+ All Categories

Msi

Date post: 15-Jan-2016
Category:
Upload: andrei-belehuzi
View: 8 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Msi
37
SECŢIUNEA a 18-a Serviciul de Informaţii Maritime(MSI) Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Acest serviciu mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice. Serviciul MSI reprezintă de fapt o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI, pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional. Furnizorii de informaţii MSI: a) Serviciile hidrografice naţionale - pentru avertismente de navigaţie şi corecţii ale hărţilor electronice, b) Servicii meteorologice naţionale - pentru avertismente de furtună şi buletine meteo, c) Centrele de Coordonare pentru operaţiuni de salvare (RCC) - pentru mesajele de primejdie şi alte informaţii urgente, d) Patrula Internaţională a Gheţurilor - pentru informaţiile referitoare la pericolul generat de gheţuri în zona Atlanticului de Nord. Recepţionarea transmisiilor MSI este gratuită pentru toate navele. MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile radio terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI: Tabelul 1.38. Sistemele GMDSS pentru MSI NAVTEX Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de MSI prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct în limba engleză conform cerinţelor SOLAS. Furnizorul de informaţii înaintează MSI-ul pentru o anume zonă unui transmiţător NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului NAVTEX este esenţial în a furniza MSI-uri spre zonele de coastă din interiorul zonei de acoperire a reţelei NAVTEX. INMARSAT- EGC Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul 99
Transcript

SECŢIUNEA a 18-a Serviciul de Informaţii Maritime(MSI)

Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Acest serviciu mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice.

Serviciul MSI reprezintă de fapt o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI, pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional.

Furnizorii de informaţii MSI:a) Serviciile hidrografice naţionale - pentru avertismente de navigaţie şi corecţii ale hărţilor

electronice,b) Servicii meteorologice naţionale - pentru avertismente de furtună şi buletine meteo,c) Centrele de Coordonare pentru operaţiuni de salvare (RCC) - pentru mesajele de

primejdie şi alte informaţii urgente,d) Patrula Internaţională a Gheţurilor - pentru informaţiile referitoare la pericolul generat de

gheţuri în zona Atlanticului de Nord.Recepţionarea transmisiilor MSI este gratuită pentru toate navele. MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile radio terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI:

Tabelul 1.38. Sistemele GMDSS pentru MSI

NAVTEX Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de MSI prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct în limba engleză conform cerinţelor SOLAS. Furnizorul de informaţii înaintează MSI-ul pentru o anume zonă unui transmiţător NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului NAVTEX este esenţial în a furniza MSI-uri spre zonele de coastă din interiorul zonei de acoperire a reţelei NAVTEX.

INMARSAT- EGC

Safety-Net

Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul internaţional INMARSAT- EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de INMARSAT. Servicul joacă un rol important în GMDSS ca o cerinţă pentru navele la care se aplică convenţia SOLAS.

Capacitatea de recepţie a serviciului va fi în general necesară pentru toate navele care navighează în afara ariei de acoperire a serviciului NAVTEX.

În cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de informaţii MSI transmite aceste date unei staţii de coastă (CES), care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite mesajele, utilizând reţeaua de sateliţi INMARSAT, pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT.

Ca urmare, orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea recepţiona mesajul Safety-Net , indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia CES. Acesta este un avantaj evident când se navighează în zone izolate dar este esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel există pericolul de a se recepţiona informaţii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul NAVTEX ori prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptând situaţiile când este transmis prin ambele servicii), iar dacă navă este dotată cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX şi INMARSAT-C EGC) ea va putea selecta receptorul pe care-l utilizează pentru a recepţiona mesajele MSI, în funcţie de zona în care navigă.

99

18.1 NAVAREA/METAREA

Apele maritime ale globului sunt împărţite în 16 zone denumite NAVAREA (NAVigation AREA) şi METAREA (METeorological AREA). Ca dispunere şi număr de ordine, cele 16 zone NAVAREA coincid cu cele 16 zone METAREA.

Mesajele NAVAREA conţin avize de navigaţie, în timp ce mesajele de tip METAREA conţin avize meteorologice.

Cooperarea vastă între ţările învecinate este deseori necesară MSI-urile NAVTEX pentru NAVAREA 1 sunt asigurate de 12 ţări europene.Uneori pentru a se îmbunătăţi transmisia o ţară poate solicita alteia învecinate să transmită MSI-ul.

Pentru a vedea în ce mod zona de navigaţie este acoperită din punct de vedere MSI, nava trebuie să consulte documentaţia cuprinsă în ALRS.

Pentru ca navigatorii să poată şti cu exactitate când un anumit tip de mesaj MSI este transmis, în ALRS sunt date informaţii exacte privind: ora, staţia CES, satelitul, tipul de mesaj transmis, pentru fiecare zonă NAVAREA/METAREA. Acest lucru este valabil pentru mesajele MSI de rutină (care au un program fix de transmitere).

Toate avizele de navigaţie şi prognozele meteo sunt emisii programate cu prioritate de siguranţă ce nu produc o alarmă la receptor.

Avertismentele meteo şi alertele de pericol sunt emisii neprogramate cu prioritate de siguranţă şi produc o alarmă la receptor.

Figura 1.109. NAVAREA

MSI prin TelexStaţiile de coastă pot transmite MSI folosind telexul în modul FEC pe frecvenţele următoare:

100

Tabelul 1.39. Frecvenţele MSI4210 Khz 16806.5 Khz6314 Khz 19680.5 Khz8416 Khz 22376 Khz12579 Khz 26100.5 Khz

Orele la care au loc transmisiile sunt date în ITU List of Radiodetermination and Special

Service Stations.MSI pe MF/HF sau VHF R/TMesajele de navigaţie şi meteo sunt transmise pe frecvenţele R/T la orele indicate în List of

Radiodetermination and Special Service Stations şi în alte publicaţii naţionale, de exemplu ALRS vol.5.

18.2. NAVTEX. Echipamentul NAVTEX

Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt recepţionate normal de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un ecran şi un microprocesor şi redă următoarele funcţii:

a) recepţionează doar de la staţiile selectate,b) recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse),c) previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj,d) stochează informaţiile primate,e) previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun.Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere , prima denotă staţia care

transmite, a două categoria mesajului , a treia şi a patra numărul de înregistrare.Codul 00 reprezintă trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit.

a) ZCZC B1B2B3B4,b) (TIMPUL) <-- (opţional),c) NUMĂR ORDINE,d) TEXT MESAJ,e) NNNN.

Categorii de mesajeLa un receptor NAVTEX informaţia tipărită sau afişată poate fi selectată pentru a întruni

cerinţele operaţionale prin respingerea anumitor clase de mesaje.

Tabelul 1.40. Categoriile de mesaje NAVTEX A¤ avize de navigaţieB¤ avize de furtunăC rapoarte despre gheţuriD¤ alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre

piraterieE prognoze meteoF informaţii despre serviciile de pilotajG mesaje DeccaH mesaje LoranL mesaje OmegaJ mesaje Satnav

101

K alte mesaje de navigaţieL¤ mişcări de echipamenteV amplificarea avizelor de navigaţie din AZ nici un mesaj

¤ Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor. Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză dar acum există echipament care permite recepţia transmisiilor MSI în limba naţională pe frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale, pe 4209.5 Khz. Staţiile unei arii emit din patru în patru ore, identitatea fiind codată în litere. Tabelele cu informaţii despre staţiile unei navarea se găsesc în ALRS vol.5 ,de ex:

Tabelul 1.41. Exemplu de tabel cu informaţii despre NAVAREANAVAREA I

Nume staţie Ţara Ora transmisiilor (UTC)

Cod identificare Distanţa (NM)

Oostende Belgium T 0248 0648 1048 1448 1848 2248 550318 0718 1118 1518 1918 2318 5500148 0548 0948 1348 1748 2148 450

Reykjavik Iceland RRogaland Norway L

18.3.INMARSAT- EGC Safety net

Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină, receptorul EGC trebuie să fie acordat pe canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă.

Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se numeşte “log-in”.Unele mesaje MSI, cum ar fi avertismente urgente de navigaţie, avize de furtuni puternice,

retransmitere mesaje de primejdie, sunt transmise fără un program prestabilit către toţi sateliţii care acoperă acea arie indiferent de regiunea oceanică monitorizată. Utilizatorul este atenţionat printr-o alarmă despre recepţia unei transmisii neprogramate.

Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor, IMO a autorizat următoarele prevederi:a) pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele

MSI programate sunt transmise numai de către un anumit satelit nominalizat;b) pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI

neprogramate (avertismente de furtună, alarme de primejdie), sunt transmise de toţi sateliţii care acoperă regiunea la care se referă mesajele.

Servicii EGCSistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită Apelare Selectivă în

Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită mesaje pentru recepţia selectivă prin receptoare EGC localizate oriunde în cele patru regiuni oceanice.

Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul prin includerea informaţiei de identificare, cum ar fi NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică definită căreia îi este adresat MSI-ul alături de mesaj , receptoarele EGC individuale pot fi programate să folosească această informaţie pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte.

Bazându-se pe această capacitate selectivă sistemul EGC suportă două servicii: a) Serviciul EGC Safety-Net care permite operatorului receptorului să programeze

receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat, respectiv categoriile de mesaje

102

MSI dorite (Maritime Safety Information) Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate navele dintr-o arie geografică ;

b) Serviciul EGC Fleet-Net,transmite mesaje de corespondenţă privată, transmise de compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru navele din aceeaşi flotă, iar pentru recepţionarea mesajelor de către toate navele sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de identificare codul ENID.

Mesaje Safety-netUn furnizor de informaţii înregistrat , cum ar fi Oficiul Hidrografic Naţional, Centrul de

coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic, primeşte informaţiile din sursele sale specializate. Fiecare provider elaborează un mesaj MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai apropiat coordonator.

Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează conform standardelor, apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C.

Alături de mesaj sunt introduce următoarele coduri:a) gradul de prioritate al mesajului,b) tipul de serviciu care identifică mesajul,c) adresă, care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului MSI este aplicabil.

Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică desemnată special,

d) repetiţia mesajului, respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de către staţia CES,e) formatul, care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi imprimat (setul de

caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.5 cunoscut ca 7 biţi în ASCII).Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie transmis şi dacă

un CES operează în mai mult de o regiune oceanică, satelitul care urmează să fie folosit.CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după celelalte mesaje

primite funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei. La ora indicată pentru transmisie CES-ul înaintează mesajul prin ISL către NCS pentru regiunea oceanică. NCS-ul transmite automat mesajul pe Canalul de Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică.

Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona mesajul MSI şi vor tipări mesajul, doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip de mesaj sau dacă mesajul se repetă.

Recepţie selectivăDeşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile Safety-net făcute în

întreaga regiune oceanică multe mesaje nu pot fi utile navei –de exemplu cele aplicabile unei NAVAREA care nu întră în voiajul planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele navei. Pentru a evita tipărirea unui număr mare de mesaje inutile , receptorul EGC poate fi programat să tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte. De aceea fiecare receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA apoi receptorul foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile pentru zona curentă şi alte zone programate de operator.

Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate „tuturor navelor” şi alertele de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de navigaţie. Receptorul examinează mesajul folosind instrucţiunile codului C incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce mesaj să tipărească. Similar receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l foloseşte pentru a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi tipărite corect.

Tabelul 1.42. Funcţiile receptoarelor EGCActualizări ale poziţiei Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu poziţia navei în

măsură să asigure că:

103

- receptorul poate tipări toate mesajele adresate unei zone specificate;

- tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje adresate zonei selectate altfel

receptorul va tipări automat sau va reţine mesajele din întreaga regiune oceanică dacă poziţia navei nu este actualizată din 12 sau 24 ore (funcţia de model).

Article I. Recepţia de mesaje obligatorii

Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa tuturor celor de la bord) recepţia următoarelor mesaje e obligatorie:- retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă pentru NAVAREA curentă;-avertismentele de navigaţie pentru NAVAREA;-avertismentele meteo pentru METAREA;

Article II. Recepţia de mesaje

Article III. Opţionale

Pe lângă mesajele obligatorii IMO recomandă ca receptorul să fie programat să recepţioneze următoarele mesaje:- prognoze meteo;- MSI pentru orice NAVAREA în care navă urmează să navige.

NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă.

Article IV. Tipărirea mesajelor esenţiale

Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt selectate şi afişate/printate de către EGC numai acele mesaje care prezintă interes pentru zona de navigaţie în care se află (sau urmează să se afle), trebuiesc făcute următoarele verificări:- poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic;- receptorul EGC este setat să respingă mesajele pentru orice NAVAREA în afară zonei de interes;- receptorul EGC este setat să respingă mesajele ce nu sunt cerute;receptorul nu tipăreşte multiple copii ale aceluiaşi mesaj.

Reducerea număruluiArticle V. de alarme

Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau video orice alertă de pericol sau mesaje care necesită un răspuns imediat. Pentru a evita orice alarmă inutilă asiguraţi-vă că:- poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic;- receptorul EGC este setat să emită alarme numai pentru mesajele de primejdie şi de urgenţă.

Transmisii repetate MSI Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea continuă a canalului

folosit pentru transmisiile MSI putând schimba pe un canal diferit pentru traficul comercial normal. Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să recepţioneze transmisiile MSI furnizorii de informaţii transmit după cum urmează:

a) mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după transmisia iniţială a mesajului respectiv.

b) mesajele MSI programate, dar care au valabilitate mare în timp vor fi repetate la fiecare transmisie programată conform orarului, atâta timp cât datele cuprinse în mesaj sunt de actualitate.

104

Transmisii pierdute - În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost recepţionate de către receptorul EGC (din diferite motive), utilizatorul are următoarele opţiuni:

a) să închidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din memoria receptorului toate header-ele mesajelor anterior recepţionate, astfel încât atunci când un mesaj este retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat pentru prima dată şi va fi afişat;

b) să verifice dacă staţia CES care transmite mesajele ce ar putea interesa pe navigator are serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje.

Practici de operare corectăO corectă operare a receptorului EGC care să asigure recepţionarea mesajelor MSI transmise

prin reţeaua SafetyNET implică :a) verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu care este cuplat

receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi ribbon;b) ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a mesajelor care nu mai

prezintă importanţă, pentru a elibera spaţiu în vederea stocării unor mesaje noi;c) setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care imprimă (font-ului),

astfel încât să se facă economie de hârtie;d) verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia;e) introduceţi toate zonele NAVAREA / METAREA pe care navă urmează să le parcurgă,

precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare;f) selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi deselectaţi-le pe celelalte;g) pe durata staţionării în porturi lăsaţi receptorul EGC în funcţiune;h) pentru a asigura o recepţionare continuă a unui anumit satelit INMARSAT, activaţi

facilitatea de scanare automată, a terminalului INMARSAT-C;i) verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie notate cu

elementele de identificare, iar pentru mesajele de maximă prioritate să fie păstrată şi o copie tipărită.

Tipuri de problemeÎn cazul în care timp de 24 de ore, receptorul EGC nu recepţionează nici un fel de mesaj

MSI, verificaţi dacă:a) terminalul INMARSAT-C este setat să monitorizeze satelitul sub acoperirea căruia ar

trebui să vă aflaţi;b) rulaţi testul de autoverificare a funcţionării terminalului INMARSAT-C (Performance

Verification Test), conform instrucţiunilor date de producătorul echipamentului;c) utilizaţi mesajele de service (solicitare de asistenţă tehnică) de două cifre (33), chemând o

staţie CES care oferă o astfel de consultanţă.Exemple de mesaje MSI aşa cum apar ele tipărite la imprimanta receptorului INMARSAT-C

EGC.a) Exemplul 1:

EGC: 107 2001/02/13 18:14:35 SAFETYBT CSAT 46464 HYDRNW G 13-FEB-2001 18:14:07 929960ZCZCNAVAREA ONE 075.BALTIC SEA. KADETRENDEN. CHART BA 2365. DANGEROUS WRECK LOCATED 54-43.0N 12-24.6E MARKED BY SOUTH CARDINAL LIGHTBUOY 100 METRES SOUTHWARD.NNNN

b) Exemplul 2: EGC. 926 PAGE 1 UTC TIME: 00-08-24 09:06:31

105

LES 121 -MSG 2498- METWARN/FORE URGENT CALL TO AREA: 2 -NOPOSWARNING ON METAREA 2, ISSUED BY METEO-FRANCE, TOULOUSE------WIND SPEED ÎN BEAUFORT SCALE------WARNING N004WEST OF FARADAYFROM 24 AUGUST AT 09 UTC TO 24 AUGUST AT 18 UTCSOUTHWEST 8.=EGC.926NNNN

c) Exemplul 3 reprezintă un mesaj MSI transmis pentru o zonă geografică definită circular,

care are centrul în punctul de coordonate 400

S , 1120 E, cu o rază de 999 Mm. În cazul în care se

defineşte o zonă geografică de formă dreptunghiulară, atunci se dau coordonatele colţului din SW şi numărul de grade spre Est şi numărul de grade spre Nord:

EGC.048 Page 1 UTC Time: 01-04-18 10:55:43LES 302 - MSG 14314 - Met/NavWarn Safety Call to Area:40 S 112 E 999 Pos OKIDW01W SECURITEWARNING ISSUED BY BUREAU OF METEOROLOGY PERTHAT 04271000ZAT 0600ZCOLD FRONT 39S 105E 40S 117E 43S 121E 50S 132E MOVING ENE 35KNAREA AFFECTED BOUNDED SOUTH EAST OF A LINE FROM 50S 113E 44S 120E 43S 129E.NW/SW WINDS 30/40KN VERY ROUGH HEAVY SWELLEGC.048

Explicaţii pe marginea exemplelor: la recepţionarea unui mesaj MSI, prima dată trebuie verificată data şi ora (UTC) pentru care este valabil mesajul; se va stabili ce staţie CES a transmis mesajul:

a) în Exemplul 1, BT CSAT reprezintă staţia CES INMARSAT-C British Telecomb) în Exemplul 2, LES 121 este staţia CES Aussaguelc) există un număr care defineşte în mod unic mesajul.d) în exemplul 1 acesta este 929960e) în exemplul 2, numărul este 2498;f) gradul de prioritate al mesajului;g) natura mesajului:h) în exemplul 1 este avertisment NAVAREA pt. zona I, i) în al doilea exemplu este un aviz de furtună valabil pentru zona METAREA II.

SECŢIUNEA a 19-a Sistemul COSPAS-SARSAT

COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului. Conceptul de bază al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura 1.110. În prezent există 3 tipuri de balize numite: Transmiţător pentru Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate), EPIRB (maritime) şi Balize de Locaţie Personala (PLB) (de uscat). Aceste balize transmit semnale care sunt

106

detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare compatibile. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat, numită Utilizatorul Terminalului Local (LUT) care procesează semnalele pentru a determina poziţia balizei. O alertă este apoi transmisă, împreună cu informaţiile despre poziţie şi alte informaţii , prin intermediul Centrului de Control al Misiunii (MCC), ori RCC-ului naţional, ori spre cea mai apropiata autoritate SAR pentru a iniţia activităţile SAR. Frecvenţele folosite sunt: 121.5 MHz (frecvenţa de urgenţa aeronautică internaţională) şi banda 406.0-406.1 MHz. De altfel din 2005 toate aeronavele sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.0-406.1 MHz, iar din 2009 să nu se mai execute supraveghere în 121.5 MHz. Acoperirea sistemului este globală. Timpul minim de localizare a poziţiei sinistrului este de 30 min. şi nu mai mult de 2 ore. Precizia determinării poziţiei este de 5 km pentru banda 406.0-406.1 MHz şi 20 km. pentru 121.5 MHz. Algoritmul folosit se bazează pe calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză, calculând astfel distanţa înclinată la satelit.

Sistemul este compus din trei segmente:a) Segmentul spaţial,b) Segmentul terestru,c) Segmentul maritim.

Segmentul spaţial se compune la această dată din Segmentul spaţial LEOSAR şi Segmentul spaţial GEOSAR

Figura 1.110.Conceptul sistemului COSPAS-SARSAT

Segmentul spaţial LEOSARAre în compunere patru sateliţi, doi COSPAS pe orbită geopolară la aproximativ 1.000 km

înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ 800 km înălţime. Aceştia străbat orbita în 100 minute, şi stau pe cer aproximativ 15 minute. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe :

a) pentru frecvenţa de 121.5 MHz, sateliţii sunt repetori. Retransmisia se face către LUT care procesează informaţia,

b) pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit datele către LUT.

107

Segmentul spaţial GEOSARAre în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36.000 km, lucrează numai cu frecvenţa de

406 MHz cu funcţia de repetori către GEOLUT (staţiile terestre) care procesează informaţia. Acoperirea nu mai este globală, este de 700N şi 700S.

Figura 1.111. Sistemul LEOSAR-GEOSAR

Segmentul terestru se compune din : LUT, GEOLUT, MCC, RCC.

108

Figura 1.112. Zonele de acoperire ai sateliţilor GEOSAR (406 MHz) şi GEOLUTs

Figura 1.113. Zonele de acoperire ale sateliţilor ale sateliţilor COSPAS-SARSAR (la altitudinea de 850 Km) şi LUTs existente. Zona albă: acoperirea pentru 406 MHz şi 121.5 MHz; zona gri:

acoperirea aproximativă numai pentru 406 MHz.

Segmentul maritim sau Emergency Position Indicating Radiobeacon (EPIRB)

109

EPIRB pe 406 MHz este obligatoriu pentru toate navele, emite 0,5 secunde cu o pauză de 50 secunde cu puterea de 5 W. Sursa de alimentare trebuie să asigure funcţionarea EPIRB minim 48 ore. Dacă o navă se scufundă se activează automat la adâncimea de 1m şi plutească liber.

Pe durata emisiei sunt transmise: 3 cifre MID (Maritime Identification digits) urmat de:a) 6 cifre identitatea staţiei de navă în acord cu art. 43 din ITU Regulamentul Radio sau,b) un număr de serie unic sau,c) call sign.COSPAS şi SARSAT operează în următoarele moduri:a) modul de operare în timp real : frecvenţa 121,5 MHz ,b) modul de operare în timp real : 406,025 MHz pentru date de procesare şi de legătura,c) modul de operare în acoperire globală: 406,025 MHz pentru date de transmitere.Echipamentul de la bordul satelitului constă din următoarele părţi de bază:a) receptor pe 121,5 MHz cu o lăţime de bandă de 25 KHz.,b) procesor/receptor şi unitate de memorie pe 406,025 MHz,c) emiţător de legătura de 1544,5 MHz.Funcţiile procesorului de recepţie sunt următoarele:a) demodularea mesajelor digitale receptate de la balize,b) măsurarea frecvenţei de recepţie,c) timpul ataşat măsurătorilor.Toate aceste date sunt incluse în cadrul semnalului de ieşire pentru luarea legăturii cu staţiile

locale. Cadrul este transmis cu 2400 bps în modul de operare în timp real. Timpul de răspuns la acoperirea globală pentru staţiile locale care recepţionează date stocate şi golite ulterior de la semnalele baliză de 406 MHz direct de la sateliţii COSPAS-SARSAT este de 1 h. În cel mai bun caz poate fi de 30 min, iar cel mai rău poate ajunge la 2 h.

Transmiţătorul de legătură de 1544,5 MHz acceptă intrarea de la un receptor/procesor de 406 MHz şi de la receptoare care operează pe alte benzi COSPAS-SARSAT .

Centrul de control al misiunii COSPAS din Moscova este responsabil pentru coordonarea tuturor activităţilor COSPAS şi să de legătura directă cu centrul de control al misiunilor SARSAT pentru toate interacţiunile cu sistemul SARSAT cu centru în Statele Unite ale Americii .

Tabelul 1.43. Caracteristicile frecvenţelor

Caracteristici 121.5 MHz 406 MHzProbabilitatea de detectare (inaplicabilă) 0.98Probabilitatea de localizare 0.9 0.9Acurateţea localizării 17.2 km 90% până la 5 kmAmbiguitatea rezoluţiei 0.73 0.96Capacitatea 10 0.96

SECŢIUNEA a 19-a INMARSAT E

În paralel cu sistemul COSPAS-SARSAT şi independent de acesta, dar cu aceeaşi funcţie descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului, funcţionează sistemul INMARSAT-E. Frecvenţa de lucru este de 1,6 GHz folosind segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT.

EPIRB-ul sistemului INMARSAT-E cuprinde:

110

a) GPS (precizie datelor de până la 200 m); se observă că poziţia este transmisă, nu procesată de segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT,

b) dispozitiv de activare automată când sistemul EPIRB este eliberatc) interfaţă pentru introducerea automată a datelord) transponder radar opţionale) baliză locatoare opţională de 121.5 MHzConţinutul mesajului de pericol:a) Codul sistemului (identitatea),b) Poziţia (latitudinea, longitudinea),c) Natura pericolului,d) Drumul,e) Viteza,f) Timpul de activare,g) Timpul de transmitere.

Figura 1.114. Inmarsat E

Sistemul INMARSAT E bandă-LMărimea EPIRB-ului este între 500 cm şi 700 cm înălţime şi în jur de 5 kg (în funcţie de

model). Într-o situaţie de urgenţă,membrii echipajului pot să trimită un mesaj de alertă şi incluzând, printr-un cod scurt de taste, informaţii suplimentare despre natura urgenţei. Utilizatorii terminalelor portabile pot să transmită informaţii similare. Dacă o navă se scufundă, se activează automat la adâncimea de 1m şi pluteşte liber.

Odată ce procesul de transmitere a fost declanşat, terminalele vor conţinui să transmită 48h mai puţin în cazul dezactivării manuale. Necesitatea dotării cu sateliţi EPIRB este în vigoare din 01.august.1993 şi este cerută în GMDSS.

111

SECŢIUNEA a 20-a Transpondere radar

Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul operaţiunilor de căutare şi salvare (SAR). Ele indică existenţa persoanelor în pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul navei, avionului, şi că e posibil ca ei să nu aibă nici un mijloc de recepţie. Descoperirea este făcută cu radarele de navigaţie în banda X (9 GHz),sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri. Un radar 10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar, de la 30 Mm. Sursa de alimentare trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în stand-by şi 8 ore în regim transponder.

Figura 1.115. Funcţionarea SART

SECŢIUNEA a 21-aTaxarea traficului

Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate. Tarifele pentru apeluri staţiei de coastă se pot găsi în ITU List of Coast Station. Taxele terestre pot cuprinde:

a) taxarea liniei terestre - în “special drawing rights” (SDR) sau “ gold francs” (GF),b) taxa staţiei de coastă,c) taxă navei,d) orice altă taxă pentru servicii speciale,e) orice taxe locale ( exemplu TVA).În general apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute de taxare şi taxare la

un minut, în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un minim de 6 secunde de taxare şi apoi taxarea se face la 6 secunde.

Mesajele transmise prin INMARSAT-C se taxează după numărul de kb de informaţie transmisă. Această informaţie este arătată în fişierul de logare. O schemă de taxare de 0,17 SDR pe un bloc de 256 biţi (un sfert de kb) INMARSAT-C ca taxare CES şi 0,15 SDR pe 6 secunde

112

INMARASĂT-B pentru taxarea liniei terestre este tipică. Un număr de companii asigură servicii de decontare, se numesc AAIC. Nota: Administraţii diferite asigură diferite monede în taxarea traficului radio. Acestea sunt în special drawing right (SDR), gold franc (GF), dolarul american şi lira sterlină. Ratele de schimb sunt publicate zilnic în LLOID’s List. GF este legat de SDr printr-o rată fixă ex: 3,061GF=1 SDR. Cu un sistem computerizat de căutare, moneda poate fi selectată la cerere. Detalii ale contului pot fi descărcate de obicei la luna şi trimise la autorităţile de decontare. Compania va trimite software la zi, de obicei odată sau de două ori pe an ca să ia în calcul orice schimbare apărută între timp.

RadiotelegrameleToate radiotelegramele trimise prin mijloacele terestre sau INMARSAT trebuie să aibă

următorul format: a) prefix,b) preamblul,c) address,d) text,e) signature,“Prefix “ este folosit să indice tipul radiotelegramei:a) P- corespondenţa privată,b) MSG- mesaj de la /către Master pe problemele navei,c) OBS-raport către Met Office,d) AMVER-către centru AMVER din New York.Preamblul este completat de operator şi constă în următoarele:a) OFFICE OF ORIGIN -numele şi semnalul de apel al naveib) NUMBER -telegramele sunt numerotate în serii zilnice separate de fiecare staţie începând cu 0001 UTC.c) WORDS -numărul de caractere taxabile în cuvinte sau grupuri de cuvinte în adresă, text,

semnătură. Orice cuvânt sau grup cu mai mult de 10 caractere este taxat ca 2 cuvinte.d) DATE/TIME- ora şi data în UTC când mesajul a fost transmise) SERVICE INSTUCTION-o abreviere numind servicii speciale precum răspunsuri

preplătite, ruta specială pentru telegrama, instrucţiuni speciale de livrare şi va cuprinde mereu codul de identificare al autorităţii de căutare.

Inmarsat Code 15 - radiotelegramele emise prin circuite satelitare urmează acelaşi format ca şi transmisiile terestre dar codul 15 de 2 digiţi poate fi folosit pentru a expedia mesaje.

Un exemplu de telegramă comercială:a) Prefix + Preamble MSG MUNDGAS ATLANTIC/CLEEN 1 13/11 23 1120 [AAIO]b) Address SMITH FLEETLINERS LONDONc) Text DUE BERTH SOUTHAMTON FRIDAY REQ REQUIRE BUNKERS 2000 TONSd) Signature MASTER Autoritatea comandantului: Serviciul radio al unei nave sta sub autoritatea supremă a

comandantului sau altă persoană care răspunde de navă.Licenţa radio a navei Acestea sunt în mod normal acordate de Administraţia naţională, dar

poate fi acordată de asemenea de alt birou sau institut acreditat de Administraţia naţională. Licenţa trebuie afişată lângă echipamentul radio şi prevede următoarele:

a) Numele navei,b) Apeluri şi numere de identificare relevante,c) Numele proprietarului,

113

d) Frecvenţele,e) Puterile de ieşire ale emiţătorului,

f) Clasele de emisie, g) Categoriile de corespondenţă publică, h) Alte condiţii în care operează staţia.

Licenţa trebuie afişată permanent lângă punctul principal de pe nava de control al staţiei.

Documentele folositeRegulamentele radio cer ca navele pentru care instalaţia unei staţii radio este cerută de

înţelegeri internaţionale, să deţină următoarele documente:a) Licenţa radio a navei,b) Certificatul operatorului radio,c) Jurnalul radio GMDSS,d) ”ITU List of Call Signal and Numericul Identities of Stations used by the Maritime

Mobile-Satellite Services,e) ITU List of Coast Stations,f) ITU List of Ship Stations,g) ITU List of Radiodetermination and Special Service Stations,h) ITU Manual for Use by the maritime Mobile and Maritime Mobile-Satellite Services,Alte regulamente naţionale şi internaţionale cer în plus următoarele documente şi publicaţii:a) Radio Safety Certificate,b) Antenna Rigging Plan,c) List of spares and where kept.Lista ITU: Listele cu informaţii ITU incluse în minimul de documente necesare la bord

pentru staţia radio cuprind:a) List of Call Signs and Numerical Identities (Semnalele staţiilor navale şi de coastă,

Numerele staţiilor de uscat, Numerele MMSI, Numerele SELCALL),b) List of Coast Stations (Frecvenţele de lucru, Listele orarului de trafic, Atribuţiunile

fiecărei ţări, Staţiile cu facilităţi DSC),c) List of Ship stations (Semnalele navale, Numerele staţiilor de uscat, Clasele de

comunicaţii, AAIC-urile, Echipament), d) List of Radiodetermination and Special Service Stations (Amplasările Radio/Radar,

Semnalele de timp, Buletinele meteo, Avertismentele de navigaţie, Sfaturi medicale).InspecţiileSupraveghetorii sau inspectorii autoritarilor celei mai apropriate, Administraţia transportului

maritim local sau cea a telecomunicaţiilor, pot inspecta staţia navei, incluzând documentele şi echipamentele.

Nota 1. Folosirea nelicenţiata a echipamentului radio este pedepsită în majoritatea ţărilor.Nota 2. Sub procedurile de control portuare, navă poate fi reţinută în port dacă echipamentul

radio nu îndeplineşte prevederile SOLAS.Transmisii neautorizate. Staţiilor le este interzis să: a) Efectueze transmisii nefolositoare sau foarte consistente.b) Să transmită semnale false sau care să inducă în eroare.c) Să transmită fără să se identifice.Este de asemenea folositor să ne amintim că ar trebui să emitem doar atât cât să asiguram o

bună legătura de comunicaţii, înaintea transmiterii pe orice frecvenţă sau canal trebuie să va asiguraţi ca nu veţi interfera alta transmisie în desfăşurare.

114

Transmisiile test. Acestea trebuiesc reduse la minimum posibil sau înlăturate folosindu-se o antena artificiala sau/şi de putere redusă. Frecvenţele de alerta nu vor fi folosite decât dacă este absolut necesar. Semnalele test sau de reglaj trebuie să fie mai scurte de 10 secunde şi să conţină un semnal de apel sau altă identificare.

Testele zilnice cuprind verificarea: a) DSC – Fără emisie – se foloseşte facilitatea de test built-in,b) Bateriilor – Verificările de voltaj On/Off – încărcate la maxim dacă este necesar (vezi

capitol posterior pentru baterii şi mentenanţă),c) Imprimantelor – Verificare pentru hârtie suficienta – DSC – NAVTEX – Telex –

SATCOM.Testele săptămânale. Se verifică: a) DSC – Apel în direct staţiilor de coastă,b) Rezerva de sursă de energie – alta decât bateriile,c) Survival craft VHF – nu pe canalul 16.Testele lunare. Se verificăa) EPIRBs- Se foloseşte facilitatea e test built-in – fără emisie,b) SARTs- Se foloseşte facilitatea test,c) Bateriile – Se verifică condiţia tuturor bateriilor – EPIRBs – SARTs – Rezerva – VHF.În cazul EPIRBs şi SARTs ar trebui să verificaţi securitatea aşezării, pentru coroziune sau

avariere.Ordinea priorităţilor în comunicaţii Ordinea priorităţilor pentru comunicaţiile în serviciul de telefonie marina este următoarea:a) Apelurile de alertă, mesajele de alertă, şi traficul de alertă,b) Comunicaţiile precedate de semnalul de urgenţă,c) Comunicaţiile precedate de semnalul de siguranţă,d) Comunicaţii referitoare la direcţii de căutare,e) Comunicaţii legate de navigaţia şi deplasarea în siguranţă a aeronavelor în timpul

operaţiilor SAR,f) Comunicaţii referitoare la navigaţia, deplasarea şi nevoile navelor, aeronavelor şi

observatorilor de vreme (OBS) mesaje destinate unui serviciu meteorologic oficial,g) ETATPRIORITENATIONS – Radiotelegrame legate de aplicaţii ale United Nations

Charter,h) ETATPRIORITE – Radiotelegrame guvernamentale cu prioritate şi apeluri

guvernamentale a cărei prioritate a fost cerută în mod expres,i) Comunicaţii de serviciu legate de lucrări în serviciul de telecomunicaţii sau de

comunicaţii schimbate anterior,j) Alte comunicaţii guvernamentale, comunicaţii private obişnuite, radiotelegrame RTC şi

radiotelegrame de presă.Este recunoscut faptul că schema nu poate fi în totalitate respectată, dar chiar şi aşa, categoria

1 (alerta) trebuie să aibă întotdeauna prioritate.Nota Comunicaţiile includ radiotelegrame, apeluri radiotelefonice şi apeluri radiotelex.Nota RTC (Related Cross Telegrams) referitoare la telegramele cu privire la persoanele

protejate în timp de război de Convenţia de la Geneva din 12 August 1949. Telegramele RTC vor fi acceptate în acord cu Recomandările ITU-T F.1 ,şi vor fi adoptate în acord cu Recomandările D.40 .

115

ANEXA Nr. 1

GLOSAR

AGC Automatic Gain ControlControl automat, folosit pentru a modifica amplificarea receptorului a.î. nivelul semnalului să fie constant .

AAIC Cod pentru identificarea autorităţilor de decontare. Un cod unic distribuit de ITU pentru a identifica autorităţile de decontare .

AMVER Sistemul automat al navelor ce trebuiesc salvate – o navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei folosită de Paza de Coastă a SUA pentru orice navă comercială de 1000 tone sau peste în voiaj de peste 24 ore, din şi spre orice loc din lume

AOR–E Atlantic Ocean Region - EastRegiunea de Est a Oceanului Atlantic

AOR–W Atlantic Ocean Region - WestRegiunea de Vest a Oceanului Atlantic

ARQ Automatic RequestCerere automată de repetare

ASCII Cod standard american pentru schimbul de informaţii. Un set standard de caractere alpha numerice, bazat pe cod de 7 biţi

ATU Antenă, folosită să coreleze caracteristicile unei antene cu nivelele de amplificare ale unui emiţător

AUSREP O navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei asemănătoare cu AMVER dar folosită de Autorităţile Australiene

Bit Binar Information TransferUnitatea de bază a comunicaţiilor digitale; poate lua valoarea de 1 sau 0. Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite formate 5-bit packed, 7-bit ASCII, 8-bit data

Bps Bite per secondBiţi pe secundă – o unitate de măsură a vitezei datelor într-un sistem. Sistemul Inmarsat-C în prezent foloseşte un transfer de 600 bps prin legătură prin satelit

Byte Un byte este o formaţie de 8 biţi. În mod curent, în sistemul Inmarsat-C, un pachet conţine 15 byte

CCITT Comitetul Internaţional de Consultanţă Telegrafică şi Telefonică – un comitet ce oferă consultanţă Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU). Acum se numeşte Secţia de Standardizare a Telecomunicaţiilor ITU (ITU - T)

CCU Close Control UnitUnitate de Control Apropiată

Clarifier Un control de fineţe ce permite fixarea frecvenţei semnalului cerut, în special pentru receptoarele (ssb)

CES Coast Earth StationStaţie de coastă terestră – staţie de coastă ce participă la comunicaţiile prin satelit

CMT Communication Management Terminal

116

Terminalul managementului de comunicaţieCOMNET COMmunication NETwork

Reţea de ComunicaţiiCompanded Comprimat şi amplificat – descrierea unui tip de canal de comunicaţie , folosit

pentru transmisii pe distanţe mari, tip ce presupune comprimarea semnalului iniţial folosit un algoritm. Circuitul de la transmiţător se numeşte compresor şi cel de la receptor amplificator. Un canal uncompanded este unul în care compresorul şi amplificatorul sunt dezactivate şi procesarea semnalului nu are loc

COSPAS-SARSAT

sistem de localizare a semnalului de pericol

COSYMA COmmunication SYstem MAnagementSistemului de Management a Comunicaţiilor

CSS Coordonator al cercetării suprafeţei terestreDCE Data Circuit Equipment

Echipament de date al circuitului terminalDHSD Doubled High Speed Data

Date dublate de viteză mareDMG Distress Message Generator

Generator de mesaje de urgenţăDNIC Cod de identificare al reţelei de dateDNID Cod de identificare al reţelei de date transmiseDRP Digital Reception Processor

Receptor digital de procesareDSC Digital Selective Call

Selector digital al apelurilorDTE Data Terminal Equipment

Echipament terminal de date – o componentă a SES, în principal folosită pentru memorare şi ca interfaţă a SES cu utilitare externe (ca tastatura sau monitorul)

ECS Sistem electronic dat în exploatareEmail Electronic Mail

Scrisoare electronică –Serviciile de e-mail sunt asigurate de unele Inmarsat-C CESs şi de unele organizaţii particulare. Accesul la serviciile de e-mail se face prin reţele PSTN sau PSDN

EGC Apeluri în grup îmbunătăţit. Serviciile EGC asigurate de sistemele Inmarsat-C sunt EGC SafetyNETSM, EGC FleetNETSM şi Sistemul de mesaje Inmarsat

ENID Cod de identificare a reţelei EGCEPIRB Emergency Position Indicating Radio Beacon

Baliză radio de indicare a poziţiei în caz de urgenţăfacsimile Vezi faxFax Abreviere a lui facsimile, utilizat să trimită o copie facsimil a unui document

original. Sistemele Inmarsat-A, -B şi –M suportă transmisii de faxuri pe două căi. Sistemul Inmarsat-C este limitat la transmisii pe calea navă – ţărm permiţând unui SES să trimită doar mesaje text (nu grafică) către un terminal fax FEC- Precorectarea erorilor

FleetNETSM Vezi EGC FleetNETSM

Footprint(of a satellite)

Aria de pe suprafaţa Pământului (apa sau uscat) în care o antenă poate menţine legătura cu satelitul. În sistemele Inmarsat această arie corespunde unei

117

Regiuni Oceanice. Footprint este denumit şi arie de acoperireGateway O interfaţă între sistemele de comunicaţii ca Inmarsat-C şi reţelele naţionale -

internaţionale de telecomunicaţiiGLONASS GLObal NAvigation Satellite System

Sistemul Global Satelitar de Navigaţie – folosind sateliţi ai Federaţiei RuseGMDSS Global Maritime Distress and Safety System

Sistemul Global de Urgenţă şi Siguranţă NavalăGOC Certificat de Utilizator, un certificat de recunoaşterea competenţei utilizării

echipamentelor GMDSSGold Franc(GF)

O valută nominală folosită de CESs pentru a calcula costurile comunicaţiilor asigurate de SES. O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF

GPS Global Positioning SystemSistemul Global de Poziţionare – asigură poziţionare folosind sateliţi ai SUA

half duplex Posibilitatea unui canal de comunicaţii să transmită date în ambele direcţii, dar într-o singură direcţie în acelaşi timp

HF High FrequencyFrecvenţă înaltă (de la 3 la 30 MHz)

HDLC High level Data Link ControlHSD High Speed Data

Date cu viteză mareHydrostaticreleasemechanism

Un sistem ce introduce în apă o componentă de echipament când este imersat

IA5 International Alphabet No.5Alfabetul Internaţional Nr. 5 – un set de caractere alpha numeric standard, cunoscut şi ca ASCII, bazat pe coduri de 7 biţi. Suportă atât caractere de litere mari cât şi caractere de litere mici

IHO International Hydrography OrganisationOrganizaţia Internaţională de Hidrografie

IMN Inmarsat Mobile NumberNumăr Mobil de Inmarsat – numărul atribuit de Organizaţia Internaţională de Rotare unui SES Inmarsat ca număr de identificare:

Un IMN de Inmarsat-A are formatul 1xxxxxx Un IMN de Inmarsat-B are formatul 3xxxxxxxxx Un IMN de Inmarsat-C are formatul 4xxxxxxxxx Un IMN de Inmarsat-M are formatul 6xxxxxxxxx

IMO International Maritime OrganisationOrganizaţia Maritimă Internaţională

Inmarsat INternational MARitime SATellitesOrganizaţia Internaţională de Sateliţi Mobili

Inmarsat-A Primul sistem Inmarsat, operaţional din 1982, bazat pe tehnică analoagă şi capabil de telefonie globală pe două căi, comunicaţii de facsimile, date şi telex

Inmarsat-B Sistem Inmarsat bazat pe tehnică digitală şi capabil de telefonie de calitate superioară, servicii de fax, date şi telex

Inmarsat-C Acest sistem asigură servicii globale de mesagerie memorează şi trimite pe două căi, alertă de urgenţă, EGC SafetyNETSM şi FleetNETSM, raport şi interogare

Inmarsat-E Sistem Inmarsat de alertare de urgenţă bazat pe balizele radio EPIRB ce emit

118

în 1,6 GHzInmarsat-M Sistem Inmarsat operaţional din 1993, bazat pe tehnică digitală şi capabil de

telefonie voceInmarsatSystemMessage

Un mesaj difuzat de NCC, NCS sau CES către nave echipate cu receptoare EGC

IOR Indian Ocean RegionRegiunea Oceanului Indian

Isolator Comutator folosit pentru a izola antenaISDN International Standard Data Network

Standardul Internaţional de Reţea de DateInverter Un mijloc de a genera o conectare de la o sursă de energie de urgenţă ca o

baterie de urgenţăISL Inter Station Link

Legături de semnalizare între staţii. Aceste canale de semnalizare sunt folosite între un NCS şi un CESs în regiunea să oceanică ca să transmită informaţii în sistem

ITA2 International Telegraphy Alphabet No2Alfabetul Telegrafic Internaţional 2 – un set de caractere alfanumeric standard, folosit în general pentru a trimite mesaje reţelelor internaţionale de telex. Setul de caractere are la bază coduri pe 5 biţi, cunoscuţi şi ca format telex pe 5 biţi

ITU International Telecommunication UnionUniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor

ITU-R International Telecommunication Union - RadioSectorul de Radiocomunicaţii al ITU

JASREP Un sistem de transmitere a poziţiei aflat pe navă similar AMVER-ului (vezi definiţia), dar operat de Autorităţile Japoneze

Kbyte Kilo byte1024 biţi sau 128 caractere

LAN Local Area Network Reţea locală de calculatoare

LES Land Earth StationStaţie terestră. Nume generic dat atât staţiilor de comunicaţii mobile prin satelit maritime cât şi celor de uscat pentru termenul Staţie de coastă(CES)

LMES Staţie terestră de comunicaţiiLog-in Acţiunea executată de SES-ul Inmarsatului pentru a informa NCS-ul într-o

regiune oceanică că SES-ul este gata pentru comunicaţiiLoran-C Un sistem de fixare a poziţiei, bazat pe lanţuri de radiocomunicaţii de

frecvenţă redusă între bazele de pe uscatMemberNumber

Acesta este numărul trimis odată cu DNID-ul unui SES când acel SES este înregistrat în reţeaua de transmitere a datelor

MERSAR MERchant Search And RescueManualul navelor comerciale pentru căutare şi salvare

MES Mobile Earth StationStaţie terestră mobilă. Nume generic dat în loc de SES şi aplicabil atât în comunicaţiile maritime mobile prin satelit cât şi celor de uscat

Messagechannel

Un canal de comunicaţii folosit de SES pentru a trimite un mesaj de date printr-un CES la o destinaţie voită

METAREA METeorology AREA

119

Aria Meteorologică ce corespunde ariilor navale definite de IMOMF Medium Frequency

Frecvenţă medie (300 – 3000 KHz)MID Maritime Identification Code

Cod de identificare maritimăMMSI Mobile Maritime Service Identification

Numărul de Identificare al Serviciilor Mobile MaritimeModem Modulator – demodulator, un dispozitiv folosit pentru a transmite date digital

prin liniile PSTN prin convertirea formei analogice la emiţător şi reconvertirea în formă digitală la receptor

MSI Maritime Security InformationInformaţii despre Siguranţa Maritimă

MUF Maximum Use FrequencyFrecvenţa Maximă Utilizabilă

NAVAREA/METAREA

NAVigation AREA / METeorology AREA Una dintre cele 16 arii maritime definite de IMO, prin care oceanele planetei sunt împărţite pentru transmiterea mesajelor de alarmare a navigaţiei sau meteo. Vezi METAREA

NAVTEX NAVigation TELEXSistem dezvoltat de IMO pentru a emite şi a recepţiona automat MSI-ul cu ajutorul telegrafiei direct imprimate

NBDP Narrow Band Direct PrintingPrintare directă în bandă îngustă

NCC Net Control CenterCentrul de Control al Reţelelor, aflat în Cartierul General din Londra, comunică prin NCS în fiecare regiune oceanică făcând posibil transferul informaţiilor prin sistemul Inmarsat

NCS Net Control StationStaţie de coordonare a reţelelor

NCS commonSignalling

Cunoscut şi ca NCS Common Channel. Un canal TMD folosit de NCS pentru a transmite informaţii şi date de sistem către un SES selectat

ChannelOceanRegion

Aria de acoperire a unui satelit Inmarsat în interiorul căreia un SES poate transmite şi primi mesaje

OmnidirectionalAntenna

O antenă mică potrivită unui SES de Inmarsat-C capabilă de comunicaţii în aria vizuală a unui satelit

OTF Optimum Traffic FrequencyFrecvenţă de Trafic Optimă

Packed O componentă a unui mesaj ce comprimă în mod normal 15 byte de datePOR Pacific Ocean Region

Regiunea Oceanului PacificPSDN Packet Service Data Network

Reţea de Pachete de DatePSTN Packet Service Telephony Network

Reţea de Telefonie PublicăPTS Execută cerereaPVT Performance Verrifier Test

Test de verificare a performanţeiRCC Rescue Coordonation Center

120

Centru de coordonare a salvărilorRCT Red Cross Telegram

Telegramă a Crucii RoşiiR/T Radio Telephony

Telefonie RadioSafetyNETSM Vezi EGC SafetyNETSM

SAMMS Siemens Aeromaritime Military Messaging System Sistem Siemens pentru Mesaje Militare Aeromaritime

SAR Search And RescueCăutare şi salvare

SART Search And Rescue TransponderRadar de căutare şi salvare

SATCOM SATtelite COMmunicationComunicaţii prin satelit

SCADA achiziţii de dateSDR Drept special de emisie. Valută nominală folosită de CES şi Autorităţile

contabile pentru a calcula taxele de comunicaţii. O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF

SES Ship Earth StationStaţie navală terestră. Un terminal Inmarsat purtat la bordul navelor

SOLASconvention

Convenţie internaţională de siguranţă pe mare amendată în 1974

SMME Siemens Mercury Messaging EngineSTCWConvention

Convenţia internaţională asupra standardelor de instruire, atestare şi utilizare, 1978, amendată în 1995

STCW code Codul de instruire, atestare şi utilizare. Încorporat în Convenţie: partea A a codului cuprinde cerinţe obligatorii de întreţinere; partea B cuprinde îndrumări recomandate

Strobe light O lumină intermitentă de intensitate mare a unui EPIRB sau SARTTDM Time Data Multiplexing

Multiplexarea unităţilor de timp – procesul prin care semnale multiple pot împărţi acelaşi canal de comunicaţii, fiecare folosind o altă unitate de timp

TDM channel Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite canale TDM, fiecare transmis pe o frecvenţă unică. Canalele TDM sunt folosite pentru controlul sistemului şi transferul de mesaje către SES. Vezi NCS Common Signalling Channel

Time slot Unitate de bază în care o secvenţă de timp a unui canal TDM este împărţitTransponder O parte a unui echipament care răspunde la anumite interogări cum ar fi SARTType-approvalBy Inmarsat

Aceasta este aprobarea oficială dată de Inmarsat unui model SES fabricat de un fabricant independent, când un SES dovedeşte că îndeplineşte standardele tehnice fixate de Inmarsat. Numai modelele care au fost aprobate pot accesa un sistem de comunicaţii Inmarsat

Uncompanded O metodă de transmisie care nu foloseşte tehnici de comprimare. Vezi companded

UTC Universal Time CoordonatedTimp coordonat universal – un termen care din motive practice are acelaşi înţeles ca şi GMT

UHF Ultra High FrequencyFrecvenţă ultra înaltă (300 – 3000 MHz)

Value-added O organizaţie privată care furnizează servicii ca starea meteo etc. navelor ce

121

Service (VAS) Provider

folosesc Inmarsat şi alte reţele

VHF Very High FrequencyFrecvenţă foarte înaltă (30 – 300 MHz)

Voice-band data Date care sunt transmise de modem pe lăţimea de bandă şi canalele folosite în mod normal pentru transmisiile de voce

WMO World Meteorology OrganisationOrganizaţia meteorologică mondială

X.25 Protocolul comunicaţiilor folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN pentru schimbul de date între terminale conectate la reţea

X.400 Un protocol folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN X.25 de serviciile de email din lume pentru a schimba fişiere şi mesaje electronice între utilizatori

2-digit codes Exemple speciale ale Codurilor de acces special.

BIBLIOGRAFIE

122

1. *** IMO STCW cap A-IV; 2. *** SOLAS Cap IV (GMDSS);3. *** IMO GMDSS Handbook;4. *** IMO Model course 1.25 (GMDSS-GOC) 5. *** Programa ERC/DEC/(99)01 6.*** MANUAL for use by MARITIME MOBIL AND MARITIME MOBIL

SATELLITE SERVICES;7. *** NAVTEX MANUAL ;8. *** INMARSAT Comunications Handbook;9. *** INMARSAT – C User’s Manual;10. *** INMARSAT – A User’s Manual;11. *** INMARSAT – B User’s Manual;12. *** GMDSS RADIO LOG-BOOK;13. *** TRANSAS GMDSS SIMULATOR, Documentatie simulator GMDSS;14. *** ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS vol. 1- 7;15. *** ITU REGULATION

123

Pagină albă

124


Recommended