unei reţelei de sprijin la nivel local şi implementarea unui mecanism de

lucru cu tinerii, în scopul identificării a 200.000 de persoane aparţinând categoriei NEETs ca

bază pentru identificarea şi monitorizarea acestora. Acest obiectiv va fi realizat prin prisma

activitatilor A3 şi A4 şi va contribui la realizarea indicatorului Tineri NEETs identificaţi.

OS3 - Identificarea a cel puţin 200.000 tineri NEETs în vederea înregistrării şi profilării a

160.000 dintre aceştia.

Activităţile derulate în cadrul proiectului:

Campania de informare și conștientizare.

o Operaționalizare instrumente de informare și conștientizare.

Constituirea rețelei de sprijin și a echipelor de intervenție.

o Constituirea rețelei de sprijin.

o Elaborarea instrumentelor de lucru.

o Constituirea echipelor locale de intervenție.


Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: “Implementarea unui sistem de elaborare de

politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMPS”

Suma EUR/RON: 3.109.540/14.521.553,62


Perioada de implementare:

Obiectivele proiectului:


A) Asigurarea unei abordări coordonate și fundamentate pe dovezi în elaborarea și

implementarea politicilor, programelor, și intervențiilor orientate către persoanele sărace și

vulnerabile și către zonele sărace și marginalizate.

B) Implementarea unui proces decizional la nivelul MMPS, cât și la nivel local, bazat pe o

serie de informații obținute în urma unei metodologii riguroase, fundamentate empiric, bazate

pe dovezi și date statistice.

C) Dezvoltarea și utilizarea unui set de instrumente standard de planificare și furnizare a

serviciilor sociale la nivel local în vederea creșterii calității serviciilor publice.

D) Instruirea unui număr de 450 de persoane, atât de la nivel central, cât și de la nivelul APL-

urilor privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi și cu

privire la alte tematici de interes aferente acțiunilor care se vor desfășura în cadrul proiectului


1. Elaborarea metodologiilor de analiză pentru realizarea hărților;

2.Culegerea și centralizarea datelor necesare elaborării hărților privind infrastructura socială

existentă și cea necesară, serviciile sociale existente și necesare, sărăcia și sărăcia în muncă,

interpretarea/ analiza datelor și elaborarea hărților;

3. Elaborarea instrumentelor standard de planificare și furnizare a serviciilor sociale;

4.Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul MMPS;

5. Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri;

6. Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/ programele

informatice dezvoltate în cadrul proiectului;

7. Comunicare și promovare.

3. Fondul Social European Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: ,,Creșterea eficientei intervențiilor atât la nivelul

MMPS, cât și a structurilor aflate in coordonarea MMPS”

Suma EUR/RON: 1.367.907/6.388.127,93




a. Evaluarea sistemului de management existent și dezvoltarea cadrului comun de autoevaluare

(CAF) la nivelul MMPS.

b. Realizarea unui sistem de indicatori de incluziune sociala și un set de proceduri de lucru

elaborat pentru implementarea VMI și a celorlalte beneficii sociale.

c. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare și evaluare a documentelor strategice aflate în

coordonarea MMPS.

d. Creșterea abilitaților personalului din cadrul MMPS și ANPIS pentru elaborarea de proceduri

simplificate, politici publice și seturi de indicatori prin participarea la instruire.


1. Elaborarea de proceduri de lucru si implementarea cadrului comun de autoevaluare a modului

de funcționare (CAF) al MMPS;

2. Elaborarea, validarea si aprobarea unui sistem de monitorizare si evaluare a aplicării

masurilor prevăzute în Strategia naționala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei

pentru perioada 2015-2020;

3. Elaborarea si validarea unui sistem de indicatori de incluziune sociala;

4. Elaborarea de proceduri de lucru pentru implementarea VMI si pentru celelalte beneficii

sociale;

5. Analiza legislației care reglementează sistemul indicatorilor de incluziune sociala;

6. Elaborarea de propuneri legislative pentru reglementarea sistemului de indicatori de

incluziune sociala;

7. Instruirea personalului din cadrul MMPS si a structurilor aflate in subordonare.



Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Crearea și implementarea serviciilor comunitare

integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

Suma EUR/RON: 114.390.772,94 lei




Obiectivul specific 1: consolidarea capacității admnistrației publice locale de a iniția, coordona

și implementa măsurile de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare si excludere

socială, în 139 de comunități marginalizate prin crearea de echipe comunitare integrate si

dezvoltarea de proceduri, metodologii și instrumente specifice de lucru.

Obiectivul specific 2: îmbunătățirea nivelului de competențe al specialistilor care activeaza în

echipele comunitare integrate din cele 139 de comunități sau din alte autoritați relevante,

contribuind astfel la consolidarea rețelei publice de asistența sociala comunitara prin furnizarea

de servicii sociale adaptate nevoilor populației.

Obiectivul specific 3: cresterea numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare

integrate, în cele 139 de comunități.


A.1. Managementul proiectului

A.2. Elaborarea procedurilor, metodologiilor și instrumentelor de furnizare integrată a

serviciilor comunitare și operaționalizarea mecanismului de colaborare

A.3. Dezvoltarea aplicației online SCI utilizată de echipele comunitare integrate

A.4 Constituirea echipelor Unităților Județene de Suport și Supervizare (UJSS)

A.5. Constituirea și pregătirea echipelor comunitare integrate

A.6. Aplicarea de către echipele comunitare a procedurilor/instrumentelor de furnizare integrată

a serviciilor comunitare

A.7. Pregătirea recomandărilor pentru multiplicarea modelului SCI și pentru transpunerea în

documente cu caracter administrativ și normativ

5. Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (SRSP) 2017 - 2020

Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Auditul social

Suma EUR/RON: 60.000 EUR


Perioada de implementare: 19.03.2018 – 18.03.2019


creșterea nivelului de cunoștințe ale MMPS în ceea ce privește diferitele modele europene

vizând sistemele de audit social, identificarea bunelor practici referitoare la implementarea

acestora;

consolidarea dialogului între actorii sociali relevanți din domeniul serviciilor sociale în ceea

ce privește dezvoltarea unui sistem de audit social;

adoptarea în cadrul politicilor a unui model de sistem de audit social;

îmbunătățirea abilităților autorităților competente de a implementa operațional auditul

social;


intervievarea MMPS în vederea stabilirii modelelor europene de bune practici vizând

auditul social în funcție de relevanța față de contextul românesc

analizarea politicilor și a legislației privind furnizarea serviciilor sociale în România

analizarea practicilor europene privind auditul social


intervievarea reprezentanților instituțiilor responsabile de auditul social din SM identificate

ca având bune practici în domeniu

elaborarea unui Raport privind modelele europene de politici privind auditul social

Organizarea unui workshop interactiv cu participarea reprezentanților actorilor sociali

relevanți la nivel național: MMPS, ANPIS; ANPDCA; ANPD, ANES, DGASPC-uri, Colegiul

Asistenților Sociali, Facultatea de Asistență Socială, Asociațiile Orașelor, Comunelor,

Municipiilor, ONG-uri, workshop în care vor fi invitați să prezinte sistemele lor de audit cel

putin 3 experți din instituțiile cu responsabilități în audit social din SM identificate ca având

bune practici în domeniu

Organizarea unei consultări naționale (prin intermediul unui chestionar online) a actorilor

sociali relevanți din domeniul asistenței sociale, a furnizorilor de servicii sociale, consultare

privind rolul și natura auditului social, metodologii și instrumente de audit, opțiuni privind

alegerea unui model, rolul auditorului social

Realizarea unui raport privind centralizarea răspunsurile primite în cadrul consultării și

formularea de concluzii

Intervievarea și realizarea de focus –grupuri cu principalele organizații profesionale

reprezentând asistenții sociali, precum și furnizorii de servicii sociale cu tema concluziilor

workshop-ului, precum și a consultării naționale, realizarea unui raport

elaborarea unui model de audit social pe baza unei analize aprofundate a concluziilor și a

rezultatelor activităților anterioare; draftul va conține precizări privind preferințele exprimate

de stakeholderi, riscuri asociate, cadrul instituțional existent, propunerea unei definiții clare a

rolului auditorului social, competențele profesionale ale acestuia, impactul estimat al

modelului sistemului de audit social

propunerea unor metodologii de audit

propuneri privind certificarea profesională a auditorilor sociali

draftul privind cerințele de audit pe categorii de furnizori de servicii sociale

impactul administrativ al modelului de audit social propus

Furnizarea de asistență MMPS pentru pregătirea implementării modelului de audit social:

design-ul procesului operațional privind implementarea sistemului de audit social propus

Evaluarea nevoii privind resursele umane necesare punerii în practică a sistemului de audit

social

Evaluarea nevoii de infrastructură IT

Realizarea raportului privind pregătirea operațională a implementării sistemului de audit

social.


Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Evaluarea funcționării și eficacității serviciilor

sociale .



Perioada de implementare: 19.03.2018 – 18.03.2019 Obiectivele proiectului:

Obiectiv general:

Îmbunătățirea calității serviciilor sociale prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare și

evaluare al calității și eficienței serviciilor sociale.



Adoptarea unui set de indicatori calitativi prin care MMPS să își dezvolte capacitatea de a

monitoriza și evalua serviciile sociale la nivel național;

Utilizarea unor metode efective și a unor proceduri vizând colectarea datelor privind acești

indicatori prin crearea instrumentelor;

Îmbunătățirea capacității profesionale a experților MMPS de a-și îndeplini responsabilitățile

legate de procesul de monitorizare și evaluare;


Denumirea proiectului şi numărul de referinţă: Sprijin pentru consolidarea capacității

instituționale a MMPS de a dezvolta un sistem integrat de management informatic în domeniul

serviciilor sociale (SA MIS)



Perioada de implementare: martie – august 2018


realizarea unei analize la nivelul tuturor serviciilor publice de asistență socială (SPAS,

DGASPC) cu privire la: infrastructura de software, hardware, infrastructura de telecomunicații,

resursa umană specializată (specialiști IT, asistenți sociali – ca utilizatori finali)

propuneri de intervenție pentru consolidarea capacității SPAS.


Elaborarea unui chestionar on-line adresat reprezentanților DGASPC și SPAS (din toate cele

3128 de UAT-uri la nivel de comună, oraș, municipiu, județ) cu max. 15-20 întrebări;

Organizarea a 4 mese rotunde cu reprezentanți SPAS și DGASPC pentru a testa conținutul

chestionarului, pentru a înțelege responsabilitățile, rolul SPAS în furnizarea serviciilor sociale

în cadrul comunităților, pentru identificarea capacității IT actuale;

Aplicarea online a chestionarului și asigurarea de asistență tehnică (telefonic/email) pentru

completarea acestuia;

Centralizarea și analiza răspunsurilor colectate;

Raportarea finală, incluzând recomandări cu privire la îmbunătățirea infrastructurii IT și a

resurselor umane specializate pentru serviciile publice de asistență socială


CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2018

Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile

economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim pe

economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale, de

acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a unor

servicii sociale de calitate.

În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de

probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,

de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului, promovarea

și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se

confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.

În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația

națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții

de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale

Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de

incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de

indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu

metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația socială

specifică României.

Dintre indicatorii primari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,

o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,

o deficitul median relativ,

o coeficientul de variație a ratei ocupării,

o rata șomajului BIM de lungă durată,

o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,

o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,

o speranța de viață la naștere.


Dimensiuni ale incluziunii sociale

Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor

strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o

anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie

reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de

nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din Legea

asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din

domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-

comunicării, mobilității, securității, Protecției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și

asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale

societății. (art.6 din Legea asistenței sociale, nr. 292/2011).

Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul

general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură

oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața

economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc viața

și accesul lor la drepturile fundamentale (art.53 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011) .


Dintre indicatorii secundari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,

o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,

o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,

o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,

o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,

o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care au

cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din

aceleași grupe de vârstă.

Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:

o resurse,

o piața muncii,

o condiții de locuit,

o educație,

o sănătate,

o ordine publică.

Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale

persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:

o mediul de rezidență,

o regiunea de dezvoltare,

o nivelul de educație,

o statutul ocupațional,

o genul,

o naționalitatea,

o numărul de membri din gospodărie.

Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii și

Protecției Sociale, în cadrul secțiunii referitoare la politicile familiale, incluziune și asistență

socială.4

2.1.1. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune

Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:

o datelor administrative,

4 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755


o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),

o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de

Statistică (INS).

a. Ancheta asupra calității vieții

o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and

Living Conditions.

o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează

mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat

anual și indicatorii de calitate.

o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.

o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului anual

disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a precedat

desfășurarea anchetei de teren.

b. Ancheta bugetelor de familie

o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează

lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.

o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.

o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia

europeană (conform metodei deschise de coordonare).

Astfel, indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe baza datelor obținute prin

cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de exemplu rata sărăciei relative).

Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de colectare

a informațiilor, lunar, respectiv anual.

2.1.2. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie

Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia sunt

cei referitori la sărăcia relativă.

Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de

populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest

motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați indicatori

,,ai riscului de sărăcie’’.

În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative, aceasta

exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției persoanelor sărace,

dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.


Întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia relativă

măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de bază ale

persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să cunoască o

creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să reprezinte o

tendință semnificativă de reducere sau de creștere a nivelului de trai al populației.

2.1.2.1. Praguri de sărăcie utilizate

Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de

numărul de adulți echivalenți. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei

formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o

persoană cu vârsta mai mică de 15 ani). Se utilizează astfel scala de echivalență OECD

modificată: primul adult din gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.

Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale

gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana.

La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din

producția proprie a gospodăriei).

Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă în perioada 2002 – 2018

(lei/lună/adult echivalent)

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Inclusiv consumul din

resurse proprii 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Inclusiv consumul din

resurse proprii 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8 725,0 837,4 927,0

Exclusiv consumul din

resurse proprii 403,5 441,9 460,6 473,7 495,6 525,5 590,5 654,8 764,0 856,8

Notă: Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică


În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri

familiale:

Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă (inclusiv consumul din resurse proprii) , în

funcție de componența gospodăriei, în anul 2018

Componența

gospodăriei

Prag sărăcie relativă

(lei/lună/adult echivalent)

- un adult 927,0

- un adult cu un copil 1.205,1

- un adult și doi copii 1.483,2

- 2 adulți 1.390,5

- 2 adulți cu un copil 1.668,6

- 2 adulți cu doi copii 1.946,7

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică

2.1.2.2. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei

Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este

săracă sau nu.

În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul

sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din gospodăriile

cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din mediana

veniturilor disponibile pe adult echivalent.

2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială

În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de Hotărârea

de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:

o indicatori privind condițiile de viață,

o indicatori privind educația,

o indicatori privind sănătatea,

o indicatori privind ordinea publică.

Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza populației

rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.


În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2018 nu

sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.

2.2.1. Indicatori privind condițiile de viață

Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la

naștere.

o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la

naștere a fost de 75,73 ani în anul 2017.

o În anul 2017, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât

cele de gen masculin (79,23 ani comparativ cu 72,28 ani).

o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,97 ani

față de 74,18 ani).

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform

metodologiei naționale pe baza Anchetei bugetelor de familie, la pragul de 60% din

mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii).

Se poate constata că rata sărăciei relative a crescut de la 18,3% în anul 2017 la 18,7% în anul

2018.

Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2018 (%)

Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5 17,2 17,9

Indicator 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sărăcie relativă 16,6 17,8 18,4 18,0 18,6 18,3 18,7

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de

Institutul Național de Statistică

Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date calculate

în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii), în lipsa

protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență

socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,7% la 41,9%.


În anul 2018, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 108.1% (date

provizorii).

Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2018 (%)


Institutul Național de Statistică. *2018 – Date provizorii.

În anul 2018, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul anterior

a fost de 105,0%.

Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul

anterior, 2005-2018


Institutul Național de Statistică

114,3

109

114,7116,5

98,596,3

98,1

101,5 100,8

106,4

110,1111,8

112,8

108,1

90

95

100

105

110

115

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018*

%

108,1 109,2

122,8

134,1

112

97,595,3

100,1 100103

105107,5

114,3

105

90

95

100

105

110

115

120

125

130

135

140

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

%


Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2018, 30,8% au fost destinate

consumului alimentar și 28,1% consumului de servicii.

Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor)

și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2018.

2.2.2. Indicatori referitori la ocupare

Populația ocupată a avut în anul 2018 următoarea distribuție:

o salariați 74,8%,

o patroni 1,0%,

o lucrători pe cont propriu 16,3%,

o lucrători familiali neremunerați 7,9%.

Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15 ani

și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului

Internațional al Muncii, a fost în anul 2018 de 1,8%.

Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform Biroului

Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul șomerilor BIM)

a crescut de la 41,4% în 2017 la 44,1% în anul 2018.

Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a

persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a scăzut în anul

2018 comparativ cu anul precedent, de la 1,0% la 0,8%.

2.2.3. Indicatori referitori la educație

Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:

o rata netă de cuprindere în învățământ,

o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de

tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 62,4% în anul școlar

2017-2018 la 61,8% in anul școlar 2018-2018.

2.2.4. Indicatori referitori la sănătate

Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de

indicatorii de incluziune socială, amintim:

o reducerea incidenței tuberculozei,

o reducerea ratei mortalității infantile,


o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai mică

de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an,

o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al

nașterilor din anul respectiv.

2.2.5. Indicatori referitori la ordinea publică

Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:

o rata infracționalității,

o rata criminalității.

2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă

Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.

Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului

gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională este cel

referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul din resurse

proprii.

Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza anchetei

bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-SILC).

Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.

Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2018

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice

comunicate de Institutul Național de Statistică

17,217,9

16,6

17,818,4

18,018,6 18,3

18,7

22,322,6

21,522,4 22,6

21,8 22,221,3 21,621,6 22,3

22,9 23

25,1 25,4 25,3

23,6 23,5

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

%

inclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (EU-SILC)


În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori privind rata sărăciei relative (inclusiv

consumul din resurse proprii), calculați de INS. pe baza anchetei bugetelor de familie:

o Se observă o creștere în anul 2018 comparativ cu anul 2017, de la 18,3% la 18,7%, în

contextul creșterii pragului sărăciei de la 837 la 927 lei/lună/adult echivalent.

o Indicatorii pentru anul 2018 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:

mediul de rezidență:

Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai

mare decât cea din mediul urban: 30,6% comparativ cu 8,5%.

regiunea de dezvoltare:

Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est

(31,9%), în regiunea Sud-Vest (24,4%) și în regiunea Sud – Est (20,5%).

Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (4,0%).

genul persoanei:

Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică decât

a persoanelor de gen feminin: 18,2% comparativ cu 19,2%.

componența gospodăriei:

Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât

cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2018 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1 14,0 15,3 14,8

1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2 20,6 25,6 27,0

1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4 25,7 32,3 35,8

2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5 10,7 11,5 9,9

2 adulți, din care cel puțin 1 este în

vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8 11,3 11,4 13,0

Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9 22,2 20,6 21,8

părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6 25,1 28,1 26,3

2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8 11,0 11,9 12,1

2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3 18,2 18,4 20,1

2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1 52,6 41,8 52,1

alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6 24,2 22,6 22,5

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor INS (ABF)


statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.

Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2018 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Persoane de 16 ani și peste cu

statut ocupațional de:

- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8 3,3 3,5 3,5

- lucrători pe cont propriu

(exclusiv agricultori) 34,0 29,3 32,1 35,2 32,7 37,1 35,0 35,2

- lucrători pe cont propriu

(inclusiv agricultori) 38,4 35,6 37,7 39,0 40,4 44,1 45,3 44,5

- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7 43,9 45,6 46,3

- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0 13,2 14,6 15,5

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de

Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie

Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor, a

avut în anul 2018 valoarea de 18,7%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat

pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei relative ar crește

la 41,9% (cu 23,2 pp). Acest indicator arată că programele de protecție socială sunt

deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale.

Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2018 (%)

Sursa: MMPS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de Institutul

Național de Statistică

41,937,5

33,5

25,2

42,7

82,8

18,7

26,0 24,0

16,1 14,918,6

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şipeste

%

înainte de transferurile sociale după transferurile sociale


CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2018

Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar trebui

să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în perioade

dificile.

Conform datelor publicate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 110 milioane de persoane,

reprezentând 21,9% din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul 2018 cu riscul sărăciei

sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de europeni, reprezentând 17,1%

din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2018 venituri mai mici decât pragurile naționale

ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește accesul la un loc de

muncă, educație, locuință și servicii financiare.

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020

Strategia „Europa 2020”5 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până

în anul 2020.

Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază

realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,

dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.

Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii. Aceste priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele membre

să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind

ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care

urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au

stabilit obiective naționale.

Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până

în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin

20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.

În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei, imigranți,

minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de viață, iar

cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.

5 https://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators

https://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators


3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei

Europa 2020

În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și la

nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in

Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.

Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii

sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al

excluziunii sociale (engl.”at risk of poverty or social exclusion” - AROPE), și anume persoane

aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai jos:

o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel puțin una

din următoarele trei situații:

1. este expusă riscului sărăciei relative (engl. ”at risk of poverty” - AROP), conform definiției

sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât

pragul național al sărăciei, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent;

2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. ”severe material deprivation” – SMD).

Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza

lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din cele

nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:

1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;

2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;

3. consumul de carne, pui, pește sau proteine vegetale echivalente cel puțin o dată la

două zile;

4. posibilitatea de face față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute (echivalente

cu 1/12 din valoarea pragului anual național al sărăciei);

5. deținerea unui telefon fix sau mobil;

6. deținerea unui televizor color;

7. deținerea unei mașini de spălat;

8. deținerea unui automobil personal;

9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.

3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă

(engl. ”very low work intensity” - VLWI). Acest indicator descrie situația persoanelor care

locuiesc în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie


lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.

Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că

beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la

marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

1. Indicatorii privind sărăcia relativă

Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată după

transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include sumele

provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială), determinată

pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (venituri

din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a impozitelor și taxelor).

Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor sunt

insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de societatea în care

trăiesc.

Rata sărăciei relative a avut în anul 2018 valoarea de 17,1%, ceea ce înseamnă că

aproximativ 86.206 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie6.

2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe

Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac

parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.

Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate

esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește

standardele de viață.

În medie, în anul 2018, circa 5,9% dintre europeni, respectiv 29.749 mii persoane - se

confruntau cu privațiuni materiale severe.

3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii

Un indicator mai recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate

a muncii foarte scăzută.

Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani și/sau

persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluse la calculul acestui indicator.

În anul 2018, 8,8% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 32.389 mii

persoane, se aflau în această situație.

6 Conform paginii de web a Eurostat, accesată în 2 ianuarie 2020


3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene

Tabelele și graficele din Anexa 1 prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată

evoluția indicatorilor referitori la România în perioada 2008-2018, precum și poziția

României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2018.

Se poate constata că în anul 2018 comparativ cu anul 2008 în România:

numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 2.755 mii persoane,

numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 3.476 mii

persoane,

numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este

foarte redusă a scăzut cu 314 mii persoane,

numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a scăzut cu 257 mii persoane.

CONCLUZII

Așa cum s-a arătat în capitolul I al acestui raport, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și

Protecției Sociale, a acționat în vederea creșterii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării

coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială, promovării de strategii și

politici, coordonării implementării unitare a legislației naționale și perfecționării cadrului juridic și

instituțional.

În capitolul al II-lea al raportului au fost prezentați o serie de indicatori de incluziune referitori la

situația economico-socială a populației. Se poate constata, pe de o parte, îmbunătățirea

semnificativă a calității vieții unor categorii de populație aflate în risc de ezcluziune socială, însă,

pe de altă parte, existența unor grupuri vulnerabile care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește

asigurarea unui nivel de trai dezirabil.

În scopul dezvoltării capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor

sociale, creşterii calităţii vieţii şi promovării principiilor de coeziune şi incluziune socială,

Guvernul României a adoptat Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea

sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.

Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt, în

principal, următoarele:

- persoanele sărace,

- copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental,

- persoanele vârstnice singure sau dependente,


- romii,

- persoanele cu dizabilităţi,

- persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.

Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea

socială şi reducerea sărăciei sunt:

- creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample

de activare pe piața muncii;

- creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse și introducerea

stimulentelor pro-activare pentru beneficiarii programului de beneficii sociale;

- promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare

integrată, concentrată asupra copiilor;

- îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;

- transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de

management de caz;

- creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.

Conform datelor publicate de Eurostat, prezentate în al treilea capitol al raportului, indicatorii

referitori la România arată în general o poziționare la distanță față de media europeană și alte state

membre, însă se pot observa și evoluții pozitive. Astfel, în România, numărul de persoane care se

confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut o reducere de 2.755 mii persoane, în

anul 2018, comparativ cu anul 2008. De asemenea, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

a scăzut în perioada menționată cu 11,7 puncte procentuale.

Acești indicatori arată o evoluție favorabilă îndeplinirii obiectivului asumat de România conform

Strategiei Europa 2020, de reducere a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie

și excluziune socială cu 580 mii în anul 2020, comparativ cu anul 2008.

***


Anexa 1

Tabel nr. 1. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei

comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2018*

Indicator UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2018/

2008

2018/

2017

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

% din populaţie 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 38,8 35,7 32,5 -11,7 -3,2

mii persoane 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 7.694 7.040 6.360 -2.755 -680

Persoane în risc de sărăcie

relativă

% din populaţie 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 25,3 23,6 23,5 -0,1 -0,1

mii persoane 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 5.006 4.646 4.603 -257 -43

Persoane ocupate în risc de

sărăcie relativă (in-work-

poverty)

% din populaţia

ocupată, 18-64

ani

16,9 17,2 17,6 18,9 18,9 18,1 19,7 18,6 18,6 17,1 15,0 -1,9 -2,1

Persoane care locuiesc într-o

gospodărie pentru care

intensitatea muncii este foarte

redusă (0-59 ani)

% din populaţie 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 8,2 6,9 7,4 -1,1 0,5

mii persoane 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 1.230 1.022 1.070 -314 48

Persoane afectate de privaţiuni

materiale severe

% din populaţie 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 23,8 19,7 16,8 -15,9 -2,9

mii persoane 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 4.707 3.880 3.281 -3.476 -599

Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați începând cu 2008, pornind de la populația rezidentă obținută pe baza

rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.

Sursa: pagina web Eurostat, accesată la data de 16 octombrie 2019


Tabel nr. 2. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2018

State

membre U.E.


excluziune socială


după transferurile sociale

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Persoane care se confruntă

cu privațiuni materiale

severe

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

U.E.-28 110.235 21,9 86.206 17,1 32.389 8,8 29.749 5,9

Austria 1.512 17,5 1.238 14,3 480 7,3 243 2,8

Belgia 2.250 19,8 1.865 16,4 1.035 12,1 560 4,9

Bulgaria 2.315 32,8 1.551 22,0 456 9,0 1.474 20,9

Cipru 206 23,9 132 15,4 59 8,6 87 10,2

Croația 1.008 24,8 783 19,3 332 11,2 348 8,6

Danemarca 997 17,4 728 12,7 459 11,1 198 3,4

Estonia 318 24,4 286 21,9 51 5,2 49 3,8

Finlanda 894 16,5 652 12,0 410 10,8 154 2,8

Franţa 11.045 17,4 8.497 13,4 3.683 8,0 2.994 4,7

Germania 15.253 18,7 13.048 16,0 4.749 8,1 2.535 3,1

Grecia 3.349 31,8 1.954 18,5 1.102 14,6 1.764 16,7

Irlanda 1.023 21,1 726 14,9 513 13,1 240 4,9

Italia 16.441 27,3 12.229 20,3 4.813 11,3 5.141 8,5

Letonia 543 28,4 446 23,3 106 7,6 182 9,5


State

membre U.E.


excluziune socială


după transferurile sociale

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Persoane care se confruntă

cu privațiuni materiale

severe

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Lituania 794 28,3 644 22,9 186 9,0 312 11,1

Luxemburg 126 21,9 106 18,3 38 8,3 7 1,3

Malta 89 19,0 79 16,8 19 5,5 14 3,0

Marea Britanie 15.465 23,6 12.388 18,9 4.252 8,6 3.040 4,6

Olanda 2.833 16,7 2.247 13,3 1.073 8,6 403 2,4

Polonia 6.976 18,9 5.472 14,8 1.559 5,6 1.734 4,7

Portugalia 2.223 21,6 1.777 17,3 532 7,2 615 6,0

Republica Cehă 1.264 12,2 996 9,6 347 4,5 293 2,8

România 6.360 32,5 4.603 23,5 1.070 7,4 3.281 16,8

Slovacia 872 16,3 655 12,2 218 5,2 376 7,0

Slovenia 326 16,2 268 13,3 81 5,4 74 3,7

Spania 12.047 26,1 9.950 21,5 3.701 10,7 2.495 5,4

Suedia 1.822 18,0 1.660 16,4 667 9,1 159 1,6

Ungaria 1.887 19,6 1.227 12,8 398 5,7 974 10,1

Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 2 ianuarie 2020


Grafic nr. 1. Numărul de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, 2018 (mii)

UE 28 : 110.235

Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 2 ianuarie 2020

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000


Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială,

pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0


Grafic nr. 3. Numărul persoanelor în risc de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie relativă), 2018 (mii)

UE 28 : 86.206


0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000


Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, pondere în totalul populaţiei (rata sărăciei relative), 2018 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0


Grafic nr. 5. Numărul persoanelor afectate de privaţiuni materiale severe, 2018, mii

UE 28 : 29.749


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000


Grafic nr. 6. Persoane afectate de privaţiuni materiale severe, pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0


Grafic nr. 7. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă, 2018 (mii)

UE 28: 32.389


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000


Grafic nr. 8. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă,

pondere în totalul populaţiei, 2018 (%)


0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

Date post:	17-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

în anul 2018 · 2020-01-14 · 1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale...

Documents