+ All Categories
Home > Documents > MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: chimixis-cristina
View: 111 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Semiologia sistemului nervos la om, motilitatea voluntara
34
MOTILITATEA MOTILITATEA VOLUNTAR VOLUNTAR Ă Ă MOTILITATEA VOLUNTARĂ
Transcript
Page 1: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

MOTILITATEA MOTILITATEA VOLUNTARVOLUNTARĂĂ

MOTILITATEA VOLUNTARĂ

Page 2: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Motilitatea voluntară este produsul final al interacțiunii Motilitatea voluntară este produsul final al interacțiunii numeroșilor factori generați de structurile de elaborare numeroșilor factori generați de structurile de elaborare și control din SNC, ca urmare a informațiilor provenite și control din SNC, ca urmare a informațiilor provenite din mediu.din mediu.

Impulsurile senzitivo-senzoriale din mediu ajung în Impulsurile senzitivo-senzoriale din mediu ajung în SNC, unde, în funcție de importanța lor, vor fi SNC, unde, în funcție de importanța lor, vor fi analizate și prelucrate, astfel încât vor putea întreține analizate și prelucrate, astfel încât vor putea întreține activitatea motorie, vor creea senzații conștiente care activitatea motorie, vor creea senzații conștiente care vor sta la baza funcțiilor nervoase superioare.vor sta la baza funcțiilor nervoase superioare.

Orice activitate motorie voluntară este declanșată în Orice activitate motorie voluntară este declanșată în etajele supraspinale ale SNC, de către formațiunile etajele supraspinale ale SNC, de către formațiunile piramidale și extrapiramidale, acestea emițând piramidale și extrapiramidale, acestea emițând impulsuri spre motoneuronii medulari, de unde se impulsuri spre motoneuronii medulari, de unde se declanșează excitația pentru contracția musculară.declanșează excitația pentru contracția musculară.

Page 3: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Căile efectorii implicate în realizarea mișcării Căile efectorii implicate în realizarea mișcării sunt duble:sunt duble:

-calea piramidală- directă și încrucișată, care -calea piramidală- directă și încrucișată, care transmite stimulii de contracție muscularătransmite stimulii de contracție musculară

-calea extrapiramidală- care controlează și -calea extrapiramidală- care controlează și coordonează mișcarea.coordonează mișcarea.

Cortexul cerebral motor este sediul inițierii Cortexul cerebral motor este sediul inițierii mișcării voluntare, iar efectorul mișcării este mișcării voluntare, iar efectorul mișcării este mușchiul scheletic. Cele două elemente sunt mușchiul scheletic. Cele două elemente sunt interconectate prin căi de asociație și alți centri interconectate prin căi de asociație și alți centri nervoși, mișcarea voluntară fiind rezultatul nervoși, mișcarea voluntară fiind rezultatul interacțiunii multor structuri de elaborare și interacțiunii multor structuri de elaborare și control.control.

Page 4: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Acest sistem motor este organizat pe mai multe Acest sistem motor este organizat pe mai multe etaje: medular, trunchi cerebral, derivația etaje: medular, trunchi cerebral, derivația cerebelului și a ganglionilor bazali, sistemul cerebelului și a ganglionilor bazali, sistemul limbic, cortexul, sistemul având un ax limbic, cortexul, sistemul având un ax longitudinal, care se întinde din cortexul motor longitudinal, care se întinde din cortexul motor până la motoneuronul medular:până la motoneuronul medular:FASCICULUL FASCICULUL PIRAMIDALPIRAMIDAL

Măduva spinării, prin substanța cenușie- Măduva spinării, prin substanța cenușie- ansamblu de neuroni la nivelul cărora se închid ansamblu de neuroni la nivelul cărora se închid arcurile reflexe- are rol de centru reflex și de arcurile reflexe- are rol de centru reflex și de integrare a aferențelor somato-vegetative.integrare a aferențelor somato-vegetative.

Legătura dintre fiecare mușchi și măduvă este Legătura dintre fiecare mușchi și măduvă este realizată de reflexul spinal (medular), aflat sub realizată de reflexul spinal (medular), aflat sub controlul centrilor suprasegmentari.controlul centrilor suprasegmentari.

Page 5: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Trunchiul cerebral- este un centru de integrare Trunchiul cerebral- este un centru de integrare al multiplelor aferențe sau eferențe care vin de al multiplelor aferențe sau eferențe care vin de la cortex, ganglioni bazali, cerebel, măduvă și la cortex, ganglioni bazali, cerebel, măduvă și substanța reticulată: bulb, punte, mezencefal.substanța reticulată: bulb, punte, mezencefal.

Nucleii bazali sunt structuri nervoase incluse în Nucleii bazali sunt structuri nervoase incluse în sistemul extrapiramidal, cel care influențează sistemul extrapiramidal, cel care influențează tonusul muscular, postura, mișcările automate tonusul muscular, postura, mișcările automate și care controlează mișcarea voluntară în și care controlează mișcarea voluntară în sensul amplitudinii, stabilitații: nucleul caudat, sensul amplitudinii, stabilitații: nucleul caudat, nucleul lenticular- cu cele două porțiuni: nucleul lenticular- cu cele două porțiuni: putamen și globus palidum. Ei sunt conectați, putamen și globus palidum. Ei sunt conectați, pe de o parte cu scoarța cerebrală, iar pe de pe de o parte cu scoarța cerebrală, iar pe de altă parte cu neuronul motor periferic din altă parte cu neuronul motor periferic din măduvă.Reprezintă legătura dintre cortexul măduvă.Reprezintă legătura dintre cortexul motor și cel nonmotor.motor și cel nonmotor.

Page 6: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Etajul extrapiramidal mezencefalo-diencefalic, situat Etajul extrapiramidal mezencefalo-diencefalic, situat caudal de ganglionii bazali cuprinde talamusul, nucleul caudal de ganglionii bazali cuprinde talamusul, nucleul lui Luys, zona incerta, locus niger și nucleul roșu. lui Luys, zona incerta, locus niger și nucleul roșu. Leziunea lor duce la apariția sindroamelor Leziunea lor duce la apariția sindroamelor extrapiramidale.extrapiramidale.

Mișcarea voluntară cere o ajustare tonică posturală Mișcarea voluntară cere o ajustare tonică posturală care precede mișcarea și o urmează și în timpul care precede mișcarea și o urmează și în timpul acțiunii. Acest fapt se realizează de către bucla acțiunii. Acest fapt se realizează de către bucla gamma, prin comenzi extrapiramidale, cerebeloase, gamma, prin comenzi extrapiramidale, cerebeloase, sau de la aparatul vestibular și formația reticulată.sau de la aparatul vestibular și formația reticulată.

CCerebelul este coordonatorul sumator al tuturor erebelul este coordonatorul sumator al tuturor etajelor amintite, primind informații de la sistemele etajelor amintite, primind informații de la sistemele proprioceptive (sensibilitatea profundă conștientă), de proprioceptive (sensibilitatea profundă conștientă), de la organele senzoriale-văz, auz, de la formația la organele senzoriale-văz, auz, de la formația reticulată. Legăturile cerebelului cu cortexul sunt reticulată. Legăturile cerebelului cu cortexul sunt încrucișate. El este implicat în controlul mișcării încrucișate. El este implicat în controlul mișcării voluntare, al tonusului muscular și în menținerea voluntare, al tonusului muscular și în menținerea echilibrului. echilibrului.

Page 7: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Cortexul motor conduce întreg sistemul motor, fiind Cortexul motor conduce întreg sistemul motor, fiind sediul mișcării voluntare. Aici se află o serie de arii sediul mișcării voluntare. Aici se află o serie de arii motorii implicate în realizarea mișcării:motorii implicate în realizarea mișcării:

1. aria motorie primară-1. aria motorie primară- din circumvoluțiunea frontală din circumvoluțiunea frontală ascendentă și lobul paracentral- ascendentă și lobul paracentral- aria 4 Brodmanaria 4 Brodman este este principala reprezentare motorie corticală, principala reprezentare motorie corticală, reprezentând originea fasciculului piramidal -60% din reprezentând originea fasciculului piramidal -60% din fibre. La acest nivel, există o somatotopie a diverselor fibre. La acest nivel, există o somatotopie a diverselor segmente ale corpului, începând din regiunea segmente ale corpului, începând din regiunea paracentrală și porțiunea inferioară a frontalei paracentrală și porțiunea inferioară a frontalei ascendente- unde este reprezentat membrul inferior și ascendente- unde este reprezentat membrul inferior și continuând apoi, de sus în jos, cu reprezentarea continuând apoi, de sus în jos, cu reprezentarea trunchiului, a membrului superior, a capului cu vertexul trunchiului, a membrului superior, a capului cu vertexul în sus, a limbii și faringelui în zona de jos : în sus, a limbii și faringelui în zona de jos : HOMUNCULUS MOTOR RĂSTURNATHOMUNCULUS MOTOR RĂSTURNAT

Page 8: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Aria 4 este locul de origine al celulelor Betz, Aria 4 este locul de origine al celulelor Betz, care sunt originea fasciculului piramidal.care sunt originea fasciculului piramidal.

Page 9: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)
Page 10: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)
Page 11: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)
Page 12: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

La nivelul homuncusului motor, reprezentarea La nivelul homuncusului motor, reprezentarea corticală a unui segment este în raport de importanța corticală a unui segment este în raport de importanța funcțională a acestuia și nu în raport cu mărimea lui.funcțională a acestuia și nu în raport cu mărimea lui.

La nivelul fiecărei arii motorii principale din fiecare La nivelul fiecărei arii motorii principale din fiecare emisferă se proiectează partea opusă a corpului și emisferă se proiectează partea opusă a corpului și membrelor, cu excepția extremității cefalice, care are membrelor, cu excepția extremității cefalice, care are o importantă proiecție bilaterală!!!o importantă proiecție bilaterală!!!

Aria 4 sintetizează informațiile de la diverse zone ale Aria 4 sintetizează informațiile de la diverse zone ale SNC și apoi generează și trimite comanda motorie SNC și apoi generează și trimite comanda motorie către trunchiul cerebral și măduvă, inițiind mișcarea: către trunchiul cerebral și măduvă, inițiind mișcarea: ce mușchi trebuie activași, cu ce forță, pe ce durată, ce mușchi trebuie activași, cu ce forță, pe ce durată, cu ce amplitudine. De asemenea, ea trimite informații cu ce amplitudine. De asemenea, ea trimite informații și spre ganglionii bazali, cerebel, formația reticulată, și spre ganglionii bazali, cerebel, formația reticulată, talamus și spre aria 4 opusă.talamus și spre aria 4 opusă.

Page 13: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

2. 2. Aria premotorie 6-Aria premotorie 6- este situată înaintea ariei este situată înaintea ariei 4, nu are celule Betz, are două 4, nu are celule Betz, are două subcomponente: 6alfa și 6beta, stimularea celei subcomponente: 6alfa și 6beta, stimularea celei din urmă ducând la rotația capului, ochilor și din urmă ducând la rotația capului, ochilor și trunchiului spre partea opusă, cu flexie-extensie trunchiului spre partea opusă, cu flexie-extensie în extremități.La om , aria 6 are rol în învățarea în extremități.La om , aria 6 are rol în învățarea mișcărilor noi.mișcărilor noi.

3. 3. AriaAria motorie suplimentarămotorie suplimentară este situată pe fața este situată pe fața medială și superioară a emisferelor, excitarea medială și superioară a emisferelor, excitarea sa ducând la contracții tonice, cu ridicarea sa ducând la contracții tonice, cu ridicarea brațului controlateral, devierea capului și ochilor brațului controlateral, devierea capului și ochilor spre brațul respectiv, asociate cu vocalizare. Se spre brațul respectiv, asociate cu vocalizare. Se pare că are rol în imaginarea mișcărilor.pare că are rol în imaginarea mișcărilor.

Page 14: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

4. 4. Ariile prefrontale 9,10, 11,12, 13, 45, 46, 47Ariile prefrontale 9,10, 11,12, 13, 45, 46, 47 întrețin întrețin tonusul afectiv, se presupune că aici s-ar stoca tonusul afectiv, se presupune că aici s-ar stoca memoria. Cortexul prefrontal este cel care determină memoria. Cortexul prefrontal este cel care determină ănițierea mișcării. Leziunile la acest nivel duc la ănițierea mișcării. Leziunile la acest nivel duc la tulburare de orientare în spațiu, tulburări de echilibru, tulburare de orientare în spațiu, tulburări de echilibru, tulburări psihice vizând memoria și comportamentul.tulburări psihice vizând memoria și comportamentul.

5. 5. Ariile 5 și 7-Ariile 5 și 7- din cortexul parietal posterior, situate din cortexul parietal posterior, situate după scizura lui Rolando analizează informațiile după scizura lui Rolando analizează informațiile senzitivo-senzoriale care permit încadrarea mișcării senzitivo-senzoriale care permit încadrarea mișcării în mediul înconjurător.în mediul înconjurător.

6. 6. Ariile 1Ariile 1-3-3 -ale cortexului somatosenzitiv primar- -ale cortexului somatosenzitiv primar-primesc aferențe de la periferieprimesc aferențe de la periferie

7. 7. Aria motilității oculareAria motilității oculare este situată în lobul frontal, este situată în lobul frontal, care este conectat cu ariile vizuale occipitale, cu rol care este conectat cu ariile vizuale occipitale, cu rol în mișcarea de fixare și urmărire a globilor oculari.în mișcarea de fixare și urmărire a globilor oculari.

Page 15: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Producerea unei mișcări voluntare comportă, Producerea unei mișcări voluntare comportă, schematic, patru momente principale:schematic, patru momente principale:

- Motivația- cauza care determină efectuarea mișcării - Motivația- cauza care determină efectuarea mișcării voluntare, este o necesitate despre care va fi informat voluntare, este o necesitate despre care va fi informat SNC. Acest proces începe în sistemul limbic, unde se SNC. Acest proces începe în sistemul limbic, unde se formează niște formează niște cereri cereri care vor fi analizate apoi în care vor fi analizate apoi în cortex-prefrontal, parietal și temporal.cortex-prefrontal, parietal și temporal.

-Ideea- cortexul senzitivo-motor hotărăște necesitatea -Ideea- cortexul senzitivo-motor hotărăște necesitatea de a efectua mișcarea și inițiază comanda de de a efectua mișcarea și inițiază comanda de efectuare a mișcării. Ideea de mișcare proiectează în efectuare a mișcării. Ideea de mișcare proiectează în celelalte structuri un program de mișcare.celelalte structuri un program de mișcare.

-Programarea- ideea este convertită într-o schemă de -Programarea- ideea este convertită într-o schemă de activitate musculară necesără efectuării respectivei activitate musculară necesără efectuării respectivei mișcări.mișcări.

-Execuția-comanda centrală, cu programarea mișcării, -Execuția-comanda centrală, cu programarea mișcării, activează neuronii medulari necesari efectuării activează neuronii medulari necesari efectuării mișcăriimișcării

Page 16: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Din cortexul motor și senzitiv pornește calea Din cortexul motor și senzitiv pornește calea cortico-spinală sau piramidală ,care merge spre cortico-spinală sau piramidală ,care merge spre partea controlaterală medulară- calea partea controlaterală medulară- calea neuronului motor centralneuronului motor central

Page 17: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

SINDROMUL DE NEURON MOTOR SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL: CENTRAL: NMC NMC se întinde de la scoarța cerebrală- câmpul se întinde de la scoarța cerebrală- câmpul 4 din circumvoluția frontală ascendentă- până 4 din circumvoluția frontală ascendentă- până în măduva spinării.în măduva spinării.Din aria motorie primară, axonii neuronilor Din aria motorie primară, axonii neuronilor alcătuiesc cale piramidală, cu cele două alcătuiesc cale piramidală, cu cele două componente: componente: calea cortico-nucleară calea cortico-nucleară –fasciculul –fasciculul geniculat, care se distribuie la nervii cranieni geniculat, care se distribuie la nervii cranieni din trunchiul cerebral și din trunchiul cerebral și calea cortico-spinală calea cortico-spinală , , care se distribuie NMP din coarnele anterioare care se distribuie NMP din coarnele anterioare ale măduvei spinării, asigurând motilitatea ale măduvei spinării, asigurând motilitatea voluntară în teritoriul nervilor spinali, voluntară în teritoriul nervilor spinali, după după încrucișarea la nivelul piramidelor bulbareîncrucișarea la nivelul piramidelor bulbare

Page 18: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)
Page 19: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Calea sistemului piramidalCalea sistemului piramidal Îşi are originea în cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară. Îşi are originea în cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară.

Fasciculul piramidalFasciculul piramidal ( (corticospinalcorticospinal) are origini corticale diferite: aria ) are origini corticale diferite: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentară şi aria motorie motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentară şi aria motorie secundară, suprapusă ariei senzitive secundare. Dintre cele aproximativ secundară, suprapusă ariei senzitive secundare. Dintre cele aproximativ 1.000.000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700.000 sunt mielinizate.1.000.000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 700.000 sunt mielinizate.

Fibrele fasciculului piramidal străbat, în direcţia lor descendentă, toate cele Fibrele fasciculului piramidal străbat, în direcţia lor descendentă, toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral şi, ajunse la nivelul bulbului, se comportă trei etaje ale trunchiului cerebral şi, ajunse la nivelul bulbului, se comportă diferit:diferit:→ în jur de 75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului (decusaţia → în jur de 75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului (decusaţia piramidală), formând fasciculul piramidal încrucişat sau corticospinal lateral, piramidală), formând fasciculul piramidal încrucişat sau corticospinal lateral, care ajunge în cordonul lateral al măduvei;care ajunge în cordonul lateral al măduvei;→ în jur de 25% din fibrele fascicului piramidal nu se încrucişează şi → în jur de 25% din fibrele fascicului piramidal nu se încrucişează şi formează fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge în formează fasciculul piramidal direct (corticospinal anterior), care ajunge în cordonul anterior de aceeaşi parte, fiind situat lângă fisura mediană. În cordonul anterior de aceeaşi parte, fiind situat lângă fisura mediană. În dreptul fiecărui segment, o parte din fibre părăsesc acest fascicul, se dreptul fiecărui segment, o parte din fibre părăsesc acest fascicul, se încrucişează şi trec în cordonul anterior opus. În traiectul lui prin trunchiul încrucişează şi trec în cordonul anterior opus. În traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare, cerebral, din fibrele fasciculului piramidal se desprind fibre corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al măduvei).măduvei).

În concluzie, calea sistemului piramidal are doi neuroni:În concluzie, calea sistemului piramidal are doi neuroni:→ un neuron cortical, central, de comandă;→ un neuron cortical, central, de comandă;→ un neuron inferior, periferic sau de execuţie, care poate fi situat în → un neuron inferior, periferic sau de execuţie, care poate fi situat în măduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranienimăduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranieni

Page 20: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Leziunea fasciculului piramidal determină Leziunea fasciculului piramidal determină apariția apariția sindromului de neuron motor sindromului de neuron motor central, central, caracterizat prin:caracterizat prin:

1.Deficit motor întins, la unul sau mai multe 1.Deficit motor întins, la unul sau mai multe membre, predominent pe musculatură cu membre, predominent pe musculatură cu acțiune voluntară mai fină și mai diferențiată, acțiune voluntară mai fină și mai diferențiată, interesând mușchii extensori la membrele interesând mușchii extensori la membrele inferioare și mușchii flexori la membrele inferioare și mușchii flexori la membrele superioare.superioare.

2.Tulburări de tonus muscular- apare hipertonia 2.Tulburări de tonus muscular- apare hipertonia piramidală, elastică, în lamă de briceag, care piramidală, elastică, în lamă de briceag, care predomină la membrul superior pe flexori și la predomină la membrul superior pe flexori și la membrul inferior pe extensori.membrul inferior pe extensori.

Page 21: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Dacă leziunea de NMC se instalează acut-AVC- paralizia este Dacă leziunea de NMC se instalează acut-AVC- paralizia este inițial flască, iar după 3-8 săptămâni apare faza spastică. Faza inițial flască, iar după 3-8 săptămâni apare faza spastică. Faza flască este determinată de diaschizisul care perturbă progresin flască este determinată de diaschizisul care perturbă progresin NMP, care își restabilește ulterior activitatea, ducând la NMP, care își restabilește ulterior activitatea, ducând la exagerarea tonusului muscular. Leziunea NMC instalată lent exagerarea tonusului muscular. Leziunea NMC instalată lent (tumori cerebrale) duce de la început la o creștere treptată a (tumori cerebrale) duce de la început la o creștere treptată a tonusului muscular, cu hipertonie piramidală caracteristică.tonusului muscular, cu hipertonie piramidală caracteristică.

3. Troficitatea musculară-este păstrată, pot apare atrofii 3. Troficitatea musculară-este păstrată, pot apare atrofii musculare de neutilizare.musculare de neutilizare.

4. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate, pot fi clonoide, 4. Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate, pot fi clonoide, polichinetice. În leziuni de NMC instalate acut, ROT sunt inițial polichinetice. În leziuni de NMC instalate acut, ROT sunt inițial abolite, apoi revin și se exacerbează în faza spastică. ROT sunt abolite, apoi revin și se exacerbează în faza spastică. ROT sunt exagerate de la început în afectarea progresivă de NMC. exagerate de la început în afectarea progresivă de NMC. Reflexele cutanate abdominale sunt diminuate sau abolite, Reflexele cutanate abdominale sunt diminuate sau abolite, indiferent de faza flască sau spastică a leziunii NMC.indiferent de faza flască sau spastică a leziunii NMC.Apare semnul Babinski și reflexe patologice caracteristice: Apare semnul Babinski și reflexe patologice caracteristice: Rossolimo, palmo-mentonier, Hoffmann.Rossolimo, palmo-mentonier, Hoffmann.

Page 22: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

5. Sincineziile- pot fi prezente sincinezii globale, de 5. Sincineziile- pot fi prezente sincinezii globale, de coordonarecoordonare

6. Crize jacksoniene motorii- convulsii de partea 6. Crize jacksoniene motorii- convulsii de partea opusă leziuniiopusă leziunii

HEMIPLEGIA:HEMIPLEGIA:

-este o pierdere a motilității într-o jumătate a corpului , -este o pierdere a motilității într-o jumătate a corpului , prin leziunea unilaterală a căii piramidale.prin leziunea unilaterală a căii piramidale.

Hemiplegia în comă- greu de diagnosticat, capul și globii Hemiplegia în comă- greu de diagnosticat, capul și globii oculari pot fi deviați spre partea opusă leziunii sau oculari pot fi deviați spre partea opusă leziunii sau spre leziune, pot apare rotarea externă a piciorului spre leziune, pot apare rotarea externă a piciorului paralizat- prin hipotonie, pot apare crize jacksoniene, paralizat- prin hipotonie, pot apare crize jacksoniene, asimetrie pupilară, asimetrie facialăasimetrie pupilară, asimetrie facială

Page 23: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Hemiplegia flască- se poate instala în leziuni Hemiplegia flască- se poate instala în leziuni emisferice masive, apărute brusc, membrele emisferice masive, apărute brusc, membrele sunt complet paralizate, hipotone, cu ROT sunt complet paralizate, hipotone, cu ROT diminuate sau abolite. Când ROT încep să diminuate sau abolite. Când ROT încep să devină vii, începe faza spastică.devină vii, începe faza spastică.

Hemiplegia spastică- urmează o hemiplegie Hemiplegia spastică- urmează o hemiplegie flască sau se poate instala de la debut: ROT se flască sau se poate instala de la debut: ROT se exagerează, apare clonusul, la membrul exagerează, apare clonusul, la membrul superior începe contractura în flexie-mai ales la superior începe contractura în flexie-mai ales la flexorii degetelor și ai pumnului, dând poziția flexorii degetelor și ai pumnului, dând poziția caracteristică. La membrul inferior apare caracteristică. La membrul inferior apare contractura în extensie, prin contractura contractura în extensie, prin contractura qvadricepsului gamba se fixează în extensie qvadricepsului gamba se fixează în extensie (fapt favorabil mersului). Spasticitatea se (fapt favorabil mersului). Spasticitatea se exacerbează în ortostatism.exacerbează în ortostatism.

Page 24: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Sincineziile- însoțesc orice efort: la o mișcare Sincineziile- însoțesc orice efort: la o mișcare făcută cu forța în partea sănătoasă sau când făcută cu forța în partea sănătoasă sau când bolnavul cască, strănută se exagerează bolnavul cască, strănută se exagerează spaticitatea de partea hemiplegică, ajungându-spaticitatea de partea hemiplegică, ajungându-se uneori la mișcări ample în membrele se uneori la mișcări ample în membrele paralizate. Cunoașterea lor poate fi utilă în paralizate. Cunoașterea lor poate fi utilă în tratamentul hemiplegiilor, sincineziile putând fi tratamentul hemiplegiilor, sincineziile putând fi utilizate pentru inițierea sau întărirea mișcării utilizate pentru inițierea sau întărirea mișcării voluntare în aceste membre.voluntare în aceste membre.Hemiplegia spastică se însoțește de artropatii- Hemiplegia spastică se însoțește de artropatii- umăr, articulațiile degetelor mâinii, pumn, cot, umăr, articulațiile degetelor mâinii, pumn, cot, genunchi, care pot fi însoțite de căldură locală genunchi, care pot fi însoțite de căldură locală și edem-sindromul vasomotor Perisson.și edem-sindromul vasomotor Perisson.

Pot apare tulburări sfincteriene.Pot apare tulburări sfincteriene.

Page 25: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL HEMIPLEGIEI:HEMIPLEGIEI:

1.1. HHemiplegia cortiemiplegia corticală-cală- asociază semne de asociază semne de localizare corticală: crize jacksoniene, afazie, localizare corticală: crize jacksoniene, afazie, tulburare de sensibilitate de tip cortical.tulburare de sensibilitate de tip cortical.

2.2. Hemiplegia capsulară-Hemiplegia capsulară- este masivă, este masivă, distribuită egal la membrul superior și distribuită egal la membrul superior și inferior, cu spasticitate precoce.inferior, cu spasticitate precoce.

3.3. Hemiplegia prin leziuni de trunchi cerebral-Hemiplegia prin leziuni de trunchi cerebral- este caracterizată de sindroame alterne. este caracterizată de sindroame alterne. Hemiplegie de partea opusă și paralizia unui Hemiplegie de partea opusă și paralizia unui nerv cranian de partea leziunii, asociate cu nerv cranian de partea leziunii, asociate cu tulburări cerebeloase, vestibulare, de tulburări cerebeloase, vestibulare, de sensibilitate.sensibilitate.

Page 26: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

4. 4. Hemiplegia spinală-Hemiplegia spinală- este ipsilaterală și interesează este ipsilaterală și interesează numai membrele, cu respectarea feței. Leziunea numai membrele, cu respectarea feței. Leziunea estedeasupra umflăturii cervicale, leziunea sub acest estedeasupra umflăturii cervicale, leziunea sub acest nivel afectând numai membrul inferior.nivel afectând numai membrul inferior.

5. 5. Hemiplegia cruciată-Hemiplegia cruciată- este caracterizată prin este caracterizată prin monoplegia brațului de partea leziunii cu monoplegia monoplegia brațului de partea leziunii cu monoplegia membrului inferior opus. Leziunea interesează membrului inferior opus. Leziunea interesează decusația piramidală.decusația piramidală.

6. 6. Sindromul Mills-Sindromul Mills- reprezintă o hemiplegie ascendentă reprezintă o hemiplegie ascendentă progresivă, începând cu membrul inferior, care, după progresivă, începând cu membrul inferior, care, după mai mulți ani, cuprinde și membrul superior, dar cruță mai mulți ani, cuprinde și membrul superior, dar cruță fața. Leziunea este probabil spinală și de natură fața. Leziunea este probabil spinală și de natură degenerativă.degenerativă.

Hemiplegia apare în leziuni vasculare- AVC, tumori Hemiplegia apare în leziuni vasculare- AVC, tumori cerebrale, meningoencefalite, traumatisme cerebrale cerebrale, meningoencefalite, traumatisme cerebrale grave, encefalopatii infantile.grave, encefalopatii infantile.

Page 27: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

PARAPLEGIA:PARAPLEGIA:

Reprezintă deficitul membrelor inferioare, poate apare Reprezintă deficitul membrelor inferioare, poate apare atât prin leziunea de NMC , cât și de NMP.atât prin leziunea de NMC , cât și de NMP.

Paraplegia prin leziuni bilaterale de NMC este, Paraplegia prin leziuni bilaterale de NMC este, frecvent, de origine spinală, dar poate apare și în frecvent, de origine spinală, dar poate apare și în leziuni encefalice. Paraplegia spastică poate fi în flexie leziuni encefalice. Paraplegia spastică poate fi în flexie sau extensie.sau extensie.

Paraplegia în extensie are extensia coapsei, a Paraplegia în extensie are extensia coapsei, a gambei, cu piciorul în în varus equin și rotație internă, gambei, cu piciorul în în varus equin și rotație internă, ROT vii, polikinetice. În parapareza care permite ROT vii, polikinetice. În parapareza care permite mersul, acesta se face cu circumducția membrelor mersul, acesta se face cu circumducția membrelor inferioare-mers galinaceu. inferioare-mers galinaceu.

Paraplegia în flexie este determinată de leziuni Paraplegia în flexie este determinată de leziuni masive, cu deficit total. Flexia este determinată de masive, cu deficit total. Flexia este determinată de reflexele de automatism medular.reflexele de automatism medular.

Page 28: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Diagnosticul topografic al paraplegiei:Diagnosticul topografic al paraplegiei:

-paraplegia spinală- cea mai frecventă, leziunea -paraplegia spinală- cea mai frecventă, leziunea interesează fasciculul piramidalinteresează fasciculul piramidal

-paraplegia pontină- asociază fenomene de suferință -paraplegia pontină- asociază fenomene de suferință pontinăpontină

-paraplegia prin leziune de lob paracentral bilateral, -paraplegia prin leziune de lob paracentral bilateral, poate asocia crize jacksoniene motorii crurale poate asocia crize jacksoniene motorii crurale bilaterale.bilaterale.

-paraplegia prin leziuni multiple și bilaterale- în -paraplegia prin leziuni multiple și bilaterale- în ateroscleroza cerebrală, SM, boala Littleateroscleroza cerebrală, SM, boala Little

Page 29: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC:SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC:Neuronul motor periferic reprezintă calea motorie finală comună Neuronul motor periferic reprezintă calea motorie finală comună a actului motor.a actului motor.

Corpul celular- pericarionul- NMP se află la nivelul cornului Corpul celular- pericarionul- NMP se află la nivelul cornului anterior al măduvei pentru nervii spinali și la nivelul nucleilor anterior al măduvei pentru nervii spinali și la nivelul nucleilor nervilor motori cranieni din trunchiul cerebral.nervilor motori cranieni din trunchiul cerebral.

La acest nivel, NMP primește-prin dendrite- aferențe motorii La acest nivel, NMP primește-prin dendrite- aferențe motorii voluntare prin fasciculul piramidal sau involuntare, prin calea voluntare prin fasciculul piramidal sau involuntare, prin calea extrapiramidală (reticulospinală, olivospinală, rubrospinală, extrapiramidală (reticulospinală, olivospinală, rubrospinală, tectospinală), precum și fibre din neuronii ganglionului spinal –tectospinală), precum și fibre din neuronii ganglionului spinal –care alcătuiesc componenta aferentă a reflexului miotatic. care alcătuiesc componenta aferentă a reflexului miotatic. Sinapsele la acest nivel sunt foarte numeroase-1000/neuron.Sinapsele la acest nivel sunt foarte numeroase-1000/neuron.Axonul NMP iese din SNC prin rădăcina anterioară –sau prin Axonul NMP iese din SNC prin rădăcina anterioară –sau prin originea aparentă a nervului cranian motor- și, înainte de a originea aparentă a nervului cranian motor- și, înainte de a ajunge la mușchi, se intrică cu alte rădăcini pentru a forma ajunge la mușchi, se intrică cu alte rădăcini pentru a forma plexurile nervoase, apoi nervii periferici. Într-un nerv periferic plexurile nervoase, apoi nervii periferici. Într-un nerv periferic ajung, astfel, fibre provenind din mai multe rădăcini, deci din ajung, astfel, fibre provenind din mai multe rădăcini, deci din mai multe segmente medulare.mai multe segmente medulare.

Page 30: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

Fiecare neuron motor inervează, prin axonul Fiecare neuron motor inervează, prin axonul său, un grup de fibre musculare, formând său, un grup de fibre musculare, formând UNITATEA MOTORIE.UNITATEA MOTORIE.

Leziunea de NMP-pe una din componentele Leziunea de NMP-pe una din componentele sale: pericarion, rădăcini, plex, nerv duce la sale: pericarion, rădăcini, plex, nerv duce la apariția unei paralizii cu următoarele apariția unei paralizii cu următoarele caracteristici:caracteristici:

1.Deficitul motor este parțial, limitat la un grup 1.Deficitul motor este parțial, limitat la un grup muscular corespunzător segmentului din NMP muscular corespunzător segmentului din NMP lezat, cu aspect poliomielitic, radicular, plexular lezat, cu aspect poliomielitic, radicular, plexular sau nevritic. Deficitul este proporțional cu sau nevritic. Deficitul este proporțional cu numărul de unități motorii lezate, iar paralizia numărul de unități motorii lezate, iar paralizia interesează toate componentele activității interesează toate componentele activității motorii: voluntară, automată, sincinetică. motorii: voluntară, automată, sincinetică.

Page 31: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

2. Paralizia este flască, hipotonia interesând același 2. Paralizia este flască, hipotonia interesând același sector muscular ca și paralizia.sector muscular ca și paralizia.

3. Troficitatea musculară este afectată, apar atrofiile 3. Troficitatea musculară este afectată, apar atrofiile musculare ale mușchilor paralizați.musculare ale mușchilor paralizați.

4. Reflexele osteotendinoase diminuă sau se abolesc, 4. Reflexele osteotendinoase diminuă sau se abolesc, uneori poate apare reflexul inversat.uneori poate apare reflexul inversat.

5. Contracția idiomusculară este păstrată atât timp cât 5. Contracția idiomusculară este păstrată atât timp cât mai există unități motorii indemne.mai există unități motorii indemne.

6. Apar fasciculațiile musculare în leziunile iritative lent 6. Apar fasciculațiile musculare în leziunile iritative lent instalate, care afectează pericarionul- SLA, instalate, care afectează pericarionul- SLA, poliomielita anterioară acută.poliomielita anterioară acută.Sindromul de NMP poate fi pur în leziuni ale cornului Sindromul de NMP poate fi pur în leziuni ale cornului anterior medular sau în leziuni izolate ale nucleilor anterior medular sau în leziuni izolate ale nucleilor nervilor cranieni sau poate fi asociat cu tulburări de nervilor cranieni sau poate fi asociat cu tulburări de sensibilitate sau vegetative în leziuni ale plexurilor, sensibilitate sau vegetative în leziuni ale plexurilor, nevrite, polinevrite, poliradiculonevrite, unde procesele nevrite, polinevrite, poliradiculonevrite, unde procesele patologice interesează și fibre senzitive sau patologice interesează și fibre senzitive sau vegetative, pe lângă cele motorii.vegetative, pe lângă cele motorii.

Page 32: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL SINDROMULUI DE NMP:SINDROMULUI DE NMP:

1.Leziunea pericarionului determină paralizii cu 1.Leziunea pericarionului determină paralizii cu distribuție radiculară, asimetrice, asociate cu distribuție radiculară, asimetrice, asociate cu fasciculații, fără tulburare de sensibilitate: fasciculații, fără tulburare de sensibilitate: poliomielita anterioară acută, amiotrofia poliomielita anterioară acută, amiotrofia spinală, paralizia bulbară progresivă, SLA.spinală, paralizia bulbară progresivă, SLA.

2. Leziunea rădăcinii anterioare determină 2. Leziunea rădăcinii anterioare determină sindrom de NMP cu distribuție segmentară a sindrom de NMP cu distribuție segmentară a deficitului motor, fasciculațiile sunt deficitului motor, fasciculațiile sunt excepționale, asociază frecvent tulburare de excepționale, asociază frecvent tulburare de sensibilitate, prin vecinătatea rădăcinii sensibilitate, prin vecinătatea rădăcinii anterioare cu cea posterioară.anterioare cu cea posterioară.

Page 33: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)
Page 34: MOTILITATEA VOLUNTARĂ (2)

3. Leziunea plexului are un sindrom de NMP cu 3. Leziunea plexului are un sindrom de NMP cu distribuție intermediară între cea radiculară și distribuție intermediară între cea radiculară și cea nevritică, la care se asociază constant cea nevritică, la care se asociază constant tulburări de sensibilitate.tulburări de sensibilitate.

4. Leziunile nervilor periferici- pot fi izolate sau 4. Leziunile nervilor periferici- pot fi izolate sau bilaterale, simetrice- polinevrite. Paraliziile bilaterale, simetrice- polinevrite. Paraliziile izolate ale nervilor periferici sunt caracteristice, izolate ale nervilor periferici sunt caracteristice, cunoașterea distribuției nervului respectiv fiind cunoașterea distribuției nervului respectiv fiind suficientă pentru diagnosticul topografic. suficientă pentru diagnosticul topografic. Paraliziile pot fi pur motorii – în leziuni ale Paraliziile pot fi pur motorii – în leziuni ale nervilor pur motori sau asociate cu tulburări de nervilor pur motori sau asociate cu tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului respectiv.sensibilitate în teritoriul nervului respectiv.

PARAPLEGIA prin leziunea de NMP apare prin PARAPLEGIA prin leziunea de NMP apare prin interesarea pericarionului, a rădăcinilor interesarea pericarionului, a rădăcinilor anterioare sau a nervilor periferici.anterioare sau a nervilor periferici.


Recommended