írAnul al XdVI-lea Nr. 61

NUMĂRUL 2 Lei Braşov IDuminecă 6 August 1933

con[eiicter? a nN 1 ^ 8$

!re'Hsie„ '.scutati i de ; , i n l4 1 PUs ie

? s ° c ° a l î | 1 stud, succes

'fsului ij1

care „ ta-Voey, rd cu dele în

K ill TRUMlElEbaşov>

-dacţia ş i a d m in is t r a ţ ia/■, STRADA LUNGA Nr. 5.

' (Cinematograful „Astru“) fELEf'ON 226

AboiMBiant sanai B60 lei,Pentru ntirciaäiat« 800 1*1 Acanţnri, nclaira, după tarii,

•oliţia de ţară, sau gălăgie de bâlci?

Fondată la 1538 de fteorgelariţiu

A o a r e d e t r e i o r i 9 ® s â p t â w t e a

sensul>us,

ache.dela

a d-lui sânul iirj ii, este va stabi d-sa

tidului iu

enlarca fascism, entul‘, ne a alea* iminţire; e deşi se .Curei

i 2 Au|

de

LIs’a arătat poliţiştiiasisten|i|au fost

12 persoa

din Boml 1 de

lor înă stalisii1ă îniniizitatorii 2hosiova£ 14.000, ®

n Slal*?e |ia $ Străini;, în oe.

> Căli'ente‘. , s e. S I # 1

40 "rt“k v t solnfi®1

Sfţ*ent >fl

Grandomania, feu care d l uca îşi trâmbizează meritele arlidului d-sale, destinându-1 ca ingurul chemat şi în stare să onduca şi să salveze Jara, este boală generale, de care su­ră aproape loji şefii partidelor olitice ale tării noastre.- D-1 upu excelează în această mă­rie, întrecându-se cu neastâm- ăralul domn Iunian, d-1 Ave- eseu n’a scăpat nici acum de ulosugestia că în persoana Insului provedinja a însemnat e salvatorul tării iar mesianul ela Ciucea a atins culmea ri- icolului prin îngâmfatele-i pro- (ociri.

Ului ca altul de altfel toji cfii de partide, fracţiuni şi bi- ericuje politice trag aceleaşi lopote în fumul credinţelor şi gâduelilor lor, căutând ca în

iropriile lor persoane să des- opere tot atâ{ia mântuitori de iară.

Caraghios, dar mai mult de-I revoltător, când î|i dai

eama de ciupercăria de partide, are prin felul şi sporul cu carebogătesc ogorul politic al

prii noastre, a ajuns un record londial.Se ştie doar cum iau naştere noi partidele politice. Te cerţi

u şeful, îi opui un confrapartid. ţi noaptea un vis, dimineaţa îi lăseşti tâlcuirea în înfiinţarea nui nou partid de fericire a tării, i acest abuz nebun merge şi aintează cu paşi atât de re- ez>. încât — continuând pe ca- a apucată, — ne vom pomeni u pesie mult că numărul par­elor politice ale Jării româ-

\ eŞ'i va fi egal cu cel al cetă­ţilor ei, devenind fiecare ce-

Idean şef al propriului său par- I d.I Nu e greu lucru de altfel să jungi şef politic în Jara noastră. Ia-i decât să ui{i cu totul de alitate, să ai curajul grando- aniei şi al minciunei, şi con­tâ n d fără ruşine democraţia u demagogia, întruneşti călită- e celui mai perfect şef.,Ke|eta e deci foarte uşoară 1 ea desleagă fiecăruia drumul?r5 Şefie, făcându l fericitor deara,

I îulii *re^u* s ® râzi, — încă J de această epidemie 'afngurârii după şefie, dacă

e* nu te-ar îngrozi greulmilor prjn Cflre jrecem şi u.[ ,nta cu care el este privit în ra noastră.«vajaţi şi specialişti ai lumei ,e9i îşi bat capul şi caută în

[ cşirea din haosul econo- meln. care se sbatc întreagă

arlid *9 r n o * ^‘e c a r e ^!lat ’ care după cum am a-II ’ P°ate fi orice cetă)ean al

latei 4, Pur,ntor al ferme- liai t Cae‘ de deslegare a celor»L.fe.rici‘°are

itzTe í̂

:s>şi minunate dru*

!I [5i |je salvare.I oştrj U ° are seama guralivii ^dicoj ̂ d u c ă to r i de partide de

işisi u *n care se aşează ei |gsfi„p”n umflatele lor vorbe şi ? î ; e,,î c®nd fie care, - în

sjute guvernul în greauai

misiune de a îndrepta răul şi suferinţele Jării — fac specta­colul vieţii şefrăriei din capul satului ?_ Duca ca Goga, Goga ca Lupu

şi acesta ca toii ceilalţi tovarăşi de compromitere a propriului , lor eu, ar face o politică cu , mult mai cuminte şi folositoare I tării, dace, în locul fluturării în i

vânt a steguletelor lor de sal­vare,-ar înţelege că orice greu nu se alungă cu vorbe ci cu fapte.

Iar dovada faptelor n-a făcut-o nici unul 1 Căci a striga numai, ~ Jără a sublinia cu fapte, — că numai tu eşti în stare şi ca­pabil de a porni teleaga feri­cirii, e un gest, care aduce cu al acelora care şi bat pieptul şi urlă în gura mare că : „numai noi şi neamul nostru“.

Un gest a la uşa cortului IŞi Jara nu poate şi nu trebue

confundată cu o tigănie !

Itlanumeiu barduluiAndrei Mureşianu

Eri după masă a avut loc în sala Sfatului orăşenesc şedinţa, convocată de d-1 prefect al judeţului Gh. Cu- teanu, în vederea măsurilor de luat pentru ridicarea la Braşov a monumentului bar­dului naţional Andrei Mu­reşianu.

A fost o însufleţită con­sfătuire, plină de un deo­sebit interes din partea ce­lor convocaţi. Mărturie, că putem spera ca Braşovul să fie încurând împodolid cu monumentul unuia din cei mai mari bărbaţi ai nea­mului nostru, care în anul 1848 a aprins, prin nemu­ritorul său imn flacăra re­deşteptării naţonale.

Cu această ocazie a fost ales şi comitetul de acţiune, compus din comitetul „As- trei“ în frunte cu preşedin­tele acesteia d-1 medic di. Nicolae Călimări, şi com­plectat cu un număr de alţi 25—30 membrii ai socie­tăţii braşovene.

In scopul indicat a fost subscrisă cu prilejul acestei

consfătuiri suma de 105 mii lei.

Vom da în numărul vii­tor al ziarului atât numele membrilor comitetului de acţiune cât şi al celor-ce au subscris la fondul ridicării monumentului.

Actualităţi.

Să nu mai vorbimSemnalând ştirea îmbucură­

toare, după ultimele date ale ministerului de Jinanfe, că ade­că situafia încasărilor statului s-a îmbunătăfit în aşa fel, încât să permită echilibrarea bugetu­lui în curs, — oficiosul d-lui lorga, face următorul comentar:

nFafă de ştirile cari circulau până acum cu privire la starea finanfelor statului, comunicarea de mai sus suscită unele îndo­ieli. Indoeli justificate în primul rând de faptul că salariile şi pensiile se află în întârziere, iar achitarea lor se face în fiecare lună cu câteva zile mai târziu. Iar de restante, e bine să nu mai vorbim".

Nu, nu, d-le lorga, fiindcă a- cestea sunt un merit al „ritmu­lui nou“ /

Cum se va facerevizuirea tratatelor

Ce procedură se imaginează la Londra

Corespondentul din Roma al ziarului „Le Temps“ a telegra- fiat că în cercurile oficiale ita­liene problema revizuirii trata­telor este văzută în felul urmă­tor:

Pactul celor patru puteri in­teri îngădue ca pentru revizuirea tratatelor să se consulte mai în­tâi marile puteri semnatare asu­pra problemei care se pune, a- decă asupra obiectului revizuirii şi asupra procedurii de urmat După ce se va objîne acordul celor patru puteri ţinându-se seamă de interesele statelor nuci interesate în cauză, se va cere şi acordut principal "din partea

statelor direct interesate. După stabilirea acestui acord teoretic chestiunea va veni în fata Adu­nării Ligii Naţiunilor, singura în măsure să decidă.

Şi starea de asediu a încetat eri. fp F p Ş Şi n-a rămas în urmă-i decât gălăgia cu care o-

poziţia o întâmpinase la introducerea ei !

Săptămâna viitoare Suveranul va lua reşedinţa de vara la Si­naia.

Com em orarea victoriei de la Mărăseşti. In ziua de 6 Au­gust 1933 se va comemora bă­tălia dela Mărăseşti, cu care o* cazie M. S. Regele va decora acea localitate.

Democraţia şi rolul învâtâtorimeiDeclaraţiile preşedintelui Masaryk.Preşedintele Masaryk a primit

de curând, o delegaţie a unui congres at tinerilor învăţători din Cehoslovacia. In convorbi­rea cu membrii delegaţiei Mas- saryk a discutat problema de­mocraţiei şi rolul învăţătorilor în timpul de fată.

Referindu-se la mişcările an­tidemocratice din Europa, pre­şedintele Masaryk a spus că nu priveşte aceste mişcări cu te­meri, deoarece în politică este necesar să fim răbdători, liniş­tiţi şi să aşteptăm. Preşedintele Masaryk a accentuat că nu are nici o frică în ce priveşte de­mocraţia şi viitorul ei, însă a observat că acţiunile antidemo­cratice silesc într’o anumită mă­sură, la o revizuire a unor anu­mite idei democratice şi a unor insiituţiuni, precum şi la un stu­diu mai profund al lucrurilor. E foarte rău, când oamenii nu au răbdare. De ex. conferinţa dela Londra. Nimic nu poate fi reali­zat dintr’odată, însă mulţi se grăbesc a critica şi afirma că totul nu are nici o valoare. Mai bine este să aşteptăm şi să nu ne enervăm nici pe noi, nici pe alţii.

Mai deparie preşedintele Ma­saryk a accentuat nevoia ca de­mocraţie să devie nu numai o idee, dar un obiceiu care a prins adânci rădăcini. Aci s’a adresat învăţătorilor şi Ie-a spus : Voi învăţătorii luaji ca ex pe Komensky (Comenius, pedagog ceh cu nume mondial). Acesta când a făcut politică, a cutree- rat întreaga Europă, a servit tu­turor naţiunilor şi le-a iniţiat în scopurile naţiunii sale. A văzut în şcoală şi educaţie, un reme­diu împotriva relelor din acel timp. Şi pe atunci a fost pretu­tindeni destul de rău. Deaseme- nea şi azi avem de hotărât fie pentru violenţă, sau pentru dis­cuţii libere, conciliere, luminare şi înţelegere. Se spune că învă­ţătorul nu trebue să se ames­tece în politică. Depinde de ce fel de politică e vorba. Astăzi nu e posibil ca învăţătorul să nu cugete şi politiceşte.

Politica e făcută mereu cu ochi prea înguşti şi insuficient de clari. Este necesar a se ve­dea lucrurile aşa cum sunt, a se urmări în via}a socială, ceea ce se petrece în Stat, în Europa, în lume şi în primul rând în jurul cel mai apropiat al fiecărui in­divid.

Preşedintele Masaryk s’a refe­rit apoi la diferitele influente extraşcolare, care înrâuresc as­tăzi tineretul şi a insistat asupra nevoei individualizării în şcoli şi asupra importanţei autoculti-

vării proprii a ? fiecărui intelec­tual, cu care prilej a observat: Autocultivarea este o datorie morală şi o virtute. învăţătorilor li se cere tot mai mult ca să aibă o pregătire universitară. Universitatea însă nu ne dă în multe cazuri nimic. Există o cultivare vie şi una moartă, după cum există o credinţă vie şi moartă, un suflet viu şi mort.

După o serie de observaţiunî interesante asupra stimei demo­cratice fa{ă de viaţa spirituală a altora, asupra învingerii aris­tocratismului, asupra autorităţii democratice în şcoli, preşedin­tele Massaryk s’a exprimat, în încheere, cu satisfacţie, că în- văţătorimea studiază în prezent mai mult, chestiunile religioase, în care vede o problemă grea şi importantă. A încheiat apoi spunând:^Fiecare om gânditor trebue

să se împace cu sine însuşi în domeniul religiei; dacă nu vă place biserica, nu primiţi nici liberalismul rigid al vechei ge­neraţii, care a adoptat indiferenta în locul liberalismului adevărat, care s’a născut din lupta pentru sinceritatea religioasă. Este ne­cesar a se face o deosebire în­tre indiferenta şi toleranţa con­ştientă. E necesar să fim cu a- devărat toleranţi în toate şi pre­tutindeni: în politică, în econo­mie, în ştiinţă, în religie.

C.

Reducere pe C. F. R. peniru Braşov

Direcţiunea generală a re­giei autonome c. f. r. a dis­pus ca avantajiile de călă­torie acordate pentru sta­ţiunile de pe Valea Prahovei — dela Bucureşti până la Predeal - - să tie acordate şi staţiunilor dela Predeal până la Braşov, inclusiv.

Iu consecinţă, cei ce plea­că la Braşov, vor beneficia de 50% reducere pe C. F. R. — dus şi întors — fără să aibă nevoie de certificat şi să stea anumit timp, pu- tându-se înapoia chiar în aceeaşi zi.

D-1 St. C icio Pop, venerabi­lul preşedinte al Camerei, con­trar svonuluij publicat de ziare ce ar fi bolnav, — se află să­nătos la moşia d-sale, lângă Arad.

Starea de asediu a încetatEri 4 August a expirat terme­

nul de şase luni prevăzut de legea pentru aplicarea măsurilor excepţionale de ordine.

Conform legii, 1 începând de eri aplicarea stării de asediu

şi a consecinţelor pe care le comportă, a încetat, în toate re­giunile tării unde starea de a- sediu fusese instituită.

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 6UUn capitol de ig ien ă socia’ă.

Problema alimentară„Sănătatea poporului formează

temelia Statului“.

Viata omenească reprezintă un capital atât în raport cu statul, cât şi în raport cu societatea. Capitalul acesta constă din chel­tuielile părinţilor, împreunate cu educajia copiilor şi ,din taxele şcolare, Ia care uneori mai con- tribue încă şi statul cu sume destul de importante. Dobânzile acestui |capital sunt veniturile omului până ce el este în viată. După moartea omului capitalul acesta este pierdut.

Trebue să recunoaştem cu tojii, că trăim timpuri grele. Timpul de azi pretinde oameni deplin sănătoşi, o putere de muncă aşa zicând nejărmurită, din tinerejă până la bătrânele, energie şi nervi tari, care nu refuză nici când serviciul. Numai acestui soiu de oameni [Ie su­râde viitorul şi numai ei pot să aibă un succes în viajă. Cu drept cuvânt, profesorul univ. dr. Wendt, Helsingfors, se pro­nunţă: „viitorul apar{ine acelor popoare, care vor fi în stare să iragă învăţăturile cele mai feri­cite din fiziologia alimentatiunei moderne“.

Omul alimentat [Jneraţional şi fals, are o poftă de alcool tot mai pronunjată In modul acesta el se dedă la băuturi alcoolice, care pentru o clipă, îl fac sa uite, îi fac în aparentă mai ca­pabil de a munci. Un timp oarecare va continua aşa, însă numai până la o anumită limită. Din cauza resistenjii sale slăbite de o alimentaţie proastă, defec­tuoasă şi de băuluriie^acoolice, va fi toi mai mult ameninjat de boale.

Uneori se întremează omuldupă o boală oarecare. Dar nu tre­bue uitat, că cheltuielile boalei trebue să le supoarte, în mare parte Casele Cercuale pentru asigurările sociale, al căror nu­măr de asiguraji reprezintă ac­tualmente un procent respec­tabil din totalul populatiunei. După repejite boale, fondul de sănătaie al corpului se con­sumă prea timpuriu, astfel că o prematură moarte pune capăt modului acesta de alimentaţie

falsă, pervertită şi lipsită kde o serioasă orientare.

In vederea marilor jertfe ma­teriale, pe care le reclamă an de an, îngrijirea fşi tratamentul bolnavilor — când de gândim la sumele importante, ce Ie cheltuiesc Casele Cercuale în acest scop — credem că este de datorinja statului şi a bărba­ţilor, cari conduc destinele unei ţări, ca să dea mai ^multă im­portantă problemei alimentatiu­nei rafionate şi naturale a po­pulatiunei. Tot mai multe boale s’ar putea evita şi tot mai multe cheltuieli s’ar putea economisi, dacă marile masse ale popula­ţiei ar fi instruite şi luminate a- supra modului cum trebue să se hrănească natural şi raţional. Prestajiunea sau capacitatea de muncă redusă a 'lucrătorilor este provocată fără îndoială şi de o alimentaţie proastă şi neigienică. Marile industrii sunt împovărate de jertfele f mate­riale impuse de boale accidente şi ^rentele de invaliditate. Şi este un motiv şi acesta, pentru care ele lucrează prea costisitor

Ca şi muncitorul manual su­fere de pe urma unei alimen- tajiuni nerajionale şi proaste şi muncitorul intelectual. Este ex­plicabil acest fapt. In şcoală se propune prea putină igienă şi fiziologie alimentară. Pentru acest motiv chiar şi pătura, aşa zisă cultă a societăţii, întră în viajă lipsită de o bună orien­tare asupra modului de alimen­taţie raţională şi igienică. Ar fi regretabil când luminarea ma­rilor masse asupra unei ches­tiuni de o importantă atât de mare ar fi lăsată la voia întâm- plărei. Cu drept cuvânt scrie Mc. Carisson in „Deficiency Disease“ 1920: „In clipa de fata cu adevărat că nu există ceva mai important şi mai urgent, de­cât de a ne îngriji să procurăm o hrană mai bună pe seama poporului şi nu văd altă lipsă mai urgentă decât luminarea poporului în .chestia alimenta- jiunii“.

In vederea jertfelor materiale,

pe care Ie impun patronilor ne­număratele zile de boală ale lu­crătorilor, singura solujiune prac­tică a problemei alimentare estej luminarea lucrătorilor de toata categoria prin conferinţe pu­blice însoţite de proiecjiuni ci­nematografice din domeniul „i- gienei alimentare“ şi „fiziolo­giei alimentare“ după cel mai nou sistem sl ştiinţii alimentare. In acelaş timp aranjarea de ex- pozijii ambulante şi demonstra- Jiuni practice. Experienţele din timpul mai nou au dovedit^ ca alimentaţia civilizatorie, dacă se poate spune aşa, cu deosebire însă alimentaţia actuală a ma­rilor masse duce la dezastru, în toate acele cazuri când^ a- glomerarea masselor limitată Ia un spat strâmt, impune o anu­mită technică a preparărei şi se- lecjionărei hranei. Mă gândesc aci la combaterea pelagrei, o maladie alimentară, de care su­feră populaţia noastră rurală. O serie întreagă de conferinţe şi demonstrajiuni vor trebui să se tină din însărcinarea diferi­telor autorităţi publice: Casele Cercuale, pentru asigurările so­ciale, asociajiunile industriale şi patronale, — nu numai la oraşe ci şi în comunele rurale — care să explice auditorului că trebue să terminăm odată cu tradiţia, şi să se ştie că alimentaţia o- bişnuită cu multe cărnuri şi bogată în proteină, cum ea s’a pomenit din tată în fiu, nu co­respunde condijiilor de alimen­taţie potrivite legilor fiziologiei alimentare moderne şi nici pe departe nu reprezintă maximul potenţialului unei capacităţi de muncă durabilă.

O reformă generală a gospo­dăriei alimentare se poate face numai prin cooperarea tuturor forjelor, tuturor oamenilor de bine.

Fiziologiştii noştri vor trebui să se ocupe tot mai mult de problema alimentatiunei, ca una din cele mai importante ches­tiuni la ordinea zilei.

In expoziţia generală a refor­miştilor germani aranjată in gră­dina zoologică din Berlin între 15—23 Aprilie 1933, au fost ex­puse tablouri statistice intere­sante, din care reiese că fami­liile lucrătorilor chelfuesc în ter­men mediu două a treia parte a salarului lor, pentru alimentaţie

Stiinja alimentajiunei moderne

îalEDte, cire ne Im Einsts tatiiPrimim din Paris o veste îm-

bucurătoare.E vorba de d-şoara Adina V. Iosif, fiica fostului re­dactor la ziarul nostru d l Vir- giniu Iosif, care la o reprezen- falie a elevelor marei maestre, cântăreaţa Felia Lituinne, dată în sala „Majestic* din Paris, a avut un real şi remarcabil suc­ces.

Reprezentajia era dată în pro­fitul „Orfelinatului artelor şi o- pereior copilăriei nenorociie ruse“, sub presidenfia marei du­cese Helene a Rusiei, principesă de Grecia.

Cu această ocazie d ra Adina Iosif s a remarcat în mod deo­sebit, atât prin vocea-i delicioasă

cum o caracterizează maes- tra Litvinne, — cât şi prin ade­văratul ei talent scenic, care i-au adus călduroase ovatiuni şi strigăte de „bravo“ din partea publicului parizian. In afară de duo din „Nunta iui Figaro" cu încântătoarea d ră Sylvia d’Orly, d-ra Adina Iosif şi-a subliniat talentul în o arie din „Lakme“.

Aici trebue remarcat un fap t: o elevă ori cât de talen­tată ar fi, e primită cu mare re­zervă de publicul select al Pa­risului, care nu este obicinuit să strige „bravo" Ia cântarea unei eleve.

Succesul excepţional, pe care talentata româncă l-a avut la aceasta primă apariţie, în faja publicului parizian, este deci o

reală apreciere a unui talent, care face cinste tării sale.

D-ra Adina Iosif este studentă în ultimul an la facultatea de ştiinje din Paris şi în primul an de canto.

Talentul ei artistic a fost des­coperit la un concurs, jinut de vechea şi reputata „Schola Can- torum" din Paris, unde dintre 60 de concurente, dânsa a eşit

Mocanii din Dobro­gea şi Câmpia Bă­

răganului

prima.Mai târziu a trecut la marea

cântăreaţă, de origină rusă, ido latrizată.de parizieni, Felia Lit­vinne, care apreciindu i talentul, a luat-o între elevele ei prefe­rate.

In felul acesta a ajuns la re­marcabilul şi promîjătorul de­but, în urma căruia un real ta­lent românesc a fost atât de căl­duros apreciat de publicul pa­rizian.

Totodată, pentru sârguinta ei la carte şi purtare bună în so­cietate, d-ra Iosif a fost primită, în mod excepţional, între cerce- taşele franceze, unde azi con­duce un pluton ai său.

Din Braşovul, unde a învă(at carte şi care e mândru de acest produs al educaţiei sale, trimitem d-rei Adina Iosif cele mai căl­duroase felicitări, dorindu-i din toată inima un viitor împodobit cu cele mai frumoase succese.

»Matei Asan.

„Mocanii din D obrogea şi Câm pia Bărăganului“, este titlul studiu economic-comercial de profesor Ioan I, Ghel&se* Săcele, secretarul Camerei de ComerJ Şi Industrie Huşi.

Tânărul profesor, care a tre­cut de mult fruntariile încercării in ceeace priveşte publicistica, începe a se afirma tot mai mult prm lucrările date Ia iveală.

De curând a scos o broşură- lucrare cu foarte mult miez, în

Ratează despre Mocanii dm Dobrogea şi Câmpia Bară- ganului, dovedind cum Mocanii apostolii muncit îndârjite din no- madismu1 pastoral au ajuns la stabilitatea agricolă, iar cioba-" “ ‘f ™ 8* Pr:n drumuri lungi, prm lupta grea cu vremea şi necunoscut a devenit plugarul harnic, aşezat şi economic. Mo­canul este acela, care a trans- formatm bani iarba vasteîorSan Pumndr ? ° br°*ea * BăiZfului T f / and CU aur casa «ta-

, c e ü a s u P e r b în s u -

% rr  r r' ' M. • Ghelase-Săcele pre-

cond “î c o i t ' u f ' f formS port islorico.şt|?n|ifjc. ‘""°r0S a'

Criticus,

a dovedit, în temeiul cercetări­lor practice în acest gen, între­prinse de unui din corifeii fizio­logiei alimentare moderne, d-1 Ragner Berg, că albumina lap­telui şi a derivatelor sale, este echivalentă, dacă nu chiar supe- rioarăi în înţeles fiziologic, el- buminei geamurilor» Tot astfel s a mai constatat ca cartofii con- jin albumină vegetală^ de mare valoare nutritivă, afară de sur­plusul de baze şi vitamină atât de necesare unei alimenfajiuni raţionale şi igienice.

Populajiunea nevoiaşă a tării nu va putea însă să bineficieze de legume (zarzavaturi) şi fructe, decât în regiunile acelea ale tării, unde toate aceste se găsesc în abundentă şi sunt de tot ieftine. Pentru acest motiv este de da- torinja factorilor conducători ai stalului să îngrijească pentru aprovizionarea tuturor comune­lor urbane şi rurale pe întreg cuprinsul jârii cu hrană viie, proaspătă, naturală, nedevalori- zatâ, nedenaturată, a căreia va­loare nutritivă nu este distrusă, iar aceasta cu un prej accesibil pungilor de toată categoria. Cultura zarzavaturilor va trebui să se facă pe o scară cu mult mai întinsă şi producjiunea le­gumelor şi fructelor va trebui sporită treptat nu numai canti­tativ ci şi calitativ, evitându se îngraşămintea artificială, care va- tămă calitatea alimentelor.

In a enflunea vi?l.lorilor Târgulu i Mostre din i j *din toamna 1933 « ^ 9

27 AugUS[ I,

d* cSIä.orl«!C§

cu autorizaţia pentru*"1 ^gitimatia de vizitator Q1 9 “W

(200 lei), autorizatiQridPlns>ie rie ungară (20 lei) fimk c,alâlo, hoslovuc « o le l ) 7 b i& rul> germane delà BodenhnV®!0» sau, Oderberg până |ah?.P*hnnnrilp n?nln.bonurile pentru prospecte!1 adrese (41 lei), etc. etc Sp' ^

'PSCj

procura numai la re ore?/.0n n n rif ir -S « l â ------ t, _ Pr.ezeHai||t

»sireUniunea gr e m i i I or ' " “-S"Vania :

onorifică a târgurilord* --**- r ,------ dosire

şov, Slr. Furcul.tei de j0scercuai1, sau la reprezentatul

. Pral,‘. director a.oriei

Ne lipsesc grădinile-model de zarzavaturi cultivate pe bază strict biologică. Ar fi de dorit ca statul să se îngrijească de ţoale acestea.

In sfârşit mă gândesc aci şi la numărul enorm al acelora, cari trebue să se hrănească din bucătăria birturilor, otelurilor, in­ternatelor, penzionatelor, închi­sorilor, a diferitelor cantine şl nu mai puţin din bucătăriile cli­nicilor şi spitalelor pe întreg cuprinsul tării. Toate aceste bu­cătării au nevoie să fie refor­mate, în spiritul timpului nostru, în concordantă cu principiile de bază ale igienei şi fiziologiei alimentare moderne, cum le pro­fesează d-nii Dr. Bircher Ben- ner, Zurich, Dr. Ragnar Berg, Weisser-Hirsch lângă Dresden, Dr. A. de Borosini, Dr. Martin Vogel, directorul muzeului de igienă din Dresden ele. etc.—ca să nu menţionez decât pe unii din corifeii mişcărei reformiste.

T. 7.

bancă, Cluj, Calea ViVt Nr. 3. Vlcl |

Vizitatorii târgului se buCUfS de o reducere de tren tour mapo, de cea, 25* obtinân toiodata cu o reducere de 50% viza ungară iar celelalte (Qe, mană, auslriacă şi cehă) aratuii

Preturile cernerilor şi a|ime tarei in Lipsea sunt foarte re. duse şi destul de ieftine.

Vizitatorii târgului vor avea şj prilej de diferite distracţii.

Având în vedere multele avan taje legate cu vizitarea târgul̂ nici un comerciant, industriaş sat meseriaş, sa nu piarda ocazii de a vizita târgul mondial dii Lipsea, unde cu puţine chellueî are posibilitatea de a ajunge li preţioase legături comerciale.

Orice informaţii mai largi as» pra târgului se pot ob|ine la re­prezentantele onorifice, amintite mai sus. Interesantul să trimită afară de chelfuelile pentru legi­timaţie, autorizaţia ungară, Um­bre cehoslovace bilet de trei etc. etc., şi laxa de porlo poşli pentru răspuns (pentru scrisoare simplă lei 7, pentru înapoiere! paşaportului sau trimiterea bile telor de tren etc. 25 iei), toi deodată pentru obţinerea fiece rui viza în paşaportul, afară ce lei germane, câte lei 60.- ci taxa de procurare.

un bun vânzălorde____ librărie. A se adresa

la Administraţia noastră.188 2-J

pentru com ercianţiim d u str ia ş î, agricultor

• particular*?, societât în treprin deri m ari co m e rc ia le sL A 1 A U G U S T a. c.

se deschide :

S E R V I C I U L P U B L I C de

Conturi, curente, viramente şi cecuri piOficiu de încassări şi plăfi

n à t a t i 11’1 ^ încredere’ sigu ran ţă , u rg e n tă şi

l5nt l o c a l i t黫»«.

Unde sunt oficii poş

Operaţiunile se tac prin Cassa Na|da E co n o m i ş i c e c u r i postale

din B u cu reşti.

Inform aţiuni am ăn u n ţite se cer delà

te s a Naţională is Economii si cecuri îiem«»fiV in0rle1, PaIatul Cassel de Depunerisemnaţluni) sau delà

oricare oficiu poştal dind v a« "« ?™ bro|P ra «N oul d r u m u r i p e n tru s a v s . care se d istribue g ra tu it.

vi% « de Psca

iiep' 1.1

Öfc1 iá.Agnini _ ln % i e jeh Cl% lbrul ce. Ie, rediis6chm pl]3 sc eIe ide ISe Poate dentanti e Mostre silvani,;’merciaig i»i«. Br,. i°a Nr, cercuaj

'c|or d Victoriei

bucur, I tour

ire

ale

61 -1953

jţiânări de studii r pentru tinerii

cu termen redus.

Pagina &

■islerül ApSrărei Naţionale, Jciul recrutării, face cunos-| ntfu ultima oara, urma-e: inerii

d e 50% [e (ger- ) graluii,

alimen.•arte re- e.r avea şi | cfii, | e le ava,.

târgului ’triaşsiu

ocazia i l i a l di, cheltueü ‘junge la rrciele. largi as» ine la re­

amintite i trimit, îlru légi­ire, tini­d é tren to poştal

scrisoare ■ipoierea re a bile* le i), toi :a f ie » afară ce- 6 0 . - ca

izălorde e adresa

188 2-J

iştaltefti*

m

aceim

cu termen redus |,u recrutat cu clasa 1934 J ! nevoie de amânare de

H m i l i t a r pentru conli- ( de studii pe anul 1935— I „or depune cel mai târ- lină la 15 August 1933, ce- I (je amânare la Cercul de Ilare de unde fac parte, a- l ea şi tinerii cu termen I recrutaţi anterior, conţin- lnai vechi, dacă au nevoie In aceste amânări până la I de 27 ani, iar pentru me- 1 jti, farmacişti şi veterinari 5 a 29 ani împliniţi.I lCei care la recrutarea Jig 1934 n’au fost însumaţi I men redus din cauză că I sedau certificatul sau di-

respectivă şi au objinut-o recrutare, sau n’au pre-

■-o Ia epoca recrutării; o- T:u cererea de amânare de

ce o vor înainta cel mai■ până la 15 August 1933,1 epune şi certificatul sau

a spre a fi însumaţi cu redus, după care se va

asupra amânării de studii, easemenea vor putea be- pentru amânare de studii

care au recrutat anul a- şi care se găseau la epoca arii în ultimul an de studii, rin absolvire le dau drep- termen redus, dacă ab- aceste şcoli cel mai târ­nă la 25 Octombrie 1933. ă la această dată, odată ererea de amânare de vor depune diploma sau calul la Cercul de Recru-

Jespectiv, spre a fi însu- ku termen redus şi apoi r| hotărî asupra cererii de

ire de studii.merii din şcoala politech- ii academia de arhitectură, ei care au ^recrutat anul i cât şi cei ce au recrutat or, vor depune cererile lânare de studii la şcoala ctivă, şcoala "având obli­ca a le trimite imediat Cer- r de Recrutare respective,J se cunoaşte situajia lor. otdeodată se face cunos- i:

B^-ei ce nu vor depune de amânare de studii,

]la 15 August 1933, vor fi jporaji la 1 Noembrie 1933, juitându-se nici o prelun­

gi inerii pot trimite reco- Jat prin poştă cererile de “ ‘'ire de studii la Cercul de

dare respectiv de care a- î> sau printr’un membru din

i le> Prieten, etc. dacă nu se Prezenta personal. Nu poate l ‘mi nici o justificare că din ‘te motive nu au înaintat

I ea Cafe este cea mai sim- 0rmalitate.Tinerii care nu au posedat

■ 'ma sau certificatul de ab- r„ : ce *e'ar fi dat dreptul de

,.n fedus la epoca recrutării ' Nci până la 25 Octom-

Ic? ?■'’ Urme0ză a fi încorpo- 1 tlnerIi recrutaji în ter-

K t f: -Jnsurnaţi cu termen re-

If? ?a. ^ePun diploma sau | mol la Cercul de Recru- . ,^sPectiv, iar certificatul

aibă data după 1 a. f *953, data ;nc0rpo-

|r^ io r cu t. r. nu vor fi L ij9 ţ cl9- 1934 în termen, Iţw. asatt până la 1 Noem-

jcu .• ‘ Cand vor fi jîncorpo- ■ ii,J?«* cu t. r. ari. 72 L. bf j > . | axa de amânare.IPin»6rb’ Care nu au posedatir 'p s a s u erunc"tal de »>>•J ta incorporarea ctg.

rne Şi îşi vflr obţine

pe timpul serviciului sub arme vor continua serviciul împreună cu trupa in termen şi după în­deplinirea unui an de serviciu vor fi trecuţi în concediu antici- Paj_ pa ?! ceilalţi tineri cu t. r.

Diplomele sau certificatele le vor depune la corpul unde fac serviciul, spre a fi înaintate cer­curilor de recrutare respective, pentru însumare cu termen re­dus.A Tinerii cu t. r, care după încorporare au fost amânaţi me­dical dela corpuri, serviciul sau şcoli pregătitoare de ofiţeri de rezervă, şi care ar dori să fie amânaţi pentru studii, vor face cerere de amânare în cursul a- nului de amânare medicală până Ia data de 15 August 1933 şi vor înainta actele prevăzute de art. 71 şi 72 din L. R. la ace­leaşi date cum este prevăzut pentru to{i tinerii care cer ast­fel de amânări.

Cercurile de recrutare la pri­mirea cererilor de amânare de studii vor comunica corpurilor de trupă, serviciilor sau şcolilor respective, că sunt amânaţi pen­tru sludii şi după terminarea stu­diilor au drepturile prevăzute de art. 33 din L. R. la prezentarea pentru încorporare, vor fi exa­minaţi medical spre a se hotărî asupra aptitudinilor fizice faţă de amânarea medicală acordată auterior.

9. Cei amânaji pentru studii vor urma să depună actele pre­văzute de art. 71 şi 72 R. L. R. la dalele prevăzute în aceste ar­ticole, date peste care nu se admite nici o prelungire,

10. Amânările pentru conti­nuare de studii în ţară se acor­dă de comandamentele terito­riale respective cu excepţia amâ- nărei de continuare de studii în străinătate, ce se acordă conf. art. 69 din R. L. R. de ministe­rul Apărărei Naţionale (serv. re­crutării) unde se vor înainta ce­rerile şi dosarul lor.

însumările cu t. r. se vor a- corda de comandamentele teri­toriale respective conf. art. 188 şi 190 din R. L. R. cu excepţiu- nea celor prevăzute de art. 189 R. L. R. ce se vor înainta serv. recrutării din ministerul Apărării Naţionale adică tinerii cari au absolvit şcoli în străinătate echi­valente cu şcolile corespunză­toare din ţară şi care nu au pre­zentat la recrutare diplomele sau certificatele echivalente, sau când consiliul de recrutare nu s’a pu­tut pronunţa asupra echivalen­tei.

din cauza plecării dor­mitor alb de fag, co­

vor, oglindă etc.Profesor M. S

alea Principesa Elena 2 bis391 2 - 2

ţ meditez sistematic ma- 1 tematici, ştiinţe. Răs-

Atenfiune Iî .2.3.4.5 .6.

punsuri ziar pentru „Reuşită“. 383 3—3

Dela 5 AugustCea mai frumoasă comedie a anului 1933,Cei mai mare succes al anului 1933.La Cinema „Femina“ Bucureşti a rulat 8 săptămâni, Najestatea Sa Regele a vizionat iilmul de 3 ori.Acest tilm a fost premiat cu medalia de aur.Nai hazliu, mai frumos şi mai perfect este ca Secretara

particulară:

Fetiţa din provinciecu Lucie English, Ralph Ârthur Robert

în CINEM A „ASTRA“

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 18902—1933 Serv. economic.

Pobl:catiune le licitaţiePentru asigurarea a 14 auto­

buze comunale în contra acci­dentelor şi răspunderea civilă în conformitate eu Legea circu­laţiei, se ţine în ziua de 31 Au­gust 1933 orele 11, la Primăria Municipiului Braşov, o licitaţie publică, pentru care se declară urgenţă, cu oferte închise, tim­brate şi sigilate.

Ofertanţii vor depune o ga­ranţie de 100.000 lei în efecte publice sau numerar la Casse- ria centrală a Primăriei.

Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din legea Contabilităţii Publice şi cu nor­mele publicate în „Monitorul Oficial3 Nr. 127—1931.

Caietul de sarcini se poate vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 28 Iulie 1933.p Primar :

Dr. T Brediceanu.p. Secretar G eneral:

402 1—1 Maxim.

a. c.,

6 zile eftine5 —12 Atîgusi

la sucursala fabrice! de încălţăminte de lux S. A.

„F I L T“BRAŞOV

Str. Regele Carol No. 36.

Vă rog priviţi vitrinele noastre

Preţuri r e d u s e ! !

6 zile eftine5—12 August.

404 1 -2

GASSA NAŢIONALADE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE

ASe aduce la cunoştinţa generală că începând dela 1 August

, se deschide la Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poş­tale, în palatul Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni (la dreapta} din Bucureşti şi la toate oficiile poştale din {ară.

„Serviciul public de conturi cu­rente, viramente şi cecuri poştale“Un serviciu special primeşte cererile de deschideri de con­

turi şi dă orice informaţiuni în legătură cu operaţiunile de con­turi curente, viramente şi cecuri poştale.

Atragem atenţiunea d-lor com ercianţi, industriaşi, agri-* cu tori şi particulari cari au m işcări de bani, — în ş i a fa ră de Bucureşti — că pot face, fără întârziere, în deplină s i­guranţă cu m are eftinătate, plăţi ş i încassări prin serviciu l nostru de cecuri. D easem enea, societăţile com erciale ş l orice în treprindere m are îşi vor avea asigurate, la tim p, toate plăţile şi încasările făcute de acest serviciu public.

Imprimatele necesare pentru deschiderea de conturi curente ii şi pentru operaţiunile prin acest serviciu public, se găsesc la j Cassâ şi Ia oficiile poştale din întreaga ţară.

Orice persoană fizică sau juridică — capabilă de a con- ţ tracta, — institu/iunile publice, Regiile autonome, autorităţile, etc. ţ pot deschide conturi curente.

Chiar şi supuşii streini, au acest drept, stabilit prin lege,Informaţiuni amănunţite şi „Instrucţiuni pentru public“ se gă-

I sesc în broşura „Noui drumuri pentru afacerile dos.a, împărţită | gratuit de Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale.

D irecţiunea G enerală a Cassei Naţionale de Economii şi cecuri poştale şi D irecţiunea G enerală a Regiei Autonome P. T. T., au luat m ăsuri ca publicul să fie serv it cu cea m ai m are grabă şi exactitate.

Un control riguros, zilnic, asigură o bună funcţio-*’ nare a acestui serviciu public în toată ţara .

Casa Naţionalăde Economii cecuri

poştale.

Târgul de mostre de toamnă 1933 din Lipseaa . începe la 27 August TGO

Condiţtuni mai amănunţite la

Oficiul Târgului de Mostre din Lipseala reprezentantul onorific pentra T r a n s i l v a n i a

Gremiiiof Comerciale Germane d n T * ns îvant iBRAŞOV, Strada Furculiţei de jo s Nr. 1,

la reprezentantul cercual: Director de bancă

sauUniunea

Gustav Prall, Cluj, Calea Victoriei Nr. 3.403 1 -2

CROITORIA

BRAŞOVSTR. GH. BARIŢIU

No. 12 et. I.(fost Târgul Cailor).

Vă serveşte în mod ireproşabil şi cu preţuri reduse. ■ 3951-3

Regina 4 GAZETA TRANSILVANIEINr «U

.......P ii lìllÈtlOJlComitetul Presidenjiei Consiliului de

miniştrii.Reportagiile publicate în- [ mai puţin, decât de ( ’un ziar de duna am iază sniratip. la oare. narrieitr ’un ziar de după amiază

eu privire la anumite de* elaraţiuni, ce ar fi fost fă­cute de d-1 preşedinte al consiliului şi de d l sub­secretar de stat pe lângă Preşedinţia Consiliului cu prilejul inaugurărei unei ta­bere studenţeşti la Tekir- ghiol, au fost ticluite, în fe­lul cum au apărut, cu in­tenţia de a scădea în ochii studenţimei, importanţa e- forturilor guvernului de-a sprijini toate acţiunile con­structive ale studenţimei române.

Afirmaţia că s’ar fi ţinut P consfătuire secretă cu ca­racter, nici mai mult nici

con-spirajie, la care participau însă 20 de persoane, înţe­lege uşor oricine că este deadreptul ridicolă.

Este adevărat că s’a dis­cutat una dintre proble­mele pe care guvernnl o consideră deosebit de im-

Informata IIminenta intervenţie concertată *y— | marilor puterj «i r» UFalsificatorii de bancnote I . ,D , . ~

din Covasna. Am adus la timp ^o^dra, .4; v 8 , r2' - r f r' I ,...Prf sa Serniană în ziar un raporfaj mai amănun- I curile oficiale declara ca intre lila demersului nuîn ziar un raporfaj mai amănun- I curile oficiale declara ca 1fit asupra bandei de falşificatori I guvernele din Londra, Roma şide bancnote de câie 1000 lei, I Par‘s au loc schimburi de ve-prinsă de organele politiei lo- deri asupra procedurei de ur-ralp în r™««na I mat în intervenţia pe lângă gu-cale în Covasna. i ---- — - ™>--

Tribunalul pedepsise pe prin- j vernul Keichului. > cipalul acuzat Tivadar Török la Până acum nu sa hotărât 1 an închisoare, iar pe tovarăşii dacă urmează să se invoace................. - ■ ■ ” - - i pactul celor patru puteri sau

Iratéiul de la Versailles.

jl u u m u i i a u o i c j i u i p c i v / r u i u ^ u

săi lulius şi Leonhard Kovaci şi Andrei Kis, pentru complicitate la câte 2 luni. Nu se putuse stabili atunci acuza ca autor al falşificării, deoarece Török sus-

»HS d e m e r s u lu i ,Se te î" lesălu,« cmS - C ? german. rei>ealj

»Frankfurter 7oi),e5'e că „acesfe i - sunt o afacere into^0̂ 1 afirmând totodată va agrava situaţia - d? amelioreze. loc

ci a cuocui i ue uu- falşificării, deoarece Török sus- portanta pentru viitorul sta- i finea că primise bancnotele falşe tulni, — problema înlătu- dela un anumit Bogdan, care------ y »UIMI/«rării şomajului intelectual.

Prin reducerea numărului tuturor studenţilor, fără nici un fel de deosebire, se va ajunge la selecţionarea dorită.

Guvernul nu înţelege să refuze nimănui instrucţia şi cultura românească

Primul raid înlreprins de hidroavioanele româneşti

Mâine, Duminecă, vor pleca din^ Constanta o fracţiune a flo­tilei de hidroaviajie compusă din l i hidroavioane într-un ra!d Con­stanţa—Galafi—Turnu Severin.

i*a Galaji escadra va ameriza m fafa palatului N. F. R. la orele 8.30 a. m. în ziua de 7 August, după ce se va întoarce dela Turnu Severin.

Pe bordul avioanelor se vor îmbarca la Constanta 33 avia- 1 Sori şi ofiţeri şi adjutanţi, pre­cum şi d-1 Radu Irimescu, sub­secretar de stat al aerului şi ge­neral de divizie Henţescu, co- mandenlul forţelor aeriene.

In acest scop dd amiral Băr- buneanu, comandanful diviziei de

Dunăre a vizitat pe d-1 prefect al judeţului Ai. Gufu, pe d-1 pri- mar-girant N. V. Emanoi), cu cari a întocmit programul de re- cepjiune a flotilei de hidroa- vi a ţie.

S a hotărât a se redacta un apel^ căjră populaţia oraşului a primi în ziua de 7 August pe curagioşii aviatori. Totodală s-a mai hotărât a se da în cinstea oaspeţilor un dineu, la care vor participa notabilităţile oraşului Şi ofiferii superiori din garni­zoana.

La orele 5 p. m. escadra va paraşi raza podului îndrepian- du-se spre Constanta.

însă între timp murise.Sentinfa a fost apelală. Săp­

tămâna aceasta a avut loc des- baterea apelului la Curtea de Apel, care, în urma compiectării dovezilor, a urcat pedeapsa lui Török Ia 2 ani, menţionând sen­tinţa celorlalfi tovarăşi ai lui, dafă de tribunal.

Acuzajii au înaintat recurs la Casaţie.

Atac cu gaze lacrimogene la bursa din New-V(

M are panică p rin tre a s is te n |ii la transacjii

* *• v, ' u u v ‘ / ' ^ upă deschiderea Bursei, a avut loc aslăzi o puternică explozie.

In primele momente de pa­nică s’a crezut că ar fi vorba de o spărtură înlr’o ţeava de amoniac, ţeavă care face parte din sistemul de răcorire a sălii

I de şedinţe. Spărtura aceasta ar Scutiri pentru crescătorii fi provocat explozia şi năvălirea

de vite. S a dispus ca elibera- | gazelor înăbuşitoare în toi cu-n r i r t c i l l c ă l i i A n l _ —. .rea de bilete de vite, precum şi

toate operaţiunile în legătură cu cu aceste acte să se facă la cere rea verbală, fiind scutit solicita­torul de taxe de timbru pentru astfel de cereri.

Sunt deasemeni scutite de taxe de timbru şi procesele ver- b.9!® pentru adeverirea proprie taţii animalelor provenite din prăsilă proprie.

New York, 4. (Rador). — Du- | gaze lacrimogene 1«I desrhidprpn R . i i -s p I n no..» gurile de aspiraţie al

lui de sterilizare a aeeJ In tot timpul .ataculm

ze“ a domnit o mare 2 Persoanele de faţă au picioare ca un singur 0 dreptându-se spre uşile şire în stradă.

Fiind anunţate autoriia------ - ... v.u- fost trimisă imediat laprinsul sălii de şedinţe şi pe cu- cului o echipă de ajuto

După potolirea spiritelor şi efectuarea unei anchete sumare, vicepreşedintele Bursei, d. Lind- ley, a declarat că primele cer­cetări au stabilii că explozia se daforeşte unor mâini criminale.

Mai mulţi necunoscuţi au a- şezat un cilindru care conţinea

văzută cu măşti şi apari cesare pentru combate, zelor.

Din fericire nu se înr< ză nici un rănit, dar ele desubtul etajului al cine clădirii, etaj unde se al] lată sala de tranzacţii a au fost evacuate.

Situaţia agricolă din (arăa c d aUaf i s 7 r larlfpf lunf- Iuî!e i formS> greutatea hecfolitrică es’e c. a fost caracterizata prin evaluată în media la 77 t î ploi dese şi abondenfe, numai D - - - 77 ^9-i n n ! l „ i* i • .

Aviz. D-nele şi D-nii co rişti ai „Rennianii de mu­zică Gh. Djma“ Astra Bra­şov sunt rugaţi cu insisten­ţă să ia parte la repetiţiile corale, cari vor începe Luni 17 August a. c. la ora 7. p. m-j la conservatorul „As­tra“ în vederea pregătiri festivalurilor ce se vor a- ranja în luna Septemvrie, cu ocazia adunării generale a Astrei.

Comitetul.

2 i i - i , i n u i i i ain ultimele zile timpul s’a înse­ninat şi temperatura a ajuns ni­velul normal pentru acest ano­timp.„ Secerişul grâului s’a terminat in şesul Dunărei şi continuă în resml ţarii, treeratul păioaselor se face în prezent în bune con- uiţiuni. Grâul a dat în general

recoltă normală, producţia mijlocie la hectar fiind aproxi­mativ 1000 kgr. Din cauza tim­pului răcoros şi ,umed rugina neagră a apărut şi în anul a- cesta în unele legiuni şi a pri­cinuit pe alocurea grâului întâr­ziat pagube de 20—30 la sută. Calitatea grâului nu este uni

t Re.<r0,11? ovăzului a început la sfârşitul lunii şi se contează pe o producţie deslul de bună.

Starea porumbului este ex­celentă, numai în regiunile de de®*, desvoliarea lui a rămas în urma.

Viile au rod îmbelşugat şi nu au suferit până în prezent pa­gube mai însemnate,r„ PŞ?un.fIe «« iarbă abundentă, recolta faneţelor a avut ,de su-plSiloif® al0CUd din cauza

Recolta de caise e foarte bo- gata mai ales în regiunile de şes, livezile de pruni nu se pre-

priew?:.516 ,0t '»

Situaţia Băncii N a ţ i o n a l e

La sfârşitul săptămânii din 8 Iulie totalul siocului de aur în ţară şi în străinătate era de 9.724 milioane cu o uşoară ur­care faţă de stocul din săptă­mâna precedentă

Stocul de devize însumează cifra de 651 milioane.

Portofoliul comercial 9464 mi­lioane., Portofoliul agricol 3046 mi­lioane.

Bilete de bancă în circulaţie 21.352 milioane.

Raportul dintre stocul total de acoperire şi angajamente e de 35.79 la sută.

ConvocareDomnii membrii ai societăţii

• Junilor Bătrâni“ sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală extraordinară, ce se va ţinea mane Duminecă [6 August 1933 ora 11, după eşirea din biserică, m localul şcoalei din curfea bi- sericei Sft. Treimi.

La ordine va f i : Participarea Junilor bătrâni“ la serbările „As­trei“, ţinute cu ocazia congresu­lui din luna Septemvrie a c.

Comitetul.

Gandhi condam nat. Gandhi care a fost eliberat condiţional alaltaeri dimineaţă, a călcat con- diţiunile, fapt pentru care în cursul după amiezii a fost jude­cat după procedura sumară. El a fost condamnat la un an în­chisoare.

Gandhi va fi supus regimului de drept comun. El va fi lipsit de toate privilegiile ce i s’au a- cordaf in timpul detenţiunilor precedente.

In cercurile guvernamentale s® da_ca aprobarea decatra Creditul Agricol, a defal- carii sumei de 900 milioane ne­cesara ajutorării agriculturii.

Examenele de adm itere în sem inarii şi şco li secundare . Ministerul instrucţiunei a hotă­rât sa se Jină examene de ad­mitere in clasa I pentru câte 30 locuri, la următoarele seminarii ?1 ,şcoh normale: Seminariile metropolitan „Veniamin Cos- tache dm Iaşi, cel din Chişi- nau şi seminarul „Central“ dinAr?H9 r Şc°H normale de băeţi: i

d’ ®ucure§,i. Blaj, C.-Lunq (Muscel), Chişinău, Cluj, Cra^ I iova, Deya, Iaşi, Oradea Şen-Ssr <0orohoi>’siw“ *•&!■

Şcoli normale de fete: Pi- teşti, Bucureşti, Constanţa, Chi- şmau. Cernăuţi, Cluj, Craiova Iaşi, Predea], Oradea şi Sf. Ghe- S t * - — !« de condu-

K “ -p'a M W

S a eftinit pâinea. începând din 7 August 1933, pâinea se va vinde pe pia|a Braşovului cu următoarele preturi: Pâinea albă cu „chimen‘ lei 9 per 1 kgr. Pâinea mijlocie lei 8 per 1 kgr. Pâinea neagră lei 7 per 1 kgr.

Ştire m edicală. Dr. Liviu Radu, mamoş, boli de femei, chirurg, medic al spitalului ju­deţean şi director al societăţii „Salvarea*, a deschis cabinet medical în Braşov Pia|a Libertăţii Nr. 10 etaj I (deasupra bereriei Luther), unde consultă zilnic dela 2—4 p. m. Telefon 75. 2-10

Dacă nu cunoaşteţi încărămăşiţele noastre de brad

(lemne de foc)încercaţi-Vă odată

eftin ! potrivit *

Buletinul Pol

Andrei Kocsis şi Fiifabrică de lemnărie şi parchete 396 1—2 T ele ,on 187-

filobol a .- ;Tipografia Victor fêmnUss*,'B raşov

I p B u â f e l o Hj °Pr- Ş1 deP°zit „Pharmag“ Drog • 271 3 -10 eDSr0S Bra«ov-

Salonul meu de modă de dame

1 am strămutatat în

Strada Neagră Nr 4,

unde se execută în cel mai fin mod modelurile mele pariz iene şi vieneze Şi pijamale.

AVIZmPk-^miirabl,a garnitură de m obilă B arock, dormitor, su­fragerie (oglindă, marmoră) în stare buna, eftin de vânzare. r . j .poate vedea în orice timpt..ad,a Poştei 4 . Zeidner.

40Q 1—l

Individul Bedi Nicol nar din com. Cristian, de 21 ani, a fost arest Iul s-a găsit o preş plăsmuire de moneie t precum şi alt material înainlat Parchetului.

— Individul Iozsa L ginar din comuna Meri Odorheiu) cere în ziu Iulie a. c. a evadat de soarea centrală din Si a fost arestat dimpreuni plicele său Galamb A din Braşov strada Val Nr. 6. Ambii în ziua d< a. c. prin spargere au locuinja d lui CârsIeaC din Slupini (Braşov) de furat suma de 1100 lei actele de identitate.

— Tânăiul Andrei Ia comuna Sânpeiru (jud. Nr. 385 în etate de 221 blond, a dispărut dela d părinţilor în ziua pe 1933 Cei cari ştiu de u sunt rugaţi a comunica lor în comuna Sânpeiru

— Autori necunoscuţi trai prin spargere în d nei Pop Ana din Str. Rozelor Nr. 12, unde au toate lucrurile de prin precum şi lingeria din < Au dispărut apoi fără ur luând nimic cu ei. Se ci aceştia au căutat bani i juterii. Biroul judiciar cer

In ziua de 4 Augusta, comis pe piaţă 3 furturi i dela diferite dame, care clamat Poliţiei. Agen|ii 1 judiciar sesizându*se au pe pungăşoaica Danii * supra căreia s-a găsit si 361 lei şi care a fost rei în acel timp, de d-na P( Dobre, susţinând că *’ suma de 400 Iei. :

‘. As

intrat1unde

Şcoala: La Cii-------------- fete c

Săcuesc, înscrierile » 25 Aug. a. c. Taxa Ş 1040 lei. Gimnaziul a nat modern şi foarte trat. Taxa internatului anual.

.Redactor-sef xi nínmi ■ vìAinr fi