I

mul forte reuşeşte

| n lupta pentru viaţă, sănătatea este primul factor al succesului, tată aci, pentru a păstra nervii liniştiţi, "sreerul l impede, muşchii sprinteni si corpul vioi, o reţetă care a făcut toate pro­b e l e i e . t i d e a a turna un flacon d e Quintonine într'un litru d e vin d e masă %i do a lua, înaintea fiecărei mese, un păhărel din acest delicios vin fortifiant. Dl. J . Coudurier, 99, bulevard du Tem­ple , din Paris, a făcut experienţa fi îscrie :

„Sunt ani de zile de când între­buinţăm în casă Quintonine ; nu ne-am săturat niciodată de acest

produs care constitue pentru nM cel mai bun tonic".

Nici un fortifiant nu poate fi comp parat cu Quintonine pentrucă nici umil nu coţine atâtea principii regeneratoare. Quintonine este remediu sigur, com­plect , ef icace — ţi d e preţ neîn­semnat — la care se poate recurge I* cel mai mic semn d e oboseală .

Q U I N T O N I N E : raoous F R A N C E Z . — L A B O R A T O A R E L E HELIN.

I A fêJLUAÇJJ f | OlţJUIMii

GÂNDIREA M O M E N T G R I G O R E S C I A N

DE

V A S I L E B Ă N C I L Ă

Omul i ubeş te con t roverse le . D i n n imic face o p r o b l e m ă şi d i n l u c r u l cel mai s i m p l u cons t ru ieş te o con t roversă . P e n t r u că p a s i u n e a o m u l u i este l u p t a , v â n ă t o a r e a ; p e n t r u că o a m e n i i s u n t î nc l i na ţ i s ă v a d ă a spec t e p a r ţ i a l e a l e rea l i t ă ţ i lo r ş i să le a b ­so lu t izeze p â n ă l a d o g m ă şi p a n a ş ; p e n t r u că s u n t e m c u toţi i , c e l p u ţ i n î n b u n ă p a r t e , i nd iv idua l i ş t i şi n e p l a c e s ă a g i t ă m descoper i r i l e s a u t ă lmăc i r i l e n o a s t r e c h i a r şi m a i ales d a c ă v i n î n con t r az i ce re c u p e l e d e m a i î n a i n t e . C o n t r o v e r s a e o inven ţ ie a omu­lu i in te lec tua l , m e n i t ă să - i m u l ţ u m e a s c ă toa te aces te p a s i u n i s a u înc l ină r i şi î n ace laş t imp f ă r ă să-1 facă să r i ş te p r e a m u l t .

C u c a z u l l u i Gr igo re scu s'a î n t â m p l a t la fel. P i c t o r u l n o s t r u cel m a i conc luden t î n ceea ce p r ive ş t e e tn ic i t a tea , a d e v e n i t to tuş i î n ochii c r i t ic i lor o c o n t r o v e r s ă : este Gr igo rescu u n c r e a t o r speci f ic p e n t r u r o m â n i s a u n u es te ? Es te , s p u n un i i , cei m a i m u l ţ i şi m a i ales l a p r i l e j u r i fes t ive , f i indcă a p i c t a t sub iec t e r o m â n e ş t i , a f ă cu t „ p o r t r e t u l " ţ ă r i i şi a găs i t u n m a r e ecou î n in imi le român i lo r . N u este, s p u n al ţ i i , m a i p u ţ i n i d a r m a i aciz i s a u m a i i n s i n u a n ţ i , p e n t r u că Gr igo re scu n ' a f ăcu t şcoală, deci e s t r ă i n d e noi , p e n t r u că n u a r e d a t o r t o d o x i a noas t r ă , p e n t r u c ă n u a p i c t a t b i z a n t i n , p e n t r u că n u n e r e p r e z i n t ă î n d o m e n i u l meta f iz ic , religios.. . î n t o t d e a u n a s u n t oameni , cari-işi a s c u t a rme le î n t ăce re , î n t i m p ce se f ac c o m e m o r ă r i . O d r e p t a t e a u şi ei. P e n t r u că î n t i m p u l comemoră r i l o r p r e a se se rvesc cr i t ice de c o m p l e z e n ţ ă , i m b i i n d u - s e t a b l a u a cu cons ide ra ţ i i d i p l o m a t i c s i ropoase şi v i c l ean m ă g u l i t o a r e . D a r î n a f a r ă de aceas ta , p r o b l e m a e se r ioasă şi m e r i t ă s ă fie d i s c u t a t ă cu cele d o u ă omagi i , p e cari !e m e r i t ă p r o b l e m e l e m a r i : c u d r a g o s t e şi cu sp i r i t cr i t ic .

O obse rva ţ i e d i n cele d e m a i s u s t r e b u i e r e sp insă p e loc : aceea că p i c to ru l î n che s t i une n ' a f ă c u t şcoală . O b s e r v a ţ i a e p r e z e n t a t ă î n t r e a c ă t de u n cr i t ic foar te ager şi d o c u m e n t a t , d a r ea n u s p u n e n imic . C ă c i a n u fi f ă cu t şcoală e o c a r ac t e ­r is t ică î n gene ra l a c rea tor i lo r r o m â n i . Nic i C r e a n g ă , nici C a r a g i a l e , nici C o ş b u c şi nici c h i a r E m i n e s e u n ' a u f ăcu t şcoală . U n i i d i n t r e ei a u a v u t imi ta to r i , d a r n ' a u aAoit u r m a ş i . E aici p o a t e o t r ă s ă t u r ă a r omân i lo r . I n t e l e c t u a l u l n o s t r u p e câ t e de s l ab de înge r î n f a ţ a a to t ce e m o d ă şi „ e n g o u m e n t " , p e câ t i m i t ă de uşor , p e a t â t de p u ţ i n se h o t ă r ă ş t e cu d e v o ţ i u n e să i n t r e la şcoala cu iva . Ş i -apoi , r o m â n u l e a t e n t la ceea ce se pe t r ece î n occ ident . î ş i c a u t ă acolo mo t ive de i m i t a ţ i e şi su r se de insp i ­ra ţ i e . A u t o h t o n i i nu - i i m p u n sau îl i n c o m o d e a z ă . D i n f a p t u l dec i că Gr igo rescu n ' a c rea t şcoală , n u se p o a t e scoate nici o conc luz ie p e n t r u ceeace v r e m să ş t im a c u m .

P e n t r u noi p r o b l e m a n u e con t rove r sa t ă , d a r e d i f e r en ţ i a t ă . P i c to r u l î n d i scu ţ i e

281

e fas tuos e tn ic , î n s ă e t n i c i t a t e a l u i a r e u n e l e l imi te . Şi d a c ă e p r o f u n d va loros p r i n cel d i n t â i a spec t , d a r e p l i n d e î n v ă ţ ă m i n t e p r i n a m â n d o u ă .

R o m â n e s c u l l u i G r i g o r e s c u se v e d e î n î n s ă ş i a p a r i ţ i a şi d r u m u l voca ţ i e i lu i . Modes t i a î m p r e j u r ă r i l o r î n c a r e a a p ă r u t a c e a s t ă voca ţ i e şi s t r ă ş n i c i a s p o n t a n ă şi î n t o t d e a u n a p ă t r u n z ă t o a r e cu c a r e s 'a m a n i f e s t a t ea, i g n o r â n d u - ş i p a r c ă p r o p r i a p u ­te re , a u o a n a l o g i e p l i n ă d e p a t e t i s m c u î n s u ş i d e s t i n u l n e a m u l u i n o s t r u şi cu ceeace se p e t r e c e o b i ş n u i t l a no i c u ce i c a r i d e v i n a p o i m a r i c r e a t o r i . F ă r ă o t r a d i ţ i e c u l t u ­r a l ă ş i f ă r ă a j u t o a r e v e n i t e c h i a r d e l à î n c e p u t , e r a foa r t e f i resc ca G r i g o r e s c u să se p i a r d ă î n a i n t e d e a fi l u a t c u n o ş t i n ţ ă de el însuş i . Şi cu t o a t e aces t ea n u s 'a p i e r d u t . "Vocaţia l u i a a p ă r u t cu p r e c o c i t a t e , d a r , î n f rag i l i t a tea - i a p a r e n t ă , a a d u s o t ă r i e c a r e a î n f r u n t a t î m p r e j u r ă r i l e , a ş a c u m f i ru l d e a p ă îşi f a c e d r u m p r i n t r e s t â n c i . E a d e ­v ă r a t că n e r v u l p i c t u r a l e r a î n f ami l i a sa, u n u n c h i u şi u n f r a t e a l s ă u m a i m a r e f i ind „ z u g r a v i " . E a d e v ă r a t a p o i că G r i g o r e s c u a a v u t ace l „no roc" , p e care-1 g ă s i m a p r o a p e î n t o t d e a u n a î n v i a ţ a o a m e n i l o r m a r i , a p ă r â n d t o c m a i la t i m p p e n t r u a i m ­p u n e s a u a s a l v a o s i t u a ţ i e : n o r o c u l l u i a u fost m a m a sa , f a m i l i a bo ie ru lu i Lenş, că lu ­g ă r u l I sa ia , m a i c a T a v e f t a U r s a c h i , K o g ă l n i c e a n u , a p o i p i c to r i şi z u g r a v i ca C h l a -dec , P a n t e l i m o n e s c u , Le f t e r iu , t a l e n t e s a u m e ş t e ş u g a r i a că ro r p o s t e r i t a t e o a s i g u r ă Gr igo re scu , d a r ca r i a u p r i n s b i n e c a in i ţ i a to r i , şi î n s fâ r ş i t m a r i p r i e t e n i ca D r . D a v i l a , V l a h u ţ ă , C a r a g i a l e , D e l a v r a n c e a . . . şi p â n ă l a u n Millet , c a r e cu c â t e v a v o r b e ş i o b ă t a i e p r i e t e n e a s c ă p e u m ă r , a v e a să-1 î n c u r a j e z e m a i m u l t d e c â t a r fi p u t u t - o face academi i l e . C u t o a t e aces tea , d a c ă G r i g o r e s c u n ' a r fi a v u t î n el p u t e r e a r ă z b ă ­t ă t o a r e , p e ca re o a r e col ţul ierbi i ce r id ică s a u s p a r g e coa ja p ă m â n t u l u i p e n t r u a-şi face loc, d a c ă n ' a r fi a v u t a c e a s t ă s i m i l i t u d i n e d e d e s t i n c u n e a m u l nos t ru , c a r e de s u t e d e a n i în f lo reş te t e n a c e î n t r ' u n c a d r u d e v i t r eg i i s a u d e m a r i modes t i i , n ' a r i i a j u n s să f ruc t i f ice n ic i u n „ n o r o c " şi s ă fie a z i u n e x e m p l u d e b i r u i n ţ ă , î n c a r e noi n e v e d e m e m o ţ i o n a ţ i p e no i inş ine , n e v e d e m î n ceeace aces t n e a m ob id i t şi to tuş i s e n i n şi g lor i f ica tor a l f r u m u s e ţ i l o r l u m i i p o a t e să dea , c h i a r c â n d focul s a c r u e p u s î n t r ' u n copi l d e v ă d u v ă r ă m a s ă p e d r u m u r i c u o s p u z ă d e odras le . . . E a ic i u n so iu de v i t a l i t a t e , î n c a r e r e c u n o a ş t e m fe lul v i t a l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i : g ingaşa , cuv i inc ioasă , q u a s i a n o n i m ă , d a r t a r e p e d i n ă u n t r u d e o sevă , p e c a r e o î m p r u m u t ă de l à i z v o a r e a p r o a p e m i r a c u l o a s e .

N u m a i a c e a s t ă p u t e r e d e v i a ţ ă ş i f i na l i smu l ei i n t e r i o r şi s u v e r a n l - au p u t u t face p e G r i g o r e s c u să se desvo l t e ş i s ă se î m p l i n e a s c ă f ă r ă î n t r e r u p e r e şi a r m o n i c , deşi r ă m ă s e s e c u d o u ă c lase p r i m a r e şi f ă r ă t a t ă . I n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , v i a ţ a l u i oferă u n r a r e x e m p l u , i n t e r e s a n t şi p e n t r u filozofii e d u c a ţ i e i : el n u s ' a f o r m a t d u p ă t i s -t eme le m o d e r n e , ci a u r m a t u n d r u m c a r e a fost a l a n t i c h i t ă ţ i i , a l Asie i şi a l t u t u r o r c u l t u r i l o r p a t r i a r h a l e , a d i c ă a t r e c u t p r i n u c e n i c i a v ie ţ i i şi de l à m e ş t e r l a meş t e r , u n i n d î n t o t d e a u n a p r a c t i c a şi m u n c a ex i s t en ţ e i cu l u c r u l d e a te l ier , i n i ţ i i n d u - s e c o n ­c re t şi „ f u r â n d " t a ine l e m e s e r i e i ş i a r t e i c ă r e i a avea sà se devo teze , c ă r e i a î i fusese m e n i t c h i a r d i n l e a g ă n . R e g i m u l a c e s t a d e e d u c a ţ i e a l l u i G r i g o r e s c u şi i n s t i n c t u l l u i m a r e d e a găs i ş i a t r e c e p r i n a te l ie re , f o r m e a z ă d e f a p t u n a d i n glor i i le v ie ţ i i l u i şi e a Trebuie p o m e n i t ă , m a i a les c â n d v e d e m aic i î n c ă u n a d i n i z b â n z i l e v i t a l i t ă ţ i i n o a s t r e e tn ice .

P e u r m ă , r o m â n e s c u l l u i G r i g o r e s c u se v e d e î n s i g u r a n ţ a p l i n ă d e u r m ă r i şi d e c a r e n ic i el n ' a fost conş t i en t , f i i ndcă e r a p r e a a d â n c ă , c u c a r e a aderat l a f e n o m e n u l r o m â n e s c î n t r u d a a c e s t u i a d e a-şi a c o r d a o c u l t u r ă m o d e r n ă d a r p r o p r i e . D e f ap t , î f tor ia c u l t u r i i n o a s t r e m o d e r n e , p r i v i t ă î n semni f i ca ţ i i l e ei de a u t o h t o n i z a r e , n ic i n u se p o a t e face f ă r ă G r i g o r e s c u . A c e s t a n u a fost ca acele t a l en t e , c a r i p l e a c ă p e n t r u to t -

282

d e a u n a î n s t r ă i n ă t a t e , p e n t r u a se va lor i f i ca acolo p r i n t e z a u r u l p e c a r e 1-a s t r â n s u n n e a m i n s u t e îşi mi i d e a n i . D a c ă a r f i f ă c u t aşa , el n ' a r fi fost u i t a t az i de n ic i o encic lopedie . Ş i to tuş i , n ' a r fi fost d e c â t î ncă „ u n u l de là B a r b i z o n " , p e c â n d a s t ăz i e r i d i c a t p e l a m u r ă d e suf le t d e u n n e a m , î n mi j locu l c ă r u i a a ş t iu t s ă r ă m â n ă , ch i a r c â n d se î n m u l ţ e a u ispi te le s t r ă ine , î m p ă r t ă ş i n d u - i fa ta l i t ă ţ i l e ş i nosta lgi i le . D i n sp i ­rit , fie şi i nconş t i en t (câte l u c r u r i m a r i se fac lîn ch ip inconş t ien t ! ) , de a d e r a r e la neam, Gr igorescu a p ă r ă s i t F r a n ţ a t ocma i î n t r ' u n m o m e n t c â n d se s imţea m a i b i n e şi avea m a i m u l t e p roec te , p e n t r u c a să v i n ă l a 1877 şi s ă e t e rn izeze scene de r ă z b o i u , deşi t e m p e r a m e n t u l s ă u n u e ra r ăzbo in i c . D i n sp i r i t de a d e r a r e şi (dintr 'o p r e s i m ţ i r e n e s p u s de d u r e r o a s ă , a p i c t a t t o a t ă ga le r i a l u i d e ev re i , i s b u t i n d să rezo lve n o u i p r o ­b leme de t ehn ică p i c t u r a l ă , s ă d e a d o v a d ă d e u i m i t o a r e p ă t r u n d e r e ps ihologică ş i să fie m a r e şi î n sub i ec t e neidi l ice . C h i a r d a c ă Gr igo rescu n u e cel m a i m a r e an t i s emi t al nos t ru , d a r e cel m a i s p i r i t u a l ş i m a i obiec t iv . Colec ţ ia l u i d e evre i a r e şi o v a l o a r e filosofică, g e n e r a l ă : p e b a z a ei se p o a t e face şi u n s t u d i u a s u p r a i u d a i s m u l u i , as i ­g u r â n d toa t e s c r u p u l e l e de a d e v ă r şi s u b t i l i t a t e şi eu p r o m i s i u n i de reve la ţ i i , p e ca r i p i c t o r u l le-a a s c u n s î n u r m e l e p e n s u l e i lu i . Şi acelaş Gr igo re scu d a t o r i t ă ace-lu iaş sp i r i t de a d e r a r e l a c o m u n i t a t e a e tn ică , a dus , î n t r ' o o a r e c a r e m ă s u r ă şi ca o u r m a r e a în t r ege i lu i ac t iv i t ă ţ i p las t ice , la cu ren te le de î m p ă m â n t e n i r e a cu l tur i i noas t re , î n c e p â n d cu „ S ă m ă n ă t o r u l " . I n a d e v ă r , se p o a t e s p u n e d e s p r e el că a a-a v u t u n fel d e „ r e g a l i t a t e " î n c u l t u r a n o a s t r ă : pes t e c incizeci de a n i de ac t iv i t a t e c r ea toa re î n aco rd cu pu l sa ţ i i l e , gr i j i le şi f ina l i tă ţ i le n o a s t r e e tn ice . C e î n s e m n ă ­t a t e a r e că n ' a c u n o s c u t î n c h i p d o c t r i n a r aces te l u c r u r i , că a fost u n s i ngu ra t ec , p o a t e ce l m a i m a r e s i n g u r a t e c r o m â n , şi că a fost o m u l cel m a i ne t enden ţ io s d i n l u m e ? A d e r ă r i l e şi a co rdu r i l e cele m a i efect ive n u s u n t î n t o t d e a u n a cele doc­t r i na r e , c a r i u n e o r i s e a m ă n ă cu a m o r u r i l e ce în locuiesc i n i m a cu d iscuţ i i le şi im­prov iza ţ i i l e teore t ice . Gr igo re scu a a d e r a t î n a d â n c u l lu i şi p e s t e c a p u l său , a t â t de sus to tuş i , şi de aceea s'a î m p l e t i t cu i s tor ia n o a s t r ă m o d e r n ă . C ă u t â n d să se î m p l i n e a s c ă p e el, aces t p ic tor , de fap t , s 'a d ă r u i t şi a serv i t . I n î m p l i n i r e a lu i se împ l inea , î n r ea l i t a t e , n e a m u l , î n t r u n a d i n exce lă r i le şi gr i j i le lu i . Aces ta e u n u l d i n m a r i l e mot ive , p e n t r u c a r i î l i u b i m a z i p e Gr igorescu .

D a r u n d e a r t i s t u l aces ta i m p l i c ă cel m a i î n s e m n a t e tn i c i sm al său , este î n ceeace v o m n u m i e l e m e n t u l s a u i n t u i ţ i a cosmică a opere i lu i . R o m â n e s c u l s ă u a-t inge î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă o a m p l o a r e m a j o r ă , o l a rgă p u t e r e de c u p r i n d e r e şi va lo ­r i f icare a ex is ten ţe i , d i n ca re cr i t ic i i a u v ă z u t n u m a i n u a n ţ a m i n o r ă . Aici n e re fe ­rim la cel m a i i n t i m Gr igorescu , la ceeace este „ facu l t e m a î t r e s s e " î n c rea ţ i a sa şi t o toda tă no t ă f u n d a m e n t a l ă î n a t i t u d i n e a r o m â n e a s c ă . I n t ab lou r i l e l u i t r ă i e sc toa te r egnur i l e , t oa t e categor i i le cosmice , p l a n t e , an ima le , o a m e n i , p i e t r e şi or izon­tu r i , a şa c u m ele a u fost l ă s a t e de C r e a t o r m a i ales î n p a r t e a d e l u m e p e ca r e ne -a fost d a t să o l o c u i m noi . E l a z u g r ă v i t pă s to r i i şi p l u g a r i i noş t r i , poieni le , zar i ş t i l e şi d e p ă r t ă r i l e , a e r u l v i b r â n d ex t a t i c , l in ia melod ică şi v a s t ă a peisagi i lor , t u r m e l e de oi şi boi i lu i un ic i , d i n c a r e a ş t iu t să facă î n t o t d e a u n a p o e m e mi şcă toa re şi l in iş­t i toa re . Gr igo re scu e cel m a i m a r e b o u a r a l n e a m u l u i şi e cel m a i m a r e i cona r a l s p a ţ i u l u i r omânesc . O p e r a lu i e u n m u z e u v i u a l cosmosu lu i nos t ru , ea a deven i t p e n t r u noi o a d o u a geograf ie şi a m s p u n e că p r i n ea a u t o r u l a f ă c u t c o n c u r e n ţ ă s t ă r i i cosmice, d a c ă aces t fel de a g â n d i n ' a r r e p u g n a aces tu i creator , ca re s'a î nch i ­n a t a d â n c f rumuse ţ i lo r F i r i i . Şi to tuş i n u p e n t r u că a p i c t a t t oa t e aces tea este G r i ­gorescu m a r e r o m â n . L e - a u m a i p i c t a t şi a l ţ i i , cel p u ţ i n î n p a r t e . Şi u n e o r i l e -au desena t a r t i ş t i s t r ă i n i cu r e p u t a ţ i e , î n t r ece re p e la noi , d a r l uc r ă r i l e lor a u r ă m a s

283

m a i m u l t d o c u m e n t e i s tor ice s a u o p e r e f ă r ă o a p a r t e n e n ţ ă e tn ică la noi . C i el e m a r e r o m â n p e n t r u fe lu l cum a p i c t a t aces te r e a l i t ă ţ i a l e s p a ţ i u l u i nos t ru . V o m î n c e r c a să o a r ă t ă m , fie şi s u m a r , d a r se î n ţ e l ege c ă n u o r o m face c â t u ş i d e p u ţ i n î n sensu l u n e i „cr i t ic i d e a r t ă " , ci ca o c r i t ică s a u î n ţ e l ege re a c u l t u r i i î n gene ra l .

M a i î n t â i u , G r i g o r e s c u a p i c t a t n a t u r a cu o d r agos t e , cu o p a s i u n e f i l t r a t ă î n t o t d e a u n a p r i n t r ' o s p i r i t u a l i t a t e fec iore ln ică , ce p o a t e m i r a la aces t o m a t â t d e m ă s u r a t . S e n t i m e n t u l n a t u r i i e cel m a i m a r e p e c a r e 1-a î n c e r c a t şi n u i s 'ar p u t e a c o m p a r a , î n su f l e tu l lu i , d e c â t d e v o t a m e n t u l p e c a r e 1-a a v u t p e n t r u a r t ă . D a r î n aceas t ă o r i e n t a r e s i g u r ă ş i t i m p u r i e s p r e n a t u r ă , el îş i a r a t ă f i rea a d â n c r o m â n e a s ­că . D u p ă ce a p i c t a t A g a p i a şi a a j u n s l a P a r i s , s 'a dec is r e p e d e p e n t r u a r t a de „p le ln -a i r " , p e n t r u şcoala d e l à F o n t a i n e b l e a u şi B a r b i z o n , deşi a l t a e r a p i c t u r a cu p r e s t i g i u c o n s a c r a t a t u n c i . I a r î n ţ a r ă b u c u r i a l u i cea m a i m a r e e r a să u m b l e î n n a t u r ă , s ă u i t e o ra şu l , p e c a r e n u 4 i u b e a , s ă ce r ce t eze p r ive l i ş t e l e c u och i i Iu i c a d o u ă i scoade î n v ă l u i t o a r e şi i n sa ţ i ab i l e . B iogra f i i ni-1 a r a t ă m e r g â n d p e jos s a u a şeza t î n p a r t e a d i n f a ţ ă a c ă r u ţ e i , i l u m i n a t d e t o t ceeace v e d e a c a u n copil , deş i n i m e n i n u v ă z u s e a t â t c â t el . O p ţ i u n e a s a p e n t r u n a t u r ă , p e n t r u p l ine r i sm, n ' a v e n i t î n u r m a u n o r t eor i i ş i f r ă m â n t ă r i , c i c a o c h e m a r e a t a v i c ă . R e s p i r a ţ i a sa cosmică o l u a s e î n d a r d e l à n e a m u l s ă u . N u e r a s i l i t s ă o î n v e ţ e , ca a l ţ i a r t i ş t i . D e aceea î n t a b l o u r i l e lu i se v a v e d e a r e f l e x u l aces t e i p r i m o r d i a l i t ă ţ i d e s e n t i m e n t f r ăgez ind to tu l c u o b o a r e d e i n g e n u i t a t e .

I n t u i ţ i a cosmică a l u i G r i g o r e s c u a t i n g e î n s ă m a x i m u l d e p r o p r i e t a t e î n i m ­p r e s i a d e totalitarism e x i s t e n ţ i a l , p e c a r e o l a s ă o p e r a sa . A c e a s t a e a d o u a î n s u ş i r e şi c e a m a i d e fond a n a t u r a l i s m u l u i s ă u . E a în săş i se p r e z i n t ă s u b t r e i a s p e c t e so l ida re .

Ast fe l , l a e l n u e x i s t ă u n p r i m a t p r o p r i u zis a l o b i e c t u l u i p i c t a t f a ţ ă d e r e s tu l n a t u r i i ş i c u a t â t m a i m u l t n u e x i s t ă o e x c l u s i v i t a t e a l u i . O a m e n i i s u n t p u ş i d e o b i -ce iu î n n a t u r ă d e c ă t r e aces t p i c t o r ş i a t u n c i ei s u n t i n t e g r a ţ i î n ea c a î n t r ' u n tot c a r e d e p ă ş e ş t e o m u l , f o r m â n d u n to t a l p e n t r u s ine însuş i . G r i g o r e s c u n u izo lează ob iec tu l , c i î l p u n e î n c a d r u n a t u r a l şi , f a p t i m p o r t a n t , r e d ă as t fe l pe i sag iu l , î n c â t să suge reze t o a t ă n a t u r a , c o s m o s u l î n î n t r e g i m e ! L a aces t m a r e v i z u a l n i c i o m u l n u e s i n g u r şi n ic i m ă c a r n a t u r a n u e f r a g m e n t a t ă . Aspec t e l e sa le ide n a t u r ă s u n t m a i m u l t m o d a l i t ă ţ i d e a fi a l e co smosu lu i . E l c ă l ă t o r e ş t e ş i p i c t e a z ă a p r o a p e în to t ­d e a u n a cu î n t r e a g a n a t u r ă î n su f l e t . N ic i i zo la re d e n a t u r ă , n ic i f r a g m e n t a r i s m . U n p i c to r c a r e s 'a r o p r i l a o s t â n c ă p e n t r u a-i p r i n d e d o a r f o r m a c u r i o a s ă , b i z a r ă , s a u ca re a r ven i , s ă z icem, î n bă l ţ i l e D u n ă r i i ş i a r c ă u t a sălci i r a r e s a u r ă d ă c i n i î m ­p l e t i t e s t r a n i u , u i t â n d d e to t r e s t u l p e i s a g i u l u i , p e n t r u a n o t a n u m a i aces te con­c r e t i z ă r i i n d i v i d u a l e c a r i î n s i n e n u s p u n n imic , a şa c u m a f ă c u t u n p i c to r de -a i noş t r i , a r n e d u m e r i a d â n c p e G r i g o r e s c u . C o s m i c u l e î n c a d r a r e t o t a l i t a r ă şi a şa e la a r t i s t u l de c a r e v o r b i m . Şi to t a ş a e l a r o m â n i i t ip ic i . C ă c i e foa r t e s e m n i f i c a t i v că G r i g o r e s c u c â n d p i c t e a z ă r o m â n i , îi p u n e î n t o t d e a u n a î n c a d r u l a r g d e n a t u r ă . N u face î n s ă ace laş l u c r u c â n d p i c t e a z ă s t r ă in i , ţ i gan i , evre i şi u n e o r i f ace c h i a r e x c e p ţ i e p e n t r u r o m â n c e , căc i f emeea e o f i inţa ma i d e i n t e r i o r d e c â t b ă r b a t u l , a d i c ă m a i p u ţ i n cosmică .

T o t a l i t a r i s m u l a c e s t a g r igo re sc i an c u p r i n d e î n s ă ş i u n a l t a spec t , c a r e e x p l i c ă m a i e s t a t e a f igur i lo r d i n o p e r a sa . F i e c a r e a m ă n u n t f i ind î n l e g ă t u r ă cu t o t u l cosmic , c a p ă t ă , d a c ă a r a t ă o m i ş c a r e , u n gest , ceva d i n m ă r e ţ i a ş i f l u i d i t a t e a mişcă r i lo r cos­m o s u l u i î n s u ş i . C i o b a n i i l u i G r i g o r e s c u m e r g p a r c ' a r m e r g e d r u m u r i l e , p a r c ă s ' a r d e p l a s a c u po tec i l e şi po ien i l e d e o d a t ă , i a r t r u p u l lor a r e u n d u i r i ce r e p r o d u c ceva d i n f o r m a col inelor . F e n o m e n u l d e ca re ne o c u p ă m , s e v e d e î n s ă ce l m a i e v i d e n t

284

şi c u cel m a i m a r e efect l a boi i p i c t o r u l u i . D a c ă aces te s p l e n d i d e a n i m a l e fac a t â t a impres ie , e p e n t r u că s u n t cosmice, e p e n t r u că în m e r s u l lor e o l e g ă n a r e g e a m ă n ă cu e t e rn i t a t ea , l e g ă n a r e ca re e u n re f l ex d i n mi şca rea stelelor, d i n ro t a ţ i a as t re lor . Mişcarea l a Gr igo rescu n u e u n a m ă n u n t p e n t r u el însuş i şi cu a t â t m a i p u ţ i n u n a u t o m a t i s m , n u e n ic i m ă c a r e x p r e s i a u n e i vo in ţ e ps ihologice , ici e u n m o m e n t d i n r i t m u l cosmic, o loca l iza re f lu idă a u n i v e r s a l u l u i . F i g u r i l e şi a m ă n u n t e l e t r ă i n d astfel p r i n to t a l i t a t e , î m p r u m u t ă ceva d i n c a r a c t e r u l a u g u s t a l aces te ia , d e v i n g r a v e şi d i a f a n e î n ace laş t i m p , se cosmizează .

U l t i m u l a spec t al aces tu i t o t a l i t a r i sm îl f o rmează ca l i t ă ţ i l e de a r m o n i e , d e s imet r ie o rgan ică , f i rescul şi d i sc re ţ i a , î n l ă t u r a r e a re ţe te i şi a tezei , l i p sa d e r a ţ i o n a ­l ism, ca l i t ă ţ i ca r i d o m i n ă rea l i ză r i l e Iu i Gr igorescu . C ă c i r e spec tu l p e n t r u to t a l i t a t e î n l ă t u r ă orice d i fo rmi t a t e , o r ice a r t i f i c i a l i t a t e şi ind iscre ţ ie , d u p ă c u m î n l ă t u r ă şi e l aboră r i l e p r e z u m p ţ i o a s e a le r a ţ i u n i i logice, c a r e v r e a să se s u b s t i t u i e e l a n u l u i şi a rmon ie i cosmice . Cosmosu l e p u t e r e , d a r el e t o t o d a t ă a r m o n i e şi d i sc re ţ ie . Gr igo ­rescu , a t â t î n v i a ţ a sa p a r t i c u l a r ă câ t şi î n t ab lou r i l e sale, a fost de o discre ţ ie , d e u n firesc şi d e o a r m o n i e , ca r i s u n t to t a t â t e a cu lmi a ceeace e m a i b u n î n su f l e tu l r o m â n e s c şi ca r i se p o t p u n e î n l e g ă t u r ă cu cuv i in ţ e l e cosmice şi economia F i r i i .

T o t a l i t a r i s m u l aces ta se însoţeş te î n o p e r a lu i Gr igo rescu cu f o r m a r e a u n u i sens un i c ca re face ca to t ce i n t r ă î n e x i s t e n ţ ă să se s u p u n ă d e l à s i n e şi p a r c ă p r e d e s t i n a t ace lu iaş în ţe les . A c e a s t a e a t r e i a î n suş i r e a in tu i ţ i e i cosmice a p i c t o r u l u i nos t ru . E î n t o a t e t a b l o u r i l e s a l e d e „p l e in - a i r " u n fel de m a g i e l in i ş t i tă , u n fel d e eufor ie cosmică u ş o r me laneo l i za t ă , c e v a fe rmeca t , nec l in t i t şi to tuş i p l i n d e v i a ţ ă . Aceas t ă u n i c i t a t e d e sens d ă o consf in ţ i re s p i r i t u a l ă , i a r t ab lou r i l o r l u i Gr igo rescu le d ă o a n u m e va loa re , ce v ine d e p e u r m a creier i i u n e i an t inomi i . Pe i sag i i l e l u i se i zvo­desc î n j u r u l f a p t u l u i p r e ţ i o s şi a n t i n o m i c d e a a v e a a d â n c i m e , p r i n u r m a r e v a r i e ­ta te de p l a n u r i , d a r d e a a v e a to t a t â t de m u l t u n i c i t a t e d e în ţe les , d e a tmos fe ră , de ton a t i t u d i n a r . Aceas t ă u n i c i t a t e d e sen? face ca î n t a b l o u r i l e p i c to ru lu i î n che ­s t i u n e nic i u n r e g n să n u a i b ă m a r e p r e c ă d e r e a s u p r a ce lu i la l t . O m u l e, î n adevă r , î n l u m e a lu i Gr igo re scu u n m o m e n t d e m a i m a r e g ra ţ i e s a u d e şăgă ln ic ie a n a t u r i i . C u toa te aces tea , se p o a t e s p u n e că î n p i c t u r a lu i o m u l a r e ceva d i n p l a n t e şi ace­s tea a u ceva d in om. Mai m u l t : î n t r e t oa t e ex i s t en ţe le n a t u r i i e p â n ă l a u n p u n c t o ech iva l en ţ ă . Gr igo re scu a r a t ă cel m a i e x p r e s i v aceas t a a t u n c i c â n d p i c t ează m e ­s teceni p e m a l de a p e : c l ipoci tu l , u m b r e l e ş i l umin i l e ape i p a r c ă s u n t şi î n jocu l şi zvonu l f runzelor , i a r t r e m u r a i aces to ra a r e ceva d i n v i b r a ţ i a şi c o l o r a t u r a ae ru lu i , Această f r ă ţ i e t a t e cosmică face ca în l u m e a p i c t o r u l u i n o s t r u t o a t e să a d e r e î n cele d i n u r m ă u n u l l a a l t u l : l u c r u r i l e î n t r e ele. oamen i i cu l u c r u r i l e şi î n t r e ei, p ă m â n ­tu l cu c e r u l . E o fer ic i tă ş i f i rească a n g r e n a r e î n t r e ex i s t en ţe , p e n t r u că toa te res ­p i r ă î n v r a j a mo lcomă a ace lu iaş sens .

In al p a t r u l e a r â n d , î n t ab lou r i l e aces tu i a r t i s t d o m n e ş t e l u m i n a . Ele a u t r a n s p a r e n ţ ă . Cu lo r i l e l a aces t p ic to r a u v o l u m . L u m i n ă şi t r a n s p a r e n ţ ă sun t şi la a l ţ i p ic tor i , d a r n u d i n e x a c t aceleaşi mot ive . S'a spus c ă Gr igo rescu a l u a t t r a n s p a r e n ţ a d i n p e i s a g i u l f rancez or i d e l à t ova ră ş i i s ă i a p u s e n i de p i c t u r ă , d u p ă c u m s'a s p u s că aceas t a e d a t o r i t ă l umin i i p e i s a g i u l u i r o m â n e s c . S'a m e n ţ i o n a t c h i a r c ă u n u l d i n meşter i i , l â n g ă c a r e a l u c r a t Gr igo re scu î n p r i m a s a t ine re ţe , î n t r e b u i n ţ a t r a n s p a ­r e n ţ a î n t ab lou r i . I n t o a t e aces tea p o a t e fi c e v a a d e v ă r a t . P e n t r u noi î n să l u m i n a şi t r a n s p a r e n ţ a din opere le lu i Gr igorescu s u n t î n l e g ă t u r ă m a i ales cu i n t u i ţ i a cos­mică a l u i îşi a român i lo r . C ă c i c o s m u l e d o a r l u m i n ă , l a p r o p r i u ş i l a f i gu ra t . L u ­m i n ă î n d i fer i te g r ade , l u m i n ă şi u m b r ă . Aces t a e u n a d e v ă r , p e c a r e l -ar subsc r i e şi f izicienii şi mora l i ş t i i şi , î n t r ' u n g r a d difer i t , p ic to r i i . N ic i d i v i n i t a t e a n ' a a v u t

285

a l t ceva , d i n c a r e să f acă l u m e a , d e c â t l u m i n a şi u m b r a . R o m â n i i do resc l u m i n a , f i indcă b ă n u i e s c c ă ea e l egea c o s m o s u l u i , f i i ndcă ş t iu că r e a l i t a t e a e o l u p t ă î n t r e l u m i n ă şi u m b r ă , d a r cu p r e c ă d e r e a l u m i n i i . R o m â n u l a r e nos t a lg i a l u m i n i i , f i i ndcă n a t u r a ţ ă r i i l u i 1-a î n v ă ţ a t c u aceas t a , d a r ş i f i i ndcă ea e î n su f l e tu l său , î n i n t u i ­ţiile sa le d e s p r e r ea l i t a t e . R o m â n u l a n u m i t r e a l i t a t e a „ l u m e " , de là „ l u m e n " . P i c ­t â n d l u m i n a , Gr igo re scu â m e r s î n p r i m u l r â n d p e u r m a u n e i r eac ţ i i s p i r i t u a l e a n e a m u l u i s ău .

I n s fâ rş i t şi î n al c inci lea r â n d , am p u t e a p u n e , deşi n u cu o s t r i n g e n ţ ă ega la , p e s e a m a ace leeaş i i n tu i ţ i i cosmice , î n c l i n a r e a lu i G r i g o r e s c u de a a lege foar te a d e ­sea sub i ec t e , car i să fie f r u m o a s e n u n u m a i ca r e a l i z a r e a r t i s t i că , d a r şi î n s ine , în r e a l i t a t e . A c e a s t a n u v i n e d i n t r ' u n gus t d e „ l i t e r a t u r ă " s a u d i n i n c a p a c i t a t e d e a t r ă i d u r e r e a , c u m ş i -au d a t u n i i cu p ă r e r e a , ci m a i d e g r a b ă d i n s t r u c t u r a sa r o m â ­nească C o s m o s u ' e in cele d m u r m a f r u m u s e ţ e , i a r î n t i p u r i l e f r u m o a s e se r e ­f lectă s a u se p r e s c u r t e a z ă în săş i f r u m u s e ţ e a Iui , a d i c ă e sen ţa l u c r u r i l o r . Gr igo rescu a c ă u t a t i n s t i nc t i v sub iec te , c a r i să se p r e t e z e l a cosmizare , l a s u b l i n i e r e a f r u m u ­seţii de a n s a m b l u a r ea l i t ă ţ i i . C e e a c e e u r â t d i fo rm, s a t a n i c , so rd id , s e n z u a l , e r a p e n t r u G r i g o r e s c u î n p r i m u l r â n d o con t r az i ce r e a e sen ţe i l uc ru r i l o r , o d e g e n e r a r e . M o d e r n i i î n s ă p i c t e a z ă adesea , s u b p r e t e x t u l d e a d a „ i n t e r e s a n t u l " , „ e x p r e s i v u l " , a n o r m a l i t ă ţ i l e d u r e , c a r i p e n t r u p i c t o r u l n o s t r u n ' a r fi fost d e c â t oror i le , d e ca r i c o s m o s u l s e l e a p ă d ă î n m e r s u l s ă u . L u i i-a p l ă c u t să m e a r g ă că t r e f r u m o s u l d u b l u : d i n a r t ă şi d i n r ea l i t a t e , f ă c â n d din aces t ea u n s i n g u r fel de f rumos , ace la c a r e r ă s ­p u n d e f r u m u s e ţ i i d i n a d â n c i m i or i d i n e t e r n i t a t e a l u c r u r i l o r . D e p i c t a t p r i ­m ă v a r a , copi i i , t i n e r e ţ e a , f lori le , a rbor i i , m u z i c a l in i i lor l a r g i p i e r z â n d u - s e î n d e p ă r ­t ă r i . A p i c t a t copi i c a n d i z i şi f ragezi , f r a ţ i b u n i c u m u g u r i i , a p i c t a t c o d a n e c u t r u ­p u l l u n g ca o t u l p i n ă de f loa re î n a l t ă şi b ă i c a n i d u c â n d u - ş i oile p e l i n i a u n u i r e ­fren. T o a t e aces t ea n ' a u n i m i c d i n c iobăn i ţele şi c i o b ă n a ş i i d i n scene le buco l i ce şi conven ţ iona l e , ci î n s e a m n ă la G r i g o r e s c u ceva s incer şi m a i î n s e a m n ă o a t i t u d i n e î n f a ţ a vieţ i i . P e n t r u el f r u m o s u l e r a c e v a i n t eg ra l , n u n u m a i a r t i s t i c , e r a t o t o d a t ă f ru ­m o s u l fizic, m o r a l şi a r t i s t i c . C ă c i p e n t r u el f r u m o s u l a b s o l u t e l a b a z a l u c r u r i l o r şi p e aces t a t r e b u i e să-I s e rv im. U r â t u l e r a p e n t r u el o t ă g ă d u i r e a vie ţ i i , a r ea l i t ă ţ i i . A fugi t p e câ t a p u t u t de sub i ec t e d i s c o r d a n t e , c u m a fugi t d e i a r n ă , „ c a r e e u r â t ă ca b ă t r â n e ţ e a " şi p e c a r e ţ ă r a n u l r o m â n în suş i o cons ide ră ca p e o t ă g ă d u i r e , î n t i m p u l că re i a t r e b u i e să s t ea î nch i s î n v izu ină . . . P e n t r u G r i g o r e s c u f r u m o s u l e r a şi o m o r a l ă , f i indcă el îl a l egea d e m a i î n a i n t e î n ca l i t a t e de o m m o r a l , d e o m c a r e v r e a t r i u m f u l v ie ţ i i ş i to t c e e a c e s u b l i n i a z ă aces t f ap t . C o s m o s u l e f rumos , es te e t e rn , e a r h a i c şi t â n ă r t o t o d a t ă . F i g u r i l e l u i G r i g o r e s c u v o r a v e a ele înseş i u n ae r d e a r ­h a i s m , d e f r u m u s e ţ e , d e t i ne r e ţ e . Vor face a c e a s t ă î n d o i t ă i m p r e s i e de v i r t u a l i t a t e p r o a s p ă t ă şi d e d e f i n i t i v a t s a u e t e r n i t a t e . P e n t r u că aces t p i c to r v r e a veşn ic ia f ru ­m o s u l u i . Şi p e n t r u că face p a r t e d i n t r ' u n n e a m , c a r e se î n c h i n ă f rumuse ţ i i .

A t i t u d i n e a a c e a s t a cosmică a lu i G r i g o r e s c u a r e b m a r e u r m a r e , p e ca r e n ' a u în ­ce rca t s'o v a d ă cr i t ic i i l u i : a ceea că ea d u c e la imp l i ca ţ i i re l ig ioase , c a r i d a c ă n u s u n t in t ense , d a r s u n t c u a t â t m a i i m p o r t a n t e c u câ t se găsesc î n d i r ec ţ i a fe lu lu i re l ig io­z i tă ţ i i r o m â n e ş t i . D e s i g u r , e r e g r e t a b i l c ă G r i g o r e s c u n ' a p u t u t a d â n c i m a i m u l t p i c t u r a b i z a n t i n ă . D a r n u t r e b u i e s ă u i t ă m că p e v r e m e a l u i a d o p t a r e a s t i lu lu i b i ­z a n t i n r i sca să-1 c o n d a m n e l a r i g i d i t a t e ş i r u t i n ă , f i i ndcă a t u n c i c u l t u r a r o m â n e a s c ă n u e r a d e s t u l de e v o l u a t ă p e n t r u a c re ia l a î n ă l ţ i m i t r a n s c e n d e n t a l e , d e ş t e p t a r e a n o a s t r ă ca p o p o r , p e p l a n u l me ta f i z i c , î n c e p â n d s ă se f acă a b e a as t ăz i . D a r m a i a les t r e b u i e să se a i b ă î n v e d e r e a l t c e v a : r e l a ţ i a î n t r e s p i r i t u l n o s t r u şi cel b i z a n t i n . F o r -

286

m a l u l esenţ ia l is t şi d e s c ă r n a t al b i z a n t i n u l u i n u a p a r ţ i n e v i z iun i i r o m â n e ş t i î n m ă ­s u r a , î n ca re c red un i i . Sp i r i t u l r o m â n e s c n u e nici n a t u r a l i s m u l a p u s e a n , pozi t iv is t s au ind iv idua l i s t , şi n u e nici f o r m a l i s m u l shema t i c al a t i t u d i n i i b i z a n t i n e . R o m â ­nescul e ceva i n t e r m e d i a r s au ceva p r o p r i u : el e con t r a i n d i v i d u a l u l u i e p i d e r m i c s au ra ţ iona l i s t şi v r e a t i p u l gener ic , d a r u n gene r i c ca re să a i b ă pe r f ec ţ i a m o d e l u l u i şi ceva d i n c ă l d u r a formelor n a t u r i i . C u a l t e c u v i n t e , r o m â n e s c u l e u n fel de p l a t o n i s m cosmic şi o rgan ic , c a r e a r e ş i a v a n t a g i i l e esen ţ ia l i t ă ţ i i b i z a n t i n e , d a r şi p e ace lea ale p l i nă t ă ţ i i şi v i t a l i t ă ţ i i n a t u r a l i s m u l u i concre t . I n a r t a n o a s t r ă p o p u l a r ă gă s im n u a n ţ e şi de b i z a n t i n şi de n a t u r a l i s m v iu , o rgan ic . D a r să se obse rve că Gr igo re scu a d a t dacă n u în tocma i , d a r m u l t d in aceas tă v iz iune r o m â n e a s c ă a t i p u r i l o r şi formelor . Es te ea s t r ă i n ă de re l ig ie? N i c i d e c u m şi î n orice caz ea este aceea , c a r e s t r u c t u r e a z ă în cea m a i m a r e p a r t e fe lul re l ig iozi tă ţ i i noas t r e . I a t ă o d o v a d ă : c h i p u l c u m g â n d e s c român i i r a iu l . Aces ta e t o c m a i u n fel d e p l a i u p l a t o n i c ! O r t o d o x i a n o a s t r ă e p ă t r u n s ă de v i z i u n e a cosmică a ţ ă r a n u l u i r o m â n . Ideologi i „ G â n d i r i i " a u s p u s aceas t a şi, î n ­t rucâ t n e p r iveş te , a m a r ă t a t î n s t u d i u l n o s t r u d e s p r e L u c i a n B l a g a c u m o r todox ia şi cosmie ismul r o m â n e s c a u a v u t recipToc de câş t iga t . R a i u l e cel m a i f rumos p l a iu , ca re p o a t e fi. Aces t p l a i u a fost însă p i c t a t în toa te felur i le d e m a r e l e Gr igorescu . Şi î n a şa m ă s u r ă , î n c â t o p e r a lu i e t o t o d a t ă şi cea m a i b u n ă i l u s t r a ţ i e l a me ta f i z i ca „ p l a i u l u i " a lu i B l a g a ! Se m a i p o a t e a t u n c i s p u n e că aces t p i c to r n ' a r e nici o a t in ­gere cu o r todox ia n o a s t r ă ? D e l à Mior i ţ a l a Gr igo rescu şi de là aces ta l a B l aga s a u rlela b a l a d ă la p i c t u r ă şi de là p i c t u r ă la filozofie, aces ta e d r u m u l in tu i ţ i e i r omâneş t i d e s p r e l u m e şi ea se o rgan i zează m a i ales î n j u r u l p l a i u l u i ! E a d e v ă r a t , me ta f i z i ca r o m â n e a s c a n u se opreş te la cosmos. P e s t e formele cosmice — organ ice , pe r fec te , r o ­m â n u l vede p r i v e g h i n d d iv in i t a t ea , c a r e le-a c rea t şi le conduce r ă m â n â n d t r a n s c e n ­d e n t ă . E în să tot a t â t de a d e v ă r a t că v i z i u n e a r o m â n e a s c ă c a u t ă formele idea le d in i u c r u r i şi îl v e d e p e D u m n e z e u şi î n fe lul c u m se m a n i f e s t ă î n n a t u r ă . Aces te fo rme ideale d i n l u c r u r i , ca r i s u n t de f a p t o r ea l i t a t e m a i a d â n c ă , le-a r e d a t Gr igorescu . El n u e deci în a f a r a meta f iz ice i noas t r e , c u m n u e ra î n a f a r a o r todoxie i r o m â n e ş t i , deci e greşi t să se s p u n ă că n u ref lec tă re l ig ioz i ta tea r o m â n e a s c ă . D i n c o n t r ă , el a p ic ta t -o , d a c ă se p o a t e s p u n e , î n ch ip impl ic i t şi d a c ă n ' a a j u n s l a ace l t e r m i n u s me­taf iz ic de p u r t r a n s c e n d e n t a l i s m şi asceză re l igioasă , a ceas t a n u î n s e a m n ă că n u a r e p r e z e n t a t , ch i a r f ă ră să ştie, o p a r t e d i n idea lu r i l e noas t r e meta f iz ice şi re l igioase.

D a r c r e a ţ i a g r igoresc iană a r e şi a l t e impl i ca ţ i i rel igioase, şi a n u m e : r i t ua l i smu l , a n i m i s m u l s p i r i t u a l şi re l igia a r t e i .

S'a vo rb i t d e s p r e m u n c a d u p ă concep ţ i a lu i şi s'a s p u s că ea e fer ic i tă , f ă r ă gri j i . C r e d e m că s'a e x a g e r a t . Ma i a p r o a p e d e a d e v ă r e să se s p u n ă că m u n c a , d u p ă p ic to ­ru l nos t ru , e u n r i t u a l de l a r g ă r e s p i r a ţ i e în mi j locul cosmosulu i U n r i t ua l î m p ă c a t cu s ine însuş i , d a r u n r i t ua l , a d i c ă ceva religios. Şi d e fap t , a şa şi este la ţ ă r a n i i noşt r i . R o m â n i i a u t r ă i t s u b s e m n u l sac ru lu i , toa te p r inc ipa l e l e ac te ale vie ţ i i deve ­n ind la ei r i t u a l u r i . P r i v i ţ i î n o p e r a lu i Gr igorescu p e omul , c a r e se î n t o a r c e de là c â m p : e os teni t d a r m u l ţ u m i t , a r e c a p u l p l eca t uşor î n jos , n u - i l ipseş te d e c â t aureo la . S a u p e u n c h i a ş u l obosit î n f a p t u l serii, cu to iagu l î n t r e g e n u n c h i , cu ochii cuvios a b s e n ţ i şi cu m i n t e a n u l p e u m e r i : c â t ă u m i l i n ţ ă c r e ş t i nă ! Ţ ă r a n i i l u i Gr igo­rescu se î n to r c de là c â m p ca de là b i se r ică şi m e r g la t â r g ou o voioşie m ă s u r a t ă . C h i a r l u m e a s a d e adolescenţ i a r e l inie h i e ra t i că , su f lu de r i t .

An imi smul lu i Gr igo rescu e sub t i l , generos şi evlavios . U n b iogra f a m i n t e ş t e c u m p ic to ru l , u r c â n d p r i n t r e mes tecen i t iner i , îi m â n g â i a : „ f lăcă iaş i i t a t e i " , i a r a l t ă da t ă , c â n d v e d e a d i m i n e a ţ a t i m p f rumos , s p u n e a : „ f rumos m ă p lă t e ş t i tu , D o a m n e , azi p e m i n e ! " Aceas t a î n s e m n e a z ă l ipsă de sp i r i t re l ig ios? N u e a ic i a n i m i s m u l şi

287

ev lav i a ţ ă r a n u l u i , c a r e p l â n g e c u c o a r d a de v ie ce l ă c r i m e a z ă , c a r e face a n i m a l e l e domes t ice t o v a r ă ş i de des t in , c a r e î l v e d e p e D u m n e z e u î n f enomenolog ia n a t u r i i ?

Re l ig ia a r t e i l a G r i g o r e s c u n u e o v o r b ă goa lă or i i m p i o a s ă c u m e d e o b i c e i u î n epoca n o a s t r ă , c â n d se zice a şa . F i i n d c ă , de obice iu , se î n t r e b u i n ţ e a z ă a r t a c o n t r a rel igiei , de c ă t r e cei c a r i c a u t ă s ă î n locu i a scă re l ig ia p r i n a r t ă . I n aces t caz , î n t r e p r i n ­d e r e a n u p o a t e fi d e c â t p ă g â n ă . N u a ş a e r a l a p i c t o r u l p e ca r e îl c e r c e t ă m . L a el se p u t e a v o r b i de o re l ig ie a a r t e i , f i indcă a r t a sa c rescuse p e u n s u b s t r a t de re l ig io­z i ta te . P r i n a r t ă el c o n t i n u a ges tu l de î n c h i n a r e a l s t r ămoş i lo r săi . G r i g o r e s c u a t r e c u t de là rel igie la a r t ă şi d e l à a r t ă l a re l ig ie : a î n c e p u t f ă c â n d iconi ţe , a a j u n s p i c to r laic, d a r a descoper i t î n a r t a l u i m a t u r ă su f l e tu l foşti lor î n c h i n ă t o r i a i fami l ie i şi n e a m u l u i s ă u . D e al t fe l , î n s u ş i fe lul de v i a ţ ă a l l u i a fost acel al u n u i s ch ivn ic şi în a t â t e a m o m e n t e d i n v i a ţ a sa ş i -a do r i t l in i ş t ea de l à C ă l d ă r u ş a n i s a u d e l à a l t e m ă n ă s t i r i : în a d e v ă r , m ă n ă s t i r e a , n a t u r a , a r t a , p r i e t e n i i şi o a m e n i i s impl i a u fost mar i l e m â n g â i e r i a le a c e s t u i c r e a t o r sol i tar

G r i g o r e s c u n u e dec i l ips i t de re l ig ioz i ta te . D a c ă n u s'a v ă z u t a cea s t a , e f i indcă n u s 'a l u a t î n c o n s i d e r a r e fe lu l re l ig ioz i tă ţ i i r o m â n e ş t i şi m a i a les r a p o r t u l d i n t r e or­todoxie şi i d e a l i s m u l cosmic . D a r î n c ă p e n t r u u n m o t i v : se c rede , d e cele m a i m u l t e ori , c ă u n o m rel igios t r e b u i e să fie n e a p ă r a t u n mis t i c s u m b r u şi n e v e r t e b r a t s a u u n o m f r ă m â n t a t şi cu p r o b l e m e te r ib i le . I n v r e m e a c â n d P a s c a l şi K i r k e g a a r d s u n t la m o d ă , r i s c ă m să n u m a i î n ţ e l e g e m u n rel igios p r o f u n d l in iş t i t şi cu a d e v ă r a t s t ă ­p â n i t d e cele s f in t e . U n i n t e l e c t u a l m o d e r n în ţe l ege u ş o r p r o b l e m a t i z a r e a şi acel t e a t r u me ta f i z i c , p e c a r e şi-1 a c o r d ă u n e o r i orgol iu l n o s t r u pe r sona l i s t , d a r n u m a i e î n s t a r e s ă î n ţ e l e a g ă f i rescul s p i r i t u a l a n o n i m al u n u i c ă l u g ă r a ton i t , d e e x e m p l u G r i g o r e s c u n u e, n a t u r a l , î n s i t u a ţ i a u n u i as t fe l d e c ă l u g ă r , d a r n u e l ips i t de o si­g u r ă re l ig ioz i ta te şi l a a c e a s t a 1-a c o n d u s î n m a r e p a r t e t o c m a i s t r u c t u r a s a ro ­m â n e a s c ă .

A c u m se v e d e î n t r u c â t aces t p ic to r , p e c a r e l -au c o n t r o v e r s a t u n i i şi a l ţ i i , e s a u n u u n c r e a t o r speci f ic r o m â n . Nic i u n i n d i v i d n u p o a t e să c u p r i n d ă î n el to t n e a m u l , ci n u m a i o p a r t e . G r i g o r e s c u a c r ea t p o t r i v i t i n tu i ţ i e i şi core la ţ i i lo r cosmice a le n e a ­m u l u i n o s t r u , d a r î n ace s t s ens a c r ea t a d â n c şi ou p u t e r e . N ic i t o a t ă v i z i u n e a n o a s t r ă cosmică n u e î n o p e r a Iu i căc i l ipseş te , d e e x e m p l u , s t ih ia lu l , d a r ea e î n cea m a i m a r e p a r t e şi e p e r f e c t r e d a t ă . E a t â t de p r o p r i u r e d a t ă , î n c â t p e o ca le i n d i r e c t ă a p u t u t a j u n g e l a u n e l e va lo r i şi p e r s p e c t i v e re l ig ioase .

D e s i g u r , c u l t u r a r o m â n ă n u p o a t e r ă m â n e î n s t a d i u l r e a l i z a t de Gr igo re scu . Or i ce epocă şi or ice c r e a t o r a u l imi te le lor . P i c t o r u l d e c a r e n e - a m o c u p a t , a d a t o t r a n s f i g u r a r e a r ea l i t ă ţ i i r o m â n e ş t i p r o c e d â n d o a r e c u m p r i n selecţ ie s a u e x t r ă g â n d d i n a d â n c u l ei fo rmele idea le . A c u m c u l t u r a r o m â n ă e î n f a ţ a a l te i p r o b l e m e : aceea de a d a o - t r a n s f i g u r a r e p r i n i n t r o d u c e r e a de va lo r i n o u i î n ex i s t en ţ ă , n u n u m a i p r i n s e l ec ţ iona rea a ceeace este, ci o a r e c u m p r i n c r e a r e a de m u t a ţ i i i ned i t e î n o r d i n e a lumi i . D a r e sen ţ i a lu l e că G r i g o r e s c u a d a t e n o r m şi că f ă r ă e t a p a r e p r e z e n t a t ă de el n u se p u t e a t r ece l a cele u r m ă t o a r e . F ă r ă c o n t r i b u ţ i a lu i şi f ă r ă „ S ă m ă n ă t o r u l " , n ' a r fi fost a c u m faza „ G â n d i r i i " , c a r e v i z e a z ă t o c m a i s ă a d u c ă acele m u t a ţ i i o r ig ina le de c a r e v o r b e a m . Şi d a c ă „ S ă m ă n ă t o r u l " r e p r e z i n t ă î n o r d i n e a a r t i s t i că m a i p u ţ i n d e c â t Gr igo rescu , deş i e i n s p i r a t şi d e el, a ceas t a e p e n t r u că u n e o r i şi c u l t u r a t r e ­b u i e să se d e a c â ţ i v a p a ş i î n a p o i p e n t r u a p u t e a face u n s a l t î n a i n t e .

D a t o r i a n o a s t r ă a c u m e t o c m a i să î n ţ e l e g e m c ă f ă r ă G r i g o r e s c u n ' a m fi fost u n d e s u n t e m az i şi să m a i î n ţ e l e g e m ce r e p r e z i n t ă aces t c r ea to r î n el î n suş i . D i n n e ­fer ic i re însă , î n l e g ă t u r ă c u o p e r a l u i s ' au f o r m a t u n e l e î n ţ e l ege r i greş i te . R o s t u i

288

comemoră r i lo r e, î n t r e a l te le , să î n l ă t u r e p r e j u d e c ă ţ i l e , c a r i s ' au fo rma t î n t r e t i m p . In ceeaee-1 p r iveş t e p e Gr igorescu , s ' au f o r m a t m a i c u s e a m ă d o u ă a s e m e n e a p r e j u ­decă ţ i . I n t â i u , aceea că el d ă o r ea l i t a t e r o m â n e a s c ă poe t i z a t ă î n ch ip conven ţ iona l , l i t e ra r i za tă , că d ă o id i lă al că re i c o r e s p o n d e n t n ' a fost n i c ioda t ă î n r ea l i t a t e . Al doilea, p r e j u d e c a t a că l u m e a lu i n u e a d â n c ă , a v â n d ceva d i n Alecsandr i . D i n to t ceeace a m spus , se v e d e câ t de false şi d e n e d r e p t e s u n t aces te p ropoz i ţ i i necon t ro ­la te . D a c ă l u m e a p i c t o r u l u i n o s t r u a r e ceva d e idi lă cosmică, aceas t a n u î m p i e d i c ă să fie rea l i s tă . N u m a i c ine n u cunoaş t e ţ a r a , m a i ales aceea p e ca re a v ă z u t - o Gr i ­gorescu, p o a t e să facă aces te a f i rma ţ i i . M a i m u l t : d a c ă el idea l izează , e c u m a m a r ă t a t , p e n t r u a fi m a i real is t , p e n t r u a d a î n v i leag formele d i n a d â n c , ca r i a j u n g cele m a i adesea f r a g m e n t a t e s a u d e g e n e r a t e î n l u m e a ob i şnu i t ă . F o r m e l e idea le l a Gr igo rescu s u n t în ace laş t i m p şi formele , car i sus ţ in rea lu l . D e aceea a p a r e cu a t â t m a i s t r an i e a c u z a ţ i a că el e l ips i t d e p r o f u n z i m e . C o m p a r a ţ i a c u A l e c s a n d r i e n e p o ­t r iv i tă şi de a l t fe l î n suş i aces t a e n e d r e p t ă ţ i t , de acei ca r i îşi v ă d p r e t u t i n d e n i p r o ­p r i a lor super f i c i a l i t a t e . Gr igo re scu a r e d a t cosmosul r o m â n e s c î n i coane idea le şi a d â n c i .

D a r t ocma i d i n c a u z a a c e a s t a e m a i g r e u de înţe les . F i i n d c ă Gr igorescu n u p o a t e să fie cu a d e v ă r a t în ţe les d e cel ce n u cunoaş t e ţ a r a . C i n e e s t r ă i n de pe i sag iu l nos t ru şi n u a d e r ă la v i z i u n e a cosmică r o m â n e a s c ă , n u v a p u t e a în ţe lege d e p l i n aces t p ic tor . O d a t ă în să cu m o d e r n i z a r e a şi cu i m i t a r e a cu l tu r i lo r a p u s e n e , in te lec tua l i i noştri î n c e p să se î n d e p ă r t e z e de cosmosul r o m â n e s c . C e p o a t e în ţe lege d i n Gr igo­rescu u n om. ca re a t r ă i t n u m a i în spa ţ iu l d e t r o t u a r ? D i n t r e m a r i i c rea to r i ai cu l t u r i i r o m â n e d i n secolul t r ecu t , C r e a n g ă . , C o ş b u c , C a r a g î a l e şi Gr igorescu , n u m a i C r e a n g ă şi C a r a g i a l e a u fost a v a n t a j a ţ i . F i i ndcă la ei e şi u n e lement anecdo t i c şi sa t i r ic , u ş o r de as imi la t de c ă t r e or ic ine . C o ş b u c şi Gr igo re scu cer însă în ţe legerea o r izon tur i lo r noas t r e cosmice. I n a p a r e n ţ ă , ei s u n t u şo r de în ţe les , d a r î n fond s u n t cu a t â t m a i g reu . P ă t r u n d e r e a şi î n suş i r ea operei lor cer o a r e c a r e in i ţ ie re . Ceeace u n r o m â n n e p e r v e r t i t în ţe lege a u t e n t i c şi cu ecour i m u l t i p l e d i n o p e r a l u i Gr igo rescu şi C o ş b u c , u n in t e l ec tua l c o n t a m i n a t de occ ident şi c a r e a u i t a t s a u n ' a c u n o s c u t n i c ioda tă au toh ton i i l e noas t r e de az i şi de ieri , în ţe lege m a i anevo ie s au deloc. D e aceea s ' au p u t u t p r o d u c e şi cele d o u ă p r e j u d e c ă ţ i d e m a i sus . L a o s u t ă de a n i de là na ş t e r ea lu i Gr igorescu , a v e m d a t o r i a să-i c r e i em a tmosfe ra , oare să-I va lor i f ice c u a d e v ă r a t în ochii t u t u r o r a . I n aces t m o m e n t , o p e r a p i c t o r u l u i n ' a r e nevoie n ic i de a d m i r a ţ i i d e con fo rmism fest iv şi nici de cr i t ic isme, car i c a d a l ă t u r i de obiect . T r e b u i e să în ţ e l egem că el r e p r e z i n t ă p e n t r u noi t oa t ă feer ia cosmosu lu i r omânesc , î n f ă ţ i ş a t m a i a les p r i n p r i z m a p a t r i a r h a l ă c â n d o m u l e r a c o n t i n u a r e a n a t u r e i , t r e b u i e să în ţ e l egem că el e o cheie d e a p ă t r u n d e desvo l t a r ea şi p r o b l e m a cu l t u r i i r ă m â n e î n epoca m o d e r n ă şi m a i t r e b u i e să î n ţ e l egem că el a p u s î n ope ra sa o s u m ă de esen ţe f lu ide , ca r i în m a r e p a r t e ne vor r e p r e z e n t a î n t o t d e a u n a , or icâ te t r ans f i ­g u r ă r i şi m u t a ţ i i vor veni de a c u m î n a i n t e în ţ e l e s î n a u t e n t i c i t a t e a sa şi î n impl i ­caţ i i le filozofice a le oper i i sale , c r ea ţ i a l u i Gr igo rescu n u m a i e o con t rove r să şi dev ine p r i l e j î n d e l u n g p e n t r u o def in i ţ ie a noas t r ă .

289

E L E G I I M A R I N E

L a ce b u n f r u m u s e ţ e a ta , la ce b u n O p r i m ă v a r ă f r agedă , de n u e L u m i n ă r o u r a t ă pe s t e r a m u l P l ă p â n d ş i ' n su f l e tu l cel n o u ca f i rul D e i a r b ă v e r d e , r a z a j u c ă u ş ă A d ragos t e i c u r a t e ? Şi la ce b u n S u n t ochi i t ă i i s v o a r e l i m p e z i t e D e a p e p r o a s p e t e şi d in ţ i i a l b i ca U n şir de p i e t r e v i i p e p r u n d u l gâr l i i . D e n u coboa ră soa re le i u b i r i i Nici c â n d s ă le a p r i n d ă cu s e n i n u l B i ru i to r u m b r i r e a mohorâ tă ? Desch ide - t e ca m u g u r u l ! F i i f loa rea D e p iers ic , d e ca i s şi de m i g d a l ă C e t r e m u r ă ' n fior d e fer ic i re P e ţ ă r m u l a lb al m ă r i l o r a l b a s t r e . D e m i i d e a n i t e - a u p l ă m ă d i t î n t a i n ă Zei î n ţ e l e p ţ i — î n s e n i n e a z ă c l i p a ! P e ochi î ţ i l a să gene le i ub i r i i Să c a d ă ca, o r b i n d , s ă vez i m a i b i n e . N ' a u z i î n m u n t e c u m îşi s u r p ă g b i a ţ a Dor in ţ e l e , c u m se topeş te n e a u a Atâ to r i e rn i , c u m v i n des fe reca t e Ş i s p u m e g â n d ş ivoa ie ! C e vech i f a u n îşi d e s m o r ţ e ş t e ' n m i n e n e m u r i r e a ? Ce zeu el in se n a ş t e i a r c â n d t r u p u l T ă u sve l t de o l e a n d r u , îl a t i n g e ? La ce b u n f r u m u s e ţ e a ta , la ce b u n Î n t i n e r i r e a lumi i , d a c ă n u e U n sol i ub i r i i ! P e s t e m a r e a c a l d ă T a l a z u l p r i m ă v e r i i în f loreş te C u - a m a r ă s p u m ă ca şi d o r u l m e u .

DE

I O N P I L L A T

P R I M Ă V A R Ă

290

P O E T U L

N u voi a r a cu p l u g de l e m n p ă m â n t u l S t rămoşi lor , î n p a s d e bou . S ă m â n ţ ă N 'o i a svâr l i de o rz şi nici p o r u m b u l N u l-oi săd i . D e t a l p ă îm i l ipeş te Ţ ă r â n a şi d e u m e r i colbul gliei Şi ochi i me i s u n t t u r b u r i d e n i s ipu l A d u s de v â n t ; d a r suf le tu l mi-e s lobod. D a r suf le tu l îm i cere to t m a i a p r i g A d â n c a b r a z d ă - a măr i lo r . P e b u z e C u s a r e a s p u m e i a lbe , cu a m a r a Inţelepciune-ia v a lu lu i , voi merge . Voi s e m ă n a p ă m â n t u l p â n ă ' n za re C ă d e l n i ţ â n d p e ho lde v o r b e grele D e l e g ă n ă r i de a p e şi de s t e r p e Vu i r i de v a l u r i . Voi l ega s t r ă l i m p e z i C o m o r i de p e r u z e l e şi s m a r a n d e , I a r pes t e ele nori i , p â n z e a lbe D e foar te vech i corăb i i că t r e ţ ă r m u l He lade lo r . Şi voi s u n a d i n scoica Scobi tă , ca d i n t u ln i cu l de m u n t e , C â n d p ă c u r a r i i îşi a d u n ă t u r m a D e oi ce-a r as le ţ i t p e cu lmi d e p a r t e . S i renele să v i n ă şi t r i ton i i Şi zeii măr i lo r cu ochii î ncă P a i n j e n i ţ i .de s o m n u l lor s u b ape . î n c r e m e n i n d legende le î n b locur i Cic lopeene . Voiniceşte , s ingur Voi t r a g e un -ch io t p â n ă ' n z a r e a l umi i — Şi, desgol i tă de m ă t a s e a v e r d e A va lu lu i , se v a sui , v i c l eană C a m a r e a , Af rod i t ă p e n t r u ca re Z a d a r n i c a r cu dorull m e u t a l a z u r i D e vis deşert . . . Ş i 'n r ă să r i t , deoda t ă , C u n e c h e z a t de soare roş p e m a r e , Mă v a f u r a C u a d r i g e l e ce c reş te F u r t u n ă m ă s u r a t ă şi s en ină , î n v o l b u r â n d î n a u r a r m ă s a r i i î n a r i p a ţ i , s t r u n i ţ i d e - u n zeu cu l i ră .

291

/

I N N O P Ţ I D E M A I . . . DE

V I C T O R P A P I L I A N

Locotenentul î nch i se ochi i . î n t r e g p e i s a g i u l c o n t i n u a s ă p o g o a r e d i n cer î n p r i v i r e , jprin l u n g i t r a i ec to r i i d e l u m i n ă , i a r c h i p u l ei , î n î n t u n e r i c u l och i lo r înch iş i , se î n f ă p t u i a ca ş i î n n o a p t e a t r e c u t ă , ca ld , v i u şi v i b r a n t , ş i t o t u ş i feer ic d e s p r i n s ca d i n t r ' u n n i m b , d i n p i a t r a v a r u l u i de l u n ă . P r i v i r e a sa c o n t i n u a să p o g o a r e m a i d e ­p a r t e , d u c â n d pe l u n e c u ş l u n a p l i n ă , ca î n t r ' o c i u t u r ă d e f â n t â n ă . Se m i r a s i n g u r d e jocu l i m a g i n i l o r d i n i m a t e r i a l u l c â m p /al g â n d i r i i . T r ă i a a i evea , d a r r e c o n s t i t u i a ceva cu totul nou, d i n p a l e t a p r i v i r i i î n t o a r s e l ă u n t r i c . Şi a c u m j o c u l se c o m p l e t a . C u m ­p ă n a voia ,să se p l ece d e a l t ă p a r t e şi d i n a d â n c u l s u f l e t u l u i să î n a l ţ e l a loc, p r i n mintea r o t u n j i t ă ca o g u r ă d e f â n t â n ă , c i u t u r a î n c ă r c a t ă cu a p ă v ie şi l u n ă p l i n ă .

L o c o t e n e n t u l s ă r i y d i n fotol iu şi a l e rgă Ia f e r eas t r ă . L u n a e r a p e cer c a şi î n n o a p t e a t r e c u t ă , şi a c u m d e b u n ă s e a m ă , se r e f l ec ta î n t o a t e f â n t â n i l e p ă m â n t u l u i , î n a p e l e oceane lo r şi p â n ă î n c iobu r i l e b ă l t o a c e l o r şi î n gene le s m â r c u r i l o r . Şi c ine ştie d a c ă nu u r c a şi cobo ra î n su f l e t e l e t u t u r o r a m a n ţ i l o r .

Ş i fu gelos. * ,

Absurd . . . As t a - i cu lmea , să fii gelos p e l u n ă . L o c o t e n e n t u l r ă s u c i c u n e c a z C o m u t a t o r u l . O l u m i n ă c r u d ă v ie şi p u t e r n i c ă ,

l u m i n ă f a b r i c a t ă î n a te l i e r şi r i s i p i t ă cu ros t î n b e c u r i p u t e r n i c e , n u c ă z u t ă o rbeş t e peste o a m e n i orb i ţ i , l u m i n ă c a r e n u a m e s t e c ă şi c o n f u n d a p ă r e r e a cu r ea l i t a t e a , a d e ­v ă r u l c u m i n c i u n a , ci d i m p o t r i v ă deosebeş te , f i x e a z ă şi s t ă p â n e ş t e g â n d u l , s i m ţ i r e a şi obiec te le , i n u n d â n d c a m e r a , î i v e n i î n a j u t o r . C e se p e t r e c u s e c u el ? D a r a b i a în ­cerca să-ş i a m i n t e a s c ă şi n u m a i d e c â t s u f l e t u l s ă u se p o r n i p e l u n e c u ş î n jos , i a r el se lăsă î n voie . P i p ă i t u l i n t e r n , ace l c a r e c u g h i a r e p u t e r n i c e , ţ i ne t r u p u l ş i s t ă ­p â n e ş t e g â n d u r i l e , s l ăb i se d e tot . P r e a fusese f rumos . E a î l a lesese, ea , R a l u c a T u r ­b u r e , cea m a i f r u m o a s ă femeie d i n o r a ş , p o e t a c u n o s c u t ă î n t o a t ă ţ a r a , f ă p t u r a c â n t a t ă d e a t â ţ i a a r t i ş t i , r â v n i t ă d e a t â ţ i a a d o r a t o r i , ea , f o r ţ â n d ce rcu l s t r â n s d i n j u r u - i , c a s ă a j u n g ă p â n ă l a e l , s ă - i d e a a î n ţ e l ege s e n t i m e n t e l e , g â n d u r i l e şi do ­rinţele şi faţă de t i m i d i t a t e a şi n e p r i c e p e r e a l u i , să - i s p u n ă că-1 i ubeş t e . O a r e a d e ­v ă r a t să fi fos t? „ I a t ă s ă r u t u l m e u , e p e n t r u iubi re . . . I a t ă b u c h e t u l d e v iore le , e p e n t r u amin t i r e . . . I a t ă c e r cu l d e l u n ă , e p e n t r u moar te . . . . "

O f i ţ e r u l s t inge d i n n o u l u m i n a . I i es te f r ică d e j u d e c a t a p r e a c l a r ă . P e n t r u î n t â i a oară aces t s e n t i m e n t n e p e r m i s u n u i o s t a ş : f r ica, şi m a i a les f r ica d e o femeie. . . T o t d e a u n a şi-a s o l d a t i ub i r i l e c u succes . D a r femei le l u i a u fost p e r s o a n e m o d e s t e . Ş i a c u m a r e o a m a n t ă , p e Roziica. Şi g â n d u l l u i i se î n d r e a p t ă cu du ioş i e c ă t r e ea . A cunoscu-t-o î n t â m p l ă t o r . E r a p r e m i e r ă u n d e îşi l u c r a m a m a lu i . C e f a t ă bună

292

e Roz ica ! D r ă g u ţ ă , s i m p a t i c ă , v o r b ă r e a ţ ă şi f ă r ă nicio p r e t e n ţ i e . A r p u t e a să - i fie şi n e v a s t ă . M a m a i-a a t r a s a t en ţ i a . „Cro i to rese le aces tea a u a j u n s a d e v ă r a t e d o a m ­ne... . îşi c u d r e p t c u v â n t se m ă r i t ă c u ,oameni „bine" . . . D a r n u . A ochi t p e f a t a gene­r a lu lu i , M a r t a . Şi g e n e r a l u l e o m b u n şi c u m a r e t recere , i a r f a t a m o d e s t ă şi ser ioasă . D a r d e o d a t ă s'a a b ă t u t a s u p r a - i fer ic i rea , c u p r o p o r ţ i i d e ca t a s t ro fă . C ă c i de a c u m î n a i n t e n u m a i p e ea s i n g u r ă o v a p u t e a i ub i , R a l u o a ce-i i n t r a s e î n v i a ţ ă cu p u t e r e a a m o c u l u i . Şi gon i i m a g i n e a Roz ieă i şi a Măr ie i ca p e niş te i m a g i n i obosi­toare .

— Ra luco , p a r f u m u l t r u p u l u i t ă u n u e d e e s e n ţ ă u m a n ă . . . E u n e f luv iu de rouă p i c u r a t ă cu p r a f de lună . . .

E a îi p u s e u n /deget p e b u z e : — Tac i . O f i ţ e r u l u i i se s t r â n s e p r i v i r e a p e u n v a l de l a c r imi , c a i n i m a , de d u r e r e ,

p e u n v a l d e s â n g e . I n n o a p t e a l u m i n a t ă d e Mai , a l ă t u r i cu i u b i t a s a p e b a n c a dos i t ă a p a r c u l u i , el e r a î n s t a r e să c reeze , folosind t o a t e fa rmeci le g â n d i r i i n e b u n e , u n joc m i n u n a t d e vis şi c a p r i c i u .

— R a l u c o , i u b i r e a m e a te v a c o n d u c e î n b a l u l ce ru lu i , să p ă l e a s c ă d e necaz r iva la t a Andromeda . . . c ă c i r iva le le t a le s u n t n u m a i constelaţ i i le . . .

E a r â s e cochet şi i ndu lgen t , c u m se r â d e d e u n copi l p r o s t u ţ . — C u m se c u n o a ş t e c ă eşti ofiţer. . . — Ai d r e p t a t e , Raluco . . . R e g r e t c ă n u s u n t poet . N u joc , ci a d e v ă r î m i t r e b u e

în aces te c l ipe î n o a r e n u se p o a t e minţ i . . . P o e t u l s i n g u r e î n s t a r e s ' a leagă s te le le b o b c u b o b p e n t r u d i a d e m a t a de r eg ină şi comete le p e n t r u b u c h e t u l t ă u de mi ­reasă. . . N u joc , c i adevăr . . . .

— As ta - i adevă ru l . . . f ă cu ea şi-d p r i n s e î n b r a ţ e . O f i ţ e r u l s imţ i acea î n c ă t u ş a r e d e oase î n t ă r i t e î n î n c h e i e t u r i şi de muşch i

î n c o r d a ţ i p â n ă ' n dege te , ca l a o a m e n i i ce s e c a ţ ă r ă p e vâ r f d e c a t a r g , î n t i m p ce buze l e ei î nă lb i t e cu to t f a r d u l nop ţ i i , p e s u b t buze l e lu i , î i c ă u t a u d in ţ i i . Şi to tuş i m in t ea - i î n n e b u n i t ă c o n t i n u a să p e r e g r i n e z e . F e r i c i r e a este o r ea l i t a t e ce se î n f ă p ­tu ieş te aievea. . . Şi d e o d a t ă a v u o reve la ţ i e . î n t r e g u n i v e r s u l r ă m ă s e s e nemişca t şi el t r e b u i a să-şi ţ i n ă r ă s u f l a r e a , c a să n u v a t ă m e nic i u n s u s p i n m ă c a r aceas t ă imensă nemişca re . Stea , f r unză , l e b ă d ă p e lac. . . d o a r mo t ive p e n t r u fer ic i rea e i . . .

E a îl s lobozise d i n î m b r ă ţ i ş a r e şi a c u m , r e z e m a t ă d e s p e t e z a b ă n c i i , p ă r e a că s i n g u r ă r i t m e a z ă i m e n s a a l b ă nemişca re . E l c o n t i n u a să se smerească . S t r o p d e r o u ă a s c u n s î n t r ' u n i r is d e l u n ă s a u b o b d e n i s ip c a r e , î n t r ' o v i e a ţ ă î n t r e a g ă , îi v a să l t a , c â t d u r a t a u n u i p a s , p i c io ru l î n m e r s , a s t a e r a el.

D e o d a t ă e a şe î n toa r se că t r e d â n s u l . — D i n ţ i i tăi.. . . de e i n u m ă p o t s ă t u r a . Ţ i -aş smu lge buze l e ca să le descopă r

go l ic iunea p â n ă ' n g ingi i şi te -aş p u n e să sd robeş t i s â m b u r i i d e măsl ine. . . î m i t r e b u e melodia că rn i i şi r i t m u l sdrobir i i . . .

* * *

L o c o t e n e n t u l S te l i an Georgescu d i n i n f an t e r i e . A s t a e r a el. S t a cu „Ba lade l e (cosmice", v o l u m u l ei d e ve r su r i , p e g e n u n c h i

şi se s i m ţ e a pros t , u m i l i t ş i nefer ic i t . L e c i t ise î n toa te fe lur i le , p e şop t i t e ca a m a n ţ i i şi t a r e ca şco la r i i ; î n j i l ţ c u ochi i s t r â n ş i p a r c ă p e g r a n i ţ a d i n t r e l i t e r a scr i să şi u m ­b r a imag in i i , s a u p l i m b â n d u - s e p r i n oda i e ca să fie câ t m a i t r eaz , c â t m a i p u t e r n i c ,

293

câ t m a i s t ă p â n p e s ine . Z a d a r n i c ! N ' a în ţe les n i m i c U n des t i n nefe r ic i t î l s t r â n g e în p i e l e a lu i de o m m e d i o c r u , ca î n t r ' o m a n t a de p loa ie . E loco tenen tu l S t e l i an G e o r -gescu d i n in fan te r i e şi n i m i c m a i m u l t . Şi c u m a r fi v r u t , în f iecare s t rofă , î n f i ecare r â n d , i n f i ecare c u v â n t s'o r e g ă s e a s c ă ! Să- i p u n ă aceeaş i î n t r e b a r e p e n t r u ace laş i r ă s p u n s , s a u m a i b i n e să-i fi r ă s p u n s d i n p r o p r i u l ei imbo ld , f ă r ă ca el s'o î n t r e b e ; sa-i fi r ă s p u n s cu g r a b ă , cu ne răbda re . . . . C ă c i es te m u n c i t de g rozave le c h i n u r i a le îndoie l i i . P o a t e că n u este alesul. . . . Şi l a aces t g â n d s i m t e c u m îl n ă p ă d e s c v a l u r i v i je l ioase de s â n g e şi o t r a v ă . T o a t ă s m e r e n i a lu i î n g e r e a s c ă s 'a ş ters c a o p a t ă de soa re s u b t u m b r a u n u i nor . N e b u n a a l e r g a t la c a z a r m ă , de-^a-dreptul l a doc to ru l D o g ă r o i u , o m r e p u t a t p r i n i n t e l i g e n ţ a şi însuş i r i l e l u i de l u c i d i t a t e .

--- I u b e s c , doctore . . . . — L a v â r s t a n o a s t r ă n i m i c mai . . . O f i ţ e r u l î l p r i v e ş t e şi c h i p u l ce lu i l a l t p a r c ' a r fi fost p r o p r i u l s ă u r e f l e x î a t r ' c

og l indă . A s p u s „la v â r s t a n o a s t r ă " , îşi a s t a a fost p a r c ă d e a j u n s să s t ab i l ea scă o i den ­t i t a t e î n t r e ei do i . Şi to tuş i d o c t o r u l e î na l t , s u b ţ i r e , cons t r u i t c a u n d e s e m n c u b i s t n u m a i d i n p ă t r ă ţ e l e , c u t r u n c h i u d r e p t ca o cu t i e de ca r ton , f ă r ă p i e p t şi f ă r ă p â n t e c , c u f r u n t e a î n d r e p t u n g h i u p e s u b t p ă r u l î n p e r i e şi p i r a m i d a n a s u l u i t r a s ă p u t e r n i c î n jos pe s t e n ă r i , c u o f a ţ ă p l i n ă de co l ţu r i şi s cob i tu r i , î n c a r e î n t u n e ­r i cu l p ă t r u n d e c a î n n i ş t e c u i b u r i .

— Ai a v u t - o ? Şi-şi î n so ţeş t e î n t r e b a r e a d e u n z â m b e t v e r z u l i u , t r a s s inuos î n t r e ochi şi

col ţu l gu r i i , d o a r c â t o c l ip i tă d e fu lger — D o c t o r e , se r e p e d e loco tenen tu l , s u n t b o l n a v . — B o l n a v de dragos te . . . r â n j e ş t e d i n ce lă la l t oohiu doc to ru l . — D a , b o l n a v d e iub i re . . . N u m ă m a i c u n o s c . M i - a m p i e r d u t s t ă p â n i r e a de

m m e î n s u m i . Su f l e tu l v a g a b o n d e a z ă . . . — D o a r p r i n stele.. . . — I a r m i n t e a m e a n u m a i e î n s t a r e de r a ţ i o n a m e n t e . — Coeren te . . . — A ş a e. D o c t o r u l f ăcu o p a u z ă ca să-s i f ixeze p a c i e n t u l p r i n p u p i l e l e l a r g deschise ,

p â n ă în a d â n c u l s u f l e t u l u i . — S p u n e c ins t i t că i u b e ş t i p e R a l u c a . L o c o t e n e n t u l l ă să p r i v i r e a î n jo s ca u n v inova t . — T o a t ă l u m e a ştie, n u m a i t u te c rez i ascuns. . . , — A ş a e, doc to re . — C u m o vei a v e a , c u m a i să te v indec i . — N u , doctore . . . p a s i u n e a m e a c re ş t e cu t i m p u l şi, m a i m u l t , f ă r ă v o i n ţ a m e a

se sp i r i tua l i zează . . . . S a u , a c e a s t ă s p i r i t u a l i t a t e n u e d e c â t n e b u n u l c a r e m ă p â n d e ş t e , n u n e b u n i a î n a m o r a ţ i l o r , ci n e b u n i a p r o p r i u zisă, b o a l a c r ee ru lu i , i n c u r a b i l ă şi n imic i t oa re .

— F i i l inişti t . . . L a s ă c ă t e v i n d e c eu . Şi t r ă g â n d d e s u b t u n m a l d ă r d e dosa re , o a g e n d ă , deschise la l i t e ra M. — Pr iveş t e a ic i . O f i ţ e r u l c i t i : No . 1 8 4 D a t a : 18 Mai . N u m e l e p a c i e n t u l u i : M i h a l c e a Ra luca .

D i a g n o s t i c u l : b r o n ş i t ă . O n o r a r i u l : l a t i m p u l po t r i v i t . D o c t o r u l r ă m a s e c u d e g e t u l l a r u b r i c a „ o n o r a r i u l " . — A i în ţe les ce î n s e a m n ă „ la t i m p u l p o t r i v i t ? " Şi f i indcă o f i ţ e ru l n u r ă s p u n s e , el comple t ă , b ă g â n d u - i - s e î n och i :

294

— N u fii p ros t , c a m a r a d e . A fost şi a m a n t a i n spec to ru lu i , f i indcă e p ro fe ­soară. . . şi a colonelului , f i indcă îi p l a c mi l i t a r i i . Şi colonelul , o m î n toa t ă f irea, s'a-p u c a s e şi el s ă p r i n d ă m u ş t e d e p e bol ta cerească. . . D a r cu m i n e l uc ru r i l e se vor s c h i m b a .

Şi r â z â n d : — E u s u n t a l d r a c u l u i , om d e afaceri . . . c u m p ă r d r agos t e p e cost de con­

sul ta ţ i i . . *

I n sa lonul de aca să regăs i t a şa c u m îl ştia., f ă ră nicio s c h i m b a r e , loco tenen tu l se r e v e d e copi l când , p â n d i n d p l e c a r e a t a t ă l u i la c a z a r m ă , p e fur iş î n t r ă î n oda ia opr i t ă , se a s c u n d e a î n t r ' u n u l d i n fotolii şi î n c e p e a să răs fo iască a l b u m u l de foto­graf i i . Şi az i a r e î n a i n t e acelaş i a l b u m cu scoa r ţ e de p l u ş roşu , c u m o n o g r a m a a t â r ­n â n d d o a r î n t r ' o ţ i n t ă şi cu î n c h e i e t o a r e a ieşi tă d i n resor t .

C â t ă du ioşen ie se d e s p r i n d e d i n t r ' u n a l b u m de fotograf i i şi ce r e fug iu du l ce în t re filele lu i t a r i cu mi ros d e p r a f şi c a r t o n vech iu . D e l à p r i m a p a g i n ă amin t i r i l e încep să coboare col ina min ţ i i f ă r ă sgomot , fără gr i jă , p a r c ă s t r ă b ă t â n d o u ş o a r ă pâc lă a l umi i c a r e a fost od in ioa ră C e b i n e că n ' a găsi t n ic i p e m a m a acasă . Să fie c â t ă v a v r e m e s ingur . A b i a a c u m îşi d ă s e a m a că t r a g e î n h ă m a t e î n u r m ă - i d o u ă insule p l u t i t o a r e : m o a r t e a şi cop i l ă r i a .

I a t ă p e t a t ă l s ă u aşa c u m e ra de fap t , ţ e a p ă n şi cazon , î n pozi ţ ie d e d r e p ţ i ca n front , cu că lcă i le a l ip i te , p i e p t u l î na in t e , pân t ece l e sup t , c u o m â n ă ţ i n â n d chi­p i u l şi cu cea la l t ă r i d i c â n d sab ia . Şi d i n t r ' o d a t ă , o v io len tă t u r b u r a r e î n t r e imag in i s u b t p r i v i r e a ţ e a p ă n ă şi n e p ă s ă t o a r e a fotograf iei . O o r d o n a n ţ ă p ă l m u i t ă f i indcă a i n t r a t cu bocanc i i î n sa lon . U n copil ţ i n u t de so lda ţ i şi b ă t u t cu c u r e a u a f i indcă a l u a t p a t r u l a ma tema t i că . . . E f ra te le său , Ionel , m o r t î n r ă z b o i u . A p o i o femeie f rumoasă p l â n g â n d p e fur iş , să n u fie v ă z u t ă de copu „Ţi-e g â n d u l n u m a i la amanţ i" . . . . Acea femeie e m a m a lu i .

L o c o t e n e n t u l a r v r e a să p l â n g ă , d a i nu reuşeş te . T a t ă l s ă u a m u r i t şi p e n t r u mor ţ i i de demul t , n u ma i a i decâ t u m b r ă de r eg re te p r e l u n g i şi g r a v e ca notele de orgă, d a r n u m a i u m b r e .

P e cea la l tă f i 'a se găseş te el cu m a m a sa. E l î n u n i f o r m ă de elev, adolescent m â n d r u şi p u ţ i n ca ragh ios cu ifosul cu ca re a poza t , şi m a m a c u ochi i cei t r i ş t i şi m a r i , p r i n c a r e or ic ine, a f a r ă de so ţu l ei , p u t e a descoper i c ins tea şi p u r i t a t e a sufle­tească. Apo i p e a l t ă filă, i n g i n e r u l R â u l D a m i a n , naşu l . C e om m i n u n a t ! D i n t r e toţi cunoscu ţ i i casei , e r a s i n g u r u l c a r e a d u c e a o noble ţe în c o m p o r t a r e , o voie b u n ă în vo rbă şi o d ă r n i c i e de om b o g a t şi a r i s toc ra t . P o a t e p e n t r u aceas t ă dă rn i c i e îl s u p o r t a m a i o r u l . E r a şi a t â t de frumos. . . .

— P u i u l e , Puiu le . . . . Loco t enen tu l s 'a r id i ca t încet , ca u n o m î n t r e r u p t d i n t r ' u n l u c r u p e ca re n u m a i

decât v a să-1 re ia . — C e faci , Pu iu l e? . . . C e t e - aduce , Pu iu l e? . . . O f i ţ e r u l îşi f ăcuse ch i a r d i n t r e n u n p l a n hotărât . — M a m ă , v r e a u să m ă ' n s o i — O iubeş t i ? B ă i a t u l n ' a r ă s p u n s n imic . î n t r e b a r e p r e a f i r avă p e n t r u o a t â t de m a r e p a s m n t — G â n d e ş t e - t e bine. . . n u m a i d a c ă o iubeşt i . . . Şi î n c e p u să-i v o r b e a s c ă b l a j i n şi în ţe lep t . El îi î n ţ e l t g e a î n t r e a g a - : d u r e r e ,

de d incolo de s fa tu r i l e p ă r i n t e ş t i , dai- şi î n acelaş i t i m p îşi clădea soama că n u

295

p e n t r u î n v o i r e se g ă s e a a c u m d e v o r b ă cu m a m a sa , î n v e c h i u l sa lon , s u b t u m b r a n o p ţ i i ce cobora . S i n g u r se m in ţ i s e . D o r e a o l ă m u r i r e . C a r e ? Nic i m ă c a r n 'o b ă n u i a . E a c o n t i n u a să-1 p o v ă ţ u i a s c ă . Şi a v e a a t â t a g r a ţ i e î n p r o n u n ţ a r e şi a t â t a î n m l ă d i e r e î n poves t i r e , ş t ia să folosească i m a g i n i a t â t d e p l a s t i c e şi să i m p r i m e u n r i t m a t â t de p o t r i v i t î n c â t el se s imţ i t r a n s p u s î n t r ' o v o r b ă p e ca r e o c u n o ş t e a şi t o tu ş i nu - ş i d ă d e a s e a m a a cu i es te . Ş i d e o d a t ă c h i p u l d i n a l b u m se l u m i n ă . O r a z ă d e l u n ă se fu r i şase p e l â n g ă s t o r u l r i d i c a t şi s e g h e m u i s e p e f a ţ a l u i R â u l D a m i a n , ca b e c u l u n u i l i cu r i c iu . I i a j u n s e s e p e ne s imţ i t e î n t u n e r i c u l nop ţ i i , d a r n ic i m a m a , n ic i f iul n u f ă c u r ă n ic i o m i ş c a r e s ă a p r i n d ă l u m i n a . A p o i o g l i n d a l u n i i î n c e p u să j o a c e p e s t e ei, î n c a m e r ă . U n v â n t n o c t u r n , c o n t i n u â n d v ă l u l că i i l ac tee , le a d u c e a p a r c ă , p r i n f e r e a s t r a desch i să , t o a t ă a r o m a s t epe lo r i n t e r p l a n e t a r e . O m a r e v e r d e î n c h e i a t ă d i n ine le a lbe , se l e g ă n a î n j u r u l lor .

— S p u n e - m i , m a m ă , a d e v ă r u l . . . . C o p i l u l se g ă s e a p e m u c h e a n e p r e c i s ă d i n t r e r e a l şi v i s . — D e l a c ine a m m o ş t e n i t aces t păca t . . . a l i u b i r i i c a r e WL se s fâ r şeş te î n îm­

b r ă ţ i ş a r e a t rupur i lo r . . . . î ş i d ă d e a s e a m a că s ă v â r ş e a o ne leg iu i re , că-ş i p u n e a m a m a la o t o r t u r ă

i i epermisă , d a r p e m ă s u r ă ce i n s i s t a cu î n t r e b ă r i l e , m i n t e a i se l u m i n a d e a d e v ă r . — M a m ă , de l à t a t a n ' a m p u t u t p r i m i u n a t a r e d a r , dec i de l à t ine s a u de là „el".. . — P u i u l e , Pu iu l e . . . f ă c u m a m a d i s p e r a t ă . D a r , ca o m u l b l e s t e m a t , el îşi u i t a s e şi d e n e c i n s t i r e a p ă r i n ţ i l o r şi de m â n i a lui

D u m n e z e u . — M a m ă , or i e moş t en i r e , o r i e n e b u n i a c a r e m ă paş te . . . — P u i u l e , p e n t r u D u m n e z e u . . . C o p i l u l u i i se m u i e g l a s u l d e r u ş i n e şi d u r e r e . — N u , m a m ă , n u vorbi . . . S u n t u n t ică los , c ă p e n t r u l in i ş tea m e a for ţez sfin­

ţ e n i a u n e i t a ine . N u vo rb i . L a s ă - m ă s'o d e s c o p ă r s ingur . . . S u f l e t u l e i f ă c u u n p a s î n a p o i , p a r c ă , î n t r e c u t . I n s t a r e a î n c a r e se g ă s e a

copi lu l , s ă lase femei i şi n u m a m e i î n t r e a g a r ă s p u n d e r e . — D a c ă a d e v ă r u l e ace l a p e c a r e m i 1-a a r ă t a t p i c u r u l d e l u m i n ă p e foto­

g r a f i a lu i , te rog, taci. . . . Să n e d e s p ă r ţ i m f ă r ă n ic i o vorbă . . . E a s i m ţ e a c u m p u t e r e a î i d i s p a r e , c u m a d e v ă r u l nu-1 p o a t e m ă r t u r i s i î n

a c e a s t ă n o a p t e d e s t i n a t ă i ub i r i i . T r e c u s e r ă , R â u l şi ea, u n u l p e l â n g ă a l t u l o v iea ţâ î n t r e a g ă şi a u r ă m a s s t r ă i n i î n p r i e t e n i a lor. A s t a a fost t r i s t u l a d e v ă r şi t o t u ş i az i , n u t r e b u e s p u s . P o a t e n ic i n ' a fost a şa . P o a t e că p r i n t o n u l cuv in t e lo r , p r i n u r m a u n u i gest m a i len t , p r i n t r ' o f loare s a u p r i n t r ' o p r ive l i ş t e , ş i -au m ă r t u r i s i t i u b i r e a .

D a r a c u m n i c i u n c u v â n t . C ă c i el a m u r i t şi m o a r t e a î n loc să - i d e s p a r t ă , i -a a p r o p i a t m a i m u l t . A fost

n u m a i p i e t a t e p e n t r u u n p r i e t e n d i s p ă r u t s a u a l t s e n t i m e n t ? D a , t r e b u e s ă t a c ă , f i indcă n u m a i t ă c e r e a d ă r e a l i t a t e v i s u l u i p e c a r e n u l-ai

v i sa t şi înf ă p t u e ş t e m a r e l e c i r c u i t d i n t r e u n m o r m â n t ş i u n g â n d r ă m a s s t i n g h e r . N u ­m a i t ă c e r e a ie rn i i î n t i n e r e ş t e n a t u r a î n p r i m ă v a r ă . D a , t r e b u e s ă r ă m â n ă n e s m i n t i t ă î n h o t ă r â r e a ei . N ic i u n c u v â n t cop i l u lu i .

Ş i d e o d a t ă î n t r e a g a f i re a d e v e n i t n u m a i t ă c e r e şi poez ie . F i i n d c ă s u b t g e a n ă s 'a s p a r t o l a c r i m ă . O l a c r i m ă r ă s f r â n t ă p e s t e t i m p î n t r ' u n dor , ca l u m i n a p e s t e spa ­ţ iu , î n t r ' o s tea . Şi î n t r e s v o n u r i l e d e l u m i n ă , şi a z i c a ş i a t u n c i , i z v o r u l gâ lgâ ie c a u n c lav i r d e p ă p u ş ă . M i r e a s m a c r u d ă a măceş i lo r î n c h e i e bo l ţ i a l b e p â n ă î n cer, i a r p l o a i a s te le lor se s t r â n g e î n b ă l t o a c e d e a r g i n t . Şi a z i ca şi a t u n c i , p a ş i i a m a n ţ i l o r

296

se a f u n d ă uşor î n p ă m â n t u l j i l av . Şi o p r i v ighe toa re , sus , s f redeleş te t une l t a in ic p e n t r u suf le te le f ă c u t e una. . .

D u p ă î n t o a r c e r e a î n g a r n i z o a n ă , loco tenen tu l n ' a m a i ş t iu t ce-i l in iş tea . R a -l u c a 1-a p r i m i t Line, 1-a iub i t , d a r s t r igă te lo r l u i de s u f e r i n ţ ă ea a r ă s p u n s a i u r e a .

— Eşt i gelos.... p r e a b ine . Aşa te v r e a u . Gelozia e s e m n de s ă n ă t a t e şi t ine re ţe . Ia să te d o a r ă m ă s e a u a , să vezi c u m m ' a i l ă s a s i n g u r ă î n aceas t ă n o a p t e de Mai , î n ca re ţ i se p a r e că f iecare s tea p e n t r u fer ic i rea m e a a fost creată . . .

— Aş crede, R a l u c o , d a c ă n ' a ş fi gelos şi p e ele... Geloz ia m e a e de a l t ă esen ţă . Nu ş t iu c u m să-ţi spun . . . cosmică pa rcă . . .

— Prost i i . . . S â m b u r i de măs l ine aş v r e a să sdrobeş t i î n t r e măse le î n loc de cuvinte . . .

I a r c â n d i-a vo rb i t de căsă to r i e , ea 1-a m â n g â i a t b l a j i n şi i-a r ă s p u n s câ t mai f rumos .

— Nic ioda t ă , d r a g ă P u i u l e , n ic iodată . . . cunosc ce-i căsător ia . . . El î nce rcă să fie conv ingă to r . — F o s t u l t ă u b ă r b a t a fost u n ticălos. . . — Şi t u eşti p r e a cinst i t . — N u . — B a da.. . eşt i p r e a cinst i t . — T u n u m ă iubeş t i deloc. — C u m să nu. . . d a r i u b i r e a m e a n u se p o a t e c o n c e n t r a î n î n t r e g i m e a s u p r a

u n u i m o m e n t . — C u m ? . . . E u s u n t u n s i m p l u moment . . . . — D a . I n v i e a ţ ă găsesc a l te a t r a c ţ i i ca re depăşesc c u m u l t i u b i r e a . Glor ia ,

de p i ldă . . . . t ; j i , : i ; j ' l , •. ; | 1j j i ! i i ! i Bie tu l loco tenen t a p l e c a t s d r o b i t de l à a m a n t a lu i . A t â t d e r ă u a junsese , î n c â t

o femeie să-i facă elogiul s i n g u r u l u i i dea l os tăşesc : glor ia . S i m ţ e a că a şa n u m a i merge . T r e b u i a să t e r m i n e î n t r ' u n fel. M a i î n t â i să se l ă m u r e a s c ă . D e ce s u f e r e a ? D e p r e a m u l t ă i u b i r e s a u de gelozie. R i v a l n u a v e a d e o c a m d a t ă . D a r c u m el n u r e p r e z e n t a decâ t u n „ m o m e n t " , m â i n e c ine ş t ie ?...

I u b i r e s a u gelozie ? N u m a i p o a t e deoseb i f i indcă a des l ega t ba te r i l e gându r i l o r , a m e s t e c â n d lao la l tă

b o g ă ţ i a c u s ă r ă c i a . U n m o m e n t n u m a i ? N e b u n ce-^a fost. D e d r a g u l veşnic ie i a d a t c e p ce ru lu i şi a c u m v a să fie p o ­

topi t p r i n p r o p r i a sa g reşa lă . căc i dincolo de lumin i ţ e l e s te le lor e n u m a i m o a r t e a . O f i ţ e r u l se t rezeş te d i n v i sa re . — Moartea . . . i a t ă so lu ţ ia .

Apoi , l in iş t i t , ş i -a l u a t r evo lve ru l d m sa l t a ru l b i rou lu i . Revo lve ru l , f ra te le de c r u c e a l m i l i t a r u l u i . C u m de 1-a u i t a t ? C u m d e 1-a nesocot i t ? D e az i î n a i n t e îl v a p u r t a m e r e u î n b u z u n a r u l tun ic i i , c u m p o a r t ă logodnicul ine lu l în dege t şi p r e o t u l c rucea p e p i e p t .

* *

A ven i t în p a r c , î n n o a p t e a de M a i m a i f rumoasă ca oricând.... A veni t , fug ind de là î n t â l n i r e a p romisă . F i i n d c ă a v r u t să p u n ă aceeaş i î n t r e b a r e şi ce ru lu i şi ei.

*

— E d o a r u n m o m e n t ? R ă s p u n s n u a re , d a r c â n d v a îl v a găs i . l i v a v e n i u r c â n d g reo iu scă r i l e r a ţ i u n i i

fie folosind m i n t e a , c u m foloseşte c e r u l s t e a u a , c â n d « ' a p r i n d e d e v i a ţ ă . P r i n u r m a r e , să g â n d e a s c ă , s ă cerce teze , s ă su fe re , d a r î n ace laş i t i m p să p r i v e a s c ă şi c e ru l şi să se î n c â n t e d e f r u m u s e ţ e a lu i . I n a t a r i c l ipe s u f l e t u l e t r a i ec to r i e î n t i n s ă p e m a r i de ­p ă r t ă r i , de l à ţ e a v a r e v o l v e r u l u i şi p â n ă Ia s t e a u a p o l a r ă . Se r ă z b u n ă p ă c a t u l m a m e i . Z a d a r n i c 1-a dosi t , p ă c a t u l a r ă b u f n i t î n el. C ă c i d u p ă f i rea l uc ru r i l o r , a r fi t r e b u i t să fie u n ins m e d i o c r u , l o c o t e n e n t u l S t e l i an Georgescu , î n t o v ă r ă ş i e cu mic i l e n e c a ­z u r i a l e vieţ i i , b ă t â n d o r d o n a n ţ e l e s a u î n s u r â n d u - s e ca să-işi m a l t r a t e z e n e v a s t a şi copi i i . Şi a c u m , s i n g u r î n g r ă d i n a f e r m e c a t ă , el cere s fa t r e v o l v e r u l u i d i n b u z u n a r şi s te lelor d e p e cer . P ă c a t u l m a m e i ! T o t o n o a p t e d e M a i ca cea d e az i o fi fost. Şi suf le te le a m a n ţ i l o r de a l t ă d a t ă se vo r fi a p r o p i a t l in ,cuim se a p r o p i e d o u ă v a p o a r e p e m a r e , şi a p o i vo r fi p o r n i t î n l a rg , î n t i m p ce bogă ţ i i l e t r e c e a u d i n t r ' u n u l î n t r ' a l t u l .

D e o d a t ă se o p r i d i n v i s a r e . C o t i n d a leea s p r e r â u , a a p ă r u t o p e r e c h e de î n a ­m o r a ţ i . E r a ea. A r e c u n o s c u t - o n u m a i d e c â t . E a şi cu d o c t o r u l D o g ă r o i u . In s t i nc t iv , l oco tenen tu l a p u s m â n a p e revo lver , d a r m â n a i-a c ă z u t jos ca p a r a l i z a t ă . A v r u t să se scoale, să a l e rge d u p ă ei, s ă - i p r i n d ă . O u n e p u t i n ţ ă . Su f l e tu l s ă u c ă t a d e p a r t e , p e u r m a a d o u ă v a p o a r e l e g a t e p u n t e d e p u n t e c a r e î n a i n t e a z ă înce t , t r a s e d e l u m i n a l un i i ca de n iş te o t g o a n e d e a r g i n t .

*

— M a m ă , l a s ă - m ă s ă m ă m ă r t u r i s e s c ţ ie . N u m a i t u m ă p o ţ i p r i c e p e . — Vorbeş te , P u i u l e d r a g . — Ineh ipueş te^ ţ i , i - a m v ă z u t l ao la l t ă , î m b r ă ţ i ş â n d u - s e . . . şi a v e a m r e v o l v e r u l la

mine. . . . N u în ţ e l eg c u m de n u i - a m uc is şi n u m ' a m sinucis . . . — Suf l e tu l t ă u n u p o a t e fi c u p r i n s î n î m b r ă ţ i ş a r e a une i femei. . . — D a r , m a m ă , s l ă b i c i u n e a m e a e şi m a i m a r e . S u n t a t â t d e p ă c ă t o s î n c â t n u - m i

u r ă s c d u ş m a n u l , ci d i m p o t r i v ă , î l iubesc. . . c ă c i î n n o a p t e a aceea a făcu t-o fer ic i tă , laola l tă c u stelele de p e cer şi cu m i r e s m e l e d i n i a r b ă . O r , p r e ţ u e ş t e m a i m u l t o s tea d e c â t u n o m şi o m i r e a s m ă m a i m u l t decâ t u n suf le t ?...

— I u b i r e a t a se v a r ea l i z a cândva . . . . —- U n d e , m a m ă ? E a îl t r a se l a f e r ea s t r ă . — I n a l t ă lume. . . î n u n a d i n ace le s te le mul te . . . — C â t e d e d e p a r t e a c e a lume. . . — N u , Pu iu le . . . C â n d a j u n g i s ă i u b e ş t i p e r i v a l u l t ă u f i indcă ţ i -a fer ici t o c l ipă

iub i t a , î n s e a m n ă că a c e a l u m e e a p r o a p e de noi . P o a t e a m şi i n t r a t î n ea , d a r e a t â t de p u r ă , î n c â t n u m a i s u f l e t u l î n e x t a z o p o a t e p i p ă i uneor i . . .

H O R T E N S I A

D e c e m b r i e - a s m u l s d i n i n i m ă o a l tă f loare, S t a m i n ă c u s t a m i n ă , p e t a l ă cu pe t a l ă . I n suf le t e-o c ă d e r e l en tă , vege ta l ă Şi visele se d e s c o m p u n s u b p a l u l soare .

P e u n d e a i r ă m a s , l u m i n ă b r u n ă , i r e a l ă ? I n c a r e zi te -a i dus , î n ca re s ă r b ă t o a r e ? Z a d a r n i c c a u t ă câ in i i m e i d e v â n ă t o a r e I n c â m p — pece tea - ţ i s t r an ie , s idera lă .

U n d e să- ţ i c a u t ochii , m a r i i vorb i tor i i , P r e a - c i a r i i ' n ce r căna ţ i i , o rb i to r i i ? F ă p t u r a ta î n t r eagă , văd , se p i e r d e

I n ta in i ţe le l umi i - adânc i , p r o f u n d e . I n m ă r i b r ă z d a t e d e cioloni şi u n d e S e - a f u n d ă m â n a c a r e ş t ie să de smie rde

DE

Ş T E F A N B A C I U

P I E R D E R E

Ş I - A Ş A T E D U C I . . .

î n c e p i să fii o u m b r ă , d r a g a mea , C u m b r ă p r i n i r e - a t â t e a a l te le , Lin su f lu ce s t r ă b a t e na l te le P ă d u r i ; u n t r e m u r de s tea .

299

Vocea c a l i m p e d e m u r m u r de apă T r e c e î n v r e m e , ca î n p ă m â n t , F r u n t e a c u r a t ă — la ca re eu c â n t S ' a p u n ă î n b r a z i o sa ' n c e a p ă .

P a s u l p e d r u m u r i n u ţi-1 m a i sun i , P e t â m p l ă m â n a de m u l t n u a d i e : U n c â n t e c d e f r u n z ă g rea , r u g i n i e , U n v â n t p r i n l i v a d a de p r u n i .

I n p a l m e o b o l n a v ă p l e o a p ă a s c u n d T u n ic i n u m a i ştii să d e s m i e r z i î n c e t u l cu ' n c e t u l î n c e p i să te p i e rz i I n ae r şi ' n t i m p u l a f u n d .

P e n t r u ce n ' a i fost, n u p o t să te cert , P e n t r u ce ai fost, î ţ i c a d la p i c ioa re .

C u toa t e că r a n a a d â n c ă m ă d o a r e . I n d r a g o s t e a m e a — eu te ier t .

U N V R Ă J I T O R A L C U L O R I I : G R I G O R E S C U DE

I L A R I U D O B R I D O R

Se re t răsese , î n a i n t e de a m u r i , l a C â m p i n a . C ine - i p ă ş i a p r a g u l d a d e - u n b ă t r â n e u p r i v i r i negre , a d â n c i , p ă t r u n z ă t o a r e ;

s t ră luc i r i l e s ă g e t a u suf le te în o a m e n i şi m i e z u r i î n l u c r u r i , t r ecând d incolo de v ă l u r i şi de î n şe l ăc iunea a p a r e n ţ e i , î n s t r ă f u n d u r i , u n d e z a c t a ine le şi s incer i tă ţ i le . D e p r i n ­sese, d i n meş t e şugu l d e z u g r a v al n a t u r i i , s t r ă b a t e r i l e pes t e c u l o a r e a pr ive l i ş te i , p â n ă l â n g ă secretele î m b i n ă r i i ei. Ascunz i şu r i l e î n c a r i se p r e p a r ă c a să se a r a t e apo i och iu lu i b o g a t ă m a n t i e de vopsel i de o s e d u c ă t o a r e sp l endoa re , ace lea i n t e r e sau . V r a ­ciul vo rb i a c u mis te re le su f l e tu lu i r o m â n e s c şi oficia i n c a n t a ţ i a v ie ţ i i ţ ă r ă n e ş t i .

C a şi ce lă la l t m a g a l g â n d u l u i rebe l , H â j d e u , — î n casa de là C â m p i n a se în ­s i ngu ra se de o a m e n i .. î n c i n s pe s t e mi j loc cu şor ţu l m u r d ă r i t d e vopsel i , s t a ţ i n tu i t ore î n t r eg i în f a ţ a p â n z e i cu d e s e n u r i ; f an t ez i a f ie rbea î n f l ăcă r i j u c ă t o a r e şi t r ă i a în c o n t u r u r i i m a g i n i d e vis . Se p e t r e c e a mis te r ioasa cobor î r e î n culor i a veden ie i pr ive l i ş t i lo r ţ ă r i i .

R a r de-1 t r ez ia d i n v isăr i le lu i c â t e - u n p r i e t e n ca V l ă h u ţ ă . Se î n to rcea a t u n c i d i n n o u c ă t r e l u m e , c ă t r e l u m e a d e d incoace d e c u r c u b e u , g r ă i n d u - i s imp lu , ţ ă r ă ­neşte , cu tonu l b l â n d a l vorbe i c u m p ă n i t e ; e r a de o b u n ă t a t e a in imi i î n ca re t oa t e mic imi le se r i s ip i au top i t e ca p u l b e r e a sgu re i î n fo r ţa v ie a l umin i i . P i e r d u ţ i p r i n t r e une l t e , vo rbe ş i v i sur i , a m â n d o i î m p ă r t ă ş i a u v i a ţ a c u ceasur i l e , l i m p e z i n d îndeo la l t ă s a u aş i jder i î n c u r c â n d u r z i a l a rever ie i deopo t r i vă t r e c u t ă î n f r u m u s e ţ e a s t i lu lu i s a u s t r ă l u c i r e a culor i i . A m â n d o i feciori de ţ ă r a n i , î i u n i a , p e s u b f ib ra vieţ i i , l e g ă m â n t u l i n s e p a r a b i l c u f ib ra ţ ă r â n i i ; i u b e a u p o d o a b e l e firi i , i u b i a u măre ţ i i l e t r e ­cu tu lu i , i u b i a u v i g u r o a s a t emein ică z id i re su f le tească a ţ ă r a n u l u i n o s t r u ; şi d o r i a u c â m p u l cu florile, m u n ţ i i cu ape l e , bac i i cu t u rme le , s a t u l cu aşezăr i le , v i a ţ a cu mişcăr i le .

R ă t ă c i t o a r e p r i n a m u r g u r i c a r ă l e p e d r u m u r i d e ţ a r ă , n e v i n o v a t e fec ioare sfioase c u p r i v i r i du ioase , ţ i gănc i cu ochi î m p o v ă r a ţ i d e p a t i m i , — toa t e s u b ce r cu d a r u r i d e a p e n e u m b l a t e , i a t ă p r e f e r in ţ e l e p i c t u r a l e a le l u i Gr igorescu . M u t a ţ i

poezi i le lu i C o ş b u c d i n p a g i n i p e p â n z e şi t r ece ţ i poves t i r i l e l u i C r e a n g ă d i n c u v i n t e î n culor i , — şi ve ţ i ob ţ i ne v i z i u n e a lu i co lor i s t ică .

G r a i u l p i c tu r i i , î m p r e u n a t d i n c h i p ş i c u l o a r e , a l c ă t u e ş t e h a i n a s u b ca r e s 'as-c u n d e f an t ez i a c u m u l ţ i m e a veden i i lo r ei. C o ş b u c c â n t ă ţ ă r ă n i m e a , C r e a n g ă releva su f l e tu l e i ; a r t i c u l ă r i l e cuv in t e lo r î n c a p mişcă r i l e v ie ţ i i d e sa t .

G r i g o r e s c u sca ldă , î n l u m i n i d e cer î n s e n i n a t , p o d o a b e l e ţ ă r i i . T i n e r e ţ e a i s b u c n i t o a r e s u b m i r e a z m a a e r u l u i p r i m ă vara t i c ; for fo ta g l u m e a ţ ă

a m u n c i i , c â n d ţ ă r a n i cu t r u n c h i u l de p i a t r ă s p a r g p ă m â n t u l şi-i s m u l g a v u ţ i i l e ; cio­b a n i î n ă l ţ a ţ i î n l in i ş tea lor l ă u n t r i c ă d e p a r c ă a r fi m o n a r h i a i s i n g u r ă t ă ţ i l o r ; pă s r tor i ţe d o i n i n d cu s u s u r u l i svoard lor d e şes s a u î n g â n â n d c h e m a r e a p r e l u n g ă a t ă l ă n ­g i i ; c a r cu boi s l o m n i n d d i n osii p e d e c i n d e a a p e i p o v â r n i t e ; ostaş i m â n d r i d e f la­m u r a b i r u i n ţ e i s au t r i u m f u l î n f r â n g e r i l o r i m p l a c a b i l e , — î n t r ' u n c u v â n t to t ce s 'a p u t u t găs i ca m ă r t u r i e de v i a ţ ă , to t c e v i a ţ a a a v u t m ă r t u r i e d e p o d o a b ă , tot ce p o ­d o a b a a a v u t m ă r t u r i e d e p r e ţ , a d e v e n i t m a t e r i a l fin d e cons t ruc ţ i e c r i t ică p e n t r u acest n e î n t r e c u t m e ş t e r v r ă j i t o r a l e sen ţe i f r u m u s e ţ e i .

F i u de umi l g o s p o d a r de p e moş ia P i t a r u l D â m b o v i ţ e i , a cop i lă r i t c u t r e e r â n d î n t i n d e r i l e p r e s ă r a t e cu flori, a s c u l t â n d z u m z e t u l g â n g ă n i i l o r î n l ivezi şi g h i t a r a g ree ruş i lo r î n c r e p u s c u l ; şi n u se v a fi s ă t u r a t s u f l e t u l c â n d s p r i n t e n s c â r ţ ă i t mono­ton de e r i c r i u r i , s a r e î n f a ţ a l u n i i c a r e b a t e v a d u r i de şesur i şi v a l u r i d e a p e , î n v ă ­lu ind cu m a n t i a s p l e n d o a r e i d u l c e a s f â n t ă p a c e a a d o r m i r i i .

D e s i g u r a p ă s t r a t d i n v r â s t ă f r a g e d a a d u c e r e a m i n t e şi m i n u n i l e , e l a b o r a t e a p o i c la re , a u aşeza t p e c e t e a ne ş t ea r s ă . V a r a , c â n d a r ş i ţ a se a ş t e r n e p e c â m p i e şi se ros togoleş te în a z u r ca m ă r g e l u ş e d e c â n t e c t r i lu l c iocâr l i i lor , va fi a l e r g a t copil p r i n ­t r e c a r ă cu p o v e r i de m u n c ă , fe te î m b u j o r a t e , ţ i g ă n c i cu ochi de j ă r a t i c şi c ioban i cu d o r u r i s u g r u m a t e î n f lue r ; sau , — cine ştie, — 1-a a p u c a t c h i n d i a c e r c e t â n d is te ţ c u m s ' a t â r n ă soare le de r a m i i p ă d u r i i de p a r a r b o r i i c a n d e l a b r e î n c ă r c a t e cu m e ­d a l i o a n e şi g r u n j i d e l u m i n ă . A p l e c a t t ine reş te î n l a n u l l ivezi i , v a fi a s c u l t a t c u m s u e v i a ţ a î n r ă d ă c i n a f i ru lu i de i a r b ă şi d i n felul c u m u m b r a se res f i ră ca r ă m ă ş i ţ a d i n t r ' o h a i n ă î n m u i a t ă î n l i m p e z i m i d e c r e p u s c u l a ob i şnu i t î n t â i a o a r ă m e ş t e ş u g u l z u g r ă v i t u l u i .

G r i g o r e s c u a în ţe les de l à î n c e p u t că m a r e l e meş t e r al n u a n ţ e i n u p o a t e fi a l tu l d e c â t n a t u r a . C h i a r şi m a i t â r z i u , d u p ă şcol i rea v r e d n i c ă î n s t r e i n ă t a t e , co l inda ţ a r a , a d u n â n d c h i p u r i , i coane , p r ive l i ş t i , d i n m a r e l e a te l ie r î n c a r e se f r ă m â n t ă for­mele f r u m o a s e . U m b l a p r i n m u n ţ i c u s ă p t ă m â n i l e o b s e r v â n d ob ice iur i l e şi mişcă ­r i le c iobani lor , c ă u t â n d să d e s p r i n d ă d i n fe lu l lor d e a p r i v i c a r a c t e r u l de f r u m u ­seţe t ip i că a n e a m u l u i . I i p l ă c e a să v o r b i a s c ă c u ei, a d m i r a l in i ş tea cu c a r e g ă s i a u v o r b e a d â n c i şi n u se m a i s ă t u r a de b u n ă t a t e a şi du ioş i a p e ca r e d e p ă r t a r e a de l u m e şi de to t o p r e s c h i m b a î n a c e a s e n i n ă t a t e c a r a c t e r i s t i c ă î n f a ţ a d e z a s t r u l u i f i na l ; cu mélanco l ie , i u b i r e şi c â n t e c î n suf le t ş o p t i a u stelelor r i t m u l d e d o r şi c o b o r a u d i n f u r t u n ă r i t m u l d e foc. P l i n i de s ă n ă t a t e î n t r u n c h i u l a şeza t ca p e d r u g i d e p i a t r ă , ei s u n t m â n d r i „ ca n i ş te r eg i a i m u n ţ i l o r ; a ş a u m b l ă , a şa s t au , a şa p r i v e s c pes t e p l a i u r i l e lor" . Se î n t r e b a V l a h u ţ ă : „ n u s u n t ei cobor î to r i d i n cnez i? n ' a u p u r t a t g l u g ă şi o p i n c a lor ce i d i n t â i voevoz i a i C a r p a ţ i l o r ? î n d ă r ă t u l v remi lo r , l a c a p ă t u l celei m a i nob i l e v i ţ e r o m â n e ş t i e u n p ă s t o r " . C o n t e m p l a o re î n t r e g i i zo l a rea î n m â n ­d r i a lo r a aces tor m o n a r h i a i î nă l ţ im i i .

E l î n suş i se î n s i n g u r a de o a m e n i , d e p a t i m i l e lor mesch ine , d e ambi ţ i i l e m ă ­r u n t e şi p r e t e n ţ i u n i l e d e ş a r t e ; fugea d e a p l a u z e l e m u l ţ i m i i , d e a l a i u r i l e d regă to r i i l o r z o r n ă i t o a r e , d e sgomot şi d e v â l v ă . Se î n c u i a î n casă s a u , î n t o v ă r ă ş i t de t ă b l i a cu culor i , co l inda ţ i n u t u r i l e . D i n t i ne r e ţ e şi su f e r in ţ ă , moş ten i se su f l e tu l orgol iu l c a r e

302

î nch ide î n v i r tu ţ i l e a l t i t ud in i i lu i . Moşioara d in P i t a r u l D â m b o v i ţ e i sus ţ inea o gos­p o d ă r i e p ă r ă s i t ă p r i n m o a r t e a t i m p u r i e a t a t ă l u i ; l eaur i l e s u n t î m p r ă ş t i a t e , o g r a d a p ă r ă g i m t ă , i a r acolo u n d e m â n a o m u l u i h a r n i c ch ibzu ise , toa te l a locul lor, sporesc pă in j in i şu r i l e . M a m a î n e c a t ă î n nevoi n u m a i dă d e ros tu r i l e r i s ip i t e . O r f a n delà şase an i , p i c to ru l avea să c u n o a s c ă c h i n u r i l e o ţe l i toare . F a m i l i a n u m e r o a s ă şi s t r â m -to r a t ă de l i p su r i t r e b u i a a j u t o r a t ă .

Vine î n B u c u r e ş t i şi se înde le tn iceş te cu z u g r ă v i r e a de icoane . D u m n e z e u l d u r e r i i şi î n d u r ă r i i , v e g h i n d toa te , p u n e d a r în suf le tu l b ă e ţ a n d r u l u i c a r e avea să dev ină , m a i t â r z iu , g lor ia cea m a r e a n e a m u l u i său . L a O b o r , u n d e g r âna r i i , negu ­ţă tor i i , că lă tor i i şi misi ţ i i î n c u r c a u t r ece rea d e m a r f ă s f â n t ă a u n u i copil d e 6 an i , ochii negr i , scântee tor i , t r i m e t e a u b o a r e a nev inovă ţ i e i . Iconi ţe , î ng r i j i t po t r i v i t e în culor i şi r â n d u i t e u n a l â n g ă a l t a , se î n ş i r u i a u la v e d e r e a t recă tor i lo r . O m u l de c re ­d in ţă şi o m u l de b ine , e r a b u c u r o s să c u m p e r e l u c r u l d in m â n a n e v i n o v a t ă . S f â n t u l h a r i-a î n g ă d u i t să câş t ige d i n s i l inţele p rop r i i , l a o v â r s t ă c â n d al ţ i i î ncă p e t r e c ceasur i le du lc i a le copi lăr ie i . D i n o m în om a c i r cu la t ves tea şi c u m v â l v a ros togo­l i tă c i rcu lă r epede , a p ă t r u n s p â n ă î n casele D o m n u l u i ţ ă r i i : B a r b u Ş t i rbe i ; 1-a c h e m a t p e micu l z u g r a v , i-a d a t de l u c r u şi de m u l t sp r i j in i-a fost p e m a i m u l t ă v r e m e .

P â n ă la 20 de an i , c h i p u r i d e sf inţ i , scene din î n t â m p l ă r i l e D o m n u l u i , p ă ţ i r i d i n cazne le şi v i a ţ a mucen ic i lo r , ch inu r i l e apostol i lor , le-a a şeza t p e pe re ţ i i b i ser i ­cilor, — m u l t e d i n ţ a r ă f i ind z u g r ă v i t e d e el.

A î n v ă ţ a t s ingur , s fâş ia t î n t r e d o u ă t r eb i d e o d a t ă : ca r t ea şi p i c t u r a U n i c u l lu i m a e s t r u , de là c a r e a f u r a t secrete le meş te şugu lu i , a fost f i rea, — acea fire care , în p o d o a b e l e ei, î m b i n ă m i n u n i şi s p l e n d o r i ; ca re face joc de u m b r e pes te f r unz i şu r i ; c a r e / p u n e c u r c u b e e pes te a p e ş i a m u r g u r i pes t e şesur i . D e l à cunoscu ţ i i m a e ş t r i a i Apusu lu i n ' a d e p r i n s a t â t câ t se zice, o r i c â t de t rud i ţ i î n meş t e r i r ea nuan ţ e lo r , scă­p ă r a r e a l ini i lor şi c â n t ă r i r e a pe rspec t ive lo r . Şi, c â n d s'a în to rs aici , n ' a î n c e r c a t să se g rozăv iască cu ceiace a ob i şnu i t î n a l t e pă r ţ i , ci a scormoni t d u p ă măre ţ i i l e p ă m â n ­t u l u i nos t ru .

P â n ă la el p ic to r i şi z u g r a v i de v i ţ ă s t re ină , sosiţi d i n a l te co l ţur i ale lumi i , cu a l te m o r a v u r i , p e n t r u d o m n i s t re in i şi s copu r i s t re ine , o r n a m e n t a u l ăcaş de o d i h n ă s a u s t r a n ă de r u g ă d u p ă c u m î n s im ţ i r e v i b r a i n i m a lor. N ' a u zămis l i t o a r t ă r o m â ­nească , în c a r e b a t e r e a su f l e tu lu i să iviaiscă d in ţ ă r â n a n o a s t r ă v i a ţ a î n s ă m â n ţ a t ă în ea. O a m e n i i s u n t l ega ţ i de p ă m â n t u r i l e c a r i i -au născu t , d e î n t â m p l ă r i l e ca r i i -au d u r u t , d e s o a r i a c a r e i-a n ă p ă s t u i t s a u fer ic i t ; c a r n e a s e a m ă n ă cu locur i le t r ă i t e , i a r sp i r i t u l cu v i t regi i le ce -au rsbi t ; c u m miezu l gus tos al p e p e n e l u i a t â r n ă de b r a z d a în ca re g e r m i n e a z ă , a^a v i a ţ a a t â r n ă de locul în c a r e se pe t r ece .

Şi p i c to ru l Gr igo rescu a b ă n u i t s enzu r i l e : a fi m a r e , î n s e a m n ă a fi tot ce poţ i tu . A vro i ce n u po ţ i , — i a t ă n e b u n u l ; a n u vroi ce poţ i — i a t ă m e d i o c r u l ; a p u t e a cë vre i şi vro i ce po ţ i , — i a t ă gen iu l .

Zug rav i , a d o r â n d sub iec t e d i n i s tor ia na ţ i ona l ă , î n t â m p l ă r i d i n r ă sboae l e români lo r , feţe de d o m n i şi d o m n i ţ e , j u p a n i şi j u p â n i ţ e , c o m p u s e ex te r ior , — d a r o r i câ t de estet ic , to tuş i is tor ic , — d e m o n s t r a u a r t i f i c iu l şi î n v e d e r a u l ipsur i l e t eh -nicei . P e c â n d f iul p l u g a r u l u i d i n P i t a r u l D â m b o v i ţ e i , de p r i n t r e ho lde şi ţ a r in i , r â v n e ş t e şi p o a t e smulge m i s t e r u l a v â n t u l u i , compl in i t r o m â n e ş t e şi r ă p o s a t cu c l ipa , cu a n u l , î n v is ter ia v ie ţ i i d u p ă c a r e n i m e n i n ' a scormoni t . N u f a p t u l is tor ic , — cu toa te că a l u c r a t t a b l o u r i d i n r ă s b o i u l n e a t â r n ă r i i , — ci semni f i ca ţ i a ca re def ineş te s imţ i r ea colect ivă, e l a n u l u n a n i m , su f l e tu l r o m â n e s c ; c a r u l cu boi s c â r ţ â i n d d in osii aga l e c a o do ină c â n d p l e a c ă î n a m u r g u r i p e va l ea Ş i r e t u l u i ; fec ioara î n v ă -

3°3

p ă i a t ă cu s u r â s u l î n m u g u r i t î n coifuri le gur i i , — u n s u r â s a t â t de galeş şi a t â t d e m o l a t e c ; p ă s t o r u l p r o p t i t î n b â t a c iopl i tă , , l ocu r i şi o a m e n i , suf le te şi î n ţ e l e su r i le-a poves t i t î n cu lo r i ca p e - u n nes fâ r ş i t b a s m , copleş i t d e f an tez ie şi rea l , al ţ ă r ă n i e i c u r a t e . Mi şca rea n a t u r i i , s e n i n ă t a t e a î n f a ţ a mor ţ i i , p o t r i v i r e a pe r f ec t ă î n t r e a m b i a n ţ ă şi om, v i a ţ a î n t recer i le - i n e c o n t e n i t e se t r a n s m u t ă p e p â n z ă .

F i i n ţ a şi l u c r u l s u n t p u t e r i c a r i se ag i t ă . O m u l l u c r e a z ă , m u n c e ş t e , s a p ă p ă m â n t u l , r ă b o t e ş t e f ieroteni i le g o s p o d ă r i e i ;

se i n t e r c a l e a z ă , deci , î n t r e r i t m u r i l e de m i ş c a r e a le cosmosu lu i . Şi c â n d cade , r ă p u s de soroace le d a t e de sus , t r ece în ţ ă r â n ă cu î m p ă c a r e d e s ine p e n t r u a c o n t r i b u i cu p u t e r e a s ă g e t a t ă la fo r ţ a v ie a r ă d ă c i n i i i f i r u lu i de i a r b ă ; m o a r t e a e s u c o m ­b a r e î n m i s t e r u l firi i , a m e s t e c p r i n t r e s t ih i i le ei, p u l b e r e v ie r e s f i r a t ă î n ţ ă r â n a ei. I n p o e z i a p o p u l a r ă , î n poez i a ţ ă r a n u l u i , e n u m a i m i ş c a r e î n mi j l ocu l n a t u r i i : voin ic i i t r e c p e l u n ă , f l u e r â n d d i n f r u n z ă de r ă s u n ă p ă d u r e a ; h a i d u c i i c o b o a r ă c ă r ă r i l e l a va l e î m p u ş c â n d d i n ş u e r ; h o ţ i cu d u r d a î n s p a t e fugă re sc că l ă r i p o t e ­r i le ş i î n t i n d p ă m â n t u l u i g a l o p u l m u r g u l u i vo in ic . I n aces t p e r v a z de v i z i u n e cosmică , f i in ţa p a r e s t u p de for ţe oa re f i e rb şi a l e a r g ă .

Aşa şi t a b l o u r i l e l u i G r i g o r e s c u : c a r u l cu boi b a t e d i n osii şi s b r u n c e ş t e p e vale , c ioban i i c o b a r ă cu g h i o a c a î n s p a t e , — şi t o tu l se mişcă şi f i in ţează , a to t -s t ă p â n i n d pes t e ro t i r i l e ză r i lo r sen ine .

U n e o r i î n f ă ţ i ş e a z ă o m u l senin , î n c r e m e n i t î n l in i ş tea î n a l t ă ; î m p r e j u r n ic i o ad i e r e , n ic i o î n d u n g a r e f ină de f r u n z ă , n ic i u n c l ipot de i svoa re ; m u n ţ i i p a r p ă t u r i d e f u m a l b u r i u , ga ta a se a ş t e r n e ca t roeni i p e s t e o v i a ţ ă c a r e o r i c â n d e p r i ­m e j d u i t ă să se m i s t u e î n t ă c e r e a cea m a r e .

Şi t o t d e a u n a ca lm, t r ece ţ ă r a n u l î n m o r m â n t c u c r e d i n ţ a t a r e a î n t o c m i r i ­lor sor ţ i i . C â n d ce ru l d e s t i n u l u i b a t e şi se s t r â n g e î n s e n i n u l l u i sorocul , l u m e a d e d incolo şi c u r c u b e u l şi r a i u r i l e îi î m b i e m a r e a că l ă to r i e .

U r z e a l a l iniş t i i p e s t e f o n d u l mi şcă r i i o găseş t i î n p â n z e l e lu i Gr igo re scu . Ţ ă r a n d i n t r e ţ ă r a n i i să i şi su f l e t d i n su f l e tu l lor, a m e n ţ i n u t a r d o a r e a f l u i d u l u i d i n t â i . 1 , • . | <

Vrac iu l culor i i a d e s v ă l u i t v is ter i i le î n g r o p a t e şi a ş ters r u g i n a . D a r , î n v e d e r â n d s t r ă luc i r i l e , a a v u t g r i j a să lase , p e m a i d e p a r t e , m i r o s u l

p ă m â n t u l u i d m ca r e a de sg ropa t -o .

304

C Â N T E C D E D R A G O S T E V E C H E DE

V I N T I L A H O R I A

Bogată , f r u n z a creşte d i n ţ ă r â n ă , C a l a c r i m a d i n ros tu r i l e vieţ i i . Şi seri a l b a s t r e c u m p ă n i n d în m â n ă . P r i n z â n d gă te l i d i n n u n t a d imine ţ i i

E p o a t e p r i m ă v a r a cea m a i c l a ră C a r e - a 'nf lor i t de là ' n c e p u t u l lumii . . . A m h o i n ă r i t u r s u z şi to tuş i n u mi-i Nici g â n d u l t r is t , n ic i m â n a sol i tară .

C ă c i a m s imţ i t î n b r a ţ u l t ău , fecioară , C u m c â n t ă seva d ragos te lo r noas t r e — Şi 'n sân i i tă i , î n v e c i n a t e as t re , A m auz i t t r e c u t u l g r e u c u m z b o a r ă .

C e d r u m p r e l u n g şi ce b o g a t e ore !... D e ce m ă f r ânge c a l d a lor p o v a r ă D e n u p o t s ta s e n i n în p r i m ă v a r ă , C a p l o p u ' n f r igu ră r i l o r sonore ?

D i n ochii ve rz i u n z â m b e t se d e s p a r t e , C a o p e t a l ă leneşă î n soare . U n d e - a m iub i t î n t â i a d a t ă oare? . . . I n a n o t i m p ne p i e r d e m ca 'n t r ' o m o a r t e .

3°5

N O A P T E A A P E L O R

N o a p t e a c h i a m ă duh/uri d i n t a in i c b u c i u m P e n t r u t ă r â m u r i ce t ac . C a o v i a ţ ă os ten i t ă g r e u de sbuciu/m, D o a r m e n e m i ş c a t ă a p a n lac .

Stelliele s ' au p r ă b u ş i t de sus cu l u m i n ă Şi-şi j o a c ă l i c ă r u ' n fund-A p r o p i e r e a m e a foşneşte a t â t de s t r ă i n ă P r i n î n t u n e r i c u l d e p r u n d .

D i n c â n d î n când , f r u n z ă o r i a d i e r e A t i n g e s l ab l uc iu l s t r ăvez iu . F i o r u l se s f a r m ă ' n c e r c u r i p â n ă p i e re , C a v i su l î n t r ' u n s o m n t â r z i u .

V r e a u s ă - m i î n c a r c p u m n u l cu a p ă , P l i n c u a u r i u l s te le lor praf . P o a l a t a m o a l e d e - a b i a să-1 c u t r o a p ă , C â n d ţi-1 vo iu d e ş a r t ă vraf .

Şi d e câ t e ori paJ tae le -mi do rn i ce ş i - a fundă S v â c n e t u l î n c o r d a t de oţel , L a c u l îşi t r ezeş te v â l t o a r e a p r o f u n d ă Şi s f a r m ă î n v a l u r i to t c e r u l d i n el...

DE

G E O R G E A. P E T R E

306

P O E M E I N P R O Z Ă DE

M A R I A G O L E S C U

DE CE NU U M B L A M PE MARE. . .

E sea ră şi I sus u m b l ă p e v a l u r i . S p r e el s ' a v â n t ă P e t r e , d a r c u r â n d se cla­t ină şi v a să se c u f u n d e , căci t a l azu r i l e , cai ve rz i cu sbâ r l i t ă c o a m ă a lbă , s u f l â n d s t rop i sticloşi p e n ă r i , n e c b e a z ă î n asf in ţ i t . M â n a în t insă , m u s t r a r e a b l â n d ă , îl sp r i j ină , şi a m â n d o i î n b a r c ă se suie, s t ă p â n i p r i n c r ed in ţ ă p e ape l e î n c h e g a t e care , potoMndu-se, i a u feţe de m ă r g e a n .

„ M a r e a ţ i -a fost d r u m şi ape l e p o t e c ă " aşa cân tă psalmis tu l . . . . D a r noi , î n loc mâ in i l e c u m p ă n ă să le î n t i n d e m , sg r ibur i ţ i , cu ele a p r o p i a t e

d e t r u p , s t r â n g e m tot so iu l de b u n u r i î n p u m n i i înc leş ta ţ i . C a p u l ne e g r e u de s g u r a g â n d u r i l o r t u r b u r i , v i e rme le îndoie l i i ne r o a d e la t ă l p i ; c u m , c u m a m p u t e a noi , corabie , m a r e a s'o s p i n t e c ă m , c loco tu l va lu r i lo r , r id ica ţ i , cu ochii p e zare , să-1 c ă l c ă m ? i

R ă m â n e m p e ma l , d e s p u i a ţ i , î n c ă t u ş a ţ i ţ ă r â n e i , r â v n i n d ca d u p ă zăb re l e l a m i n u n e a sinil ie î m p ă u n a t ă cu och iu r i de l u m i n ă , ce la n ă m i a z a , s u b p a r a soare lu i , a d a t î n p â r g .

PLOAIE PE S T Â N C I

S'a s fârş i t cu r o p o t u l m â n i o s al ploi i n ă v a l n i c e ; v ă z d u h u l şi-a d e s c ă r c a t găle ţ i le p l ine şi soare le c a t ă să mi j ească s u b nor i . Cenuş i i , v ine te , b r u n e , gă lb i i , s u b luc iu l a p e i ş i -au de scope r i t s tânc i le o f r u m u s e ţ e n o u ă — nemişca te le a u î m b r ă c a t zale j u c ă u ş e de a rg in t . S p ă r t u r a m u n ţ i l o r z â m b e ş t e d i n fa ţe te d a t e cu l u s t r u . Şol­du l s tane lor r o t u n j i t e de m â n g â i e r e a că l ă toa r e a r â u l u i s t r ă luceş t e cu l u m i n i al­b u r i i . A ş a vor a r ă t a , î n p ă d u r i t rop ica le , mons t ruoase , c rupe l e i popo tami lo r î n m i j ­locul scaldei , d e s p i c â n d a p a î n pang l i c i s d r e n ţ u i t e ? S u b scu tu l u n u i colţ m a r e de p i a t r ă , fer iga a r ă m a s p r ă f u i t ă , ocoli tă de şuvoaie le ploii a d u n a t e să fo rmeze v r e ­me ln i c cascadă . D i n înve l i şu l f runze lo r ca de a r a m ă f reca tă se desgoleşte p e a locur i p i a t r a f u m u r i e cu v i n e v e r z u i , iar , la adăpos t , se p i t u l a p r i n t r e a lbe t r u n c h i u r i de p o m s u b cojoc d e p ă m â n t f raged şi m u ş c h i de s m a r a l d . Ace de b u r ­n i ţ ă şi p iez işe vor s ă î n ţ e p e f r u n z a de fag, s ă n ă t o a s ă încă deşi t o a m n a se face b a -

3°7

t r â n ă . I n ş u b a l u i v e r d e , b r a d u l e g a t a să î n f r u n t e i a r n a d e a c u m a ves t i t ă . P e f r u n t e a p i s cu r i l o r c o b o a r ă n ă f r a m ă de nor i , d i n poa l e l e m u n ţ i l o r a b u r i groş i se r id ică — n u m a i p a r a p e t u l , a r c u r i de p i a t r ă c iopl i tă , îşi d e s e n e a z ă , ne t ed , fes tonu l r e g u l a t d e - a l u n g u l t o r e n t u l u i .

C u ţo lu l v ă r g a t a şeza t g l u g ă pes t e u m e r i şi c a p , m u n t e n i i , că l ă r i p e ca i m i ­t i te i şi voinic i , n ' a u p r e g e t a t să p o r n e a s c ă l a d r u m , ş t i i nd d i n a i n t e că s u b c a p a c u l de n o r i u n ce rc de l u m i n ă se a p r i n d e p e za r e .

R e t e z a t d e d i n a m i t ă , roş i t d e u m e z e a l ă , m u n t e l e l a c a r e a m a j u n s s â n g e ­r e a z ă d i n t r ' o r a n ă ne f i r ea scă şi l a r g ă ; v a g o n e t e l e a u l ă s a t d â r ă p â n ă de va le . Mai d e p a r t e , î n t â l n i m mi ros de c ă r b u n e , u r m e l e s u n t negre , g u n o i u l r ă m a s f u m e g ă î n p â l c u r i ; a p a e m â n j i t ă c u m te a p r o p i i d e l ocu in ţ e ş i nego ţ omenesc . Minele , uz i ­nele , s to rc d i n p i a t r ă comor i n e ş t i u t e . P e h a n g a r u l a c o p e r i t cu p l ă c i m u r d a r e de s t ic lă , p loc , p loc , r ă s u n ă c iocăn i tu l r ă s l e ţ a l s t rop i lo r ce se s p a r g î n p u n c t e m ă r u n t e .

V O R O N E Ţ

P e s t e v â r f u r i de m u n t e , p e s t e p ă d u r i d e fag şi de b r a d , ce ru l s en in c o b o a r ă în pa j i ş t e ca s ă ia m ă n ă s t i r e a î n b ra ţ e . . .

— A l ă t u r ă - t e de copac , a s c u l t ă cu ev lav ie şi l u a r e a m i n t e ; ce a u z i ? D a n i i ] S i h a s t r u l , cel z u g r ă v i t l a i n t r a r e c u b a r b ă l u n g ă şi v e s t m â n t d e c ă l u g ă r , î n t r e b a p e Ş t e f a n c a r e s t e t e a a b ă t u t î n u r m a p r i m e i c iocni r i de là R ă z b o i e n i .

— N ' a u d d e c â t g e a m ă t u l v â n t u l u i , f r e a m ă t u l f r u n z i ş u l u i . — S p r i j i n ă - ţ i t a l p a d e p i c i o r u l m e u . A u z i a c u m ? — A u d g l a s u r i b l â n d e , a rg in t i i . C i n e c â n t ă î n s l avă ? — P e î nge r i îi auz i . Ce l d e sus ţ i -a d ă r u i t s emn . D e faci l e g ă m â n t m ă n ă s t i r e

a ic i să d u r e z i , t e po ţ i î n t o a r c e l a l u p t ă , b i r u i n ţ a e a t a . I n a d o u a î n t â l n i r e Ş t e f a n a i z b u t i t să î n v i n g ă p ă g â n u l şi a z idi t , î n locul

s ihăs t r i e i o b i s e r i c u ţ ă m i c ă d e l emn , m â n d r a c t i to r ie d e az i u n d e , l a v ă z u l co roa ­ne lor po le i te p e fpndu l a l b a s t r u ou b r a z d e l e roşii , a u z i m şi no i b l â n d e voci a rg in t i i .

D e l i c a t e înco lăc i r i în f loresc î n j u r u l c l ipe lor veşn ice d i n v i a ţ a P rece s t e i şi a M â n t u i t o r u l u i , s emin ţ i e u i m i t o a r e a r ă d ă c i n e i l u i l ese i . C a d o u ă p is t i l e de f loare î n t â l n i n d u - s e , s u b ţ i r i , se p l e a c ă u n a c ă t r e a l t a F e c i o a r a s f â n t ă ş i s f â n t a L i s ave t a , l o a n cel n o u şi e p i s c o p u l d i n M i r a L ik ie i , Nico lae , îşi de s f ă şoa ră , p â n ă p e s t e con-t r a fo r ţ i i cu î n f ă ţ i ş a r e d e a r i p i , v i a ţ a lor p l i n ă d e a t â t e a m i n u n i . P u s t n i c i i , s t â l p i a i c r ed in ţ i i , z u g r ă v i ţ i ch i a r s u b s t r e a ş ină , p u n p e fugă m e r e u , umi l i t , p e d u ş m a n u l

c a r e a v r u t să-i î nce rce . F e ţ e l e se î m b i n ă c a î n t r ' o ţ e s ă t u r ă d e p r e ţ a l ea să c u fir. V a r u l a s u p t colori le c u a t â t a r â v n ă se toasă , f ă c â n d u n t r u p c u c lăd i rea ,

î n câ t z a d a r n i c b a t p lo i le m â n a t e d e c r i v ă ţ î n z i d u r i l e s f in te , or ice a r face n u Ie VOT p u t e a ş te rge n i c i c â n d d in ace l col ţ d e r a i u i t a t p e p ă m â n t .

D a r s ă n u f im p r e a s i g u r i : d a c ă , î n t r ' o zi, p a s ă r e a m ă i a s t r ă c a r e s tă cu­m i n t e , cu a r i p i ch i t i te , le v a în fo i a o d a t ă , s b o r u l l uându- ş i -1 , ca să se î n t o a r c ă d e u n d e a ven i t ?

F I E R A R I (Legendă pascală)

I n b ă t ă t u r a po t covă r i e i d i n t â r g u ş o r u l p r o v i n c i a l , u n o ţ e t a r cu t r u n c h i u l î m p ă n a t de be l c iuge şi c â r l i g e d e fier, îşi p r o i e c t e a z ă , n e g r e î m p o t r i v a l u m i n e i v â r f u l c a d e su l i ţ ă a l f runze lo r a s c u ţ i t e p e a s f i n ţ i t u l î n f l ăcăr i . D e el se l e a g ă v i te le d u p ă ce li s ' au î m p r e u n a t p ic ioa re le , s t r â n s l ega t e c u f u n i a d o u ă câ t e d o u ă ,

308

p e n t r u ca să se lase m a i lesne t r â n t i t e la p ă m â n t . Acolo, cu ochi î m p ă i e n j e n i ţ i de s p a i m ă , cu p â n t e c e l e s u f l â n d g r e u a sem en i foalelor d i n l ă u n t r u l cocioabei , c u n ă r i l ă rg i t e şi u m e d e , r ă b d ă t o a r e , boi i su fe re s ă li se b a t ă cu caiele po t coava .

I n a l te t i m p u r i , a t u n c i c â n d se d o s p e a p e n t r u omen i r e p r i n r ă s c u m p ă r a r e ie r ta rea , în ce t a t ea I e r u s a l i m u l u i , u n d e z idur i l e la rg i , de le p u t e a că lca p ic io ru l şi ca ru l , s t r â n g e a u l ao la l t ă u l i ţ i le a t â t de coti te şi de î n g u s t e î ncâ t t r e b u i a să te mlăd iez i d u p ă ele u r c â n d şi c o b o r â n d t r e p t e sp re î n v ă l m ă ş e a l a baza re lo r , în t r ' o m a h a l a d i n cele m a i s ă răcăc ioase , lov i tu r i l e de c iocan s t â r n e a u , d i n cercul s tânci ­lor d e s p u i a t e şi a s p r e , r ă s u n e t c a d e n ţ a t .

F i e r a r u l ( ţ igan, zice-se), a d u c â n d pes t e to t n e a m u l s ă u g r o z a v a u rg ie , pe n icova la d i n f ie răr ie î n oare j a r u l og l indea m ă r u n ţ i ş d i n v â l v ă t a i a a p u s u l u i , f ău­r e a l a p i r o a n e f ă r ă să-i pese că p ă m â n t u l s ta să se c u t r e m u r e , p ie t re le c u l a r m ă să se despice , b e z n a să c u p r i n d ă soare , stele şi l u n ă , i a r c a t a p e t e a z m a , c a t a p e t e a z m a d i n t e m p l u , î n d o u ă s ă se sfâşie, d e sus p â n ă jos , v e s t i n d p r i n s u r p a r e a - i D u m ­nezei rea , j

El c iocănea f ă r ă h a b a r , c ă l i nd s o a r t a u n u i popor , o sând indu-1 nel iniş ie i , fur­t i şagului , înşe lăc iune i , p e n t r u d o b â n d i r e a u n e i p â i n i îndoie ln ice , p r ibeg i r e i în s d r e n ţ e p e ger z ă p a d ă şi p loa ie , î n c a d e n ţ ă de c iocan şi de s t r u n e , p â n ă l a împ l i ­n i r ea vremi lor , p â n ă v a fi a j u n s l a p o c ă i r e cel d i n u r m ă v l ă s t a r a l acestei seminţ i i , p e n t r u p a r t e a de a j u t o r a d u s ă , neş t iu t , d e s t r ămoşu l f ă u r a r Răs t i gn i r e i !

O R O L O C I U L

I n ce t a t ea cu o s u t ă d e t u r n u r i , d o u ă t u r l e p ă t r a t e m ă că lăuzesc ; le v ă d b i r u i n d acoper i şu r i l e de o l ane învech i t e , şi f iecare p o a r t ă c u n u n ă p e n t r u t u r n u ­leţe m a i n e î n s e m n a t e , d a r m a i î n a l t e ca ele, s fârş i te p r i n t r ' u n b u m b în ca r e s tă î n f i p t ă c rucea .

T r e c p e s u b bol ţ i cot i te , s cunde , bo i te d e fun ing ine ; p e l â n g ă fereşt i j oase cu zăb re l e rug in i t e , p ă s t r â n d u - ş i t a i n a s u b l a c ă t u l u i t ă r i i ; ca lc p e lespez i toc i te d e p a ş i î n d ă r ă t n i c i s au dâ r j i , p a ş i de c ă l ă u s a u de j e r t f ă , i a r d i n a i n t e - m i se desch ide p i a ţ a l a rgă u n d e r ă s a r a m i n t i r i s t rop i t e cu sânge .

Acolo s u n t p a l a t e m ă r e ţ e , f a ţ a d e sch imonos i te p e p l a c u l negus to r i lo r ch ia­b u r i de a l t ă d a t ă , co r t eg iu r i ce rn i t e î n c r e m e n i t e p e var , b a l c o a n e ba roce cu f r u n z e de fier pole i te . Ma i vech i decâ t toa te , cu c a p e l a p o d o a b ă , p a l a t u l m u n i c i p a l e d u ­h o v n i c u l lor t ă c u t şi a s p r u ; de el se r a z i m ă orologiul b ă t r â n , oare, l i b e r â n d u - s e apoi , îşi î na l ţ ă d a n t e l a t u r n u l u i svelt .

P e d i n d o s u l fe res t ru ice lor g e m e n e se p e r i n d ă î n şir, de d o u ă s p r e z e c e ori p e zi şi d o u ă s p r e z e c e ori n o a p t e a , do i sprezece apos to l i de l emn, bă ţoş i şi na iv i — se ş te rg î n u m b r ă i zb indu- ş i u m ă r u l de p e r v a z u l d i n d r e a p t a . B i n e c u v â n t a r e a lor s ta ­torn ică şi î n g ă d u i t o a r e , t rezeş te î n m i n e mi la .

C â n d s 'a l ă s a t ob lonu l d u p ă cel d i n u r m ă ucen ic al l u i Chr i s tos , s ' aude o so­ner ie p i ţ i g ă i a t ă ce-ar t r e b u i să fie c h e m a r e a u n u i cocoş î n s t r e ju i r e , d a r ca re n u e decâ t u n c u c u r i g u meta l i c , sub ţ i r e l şi c iuda t . P r e l u n g e ş t e v i s a r e a cocoşul s ta f ie c ă r u i a se n ă z a r e să te nă lucea scă .

P a l a t e l e Renaş t e re i , case le ba roce , s u n t pă s to r i t e de -a v a l m a d e t u r n u r i l e e v u l u i - m e d i u ; c â n d ş u e r ă v â n t u l c levet i tor ca re d u c e v o r b a , c lădi r i le sp r i j in i t e u n a de u m ă r u l celei lal te , p r i n d a-şi poves t i amin t i r i f ioroase şi mis t ice desp re s f in ţ i îneca ţ i , p reo ţ i f ana t i c i ce -au fost a r ş i p e rug , d e s p r e soli c ră ieş t i svâr l i ţ i p e fe reas t ră , d e s p r e t o b a p e care- i î n t in să p ie le de om, d e s p r e m ă c e l u r i , r ă zboa i e , m i ­n u n i şi rob ie .

309

C o c o ş u l s ta f ie poa t e - i m e n i t să n e s p u n ă că b i r u l d e g roază n u - i î ncă î m ­p l in i t ? C ă v r e m e a b l â n d e ţ e i m a i v a p â n ă să v i e ?

H A R A DIN TRIPOLI P ă m ă t u f u r i cenuş i i d i n v â r f u r i d e t r u n c h i u r i î n a l t e c h i a m ă d e d u p ă casele

cu î n f ă ţ i ş a r e de z a r u r i . S idi le r ă s t u r n a t e p a r cupole le mosche ie lor . A s p r u se r i d i că z idu l c a s t e lu lu i span io l , d a r b l â n d e a u n b r a ţ r o t u n j i t s e ' u t i n d e d i g u l t r a n d a f i r i u î n m a r e a j u c ă u ş e . A r a p i m a r i şi b u z a ţ i c â r m u i e s e m u l ţ i m e a l e g ă n a t ă a bă rc i l o r d e p e r u z e a .

P o r ţ i î n ch ip d e p o t c o a v ă d u c d i n s t r ăz i l e î n g u s t e , l ega t e p r i n bol ţ i , s p r e c u r ţ i l ă u n t r i c e , n e b ă n u i t e , a ş t e r n u t e cu lespez i de p i a t r ă s a u lespez i d e smal ţ . Z idur i l e lor î n a l t e spo i te cu v a r a l b a s t r u , g a l b e n , v e r d e s a u roz , r e s f r â n g l u m i n a soa re lu i dogo­r i to r d e a m i a z ă î n f ă p t u i n d o l u m e d e b a s m î n c a r e se mişcă a l ene şi se r a z i m ă v i sând , femei p r e a f r u m o a s e , s u l e m e n i t e şi a lbe . Le vez i ou cozi le neg re , luc ioase , ieş ind d e s u b b a s m a u a v io r i e î n n o d a t ă p e f r u n t e , î n c ă m ă ş u ţ e ca funige i i p e c a r e în ­floresc m a c i şi la le le , î n f ă ş u r a t e î n b a r a c a n u l v ă r g a t de m ă t a s e c u co l ţu l a d u s p e s t e u m ă r , înc inse c u c ingă to r i gre le d e a r g i n t .

I n t a i n i ţ e de l e m n pole i t , a l ă t u r i d e s feşn icu l cu ş a p t e b r a ţ e , b ă r b a ţ i i h a ­bo tn i c i p ă s t r e a z ă su lu l cu legile Tore i . C o p i i câ r l i on ţa ţ i , ou s p r â n c e n e l e f ăcu te , c u unghi i l e roş i te l a p i c i o a r e şi m â i n i , m i ş u n ă p e s u b a r c a d e , n e c ă j i n d c ă m i l a î n g e n u n -c h i a t ă care-ş i a ş t e a p t ă p o v a r a .

D e h a t â r u l s t r ă in i lo r ven i ţ i c a să- i v a d ă , locu i to r i i a u a t â r n a t d e p e r e ţ i co­voa re , m ă t ă s u r i şi s t e a g u r i . L a c a p ă t u l u l i ţ i i , î n t r ' u n cor t d e m ă t a s e , t a t ă l , pe -o es ­t r a d ă , a scos l a i vea l ă ce a v e a m a i d e p r e ţ : l a o m a s ă , t r e i fet i ţe ca n iş te c a d r e ; a l ă t u r i , scoici, b u r e ţ i , şi a l t e f lori p e s c u i t e î n m a r e : o c o r a b i e c u p â n z e d e a r g i n t v â r â t ă ca p r i n m i n u n e î n t r ' o s t ic lă cu g â t ; l i tograf i i î n f r i coşa t e cu O t h e l o şi H a m -let ; covoare i a răş i , pe t ece co lora te şi câ t e a l t e comor i .

T r e c e m cu toţ i i p e l â n g ă copi le le cu s p r â n c e n e î m b i n a t e şi cu ob ra j i s u l e m e ­ni ţ i , cu ochi i m a r i s u b gene le î n a l b ă s t r i t e ca re , n e m i ş c a t e şi m â n d r e , î n v i n g â n d p u l -s a r e a vieţ i i şi m ize r i a d i m p r e j u r , s t a u s u b p o d o a b e cu d e m n i t a t e a u n o r r ă s ă r i t e n e d o m n i ţ e .

I N S U L A C A V A L E R I L O R

Ţ ă r m u l se r e t r a g e d i n a i n t e a r a d e i c a r e se a d â n c e ş t e t r i m i ţ â n d p r i n t r e case şi z i d u r i b r a ţ e a s c u ţ i t e d e s tea . D e - a l u n g u l mă r i i , u n t i v d e d u g h e n e m ă r u n t e u n d e se v â n d b ă u t u r i d i s t i l a t e cu i e n u p e r e , coaje de p o r t o c a l ă s a u ch imen . I n g a l a n t a r e , s t r ăvez ie , s e ' n t i nde r e ţ e a u a dan te l e lo r , s au , mul t i co lo r i , se h r ă n e s c p a p a g a l i . Bărc i l e c u c ioc î na l t a d u c m e r e u că l ă to r i de p e co răb i i s t r ă ine . T u n u r i , c a ochene le , p r i v e s c de p e p u n t e a c u i r a s a t e l o r g u r a l i v e ca re , n e c o n t e n i t v o r b e s c d i n l i m b a s t egu le ţ e lo r pe s t r i ţ e f l u t u r a t e d e a d i e r e a m a r i n ă . D a r să n e l u ă m d u p ă femei le u r c â n d in ima o ra şu lu i , a d ă p o s t i t e ca î n t r ' u n cor t s u b „ f a l d e t t a " n e a g r ă d e m ă t a s e .

C a s e cu d o u ă c a t u r i , c u t e r a s ă a ş t e r n u t ă î n c h i p d e înve l i t oa re , îşi r o t u n j e s c p e console ba l coane l e î nch i se cu g e a m l â c ; l e m n ă r i a v o p s i t ă e de co loarea ciocola­tei c u l a p t e . L a r ă s p â n t i i , co l ţu l c l ăd i r i l o r se t r u n c h i a z ă p e n t r u a p u r t a î n f i r ide s t a t u i d e m a d o n e şi s f in ţ i . U l i ţ a decoda tă se op re ş t e c a să-^ţi fac i r u g ă c i u n e a î n b i se ­r ica b a r o c ă , g a l b e n ă şi m o v , c a r e s tă d i m p o t r i v ă .

P e p ic ioa re le l u i d e p i a t r ă , î n s a l t u r i d e a r c a d e , a p e d u c t u l î ţ i i a î n a i n t e , de ­g r a b ă ca să- ţ i a r a t e d r u m u l s p r e r ă c o a r e a g r ăd in i l o r Reşed in ţ e i de v a r ă . Cior -

310

chin i s tacoj i i de flori c ă ţ ă r a t e p e z i d u r i gă lb i i , corole c a p â l n i i de a u r , ga roa fe şi roze u m b r i t e de f runze luc ioase , z imţ i şi l ini i ca re n u - ţ i s u n t cunoscu t e î n g r ă ­desc colori care- ţ i p a r ca de vis . C r e n g i l e încovoia te î n t i n d sp r e m â n ă p o v a r a roa­delor u r i a şe d i n ca re soare le scoate , î m p ă t r i t ă , a r o m a . Şi i a r ă ş i a p e d u c t u l te în ­toarce p e s t răz i . D i n loc î n loc, p r i p o n i t e d e case, c ap re l e cu u g e r u l p l i n a ş t e a p t ă mu l soa rea . ,

I n c a t e d r a l a r i d i ca t ă d e c r e d i n ţ ă şi t ru f i e se a ş t e r n lespezi co lora te d e m a r ­moră s c u m p ă , u n d e s u b s t eme od ihnesc cava le r i i v i te j i d a r h r ă p ă r e ţ i , corsar i l u p ­t â n d cu p ă g â n i i l a s e m n u l s t eagu lu i roşu p e care , a l bă ga roa fă , înf loreş te c rucea m a r e l u i m a e s t r u . D e t re i ori şase l u n i a p u r t a t f iecare r ă z b o i cu p i r a ţ i i , „ c a r a v a ­ne le" î m p l i n i n d u - ş i ca să cuce rească d r e p t u l a icea să d o a r m ă , svâ r l i ndu - ş i v i a ţ a uşor în c u m p ă n a soar te i , c u m se a svâ r l e f ă ră gr i j e c u be lc iuge la Moşi.

Bra ţe le stelei s cân t e i ază î n n o a p t e a ca r e m â n g â i e ; sc l ipesc m u l t ă v r e m e , căci p a r â m a de ca re l e g a t ă e ancora , ca o f i in ţă v ie a m â n â n d d e s p ă r ţ i r e a , în u n d e l e cleioase s'a î noda t .

M O R M I N T E

Si rena c h i a m ă cu s t r i d e n t ă ins i s ten ţă — a t r e c u t d e m u l t m i e z u l nop ţ i i — maş in i le s topează . „ U n om la m a r e !" S t r i g ă t u l n u r ă s b a t e p â n ă în cab ine , e doa r o d r a m ă a e c h i p a j u l u i c a r e n u a t i n g e că lă tor i i . U r u i t d e l a n ţ u r i , b ă r c i s lobozi te p l e sn ind a p a cu sgomot s u r d , p a ş i g r ă b i ţ i p e p u n t e . î n c e t de to t v a p o r u l îş i scr ie ce rcur i l e p e v a l u r i . R a z e l e re f lec toare lo r m ă t u r ă i n toa te di recţ i i le m a r e a . Dez­n ă d e j d e . Ce l s inucis v a fi p u r t a t de gr i je să n u p lu t ea scă . D u p ă d o u ă ceasu r i de ce rce ta re z a d a r n i c ă (legile m ă r i i s p u n că u n u l e de a j u n s ) , t r a n s a t l a n t i c u l îşi u r ­m e a z ă calea . C â ţ i - v a m a r i n a r i cu p e n s u l a şi c u t i a d e v o p s e a a lbă ş te rg or ice s e m n e r a m a s e p e bă rc i . Ba l ans . M e r g e m c u v i t eză m a x i m ă ca să ne m i c ş o r ă m în t â r z i e r ea . I n zori i zilei ro tesc av ioane le .

S 'ar zice că m u n ţ i i s u n t u m b r e l e u r i a şe ale pâ l cu r i l o r de case î na l t e p rof i ­l a te p e ceru l o p a c . G e n o v a . D e p e c u l m e a u n d e te d u c e s p i r a l a d r u m u l u i , s t ă p â ­neşt i p o r t u l cu g r a v i t a t e a lu i h a r n i c ă s t r ă v e c h e ; p o r n i n d de acolo, m a r i n a r i i in i ­moşi n u se p u t e a u î n t o a r c e decâ t s igu r i de i z b â n d ă .

C o b o r s p r e C a m p o S a n t o — s f â n t î n t r u c â t p ă s t r e a z ă c a u n cos tumie r de t e a t r u ha ine le , şi n u m a i ha ine le , u n u i t r e cu t a b i a î n d e p ă r t a t . B ă r b a ţ i i solemni în r ed in ­gote s e m ă n â n d toţi cu P a s t e u r , i a r femeile t ine re cu M a d a m e B o v a r y . î n t r e g a rse ­n a l u l m e l o d r a m e i : cop i i în t inş i de m a m e d e s n ă d ă j d u i t e c ă t r e t a t ă l care- i p ă r ă ­seşte ca de b u n ă v o i e , v r â n d p a r c ă să te facă să crezi că el, ind i fe ren t , le-a l ips i t de c r e d i n ţ ă ; soţii d e v o t a t e p i c u r â n d doctor i i la c ă p ă t â i u l celor ce n u m a i s u n t de s c ă p a t ; spor i rea a m ă n u n t e l o r , h o r b o t a ru fa r i e i , cu te le cea rcea fu r i lo r mototol i te , sbâ rc i tu r i l e pielei , a n e c d o t a î m p i n s ă dincolo d e g r a n i ţ a î n g ă d u i t ă . N ic ioda t ă n ' a fost s u p u s ă p i a t r a l u i Michel Ange lo l a a s e m e n e a înjosi re , s i l i tă la t ă g a d a esenţe i ei.

Valur i lor , v ' a ş t e rne ţ i p e m i n e domol , u n u l d u p ă a l tu l , ş te rge ţ i ch ia r u r m a lă­s a t ă de u r m ă , n u r ă m â n e nic i u n ce rc t r ă d ă t o r , să c a u t e î n v a n bă rc i , ocbene , r e ­f lectoare, scăpaţi- imă p e veci d e s i m u l a c r u l de p i a t r ă !

3 1 1

D U R E R E.. .

D u r e r e , t u eşt i o sa lc ie p l â n g ă t o a r e C e î n g e n u n c h e z i la m a r g i n i l e ape lo r v ie ţ i i . P e r a m u r i l e t a le mohonî te c a d d i n s b o r u l lor T o a t e suf le te le ca n i ş te p a s e r i c ă l ă t o a r e obosi te .

D u r e r e , î n t e m p l u l t ă u C u î n t u n e c i m i d e codr i s ecu l a r i S u n t r i s ip i t e t o a t e f runze l e s p e r a n ţ e i Şi pe t a l e l e fer ic i r i i .

P r i n t r e r a m u r i l e t a l e T r e c p r o h o d i n d î n s c ă p ă r ă r i de f r u n z e m o a r t e , T o a t e suf le te le , î m b r ă c a t e î n h a i n ă d e do l iu , I a r la u m b r a t a s t a u ca la r â u l V a v i l o n u l u i l'oţi rob i i t ă i şi p l âng . . . C â n d v a l u r i l e te vo r a b a t e . Suf le te , ce t e sca lz i î n a p e l e v ie ţ i i , C ă t r e s a l c i a d e l à m a r g i n e a ape lor , A t u n c i , su f l e t e , s ă n u p lângi . . .

Să n u p l â n g i , suf le te , P e n t r u c ă D u r e r e a - i n u m a i o m u m ă v i t r egă , O salc ie p l â n g ă t o a r e l a m a r g i n e a u n u i ocean , U n p u n c t p i e r d u t î n imens i ta te . . .

Să n u p l â n g i , p e n t r u c ă - ţ i ve i l u a i a r s b o r u l P e s t e m ă r i l e v ie ţ i i Şi ve i l ă s a D u r e r e a s ă se p i a r d ă î n u r m ă - ţ i C a o sa lc ie p l â n g ă t o a r e l a m a r g i n i de a p e .

DE

L U C I A N E M A N D I

312

P O E M E DE

V I R G I L Z A B O R O V S C H I - F L O R E A

I A T À M A I C A T A !

C â n d de p e c ruce -a i s p u s lu i I o a n : P r iveş t e , i a t ă m a i c a t a !, Ai î n d r e p t a t , p r i n v e a c u r i nesfârş i te , N e n u m ă r a t e s to lu r i c red inc ioase S p r e s f â n t a M a m ă p r e a c u r a t ă , A Ta , a l u i I o a n şi-a t u t u r o r a , Să i se ' neh ine şi s'o p r e a m ă r e a s c ă . C i ne-a i m a i d a t şi-o a l t ă ' n v ă ţ ă t u r ă D i n î n ă l ţ i m e a j e r t f e i Ta le sf inte , C â n d ne-a i f ă cu t Mărie i fii, P e m a i c a n o a s t r ă - a f iecăru i ,

' P e cea ce f r ânse p â i n e a că rne i sale S p r e - a n e d a t r u p şi a n e face vrednic i Să ne s u i m p e Golgo ta vie ţe i , I n n u m e l e - Ţ i şi al Măr ie i s'o iubim.. . . Şi azi , î n g e n u n c h i a t l a g r o a p a m a m e i , A u d d i n c rucea n u m e l u i u m i l U n glas ce-mi s p u n e : I a t ă m a i c a ta , P ă m â n t şi cer î n D o m n u l . Nu-o u i t a !

M O Ş U L Păstorul cel bun cunoaşte oile sale şi

oile lui îl cunosc pe el. Evanghelia

C o p i l u l n ins d e p r o m o r o a c ă D o m n e ş t e - a scos căc iu l a d i n t r ' u n miel Ş i 'n ochii d e v ă z d u h v ă z u i c u m j o a c ă To t ce-a p u s b u n şi t a r e ' n o m u l ţ ă r n e i El .

U m i l p ă r e a c ă - m i ce r e î n d u r a r e D e - a fi v e n i t p r i n v e a c u r i l e v i i Să p r i n d ă şi s ' a d u n e s p r e p ă s t r a r e C â m p i i , p ă d u r i şi r â u r i , z ă r i şi veşnici i .

I n zd ren ţe le - i odă jd i i el s t a d r e p t Şi l i t u r g h i a - i m u t ă l u m i n a C a soa re l e ce ţ i se 'n f ige n p iept . . . B ă t r â n , s ă r m a n , s u p u s , m ă d o m i n a !

N ' a v e a n imic , n ic i c a r t e şi n ic i p a r t e D a r t u r m a l u i d e o i î l c u n o ş t e a Şi to t ce i n t r ă n v i a ţ ă şi î n m o a r t e C u ei t r ă i a , c reş tea , p ă ş t e a .

C o p i l u l moş şi ce r şe to ru l rege Ş t i a c u m to t se s t r i că şi se d rege . C u soare le , cu l u n a şi c u s te le mii M e r g e a î n c e t p e d r u m u l d e veci i

Şi p e n s e r a t v e d e a m c u m se to t d u c e S p r e s a t u - a b i â ză r i t , î n d e p ă r t a t , I n r o ş u - a m u r g t ă i a t de -o f ină c ruce , L i rmat d e t u r m a l u i î n m e r s să l t a t .

S O M N G R E U Numele lor este legiune !

Evanghelia S o m n u r i p o t o a p e ies d i n a d â n c u r i l e mele , Şi se a d u n ă ' n vâ l t o r i f e rmeca t e , P e v a t r ă f i e rb v ră j i t e l e u l ce le C loco t ind , b o r b o r o s i n d n u m e u i t a t e .

P e p l e o a p e - a p ă s a t e ca d e m o r t P e c e t e a n o p ţ i i d e p e u r m ă m ă s ă r u t ă Şi d e p ă n l e g ă n a r e a u n u i tor t , L e g e n d ă t r a g i c ă şi m u t ă .

C e - m i spu i , ce -mi s p u i t u n o a p t e , v is de m o a r t e , C e r e m u ş c ă r i , ce d o r u r i î ncâ lceş t i ? Să a m , să n ' a m de ele p a r t e ? O r i e d e s c â n t e c ca d e iele ce-mi v r ă j e ş t i ?

M ă chierni s p r e s l ăv i o r i s p r e g e n u n e - a d â n c ă , M ă scap i , m ă p i e rz i , m ă v indec i , m ' a m ă g e ş t i , M ă d u c i î n zbo r să m ă s t r iveş t i d e s t â n c ă S a u să m u scoţ i î n c â m p i d u m n e z e e ş t i ?

3 M

Ah, n u m e l e e t clocote p e v a t r ă D e le-aş p u t e a s i labis i aeve , D a r t oa t e 'n p u ţ u l o r b c a d ca d e p i a t r ă D e l i ane n a d â n c n e p r i c e p u t Şi m ă r ă n e s c î n a d o r m i t e seve...

D a r n e p u t i n ţ a , s ă r ă c i a m e a e m a r e , D e n u p o t u n u l să-1 a p u c şi t re i s i labe Să leg, să descâ lcesc d u r e r e a ce m ă d o a r e I n locul u n d e f iecare C r e s t a t - a a l lu i s e m n cu iote s labe D e n u p o t să le d a u d e î n c e p u t Deş i cu v r ă j i c h i n u i t o a r e m ă tot oh i amă Borboros ind : T e - a m cunoscu t , ne -a i c u n o s c u t !.. D a r n u p o t să^mi a j u t e , să l e -a ju t Şi m ă d e ş t e p t p e b u z e cu ' n g â n a r e a : M a m ă !

Am văzut pe Satana căzând ca un fulger !

Evanghelia C o p a c s t r ă v e c h i u , p ă r i n t e a l coloanelor , F o ş n i n d î n v â n t cu fu r i a oceanelor , P u r t â n d p o p o a r e l e de f runze n s lavă , S ă l t â n d u - l e î n glor ie so la ra S a u î n m ă r e a ţ a vi je l ie g r a v ă . C u e t e r a t a sevă c a p i l a r ă , P l ă p â n d î n a r i p a t e se f r ă m â n t ă P e - a t a s u i r e t a r e s a u m l ă d i e Şi n c o r u r i nes fâ r ş i t e ele c â n t ă O n u a n ţ a t ă n mi i de a p e melodie , U n c â n t e c d e l u m i n ă şi de n o a p t e , D e cosmice, mis te r ioase ş o a p t e Şi su f l e tu l mi-1 i a u cu t o t u ' n ele I n f r u n z a cea d i n vârf, de l ângă stele Şi-acolo ' n a m e ţ e a l a d e ' n ă l ţ im i A u d v â s l i n d oşt i r i de h e r u v i m i Ş i -aş t ep t să văd , d i n nor i i ce s e -ap r ind , P e S a t a n ca u n fulger c ă z â n d şi n veci p i e r ind .

P R I M Ă V A R A D U L C E

Miresme ve rz i d a u d i n p ă m â n t P e n t i n d e r i f ă r ă de s fâ r ş i t Ş i ' n v ine ţ i u l asf in ţ i t S u a v se d a n t e l e a z ă , f ă r ă v â n t , Mii r ă m u r e l e t inere le L u c i n d î n f runze u d e şi î n flori

315

U n c r i p t i c t e x t d i n f r agede n u e l e C e d a u î nce t ţ ă r â n e i a lbe le p l ânsor i . . Şi î n a l b a s t r u l c a r e se ' n t e ţ e ş t e T ă i n d î n i in ie c u r a t ă d u n g i d e d e a l u r i , P u n c t a t de l icur ic i ş i ' nco rona t de c ruce , î n t r e g u l sa t , o oază d i a f a n ă , M ă c l i i amă î n s p r e vech i l e i dea lu r i , S p r e b a s m u l cu f u g a r a C o s â n z e a n ă , S p r e focul de comori ce p i e r e şi s t r ă l u c e , S p r e m a i c a ce-a m u r i t şi n ' a m u r i t , S p r e m i a z ă n o a p t e şi s p r e răsăr i t . . .

Să încercăm a face viaţa noastră după pilda vieţii Sale.

Urmarea lui Iisus Christos O r i c â t m ' a ş d u c e p r i n p a l a t e , In i r e boga ţ i , p u t e r n i c i şi f rumoş i , I n i m a m e a , ca ţ â n c u l p ă m â n t u l u i , tot b a t e , I n t a m ă , p e n t r u cei schilozi , t renţoşi . . . I a r d a c ă p i e t r e p r e ţ i o a s e s a u p r i v i r i b o g a t e T rezesc v i să r i , i nv id i i şi do r in ţ i , I l u m i n a ţ i i o c h i î n stif e r in ţ i D e c â i n e ş c h i o p , râ ios s a u de b e ţ i v P i e r d u t şi h ă r ţ u i t d e v i ţ i u şi mizer i i , M ' a t r a g p r e l u n g î n cosmicu l f ic t iv A l c e r u l u i ş i-al s te le lor durer i i . . . Şi u n e o r , s t r ă f u l g e r a în m i n e U n d o r imens de -a face n u m a i b i n e , D e - a d a c a p â i n e a şi ca a p a v i a ţ a m e a Sărac i lo r s'o m a n c e şi s'o bea , D e - a i . cea m a i u m i l ă f ă r m i t u r ă D i n m a r c a Milei C u m i n e c ă t u r ă !

316

P O E S I I DE

G E O R G E VATDA

E L E G I E

Să-mi m a i a p r o p i i m â n a d e c h i p u l t ă u de f u m C â n d sea ra c a d e rece şi g â n d u l e a m a r , S a u o ra ce c u p r i n d e t r i s te ţea m e a de s c r u m C r e s c u t ă pes te vise ca u n inel l u n a r ?

I n r o u ă d imine ţ i i c â n d febra nop ţ i i scald Şi ca lme s v o n u r i u m p l u aleele 'n g r ă d i n i Mi -ap lec s p r e t ine gânduil c a s p r e u n cer m a i c a l d Să-mi m â n g â i î n c e p u t u l de zi şi să- i al ini .

Şi ş t iu că pes t e v r e m e cu p a s u l m e u vei t rece C a niş te p ă s ă r i t r i s te ce s b o a r ă î n s p r e s u d Şi 'n i n i m ă - a n o t i m p u l încet , o să se-aplece B ă t a i a să i-o soa rbă c â n d n 'o s'o m a i a u d .

C Â N T E C T R I S T

O d o r u l ta t i i , odor, I n ca re fir de i a r b ă să cobor Să- ţ i a u d g lasu l I n i m a şi p a s u l ?

C i n e să -mi m a i s p u e t a t ă C â n d f loarea in imi i e s c u t u r a t ă ? Şi su f le tu l cui să i-1 m a i a d u n Clopoţe l , să i-1 s u n ?

O d o r u l ta t i i , odor, O să -mi fac a r i p i să sbor , P â n ă ' n t ă r â m u l ce lă la l t Să v ă d câ t ai c rescu t d e ' n a l t ?

317

G R I G O R E S C U DE

F R A N C I S C Ş I R A T O

C a î n or ice a c t i v i t a t e u m a n ă ex i s t ă şi î n o p e r a lu i Gr igorescu , la î n c e p u t , o p r o b l e m ă ce se ce rea r ezo lv i t ă d e a r t i s t . E de l à s ine în ţe les că n u p u t e a fi d e c â t u n a ce este o consec in ţă a firi i a r t i s t u l u i c a r e î n a n u m i t e î m p r e j u r ă r i r e a c ţ i o n e a z ă î n a n u m i t fel. D a c ă î m p r e j u r ă r i l e n u s u n t p o t r i v n i c e o m u l u i , c â n d e ar t i s t , e x p e r i e n ţ a v ie ţ i i şi e x p e r i e n ţ a a r t e i v a c r i s t a l i za p r o b l e m a î n t r ' o foa r t e c a r a c t e r i z a t ă f o r m u ­l a r e f ina lă .

C h i a r la u n a r t i s t m a r e n u se p o a t e î n t r e v e d e a de là î n c e p u t c a l e a p e oare t a ­l en tu l o v a u r m a , m a i ales l a f ir i c o m p l e x e . L a Gr igo rescu , f ire f ă r ă c o m p l e x e ps iho ­logice, p r o b l e m a se p r e z i n t ă m a i s i m p l u . D o t a t cu u n i n s t i n c t s igur , el n u s 'a l ă s a t p u r t a t de a l t e că i d e c â t cele c o r e s p u n z ă t o a r e sens ib i l i t ă ţ i i lu i .

I n a r t ă p r o b l e m a se p u n e î n c a d r u l spec i f ic i tă ţ i i meser ie i de p ic to r , s cu lp to r , m u z i c a n t s a u a rh i t ec t . L a G r i g o r e s c u v a fi î n p r i m u l r â n d o p r o b l e m ă a v iz ib i l i t ă ţ i i , ce este o c h e s t i u n e de op t i că , t o tu ş i c o r e s p u n z ă t o a r e sens ib i l i tă ţ i i . I n f a ţ a spec t aco ­l u l u i n a t u r i i , a n a t u r i i n e c o m p l i c a t e de i n t e r v e n ţ i a a r b i t r a r ă a o m u l u i . Gr igo re scu se s i m ţ e a i m p r e s i o n a t î n m o d deosebi t .

P r o b l e m a a s p e c t u l u i n a t u r i i , î n ţ e l ea să ca p r e o c u p a r e e x c l u s i v ă n u este de i m u a b i l ă semni f i ca ţ i e . O r i c e p r o b l e m ă a r t i s t i că p u s ă p e d a n t p e b a z e ş t i in ţ i f ice p o a t e fi o r i c â n d t r a n s f o r m a t ă î n t r ' o p r e o c u p a r e de logică e x c l u s i v ă d a c ă n u se ţ i ne s e a m a d e i n t e r d e p e n d e n ţ a în suş i r i l o r p l a s t i ce a le f e n o m e n u l u i n a t u r a l . D a r , f e n o m e n u l n a ­t u r a l p e n t r u a r t i s t p r e z i n t ă u n c o m p l e x d e p r o b l e m e şi n u m a i i n t e r v e n ţ i a a r b i t r a r ă a vo in ţ e i c r e a t o a r e d e s p i c ă a s p e c t u l f e n o m e n u l u i n a t u r a l î n to t a t â t e a p r o b l e m e a r ­t is t ice câ t e î n suş i r i a r e o b i e c t u l : v o l u m , fo rmă , .spaţiu, c u l o a r e , a tmos fe r ă , l u m i n ă şi a l te le . • 1 i ; >

O v i r t u t e esc lus iv spec ia l ă , c ca l i t a t e s u v e r a n a nu ex i s t a î n n a t u r ă , î n o p e r a d e a r t ă da . I n n a t u r ă coex i s t ă t o a t e ca l i t ă ţ i l e s a u însuş i r i l e f e n o m e n u l u i la o la l tă şi n u m a i s ens ib i l i t a t ea şi m i n t e a s e p a r ă c r e â n d d i n t r ' o î n suş i r e p a r ţ i a l ă s a u d i n d o u ă , s a u d i n t r e i î n suş i r i u n p r e t e x t a r t i s t i c : o p e r a de a r t ă . N a t u r a n u este u n l u c r u a-t â t d e s i m p l u c u m s impl i s t se c r ede i m e d i a t ce este v o r b a de u n t a b l o u s au o scu l -

318

p t u r ă , c ă ro ra li se cere u n confo rmism cu n u se ştie s igur ce i m a g i n e v a g ă d e s p r e n a t u r ă îşi face f iecare . D i n p o t r i v ă este u n l u c r u foar te c o m p l e x şi p l in de fa ţe te ce s u n t î n d e p e n d e n ţ ă une l e fa ţă de al te le , une le c u p r i n z â n d p e celelal te i n t e r p ă -t r u n z â n d u - s e , î m p r u m u t â n d une le a l tora a n u m e p r o p r i e t ă ţ i . C ă u n i i a r t i ş t i s u n t m a i a p r o a p e i a r a l ţ i i m a i d e p a r t e d e în ţe legerea p r i m a r ă a m u l ţ i m i i de a g r a m a ţ i în chest i i le p las t ice , e o ches t iune de c o m p e t i n ţ ă şi educa ţ i e a r t i s t ică . C ă m u l ţ i m e a , p r i n m u l ţ i m e în ţ e l egem de m u l t e or i şi p e ar t i ş t i , se res imte de p i l d ă î n f a ţ a ope re ­lor d i n u l t imi i 10-15 a n i a i l u i Gr igo re scu d e o a n u m i t ă compl i ca ţ i e ps ihologică gă -s indu-se t u l b u r a t u n a n u m i t ech i l ib ru de r e d u s e cunoş t in ţ e î n ma te r i e , n u este v ina lu i Gr igorescu .

C u t i m p u l se s tab i l i se a s u p r a ope re i l u i Gr igo rescu o a n u m i t ă op in ie de ­favorab i l ă luc ră r i lo r d i n epoca n u m i t ă „a lbă" , op in ie p o r n i t ă , f a p t u l e s u r p r i n z ă ­tor, d i n cercur i le a r t i ş t i lor î n c e t ă ţ e n i n d u - s e î n u r m ă şi în ale ama to r i l o r că, a n u m e aceas tă epocă c u p r i n d e dec l inu l l u i Gr igorescu . A f i r m a ţ i a aceas t a nici p â n ă az i deşi a fost r e p e t a t ă de m u l t e or i şi î n scris , cu a u t o r i t a t e p rofes iona lă , n u a fost în ­t ă r i t ă cu cea m a i s l a b ă a r g u m e n t a r e .

N u toa t ă l u m e a , de là î n c e p u t a î nce rca t şi i zbu t i t o a d a p t a r e la o n o u ă c i r ­c u m s t a n ţ ă a r t i s t i că ce se ivise î n a r t ă o d a t ă cu iv i rea opere i o r ig ina l e a l u i Gr igo­rescu d i n an i i de a u t e n t i c i t a t e în s u b i e c t şi v i z i u n e a r t i s t i că . Aces t p roces de a d a p ­tare , s u n t e m m â h n i ţ i să o cons t a t ăm, n u s'a î n f ă p t u i t nici p â n ă azi , p e o m a r e m ă ­su ră Că oricine p o a t e la u r m a u r m e l o r ş i ch ia r a r e d r e p t u l să a i be p r e f e r i n ţ e este ev iden t şi n u se m a i d i s c u t ă da r , c â n d este v o r b a de opini i , a t u n c e a se cere nea ­p ă r a t o a r g u m e n t a r e spec ia lă ce î n t ă r e ş t e op in ia d i n de scope r i r ea m o d u l u i defec­tuos de func ţ iona re a e lemente lor p las t i ce c u p r i n s e în t r ' o concep ţ i e de a r t ă s a u fie n u m a i în r e a l i z a r e a ei t ehn ică . D e a t â t e a or i l a toa te ocazi i le s'a r e p e t a t aceas t ă opin ie a s u p r a celei m a i a u t e n t i c e p ă r ţ i d i n o p e r a lu i Gr igorescu , lîneât a deven i t a x i o m ă ch i a r p e n t r u cei m a i p u ţ i n in i ţ i a ţ i î n chest iu ni de a r t ă p las t i că .

G â n d i t u - s ' a u l a ce concluz i i ne silesc să a j u n g e m cr i t ic i i l u i Gr igo rescu când sus ţ in că o p e r a lu i cea m a i p e r s o n a l ă , m a i a u t e n t i c ă , n u e sau e foar te p u | i n va lo ­roasă ? I n s c h i m b opere le a r t i s t u l u i t r i b u t a r e in f luen ţe lo r de a iu r ea , a r cons t i tu i p a r t e a cea m a i mer i t oa să d i n tot ce a zămis l i t a r t i s tu l .

D a c ă a r fi a d e v ă r a t p e c â t n u e f ap tu l , a t u n c e a ce a r m a i r ă m â n e d i n m a ­rele G r i g o r e s c u ?

D e ce a r m a i fi m a r e d a c ă n ' a r fi va lo roasă opera lui a u t e n t i c ă , l i b e r a t ă d e in f luenţe , c â n d a fost c a p a b i l s ă f ă u r e a s c ă o n o u ă i m a g i n e a ţ ă r i i lu i , o n o u ă fo rmă de a r t ă n e c u n o s c u t ă în ţ a r ă p â n ă l a iv i rea l u i ?

D a c ă s t a r ea a fec t ivă p r o p r i e p ic tor i lo r este c o n t e m p l a ţ i a , o a m e n i p r i n exce ­len ţă v izua l i , p e n t r u car i l u m e a este o succes ivă d e s f ă ş u r a r e de p l a n u r i p r o e c t a t e în spa ţ i u , d ive r s l u m i n a t e şi cari cons t i tue p e n t r u p ic to r i p r i n c i p a l u l t emei a l aspec te lor opt ice d i n n a t u r ă , a t u n c i de b u n ă seamă că Gr igo re scu este p r i m u l a r ­tist r o m â n ce se găseş te s i t ua t în aceas t ă ipos tasă . Mai este p e r s o n a l i t a t e a lu i G r i ­gorescu cu deosebi re i n t e r e s a n t ă p e n t r u cerce tă tor , şi p e n t r u f a p t u l câ el e î n t â i u l a r t i s t r o m â n ce a r e c u r a j u l să r e n u n ţ e la b a l a s t u l de e rud i ţ i e a c a d e m i c ă . Epoc i le de c u l t u r ă eclect ică a u in f i l t r a t t r e p t a t — î n locul concepţ i i lo r p u r estet ice, c u m le-a c u n o s c u t c las ic i ta tea g r e a c ă — o n o u ă este t ică , ca exp re s i e a u n u i c las ic ism de fo rma ţ i e a c a d e m i c ă .

S u b î n r â u r i r e a aces tor d i sc ip l ine in t e l ec tua le în p r i m u l r â n d şi, de s igu r de m a r e t e n s i u n e mora l ă , s'a c r ezu t c ă o p e r a d e a r t ă f i ind u n p r o d u s c u l t u r a l de su -

3*9

p r e m ă va loa re , t r e b u e şi p o a t e fi şi u n exce len t i n s t r u m e n t c u l t u r a l . D a c ă v a l o a r e a d i d a c t i c a a doc t r ine lo r a c a d e m i c e e d i s c u t a b i l ă f i ind d i n a n u m i t ung l i i u social p r i ­v i t ă p r o b l e m a , d i n p u n c t d e v e d e r e a r t i s t i c e le s a u d o v e d i t d i r ec t pe rn ic ioase . Sco­p u r i l e s t r e ine de f i rea ope re i de a r t ă s u n t tot a t â t e a obs t aco le r i d i c a t e l ibere i m a ­n i fes tă r i . C r e a ţ i a a r t i s t i că d e m a r e v a l o a r e s 'a r e a l i z a t n u m a i î n d e p l i n ă l i b e r t a t e . C o n s t r â n ş i s a u convinş i , a r t i ş t i i epoc i lor a m i n t i t e c o m p u n e a u o scenă f igu ra l ă , o p r ive l i ş t e d i n n a t u r ă s a u c h i a r o f i s ionomie o m e n e a s c ă d u p ă a n u m i t e r egu l i ce a p l i c a u n a t u r i i , u n corec t iv d e n a t u r ă idea lă . S c o p u l u r m ă r i t a fost o s t i l i za re a fe­nomene lo r n a t u r a l e p r i n desen , a d i c ă o t r a n s f o r m a r e a formelor n a t u r a l e d u p ă con­c e p t e ce t i n d e a u la c r e a ţ i a i luz ie i u n e i l u m i idea le în c a r e u n i v e r s u l se î n v e s t m â n t a î n t r ' o h a i n ă de n e u t r a l ă c ro ia lă şi co loare . I n cele d i n u r m ă m e ş t e ş u g u l p i c to r i -oesc, c a r e es te chezaşu l cel m a i s i g u r p e n t r u v a l o a r e a opere i , d e c a d e ca o consec in ţă a s i s t emu lu i ce m u t a s e ob i ec t i vu l a r t i s t i c de là r e a l i z a r e la con ţ i nu t .

Şcoa la p i c t u r i i f r anceze — f i indcă s p r e F r a n ţ a ne î n d r e a p t ă c e r c e t a r e a ope­rei l u i G r i g o r e s c u şi în gene re a p i c t u r i i m o d e r n e r o m â n e ş t i — a fost de p r e a b u n ă ca l i t a t e p e n t r u c a doc t r ine le t i m p u l u i să p o a t ă a n i h i l a cu t o t u l m e ş t e ş u g u l p i c t u r i i pe c a r e f rancez i i l - au cons ide ra t , t o t d e a u n a ca p e o p r e ţ i o a s ă moş t en i r e .

In p i c t u r a r o m â n e a s c ă G h e o r g h e T ă t ă r e s c u (1818—1894) şi S a v a H e n ţ i a (1848—1904), a u fost r e p r e z e n t a n ţ i i cei m a i a u t o r i z a ţ i ai a ce s tu i c u r e n t ce î n F r a n ţ a c u J a c q u e s Lou i s D a v i d (1748—1825), ce îşi a f i r m ă c u t o a t ă g r e u t a t e a p e r s o n a l i t ă ţ i i sale i m p u n ă t o a r e c o n f e s i u n e a c las ic is tă , şi p â n ă la J e a n A u g u s t e D o m i n i q u e I n g r e s (1780—1867) a p ă r ă , p â n ă î n p r a g u l zi lelor m o d e r n e , î n a l t a concep ţ i e a î n v ă ţ ă ­tur i lor c lasicis te . G e n e r a l i z a r e a p r i n a c a d e m i i a aces te i c o n c e p ţ i i ce p r i n e l i m i n a r e şi e p u r a ţ i e , a s p i r ă l a o câ t m a i m a r e î n d e p ă r t a r e de a s p e c t u l r ea l i s t al f e n o m e n u l u i n a t u r a l , n u a r euş i t . P o a t e s 'a p i e r d u t p r e a m u l t d i n v e d e r e că a l t i t u d i n e a c las ic is tă n u r euşe ş t e d e c â t p e r s o n a l i t ă ţ i l o r d e p r i m ord in , î n z e s t r a t e cu o c u l t i v a t ă s p i r i t u a ­l i t a t e ce n u se găseş te l a p e r s o n a l i t ă ţ i m i n o r e s a u l a t e m p e r a m e n t e sensua le , car i , de aceea , nu - ş i a f lă necesa re l e condi ţ i i de v i a ţ ă î n t r ' u n ţ i n u t i dea l c u c l ima t î n fond fr igid. O s t a r e s a u u n f a p t e x c e p ţ i o n a l n u se p o a t e g e n e r a l i z a ele ce r ând p e n t r u a fi v i ab i l e , condi ţ i i de e x i s t e n ţ ă d e a s e m e n e a e x c e p ţ i o n a l e .

O r i c u m a r fi, G r i g o r e s c u a a v u t i n t u i ţ i a j u s t ă s ă a scu l t e î n d e m n u r i l e firei sale şi să n u p o r n e a s c ă p e căi le p e c a r e el, c u a p t i t u d i n i l e î n ă s e u t e , nu le p u t e a u r m a . D e p r e a m u l t ă î n d r ă z n e a l ă n u p r e a a r e nevoe Gr igo rescu , f i re rus t i că î n fond, c a să n u se î n c u r c e în i ţe le i n t e l e c t u a l e a le u n e i c u l t u r i a r t i s t i ce d o b â n d i t e î n A c a ­demi i . El , d e l à î n c e p u t s'a î n c r e d i n ţ a t po rn i r i l o r n a t u r a l e ce e r a u c o n t r a r e d i sc ip l i ­ne lor d e i n t e l e c t u a l ă c o n s t r â n g e r e . F i r e a lu i p r o n u n ţ a t s u b i e c t i v ă se g ă s e a c o n t r a ­zisă î n cel m a i p r o f u n d s t r a t a l sens ib i l i t ă ţ i i ei de to t ce este p r e a a c c e n t u a t con­s t r u c ţ i e logică.

D e aceea n u este d e c â t n a t u r a l f a p t u l c ă aces t om s i m p l u şi t ă c u t c a r e se î n c â n t a d e s p e c t a c o l u l î n f i eca re zi îno i t şi u n i c a l n a t u r i i , să se s i m t ă n e s t i n g h e r i t n u m a i î n mi j locu l ei. F i u a l p ă m â n t u l u i , se s imte m e r e u a t r a s de toa te a spec te l e l u i şi-i a p a r ţ i n e t o a t ă v i a ţ a , d i n cop i l ă r i e p â n ă l a m o a r t e , î n F r a n ţ a ca şi î n R o m â n i a .

I n epoca p r i m e i t ine re ţ i , p e t r e c u t e d e Gr igo re scu ca p i c to r b iser icesc , p e la m ă n ă s t i r i , el n u a c u n o s c u t a l t ă p r e o c u p a r e . Ce le d o u ă c lase p r i m a r e p e c a r e le a v e a n u - i t u l b u r a s e m i n t e a c u p r o b l e m e car i , d a c ă e x i s t a u p e n t r u foa r t e t â n ă r u l p ic to r , n u e r a u d e c â t d e spec i a l i t a t e . Mese r i a de z u g r a v le a r e ş i ea p e a le ei. P i c ­t u r a b i se r i cească a t i m p u l u i e r a p i c t u r a lu i T ă t ă r e s c u şi a d isc ipol i lor lu i , p r a c t i c a t ă

320

in concepţ ia a p u s u l u i catol ic , s t r ă ina d t m a i m u l t e ori f a ţ ă de sp i r i t u l o r todox . E r a p e a t u n c e a t ocma i v r e m e a s p i r i t u l u i i n o v a t o r p r i n exces p e t o a t e căile, ce-şi găsise şi î n a r t ă loc de a c ţ i u n e şi e x p e r i e n ţ ă . P r o c e s u l d e a d a p t a r e la formele de v i a ţ ă occi­d e n t a l ă e r a î n toi i a r t i ne re ţ ea f ă r ă e x p e r i e n ţ ă a l u i Gr igo rescu n u p u t e a l u a pos ­t u r ă po t r i vn i că . S e n t i m e n t u l s ă u v iu , î nc l i na t sp r e n a t u r a l , se e x p r i m a ch i a r m a i l iber i n l imite le aces te i concepţ i i a r t i s t i ce >ce c ă u t a o a n i m a r e a vechi lor fo rme b i ­zan t ine . N u re levă el oa re c u sa t i s fac ţ ie l a u d a j u p a n u l u i z u g r a v , î n t â m p l a t ă l a z u g r ă v i r e a biser ic i i de là Zamf i ra , că î n g e r u l f ăcu t de Gr igo rescu e „lei tă M ă r i u e a pop i i , d a r p a r c ă - i şi m a i f r u m o a s ă a ic i" . To i aşa la Agap ia el r e l evă că i-a poza t c u t a r e profesor s a u c u t a r e m ă i c u ţ ă . Gr igo rescu n u s imte n ic i o c o n t r a r i e t a t e în f a p ­tul că s f in ţ i i lu i p a r sfinţi v i i D i n p o t r i v ă , este a d â m i m p r e s i o n a t de n a i v a m i n u ­n a r e a acele ia ce d u p ă V l a h u ţ ă „îşi vede t i ne re ţ ea acolo, a i d o m a g u r a şi ochii ei. . ."

P r i n u r m a r e r e p r e z e n t a r e a rea l i t ă ţ i i îl i n t e resa p e Gr igorescu , îl in te resa for­m u l a r e a a d e v ă r u l u i c a r e p e n t r u el es te con fo rmi t a t ea cu n a t u r a . Des igu r , î n a r t a l u i cu c a r a c t e r b iser icesc u n a d e v ă r l imi ta t . Va loa rea a d e v ă r u l u i rel igios, a magie i mis t ice e x p r i m a t ă î n c h i p u l lu i Hr i s tos p r i n s î n l i n i a t u r ă b i z a n t i n ă n u o b ă n u -eşte î ncă .

I n aceas t ă a l u i p i c t u r ă e u r m ă r i t ă o con top i re a e l e m e n t u l u i d i v i n cu cel u m a n . R e z u l t a t u l este o p l ă z m u i r e a m i n ţ i i ce gândeş te , a m i n ţ i i ce n u p o a t e con­cepe i r a ţ iona l , c a l i t a t e p r o p r i e a r t e lo r p r imi t i ve . N u in s i s t ăm a s u p r a aces te i con­s t a t ă r i decâ t d i n i n t e n ţ i a de a s tab i l i v io ic iunea s e n t i m e n t u l u i n a t u r a l a l lu i G r i g o ­rescu, ce-1 v a ca rac t e r i za î n t oa t e opere le sale. D e al t fel r ă s p u n d e r e a p e n t r u in t ro ­d u c e r e a sp i r i t u lu i occ iden ta l î n p i c t u r a b i se r icească n u o p o a r t ă el, a r t a lu i cont i ­n u ă d o a r f o r m u l a v remi i . M a i s u p e r i o a r ă a lu i , f i ind l ips i tă de re tor ica s t a t u a r ă , câ t şi de t e n d i n ţ a de i dea l i za r e a p i c tu r i l o r lu i T ă t ă r e s c u . I d e a l i z a r e a e o t eore t i că a u r e o l a r e a rea l i tă ţ i i , e m e t o d a ce t r a n s f o r m ă r ea l i t a t ea p e cale r a ţ i o n a l ă şi t o c m a i aces t l u c r u Gr igo re scu 1-a d e t e s t a t t o t d e a u n a .

I n v r e m e a şeder i i l u i Gr igo rescu la P a r i s , u n d e l ua se p a r t e la u n concur s la Bel le-Arte , p e n t r u d e f i n i t i v a r e a l u c r ă r e i ce r e p r e z e n t a „ O l u p t ă î n t r e doi p ă s t o r i " c â n d i se oferă p r i l e j u l să p lece l a F o n t a i n e b l e a u , să facă s t u d i i de a rbo r i , el p l e a c ă şi p l eca t r ă m â n e t re i a n i de zile. II r e ţ i n e p r i zon ie r f a r m e c u l n a t u r i i , îl r e ţ ine a n c e s t r a l a lu i î nc l i na r e p e n t r u o e x i s t e n ţ ă n e c o m p l i c a t ă p e ca re o af lă î n m e d i u l ţ ă r ă n e s c şi î n forfotea la a r t i ş t i lor ce p o p u l a u s a t u l Ba rb i zon , d in m a r g i n e a p ă d u r i i F o n t a i n e ­b l e a u . An i i p e t r e c u ţ i d e Gr igo re scu l a B a r b i z o n a u fost cei m a i fecunz i p r i n în ­d e m n u r i l e p r i m i t e , p r i n inves t iga ţ i i l e f ă c u t e î n f a ţ a n a t u r i i şi m a i ales p r i n r i gu ­roasa d i sc ip l ină a m e ş t e ş u g u l u i p ic tor icesc . T o a t ă seva p i c t u r a l ă , b o g a t ă ca o r e ­v ă r s a r e f lorală de p r i m ă v a r ă î n d u m b r a v ă , şeder i i lu i l a B a r b i z o n se da to reş te . Aceas tă sevă pe r s i s t ă ch i a r a t u n c i c ând , pe s t e ochi i p i c to ru lu i , a m u r g u l v ie ţ i i co­b o a r ă u n v ă l ce e s t o m p e a z ă colorile şi ce rne l u m i n a ca o p u l b e r e pes te i m a g i ­nile n a t u r i i .

L a Ba rb i zon , el se c o n v i n g e d e insu f i c i en ţa şi s t e r i l i t a tea p rocedeu r i l o r aca ­demice d i n ca r e n u p u t e a d e s p r i n d e n ic i u n rod. P r i n l ipsa d e sens ib i l i t a te p r i m a r ă des igu r că a c a d e m i s m u l n u a p u t u t i n s p i r a firii sale rus t i ce decâ t o roa re . L â n g ă p ic to r i i d i n B a r b i z o n el d e p r i n d e m e s e r i a p i c t u r e i d e şevale t şi ia con tac t i n t i m c u e x i s t e n ţ a r e a l ă a l u c r u r i l o r d i n n a t u r ă . Acolo p â n z e l e lu i se î n c a r c ă d e o v i b r a r e co lora tă ce n e face să n e g â n d i m l a D i a z , R o u s s e a u ; acolo găseş te p e n t r u u n mo­m e n t , o e x p r e s i e l i n i a r ă — Ţăranca franceza — ce-I a p r o p i e d e Mil let şi o e x p r e s i e

321

p la s t i că v i g u r o a s ă p e n t r u Păzitorul delà Chailly, c ă r a r e ce d u c e l a cu lmi l e a r t e i lu i C o u r b e t . i

L a sosirea lu i Gr igo re scu , şcoala de là B a r b i z o n se g ă s e a p u t e r n i c î n t e m e i a t ă , cei m a i m u l ţ i d i n t r e p i c to r i a f l â n d u - s e în p l ină m a t u r i t a t e a vâ r s t e i şi t a l e n t u l u i . M e e a r e d i n t r e ei o c u p a u n loc i m p o r t a n t î n m i ş c a r e a a r t i s t i că a v r e m i i . Po tec i l e de là F o n t a i n e b l e a u p e ca r e u m b l ă a c u m t â n ă r u l r o m â n î n v â r s t ă de 23 de an i , e r a u cele b ă t ă t o r i t e de ga l en ţ i i p i c to r i lo r ce-şi p u r t a u c e l e b r i t a t e a î n b l u z e şi s ă r ă c i a cu voe b u n ă . P o p o s i t p r o a s p ă t î n mi j locu l lor , se o r i en t ează r e p e d e g r a ţ i e i s te ţ imei Iui n a t i v e . I n t e l i g e n ţ a lu i i scod i toa re se conv inge d i n t r ' o fu r i ş a t ă a r u n c ă t u r ă de ochi la l uc r ă r i l e celor la l ţ i că, aci , s 'a î n t â l n i t cu o e x p r e s i e p i c t u r a l ă n o u ă d e u n m a i accen­t u a t con fo rmi sm fa ţ ă d e n a t u r ă d e c â t to t ce v ă z u s e p â n ă aci în m u z e e . Pe i sa ju l , ca şi f igur i le r e p r e z i n t a t e , n u a v e a u n i m i c eroic, e r a u f ă p t u r i a le p ă m â n t u l u i c u m le c u n o s c u s e de acasă , d e l a ţ a r ă , de là Zamf i r a , de là A g a p i a . A r t a B a r b i z o n u l u i vor­b e a u n g r a i p e în ţe lesu l l u i şi e e x p l i c a b i l c u m Gr igo re scu , r u s t i c p r i n fire, domol p r i n t e m p e r a m e n t , s'a s imţ i t d e î n d a t ă î n t r e a i să i î n mi j locu l oamen i lo r s impl i , necompl i ca ţ i , c u m e r a u p ic to r i i d e l à B a r b i z o n . I n f a ţ a ş eva l e tu lu i , aces t copi l spe -r ios î n l u m e , n u s'a a r ă t a t n i c i o d a t ă sfios. I n s t a l a t , î n f a ţ a n a t u r i i , el î n v ă ţ a r e ­p e d e c u m să-i des luşească î n f ă ţ i ş a r e a . S t u d i i de f i gu r i d u p ă n a t u r ă m a i f ăcuse el ia A g a p i a , d a r e r a u s t u d i i f ă c u t e î n v e d e r e a zug răve l i l o r b iser iceş t i , n u p i c t a s e mo­dele le de d r a g u l lor, i sp i t i t d e i n d i v i d u a l a lor î n f ă ţ i ş a r e , le p i c t a s e p e n t r u că î n fă ­ţ i ş a r ea lor e r a p o t r i v i t ă s c o p u l u i şi des t ina ţ i e i spec ia le . D e as tă d a t ă e r a a l t ceva . Va p i c t a n u m a i p e n t r u p l ă c e r e a lu i şi d e d r a g u l f ă p t u r i l o r l u i D u m n e z e u .

C e î l i n t e r e sa p e G r i g o r e s c u î n p r i m u l r â n d , e să î n v e ţ e c u m t r e b u e v ă z u t ă n a t u r a . î n v ă ţ ă t u r a aceas t a , n u m a i c u l t u r a och iu lu i i-o p o a t e d a şi a ceas t ă c u l t u r ă şi-o în suşeş t e î n t r ' a ş a m ă s u r ă c u m p â n ă la el n i m e n i î n p i c t u r a r o m â n e a s c ă n u a a-vu t -o şi n ic i n u o a r e d u p ă el, n ic i c h i a r A n d r e c s c u .

P o s t u r a a c e a s t a n o u ă a a v u t ca p r i m r e z u l t a t o m a i a p r o p i a t ă r e p r o d u c e r e a r ea l i t ă ţ i i v ă z u t ă m a i conş t ien t , f ă ră i n t e r v e n ţ i a f an tas i e i ce e x a l t ă p ropor ţ i i l e , c a la r o m a n t i c i , î n f ă ţ i ş â n d o r e a l i t a t e m a i u m a n ă m a i p o t r i v i t ă o m u l u i n o r m a l .

„ P a y s a g e i n t i m e " î n s e a m n ă n a t u r a nes t i l i za tă , î n s e a m n ă o câ t m a i nemi j lo ­ci tă r e p r o d u c e r e c u v io i c iune t i n e r e a s c ă ce v r e a să fie o n o u t a t e a v i z iun i i . Ad ică , ce se n u m e a î n ace l m o m e n t as t fe l . I n v r e m u r i l e u r m ă t o a r e p i c t u r a a c u n o s c u t u n şi m a i p r o n u n ţ a t p r o g r e s î n aces t sens , a m s p u n e o i n s t a n t a n e i t a t e a m o m e n t u l u i fu­g i t iv de ca r e şi Gr igo re scu la t i m p u l s ă u v a l u a c u n o ş t i n ţ ă . O r i c u m vor v e n i l u c r u ­r i le m a i t â r z i u , d e o c a m d a t ă , d i n î m b i n a r e a aces to r e l e m e n t e r e z u l t ă o a r t ă p l i n ă d e v igoa re (Rousseau , Millet , m a i t â r z i u C o u r b e t ) d e e x p r e s i e şi g ingăş ie color is t ică (Diaz şi Coro t ) , d e r o b u s t n a t u r a l i s m (Troyon) şi de t r i s t ă poés ie p a s t o r a l ă ( J a c q u e ) . C u to ţ i i vor t r ez i l a G r i g o r e s c u s e n t i m e n t u l şesur i lo r n a t a l e , p r i n s im i l i t ud inea p r o p o r ţ i o n a l ă a sub iec te lo r d e ac i cu cele d e acasă . D e l à R o u s s e a u şi Mil let î n v a ţ ă d e s e n u l şi c o n s t r u c ţ i a ; d e l à C o u r b e t , v igoa rea expres i e i f o r m a l e ; de l à D i a z , co­l o a r e a i a r d e l a Co ro t s u b t i l u l m e ş t e ş u g a l va lor i lor .

I n a c e a s t ă s c u r t ă p r e z e n t a r e n u v o m î n t r e p r i n d e o a n a l i z ă a u n o r t a b l o u r i izola te d i n a n s a m b l u l p r o d u c ţ i e i a r t i s t u l u i ; s e m n a l ă m n u m a i a s e m ă n ă r i l e , concen-t r â n d u - n e a t e n ţ i a m a i m u l t a s u p r a c i r c u m s t a n ţ e l o r şi a concep ţ i i l o r a r t e i t i m p u l u i î n c a r e a r t a l u i G r i g o r e s c u se î n s u m e a z ă şi, m a i a les , a s u p r a a p o r t u l u i p e c a r e îl a d u c e p r i n d e s ă v â r ş i r e a v i z i u n e i l u i p e r s o n a l e .

I n t r e i n f luen ţe l e su fe r i t e d e G r i g o r e s c u se r e l evă d e c ă t r e b iog ra f i cu deo­seb i re i n f l u e n ţ a lu i C o r o t ca c e a m a i e v i d e n t ă şi dec i r o d n i c ă p e n t r u î n t r e a g a s t r u c ­t u r ă a p e r s o n a l i t ă ţ i i a r t i s t i ce a l u i Gr igo re scu . I n t r ' a d e v ă r î n t r e C o r o t şi Gr igo re s -

322

cu se p o a t e s tabi l i o a p r o p i e r e . I n s ă n u t r e b u e să o a c c e p t ă m p r e a i n t imă , p r e a b a ­za t ă p e o i d e n t i t a t e de concep ţ ie a r t i s t i că s a u t ehn ică p r i m i t ă p e b a z a u n e i a f in i t ă ţ i t e m p e r a m e n t a l e .

Ce- i a p r o p i e e m a i m u l t o f acu l t a t e c o m u n ă , f a c u l t a t e cu to tu l f e rmecă toa re , î n a i n t e de toa te de n a t u r ă op t ică , foar te n a t u r a l ă c â n d v o r b i m de p ic tor i . A m â n -dou i a u aceas t ă s i m p a t i c ă p r o p r i e t a t e d e - a găsi în n a t u r ă e lemente le fo rmale şi oo-lorist ice ce se a s e a m ă n ă şi se contopesc , f ă r ă rez i s ten ţe , î n m o d a rmon ic , L a Coro t a-ceas tă con top i re i zbu t e ş t e să î m p r u m u t e obiectelor ce c o m p u n tab lou l , u n fel de o-mogene i t a t e , ce i zbu t e ş t e o c o n f u n d a r e î n aceeaş i tona l i t a t e . L a Gr igo rescu aceas t ă fuz iune a e lemente lor fo rmale n u se a r a t ă de Ia î n c e p u t , co loarea speci f ică f i ecăru i obiect ca şi f o rma lu i este p ă s t r a t ă , a t e n u a n t ă e a d e v ă r a t , d a r pe r f ec t d i s t inc t ă şi c la ră . (Moara pe valea Buzeului, Sub muche, La han, Cârciuma delà Oraţii). To tuş i m u l t m a i t â rz iu , a t u n c e a d u p ă ce Gr igo re scu se v a fi s tab i l i t de f in i t iv în ţ a r ă , c â n d v i z i u n e a lu i se v a fi r ea l i za t , a t u n c e a se v a c o n s t a t a ia r o a p a r e n t ă a p r o p i e r e ca re î n fond î n s e a m n ă o de f in i t ivă deoseb i re d u p ă c u m se v a v e d e a la t i m p . Coro t a r e o ca­tegor ică p r e f e r i n ţ ă p e n t r u o î n t r e p ă t r u n d e r e a d i fer i te lor p l a n u r i , p e c â n d Gr igo ­rescu d i m p o t r i v ă le d e m a r c h e a z ă î n t r e p t e s p r e p r o f u n z i m e a t ab lou lu i . P e n t r u C o ­rot e sen ţ i a l a însuş i re a t a b l o u l u i e f r u m u s e ţ e a tona lă , c a r e este d a t o r i t ă ech i l ib ru lu i , t onu r i l o r d u p ă însăş i de f in i ţ i a lu i .

U n vă l de g r i u - a r g i n t i u se î n t i n d e pes te colori ce d i n aceas t ă c a u z ă s u n t to­p i t e î n s u r d i n a t o n u l u i gene ra l cu o l u m i n ă s t insă ca re î n fond nic i n u este l u m i n a pe i s a ju lu i de p l i n aer , ci m a i c u r â n d este o l u m i n a r e , o î n v i o r a r e a t o n u l u i zis de galer ie . Deş i p r i n aceas t ă l u m i n a r e Coro t a d a t u n m a r e i m p u l s sp r e pe i s a ju l im­pres ionis t , Gr igorescu însă , aces t ton nu-1 foloseşte n i c ioda tă . Co loa r ea lu i Gr igo­rescu , d e tona l i t a t e deschisă , l u m i n o a s ă d a r cu n u a n ţ e l e olar e x p r i m a t e , ce n u se con­f u n d ă î n t onu l genera l , deşi ele s u n t consonan t e ale aces tu i ton. î nve l i şu l a tmosfe ­r i c e ace la r e z u l t a t d i n t o n u l p r e d o m i n a n t al t ab lou lu i şi n u este deloc gr is -u l lu i Co ro t p r e d e s t i n a t de p i c to r p e n t r u s tab i l i rea aco rdu lu i colorist ie. T e h n i c a lu i G r i ­gorescu e ca rac te r i s t i că t e m p e r a m e n t u l u i s ău nervos , iu te , ce a c c e n t u e a z ă va lor i le d i fe ren ţ ia le , p e c â n d p e n s u l a lu i Co ro t a l u n e c ă d e s m i e r d ă t o r p e o in f in i tă g a m ă de n u a n ţ e insez izabi le , to tu l f i ind uşor , curs iv , cu accen t e a b i a i nd ica t e . Coro t n u de ­l imi t ează p r i n c o n t u r ,nici Gr igo re scu de al tfel , la ca re î n s c h i m b e x i s t e n ţ a corpo­r a l ă e m a i r ea l ă g ra ţ i e de l imi t ă r i i con t ras te lo r de l u m i n ă şi u m b r ă . Gr igorescu , p â n ă la u r m ă , ch ia r în u l t i m a epocă , p ă s t r e a z ă ob iec tu lu i v o l u m u l s ău o r icâ tă l u m i n ă a r i n v a d a mot ivu l , p e c â n d l a Coro t , l u m i n a e s l a b ă şi l u m i n e a z ă d iscre t s au di fus mot ivu l , m a i t o t d e a u n a v ă z u t î n ore c r e p u s c u l a r e . î n t r ' u n fel a m a n t i c i p a t a s u p r a evoluţ ie i ar t i s t ice a lui Gr igorescu s p r e a l ă m u r i p r o b l e m a in f luen ţe i l u i Coro t în c a d r u l p e i s a j u l u i in t im, şi a in f luen ţe lo r d ive r se a le şooalei d e l à Barb izon .

C e a m a i m a r e ca l i t a t e a aces tu i s i h a s t r u e s incer i t a tea . N u s ince r i t a t ea ce u r m ă ­reş te i d e n t i t a t e a formei a r t i s t ice c u f o r m a n a t u r a l ă , n u p e aceas t a o a v e m î n v e d e r e f i indcă , p e n t r u f iecare a r t i s t a d e v ă r u l în fă ţ i şă r i lo r n a t u r a l e e a l tu l . E a l tu l de l à a r ­t is t l a a r t i s t f i indcă şi sens ib i l i t a tea r e t ine i este d i fe r i tă d u p ă c u m , d i fer i t e şi sen­t i m e n t u l ca re în def in i t iv e bolări î tor. Ma i ales p e n t r u u n a r t i s t la ca re l u m e a v ă ­z u t ă se t r a n s p u n e î n c o l o n i a r n u î n l inii , deşi , e v a l a b i l ă şi aceiaş i lege. Since­r i t a t e a la oare n e g â n d i m e v i z i u n e a pe r sona lă , l i b e r a t ă de v i z i u n e a predecesor i lor . D u p ă an i i p e t r e c u ţ i l a F o n t a i n e b l e a u şi Ba rb i zon , u n d e Gr igo re scu a d e p r i n s să v a d ă n a t u r a ,să des luşească r a p o r t u r i l e î n t r e e lemente le ar t i s t ice , o d a t ă ven i t şi a-şeza t p e p l a i u l n a t a l îşi de săvâ r şe ş t e v i z iunea şi consecven t îşi s c h i m b ă şi p a l e t a . T r e b u e a să şi-o s c h i m b e f i indcă o d a t ă cu s c h i m b a r e a geograf ică s 'au s c h i m b a t toa-

323

te condi ţ i i l e d e fo rmă , l u m i n ă şi a t m o s f e r ă . P i c t o r a u t e n t i c , c u u n o c h i u e x t r e m d e sens ib i l p e n t r u t o n u l local , el n u a r fi fost î n s t a r e c a a l t p i c t o r de là noi să î n f ă ţ i ­şeze E g i p t u l şi R o m â n i a , V e n e ţ i a şi B a l t i c u l s a u Tech i rgh io lu l , o n a t u r ă m o a r t ă s a u o f i g u r ă v ie cu vec in ie ace leaş i colori mohorâ te , cu aceiaş i l u m i n ă la toa te .

A fost î n m o d p r i p i t c o n d a m n a t ă , u l t i m a p e r i o a d ă a ope re i l u i Gr igorescu , c a r e î n s e a m n ă to tuş i u n a p o g e u a l a r t e i r o m â n e ş t i . E x p l i c a ţ i a aces tu i f a p t t r e b u e c ă u t a t ă î n c u l t u r a ş i evo lu ţ i a l u i a r t i s t i că , c a r e e e x p e r i e n ţ a meser ie i , ce d e p ă ş i s e p e ace i a a c o n t e m p o r a n i l o r să i . P r o b l e m e l e u r m ă r i t e d e el, î n v i a ţ ă f i ind, n u in ­t r a s e î n c ă î n conş t i i n ţ a a r t i ş t i lo r r o m â n i ; i a r d u p ă d i s p a r i ţ i a lu i , L u c h i a n şi m a i t â r z i u C a m i l Ressu , v o r m u t a p e a l t p l a n p r e o c u p ă r i l e a r t i s t i ce . D u p ă a n u l 1906, p i c to r i i I . Al . S t e r i a d i şi N . D ă r ă s c u , v o r r ea l i z a î n a l t sp i r i t p r o b l e m e l e i m p r e s i o ­n i s te . R e z u l t a t u l l a c a r e a j u n g e G r i g o r e s c u se d a t o r e ş t e c o n t a c t u l u i i n t i m cu n a ­t u r a c a r e a fost m a i m u l t v i z u a l d e c â t r a ţ i o n a l şi, î n aces t sens, m a i e x t e n s i v d e c â t l a L u c h i a n s a u A n d r e e s c u . C a să desc i f reze u l t i m a t a i n ă a a spec te lo r n a t u r a l e , p e n ­t r u ca a n a l i z a f enomene lo r n a t u r a l e să fie d u s ă p a r c ă l a u l t i m e l e consec in ţe , a fost nevoe d e u n och iu c u o c o n f o r m a ţ i e op t i că e x t r e m de sens ib i lă . P i c t o r u l Gr igo re scu a fost fe r ic i tu l posesor a l a ce s tu i a p a r a t de op t i că idea l , g r a ţ i e c ă r u i a a r e u ş i t să t r e a c ă b a r i e r a i m p r e s i e i p r i m a r e ce es te î n a r t ă f o r m a n e d i f e r e n t i a t ă . I n u l t i m a f ază a a r t e i sa le se o p e r e a z ă o d e s p r i n d e r e d e f o r m u l e p a r t i c u l a r i s t e , i n d i v i d u a l e , p r o p r i i obiecte lor , ele a f l â n d u - s e con top i t e şi i n t e g r a t e î n o r c h e s t r a ţ i a color is t ică ce g e n e r a l i z e a z ă f o r m a a s p e c t u l u i to ta l . C e p a r e că este n u m a i o evoca re e to tuş i r e a l i t a t e şi n u m a i n e c u n o a ş t e r e a f e n o m e n u l u i n a t u r a l î n t o a t e a spec te le sa le a p u t u t face ca o cuce r i r e s u p r e m ă să fie greş i t î n ţ e l easă şi l u a t ă d r e p t o s căde re . C i n e a fost d e p r i n s de o e d u c a ţ i e u n i l a t e r a l ă ce c u n o a ş t e n u m a i a s p e c t u l formei î n c h e g a t e conven ţ iona l , v ă z u t ă î n t r ' o l u m i n ă a r b i t r a r ă , d e i n t e n s i t a t e s c ă z u t ă , n u m a i ace la m a i p o a t e v e d e a î n t r ' o f o r m ă rece ş i î m p i e t r i t ă u n i dea l d e f r u m u s e ţ e ce-1 v a în ­d e p ă r t a p e n t r u t o t d e a u n a d e f o r m a de a r t ă vie , u n d u i t o a r e , a n a t u r i i v ă z u t ă s u b v ă p a i a l u m i n e i solare . P e n t r u a c e ş t i a a r t a l u i G r i g o r e s c u r ă m â n e o n e î n ţ e l e a s ă s p u l ­b e r a r e d e colori .

A r t a u l t im i lo r c inc i sp rezece a n i a i l u i a fost de s u b l i m a r e , o a r t ă a n u a n ţ e l o r l u m i n o a s e ce i z b u t e ş t e o p ă r e l n i c ă t r a n s f i g u r a r e a f e n o m e n u l u i n a t u r a l . A m s p u s p ă r e l n i c ă f i indcă aces te e fec te d e l u m i n ă a u fost r e a l m e n t e v ă z u t e d e p ic to r , şi se p o t v e d e a de o r ic ine p o a r t ă in t e res p r o b l e m e l o r de op t i că .

P r o b l e m a l u m i n e i a fost d e G r i g o r e s c u conş t i en t u r m ă r i t ă î n t oa t e a spec te l e ei. F i i n d v o r b a d e u n f e n o m e n e x i s t e n t î n n a t u r ă , n u m a i p o a t e fi v o r b a d e feer ie s a u p o e t i z a r e d e c â t c a t e r m e n d e c o m p a r a ţ i e l i t e r a r ă p r i n c a r e l a t u r a es te t ică n u es te de loc a t i n să . C o l o a r e a f i ind o î n s u ş i r e a co rpur i lo r , i n t r ă în ser ia f enomene lo r p e r f e c t se -z izab i l e v ă z u l u i , e conc re t ă ca ş i l u m i n a n o i â n d u - I e p i c to ru l , p r i n d i f e r e n ţ i e r e a n u a n ţ e l o r d e co loa re p r o p r i e ob iec tu lu i . A r t a lu i Gr igo re scu n u es te a b s t r a c t ă p r i n t e n d i n ţ ă , ea ne f i ind u n p r o d u s al r a ţ i u n i i , es te d i m p o t r i v ă r e z u l t a t u l obse rva ţ i i l o r f ă c u t e î n n a t u r ă . P r i n f a p t u l că es te olar v iz ib i l ă och iu lu i , l u m i n a este o r e a l i t a t e tot aça d e conc re t ă şi i n d i s c u t a b i l ă ca şi a t m o s f e r a c a r e deş i n u este c o r p t ang ib i l , p r i n f a p t u l î n suş i că a r e o d e n s i t a t e şi o p o n d e r e , este t r e c u t ă p r i n t r e f enomene le fizice. F e e r i e p o a t e fi p e n t r u s p e c t a t o r , f e n o m e n u l l u m i n i i , î n r e a l i t a t e e to t ce p o a t e fi m a i rea l , to t a ş a d e r e a l ă ca şi f o r m a ca re , p e n t r u p ic to r , es te to t î n func ţ i e d e l u m i n ă . A c e a s t ă epocă e, p r i n t e n d i n ţ ă , d a c ă n u t o t d e a u n a p r i n r ea l i za re , u n a p o -g r e u . u r m ă r i n d o c o m p l e t a r e a s copu r i l o r a r t i s t i ce p r i n i n t e g r a r e a u n u i e l e m e n t nou ca fac to r d e t e r m i n a n t î n c o m p o n e n ţ a t a b l o u l u i impres ion i s t .

324

R e a l i t a t e n u este n u m a i o s i n g u r ă ca l i t a te — aceea fo rmală , de p i l d ă — a fe­n o m e n u l u i n a t u r a l c a r e se p o a t e să a i be î n t a b l o u ca l i t ă ţ i d i fe r i t e , a s u p r a c ă r o r a a r t i s t u l ins i s tă : vo lum, fo rmă, s p a ţ i u , coloare, a tmosfe ră , l u m i n ă , toa te cons t i t u ind to t a l i t a t ea a s p e c t u l u i d i n n a t u r ă . L u m i n a cuce r i t ă p r i n c a p t a r e a n u a n ţ e l o r de co­loa re e u n a d i n fa ţe te le a s p e c t u l u i to ta l a l ob iec tu lu i s a u î n gene ra l a l n a t u r i i . C ă fo rma su fe ră o t r a n s f i g u r a r e e a d e v ă r a t , d a r o t r a n s f i g u r a r e î n l imi te le p l a s t i cu lu i , f i ind o r e z u l t a n t ă o b ţ i n u t ă p r i n i n t e r v e n ţ i a s imţur i lo r , n u a r a ţ i un i i , p i c t o r u l r e ­p r o d u c â n d î n aces t caz n u m a i ce a v ă z u t . O t r a n s f i g u r a r e o b ţ i n u t ă p r i n mi j loace ra j iona le este de f a p t o t r a n s p u n e r e a r ea l i t ă ţ i i ce se c h e a m ă s t i l izare c u m este de p i l dă a r t a b i z a n t i n ă . D e o s e b i r e a d i n t r e concep tu l b i z a n t i n şi a r t a n a t u r a l i s t a e că b i z a n t i n i s m u l es te o s p i r i t u a l i z a r e a e lemente lo r p las t i ce — fo rma şi co loarea — d i n n a t u r ă , ce n u este c a z u l a r t e i n a t u r a l i s t e c a r e e r e p r o d u c e r e a i luziei ex i s t en ­ţei f e n o m e n u l u i n a t u r a l î n o p e r a d e a r t ă . I n t r e aces te d o u ă concep ţ i i d i a m e t r a l o p u ­se, se a şează p o s t u l a t u l c las ic i smulu i , to t o s p i r i t u a l i z a r e r e a l i z a t ă însă d u p ă m o d e ­lul v i u cu s copu l t r a n s m i t e r e i f io ru lu i a r t e i î n sens ib i l i t a t ea s p e c t a t o r u l u i p r i n ve ­h i c u l u l d o c u m e n t u l u i real is t , s p r e deoseb i re d e p o s t u l a t u l b i z a n t i n ca re n u c u n o a ş t e mode lu l v i u şi de cel n a t u r a l i s t c a r e n u cunoaş t e decâ t n a t u r a .

Aşa n u m i t a s p i r i t u a l i t a t e d i n u l t i m a fază a l u i Gr igo rescu e r e a l m e n t e o t r a n s ­f igu ra re , m a i m u l t o consec in ţă a r a f i n ă r i i s imţur i lo r , i a r n i c i d e c u m o r a ţ i o n a l ă o r i e n t a r e a s p i r i t u l u i d i s p r e ţ u i t o r f a ţ ă d e legile n a t u r a l e .

U n l i r ic p r i n s e n t i m e n t u l p e r s o n a l deci u n impres ion i s t . P e aces t h o t a r se a şează o p e r a m a t u r i t ă ţ i i l u i Gr igorescu . C ă c i d a c ă a v e m d r e p t u l la p r e f e r i n ţ e p e r ­sona le ca re se î n d r e a p t ă s p r e a n u m e ope re s a u epocă , n u a v e m d r e p t u l să va lor i f i ­c a m o p e r a u n u i a r t i s t î n a f a r a l imi te lor voi te de el, u r m ă r i t e de el. Rea l i ză r i l e a r ­tistice p e oare conş t i in ţa l u i Gr igo rescu le r e c u n o a ş t e ca e x p r e s i u n e a s imţ i re i sale, s u n t cele impres ion i s t e . T o a t e m ă r t u r i i l e v e r b a l e ni-1 a r a t ă m i şca t de in ten ţ i i l e im­p r e s i o n i s m u l u i . I n locul ob i ec tu lu i d e t e r m i n a t î n fo rmă şi coloare, i m p r e s i o n i s m u l ne oferă a s p e c t u l co lora t ca p e u n ech iva l en t cu j ocu l şi f l u t u r a r e a l umine i . „ C e ne sont p a s de ê t res , ma i s des a t t i t u d e s d ' ê t res , des v a l e u r s c 'es t à d i re la r ea ­l i té" . (Cami l le M a u c l a i r : „L ' impress ion i sme") . D i n fuga m o m e n t e l o r şi aspec te lor se î n c h e a g ă i m a g i n e a l u m e i p r i n p e t e d e coloare. To tu l î n U n i v e r s p e n t r u p i c to ru l im­pres ion i s t n u este decâ t coloare , p a t ă de coloare d ivers n u a n ţ a t ă . D i n î n t r e p ă t r u n ­d e r e a pe te lo r de coloare s u b i n f l u e n ţ a so la ră r e z u l t ă ceru l , p ă m â n t u l . P a t a de co­loare p r i v i t ă ca mo lecu lă ce se res f i ră î n n u a n ţ e inf in i te , t r e b u i e to tuş i să se or­gan izeze p r i n a g l u t i n a r e î n t r ' u n s ingu r o r g a n i s m ca r e e t ab lou l . O p a t ă de coloare f i ind c o n s i d e r a t ă ca f r u m u s e ţ e s i n g u l a r ă , i a r toa te pe te le de coloare ca o melodică voca l izare , de aceea , i m p r e s i o n i s m u l n u se p o a t e e x p r i m a decâ t î n a c o r d u r i m ino re . C e r u l impres ion i s t n u se î n t u n e c ă de d r a m a fur tunei . . . D e ac i n o t a m i n o r ă , l i r ică, p r e c u m şi g r a ţ i a î n d i c ţ i u n e a p e n s u l a r ă , de aci şi p r e f e r i n ţ a p e n t r u s u b i e c t u l m i ­no r p r i n î n fă ţ i ş a re . D e s i g u r că, f i rea lu i Gr igo rescu lesne i m p r e s i o n a b i l ă şi la c a r e sensa ţ i a op t ică e a t â t de v ie şi i n s t a n t a n e e , 1-a î m p i n s — î n t r e a l t e i n f luen ţ e — sp re impre s ion i sm şi „p le in -a i r " .

T o t u ş i î n t r e i m p r e s i o n i s m u l a şa c u m îl c u n o a ş t e m d i n p i c t u r a f r anceză şi r ea l i ză r i l e lu i Gr igo re scu este o m a r e deosebi re , a m s p u n e f u n d a m e n t a l ă . Mot ivu l t a b l o u l u i l a Gr igo re scu n u este p u l v e r i z a t s u b i n f l u e n ţ a so la ră ca la Monet b u n ă ­oară , s a u p r e a s lăb i t î n s t r u c t u r a fo rmală , ce se u r m ă r e ş t e conş t i en t în l uc ră r i l e lu i M a n e t d i n epoca p r o n u n ţ a t impres ion i s t ă . L a Gr igo re scu î n f ă ţ i ş a r e a r ă m â n e p e d e p l i n î n c h e g a t ă , p ă s t r â n d c o m p a c t v o l u m u l ob iec tu lu i ce îşi m e n ţ i n e , î n p l a -

325

Jiul p e oa re se af lă î n t a b l o u re la ţ i i l e l u i s p a ţ i a l e . S p a ţ i u l l a G r i g o r e s c u este o p r o ­b l e m ă i n s ine c a r e confe ră t a b l o u r i l o r lu i o no tă cu to tu l spec ia l ă p r i n f a p t u l că , p l a n u r i l e s u n t t o t d e a u n a p r e c i s d e t e r m i n a t e . (Car cu povară, col. S t a t u l u i ; L a pă-sunat, col. E. C o s t i n e s c u ; Pe valea Şiretului, col. D r . Y o u n g ; Pe plaiu, col. C l u b T i ­n e r i m e a ; Pe bucegi, col. P a l a t R e g a l ; Printre dealuri şi muscele, P i n a c o t e c a S t a t u ­l u i ; Căratul fânului; col. G o o d w i n ) . I m p r e s i o n i s m u l occ iden t a l a p ă s t r a t t o t d e a u n a c e v a d i n e fec tu l d e c o r a t i v a l p l a n ş e l o r j a p o n e z e ce a u c o n t r i b u i t şi ele l a f o r m u l a ­r e a v i z i u n e i impres ion i s t e .

I n t a b l o u r i l e lu i , c h i a r î n ace l ea d i n epoca impre s ion i s t ă , foa r t e r a r se î n t â m ­p l ă ca ob iec te le s ă a i b e o e x i s t e n ţ ă d i fuză , a p r o a p e d i so lva t ă î n a t m o s f e r a t r e m u ­r ă t o a r e , s t r ă l u c i n d ă d e l i că r i r i l u m i n o a s e . D i n epoca d e l a B a r b i z o n el îş i p ă s t r e a z ă s e n t i m e n t u l v i u p e n t r u e x i s t e n ţ a f o r m a l ă a l uc ru r i l o r , ce-1 v a î m p i e d e c a să cedeze p r e a m u l t p r e o c u p ă r i l o r d e a t m o s f e r ă , de t e a m a d i s t r u g e r i i obiec te lor p r i n an ih i l a ­r e a fo rmelor c u m se v e d e l a Mone t . P u t e r e a de p ă t r u n d e r e a l umin i i p r i n c o r p u r i , ce le confe ră o a n u m i t ă t r a n s p a r e n ţ ă , e o p r o b l e m ă , c a r e p e G r i g o r e s c u îl l a să rece . P a s t a cons i s t en tă a colori lor sa le c o n t r i b u e l a r e z i s t e n ţ a o p u s ă p r e a a c c e n t u a t e i t r a n s f i g u r ă r i c a r e a r fi r ă p i t o d a t ă c u e x i s t e n ţ a c o r p u r i l o r şi cons i s t en ţa n e c e s a r ă o r g a n i s m u l u i coloris t ic al t a b l o u l u i p e c a r e G r i g o r e s c u î l p r e f e r ă să fie î n c h e g a t .

A r t a p i c t u r i i el o în ţ e l egea exc lu s iv ca p e o a r t ă a colori lor , a m o t i v u l u i t r a n s ­f i g u r a t p r i n senza ţ i i l e l u m i n o a s e f ă r ă i n t e r v e n ţ i a l ini i lor p e c a r e le p r i v e a p e b u n ă d r e p t a t e ca p e u n e x p e d i e n t c o n v e n ţ i o n a l . P o s t u r a i m p r e s i o n i s t ă a l u i Gr igo rescu c o n ţ i n e şi r e n u n ţ ă r i f a ţ ă d e c o n c e p ţ i a r e a l i s m u h i i de la B a r b i z o n , î n s a c r i f i c a r e a d e t a l i u l u i ve r i s t c u t e n d i n ţ a l u i d e i n d i v i d u a l i z a r e . D e t a l i u l f o rma l deş i c o n t i n u ă să ex i s t e , o face î n s ă n u m a i ca n u a n ţ ă de coloare , f ă r ă a l t ă semni f i ca ţ i e .

P r e d i l e c ţ i a l u i G r i g o r e s c u p e n t r u a ş e z a r e a s u b i e c t u l u i c o n t r a l u m i n e i e u n p r o c e d e u a l şcoalei d e l a B a r b i z o n p e c a r e G r i g o r e s c u îl p ă s t r e a z ă şi p e t i m p u l p o s -tu re i sa le impres ion i s t e . C e o b ţ i n e el p r i n aces t p r o c e d e u este o c o n c e n t r a r e a v a ­lori lor ce-i p e r m i t e o p r e z i n t a r e m a i c o n c e n t r a t ă şi d e aceea de m u l t e or i m a i im­p r e s i o n a n t ă d i n c a u z a masse lo r c o m p a c t c o n c e n t r a t e , c u m se p o a t e v e d e a î n t a b l o u r i ca : Pe valea. Şiretului, Printre dealuri şi muscele.

O p e r a l u i G r i g o r e s c u es te c o n v i n g ă t o a r e , f i ind o og l ind i re a spec i f i cu lu i r u r a l văzu t p r i n p r i s m a p e r s o n a l i t ă ţ i i sa le c a r e a v ă z u t şi r e v ă z u t î n f a ţ a n a t u r i i f i ecare fo rmă şi co loare î n r a p o r t c u co loa rea loca lă . D r a g o s t e a lu i d e a d e v ă r n u c u n o ş t e a o s u p r a p o t e n ţ a r e , î n p r e z i n t a r e a s u b i e c t u l u i , i svor î tă d i n t r ' o idee p r e c o n c e p u t ă — c u m a fost cazu l celor m a i m u l ţ i s e m ă n ă t o r i ş t i — fie de o r d i n social , c u l t u r a l s a u a r t i s t i c . A r t a l u i es te o artă o r g a n i c ă , i zvo r î t ă ca e x p r e s i e a sens ib i l i t ă ţ i i sa le af i ­n a t e . D e aceea , o p e r a l u i a r ă m a s u n i c ă ,deşi co r t eg iu l d e i m i t a t o r i a f ă c u t t o t u l ca să-I c o m p r o m i t ă , p r i n i n t r o d u c e r e a e l e m e n t u l u i l i t e r a r . Spec i f i cu l r o m â n e s c — în p l a s t i că , c a r a c t e r i s t i c u l fo rmelor şi color i lor — G r i g o r e s c u cel d i n t â i u , îl desco­p e r ă . A c e a s t ă ca l i t a t e î i r ă m â n e şi m a i tâTziu c â n d î n c u r a j a t d e s e n t i m e n t a l i s m u l naiv, d a r d e v o t a t a l p r i e t en i lo r , se s imte î n d e m n a t la r e a l i z ă r i c a r i n u au fosi să fie a le lu i ,

E x p r e s i u n e a p l a s t i c ă p o t r i v i t ă t e m p e r a m e n t u l u i s ă u a fost s t i lu l n a t u r a l i s t , ob i ec t i v l a î n c e p u t , p r i m i n d î n u r m ă o r i e n t a r e a sub i ec t i vă , î n l imi te le concep ţ i e i impre s ion i s t e c a r e a fost e x p r e s i a a r t i s t i că a epoce i sale . I m p r e s i u n e a m o m e n t a n ă e c o n s i d e r a t ă dec i s ivă p e n t r u ţ i n u t a a r t i s t u l u i î n f a ţ a f enomene lo r n a t u r i i . P r i m a i m p r e s i u n e d e s p r e ob iec t n u es te t u t u r o r c o m u n ă , este d e l a o m la om di fe r i tă , d u p ă c u m d i f e r i t ă e şi î m p r e j u r a r e a î n c a r e ea se p r o d u c e . I n a r t a impres ion iş t i lo r , p r i -

326

m a i m p r e s i e e p r e f e r a t ă f i indcă p o a t e fi d i fe r i tă şi u n i c ă , f ă r ă con t ro lu l r a ţ i u n e i . F o r m a luc ru r i lo i nu m a i este d e t e r m i n a t ă şi f i xa t ă î n a m ă n u n t , ca ne f i ind s ta to r ­n ic i tă p r i n l u n g i c o n t e m p l ă r i şi r ev izu i r i .

C u u n c u v â n t i n t e r v e n ţ i a r a ţ i u n e i , î n f a p t u l p e r c e p e r e i v i zua le , e socot i tă a r ­b i t r a r ă şi t u l b u r ă t o a r e p e n t r u zămis l i r ea opere i d e a r t ă .

Monogra f i a l u i Gr igo re scu scr isă de Al. V l a h u ţ ă , ca şi aceea a d- lu i Virgil Cioflec, a d u c p re ţ i oa se m ă r t u r i i , d i n spuse le p i c to ru lu i , c a r e dovedesc că e r a p e r -f e d o r i en t a t a s u p r a ţ e lu r i lo r f ina le a le opere i de a r t ă impres ion i s t ă . D e l à f a p t u l m o ­m e n t u l u i u n i c de i m p r e s i u n e op t i c ă — deci de coloare, l u m i n ă şi a tmos fe ră — Gr igorescu a j u n g e l a conc luz ia m o m e n t u l u i sufletesc un ic , ca s i n g u r u l d e t e r m i ­n a n t p e n t r u ţ i nu t a to t a l ă a opere i sale .

U n p ic to r d o t a t cu p r i sos in ţă de n a t u r ă , r e f r a c t a r i m p r e s i u n i l o r de t r i s te ţă , ca re ştie să e l imine d m o p e r a sa orele de îndo ia lă , de i nce r t i t ud ine , î n fă ţ i ş ând -o n u ­m a i c u l a t u r a l u m i n o a s ă a pe r sona l i t ă ţ i i sale ar t i s t ice . L u m e a , ţ a r a lui , p e n t r u el e r a g ă t i t ă î n găie l i d i n cele m a i s t r ă luc i toa re , cu n i m b u r i de l u m i n ă ven i t e p a r c ă d i n a l t e t ă r â m u r i . Ţ a r a lu i , ţ a r a n e a m u l u i aces tu ia de ţ ă r a n i , lu i i se p r e z i n t ă a p r o a p e f ă r ă voia lu i î n t r o t r a n s f i g u r a r e d a t o r i t ă u n u i m o m e n t emot iv şi op t ic ce p r e f a c e r e a l i t a t e a î n v i z iune . G r a ţ i e a r t e i lu i generoase p r i n f r u m u s e ţ e a ei, d e p a r t e d e or ice s i n g u l a r i z a r e s e n t i m e n t a l ă , p o p o r u l s ău r e c u n o a ş t e î n el p e r e p r e z e n t a n t u l s ău cel m a i a u t e n t i c şi 1-ta însoţ i t voios p e ca lea t r i u m f u l u i p â n ă î n c l ipa d in u r m ă .

Aceas t ă i u b i r e n u a u i z b u t i t să o î n t u n e c e vameş i i cr i t ic i i de a r t ă .

327

C R O N I C I

I D E I , O A M E N I , F A P T E FILOSOFIA L U I X E N O P O L F A Ţ Ă DE INOIREA S P I R I T U A L Ă A V E A C U L U I

— Cu prilejul unei aniversări —

Trăind contemporaneitatea cu luciditate, ne dam seama de marea urnire a veacului nostru pe plan de spiritualitate. Un aspect al acestei trăiri în lumea noastră românească se arată în actualul proces de interiorizare în spre unicita­tea noastră etnică. De aceea faptul de „a pune oglinda în faţa realităţii" româneşti, ceea ce fac scrierile interesante ale lud Crainic, Blaga etc.. e un act de vie actualitate, menit să întâlneas­că — se înţelege delà sine — mâna întinsă a adeziunilor, sau să işte războiul controverselor.

Deşi călcăm sub zările aceluiaş destin,, în con­vieţuirea noastră spirituală cu Apusul nu mai suntem copiii ascultători de altă dată şi cumin­ţenia de atunci ne jenează acum ca o vasalitate. De ce uităm, însă, că n'am fost permanenţii de­bitori ai acestui luminos Apus şi de ce să nu ne amintim că i-am aprins şi noi, măcar din când în când, câte o lumină ? Ca de pe comorile tăinuite în sânul pământului, din basmele noa­stre cu jocuri de comori, s'au ridicat şi la noi peste zăcămintele sufletului românesc flăcări de spiritualitate, spirite universale. Pe piaţa schim­burilor spirituale, n'am întins dar mâna, mereu pentru a primi.

Ne apropiem cu asemenea gânduri de acea „Theorie de l'histoire", astăzi, la 30 de ani delà apariţia ei (în 1908), lucrare plină de prestigiu, în care compatriotul nostru Xenopol expunea, pentru uzul străinătăţii, concepţiunea sa filoso­fică asupra istoriei, definitiv rotunjită. Pentru cei mai mulţi dintre noi, Xenopol a rămas nu­mai „marele istoric"; opera sa filosofică însă, a găsit o bună preţuire în Apus, fiind considerată ca o contribuţie de mâna întâi.

Au trecut treizeci de ani delà data însemnată mai sus şi patruzeci delà forma primă a gândirii sale filosofice, prezentată în 1898 sub numele de ^Principiile fundamentale ale Istoriei", răstimp ce legitimează întrebări ca aceasta: oare ce ne

spune azi viziunea filosofică a compatriotului nostru ?

Scrisul lui Xenopol {lucrările de filosofia isto­riei) se leagă de acea epocă — a doua jumătate a secolului al XIX — în care istoria trecea un examen hotărâtor, examenul fundamentării sale filosofice. împotriva imperialismului pozitivişti­lor ce voiau să anexeze şi istoria la ştiinţele na­turii — ştiinţe care despoaie realitatea vie de tot pitorescul diferenţiatului şi unicului şi cer-nând-o prin sita abstracţiunii o ajustează şi imobilizează în geometrice scheme şi legi atem­porale — cât şi împotriva pesimiştilor care con­testau istoriei titlul de ştiinţă, fiindcă vedeau tă devenirea nu poate fi înţărcuită în asemenea legi, Xenopol (alături de Windelband şi Rickert) aşează istoria pe temelia principiilor propriei sale logici, făcând din ea o ştiinţă a individualului şi a devenirii. Realitatea istorică este creaţie ne­sfârşită şi de aceea neîncetată schimbare la faţă.

Dar ştiinţa fără sistematizare nu există. Siste­matizarea — pe care în ştiinţele pozitive o face legea — în istorie se înfăptuieşte, la Xenopol, prin seria istorică. Seria e un lanţ de fenomene ce se'nnoadă cauzal, fenomene ce gravitează în jurul unor tendinţe dominante; e ciorchinele de întâmplări grupate pe axa unor dominanţe isto­rice, variabile după epoci. Seria e „fizionomie" a timpurilor trecute şi nu „sistematică — dacă ne e îngăduit să folosim aceste expresii de mai târziu ale lui Spengler.

Dar, după cum ne-am obligat, nu prezentăm aci teoria istoriei din sistemul lui Xenopol, ci încercăm numai — cu prilejul amintitei aniver­sări — să privim în lumina actualităţii câteva concepte de filosofia istoriei şi a culturii, de te­melie în gândirea sa (dintre care primul e seria); concepte ce astăzi prezintă mai mult aspectul unor prestigioase proeminenţe ale mentalităţii

328

(gândirii) secolului trecut, decât o viziune nouă, în prag de secol înnoitor.

In primul rând de luat în considerare este marele fapt de a se fi lămurit mai bine de către aceşti filosofi ai istoriei, specificul a ceea ce se numeşte „univers-istorie", faţă de „universuil-natură", cele două i f e ţe ale realităţii. Astfel omul intră maj adânc în lumea problemelor sale cele mai intime, astfel se poate deplasa axa gândirii filosofice spre domeniul acestor preocupări mai specific umane. In alvia aceasta a unei mai juste înţelegeri a timpului ca nesfârşită noutate, ca „durată creatoare" (fiind unicitate şi irever­sibilitate) se pregăteşte înţelegerea contempo­rană a destinului popoarelor, a filosofiei cul­turii, iar din iraţionalismul inconştientului isto­ric şi din demonismul curgerii istorice, înţele­gerea tragismului modern. Noţiunile acestea de unicitate Şj ireversibilitate, de iraţional — pre­zente şi în gândirea lui Xenopol — vor întuneca de tot concepţia despre devenirea istorică înră­dăcinată în ultimele două secole, după care timpul e doar un vehicul al unor transcendenţe, ca : umanitatea (după Herder), trecerea delà ne­cesitate la libertate şi raţiune (după Kant), spi­ritul universal (după Hegel) etc..

Despre natura „universullui-istorie", în cuvinte ce sună apropiat de textele lui Xenopol, .spune şi Spengler următoarele (cităm după traducerea franceză din 1931): „Văd în istoria universală icoana unei nesfârşite formări şi transformări, unei morţi miraculoase de forme organice"...*); din această înţelegere porneşte concepţiunea sa atât de actuală despre organismul culturilor, hermetismul lor, procesul istoriei ca destin, istoria ca „biografia marilor culturi".

Noţiunile acelea ce formează astăzi coloanele de susţinere ale unei viziuni nouă, sunt aceleaşi şi ia Xenopol, dar pe ele sâlăşlueşte mai departe sufletul altui secol. Astfel, cum mai sus s'a amintit, şi filosoful nostru a înţeles istoria ca un torent ireversibili, iraţional şi imprevizibil (ca orice act de viaţă şi creaţie) fiindcă isvorăşte din genunea inconştientului istoric — de aceea nici nu caută el „legi" în devenirea istorică; „seria" sa nu e lege, ci un principiu de siste­matizare mult mai înmlădiaibil după viul şi prospeţimea istoriei, este (repetăm) „fizionomie" şi nu ^sistematică". Iar principiul suprem al dinamismului istoric din metafizica sa, evolu-ţiunea (deşi un termen tare nedeterminat, fiindcă istoriicUl-ifilosof, căutând să ocolească esenţele metafizice, a lăsat suspendat în golul tuturor impreciziunilor acest demiurg al tuturor metamorfozelor istorice) e înzestrată cu toate spontaneităţile, cu toate libertăţile, cu toate...

1) 0 . Spengler : Le déclin de l'Occident, I pag. 49

însă numai în felul în care şi teologii vorbesc despre D-zeu, adică fără cele ce ar contrazice esenţa Sa: bunătatea, perfecţiunea, etc. Astfel, deşi drumeţia peste veacuri a evoluţiunii este atât de capricioasă, deşi urcă uneori sau coboară alteori, deşi aci aţipeşte în repaosul odihnitor sau urcă mai încolo precipitat clina progresului, evoluţia are un sens : în genere ea urcă mereu, delà natură şi inorganic spre uma­nitate, adică spre dominarea naturii de către om prin procesul culturii .sub întreitul aspect al adevărului, binelui, frumosului. Ca rostogo­lirea bulgărelui de zăpadă, curgerea istorică în­semnează cam tot pe atâta şi progres. In felul acesta, istoria universală, cum va spune Spen­gler ironizând optimismul acesta progresist, e un fel de tenie ce prepară la nesfârşit epocă după epocă. Optimismul lui Xenopol e chiar ne­sfârşit: popoarele nu mai pier, ci doar cad şi se ridică; iar cultura noastră (înţeleasă în sens universalist, căci acei factori istorici: rasă, me­diu, caracter naţional, sau forţele confluente ale evoluţiei: mediu spiritual, marile personalităţi, hazardul etc.. sunt menite numai să dea o colo­ratură aparte unei realităţi unitare) e numai la începutul unui drum, drum fără capăt poate, pe care îl va străbate de acum călăuzită de făclia ştiinţei. A murit cândva o cultură, cea antică, dar nu prin „destin" cum va spune filosoful morfologiei culturilor, mereu amintit aci, ci prin­tr'o deficienţă intelectualistă şi etică: era nu­mai parţial bazată pe adevăr şi bine, dovadă „le peu de développement des sciences et l'escla­vage".

Iată dar cum istoria, privită cuprinzător peste volumul seriilor, nu mai e contingenţă (cu tot inconştientul şi capriciile ei), ci înlănţuire pre-formată. E lămurit atunci că rolul omului (con­ştiinţa şi voinţa omenească) e secundar, că el e numai un instrument al acestei transcedenţe tutelare, care poate întrebuinţa faţă de el chiar şi viclenia (aidoma acelei „List der Vemunft" a lui Hegel): „Le rôle de la conscience en histoire est donc d'accompagner le développement, en lui servant de miroir" x) „L'histoire tout entière atteste ce fait, que l'évolution c'est-à-dire le progrès ou le recul des sociétés, s'accomplit sans la volonté des individus qui les composent"2) „Ce qu'on appelle faute, manque d'énergie, man­que de prévision, ou par contre, habilité, sou­plesse d'esprit... ne sont en definitive que les moyens que l'inconscient emploie pour réaliser ses fins'").

Această scurtă reprivire a noţiunilor funda­mentale din opera odinioară de răsunet a lui Xenopol ne arată că în cele trei decenii (sau

1) 2) 3), Théor e de 1 histoire, pag, 2S7 290 şi 295.

3 2 9

patru, dacă plecăm cu socoteala delà 1898), în răstimp destul de scurt deci, cariul vremii a ruinat trăinicia sintezei sale filosofice... aşa cum se întâmplă atunci când pe crugul vremii veacurile îşi ies din cadenţă şi se dezbină. Viziune opti­mistă, progresistă, raţionaliistă (deşi sistemul său, delà o vreme, pătrunde în umbrele iraţio­nalului istoric), continuitate, universalism, lip­să de tragism... prin toate acestea Xenopol e un fiu spiritual al secolului trecut.

Pentru „omul nou" mentalitatea ultimelor se­cole e un sol epuizat şi de aceea el umblă după o altă înţelegere a vieţii. Transcedenţele tute­lare s'au arătat mincinoase, de aci, lozinca re­întoarcerii la realitate (la existenţă, cum spune o anumită filosofie) unde vor fi întâlnite şi in­stinctele. Această coborâre din miraj în realitate însemnează şi coborâre în contingenţă şi aici se deschide perspectiva tragică a omului actual : singurătatea omului. Cred că păşim aici în zona de maximă sensibilitate a omului de azi, simţire (sau numai presimţire) ce freamătă'n plusul de nelinişte al omului actual. Cred că de aici ţâş­neşte începutul de veac în jurul căruia se face atâta literatură. Lipsa de miraj, contingenţa, tragismul singurătăţii omului pun problema sal­vării lui — după ce l-au purtat mai întâi pe la răspântia tuturor disperărilor — salvare pe care nu şi-o poate afla decât în activism şi răspun­dere.

Idealismul secolelor trecute, în adevăr, sub­linia importanţa omului (mă gândesc la pers­pectiva nouă ce se instaurează în filosofic delà Kant încoace), dar credinţa în transcendenţe tutelare şi progres, ce caracterizează acest idea-

C R O N I C A D. CARACOSTEA: ARTA CUVÂNTULUI LA

EMINESCU. — Nu e o simplă întâmplare faptul că, — în această epocă a noastră atât de pate­tică, atât de tragic încordată, de căutare de noi înşine până în fibrele cele mai adânci, mai cu­rate, ale fiinţei şi istoriei neamului, — creşte dragostea până la cult şi cunoaşterea până la amănuntul minuscul a lui Eminescu. Nu e numai orgoliul oare ne face să şlafuim eu pietate strălucirile celei mai somptuoase cristalizări a sufletului nostru etnic. Nici înălţimile astrale ale creaţiei sale, cari ne ambiţionează în efortul de a le ajunge măcar prin înţelegere. Ci mult din conştiinţa obscură dar tare că în efor­tul haotic, barbar dacă vreţi dar .sincer cel puţin în viziunile lui, de a răscoli încremenirile ade­vărate de sub faţa inertelor noastre acceptări ale tuturor înrâuririlor străine, — avem nevoie

lism, înclina pe om mai mult spre contemplare şi pasivism, decât spre activism şi răspundere. Pe de altă parte, ca şi materialismul, deşi de pe poziţii atât de diferite, idealismul acesta a în­depărtat pe om şi de Dumnezeu, prin acele per­dele dese ale iluziilor — ce le-am numit trans­cendenţe tutelare — cu care omul şi-a astupat câmpul vederii sale către Divinitate. Reîntoar­cerea la singurătatea sa nu este oare pentru omul actual şi un drum către Divinitate, mărtu­risit în revirimentul religios, izbitor de evident în zilele noastre ?

Iată de ce noul umanism (luăm termenul în înţelesul lui filosofic) este chemat să înlo­cuiască cu spor pe cel veohiu.

După cum în construcţia lui Xenopol, făcută cu destul material nou, zăbovea vechea spiritua­litate asupra căreia ne-am întreţinut mai sus, tot astfel în edificiul său ideologic domiciliază şi o mai veche înţelegere a vieţii istorice, înţe­legere specific românească, după care „nu sunt vremile sub om, Ci bietul om sub vremi". Răz­vrătirea Românului nou se traduce azi prin gândul ce se împrăştie până şi din presa zilnică, după care gând nu trebue să mai fim „obiect, ci subiect de istorie".

Al. Xenopol păstrează totuşi destule titluri la preţuirea noastră, chiar dacă n'ar fi decât nu­mele bun ce opera sa ni 1-a dus peste hotare, şi mai ales acele câteva vederi juste asupra timpu­lui istoric, idei ce şi-au avut mai apoi destinul lor spornic la înnoirea spirituală a veacului nostru.

LICU POP

L I T E R A R Ă de un pisc neclintit de sprijin şi de orientare. Şi că acest pisc văzut de pretutindeni nu poate fi altul decât Eminescu. Ca şi în trigonometrie, toate măsurătorile se verifică prin el, oricare le-ar fi scopul.

Aşa cum se verifică şi de astă dată. Nu s'ar putea spune că cercetările atât de adâncite de profesorul Caracostea în personalitatea şi cre­aţia celui ce-a scris „Luceafărul" sunt un reflex al tumultoasei noastre actualităţi. Dimpotrivă, ele oferă exemplul atât de rar la noi din păcate al unor meditaţii prelungite sever în decenii,, — nu atât dintr'o şovăire în a le pune capăt prin rostire cât din 'convingerea că de marii creatori, ca şi de sfinţi, nu trebue să te apropii decât după ce ţi-ai pregătit desăvârşit, prin căutări şi renunţări deopotrivă de dureroase, înţele­gerea. Câteva capitole dintr'o carte despre el

330 é

apărute ,în 1910 şi întrerupte brusc. O experienţă literară care creşte până cristalizează în mai multe cursuri universitare, dintre cari cel mai închegat e cel din anul 1931. Şi o carte oprită la jumătate din anul 1933 în tiparele delà Vă­lenii de Munte... O dramă a cunoaşterii, foarte rară la noi mai ales astăzi, ţi se lămureşte sub ochi din mărturisirile făcute cu orgoliul umil al celui ce a căutat mult şi însângerat adevărul, încă din primele pagini ale cărţii de acum. Prin aceste căutări, ea rezumă întreaga frământare a criticei şi istoriei noastre literare, din 1910 adică delà Titu Maiorescu până azi. Prin ele ajunge la unele din cele mai neîndurate întrebări ale zilei de acum. Şi multora, le răspunde.

Critica raţionaMstă şi generalizatoare a lui Maiorescu, critică de norme inflexibile ascultate cu respect, de ierarhii stabilite în câteva cuvinte pentru ca să fie unanim acceptate, — a fost în mod natural depăşită de cursul din ce în ce mai bogat al fenomenului românesc în literatură. Mai presus de norme şi de note, au început să i se ceară criticei înţelegeri; mai presus de ierarhii, credinţe.

Delà simplităţile şi seninătăţile patriarhale, clasice, — am trecut la tumulturile şi complexi-tăţile moderne. Cel care a trăit mai adânc faza de trecere a fost Eminescu. De aceea nu e de mirare că mai toate reacţiile critice faţă de pu­ţinele înţelegeri ale lui Maiorescu au cristalizat în numele poetului „Doinei".

Prin el a căutat să se definească şi să se des­partă critica marxistă a luţ Gherea, cea ştiin­ţifică a d-lui Mihail Dragomirescu, cea socială cu rare şi fericite refugii într'o viziune mai com­plexă a fenomenului de artă, a lui Ibrăileanu, cea pozitivistă a lui Bogdan Duică şi cea atât de furtunos apăsată pe autenticitatea etnică a lui Eminescu de d. N. Iorga. Iar după război, cri­tica de multă fineţe intelectuală dar oscilatoare în concluzii şi preferinţe a d-lui T. Viarau, cea de turbulent impresionism a d-lui Călinescu şi acum în urmă, lămurită deplin, critica d-lui Ca-racostea, întemeiată pe trăirea întreagă a crea­ţiei în toată viaţa ei şi pe apelul la cercetarea intimă a structurii formale ca suprem mijloc de descifrare a personalităţii şi valorii unui creator.

Şi nu e de asemeni o simplă întâmplare că singurul care nu a luat masiv o atitudine în acest efort îndârjit de definire a fost dl. Eugen Lovineseu. Cel mai harnic şi mai gălăgios în autodefiniri, a fost aşa tocmai din panica de a simţi că în adâncul său n'are prin ce să se de­finească.

Cartea de acum a d-lui Caracostea nu e deci numai un studiu de cu totul vaste proporţii în

erudiţia lui de o viaţă de om închinată auster cercetării. Ci vrea hotărât să verifice prin opera lui Eminescu şi să împământenească la noi o nouă disciplină critică, potrivită complexităţii literaturii şi frământărilor spirituale de azi.

<Ea creşte organic şi clar din toată experienţa d-sale critică şi universitară de până acum. E termenul ei ultim şi împlinirea ei. E mai bine zis al doilea capăt al polarităţii care o înseamnă, ca să întrebuinţăm un cuvânt drag profesorului. Noi cei cari i-am urmărit de aproape cursurile, cari am trăit atmosfera discuţiilor din Seminarul său delà Facultate, din Institutul său şi cele din casa atât de aristocratic primitoare, — îl vedem şi pe cel dintâi. Arhitectura sa e sumar contu­rată în prefaţa la „Fragmentele autobiografice" ale lui Octavian Goga. Şi va apare tot atât de amănunţită ca şi cea din „Arta cuvântului", — în acel volum oare din 1933 şi-a întrerupt de-desăvârşirea: „Cum plăsmuia Eminescu". Poate că e un rău că nu a apărut această carte întâi; poate că era şi mai bine dacă apăreau deodată...

E în această concepţie, în întregul ei, o neo­bişnuită sete de absolut, — ş; nu e de minare că ceea ce reliefează mai apăsat în Eminescu e aceiaşi sete. Ea vrea să cuprindă tot, să înţe­leagă tot. Conform ei, creaţia de artă trebue urmărită încă delà întâii săi sâmburi în con­ştiinţa creatorului, în toată creşterea ej acolo, în toate amănunţimile cristalizării ei formale, şi în trăirea ei până în ultimele fibre în sufletul celui ce o receptează. Adică, respectând formu­larea lapidară a autorului : „Din viaţa artistică, prin formă, pentru viaţa în sens de receptivi­tate" (p. xxx).

Ea vrea să te aducă să fii „lectorul ideal pe care l-ar fi dorit poetul şi, fără să faci abstrac­ţie de reacţiunile subiective, să le controlezi conştient la lumina întregului'-' (p. 262). Lectorul acesta ideal, când se va rosti, va „înfăţişa pe Eminescu aşa încât să îl recunoască adevărat deopotrivă orice şcoală şi orice gust (p. 115).

Lăsând să se închege deplin, acuma, în „Cum plăsmuia Eminescu", înţelegerea creativităţii, — a acelei îndelungi şi adânci experienţe, care adunând şi frământând totul: instincte şi senti­mente, idei şi influenţe, amintiri şi lecturi, duce la •cristalizarea izbăvitoare în opera de artă, — să privim .fugar cum e cercetată în „Arta cu­vântului" însăşi această cristalizare.

Aici, aceiaşi sete de absolut. Criticul vrea să facă pipăită însăşi „esenţa transcendentă a poeziei" (pag. XVI), să surprindă însuşi inefabilul eminescian (p. 327).

Trupul în care prind carne aceste cereşti vă­păi, ca într'o transsubstanţiere, e cuvântul. Nu­mai din tainicele lui vecinătăţi, din subtilele lui

331

articulaţii, se poate descifra fiinţa adevărată a poeziei. Dacă gândul, dacă sentimentul, dacă experienţa chiar, pot fi ale oricui, — cuvântul e numai al poetului, e o parte din fiinţa lui in­timă, carne din carnea lui. El numai îl diferen­ţiază hotărât tocmai de cei cari îi sânt mai aproape.

Critica genetică, din perspectiva istoriei, — se împlineşte astfel prin critica formală, care vrea să fie o înaltă viziune estetică pe o solidă temelie filologică. Cea dintâi uneşte creatorii în spirit, cea de a doua îi diferenţiază în fiinţa lor intimă. Ambele dau acea necesară posibilitate de defi­nire, de erarhizare chiar, a creatorilor, — în perspectiva etnică şi în universalitate. Ele duc astfel la luminarea valorii individuale unice, respectându-i rădăcinile 'fireşti în spiritul vremii şi în imensa realitate etnică...

ilşi poate da oricine seama de greutăţile pe cari trebue să le birue o asemenea încordare spre absolut.

Analiza genetică trebue să folosească un uni­vers de cunoştinţe istorice. Acea a cuvântului,, o lume de erudiţie filologică. Şi toate acestea riscă să rămână searbede amănunte — folclo­rice, sintactice, morfologice, fonetice — dacă nu sunt străluminate de flacăra celei mai vij sensi­bilităţi estetice şi dacă nu converg toate în cea mai lapidară şi mai geometrică viziune a în­tregit opere, a întregii personalităţi.

Critica d-sale nu se poate organiza decât aşa cum s'a (împlinit: în îndelungi şovăieli şi întrebări. Căci trebue să urmeze un drum lung delà amă­nunt la imagina întregului şi delà ea din nou la amănunt, ea numai acum să se statornicească. Sau să scapere delà început, deodată, în reve­latoare intuiţii, clădind totul cu luciditate, în lu­mina lor. Operă de fervoare şi de calm totodată, de cult al unei vieţi întregi pentru un scriitor şi de tot atât de îndelungă scrutare lucidă a lui. Critica d-lui Caracostea aşează astfel delà înce­put copleşitoare poveri pe umerii celui oare ar vrea să-i urmeze imperativele.

E ceeace întrevede ou liniştea asprelor înţe­legeri însuşi dl. Caracostea. De aceea nu crede cu putinţă împlinirile acestor imperative decât într'un efort în duhul vremllor ce vin : într'o muncă obştească, într'o disciplină aproape călu­gărească în sobrietăţile ei. E ceeace încearcă să realizeze formându-şi elevii în atmosfera „Insti­tutului de istorie literară şi folclor", o atmosferă de muncă dârz concentrată spre ţeluri puţine dar aspre. Ceva atât de opus obicinuinţelor noa­stre româneşti recente...

Lucrările date până acum la iveală de acest institut,—această încercare mai cu seamă de atât de universală viziune de valoare a lui Eminescu

şi de atât de românească descifrare a lui din plasma vie şi necercetată încă a limbii noastre, paginile ei de rară fineţe în analiză, culminând în acea simfonie de nuanţe care e cercetarea „Luceafărului", — stau însă mărturie şi nădejde.

* *

ARON COTRUŞ : PESTE PRĂPĂSTII DE POTRIVNICIE. — Nu s'ar putea spune că această nouă cărticică de versuri pe care ne-o dărue dl. Cotruş îi adaugă şi o nouă trăsătură personalităţii poetice. De altfel nici nu încearcă. In poezie, dl. Cotruş nu se defineşte, nici măcar nu se caută, — ci se rosteşte. Am spus înadins „se rosteşte" deşi caracteristica structură ab­ruptă a versului d-sale ar apropia mai mult no­ţiunea de „izbucnire". E însă în arhitectura lui poetică, ce vrea să apară atât de puţin stilizată, o adâncă temelie de luciditate, de logică.

Poezia d-lui Cotruş creşte în zona ciudată şi nesigură în care voinţa îşi înalţă teluricul ca să întâlnească rădăcinile sentimentale ale raţiunii. Voluntară în încordarea ei, energetică în formele sale, această poezie îşi are astfel logica ei im­placabilă, rece. Acest inedit echilibru îi e ne­cesar ca să fie şi să rămână vers. Dacă l-ar apăsa într'un .sens, ar trece dincolo de tărâmurile poeziei: în gest, dacă şi-ar accentua energia; în discurs, clarificându-şi motivările. Rămânând mereu pe limita aceasta atât de incertă între logic şi organic, versul d-lui Cotruş trăeşte ca poezie. O viaţă aparte, stranie chiar, în lirica noastră. Pentru a rămâne aici, dl. Cotruş re­nunţă lucid la tot ceeace l-ar putea ispiti cu depărtările: Versul cată să pară amorf, eruptiv, elementar. De aceea i se smulg podoabele uşoare: majusculele iniţiale, simetriile exteri­oare, imaginile chiar. Toată viaţa lui poetică se adună atunci cu năvala ritmului în rimă. Nu în asociaţii de rafinamente sonore; ci în puncte de explozie în cari încordarea sufletească se sparge şi firul subţire logic rămâne să ducă mai de­parte legătura :

peste prăpăstii de potrivnicie, eu te slăvesc năpraznică Russie,

pentrucă nu dormi, pentrucă ne pândeşti, cu ochi tâlhăreşti, şi enormi...

şi nu ne laşi să ne odihnim, în picioare să putrezim lângă tine ca 'ntr'un ţintirim...

E însuşi începutul poemei. Caracteristic prin structura lui logică, transformată în invectivă

332

doar prin unduirea lui interioară de ritm, oare se răsuceşte violent în rimă, ca o pârghie într'un ciocan ce izbeşte.

Singularizându-se astfel tehnic şi, evident, supunânduHse unor răspicate conformaţii tempe­ramentale, — dl. Cotruş n'a putut şi nici n'a căutat să-şi creeze un univers .poetic, o lume căreia să caute să-i îmbogăţească mereu aspec­tele şi dimensiunile, ci şi-a încrâncenat delà în­ceput efortul în făurirea unui singular şi puter­nic mecanism de expresie poetică, în care să se înşurubeze cât mai suplu, cât mai uşor, ideea.

Liricii prin excelenţă, adoptă ideea într'un dureros sacrificiu adus orgoliului lor poetic. Cei de seama d-lui Cotruş înţeleg poezia ca pe un formidabil mecanism menit să asvârlo în spaţii ideea. Dacă sensibilitatea te izolează de real ancorându-te în reverie, energia te înrădăci­nează în colectiv şi te .împinge către manifest. Şi dl. Cotruş nu e un sensitiv ci un voluntar în creaţia sa literară. De aceea ea nu-şi ajunge sieşi ca o lume, ei creşte din lume şi se îndreaptă spre lume. Orientată de o concepţie precisă şi

severă despre menirea poetului ca glas al vremii sale, — nu ştii ce să distingi mai lămu­rit în ea : ceeace această concepţie a dat ca struc­tură temperamentului poetic sau ceeace din acest temperament şi-a găsit îndreptăţirile într'o ideologie poetică potrivită.

Oricum, aşa cum e, poezia d-lui Cotruş, re­nunţând delà început la lumea ei proprie a de­venit unul din cele mai puternice şi mai impre­sionante seismografe ale lumii noastre. In curba amplă a evoluţiei sale, atât de răspicat ondulată în sbuciume, delà social la etnic, închide mult din însăşi urma dureroasă şi patetică a drumu­lui spiritualităţii noastre delà război până azi. In răbufnirile ei surde, în întrebările ei repezite spre cele patru colţuri ale ţării, în sohloeviile sale logice, — răsună în ecouri foarte multe din anxietăţile elementare ale noastre în douăzeci de ani delà unire.

Şi uneori altele, tot ale noastre dar nespus mai vechi. Cum e cea idin această poemă. Prin ea d-sa se coboară, mai mult decât prin conştiinţa mi­siunii poetice, până la bătrânii Heliade Şi Gri-gore Alexandrescu, — predecesori în confrunta­rea aceasta patetică între destinul nostru şi al Rusiei. Dl. Cotruş e însă al vremii noastre. Nu mai e mişcat de teamă şi de ură. Ci de nostalgia dimensiunilor mari de istorie, de setea de eroism., de dispreţul inerţiei noastre larvare...

Toate se frământă în motivul fundamental al poemei, — care e în realitate mai mult o succesiune de poeme în voia ritmului interior, căci dl. Cotruş e un lucid însă nu un geometru şi ca atare nu ştie să construiască, — adică în

acel bărbătesc elogiu al Rusiei, ca imensă umbră ce ne încordează permanent puterile noastre de veghe şi dârzie.

N. CREVEDiIA: MARIA. — După un bun răs-pas de patru ani, dl. Crevedia îşi înmănun-ohiază cu grije într'un nou volum poemele făurite de-atunci. Felul cum lîşi respectă poetul acesta apariţia lui în lume cred că merită un comentariu. Dl. Crevedia, în ciuda aparenţelor date de predilecţia sa pentru firescul, chiar gălăgios, în expresia lirică, — e un artist stru­nit de concepţii foarte sobre, foarte vechi chiar, în arta sa poetică. De obiceiu, poeţii noştri tineri, sub o foarte afectată nobleţe poetică formală, ascund foarte multă grabă în creaţie şi foarte puţin respect faţă de legile ei severe şi lente de cristalizare. Ajung astfel în nostima situaţie ca, deşi adepţi ai sihăstriilor ermetismului în poezie, să se înghesue fără jenă şi răbdare cu volumaşe de câteva pagini ori de câte ori li năzare ceva pe hârtie. D. Crevedia, închinându-se sincer su­fletului omenesc de peste tot locul şi timpul în versurile sale, e totuşi un şlefuitor foarte res­pectuos al singurătăţilor sale sentimentale, din cari nu iese decât atunci când rodul lor îi apasă greu şi plin în palmă.

E ceeace, cred, explică şi succesul de public, atât de rar astăzi, al acestei poezii cât şi cara­tele ei artistice care rezistă vremii.

Această duritate şlefuită se aecentuiază în culegerea de acum. Poetul nu mai urmăreşte atât tema de efect, ca în „Bulgări şi stele", cât structurarea în muzică şi expresie a versului său. Universul poetic e mult mai strâns aici. Ar fi aproape monoton în modulaţiile lui minore de dragoste, dacă un singuratec elan larg, — inte­resant pentru ce gânduri de viitor, deşi trebue să recunoaştem : cam riscate, îl bat pe d. Creve­dia în poezie, — spre lirica de concepţie în fragmentul „Terra pura", şi dacă un sentiment adânc şi pur al morţii, nu l-ar umbri cu atâtea neaşteptate nuanţe. Pe gama atât de grea în aliajul ei de puritate şi sensualitate, — şi de aceea atât de puţină nu numai la noi, ân lirica în care au urlat atâta timp victorioase „strigările trupeşti lângă glesne" ale unor ovrei ca C. Baltazar, dar chiar în literatura universală, — a unei poezii de dragoste închinată soţiei, d. Cre­vedia încearcă îndrăzneţ noi şi mărunte modu­laţii de expresie. Două virtualităţi se topesc în boabele sclipind mic ale acestei trude : câteva note extrem de caracteristice sufletului româ­nesc, cari şi-au găsit demult în versul d-lui Cre­vedia înţelesul şi glasul, şi multe uşoare struc-

333

turi expresive ale limbii româneşti, corespun­zând acelor trăsături sufleteşti, — cari încep să-işi găsească mai ales de acum în poetul ace­sta unul din cei mai tenaci şi mai •temerari di­buitori.

Poezia d-lui Crevedia îşi-a aflat prin aceasta de la început ecoul larg lîn public. Aducea anume un optimism, aparent gălăgios, aparent superficial dar adânc şi liniştit în rosturile lui interioare, — care e al nostru. Aducea o poftă păgână şi cucernică în acelaşi timp de viaţă, oare izvoră­şte din e şi e iarăşi tot atât de a noastră. A-ducea mai ales o convertire uşoară, — nu fiind­că e de suprafaţă ci pentrucă e firească, — a tragicului în seninul repede al unei lumini de zâmbet, ce iarăşi ne e specific

•Acestea toate sânt şi acum, în această carte, pe linii mai puţine, mai simple, dar mereu re­luate sub alte perspective. Cu greu se poate în­chipui o viziune mai autentică, mai somptuoa­să şi mai lineară totuşi, a optimismului nostru etnic ca acea din Aur, sau chiar din Mi se bate ochiul drept. Ori o icoană mai frumoasă în sti­lizarea ei bizantină, a nostalgiilor noastre pă­mânteşti de sfinţenie în dragoste, ca în Denie. Sau o strofă mai caid glăsuitoare a legăturii pe care o înseamnă la noi moartea între cer şi pă­mânt, ca aceasta din Şi când va fi :

Aş vrea, când printre stele-o bate vântul, De-oi suspina prin somn şi-al nimănui, Să mai visez din când în când pământul Cu toată stinsa frumuseţea lui.

Dar ceeace e mai mult acum, e preocuparea de a le scormoni în mărunţişurile vii ale limbii noastre un loc cât mai potrivit, — nu numai cu sursa lor dar şi cu rafinamentele noastre sufle­teşti moderne de azi. D. Crevedia încearcă astfel să transporte structuri întregi, nu numai senti­mentale dar şi expresive, din adâncul ţărănesc al etnicităţii noastre in poezia de oraş. Aş putea să citez acele câteva incantaţii de scrisoare delà ţară din poemul Maria, dar mă ispitesc atâtea alte strofe din poeziile de dragoste, în care acea „şagă", — acel aliaj de sensual şi cast din idila rurală, — e transpus într'un vivace portativ de romanţă:

Mă dau în vorbă tot de tine Că'n file iarăşi îmi răsaî, Tot sveltă cât e un susai De care eu anin aldine. Când seara-i ca o mănăstire Şi-apiisu'n vii îşi varsă deca, Mie mi'ntâmpină poteca Svpică 'naltă şi subţire.

De sigur, încercarea poartă în îndrăznelile ei şi multe riscuri. Vor fi mulţi poate să le în­semne. Cu toată teribila acalmie liter&râ pe care o trăim, cartea aceasta va stârni poate discuţii. Le merită. Dar sinceritatea, truda lucidă, şi de multe ori valoarea artistică a experienţei, — nu i se pot contesta.

TIM. PLEŞiBA: MARIA SA CETĂŢEANUL. — însemnăm aici această modestă şi tinerească în­cercare de roman .nu pentru valoarea ei literară, care nu depăşeşte o cinstită cursivitate de pove­stire. Dar uşorul roman, în sinceritatea lui naivă, e un interesant document al stărilor noastre de azi. Ambiţionând mai puţin decât „Sectarii" d-lui I. Agârbiceanu dar spunând poate mai mult tocmai prin lipsa ei de meşteşugire este­tică, povestirea d-lui Pleşea închide într'adevăr multe din întrebările pe care şi le punea şi răs­punsurile pe care şi le da singur, sigur că nu-1 ia în seamă nimenea, la noi omul de pe stradă. E vorba şi aici de nişte politicieni români, ca şi în „Sectarii". Dar, printr'un miraculos tur de forţă al conştiinţei unora din ei, —care nu se poate explica decât prin curata conştiinţă utopică a autorului cărţii, •—• ei vor într'adevăr să facă bine ţării guvernând cu partidul lor. Dar nu iz­butesc, din pricina vechilor păcate cari îi imobi­lizează. Şi atunci trebue să dea locul principal în gospodăria lor, — omului de pe stradă, lui llarie Scăfârlie. Cartea devine astfel un triumf naiv dar elocvent al cetăţeanului sărac şi cin­stit, cu câteva gânduri sănătoase în cap. Şi de­vine şi o lecţie nostimă pe care strada o dă li­teraturii, — atât de îndepărtată la noi de viaţa şi oamenii vremii...

VICTOR PAPILIAN: VECINUL. — E foarte frumos, că d. Georgescu Delafras a găsit în sfâr­şit curajul să rupă cu stupida prejudecată edi­torială care condamnă azi la noi fără apel nu­vela, — genul în care proza noastră a înregi­strat cele mai frumoase şi mai autentice isbânzi. Gestul acesta insă nu numai reabilitează un gen dar impune şi pe cel mai mare nuvelist al nostru de azi, pe scriitorul atât de nedreptăţit de ma­rele public, care e d. V. Papilian.

In volumul acesta de nuvele se străvede şi mai lămurit ca în romanele sale extraordinara 'com­plexitate sufletească şi marea putere creatoare a d-lui Papilian. Delà trăsătura sigură şi sim­plă a unei laturi tot atât de simple şi profunde

334

din sufletul ţăranului nostru în Vecinul, până la schiţa atât de subtilă în liniile ei calme, a unor nuanţe din imensitatea complexă a sufletului modern din întâlnire, — arta când patetic în­cordată când rece disecătoare a d-lui Piapilian realizează un univers al său propriu dar care se suprapune cu bogăţia lui învălmăşită celui atât de dureros tulburat al epocii noastre.

Nu e o simplă întâmplare că cei doi mari nu-velişti pe cari i-a dat literatura noastră după răsboiu, — Gib I. Mihăescu şi V. Papilian,— au crescut în paginile „Gândirii". Prin sbuciumul ei ideologic, revista aceasta a lărgit nesfârşit nu numai hotarele cugetării noastre dar mai ales a deschis pentru literaţi o imensă perspectivă în complexitatea sufletului nostru. Ea a dat su­fletului românesc sbuciumul profund, aproape de tragic, care i-a lipsit un veac întreg de cultură, delà 1820 la 1920. I 1-a dat nu atât prin întoar­cerea la tradiţia noastră religioasă cât prin cioc­nirea violentă pe care a pricinuit-o în sufletul atâtor oameni delà noi apropiaţi de carte. Cioc­nirea între ecourile acestea vechi de suflet tre­zite şi toate nefastele dar tarile noastre obici-nuinţe moderne. Prin accentuarea problemei re­ligioase, cultura şi literatura noastră nu s'au îm­bogăţit numai cu o nouă dimensiune ci cu o sumă de axe cari le străbat şi le frământă.

Vorbeam de Gib Mihăescu. Ei bine, dacă exi­stă în adevăr un dramatic şi fecund cutremur sufletesc pe care 1-a stârnit „Gândirea",—proza lui Gib I. Mihăesicue o masivă cristalizare a înce­puturilor acestui proces, după cum cea a d-lui Papilian e o apropiere hotărâtoare de marile lămuriri. In proza lui Gib Mihăescu, sufletul, mişcat din încremenirile vechi, începea să se umfle, să se tălăzuiască, puternic dar confuz. Aci violente glasuri ale cărnii izbucneau în el; aci gândul se rătăcea în el în itinerarii fanta­stice; aci resorturile lui zurăiau până la spaima obsesiei... Sânt sigur că dacă bietul Gib mai trăia, tumultul acesta puternic atât de confuz încă, — s'ar fi apropiat de lumină.

Acel calm de oare e aproape creaţia d-lui Pa-

C R O N I C A D. MI HALL MANOIiLESCU răspunde prin re­

vista „Lumea Nouă" celor câteva obiecţiuni,, pe care le-am făcut cărţii sale „Secolul corporatis­mului", când am vorbit aici despre spiritul au­tohton. Obieoţiunile noastre nu se refereau la valoarea teoretică a cărţii, pe care noi am su­bliniat-o bucuros cu alte prilejuri, aşa că autorul ei săvârşeşte o muncă de prisos reamintindu-ne insistent cât de bine a fost primită în străină­tate.

pilian. D-sa era sortit acestei experienţe în toată amploarea ei nu numai prin talent şi sen­sibilitate, cât prin formaţia sa pozitivistă, prin disciplina ştiinţifică a profesiunii sale. De aceea violenta ciocnire prilejuită de „Gândirea" între cele două lumi ale noastre a avut în sufletul d-sale, şi în creaţie deopotrivă, ecouri atât de puternice şi de complexe. Dar ecourile acestea au avut timp să se resoarbă în plasma vie a spi­ritului; marile întrebări să-şi aşeze lămuririle; sbuciumul să lase loc înţelegerii şi anxietatea lucidităţii. Fără a însemna astfel termenul ultim al unei evoluţii spirituale în ecourile ei în artă, — literatura d-lui Papilian e un alt moment în­semnat după proza lui Gib I. Mihăescu.

Cu atât mai mult cu cât acum, în nuvelă, ea îşi găseşte câmpul cel mai potrivit de creaţie. E încă în sufletul d-lui Papilian un amestec de pu­tere lucidă de construcţie şi de nelinişte grăbită în fulgerările sale, — ce făcea ca romanele d-sale să fie construite frenetic din o avalanşă de materiale care uneori obosea cetitorul nepre­gătit.

In nuveiâ însă, neliniştea aceasta nu găseşte timp ca să impieteze construcţia epică. Dimpo­trivă, îi îndeamnă un ritm sobru şi repede în desfăşurarea planurilor sale, — oare face din nuvelele d-isale bucăţi (pasionante de lectură chiar pentru cetitorul simplu, oare nu vrea să se încâlcească în labirinte sufleteşti. Ritmul a-brupt, neaşteptat, în care se desfăşură povestirea în nuvelele d-lui Papilian, transformă în reve­laţii nespus de clare şi simple toate acele sub­tile probleme de gând şi de suflet, delà cari por­neşte totdeauna fără ostentaţie, fără atâtea din ridicolele ifose şi sublinieri ale unora din roman­cierii noştri tineri, proza acestui scriitor pro­fund şi îndrăzneţ.

Ceeace ne dă nădejdea că această carte a d-lui Papilian va întâlni dragostea meritată a publicului, dragoste oare să deschidă la noi iarăşi drumul larg al nuvelei.

OVIDIU PAPADIMA

M Ă R U N T Ă Ceea ce am subliniat aici e faptul că univer­

salismul teoretic al corporatismului propus de d-sa nu ţine seamă de anumite realităţi spe­ciale din ţara noastră. Pentru a realiza primatul românesc sau etnocraţia, — cuvânt care îi dis­place • foarte mult d-ilui Manoilescu, :— nu e alt mijloc decât aplicarea proporţionali taţii et­nice în domeniul fiecărei profesiuni. Lucrul a-cesta, de însemnătate capitală pentru problema ce ne preocupă, lipseşte din cartea d-lui Manoi-

335

lescu. Şi atunci valoarea ei rămâne pur teore­tică şi nu poate fi un îndreptar concret în rea­lizarea unui .corporatism românesc. Din punct de vedere practic, ea poate induce în eroare pe naţionalişti şi. tocmai de aceea sântem datori să-i semnalăm acest mare defect.

D-lui M. Manoilescu nu-i convine lucrul ace­sta şi, voind cu orice preţ ca „Secolul corporatis­mului" să conţină ce nu conţine, ne demon­strează în câteva pagini de revistă că a vorbit despre criteriul etnic într'o singură fnază din­tr'un discurs rostit în senat ! Noi sântem bucu­roşi că ne găsim de acord pe această temă, dar obieaţiunile noastre se referă numai la cartea sa despre corporatism, care contează incompa­rabil mai mult decât fraza delà senat.

Cu acest prilej, d. M. Manoilescu face câteva reflecţii asupra urâtului nărav al românilor de a se ignora voit unii pe alţii chiar când lucrează „în domenii .învecinate". E foarte adevărat, din nenorocire. Iată, noi am semnalat cartea sa şi elogios şi critic, atât în conferinţe cât şi în re­vistele la care colaborăm. Dar am publicat, între altele, o broşură: „Programul statului etnocratic", vecină cu specialitatea corporatistă a d-lui Ma­noilescu. In vremea asta d-sa poseda şi revista „Lumea Nouă" şi cotidianul ,,yBuna-Vastire". Nici măcar titlul broşurii noastre n'a figurat în vre­una din ele. Ou alte cuvinte, d. M. Manoilescu luptă cavalereşte împotriva urâtului nărav, pe care îl înfierează pe bună dreptate.

Pe urmă, lipsit cu desăvârşire de egocentris­mul, pe care ni-1 reproşează nouă, adaugă acea­stă frază foarte strâns legată de proporţionali-tatea etnică în discuţie: „Intre d. Crainic şi mine au existat şi reiaţiuni delà intelectual la inte­lectual şi reiaţiuni delà om la om. Nu este cazul să evoc aici amărăciunile pe care mi le-au lăsat".

Noi credem, dimpotrivă, că era tocmai cazul. Am fi vrut să auzim toate aceste amărăciuni pe care i le-am cauzat, ca să ne mustram conştiinţa în contrast cu deliciile pe care ni le-a procurat maniera cu totul europeană a distinsului teo­retician corporatist. Fiindcă noi n'am uitat cam­

pania oribilă, deslănţuită cu accese de epilepsie din primele zile ale ziarului său „Buna Vestire" împotriva unui scriitor oarecare, acoperindu-1 săptămâni întregi cu inanarabile gra.ţiozităţi pe el şi pe soţia lui, fără să-i cruţe măcar copilul.

Da, da, păstrăm pe toată viaţa delicioase a-mintiri despre eleganţa morală a d-lui M. Ma­noilescu, dar nu vom regreta niciodată că nu ne putem înjosi să-i întoarcem aceste delicii cu imagini de mame şi copii, din simplul motiv că, pentru noi, asemenea fiinţe sânt sfinte, indife­rent cui aparţin.

Sunt anumite firi de invertiţi morali, ca să nu zicem pervertiţi, pentru care, neexistând limite în viaţă, nu există nici în manierele publicistice. Confundând ceeace este îngăduit cu ceeace nu este îngăduit în practica vieţii şi a scrisului, a-semenea firi se simt contrariate şi enervate dacă nu le aplici măsura fără limită pe care ţi-au aplicat-o. Dacă faţă de necuviinţa lor te păstrezi în cuviinţă, dacă la trivialitatea lor nu răspunzi decât urban, sânt foarte nenorocite şi se plâng că le-ai cauzat amărăciuni.

Trecând peste ifaimoasele .graţtozităiţi turnate peste noi de corporaţia foştilor scribi delà zia­rul „Buna Vestire", pe care totuşi nu le vom uita, noi am vorbit despre o carte a d-lui. M. Manoilescu, izolând-o de persoana autorului şi făcând totală abstracţie de viaţa sa familiară. Obiecţiunile ridicate sânt juste încât d-sa nu le poate clinti,, iar maniera în care le-am făcut e de o perfectă urbanitate literară.

Pe d. M. Manoilescu îl contrariază şi îl ener­vează această ţinută, fiindcă s'ar fi aşteptat la tratamentul pe care ni 1-a aplicat. Şi dacă se plânge câ î-am cauzat amărăciuni e fiindcă nu i-am procurat deliciile fără limită la care se credea îndreptăţit.

Sânt naturi şi naturi. In ce ne priveşte;, trebuie să recunoaştem cu

oarecare jenă că natura noastră e foarte limitată ca perspective morale şi ca probitate intelec­tuală.

NICHIFOR CRAINIC

Numărul viitor al revistei „Gândirea" va

apărea ca de obiceiu la 1 Septembrie.

A N U L XVII . — Nr. 6 I U N I E 1938 336