n 1939. Serie nou`. Anul XX Poli]i[tii români - permanent ... · Salvatorul din Kosovo Unitate de...

$Page 1: n 1939. Serie nou`. Anul XX Poli]i[tii români - permanent ... · Salvatorul din Kosovo Unitate de suport, motor al structurilor operative De la mare, p#n-la Tisa, \n flagranturi$
w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X

20

Decembrie

09

52pagini

3lei

Ofensiv` f`r` precedent împotriva braconajului piscicol

Poli]i[tii români - permanent la datorie

10

|n “plasa” poli]i[tilor

Ofensiv` f`r` precedentîmpo triva braconajului piscicol

Adev`rul din... “inima” computerului

Poli]i[tii colind`tori

Cr`ciunul – bucuriaNa[terii Domnului

Salvatorul din Kosovo

Unitate de suport, motoral structurilor operative

De la mare, p#n-la Tisa, \nflagranturi prinsu-mi-s-a

DDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 88--99

ppaagg.. 1100--1111

ppaagg.. 1166

ppaagg.. 1133

ppaagg.. 3300--3311

ppaagg.. 4444

ppaagg.. 4477ppaagg.. 2211

EditorialNu izgoni]i clopo]eii tocmai acum

când sunt meni]i s` anun]e miracolul

na[terii Pruncului Iisus Hristos.Urmeaz` a ninge cu alb [i lumin` însuflete, a re vela]ii [i binecuvântare pen-tru fiecare, în clipa magic` dintre ani.Atunci când clepsidrele vor anun]amugurii [i zorii Noului An, poate vomasista la transformarea a tot ce este rùîn bine.

S` nu tulbur`m minunile nop]ii deRevelion. Poate c` numai a[a

urmeaz` s` ne trezim ap`ra]i de legimai bune, s` reg`sim bagheta ferme-

cat` a ie[irii din criz`: munca, încred-erea, cinstea, performan]a.

S` asist`m la sc`derea ac]iunilorcorup]iei [i s` auzim despre falimentulei. S` ne închipuim [i s` vrem s` rede-venim mai puri, mai cura]i, mai buni.

S` trìm pentru o clip` iluzia c`jungla infrac]ionalit`]ii, a crimei, af`r`delegii în toate formele ei a fosttransformat` într-o gr`din` a normalului,

a corectitudinii.S` ne imagin`m c` suntem nin[i cu

miracolul redefinirii [i aredeveniriifiec`ruia dintre noi!

{i atunci, având în mâini cupele feri-cirii, s` ciocnim pentru clipa ce a trecut[i în cinstea celei ce va s` vie. S` cioc -nim pentru tot ce iubim, pentru speran]`,pentru adev`r.

S` ciocnim pentru noi to]i!A[a cum, din acest col] de pagin`,

închin`m [i noi, REDAC}IA, pentru to]icei afla]i [i la cump`na dintre ani, la dato-rie, întru ap`rarea [i respectarea legilor.

La mul]i ani poli]i[ti români!

� Nicu[or DULGHERU

Miracol

Director OnorificChestor principal Petre Tob`

Colegiul [tiin]ificComisar-[ef Mihai C~LINESCU

Comisar-[ef Tache Boc`nial

Comisar-[ef Gabriel }îru

Comisar-[ef Ion Pantilie

Comisar-[ef Cornel Dr`ghici

Roxana GHEORGHIU-PAP,Lena MITROI, Marius TOMA,

(redactori); Marius POPESCU (tehnoredactor);

Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);Vasile ARSENE (fotoreporter);

Mihai DOROBAN}U (marketing)

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298

CENTRALACENTRALA: 303.70.80

INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

R e s p o n s a b i l d e n u m ` rLena MITROI

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r oC o n t : D . T. C . P. - M . B . R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

“Pentru modul profesio nist [i responsabil în care v-a]i îndeplinit misiunile în cre din]ate

în ziua ale gerilor [i a referendumului, în nu mele meu [i al echipei manageriale a Poli]iei

Ro mâne, doresc s` v` transmit sincere mul]umiri, aprecierile mele deosebite fa]` de

mun ca dumneavoastr`, în so]ite de cele mai alese gânduri de pre]uire [i recu no[tin]`.”

Chestor principal Petre Tob`

3

Stima]i colegi,Apreciez c`, în conformi-

tate cu Planul general dem`suri al Ministerului Ad -ministra]iei [i Internelor, cum`surile de organizare [icoordonare dispuse la nivelultuturor structurilor depoli]ie, privind asigurareaordinii [i siguran]ei publicepe timpul des f` [ur`riialegerilor prezi den]iale [i alrefe rendumului pentru re -ducerea num`rului de parla-mentari [i trecerea laParlament unicameral, Po -li]ia Român` [i-a în deplinitîn bune condi]ii, în temeiullegii, misiunile încredin]ate.

Consider c`, pentruPoli]ia Român`, acest exer-ci]iu democratic - cu rever-bera]ii na]ionale [i eu ropene- a constituit o prob` acapacit`]ii sale tehnice [iorganizatorice de gestionareeficient` a unei misiuni denivel na]ional, pe domeniulsù de responsabilitate.

Prin modul de implicare [icooperare cu celelalte struc-turi de aplicare a legii în pre-venirea [i sanc]ionareaînc`lc`rii prevederilor legale[i pentru o corect` des -f`[urare a votului, poli]i[tiiau ar`tat c` [i-au exercitatcu onestitate [i bun` -credin]` misiunile în cre -din]ate, c` profesiunea depoli]ist implic` mari r`spun-deri, dar ceea ce este maiimportant, c` poli]istul, cafunc]ionar al autorit`]ii destat, se afl` exclusiv în slujbacet`]eanului.

Totodat`, profit de prile-jul S`rb`torilor de iarn`pentru a mul]umi tuturorpoli ]i[tilor pentru eforturiledepuse \n vederea \ntro -n`rii legalit`]ii, cât [ifamiliilor acestora, pentrusprijinul [i \n]elegerea ma -nifestate.

La mul]i ani, poli]i[tiromâni!

Mesajul domnului chestor principal Petre Tob`, inspectorul general al Poli]iei Române

4

Informa]iile furnizate de Direc]iaPoli]iei de Ordine Public` din IGPRarat` c`, în momentul de fa]`, la nivelna]ional, aproximativ 6.000 de sediisunt destinate unit`]ilor bancare,caselor de schimb valutar [i deamanet. De la începutul anului 2009,

au fost înregistrate [apte jafuri cufolosirea armelor de foc asupra aces-tui gen de obiective (trei asuprab`ncilor [i patru la case de schimbvalutar). Constatându-se c` una din-tre cauzele care favorizeaz`comiterea acestor fapte rezid` în lipsamijloacelor adecvate de protec]ie

fizic` [i electronic` a incintelor încare func]ioneaz` institu]iile dinaceast` categorie, Poli]ia Român` adeclan[at o ampl` ac]iune de verifi-care la nivel na]ional cu privire larespectarea legisla]iei în domeniulsistemelor de paz` [i protec]ie.

Principalele minusuri relevate în

urma controalelor poli]iene[ti serefer` la: inexisten]a pazei umane,aceast` situa]ie înregistrându-se lacirca 2000 de sedii bancare; lipsa sis-temelor de supraveghere video saunefunc]ionarea acestora; nefixarea înpardoseal` sau în zid a seifurilor [i

bancomatelor; absen]adetectoarelor de vi bra]ii laseifuri [i bancomate; cali-tatea slab` a imaginilor pre-luate de camerele desupraveghere, fapt ceîngreuneaz` identificareaulterioar` a autorilor; negli-jen]e în dotarea cu geamuride protec]ie antiglon] [isertare de transfer valori la

casele de schimb valutar; instalareaunor sisteme de alar-mare f`r` avizulpoli]iei; efectuareaunor transporturi devalori f`r` plan de pazàprobat de poli]ie [i cuautoturisme nesecur-izate con form preved-erilor legale. Nere -gulile con statate cuocazia verific`rilorîntreprinse de oamenii legii au atrasdup` sine 1876 amenzi contra -ven]ionale dintre care 579 la b`nci [i1297 la case de schimb valutar [i deamanet.

Sisteme sofisticate -avantaje,

vulnerabilit`]i

Inspectoratul General al Poli]ieiRomâne, împreun` cu speciali[tiiBRD – Groupe Societe Generale, adesf` [urat recent un se minar cu tema

„Se curitate bancar`”, ac]iuneareunind poli]i[ti de specialitate dinunit`]ile teritoriale, precum [ireprezentan]i ai Institutului dePrevenire [i Psiho pe dagogie,Direc]iei de Investiga]ii Criminale [iAsocia]iei Române pentru Tehnica deSecuritate.

Pe parcursul întâlnirii, au fostprezentate noile concepte de securi-

tate bancar`, solu]ii de securizare aunit`]ilor, modelul de agen]ie stan-dard securizat`, (proiect pilot imple-mentat de c`tre BRD –G.S.G.), intere-sul parti ci pan]ilor manifestându-se îndirec]ia avantajelor solu]iilor propuse[i identificarea de vulnerabilit`]i pen-tru generalizarea acestora ca bunepractici în mediul bancar. De aseme-nea, au fost dezb`tute avantajaleimplement`rii în opera]iunile detransport valori a sistemuluiinteligent de protec]ie a numeraruluiprin folosirea casetelor cu maculare abancnotelor cu cerneal`, precum [i

Poli]ia Român` - partener strategic

5

protejarea spa]iilor prin utilizareasolu]iei de generare brusc` a ce]ii înspa]ii închise pentru reducerea vi -zibilit`]ii sub 20 cm [i îngreunareaac]iunii f`ptuitorilor.

Securizarea incintelor bancare -

prioritate zero

„Pe plan mondial [i chiar la uneleinstitu]ii financiare din România- ne-aspus domnul ccomisar-[ef AurelCatrinoiu, [eful Serviciului de profil

din cadrul DPOP-exist` preocup`ripentru securizarea incintelorunit`]ilor bancare prin metode mo -derne de protec]ie mecano-fizic` sauelectronic`. Una dintre acestea serefer` la introducerea unui acces con-trolat prin dou` u[i tip SAS (securityacces system), care nu se deschidsimultan, întârziind sau chiar blocândie[irea atacatorilor din incint`.

O alt` metod`, mai recent`, const`în realizarea unei separ`ri a fluxuluide numerar astfel încât, în caz de atac,casierul s` nu aib` acces la numerar,zona de tezaur [i de alimentare ATMfiind complet izolat` fa]` de personal.În aceast` variant`, eliberarea nume -rarului c`tre client [i introducerea

sumelor încasate se rea lizeaz`prin intermediul unui cash recy-cler cu temporizare.

Pentru bancomate pe lâng`senzorii de vibra]ie se pro-cedeaz` la fixarea în zid [i par-doseal` folosind materiale rezis-tente la tìerea cu flexul precum[i bare metalice care împiedicàplecarea în lateral în vedereasmulgerii din pardoseal`. Deasemenea, pentru transportulde valori [i bancomate se folo -sesc cutii [i sertare speciale care, încazul furtului [i îndep`rt`rii de zonaamplas`rii lor eman` un fum foarte

dens, iar în cazul efrac]iei compro-mite banii prin maculare cu ocerneal` special` ce nu seîndep`rteaz` prin sp`lare.”

în domeniul securit`]ii bancare

Radiografia loviturilor armate

Studiile cercet`torilor în privin]a profilului autorilor de jafuri armateasupra b`ncilor au cristalizat câteva concluzii interesante:

• Atacatorul tipic al uneib`nci pare s` fie un tân`r, unb`rbat infractor recidivist, [omer.

• Într-o semnificativ` m` -sur`, autorii pot fi consumatori[i/sau sub influen]a unor tipuri desubstan]e controlate în momentuls`v`r[irii jafului.

• Majoritatea nu viziteaz`banca înainte de atac, poart` oricefel de accesorii pentru a-[iascunde identitatea sau au un planpost-atac înainte de atac.

• Un studiu a indentificat faptul c` o arm` a fost mijlocul deamenin]are în 95% dintre cazurile reconstituite ale jafurilor. În propor]ie de64% dintre aceste cazuri s-a constatat c` de fapt ar exista o arm`, iar în pro-por]ie de 76% s-a recurs la pistol.

• Aproape jum`tate dintre jafurile studiate au ap`rut în ziua de vineri[i în peste 80% din totalul situa]iilor de acest gen au fost alese filiale dreptloca]ii, care aveau sta]ii de casierie [i nu erau aprovizionate cu bariere degloan]e rezistente.

� Lena MITROI

6

Adjunctul inspectorului general al Poli]iei Române, dom-nul comisar [ef Tache Boc`nial`, a primit, recent, vizita uneidelega]ii a Poli]iei din Moscova, condus` de domnul maiorde mili]ie Marusici Roman.

În timpul întrevederii au fost abordate o serie de aspecteprivind cooperarea bilateral româno-rus pe probleme specifice.

Aceast` vizit` face parte dintr-un calendar de activit`]i ce

vor fi desf`[urate, în comun, de c`tre Poli]iile na]ionale dincele dou` state, în vederea combaterii [i prevenirii crimi-nalit`]ii.

|ntrunire oficial` româno-rus` pentru îmbun`t`]irea cooper`rii poli]iene[ti

Ast`zi, 24 noiembrie a.c., în prezen]a chestorului de poli]iePetre Tob`, Inspector General al Poli]iei Române, la sediulHotelului Pullman din Bucure[ti s-a desf`[urat o Conferin]`de pres`, cu ocazia încheierii proiectului PHARE de înfr`]ireinstitu]ional` „Consolidarea capacit`]ii institu]ionale pentruprevenirea traficului de persoane în România”.

La eveniment au participat domnul Georg Obereiter,Ministru Plenipoten]iar, Ambasada Republicii Austria înRomânia, chestor principal de poli]ie dr. Marian Tutilescu,secretar de stat, [ef al Departamentului Schengen, doamnaBrigitte Holzner, lider de proiect austriac [i subcomisar depoli]ie Romulus Ungureanu, [ef al Agen]iei Na]ionale împotri-va Traficului de Persoane, lider de proiect român.

Proiectul, lansat în decembrie 2008, a fost implementatpe o perioad` de 12 luni în parteneriat cu Institutul LudwigBoltzmann pentru Drepturile Omului din Austria (partenerprincipal), Funda]ia German` pentru Cooperare JuridicÌnterna]ional` (partener secundar), Centrul European pentruDrept Public din Grecia (partener secundar) [i a fost finan]atde Uniunea European`.

Inspectoratul General al Poli]iei Române, prin Agen]iaNa]ional` Împotriva Traficului de Persoane, împreun` cuceilal]i parteneri [i autorit`]i locale din România au urm`rit, încadrul proiectului, reducerea fenomenului de trafic de per-

soane la nivel na]ional [i regional prin prevenirea [iîmbun`t`]irea sistemului integrat de servicii de asisten]`.

Scopul proiectului a vizat Consolidarea sistemului na]ionalintegrat din România pentru monitorizarea [i evaluareafenomenului, prevenirea traficului de persoane, identificarea[i referirea victimelor [i asigurarea protec]iei [i asisten]eiacestora, în special în ceea ce prive[te incluziunea social` avictimelor.

În cadrul proiectului au fost urm`rite mai multe obiectivecu un impact major asupra fenomenologiei traficului de per-soane de la nivel na]ional.

Principalele rezultate ob]inute: - Crearea [i opera]ionalizarea Centrului de cercetare [i

informare public` din cadrul ANITP, opera]ionalizat pentrurealizarea de studii [i cercet`ri privind evolu]ia traficului depersoane.

- Studiul “Traficul de copii în România” – studiu care a vizatîn special procesul de recrutare a minorilor;

- Manualul de “Cercetare Sociologic` în DomeniulTraficului de Persoane”;

- Realizarea unui Ghid Practic privind realizarea [idesf`[urarea campaniilor de prevenire [i con[tientizare afenomenului traficului de persoane;

- Instruirea unui num`r de 150 de reprezentan]i aiautorit`]ilor locale în identificarea [i referirea victimelor trafi-cului de persoane centrelor de asisten]` social`;

- Instruirea a 15 speciali[ti din cadrul Centrelor Regionaleale ANITP în dezvoltarea de strategii de prevenire a traficuluide persoane [i a 17 speciali[ti în realizarea [i implementareastrategiilor de comunicare;

- Cel mai important obiectiv al proiectului a constat încre[terea con[tientiz`rii la nivel na]ional cu privire la riscuriletraficului de persoane prin implementarea campaniei de infor-mare [i prevenire “Omul cu dou` fe]e”.

C.I.R.P.

Proiect Phare \ncheiat cu succes

„Consolidarea capacit`]ii institu]ionale pentru prevenirea traficului de persoane în România”

Poli]i[tii din Sighi[oara au demon-strat c` sunt în permanen]` implica]i înorganizarea [i desf`[urarea acti -vit`]ilor ce vizeaz` siguran]a comu-nit`]ii. {i în acest an, poli]i[tii

sighi[oreni au reconfirmat renumelecâ[tigat, atât în plan local, cât [i în ]ar`[i chiar peste hotare, cu ocazia unormanifest`ri ce au atras un publicnumeros (Festivalul Artei Medievale,Zilele Sighi[oarei, Festivalul Pro-Etnica etc.).

S`pt`mâna Prevenirii Crimi nalit`]iia constituit un nou prilej pentrupoli]i[tii din Sighi[oara de a împlinia[tept`rile comunit`]ii prin implicareatuturor structurilor, acestea con-tribuind la siguran]a cet`]ii.Activit`]ile organizate în cadrul acesteicampanii au debutat cu întâlniri cu ele-vii de la Gimnaziile „Nicolae Iorga” [i

„Zaharia Boiu” din localitate, undepoli]i[tii de proximitate au identificatîmpreun` cu p`rin]ii copiilor [i cadrele

didactice mo dalit`]i concrete de pre-venire a delincven]ei juvenile.

Ziua dedicat` prevenirii crimi-nalit`]ii în mediul rural a constat îndesf`[urarea unor acti vit`]i în toate

comunele arondate, po -li]i[tii de proximitatesprijinindu-i pe colegiilor de la posturile depoli]ie.

Prevenirea crimina -lit`]ii stradale, tot o prio -ritate a Poli]iei mure -[ene, a însemnat o nouòcazie de a-i informa pe

sighi[oreni despre riscurilela care se expun atunci când las` lavedere bunuri de valoare în interiorul

autovehiculelor. În a ceas t` zi,Poli]ia Mu ni cipiului Sighi [oara s-

a preocupat în mod spe-cial de organizareaunor ac]iuni de pre-venire [i combatere ainfrac]ionalit`]ii ce secomite în strad`, iar comu-nitatea a putut observa c`poli]i[tii sunt la datorie, înmijlocul cet`]enilor.

Activit`]ile planificatepentru ziua dedicat` prevenirii acci-dentelor de circula]ie de c`tre poli]i[tiide proximitate [i cei rutieri au avut în

prim-plan ac]iuni tematice în diferitepuncte identificate ca fiind cu risc

criminogen, lec]ii de siguran]` rutier`în unit`]ile de înv`]`mânt aflate la limi-ta drumului E-60 [i ac]iuni de infor-mare în diferite zone.

Tot pentru infor-marea cet`]enilor, zil-nic, au fost prezentateme diei locale acti -vit`]ile organizate, cu

precizarea partenerilor [i a institu]iilorimplicate. La emisiunile locale de radio[i televiziune, poli]i[tii au avut ocazias`-i transmit` comunit`]ii un mesaj cerelev` preocuparea institu]iei pentruasigurarea climatului de ordine [i sigu-ran]` public`.

� Roxana GHEORGHIU PAP

SAptAmâna prevenirii criminalitATii la SighiSoara

> > >

,,

7

8

Andrei [i Lucian erau prieteni dincopil`rie. Se întâlneau la fotbal înparcarea din fa]a blocului [i schim-bau cartona[e cu eroi: spidermancontra trei supermeni.

Prietenia lor a continuat chiardac` cei doi au devenit, între timp,b`rba]i. Evolu]ia material` a familii -lor lor a avut \ns` traiectorii diferite.P`rin]ii lui Andrei [i-au f`cut oafacere care mergea foarte bine [i[i-au construit o vil` la margineaCraiovei, nu departe de blocul încare crescuser` cei doi.

Familia lui Lucian nu a avutacela[i succes, o duceau din ce în cemai greu. Avea acum deja 21 de ani[i nu reu[ise s`-[i g`seasc` niciunloc de munc` stabil, stând înc` pe“spinarea p`rin]ilor”.

Cu timpul, [i anturajele în care seînvârteau cei doi s-au schimbat,Andrei, la facultate, î[i ajuta p`rin]iiîn afaceri, iar Lucian petrecea din ceîn ce mai mult timp cu bìe]ii „decartier”, pentru un ban în plusimplicându-se din când în când în totfelul de gìn`rii m`runte. Deveniseun cunoscut al poli]i[tilor de la Sec]ia3 Poli]ie.

Cu toate acestea, Lucian era unobi[nuit al familiei lui Andrei.

Fere[te-m` de prieteni…

Într-o dup`-amiaz`, cu nimicdeosebit`, o voce întretìat` despaim` r`suna în casca dispeceruluide la 112: „Alo, poli]ia !!! ajutor !!! treimasca]i … au intrat peste noi …aveau un pistol, ne-au legat… ne-auluat to]i banii din cas`…”

Patrula de siguran]` public` a

ajuns la fa]a locului în mai pu]in dedou` minute, a asigurat locul faptei [iîn scurt timp au sosit [i speciali[tii dela Compartimentul de Investiga]iiCriminale de la Sec]ia 3 Poli]ie [i ceide la Serviciul de Investiga]iiCriminale, înso]i]i de criminali[ti [ide Jim – câinele de urm`.

P`rin]ii lui Andrei au povestitîngrozi]i cum s-au trezit cu trei indi-vizi masca]i, peste ei, în dormitor,care l-au legat pe b`rbat de mâini [ipicioare cu siguran]e din plastic [ii-au aplicat band` tip scotch pestegur`, iar în momentul în care auobservat-o pe femeie cu telefonulmobil în mân`, i-au dat o palm` carei-a spart timpanul.

În încercarea de a-i face peoameni s` le dea cheia de la seiful cubani, tâlharii i-au amenin]at cu unpistol [i cu un cu]it, îns` ace[tia nuau cedat. În timp ce toat` ac]iunea sedesf`[ura în dormitorul casei, situatla etajul 1, auzind zgomote, de laparter a urcat [i bunica lui Andrei,care a fost la rândul ei legat` de

masca]i.Dup` ce au cùtat în mai multe

locuri, indivizii au reu[it s` g`seasc`cheia, cu care au deschis seiful, deunde au luat 86.000 lei, 700 de euro,un aparat foto digital [i mai multebijuterii.

Pentru a întârzia interven]ia

oamenilor legii, tâlharii au distrustoate telefoanele din cas` [i au legatcele trei victime cu o [uf` [i cucabluri electrice, astfel încât poli]i[tiiau fost anun]a]i la aproximativ douòre dup` plecarea indivizilormasca]i.

În curtea casei, poli]i[tii au g`sitdresurile de dam` folosite de cei treipentru a-[i masca fe]ele, iar Jim a ple-cat imediat în cùtarea acestora, dar,dup` aproximativ 200 de metri, aajuns la o cale ferat`. Cum de la tre-cerea tâlharilor prin loca]ia respec-tiv` trecuser` câteva ore, timp încare mai multe garnituri de tren î[il`saser` „urmele mirositoare”, Rex aavut câteva secunde de ezitare, aprivit dezn`d`jduit c`tre „[eful” sù,

|n “plasa” poli]i[tilor

Casa familiei lui Andrei

9

poli]istul l-a încurajat [i i-a dat sàdulmece din nou dresurile folositede tâlhari în timpul comiterii faptei.Dup` o scurt` cùtare, Rex [i-areg`sit entuziasmul [i i-a condus pepoli]i[ti într-un loc surpriz`: blocul încare copil`riser` Lucian [i Andrei.

Ancheta poli]i[tilor era în deru-lare, mergând pe “firul” dat de Rex.În acela[i timp, dup` ce [i-au revenitdin [ocul prin care trecuser`, p`rin]iilui Andrei [i-au amintit c` voceaunuia dintre tâlhari, precum [i con-stitu]ia lui fizic` li se p`reau cunos-cute, dar nu [tiau de unde.

Când poli]i[tii le-au spus unde îicondusese Rex, au f`cut imediatleg`tura cu Lucian, erau convin[i càcesta fusese unul dintre cei care-ijefuiser`. Acum trebuia s` intervin`doar talentul [i profesionalismulpoli]i[tilor, de la ipoteze la probesolide e cale lung`.

Au demarat imediat investiga]iilepentru a stabili cu cine î[i petrece tim-pul Lucian [i au aflat c`, în ultimelezile, a fost observat în compania a doi„bìe]a[i de cartier”, cunoscu]i subporeclele de „Amar” [i „Gamb`”.

Faptul c` niciunul dintre cei trei nu afost g`sit la domiciliu le-a înt`ritpoli]i[tilor convingerea c` se afl` pe dru-mul cel bun [i au aprofundat verific`rileprivindu-i pe membrii acestui grup.

Astfel, în scurt timp, poli]i[tii au

aflat faptul c`, cu câteva zile înainte de

comiterea tâlh`riei, Lucian l-a contac-

tat pe un anume „C`p`]ân`”, c`ruia i-

a cerut s` îi procure un pistol, pe care

a pl`tit suma de 500 de euro. Pistolul,

marca Ekol, cu gaze, fiindu-i livrat la

dou` zile dup` întâlnirea ini]ial`.Între timp, speciali[tii criminali[ti

au stabilit faptul c` unul dintre frag-mentele de urm` papilar` prelevat dela fa]a locului corespunde cuamprentele lui Lucian aflate deja înaplica]ia AFIS, astfel încât, pe baza

probatoriului administrat de poli]i[ti,magistra]ii Judec`toriei Craiova auemis autoriza]ii de perchezi]ie domi-ciliar` la locuin]ele celor trei mem-brii ai grupului infrac]ional.

“Spovedanie”

La perchezi]ii au fost g`site obun` parte dintre bijuteriile sustrase,caseta în care se aflau acestea,aparatul foto, precum [i cu]itul pecare îl avuseser` asupra lor lacomiterea faptei [i cu care leamenin]aser` pe victime.

Pu[i în fa]a probelor indubitabile,cei trei au recunoscut fapta comis` [ile-au povestit poli]i[tilor în detaliucum au planificat [i cum au comistâlh`ria.

Scenariu de film

{i-au procurat din timp [ufa, pis-tolul, cu]itul de vân`toare,siguran]ele din plastic [i bandaadeziv`, au p`truns în locuin]` printìerea unei buc`]i din u[a de accescu cu]itul. Deoarece u[a de la dormi-torul în care dormeau victimele eraînchis`, au fost nevoi]i s` urce la eta-jul doi al casei, de unde, cu ajutorul[ufei, au coborât în balconul dormi-

torului, de unde au p`truns peste vic-timele îngrozite.

Imediat dup` comiterea faptei, ceitrei s-au deplasat cu un taxi înBucure[ti, unde [i-au împ`r]it prada[i au petrecut trei zile pe banii fura]idin Craiova.

La [ase zile de la comiterea faptei,cei trei inculpa]i au primit mandatede arestare preventiv`, iar acum î[ia[teapt` cumin]i pedepsele, înarestul IPJ Dolj, visând la ziua cânds-au crezut spidermani de neînvins.

Poli]i[tii care [i-au adus o con-

tribu]ie deosebit` la identificarea [i

prinderea celor trei sunt: ccomisar [ef

Cristi Ciocoiu, [eful Serviciului de

Investiga]ii Criminale, ccomisar [ef

Adrian Mitroescu, ssubcomisar

Eugen Dolan, ssubcomisar Dorel

Mirea, to]i din cadrul SIC, ccomisar-

[ef Mauriciu Popa, [eful Sec]iei 3

Poli]ie, ssubcomisar Gheorghe

Cheche, aagent [ef Victor Be[teliu,

agent [ef George Toma de la Sec]ia 3

Poli]ie, to]i sub supravegherea [i

coordonarea domnului comisar-[ef

}iulescu Liviu, adjunct al [efului IPJ

Dolj. Felicit`ri.

� Amelia C~PR~RIN

Echipa de la IPJ Dolj

10

Recent, Poli]ia de OrdinePublic` din IGPR a îmbog`]it anul2009, înc`rcat de performan]e îndomeniul prevenirii [i combateriibraconajului piscicol, cu înc` o vic-torie r`sun`toare împotriva“rechinilor” de ap` dulce.

Efective impresionante depoli]i[ti de la unit`]ile teritoriale dinjude]ele Ialomi]a, C`l`ra[i, Con s -tan]a, Buzù, Gala]i [i Tulcea,c`rora li s-au al`turat trupe specialede inerven]ie, sub coordonareadomnului Adrian Dicu, procuror în

cadrul Parchetului de pe lâng`Înalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, au luat la “periat”localit`]ile Giurgeni, jude]ulIalomi]a [i Hâr[ova, jude]ulConstan]a, reu[ind s` smulg`din agoniseala celor f`r`delege

capturi recordde…marf` aleas` peochi [i pe sprâncean` dinadâncurile Dun`rii.

Performan]ele deexcep]ie ob]inute înurma acestei ac]iuni-ful-ger n-au trecut neobser-vate, poli]i[tii de OrdinePublic` primind felicit`ride la cel mai înalt nivel alconducerii MinisteruluiAdministra]iei [i Inter -nelor.

Delicatese cu iz... penal

În urma celor 18 perchezi]iidomiciliare, au fost legitimate 40 depersoane, dintre care 24 sunt cer -

cetate. Lua]i la bani m`run]i, cei încauz` n-au reu[it s`-[i ]in` pradadosit` de ochii poli]i[tilor, care auscos la lumin` 875 Kg de pe[te, din-tre speciile protejate de lege:- morun 303 Kg- ceg` 256 Kg- nisetru 12 Kg- [alù 187 Kg- crap 62 Kg- novac 24 Kg- [tiuc` 16 Kg- alte specii 15 Kg- Icre=150 Kg dintre care: negre - 40

Kg; [tiuc`-98 Kg; crap-12 kg- 97 unelte de pescuit: plase monofil-ament, setci, aparate electrice,ohane, ave relon, prostovol.

Pr`d`tori r`ma[i f`r` prad`

În comuna Giurgeni, de pild`, ladomiciliul lui Z.I., oamenii legii audescoperit un exemplar de toat` fru-muse]ea de sturion, specia morun,eviscerat, având greutatea de 105Kg. La numai câteva str`zi, în casaunui alt localnic s-a g`sit o prad` [imai bogat`, de 232 Kg de sturion,specia ceg` [i 17,4 Kg de icre negre,depozitate în 59 de borcane.

Ofensiv` f`r` precedent împotriva braconajului piscicol

11

Perchezi]iad o m i c i l i a r èfectuat` îngospod`ria luiM. R, din a ce -ea[i co munìalomi]ean`, adat o nou` lovi-tur` prin identi-ficarea a treiexemplare desturion, din specia morun, în greu-tate total` de 180,6 Kg [i 2,2 Kg deicre negre, depozitate în trei recipi-

ente de plastic.În ora[ul Hâr[ova, din

jude]ul Constan]a, în casamamei lui G.F.M., poli]i[tiiau g`sit [i ridicat 37,8 Kg de icrenegre, depozitate în 30 de bor-cane.

Interven]iile oamenilor legii aumai fost urmate de indisponibi-

lizarea, prin aplicareasechestrului a treicamere [i patru l`zifrigorifice de marecapacitate [i dou` b`rcicu motor, în vedereaunei eventuale con-fisc`ri.

Cercet`rile suntcon tinuate de c`treParchetul de pe lâng`Înalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie, în vedereastabilirii întregii acti -vit`]i infrac]ionale.

Succes poli]ienesc în... luciul Dun`rii

În leg`tur` cu eficien]a struc-turilor de profil, domnul ccomisar-[ef Marcian Colman ne-a spus:“Înc` de la începutul anului, inspec-torul general al Poli]iei Române aconsiderat o prioritate prevenirea [icombaterea braconajului piscicol,dispunând în repetate rânduri atât lanivel na]ional, cât mai ales în zoneleavând risc ridicat, intensificarea

activit`]ilor specifice.Situa]ia operativ` înprimele nou` luni aleacestui an, pe linie de pis-cicultur`, se prezint` ast-fel: infrac]iuni sesizate2074, constatate 2491 [iinfrac]iuni solu]ionate859.

Ofi]erii Direc]iei deOrdine Public` din cadrul

I.G.P.R. au ini]iat [i organizat direct13 ac]iuni cu efective m`rite în spe-cial în Delta Dun`rii, rezultateleacestora fiind semnificative [iprezentate conducerii M.A.I [iI.G.P.R.

2009 a fost bogat [i la capitolulbunuri ridicate în vedereaconfisc`rii: 30 de ambarca]iuni, 13

motoare, 17 autovehicule. Au maifost ridicate:

- setci monofilament = 1.615 buc.în lungime total` de 64.400 metri;

- setci fir textil = 40 buc. inlungime total` de 1.600 metri;

- n`voade = 4 buc.in lungimetotal` 100 metri fiecare;

- pripoane cu fir textil = 3, cu 401carlige, in lungime total` de 1.074 m;

- unelte de pescuit sportiv = 7lansete;

- pe[te = aprox. 9000 kg. diferitespecii, din care în jur de 1000 kg.sturion, iar 1500 kg. subdimension-at;

- icre = aprox.500 kg. din carepeste 100kg icre negre.

Valoarea aproximativ` abunurilor ridicate în vederea con-fisc`rii este de 284.735 lei.”

� Lena MITROI

12

Cooperarea interna]ional` poli -]ieneasc` [i atragerea de fondurieuropene pentru continua per -fec]ionare a cadrelor [i-au g`sit ofericit` îmbinare în ParteneriatulLeonardo da Vinci „Human rights -common obligations and differentproblems in police training systems”

(„Drepturile omului - obliga]iicomune [i probleme specifice în sis-temele de instruire poli]iene[ti”), lacare {coala de Agen]i de Poli]ie„Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca esteparte. Prima întâlnire, din seria celornou` programate a se desf`[ura pân`la jum`tatea anului 2011, deja a avutloc la sediul {colii de Poli]ie dinPezinok – Slovacia, reunind la aceea[imas` reprezentan]i ai tuturor celor[ase parteneri, respectiv {colile dePoli]ie din Katowice, Polonia,Pezinok-Slovacia, Holesov-RepublicaCeh`, Academia de Poli]ie dinNienburg-Germania, precum [i{coala de Poli]ie Judiciar` din Loures,Portugalia. Delega]ia [colii clujene afost format` din comisarii [efiLauren]iu Gabriel Stoica, directorul[colii [i responsabilul de proiect dinpartea român`, Adrian {upiter, profe-sor în cadrul Catedrei de Preg`tireJuridic` [i Cooperare Schengen [iinspector principal Alice Popa.

Proiectul urm`re[te determinareade bune practici în ceea ce prive[terespectarea, protejarea [i promovareadrepturilor omului în poli]iile ]`rilorimplicate, precum [i editarea unuivolum cu aceast` tem`, utilitatea aces-tui demers fiind evident` la nivelulpreg`tirii [i perfec]ion`rii actualilor [i

viitorilor poli]i[ti din cadrul [colii clu-jene.

La aceast` prim` întâlnire, au fostprezentate sarcinile fiec`rui partenerîn cadrul proiectului, în special a celorcare trebuie realizate pân` laurm`toarea misiune, ce urmeaz` s`se deruleze în martie 2010. Cuaceea[i ocazie, participan]ii au purtatdiscu]ii pe marginea oferteloreduca]ionale ale {colii de Poli]ie dinHolesov - Republica Ceh` [i aleAcademiei de Poli]ie din Nienburg -Germania. Inspectorul principal AlicePopa ne-a spus c`: “În cele dou` ]`ri,în lunile martie [i aprilie 2010, voravea loc întâlnirile responsabililor cuderularea proiectului, prima fiindaxat` pe standarde de preg`tire, legi[i reguli în domeniul drepturilor omu-lui în serviciile poli]iene[ti, cea de-adoua vizând problemelegenerale în preg`tireaeduca]ional` [i în muncade zi cu zi a poli]istului.De altfel, în dialogurile cupartenerii no[tri, capi-tolul ce face trimitere larespectarea, protejarea [ipromovarea drepturiloromului a fost ampludezb`tut, [tiut fiind faptulc` poli]i[ti din toatecol]urile lumii au fostacuza]i de abuzuri.”

Sub “glon]ul magic”:de la prezent

la trecut

Echipa managerial` a {colii deAgen]i de Poli]ie „Septimiu Mure[an”Cluj-Napoca a încurajat demarareaunui proiect de televiziune cu circuitintern în dorin]a de a oferi momentede relaxare elevilor, dar [i cu inten]iade a-i supune unui exerci]iu de comu-nicare pe viitorii oameni ai legii,dispu[i s` cunoasc` via]a, rigorile [irealit`]ile institu]iilor de pres`.

Recent, a fost difuzat` prima emi-siune a promo]iei 2009-2011. Îndru-ma]i de poli]i[ti cu experien]`, cei optelevi implica]i în proiect [i-au testatabilit`]ile jurnalistice, echipa a

desf`[urând o adev`rat` activitateredac]ional` de informare, redactare[i prezentare a [tirilor filmate, urmat`de montajul imaginilor. „Activitatea acâ[tigat rapid teren la viitorii poli]i[ti-recunoa[te inspectorul principal AlicePopa- elevii dorind s` preg`teasc`s`pt`mânal un buletin de [tiri dinvia]a [colii [i un horoscop. Eforturilecelor de aici se pare c` au atrasaten]ia [i adev`ra]ilor jurnali[ti, oechip` a postului local Realitatea TVvenind în [coal` pentru a-i cunoa[tepe inimo[ii ziari[ti... în uniform`: ele-vii Demian Florina, Adina Boboi, GalAdina, Pop Alexandra, MocodeanAdrian, Dasc`lu Andrei, Frunz`Sergiu [i Sacota Cosmin, sprijini]i deOprea Nicolae, agent în cadrulClubului unit`]ii”.

Clubul de Istorie al [colii clujene a

început s` func]ioneze la tura]iemaxim`, gra]ie inspectorului princi-pal Alice Popa, ofi]er tradi]ii [ieduca]ie, care i-a provocat pe 25 deelevi la un necesar recurs deîntoarcere în timp, vizitând expozi]iadesf`[urat` la Muzeul Na]ional deIstorie a Transilvaniei cu tema“Numitorul Comun: Moartea”.Organizat` în colaborare cu Institutulde Investigare a Crimelor Comu -nismului în România, expozi]ia adezv`luit publicului ac]iuni de teroarepetrecute în regimului comunist.Lec]ia de istorie dureroas` a fostpovestit` de c`tre rudele sau per-soanele care i-au cunoscut pe eroiiexecuta]i de Securitate în perioada1948-1952.

� Lena MITROI

În parteneriat, pentru ap`rarea drepturilor omului

13

Aflat în misiune în cadrul con-tingentului de poli]i[ti români dinmisiunea EULEX Kosovo, inspec-torul Valeriu Sutic a fost protago-nistul unui eveniment în care s-aeviden]iat printr-un act deosebitde onorabil. Felicit`ri domnulepoli]ist!

Astfel, la data de 09.11.2009,pe drumul spre Prizren, s-a pro-dus un grav accident de circula]ieîntre un microbuz de transport [iun autoturism, soldat cu o per-soan` decedat` [i cu alte cincir`nite. În timp ce se deplasa spreserviciu, fiind primul care a ajunsla locul accidentului, poli]istulromân a acordat ajutor în modcalificat, fapt ce a condus la li -

mitarea substan]ial` a efectelorco liziunii [i la salvarea vie]ilorcelor grav r`ni]i. Prezent`m, înconti nuare aspecte din raportulofi ]erului privind modul de ac ]i -une la locul accidentului. (N.D.)

„În timp ce m` deplasam cuautoturismul c`tre serviciu, amobservat în [an]ul din parteastâng` a drumului un microbuz,destinat transportului de per-soane, r`sturnat, ca urmare (deaproximativ 30 de secunde, eufiind primul la locul accidentului)

a unei coliziuni frontale cu un altautoturism (WV Golf), care, deasemenea, fusese proiectat în[an]. În urma impactului,microbuzul se r`sturnase pepartea dreapt`, având imobilizat`sub el o persoan` proiectat` pringeamul lateral. Între timp, la fa]alocului au mai sosit câteva auto-

turisme locale care, deasemenea, au oprit pentru aacorda primul ajutor.Prioritar` fiind salvareapersoanei prins` submicrobuz, am eliberatcabestanul de la autoturis-mul de serviciu [i am anco-rat microbuzul reu[ind s` îltractez [i s` eliberez per-soana imobilizat`, care afost transportat` la spital.(Dup` aproximativ dou`

ore am primit informa]ia c` victi-ma nu supravie]uise, decedândca urmare a multiplelor r`niinterne). Dup` efectuarea apelu-lui, folosind trusa de prim ajutordin ma[ina de serviciu, am trecutla stabilizarea a dou` persoanegrav ranite ce prezentau r`ni mul-tiple la nivelul capului, pier-duser` mult sânge, intraser` în[oc hipotermic post traumatic, nureac]ionau la stimuli [i prezentausânger`ri masive la nivelul capu-lui [i gâtului, precum [i r`ni

deschise (men]ionez c` am urmatun training ca advanced tacticalmedical intervention, cursuridesf`[urate în cadrul Opera -]iunilor Speciale a UNMIK).Dup` stabilizarea celor dou` per-soane sever r`nite [i trimiterealor la spital, tot cu ma[ini particu-lare locale, am continuat acor-darea primului ajutor [i celorlaltepersoane, în special imobilizareapiciorului uneia dintre victime,care suferise dubl` fractur` lanivelul tibiei. Între timp, la fa]alocului a sosit un microbuz alunei unit`]i militare al KosovoSecurity Force care m-a asistat înacordarea primului ajutor [i tri -miterea persoanelor la spital.Men]ionez c` în timpul cât amacordat primul ajutor, aproxima-tiv 50 minute, cât [i ulterior, nicio ambulan]` nu a venit la fa]alocului, toate victimele fiindtransportate exclusiv cu ma[iniparticulare.

Dup` ce toate victimele au fosttrimise la spital, am r`mas la fa]alocului înc` aproape dou` ore,pentru a sprijini cercetarea \nzona respectiv` efectuat` deRegional Traffic InvestigationUnit Pristina, accidentul find cali-ficat ca deosebit de grav.”

Ion Valeriu SUTIC

Salvatorul din Kosovo

|n perioada campaniei pentrualegerile preziden]iale, Poli]iaRom#n` a desf`[urat 2.390 deac]iuni preventive stradale, înlocurile pu blice aglomerate dinmunicipii [i ora[e, în pie]e,mijloace de transport în comun, înzonele adiacente marilor centrecomerciale [i în interiorul acestora,g`ri, autog`ri, centre multi -func]ionale pentru persoane de vârs-ta a treia, în puncte de trecere a fron-tierei, pe sensul de intrare în ]ar`, arenesportive [i alte locuri publice cu o densi-tate mare a popula]iei, în scopulinform`rii cet`]enilor cu privire la

riscurile pe care le implic` votul ilegal.Poli]i[tii de la structurile de pro -

ximitate [i cei din cadrulCompartimentelor de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii au avut întâl-

niri cu cet`]eni din diferite categoriisocio–profesionale, prin intermediulasocia]iilor de pro pri etari/locatari, înpie]e [i în marile centre comerciale,

c`rora le-au prezentat m`surile adoptatepentru organizarea [i des f`[urareaalegerilor, pre vederile legisla]iei elec-torale etc.

Mesajul campaniei a fost transmis [iîn mediul rural, unde poli]i[tii, al`turi

de reprezentan]i ai Institu]ieiPrefectului, au avut un roldeosebit de important.

Oamenii legii au participat laore de dirigen]ie la clase termi-nale [i le-au explicat elevilorprevederile le gislative pentrualege rile preziden]iale. Astfel de ac]i uni de informareau avut ca ]int` [i persoanele învârst`. Poli]i[tii au înmânat miide pliante cu con]inut informativ-

preventiv.Ac]iunile au vizat mai ales localit`]ile

unde la alegerile precedente s-au înre -gistrat evenimente.

Au fost distribuite pliante [i postateafi[e la principalele institu]ii (sedii depoli]ie, judec`torii, parchete, [coli, dis-pensare medicale, spitale, unit`]i comer-ciale), purtându-se, totodat`, discu]ii cucet`]enii pe tema campaniei decon[tientizare.

Reflectarea campanieide prevenire în pres`

Rezultatele centralizate la Centrul deInformare [i Rela]ii Publice demon-straz` faptul c` purt`torii de cuvânt de lainspectoratele de poli]ie jude]ene auredactat [i remis mass-media peste 900de comunicate [i [tiri de pres`. Deasemenea, ace[tia au organizat 85 deconferin]e de pres` pe tema campaniei.

Totodat`, purt`torii de cuvânt [iofi]erii compartimentelor de prevenireau avut aproape 1700 de interven]iiradio [i aproape 1900 de interven]ii TV

cu referire expres` la campanie.Media a fost, [i de aceast` dat`, un

aliat important al Poli]iei Române,

dovedindu-se receptiv` la mesajeletransmise atât de c`tre purt`torii decuvânt, cât [i de c`tre ofi]erii din struc-turile de prevenire [i proximitate, lucrureflectat în num`rul mare de [tiri prelu-ate.

CIRP

14

Parteneriat continuu Poli]ie - comunitate

15

Comoara lui AladinCooperarea poli]ieneasc` a mai adus un succes \n lupta \mpotriva

infrac]ionalit`]ii: capturarea a cinci kilograme de aur.Cu sprijinul poli]i[tilor de frontier` de la I.J.P.F.Giurgiu, poli]i[tii

Serviciului de Combatere a Criminalit`]ii Organizate Giurgiu l-au depistat pecet`]eanul turc M. Huseyin, de 42 de ani, care inten]iona s` scoat` cantitatea deaproximativ 5.580 grame bijuterii din aur.

„Comoara” era ascuns` în bagajele turi[tilor care se deplasau pe rutaRomânia-Turcia, cu un autocar apar]inând unei firme de transport din municipiulBucure[ti, condus de cet`]eanul turc amintit.

Bijuteriile au fost ridicate în vederea confisc`rii, urm#nd a fi supuse exper-tizei, iar persoana în cauz` va fi sanc]ionat` contraven]ional în conformitate cupreve derile art.18 din O.U.G.190/2000, privind regimul metalelor pre]ioase [i alpietrelor pre]ioase în România.

�Marius TOMA

Poli]i[tii din cadrul Brig`zii de Combatere aCriminalit`]ii Organizate Bacù, sub coordonarea procurorilor

din cadrul Direc]iei de Investigare a Infrac]iunilor deCriminalitate Organizat [i Terorism – Biroul Teritorial Bacù,au efectuat, începând cu luna iunie 2009,cercet`ri în privin]a lui I. Vasilic , de 30de ani, din jude]ul Bacù, sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de trafic de per-soane.

În urma cercet`rilor, s-a stabilit c`în perioada 2008 – 2009, acesta a raco-lat mai multe persoane, aflate în situa]iimateriale precare, din mediul rural [ile-a transportat în Spania.

La destina]ie, cet`]enilor le-au fostre]inute documentele de identitate,fiind caza]i în imobile p`r`site [i obliga]is se hr`neasc cu alimente expiratesau s cer[easc . De asemenea, ace[tiaerau constrân[i prin amenin]`ri cuarme de foc la munc for]at , baniiob]inu]i fiind re]inu]i în totalitate de suspect.

În urma activit`]ilor de urm`rire penal def`[urate timp de4 luni, la data de 1 decembrie a.c., poli]i[tii Brig`zii deCombatere a Criminalit`]ii Organizate, sub coordonarea

procurorului de caz din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul

Teritorial Bacù, cu sprijinul Direc]ieiGenerale de Informa]ii [i Protec]ie Intern`[i al Serviciului Opera]iuni Speciale [iGrup`rii Mobile de Jandarmi Bacù, auorganizat o ac]iune de prindere în flagrant.

Astfel, I. Vasilic a fost depistat înmunicipiul One[ti, în timp ce inten]iona s`p`r`seasc ]ara pentru a se deplasa înSpania.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au dispusre]inerea b`rbatului, iar instan]a de jude-cat a hot`rât arestarea preventiv pe operioad de 29 de zile, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de trafic de persoane.

Cercet`rile continu` pentru docu-mentarea întregii acti vit`]i infrac]ionale [i depist`rii tuturor vic-timelor supuse exploat`rii prin munc .

C.I.R.P.

Traficant de persoane dup` gratii

� Sub promisiuneaunui loc de munc`, mai multepersoane au c`zut în plasaunui traficant din jude]ulBacù.� Victimele erau exploatateprin obligarea la munc`for]at`.� Documentarea activit`]iiinfrac]ionale s-a realizat cusprijinul de specialitate alofi]erilor Direc]iei Generalede Informa]ii [i Protec]ie

Intern`.

16

Unul dintre cazurile cele mai complexeinstrumentate la nivelul IPJ Cluj a începutundeva la... kilometrul 455 DN1/E60 în

comuna Tureni, unde echipa complex`,alc`tuit` din ofi]eri criminali[ti, de la Rutier[i Investiga]ii Criminale, descoperea într-un[an] cadavrul unui b`rbat. Modul [i dina -mica producerii leziunilor vorbeau, parc`,de la sine despre un destin sfâr[it violentprin impact cu un autovehicul de gaba ritridicat. Semnele de întrebare f`ceau tri -mitere la locul producerii accidentului, înopinia speciali[tilor, neobi[nuit de “curat”[i, deopotriv`, la pozi]ia hainelor victimei,ce sugera posibilitatea ca tragicul eveni-ment s` se fi derulat în alt` parte. Dinp`cate, iure[ul cùt`rilor întreprinse înmunicipiul Turda, stins pe o pist` fals`, adeterminat conducerea Poli]iei jude]ene s`recurg` la o alt` variant`: vizionarea înre -gistr`rilor ob]inute prin intermediulcamerelor video montate la un hotel dinapropiere, la care se adùgau cele ale sis-temului de supraveghere, aflat pe acel tron-son de drum.

Implicarea unui specialist în domeniulinformatic [i poli]ienesc, capabil sòpereze [i s` interpreteze un volum enormde informa]ii era îns` vital` pentru desco -perirea adev`rului, a[a c` echipa mana-gerial` a considerat c` omul potrivit estenimeni altul decât ccomisarul Sorin Rus,[eful Biroului Drumuri Na]ionale [i Eu -ropene din cadrul Seviciului Poli]iei Rutiere.

Contra-cronometru, printre lumini[i profile umane

„Am demarat investiga]iile [i colectareade informa]iilor din zona înspre care s-ar fiputut deplasa autovehiculul care produsese

accidentul - ne-a spus comisarul Rus. Uneledintre cadre ar`tau c`, în lumina farurilorautovehiculelor care circulau dinspremunicipiul Turda, persoana v`t`mat` seafla, la un moment dat, în apropierea dru-mului na]ional, dar a disp`rut rapid dinzona camerelor hotelului f`r` a reveni. A[ firenun]at poate la acele imagini dac` numi-ar fi re]inut aten]ia faptul c` în jurul orei20:35, în zona cu pricina, un ansamblu devehicule autotractor cu semiremorc` opreape banda unu, la circa o sut` de metri demotel, conduc`torul auto având un compor-tament interpretabil. Acestautovehicul a devenit pentrumine o adev`rat` ]int` acùt`rilor, cu toate c` aveamdeja un cerc de b`nui]i.

La sediul B.D.N.E., amintrat într-o curs` contra-cronometru, împreun` cuinspectorul Gavri[ Paul, iarîn urma analiz`rii imaginilorcentralizate [i a corel`riitimpilor dintre cele dou` sis-teme video, prin excludeream constatat c` nicio imag-ine nu imortalizase num`rul de înmatricu-lare al semiremorcii, în schimb se puteadescifra sigla <<ECS>>”.

De la Internet, la voluntari

Cu ajutorul Internetului [i în urma con-sult`rii unor voluntari ai Poli]iei Române,s-a reu[it identificarea unei societ`]i comer-

ciale transna]ionale cu însemnul respectivceea ce a declan[at o ampl` ac]iune aagen]ilor de poli]ie în vederea identific`rii

tuturor containerelor asem`n`toare. Cheiasuccesului în rezolvarea spe]ei s-a aflat îns`tot la comisarul Sorin Rus care, în timp cese întorcea de la cercetarea unui alt acci-dent grav de circula]ie, a z`rit în trafic osemiremorc` asem`n`toare celei cùtate. Aoprit-o rapid, actele prezentate de [oferulvehiculului conducând spre o societateor`dean` al c`rei administrator era uncet`]ean olandez. Invitat la sediulInspectoratului jude]ean, cel în cauz` [i-ademonstrat buna-credin]`, oferindpoli]i[tilor clujeni informa]ii pre]ioase în

continuarea cerce -t`rilor. Au umat altevizion`ri de imagini,alte minu]ioase ac -]iuni de identificarece au antrenatpoli]i[ti din diferitezone ale ]`rii în carefuseser` semnalateastfel de vehicule.“Toate veri fic`rile - aadùgat comisarulRus- au fost efectuatecu maxim` operativi-

tate prin colaborare direct` folosind tele-foanele mobile personale. Datorit` solicitu-dinii [i profesionalismului de care au datdovad` unii colegi, precum inspectorul prin-cipal Pi[tea Daniel din cadrul DGPMB-BPR,subinspectorul Marius Roman de la SPRHunedoara, subinspectorul R`zvan Meszarde la SPR Arad, agentul Ioan-Marius Bar dincadrul SPR Bihor, dar [i cu sprijinul acordatde [efii Serviciilor jude]ene de Poli]ieRutier` Arge[, Arad, Bihor, Dolj, S`laj, amreu[it s` restrângem la maximum cercul desuspec]i.

În urma calculelor logice [i matematiceefectuate de inspectorul Paul Gavri[ privindtimpii de deplasare [i a corobor`rii tuturorinforma]iilor pe care le-am ob]inut, amidentificat autotractorul, semiremorca [icontainerul transportat, toate imortalizate [iprin sistemele de supraveghere. Restul avenit aproape de la sine în privin]a datelorde identificare ale conduc`torului autotrac-torului, de fapt autorul accidentului.”

� Lena MITROI

Adev`rul din... “inima” computerului

Cazul Tureni-Oradea \n imagini

17

Datorit` Parteneriatului Poli]ie –Prim`rie [i cu sprijinul Pro to -popiatului Ortodox, a altor culte reli-gioase, în municipiul Târn`veni,jude]ul Mure[, s-a ini]iat Proiectul„Pentru copii – pentru comunitate!”,ce face parte din Programul comunPoli]ie - Prim`rie „Împreun` pentrusiguran]a ta”, care vizeaz` pre-venirea criminalit`]ii. La ini]iativaPoli]iei, dup` o analiz` atent` adatelor, 16 copii sub 14 ani, dinfamilii s`race, care practicaucer[etoria, vagabondajul, au fostselecta]i pentru a primi zilnic o mas`cald`, lucru posibil prin dona]iilecultelor religioase. În schimb, ceimici vor trebui s` frecventeze [coala[i s` renun]e la comportamentulneadecvat ce însemnase, pân` nudemult, un stil mizer.

Pentru prevenirea delincven]eijuvenile, Poli]ia de proximitate aderulat activit`]i în mai multe [colidin municipiu (proiec]ii filme, spo-turi, dezbateri etc.).

{i în mediul rural s-au desf`[uratnumeroase activit`]i. Doar un exem-plu, în comuna B`gaciu, micii „poli]i[ti”rutieri [colari au sprijinit adev`ra]iipoli]i[ti în activit`]i preventive.

Gra]ie parteneriatului local,Prim`ria Tîrn`veni a finan]atrealizarea de multiple autocolantede dimensiuni mari, majoritateafiind am plasate pe autobuzele dinlocalitate, considerându-se de im -pact.

Pentru preve ni rea criminalit`]iistradale, la standulPoli]iei, cu sprijinulvolunta rilor, po pula]iaa fost informat` cupri vire la m`surile desiguran]` ce ar trebuiluate în vedereaevit`rii victi miz`rii.Temele abordate auvizat prevenirea fur-turilor din autotur-isme [i din buzu -nare/gen]i, dar [i aviolen]ei în familie [ia dispari]iilor decopii.

Activit`]ile de informare auurm`rit [i con[tientizarea cet` -]enilor asupra consecin]elor con-sumului abuziv de alcool.

Pe pagina de internet a Poli]ieilocale, unde se acord` audien]e online, a fost organizat un concurs cu

întreb`ri referitoare la prevenireacriminalit`]ii stradale.

Poli]ia, Prim`ria [i [coala dincomuna G`ne[ti, în urma unortest`ri, au selectat 6 poli]i[ti rutieri[colari, dup` modelul comuneiB`gaciu, care vor sprijini de acumînainte poli]i[tii în activit`]ile lor. Ei

au echipament reflectorizantfinan]at de prim`rie, la fel camateria lele realizate pentru infor-marea cet`]enilor, axate pe cri -minalitatea din mediul rural, cuaccent pe consumul de alcool.


„Pentru copii, pentru comunitate!”

Prevenirea furturilor, a tâlh`riilorsau a jafurilor în care ar putea fi impli-cate diferite categorii socio-profesio -nale (factori po[tali, agen]i încasatoriai Electrica, casieri mobili ai E.ONGaz etc.) constituie, de mai mult timp,o prioritate ac]ional` a Poli]ieimure[ene. În urma implement`riiPlanurilor de m`suri pentru pre-venirea acestor fapte antisociale [i a

identific`rii unor alte persoane aflateîn situa]ii de risc pentru c` ma n i pu -leaz` valori monetare, poli]i[tiimure[eni au desf`[urat în acest anample activit`]i cu caracter preventiv:instruiri cu diferite categorii socio-profesionale, la care au participat 480de persoane (agen]i sau factoripo[tali, agen]i încasatori Electrica,casieri mobili E.ON Gaz), [edin]ecomune cu reprezentan]i ai insti -tu]iilor în care lucreaz` acest perso -nal, controale în teren vizând modulde respectare a m`surilor stabilite încomun, inclusiv simul`ri de atacuriasupra acestor persoane.

|n consecin]`, la nivelul jude]uluiMure[ nu s-au înregistrat evenimentedeosebite în domeniu, toate struc-turile poli]iei fiind implicate în pre-venirea acestui gen de infrac]ionali-

tate, atât din mediul urban, cât [i dincel rural. În cadrul instructajelorderulate cu poli]i[tii din mediul rural,s-au stabilit modalit`]ile concrete decolaborare [i de ac]iune în diferitesitua]ii, pentru îm bun`t`]irea sigu-ran]ei persoanelor ce manipuleaz`valori importante în aceste zone.

Instruirile organizate cu diferitecategorii profesio nale s-au desf`[urat

în diferite loca]ii dinjude]ul Mure[ [i auurm`rit, în principal,dou` aspecte: pre -vederile legale înceea ce prive[te pazaobiectivelor, a bu -nurilor, a valorilor [iprotec]ia persoa -nelor, precum [irecomand`rile cucaracter preventiv.Aceste persoane au

fost instruite cum s` recunoasc` sus-pec]ii care le-ar putea urm`ri, cum s`

se protejeze [i cum s` reac]ioneze îneventualitatea unui atac, ce înseamn`semnalmentele unei persoane, modulde colaborare cu poli]i[tii de proximi-tate sau cu cei din mediul rural etc.

La controalele în teren organizate

[i desf`[urate în comun cu reprezen-tan]i ai institu]iilor la care sunt anga-jate aceste persoane s-a urm`rit careeste dotarea cu mijloace de autopro-tec]ie, func]ionarea acestora, dac` secunoa[te modul de cooperare cupoli]ia [i cum trebuie reac]ionat încazul unor evenimente deosebite.

Simul`ri

Pentru verificarea modului deac]iune în diferite situa]ii, au fost orga-nizate simul`ri ce au testat atât reac]iaunor factori po[tali, cât [i interven]iapoli]iei la acest eveniment. Având învedere faptul c` în urma unei simul`rianterioare, organizate în aprilie 2009,

s-a constatat ineficien]a aparatelorGPS pe atunci în dotarea factorilorpo[tali, ace[tia au fost instrui]i s`solicite interven]ia poli]iei prin apelul112, în situa]ii de urgen]`, solu]ia ceamai eficient` de altfel.

18

Prioritate ac]ional`

Prevenirea evenimentelor antisociale

Reprezentan]ii Oficiului Jude]eande Po[t` Mure[, participan]i la organi-zarea [i desf`[urarea acestor simul`ri,au apreciat în mod deosebit modul încare Poli]ia a intervenit la eveni-mentele sesizate.

Toate aceste ac]iuni nu ar fi avutefect, dac` la nivelul jude]ului nu ar fiexistat o colaborare foarte bun` întrePoli]ia mure[ean` [i institu]iile la careeste angajat acest personal (OficiulJude]ean de Po[t` Mure[, Electrica,E.ON Gaz). Recent, la sediulInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiMure[, responsabilul cu securitateapo[tal` din cadrul Direc]iei Regionalede Po[t` Bra[ov, dl. Cicorschi Liviu, aapreciat implicarea [i profesionalismulpoli]i[tilor mure[eni în ceea ceprive[te îmbun`t`]irea siguran]ei fac-torilor po[tali. De asemenea, reprezen-tan]i ai E.ON Servicii S.R.L. (soci-

etatea care se ocup` de colectarea con-travalorii facturilor de gaz în mai multezone din ]ar`) au precizat c` doresc sèxtind` modelul de colaborare cupoli]ia mure[ean` [i în alte jude]e.

Activit`]ile cu caracter preventiv înacest domeniu, precum [i cele carevizeaz` îmbun`t`]irea siguran]ei insti -tu]iilor sau persoanelor aflate în situa]ii derisc pentru c` mani puleaz` valori impor-tante, vor continua.

� Livia POPA

19

Hackeri, dup` gratiiZece descinderi au fost efectuate recent, în cadrul unei ac]iuni de

amploare organizat` pe raza a patru jude]e. Acestea vizau destructurareaunui grup infrac]ional organizat, specializat în fraude informatice.

În baza autoriza]iilor emise de judec`tor,poli]i[tii au efectuat perchezi]ii la domiciliilea 10 persoane suspecte, în jude]eleTeleorman, Arge[ [i Sibiu, precum [i înmunicipiul Bucure[ti.

La ac]iune, coordonat` de procuroriiDirec]iei de Investigare a Infrac]iunilor deCriminalitate Organizat` [i Terorism(DIICOT) – Biroul Teritorial Teleorman, auparticipat poli]i[ti din cadrul S.C.C.O.Teleorman, I.P.J. Teleorman [i B.C.C.O.Bucure[ti, Alba [i Pite[ti.

Cei 10 membri ai grup`rii sunt suspecta]ic` au efectuat licita]ii frauduloase pe site-uri

specializate în vânz`ri [i cump`r`ri on-line, postând fictiv spre vânzareautoturisme, motociclete [i aparatur` electronic`.

Prin aceast` modalitate au fost induse în eroare mai multe persoane dinStatele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Germania [i Australia.Prejudiciul cauzat p`r]ilor v`t`mate identificate se ridic` în prezent la168.000 de euro, 74.000 de dolari [i 3.000 de lire sterline.

În urma investiga]iilor demarate, celor zece membri ai grup`riiinfrac]ionale li s-au întocmit dosare penale pentru în[el`ciune, fraude infor-matice [i constituirea unui grupinfrac]ional organizat.

Trei dintre suspec]i au fost ares-ta]i, fiind cerceta]i [i în alte cauzeasem`n`toare. În urma descinde -rilor, cinci membri ai grup`rii aufost condu[i la sediul D.I.I.C.O.T. –Biroul Teritorial Teleorman, pentrucercet`ri. Poli]i[tii desf`[oar` acti -vit`]i pentru depistarea [i a celor-lal]i doi suspec]i în cauz`.

În urma perchezi]iilor organizate s-au confiscat mai multe telefoanemobile [i sisteme informatice folosite la s`vâr[irea infrac]iunilor (lapto -puri, unit`]i centrale, hard-disk-uri, memory stick-uri, dischete [i DVD-uri).

Pentru documentarea activit`]ilor infrac]ionale, poli]i[tii româniau colaborat cu agen]iile de aplicare a legii din Statele Unite aleAmericii, Marea Britanie, Canada, Germania [i Australia, precum [icu Interpol.

C.I.R.P.

Poli]i[tii bucure[teni specializa]i în combaterea criminalit`]iiorganizate au destructurat o grupare infrac]ional` specializat` întrafic de droguri, format` din 18 membri. 14 persoane suspectatec` vindeau heroin` pe raza sectoarelor 1 [i 2 din capital` au fostre]inute.

Timp de aproximativ cinci luni, poli]i[tii Brig`zii de Combaterea Criminalit`]ii Organizate Bucure[ti - Serviciul Antidrog - BiroulSector 1 au desf`[urat activit`]i specifice, reu[ind probarea acti -vit`]ii infrac]ionale a unei re]ele de trafican]i de droguri care vin-dea heroin` pe raza sectoarelor 1 [i 2 din capital`.

La data de 24 noiembrie a.c., începând cu orele 06.00, în bazaautoriza]iilor de perchezi]ie

ob]inute de la TribunalulBucure[ti, poli]i[tii anti -drog din cadrul B.C.C.O.Bucure[ti, cu sprijinullucr`torilor de interven]iedin cadrul Brig`zii Specialede Interven]ii a Jan -darmeriei, au efectuat 10perchezi]ii simultane la

domiciliile [i re[edin]ele sus-pec]ilor situate pe raza sectoarelor 1 [i 2 din capital`.

În cauz` a fost probat` activitatea infrac]ional` a urm`torilor:A. Vasile, de 39 ani, considerat a fi capul re]elei, Z. Carmen, de 54ani, A. Jaga, de 52 ani, P. Vasilica, de 55 ani, P. Marin, de 36 ani, S.Liliana, de 37 ani, P. Mihai, de 28 ani, A. Vasilica, de 41 ani, P.Carmen, de 45 ani, B. Oana, de 40 ani, B. Marian- Vlad, de 18 ani,

I. Ion, de 50 ani, C. Ionu], de 27 ani, S.Ana-Maria, de 24 ani, Z. Nicolae-Cristian, de 22 ani, B. Valeriu, de 41ani, B. Robert, de 22 ani [i G. Mirela-Alexandra, de 36 ani, to]i din muni -cipiul Bucure[ti.

În urma perchezi]iilor [i a activit`]ilor specifice efectuate, au

fost descoperite [i ridicate pentru cercet`ri aproximativ 10 grame

de heroin`, 13 comprimate de metadon`, suma de 2.575 lei despre

care se de]in date c` provin din traficul de droguri, un telefon

mobil [i o cartel` SIM, precum [i diferite materiale folosite la

ambalarea si consumul drogurilor, existând suspiciuni c` sunt

purt`toare de urme ale acestor substan]e.

Au fost emise ordonan]e de re]inere pentru 24 de ore pentru

G. Mirela, S. Mihaela, A. Vasilica, P. Mihai , B. Marian Vlad, B.

Oana, P. Vasilica, T. Titi, A. Vasile, A. Jaga, S. Liliana, I.Ion, P.

Marin [i C. Ionu] de c`tre procurorul de caz din cadrul D.I.I.C.O.T

– Structura Central` [i au fost prezenta]i în fa]a magistra]ilor Tri -

bunalului Bucure[ti cu pro punerea de arestare preventiv`.

To]i cei în cauz` sunt cerceta]i pentru s`vâr[irea infrac]iunilor

de „trafic de droguri de mare risc”, fapt` prev`zut` [i pedepsit` de

art. 2, alin. 2, din Legea nr. 143/2000, „de]inere de droguri de

mare risc pentru consum propriu”, fapt` prev`zut` [i pedepsit` de

art. 4, alin. 2 , din Legea nr. 143/2000 [i „constituirea unui grup

infrac]ional organizat”, - art. 7, alin.1, din Legea nr. 39/2003. Poli]i[tii B.C.C.O. Bucure[ti- Serviciul Antidrog continu` acti -

vit`]ile specifice în cauz`.

În urma activit`]ilor desf`[urate de c`trepoli]i[tii specializa]i în combaterea crimi-nalit`]ii organizate Pite[ti, a fost prins în fla-grant un cet`]ean olandez în timp ce încercas` comercializeze 2 kg. de marijuana [i câte-va sute de pastile de ecstasy.

La data de 24 noiembrie a.c., suspectul afost prins de c`tre poli]i[ti imediat dup` ce ascos drogurile din autoturismul în care erauascunse [i a încercat s` le plaseze unuimembru al re]elei sale.

Din investiga]ii a reie[it c` acesta aascuns în autoturism droguri, într-oinstala]ie artizanal`. În momentul în care aîncercat s` plaseze cantitatea de 2 kg. mari-juana [i câteva sute de pastile de ecstasy, afost prins în flagrant [i re]inut.

T.J.J., de 41 de ani, a venit în urm` cu[ase luni în România, ocazie cu care s-aîmprietenit cu mai mul]i tineri din muni -cipiul Pite[ti [i din ora[ul Mioveni, împre-

un` cu care a hot`rât s` înceap` o mic`“afacere”.

Activitatea grupului infrac]ional a fostmonitorizat` timp de [ase luni, dincercet`rile poli]i[tilor reie[ind c`cet`]eanul olandez a început s` aduc`droguri, respectiv marijuana, ha[i[ [i ecsta-sy din ]ara sa de origine, pe care le disimu-la în autoturismele cu care se deplasa spreRomânia, iar la sosirea în municipiul Pite[ti,preda drogurile leg`turilor sale.

Ace[tia, la rândul lor, le por]ionau [i levindeau consumatorilor sub form` de doze,joint-uri [i pastile.

În acela[i dosar mai sunt cerceta]i [aptecet`]eni români, membri ai re]elei de crimi-nalitate organizat`, trei fiind aresta]i preven-tiv.

Din cercet`rile efectuate în acest caz areie[it c`, în decurs de o jum`tate de an,între lunile mai [i octombrie 2009, membrii

re]elei au comercializat ha[i[. Drogurileproveneau din Olanda [i erau introduse înRomânia de c`tre cet`]eanul olandez.

T.J.J. a fost re]inut de c`tre procuroriiD.I.I.C.O.T., urmând a fi prezentatTribunalului Arge[ cu propunere dearestare preventiv` pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de trafic interna]ional de droguride mare risc, fapt` prev`zut` [i pedepsit` deLegea 143/2000, cu închisoare de la 15 la 25de ani.

Pagin` realizat` cu sprijinul C.I.R.P.

20

Antidrog

| n f l a g r a n t d e l i c t

Re]ea destructurat`

21

„Un regal muzical cre[tinesc”.Astfel caracteriza Revista „Poli]iaRomân`, acum trei ani, momentullans`rii primului CD intitulat„Colinde [i cântece de Cr`ciun”,

de c`tre un grup de 12 poli]i[ti [ipoli]iste din cadrul I.P.J.Mure[.

Ipostaz` atipic`

Încuraja]i de ecourile unui ast-fel de demers, am continuat, an dean, s` revenim [i s` aducem, princolindul poli ]i[ti lor mure[eni, mi -rajul s`r b`torilor de Cr`ciun.

Dac` acum trei ani lansamprimul CD, am reu[it ca, prineditarea celui de-al patrulea CD –

într-un format actualizat-s` v` oferim noi pieseinterpretate.

Atât ini]iereaproiectului, cât [icontinuitatea acestu-ia au fost posibilegra]ie în]elegerii [isprijinului acordatde c`tre conducereaI.P.J. Mure[, care aapreciat faptul càcest gen de ini -

]iative este în m`sur` s` pro-moveze imaginea Poli]iei,chiar dac` la prima vedere arp`rea o preocupare apoli]i[tilor „pu]in atipic`” pentrucomunitate.

Un strop de lumin`pentru cei singuri

În s`pt`mâna careprecede Sfânta S`r -b`toare a Na[terii Dom -nului, conducerea I.P.J.Mure[, împreun` cup o l i ] i [ t i icolind`tori,a încercat caprin ac ]iuni

de binefacere sàduc` acel strop delumin` mult a[teptatîn sufletele celormai pu]in avantaja]ide soart`: copiiorfani [i b`trâni sin-guri.

Dac` vizitele îninstitu]iile de ocrotire social` auurm`rit s` creeze magiaCr`ciunului pentru cei nevoia[i,dovedindu-se prin aceasta c`

poli]i[tii sunt [i ni[te oamenifoarte sensibili, care pe lâng`îndatoririle lor de serviciu g`sesc

timp [i pentru astfel de activit`]i,ini]iativa de a-[i colinda colegii [icolaboratorii a avut un impactdeosebit, reprezentând un ele-ment esen]ial în procesul derela]ionare.

O perioad` plin` de ac ]iuni ca -ritabile [i demersuri în cadrulc`rora poli]i[tii co lind`tori au pur-tat mesajul institu]iei, o institu]iecare ap`r` în permanen]` comuni-tatea, o poli]ie mereu atent` [i

receptiv` la problemele oame-nilor.

� Livia POPA

Mirajul S`rb`torilor de Cr`ciun

Poli]i[tii colind`tori

Abordarea modern`, fundamentat` pesuport partenerial în materie de ges-tionare a problematicii specifice,reprezint`, pentru Poli]ia de OrdinePublic`, o practic` de succes argumentat`statistic prin intermediul trendurilor

descendente în privin]a comiterii unuianumit gen de fapte. Parteneriatuldesf`[urat cu Poli]ia Olandez` constituieun astfel de exemplu care, exprimat pro-centual, aduce un plus de relevan]` lanivelul eficien]ei actului poli]ienesc.

Bunele practici ale partenerilor strìniaplicate în ]ara noastr` se reflect` înprimele [ase luni ale acestui an în sc`dereacu 7,82% a num`rului infrac]iunilor con-statate, s`vâr[ite în mediul intrafamilial,fa]` de perioada similar` a anului 2008, ceamai srmnificativ` dimi nuare înregistrân-du-se la infrac]iunea de omor (- 63,51%).Cu toate acestea, se constat` cre[teri lafaptele de v`t`mare corporal` grav`.

Cu prilejul conferin]ei de închidere acelor dou` proiecte, desf`[urat` recent \nmunicipiul Sibiu, domnul comisar-[efMihai Pruteanu, directorul adjunct alDirec]iei Poli]iei de Ordine Public`, dinIGPR, a opinat: “De la începutul cooper`riirealizate la nivelul celor dou` Ministere deInterne, Poli]ia olandez` a reprezentat unpartener serios [i un real punct de sprijin

pentru Poli]ia Român`, în primul rând dinperspectiva experien]ei [i, deopotriv`, ainten]iei de consolidare a rela]iei Poli]ie-comunitate. Cele dou` proiecte-<<Prevenirea [i combaterea violen]eiintrafamiliale în mediul rural>> (VD) [i<<Voluntariatul în Poli]ie - real` implicarea comunit`]ii pentru propria siguran]`>>

(VP)- s-au desf`[urat în perioada 2008-2009, în baza Acordului de prelungire aMemorandumului de În]elegere întreMinisterul Administra]iei [i Internelor dinRomânia [i Ministerul de Interne dinRegatul Unit al }`rilor de Jos pentru

perioada 2007-2009, ca modalitate de orga-nizare preferându-se alegerea centrelor-pilot pentru fiecare proiect în parte. Astfel,s-a asigurat atât concentrareadin punct de vedere teritorial,cât [i informarea eficient`, dinpunct de vedere teoretic, lanivel na]ional.

Consider`m c` am înv`]at[i mai avem multe de înv`]atde la partene rii no[tri, dar dru-mul pe care l-am parcurs pânàcum este cea mai bun`demonstra]ie a excelen]ei înconsiliere, a disponibilit`]ii [iprofesiona lismului partenerilor no[tri.”

Prin alegerea a câte trei centre-pilotpentru fiecare proiect în parte s-a asigu-rat atât concentrarea din punct de vedereteritorial, cât [i informarea eficient` dinperspectiv` teoretic`, la nivel na]ional.

Beneficii cu b`taie lung`

Crearea [i asigurareaunui climat de ordine [i lini[tepublic` presupun, în opiniaparticipan]ilor, sim] civic [igrija pentru configurarea unuiviitor sigur, în care Poli]ia [isocietatea civil` s` lucrezeîmpreun` pentru binelecomun. Prin urmare, celedou` proiecte propuse dec`tre partenerii olandezi [iînsu[ite de poli]i[tii românicon]in, în subsidiar, premisa

consolid`rii mentalit`]ii colective. Astfel,performan]ele la nivelul practicii – adic` alprevenirii [i combaterii violen]ei domes-tice în mediul rural [i cel al implic`riicet`]ene[ti prin voluntariat în poli]ie- vordeveni realitate doar în momentul în careresortul con[tiin]ei sociale va declan[aenergia uman` de reconstruc]ie a nor-

malit`]ii. În acest sens, se vor derula activit`]i de

informare [i sensibilizare a opiniei publice

[i de recrutare de voluntari, mediatizân-du-se, totodat`, ini]iativele Poli]iei, printransmiterea de mesaje scurte c`tre popu-la]ie, în cadrul unor reclame televizate. Deasemnea, se vor organiza întâlniri cu ca -racter informativ pentru explicarea avanta-jelor de ordin moral, social [i personal pecare le ofer` calitatea de voluntar înPoli]ie.

Elaborarea Planului Na]ional deAc]iune pentru prevenirea [i combatereaviolen]ei intrafamiliale în mediul rural [iameliorarea efectelor negative ale aces-teia. Pe termen mediu [i lung va cuprinde,între altele, Programul „{ansa ta la o via]`demn` – NU o pierde!”, ce urmeaz` s` fieimplementat începând cu luna decembriea.c.

Se urm`re[te modificarea sau amen-darea legisla]iei în domeniul prevenirii [icombaterii violen]ei intrafamiliale în medi-ul rural [i cea a voluntariatului în poli]ie,concomitent cu preg`tirea unei me -todologii de recrutare [i selec]ie [i sta-bilirea unor forme de preg`tire teoretic`(prin [colile de poli]ie) [i preg`tire prac-tic` (la sediile inspectoratelor de poli]iejude]ene), în vederea îndeplinirii calit`]iide voluntar în poli]ie.

� A consemnat Lena MITROI

22

Experien]` olandez`

Pentru lini[tea [i siguran]a societ`]ii române[ti

Cea mai recent` \nt#lnire. Bucure[ti - I.G.P.R.

23

|ncepând cu data de 2 sep-tembrie a.c, dl. Ion }incu esteDirector General al Politiei Co -munitare a Municipiului Bu -cure[ti.

Este n`scut la data de 09august 1972, \n CâmpulungMuscel. Este licen]iat \n [tiin]ejuridice, a ob]inut diplom` demaster \n drept, \n prezent fiinddoctorand \n domeniul ordinii [i siguran]ei na ]ionale, la Aca -demia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucure[ti.

Dl. Ion }incu are o semnificativ` experien]` \n domeniuladministra]iei publice. |n perioada 1998 - 2003, a lucrat incadrul Guvernului României \n calitate de consilier juridic, afost director general adjunct la Corpul de Control alMinisterul Administra]iei [i Internelor \ntre 2003 si 2008 [iprefect al Municipiului Bucure[ti \n perioada 2008 - 2009.

|n continuare v` prezent`m c#teva din aprecieriledomnului Ion }incu privind rolul [i locul Poli]ieiComunitare a Municipiului Bucure[ti \n sistemul ordiniipublice precum [i c#teva proiecte \n derulare [i rela]iilecu celelalte structuri cu atribu]ii \n domeniu

Patrule c`lare în parcurile bucure[tenePoli]ia Comunitar` a Municipiului Bucure[ti a organizat,

recent, în Parcul Tineretului o ac]iune de prezentare a poli]ieic`lare [i de informare a cet`]enilor în leg`tur` cu activitateaacesteia.

Poli]ia c`lare are sarcina de a patrula în zonele aglomerateale ora[ului, greu accesibile ma[inilor, în principal în parcuri [izone intens frecventate de copii [i de a ac]iona pentru prevenireafaptelor cu caracter antisocial din locurile publice, având o mairapid` capacitate de interven]ie. Prezen]a lor în imediataapropiere a locurilor de joac` pentru copii contribuie la p`strareaordinii publice, aducând reprezentan]ii municipalit`]ii cât maiaproape de cet`]eni, dar [i la îmbog`]irea imaginii Capitalei.

Acum, misiunile patrulelor de poli]ie c`lare sunt organizate[i se desf`[oar` în cadrul unui proiect pilot, în Parcul Her`strù,urmând ca, din anul 2010 [i alte parcuri bucure[tene s` intre înacest program.

“|n momentul de fa]`, în afar` de felicit`rile transmise pentrumodul de ac]iune, Poli]ia Rutier` ne solicit` foarte des. În specialpentru acele misiuni ale Poli]iei Române în care aceasta prefer` s`le lase pe cele curente Poli]iei locale [i s` intervin` în situa]ii de oanumit` complexitate. Lucrurile încep s` intre pe un f`ga[ normal,chiar dac` nu avem un raport scris între noi [i poli]iile de sector.Dezechilibrele ne-am gândit s` le rezolv`m prin Protocoale custructurile de Ordine Public` ale Administra]iei centrale [i locale [ideconcentrate, respectiv MAI, IGPR, Jandarmerie, Poli]iaCapitalei. Repet, ponderea solicit`rilor a venit c`tre Poli]iaComunitar` a Municipiului Bucure[ti. Ceilal]i î[i desf`[oar` acti -vit`]ile de patrulare în perimetrul lor din sectoare. În ultimul timp,în]elegând c` noi avem protocoale actualizate, vin [i Poli]iile de sec-tor cu solicit`ri tot la noi. Începe s` existe comunicarea [i nu doardorin]a de a epata fiecare, într-un fel sau altul.

Un alt exemplu legat de debutul unei colabor`ri pe baza unorrapoarte juridice definite ar fi Planul de ac]iune în comun, pentrualegeri, unde poli]iile locale de sector au alocat resursele necesarepentru a veni în sprijin complementar structurilor de Ordine pu -blic` la nivel na]ional. Pentru asta pot s` amintesc c`, strict în

domeniile interven]iei [i Ordinii Publice, supliment`m inclusivefectivele [i capacit`]ile de interven]ie ale Poli]iei Capitalei. Undevaam realizat un echilibru pentru c` am v`zut clar care sunt compe-ten]ele fiec`ruia [i am în]eles c` nu putem sprijini Poli]ia Român`pentru a da sanc]iuni privind Legea electoral` pentru c` nu avemcompeten]`. În schimb, avem competen]` s` patrul`m în zonele încare, în mod normal, Poli]ia nu mai poate s-o fac` pentru c` esteconcentrat` pe celelalte misiuni, mai complexe. Este p`cat c` aces-tea se fac numai în anumite situa]ii [i nu sunt permanentizate.

Rela]ia cu Poli]ia Român` este una fireasc`, normal`, foartebun`. Din acest punct de vedere, mesajul e urm`torul: Poli]ia localà Municipiului Bucure[ti trebuie s` aib` o reglementare distinct`în cadrul Legii privind Poli]ia Local` pentru c` aceasta trebuie sàib` în vedere rangul de Capital` a ]`rii. Nu poate fi l`sat` la acela[igen de responsabilit`]i ca orice poli]ie local` pentru c` are oresponsabilitate în plus atât la nivel na]ional cât [i la nivelinterna]ional.”

A consemnat � Nicu[or DULGHERU

24

{tia]i c`?� Numele de Pom de Cr`ciun sau Pomul lui

Hristos a fost men]ionat, pentru prima dat`, în do -cumente, în anul 1521, în Alsacia.� Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher,

Donder, Prancer, Rudolf [i Vixen sunt cei nou`reni n`zdr`vani ai lui Mo[ Cr`ciun. Ei au fostboteza]i de poetul [i profesorul american de teolo-gie Clement Clark Moore. Se spune c` renii atingviteze mai mari decât luminile… pomului deCr`ciun.

În SUA exist` 34 de localit`]i cu numele renilor.Dintre acestea, 27 sunt numai în Alaska.� În anul 1939 apare al nou`lea ren, Rudolf,

c`ruia îi revenea misiunea de a lumina cu ajutorulnasului sù ro[u drumul lui Mo[ Cr`ciun. � În România, în timpul regimului comunist,

Mo[ Cr`ciun devenise Mo[ Geril`. � Bradul de Cr`ciun a fost împodobit pentru

prima dat` în cas` în anul 1930. � Cel mai mare brad de Cr`ciun din Europa a

fost aprins în Pia]a Unirii din Capital` pe 1Decembrie 2007. Bradul avea o greutate de 290tone, 76 de metri în`l]ime, steaua m`sura 3,5 metri[i era împodobit cu dou` milioane de becule]e.� Cea mai veche pia]` din Europa pentru

cump`rarea cadourilor [i a podoabelor de Cr`ciundateaz` din anul 1570 [i se afl` în Strasbourg. Anulacesta î[i serbeaz` cea de-a 439-a edi]ie.� Mo[ Cr`ciun prime[te anual de la copii,

În Fran]a - Joyeux Noël

Le Pére Noël vine din cer într-osanie cu cadourile pe care le puneîn pantofi în noaptea de 24 spre 25decembrie. Cel mai adesea,francezii serbeaz` Anul Nou în fam-ilie. Se m`nânc` [i pr`jitura deCr`ciun (pr`jitura-bu[tean).

În Anglia - Merry Christmas

Father Chistmas aduce ca -dourile în noaptea de 24 spre 25decembrie. Acestea sunt puse în[osetele plasate la gura sobei. ÎnAnglia nu exist` nici un Cr`ciunf`r` friptura de curcan sau budincade prune. Este o pr`jitur` care seprepar` cu câteva luni înainte.

În Spania - Feliz Navidad

Pentru spanioli Cr`ciunul este,în esen]`, o s`rb`toare religioas`.Se s`rb`tore[te na[terea lui IisusHristos. Magii sunt cei care vin pe6 ianuarie [i pun juc`rii în pantofiia[eza]i în balcoane. Pentru cina deCr`ciun se prepar` o sup` cumigdale, iar la desert, nuga.

În Belgia- Zalige Kertfeest

Saint-Nicolas vine pe 6 decem-brie cu m`garul sù înc`rcat cujuc`rii. Aproape de [emineu copiiipun un prosop [i un morcov pentrum`gar, uneori [i un pahar de vinpentru mo[. În ajun se m`nâncàdesea biscui]i în form` de Mo[Nicolae ce sunt foarte mici [i dulci.

În Germania - FröhlichWeihnachten

S` nu uit`m c` germanii suntcei care au inventat tradi]ia bradu-lui de Cr`ciun, cu 400 de ani înurm`. Cadourile sunt aduse înpartea de nord a ]`rii de SfântulNicoale pe 6 decembrie, carecoboar`, de data aceasta, din cerîntr-o sanie. Dar, în partea de sudMo[ Cr`ciun este cel care recom-penseaz` copiii cumin]i. Adesea,germanii m`nânc` turt` dulce, cuun scurt text scris pe ea.

În Italia- Buon Natale

S`rb`toarea Cr`ciunului du -reaz` trei zile, de la 24 la 26 decem-brie. Darurile sunt aduse, mai târ -

ziu, pe 6 ianuarie, de c`tre odoamn` în vârst`, cu p`rul alb,vr`jitoarea Befana. Mul]i italieni ]inpost pe 24, iar în noaptea de 25merg la slujba de la miezul nop]ii,dup` care s`rb`toresc Na[tereaDomnului [i m`nânc` panetone.Felul de mâncare tradi]ional estepollo al riso, pui cu orez.

În Grecia - EftihismenaChristougenna

Cr`ciunul în Grecia este o ser-bare g`l`gioas`. În Ajun, grecii nudorm, la miezul nop]ii începîndfocurile de pu[ti, pistoale saurachete. În aceast` noapte, înGrecia domne[te veselia, du[maniise împac`, iar boga]ii d`ruiesc ali-mente celor mai pu]in favoriza]i desoart`. La masa de Cr`ciun nu tre-buie s` lipseasc` curcanul umplutcu carne tocat`, castane [i nuci, cât[i pr`jiturile sub forma unor gogo[imici, însiropate cu miere, melo-makaroni. Se spune c` mo[ul,înainte de a l`sa darurile, gust`mai întâi din aceste pr`jiturele [ibea un pahar cu lapte.

Obiceiuri [i ur`ri în diverse ]`ri

25

aproximativ 600.000 de scrisori din aproape 150 de]`ri.� Lumân`rile - În Scandinavia [i, mai ales, în

Suedia, se pun câte trei lumân`ri în candelabrespeciale, simbolizând Trinitatea, iar în coroni]a depe mas`, câte 4 lumân`ri, care reprezint` celepatru anotimpuri [i cele patru puncte cardinale.Suedezii prefer` culoarea alb` a lumân`rilor,culoarea purit`]ii [i a s`rb`torii. În Austria estepreferat` culoarea violet ce simbolizeaz` peniten]a.

În celelalte ]`ri se folosesc, în special,lumân`rile ro[ii ce evoc` focul [i lumina.� Coroni]a este de origine anglo-saxon`, cu

form` rotund`, forma soarelui, pe care o ag`]`m lau[` sau la poart`. Se confec]ioneaz` cel mai des dincrengu]e de brad, semnul tinere]ii [i vie]ii ve[nice,

dar sunt folosite [i alte materiale. � Sorcova, etimologic, \nseamn` verde fraged

(bulg`rescul surov). Ea trebuie s` fie o nuia, oml`di]` înmugurit` de pom. Cu vremea, a fostînlocuit`, mai ales la ora[e, cu o sorcov` artificial`,alc`tuit` dintr-un be]iga[ împodobit cu flori de hâr-tie colorat`. În timpul sorcovitului, este înclinat`de mai multe ori, jucând întrucâtva rolul uneibaghete magice, înzestrat` cu capacitatea de atransmite vigoare [i tinere]e celui vizat. Textulur`rii, care aminte[te de o vraj`, nu face decât s`înt`reasc` efectul mi[c`rii sorcovei.

� Pagini realizate deViorica MARTIN

Se spune c`:

- Obiectul pe care îl ]ii în mân` deAnul Nou, la 12 noaptea, sau cel pecare pui mâna imediat dup` miezulnop]ii, va fi cel mai important plan alvie]ii tale în anul care vine. Dac` ]iibani în mân`, vei avea succese finan-

ciare, dac` î]i ]ii iubita de mân`, î]i vamerge bine cu dragostea tot anul,daca ]ii paharul în mân`, va fi un anvesel etc.

- Primul om care v` trece pragul înprima zi din noul an v` va influen]a totanul.

- Face]i ceva - cât de mic - care areleg`tur` direct` cu munca dumneav-oastr` în prima zi a noului an pentru av` merge bine la serviciu în anul carevine.

- Dorin]a pus` la miezul nop]ii deRevelion are toate [ansele s` seîmplineasc`.

- Îmbr`ca]i ceva nou pe 1 Ianuarie. - Face]i mult zgomot la miezul

nop]ii pentru a alunga spiritele rele(clopo]ei, petarde etc.) [i l`sa]i u[a,geamul, dulapurile deschise înnoaptea de Anul Nou.

- Anul Nou va fi luminos [i bun

dac` se las` o lamp` sau o lumânareaprins` pân` la ziu`.

- În diminea]a de 1 ianuarie se punbani de argint în apa cu care se spal`membrii familiei.

- Ceea ce faci în ajun de An Nou veiface tot anul urm`tor.

- Dac` faci baie în ziua de Cr`ciun,vei r`mâne curat tot anul.

- Dac` m`nânci mere în ajun deCr`ciun, vei fi s`n`tos tot anul.

- Copiii n`scu]i de Cr`ciun sau deAnul Nou sunt noroco[i.

E de bine- S` ai pe masa de Cr`ciun [i de

Anul Nou crengu]e de vâsc. Aducenoroc.

- S` v` intre ceva sau cineva în cas`în prima zi din Anul Nou, nu s` ias`!

- S` nu v` g`seasc` Anul Nou cudatorii, altfel ve]i avea datorii tot anul.

- Prima zi din noul an trebuie s` v`g`seasc` în cur`]enie deplin`, deci ebine ca înaintea Anului Nou s`str`luceasc` [i în cele mai ascunseunghere.

- S` v` îmbraca]i în ro[u în noapteade Revelion.

- S` ave]i bani (mai ales noi) în

fiecare portofel.

E de rù- Aduce ghinion dac` ag`]i calen-

darul înainte ca noul an s` înceap`.- Aduce ghinion s` întorci fila de

calendar înainte ca ziua sau luna s` seîncheie.

- Aduce ghinion s` intri în noul anf`r` nici un ban în buzunar.

- Aduce ghinion s` por]i pantofi noide Cr`ciun.

- Nu e bine ca între Cr`ciun [i Anul

Nou s` se tricoteze, s` se coas`, s` se

spele rufe.

- Nu trebuie s` arunca]i nimic din

cas` în prima zi de An Nou, nici m`car

gunoiul!

- Nu sp`la]i nimic în prima zi a

noului an!

- Nu sparge]i nimic în prima zi a

noului an!

- Nu plânge]i în prima zi a noului

an!

- Nu împrumuta]i bani [i nu face]i

datorii pe 1 ianuarie!

- Nu înjura]i [i nu folosi]i cuvinte

urâte în ajun de An Nou!

Vorbe din popor



28

Sunt evidente importan]a cres -când` acordat` [tiin]ei criminalistice,prin prisma rolului tot mai pregnant alacesteia în stabilirea adev`rului, pre-cum [i preocup`rile poli]i[tilor crimi-nali[ti din România pentru moder -nizarea [i eficientizarea activit`]ilorspecifice desf`[urate, pentru a-[imen]ine competen]a profesional`.

În ultimii ani, au fost prev`zuteac]iuni de modernizare [i optimizarea activit`]ilor de poli]ie [tiin]ific`,vizând atât dezvolt`ri opera]ionale,precum implementarea standardelor[i a manualelor de bune practici înprocesul de euroconformizare (con-form criteriilor de eligibilitate aleENFSI – Re]eaua European` aInstitutelor de Criminalistic` dinEuropa), cât [i dezvolt`ri func]ionale,respectiv extinderea capabilit`]ii deanaliz` [i expertiz` care s` permit` opalet` mai larg` de abordare aurmelor [i mijloacelor materiale deprob` în vederea cre[terii probatoriu-lui [tiin]ific în procesul judiciar.

Implementarea managementuluicalit`]ii este o m`sur` a capabilit`]iiunei structuri, a nivelului de dez-

voltare al unei organi-za]ii [i a maturit`]iisistemului în sensevolutiv.

Începând cu de -cem brie 2006, Insti -tutul de Crimi na -listic` a implementatsistemul de manage-ment al calit`]ii înconformitate cu Stan -

dardul European ISO 17025/2005,sistem acreditat de OrganismulRomân de Acreditare RENAR.

Pân` în prezent, a fost realizatàcreditarea pentru domeniile exper-tizei criminalistice clasice, iden -tific`rii judiciare, chimiei judiciare [ial expertizelor biocriminalistice, final-itatea constând în cre[terea capa-bilit`]ii, credibilit`]ii [i validit`]ii acti -vit`]ilor de expertiz` criminalistic` alePoli]iei Române în procesul judiciarpenal [i recunoa[terea acestora atâtîn instan]ele de judecat` europene,cât [i în cele interna]ionale.

Cooperarepoli]ieneasc`

transfrontalier`

Institutul de Crimi na -listic` administreaz` cincibaze de date na]ionale deidentificare [i anume: AFIS,Imagetrak, CDN, IBIS [i bazade date ADN. Dac` adùg`mla toate acestea [i conexiuneainterfa]at` cu sistemul EURODAC(baza de date european` cuamprentele solicitan]ilor de azil), secontureaz` pozi]ia institutului capunct nodal de comunica]ie al Poli]ieiRomâne cu sistemele [i bazele dedate europene în vederea identific`riiautorilor de infrac]iuni.

Sistemul AFIS este un sisteminformatic inte-grat cu o baz`de aproximativ1.700.000 depersoane, desti-nat examin`riidactiloscopice aa m p r e n t e l o r

papilare în vederea identific`rii per-

soanelor care aucomis fapte antiso-ciale.

Sistemul de re -cunoa[tere facialÌmagetrack este unsistem informaticintegrat care sto -cheaz` [i examineaz` fotografii desemnalmente, date antropometrice,semne particulare (cicatrice, semneparticulare, tatuaje) [i date de identifi-care ale unor categorii de persoanecercetate în dosare penale.

Sistemul CDN a fost realizat prineforturi proprii ale speciali[tilor dinInstitutul de Criminalistic` [i

Centrul de C o m u nica]ii[i Informatic` dinPoli]ia Român`, într-unproiect derulat pe treiani, fiind implementatîn luna octombrie 2006la toate inspectoratelede po li]ie jude]ene [iuni t`]ile de înv`]`mânt

din cadrul MAI. Baza de date con]inepersoane disp`rute, persoane [icadavre cu identitate necunoscut`.Aceast` aplica]ie a fost prezentat` [iapreciat` la reuniunea Interpol de laLyon, care a avut catem` identificarea vic-timelor dezastrelor.

Sistemul IBIS (In -tegrated Balistic Iden -tification System) estesistemul cel mai utilizatîn Europa [i permiteidentificarea armelor [i a elementelorde muni]ie utilizate la comiterea deinfrac]iuni, con]inând înregistr`riprivind proiectilele trase experimen-

Criminalistica, privit` prin micro-scop sau nu, în lumin` artificial`sau natural`, asambleaz` micro -fragmente de adev`r pentru adeveni probe puternice [i con -ving`toare în lumina justi]iei.

{tiin]q [i lege

29

tal cu armele de foc cu ]eav` ghintu-it`, de]inute legal de persoanele fizicesau juridice din România.

Baza de date ADN afost înfiin]at` în anul 2006[i con]ine profilele gene -tice ale persoanelor sus-pecte (persoane desprecare exist` date [i infor-ma]ii c` ar putea fi autoareale unor genuri de faptepenale) [i ale persoanelorcondamnate definitiv pen-tru anumite infrac]iuni.

Cea mai important`caracteristic` a geneticiijudiciare este ob]inerea unor profilegenetice cores punz`toare mi cro -urmelor biologice din care a fostextras ADN-ul, implicit al persoaneicare le-a creat. În cazul a dou` profilegenetice identice ob]inute din dou`probe biologice diferite, se poate afir-ma c` apar]in aceleia[i persoane cu oprobabilitate care poate fi numit` certi-tudine.

Chimie judiciar`

Chimia judiciar` seconfrunt` frecvent cu sarci-na, de multe ori dificil`, de aanaliza m icrourme ridicatede la fa]a locului în scopulpreciz`rii naturii acestora.Dac` pân` acum trei anianaliza microurmelor eraun vis frumos, în prezent,pentru a ajunge la stabilirea adev`rului,se utilizeaz` tehnici [i echipamente de omare sensibilitate [i acurate]e, precumfluorescen]a de raze X, microscopiaelectronic` cu baleiaj, microspectrofo-tometria UV-Vis, spectrofotometria îninfraro[u cuplat` cu microscop [igazcromatografia cuplat` cu spec-trometria de mas`, care î[i aduc con-tribu]ia la procesarea adecvat` a pro-belor criminalistice, asigurând în -f`ptuirea actului de justi]ie.

De asemenea, atunci când probele

ridicate din arealul infrac]iunii sunt lanivel de nanometri, microscopul optic,

indiferent de performan]a lui, nupoate oferi informa]ii în procesulde identificare criminalistic`.Singurul instrument care poatedep`[i bariera rezolu]iei conferitede microscoapele optice estemicroscopul electronic.

Cazuri concludente

� În cazul spargerii unuibancomat, pentru probareavinov`]iei persoanelor re]inuteau fost puse la dispozi]ie

probe reprezentând micro-pelicule de vopsea [i micropar-ticule metalice ridicate de pebancomat - ca modele de com-para]ie [i probe de acela[i gen- probe în litigiu, ridicate de peobiectele folosite de infractori.

Peliculele [i micrope -liculele de vopsea de diverseculori (albe, ro[ii [i albastre)din probele puse la dispozi]ie au fostanalizate prin spectrometrie de

absorb]ie în infraro[u.Pentru determinarea com-pozi]iei elementale ale par-ticulelor cu aspect metalicsub form` de sfere [i [pandin probe, acestea au fostanalizate prin spectrome-trie de fluorescen]` la unmicroscop electronic.

În urma analizelor efec-tuate, s-a demonstrat c` particulelemetalice din probele în litigiu, precum[i fragmentele metalice de compara]ie,prezint` caracteristici fizico-chimiceasem`n`toare, având ca elementmajoritar fierul, [i c` peliculele [imicropeliculele de vopsea de diverseculori din probele în litigiu prezint` ca -racteristici fizico-chimice (morfologie,nuan]a culorii, natura liantului, naturapigmentului) asem`n`toare cu cele alepeliculelor de vopsea de compara]ie.� La un furt de cablu optic s-a putut

stabili situa]ia de fapt prin eviden]iereala vârful tecii baionetei în litigiu a unorfibre textile având aceea[i compozi]ie(poliamid`), aceea[i grosime (0,15microni) [i aceea[i culoare cu fibreletextile de culoare galben` aflate încomponen]a cablului de fibr` optic` decompara]ie.� În cazul unui jaf, un proiectil a

fost extras din corpul unei persoane înurma unei interven]ii chirurgicale. Aufost ridicate microurme de vopsea [ipilitur` din dou` zone cu orificiidescoperite pe autoutilitara implicat`în jaf.

Prin analiza microur melor, pec`ma[a proiectilului în litigius-au pus în eviden]`microurme albe de vopseacare prezint` acelea[i propri-et`]i fizico-chimice (nuan]aculorii [i natura pigmentului)cu stratul exterior alpeliculelor de vopsea decompara]ie din probele decompara]ie.

De asemenea, atât pe c`ma[aproiectilului în litigiu, cât [i pe micro-peliculele de vopsea de compara]ies-au pus în eviden]` microparticulemetalice de fier, cupru [i plumb, ele-mente care intr` în categoria urmelorsecundare ale împu[c`turii.

Dezvoltarea actual` [i viitoare aInstitutului de Criminalistic` va per-mite înscrierea pe noi orbite ale [tiinteicriminalisticii prin abordarea unor noimetode [i tehnici de lucru, iar coope -rarea interna]ional` va reprezenta oprioritate pentru combaterea crimi-nalit`]ii transfrontaliere. Com pat i -bilizarea [i interschim babi litateabazelor de date na]ionale cu bazele dedate din ]`rile U.E. reprezint` nunumai o modalitate de dezvoltareviitoare, ci viitorul \nsu[i.

� comisar-[ef GGabriel }ÎRU,Directorul Institutului de

Criminalistic`

|n fiecare an, românii \nt#mpin`cre[tine[te Na[terea Domnului -Cr`ciunul - la 25 decembrie (dup` ca -lendarul gregorian) sau 7 ianuarie(dup` ca lendarul iulian). Este cea de-atreia mare s`rb`toare din an dup` Pa[ti[i Rusalii. În anumite ]`ri, undecre[tinii sunt majoritari este, de aseme-nea, s`rb`toare legal` [i se prelunge[teîn ziua urm`toare, 26 decembrie. Cuto]ii merg la biseric`, apoi petrec,oferind cadouri mai ales celor mici.

LegendeleCr`ciunului

Pentru mul]i lingvi[ti, cuvântul"Cr`ciun" rezoneaz` ciudat. Unii sus]inc` ar proveni din limba latin`, [i anumedin "creatio", care înseamn` crea]ie,na[tere. În folclor se spune c` FecioaraMaria, când trebuia s`-L nasc` pe fiullui Dumnezeu, umbla, înso]it` de drep-tul Iosif, din cas` în cas`, rugându-i peoameni s`-i ofere ad`post. Ajungând lacasa unui anume Cr`ciun. A fostad`postit` de so]ia gazdei în grajd,unde a dat na[tere lui Iisus. De aseme-nea, se spune c` în noaptea sfânt` s-audeschis cerurile [i Duhul Sfânt acoborât deasupra Fiului lui Dumnezeu,luminând grajdul în care domneaîntunericul.

S`rb`toarea Cr`ciunului esteanun]at` prin obiceiul copiilor de amerge cu colindul [i cu Steaua, pentrua vesti Na[terea Mântuitorului. Oveche tradi]ie este "mersul cu icoana",un colind al preo]ilor comunit`]ii localecu icoana Na[terii Domnului, binecu-vântând casele [i cre[tinii. Colindele deiarn` sunt texte rituale cântate, închi-nate Cr`ciunului [i Anului Nou.Originea lor se pierde în vechimile isto-riei poporului român. Evocând momen-tul na[terii lui Iisus, când s-a ivit pe cersteaua care i-a c`lùzit pe cei trei regimagi, copiii - câte trei - merg din cas` încas` cântând colindul "Steaua susr`sare...", purtând cu ei o stea. AjunulCr`ciunului începe cu colindul "Bun`diminea]a la Mo[ Ajun!", casele frumosîmpodobite î[i primesc colind`torii.Ace[tia sunt r`spl`ti]i de gazde cufructe, covrigi, dulciuri [i chiar bani.

Colindele, precum [i obiceiurilecolindelor sunt prezente [i la altepopoare, [i s-ar putea ca ele s` datezedin timpul roma -niz`rii. De pild`, co -linda româneasc`"Scoal`, gazd`, dinp`tu]" exist` [i la va -loni, unde aceasta ecea mai r`spândit`,sub numele de "Djivén cwerî m'cougnoud'Noyé".

Obiceiurile culinare

Timp de 40 de zile înainte des`rb`tori cre[tinii respect` PostulCr`ciunului, care se încheie în seara deCr`ciun dup` liturghie. Tìerea porcu-lui în ziua de Ignat (la 20 decembrie)anticipeaz` s`rb`toarea. Preg`tireamânc`rurilor cap`t` dimensiunile unuiritual str`vechi: cârna]ii, chi[ca, toba,r`citurile, sarmalele, caltabo[ul [inelipsitul cozonac vor trona pe masa deCr`ciun, fiind la loc de cinste al`turi devinul ro[u, pre]uit de toat` lumea.

Etimologia

Pân` c`tre sfâr[itul secolului al IV-lea, na[terea lui Hristos se s`rb`toreaodat` cu Boboteaza la 6 ianuarie, cândse anun]au s`rb`torile de peste an(Pa[ti, etc.). {i cum celor de curândcre[tina]i din Dacia [i din sudulDun`rii anun]area li se p`rea apropiat`de s`rb`toarea p`gân` Calatio, au de -numit cu acest termen s`rb`toareacre[tin` a na[terii lui Hristos.

Al]i cercet`tori deriv` cuvântulCr`ciun din etimonul creatio (cu acuza-tivul creationem, în latina vulgar` cre-

ation / creatiun)deci ziua cre`riisau a facerii luiIisus.

Alte etimoanelatine care au fost

propuse de lingvi[ti, f`r` a fi convins unnum`r suficient de speciali[ti, sunt ( in)carnationem (Lexiconul de la Buda),crastinum (Hasdeu 615) [i Christi ieiu-nium (Schuchardt, Literaturblatt VII,154).

Pe de alt` parte, o posibil` etimolo-gie poate fi legat` de denumirea uneivechi s`rb`tori p`gâne a slavilor vestici[i anume Korochun, Kračún,Karachun (în limba maghiar`Karácsony înseamn` chiar Cr`ciun iarcuvântul a fost preluat odat` cu cre[ti -nismul de la slavi).

30

Cr`ciunul – bucuria

Istoria s`rb`torii

Cr`ciunul este serbat de c`trecre[tini pe 25 decembrie dup` cel pu]intrei secole de la moartea personajuluiprincipal al evangheliilor, anumeîncepând cu secolul al IV-lea în Vest [iîncepând cu cel de-al V-lea secol în Est.Ini]ial, s`rb`toarea na[terii lui Hristosera ]inut` pe 6 ianuarie, istoricii [tiindazi c` ea se celebra deja în 336 e.n. laRoma. (în Est, "Boboteaza", serbat` ladata de 6 ianuarie începând cu secolulal IV-lea, celebra pe atunci na[terea,botezul [i primul miracol al lui Iisus, întimp ce gnosticii (sect` cre[tin` consi -derat` eretic` de c`tre cre[tinismulcanonic) serbau aceea[i "Epifanie" înEgipt, înc` din secolul al II-lea, tot ladata de 6 ianuarie, când, în viziunea lor,"Iisus s-a ar`tat ca Fiul lui Dumnezeula botez"). Sextus Julius Africanus, uncre[tin din secolul al III-lea, esteprimul care alege în 221 e.n. aceast`dat` pentru na[terea lui Iisus, care îns`nu va fi celebrat` înc` mult` vreme dec`tre ceilal]i cre[tini, care preferau 6ianuarie.

În primele dou` secole cre[tine, aexistat o puternic` opozi]ie la cele-brarea zilelor de na[tere a martirilor [ia lui Iisus. Numero[i P`rin]i ai bisericiiau emis comentarii sarcastice privi-toare la obiceiul p`gân de a celebra zilede na[tere, când, de fapt, sfin]ii [i mar-tirii trebuiau, în viziunea lor, s` fie cele-bra]i la data martiriului lor, adic` la"data adev`ratei lor na[teri" din pre-spectiva bisericii. Mul]i cre[tini aiprimelor secole erau scandaliza]i [i deveselia [i festivismul celebr`rii, pe careîl vedeau ca fiind o reminiscen]` ap`gânismului, în special al Saturnaliilorromane.

Ei aveau dreptate s` afirme asta:plasarea s`rb`torii na[terii lui IisusHristos din momentul în care aceasta aînceput s` fie celebrat` de cre[tini,exact la finele lui decembrie sau

începutul lui ianuarie (adic` 25 decem-brie sau 6 ianuarie), se datora copieriitradi]iilor p`gâne, c`ci Evanghelia nud` nici un detaliu despre data na[teriilui Iisus.

Din motive politice, a[a cum su -gereaz` istoricul Edward Gibbon, ie -rarhia cre[tin` a considerat copiereas`rb`torilor [i a riturilor p`gâne cafiind solu]ia r`spândirii accelerate acultului lor în mase, care atunci erauputernic ata[ate vechilor s`rb`tori [ipractici rituale p`gâne.

Argumentul \n virtutea c`ruia pri -mii cre[tini au ales datele de 25 decem-brie sau 6 ianuarie ca moment alna[terii Fiului, rezid` \n faptul c` laaceste date, în lumea roman`, germa -nic` [i oriental` se celebrau diversedate de na[tere. De pild`, povesteaunui zeu salvator n`scut din fecioar`,

pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu eradeloc nou`, cele mai multe cultep`gâne ale vremii adorând câte un ast-fel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, datasolsti]iului egiptean, era celebrat`rev`rsarea apelor Nilului [i în "cultelemisterelor" locale na[terea "eonului"din fecioar`. Epifaniu, scriitor cre[tin,red` în lucrarea sa ritul celebr`rilor din6 ianuarie [i semnifica]ia acestuia laegipteni [i la arabii "Petra" - ei Eleusa,unde se serba na[terea pruncului-zeuDusares din fecioar`. Alt scriitor

cre[tin, anume Ipolit, descrie cum laEleusis, în Grecia, se celebra tot atuncis`rb`toarea misterelor, când ierofantulexclama la na[terea pruncului sacru:"Fecioara care era grea a conceput [i an`scut un fiu!". Tot pe 6 ianuarie greciis`rb`toreau na[terea zeului Dionisie,zeul care, ca [i Iisus, transforma apa învin.

O s`rb`toare popular` la Romacele bra pe 25 decembrie na[tereaSoarelui neînvins (Dies Solis InvictiNati, Deus Sol Invictus), ca simbol alrena[terii soarelui [i alung`rii iernii (ca[i Saturnaliile). Odat` ce cre[tinii auabandonat celebrarea na[terii zeuluilor pe 6 ianuarie optând pentru data de25 decembrie, scriitorii cre[tini facfrecvente leg`turi între rena[tereasoarelui [i na[terea lui Hristos.Triburile nordeuropene (germanice)s`rb`toareau [i ei la aceea[i dat` "Iule",pentru a comemora "rena[terea soare-lui d`t`tor de lumin` [i c`ldur`", demaniera în care [i cre[tinii spuneaudespre zeul lor, n`scut tot atunci, cèste "Lumina lumii". Reprezent`rilenumismatice romane ale lui Sol invic-tus prezint` adesea un chip cu ocoroan` de raze, a[a cum în primelereprezent`ri cre[tine Iisus avea [i el ocoroan` de spini. Astfel c`, în secolul alV-lea chiar, în vremea papei Leon întâi,erau cre[tini care afirmau c` serbeaz`nu atât na[terea lui Hristos, cât a zeu-lui-soare, fapt care l-a determinat peacest pap` s`-i mustre pe r`t`ci]i, îns`nu negând cumva c` trebuie cinstitzeul-soare, ci doar c` nu trebuie cinstitmai mult decât Hristos (Sermo XXII).Sursa: Wikipedia

� Culegere de Marius POPESCU

31

Na[terii Domnului

32

În urma investiga]iilor întreprinseîn ultima perioad`, poli]i[ti din cadrulDirec]iei de Combatere a Crimi -nalit`]ii Organizate au identificat [ire]inut dou` persoane, care trans-portau 500 de grame de heroin`, di s i -mulat` în înc`l]`mintea pe care o pur-tau.

|n urma activit`]ilor desf`[urate,ofi]erii Direc]iei de Combatere aCriminalit`]ii Organizate - ServiciulAntidrog, sub coordonarea procuro -rilor din cadrul Direc]iei deInvestigare a Infrac]iunilor deCriminalitate Organizat` [i Terorism,au descoperit asupra lui V. Florian, 47

de ani, [i a lui C. Cecilia, 26 de ani,cantitatea de 500 grame de heroin`disi mulat` în înc`l]`mintea pe careace[tia o purtau.

Din momentul în care cei doi auintrat în ]ar`, transportul a fostsupravegheat, pân` în municipiulBucure[ti, de c`tre ofi]eri din cadrulDCCO - Serviciul Anti drog.

În urma cercet`rilor efectuate s-aconstatat c` drogurile erau destinatepie]ei interne din Bucure[ti.

Având în vedere materialul proba-tor administrat în cauz`, fa]` de cei doisuspec]i a fost dispus` efectuarea decercet`ri, ace[tia fiind re]inu]i sub

aspectul s`v`r[irii infrac]iunii de tra f icde droguri de mare risc, fapt` pedep-sit` conform prevederilor Legii143/2000 cu închisoarea de la 3 la 15ani.

Fa]` de cei doi suspec]i a fost luat`m`sura re]inerii, urmând ca ace[tia s`fie prezenta]i Tribunalului Bucure[ticu propunerea de arestare preventiv`.

Poli]i[tii continu` cercet`rile învederea identific`rii [i tragerii lar`spundere a tuturor membrilorre]elei.

Poli]i[tii Serviciului Antidrog din cadrul Brig`zii deCombatere a Criminalit`]ii Organizate Constan]a, sub coor-donarea procurorului de caz din cadrul D.I.I.C.O.T. - ServiciulTeritorial Constan]a, au destructurat o grupare infrac]ional`,format` din 10 persoane, specializat` în trafic [i consum ilicitde droguri. Au fost confiscate cantit`]ile de 755 gr cannabis [i700 gr ha[i[.

Dup` o supraveghere de aproximativ dou` luni a mediilorfrecventate de tineri, precum [i a zonelor cu privire la care exis-tau date [i informa]ii despre activit`]i de trafic [i consum ilicitde droguri, poli]i[tii i-au depistat în flagrant, în zona Palas, dinConstan]a, pe L. Radu, de 20 de ani, [i pe R. M. de 17 ani, amân-doi din localitate, care de]ineau în mod ilegal, în vedereavânz`rii, cantitatea de 50 grame de cannabis, pentru carepretindeau suma de 2.500 lei.

În urma controlului efectuat atât asupra autoturismului, cât[i asupra suspec]ilor, a mai fost g`sit un pistol cu gaze, înc`rcatcu 4 cartu[e de calibru 9 mm, cât [i un cântar electronic ceprezenta urme de cannabis.

Extinzând cercet`rile, în aceea[i zon`, au fost depista]i }.Lauren]iu, de 25 de ani, [i C. Dobre, de 23 de ani, ambii dinConstan]a, care de]ineau ilegal, în vederea vânz`rii, cantitateade 5 grame cannabis por]ionat.

Activitatea de identificare [i destructurare a grup`rii a con-tinuat, astfel c`, în jurul orei 1.00, a fost depistat în flagrant, înzona bulevardului 1 Mai, din Constan]a, L. Lucian, de 24 deani, din Constan]a, care de]inea în vederea vânz`rii cantitateade 700 grame de cannabis.

Din cercet`rile efectuate s-a stabilit faptul c` drogurile

de]inute de L. Lucian provin din tr-ocultur` sem`nat`, îngrijit` [i culeas`de tân`r din zona localit`]ii Agigea,jude]ul Constan]a. Se min]ele de ca -nnabis fuseser` aduse din Olanda.

Documentând activitatea infrac -]ional` a suspec]ilor, poli]i[tii au maiaflat c` din grupare mai f`ceau parte[i P. George, de 19 ani, R. Marian, de21 de ani, D. Cosmin, de 18 ani, M.Cosctic`, de 18 ani, O. S., de 17 ani,to]i din Constan]a, care au fost sur-prin[i în flagrant, în timp ce încercaus` vând` 700 grame de ha[i[ cupre]ul de 7.000 euro.

În cursul cercet`rilor a rezultat faptul c` P. George estecoordonatorul re]elei [i a cump`rat drogurile din Spania,racolând tineri cu scopul de a-l ajuta s` le vând`.

Pe numele suspec]ilor s-a întocmit dosar penal pentrus`vâr[irea infrac]iunilor de introducere în ]ar` în mod ilegal dedroguri de risc [i trafic de droguri de risc, fapte prev`zute deLegea 143/2000, cu pedepse cuprinse între 3 ani [i 20 de ani [iinterzicerea unor drepturi.

Fa]` de P. George, în urma probatoriului administrat încauz`, Tribunalul Constan]a a dispus arestarea preventiv` pe operioad` de 29 de zile.

C.I.R.P.

Transpor tau drogur i \n ad ida[ i

Ac]iuni ample pe frontul antidrog

33

Constitu]ia României, în titlul II,Capitolul II (Drepturile [i libert`]ile funda-mentale), art. 44. consacr` dreptul de pro-prietate privat`.

Potrivit dispozi]iilor alin. 1 ale art. 44:”dreptul de proprietate, precum [icrean]ele asupra statului sunt garantate.Con]inutul [i limitele acestor drepturisunt stabilite de lege”.

De asemenea, la alin. 2 se prevede c`dreptul de proprietate este garantat [iocrotit în mod egal de lege, indiferent detitular.

Celelalte alineate (pân` la 9) au

prevederi conexe dreptului de propri-etate.

Desigur c` dreptul de proprietate estereglementat, organic, în Codul Civil (pro-prietatea mobiliar` [i imobiliar`), CodulComercial [i Legea nr. 31/1990 asociet`]ilor comerciale.

|n consecin]`, no]iunea de proprietateîmbrac` forme distincte, în func]ie dedomeniul de aplicabilitate. Astfel,referindu-ne la calitatea de proprietar dep`r]i sociale la un S.R.L. sau la un S.A. ,Legea nr. 31/1990 distinge dou` denomi-na]iuni: asociat [i ac]ionar.

Dic]ionarul universal al limbii românede Laz`r {ìneanu (edi]ia 1998) re]ineurm`toarele defini]ii, pentru:1. ac]ionar - persoana care posedàc]iuni (la o întreprindere, la o societateetc.)- pagina 15;2. asociat – membru al unei asocia]ii(pagina 63).

Dilema, care decurge din titlu, const`în faptul c` poli]istul are dreptul s` de]inàc]iuni sau p`r]i sociale la o societate?

Analizând texte de lege incidenteactivit`]ii de poli]ist (Legea nr. 360/2002)sau a func]ionarului public (Legea nr.188/1999 privind statutul func]ionarilorpublici) precum [i Legea nr. 161/2003privind unele m`suri pentru asigurarea

transparen]ei în eexerci-atarea demnit`]ilor pu -blice, a func]iilorpublice [i în medi-ul de afaceri,prevenirea [isanc]ionarea co -rup]iei putemobserva [i stabilidac` exist` vreoi n c o m p a t i b i l i t a t eîntre statutul de poli]ist [icalitatea de asociat sau adminis-trator. În mod expres, Legea nr. 360/

2002, la caplitolul III (Drepturile, înda-toririle [i restrângerea exerci]iului unordrepturi sau libert`]i ale poli]istului),sec]iunea 2, art.43 lit. G, stabile[te c`, înmod expres, poli]istului îi este interzis ”sèfectueze direct sau prin persoane inter-puse, activit`]i de comer], ori s` participela administrarea sau conducerea uneisociet`]i comerciale, cu excep]ia calit`]iide ac]ionar”.

Claritatea acestui text consacr`, indu-bitabil, dreptul de proprietate asuprap`r]ilor sociale/ac]iuni ale poli]istului,drept de proprietate garantat deConstitu]ie. Desigur c` poli]istului îi esteexclus` categoric activitatea de comer]sau de administrator al unei firme (ceeace constituie o incompatibilitate).

De altfel, Legea nr. 188/1999, lasec]iunea 3 (încetarea raportului de servi-ciu) art. 90 alin. 5 lit. b, impune ca \ntr-untermen de 10 zile calendaristice,func]ionarul public s` ac]ioneze pentruîncetarea motivului de incompatibilitate.Acest articol nu define[te incompatibili-tatea, doar las` s` se în]eleag` c` aceast`situa]ie este definit` aparte de fiecareLege special`, care reglementeaz` diferitestatute ale func]ionarilor publici.

În schimb, Legea nr. 161/2003 lasec]iunea V-a, art. 94 alin. 2 lit. c arat` c`

”func]ionarii publici nu potde]ine alte func]ii [i nu

pot desf`[ura alteactivit`]i remu-

nerate sau nere-munerate, încadrul regiilorautonome, soci-

et`]ilor comer-ciale, ori \n cadrul

altor unit`]i cu scoplucrativ din sectorul pu -

blic sau privat, unor asocia]iifamiliale sau ca persoan` fizic` auto -rizat`”.

Din con ]inutul textului de lege nurezult` c` un func]ionar public nu poate aveacalitatea de proprietar de p`r]i sociale sau deac]iuni (asociat/ac]ionar), ci doar c` nu arevoie s` desf`[oare activit`]i ca salariat (cucontract de colaborare sau part-time etc.).

Reglement`rile exprese din acestelegi speciale, referitoare la statutulfunc]ionarului public, cu regim special(poli]ist etc) permit, cum ar fi [i firesc, învirtutea normei constitu]ionale, dreptul laproprietate al acestui func]ionar, sub toateformele sale.

Mai mult, Legea nr.31/1990, la art. 6alin. 1 [i 2, define[te fondatorii, precum [ipersoanele care nu pot avea calitatea defondatori la constituirea unei societ`]i. Înesen]`, persoanele condamnate pentru ogam` de infrac]iuni (fals, uz de fals,gestiune frauduloas`, delapidare, abuz deîncredere, în[el`ciune, m`rturie minci-noas`, luare de mit`, pentru infrac]iunilela Legea nr. 656/2002, infrac]iuniprev`zute de art.143-145 din Legea nr.85/2006), din sfera activit`]ii societ`]ilorcomerciale, nu pot avea calitatea de mem-brii fondatori sau ac]ionari/administra-tori.

F`r` a pune în discu]ie o dilem` degenul ac]ionar sau asociat - care nici pedeparte nu este o dilem` reciprocabil` –am putea observa, c` nicio lege, carereglementeaz` statutul func]ionaruluipublic sau al poli]istului, nu îi interziceacestuia nicio form` de proprietate.QUOT ERAT DEMONSTRATUM

� Jurist Mihaela BABOIUAvocat Sorin ARDELEANU

Dreptul de proprietate [i statutul de poli]ist

O situa]ie contro-versat`, întâlnit` destul

de des în mediul poli]ienesc,const` în faptul (dilema) c`poli]istul poate sau nu s`

de]in` ac]iuni/p`r]i so -ciale într-o firm`. -

34

Zilnic, pe str`zi, în parcuri, vedemcopii cer[ind, unii dintre ei victime aletraficului de minori, abuza]i [i exploa-ta]i sexual. Copiii sunt angaja]i lanegru sau exploata]i în activit`]i ile-gale. Sistemul de înv`]`mânt se con-frunt` cu o cre[tere a abandonului[colar, copiii fiind retra[i de la [coal`[i trimi[i la munc` sau la cer[it, chiarde c`tre propriii p`rin]i. Sanc]iunileaplicate familiei sau celor implica]i înexploatarea prin munc` a minorilor

sunt insuficiente [i nu mai sperie penimeni. Un alt fenomen îngrijor`tor îlreprezint` elevii care î[i urmeaz`p`rin]ii la munc` în strìn`tate, ace[ticopii nemaifiind integra]i într-un altsistem de înv`]`mânt în ]ara respec-tiv`.

În acest context, s-a lansat, lanivelul jude]ului Ialomi]a, Programul„Copiii no[tri, într-un ora[ sigur!”,program ini]iat de c`tre re -prezentan]ii Direc]iei Generale deAsisten]` Social` [i Protec]iaCopilului, dna Marcela Stan, [i I.P.J.Ialomi]a, dl comisar ConstantinCazacu, ofi]er coordonator al Poli]iei

de Proximitate, în parteneriat cuautorit`]ile locale. Scopul acestuiproiect, cu o durat` de cel pu]in un an,vizeaz` reducerea riscului victimal înrândul cet`]enilor, mai ales al mino-rilor, constatându-se c`, în ciudam`surilor adoptate, se men]ine, înmod alarmant, num`rul copiilor

str`zii. Totodat`, a crescut num`rulminorilor, al tinerilor implica]i încomiterea actelor antisociale.

Ac]iuni preventive în scopul reducerii riscului victimal

Dl comisar Constantin Cazacu ne-aprecizat c` Poli]ia de Proximitate vaextinde preg`tirea antivictimal` prin

realizarea unor ac]iuni informativ-preven-tive. „Vom organiza întâlniri cu profesori,p`rin]i [i elevi, în cadrul c`rora vor fi pre-lucrate m`suri educativ-preventive, înscopul cre[terii gradului de siguran] aelevilor (la ore, la ie[irea din pro-gram, activit`]i de siguran]`public , educa]ie rutier ,educa]ie privinddrepturile copi-ilor, etc).

În cadrul Pro-gramului <<Copiiino[tri, într-un ora[sigur>>, s-a declan[at Campania “Stopcer[e toriei!”, scopul fiind prevenirea [i

combaterea acestui fenomen.De aceea, sunt necesare:con[tientizarea ce t`]enilor cuprivire la faptul c` prezen]acer[etorilor în strad este strânslegat de gestul lor de a oferibani; * informarea cet`]enilor cuprivire la fenomenul cer [etoriei,prin discu]ii [i distribuire de pli-ante [i materiale pe aceast tem ;participarea la emisiuni de radio[i televiziune de c`tre ini ]iatoriiproiectului, pe tema prevenirii [icombaterii cer[etoriei în locali-

tate, a problematicii violen]ei.Rezumând, prin aceast campanie ne

propunem realizarea [i asigurareaspa]iului de securitate comunitar, princre[terea gradului de responsabilizare aspeciali[tilor cu atribu]ii în protec]ia drep-turilor copilului, a societ`]ii civile [i acomunit`]ii în ansamblu”.

La ac]iunea de descurajare a cer[eto-rilor au participat mai mul]i voluntari, eleviai Colegiului Na]ional “Mihai Viteazul”-Slobozia, care au aderat la Programul devoluntariat al DGASPC Ialomi]a, ”Copiii\mpotriva delincven]ei!”, voluntari care aurealizat afi[e [i pliante în scop preventiv.Totodat`, au fost confec]ionate [iamplasate pl cu]e cu texte de impact:

”Stop cer[etoriei!” [i “Nu oferi]ibani cer[etorilor!”►Deseori, înfometa]i, copiii

cer bani pentru c exist`

o anumit sum cu care sunt obliga]i s`se întoarc seara acas .►Acest fapt eliminã orice [ans pentrumicul cer[etor de a avea o copil rie nor-mal . Timpul petrecut pe strad limiteazàccesul la educa]ie, determinând, în celemai multe cazuri, abandonul [colar.Copilul este confruntat permanent curiscul de a fi abuzat fizic, psihic sau moral.►Micu]ii cer[etori \[i doresc s scape deaceast via] mizer , dar, pentru acestlucru, este nevoie de interven]iaasisten]ilor sociali [i activarea serviciilorsociale [i educa]ionale existente: acom-panierea la centre de zi, integrarea înînv`]`mântul informal, eliberarea actelorde identitate, vizite în familie.


„Stop cer[etoriei!”

Prea pu]in

pentru

prezen

t, nimic

pentru

viitor!

35

Organiza]ia profesional` CorpulNa]ional al Poli]i[tilor este una autonom`,apolitic` [i nonprofit, care vizeaz` uni-tatea intereselor de breasl` ale poli]i[tilor[i drepturile legitime ale acestora, atuncicând trebuie ap`rate pe timpulcercet`rilor prealabile, consiliilor de dis-ciplin` ori în instan]e.

Corpul este persoan` juridic` dedrept public, constituit din organe cen-trale, departamente [i organiza]ii teritori-ale, fiind autonom fa]` de structurile dincare provin membrii sì.

Corpul Na]ional al Poli]i[tilor se orga-nizeaz` [i func]ioneaz` în cadrulMinisterului Administra]iei [i Internelor,potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutulpoli]istului [i celorlalte prevederi legalecare reglementeaz` activitatea structurilordin care provin membrii sì. Regulamentulde organizare [i func]ionare al Corpului afost aprobat prin Hot`rârea GuvernuluiRomâniei nr. 1305/2002, cu complet`rile[i modific`rile ulterioare, stabilite prinH.G.R. nr. 237/2003, H.G.R. nr. 1600/2003[i H.G.R. nr. 560/2006.

Ultimele dou` paragrafe fac posibil`deosebirea dintre organiza]ia profesio -nal` Corpul Na]ional al Poli]i[tilor [iorganiza]iile sindicale, adic` dintre o per-soan` juridic` de drept public înfiin]at`prin legea ce reglementeaz` statutul uneibresle [i mai multe persoane juridice dedrept privat constituite în virtutea dreptu-lui de asociere, între o organiza]ie cefunc]ioneaz` în cadrul ministerului [ialtele ce activeaz` în afara lui, între o insti-tu]ie cu responsabilit`]i [i prevederilegale în participarea activ` la etapelecarierei poli]istului [i unele asocia]ii care,f`r` acoperire legal`, încearc` s` bat` lau[i închise, între unicitatea organiz`rii debreasl` [i divizarea asocierii sindicale.

Principiile organiz`rii profesionalesunt cele ale teritorialit`]ii, eligibilit`]ii,mutualit`]ii [i ierarhiei structurilor deconducere. Organiza]ia nu poate fi anga-jat` politic prin ac]iunea organelor deconducere sau a membrilor sì.

Cinci ani de reu[ite

La 19 martie 2009, Corpul Na]ional alPoli]i[tilor a s`rb`torit 5 ani de existen]`.Parcursul organiza]iei profesionale a fost

greu, adeseori neidentificabil, sinuos [iconfuz, cu tare de identitate, fiind deseoriasimilat` unui sindicat, îns`, a[a cumexist` foarte multe de repro[at celor careau cârmuit destinele ei, ace[tia au [i me -ritul c` au reu[it s` constituie [i s`men]in` active organiza]ii la nivelul tutu -ror structurilor teritoriale, departamen-tale [i centrale din minister, iar culturaorganiza]ional` impune respect fa]` deistorie [i înv`]`minte din experien]`.

F`când o scurt` incursiune într-unbilan] par]ial al organiza]iei, realiz`maportul ei la evolu]ia breslei, de exemplu:demilitarizarea poli]iei, elaborarea [i apli-carea Legii privind statutul poli]istului,Codului de etic` [i deontologie alpoli]istului [i a Ghidului de aplicare aacestuia, la elaborarea [i modificareaaltor acte legislative, strategii [i planuride ac]iune de reform` institu]ional` sausectorial`, contribuind la îmbun`t`]irealegisla]iei privind activitatea profesionalà poli]i[tilor. Evident c` eforturile deîmbun`t`]ire a cadrului legislativ trebuies` continue, fiindc` evolu]ia societ`]ii [i afenomenului infrac]ional este continu`,iar noi avem deja nevoie de un statut pro-fesional modificat, de legisla]ie contra-ven]ional` actualizat` [i care s` asigurefinalitatea muncii prestate, de eliminaresau reducere a dublelor ori inutilelor evi-den]e, de îmbun`t`]ire a metodelor [imijloacelor de preg`tire continu`, de efi-cientizare a managementului, definalizare a standardelor ocupa]ionale, decorelarea procedurilor existente cu reali-tatea muncii operative, de asigurare aunei dot`ri minime exercit`rii profesieif`r` aporturi personale sau sponsoriz`rineoficiale, iar lista poate continua.

Corpul s-a implicat [i a sus]inut curesurse financiare, materiale [i umanediverse ac]iuni de promovare a profesieide poli]ist, a încercat s` suplineasc` pealocuri lipsa posibilit`]ilor de preg`tirecontinu` a poli]i[tilor, a militat pentruob]inerea de spa]ii necesare desf`[ur`riiactivit`]ii profesionale, pentru dotarea lorîn condi]ii de lucru normale, a încercat s`sprijine dotarea spitalelor [i a altor bazede tratament destinate membrilor, aîmbun`t`]it condi]iile de preg`tire dininstitu]iile de formare [i preg`tire con-

tinu`, a acordat ajutoare materiale famili-ilor de sinistra]i poli]i[ti [i civili la inunda]ii,a sprijinit financiar membrii [i rudeleapropiate în situa]ii de îmboln`viri, decese,v`t`m`ri corporale, a sus]inut manifest`ricu ocazia zilei armelor, a participat [i orga-nizat simpozioane [i mese rotunde pe temeprofesionale, au fost scrise articole în pres`sau r`spunsuri [i lu`ri de pozi]ii, particip`rila emisiuni televizate, editarea Revisteiorganiza]iei profesionale UNITAS PERVERITATEM, tocmai pentru promovareaimaginii profesiei [i organiza]iei.

Obiective fundamentale

Corpul promoveaz` [i protejeaz`drepturile [i interesele membrilor,acordând asisten]` juridic` la peste 400poli]i[ti cerceta]i disciplinar, pentru sutede poli]i[ti târâ]i în peste 140 de proceseaflate pe rolul instan]elor pentru faptecomise în leg`tur` cu exercitareaatribu]iilor de serviciu, a asistat activ to]ipoli]i[tii care au solicitat prin cerere scrisàsisten]` pe timpul Consiliilor de disci-plin`, a sprijinit efortul tuturor celor careau dovedit curaj pentru aflarea adev`ruluiîn cauze ce vizau activitatea profesional`[i s-a dezis de cei ce au îmbr`]i[at profesiapentru ob]inerea unor avantaje de oricenatur`, s`vâr[ind fapte de corup]ie.

Asemenea altor organiza]ii profesio -nale, precum Colegiul Medicilor,C.E.C.C.A.R., Ordinul Arhitec]ilor saualtele din domeniul juridic, ConsiliulSuprem al Magistraturii, U.N.B.R.,Consiliul de Mediere, ale notarilor,executorilor judec`tore[ti, consilierilorde proba]iune [i altele, strategia Corpuluipentru urm`torii 4 ani stabile[te ca obiec-tive fundamentale: afirmarea pozi]iei deordin profesional a poli]i[tilor, consoli-darea rolului esen]ial al acestora în pri -vin]a statutului, carierei, preg`tirii, disci-plinei, eticii [i deontologiei profesionale,rolului de partener al condu cerii minis-terului în continuarea adapt`rii legisla]iei[i practicilor poli]iene[ti la cele din U.E. [ialte state dezvoltate, ob]inerea de fondurisubstan]iale de la bugetul de stat desti-nate exclusiv preg`tirii profesionale apoli]i[tilor [i sporirii eficien]ei struc-turilor de poli]ie în asigurarea ordinii [isiguran]ei publice.

� Petre STANCU

Corpul Na]ional al Poli]i[tilor

36

� |n 10 ani, ]ara noastr`

a r`mas f`r` 130.000

hectare de p`dure.

� Un hectar de p`dure

re]ine 10.000 de metri

cubi de ap`.

� Doar \ntr-un an,

poli]i[tii au descoperit

peste 4.000 de in frac -

]iuni silvice. În plus, au

confiscat peste 30.000

de metri cubi de arbori.

- Ploi acide

- Inunda]ii

- Alunec`ri de teren

- Distrugerea mediului natural

- Extinc]ia faunei

- Dereglarea ecosistemului

- De[ertificare

NUdefri[`rilor

ilegale!

Efecte devastatoare

37

Amploarea fenomenului infrac -]ional [i contraven]ional din domeni-ul silvic, înregistrat în ultimii ani, aavut ca efect reducerea considerabilà fondului forestier. Cu toate c` legis-la]ia în domeniu are un caracter des-curajator, practica demonstreaz` cìnfrac]iunile silvice se men]in la unnivel destul de ridicat, având în

vedere cererea [i domeniile multipleîn care lemnul î[i g`se[te utilizare(construc]ii, mobil`, material com-bustibil).

În scopul reducerii infrac]iunilordin domeniul silvic , Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Alba a încheiatProtocoale de cooperare cu Direc]iaSilvic` Alba [i Garda Na]ional` deMediu – Comisariatul Jude]ean Alba,privind prevenirea [i combatereatìerilor ilegale de arbori din p`duri[i a faptelor ilegale asociate din circu-la]ia, depozitarea, prelucrarea pri-mar` [i comercializarea materialuluilemnos.

În anul 2009, poli]i[ti din cadrulIPJ Alba, împreun` cu lucr`tori aiDirec]iei Silvice Alba [i dinInspectoratul Teritorial de RegimSilvic [i Vân`toare Cluj-Napoca, auac]ionat în baza Planulului Comun deAc]iune, în vederea prevenirii [i com-baterii tìerilor ilegale de arbori dinp`duri [i a faptelor ilegale asociatedin circula]ia, depozitarea, prelu-

crarea primar` [i comercializareamaterialului lemnos, fiind întocmite96 dosare penale, aplicate 224sanc]iuni contraven]ionale la regimulsilvic, în valoare de 209.500 lei. De

asemenea, a fost confiscat materiallemnos în valoare de 680.500 lei.

În cursul unei ac]iuni desf`[uratepe raza comunei {ugag,oamenii legii, împreun` cu spe-ciali[ti din cadrul I.T.R.S.V.Alba, l-au identificat în traficpe {.I., care transporta, cu unautocamion, cantitatea de41,277 mc bu[tean r`[inoase.Luat la întreb`ri de poli]i[ti,cel \n cauz` n-a putut s` justi-fice lipsa documentelor deprovenien]` [i transport, a[ac` s-a ales cu sanc]iune contra -ven]ional`, conform articolului1 litera p, din Legea nr.31/2000, cantitatea de mate -rial lemnos fiindu-i confiscat`[i predat` în custodia ocolului silvicSebe[.

Pe urmele… ho]ilorde p`duri

Poli]i[tii Inspectoratului de Poli]iea Jude]ului Alba au constatat, în ulti-ma perioad`, numeroase fapte ceconstituie infrac]iuni la regimul sil-vic. Le-au sanc]ionat ferm, fie prinîntocmirea de acte premerg`toare,fie prin aplicarea de sanc]iuni contra-ven]ionale, conform legii.

Astfel, poli]i[tii din localit`]ileCîmpeni, Aiud, Arie[eni [i Mogo[ auac]ionat, cu operativitate, luând urmacelor f`r`delege.

�

Agen]ii Postului de Poli]ie Mogo[l-au identificat pe Nicolae H., de 25de ani, domiciliat în ora[ul Abrud,care la începutul lunii septembrie

a.c., tìase ilegal 115 arbori der`[inoas`, cauzând un prejudiciu învaloare de 17.809 lei.

�

Oameni ai legii din cadrul Poli]ieiora[ului Cîmpeni s-au sesizat din ofi-ciu cu privire la faptul c` doi b`rba]i,Daniel B., de 34 ani, [i Sorin M., de40 de ani, ambii din ora[ul Cîmpeni,au sustras 11 arbori de esen]`r`[inoase, de pe proprietatea unui altlocuitor al ora[ului. Acesteareprezint` doar câteva dintreac]iunile poli]i[tilor din inimaTransilvaniei, care cu gândul [i cufapta pun la ad`post aurul verde allocurilor.

� Adelina B@REA Daniel CIORNEI

Lena MITROI

Scut pentru aurul verde

38

...\ntr-o ac]iune de amploare orga-

nizat` de c`tre poli]i[tii din cadrul

Serviciului de Investigare a Fraudelor

Bacù pentru combaterea traficului [i

comer]ului ilegal cu ]ig`ri. Cele

21.000 pachete de ]ig`ri au o valoare

total` de 86.000 lei.

Ofi]eri din cadrul Serviciului de

Investigare a Fraudelor din I.P.J.

Bacù cu sprijinul lucr`torilor

Direc]iei Jude]ene pentru Accize [i

Opera]iuni Vamale [i al jandarmilor

din cadrul Ins pec toratului Jude]ean

de Jandarmi Bacù au desf`[urat o

ac]iune fulger pentru combaterea co -

mer]ului cu ]ig`ri provenite din acte

de contraband`.

Cu aceast` ocazie au fost identifi-

cate mai multe spa]ii de depozitare

improvizate.

Cu marfa la controlAu fost astfel confiscate 21.513

pachete de tig`ri de diferite m`rci

provenite din Republica Moldova [i

Ucraina, în valoare total` de 86.052 lei.

Verific`rile continu`, identificarea

persoanelor care introduc în ]ar` [i

comercializeaz` astfel de produse

constituind o prioritate a Poli]iei

b`cùane [i nu numai.

Peste 21.000 de pachete cu ]ig\ri confiscate...

� Jum`tate de kilogram de cannabis a fost confis-cat, în urma unei ac]iuni desf`[urate de c`trepoli]i[ti [i procurori \n jude]ul Neam] [i munici -piul Bacù.� Patru aresta]i, doi cerceta]i în libertate, iar

altul cu interdic]ia de a p`r`si localitatea.Sub coordonarea procurorului, poli] i[ti din

cadrul B.C.C.O. Bacù, în colaborare cu lupt`toriai D.P.I.R. din IPJ Bacù [i jandarmi ai Grup`riiMobile de Jandarmi, au desf`[urat o ac]iune peraza jude]ului Neam] [i a municipiului Bacù, pelinia combaterii traficului [i a consumului ilicit dedroguri. Documentarea activit`]ii infrac]ionale

s-a realizat cu sprijinul ofi]erilor D.G.I.P.I.În urma ac]iunii, au fost prin[i în flagrant N.N.,

de 29 de ani, A.M., de 24 de ani, [i C.I., de 27 deani, to]i trei din Piatra Neam], în momentul încare primeau, prin intermediul unei firme de curi-erat, un colet în care erau ascunse 485 gramecannabis.

Cei trei au fost re]inu]i, doi dintre ei fiind ares-ta] i pentru traf ic interna]ional de droguri [iasociere în vederea s`vâr[irii acestei infrac]iuni.

Concomitent, oamenii legii au descins \n [apteloca]ii, unde au fost depista]i al]i patru trafican]idin aceea[i grupare. Doi dintre ace[tia au fostre]inu]i de c`tre procurori din cadrul D.I.I.C.O.T.Bacù pentru 24 ore, iar ulterior au fost aresta]ipentru trafic de droguri [i alte infrac]iuni.

Valoarea de pia]` a cannabisului confiscat estede aproximativ 50.000 lei.

{apte trafican]i de droguri mai pu]in

39

Agentul [ef Virgil Airoaie, dincadrul Serviciului Politiei RutiereBacù, este deja o persoan` cunotorietate \n jude]. Principalulatu care l-a f`cut “vedet`” -

flerul. Al “[aselea sim]” \iserve[te la depistarea condu -c`torilor auto care transport`m`rfuri \n condi]ii ilegale.

}ig`ri, lemne, cafea, conserve[i cam tot ce se poate transportaf`r` forme legale nu trec neob-servate de poli]istul de la rutier`.

“Portofoliu”

|n martie a.c., agentul de poli]ie

rutier` a depistat un cet`]ean israelian

ce transporta pro-

duse cosmetice în

va loare de aproxi-

mativ 5.000 Euro,

f`r` a de]ine docu-

mente de prove-

nien]`. Cazul a fost

preluat de poli]i[tii

din cadrul Servi -

ciului de Inves -

tigare a Fraudelor

Bacù.

Iunie. Pe DN2, în loca litateaFili pe[ti, agentul a depistat unb`rbat, de 37 de ani, care trans-porta 17.000 pachete de ]ig`ri, se

\n]elege... “pe blat”.La controlul efectuat în interiorul

unui autoturism oprit de agentul [efAiroaie Virgil, în localitatea NicolaeB`lcescu, a fost descoperit` ocantitate de 56 kg cafea boabe,pe care conduc`torul auto, de 39de ani nu a putut s` o justificelegal.

Iulie. Pe raza localit`]iiBogdan Vod`, acela[i agent aoprit în trafic o autouti litar` încare a fost descoperit` cantitateade 7.848 doze [i sticle cu bùturir`coritoare, pentru care con-duc`torul auro a prezentat fac-turi fiscale în care era men]ionat

un alt mijloc de transport [i un alt con-duc`tor auto.

Cu o alt` ocazie, poli]istul a opritîn trafic un autoturism înmatriculat înBu cu re[ti, la volanul c`ruia a fostidentificat un cet`]ean turc. Înautovehicul au fost g`site 782curele din piele [i 7 valuri de pielede aproximativ 60 mp, transportat

“la negru”.Pe DN 2, agen-

tul de poli]ie ruti-er` a oprit un auto-turism în care aufost descoperitecomponente debiciclete [i alteproduse industri-ale, în valoare de36.000 lei, pentrucare con duc`torulauto a prezentat unaviz de înso]ire am`rfii, f`r` serie [i

num`r.În luna septembrie a.c., agentul

Airoaie oprea în trafic o autoutilitar`condus` de un tân`r de 26 de ani. În

autovehicul au fost descoperite 38 decutii cu rulmen]i f`r` documente detransport.

În octombrie, lucr`torul b`cùan a

depistat în flagrant un b`rbat, de 42 deani, care transporta cu un autotractoraproximativ 15 tone boabe de porumb,f`r` documente de înso]ire a m`rfii.Cercet`rile au fost preluate de SIF Bacù.

La data de 12.10.2009, în locali-tatea R`c`ciuni, agentul [ef AiroaieVirgil a oprit pentru control o autouti -litar` înmatriculat` în Ucraina, în careau fost g`site 74 de perechi de pan-

taloni tip blue-jeans, pentru care con-duc`torul auto, cet`]ean ucrainean,nu a prezentat documente de prove-nien]`.

� Pagini realizate de Marius POPESCU

Spaima [oferilor

Am avut pl`cerea de a primi review-ul celor de la “Na]iunea” al num`ruluidin iulie a.c., pe care vi-l prezent`m integral.

Pensie \ndelungat`,Maria!

1 ianuarie1976. Tân`ra de22 de aniRotaru Mariadevine angajatal Ministeruluide Interne.

În cei 33 deani de activitatene\ntrerupt`,M`rioara, cum\i spun colegii,a fost agent deor dine, sub o fi -]er ope rativ la Serviciul Ordine Public`[i agent la Serviciul Cabinet alInspectoratului de Poli]ie Jude]eanBacù.

De-a lungul timpului a “schimbat” 10[efi de inspectorat [i a reu[it perfor-

man]a de a fi apreci-at` profesional defiecare dintre ei.Nu e om în IPJ

Bacù, subofi]er sauofi]er, care s` nu fifost “ciufulit” de“mama Mary”.Mam` a trei copii,

dintre care unul po li -]ist, so]ie [i gospodinèxemplar`, “mamaMary” a adoptat [i acrescut genera]iiîntregi de poli]i[ti.Mul]i dintre cei care

ast`zi ocup` func]ii de conducere au tre-cut cândva prin “examenul M`rioara” cutrei probe: disciplin`, profesionalism,punctualitate.

În prag de pensionare, to]i colegiidin IPJ Bacù îi ureaz` “LA MUL}I ANI !”[i pensie îndelungat`.

Cu drag pentru OMUL MARIA ROTARU

Familia IPJ Bacù

40

Respectul dintre o comunitate derromi [i poli]i[ti a atins culmile origi-nalit`]ii în localitatea ie[ean` Grajduri.Localnicii au decis s`-[i aline dorul de fos-tul [ef de post, mutat de superiori în urm`cu aproape o lun` în alt` comun`, prinridicarea unui bust.

Ideea original` le-a venit când au aflatc` poli]istul Ciprian Asmarandei va pleca

din localitatea Grajduri dup` [apte ani,cât a lucrat acolo. În semn de dragoste [irespect, comunitatea a decis s`-i fac` osurpriz` [i a vorbit cu me[terul popularMihai Zamfir s` realizeze din ipsos bus-tul poli]istului. Lucrarea i-a fost ofe rit`fostului [ef de post la plecare.

M.P.

I-au ridicat statuie la plecare

41

Dovezi ale arhitecturii moderne po]ig`si în întreaga lume [i e pl`cut s` vezic` unii oameni chiar transpun visele înrealitate. Mul]umit` multitudinii desurse, Wikipedia, Village of Joy, Flickr,po]i vedea lumea [i cu al]i ochi. Ordineaîn topul de mai jos este aleatorie, las lalatitudinea cititorului s` o decid`.

Capela Cadet din Colorado, SUAConstruit` în 1962, este un exemplu

clasic al succesului arhitecturii mo -derne. Are 17 vârfuri foarte ascu]ite, iararhitec]ii pl`nuiau s` o construiasc` cu19. Motivul pentru care au renun]at ladou`? Buget redus. Are 46 de metriîn`l]ime [i 85 lungime.

Grand Lisboa din Macau, China

Are 58 de etaje [i 261 metri în`l]ime,lucru care o face cea mai înalt` cl`diredin regiunea chinez` Macau. Hotelulare 430 de camere, g`zduie[te un casino[i o gr`mad` de restaurante.

Turnul Nakagin Capsule din Japonia

Construit în 1972, turnul g`zduie[tebirouri [i apartamente. Cu 113 etaje, areîn componen]a sa o]el. Se pare càceast` cl`dire ar avea nevoie derepara]ii urgente, îns` nu cred c` e oproblem` pentru japonezi.

Hotelul Ryugyong - Coreea de NordUn hotel zgârâie nori. Are 330 de

metri în`l]ime [i 360.000 mp. Are [i \nprezent o macara în vârf. Construc]ialui a început 1987, au oprit-o în 1992 dincauza unor dificult`]i financiare, dar aureluat-o cu doi ani \n urm`. S-a vrut a ficel mai înalt hotel \ns` la ritmul de con-struire… le-o iau al]ii înainte.

Norddeutsche Landesbank –Girozentrale din Hannover, Germania

Pe scurt[i în englezà breviat` caNORD/LB,e una dintrece le maimari b`ncicomercialenem]e[ti. Ocl`dire princare trecfoarte mul]ibani.

Casa Încovoiat` din Polonia

Una dintre cele mai cunoscute casedin Polonia este Casa Încovoait` termi-nat` în anul 2004. Construc]ia acesteia adurat mai pu]in de un an. Arhitectul eiare ca hobby benzile desenate.

Solar Furnace din Fran]aE în primul rând o cl`dire util`, are

forma de oglind` curbat` pentru aprinde cât mai mult din razele soarelui[i a trimite toat` acea c`ldur` spre unpunct. Temperatura generat` poateatinge 3000 de grade Celsius.

Stadionul Na]ional din Beijing,China

Seam`n` cu un cuib de pas`re, iarcaracteristicile sale ecologice cuprindun sistem de colectare a apei de ploaie,un acoperi[ translucid ce asigur` lumi-na natural` necesar` peluzei [i un sis-tem natural, pasiv de ventila]ie.Acoperi[ul ajustabil este o compo-nent` esen]ial` a strucuturii stadionu-lui. Atunci când este închis, acestatransform` stadionul într-o arenàcoperit`.

Centrul de Jus -ti]ie din Man ches -ter, Regatul Unit

Cl`direa are 80de metri în`]ime [i

a fost numit` Pro -iectul Anului laBuilding Awards. Le-a luat 4 ani s` o con-struiasc`. |n ciudaarhitecturii ciudateare un sistem de ven-tila]ie natural.

Muzeul Guggenheim din SpaniaMuzeul de art` contemporan`, situ-

at în Bilbao, a fost construit astfel încât

s` semene cu un vapor. Deschis` pentrupublic în 1997, este printre cele maispectaculoase cl`diri din lume în stildeconstructivist. Muzeul nu are nicim`car o singur` latur` sau suprafa]`dreapt` în întreaga cl`dire. Este traver-sat` de o autostrad` elevat` [i opor]iune important` a edificiului esteacoperit` cu paneluri de titan.

� Claudia CIUT~

TOP

ZECE

CL~DIRI

MODERNE

42

Poli]i[tii din cadrul Serviciului deInvestiga]ii Criminale – Com par -timentul „Urm`riri”, sprijini]i delupt`torii Serviciului Poli]iei pentru

Interven]ie Rapid` i-au re]inut recent,în urma descinderilor organizate înmunicipiul Alexandria, pe E. Ion de31 ani din com. Bogdana, M. Florin

de 33 ani din com. Nanov [i E. Elena

de 23 ani din mun. Alexandria,urm`ri]i la nivel interna]ional.

Cei trei erau „beneficiarii” unormandate de arestare europene emise

de c`tre autorit`]ile spaniole întrucâtse sustr`geau cercet`rilor într-oac]iune penal`, pentru falsificare demoned` [i punere în circula]ie demoned` falsificat`. Ei falsificau banc-

note de 20 euro, în zona Valencia,Spania.

Cei în cauz` au fost re]inu]i,urmând a fi extr`da]i.

� Adrian ILICEA

Tâlhar prins cu operativitate

Recent, poli]i[tii ar`deni [i-au înscris, pe final de an, înc` un suc-ces, soldat cu prinderea [i re]inerea lui V. Dan Mihai de 30 ani din

municipiul Arad, principalul suspect altâlh`riei comise, la data de 20 noiembrie a.c.,asupra unui factor po[tal.

La vremea respectiv`, victima, H. Eugen,de 40 ani, reclamase c`, în timp ce se deplasape strad`, un necunoscut l-a îmbrâncit, i-asmuls geanta de serviciu [i… dus a fost.

Echipa operativ` sosit` imediat la locul inci-dentului a mai aflat c` p`gubitul fusese adus dec`tre un coleg, cu un autoturism, de la oficiulde po[t` pân` în zona pie]ei din centrulora[ului. Apoi, a mai parcurs circa 200 demetri, pân` la domiciliul propriu, cu inten]ia dea-[i lua bicicleta cu care obi[nuia s` plece la

drum pentru a distribui banii de pensii. Chiar \n curtea interioar` a imobilului, îns`, omul a fost acostat de

un necunoscut. A urmat un episod crunt, individul, dup` ce i-a pul-verizat în fa]` o substan]` iritant-la crimogen`, l-a lovit cu pumnul,smulgându-i geanta de pe um`r.

În ajutorul factorului po[tal a s`rit un trec`tor curajos care aîncercat s` îl imobilizeze pe atacator, dar individul a folosit [iîmpotriva acestuia acela[i spray, reu[ind astfel s` fug` într-o direc]ienecunoscut`.

Din investiga]ii, a mai reie[it faptul c` ar`deanul este suspect [iîn cazul unei alte tâlh`rii, s`vâr[ite la data de 18 noiembrie a.c.,asupra unei femei în vârst` de 53 de ani, din localitate. B`rbatul afost re]inut urmând ca instan]a de judecat` s` se pronun]e.

� Lena MITROI

Col]ul I.T.

Uniunea European ar putea bloca preluareacompaniei Sun Mi cro systems de c`tre Oracle,ca urmare a temerilor c grupul IT american arputea elimina baza de date MySQL a Sun, cucare se afl în competi]ie, potrivit unui documental Comisiei Europene, ob]inutde Bloomberg.

Oracle ar de]ine astfel con-trolul total asupra coduluisurs [i drepturilor de propri-etate intelectual` pentruMySQL, putând schimba termenii licen]eloropen-source [i astfel, restric ]ionând capacitateaaltor companii de a dezvolta produse con-curente, se arat în document.

Prin preluarea Sun, Oracle, al doilea mareproduc`tor de software la nivel mondial, ar intrape pia]a serverelor [i computerelor pentru sto-care de date, concurând cu IBM sau Hewlett-Packard.

CE a prelungit perioada de evaluare a oferteiOracle de preluare a Sun Microsystems pentru[apte miliarde de dolari, astfel încât grupul sàib` mai mult timp pentru rezolvarea pro -blemelor concuren]iale.

M.P.

Incon[tien]`... la volanTrei urm`ri]i interna]ional

re]inu]i de poli]i[tii teleorm`neni

Uniunea European

`

Aflat în patrulare pe DN14, Sibiu-Media[, un echipaj de poli]ie rutier`

din cadrul Biroului Poli]iei Rutierepentru Drumuri Na]ionale [iEuropene, format din agent ElenaWelter [i agent Ioan Stoica, s-asesizat despre faptul c` un autotu -rism de teren, condus de un b`rbat,nu avea montate pl`cu]e cunum`rul de înmatriculare, prezen-tând, totodat`, avarii. De aseme-nea, atât autoturismul cât [i per-soana care îl conducea au fostrecunoscute de c`tre agen]ii depoli]ie rutier`, întrucât, la data de13.09.2009, au f`cut obiectul unuidosar penal, autoturismul fiindneînmatriculat [i încredin]at, cu[tiin]`, spre a fi condus, unei altepersoane ce nu poseda permis deconducere.

Agen]ii de poli]ie rutier` au efec-

tuat semnalul regula-mentar de oprire a

ma[inii îns` condu -c`torul auto nu a respec-tat indica]iile agen ]ilor [i[i-a continuat de pla -sarea, motiv pentru care echipajul atrecut la urm`rirea autoturismuluipe raza localit`]ii {ura Mare, jude]ulSibiu.

Pentru oprirea acestuia [iprinderea f`ptuitorului, agentulElena Welter a f`cut uz de arma-mentul din dotare [i a executatfocuri de avertisment, în plan verti-cal. Astfel, s-a reu[it oprirea autotu -rismului, imobilizarea conduc`toru-lui auto [i identificarea acestuia, înpersoana R. Nicolae, în vârst` de 30de ani, domiciliat în localitatea {uraMare.

Conduc`torul auto a fost testat

cu aparatul etilotest, rezultatul fiindde 1,15 mg/l alcool pur în aerulexpirat, fiind condus la SpitalulClinic Județean Sibiu, unde i-au fostrecoltate probe biologice în vedereastabilirii alcoolemiei.

De men]ionat este [i faptul càutoturismul era neînmatriculat,având pl`cu]ele expirate.

B`rbatul este cercetat sub aspec-tul s`vâr[irii infrac]iunilor de con-ducere a unui autoturism pe dru-murile publice neînmatriculat [i cunum`r fals de înmatriculare, pre-cum [i pentru conducere cualcoolemie peste limita legal`.

43

În flagrant delict

În noaptea zilei de 19 octombrie, în jurul orelor 2300,Poli]ia Municipiului Sibiu a fost sesizat` cu privire la faptul c`mai multe persoane au p`truns în incinta unei unit`]i deînv`]`mânt din municipiul Sibiu, de unde au sutras unit`]i decalculator [i monitoare, împreun` cu accesoriile aferente.

Sesizarea a fost f`cut` de c`tre inspectorul RamonaAchim aflat` în concediu prenatal - ofi]er de poli]ie la IPJSibiu.

În baza sesiz`rii, la fa]a locului s-a deplasat cu operativitateun echipaj de poli]ie, care a re]inut în flagrant trei tineri, cuvârstele cuprinse între 17 [i 21 de ani, to]i domicilia]i înmunicipiul Sibiu, care aveau asupra lor zece calculatoare com-puse din unit`]i centrale, monitoare [i accesoriile acestora.

În urma cercet`rilor, s-a stabilit c` aceste bunuri au fostsustrase din incinta respectivei unit`]i de înv`]`mânt.

Prejudiciul, în valoare de aproximativ 8.000 lei, a fostrecuperat [i restituit unit`]ii [colare.

Cei trei tineri sunt cerceta]i de poli]i[tii BirouluiInvestiga]ii Criminale Sibiu sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de furt calificat, precum [i în vedereadocument`rii [i prob`rii activit`]ii infrac]ionale a acestora.

� Grupaj realizat deLuciana BALTE{

Precocitate rut ierq nedoritq

La ora 17.00, la ie[irea din serviciu, în timp ce seîndrepta spre domiciliu, [eful Biroului Poli]iei de OrdinePublic`, din cadrul Poli]iei municipiului Lugoj, a fostsesizat de c`tre cet`]eni despre faptul c` un autoturismcu numere strìne circul` în zon` cu vitez` mare f`r`respectarea semnifica]iei indicatoarelor.

La apari]ia în tromb` a autoturismului, ofi]erul depoli]ie a trecut la urm`rirea acestuia pe mai multe str`zipân` a reu[it s` îl blocheze în siguran]`.

Poli]istul a trecut la legitimarea conduc`torului autostabilind c` se nume[te C. R., în vârst` de numai 13 ani,domiciliat în Lugoj, jude]ul Timi[, de etnie rrom`, c`ruiai-au fost solicitate actele de identitate [i ale autoturismu-lui, moment în care a declarat verbal c` nu de]ine permisde conducere [i nu are acte asupra sa.

La controlul autoturismului, între scaunele din fa]`, afost g`sit un topor [i o sabie neagr`, cu lama de 44 cm,cu opritor, [i teac` de culoare neagr` despre careminorul a declarat c` sunt ale tat`lui sù.

Ulterior, s-a procedat la conducerea minorului pre-cum [i a tat`lui acestuia la sediul poli]iei, fiind întocmitdosar penal pentru conducerea unui autoturism f`r` aposeda permis de conducere bunurile identificate fiindridicate în vederea confisc`rii.

De asemenea, împotriva lui C. Mielu, tat`l minorului,a fost luat` m`sura sanc]ion`rii contraven]ionale cuamend` în valoare de 500 lei, conform art. 2, pct. 36 dinLegea 61/1991 modificat`, pentru l`sarea nesuprave -gheat` a minorului. � Andrei EMIL

IInnccoonn[[ttiieenn]]`...... llaa vvoollaann

44

Performan]`, într-un an atipic

Doamna comisar [ef MihaelaBoeru, un manager des`vâr[it, carea lucrat, începând cu anul 1982numai în domeniul logistic, ne-aprezentat activitatea acestui servi-ciu, per ansamblu, problemele de

noutate generate de preluarea unoragen]ii, cât [i modul în care s-arputea degreva bugetul Poli]ieiRomâne de sume exorbitante,desigur, impunându-se, \n acestsens, îmbu n` t`]irea cadrului le -gislativ. Al`turi de [efii BirourilorTehnic; Investi]ii, Cazarmare [iEviden]` de Cadastru; Intenden]`;Programe Logistice, Gestionare

Resurse [i Achizi]ii Publice,respectiv comisarii [efi MarcelRusu, Daniel Miu, Ion Mihart [iViorica Ionescu, doamna comisar[ef Mihaela Boeru a reliefat sinuo-sul traseu \n gestionarea banuluipu blic, mai ales atunci când modulde alocare a bugetului nu este rit-mic, când exist` un deficit de per-sonal de aproximativ 30 la sut` la

nivelul serviciului, pentru a g`sisolu]ii la varii probleme presante.

Mai pu]in` birocra]ie,mai mult` ac]iune

“Ne-am propus mai pu]in` biro-cra]ie [i mai mult` ac]iune, încer-când – [i ne place s` credem c` am

reu[it s` rezolv`m problemelelogistice f`r` a fi afectat` activitateapoli]iei, în acest sens existând ocolaborare perfect` cu toate struc-turile teritoriale de logistic`, cuOficiul Juridic [i cu Direc]ia Buget-Contabilitate - ne precizeaz` [efaserviciului. Activitatea noastr` afost extrem de dificil`, deoarece,(prin O.U.G. nr.20/2009) am preluatAgen]ia Na]ional` Antidrog, Agen -]ia Na]ional` Împotriva Tra ficuluide Persoane [i Centrul de Coo -perare Poli]ieneasc` Inter na]i o -nal`, cu specific aparte, de la caream preluat structura logistic`, fiindconvin[i c` vom fi sprijini]i de c`trespeciali[tii acestora în achizi ]io -narea aparaturii, a echipamentelor,a diferitelor produse care ar fi tre-buit s` aib` avizul unor chimi[ti,biologi etc. Acest lucru nu s-aîntâmplat îns`, respectivele agen]iir`mânând cu func]iile libere prinpensionarea masiv` sau prin ple-carea acestora. Preluarea C.C.P.I.-ului a presupus o alt` activitatenou` – asigurarea transportului aer-ian al persoanelor extr`date, ceeace înseamn`, concret, achizi]io na -rea biletelor de avion, extrem derapid, uneori de la o or` la alta, prinsume exorbitante. S-ar impune

Serviciul de Logistic` al I.G.P.R., condus de doamna comisar [efMihaela Boeru, înseamn` o echip` specializat`, care, în ciuda oric`ruiimpediment generat de limitarea bugetar`, a reu[it s` g`seasc`solu]ii pentru a crea condi]ii optime pentru desf`[urarea activit`]iistructurilor operative. Speciali[tii din domeniul logisticii î[i cunoscperfect rolul în acest angrenaj extrem de complex pe care îlreprezint` Poli]ia Român`. De aceea, activitatea lor este sinonim` cua asigura produse [i servicii la standarde europene. {i au realizatacest lucru, chiar dac` 2009 a fost un an atipic, de foc. Misiunile dinacest domeniu fiind extrem de variate, începând cu stabilirea uneiconcep]ii unitare de realizare a suportului logistic al ac]iunilor, asigu-rarea [i utilizarea eficient` a resurselor financiare, organizarea [irealizarea echip`rii [i caz`rii efectivelor, pân` la asigurarea mobilit`]iiterestre [i navale a forma]iunilor de poli]ie.

Unitate de suport, motoral structurilor operative

45

îmbun`t`]irea cadrului legislativ, astfelîncât bugetul Poli]iei s` se degreveze deaceste cheltuieli. Nu trebuie uitatedatoriile mari pe care le avem la I.M.L.[i din cauza c`rora se refuz` efectuareaexpertizelor legale, atât de importanteîn solu]ionarea unor cazuri deosebite.

Obiective

Anul acesta am realizat echipareacomplet` cu noua uniform` a tuturorefectivelor, am asigurat carburantulnecesar func]ion`rii parcului auto.Totodat`, au fost contractate 820 deautospeciale Logan, repartizate în ]ar`cu prioritate la structurile de combaterea crimei organizate, ultimul lot – 449Loganuri – fiind destinat dot`rii Poli]ieiRutiere [i de Ordine Public`.

Un alt obiectiv important a vizatîmbun`t`]irea condi]iilor de des -f`[urare a activit`]ii poli]i[tilor, princontinuarea investi]iilor la: sedii depoli]ie jude]ene, municipale, or`[ene[ti[i la posturi. Astfel, s-au finalizatlucr`rile la 24 sedii de poli]ie. În aceast`lun`, intr` în func]iune alte cinci sediidin jude]ele Bihor, Cluj, Bra[ov, Dolj [iBistri]a N`sùd. Mai putem amintirefacerea a opt sedii de poli]ie (în Cluj,Arad, C`l`ra[i, Bacù [i Bucure[ti).Îns`, sediile de poli]ie revendicate – înprezent sunt 219 – reprezint` o pro -blem` deosebit`. Solu]ia, alocarea unorfonduri pentru achizi]ionarea de imo-bile sau construirea unor sedii. Sumeimportante au fost alocate [i pentrucheltuielile de între]inere [i repara]iicurente.

Din pu]inul pe care l-am avut, s-auachizi]ionat: • cinci ambarca]iuni deinterven]ie rapid` pentru dotareaServiciului Delta Dun`rii; • 269 sta]ii delucru [i 135 imprimante necesare apli-ca]iei derulate la nivelul Direc]ieiRutiere [i al structurilor teritoriale aleacesteia; • un soft pentru D.C.C.O.”.

� Pagini realizate deRoxana GHEORGHIU PAP

Programe

Programe în cadrul

c`rora au fost derulate

achizi]ii: „Democra]ie, o -

ra[e, droguri”; „Formare

familial` [i abilit`]i educa-

tive privind prevenirea

consumului de droguri”;

„Consolidarea sistemului

integrat de asisten]` me -

dical`, psihologic` [i

social`”; „Adoptarea con-

ceptului de intelligence

led policing în domeniul

crimei organizate”; „Îm -

bu n`t`]irea capacit`]ii in -

stitu]ionale a agen]iilor

implicate în prevenirea

traficului de persoane în

conformitate cu standar -

dele europene actuale [i

cele mai bune practici” -

Program Phare 2006;

Proiectul „Îmbun`t`]irea

managementului re sur -

selor umane în Poli]ia

Român`”; „Dez voltarea

capacit`]ii de prevenire [i

investigare a cazurilor de

pornografie infantil` prin

Internet în România”;

„Îmbun`t`]irea capacit`]ii

de protec]ie a martorilor

la nivelul institu]iilor de

aplicare a legii din

România”.

Referitor la drepturile poli]i[tilor, s-auacordat banii de echipament în propor]ie de50 la sut` [i se a[teapt` decizia conduceriiMinisterului Administra]iei [i Internelorpentru alocarea celorlalte sume restante. Aufost, de asemenea, probleme generate deneacordarea compensa]iilor financiare pen-tru chirii, cât [i prin blocarea posturilor,neexistând, cel pu]in pentru moment, posi-bilitatea încadr`rii cu speciali[ti, mai ales dinsurse externe.

Sec]ia Regional` de Poli]ieTransporturi Gala]i a organizat, laînceputul lunii, cea de-a treia edi]ie aCupei Poli]iei Transporturi la fotbal.

La competi]ie, la fel ca în anii anteri-ori, s-au înscris echipe de fotbal ce

reprezint` diferite structuri din cadrulinstitu]iilor M.A.I. din jude]ul Gala]i,cât [i Sec]iile Regionale de Poli]ieTransporturi din ]ar`, în total 18echipe, printre care cele de Poli]ieTransporturi Bucure[ti, Bra[ov,Timi[oara, Ia[i, Craiova, Constan]a [iGala]i.

Partidele din actuala edi]ie au avutloc la baza sportiv` Olympic House,dotat` cu dou` terenuri sintetice. Înprima zi a competi]iei, s-au desf`[uratmeciurile din grupe, calificarea însferturile de final`, fiind ob]inut` de

echipele clasate pe primele dou`locuri. Dup` închiderea edi]iei, s-audesf`[urat sferturile de final`, semifi-nalele [i finalele.

La finalul competi]iei organi-zatorii au acordat premii con-stând în cupe, diplome, plachete(pentru cei mai buni juc`tori aiedi]iei), precum [i sume de bani.

Echipa S.R.P.T. Bucure[ti afost format` din: comisarul IoanHîr]an - conduc`torul delega]iei,

col. (r) Marian Chirion – pre[edinteleonorific al clubului, Adrian Chivoran

– c`pitanul echipei, Lauren]iuDr`ghici – portar, CornelRotaru – funda[, RobertMarinescu – funda[, LucianMelniciuc – mijloca[, Ionu]Ghi]` – mijloca[ [i din IonMarin – funda[.

Dup` o lung` perioad` deabsen]` la competi]iile degen, delega]ia bucure[tean` aînvins în final` Bra[ovul cu 1-0 demonstrând c` e cea maibun` din mai toate punctele devedere: au luat Cupa, Diploma pentru

cel mai bun juc`tor al competi]iei (ag.Cosmin Chircu) [i Diploma pentrucel mai tehnic juc`tor (ag. LucianMelniciuc). Cu aceast` ocazie, mem-brii echipei au transmis mul]umiripentru invita]ie organizatorilor eveni-mentului: dl. Petric` Hahui [i {tefanConstandache.

La aflarea rezultatelor ob]inute,[eful SRPT Bucure[ti, dl comisar-[efMarian Ro[escu [i adjunctul acestuia,dl. comisar-[ef Alexandru Popa au orga-nizat o primire fastuoas` a campionilor.

Echipa a participat la numeroasemeciuri soldate cu victorii, cea mairecent` este un loc 3 la campionatulorganizat de Poli]ia sectorului 1

În viitorul apropiat SRPT Bu cure[tiinten]ioneaz` s` organizeze un campi-onat intern cu opt echipe care,judecând dup` ner`bdarea parti ci pan -]ilor, se pare va fi un succes a[teptat.

�Marius POPESCU

SRPT Bucure[ti, din mai toate punctele de vedere:

Cei mai buni

46

47

Poli]i[tii din cadrul Sec]iei Regionale de

Poli]ie Transporturi Cluj - Biroul Jude]ean de

Poli]ie Transporturi Maramure[, conducerea

Direc]iei Poli]ie Transporturi aveau semnale tot

mai dese privind existen]a unor activit`]i

infrac]ionale realizate de grupuri de angaja]i ai

unor societ ]i locale de transport feroviar. Astfel,

cantit`]i importante de combustibil se

"scurgeau" \n alte direc]ii dec#t cele normale.

Un asemenea grup, constituit din P. Cristian, B.

Florin, I. R`zvan, A. Bogdan [i B. Csaba, a fost

prins \n flagrant, cei cinci fiind aresta]i.

Complexitatea cercet rilor a impus colaborarea

\ntre poli]i[tii de la Transporturi, coordona]i de

d. comisar [ef Boro {tefan, [ef al Biroului

Jude]ean Poli]ie Transporturi Baia Mare [i

colegii lor din cadrul I.P.J. Maramure[, Serviciul

de Investigare a Fraudelor. Extinz#nd

cercet`rile, ace[tia au probat activitatea

infrac]ional privind sustragerile de motorin`

din garnitura unui tren de persoane care asigur`

transportul feroviar pe rela]ia Cluj Napoca - Baia

Mare [i retur, a altor trei persoane: D. Ioan, de

47 ani, R. Gabriel [i F. Aurel, de 49 ani, de 32 ani,

to]i mecanici de locomotiv , din Jibou, jude]ul

S laj, angaja]i la SELC Jibou. |n complicitate cu

B. Csaba, de 34 ani, din municipiul Zal u,

mecanic de locomotiv \n cadrul Depoului Satu

Mare, timp de aproape jum tate de an, au furat

peste dou tone de motorin din garnitura

trenului de persoane. |ntreg grupul a fost arestat

preventiv pentru 29 de zile pentru s`v#r[irea

infrac]iunii de complicitate la furt calificat.

Cercet rile continu \n vederea document rii

\ntregii activit ]i infrac]ionale. Un alt flagrant a

fost realizat, ac]ion#ndu-se pe linia prevenirii [i

descoperirii furturilor din vagoanele de marf ce

se comit pe rela]ia Port Constan]a - Palas, de

c tre poli]i[tii Biroului Investiga]ii Criminale din

cadrul Sec]iei Regionale de Poli]ie Transporturi

Constan]a. {eful Biroului Investigații Criminale,

dl. comisar [ef Traian Bure]a [i dl. subinspector

Ciprian Butaru, au observat c , \n zona c ii fer-

ate, un autotir pe a c`rei remorc se afla un

transcontainer care efectua o manevr de

\ntoarcere. Deoarece la vederea poli]i[tilor

[oferul, E. Nicolae de 28 ani, din mun.

Constan]a, f`r` ocupa]ie, cunoscut cu

antecedente penale a devenit nelini[tit, a fost

oprit [i legitimat. La controlul am`nun]it al

transcontainerului a fost descoperit \n interiorul

acestuia un bazin din tabl care prezenta urme

de motorin . Bazinul era prev`zut cu instala]ie

de umplere / golire mascat \n partea de jos a

acestuia [i era umplut cu circa zece tone de

combustibil. |n autotractor au fost g`si]i robine]i,

[tu]uri metalice, racorduri, coliere [i un furtun

de 2,80 metri, care compuneau o instala]ie arti-

zanal folosit de infractori pentru sustragerea

de combustibili din conductele transportoare.

Din cercet ri a rezultat faptul c numerele de

\nmatriculare ale autotractorului [i remorcii

sunt false, acestea apar]in#nd \n realitate unui

ansamblu autotractor [i remorc proprietatea

S.C. Romagra – S.A. Bucure[ti, iar [oferul nu

avea permis de conducere pentru categoria C,E.

|n urma expertiz`rii certificatului de \nmatricu-

lare prezentat, a rezultat faptul c acesta este fal-

sificat prin ștergerea chimic a scrisului ini]ial [i

aplicarea peste acesta a unui alt scris cu datele

autotractorului. E. Nicolae este cercetat \n stare

de libertate pentru s`v#r[irea infrac]iunilor de

conducere pe drumurile publice a unui autove-

hicul f r a poseda permis de conducere core-

spunz tor categoriei din care face parte autove-

hiculul [i conducerea unui autovehicul cu

numere de \nmatriculare false. Autotractorul [i

remorca \n cauz au fost indisponibilizate, fiind

desf [urate activit ]i de cercetare pentru sta-

bilirea proprietarului acestora, a provenien]ei

motorinei [i a leg turilor infrac]ionale ale per-

soanei depistate.

�Marius TOMA

Sec]ia Regional` de Poli]ie Transporturi Gala]i aeditat un nou num`r al publica]iei trimestriale"Poli]ia Transporturi Gala]i". |n cuprinsul sù putemciti articole despre activitatea poli]i[tilor din jude]eleGala]i, Brìla, Buzù [i Vrancea, cum ar fi: "Neaten]iacost` scump", "Obiectiv principal - protec]ia mediuluiacvatic", "Aten]ie la tren!", "|nc` o victim` a igno-ran]ei", "R`t`ciri fatale" sau "Dun`rea - morm#ntulimpruden]ei".

Semnal editorial

De la mare, p#n-la Tisa, \n flagranturi prinsu-mi-s-a

IIrr llaannddaa

48

Ionel Simota, nu este doar unexperimentat poli]ist harghitean, ci [iun poet atins de aripa îngerului, autoral volumelor: „Dialog în cer” – 1995;„Frânturi de zbor” – 1995; „Ramuri dedor” – 1997; „Poeme” – 1999; „Luminacuvântului meu” – 1999; „Casa cu sal-câmi” – 2002; „Îngerul meu” – 2003;„De dorul tù” – 2003; „Turnul t`cerii”– 2006; „La poalele ochilor tì” – 2006;

„Aripi de cenu[`” – 2006. De data aceasta, prin volumul„Descul] printre cuvinte”, Ionel Simota ne d`ruie[tepoeme de dragoste emanând candoare, lumin`, o alchimietainic` a trìrii prin cuvânt. Revenire nostalgic` în spa]iulcopil`riei, pulsa]ia vie]ii în natur`, armonii muzicale,divine, fiin]a ca efemerid`, iubire. Toate acestea con-

tureaz` universul liric, dezv`luind, totodat`, preocupareaconstant` a poetului în descoperirea sacralit`]ii cuvântu-lui.

R.G.P.

Salva]i prin art`De Ziua Interna]ional` a Persoanelor cu Handicap,

3 decembrie, Casa de Cultur` a MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor a fost gazda unor eveni-mente inedite: un spectacol sus]inut de c`tre per-soane cu dizabilitate vizual`, auditiv`, locomotorie [ineuropsihic`, vernisaj, expozi]ie cu obiecte de arti-zanat, din lut, goblenuri. Astfel a fost marcat` ceade-a patra edi]ie a acestei zile de c`tre Liga pentrupromovarea [i ap`rarea drepturilor persoanelor cuhandicap din România. V` prezent`m câteva opere deart` realizate de Laura Sima [i Carolina T`nase, tinereimobilizate în scaune cu rotile.

� Vasile ARSENE

„Descul] printre cuvinte”

Primim la redac]ie

IIrr llaannddaa Poli]ia \n lume

Poli]ia Na]ional` aIrlandei (An Garda Sí o -chána) are sediul \n PhoenixPark, unul dintre cele maimari parcuri na]ionale dinEuropa, \n vestul ora[uluiDublin.

Direc]ia general`, ma -nagementul [i controlul seafl` \n responsabilitatea unuicomisar, care este ales de

c`tre Guvern. Acesta r`s -punde \n fa]a Ministerului deJusti]ie, Egalitate [i ReformaLegii, parte din legislativulirlandez (Dáil). Ministeruleste responsabil pentru per-forman]a Poli]iei Irlandeze \nfa]a Guvernului, conducereaefectiv` apar ]in#nd comi -sarului, care \[i \ndepline[terespon sa bili t`]ile \n cadrullegii [i \n acord cu proce-durile sale.

Echipa de conducere maieste format` din doi comisariadjunc]i [i zece subcomisari.Comisarii adjunc]i \l consili-az` pe comisar \n problemede politic` intern`. Co -misarul adjunct pentruOpera]ii coordoneaz` acti -vit`]ile subcomisarilor ce seocup` cu prevenirea in -frac]iunilor [i siguran]a, pre-cum [i activit`]ile subcomi -

sarilor din serviciile desuport na]ional. |n plus, maicoordoneaz` executarearesponsabilit`]ilor subcomi -sarilor care au \n subordinec#te o regiune.

Comisarul adjunct pen-tru Strategie [i Mana -gementul Resurselor coor-doneaz` activit`]ile a doi sub-comisari, dintre care unul

este responsabil cumanagementul re sur -selor umane, iar ce -l`lalt este responsabilcu Strategii [i Servicii.|n func]ia de directoreconomic se afl` uncivil care raporteaz`comisarului adjunctpentru Strategie [iManagementul Resur -selor.

|n ordine descres -c`toare, de la gradul de sub-comisar, structura Poli]ieiirlandeze este urm` toarea:superintendent [ef, superin-

tendent, inspector, sergent,a gent.

Din punct de ve dere alstructurii, Poli]ia este\mp`r]it` \n [ase regiuni,fiecare fiind comandat` deun subinspector regional.Acesta este respon sabil cuasigurarea eficien]ei ope -ra]ionale [i cu calitatea ma -

nagementului opera]ionalexersat de ofi]erii districtuali[i de divizie.

Fiecare regiune este\mp`r]it` \n divizii, coman-date de superintenden]i [efi,iar fiecare divizie este, lar#ndul sù, \mp`r]it` \n dis-tricte comandate de unsuperintendent, asistat dec#]iva inspectori. Districtelesunt divizate \n subdistricte,fiecare sub comanda unuisergent, av#nd c#te o sec]iecu c#te trei p#n` la o sut` deagen]i. |n unele zone, exist`subsec]ii administrative careapar]in unei sec]ii principale.Acestea sunt gestionate deun agent fiind, \n total, 703 \ntoat` ]ara.

Unitatea de baz` decomand` este districtul, iarsuperintendentul \n func]ie,numit [i ofi]er districtual, areun num`r de func]ii date delege ce ]in de probleme pre-cum licen]ele hotelurilor [i

barurilor, cât[i de acor -darea cer -t i f i c a t e l o rpentru ar me -le de foc. |nplus fa]` deregiunea me -tropolitan` aora[ului Du -blin, fiecare

divizie, \n afar` de asigurareaserviciilor de poli]ie obi[ -nuite, opereaz` ca unitaterutier` ce are ca rol imple-mentarea regulamen telorrutiere. Unii ofi]eri, at#t ceidin regiunea metropolitan`c#t [i cei din regiuni, potalc`tui unit`]i locale dedetectivi.

Regiunea metropolitan`

a ora[ului Dublin

Este format` din ora[ul [iregiunea Dublin, dar [i dinp`r]i mici din regiunea Kil -

dare, \n vest, [i regiuneaWicklow, \n sud. Are osuprafa]` de circa 950 km2 [io popula]ie de peste1.000.000 de persoane.

Ini]ial, Poli]ia din ora[ulDublin a fost condus` dePoli]ia Metropolitan`, fon-dat` \n 1836 [i ac]iona, caparte independent`, chiar [idup` fondarea StatuluiIrlandez \n anul 1922. A fostinclus` \n Garda Síochánatrei ani mai t#rziu.

Ca \n orice mare capital`,poli]ia din Dublin se con-frunt` cu probleme di verse[i complexe, aici fiindGuvernul, precum [i re -[edin]a pre[edintelui Ir -landei, dar [i o mare concen-tra]ie de ambasade [i oficiiconsulare. Deseori, ora[uleste [i gazd` a numeroaseevenimente in ter na]ionale,care atrag mul]imi impresio-nante.

� Pagin` realizat` deLuiza S@RBU [iMarius TOMA

49

50

...de criz`

Doi negustori de pantofi au fost trimi[i pe oinsul` s`-[i v#nd` marfa. Primul negustor adescoperit cu stupoare c` nimeni nu poart`\nc`l]`minte [i a trimis o telegram` la biroul sùdin Chicago: “M#ine vin acas`. Nimeni de aici nupoart` pantofi!” Al doilea a fost \nc#ntat s` facàceea[i descoperire, transmi]#nd: “Trimite]i10.000 de perechi de pantofi, to]i cei de aici aunevoie!”

�

|n perioada crizei financiare po]i face o micàvere doar dac` porne[ti de la una mai mare.

�

Guvernul va asigura slujbe pentru [omeri \nperioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate, \nfunc]ie de pozi]ia social - financiar` anterioar`, dec`tre preo]i, episcopi sau mitropoli]i.

�

Criza financiar` poate fi mai rea dec#t undivor]. Te poate l`sa cu mai pu]in de 50% dinavere.

☺Dac` v` este fric` s` nu v` \ngr`[a]i, \ncerca]i s` be]i, \nainte

de fiecare mas`, 50 de grame de t`rie. T`ria atenueaz` frica!

☺Uniunea European` vrea s` amendeze Rom#nia pentru cru -

zimea cu care taie porcii de Cr`ciun. Pentru a rezolva problema,geneticienii rom#ni au inventat porcul "emo", care se taie singur.

☺Recent, a fost efectuat un sondaj de opinie \n Italia, \ntrebarea

fiind: "Crede]i c` sunt prea mul]i strìni \n ]ar`?" Rezultatele aufost urm`toarele: 20% dintre responden]i au spus "Si", 10% au spus"No", iar 70% au r`spuns: "Nu", "Pe naiba", "Aaaiurea!", "No bine,m```", "Du-ti uì!"...

☺Doi tineri turi[ti sunt opri]i de un poli]ist pe autostrad`.

Poli]istul se apropie, cere permisul [i talonul ma[inii. V`z#nd c`trebuie s` a[tepte mult, \i d` una peste cap [oferului. - Asta pen-tru c` nu ai carnetul de [ofer la \ndem#n`, se r`ste[te agentul.N-am toat` ziua la dispozi]ie! Dup` ce \i d` [oferului o amend`,poli]istul trece de cealalt` parte a ma[inii [i \i d` una peste urechi[i pasagerului. - Auuuu! Strig` pasagerul. De ce-a]i f`cut asta? - Cas`-]i \ndeplinesc visul, \i r`spunde poli]istul. {tiu c` dup` ce a]i fipornit la drum i-ai fi spus prietenului tù "p`cat c` nu a \ncercats`-mi fac` mie asta, c`-i ar`tam eu...!".

�Marius TOMA

Sperietoare

|ngìmat`

�

Zece suteZbârcite

�

BluzaLeli]ei

|ntrebare

��

�A cobor\

greut ]i (mar.)LansatePirostrie

�

Ciorap dresAtmosfer`

�

�

Uria[i dinbasme

{an]uri pedisc

�

DoarArmoniapoeziei

�

�

FanaticimusulaniNeni[or

(rar.)

�

A parfuma(RAR)

Curse!Contagioas`

(\nv.)

�

�

Exclama]iela m#nie

Pene!

�

Apelativ laegalitate

Pe[te!

�

Mame(pop.)Pus` ladospit

�

Mai mare\n de[ert

�

Imit` cuu[urin]`

Serb`ri demai

�

Vigoare

Teren viranLuna

florilor

�

Subiecte

�

Fiul luiLaomedondin Troia

Domol

�

A sm`l]ui|n acest loc

�

Folosit` \natac

Fructe ladesert

�

Sunt \netate

RestrângeriAdus la

trup!

�

Viril la trup!

�

Serve[te!Primeleagate!

�

Membresuperioare

�

Pline decultur`Nan`!

�

Fruct cumiezul acru

�

r`ciunul reprezint` ast`zi os`rb`toare universal`. Din Pe -ninsula Scan dinav` pân` în

Italia, din Peninsula Iberic`, pân` înAmerica Latin`, din Austria pân` înJaponia, Cr`ciunul este s`rb`torit întoat` lumea conform tradi]iilor [i obi-ceiurilor fiec`rei zone.

Scurt istoric al imaginii

lui Mo[ Cr`ciun

Toat` lumea îl cunoa[te pe Mo[Cr`ciun ca un b`tr`nel jovial, bun [i

blând, îmbr`cat în costum ro[u careaduce daruri copiilor cumin]i.Creatorul lui este Thomas Nast, ilus-

trator [i caricaturist new-yorkez,care în 1860 îl deseneaz` pe Mo[Cr`ciun (Santa-Claus) în costumro[u, cu garnituri din blan` alb`,ornat cu nasturi negri [i încins pemijloc cu o centur` lat` dinpiele.

Tot Nast, în anul 1885, estecel care \i stabile[te re[edin]alui Mo[ Cr`ciun la Polul Nord,printr-o ilustrat` în care doicopii privesc o hart` a lumii,urm`rind c`l`toria mo[ului dela Polul Nord spre StateleUnite.

Iar în anul urm`tor, scrii -torul american George P.

Webster reia aceast` idee [i sta-bile[te locuin]a lui Mo[ Cr`ciun,în lungile luni de var`, ascunsùndeva în z`pada [i ghe]urilePolului Nord, unde, de altfel, sefabric` [i juc`riile pentrucadouri.

Marele secret al adresei luiMo[ Cr`ciun a fost divulgat în1927, la un post de radio finlan-dez, de c`tre Markus Rautio(Uncle Markus), gazda emisiu-nii “Ora Copiilor”. El a declaratc` Mo[ Cr`ciun locuie[te înMun]ii Korvatunturi (în traduc-ere Muntele Ureche), care se

afl` în ]inutul Savukoski, la grani]aFinlandei cu Rusia.

În 1931, gra]ie talentului artistic

al lui Haddon Sundblom, Mo[Cr`ciun a c`p`tat o imagine maiaccesibil`, mai conving`toare, prinreclama difuzat` de Coca-Cola.Compania dorea s` determine con-

sumatorii de cola s` bea aceast`bùtur` [i în plin` iarn`. Aceast`nou` imagine a devenit emblematic`pentru Mo[ Cr`ciun.

{i dac` este un mag?

Conform unei legende ruse, sespune c` a existat [i un al patruleamag care conduce o sanie prin step`plin` cu cadouri pentru copii. Pentruc` nu l-a g`sit pe pruncul Iisus, el arenun]at s`-l mai caute [i a început sòfere cadourile copiilor pe care îiîntâlnea pe drum.

� Viorica MARTIN

Poli]ia Român` îl caut` pe Mo[ Cr`ciun, V` rug`m s` ne sprijini]i în aceast`misiune Important`!Cadourile copiilor sunt amenin]ate s`nu mai ajung` la destina]ie.

DAT |NURM~RIRE!

51

C

1002512002009

25 Decembrie

La mul]i ani!

2010

Date post:	11-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

n 1939. Serie nou`. Anul XX Poli]i[tii români - permanent ... · Salvatorul din Kosovo Unitate de...

Documents