Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
Reglementare din 15/02/2005Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365bis din 28/04/2005
Intrare in vigoare: 28/05/2005
Reglementare tehnica "Metodologie privind proiectarea aparatelor de cale", indicativ MP 038-04
Adaugฤ la Acte urmฤriteAfiลeazฤ tematicile actului
ciLista de acte similare ...Afiลeazฤ ultimele 10 acteAfiลeazฤ versiunile publicateAfiลeazฤ versiunile actualizateAfiลeazฤ versiuni in alte limbi
Afiseaza relatiile cu alte acte ordonat dupa articol Face parte din Ordin nr. 168 din 15/02/2005 la 28/05/2005Aprobat de Ordin nr. 168 din 15/02/2005 Articolul 1 la 28/05/2005
Afiseaza relatiile cu alte acte ordonat dupa data 28/05/2005 Face parte din Ordin nr. 168 din 15/02/2005 Aprobat de Ordin nr. 168 din 15/02/2005 Articolul 1
Varianta pt. imprimare
รncฤrcare text... 1. GENERALITฤลขI 1.1. Scop ลi domeniu de aplicare Prezentul normativ stabileลte metodologia de proiectare a aparatelor de cale pentru circulaลฃia trenurilor cu viteze de pรขnฤ la 200 km/h. Se aplicฤ la elaborarea documentaลฃiilor tehnice de execuลฃie ale aparatelor de cale pentru linii cu ecartament normal (proiecte, caiete de sarcini, programe de รฎncercฤri ลi verificฤri, etc.) 1.2. Rolul funcลฃional ลi descrierea aparatelor de cale Exploatarea cฤii ferate impune instalaลฃii speciale pentru realizarea ramificฤrilor ลi intersecลฃiilor de linii care sฤ permitฤ materialului rulant sฤ treacฤ de pe o linie pe alta sau sฤ traverseze una sau mai multe linii. Aceste instalaลฃii fixe sunt cunoscute sub termenul general de aparate de cale. Aparatele de cale trebuie sฤ รฎndeplineascฤ urmฤtoarele condiลฃii: (a) sฤ corespundฤ solicitฤrilor statice ลi dinamice; (b) viteza de circulaลฃie pe linia abฤtutฤ sฤ corespundฤ vitezei admisibile pentru curba respectivฤ, luรขndu-se รฎn considerare cฤ supraรฎnฤlลฃarea este zero; (c) sฤ se adapteze la linia existentฤ fฤrฤ construcลฃii speciale. Aparatele de cale trebuie sฤ fie proiectate ลi construite plecรขnd de la urmฤtoarele cerinลฃe generale: (a) securitatea contra deraierii; (b) stabilitatea de mers a vehiculelor la trecerea peste aparate (pe linia directฤ ลi pe linia abฤtutฤ), respectiv confortul cฤlฤtorilor; (c) costuri de fabricaลฃie ลi รฎntreลฃinere cรขt mai reduse. Baza proiectฤrii aparatelor de cale este viteza pe linia abฤtutฤ, iar viteza pe linia directฤ este viteza liniei, calculatฤ pentru aliniament ลi pentru curbฤ (cรขnd aparatul de cale se monteazฤ รฎn curbฤ). Aparatele de cale sunt realizate prin combinaลฃii de: (a) schimbฤtoare, care permit ramificarea din linia directฤ a una, sau mai rar douฤ linii deviate; (b) traversฤri simple, care permit intersecลฃia a douฤ linii. Schimbฤtorul simplu are urmฤtoarele pฤrลฃi componente: (a) macazul, care separฤ cele douฤ cฤi; (b) ลinele de legฤturฤ, care unesc macazul cu inima de รฎncruciลare; (c) inima de รฎncruciลare, รฎn cuprinsul cฤreia se intersecteazฤ firul interior de ลinฤ al liniei directe cu firul interior de ลinฤ al liniei deviate. Schimbฤtorul simplu este cel mai rฤspรขndit aparat de cale รn figura 1, reperele de rulare aparลฃinรขnd schimbฤtorului simplu sunt reprezentate prin feลฃele laterale active ale acestor repere. Pฤrลฃile principale ale macazului sunt formate din cele douฤ perechi de ace-contraace, denumite ลi semi-macazuri: contraac drept-ac curb ลi contraac curb-ac drept. Elementele mobile, acele, se obลฃin din profiluri laminate speciale. Acul faลฃฤ de contraac poate avea douฤ poziลฃii: acul lipit (acul activ), respectiv acul dezlipit de contraac (acul neactiv). Aceste poziลฃii sunt asigurate prin dispozitive speciale de acลฃionare (manevrare, blocare). Extremitatea liberฤ a acului se numeลte vรขrf (figura 1 poz. 1), iar extremitatea opusฤ care se uneลte cu ลinele de legฤturฤ se numeลte cฤlcรขiul acului. รnceputul schimbฤtorului este marcat de joantele de intrare (figura 1 poz. 6), iar sfรขrลitul acestuia de joantele de ieลire (figura 1 poz. 5) Zona inimii de รฎncruciลare cuprinde inima simplฤ ลi douฤ subansambluri formate fiecare din ลinฤ de rulare ลi contraลina respectivฤ.
Intersecลฃia teoreticฤ a celor douฤ fire interioare de ลinฤ se numeลte punct matematic (figura 1 poz. 4), iar punctul geometric al aparatului de cale (figura 1 poz. 3) reprezintฤ intersecลฃia dintre axa liniei directe ลi tangenta dusฤ la axa liniei deviate รฎn punctul de la sfรขrลitul schimbฤtorului. Unghiul format de acestea este unghiul de deviere (figura 1 poz. 9). Inima simplฤ este caracterizatฤ prin vรขrful real al inimii, cฤlcรขiul inimii ลi aripile. Vรขrful se asambleazฤ cu cฤlcรขiul ลi aripile asigurรขnd jgheaburile necesare trecerii buzelor bandajelor roลฃilor materialului rulant. Contraลinele asigurฤ ghidajul roลฃii, evitรขnd cฤลฃฤrarea acesteia ลi distrugerea vรขrfului inimii. Pentru aceasta se impune o lฤrgire minimฤ admisฤ, denumitฤ cotฤ de protecลฃie, รฎntre suprafaลฃa lateralฤ activฤ contraลinei ลi faลฃa lateralฤ corespunzฤtoare a vรขrfului inimii. Pentru a permite รฎnscrierea roลฃilor materialului rulant ลi evitarea ลocurilor, atรขt contraลina cรขt ลi aripile au prelucrฤri speciale sub diferite unghiuri de รฎnclinare.
Figura 1
Puncte de referinลฃฤ
1 Vรขrful real al acului 2 Punctul matematic al acului 3 Punctul geometric al schimbฤtorului 4 Punctul matematic al inimii (intersecลฃia teoreticฤ) 5 Sfรขrลitul schimbฤtorului simplu (joante de ieลire) 6 รnceputul schimbฤtorului simplu (joante de intrare) 7 รnceputul curbei liniei deviate 8 Axa liniei abฤtute (deviate) 9 Unghi de deviere 10 Sfรขrลitul curbei liniei deviate
1.3. Clasificarea aparatelor de cale 1.3.1. Dupฤ forma รฎn plan, aparatele de cale se clasificฤ [7], [25] รฎn: 1.3.1.1. schimbฤtor simplu - simbol S;
Figura 2
Schimbฤtor simplu
Legendฤ: 1 Linie abฤtutฤ (deviatฤ) 2 Linie directฤ
1.3.1.2. schimbฤtor simplu cu deviaลฃie simetricฤ - simbol Ssm;
Figura 3
Schimbฤtor cu deviaลฃie simetricฤ
1.3.1.3. schimbฤtor combinat - simbol SC;
Figura 4
Schimbฤtor combinat
1.3.1.4. schimbฤtor dublu - simbol SD;
Figura 5
Schimbฤtor dublu 1.3.1.5. traversare simplฤ - simbol T;
Figura 6
Traversare simplฤ
1.3.1.6. traversare cu joncลฃiune simplฤ - simbol TJS;
Figura 7
Traversare cu joncลฃiune simplฤ
1.3.1.7. traversare cu dublฤ joncลฃiune - simbol TJD;
Figura 8
Traversare cu dublฤ joncลฃiune
1.3.1.8. bretea - simbol B.
Figura 9
Bretea
1.3.2. Pe linia deviatฤ, curba poate fi:
โ โ โ- cu razฤ unicฤ โ*)tangentฤ โค โ โ โ- cu raze diferite โ- circularฤ โค โ โ โ*)secantฤ โ โ โ โCURBA โค โ** clotoidฤ โ- curbฤ progresivฤ โค** parabolฤ cubicฤ โ โ** sinusoidฤ โ- mixtฤ โ โ
Notฤ: *) tangentฤ รฎnseamnฤ: faลฃa activฤ a acului curb este tangentฤ la faลฃa activฤ a contraacului aferent; *) secantฤ รฎnseamnฤ: faลฃa activฤ a acului curb intersecteazฤ faลฃa activฤ a contraacului aferent.
1.4. Reprezentare ลi notare 1.4.1. Reprezentarea schematicฤ [10] permite efectuarea calculelor de geometrie specifice aparatelor de cale ลi calculelor referitoare trasฤrii capetelor de staลฃii. Exemplu de reprezentare: schimbฤtorul simplu
Figura 10
Reprezentarea schematicฤ a schimbฤtorului simplu
Legendฤ: 1 Lungime totalฤ 2 Lungimea tangentei 3 Punctul geometric al aparatului de cale 4 Unghiul de deviere
รn figura 10, schimbฤtorul simplu este reprezentat prin: (a) axul cฤii, pentru linia directฤ; (b) tangenta la sfรขrลitul curbei liniei deviate. 1.4.2. รn planul de ansamblu pentru schimbฤtorul simplu (aparatul de cale) sunt indicate: (a) poza traverselor, cu suma distanลฃelor dintre traverse raportatฤ la รฎnceputul curbei liniei deviate, distanลฃele รฎntre axele traverselor atรขt pe firul exterior de ลinฤ al liniei directe cรขt ลi pe firul de ลinฤ al liniei deviate dinspre centrul de curburฤ, numerotarea traverselor ลi lungimea acestora; (b) lungimea totalฤ a schimbฤtorul simplu (aparatului de cale); (c) lungimile reperelor de rulare (ace, contraace, ลine de legฤturฤ, ลine de rulare, contraลine, aripi inimฤ simplฤ); (d) schema geometricฤ a schimbฤtorul simplu (aparatului de cale), รฎn care se indicฤ: ecartamentul pe linia directฤ ลi deviatฤ, lungimea totalฤ, poziลฃia punctului geometric ลi al punctului matematic al inimii faลฃฤ de joantele extreme, distanลฃa รฎntre axele liniilor directฤ ลi deviatฤ la sfรขrลitul schimbฤtorul simplu (aparatului de cale), razele curbelor, unghiul de deviere, unghiul inimii ลi unghiul acului curb. 1.4.3. Notarea aparatului de cale: Aparatele de cale se caracterizeazฤ ลi se noteazฤ prin urmฤtoarele elemente: (a) felul aparatului de cale; (b) tipul ลinei; (c) raza curbei liniei abฤtute (deviate); (d) tangenta unghiului de deviere (l:n); (e) caracteristici constructive. Exemplu de notare a schimbฤtorului simplu:
S 49-100-1:6 Dr (St), Af - 1435 - L
1 2 3 4 5 6 7 8
1 - tipul schimbฤtorul simplu; 2 - tipul ลinei; 3 - raza curbei liniei deviate, รฎn m; 4 - tangenta unghiului de deviere; 5 - devierea (Dr = devierea spre dreapta; St = deviere spre stรขnga); 6 - tipul acelor (Af = ac flexibil; Aa = ac cu articulaลฃie); 7 - ecartament, รฎn mm; 8 - materialul traverselor.
2. CONDIลขII PRIVIND GEOMETRIA [25] 2.1. Principii privind geometria Pentru a asigura rularea continuฤ a materialului rulant รฎn condiลฃii de siguranลฃฤ se impun anumite reguli privind curbura liniei deviate. Viteza ลi raza sunt รฎn funcลฃie de acceleraลฃia transversalฤ maxim admisฤ. Macazurile ลi inimile de รฎncruciลare sunt caracterizate prin variaลฃii ale acceleraลฃiei transversale, ceea ce influenลฃeazฤ atรขt razele cรขt ลi trecerile de la o curburฤ la o altฤ astfel de curburฤ. Calculele sunt efectuate pentru vehicule cu douฤ osii sau pentru vehicule cu douฤ boghiuri. 2.2. Definirea schimbฤtorul simplu (aparatului de cale) Pentru a defini geometria unui schimbฤtor simplu (aparat de cale) sunt necesare urmฤtoarele date tehnice: (a) ecartamentul cฤii; (b) viteza de circulaลฃie pe linia directฤ; (c) valoarea maximฤ a acceleraลฃiei transversale sau a lipsei de supraรฎnฤlลฃare;
(d) variaลฃia acceleraลฃiei transversale sau a insuficienลฃei de supraรฎnฤlลฃare; (e) punctul geometric ลi unghiul aparatului de cale; (f) limitele aparatului de cale (joantele de intrare-joantele de ieลire); (g) variaลฃia ecartamentului pe firul ลinฤ al liniei deviate dinspre centrul curbei (dacฤ este cazul). Beneficiarul ลi proiectantul trebuie sฤ stabileascฤ de comun acord urmฤtoarele: (a) รฎnceputul acului curb; (b) vรขrful real al acului; (c) intersecลฃia teoreticฤ (la inimฤ). Raza liniei directe ลi deviate ลi poziลฃiile รฎn care ele se schimbฤ, aลa cum sunt prezentate ca exemplu รฎn figura 11 ลi 12, pentru geometria circularฤ (arcuri de cerc succesive) sau geometrie cu razฤ variabilฤ (arc de cerc urmat de curbฤ progresivฤ), trebuie stabilite รฎmpreunฤ cu: centrul curbelor, distanลฃa รฎntre fiecare schimbare de razฤ ลi รฎnceputul acului curb, unghiul sau distanลฃa longitudinalฤ sau transversalฤ 11, 12 ลi d1, d2
Figura 11
Geometrie circularฤ (arcuri de cerc succesive)
Legendฤ: 1 Axฤ 2 Curbฤ de razฤ variabilฤ (curbฤ progresivฤ)
Figura 12
Geometrie cu razฤ variabilฤ (arc de cerc urmat de curbฤ progresivฤ)
2.3. Reguli generale privind tangenลฃa La schimbarea razei firului curb de ลinฤ, cele douฤ curbe trebuie sฤ fie tangente รฎn acelaลi punct al muchiei de rulare (figura 13). Pentru aceasta centrele curbelor trebuie sฤ se afle pe aceiaลi dreaptฤ radialฤ. Pot fi admise excepลฃii รฎn urmฤtoarele cazuri: (a) pe firul de ลinฤ al liniei deviate dinspre centrul curbei, unde variazฤ ecartamentul cฤii ca urmare a introducerii supralฤrgirii; (b) la vรขrful acului, de exemplu pentru a reduce lungimea.
Figura 13
Tangentฤ comunฤ (arce de cerc succesive) Legendฤ: 1 Tangenta
2.4. Stabilirea vitezei maxime de circulaลฃie ลi efectele schimbฤrii curburii 2.4.1. Stabilirea vitezei maxime de circulaลฃie Regulile fundamentale privind miลcarea circularฤ determinฤ relaลฃiile รฎntre razฤ ลi vitezฤ รฎn curbฤ. Pentru aplicaลฃiile cu specific feroviar, se utilizeazฤ urmฤtoarea formulฤ:
_______________V(max) = \/[a(max) x R(c)]
unde: R(c) - raza curbei รฎn m a(max) - acceleraลฃia transversalฤ รฎn m/s2 V(max) - viteza maximฤ รฎn m/s sau pentru V(max) รฎn km/h:
_______________V(max) = 3,6 \/(a(max) x R(c)]
unde: R(c) - raza curbei รฎn m a(max) - acceleraลฃia transversalฤ รฎn m/s2 V(max) - viteza maximฤ รฎn m/s Dacฤ viteza maximฤ se exprimฤ funcลฃie de: lipsa de supraรฎnฤlลฃare maxim admisฤ (I) ลi distanลฃa s(w) (distanลฃa รฎntre punctele de contact roatฤ-ลinฤ de pe suprafaลฃa de rulare a ลinei): s(w) = s(t) + (r) unde: s(w) - distanลฃa รฎntre punctele de contact roatฤ-ลinฤ de pe suprafaลฃa de rulare a ลinei, รฎn mm s(t) - ecartamentul cฤii, รฎn mm s(r) - lฤลฃimea ciupercii ลinei, รฎn mm Dacฤ s(r) nu este specificat, atunci pentru ecartamentul normal de 1435 mm, s(w) = 1500 mm. Viteza se exprimฤ prin:
_______________V(max) = 3,6 \/(I g R(c)/s(w)]
unde: I - insuficienลฃa de supraรฎnฤlลฃare maximฤ admisฤ, รฎn mm g - acceleraลฃia gravitaลฃionalฤ egalฤ cu 9,81 m/s2 2.4.2. Efectele modificฤrii curburii Efectele schimbฤrii treptate a curburii sunt atenuate prin sistemul de suspensie al vehiculelor, dar se impun ลi cerinลฃe minime la cale, pentru a corespunde cerinลฃelor de rulare ale vehiculelor. รn figura 14 se dau exemple de amplasฤri alternative รฎn interiorul aparatului de cale.
Figura 14
Exemple de realizare a liniei abฤtute
Legendฤ: 1 - Zonฤ de arc de cerc 2 - Zonฤ de curbฤ progresivฤ 3 - Zonฤ รฎn aliniament 4 - Zonฤ de arc de cerc cu raza R1 5 - Zonฤ de arc de cerc cu raza R2
2.4.2.1. Variaลฃia acceleraลฃiei transversale Modificarea uniformฤ a curburii este cuantificatฤ prin modificarea vitezei de variaลฃie a acceleraลฃiei transversale ลi se calculeazฤ cu formula:
dI s(w) da โโโโ = โโโโ x โโโโ
dt g dt unde: dI โโโโ- - viteza de modificare a insuficienลฃei de supraรฎnฤlลฃare รฎn mm/s dt da โโโโ- - viteza de modificare a acceleraลฃiei transversale รฎn m/s3
dt
Ecuaลฃiile de la pct. 2.4.2.2. de mai jos, se vor exprima รฎn funcลฃie de variabila A, care poate fi sau acceleraลฃie transversalฤ (A รฎn m/s2, dA/dt รฎn m/s3) sau o insuficienลฃฤ de supraรฎnฤlลฃare (A รฎn mm ลi dA/dt รฎn mm/s), elementele de mฤsurare depinzรขnd de alternativa preferatฤ. Curbele progresive au drept scop eliminarea efectelor modificฤrilor de curburฤ, prin utilizarea unei variaลฃii convenabile a acceleraลฃiei. Viteza se calculeazฤ รฎn funcลฃie de raza cea mai micฤ folosind ecuaลฃiile de mai sus. O tranziลฃie linฤ, uniformฤ, se obลฃine prin clotoidฤ, care utilizeazฤ o vitezฤ constantฤ de modificare a acceleraลฃiei transversale. Definiลฃia clotoidei este:
โ โ โ 1 โdโโโโโ โ โ r โ โ โโโโโโโโโ = constant
dl
unde: r - raza de curburฤ รฎn punctul avรขnd abscisa curbilinie egalฤ cu lungimea (mฤsuratฤ faลฃฤ de origine). Caracteristic pentru clotoidฤ este faptul cฤ la vitezฤ constantฤ: dA/dt este constant, ceea ce conduce la o lungime a curbei relativ mare comparativ cu lungimea vehiculului. De obicei se aplicฤ o aproximare a clotoidei (parabolฤ cubicฤ sau parabolฤ cubicฤ รฎmbunฤtฤลฃitฤ). 2.4.2.2. Reguli pentru variaลฃia constantฤ a curburii Timpul t(s) necesar parcurgerii lungimii de tranziลฃie L(t) (m) este:
L(t)t = 3,6 โโโโโโ v
unde: L(t) - lungimea de tranziลฃie, รฎn m Ecuaลฃia pentru calculul vitezei de variaลฃie a acceleraลฃiei sau a isuficienลฃei de supraรฎnฤlลฃare pentru tranziลฃia prin clotoidฤ este:
dA vโโโโ = (A1 - A2) โโโโโโโโโd(t) 3,6 L(t)
unde: A1 - acceleraลฃia transversalฤ sau insuficienลฃa de supraรฎnฤlลฃare la รฎnceputul curbei; A2 - acceleraลฃia transversalฤ sau insuficienลฃa de supraรฎnฤlลฃare la sfรขrลitul curbei. Fiecare din ele fiind egale cu zero pe linia directฤ. Ecuaลฃii similare sunt valabile ลi cรขnd A1 > A2, schimbรขnd semnul รฎn A1 < A2 รn figura 15, sunt arฤtate patru cazuri distincte, care acoperฤ numai cazurile cรขnd nu se folosesc curbe progresive. รn formulele de calcul ลi figurile 15 - 1, 2, 3, 4, L(b), reprezintฤ lungimea de tranziลฃie.
Figura 15
Reguli de schimbare a curburii
Pentru o razฤ R1 vecinฤ aliniamentului:
dA vโโโ = A1 โโโโโโโโ (figura 15-1)dt 3,6L(b)
Pentru o contra-curbฤ cu razele adiacente R1 ลi R2:
dA vโโโ = (A1 + A2) โโโโโโโ (figura 15-2)dt 3,6L(b)
Pentru o curbฤ cu douฤ raze adiacente R1 ลi R2, รฎn acelaลi sens:
dA vโโโ = (A1 - A2) โโโโโโโ (figura 15-3)dt 3,6L(b)
Pentru o curbฤ - contracurbฤ avรขnd razele R1 ลi R2, separate printr-un aliniament de lungime L(s) [L(s) < L(b)], pentru dA/dt trebuie sฤ fie luatฤ รฎn considerare cea mai mare dintre valori, calculatฤ fie plecรขnd de la formula dA/dt = A1 [v/3,6 L(b)] la o distanลฃฤ L(b)/2 a extremitฤลฃilor aliniamentului, fie din formula urmฤtoare:
dA vโโโ = (A1 + A2) โโโโโโโโโโโโโโโโ (figura 15-4)dt 3,6[L(b) - L(s)]
Cรขnd lungimea de tranziลฃie este mai micฤ decรขt L(b), trebuie utilizatฤ o metodฤ alternativฤ. Pentru aceasta trebuie stabilitฤ (รฎntre client (beneficiar) ลi furnizor) o razฤ echivalentฤ. Un mod de a proceda constฤ รฎn utilizarea sฤgeลฃii f, luatฤ la mijlocul distanลฃei dintre pivoลฃii boghiului vehiculului, รฎn locul razei curbei, mฤsuratฤ รฎn cazul cel mai defavorabil. รn figura 16a este dat un exemplu. รn ecuaลฃiile de mai sus, R este รฎnlocuitฤ prin:
L2(b)
R(ef) = โโโโโโโโโ 8 f
O relaลฃie similarฤ cu cea de mai sus se aplicฤ ลi รฎn cazul unei discontinuitฤลฃi unghiulare care se poate regฤsi la vรขrful acului. รn acest caz se aplicฤ procedura din figura 16 b. Aceasta dฤ o razฤ fictivฤ care poate fi utilizatฤ รฎntr-una dintre formulele de mai sus.
Figura 16
Cazuri speciale de modificare a razei
2.4.3. Aparate de cale รฎn curbฤ Prevederile de la pct. 2.4.2.2. se aplicฤ ลi atunci cรขnd schimbฤtoarele simple (aparatele de cale) se aflฤ รฎn curbฤ. รn cazul cรขnd schimbฤtorul simplu avรขnd linia directฤ situatฤ รฎn aliniament cu o razฤ R1 a cฤii abฤtute (deviate) (figura 17 a), este curbat, astfel รฎncรขt linia directฤ sฤ reprezinte un arc de cerc cu raza R0, atunci raza de curburฤ R(eq) aferentฤ liniei abฤtute este:
R0 โช R1
R(eq) = โโโโโโโโโโโ (R0 + R1)
Figura 17 b, pentru cazul curburii interioare. Pentru situaลฃia prezentatฤ รฎn figura 17 c, se aplicฤ formula:
R0 โช R1
R(eq) = โโโโโโโโโโโ (R0 - R1)
Figura 17
Raze echivalente
Cu razele echivalente de mai sus se determinฤ vitezele ลi acceleraลฃiile transversale pentru cele douฤ linii ale schimbฤtorului simplu curbat. De notat cฤ ecuaลฃiile de mai sus sunt aproximative. Clientul (beneficiarul) trebuie sฤ furnizeze proiectantului un factor de corecลฃie, atunci cรขnd se pretinde un rezultat mai precis. Tipul de curburฤ trebuie specificat de client (beneficiar). 2.4.4. Aspecte negeometrice ale proiectฤrii Proiectarea aparatelor de cale are ลi aspecte care nu ลฃin de geometria acestora, cum sunt: (a) tipul ลinei ลi รฎnclinarea acesteia; (b) capacitatea de a suporta sarcinile pe osie; (c) capacitatea de a prelua eforturile din temperaturฤ; (d) performanลฃa ลinei la รฎnaintarea materialului rulant (exemplu: frรขnarea); (e) influenลฃa tipului traverselor ลi a pozei acestora; (f) siguranลฃa รฎn exploatare; (g) starea ลi รฎncฤrcarea materialului rulant; (h) capacitatea de a funcลฃiona รฎn condiลฃii de mediu deosebite. Aceste cerinลฃe sunt influenลฃate de distanลฃa dintre osii ลi frecvenลฃa de circulaลฃie, variaลฃia de temperaturฤ, calitatea ลi componenลฃa prismei ลi a platformei cฤii, etc. Ele sunt afectate de practicile de รฎntreลฃinere a cฤii ลi afecteazฤ, la rรขndul lor, durata de viaลฃฤ ลi cheltuielile de รฎntreลฃinere/reparaลฃie pe parcursul acesteia. 3. PREVEDERI SPECIFICE MACAZURILOR
Macazurile trebuie sฤ fie capabile sฤ-ลi รฎndeplineascฤ rolul de a asigura devierea unui vehicul de pe o linie pe alta, atรขt รฎn cazul รฎn care schimbฤtorul este atacat pe la vรขrf cรขt ลi pe la cฤlcรขi. Macazurile trebuie astfel proiectate [11], [25], รฎncรขt sฤ reziste solicitฤrilor aduse de materialul rulant cรขt ลi solicitฤrilor din variaลฃii de temperaturฤ, etc. 3.1. Alcฤtuire ลi tipuri constructive Pฤrลฃile componente ale schimbฤtorului de cale sunt indicate รฎn figura 18 ลi figura 19.
Figura 18
Alcฤtuirea macazului
Legendฤ:
1 Semi-macaz stรขnga 2 Semi-macaz dreapta 3 Pereche de semi-macazuri 4 Ac stรขnga 5 Ac dreapta 6 Contraac stรขnga 7 Contraac dreapta 8 Placฤ de รฎncastrare 9 Antretoazฤ sau antretoazฤ la cฤlcรขi 10 Antretoazฤ eclisฤ 11 Proลฃap 12 Placฤ de alunecare 13 Clemฤ de conexiune 14 Barฤ de conexiune 15 Dispozitiv contra fugirii 16 Punctul real al acului 17 Punctul fix 18 Joanta de la cฤlcรขiul acului 19 Joanta de la cฤlcรขiul contraacului 20 Joantele de la vรขrful contraacului 21 Placa de ecartament pentru sisteme de manevrฤ 21b Placa de ecartament - asigurฤ distanลฃa รฎntre contraลine 21c Placa cu sprijinitor 22 Traverse 23 Placฤ 24 Eclisฤ 25 Barฤ de manevrare 26 Altฤ poziลฃie a joantei de la cฤlcรขi 27 Alt mod de fixare a cฤlcรขiului acului
28 Exemple de alunecฤtori
Figura 19
Alcฤtuirea macazului
1 Partea frontalฤ a contraacului 2 Lungimea de prelucrare 3 Lungimea de contact ac - contraac 4 Raza la sfรขrลitul macazului 5 Raza de abatere 6 Lungimea liberฤ 7 Raza de prelucrare 8 Punct matematic al acului 9 Punctul real al acului 10 Unghiul de deviere 11 Zona de trecere 12 Zona slฤbitฤ a acului la cฤlcรขi 13 Cotul contraacului 14 Jgheab 15 Deschidere de manevrare 16 Deschidere la vรขrful real al acului 17 Zonฤ lateralฤ
Acele macazurilor pot fi: (a) Ace flexibile, cu partea mobilฤ fฤcutฤ dintr-un singur profil, avรขnd secลฃiunea de ลinฤ standardizatฤ sau secลฃiunea specialฤ. รn cazul รฎn care se face trecerea de la o secลฃiune standard, la o secลฃiune specialฤ, aceasta trebuie sฤ se situeze รฎn zona imobilฤ (partea fixฤ) a acului.
Figura 20
Ac flexibil
Legendฤ: 1 Contraac 2 Ac 3 Sudurฤ 4 Zona mobilฤ din cuprinsul acului
5 Zona imobilฤ (fixฤ) din cuprinsul acului
(b) Ace elastice, care au partea mobilฤ realizatฤ din douฤ profiluri diferite. Trecerea ลi sudura รฎntre aceste douฤ profiluri se aflฤ รฎn partea mobilฤ a acului (figura 21). Sudura trebuie asiguratฤ prin eclisare.
Figura 21
Ac elastic
Legendฤ: 1 Contraac 2 Ac 3 Sudurฤ 4 Zona mobilฤ din cuprinsul acului 5 Zona imobilฤ (fixฤ) din cuprinsul acului 6 Profil special de ลinฤ - ac 7 Profil de ลinฤ normalฤ
(c) Ace articulate - care sunt articulate la cฤlcรขiul lor fiind astfel mobile (aลezate pe alunecฤtori) pe toatฤ lungimea lor (figura 22)
Figura 22
Ac articulat
Legendฤ: 1 Contraac 2 Ac 3 Articulaลฃie 4 Mobil 5 Fix
La proiectarea ลi execuลฃia acelor pot fi utilizate laminate cu urmฤtoarele secลฃiuni transversale: (a) secลฃiune de ลinฤ normalฤ; (b) secลฃiune de ลinฤ plinฤ; (c) secลฃiune ลinฤ-ac (joasฤ) asimetricฤ; (d) secลฃiune ลinฤ-ac (joasฤ) simetricฤ; (e) secลฃiune de ลinฤ cu suprafaลฃa de rulare รฎnclinatฤ; (f) alte profiluri speciale. Contraacele sunt realizate, de obicei, din profiluri de ลinฤ standard. รn anumite cazuri (pentru realizarea รฎnclinฤrii suprafeลฃei de rulare a contraacului) se pot utiliza ลi profiluri speciale. Macazurile se leagฤ de restul cฤii cu: joante mecanice, prin sudurฤ sau prin joante izolante. 3.2. Cerinลฃe de performanลฃฤ La proiectarea macazurilor, trebuie sฤ se ลฃinฤ cont de urmฤtoarele elemente: sistemul de manevrare al acelor, sistemul de semnalizare, sistemul de รฎncฤlzire, tipul traverselor, รฎntreลฃinerea ลi securitatea. Criteriile de performanลฃฤ ale macazurilor sunt bazate pe informaลฃiile furnizate de client (beneficiar). Proiectarea ลi alegerea tipului de macaz sunt influenลฃate de sarcina pe osie, trafic ลi vitezฤ. Calitatea materialelor utilizate trebuie sฤ corespundฤ prevederilor standardelor sau รฎn lipsa acestora, specificaลฃiilor tehnice care sฤ prevadฤ caracteristici mecanice ลi chimice. Calitatea materialului utilizat รฎn ace ลi contraace trebuie impusฤ de client (beneficiar).
ลuruburile ลi alte dispozitive de prindere trebuie sฤ fie de clasa minimฤ de 5.6. Antretoazele ลi materialul mฤrunt trebuie sฤ fie fabricat din oลฃel de calitatea min. 200. Atรขt รฎnclinarea feลฃei de rulare a acelor ลi/sau a contraacelor, cรขt ลi lungimea pe care se racordeazฤ รฎnclinarea trebuie stabilitฤ de client (beneficiar). 3.3. Cerinลฃe de proiectare Pentru proiectarea aparatului de cale clientul (beneficiarul) trebuie sฤ precizeze urmฤtoarele date tehnice: (a) รฎnclinarea ลinei; (b) ecartamentul ลi variaลฃiile permise รฎn zona vรขrfului macazului; (c) raza liniei directe (convergente sau divergente); (d) viteza maximฤ pe linia directฤ ลi pe linia abฤtutฤ; (e) deviaลฃia aparatului (stรขnga, dreapta sau simetricฤ); (f) lungimea totalฤ a macazului; (g) profilurile acului ลi contraacului; (h) tipul traverselor. De comun acord proiectantul, executantul ลi clientul (beneficiarul), trebuie sฤ stabileascฤ urmฤtoarele: (a) detaliile geometrice รฎn zona acului (figura 19); (b) tipul traseului geometric; (c) tipul constructiv; (d) poza traverselor รฎn zona acelor; (e) detalii de execuลฃie a acelor ลi contraacelor (figura 23, 24, 25)
Figura 23
Detalii de prelucrare - ace รฎnalte
Legendฤ: 1 Contraac 2 Plan de rulare 3 Plan de referinลฃฤ de prelucrare 4 รnclinare 5 Ac 6 Faลฃa neactivฤ a acului 7 Faลฃa activฤ a acului
Figura 24
Detalii de prelucrare - Ace joase
Legendฤ: 1 Contraac 2 Plan de rulare 3 Plan de referinลฃฤ de prelucrare 4 รnclinare 5 Ac 6 Faลฃa neactivฤ a acului 7 Faลฃa activฤ a acului Z1 = Z2 - รฎn cazul contraacelor verticale
Figura 25
Detalii de prelucrare - semi-macaz
Legendฤ: 1 Plan de rulare 2 Muchia de rulare a contraacului 3 Cotul contraacului Z1 = Z2 - รฎn cazul contraacelor verticale
Clientul (beneficiarul) trebuie sฤ specifice: (a) sarcina pe osie ลi traficul anual, pentru a stabili categoria liniei, precum ลi vitezele maxime pe linia directฤ respectiv abฤtutฤ (deviatฤ); (b) insuficienลฃa de supraรฎnฤlลฃare pe cele douฤ linii; (c) relaลฃia macazului cu calea curentฤ ลi cu ลinele de legฤturฤ; (d) felul traverselor ลi prinderilor de ลinฤ. Cerinลฃele privind interfaลฃa macaz-sistemele de manevrฤ, blocare ลi control a poziลฃiei trebuie stabilite prin acord รฎntre pฤrลฃi; tipul sistemului de manevrฤ trebuie precizat de client (beneficiar). Clientul (beneficiarul) trebuie sฤ precizeze toate cerinลฃele suplimentare care pot influenลฃa proiectarea aparatului de cale, de exemplu: รฎncฤlzirea, condiลฃii de mediu, izolarea electricฤ, calea cu/fฤrฤ joante, supraรฎnฤlลฃare, etc. 3.4. Condiลฃii privind elaborarea desenelor de execuลฃie Fiecare din componentele aparatului de cale trebuie sฤ facฤ obiectul unor desene de execuลฃie detaliate, care vor furniza urmฤtoarele date: (a) detalii de prelucrare; (b) รฎndoiri ลi detalii de รฎndoire; (c) poziลฃia muchiei de rulare ลi a planului de referinลฃฤ de prelucrare; (d) poziลฃia gฤurilor cu toleranลฃe; (e) marcajul suprafeลฃelor. 4. Prevederi specifice inimilor de รฎncruciลare [12], [25] Inimile asigurฤ rularea รฎn condiลฃii de siguranลฃฤ a materialului rulant รฎn zonele unde firele de ลine ale aparatului de cale se intersecteazฤ รฎntre ele. Ele trebuie sฤ reziste la eforturile generate de materialul rulant, din variaลฃii de temperaturฤ, etc. 4.1. Tipuri de inimi
Inimile pot fi: (a) inimi simple; (b) inimi duble; (c) inimi speciale. Din punct de vedere constructiv, inimile pot fi: monobloc sau din piese asamblate prin sau fฤrฤ sudurฤ. Inimile monobloc pot fi realizate prin turnare sau/ลi prin prelucrare. Asamblarea poate fi fฤcutฤ prin diferite piese turnate, forjate sau prelucrate ลi asamblate รฎmpreunฤ, mecanic sau prin diferite tipuri de suduri. Inimile se leagฤ de restul cฤii prin: (a) joante mecanice; (b) sudare; (c) cu joante izolante. Pฤrลฃile componente ale inimilor simple sau duble sunt indicate รฎn figura 26 ลi figura 27.
Figura 26
Alcฤtuirea inimii simple
Legendฤ: 1 Lungimea totalฤ 2 Aripi 3 Zona inimii 4 Gรขtul inimii (corset) 5 Cota vรขrfului 6 Vรขrf real al inimii 7 Profilul vรขrfului 8 Prelucrarea vรขrfului 9 Deschiderea aripilor 10 Sfรขrลitul inimii 11 Aripi 12 Aripa stรขngฤ 13 Aripa dreaptฤ 14 Joante 15 Rampฤ 16 Prelucrarea aripilor 17 Muchia de rulare 18 Unghiul inimii 19 Rampa de intrare 20 Lฤลฃimea jgheabului 21 รnฤlลฃimea jgheabului 22 Vรขrful teoretic
Figura 27
Alcฤtuirea inimii duble Legendฤ: 1 Aripฤ (ลinฤ) 2 Contraลinฤ 3 Vรขrful lung 4 Vรขrful scurt 5 Vรขrf 6 Profilul vรขrfului 7 Gรขtul inimilor 8 รndoirea contraลinei 9 Contraลinฤ (intrare) 10 Contraลinฤ supraรฎnฤlลฃatฤ 11 Unghiul inimii 12 Blocul gรขtului 13 Contraลinฤ 14 Muchii de rulare
4.2. Cerinลฃe de performanลฃฤ Alegerea tipului constructiv de inimฤ se stabileลte de client (beneficiar) urmare consultฤrilor cu proiectantul aparatului de cale aferent. 4.2.1. Condiลฃii privind materialele Materialele folosite la proiectarea inimilor trebuie sฤ corespundฤ prevederilor standardelor sau, รฎn lipsa acestora, unor caracteristici mecanice ลi chimice specificate. Clasa ลi calitatea materialelor utilizate la proiectarea inimilor executate prin asamblare vor fi precizate de client (beneficiar). ลuruburile ลi/sau alte elemente de asamblare trebuie sฤ fie de minim clasa 5.6. Restul materialelor ce urmeazฤ a fi utilizate, precum ลi accesoriile trebuie sฤ fie de clasa minim 200. Alte tipuri de materiale se vor utiliza dupฤ acordul prealabil al clientului (beneficiarului). Pentru inimile semi-asamblate sau la inimile monobloc se vor utiliza aceleaลi materiale. Zona centralฤ a inimii sau uneori numai vรขrful acesteia se poate executa ลi din alte materiale, dar numai cu acordul clientului-beneficiarului. Inimile monobloc din oลฃel austenitic cu sau fฤrฤ aripi sudate vor corespunde, din punct de vedere al caracteristicilor materialelor, reglementฤrilor รฎn vigoare. Alte tipuri de inimi monobloc turnate vor utiliza materiale agreate de client-beneficiar ลi executant. 4.2.2. รnclinarea suprafeลฃei de rulare Suprafaลฃa de rulare a inimii poate fi รฎnclinatฤ sau nu. รnclinarea trebuie stabilitฤ de client (beneficiar) รฎn concordanลฃฤ cu calea adiacentฤ. 4.3. Cerinลฃe de proiectare 4.3.1. Date privind geometria inimilor Beneficiarul va preciza urmฤtoarele date privind geometria inimii: (a) geometria muchiilor de rulare care se intersecteazฤ (drepte, cercuri sau curbe progresive, etc.); (b) tangenta รฎn punctul geometric; (c) poza traverselor;
(d) poziลฃia plฤcii de fixare a ลinelor de rulare/suporลฃi contraลinelor; (e) profilul ลinei; (f) รฎnclinarea ลinei; (g) ecartamentul; (h) cota de protecลฃie a inimii; (i) secลฃiunea vรขrfului; (j) lฤลฃimea jgheaburilor. 4.3.2. Date privind materialul rulant Clientul (beneficiarul) trebuie sฤ specifice valoarea sarcinii maxime pe osie cu care se circulฤ pe linia unde urmeazฤ a fi utilizatฤ inima, precum ลi viteza maximฤ de circulaลฃie pe liniile aparatului de cale, inclusiv pe linia directฤ. 4.3.3. Elaborarea desenelor Pฤrลฃile componente ale inimii vor fi detaliate, iar desenele de execuลฃie vor cuprinde urmฤtoarele date: (a) detaliile de prelucrare; (b) detaliile de รฎndoire; (c) poziลฃia muchiei de rulare faลฃฤ de planul de referinลฃฤ/prelucrare; (d) gฤurire ลi toleranลฃe; (e) marcajul suprafeลฃelor. 5. TOLERANลขE GEOMETRICE ลI DE EXECUลขIE LA APARATELE DE CALE Toleranลฃele admise la dimensiunile critice ale aparatelor de cale [25] sunt indicate รฎn tabelele 1-6
TOLERANลขE CONTRAAC Tabel 1โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโParametrulโ Descriere โ Toleranลฃa โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LS โLungime totalฤ contraac (fig. 28) โยฑ 3 mm pentru lungimi <= 24 mโโ โ โยฑ 4 mm pentru lungimi > 24 m โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SR โPlaneitatea muchiei de rulare (fig. 29 ลi 30) โ ยฑ 1 mm ลi 0,5/1500 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SR โPlaneitatea muchiei de rulare รฎn curbฤ (fig. 31)โ ยฑ 1 mm ลi 0,5/1500 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ HM โรnฤlลฃimea suprafeลฃei de contact รฎn raport cu โ ยฑ 0,5 mm (+ toleranลฃฤ peste โโ โtalpa (fig. 32) โ รฎnฤlลฃimea ลinei) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ IM โรnclinarea suprafeลฃei de contact cu acul โ ยฑ 0,5โซ โโ โ(fig. 32) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โDiametrul gฤurilor de eclisare โ + 1/- 0,5 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPoziลฃia gฤurilor รฎn raport cu suprafaลฃa de โ ยฑ 1 mm โโ โeclisare โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPoziลฃia gฤurilor รฎn raport cu capฤtul ลinei โ ยฑ 1,5 mm (pentru eclisaj โโ โ โ provizoriu ยฑ 3 mm) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โลanfrenarea gฤurilor โ min 0,5 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โStarea suprafeลฃelor prelucrate โ Ra 6.3 โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Figura 28
Toleranลฃe la perechea de semi-macazuri
Legendฤ: 1 Vรขrf 2 Poziลฃie de atac (activฤ)
Figura 29
Defecte de direcลฃie
Legendฤ: 1 Muchia de rulare teoreticฤ
Figura 30
Defecte de direcลฃie locale
Legendฤ: 1 Muchia de rulare teoreticฤ
Figura 31
Abaterea de la curburฤ
Legendฤ: 1 Muchia de rulare teoreticฤ
Figura 32
Contraac Legendฤ: 1 Plan de referinลฃฤ de prelucrare 2 IM 1/n ยฑ 0,5โซ 3 HM ยฑ 0,5 mm (+ toleranลฃa la รฎnฤlลฃimea ลinei)
TOLERANลขE LA AC Tabel 2โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโParametrulโ Descriere โ Toleranลฃa โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LA โLungime totalฤ a acului โ ยฑ 3 mm (pentru lungimi <= 24 m) โโ โ โ ยฑ 4 mm (pentru lungimi > 24 m) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SR โPlaneitatea liniei directoare (figura 29) โ ยฑ 1 mm ลi 0,5/1500 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SR โPlaneitatea curbei liniei directoare (figura 31 โ ยฑ 1 mm ลi 0,5/1500 mm โโ โลi 30) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ HM โรnฤlลฃimea acului รฎn raport cu talpa ลinei โ ยฑ 0,5 mm (+ toleranลฃฤ peste โโ โ(figura 33) โ รฎnฤlลฃimea ลinei) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ TM โLฤลฃimea suprafeลฃei prelucrate (figura 33) โ ยฑ 0,5 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ IM โรnclinarea suprafeลฃei de contact uzinate โ ยฑ 05โซ โโ โ(figura 32) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โDiametrul gฤurilor de eclisare โ + 1/- 0,5 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPoziลฃia gฤurilor รฎn raport cu โ ยฑ 1 mm โโ โsuprafaลฃa de eclisare โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โSuprafaลฃa de eclisaj (doar รฎn cazul suprafeลฃelorโรn concordanลฃฤ cu profilul ลinei โโ โde eclisaj prelucrate) โ laminate โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPoziลฃia gฤurilor รฎn raport cu extremitatea ลineiโ ยฑ 1,5 mm (pentru eclisaj โโ โ โ provizoriu ยฑ 3 mm) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โลanfrenarea gฤurilor โ min 0,5 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPlaneitatea suprafeลฃei inferioare a acului โ 1 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โStarea suprafeลฃelor prelucrate โ Ra 6.3 โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Figura 33
Ac
Legendฤ: 1 plan de referinลฃฤ de prelucrare 2 IM 1/n ยฑ 0,5โซ 3 HM ยฑ 0,5 mm (+ toleranลฃa la รฎnฤlลฃimea ลinei)
TOLERANTE PE ZONA DE TRANZIลขIE (FORJATฤ) Tabel 3
โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโParametrulโ Descriere โ Toleranลฃa โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPlaneitatea suprafeลฃei de rulare โ 0,3 mm/1500 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โRectiliniaritatea suprafeลฃei directoare โ 0,5 mm/1500 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โProfilul la capete โCorespunzฤtor profilului ลinei laminateโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โ โO zonฤ concavฤ nu poate exista decรขt โโ HC โProfilul ciupercii (figura 34) โpe partea opusฤ muchiei de rulare. Ea โโ โ โnu trebuie sฤ fie mai mare de 2 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LT โLungimea de tranziลฃie (figura 34) โ ยฑ 10% โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ HF โDiferenลฃa de รฎnฤlลฃime รฎntre tฤlpile ลineiโ ยฑ 1 mm โโ โ(figura 34) โ โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Figura 34
Forjarea zonei de tranziลฃie
Legendฤ: 1 Muchie de rulare
TOLERANลขE LA SEMI-MACAZ
Tabel 4โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโParametrulโ Descriere โ Toleranลฃa โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LS, LA โLungimea de construcลฃie a acului ลi โยฑ 3 mm (pentru lungimi <= 24 m)โโ โcontraacului (figura 28) โยฑ 4 mm (pentru lungimi > 24 m) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SH โDeschiderea la cฤlcรขiul acului (figura 28)โ ยฑ 2 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โJocul dintre ac ลi contraac (figura 35) โ โโ SQ โ(la verificare acul trebuie sฤ fie lipit โ maxim 1 mm โโ โde contraac รฎn poziลฃie activฤ) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โJocul la nivelul proลฃapilor (figura 37) โ maxim 1 mm โโ CS โ(la verificare acul trebuie sฤ fie lipit โรn cazuri speciale, specificateโโ โde contraac รฎn poziลฃie activฤ) โรฎn caiete de sarcini jocul โโ โ โpoate fi de maxim 2 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ CP โJocul maxim รฎntre ace ลi alunecฤtori โ 1 mm โโ โ(figura 36) โ โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Figura 35
Contact ac-contraac
Figura 36
Contact ac-alunecฤtor (plan de alunecare)
Figura 37
Contact ac-proลฃap
TOLERANลขE LA MACAZURI (INCLUSIV TRAVERSE ลI MATERIAL MฤRUNT) Tabel 5โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโParametrulโ Descriere โ Toleranลฃa โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ LS, LA โLungimea de construcลฃie a acului ลi โยฑ 3 mm (pentru lungimi <= 24 m)โโ โcontraacului (figura 28) โยฑ 4 mm (pentru lungimi > 24 m) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SH โOrdonata la cฤlcรขiul acului (figura 28) โ ยฑ 2 mm โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ SO โPerpendicularitatea vรขrfurilor โ ยฑ 2 mm โโ โรn poziลฃia de atac (activฤ) (figura 28) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โEcartamentul (figura 28) โ โโ G โ(variaลฃiile de ecartament nu trebuie sฤ fie โ ยฑ 2 mm โโ โpeste 3 mm pe lungime totalฤ) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ CH โJocul ac-contraac (figura 35) รฎn poziลฃia de โ maxim 1 mm โ
โ โatac (activฤ) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โJocul la nivelul proลฃapilor (figura 37) โ maxim 1 mm โโ CS โ(acul lipit de contraatac รฎn poziลฃia de atac) โรn cazuri speciale specificate,โโ โ โรฎn caiete de sarcini, max. 2 mmโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ CP โJocul maxim รฎntre ac ลi alunecฤtori (figura 36)โ 1 mm โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
TOLERANลขE LA INIMI SIMPLE (FIG. 38-44)/INIMI DUBLE (FIG. 45-51) Tabelul 6โโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโDimensiuniโ Descriere โ Toleranลฃa โโ โ โ (mm) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ h1 โDenivelฤri pe suprafaลฃa superioarฤ de rulare โ 0 โโ โ โ-1 (la inimi monobloc) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ h2 โDenivelฤri pe suprafaลฃa intermediarฤ de rulare โ 0,2 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โDenivelฤri pe suprafaลฃa inferioarฤ (fiecare suport โ โโ h3 โnu trebuie sฤ difere cu mai mult de X mm faลฃฤ de โ 2 โโ โplanul de referinลฃฤ) โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ h4 โDenivelฤri รฎn plan transversal pe planul de referinลฃฤ โ 1 (la inimi monobloc) โโ โ โ 1,5 (la altele) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ โPlaneitatea muchiei de rulare: โ โโ d5 โa) pe directฤ-deviaลฃia permisฤ faลฃฤ de muchia teoreticฤ โยฑ 1 sau ยฑ 0,5 peste 2 mโโ โb) pe abฤtutฤ-deviaลฃia permisฤ faลฃฤ de calcul โยฑ 1 sau ยฑ 0,5 peste 2 mโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ l6 โDistanลฃa de la vรขrf la capฤtul aripii โ ยฑ 2 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ l7 โDistanลฃa de la vรขrf la coada inimii โ ยฑ 2 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ l8 โRestul distanลฃelor โ + 2 โโ โ โ - 3 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ d9 โDiametrul gฤurilor de eclisare โ + 1 โโ โ โ - 0,5 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ h10 โPoziลฃia gฤurilor faลฃฤ de suprafaลฃa de eclisare โ ยฑ 1 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ l11 โPoziลฃia gฤurilor faลฃฤ de sfรขrลitul inimii โ โโ โ- joantฤ normalฤ โ ยฑ 1,5 โโ โ- joantฤ temporarฤ โ ยฑ 3 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ r12 โลanfrenarea gฤurilor โ minim 0,5 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b13 โLฤลฃimea jgheabului, รฎn planul de referinลฃฤ al โ + 2 โโ โecartamentului โ - 1 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b14 โLฤลฃimea minimฤ a jgheabului โ + 2 โโ โ โ - 1 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b15 โGรขtul inimii mฤsurat รฎn planul de referinลฃฤ al โ ยฑ 2 โโ โecartamentului โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b16 โJgheabul aripilor, mฤsurat รฎn planul de referinลฃฤ al โ ยฑ 1 โโ โecartamentului โ โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ d17 โLฤลฃimea inimii la sfรขrลit โ ยฑ 1 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ h18 โSupraรฎnฤlลฃarea vรขrfului รฎn plan longitudinal, faลฃฤ de โ + 2 โโ โprofilul teoretic โ - 1 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b19 โLฤลฃimea cozii inimii รฎn planul de referinลฃฤ โ ยฑ 1 (inimi monobloc) โโ โa ecartamentului โ ยฑ 2 (restul inimilor) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b20 โDeschiderea frontalฤ a aripilor โ ยฑ 1 (inimi monobloc) โโ โ โ ยฑ 2 (restul inimilor) โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b21 โLฤลฃimea tฤlpii inimii โ + 1 โโ โ โ - 2 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ b22 โPoziลฃia muchiilor de rulare faลฃฤ de talpa inimii โ ยฑ 1 โโ r23 โRaza aripii โ ยฑ 2 โโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโค
โ h24 โDiferenลฃa de nivel รฎntre suprafaลฃa de rulare ลi suprafaลฃaโ + 2 โโ โcontraลinei inimii (numai la inimi obtuze) โ - 3 โโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Figura 38
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ - suprafaลฃa superioarฤ
Legendฤ:
1 Suprafaลฃa superioarฤ
Figura 39
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ - suprafaลฃa inferioarฤ
Legendฤ: 1 Plan de referinลฃฤ 2 Suprafaลฃa inferioarฤ 3 Grinzi extreme de poziลฃie 4 Grinzi intermediare de poziลฃie
Figura 40
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ - deschideri ลi lungimi
Legendฤ: 1 Zona de trecere 2 Punctul matematic 3 Vรขrf fizic
Figura 41
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ - secลฃiune transversalฤ
Legendฤ: 1 Plan de calcul (referinลฃฤ) 2 Lฤลฃimea tฤlpii
Figura 42
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ - poziลฃionarea gฤurilor
Legendฤ: 1 Poziลฃionarea gฤurii faลฃฤ de sfรขrลitul inimii 2 Poziลฃionarea gฤurilor faลฃฤ de talpa ลinei
Figura 43
Dimensiuni critice pentru inima simplฤ -jgheaburiลi faลฃa superioarฤ a vรขrfului
Legendฤ: 1 Deschiderea la gรขtul inimii 2 Planul de calcul (linia de ecartament) 3 รnฤlลฃimea vรขrfului 4 Nivel teoretic
Figura 44
Dimensiuni critice la inimฤ - alinierea muchiilor de rulare
Legendฤ: 1 Muchie de rulare curbฤ 2 Deschidere intermediarฤ 3 d^(5a) pe toatฤ lungimea 4 Linia de referinลฃฤ 5 Direct
Figura 45
Dimensiuni critice la inima dublฤ - suprafaลฃa superioarฤ
Legendฤ: 1 Suprafaลฃa superioarฤ
Figura 46
Dimensiuni critice la inima dublฤ - suprafaลฃa inferioarฤ
Legendฤ: 1 Plan de referinลฃฤ 2 Suprafaลฃa inferioarฤ 3 Grinda de poziลฃie extremฤ
4 Grinda intermediarฤ de poziลฃie
Figura 47
Dimensiuni critice la inima dublฤ - lungimi ลi deschideri
Legendฤ: 1 Gรขtul inimii 2 Vรขrf fizic 3 Suprafaลฃa de transfer
Figura 48
Dimensiuni critice la inima dublฤ - secลฃiune transversalฤ
Legendฤ: 1 Aripฤ 2 Contraลinฤ 3 Planul de referinลฃฤ 4 Lฤลฃimea la bazฤ
Figura 49
Dimensiuni critice la inima dublฤ - poziลฃionarea gฤurilor
Legendฤ: 1 Poziลฃia gฤurilor faลฃฤ de sfรขrลitul inimii 2 Poziลฃia gฤurilor faลฃฤ de talpa ลinei
Figura 50
Dimensiuni critice la inima dublฤ - jgheaburi ลi suprafaลฃa superioarฤ
Legendฤ: 1 Aripฤ 2 Jgheab 3 Contraลinฤ 4 Linie de ecartament 5 Nivelul vรขrfului 6 Profil teoretic
Figura 51
Dimensiuni critice la inima dublฤ - alinierea muchiilor de rulare
Legendฤ: 1 Muchie de rulare curbฤ 2 Deschidere intermediarฤ 3 De-a lungul lungimii 4 Linie de referinลฃฤ 5 Direct
6. PREVEDERI PRIVIND INTERACลขIUNEA ROATฤ-ลINฤ [25] Miลcarea roลฃilor ลi transferul sarcinii asupra cฤii implicฤ acumularea unor date ลi รฎnลฃelegerea efectelor dinamice. Fฤcรขnd anumite ipoteze, se pot defini reguli de proiectare pentru toate tipurile de aparate de cale care presupun un boghiu sau vehicul cu 2 osii. Necesitatea unor alte solicitฤri (de 3 osii sau alte vehicule) trebuie stabilite de cฤtre client (beneficiar). 6.1. Dimensiunile roลฃii ลi ale cฤii 6.1.1. Profilul roลฃii Profilul roลฃii va fi furnizat de cฤtre client (beneficiar), cu urmฤtoarele dimensiuni cheie, conform cu figura 52: (a) lฤลฃimea buzei bandajului, รฎnฤlลฃimea ลi unghiul buzei bandajului; (b) lฤลฃimea bandajului de roatฤ ลi unghiul suprafeลฃei de rulare a roลฃilor; (c) diametrul sau raza roลฃii.
Figura 52
Dimensiunile cheie ale roลฃii (detalii de profil)
Legendฤ: 1 Lฤลฃimea roลฃii 2 Unghiul buzei bandajului 3 Grosimea buzei bandajului 4 Distanลฃa รฎntre feลฃele interioare ale bandajului (cota de calare) 5 รnฤlลฃimea buzei bandajului 6 Zona periculoasฤ de contact 7 Punct de contact 8 Raza sau diametrul roลฃii 9 รฎnclinarea suprafeลฃei de rulare a bandajului
6.1.2. Osii montate Parametrii suplimentari legaลฃi de osiile montate sunt necesari pentru calcularea ghidฤrii osiilor montate. Clientul (beneficiarul) va furniza urmฤtoarele valori ale parametrilor: (a) distanลฃa รฎntre feลฃele interioare ale buzelor bandajului (cota de calare) (vezi figura 53); (b) distanลฃa dintre axele osiilor; (c) numฤr de osii; (d) gabaritul osiilor medii, dacฤ se poate aplica; (e) spaลฃiul boghiului ลi raza de curbฤ minimฤ pentru vehicule. 6.1.3. ลina ลi calea Parametrii legaลฃi de geometria cฤii care sunt utilizaลฃi รฎn calculele pentru ghidarea osiilor montate sunt arฤtate รฎn figura 54 ลi anume: (a) raza axului cฤii (R); (b) ecartamentul (G); (c) dimensiune pentru protecลฃia vรขrfului inimii (ecartament de verificare) (F); (d) jgheabul aripilor (D).
Figura 53
Dimensiunile cheie ale liniei
Legendฤ: 1 Partea รฎnaltฤ
2 Aripฤ 3 Contraลinฤ 4 Partea joasฤ
Clientul (beneficiarul) va furniza ลi รฎnฤlลฃimea contraลinei maximum permisฤ deasupra suprafeลฃei de rulare (H) 6.2. Toleranลฃe ลi uzurฤ Pentru a obลฃine un proiect corect este necesar sฤ luฤm รฎn considerare toleranลฃele ลi uzura. Aceasta se referฤ รฎn mod alternativ la toleranลฃele de fabricaลฃie ลi toleranลฃele de serviciu. รn cazul รฎn care clientul (beneficiarul) furnizeazฤ profiluri de roลฃi uzate sau volum de uzurฤ, la proiectare se vor utiliza acestea. Exemple de suprafeลฃe cheie sau uzurฤ sunt urmฤtoarele: (a) feลฃele interioare ale buzelor bandajelor; (b) feลฃele exterioare ale buzelor bandajelor; (c) bandaje false (fฤrฤ buze); (d) unghiul de รฎnclinare a buzei bandajului. Localizฤrile uzurii tipice laterale ale roลฃii ลi a ลinei sunt arฤtate รฎn figura 54. Acestea trebuie luate รฎn consideraลฃie atunci cรขnd se proiecteazฤ jgheaburile pentru trecerea buzei bandajelor. Uzura verticalฤ exemplificatฤ รฎn figura 54 este mai relevantฤ la transferul sarcinii roลฃii. Trebuie evitate bandaj false, deoarece ele cresc uzura ลi duc la mฤrirea coeficientului de defectare a macazurilor ลi รฎncruciลฤrilor.
Figura 54
Localizarea uzurii roลฃii ลi a ลinei
Legendฤ: 1 Bandaj falsฤ 2 Uzura contraลinelor 3 Uzura roลฃii (feลฃe interioare) 4 Uzura aripii 5 Uzura roลฃii (feลฃe exterioare) 6 Uzura V-ului
6.3. Zonฤ de contact Pentru proiectarea aparatelor de cale, existฤ probleme care trebuie sฤ fie verificate รฎn timpul proiectฤrii. Acestea sunt urmฤtoarele: (a) profilul de contact (b) razele relative ale roลฃii ลi ลinei. 6.3.1. Zona periculoasฤ de contact Profilul roลฃii dat de cฤtre client (beneficiar) va indica zona periculoasฤ pentru contactul de ghidare ลi este partea buzei bandajului roลฃii care cade pe raza buzei bandajului ลi de aceea depฤลeลte unghiul de ghidare sigurฤ. Aparatele de cale oferite de furnizor vor asigura ca respectivul contact de ghidare sฤ nu se producฤ รฎn cadrul zone periculoase, atรขt รฎn ceea ce priveลte roลฃile noi, cรขt ลi uzate, exceptรขnd, atunci cรขnd se convine, cฤ rularea buzei bandajului este รฎn regim de funcลฃionare normal. 6.3.2. Zona periculoasฤ este ilustratฤ รฎn figura 52. 6.3.3. Adรขncimea ghebului pentru trecerea buzei bandajului Adรขncimea jgheabului pentru trecerea buzei bandajelor va fi suficientฤ pentru a รฎmpiedica buza bandajului de a rula pe fundul jgheabului, numai dacฤ nu s-a solicitat aceasta de cฤtre client-beneficiar. Aceasta va fi verificatฤ luรขnd รฎn consideraลฃie adรขncimea mฤritฤ a buzei bandajului a roลฃii uzate la maximum ลi cu adรขncimea micฤ a jgheabului a unei suprafeลฃe de rulare a ลinei cu uzurฤ maximฤ. 6.4. Principii de ghidare Ghidarea osiilor montate cu roลฃi pe aparatele de cale priveลte รฎn special dimensiunile orizontale ลi laterale ale roลฃii, osiei ลi ale ลinei. รn figurile 56, 57 ลi 58 roลฃile sunt arฤtate รฎntr-o formฤ simplificatฤ, ca elipse la planul de referinลฃฤ a ecartamentului. 6.4.1. Contraลine
Figura 55(a)
Contraลinฤ (รฎn mod normal activฤ)
Figura 55(b)
Contraลinฤ (รฎn mod normal pasivฤ)
Figura 55 - Contraลinฤ pasivฤ ลi activฤ
Funcลฃionarea contraลinelor depinde de faptul de a fi pasive sau active. Contraลinele pasive รฎncep sฤ funcลฃioneze dupฤ o deraiere incipientฤ ลi au menirea de a repune pe ลinฤ roลฃile de รฎndatฤ ce acestea au รฎnceput sฤ urce pe partea opusฤ a ลinei de rulare. Contraลinele active sunt fฤcute pentru a face contact cu feลฃele buzei bandajului roลฃii รฎn condiลฃii normale de funcลฃionare pentru a asigura protecลฃia ลinei de rulare opuse. Vezi figura 55. 6.4.2. Ghidarea osiilor montate Pentru a determina ghidarea osiilor montate, este necesar sฤ se considere calea pe care osiile montate sunt constrรขnse sฤ se miลte - vezi figura 56. Atunci cรขnd osiile montate, boghiul sau vehiculul este pe linie, el se miลcฤ de-a lungul unei traiectorii care este asimetricฤ relativ la muchiile de rulare ale liniei.
Figura 56 a)
Neghidatฤ
Figura 56 b)
Ghidatฤ
Figura 56 - Traiectoria osiilor montate cu roลฃi
Legendฤ: 1 Partea de sus 2 Partea de jos 3 Unghiul de atac 4 Osia din spate 5 Osia conducฤtoare 6 Spaลฃiu 7 Contraลinฤ 8 Aripฤ
Presupunรขnd modul de rulare ลi unghiul de atac care rezultฤ din acesta, este posibil sฤ se determine jgheabul adecvat pentru trecerea buzei, eficacitatea protecลฃiei la vรขrful inimii ลi suportul pentru transferul sarcinii roลฃii. Traiectoria presupusฤ oferฤ, unghiul de atac posibil maxim ลi expune roata alergฤtoare la cel mai apropiat (strรขns) contact cu vรขrful inimii ลi supune roata care remorcheazฤ la cel mai mic transfer al sarcinii. 6.4.2.1. Unghiul de atac Cel mai mare unghi de atac este obลฃinut atunci cรขnd osiile montate ruleazฤ de-a lungul curbei. Pentru curbele fฤrฤ contraลine, boghiul va rula ca รฎn figura 56a, cu partea superioarฤ a roลฃii osiei alergฤtoare รฎn contact cu muchia de rulare la partea superioarฤ, ลi pฤrลฃile inferioare a roลฃii osiei din spate รฎn contact cu muchia de rulare la partea inferioarฤ. Unghiul de atac este de obicei redus (micลorat) dacฤ boghiul este forลฃat ca รฎn figura 56b. Osia alergฤtoare ruleazฤ cu feลฃele interioare ale buzei bandajului roลฃii รฎn contact cu contraลina; partea inferioarฤ a osiei din spate este รฎn contact cu muchia inferioarฤ a zonei de rulare. 6.4.2.2. Jgheabul pentru trecerea buzei Jgheabul pentru trecerea buzei va fi suficient de lat pentru a permite roลฃii sฤ treacฤ fฤrฤ sฤ fie prinsฤ sau forลฃatฤ sฤ urce ลi sฤ deraieze. Vezi figura 57a.
Figura 57a
Jgheabul minim (de รฎnลฃepenire)
Legendฤ: Partea รฎnaltฤ
Figura 57b
Ecartament minim (รฎnลฃepenirea boghiului)
6.4.2.3. Supralฤrgirea cฤii Supralฤrgirea cฤii ลi mฤrimea supralฤrgirii vor fi definite de cฤtre client (beneficiar) sau calculate de cฤtre furnizor pe baza unor detalii satisfฤcฤtoare privind materialul rulant al clientului. 6.4.2.4. Contraลina ลi vรขrful inimii simple O lungime paralelฤ minimฤ a contraลinei va fi datฤ pe partea opusฤ vรขrfului inimii de รฎncruciลare fixat pentru a proteja de cealaltฤ zonฤ neghidatฤ a รฎncruciลฤrii, care constฤ รฎn jgheabul รฎngustat, spaลฃiul de รฎncruciลare ลi rabotarea pฤrลฃii. Dacฤ lungimea paralelฤ este mai micฤ decรขt aceastฤ minimฤ, aceasta va fi convenitฤ cu clientul. 6.4.2.5. รncruciลฤri รฎn unghi obtuz รntre vรขrful inimii (partea terminalฤ a V-lui) ลi gรขtul inimii (cel mai mic interval รฎntre aripฤ ลi contraลinฤ) existฤ un spaลฃiu de รฎncruciลare L, dupฤ cum se aratฤ รฎn figura 58.
Figura 58
Inimฤ dublฤ - traiectoria roลฃii
X1 Distanลฃa de la axฤ pรขnฤ la vรขrful de restabilire a ghidajului X2 Distanลฃa de la axฤ pรขnฤ la partea superioarฤ a contraลinei la รฎntreruperea ghidajului X Distanลฃฤ neghidatฤ
Legendฤ: 1 Nivelul al II 2 Nivelul al I 3 Roatฤ 4 Direcลฃie de miลcare 5 Spaลฃiu (L) de รฎncruciลare 6 Axa roลฃii
Figura 58 reprezintฤ osia montatฤ printr-o inimฤ dublฤ. Valoarea lui X este distanลฃa neghidatฤ (zona spaลฃiului periculos). รn cazul special al unei inimi duble, o valoare pozitivฤ a lui X, care prezintฤ o traiectorie parลฃial neghidatฤ, este permisฤ. Totuลi, valoarea lui X, dacฤ este pozitivฤ, va fi convenitฤ รฎntre client ลi furnizor. 6.5. Jgheaburi Jgheaburile sunt o parte a contraลinei sau aripii รฎn care lฤลฃimea intervalului (spaลฃiului) jgheabului pentru trecerea buzei bandajelor variazฤ รฎnspre sfรขrลitul contraลinei sau aripii. O valoare micฤ a jgheabului, care determinฤ o contraลinฤ lungฤ, produce perturbฤri pentru un timp mai lung decรขt cele observate รฎn aceleaลi condiลฃii pentru o contraลinฤ mai scurtฤ cu valori mari pentru jgheab. Pe de altฤ parte, forลฃele transversale cresc cu valori mari ale jgheabului, dar nu ลi energia (ca o integrare a forลฃei transversale cu distanลฃa), care este mai micฤ pentru jgheaburile รฎnalte decรขt pentru cele joase. 6.6. Transferul sarcinii pe roatฤ Acลฃiunea pe ghidare a osiei montate defineลte poziลฃionarea roลฃii รฎn relaลฃie cu ลina pentru a da cel mai defavorabil caz pentru transferul de sarcinฤ, รฎn figura 59a, sunt prezentate diferite regimuri de contact
Figura 59a
Fฤrฤ contraลinฤ
Legendฤ: 1 Osie alergฤtoare; 2 Osia din spate; 3 Contact.
Figura 59b
Cu contraลinฤ activฤ
Legendฤ: 1 Osie alergฤtoare; 2 Osia din spate; 3 Contact.
Figura 59c
Cu contraลinฤ inactivฤ
Legendฤ: 1 Osie alergฤtoare; 2 Contact.
Figura 59 - Regimuri de contact
6.7. Limitele suprafeลฃei de reazem Reazemul minim trebuie sฤ fie dimensionat รฎn aลa fel รฎncรขt sฤ poate sฤ suporte sarcina roลฃii รฎn toate circumstanลฃele. Reazemul este insuficient dacฤ lฤลฃimea reazemului de sub roatฤ este prea mic รฎn zona de deasupra unde intervine transferul sarcinii. Vezi figura 60 pentru zonele de reazem รฎn macazuri (pe ace) ลi figura 61 pentru zonele de reazem (pe inimฤ). Dacฤ lฤลฃimea suportului este prea micฤ ลi nu poate fi mฤritฤ, atunci vezi punctul 6.9.
Figura 60
Transferul sarcinii roลฃii pe ace
Legendฤ: 1 Lฤลฃime de reazem; 2 Echipamentul din vรขrful macazului.
Figura 61
Transferul sarcinii roลฃii la inimฤ
Legendฤ: 1 Supraรฎnฤlลฃarea aripii; 2 Echipamentul de vรขrf al inimii; 3 Lฤลฃime de reazem; 4 Lฤลฃime de reazem.
รntr-o รฎncruciลare, spaลฃiul (intervalul) este format รฎntre vรขrful inimii ลi partea รฎngustatฤ (cel mai mic spaลฃiu/interval รฎntre aripi) a รฎncruciลฤrii. Atunci cรขnd roata trece prin acest spaลฃiu/interval, sarcina roลฃii este susลฃinutฤ suficient atรขt de vรขrf cรขt ลi de aripฤ, pรขnฤ ce cealaltฤ e suficient de latฤ, pentru a suporta singurฤ sarcina roลฃii. 6.8. Zona de transfer Zona de transfer a sarcinii este situatฤ la partea superioarฤ a acelor sau inimii, care este รฎnclinatฤ, pentru a obลฃine un transfer cรขt mai lin posibil. 6.9. Suportul sau ghidajul insuficient Existฤ douฤ zone principale รฎn care suportul roลฃii ลi ghidarea pot fi afectate de o prea mare รฎntrerupere รฎn trecerea lor. Acestea sunt situate la inimฤ ลi la traversฤri. 6.9.1. รncruciลฤri simple Atunci cรขnd suportul nu poate fi obลฃinut รฎn mod satisfฤcฤtor folosind un proiect de inimฤ simplฤ obiลnuitฤ, se foloseลte un proiect alternativ - inimฤ mobilฤ, unde spaลฃiul (intervalul) este รฎnchis ลi roata este complet suportatฤ de รฎncruciลare pe tot parcursul trecerii ei. 6.9.2. Inimฤ mobilฤ Suportul insuficient al roลฃii nu este, de obicei, principala problemฤ a inimilor duble ci lipsa ghidฤrii. Dacฤ valoarea X (vezi figura 58) nu poate fi utilizatฤ, atunci se poate folosi o inimฤ dublฤ. Vezi punctul 6.9.3. 6.9.3. Inimi mobile Dacฤ inimile simple sau inimile duble obiลnuite oferฤ o ghidare insuficientฤ sau contact รฎn timpul transferului sarcinii, atunci pot fi folosite inimile mobile pentru eliminarea spaลฃiului (golului) intervalului de รฎncruciลare. Existฤ mai multe tipuri de inimi mobile: (a) cu vรขrful mobil; (b) cu aripi mobile. 7. SISTEMELE DE PRINDERE (FIXARE) A REPERELOR DE RULARE 7.1. Prinderile reperelor de rulare similare prinderilor din linie curentฤ La aparatele de cale, indiferent de tipul traverselor pe care se monteazฤ, de lemn sau beton, prinderile ลinelor sunt prinderi indirecte rigide sau elastice, รฎn care reperul de rulare (ลina) este fixat pe o placฤ metalicฤ de bazฤ, independent de fixarea acesteia pe traversฤ. La prinderea indirectฤ elasticฤ, elasticitatea prinderii este asiguratฤ de elementul elastic metalic de fixare a ลinei pe placฤ (clemฤ sau agrafฤ elasticฤ) ลi de plฤcile de cauciuc sau/ลi polietilenฤ interpuse รฎntre talpa ลinei ลi placa metalicฤ, respectiv รฎntre aceasta ลi traversฤ. Sistemele de prindere a reperelor de rulare ale aparatelor de cale variazฤ ca alcฤtuire ลi cerinลฃe de performanลฃฤ funcลฃie de zona aparatului de cale unde acestea sunt folosite. Sistemele de prindere elasticฤ a reperelor de rulare din cadrul aparatelor de cale: (a) prinderea ลinelor รฎn zonele de capฤt ale aparatelor de cale (de intrare ลi de ieลire); (b) prinderea ลinelor de la cฤlcรขiul acelor; (c) prinderea ลinelor de legฤturฤ; (d) prinderea inimilor. trebuie sฤ satisfacฤ condiลฃiile impuse sistemelor de prindere din linie curentฤ. Aceste condiลฃii sunt funcลฃie de tipul traverselor (de lemn, de beton, metal sau cale fฤrฤ balast) [26]. Sistemele de prindere utilizate la fixarea reperelor aparatelor de cale vor fi produse feroviare critice, omologate sau agrementate. La proiectarea aparatului de cale cu sistemul de prindere, se va รฎntocmi un desen care sฤ arate poziลฃia prinderii pe traversฤ, menลฃionรขndu-se urmฤtoarele elemente: (a) distanลฃa รฎntre elementele de prindere extreme รฎnglobate รฎn traversฤ; (b) valoarea ลi toleranลฃele รฎntre punctele de mฤsurare a ecartamentului; (c) desenele cu dimensiuni ลi toleranลฃe pentru toate elementele componente ale prinderii; (d) รฎnclinarea nominalฤ a suprafeลฃei de rezemare a ลinei. 7.2. Sistemele de prindere pentru restul reperelor de rulare รn aparatul de cale partea din interiorul cฤii a contraacului este ocupatฤ de alunecฤtor nepermiลฃรขnd montarea unei prinderi independente. Forลฃa transmisฤ de roatฤ se descompune รฎntr-o componentฤ preluatฤ รฎn mare mฤsurฤ de ac ลi o componentฤ orizontalฤ preluatฤ de contraac ลi transmisฤ acesteia de ac, prin suprafeลฃele de contact. Contraacul este fixat spre interiorul cu cleme elastice introduse รฎn cavitฤลฃi special practicate รฎn alunecฤtor. Cursa elasticฤ a clemei trebuie sฤ fie suficient de mare pentru a evita scฤderea forลฃei de apฤsare รฎn cazul unor toleranลฃe depฤลite ale tฤlpii ลinei ลi deschiderea unui rost periculos, รฎn cazul ruperii accidentale a contraacului. รn zona รฎn care acul se desparte de contraac, distanลฃa proiectatฤ dintre ac-contraac se asigurฤ prin pene sau proลฃap. Sistemele de fixare a reperelor de rulare din zona inimii, datoritฤ alcฤtuirii constructive, impun metode diferite de determinare a performanลฃelor [26] cu prevederi distincte pentru sistemele de prindere a contraacului montat pe plฤci cu alunecฤtor, cรขt ลi pentru contraลinele fixate pe reperele de rulare sau contraลinele fixate pe traverse: (a) Rezistenลฃa la fugire รฎn lung a contraacului รฎn prindere trebuie sฤ fie de minim 7 kN cรขnd se utilizeazฤ plฤci care sฤ mฤreascฤ frecarea, sub talpa contraacului ลi de minim 5 kN cรขnd astfel de plฤci nu se folosesc [23]; (b) Rezistenลฃa la rotire a ลinei รฎn prindere [23]; (c) Efectul sarcinilor repetate [23], la care forลฃa verticalฤ ลi orizontalฤ se aplicฤ astfel: (1) la prinderea contraacului cu cleme elastice montate รฎn alunecฤtor, se aplicฤ schema din figura 62; (2) la prinderea contraลinei pe placa ลinei de rulare, se aplicฤ schema din figura 63; (3) la prinderea contraลinei fixatฤ pe ลina de rulare se aplicฤ schema din figura 64; (4) la prinderea contraลinei din ลinฤ se aplicฤ schema din figura 65.
Figura 62
Aplicarea forลฃei pe contraac
Legendฤ: 1 Direcลฃia de aplicare a forลฃei
Figura 63
Aplicarea forลฃelor pe contraลinฤ fixatฤ pe placa de prindere a ลinei
Legendฤ: 1 Direcลฃia de aplicare a forลฃei verticale; 2 Direcลฃia de aplicare a forลฃei orizontale.
Figura 64
Aplicarea forลฃei pe contraลinฤ fixatฤ pe ลinฤ
Legendฤ: 1 Direcลฃia de aplicare a forลฃei verticale; 2 Direcลฃia de aplicare a forลฃei orizontale.
Figura 65
Aplicarea forลฃelor pe contraลinฤ ลi ลinฤ
Legendฤ: 1 Direcลฃia de aplicare a forลฃei verticale; 2 Direcลฃia de aplicare a forลฃei orizontale.
8. SUPORลขI PENTRU APARATE DE CALE Transmiterea eforturilor de la ลinฤ la prisma cฤii se realizeazฤ prin intermediul traverselor, care asigurฤ รฎn acelaลi timp menลฃinerea ecartamentului cฤii. Din punct de vedere mecanic, traversele sunt supuse atรขt solicitฤrilor transmise de ลinฤ, รฎn general excentrice datoritฤ eforturilor laterale transmise de vehicul cฤii, cรขt ลi reacลฃiunii balastului pe talpa traversei, care depinde de modul de rezemare al acestora. Alegerea unuia sau altuia dintre tipurile de traverse [28], de lemn [22] sau de beton [24], este o alegere pe bazฤ de calcul economic, care trebuie sฤ ลฃinฤ cont de urmฤtoarele elemente: (a) preลฃul traversei, al prinderii, inclusiv elementelor de izolare electricฤ; (b) durata de viaลฃฤ; (c) valoarea de recuperare; (d) cheltuielile de รฎntreลฃinere actualizate pe durata de viaลฃฤ totalฤ. Suporลฃii pentru aparatele de cale vor fi produse feroviare critice omologate sau agrementate. 9. PROCESUL GENERAL DE PROIECTARE [25] 9.1. Procesul general Procesul de proiectare al aparatelor de cale este complex, datoritฤ multor cerinลฃe care se aplicฤ ลi diferitelor situaลฃii care pot sฤ aparฤ. รn figura 66, se dฤ o reprezentare schematicฤ a procesului general de proiectare. Acesta separฤ รฎntregul proces รฎn patru etape principale:
โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโโ โโโโโโโ>โ โโโโโโโ>โ โโโโโโโ>โ โโ 1 โ โ 2 โ โ 3 โ โ 4 โโ โ โ โ โ โ โ โโโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโ โโโโโโโโโโโ
Figura 66Proces general de proiectare
(a) etapa 1 - proiectarea generalฤ a aparatelor de cale, care permite definirea aspectelor principale ale aparatelor de cale, respectรขnd cerinลฃele de proiectare ลi constฤ รฎn cerinลฃele de proiectare geometricฤ, proiectarea interacลฃiunii roatฤ - ลinฤ ลi proiectarea pentru compatibilitate cu sistemul de deplasare, รฎnzฤvorรขre ลi detecลฃie; (b) etapa 2 - procesul principal de proiectare constructivฤ, care specificฤ alcฤtuirea principalฤ a aparatelor de cale ลi se bazeazฤ pe tehnologia utilizatฤ de furnizor. รn principal, este bazatฤ pe experienลฃa ลi expertiza furnizorului; (c) etapa 3 - proiectarea detaliatฤ a componentelor individuale care, trebuie sฤ fie conformฤ cu standarde; (d) etapa 4 este reprezentatฤ de acceptarea produsului. 9.2. Detaliile etapelor de proiectare (a) Fiecare etapฤ de proiectare necesitฤ suficiente date de intrare pentru a permite o proiectare completฤ. (b) Aceste date de intrare sunt conforme cu furnizorul prin regulile de proiectare [25]; (c) Rezultatul diferitelor etape de proiectare รฎl reprezintฤ ieลirile. Toate aceste aspecte sunt reprezentate schematic, pentru fiecare etapฤ de proiectare รฎn figura 67. 9.3. Utilizarea practicฤ a procesului de proiectare Poate fi la alegerea clientului sฤ cearฤ furnizorului: รฎndeplinirea รฎntregului proces de proiectare ลi de aceea clientul trebuie sฤ รฎi predea toate datele de intrare necesare, pentru a permite furnizorului sฤ realizeze proiectarea.
Clientul poate, de asemenea sฤ opteze, sฤ solicite furnizorului sฤ รฎndeplineascฤ numai unele pฤrลฃi ale procesului de proiectare.
Figura 67
Schema procesului de proiectare a aparatelor de cale
ANEXฤ la metodologie
DOCUMENTE DE REFERINลขฤ
โโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโฌโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ [1]โSTAS 1521-84 โMaterial mฤrunt de cale. Tirfoane โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [2]โSTAS 2952/1-92 โMaterial mฤrunt de cale. Eclise pentru ลine grele โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [3]โSTAS 2952/2-92 โMaterial mฤrunt de cale. Plฤci pentru ลine grele โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [4]โSTAS 2952/3-92 โMaterial mฤrunt de cale. Cleลti pentru ลine grele โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [5]โSTAS 2953-80 โลine grele de cale feratฤ tip 49. Dimensiuni โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [6]โSTAS 3016-80 โMaterial mฤrunt de cale. Eclise ลi plฤci pentru ลine uลoare โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [7]โSTAS 3161-85 โCฤi ferate. Aparate de cale. Clasificare โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [8]โSTAS 3269-83 โMaterial mฤrunt de cale feratฤ. Piuliลฃe hexagonale โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ [9]โSTAS 3270-78 โMaterial mฤrunt de cale feratฤ. ลuruburi โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[10]โSTAS 4023-84 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Elemente ลi scheme geometrice โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[11]โSTAS 4865-86 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Macazuri โ
โโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[12]โSTAS 4866-86 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Inimi de รฎncruciลare โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[13]โSTAS 6535-1983 โProtecลฃia climaticฤ. รmpฤrลฃirea climaticฤ a pฤmรขntului รฎn scopuri tehnice โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[14]โSTAS 6692-1983 โProtecลฃia climaticฤ. Tipuri de protecลฃie climaticฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[15]โSTAS 8319-87 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Aparat de manevrฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[16]โSTAS 8320-89 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Bare de conexiune ลi bare de โโ โ โtracลฃiune โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[17]โSTAS 8667-85 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Fixatoare de macaz cu cleme. โโ โ โCondiลฃii generale โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[18]โSTAS 10028/1-88 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Schimbฤtor simplu S 49-190-1:9 โโ โ โDr (St) Af. Condiลฃii tehnice generale โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[19]โSTAS 10028/2-88 โCฤi ferate normale. Aparate de cale. Schimbฤtor simplu S 49-300-1:9 โโ โ โDr (St) Af. Condiลฃii tehnice generale โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[20]โSTAS 10849-85 โLucrฤri de cale feratฤ. Infrastructura ลi suprastructura cฤii. โโ โ โTerminologie โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[21]โSTAS 11198-79 โลine grele de cale feratฤ tip 60. Dimensiuni. โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[22]โSR EN 13145:2003โAplicaลฃii feroviare. Traverse ลi suporturi de lemn โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[23]โSR EN 13146:2004โAplicaลฃii feroviare - Cale - Metode de รฎncercare pentru sisteme de โโ โ โprindere โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[24]โSR EN 13230:2004โAplicaลฃii feroviare - Cale - Traverse ลi suporturi de beton. โโ โ โ Partea 1 - Condiลฃii generale โโ โ โ Partea 2 - Traverse de beton precomprimat โโ โ โ Partea 4 - Suporturi pentru aparate de cale โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[25]โEN 13232:2003 โAplicaลฃii feroviare - Cale - Aparate de cale โโ โ โ Partea 1 - Definiลฃii โโ โ โ Partea 2 - Condiลฃii privind geometria โโ โ โ Partea 3 - Condiลฃii privind interacลฃiunea roatฤ - ลinฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[26]โSR EN 13481:2004โAplicaลฃii feroviare - Cale - Condiลฃii de performanลฃฤ pentru sisteme โโ โ โde prindere โโ โ โ Partea 1 - Definiลฃii โโ โ โ Partea 7 - Sisteme de prindere speciale pentru aparate de cale ลi โโ โ โ contraลine โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[27]โEN 13674-1:2003 โAplicaลฃii feroviare Cale - ลinฤ - Partea 1: ลine Vignole simetrice cu โโ โ โmasฤ mai mare de 46 kg/m โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[28]โCD-27-04 โNormativ privind utilizarea traverselor din beton precomprimat la โโ โ โlinii de cale feratฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[29]โ โCatalog de aparate de cale - APCAROM Buzฤu 1983 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[30]โnr. 002/2001 โRegulament de exploatare feroviarฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[31]โnr. 314-1989 โInstrucลฃie de norme ลi toleranลฃe pentru construcลฃia ลi รฎntreลฃinerea cฤii. โโ โ โLinii cu ecartament normal. โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[32]โFiลa UIC 505-1 โMaterial de transport feroviar - Gabaritul de construcลฃie pentru โโ โ โmaterialul rulant โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[33]โFiลa UIC 700-O โClasificarea liniilor - Limitele de รฎncฤrcare a vagoanelor โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[34]โFiลa UIC 860-O โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea ลinelor โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[35]โFiลa UIC 861-2 โProfiluri unificate de ลinฤ-ac adaptate la profiluri de ลinฤ UIC 54 ลi 60 โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[36]โFiลa UIC 861-3 โProfiluri unificate de ลinฤ de 60 kg/m tip UIC 60 ลi UIC 60E โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[37]โFiลa UIC 864-1 โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea tirfoanelor โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[38]โFiลa UIC 864-2 โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea buloanelor de cale, din oลฃel โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[39]โFiลa UIC 864-3 โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea inelelor resort din oลฃel destinat โโ โ โsuprastructurii cฤii โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[40]โFiลa UIC 864-4 โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea de eclise sau profiluri pentru ecliseโ
โ โ โdin oลฃel laminat โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[41]โFiลa UIC 864-5 โSpecificaลฃie tehnicฤ pentru livrarea plฤcuลฃelor de sub ลinฤ โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[42]โFiลa UIC 864-6 โSpecificaลฃie tehnicฤ plฤcilor sau profiluri laminate pentru plฤci โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[43]โFiลa UIC 864-7 โSpecificaลฃie tehnicฤ: profiluri laminate de plฤci pentru ลine UIC โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[44]โFiลa UIC 864-8 โSpecificaลฃie tehnicฤ: profiluri laminate pentru material de eclisare โโ โ โpentru ลine de 54 kg/m ลi 60 kg/m โโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโผโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโคโ[45]โFiลa UIC 711R โGeometria aparatelor de cale din ลine UIC care permit viteze รฎn abatere โโ โ โegale sau mai mari de 100 km/h โโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโดโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโโ
Lista cuprinde documentele รฎn vigoare la data elaborฤrii prezentului normativ. Orice revizuire sau modificare apฤrutฤ dupฤ aprobarea normativului, atrage dupฤ sine modificฤri ale prevederilor respective. closeLoadingText();