Enciclopedia
mtelor
Plante ornamentale gi de leac din flora Rominiei
realizate de Angiolina Santocono (1889 - 1959)
in perioada 1920 - 1960
Reunite intr-un album unic,lucririle pictorilei de origine italiani
Angiolina Santocono zugrlvesc cu atenlie plante de leac 9i ornamentale 9i constituie
un adevlrat documenide cartografiere a bogatei flore medicinale 9i ornamentale
din RomAnia.
@ Dacia Plant 2017
"12<'If TD-\y€XDAC]IA P I,ANT'FORTA BINEFACATOARE A PLANTELOR
Cuvint inainte
xistl valori care trec negtiute pe IAng[ noi 9i
care, tlcute, se pierd in negura vremurilor'
Existl lucruri plstrate in aerul rarefiat al
colecliilor de patrimoniu 9i care nu ajung sd
bucure decAt o mAn[ de cercetitori privilegiafi,
insi sunt scoase la luminl de oameni indr[gosti]i de
frumos gi cu dragoste fa
I Agrig (Ribes grossularia)
Cum incepe vara gi se coc fructele de agrig, copiiipleaci cu traistele si le caute prin tuftriguri gi piduri.in Transilvania, mamele le dau sarcini si adune cdt
mai multe agrige pentru ci fac din ele un gem dulce-acrigor, iubit de toatl familia. Agrigele sunt bogatein saruri minerale qi vitamine: vitaminele A, 81,82, C si B calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi, mai
ales acidul citric, dar gi acidul malic sau :f,::::- .:pectine. Fructele agrigului sunt foarte bune :e:-::..o alimentafie sinitoasi gi au puteri de dez:n:rr:-::egi vindecare. Sunt o alegere excelenta in c:::e r i.:detoxifiere pentru ci sunt tonice, digestive. .:_r'i::ir.depurative gi diuretice!
l0
'y'o,wto c1-a
I Aiuga (Ajuga genevensis)
Aiuga infloregte de la jumdtatea primiverii gi pAnila jumitatea verii. igi aranjeazi atunci pe tulpinascurti qi puternici florile albastru-mov gi privegte dinpajigtea ei dragi de munte pdnd hit in cimpiile intinseale Transilvaniei.Este inzestrati cu flori frumoase, cu petale inegale, iar
unele dintre surorile ei care cresc in piduri au un pufalbicios pe tulpind ca si le fni de cald.
Aiuga este folositi rar, doar de cei care cunosc binetainele plantelor de leac, pentru confinutul ei bun depolifenoli care sunt antioxidanli gi diuretici. Este bunigi la bolile de stomac.
t1
\- .rl*
"$^h+W
t:'
*T
*
&x; ^'. .1t;:
/ N;.,1, q)t.
H,tr
tf*lffsE.r
ht
Anason (Pimpinella major)
Face parte din familia Apiaceae sa.u Umbelliferae,
neamul acela care igi fine cu mAndrie rozetele florilor pe
sus. Aga se recunosc intre ele mirarul sau pitrunjelul,rude aromatice cu tulpini tubulare, obignuite si creasci
aproape de casa omului. Anasonul este insl mai ruqinos,
mai salbatic Ai cregte in poieni, pajigti qi piguni aproape
de pidure. Frumusefea lui se regiseEte in florile mici.
adunate in umbrela pe care o line aruncata in sus. Ia
fel ca toate rudele lui. Rldicinile anasonului, numit 5i
pdLtrunjei de cdmp, se folosesc sub formi de ceaiuri si
lichioruri, pentru a alunga rlceala, gripa, infecliiie si
durerile de gAt.
\ '1,,1
B
t(I,
Andivl (Cichorium endivia)
Cu fustele verzi infoiate, andiva sti la soare qi se
bucura de cdldurd gtiind ci peste pulin timp va fi luatisi inchisl la loc intunecat. Va renun]a la frunzele salesi ii vor rlmdne numai ridicina gi tulpina, iar dinacestea vor inmuguri frwze noi, albe, bune la gust,de andival Nu se supdri, cici gtie ci este preluitd ca o
/,,di
prinfesl la cele mai alese mese, unde este consideratio delicatesi. Este bund la gust, ugor amdruie, qi are omullime de minerale gi vitamine. Are calciu, zinc, fier,magneziu gi potasiu, vitaminele A gi C gi este bogatiin antioxidanli.O altl minundlie a naturii!
I
t,io*6-".,*
t8
