Modul V- Finane i fiscalitate

Suport de cursFrecventa redusa

Autor : RADU DIANA ANDREEA

I. ANALIZAREA VENITURILOR PUBLICEVeniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor bneti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor bneti ale acestuia, alctuind un tot unitar denumit sistemul veniturilor publice.Veniturile publice includ resursele financiare ale administraiei de stat, ale asigurrilor sociale de stat i ale instituiilor publice cu caracter autonom.Veniturile publice pot fi structurate dup mai multe criterii:

a) coninutul economic al veniturilor:

venituri fiscale, adic prelevri cu caracter obligatoriu, stabilite prin lege i care au, de aceea, o flexibilitate redus (condiiile lor nu se pot modifica dect prin lege);

resurse de trezorerie, adic mprumuturi pe termen scurt (sub forma certificatelor de depozit, bonurilor de tezaur .a.) efectuate de Ministerul Finanelor pentru acoperirea deficitelor temporare (goluri de cas) ale bugetelor din sistemul bugetului de stat; mprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligaiunilor de stat sau a unor credite preluate de la organisme financiare internaionale, state, bnci sau consorii bancare;

emisiune monetar fr acoperire, cu scopul de a finana deficitul bugetar i care genereaz inflaie;

b) ritmicitatea ncasrii: venituri ordinare sau curente, care sunt obinute de stat n mod obinuit (venituri fiscale, venituri din sectorul public etc.);

venituri extraordinare, la care se recurge n situaii deosebite (mprumuturi, transferuri, ajutoare etc.);

c) proveniena: venituri interne, provenite din economia naional;

venituri externe, provenite din strintate;

d) nivelul de referin:

venituri ale bugetului de stat;

venituri ale asigurrilor sociale de stat;

venituri cu destinaie special, pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale;

venituri ale bugetelor locale.

Veniturile fiscale, ce reprezint cea mai nsemnat parte a veniturilor publice, sunt clasificate la rndul lor dup mai multe criterii:

a) caracteristicile de fond i form: impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil n parte, nominal, aezate pe venit i/sau pe avere;

impozite indirecte, stabilite pe consumul de bunuri i servicii, nepersonalizate, aezate pe cheltuieli;b) dup obiectul impunerii:

impozite pe venit;

impozite pe avere;

impozite pe consum;

c)dup scopul urmrit:

impozite financiare, instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului;

impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor aciuni sau pentru realizarea unor obiective, altele dect cele fiscale, de exemplu: suprataxele pentru limitarea consumului de tutun, impozitele pentru fondurile speciale;

c) frecvena ncasrii:

impozite permanente sau ordinare, care au caracter peren i se ncaseaz periodic;

impozite incidentale sau extraordinare, care se instituie pentru perioade determinate i au de regul un scop strict precizat care, odat realizat, determin desfiinarea respectivului impozit;

d) instituia administratoare:

impozite ale administraiei centrale, ncasate direct la bugetul de stat, din care se pot stabili nivele sau cuantumuri ce pot fi reinute de organele locale; de exemplu, impozitul pe salarii pentru care, prin legea bugetului, se stabilete ce judee i n ce cot i pot reine o parte din impozitul pe salarii colectat de la unitile rezidente n respectivul jude;

impozite ale administraiei locale, care se ncaseaz de ctre organul local care le-a iniiat.

Impozitele directe, la rndul lor, se clasific dup obiectul impunerii n:

impozite reale, aezate pe obiecte i care nu in seama de situaia personal a contribuabilului, cum sunt: impozitul funciar, impozitul pe cldiri, impozitul pe activiti industriale i comerciale i profesii libere, impozitul pe capitalul mobiliar sau bnesc;

impozite personale, aezate pe venit sau pe avere i care in seama de situaia personal a contribuabilului.

Impozitele indirecte, la rndul lor, se clasific dup forma lor n:

taxe de consum;

venituri din monopoluri fiscale;

taxe vamale;

taxe de timbru i de nregistrare.

1. Impunerea fiscal i principiile ei

Impunerea fiscal este o form de constituire a unei pri din veniturile statului, caracterizat prin prelevarea conform legii a unei pri din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Persoanele fizice sau juridice n cauz sunt, n principal, ceteni romni sau ageni economici cu domiciliul n Romnia, dar pot fi i ceteni strini sau ageni economici strini care desfoar activitate n Romnia, n msura n care ei dobndesc venituri sau posed averi n ara noastr. Toi cei de la care se percep impozite sunt numii generic contribuabili. Ca rezultat al impunerii fiscale se formeaz veniturile fiscale ale statului, n principal sub forma impozitelor i taxelor.

Impunerea fiscal are urmtoarele caracteristici:

a) este obligatorie, n sensul c este efect al legii, lege care precizeaz la cine se refer, n legtur cu ce se stabilete etc. Introducerea unei legi referitoare la impunere se poate face numai de organul legislativ naional (parlamentul) sau de consiliile locale n limitele stabilite de parlament.

b) are titlu definitiv i nerambursabil, ceea ce nseamn c, dac plata impozitului/taxei a fost fcut conform legii, contribuabilul nu o poate reclama sau redobndi n nici un fel.

c) este fr contraprestaie, ceea ce nseamn c n schimbul plii impozitului/taxei nu se poate pretinde un serviciu imediat, direct i echivalent. n legtur cu aceasta, nu poate fi ns exclus pretenia pe care un contribuabil o poate avea, n mod cu totul ndreptit, fa de stat, de a beneficia i el (contribuabilul) de efectele pe care le are sau ar trebui s le aib pentru cetean ndeplinirea de ctre stat a funciilor sale.

2. Elementele impozitului

Reprezint acele componente care contribuie la stabilirea mrimii lui, a sursei, a modului de aezare i a momentului datorrii lui.ele au o importan definitorie n stabilirea legalitii perceperilor i a cuantumului obligaiei fiscale.

1. Denumirea impozitului reflect natura economic a impozitului respectiv i este prevzut chiar n titlul actului normativ, ntruct impozitele, taxele i orice alte venituri ale bugetului de stat i ale asigurrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.2 Subiectul impozitului este persoana fizic sau juridic pentru care legea stabilete obligativitatea de plat a impozitului, adic ceea ce se numete curent contribuabil. n anumite cazuri, legea stabilete un ter, mputernicit i obligat s rein impozitul i s-l verse la buget. De pild, n cazul impozitului pe salariu, salariatul este subiect, el pltete impozitul din salariul su, dar reinerea i virarea la buget revine celui

care l-a angajat.

3. Suportatorul impozitului este persoana fizic sau juridic ce suport efectiv plata impozitului. Se mai numete destinatar, deoarece impozitul n cauz este virat spre respectiva persoan, pentru a fi suportat. De pild, n cazul taxei pe valoarea adugat, impozitul este perceput (datorat, calculat i vrsat la buget) de vnztorul unui produs, care este subiect al acestei taxe. Prin pre, ns, acesta poate vira taxa n sarcina cumprtorului, care este suportatorul acesteia.

4. Obiectul impozitului este materia supus impozitrii: venitul, averea, obiectul vndut/cumprat, bunul importat etc.

5. Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul, ceea ce n mod obinuit este venitul contribuabilului. Sursa poate s coincid sau nu cu obiectul impozitului. La impozitele pe venit, cele dou elemente coincid; n schimb, la impozitele pe avere ele nu coincid de obicei, deoarece numai n cazuri de excepie contribuabilul i diminueaz averea prin vnzarea unei pri a acesteia cu scopul de a-i achita impozitul aferent.

6. Unitatea de impunere este unitatea de msur cu care se determin dimensiunea materiei impozabile. De pild, n cazul impozitului pe teren aceasta este metrul ptrat pentru terenurile intravilane cu alte destinaii dect cele agricole i hectarul pentru terenurile agricole.

7. Cota impozitului reprezint impozitul aferent unitii de impunere. Aceast cot poate fi stabilit ca sum fix sau ca o cot procentual (constant, progresiv sau regresiv).

8. Asieta este totalitatea msurilor pe care organele fiscale le iau n vederea aezrii impozitului pentru fiecare subiect n parte: identificarea obiectului, stabilirea mrimii sale i calculul impozitului datorat.

9. Termenul de plat reprezint data pn la care impozitul trebuie s fie achitat. Pentru impozitele introduse n legtur cu obiecte ce prezint repetabilitate pe parcursul anului (salariul, profitul, vnzrile de produse etc.) se stabilesc termene repetitive legate de data constituirii obiectului impozitului: data plii salariului, data nchiderii gestiunii lunare etc. Pentru impozitele introduse n legtur cu obiecte a cror modificare de volum este mai rar se fixeaz o dat sau cteva date pe parcursul anului, la care plata se poate face integral, eventual n trane.

10. Sanciuni. Legea menioneaz pentru fiecare tip de impozit sanciunile care vor fi suportate de subiect n caz de nerespectare a termenelor de plat: majorri, popriri, sechestru, scoaterea la licitaie, amenzi penale i, n cazuri extreme (evaziune intenionat sau frauduloas), privarea de libertate.3. Impozitele directeImpozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dup criteriul trsturilor de fond i de form. Ele prezint o serie de avantaje rezultate din trsturi ce rspund cerinelor multora din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economic i de situaia personal a contribuabilului, sunt aduse la cunotina pltitorului anticipat plii att n ce privete suma de plat, ct i termenele-scaden.

Impozitele directe sunt clasificate dup obiectul impunerii n impozite reale i impozite personale.

Impozitele reale sunt aezate pe obiectul activitii i nu mai sunt caracteristice epocii contemporane. Aezarea lor necesit introducerea unei instituii specifice care s descrie obiectul activitii i s-l nregistreze pe persoane.

Impozitele personale sunt aezate pe venit i pe avere i constituie forma de impunere cea mai rspndit n zilele noastre.3.1 Impozitul pe venitul din salarii

Impozitele pe venit sunt aezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind ns exonerate: pensii, ajutoare sociale, burse, dobnzi .a., cu diferenieri pe ri i n timp.

Obiectul acestui impozit l constituie venitul realizat de orice persoan fizic sau juridic, venit care se numete brut. Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea unor cheltuieli pe care le-a suportat contribuabilul, obinndu-se astfel venitul impozabil care reprezint materia impozabil i, ca expresie cantitativ, masa acesteia.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau n natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc.Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale i nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor.Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Crciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu;

d) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;e) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;f) alte venituri precizate n Codul fiscal.Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.

Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pn la 1000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane n ntreinere - 250lei;

- pentru contribuabilii care au o persoan n ntreinere - 350 lei;

- pentru contribuabilii care au dou persoane n ntreinere - 450lei;

- pentru contribuabilii care au trei persoane n ntreinere - 550 lei;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntreinere-650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1001 lei i 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice.

Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acord deducerea personal. Impozitul lunar se determina astfel: a locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni i urmatoarele:

- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului s nu se depaseasca echivalentul n lei a 400 euro.3.2 Impozitul pe profitSunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:a) persoanele juridice romane;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romn.Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:a) trezoreria statului;

b) persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in Codul fiscal;

c) cultele religioase, pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult;

d) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari;

e) Banca Nationala a Romaniei;

f) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii i altele prevzute n Codul fiscal.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Profitul impozabil = total total venituri + cheltuieli

venituri cheltuieli neimpozabile nedeductibileVenituri neimpozabile sunt:a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare;c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducered) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative;e) in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Cheltuieli nedeductibile sunt:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat,b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere;c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa

din gestiune ori degradate;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub

forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii;f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ;g) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplinete cumulativ urmatoarele conditii: este in limita a 30/00 din cifra de afaceri i nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.h) alte cheltuieli.

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate

dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in

Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;d) cheltuieli cu amortizarea n limita prevzut de lege;

e) alte cheltuili, potrivit art.21 din Codul Fiscal.

Contribuabilii au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate.

Aplicaie:

Se cunosc urmtoarele date referitoare la o societate comercial, la sfritul lunii mai:

- total venituri 10.000 lei

- total cheltuieli 7.500 lei

- dividende de la alte societi 600 lei

- amenzi 500 lei

- impozit pe profit datorat la buget pn la sfaritul lunii aprilie 160 lei

- cota de impozitare 16%

S se determine impozitul pe profit datorat pentru luna mai.

Rezolvare:

Profit contabil = 10000 7500= 2500 lei

Profit impozabil = 2500- 600+ 500 + 160 = 2560 leiImpozit pe profit datorat la sfritul lunii mai = 2560 x 16% = 409,6 lei

Impozit pe profit datorat pentru luna mai = 409,6 160 = 249,6 lei

3.3 Impozitul pe dividendeDividendul este orice distribuire fcut de o persoana juridica, in bani sau in natura in favoarea actionarilor sau a asociatilor, din profitul net stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierdere.

O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.4. Impozitele indirecteImpozitele indirecte sunt aezate asupra vnzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii, ceea ce confer acestora caracterul de impozit pe cheltuieli sau de impozit pe consum. Aceast ultim formulare decurge din faptul c suportatorul impozitelor indirecte este consumatorul final. Toi ceilali ageni economici, inclusiv investitorii, care folosesc un bun sau serviciu includ cheltuielile de achiziie a acestora n costul produsului/serviciului pe care ei l fabric i l ofer spre vnzare pe pia. Ei transfer impozitul indirect (inclus n preul de achiziie) asupra preului de vnzare a propriului produs/serviciu, astfel nct nu mai suport acest impozit.4.1 Taxa pe valoarea adaugataTaxa pe valoare adaugata reprezinta un impozit indirect, cu caracter general, datorat statului, care se aplica tuturor operatiunilor privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata.

Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice;

livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii; livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarea de produse ortopedice; altele prevazute in Codul fiscal, art. 140.Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa:

spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati;

transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate; activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune;

acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda; importuri de bunuri si achizitii intracomunitare asa cum sunt prevazute n Codul fiscal, art. 142; exporturi sau alte operatiuni similare asa cum sunt prevazute n Codul fiscal,art. 143.

Exist cinci tipuri de TVA:

1. TVA colectat- reprezinta TVA-ul inscris distinct in facturile emise pentru bunuri si

servicii destinate realizarii de operatiuni impozabile, calculat astfel:

Valoarea mrfii din facturile emise, fara TVA x 19%.

2. TVA deductibil, reprezinta TVA-ul inscris in facturile primite pentru bunuri si servicii

destinate realizarii de operatiuni impozabile, calculat astfel:

Valoarea mrfii din facturile primite, fara TVA x 19%.

3. TVA de plat, calculat ca diferenta intre TVA-ul colectat i TVA-ul deductibil, atunci

cand TVA colectat> TVA deductibil.

4. TVA de recuperat, calculat ca diferenta intre TVA deductibil si TVA colectat, atunci

cand TVA deductibil> TVA colectat.5. TVA neexigibil, reprezinta TVA/ul inscris in facturile emise pentru bunuri sau servicii ce urmeaza a fi platite, incasate in rate, precum si TVA-ul inscris in pretul de vanzare cu amanuntul, inand evidenta marfurilor din depozit la acest pret.

Aplicaie:

O societate comercial pltitoare de TVA a efectuat urmtoarele operaiuni:- achizitionare de materii prime 48 000 lei exclusiv TVA;

- achitarea servicilor prestate de la teri in valoare de 30.000 lei exclusiv TVA;

- vanzare de mrfuri de 130.000 lei, inclusiv TVA.

S se calculeze TVA de plat la bugetul statului.

Rezolvare:

TVA deductibil = (48.000 + 30.000) x 19% = 14.820 lei

TVA colectat = 130.000 x 19/119 = 20.756 lei

TVA colectat > TVA deductibil TVA de plat

TVA de plat = 20.756 14.820 = 5.936 lei 4.2 Accize Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import, fiind incluse in pretul de vanzare al acestora: bere;

vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice;Nivelul accizelor armonizate este prevazut in Codul fiscal.Aplicatia 1O societate comercial produce n anul 2005 o cantitate de coniac de 150 hectolitri. Concentraia alcoolic a coniacului este 35%. Acciza unitar este stabilit la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este 1 euro = 4,1 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare:

Formula de calcul a accizei este: cantitatea (n hl) x concentraia alcoolic x acciza unitar x cursul de schimb.

Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4,1 lei/euro = 60 270 lei.Aplicaia 2

Un agent economic importa 40.000 pachete a 20 igarete la preul extern de 0,5 euro / pachet pentru care se aplic o acciz unitar de 61,2 euro / 1000 igarete. Cursul de schimb este 4 lei/ euro. Determinati valoarea accizei.Rezolvare:

Se calculeaza acciza dupa formula:Nr. uniti a o mie de igarete x acciza unitar x curs valutar

Acciza = ((40.000 pachete x 20 igarete/pachet) /1000) igarete x 61,2euro x 4 lei/euro

Acciza = 195 840 lei4.3 Taxele vamaleTaxele vamale sunt percepute de ctre stat asupra mrfurilor, in momentul n care acestea trec graniele vamale ale trii, n scopul importului, exportului sau tranzitului.Odat cu integrarea in Uniunea European, Romnia a adoptat sistemul de taxe vamale al Uniunii Europene, ceea ce nseamn ca produsele i serviciile pot circula liber ntre statele membre, fra taxe vamale.

Noiunile de export i import cu rile Uniunii Europene au disprut, fiind nlocuite cu livrare intracomunitar, respectiv de achiziie intracomunitar.

Taxele vamale sunt venituri fiscale ale bugetului de stat, reprezentnd, totodat, un mijloc de stimulare a exportului, precum i de lrgire a cooperrii economice cu alte state ale lumii.

Cotele de impunere sunt prevzute n Tariful Vamal Comunitar.

Schema de calcul al taxelor vamale, al accizelor i a TVA-ului pentru produse din afara UE este urmtoarea:

Valoarea in vam =valoarea din factur+ cheltuieli de transport pe parcurs extern +

cheltuieli de asigurare = Baza 1Baza 1+ taxe vamale+ comision vamal = Baza 2Baza 2 + accize= Baza 3

Baza 3 + TVA= valoarea facturiiAplicatie:

Un agent economic import 400 de kg cafea solubil dintr-o tar din afara Uniunii Europene, la un pret de 1,5 euro/kg. Calculai valoarea mrfurilor intrate pe teritoriul Romniei, tiind c:

cheltuielile de transport pe parcurs extern -120 USD;

taxe vamale 20%;

comision vamal 1,5%;

cursul de schimb 1euro = 2,9 lei;

accize datorate - 115%

Rezolvare:

Valoarea n vam = [( 400 kg x 1,5 USD/kg) + 120 USD] x 2,9 lei/USD = 2088 leiBaza 1 = 2088 lei

Taxe vamale = 2088 x 20% = 417,6 lei

Comision vamal = 2088 x 1,5 % = 31, 32 lei

Baza 2 = 2088 + 417,6 + 31,32 = 2536, 92 lei

Accize = 2536, 92 x115% = 2917,46 lei

Baza 3 = 2536, 92 + 2917,46 = 5454,38 leiTVA = 5454,38 x 19% = 1036,33 lei

Valoarea facturii = 5454,38 + 1036,33 = 6490,71 lei

4.4 Taxe de timbruTaxele de timbru reprezint plile pe care le fac diferite persoane juridice i/sau fizice pentru serviciile prestate de ctre anumite instituii publice.

Dup natura lor, pot fi clasificate astfel: taxe judectoreti, taxe de notaria, taxe consulare, taxe de administraie, taxe de nregistrare.

5. Impozite si taxe localeImpozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaz:

- impozitul pe cladiri;

- impozitul pe teren;

- impozitul pe mijloacele de transport;

- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;- impozitul pe spectacole;

- taxa hoteliera;

- alte taxe locale.

Scutiri de la plata impozitelor locale:

cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii

publice;

cladirile funerare din cimitire si crematorii; terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire; orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu

personalitate juridica; autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu

handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora; mijloacele de transport ale institutiilor publice;

alte scutiri prevzute in Codul Fiscal.

Cotele de impozitare i bazele impozabile pentru impozitele locale se regsesc in Codul fiscal.

Aplicaie:

Determinai impozitul pentru o cldire, stiind c acesta se afl n proprietatea unei persoane fizice, suprafaa cldirii este de 100 m2, valoarea corespunztoare tipului de cldire este 310 lei/ m2 i coeficientul specific rangului zonei este 1,3.Cota de impozitare este 0,1 %Rezolvare:

Valoarea impozabil a cladirii = 100 x 310 x1,3 = 40.300

Impozit pe cldire = 40.300 x 0,1 % = 40, 3 leiTestul nr. 1 1. Rspundei la urmtoarele ntrebri:

a) Care sunt caracteristicile impunerii fiscale?

b) Enumerai elementele impozitului.1. Completai spaiile punctate:

a) Impunerea .................... este o form de constituire a unei pri din ................ statului, caracterizat prin prelevarea conform legii a unei pri din veniturile sau averea ............................. sau........................................ n vederea acoperirii cheltuielilor publice.b) Taxa pe valoare adaugata reprezinta un impozit ......................... cu caracter general, datorat ..................., care se aplica tuturor ........................ privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plat.

c) Impozitele personale sunt aezate pe .....................i pe .................. i constituie forma de .........................cea mai rspndit n zilele noastre.2. Rezolvai urmtoarele aplicaii:a) Se cunosc urmtoarele date referitoare la o societate comercial, la sfritul lunii mai:

- total venituri 15.000 lei

- total cheltuieli 8.500 lei

- dividende de la alte societi 800 lei

- amenzi 300 lei

- impozit pe profit datorat la buget pn la sfaritul lunii aprilie 250 lei

- cota de impozitare 16%

S se determine impozitul pe profit datorat pentru luna mai.

b) O societate comercial produce n anul 2008 o cantitate de coniac de 300 hectolitri. Concentraia alcoolic a coniacului este 45%. Acciza unitar este stabilit la 150 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este 1 euro = 4,3 lei. Care este valoarea accizei?Testul nr. 2

1. Rspundeti la urmtoarele ntrebri:

a) Cum se clasific impozitele directe, dup obiectul impunerii?b) Cota redus de TVA se aplic asupra anumitor prestri de servicii/livrri de bunuri.

Exemplificai. (minim 3 exemple)2. ncercui rspunsul corect:

1. Impozitele:

a) sunt datorate n valoare absolut, n cuantum egal de ctre toi contribuabilii;

b) reprezint cheltuieli pentru stat;

c) au caracter nerambursabil;

2. Printre elementele impozitului nu se numr:

a) pltitorul;

b) ncasatorul:

c) unitatea de impunere.

3. Din categoria impozitelor indirecte nu fac parte:

a) taxa pe valoare adaugat;

b) taxe vamale;

c) impozitul pe venit.3. Rezolvai urmtoarele aplicaii:

a) O societate comercial pltitoare de TVA a efectuat urmtoarele operaiuni:

- achizitionare de materii prime 65 000 lei exclusiv TVA;

- achitarea servicilor prestate de la teri in valoare de 40.000 lei exclusiv TVA;

- vanzare de mrfuri de 210.000 lei, inclusiv TVA.

S se calculeze TVA de plat/de recuperat la bugetul statului.

b) Un agent economic import 600 de kg cafea solubil dintr-o tar din afara Uniunii Europene, la un pret de 2,3 euro/kg. Calculai valoarea mrfurilor intrate pe teritoriul Romniei, tiind c:

cheltuielile de transport pe parcurs extern -210 euro;

taxe vamale 20%;

comision vamal 0,5%;

cursul de schimb 1euro = 4,1 lei;

accize datorate - 110%

II. CHELTUIELI PUBLICE

Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc, care se manifest ntre stat i persoane fizice sau juridice, cu ocazia repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.

n cadrul cheltuielilor publice includem cheltuielile publice efectuate de administraiile publice centrale, locale, cheltuielile finanate din bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i cheltuielile organismelor internaionale efectuate din prelevri de la membrii acestora.Principalele criterii de clasificaie operaional sunt:

1. Clasificaia administrativ, bazat pe instituiile prin care se efectueaz cheltuielile publice: minister, departament, jude etc. Motivaia acestei clasificaii rezult din faptul c asigur o repartizare a cheltuielilor pe o structur existent, bine ierarhizat i care permite identificarea comod a ordonatorilor de credite, a beneficiarilor i a legturilor lor pe vertical. Dezavantajul rezid n aceea c structura administrativ sufer modificri relativ dese, ceea ce ngreuneaz analizele comparative n dinamic; de pild, o comun/instituie este arondat azi unui jude/minister, iar mine altuia, astfel nct dinamica cheltuielilor trebuie ajustat n cazul unei analize a evoluiilor plurianuale.

2. Clasificaia economic presupune dou grupri:

A. dup natura cheltuielii:a) cheltuieli curente sau de funcionare, adic acelea care asigur ntreinerea activitii instituiei publice beneficiare, reprezentnd consumuri definitive i care anual trebuie renoite;

b) cheltuieli de capital, numite i de investiii, care au n vedere dezvoltarea i modernizarea instituiei beneficiare;

B. dup tipul de cheltuial:c) cheltuieli privind serviciile publice, care presupun existena unei contraprestaii aferente, ca de exemplu remunerarea unui serviciu (munca unui funcionar, o reparaie efectuat de un depanator), plata unor furnituri etc.;

d) cheltuieli de transfer, care nu presupun contraprestaie; ele reprezint trecerea unor sume de bani de la buget la dispoziia unor:

persoane fizice (pensionari, studeni, elevi omeri etc.), n care caz cheltuielile au caracter social pentru c au n vedere susinerea lor ca indivizi fcnd parte din categorii sociale defavorizate sau cu handicap;

administraii locale (jude, municipiu, ora, comun), n vederea completrii resurselor lor financiare, n care caz au caracter mixt (i social i economic);

altor persoane juridice (instituii, ntreprinderi .a.), sub form de subvenii (de costuri, de export, de restructurare, de redresare financiar etc.), n care caz au caracter economic.

3. Clasificaia funcional, care are n vedere structura de activitate: domenii, ramuri, sectoare, zone, regiuni. Aceast clasificaie este favorabil realizrii obiectivelor de politic economic i financiar a statului deoarece permite identificarea unor activiti sau spaii geografice care sunt cele mai recomandabile pentru stimulare/descurajare prin prghiile fiscal, vamal, a cheltuielilor guvernamentale.3. Caracteristicile principalelor cheltuieli publice

Principalele categorii de cheltuieli publice includ cheltuieli privind: aciuni social-culturale, asigurrile sociale, asigurrile sociale pentru sntate, aciuni economice i servicii publice (generale, aprare, siguran naional, ordine public).1.1 Cheltuieli publice pentru aciuni social-culturale

n epoca contemporan (dup 1950), efectuarea acestor cheltuieli se bazeaz pe concepia statului bunstrii (welfare state), ale crui principii sunt:

garantarea unui venit minim, independent de forma de proprietate;

creterea securitii sociale n special pentru categoriile defavorizate (bolnavi, btrni, handicapai, orfani, omeri .a.);

asigurarea unui standard de via ce evolueaz pozitiv, pe baza unor servicii sociale predeterminate de regimul politico-statal, de tradiii, de nivelul de cultur i civilizaie deja atins .a.

Realizarea acestei concepii genereaz cheltuieli social-culturale, reprezentnd servicii gratuite sau parial gratuite de care beneficiaz ntreaga populaie sau o parte a ei. Importana acestor eforturi sociale rezid n faptul c ele se finalizeaz ntr-un nou nivel, mai ridicat, al culturii i civilizaiei ce caracterizeaz societatea/statul n cauz i care, la rndul lor, contribuie la dezvoltarea economic a statului respectiv. n cadrul acestei concepii s-au individualizat aciuni viznd securitatea social i aciuni viznd protecia social.

Securitatea social se refer la aciuni cu adres, directe, de care beneficiaz cei stabilii prin lege.

Protecia social se refer la aciuni de orice natur, directe sau indirecte, specifice sau generale, iniiate de stat fa de fenomene sau activiti cu efect negativ asupra populaiei.

De exemplu, cheltuielile n infrastructura colar (coli noi, clase noi, dotri, etc.) sunt incluse n protecia social, deoarece au un caracter general, vag, neidentificabil pe un anumit beneficiar, dar cu posibil efect favorabil pentru oricare cetean al rii : copil pentru c este sau va fi elev, tnr pentru c ar putea deveni student, adult pentru c ar putea beneficia pentru copiii si sau chiar pentru sine nsui n contextul educaiei continue. Cheltuielile de nvmnt pentru burse sunt incluse n securitatea social pentru c au ca adres direct numai pe cei care ndeplinesc anumite condiii legale: sunt elevi/studeni, au anumite rezultate n pregtire, au un anumit statut social etc.

Principalele surse utilizate pentru finanarea cheltuielilor social-culturale sunt:

fondurile bugetare, care constituie n multe cazuri sursa principal i care, n Romnia, include bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugete locale i unele fonduri speciale;

cotizaii sau contribuii ale persoanelor fizice sau juridice, care alimenteaz unele fonduri predestinate cum sunt fondul de asigurri sociale, fondul pentru ajutor de omaj, fondul pentru sntate .a.;

fondurile proprii ale ntreprinderilor publice sau private, pentru aciuni privind protecia muncii, perfecionarea pregtirii profesionale a angajailor, aciuni sociale iniiate de respectivele firme ;

venituri ale unor instituii social-culturale din propria lor activitate ;

veniturile populaiei, din care aceasta suport prin tarife/preuri etc. costul unor servicii/bunuri de factur social-cultural ;

fondurile organizaiilor nelucrative (fundaii, aezminte, societi filantropice, organizaii neguvernamentale, instituii de cult .a.);Cheltuieli publice pentru aciuni economicen cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ, n mod frecvent, i cheltuielile pentru protecia mediului i cele pentru cercetare-dezvoltare.Cheltuieli publice pentru aciuni economice sunt efectuate de stat n contextul funciei sale de reglare a proceselor economice. Intervenia statului prin astfel de cheltuieli are efecte preponderente asupra echilibrului intern, deoarece mrete cererea pe piaa intern prin cererea/consumul public, spernd ca prin aceasta s se produc o relansare economic ce va avea efecte ulterioare n echilibrul bugetului (prin creterea veniturilor fiscale).

Din punct de vedere al coninutului economic, cheltuielile publice pentru aciuni economice includ cheltuieli curente (de ntreinere i funcionare, subvenii, avansuri rambursabile, dobnzi subvenionate, cheltuieli financiare) i cheltuieli de capital (investiii pentru nfiinare, restructurare, modernizare, amenajri .a.).

Din punctul de vedere al formei pe care le mbrac, aceste cheltuieli se constituie n cea mai mare parte n ajutoare financiare: directe sau indirecte.

Cheltuilei publice pentru protecia mediului reflect politica ecologic a statului i sunt efectuate de acesta pentru meninerea parametrilor ecologici n contextul efectelor negative pe care dezvoltarea economic le-ar putea avea asupra mediului natural. Aceast concepie, aprut la nceputul anilor 70 i menionat n lucrarea Limitele dezvoltrii (Clubul de la Roma, 1972), este cunoscut azi ca dezvoltare durabil i presupune concomitena dezvoltrii economice cu, cel puin, pstrarea parametrilor de mediu.

Intervenia statului n aceast chestiune este determinat de caracterul public al mediului nconjurtor i de faptul c alterarea lui afecteaz ntraga comunitate. Statul intervine, dar nu este echitabil i nici raional ca eforturile de refacere/pstrare a caracteristicilor de mediu natural s fie suportate de ntreaga societate n mod solidar. De aceea, n finanarea acestor aciuni, primeaz principiul poluatorul pltete.

Sursele financiare pentru astfel de cheltuieli sunt: fonduri provenite de la/ cheltuite de agenii economici (penaliti pentru pagube produse mediului, investiii pentru protejarea mediului/combaterea polurii, impozite/taxe/redevene pentru consumul factorilor de mediu), fonduri ale bugetului, fonduri speciale pentru protecia mediului/combaterea polurii, credite/ajutoare de la organisme internaionale.

Principalele cheltuieli suportate din buget sunt: investiii n mediu, avantaje fiscale i subvenii pentru agenii economici care se implic n protecia mediului, finanarea cercetrii tiinifice efectuate n beneficiul mediului.Cheltuilei publice pentru cercetare- dezvoltare reflect politica statului n domeniul tiinei i sunt efectuate de acesta pentru a susine i ncuraja inovarea.

Finanarea acestui domeniu se face cu anumite diferenieri, n raport cu forma pe care o mbrac cercetarea:

a) cercetarea fundamental, al crei scop este inovarea teoretic, extinderea limitelor cunoaterii; este finanat n mare msur de ctre stat;

b) cercetarea aplicativ, al crei scop este inovarea practic, respectiv crearea de produse/servicii/tehnologii/tehnici/reete noi sau mbuntite; este finanat n mare msur de agenii economici;c) cercetarea de dezvoltare, al crei scop este aplicarea cercetrii i/sau transferul ei n economie i societate i care este finanat n mare msur de agenii economici.

Principalele surse de finanare sunt: bugetul de stat, fondurile de cercetare-dezvoltare ale agenilor economici, sursele externe.Cheltuieli publice privind asigurrile socialeAsigurrile sociale sunt o form de protecie i sprijin, organizat de societate, pentru cazul n care membrii ei sunt n incapacitate temporar sau permanent de a-i ctiga prin munc existena lor i a familiilor lor.

n noiunea de societate se includ: statul, companiile naionale, regiile autonome, societile comerciale, unitile i organizaiile cooperatiste, asociaiile, ntreprinztorii particulari i nsei persoanele fizice, care, toate, apar n calitate de contribuabili pentru fondurile de asigurri sociale.

Beneficiarii asigurrilor sociale sunt salariaii i pensionarii, membrii cooperaiei i asociaiilor agricole, agricultorii, ntreprinztorii particulari i meteugarii cu ateliere proprii, slujitorii cultelor, avocaii, personalul casnic sau de serviciu al persoanelor fizice i asociaiilor de locatari .a., unii dintre ei automat, n virtutea legii, alii n msura n care au fost i/sau sunt contribuabili. n afara lor, beneficiari sunt i membrii familiilor lor, ca i copiii orfani, persoanele fr nici un sprijin, familiile cu muli copii .a.

Riscurile de incapacitate de munc includ o palet foarte larg, cum sunt: accidentrile, bolile, maternitatea, invaliditatea, vrsta sub sau peste limita legal de munc, lipsa susintorilor legali, alte situaii deosebite.

Mulimea i diversitatea contribuabilor, beneficiarilor, riscurilor, surselor de finanare confer asigurrilor sociale caracterul de sistem.n ara noastr, sistemul asigurrilor sociale cuprinde urmtoarele componente:

a) asigurrile sociale de stat, cu caracter general, gestionate n principal de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i de Casa Naional a Asigurrilor Sociale;

b) asigurrile sociale profesionale, gestionate fie de un organism guvernamental, fie de unul profesional i care includ:

asigurrile sociale din cooperaia meteugreasc i ale meteugarilor

cu ateliere proprii;

asigurrile sociale din asociaiile agricole;

asigurrile sociale ale agricultorilor cu gospodrie proprie;

asigurrile sociale ale avocailor;

asigurrile sociale ale slujitorilor cultelor;

asigurrile sociale ale artitilor (plasticieni, muzicieni, compozitori, scriitori).

c) asigurrile sociale pentru sntate, dedicate exclusiv acestui scop i care sunt gestionate de Casa Naional de Asigurri pentru Sntate i de casele judeene i a municipiului Bucureti.III ANALIZA CONTROLULUI FINANCIARControlul financiar asigura buna functionare a activitatii economice, actionnd pentru prevenirea abaterilor si deficientelor; are rolul de a preveni angajarea de cheltuieli fara justificare economica, imobilizarile de fonduri, de a asigura sau spori profitul etc.Acest control financiar, dupa timpul in care se exercita, se manifesta sub 3 forme:-control anticipat sau preventiv-control concomitent sau operativ-curent-control postoperativ sau ulteriorControlul preventiv contribuie la intarirea ordinii si cresterea raspunderii in angajarea cheltuielilor, la preintampinarea oricarei forme de risipa si a eventualelor deficiente inainte de a se produce efecte negative.Controlul concomitent asigura cunoasterea operativa a modului in care sunt indeplinite sarcinile si cum este gestionat patrimoniul. Aceasta forma de control cuprinde activitatile si operatiile in momentul efectuarii lor. Momentul efectuarii acestui control se suprapune in timp si spatiu cu activitatile de productie.Controlul ulterior se executa dupa desfasurarea activitatilor sau operatiilor. Se

urmareste modul cum a fost gestionat patrimoniul, cum a fost aplicata legislatia financiara, cum s-au facut cheltuieli, etc.Intre controlul financiar preventiv si ulterior exista relatii de conditionare, influentare si completare. Astfel controlul financiar preventiv preintampina pagubele, iar controlul financiar ulterior le identifica, constata lipsuri, stabileste cauzele si vinovatii, stabileste masuri de preintampinare a unor abateri viitoare.Controlul financiar preventiv opreste in faza de angajare operatiuni ilegale, dar nu evalueaza rezultatele operatiunilor respective. Controlul financiar ulterior examineaza atat legalitatea cat si rezultatele efective.In corelare cu interesele economico-financiare pentru care s-a organizat si exercitat, controlul financiar se prezinta sub forma controlului financiar al statului si controlul financiar propriu (al unitatii economice).Dintre procedeele de control financiar folosite in practica, mentionam: studiul documentar, controlul contabil, controlul faptic, controlul total sau prin sondaj, analiza economico-financiara etc.Studiul documentar are ca scop cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a fi controlate. Documentarea poate fi de ansamblu sau de detaliu cuprinzand structura interna, trepte ierarhice, competente acte normative care reglementeaza domeniul, instructiuni, norme metodologice, ordine; Controlul contabil este procedura de control cel mai des utilizat in practica de organele de control, intrucat aprecierea fenomenelor economice nu se poate realiza decat pornind de la analiza documentelor justificative care au stat la baza inregistrarilor in contabilitate sau in evidenta tehnico-operativa.Controlul faptic este un procedeu de control utilizat pentru a stabili exactitatea si existenta mijloacelor materiale si banesti necesare desfasurarii activitatii.Principalele tehnici si instrumente de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnica si analiza de laborator, observarea directa si inspectia tehnica etc..

Inventarierea constituie modalitatea prin care se stabileste la un moment dat existenta stocurilor si realitatea soldurilor conturilor contabile. Inventarierea ca tehnica de control este diferita sau cel mult coincide partial cu activitatea de inventariere a intregului patrimoniu care se efectueaza cel putin o data p e an si constituie o etapa premergatoare intocmirii bilanturilor contabile. Inventarierea de control presupune compararea soldurilor scriptice si faptice pentru operatiunile care sunt considerate sau exista suspiciuni ca au fost realizate cu incalcarea normelor legale .Controlul total sau prin sondaj. In practica controlul poate fi exercitat total sau prin sondaj. Controlul total se efectueaza in cazul unitatilor mici si presupune verificarea tuturor operatiunilor economice pe o perioada determinata, de regula un an. Controlul total ofera o imagine completa si clara asupra intregii activitati si da posibilitatea luarii unor masuri care sa duca la eficentizarea acesteia. Controlul prin sondaj, presupune verificarea unor anumite documente si operatiuni care permit formularea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului urmarit.Eficienta controlului prin sondaj depinde de nivelul de pregatire profesionala a controlorului, de experienta acestuia in a alege perioada supusa controlului, operatiunile si documentele ce se controleaza si care dau posibilitatea generalizarii concluziilor si luarea celor mai bune masuri pentru inlaturarea fenomenelor negative.Analiza economico-financiara.Analiza economico-financiara este atat un procedeu de control dar si un instrument metodologic, utilizat de controlul financiar prin care activitatea economica controlata este descompusa pe elemente constitutive si studiaza raporturile existente intre acestea.Analiza economico-financiara presupune cercetarea activitatii atat aspect calitativ respectiv depistarea legaturilor cauzale intre fenomene, dar si cantitativ prin cuantificarea influentelor asupra fenomenului economico-financiar.Testul nr. 31. Rspundeti la urmtoarele intrebri:a) Care sunt caracteristicile cheltuielilor publice pentru aciuni economice?

b) n ce const controlul faptic?c) Care sunt principalele surse utilizate pentru finanarea cheltuielilor social-culturale?d) La ce anume se refer securitatea social?Exemplificai.2. Completai spaiile punctate:a) Cheltuielile publice exprim relaii ............................... n form bneasc, care se

manifest ntre ....................i persoane fizice sau juridice, cu ocazia .......................... i ..................... resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.b) Controlul financiar asigur buna functionare a ...................... economice, actionnd pentru prevenirea .......................si a ........................ .c) Cheltuilei .................. pentru protecia mediului reflect politica ..........................a statului i sunt efectuate de acesta pentru meninerea parametrilor ecologici n contextul efectelor ................... pe care dezvoltarea economic le-ar putea avea asupra mediului natural.Testul nr. 41. Rspundeti la urmtoarele intrebri:a) Care sunt caracteristicile cheltuielilor privind asigurarile sociale?b) Ce este controlul preventiv?c) Care sunt principalele surse de finanare pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare?

d) La ce anume se refer protecia social?Exemplificai.2.ncercuii rspunsul corect:

1) Printre criteriile de clasificare a cheltuielilor publice nu se afl:

a) clasificaia funcional;

b) clasificaia administrativ;

c) clasificaia FMI;

2) Care dintre urmtoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dup clasificaia economic:a) cheltuieli temporale;

b) cheltuieli cu salariile;

c) cheltuieli de investii;

3) Controlul financiar se exercit sub trei forme:a) control anticipat sau preventiv;

b)control postoperativ sau ulterior;

c) control contabil.

Bibliografie:

1. 2. Tatiana Moteanu (coord), Finane publice, Editura universitar, bucureti, 2005

3.Daniela Hangan, Mihaela Tudor, Monica Bizadea, Dumitru Almie, Finane i fiscalitate, Manual pentru clasa a XII- a, editura CDPRES, 2007 PAGE 10