MOTIVAȚIA INTEGRĂRII

ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ

A COPIILOR CU CES

• CINE SUNTEM?

• Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureș este unitate conexă a învăţământului preuniversitar cu personalitate juridică, subordonată MENC, coordonată metodologic de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş și financiar-administrativ de către Consiliul Județean Maramureș.

• CJRAE Maramureș reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.

• CINE SUNTEM?

• Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Maramureș coordonează, monitorizează şi evaluează la nivel

judeţean activitatea:

• Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP);

• Cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică (CSAP);

• Centrului Logopedic Interşcolar Maramureș (CLI);

• Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională

(SEOSP)

• CINE SUNTEM?

• CJRAE Maramureș colaborează cu centrele şcolare

pentru educaţie incluzivă (CSEI) în vederea asigurării

serviciilor educaţionale specializate; coordonează,

monitorizează şi evaluează servicii specializate de

mediere şcolară.

• ARGUMENTUL INTEGRĂRII COPIILOR CU CES:

• Oferirea egalității de șanse și sprijin nemijlocit în dezvoltarea armonioasă a sănătății emoționale, sănătății fizice, sănătății rațional-cognitive și sociale a beneficiarilor actului educațional pentru integrarea activă în societate.

• Dezvoltarea programului ”Mentorat educațional pentru profesori” – Dobândirea și dezvoltarea de competențe și abilități pentru profesorii care integrează în învățământul de masă copiii cu CES; program inițiat și dezvoltat de către CJRAE MM (SEOSP)

• Baza legislativă:

• Carta Fundamentală a Drepturilor Omului• Legea Educației Naționale Nr. 1/ 2011• ORDIN nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională

• OMECTS nr. 6552/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale

• Baza legislativă:

• OMENCS Nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind

aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în

vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a

orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale

speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu

dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale

• OMEN Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare

Motivația integrării copiilor cu CES• ȘTIAȚI CĂ.....?

• În UE, o persoană din 6 are un handicap, de la o formă ușoară, la o formă gravă, iar în total, aprox.80 de milioane de persoane, nu pot, deseori, să participe la viața socială și economică din cauza barierelor fizice și comportamentale.

• În România, există 709.214 persoane cu dizabilități din care care 648.223 sunt adulți și 60.993 copii? Știați că 3,7 % din totalul populației din România are o dizabilitate?

• (sursa: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale).

ȘTIAȚI CĂ...?

• La nivel european în categoria de vârstă

cuprinsă între 16-19 ani, rata neparticipării la

educație se ridică la:

- 37% pentru persoanele cu dizabilități severe;

- 17% pentru persoanele fără dizabilități.

• În România, doar 4% dintre cei cu dizabilități

sunt angajați? (România se află pe ultimul loc

din Europa!)

(Sursa: Strategia europeană 2010-2020 pentru

persoanele cu dizabilități)

PROFILUL PROFESORULUI INCLUZIV:

• Valorizarea diversităţii elevilor - diferenţa dintre elevi este considerată o resursă şi un bun de valoare al educaţiei;

• Sprijinirea tuturor elevilor - profesorii au aşteptări mari în ceea ce priveşte realizările/performanţele tuturor elevilor;

• Colaborarea cu ceilalţi - colaborarea şi lucrul în echipă sunt abordări esenţiale pentru toate cadrele didactice;

• Dezvoltare personală profesională - predarea este o activitate de învăţare, iar cadrele didactice îşi asumă responsabilitatea pentru propria instruire pe tot parcursul vieţii.

Valorile și ariile de competenţă asociate acestor valori:

- atitudini- cunoştinţe - deprinderi/abilităţi• O anumită atitudine sau convingere necesită anumite

cunoştinţe sau nivel de înţelegere şi apoi deprinderi/abilităţi pentru a implementa aceste cunoştinţe într-o situaţie practică.

• Pentru fiecare arie de competenţă identificată, sunt prezentate atitudinile, cunoştinţele şi deprinderile/abilităţile pe care se bazează.

Valorile și ariile de competenţă asociate acestor valori

• Valorizarea diversităţii elevilor - diferenţa dintre elevi este considerată o resursă şi un bun de valoare pentru educaţie

• Ariile de competenţă asociate acestei valori sunt legate de: concepţii ale educaţiei incluzive şi concepţia profesorului asupra diferenţei dintre elevi.

• Sprijinirea tuturor elevilor - profesorii au aşteptări mari în ceea ce priveşte realizările/ performanţele tuturor elevilor

• Ariile de competenţă asociate acestei valori sunt legate de: promovarea învăţării teoretice, practice, sociale şi emoţionale a tuturor elevilor şi abordări eficiente ale predării în clase de elevi eterogene.

• Colaborarea cu ceilalţi - colaborarea şi lucrul în echipă sunt abordări esenţiale pentru toate cadrele didactice, care îşi asumă responsabilitatea pentru propria instruire pe tot parcursul vieţii.

• Ariile de competenţă asociate acestei valori sunt legate de: a lucra împreună cu părinţii şi familia şi a lucra împreună cu o diversitate de alţi profesionişti din domeniul educaţiei.

• Dezvoltare personală profesională - predarea este o activitate de învăţare iar cadrele didactice îşi asumă responsabilitatea pentru propria instruire pe tot parcursul vieţii.

• Ariile de competenţă asociate acestei valori sunt legate de: cadrele didactice ca practicieni cu capacitate de reflectare şi formarea iniţială a cadrelor didactice ca fundament al învăţării şi dezvoltării profesionale continue.

UNDE NE AFLĂM?

1.Cultură educațională tradițională, încă predominantă

2.Metode clasice de predare, învățare și evaluare (adesea,

folosite în detrimentul metodelor moderne)

3. Lipsa de curaj a cadrelor didactice pentru a se implica

și a identifica soluții pentru rezolvarea adaptării școlare a

elevilor cu CES și de integrare a lor în învățământul de

masă

DE CE TREBUIE SĂ INTERVENIM?/ CE TREBUIE SĂ

FACEM?

1.Promovarea unui învățământ favorabil incluziunii elevilor cu CES

în învățământ prin schimbarea mentalității la nivelul cadrelor

didactice, părinților și copiilor

2.Îmbunătăţirea activităţii de predare-învăţare-evaluare prin creșterea

nivelului abilităților, competențelor și informării cadrelor didactice

din învățământul preuniversitar cu privire la metodele interactive și

nu numai, folosite în activitatea didactică

DE CE TREBUIE SĂ INTERVENIM?/ CE TREBUIE SĂ

FACEM?

3. Strategiile de predare-învăţare la orice nivel trebuie

adaptate cu scopul de a corespunde diversităţii şi

nenumăratelor stiluri de învăţare şi dezvoltare ale

elevilor

4. Îmbunătățirea rezultatelor procesului educațional

DE CE TREBUIE SĂ INTERVENIM?/ CE TREBUIE SĂ

FACEM?

5. Nevoia parteneriatului necesar între cadrele didactice şi

elev, între elevi, între profesori, dar şi cel cu familia şi

comunitatea locală

6. Creșterea accesului persoanelor cu CES la educație

7. Mobilitatea acestora și accesul la oportunitățile

programelor de învățare LLL.

CE PUTEM REALIZA ÎMPREUNĂ?

• Consolidarea procesului de educaţie incluzivă în învăţământul maramureșean

• Recuperarea unui deficit de acţiune unitară şi coerentă la nivel de sistem educaţional și societal, în ceea ce priveşte procesul educaţiei incluzive

• Saltul calitativ la nivel de mentalitate al cadrelor didactice, referitor la problematica incluziunii, dar şi în îmbunătăţirea strategiilor didactice specifice educaţiei incluzive, utilizate de profesori în activitatea didactică

• Promovarea instruirii integrate și incluzive și a sprijinului pentru copiii cu CES în cadrul învățământului din școlile de masă

CE PUTEM REALIZA ÎMPREUNĂ?

• Sprijin special și individual oferit copiilor cu CES pentru a învăța

cu succes într-o școală obișnuită (colaborarea dintre director-

consilierul șclar-cadru didactic-copil-familie)

• Școlile speciale-centre de resurse trebuie să colaboreze cu școlile

obișnuite

• Creșterea nivelului abilităților, competențelor și informării

cadrelor didactice din învățământ cu privire la metodele

interactive de lucru cu persoanele cu dizabilități și utilizarea

extensivă a acestor metode în activitatea didactică.

• Îmbunătățirea rezultatelor procesului educațional.

• Creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la educație.

• Integrarea acestora în viața activă și în societate.

CE TREBUIE SĂ ȘTIE DIRECTORII ȘI CADRELE DIDACTICE PENTRU INTEGRAREA CU SUCCES A COPIILOR CU CES?

PASUL 1. Identificarea cazurilor de copii/ elevi cu C.E.S. la nivelul unităţilor de învăţământ:

- Cadrul didactic care predă la clasă sau consilierul școlar (dacă acesta există în unitatea de învățământ) sesizează existența unor probleme în modul de adaptare a copilului la cerințele școlare;- Educatoarea/ învățătoarea/ dirigintele (împreună cu toți profesorii care predau la clasă), pregătesc un portofoliu al copilului care să întemeieze caracterizarea psihopedagogică şi să constituie un suport pentru psihopedagogii din SEOSP în stabilirea nivelului achizițiilor copiilor/ elevilor (teste de evaluare, fişe de lucru, produse ale activității, etc – tot ce consideră relevant);- Cadrul didactic (împreună cu consilierul școlar) emite o caracterizare psihopedagogică (nivelul de dezvoltare şi dificultățile întâmpinate) a elevului şi o înaintează conducerii școlii;

PASUL 1. Identificarea cazurilor de copii/ elevi cu C.E.S. la nivelul unităţilor de învăţământ:

- Conducerea școlii face o recomandare scrisă către părinte/ reprezentantul legal privind efectuarea expertizei sau/şi orientării şcolare a copilului/elevului (pentru a putea accesa serviciile de sprijin corespunzătoare);- Anexat acestei recomandări, conducerea școlii pune la dispoziția părintelui/ reprezentantului legal al copilului lista cu documentele necesare pentru întocmirea dosarului de orientare școlară, oferindu-i acestuia orice alte informații necesare.

PASUL 1. OPIS DOSAR:

Cerere-tip pentru evaluare complexă și orientare școlară și profesională;Copie a certificatului de naștere a copilului sau a actului de identitate;Copii ale actelor de identitate a părinților/reprezentantului legal;Copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanței sau hotărâre a comisiei pentru protecția copilului;Ancheta socială;Fișa medicală sintetică;Certificatul medical tip A5;Fișa de evaluare psihologică; Fișa psihopedagogică;Copie a foii matricole/adeverință care atestă înscrierea copilului în unitatea de învățământ;Copie a ultimului certificat de orientare școlară și profesională, la reorientare

PASUL 2.

PAȘII CARE URMEAZĂ:

- Completarea dosarului de către părinte/ reprezentant legal

- Evaluarea psihologică și psihoeducațională în cadrul SEOSP

- Pregătirea dosarului de către membrii SEOSP

- Susținerea dosarului în cadrul Comisiei de Orientare Școlară și

Profesională

- Comisia de Orientare Școlară și Profesională emite o decizie pentru fiecare

caz, pe baza căreia SEOSP eliberează Certificatul de orientare școlară și

profesională.

PASUL 3.

ROLUL ȘCOLII ÎN INTEGRAREA COPIILOR/ ELEVILOR CU

CES:

- Îndrumă părintele spre SEOSP în vederea obținerii orientării școlare și

profesionale corespunzătoare în cazurile semnalate conform legii;

- Asistă și consilează părintele/ tutorele în vederea întocmirii dosarului de

orientare școlară și profesională;

- Realizează evaluarea educațională a copilului/ elevului (rezultatele

evaluării educaționale se consemnează în fișa psihopedagogică);

- Colaborează cu SEOSP în vederea întocmirii dosarului de orientare școlară

și profesională;

PASUL 3.

ROLUL ȘCOLII ÎN INTEGRAREA COPIILOR/ ELEVILOR CU

CES:

După obținerea certificatului de orientare școlară și profesională:

- Directorul unității de învățământ unde este încadrat elevul cu CES numește

un responsabil de caz servicii psihoeducaționale, în termen de 5 zile de la

primirea certificatului de orientare școlară și profesională;

- Responsabil de caz servicii psihoeducaționale elaborează proiectului

planului de servicii individualizat în termen de 30 de zile de la numirea

acestuia;

- Transmite COSP, din cadrul CJRAE MM spre aprobare proiectul planului

de servicii individualizat, întocmit la prima orientare școlară și profesională;

- Durata planului de servicii individualizat este aceeași cu valabilitatea

certificatului de orientare școlară și profesională;

PASUL 3.

ROLUL ȘCOLII ÎN INTEGRAREA COPIILOR/ ELEVILOR CU

CES/ CINE POATE FI RESPONSABIL DE CAZ:

- Art. 58 (OMENCS Nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016)

(1) Responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este:

a) Profesorul itinerant și de sprijin pentru elevul cu CES integrat în

învățământul de masă;

b) Profesorul de psihopedagogie specială cu funcția de diriginte pentru

elevul cu CES din învățământul special;

c) Cadrul didactic cu funcția de diriginte pentru elevul cu CES, înscris într-o

unitate de învățământ de masă, școlarizat la domiciliu sau în spital;

d) Cadrul didactic cu funcția de diriginte/cadrul didactic care desfășoară

activitatea de instruire pentru elevul cu CES, înscris într-o unitate de

învățământ special, școlarizat la domiciliu sau în spital.

PASUL 3. ROLUL ȘCOLII ÎN INTEGRAREA COPIILOR/ ELEVILOR CU CES:După obținerea certificatului de orientare școlară și profesională:

- Monitorizează planul de servicii individualizat ;- Încheie un contract între instituția reprezentată de profesionistul responsabil cu monitorizarea și părinții/reprezentantul legal al copilului. Fac excepție copiii din sistemul de protecție specială;- Reevaluează periodic obiectivele din planul de servicii individualizat;- Reevaluarea obiectivelor din planul de servicii individualizat are loc semestrial pentru copiii ale căror certificate de orientare școlară și profesională au termen de valabilitate un an școlar și anual pentru copiii ale căror certificate au termen de valabilitate pe nivel de învățământ.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Pentru a veni în sprijinul untăților de învățământ care integrează copii/ elevi/ tineri cu CES, CJRAE Maramureș a elaborat următoarele documente:

1. Model fișă psihopedagogică pentru elevul cu dizabilități și/ sau cerințe educaționale speciale2. Model Plan de servicii individualizat3. Model Raport de monitorizare

Aceste documente pot fi consultate pe site-ul www.cjraemm.ro

ATRIBUȚIILE CONSILIERULUI ȘCOLAR/ LOGOPEDULUI:

- asigură sensibilizarea şi aprofundarea tematicilor specifice şi a suportului necesar cadrelor didactice direct implicate în intervenţia în cazul elevilor cu CES

- este persoana-resursă, cu atribuţii şi competenţe în domeniul CES şi colaborează cu profesorul de la clasa din unitatea de învăţământ/ părintele și conducerea școlii

- furnizează indicaţii de bază despre instrumentele compensative şi măsurile de dispensare cu scopul de a se realiza o intervenţie didactică, cât mai adecvată şi personalizată;

ATRIBUȚIILE CONSILIERULUI ȘCOLAR/ LOGOPEDULUI:

- oferă suport colegilor în privinţa unor materiale specifice didactice şi de evaluare, inclusiv în elaborarea planului de servicii individualizat

- colaborează, acolo unde este nevoie, la elaborarea strategiilor destinate depăşirii problemelor din clasele cu elevi cu CES

- difuzează şi face publice informaţiile legate de formările specifice sau de aducere la zi

- furnizează informaţii legate de site-uri sau platforme online pentru împărtăşirea bunelor practici pe tema CES

ATRIBUȚIILE CONSILIERULUI ȘCOLAR/ LOGOPEDULUI:

- îndeplineşte rolul de mediator între colegi din aceeaşi clasă, cadru didactic şi familii

- informează eventualele cadre didactice nou-venite în clasele cu elevi cu CES

- promovează dezvoltarea competenţelor colegilor profesori, acţionând pentru susţinerea elevilor cu CES şi sprijinirea acestora de către profesorii clasei

CONCLUZII• Orice acţiune, ce vizează educaţia incluzivă nu este direcţionată

numai înspre persoanele cu dizabilităţi, ci contribuie enorm de mult şi la creşterea calităţii vieţii persoanelor obişnuite, care îşi pot îmbunătăţi ideile, atitudinile, convingerile, nu numai în raport cu persoanele cu dizabilităţi, ci în raport cu tot ceea ce înseamnă persoană, indiferent de caracteristicile acesteia.

• Chiar şi atunci când progresul persoanelor cu dizabilităţi nu este foarte evident sau poate mult inferior investiţiilor de energie, resurselor implicate, rezultatele întotdeauna există.

• Acestea sunt mult mai mari decât ceea ce se poate măsura la moment dat, deoarece beneficiile activităţilor întreprinse în domeniul educaţiei incluzive se răsfrâng asupra tuturor celor implicaţi într-un astfel de proces.

BIBLIOGRAFIE• Gherguţ, A. (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrată. Iaşi:

Polirom.

• * * * (2012), Formarea cadrelor didactice pentru incluziune. Profilul profesorului incluziv. Bucureşti: RENINCO şi UNICEF.

• *** Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități

• Mara, D., Linu, A. (2014). e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori. Sibiu.

• Mara, D. (2009). Strategii didactice în educaţia incluzivă. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.

• Mara, D. (coord.) (2014). Rolul parteneriatului în educaţia incluzivă. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.

• Mara, D. (2014). Parteneriatul educaţional. Premisa unui învăţământ de calitate, în volumul colectiv (coord. Mara, Daniel), Rolul parteneriatului în educaţia incluzivă. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică. Popovici,

• D. V. (1999). Elemente de psihopedagogia integrării. Bucureşti: Pro Humanitate. Preda, V. (coord.)

• (2000). Orientări teoretico-praxiologice în educaţia specială. ClujNapoca: Presa Universitară Clujeană. Vrăsmaş, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau incluziv. Bucureşti: Aramis.

• Nicola, I. (2000), Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti: Aramis. Vinţanu, N. (1998). Educaţia adulţilor. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică.

Material conceput de:

• Delia-Mariana Ardelean

• Oana-Elena Nechita

• Ioana Lupan