DE MEDIA{Ziarul care st\ de vorb\ cu oamenii

21 – 27 septembrie 2012Anul XI nr. 639 • 12 pagini • 1,50 lei (7 lei/lună pentru abonaţi) www.monitoruldemedias.ro0727-397.454

0723-194.985

CIFRA SĂPTĂMÂNII de lei vor primi pensionarii medieşeni de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice

LOCAL

ANL la târgMunicipalitatea vrea să construiască locuinţe pen­tru tineri pe strada Gheorghe Lazăr. Planul urbanis­tic poate fi consultat la sediul Primăriei sau pe pagina web a instituţiei, până pe 27 septembrie. Pagina 2

LOCAL

Tandem USLSenatorul Viorel Arcaş şi deputatul Gheorghe Roman mai vor un mandat în Parlamentul Româ­niei. „Proiectul meu politic de viitor se definește tot pe ideea loialității față de cetățenii din colegiu. Faptul că am identificat puncte comune cu liderii PSD din judeţul Sibiu mă face să sper că loialitatea mea față de electorat se va materializa în proiec­tele concrete realizate”, a mărturisit Roman. Pagina 3

Elevul nostru, stăpânul nostru

Monitorul de Mediaş continuă campania de abonare! Primeşti ziarul la tine acasă, pentru numai 7 lei pe lună.

Abonează-te la Monitorul de Mediaş! Fii pe fază, urmăreşte poştaşul şi cere-i ziarul oraşului tău!

Detalii la telefon 0723-194.985Notă: pentru persoanele juridice, preţul unui abonament este 15 lei/lună.

Pentru abonamentele contractate prin Poşta Română, se percepe un comision de 48 de bani.

Mediaşul are, de câteva zile, o şcoală Montessori. Este a treia unitate de învăţământ de acest fel din România, după cele deschise la Timişoara şi Bucureşti. Pedagogia Montessori pune copilul în mijlocul atenţiei, îl încurajează în funcţie de abilităţile lui individuale, în funcţie de vârstă, să înveţe singur, să îşi exploateze talentele. Sistemul este unul larg răspândit în Europa de Vest, dar şi peste Ocean. Pagina 7

Un altfel de MediaşÎn campaniile electorale rânjesc frumos pe garduri mesaje străluci-toare, care ne îmbie să votăm candidaţi dornici să schimbe faţa Mediaşului, să facă din Mediaş un oraş în care să merite să trăieşti, să redea Mediaşului strălucirea de altădată sau să readucă Mediaşul la viaţă. În discursul aspiranţilor la fruntea obştii, Mediaşul e un loc anost, fără vlagă, părăsit şi în moarte clinică, ce musai are nevoie de resuscitare, pe care, ghiciţi dom-niile voastre, cine-o poate face?

EDITORIALPagina 5

Şcoala de Şoferi SC Levy Car SRLMediaş, str. Lucian Blaga nr. 2

(lângă blocul curb) Tel. Fax: 0269-831.577

Agenţia de turism I TravelPiaţa Regele Ferdinand nr. 30

telefon 0771-126.653

Centre de mica publicitate

Anunţurile de mica publicitate pot fi preluate la

100

Lecţii de dezvoltareRata natali-tăţii e în scădere, tinerii îşi caută drumul spre ora-şe mai mari, iar numărul de pensionari creşte rapid. Investitorii ocolesc localită-ţile în care nu au forţă de muncă tânără. Oraşul încreme neşte în timp. Ce se poate face? Pagina 6

2 LOCAL monitorul de mediaș | 21 - 27 septembrie 2012

Aproape gataSala de sport din cartierul Gura-Câmpului este aproape gata. La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc recepţia tehnică lucrării, iar în maxim o lună aceasta va fi deschisă oficial. În momentul de faţă mai sunt de făcut ame-najările exterioare ale sălii. Construcţia din curtea şcolii ge-nerale nr. 5 este identică, din punct de vedere al suprafeţei desfăşurate, cu cea din cartierul Vitrometan. Singura diferenţă constă în numărul de locuri, de doar 150, faţă de 500 cât are Sala Sporturilor. Sala din Gura-Câmpului a fost realizată cu fon-duri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. A. P.

Recital la TraubeConcert extraordinar de muzică clasică la Mediaş. Egle şi Vasile Chişiu, acompaniaţi de interpre-ta Ioana Maxim, au susţinut un recital la Sala Traube. Manifes-tarea a fost organizată de către Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Primăriei Mediaş. Soprana Egle Chişiu şi baritonul Vasile Chişiu au fost foarte bine primiţi de medieşeni. „Noi ne bucurăm de câte ori avem posi-bilitatea să ne întoarcem la Mediaş şi să cântăm în faţa pu-blicului medieşean. E o bucurie să putem aduce muzica clasică în Mediaş”, a spus, emoţionat, Vasile Chişiu. A. P.

Pe scurt

Alex PÎNTEA

Primăria Mediaş a iniţiat, prin intermediul Direcţiei Ar-hitect Şef, un plan urbanistic zonal pentru o zonă reziden-ţială pe strada Gheorghe La-zăr. Scopul este acela de con-struire a unor locuinţe pentru tineri în regim de închiriere. Planul urbanistic poate fi con-sultat la sediul Primăriei sau pe pagina web a instituţiei. Persoanele interesate pot tri-mite comentarii şi sugestii pâ-nă la data de 27 septembrie.

Blocuri pentru tineriMunicipalitatea şi-a propus

de anul trecut să construiască aici un cartier rezidenţial. A cerut fonduri de la Ministerul Dezvoltării pentru blocuri de tip ANL. Însă finanţarea a fost refuzată, pe motiv că zona figu-ra în acte ca fiind inundabilă.

Risc eliminatZona străzilor Târgului, Dea-

lul Furcilor şi Gheorghe Lazăr este traversată de un pârâu,

aşa că municipalitatea a decis să intervină cu o serie de lu-crări de îmbunătăţiri funciare. Pe dealul din apropiere s-au construit două baraje, iar pâ-râul a fost drenat şi regulari-zat. „Scopul principal tocmai acesta a fost: de a putea pro-pune acest teren în vederea construirii de blocuri de către Agenţia Naţională pentru Lo-cuinţe. În planul urbanistic ge-neral era trecută ca o zonă in-

undabilă şi prin urmare nu se putea construi. Prin aceste îm-bunătăţiri funciare pe care le-am făcut, am vrut să o scoa-tem de sub acest risc”, expli-că primarul Teodor Neamţu.

Două barajeÎn aproximativ jumătate de

an, constructorii au ridicat do-uă baraje de retenţie, două pol-dere care reţin apa, unul cu o capacitate de 3.100 de metri cubi, în amonte, şi unul în aval, de 1.750 de metri cubi. În eventualitatea unor ploi to-renţiale, acestea vor reţine vi-itura, vor regulariza cursul pâ-râului şi vor preveni inunda-ţiile. Costul investiţiei s-a ridi-cat la 400.000 de lei.

Pentru a evita riscul inundării, în zonă au fost ridicate două baraje

PLAN | Zona fostului târg de animale, reconfigurată

ANL la târgMunicipalitatea vrea să construiască locuinţe pentru tineri pe strada Gheorghe Lazăr.

Alex PÎNTEA

Şcoala Naţională de Gaz derulează un proiect în pre-mieră intitulat „Firmă de exer-ciţiu”. Acesta se adresează claselor de la specializările economic, turism şi comerţ şi are ca scop asigurarea tran-ziţiei de la şcoală la viaţa ac-tivă. „Firma de exerciţiu” a fost inaugurată oficial la în-ceputul acestei săptămâni. Practic, elevii vor conduce o firmă virtuală şi vor învăţa cum să îşi dezvolte o aface-re. Ei vor face acest lucru într-

un cabinet special dotat în acest sens. „La modul gene-ral, ceea ce s-a întâmplat se înscrie într-o tradiţie a şcolii şi anume aceea că fiecare an şcolar a adus ceva nou, con-sistent în peisajul şcolii noas-tre. În acest an, am reuşit să dăm în folosinţă această fir-mă de exerciţiu, care este o metodă de lucru foarte im-portantă în primul rând pen-tru elevii care urmează pro-filul servicii”, a comentat Şte-fan Valea, directorul Şcolii Naţionale de Gaz.

Experimentul constituie o

metodă modernă, interactivă de învăţare pentru dezvolta-rea spiritului antreprenorial, având o concepţie novatoare de integrare şi aplicare inter-disciplinară a cunoştinţelor. Această firmă funcţionează ca o întreprindere reală, doar că fără bani şi mărfuri reale, res-pectă uzanţele comerciale, flu-xul informaţional, tipicul do-cumentelor şi circuitul aces-tora. Proiectul este derulat de Şcoala Naţională de Gaz în cadrul Programului Operaţio-nal Sectorial Dezvoltarea Re-surselor Umane 2007-2013.

Acţiunea de igienizare a al-biei râului Târnava Mare a ajuns la etapa a doua. Ieri du-pă-amiază, câteva zeci de vo-luntari au participat la curăţa-rea râului de deşeuri, asta în condiţiile în care prima acţiu-ne, organizată la sfârşitul lu-nii trecute, nu şi-a atins în to-talitate scopul. „Pentru a ter-mina ce ne-am propus de la începutul proiectului şi anu-me să evacuăm deşeurile in-estetice şi poluante din Târna-va Mare pe tronsonul pod – pasarelă Târnava, am reluat partea care a rămas neigieni-zată datorită timpului limitat şi a numărului ridicat de de-şeuri”, au motivat organizato-rii. Alături de Asociaţia de Tu-rism şi Ecologie „Dianthus” au

fost şi de această dată opera-torul local de salubritate ECO-SAL şi Administraţia Naţiona-lă Apele Române. Iniţiativa ecologizării albiei râului Târ-nava Mare i-a aparţinut lui Alin Costea, elev al Şcolii Naţiona-le de Gaz. Pornind de la slo-ganul „Hai să curăţăm apa şi să ne distrăm”, în data de 30 august, 26 voluntari şi-au dat întâlnire pe malul râului pen-tru a pune umărul la curăţa-rea acestuia. Acţiunea s-a con-cretizat în strângerea unui nu-măr de 80 anvelope de mici şi mari dimensiuni, respectiv a câtorva zeci de saci cu gunoi pe care i-a preluat ECO-SAL. Printre gunoaiele găsite în râu s-au numărat chiar şi fotolii sau canapele vechi. A. P.

Alex PÎNTEA

Medieşenii răspund pozitiv campaniei „Călătoreşte cu Me-ditur şi… citeşte !” iniţiată de Biblioteca Municipală „Stephan Ludwig Roth” şi societatea Me-ditur. Campania de sensibili-zare faţă de lectură a cetăţe-nilor care călătoresc cu auto-buzele Meditur a început luni în municipiul Mediaş. În mij-loacele de transport în comun au fost afişate texte ale unor poezii, citate celebre şi pasa-je din diferite poveşti. Totoda-tă, medieşenii pot dona cărţi în cadrul acestei campanii. „Deşi campania a început doar de cateva zile, putem spune că suntem mulţumiţi şi încântaţi că ideea aceasta a prins la cetă-ţenii municipiului. Printre do-natorii de cărţi se află şi o par-te dintre angajaţii societăţii Me-ditur, deoarece nu putem înce-pe un proiect, indiferent în ce

constă acesta, în care să nu ne implicăm sufleteşte şi la care să nu contribuim fiecare per-sonal”, a mărturisit Dan Voi-nea, directorul general al ope-ratorului de transport local.

Invitaţie la povestitCampania „Călătoreşte cu

Meditur şi… citeşte !” se des-făşoară în perioada 17 septem-

brie – 6 octombrie. Totodată, în perioada 17-30 septembrie se va organiza şi un concurs de creaţie literară cu tema „Noaptea printre cărţi” care se adresează tuturor iubitorilor de carte, indiferent de vârstă. Cele mai frumoase 20 de po-veşti vor fi premiate, în cadrul manifestării „Noaptea Biblio-tecilor” de pe 6 octombrie.

Ighişenii trebuie să îşi alea-gă delegatul sătesc. Acesta le va reprezenta interesele la şe-dinţele Consiliului Local Me-diaş, iar mandatul său va du-ra până în anul 2016. Delega-tul va fi ales cu majoritatea voturilor persoanelor prezen-te la adunarea convocată pen-tru data de 7 octombrie. „În temeiul articolului 53 din le-gea numărul 215/2001 privind administraţia publică locală, primarul municipiului Mediaş convoacă Adunarea Sătească din Ighişu Nou, la data de 7 octombrie, ora 13.00, în sala Bisericii, având pe ordinea de zi alegerea delegatului sătesc. Rolul acestuia este de a repre-

zenta locuitorii satului şi de a discuta în cadrul şedinţelor Consiliului Local orice proble-mă privind satul Ighişul Nou. Acesta va fi ales pe perioada mandatului Consiliului Local Mediaş, cu majoritatea votu-rilor celor prezenţi la aduna-re. La adunare sunt invitaţi să participe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în satul aparţinător”, a precizat Paula Mihălţan, purtătorul de cuvânt al Primăriei Mediaş. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura la Servi-ciul Relaţii din cadrul Primă-riei Mediaş sau direct în ca-drul adunării săteşti din data de 7 octombrie. A. P.

Azi elevi, mâine antreprenori

Dianthus a făcut curăţenie în Târnava

Campania stârneşte interes

Alegeri la Ighiş

La sfârşitul lunii august, Primăria Mediaş a dat în folosin-ţă 18 locuinţe de tip ANL pe strada Predeal din cartierul Gura-Câmpului. Blocul a fost ultimul dintr-un complex de şase clădiri.

Complex în Gura-Câmpului

21 - 27 septembrie 2012 | monitorul de mediaș LOCAL 3

Alex PÎNTEA

Trecerea lui Gheorghe Ro-man în tabăra social-demo-craţilor a clarificat şi situaţia candidaturilor la alegerile par-lamentare care se vor desfă-şura la începutul lunii decem-brie. Liderul organizaţiei ju-deţene a PSD, Ioan Cindrea, a explicat că atât Gheorghe Roman, cât şi senatorul Vio-rel Arcaş vor candida pentru un nou mandat în colegiul în care au fost aleşi în 2008. De altfel, la împărţeala colegiilor cu PNL, se pare că toţi actu-alii parlamentari vor încerca să-şi păstreze colegiile.

Roman, încrezătorDeputatul Gheorghe Ro-

man spune că şi-a făcut da-

toria faţă de persoanele din colegiul în care a fost ales. În plus de asta, parlamentarul a vorbit despre un mesaj de con-tinuitate a proiectelor dema-rate. „Sunt convins că mi-am făcut datoria de deputat față de alegătorii din întreg cole-giul, având o activitate îndrep-tată spre susținerea proiecte-lor necesare a fi realizate în partea de nord a județului Si-biu. Proiectul meu politic de viitor se definește tot pe ide-ea loialității față de cetățenii din colegiu. Faptul că am iden-tificat puncte comune cu li-derii PSD din judeţul Sibiu mă face să sper că loialitatea mea față de electorat se va materializa în proiectele con-crete realizate, astfel fiind re-compensată loialitatea electo-

ratului față de mine”, a măr-turisit Roman.

Speranţe pentru industrie şi agricultură

El a vorbit şi despre pro-iectele pe care intenţionează să le susţină alături de sena-torul Viorel Arcaş. Este vorba despre realizarea centurii oco-litoarea a municipiului de pe Târnava Mare, crearea unui parc industrial, dar şi inves-

tiţii în infrastructura rutieră din zona rurală. „Împreună cu domnul președinte Ioan Cindrea, domnul senator Vio-rel Arcaș, am stabilit care sunt proiectele pe care urmează să le susţinem în perioada urmă-toare. Centura ocolitoare a orașului este un prim proiect pentru care voi face lobby în grupul parlamentar al USL și la nivel guvernamental și binențeles la nivel de Consi-

liu Judeţean. De asemenea, voi susține pentru mediul ru-ral al colegiului pe care-l re-prezint un set de măsuri le-gislative care să întărească se-curitatea avutului celor ce muncesc pământul. Consider că aceste proiecte care vin în sprijinul oamenilor vor face din PSD, într-o perioadă scur-tă, cel mai important partid din zonă”, a apreciat Gheor-ghe Roman.

Gheorghe Roman şi Viorel Arcaş vor face echipă la alegerile parlamentare din luna decembrie

Tichete cadouSurpriză plăcută pentru medie-şenii de vârsta a treia: munici-palitatea le va da un ajutor bă-nesc, la începutul lunii viitoare. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Mediaş din anul 2009, a fost aprobată acordarea unui ajutor material pentru pensio-narii care au venituri de până la 500 de lei pe lună. Astfel, aceştia primesc de cinci ori pe an câte un tichet social în valoa-re de 100 de lei. Un astfel de cadou va fi oferit de municipali-tate cu ocazia Zilei Internaţiona-le a Persoanelor Vârstnice, săr-bătorită anual în data de 1 oc-tombrie. Un proiect de hotărâre privind acordarea acestor aju-toare materiale se află pe ordi-nea de zi a şedinţei Consiliului Local din luna septembrie şi va aprobat cel mai probabil luni după-amiaza de către aleşii lo-cali medieşeni. A. P.

Artişti în armurărieArtiştii plastici medieşeni se vor muta luna viitoare în casă nouă. Filiala Mediaş a Uniunii Artişti-lor Plastici ar putea primi un se-diu în care să îşi desfăşoare acti-vitatea. Un proiect de hotărâre în acest sens se află în mapele de lucru ale consilierilor locali medieşeni. Aceştia trebuie să se pronunţe asupra oportunităţii acordării unui spaţiu asociaţiei. Sediul vizat este situat pe strada Armurierilor nr. 6, la fosta ar-murărie. O decizie finală se va lua în şedinţa ordinară a Consi-liului Local Mediaş, care se va desfăşura la începutul săptămâ-nii viitoare. A. P.

Concert la patru mâiniMedieşenii sunt invitaţi dumini-că la Sala Traube, pentru un spectacol de excepţie. Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret organizează de la ora 18 un concert de pian la patru mâini susţinut de Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu, membri ai Ansamblului Cameral „Remember Enescu” din Bucu-reşti. Programul serii va fi des-chis de recitalurile susţinute de corul de cameră „Mediensis” din Mediaş şi de elevii medie-şeni Ioana Grecu, Cristina Hen-tea, Sonia Cristea, Iulia Ţăran, Iulia Rusu şi Andrei Ciortea, pregătiţi de profesoara Daniela Elena Crişan. Intrarea la concert este liberă. A. P.

Târg la SNGAstăzi este cea de-a doua zi a târgului de carte şcolară desti-nat elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a din Şcoala Naţională de Gaz Mediaş. Târgul are loc înce-pând cu ora 9, în holul mare de la parter. A. L.

Pe scurt TEST ELECTORAL |Deputatul Gheorghe Roman se consideră loial faţă de alegătorii din colegiul 3

Tandem USL la MediaşSenatorul Viorel Arcaş şi deputatul Gheorghe Roman mai vor un mandat în Parlamentul României. USL şi-a împărţit colegiile din judeţul Sibiu. Dintre cele nouă, în cinci vor candida politicieni de la PSD şi UNPR, iar în restul de patru de la PNL şi PC. În cele două colegii de Senat şi respectiv Camera Deputaţilor din care face parte Mediaşul, lucrurile sunt foarte clare. Arcaş va candida pentru un nou mandat de senator, iar Gheorghe Roman pentru un loc în camera inferioară a Parlamentului.

Alex PÎNTEA

Municipiul Mediaş va avea parte de o nouă explozie con-trolată. După ce, în urmă cu o săptămână, a fost demolată o clădire pe platforma Geromed de pe Şoseaua Sibiului, în cur-sul zilei de astăzi va fi demo-lată încă una în aceeaşi loca-ţie. „Este vorba despre o hală de producţie pe care o vom de-mola astăzi, o clădire de apro-ximativ şase etaje. Am demo-lat un corp săptămâna trecută, iar acum urmează cel de-al doi-

lea”, a anunţat Corneliu Ilciuc, administratorul firmei care se ocupă de demolare.

Explozie controlatăPentru demolarea halei de

producţie se va folosi explozi-bil care va fi montat în 750 de găuri. Prin comparaţie, la cor-pul de clădire demolat săptă-mâna trecută s-au făcut în to-tal 1.050 de găuri în care s-a montat explozibilul. „Nu pu-tem spune cu certitudine ora la care va avea loc explozia. Depindem de momentul în ca-

re va ajunge explozibilul la Me-diaş. Ulterior, mai sunt o serie întreagă de proceduri care tre-buie urmate până în momen-tul declanşării exploziei con-trolate. Vom folosi totodată cap-se nonelectrice, pentru a evita orice fel de problem, cum ar fi o eventuală ploaie”, a mai pre-cizat administratorul firmei spe-cializate în demolări.

Şir de imploziiImplozia de astăzi nu va ră-

mâne ultima în municipiul de pe Târnava Mare. În săptămâ-

nile următoare vor fi demolate pe rând alte trei turnuri aflate pe platforma Geromed. Apoi va mai fi demolat şi un al patru-lea turn, în formă de ciupercă.

Metodă necesarăDemolarea prin implozie se

foloseşte în special la clădirile înalte, deoarece este mai puţin costisitoare şi se realizează într-un timp mai scurt. Implozia es-te o explozie efectuată în inte-riorul unei clădiri, care permi-te eliminarea secvenţială a su-porturilor de structură ale con-

strucţiei. Astfel, trebuie calcu-lată cantitatea de explozibil ce va fi folosit pentru a fi sufici-ent ca să elimine suporturile verticale. Plasarea încărcături-lor şi timpul detonării secven-ţiale au o importanţă vitală, de-oarece acestea permit colapsul clădirii indus de greutatea struc-turii. Metoda demolării prin im-plozie este necesară în zonele urbane aglomerate, pentru ca dărâmarea clădirii să se faca exact pe spaţiul pe care aceas-ta a fost ridicată, fără a deteri-ora alte clădiri din jur.

Implozii la Geromed. Nu intraţi în panică!Astăzi va fi demolată încă o hală de producţie de pe platforma medieşeană Geromed. Vor mai urma şi altele.

MIRCEA CAZAN l preşedinte PNL Sibiu„A fost foarte simplu de împărțit, pentru că s-a luat ca raport colegiile actuale. Sunt trei colegii PSD, două PNL, în plus a mai venit un coleg de la Mediaș - Ghiță Roman, deci automat sunt patru colegi care au deja colegii despre care noi spunem că sunt eligibile.”

4 MONITORUL JUDEŢULUI monitorul de mediaș | 21 ‑ 27 septembrie 2012

Aurelian LUNGU

Ioan Cindrea, președintele Consiliului Județean Sibiu, a prezentat stadiul lucrărilor de modernizare la cinci poduri din județ. „Traficul auto și pie­tonal se va desfășura în condiții mult mai bune pe cinci poduri din județul Sibiu. Locuitorii din zonele respective, turiștii și toți cei care tranzitează jude­țul nostru prin localitățile amin­tite se vor putea bucura de un acces mai bun, modernizat spre destinațiile dorite de dânșii. Reamintesc sibienilor că una din prioritățile mele este îmbu­nătățirea infrastructurii de dru­muri a județului și voi sprijini toate investițiile legate de acest domeniu”, a precizat el.

Pod dublu la IacobeniAstfel, la podul de la Iaco­

beni, de pe DJ 143, la km 21+700, SC Drumuri și Poduri Mureș, câștigătoarea licitației, a turnat ambele fundații și a început elevațiile, urmând să transporte grinzile din Aiud în șantier. Conform contractului în valoare de 789.204 (fără TVA), termenul de execuție es­te de patru luni, podul urmând a fi dat în folosință la sfârșitul acestui an. Podul de la Iaco­beni a fost construit în anul 1950 și reabilitat în 1980. Da­că podul cel vechi care a fost demolat avea o lungime de nu­mai 6 m și partea carosabilă măsura 3,5 m, podul cel nou va avea o lungime de 14 m și o lățime de 11 m, partea caro­sabilă fiind de 8,4 m, la care se adaugă câte două trotuare de 1,3 m.

Prea vechi pentru a putea fi salvat

Podul de la Rondoala, sat aparținător al comunei Laslea, de pe DJ 143 A, la km 7+867, fusese construit în 1909. Aces­ta a fost demolat, iar până la finele anului 2012 se va con­strui unul nou. Acesta va avea 10 coloane, câte cinci pe fie­care parte. Lungimea podului

va fi de 16,9 m, iar lățimea de 12,5 m, din care 8,4 m repre­zintă partea carosabilă. Prac­tic, dimensiunile noului pod vor fi mai mult decât duble față de cele anterioare (lungi­mea de 7,5 m și lățimea de 5,5 m). Valoarea contractului se ridică la suma de 1.385.129 (fără TVA), lucrările fiind exe­cutate tot de SC Drumuri și Poduri Mureș.

Înlocuite completPodul de la Nemșa, de pe

DJ 141 la km 6+600, împre­ună cu podul de la Moșna de pe DJ 141 la km 6+700 se de­molează, ele fiind construite în anul 1962. Lucrările de exe­cuție la ambele poduri sunt rea lizate de către asocierea de firme SC Multipland SRL și BMT Trans Construct SRL din Odorheiu Secuiesc, valoarea contractului fiind de 1.240.191,6 (fără TVA). Con­structorii au ca termen de fi­nalizare luna martie 2013. No­ul pod peste râul Nemșa va avea o lungime de 14 m, față

de 6,3 m, cât avea cel vechi, și o lățime de 9,8 m, din care 7,8 m măsoară partea carosa­bilă, cele două trotuare fiind de câte un metru fiecare. Po­dul peste pârâul Moșna este prevăzut să aibă o lungime de

19,10 m (cu două rampe de câte 7 m) și o lățime de 9,8 m, plus trotuare.

Proiect integratÎn cadrul proiectului de mo­

dernizare a DJ 105 P, limită jud. Brașov – Arpașu de Sus – Cârțișoara (până la DN Trans­făgărășan), se realizează, înce­pând din luna septembrie, lu­crări de reabilitare la podul de pe DJ 105 P, km 8+279 peste pârâul Arpășel din satul Arpașu de Jos. Podul din Arpașu de

Sus, preconizat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2012, va avea o lungime de 26,10 m, față de 16,5 m, și o lățime de 12,7 m, din care partea caro­sabilă este de 11,2 m. Lucrări­le de modernizare a DJ 105 P,

pe tronsonul menţionat, sunt executate de SC Geiger Tran­silvania SA în asociere cu SC Construcţii SA, valoarea inves­tiţiei fiind de 9.303.432 lei fă­ră TVA. Din aceste fonduri vor fi modernizate şi trei poduri: unul peste pârâul Arpăşel (943.978 lei), unul peste pâ­râul Seaca (884.571 lei) şi un altul peste pârâul Cârţişoara (887.976 lei). Termenul de fi­nalizare a întregului proiect este stabilit pentru sfârşitul anului 2013.

Pentru noul pod de la Iacobeni, SC Drumuri și Poduri Mureș are termen de execuţie patru luni

IEŞITE DIN GARANŢIE | Consiliul Județean Sibiu modernizează cinci poduri de la marginea judeţului

Şantiere de 5 milioaneCâteva poduri din localitățile Iacobeni, Rondoala, Nemșa, Moșna și Arpașu de Jos sunt în lucru, în această perioadă. Cel de la Roandola fusese ridicat în 1909 şi va fi înlocuit cu unul modern până la sfârşitul acestui an.

IOAN CINDREA l preşedinte CJS„Locuitorii din zonele respective, turiștii și toți cei care tranzitează județul nostru prin localitățile amintite se vor putea bucura de un acces mai bun, modernizat spre destinațiile dorite de dânșii.”

Aurelian LUNGU

Cetăţenii din judeţul Sibiu beneficiază de acces gratuit la Internet în cadrul mai mul­tor biblioteci publice munici­pale, orăşeneşti şi comunale. Aici, ei comunică cu rudele aflate în străinătate şi caută informaţii legate de sănătate, agricultură, legislaţie, găsirea unui loc de muncă, calificare profesională, educaţie, turism etc. Acest lucru este posibil datorită derulării programu­lui Biblionet. În ultimii doi ani, 22 de biblioteci publice din judeţul Sibiu au fost do­tate cu computere şi periferi­ce, dar şi cu software. Este vorba despre bibliotecile din Agnita, Aţel, Avrig, Chirpăr, Copşa Mică, Dârlos, Jina, Me­diaş, Nocrich, Păuca, Răşinari, Roşia, Sadu, Sălişte, Şura Mi­

că, Şura Mare, Tălmaciu, Tur­nu Roşu, Valea Viilor, cărora li se adaugă filialele de carti­er Vasile Aaron, Bâlea şi Va­lea Aurie ale Bibliotecii AS­TRA. Până la sfârşitul acestui an, coordonatorul de proiect, Florinela Anca Vasilescu, a propus pentru runda a cincea a programului bibliotecile din Gura Râului, Ocna Sibiului, Orlat, Marpod, Merghindeal, Micăsasa, Miercurea Sibiului, Mihăileni, Porumbacu de Sus şi Şeica Mică.

Se adapteazăPe lângă dotarea cu echi­

pamente IT (91 de computere şi 23 de pachete cu periferice şi softul instalat), prin Biblio­net au fost instruiţi 30 de bi­bliotecari, s­a creat un centru de formare profesională în ca­drul Bibliotecii Judeţene AS­

TRA, prevăzut cu 11 laptopuri, şi au fost specializaţi ca trai­neri doi bibliotecari. Valoarea investiţiei este de 617.200 lei. „Chiar dacă starea generală a bibliotecilor publice din jude­ţul Sibiu nu este una dintre cele mai bune, consiliile loca­le au început să înţeleagă ros­tul acestei instituţii de cultu­ră pentru bunul mers al co­munităţii de care răspund. Bi­bliotecile publice moderne se adaptează nevoilor comunită­ţii, oferind cetăţenilor şansa de a­şi îndeplini obiectivele personale, profesionale şi de grup, cu rezultate pozitive pen­tru întreaga comunitate. De pildă, cetăţenii din judeţ inte­resaţi pot completa cererile pentru subvenţii chiar la bi­blioteca din localitate, sub în­drumarea unui bibliotecar in­struit în acest domeniu, pe ca­

re apoi să le trimită prin In­ternet la APIA ­ Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agri­cultură, economisind astfel timp şi bani pentru deplasa­rea la Sibiu”, este de părere Ioan Cindrea, preşedintele Con­siliului Judeţean Sibiu.

Program naţionalBiblionet este una dintre

cele mai importante investiţii într­o intervenţie de anvergu­ră pentru facilitarea accesu­lui public la Internet şi con­struirea unui sistem durabil de biblioteci publice moder­ne în România. Biblionet are o valoare totală de 26,9 mili­oane de dolari, este finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates şi se derulează pe o pe­rioadă de 5 ani prin Fundaţia International Research & Exchanges Board.

Bibliotecile judeţului devin săli de netÎncă zece biblioteci publice din judeţul Sibiu s-ar putea alătura programului „Biblionet – lumea în biblioteca mea”. 22 de instituţii sunt deja în acest program.

21 - 27 septembrie 2012 | monitorul de mediaș LOCAL 5

Alex PÎNTEA

Edilul-şef a explicat că doar câinii care nu sunt agresivi sau bolnavi au fost eliberaţi din adăpostul Serviciului Public de Ecarisaj. „Vreau să reamin-tesc că municipiul Mediaş dis-pune de un Serviciu de Ecari-saj înfiinţat încă din anul 2005, fiind printre primele oraşe din România care au avut un ase-menea serviciu ce tratează câi-nii fără stăpân în conformita-te cu legislaţia europeană. Ru-gămintea este ca atunci când sunt cazuri de câini unde exis-tă suspiciuni că nu sunt în evi-denţa Serviciului de Ecarisaj, cetăţenii să anunţe, iar perso-nalul serviciului se va depla-sa cu maximă operativitate pentru rezolvarea situaţiei”, a dat asigurări Teodor Neamţu.

Câini marcaţiToţi câinii care au trecut

prin adăpost sunt crotaliaţi. Asta înseamnă că pe străzi au fost eliberaţi doar câinii steri-lizaţi anterior şi care nu au dat dovadă de agresivitate.„Câinii fără stăpân care nu sunt în evidenţa Serviciului de Ecarisaj se pot recunoaşte prin faptul că nu au crotalul în ureche. Cei care îl au sunt

sterilizaţi şi, de regulă, nu sunt agresivi”, arată primarul Me-diaşului.

Activităţi complexeEcarisajul şi-a reluat activi-

tatea activitatea în primăvara anului trecut, după aproxima-tiv un an de pauză. Acesta se ocupă cu strângerea câinilor fără stăpân, eliberarea anima-lelor contra unei taxe sau cu scutire de taxe pentru organi-zaţiile de protecţie a animale-lor. Totodată, angajaţii servi-ciului se ocupă de îngrijirea câinilor, deparazitarea, vacci-narea, sterilizarea şi înregis-trarea lor într-o evidenţă uni-că, reîntoarcerea câinilor în zo-na de unde au fost prinşi, la cererea colectivităţii sau a gru-pului local, care îşi va asuma în scris răspunderea pentru o-crotirea câinilor trataţi.

Inaugurat în 2005Reglementările legale în vi-

goare şi dragostea unei fami-lii din municipiul Mediaş pen-tru câini au stat la baza constru-irii unui adăpost pentru mai-danezi şi a constituirii Serviciu-lui de Ecarisaj. Adăpostul a fost inaugurat oficial în luna noiembrie 2005, la ieşirea din Mediaş spre comuna Moşna.

Pentru a rezolva problema câi-nilor a fost construit un adă-post de 100 de metri pătraţi, împărţit în 12 boxe, şi un al doilea, de 250 de metri pătraţi, cu 15 boxe, cabinet veterinar, sală de carantină şi toate cele necesare pentru ca activitatea să se desfăşoare conform nor-melor europene. În ultimii şa-se ani, de aici au fost adopta-te peste 700 de patrupede.

SOLUŢII | Medieşenii se plâng de numărul mare de câini aflaţi pe străzi

Câinii la controlMajoritatea câinilor fără stăpân de pe străzile municipiului nu sunt agresivi şi se află în evidenţele Serviciului de Ecarisaj, spune primarul Teodor Neamţu, răspunzând reclamaţiilor cu privire la maidanezi. Dacă vedeţi un câine fără crotal în ureche anunţaţi ecarisajul, îi îndeamă Neamţu pe medieşeni.

INTEGRARE

700de câini au fost adoptaţi în ultimii şase ani

Una caldă, alta receElevii care învaţă la şcoala ma-ghiară „Istvan Bathory” din municipiul Mediaş au primit un microbuz şcolar din partea Minis terului Educaţiei. Tot pen-tru zona de nord a judeţului au mai fost repartizate două microbuze la Iacobeni şi unul la Bruiu. Potrivit inspectorului şcolar general, Ştefan Firu, exis-tă solicitări şi din partea altor şcoli generale, cum ar fi Valea Viilor. Deocamdată, în judeţul Sibiu au ajuns opt din cele 14 microbuze alocate la nivel naţi-onal de către ministerul de re-sort. Pe de altă parte, la şcoala „Istvan Bathory” se înregistrea-ză un deficit de 111.000 de lei, care ar putea bloca plata salarii-lor profesorilor în trimestrul IV al acestui an. Consilierii locali vor încerca redistribuirea sumei de la alte două unităţi de învă-ţământ. A. L.

Lansare de carteEveniment cultural la Muzeul Municipal Municipal. Istoricul Vasile Mărculeţ şi-a lansat, marţi după-amiază, volumul „Bizantini, italieni şi români în secolele XIV-XVI”, în prezenţa u-nei asistenţe numeroase. Manifestarea a fost organizată de către Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret. Istoricul medieşean Vasile Mărculeţ a ajuns astfel la volumul cu numărul 21. „Lucra-rea are nişte repere cronologice cât se poate de stricte. Ea abor-dează relaţiile spaţiului româ-nesc între începutul secolului XIV şi mergând până la 1475 la căderea Mangopului”, descrie Mărculeţ. A. P.

Pe scurt

Editorial

Un altfel de Mediaşde Milu Oltean

Câinii bolnavi şi cei agresivi sunt duşi în adăpostul de la ieşirea spre Moşna

În campaniile electorale rânjesc frumos pe garduri mesaje stră-lucitoare, care ne îmbie să votăm candidaţi dornici să schimbe fa-ţa Mediaşului, să facă din Mediaş un oraş în care să merite să tră-ieşti, să redea Mediaşului strălucirea de altădată sau să readucă Mediaşul la viaţă. În discursul aspiranţilor la fruntea obştii, Me-diaşul e un loc anost, fără vlagă, părăsit şi în moarte clinică, ce musai are nevoie de resuscitare, pe care, ghiciţi domniile voastre, cine-o poate face?

Dacă i-ai fi spus unui muncitor de la Vitrometan, să zicem, acum 20 de ani, că fabricile din oraş or să cadă una după alta precum piesele de domino, iar când vor creşte copiii lui vor avea mari probleme în a-şi găsi un loc de muncă în oraş, cu siguranţă ţi-ar fi râs în nas şi ţi-ar fi spus că eşti nebun. Mediaşul de acum ceva mai bine de două decenii era un oraş puternic industriali-zat, cu o populaţie trecută bine de 60.000 de locuitori, în care lo-cul de muncă nu avea cum să fie o problemă. Mă rog, şi vremu-rile erau de aşa natură. Patru cinematografe, elevi cu duiumul în fiecare an în clasa I, fabrici, biblioteci în cartiere, librării, reţea nouă de troleibuze, blocuri nenumărate, profesori, ofiţeri, mun-citori, pensionari, tâmplari, tinichigii, lăcătuşi, ingineri, copii. Nu pic în nostalgia vremurilor, fac doar o trecere în revistă a realită-ţii oraşului de acum 20 de ani, un oraş muncitoresc, dinamic în acest segment. Dacă ne uităm acum la Mediaş n-avem cum să nu remarcăm schimbările profunde care au trecut peste oraş în do-uă decenii; suntem cu mult mai puţini, suntem mai vârstnici, sun-tem mai dezbinaţi şi trăim doar cu amintirea unui oraş care res-pira prin toţi porii industrie. Nu cred că e vina nimănui pentru a-ceste transformări urbane. Timpul îşi are mersul lui şi le schim-bă pe toate, de la oameni la locuri şi case. Nu are sens să stăm să facem analize acum unde şi-a pierdut Mediaşul şuruburile, mo-bila, bicicletele, cristalul, geamurile, ci cred că e mult mai impor-tant să privim realitatea în faţă. Suntem parte din realitatea de acum a cetăţii şi orice lamentare nu face decât să ne dezbine mai mult. Politicienii ne-au împărţit din 4 în 4 ani în tabere, dar au uitat să ne spună că indiferent cine ajunge sus decide pentru toţi şi răspunde de banii tuturor. Să nu credeţi că cei care zâmbesc frumos de pe pliante electorale nu ştiu realitatea. Sunt conştienţi că Mediaşul nu mai poate fi ce a fost acum 20 şi ceva de ani, dar profită de moment şi vând iluzii la kilogram. Mediaşul de acum e altfel şi caută alte drumuri, nu mă refer neaparat la cele scor-monite şi găurite de acum, ci la cele care într-adevăr pot să-i ofe-re şansa de a respira şi în anii care vin. Realitatea ne arată tineri care fug de oraş, ne arată autobuze pline de pensionari, ne arată praf, fabrici pregătite să tragă oblonul şi oameni care caută răs-punsuri. Îmi doresc un Mediaş care să renască altfel, poate turis-tic, poate altfel. Nu mi-aş dori un oraş pustiu cu străzi asfaltate şi apă curată la robinet, nu mi-aş dori un oraş curat, dar fără su-flet şi oameni. Îmi doresc un Mediaş în care tinerii să aibă şansa lor, în care cele care se fac să ţină cont că cei care vin după noi merită un altfel de Mediaş. Pentru asta e nevoie de viziune şi stra-tegie. Iar asta poate fi un risc mare, pentru că gropile din străzi se văd mai bine decât ideile.

Alex PÎNTEA

Expoziţie inedită la Com-plexul Onyx. Medieşenii pot vedea o expoziţie care cuprin-de peste 400 de fluturi aran-jaţi în modele decorative sau pe fotografii. Acestea sunt re-alizate de către Sergiu Torok, doctorand în biologie şi un mare pasionat de insectele zburătoare. Acesta a adunat sute de fluturi, majoritatea din zona Mediaşului pentru lucra-rea sa de licenţă, iar ulterior colecţia sa a ajuns pe simeze în cadrul Complexului Onyx. „Ideea acestei expoziţii a ve-

nit de la părintele Doru Gâ-dea. Acesta i-a văzut în came-ra mea, ei au fost adunaţi pen-tru lucrarea mea de licenţă. Nu am vrut să îi arunc şi am spus să fac aceste rame. Sunt peste 400 de fluturi din împre-jurimile Mediaşului, din satul Curciu, dar şi din Munţii Lo-trului pe care i-am colectat cu mâna cu foarte mare grijă”, dezvăluie Torok.

Nu aleargă după fluturiPentru a prinde fluturii şi

a-i transforma în veritabile opere de artă este nevoie de multă răbdare şi pasiune. „Îţi

trebuie foarte multă răbdare. După ce acumulezi experien-ţă, realizezi că nu trebuie să fugi sute de metri după un flu-ture. Acesta are un traseu pe care merge, iar dacă te pui pe el îl poţi prinde mai uşor. Du-pă etapa de teren, fiecare flu-ture trebuie întins, iar asta du-rează cam 15 minute pentru unul, iar ulterior se pun în niş-te insectare speciale ermetice, astfel încât să nu fie afectaţi de mediul exterior”, a mai ex-plicat medieşeanul. Expoziţia de fluturi este deschisă publi-cului până în data de 30 sep-tembrie.

Alex PÎNTEA

Au venit, au votat - nu o dată, ci de două ori, dar tot degeaba. Aceasta este conclu-zia şedinţei extraordinare a Consiliului Local Mediaş, des-făşurată luni după-amiază. Întâlnirea a avut un singur punct pe ordinea de zi: ade-rarea municipiului Mediaş cu fondul de vânătoare la una dintre cele două asociaţii de profil care îşi desfăşoară ac-tivitatea în zonă. În condiţii-le în care, din 1 septembrie, a încetat contractul de gesti-une al fondului de vânătoare aparţinând Mediaşului, cele două asociaţii de profil din zonă, Asociaţia „Alţâna-Chir-păr-Agnita”, respectiv „Forest Moşna” au solicitat Consiliu-lui Local Mediaş să treacă la una dintre ele.

Vot indecisAleşii locali au procedat la

vot secret, iar pentru ca pro-iectul să fie adoptat era nevo-ie de votul a două treimi, adi-că 14 consilieri. La primul vot, patru buletine au fost anula-te. În aceste condiţii, s-a soli-citat reluarea procesului. Ale-şii au votat din nou, însă re-zultatul nu s-a schimbat prea mult, aşa că proiectul de ho-tărâre nu a fost adoptat. Re-zultatul l-a nemulţumit vizibil pe preşedintele filialei Mediaş a Asociaţiei Judeţene a Vână-torilor şi Pescarilor. Nicolae Floca i-a criticat pe aleşi că, în loc să îi ajute pe vânătorii me-dieşeni prin aderarea la orica-re dintre cele două asociaţii, dau undă verde scoaterii la li-citaţie publică a fondului de vânătoare, care ar putea fi ast-fel însuşit de străini.

A pus fluturi pe simeze Fond la licitaţie

Milu OLTEAN

Din 2010, Mediaşul este par-tener în cadrul proiectului fi-nanţat din fonduri europene OP-ACT „Modalităţi de acţiu-ne privind îmbunătăţirea po-ziţiei strategice a oraşelor mi-ci şi mijlocii” alături de muni-cipalităţile Leoben (Austria), Ancona (Italia), Notodden (Nor vegia), Dabrowa Gorni-cza (Polonia), Heerlen (Olan-da), Legazpi (Spania), Rezekne (Letonia), Altena (Germania), Eberswalde (Germania) şi Nagy kálló (Ungaria). Proiec-tul îşi propune să găsească so-luţii şi rezolvări la probleme-le comune tuturor, legate de

schimbări demografice, decli-nului populaţiei şi provocări-le asociate acestor fenomene. „După ’90, Mediaşul a intrat într-un recul economic. Vechi-le fabrici s-au închis una du-pă alta, locurile de muncă au fost tot mai puţi ne, iar rezul-tatul acestui fenomen a fost scăderea populaţiei şi degra-darea vieţii. Acum, ne aflăm la o răscruce de drumuri. Eu spun că suntem în pra gul re-naşterii”, consideră, opti mist, primarul Teo dor Neamţu.

Planuri prezentate la Mediaş

La jumătatea lunii septem-brie, partenerii din cadrul pro-

iectului s-au întâlnit la Mediaş cu prilejul ultimului atelier de lucru, la care s-au prezentat Planurile Locale de Acţiune, în fapt rezultatul analizelor le-gate de problemele cu care se confruntă localităţile şi soluţi-ile pentru rezolvarea acestora. Fiecare municipalitate a avut abordări diferite pentru a sto-pa declinul demografic şi pen-tru a aduce bunăstare, armo-nie, progres economic şi un echilibru demografic în comu-nitate. Fiecare a prezentat stra-tegii solide, care nu înseamnă rezultate de pe o zi pe alta, ci implică o muncă susţinută pe câţiva ani, menită a schimba comunitatea şi, mai ales, per-cepţia celorlalţi asupra comu-nităţii.

Magnet pentru sporturiOraşul Dabrowa Gornicza,

înfrăţit cu Mediaşul, se con-fruntă şi el cu scăderea popu-laţiei, pe fondul unui recul eco-nomic. Planul polonezilor vi-zează dezvoltarea turismului bazată pe sport. Mai precis, municipalitatea vrea ca până în 2020 să dezvolte infrastruc-tura pentru activităţi sportive din oraş, să promoveze spor-tul şi mişcarea în rândul popu-laţiei şi să promoveze oraşul drept un loc pentru oameni energici şi activi. „Strategia noas tră are în vedere schimba-rea imaginii oraşului, dar sun-tem optimişti, mai ales că am făcut deja o serie de paşi pe acest drum. Ne dorim ca ora-şul să devină unul sportiv. Ide-ea este de a promova bicicle-ta ca mijloc de transport. Ne-am dori să devenim un oraş pe biciclete, dar ne dorim dez-voltarea în general a infras-tructurii pentru practicarea di-feritelor sporturi. Credem că e o cale de a atrage investitori, o cale de a ne impune ca o destinaţie turistică pentru prac-ticarea sporturilor, iar aceste schimbări credem că vor fi be-nefice pentru comunitate”, au dezvăluit reprezentanţii ora-şului polonez, cu ocazia întâl-nirii de la Mediaş.

Comunicare între generaţiiO altă abordare au avut aus-

triecii din Leoben, care nu-şi doresc creştere economică, ci stabilitate în rândul populaţi-ei şi încurajarea interacţiunii dintre cetăţeni şi mai ales din-tre tineri şi seniori. Lipsa aces-tor interacţiuni poate crea pro-bleme, deoarece tinerii sunt tentaţi să-şi caute un mediu mai bun în alte părţi, iar com-paniile să fie nevoite să închi-dă porţile din lipsă de forţă de muncă. „Am dezvoltat şi ne gândim la o serie de progra-me şi spaţii specifice în care tinerii să poată interacţiona, să stimulăm lucrul în echipă. Pe de altă parte, este impor-tant să reuşim să integrăm şi emigranţii, iar în acelaşi con-text să avem şi o paletă largă de activităţi şi oferte cultura-le, care să facă posibilă inter-acţiunea. Stimularea unui cli-mat competitiv şi încurajarea

tinerilor creativi este o altă ca-le prin care vrem ca tinerii să nu mai fie nevoiţi să plece din oraş. În acelaşi cadru, comu-nicarea dintre tineri şi seniori este vitală, deoarece seniorii pot fi o parte activă a comu-nităţii, iar planurile noastre se referă şi la acest aspect”, sunt de părere cei din Leoben.

Locuri de muncă, incluziune etnică

O comunitate relativ mică, Nagykálló vrea să-şi caute o nouă identitate. „Avem în fa-ţă un drum lung. Ne dorim să

atragem investitori şi să obţi-nem creştere economică şi creş-terea numărului de angajaţi. Este o modalitate prin care cre-dem că vom stopa plecarea ti-nerilor din oraş. De aici putem vorbi de refacerea unor spaţii urbane, de dezvoltarea unor proiecte culturale, de un brand al oraşului şi de promovare. Proiectul nostru are şi o am-prentă de incluziune socială, având în vedere că un segment din populaţie este de etnie ro-mă”, a spus edilul maghiar.

Probleme şi soluţii

Dezvoltarea este un con-cept complex, care nu se poa-te trasa de pe o zi pe alta, a su-bliniat primarul Teodor Neam-ţu. „Suntem conştienţi că sunt nemulţumiri, că sunt neajun-suri, dar împreună le putem depăşi. Este o provocare pe ca-re o avem în faţă, aceea de a schimba Mediaşul şi de a-l fa-ce un loc atractiv, atât pentru locuitorii lui, cât şi pentru tu-rişti. Şi am încredere că, deşi e anevoios, drumul pe care mergem este unul bun”, a apre-

ciat el. Planul Mediaşului a fost prezentat de Vladimir Şar-gu, coordonatorul proiectului OP-ACT Mediaş. Acesta a vor-bit despre o serie de factori ce au condus la scăderea popu-laţiei Mediaşului, printre care faptul că tinerii părăsesc ora-şul pentru a-şi continua studi-ile, dar şi pentru a-şi căuta un loc de muncă, lipsa spiritului antreprenorial sau e neconcor-danţei programelor şcolare cu cerinţele reale ale pieţei mun-cii locale. Soluţiile ar sta în po-

sibilitatea ca tinerii să aibă po-sibilitatea de a-şi continua stu-diile în oraş, fapt care ar pu-tea fi pus în aplicare prin co-laborarea cu alţi parteneri din OP-ACT, dar şi găsirea unui cadru pentru un dialog perma-nent între angajatori şi institu-ţiile de învăţământ, în aşa fel încât programele şcolare să fie adaptate cerinţelor pieţei mun-cii de la nivel local, iar tinerii să aiba posibilitatea de a-şi gă-si un loc de muncă în oraş, adecvat pregătirii lor. Media-şul are în vedere un plan inte-grat de dezvoltare, cu impact atât economic, cât şi social şi cultural, care implică investi-ţii pentru infrastructură, iar mai apoi pentru dezvoltare. „Dezvoltarea industriei turis-mului ar putea duce şi la schim-barea imaginii de oraş industri-al a Mediaşului şi, în corelare cu o serie de campanii de in-formare şi cursuri de educaţie antreprenorială în rândul tine-rilor, ar putea fi şi acestea solu-ţii pentru stoparea declinu lui demografic cu care se confrun-tă Mediaşul”, susţine Şargu.

Plan „şcoală”Uwe Hans Schwedler, exper-

tul desemnat de UE pentru mo-nitorizarea proiectului, a apre-ciat că Planul de Acţiune al ora-şului nostru este unul „şcoală”, un exemplu de urmat şi pen-tru alte comunităţi care doresc implementarea unui program gradual de dezvoltare. „Planul Mediaşului este o adevărată lecţie, o prezentare vastă care are în vedere dezvoltarea în mai multe direcţii. Am fost în-trebat deseori ce anume urmă-reşte acest proiect OP-ACT, ce anume vrea, mi s-a spus că mănâncă bani, timp şi resur-se. Răspunsul cel mai bun sunt aceste planuri de dezvoltare, pe care le au comunităţile. Mă bucur să văd că cei implicaţi în proiect au înţeles că nu e timp de pierdut, că oamenii sunt interesaţi să mişte lucruri-le, iar toate aceste strategii au un caracter serios şi riguros”, a conchis Schwedler.

6 SPECIAL monitorul de mediaș | 21 - 27 septembrie 2012

PREMIERĂ | Soluţiile pe care le-au identificat medieşenii şi partenerii lor ar putea fi modele în Europa

Mediaşul dă lecţii de dezvoltareDe la est la vest, de la nord la sud, una din provocările căreia oraşele mici şi mijlocii din Europa trebuie să-i facă faţă este stoparea declinului demografic. Rata natalităţii e în scădere, tinerii îşi caută drumul spre oraşe mai mari, iar numărul de pensionari creşte rapid, de la an la an. În paralel, investitorii ocolesc localităţile în care nu au forţă de muncă tânără, oraşul încremeneşte în timp şi are tot mai puţine resurse şi motivaţii de dezvoltare. Ce se poate face?

TEODOR NEAMŢU | primar Mediaş„Cred că provocarea anilor viitori pentru zona noastră este turismul. De aici am gândit strategia noastră de dezvoltare şi am plecat de la reabilitarea infrastructurii apă-canal, a infrastructurii rutiere, care sunt puncte esenţiale. Cu bune şi cu rele, lucrurile se mişcă. Avem un proiect în derulare, avem un credit BERD, iar în viitor eforturile noastre se vor concentra pe mentenanţă, acolo unde nu vom mai plăti bani mulţi. Am pus bazele unui proiect în turism, alături de 22 de comunităţi din zona noastră, şi avem planuri îndrăzneţe. În aceeaşi linie, Mediaşul a fost selectat pentru finanţare pentru reabilitarea zidurilor medievale, iar la nivel regional ne gândim la reabilitarea tuturor monumentelor, a bisericilor fortificate. Avem în vedere construirea unui parc tematic medieval pe 38 de hectare, vrem să constituim un oprator de turism care să promoveze zona noastră, am creat evenimente pe care vrem să le creştem, spre exemplu Festivalul de Film, sau Festivalul Medieval, care şi ele vor fi componente importante în promovarea zonei. ”

Neamţu le-a spus partenerilor europeni că provocarea anilor viitori pentru zona noastră este turismul

Alex PÎNTEA

Prima şcoală Montessori din Transilvania şi-a deschis porţile la Mediaş. După ce, în anul 2008, Fundaţia pentru E-ducaţie condusă de omul de afaceri Mihai Crăciun a des-chis prima grădiniţă particu-lară din municipiu, sâmbătă a fost deschisă şi o şcoală Mon-tessori, a treia de acest fel din ţară. „Această şcoală este una Montessori. Este cea de-a tre-ia şcoală din România autori-zată. Mai este una la Timişoa-ra, înfiinţată acum patru ani, şi una la Bucureşti, înfiinţată anul trecut. Sistemul Mon-tessori este unul mai larg răs-pândit în Europa de Vest, în Statele Unite ale Americii şi Canada, dar mai puţin cunos-cut la noi”, explică omul din spatele şcolii acestei iniţiative.

Locaţie centralăNoua şcoală şi-a început ac-

tivitatea cu un număr de 13 elevi. Aceştia învaţă în fosta Casă a Piariştilor din Piaţa Re-gele Ferdinand I. Clădirea şco-lii a trecut printr-un amplu pro-ces de reabilitare şi moderniza-re. „La şcoală deocamdată avem 13 copii. Suntem convinşi că vor mai veni şi alţii, pentru că la grădiniţa noastră, care este tot în sistem Montessori, cu personal specializat în străină-tate, avem circa 60 de copii şi ne aşteptăm ca, dacă nu toţi, cel puţin un procent foarte ri-dicat dintre ei să urmeze în continuare cursurile şcolii”, completează Crăciun.

Profesori specializaţiElevii care urmează cursu-

rile şcolii Montessori lucrează cu profesori specializaţi. Aceş-tia au studiat în străinătate, iar în prezent pot preda în sistem Montessori oriunde în lume. „La ora aceasta, pentru şcoa-lă avem doi dascăli care sunt şcoliţi cu diplome de la Aso-ciaţia Montessori Internatio-nal din Olanda. Ei au făcut un curs de un an de zile la Cen-trul Internaţional pentru Stu-dii Montessori din Bergamo, iar în urma acestui curs au ob-ţinut o diplomă care le dă drep-tul de a preda în sistem Mon-tessori în orice ţară din lume”, a precizat omul de afaceri me-dieşean. Educatorii Montessori utilizează materiale speciale, care nu numai că stimulează simţurile şi imaginaţia, dar per-mit şi copilului să evolueze în ritmul lui şi să înveţe din pro-priile-i greşeli. Sub îndruma-rea educatorului, copiii acu-mulează cunoştinţe făcând pro-priile lor descoperiri. Sunt ast-fel încurajate concentrarea, motivaţia, autodisciplina şi dra-gostea pentru învăţătură.

A vrut o schimbareUn principiu esenţial al edu-

caţiei Montessori este că edu-catorul trebuie să fie în per-manenţă atent la ce face copi-lul şi nu invers. Educatorul şi copiii împart tot spaţiul dintre ei, fără a exista vreo zonă des-tinată catedrei. Claudia Mun-

teanu, una dintre învăţătoare-le care predă în sistem Mon-tessori, mărturiseşte că şi-a do-

rit o schimbare în cariera sa profesională, în condiţiile în care a lucrat anterior în siste-mul de stat. Dascălul susţine că nu i-a fost deloc greu să treacă la noul sistem de preda-re. „Am lucrat înainte la o gră-diniţă tradiţională, am avut foarte multe experienţe frumoa-se, dar mi-am dorit altceva. Am aflat de pedagogia Montes-sori şi de faptul că domnul Crăciun vrea să schimbe ceva în sistemul de învăţământ şi mi-am zis: ăsta este momen-tul, acum pot să schimb şi eu ceva pentru copiii mei şi pen-tru copiii noştri. Am fost la un curs în Praga de un an, am fă-cut cele patru module, cele pa-tru arii, urmează examenul. Nu a fost greu să trec la acest sis-tem”, ne-a spus învăţătoarea.

Părinţi încântaţiPărinţii care şi-au înscris

copiii la şcoala Montessori din Mediaş sunt deja plăcut sur-prinşi de sistemul de predare folosit. Aceştia s-au convins că sistemul dă rezultate foar-te bune, după ce au verificat acest lucru la grădiniţă. „Sis-temul Montessori este unul mai aparte. Suntem foarte în-cântaţi de el. Avem fetiţele de un an în grădiniţă şi au avut parte de educaţia Montessori. Rezultatele au fost remarcabi-le şi imediat s-au făcut simţi-te. Copiii învaţă totul foarte natural şi foarte logic. Este ma-

re lucru ca unui copil să nu îi impui şi să îl laşi să descope-re singur”, consideră unul din-

tre medieşenii care şi-au încre-dinţat odraslele noii metode de învăţământ.

Investiţiile continuăMediul Montessori unifică

funcţiile sociale, psihologice, fizice şi academice necesare unui copil pentru a dezvolta o atitudine pozitivă faţă de şcoa-lă: încredere în sine, simţul or-

dinii, curiozitate şi concentra-re, iniţiativă şi perseverenţă, abilitatea de a lua decizii şi simţul responsabilităţii faţă de alţi colegi, şcoală şi comunita-te. După ce a realizat o grădini-ţă particulară în care se folo-seşte sistemul Montessori, iar acum o şcoală, fondatorul nu se va opri aici. El spune că mai sunt lucruri de făcut la noua şcoală, însă că acestea se vor face în timp. „Dorim totuşi să mai continuăm, va trebui să facem în spate o sală de sport, trebuie construite nişte anexe, vrem să mai extindem aceas-tă şcoală. Acum nu pot spune un cadru de timp, pentru că investiţia şi spaţiile pe care le avem la ora actuală ne asigu-ră funcţionarea pentru mulţi ani”, a conchis Crăciun.

21 - 27 septembrie 2012 | monitorul de mediaș SPECIAL 7REVOLUŢIONAR | A treia şcoală Montessori din România şi prima din judeţul nostru şi-a deschis porţile la Mediaş

Educaţie cu Dumnezeu înainteMediaşul are, de câteva zile, o şcoală Montessori. Este a treia unitate de învăţământ de acest fel din România, după cele deschise la Timişoara şi Bucureşti. Pedagogia Montessori pune copilul în mijlocul atenţiei, îl încurajează în funcţie de abilităţile lui individuale, în funcţie de vârstă, să înveţe singur, să îşi exploateze talentele. Sistemul este unul larg răspândit în Europa de Vest, dar şi peste Ocean.

MIHAI CRĂCIUN | om de afaceri„La grădiniţa noastră, care este tot în sistem Montessori, avem circa 60 de copii şi ne aşteptăm ca un procent foarte ridicat dintre ei să urmeze în continuare cursurile şcolii.”

Îndrumaţi de educator, copiii dintr-o clasă Montessori acumulează cunoştinţe făcând propriile lor descoperiri

Esența filozofiei Montessori are la bază credința că Dumne-zeu a pus în natura fiecarui co-pil tendințele de care are nevo-ie pentru dezvoltare și educație și că misiunea noastră, ca adulți, este să observăm copilul pentru a înțelege aceste ten-dințe și a le oferi condițiile de împlinire. Sistemul a fost creat de Maria Montessori (1870-1952), una dintre primele fe-mei din Italia care a studiat me dicina. Născută la Ancona, în anul 1870, aceasta a lucrat imediat după absolvire la cate-dra de antropologie a Clinicii Universitare din Roma, ocu-pându-se de copiii mici, cu deficienţe psihice. A început să studieze pedagogia și psihologia şi, pe baza observării copi-ilor și a experienței sale, a dezvoltat o metodă pedagogică în care premisa de bază era educarea simțurilor și mai apoi a înțelegerii. Ulterior, a obţinut rezultate remarcabile apli-când metoda la copii normali. În anul 1909, Maria Montessori a scris prima carte pe acest subiect și tot din acel an a început să formeze educatori. Cursurile ei au fost frec-ventate de pedagogi din întreaga lume, care apoi au înființat grădinițe și școli în nenumărate ţări. În prezent, funcționează după metoda Montessori mii de şcoli în în-treaga lume, numărul lor crescând de la an la an.

Educația Montessori

8 RELIGIE monitorul de mediaș | 21 ‑ 27 septembrie 2012

Viaţa aceasta este numai una

Calendar Creştin Ortodox

Recunosc că nu m-am pu-tut abţine. La atâtea moţiuni depuse în ultimii ani pe toa-te mesele stupizeniei politice, una în plus: Moţiunea Hris-tos. Depusă pe masa altaru-lui la fiecare Liturghie. Acolo se face judecata conducători-lor politici. Începând cu Ecte-nia mare. Noi ne rugăm pen-tru ei, ei tot pentru ei. Pentru noi, atunci cine se roagă? Cu suspinuri negrăite, El. Împă-rat şi Rob deopotrivă, Duh şi Trup, Pătimitor şi Înviat, pa-radoxalul nostru Dumnezeu. El. Învierea noastră, nebăga-tul în seamă al nostru Dum-nezeu.

Dintâi, Moţiunea Hristos nu este împotriva nimănui. Căci Domnul lasă să-şi facă numă-rul pe toţi bufonii cu aere de

actori de geniu, într-un scena-riu care nu mai are demult lo-gica prezenţei lui Dumnezeu în el.

De-al doilea, Moţiunea Hris-tos nu se rosteşte cu voce ta-re în nicio sală de parlament din lume, ci e strigătul de bi-ruinţă al Luminii împotriva întunericului descărnat, aco-lo, adânc, în inima de azur a lumii. Pericolul cel mare este că, furând textul Moţiunii, u-nii au reuşit să-l întoarcă îm-potriva iniţiatorului Însuşi, confundând pe Hristosul Cel Viu cu hristoşii de mucava ai unei penibile ruperi din Evan-ghelie.

De-al treilea, Moţiunea Hris-tos nu se adresează în cuvin-te, ca să poată fi răstălmăcite, ci în conţinuturi, numite dog-

me, care irită teribil pe comen-tatorii ei, pentru că, în raport cu ele, Adevărul nu-i interşar-jabil cu adevărurile. Cu medi-ocrele noastre adevăruri care formează baza de date, alea-torii şi îngâmfate, despre cum ar trebui să semene Dumne-zeu cu noi şi cum ar trebui El să Se supună judecăţilor noas-tre de valoare. Ori Moţiunea este clară. Rostită în miez de Liturghie, în prag de Botez, în toate momentele necesare iz-băvirii noastre din moarte, ea nu este produsul unei culturi de circumstanţă, ci e rodul Du-hului Sfânt, al gândirii limpezi despre Hristos şi despre Bise-rică. E legământ şi dezlegare deopotrivă.

Cei care n-au recunoscut despre ce este vorba, le spu-

nem noi: Crezul niceo-constan-tinopolitan. Care ţine axa de mărturie a Bisericii de pe la 325 încoace. În raport cu el ne e şi mântuirea şi Judecata. Re-stul judecăţilor, aleatorii şi omeneşti, nu pot avea valoa-re decât raportate la această moţiune, care vrea să schim-be mereu totul. Într-o dinami-că obligatorie ţelului pe care şi-l propune. Cetăţenie cereas-că şi loc ocupat în singurul spaţiu cu imunitate veşnică: Raiul mântuirii.

Atenţie la celelalte Moţiuni. Vă iau prea mult din viaţă. Şi, oricât de ancoraţi în ea, viaţa aceasta este numai una. Cu o teribilă continuare în veşnicie.

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Despre Evanghelia zilei a-cesteia de Duminică, Luca 5.1-11, cel mai straşnic ar trebui să ne vorbească pescarii.

Calitate umanăSimplă şi concisă, Evanghe-

lia ne arată că nu talentul de pescari a făcut din Apostoli modelele convertirii la Hris-tos. Că nu pentru că ştiau ar-ta pescuitului aceştia au fost aleşi. Ci pentru calităţile care decurgeau din exercitarea aces-tei minunate dar grele îndelet-niciri, educate prin pescuit da-că vreţi, pentru marea lor ca-litate umană, pescarii galile-eni s-au aflat logodiţi de Dom-nul Hristos cu una dintre cele mai ample întreprinderi divin-umane: naşterea Bisericii.

SimplitateaPutem bănui calităţile care

i-au adus în inima lui Dumne-zeu Celui Întrupat. Dintâi sim-plitatea, pe care o bănuim şi din reacţiile la provocările pe care Hristos le aduce sufletu-lui lor. O simplitate neprefă-cută, cum o va schiţa Iuda Is-carioteanul care nu era pescar de vocaţie, o simplitate dată de încordările nopţilor lor lun-gi, de aşteptare la marginea de rafie a năvodului, acolo unde vibraţia valului de bogăţie din adâncuri poate să te facă să-ţi pierzi limpezimea gândului, dar care, în acelaşi timp te în-vaţă cât de mult depinzi de Dumnezeu, Cel Care ţine toa-te, inclusiv labirinticele loca-şuri ce alcătuiesc regatul adânc al mării.

BărbăţiaPoate că de-al doilea conta

bărbăţia pe care o creştea în-fruntarea furtunilor sau a nop-ţii în aceia care, dincolo de li-nia orizontului căutau în adânc de apă hrana şi ieşirea din să-răcie a familiei lor. Ei, cei de pe mare, erau gingaş ocrotiţi de pe ţărmuri de rugăciunea celor ai casei. Din rugăciunea lor creştea liniştita şi plina de har bărbăţie a lor, a celor ple-caţi. Este bărbăţia pe care o preţuieşte Domnul cel mai mult. Aceea care înfruntă moar-tea. Căci nu-i greu de imagi-nat de câte ori furtuna sau prea marea fierbinţeală a soarelui divulgase omului simplu ră-ceala morţii. Marea pentru cei care-o străbat este ca o pluti-

ra peste împărăţia luminii şi a întunericului deopotrivă. Ori acest amănut îi făcea pe pes-carii aceia oameni sensibili. Căci nu-i vorba de o bărbăţie arogantă, de o masculinitate debordantă, ci de acea bărbă-ţie care ţine la valorile pentru care lupţi să te întorci la ţărm: familia, copii, dragostea, sără-cia curată.

Cheia EvanghelieiAceastă sărăcie curată cred

eu o cheia Evangheliei aceste-ia. Ascultaţi mirarea Evanghe-listului când se numără peştii care atâţia fiind, mulţi tare pen-tru o pescuire de-acum dară pentru cea de-atunci, „...mrea-ja nu s-a rupt”! minunea aces-tei bogăţii protejată de Hristos e gândul ce-mi aduce aminte că nu există lectură evanghe-lică adusă dinaintea noastră care să nu ne intereseze direct. Aici, această protejare a lui Hristos adusă muncii cinstite mi se pare fundamentală.

Adevărata bogăţieUn Hristos atent la aceste

amănunte? Astăzi, când se pa-re că toţi aceia care au bani îşi pot permite orice, inclusiv să mintă sfruntat de dragul de a-şi dovedi puterea, când a fi bogat este echivalent cu a elu-da orice doze de bun simţ,

când a dispune de puterea coupătoare a banului înseam-nă a putea corupe cât mai mul-ţi cu bani, Evanghelia aceas-ta, Dumnezeul Care ne vorbeş-te din ea, ne arată că adevă-rata bogăţie vine din minunea pe care El o pune miez bogă-ţiei tale. Bogăţie care-L chea-mă pe Hristos pentru bărbă-ţia răbdătoare şi simplitatea curată prin care ţi-o clădeşti, prin sărăcia limpezită în pri-

vegheri din care se naşte bo-găţia întâlnirii cu minunea Mântuitorului Hristos.

DarurilePare uşor lucru să înţelegi

de unde vin darurile, dacă în-ţelegi că ele nu vin de la tine ci că se nasc pentru tine din adâncul de cleştar al dragos-tei lui Dumnezeu mereu pus pe umplerea, până la rupere, a mrejei crdinţei tale. Pentru că a aştepta zorile pentru a ve-dea minunea darului lui Dum-nezeu înseamnă a te desprin-de din obişnuinţa de a nu mai

aştepta nimic ca şi din nemer-nicia gândului că totul ţi se cuvine. A înţelege că protec-ţia de har pe care o naşte Hris-tos este ea însăşi o bogăţie fă-ră de margine. De câte ori n-aţi văzut oameni care nu-şi mai încap în piele de câte o realizare minoră, de câte o cumpărătură perisabilă, de câ-te o avere făcută din specula-re şi inundarea cu interese a vieţii lor. Bogăţia ce o dă Hris-

tos e altfel. Te ajută să găseşti bucurie într-un colţ de pită mai mult decât într-un apartament luxos, dar lipsit de zâmbetul vieţii, să afli mulţumirea de a da un pahar de apă mai pre-sus decât aceea de a avea mii de hectare de pământ umflat de pretenţii, de a concentra într-un cuvânt de dragoste mai mult decât în miile de discur-suri de dragoste care aduc moartea peste mii de suflete, să afli minunea în lucrurile pe care Dumnezeu le filigranea-ză cu roua dimineţii mai pre-sus decât modele lumii, care dezbracă de gust estetic privi-rea atâtor şi atâtor oameni.

Pescari de oameniCred că aceasta este lecţia

de efort pescăresc care ţine lu-mea: a vâna minunea luminii lui Hristos din toate adâncuri-le neprimitoare ale lumii, a în-ţelege că în Zorii de lumină ai Învierii cel care rabdă până în sfârşit noaptea aşteptării este umplut de bogăţia mrejei pli-ne de har ce însoţeşte cumin-te, peste apele de smarald ale bucuriei, corabia bogăţiei, ca-re este Biserica.

Dă-ne Doamne ca, în sfâr-şit, să fim peşte de mângâiere aşteptării Apostolilor tăi, pes-cari de oameni, apoi saltă-ne pe puntea mântuitoare a Co-răbiei celei din lemn de Cru-ce, Ortodoxia bucuroasă! E mult, e puţin? Dă-ne să înţe-legem cu câtă bogăţie ne-ai preţuit sufletul!

Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Chemarea la misiune

Hramul Schitului Sădinca

ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Predică la Duminica a XVIII-a după Rusalii (Pescuirea minunată)

Lecţia de preţ a bogăţiei

Mântuitorul Se întâlneşte cu nişte pescari la Lacul Gheniza-retului, la Marea Galileii. Aceş-tia, după o noapte întreagă de osteneală, s-au apropiat de ţărm. Mântuitorul le dă poruncă să-I dea Lui barca şi să o îndepăr-teze un pic de ţărm, pentru ca să poată să predice mulţimii. După ce vorbeşte mulţimii, Se adresează pescarilor, săvârşind prima Sa minune, pe care o nu-mim noi alegerea ucenicilor. Şi Hristos le spune ucenicilor, vi-itorilor ucenici, pescarilor: „În-depărtaţi corabia şi pescuiţi. Aruncaţi mrejele...“ Iar cel mai mare dintre ei, care va deveni Apostolul Petru, îi spune: „În-văţătorule, toată noaptea ne-am chinuit şi n-am prins nimic, dar, după porunca Ta, vom fa-ce aşa“.

MinuneaŞi noi, deseori, suntem puşi

în faţa lui Dumnezeu de a răs-punde cu aceste cuvinte: „Du-pă mine, ca om, nu am pute-rea să văd ceea ce mă depă-şeşte pe mine. Dar, după po-runca Ta, voi face aşa...“ Şi, făcând întocmai, după spusa Mântuitorului, iată că minu-nea s-a săvârşit. Le-a arătat Dumnezeu, le-a arătat Hristos că El este stăpân al vieţii şi al morţii, stăpân al Universului şi cine ascultă de El, chiar şi atunci când crede că nu mai există nici o şansă, va câştiga cum nu s-a gândit vreodată, pentru că ucenicii au chemat pe ceilalţi să vină şi să-i sal-veze, să scoată mrejele lor, a-tât de pline, încât se temeau că se vor afunda corăbiile lor.

Pescari de oameniEvanghelia de astăzi, iubiţi

cititori, este Evanghelia che-mării la misiune. Pentru că Mântuitorul le spune apoi uce-nicilor: „Nu vă speriaţi! V-am văzut că v-aţi speriat de mi-nunea aceasta. Veţi vedea mi-nuni mai mari şi vă zic vouă

un lucru pe care voi nu-l pri-cepeţi: De acum vă voi face pe voi pescari de oameni“. Într-adevăr, i-a făcut pe ei Apos-toli. Apostolii au hirotonit apoi episcopii şi preoţii, şi iată că, de la Mântuitorul Hristos, de la Apostoli şi până astăzi, avem această rânduială. Ca episco-pul, prin punerea mâinilor, să-i sfinţească pe slujitorii alta-rului, pe preoţi şi pe diaconi.

Îngerul PăzitorVreau să vă leg de suflet un

cuvânt şi-o înţelepciune a tra-diţiei noastre. Ştim că fiecare am primit, la Taina Botezului, un înger care ne păzeşte. Înge-rul păzitor, în fiecare diminea-ţă de duminică şi de sărbătoa-re, pleacă înaintea ta spre lo-caşul unde tu te-ai botezat sau spre locaşul de unde tu depinzi, spre biserica din cartier, a pa-rohiei tale; stă acolo, plânge şi te aşteaptă, iar dacă te duci, el se bucură şi se roagă împreu-nă cu tine şi mereu te sfătuieş-te şi te învaţă. Dar alături de înger sunt demonii, care vin şi ne ispitesc cu tot felul de „dul-ceţuri“. Atâta-ţi stă dulce-n gu-ră, până l-ai avut, ca pe urmă să-ţi stea amarul păcatului.

Să facem ostenealăSă ieşim, de fiecare dată,

de la Sf. Biserică cu bucurie în suflet, cu legământul, cu sarcina şi datoria de a reveni mereu în lăcaşul lui Dumne-zeu şi de a deveni, într-ade-văr, credincioşi, mădulare vii ale Bisericii. Pentru că nu pu-tem să ţinem legătura cu Dum-nezeu prin scrisori, prin cores-pondenţă.

Să facă Bunul Dumnezeu ca Evanghelia aceasta să ră-mână înscrisă nu numai în pa-ginile acestei foi, ci şi în ini-mile fiecăruia dintre frăţiile voastre. Amin.

Î. P. S. Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului

Înălţarea Sfintei Cruci este praznicul ce face din Schitul Sădinca principalul loc de pe-lerinaj pentru sute de credin-cioşi ardeleni, dar şi din alte părţi ale ţării, legaţi spiritual de aşezământul monahal ri-dicat în urmă cu câţiva ani într-un sat părăsit, situat la mai bine de 40 de kilometri de Sibiu şi cam tot atâţia de Mediaş. Dacă istoria a fost ne-dreaptă cu locuitorii satului sibian, renumit pentru podgo-riile ce-l înconjurau, iată că, din 2006, localitatea a prins din nou viaţă. A fost anul în care egumenul schitului, pro-tosinghelul David Stoica, a co-borât de la o mănăstire din

vârf de munte şi a întemeiat la Sădinca un nou aşezământ monahal. Oamenii s-au adu-nat repede în jurul egumenu-lui şi în câţiva ani s-au ridi-cat biserica, corpul de chili, altarul de vară şi dependinţe-le. Duminicile şi sărbătorile reînvie satul părăsit de pe dea-lurile din Podişul Secaşelor, iar la hramul de pe 14 septem-brie, credincioşii se adună la Sădinca, precum la marile mă-năstiri din ţara noastră.

Sfânta Liturghie a fost ofi-ciată de Înalt Preasfinţitul La-urenţiu, Mitropolitul Ardealu-lui, iar în soborul de preoţi s-au aflat slujitori din localităţi-le apropiate şi din străinătate.

săptămâna 21 – 27 septembrie

21 V Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc Iona (Odovania Praznicului Înălţării Sf. Cruci) (Post)

22 S †) Sf. Ier. Mc. Teodosie de M-rea Brazi; Sf. Sfinţit Mc. Foca; Sf. Mc. Isaac; Sf. Martin

23 D † Zămislirea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; Cuv. Xantipa şi Polixenia. Duminica a XVIII-a după Rusalii (Pescuirea minunată); Ap. II Corinteni IX, 6-11; Ev. Luca V, 1-11; glas 7, voscr. 5

24 L † Sf. M. Mc., întocmai cu apostolii, Tecla; Cuv. Coprie; +Cuv. Siluan Athonitul

25 M Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul; Cuv. Serghie de la Radonej

26 M † Adormirea Sf. Ap. şi Ev. Ioan; Sf. Mc. Hira; † Sf. Voievod Neagoe Basarab (Post)

27 J †) Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul; Sf. Mc. Calistrat şi Epiharia

De câte ori n-aţi văzut oameni care nu-şi mai încap în piele de câte o realizare minoră, de câte o cumpărătură perisabilă, de câte o avere făcută din speculare şi inundarea cu interese a vieţii lor. Bogăţia ce o dă Hristos e altfel. Te ajută să găseşti bucurie într-un colţ de pită mai mult decât într-un apartament luxos, dar lipsit de zâmbetul vieţii, să afli mulţumirea de a da un pahar de apă mai presus decât aceea de a avea mii de hectare de pământ umflat de pretenţii, de a concentra într-un cuvânt de dragoste mai mult decât în miile de discursuri de dragoste care aduc moartea peste mii de suflete

Zeci şi sute de studii făcute de medici şi psihologi de pe toate meridianele pe tema beneficiilor râsului sunt mai mult decât încurajatoare. Există în lumea întreagă cabinete ori pavilioane întregi de clinici în care se face terapie prin râs, iar specialiştii „în râs” din lumea întreagă au scris cărţi de mare succes pe această temă. Pare greu de crezut că ceva atât de spontan şi... uman cum este râsul poate fi declanşat, ţinut sub control, pus la trea-bă pentru a vindeca boli, dar totuşi, această performanţă a fost obţinută. După câteva săptămâni cu şedinţe regulate de râs specialiştii au observat că rezistenţa la stres creşte simţitor, de-presia şi angoasa se estompează şi dispar fără urmă, valorile glicemiei şi ale tensiunii arteriale se ameliorează considerabil, în timp ce imunitatea naturală a organismului creşte. Cu adevă-rat, râsul produce o adevărată alchimie în fiinţa umană.

Nuanţele râsuluiDe-a lungul timpului, psihologii s-au concentrat asupra des-

cifrării nu doar a mecanismelor neurologice care produc râsul, ci şi a diferitelor forme de râs, a semnificaţiei acestora şi a efectelor lor specifice. Astfel, s-a remarcat că există o mare di-versitate de stări de ilaritate, de la cele care apar în momente-le de criză la cele care exprimă o stare de bine şi preaplin su-fletesc. Un prim pas pentru a deveni propriul nostru terapeut este să ne identificăm diferitele feluri de a râde şi să învăţăm care dintre ele ne sunt de folos.

Râsul nervos este provocat de teamă, fiind un fel de supapă de evacuare a tensiunii psihice. Nu încercaţi niciodată să îl opriţi, spun psihologii, pentru că, deşi apare sub auspicii nefe-ricite, are un rol de reechilibrare psihică foarte important.

Râsul sarcastic, care foloseşte la ascunderea furiei, apare mai ales la persoanele foarte voluntare şi cu spirit dominator. Nu este deloc recomandat să îl cultivaţi, dar nici să-l reprimaţi. Mai degrabă căutaţi să transformaţi rânjetul într-un zîmbet. Starea dvs. de spirit se va schimba.

Râsul de negare, de neîncredere, apare atunci când ni se aduce o laudă pe care n-o merităm, când ni se face o promisi-une în care nu credem, când cineva ne critică pe nedrept. Este

un fel de reflex de apărare, permiţându-ne să suportăm o în-cărcătură emoţională foarte mare fără să suferim prea mult sau să cădem în depresie. Dacă ne-am cultivat suficient de mult optimismul şi simţul umorului, acest râs de negare poate constitui un punct de plecare foarte bun pentru a ne induce apoi o stare de acceptare plină de înţelepciune a situaţiilor di-ficile.

Râsul plăcerii constituie o formă de a comunica celor din jur starea noastră benefică şi, din acest motiv, este extrem de molipsitor şi de agreabil pentru cei care ne înconjoară. Din a-ceastă categorie face parte şi râsul îndrăgostiţilor, care expri-mă o stare de preaplin sufletesc, de fericire.

Râsul comic este cea mai întâlnită formă de râs sănătos, fi-ind caracteristic celor care au un simţ al umorului dezvoltat. Una din particularităţile sale extrem de importante este că poate fi experimentat într-o paletă practic inepuizabilă de situ-aţii, de la cele mai plăcute la cele mai ameninţătoare şi apa-rent fără ieşire. Este un adevărat elixir de sănătate, la care putem apela practic oricând, el fiind cultivat cu precădere de către psihoterapeuţi.

Efectele terapeutice ale râsuluiTerapia prin râs previne şi combate depresia şi melancolia,

crizele de panică şi de anxietate, teamă fără motiv, măreşte capacitatea de muncă şi ne motivează să facem eforturi să avem relaţii armonioase cu cei din jur. Studii făcute pe subiecţi cu vârste între 12 şi 70 de ani au pus în evidenţă că râsul îm-bunătăţeşte memoria, înlătură insomnia, reduce sensibilitatea la stres, precum şi frecventa migrenelor.

Cuplurile în care se râde la unison măcar zece minute pe zi sunt mult mai stabile, frecvenţa certurilor este de două ori mai redusă, iar rata divorţurilor este cu până la patru ori mai mică decât la cuplurile unde se râde o dată pe săptămînă sau mai rar. Copiii din familiile în care râsul este o prezenţă zilnică se dezvoltă mental şi afectiv mai repede, au rezultate şcolare mai bune şi o mai mare încredere în ei decât cei din familiile „serioase”.

Răzvan Avram, jucător Gaz Metan Mediaş, mănâncă, aşa cum se spune în cazul tuturor sportivilor de performanţă, cumpătat. Când e să se răsfeţe, preferă bucătăria asiatică.

MÂNCARE CHINEZEASCĂ

Ingrediente: 200 g carne de porc, 200 g carne de pui, 1 con-servă de ciuperci, 1 morcov, 1 broccoli, tăieţei din orez, sos de soia, unt, sare, piperMod de preparare: Tăiaţi carnea de porc şi cea de pui în fe-liuţe subţiri şi căliţi-o 5 minute în unt opărit. Separat, opăriţi morcovul şi brocoli tăiate felii timp de câteva minute. Fier-beţi pastele într-o cratiţă şi, după ce aţi făcut toate acestea, puneţi toate ingredientele într-o oală în care aţi încins un pic de unt şi săraţi după gust adăugând şi sos de soia. Serviţi mâncarea pe un platou chinezesc cu orez. Se consumă cu be-ţisoare. În cazuri speciale, pentru începători, pot fi folosite şi furculiţe.

21 - 27 septembrie 2012 | monitorul de mediaș CITITORI 9

Copilul săptămânii

unde mergem?

porţia de râs

reţeta VipColţul Cu mondenităţi

VoCile mediaşului

utilFILMTed (SUA, 2012, comedie)Cu: Mark Wahlberg, Mila Kunis, Seth MacFarlaneFilmul rulează la Cinema Mediensis în perioada 21 – 27 sep-tembrie 2012, orele 16, 18,30 şi 21. Tariful de intrare la toate spectacolele este de 7 lei. Joia bile-tul costă 5 lei. Pentru grupuri organizate, de minim 30 per-soane, preţul unui bilet este de numai 3 lei. N15 – Nerecomandat sub 15 ani

BASCHETMarţi 25 septembrie, Sala Transilvania Sibiu, ora 20,30: Gaz Metan Mediaş - Ural Ekaterinburg (Rusia), în cadrul prelimi-nariilor Cupei Eurochallenge (Live - DigiSport).

FOTBALDuminică, 23 septembrie – Stadion Astra, ora 19: Astra Plo-ieşti - Gaz Metan Mediaş, în cadrul etapei a 9-a a Ligii I. (Li-ve Dolce Sport)

CITITORI ÎN AUTOBUZEMedieşenii sunt invitaţi să se implice în Campania „CĂLĂTO-REŞTE cu Meditur… şi CITEŞTE !”, o campanie de sensibi-lizare faţă de lectură a cetăţenilor care călătoresc cu autobu-zele MEDITUR.Începând cu data de 17 septembrie 2012, se vor promova roma-nele de dragoste, cărţile poliţiste, de călătorii şi de aventuri. Pentru a descoperi lecturi inedite şi pentru a călători împreună cu cărţile preferate în fiecare cartier din Mediaş, sunt afişate textele poeziilor, citate celebre şi pasaje din diferite poveşti.Călătorii sensibilizaţi prin această campanie vor avea posibi-litatea să doneze cărţi pentru copiii care provin din mediile defavorizate. În mijloacele de transport S.C. Meditur S.A. sunt amplasate cutii în care se vor putea colecta cărţile. Acestea vor ajunge la cei mai mici cititori, în data de 6 octombrie, cu ocazia „Nopţii Albe a Bibliotecilor”

FLUTURI ÎN EXPOZIŢIEFostul Complex Onyx vă aşteaptă, până la finalul lunii, cu o expoziţie de fluturi intitulată „Fluturii - simbolul schimbării în lumina iubirii lui Hristos” şi semnată doctorand Török Ser-giu Cornel. Cuprinde peste 400 de fluturi, mare parte prove-nind din zona Mediaş şi satul Curciu, aranjaţi în modele de-corative sau pe fotografii realizate de autor.

„ÎN SPATELE FERESTREI”Muzeul Municipal Mediaş, de pe Str. Mihai Viteazul, nr. 46, ne invită să-i trecem pragul pentru a vizita expoziţia colecti-vă „În spatele ferestrei”. Expun elevii Cristina Deva, Marius Fodor, Diana Vascan şi domnul Florin Neag. Lucrările de pic-tură şi fotografie pot fi admirate pe simezele muzeului până pe 1 octombrie 2012. De asemenea, vizitatorii Muzeului au ocazia să descopere lucruri noi despre exponate vechi. Aten-ţia privitorilor este îndreptată spre „Grenadier de 1792“, care a devenit subiect de cercetare amănunţită. Program de vizitare: marţi – duminică: 9.00 - 17.00; luni – în-chis. Tarife intrare: Copii, studenţi, pensionari: 1,5 lei; Adulţi: 3,5 lei

Mă numesc Maria Macovei şi împlinesc 2 ani în luna noiembrie a acestui an. Îmi place să mă dau pe tobogan şi să închid orice uşă deschisă larg. Îmi mai place să încalţ papuci de mărimea minim 38.

Vine soţul seara acasă şi spune soţiei: - Ştii, azi am câştigat un milion de dolari. - Nu se poate! Or fi falşi? - Sunt adevăraţi. - Şi acuma ce facem - întreabă soţia. - Strânge lucrurile! - Care? De iarna sau de vară? - Toate. Soţia se agită prin casă, împachetează geamantanele şi când termină, stă şi aşteaptă noi ordine: - Iar acuma ce facem? - Acum... du-te cât vezi cu ochii!

Terapii prin... râs

Monitorul de Mediaş: Unde îţi place să mergi în Mediaş?Florin Brătian: În zona centrală a oraşului îmi place cel mai mult, e mai aranjat.

Când ai văzut ultima dată un film la cinematograf?La Cluj, la Cinema City, am văzut un film 3D anul acesta.

Dacă ar fi să îţi alegi un alt drum în viaţă, care ar fi acela?Aş face acelaşi lucru, doar că aş profita mai mult de copilărie.

FLORIN BRĂTIAN | antrenor

Şcoala de Fotbal „Marius Baciu”

B.S., părinte

„Am avut emoţii mai mari decât băieţelul nostru. Deo-camdată e totul nou, clasa a fost o surpriză frumoasă, să sperăm că va fi totul bine”.

S.U., părinte

„E foarte bine, clasa e foarte frumoasă. Am o părere bună despre clasa pregătitoare, e ceva normal”.

L.B., părinte

„Momentan e bine, sperăm pe parcurs să fie mult mai bine. Personal nu cred că ar trebui să vină copiii de la şase ani la şcoală, nu sunt pregătiţi încă”.

S.M., părinte

„E foarte bine că s-a făcut clasa pregătitoare, se acomo-dează mai repede pentru cla-sa întâi, se învaţă cu şcoala. Îmi place cum arată şcoala”.

„Îmi place cum arată şcoala”Pentru aproximativ 350 copii cu vârsta de 6 ani, clopoţelul a sunat luni pentru prima dată. La nivelul municipiului Mediaş au fost organizate un număr de 14 clase pregătitoare. Ce părere au părinţii despre clasa pregătitoare, aflaţi din raidul-anchetă realizat de reporterul Monitorului.

10 MICA PUBLICITATE monitorul de mediaş | 21 - 27 septembrie 2012

DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV

DIRECTOR EXECUTIV | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

REDACŢIA

REDACTOR ŞEF | Mihai COLIBABA - 0727-397454

POLITIC/ADMINISTRAŢIE | Alex PÎNTEA

SPECIAL | Milu OLTEAN

ECONOMIC | Andreea DUŢU

EVENIMENT | Mihai POPOVICI, Lavinia POPA

SPORT | Alex PÎNTEA

DEPARTAMENTE

CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY

DIFUZARE | Iulia TODEA

ISSN 2065 - 6327

Editor: SFG PRESS SRL

ANUNŢ DE MEDIU

¤ SC BENZ OIL, cu sediul în Mediaş, str. Baznei, F.N., judeţul Sibiu, anunţă intenţia de obţine-re a autorizaţiei de mediu pen-tru punctul de lucru situat în Dumbrăveni, str. Gării, nr. 1, judeţul Sibiu. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consulta-te la sediul ARPM Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, în zilele de L-V, între orele 9-16 şi la adresa titularului de proiect, str. Baznei FN. Observaţiile publicu-lui se primesc la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului ARPM Sibiu.

LICITAŢII

¤ S.C. Piaţa Prim Com S.A., cu sediul în Mediaş, str. Virgil Ma-dgearu nr. 4, organizează, săp-tămânal, LICITAŢIE PUBLICĂ, în fiecare zi de marţi şi vineri, ora 10.00, în vederea închirierii de spaţii comerciale. Informaţii su-plimentare se pot obţine, zilnic, la sediul societăţii de pe strada Virgil Madgearu nr. 4, precum şi la telefoanele 0369-449.923 şi 0728-174.984, E-mail: piatamedias@yahoo.com

LOCURI DE MUNCĂ

¤ SC Dafora Turism SA angajea-ză personal pentru postul de bu-cătar. Condiţii: minim 3 ani ex-perienţă, disponibilitate delega-ţii şi program prelungit. Pentru informaţii suplimentare şi depu-nere CV vă aşteptăm la sediul Dafora Turism din Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 22, telefon 0730-099.304, între orele 8-17.¤ Angajez îngrijitor animale. In-formaţii la telefon 0740-209.137¤ Societatea Comercială Vitro-metan S.A., cu sediul în Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 31 - 33, an-gajează: - rodatori produse sticlă - sticlari cu experienţă min. 5 ani - persoană cu atestat, pentru postul de pompier. CV-urile se pot depune prin fax la numărul 0269-839.111, prin e-mail la adresa office@vitrome-tan.ro sau la sediul socetăţii din Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 31- 33, între orele 7,30-15,30. Infor-maţii suplimentare se pot obţine la telefonul 0269-841.692¤ Se caută muncitori faianţari pen-tru muncă în Germania. Infor-maţii la telefon 0751-745.704¤ Angajăm muncitori necalificaţi, fără experienţă, în topografie, pe şantier. Informaţii la telefon 0731-709.400 sau 0743-876.823 ¤ Se caută dulgheri. Informaţii la telefon 0733-966.613¤ Angajăm urgent instalatori pentru muncă în Germania, pe perioadă nelimitată. Se oferă sa-lariu foarte atractiv. Informaţii la telefoanele 0742-124.114 sau 0752-826.761¤ SC Irish Pub angajează bucă-tari şi ospătari cu experienţă în domeniu. Informaţii la telefon

0369-447.931¤ Spălătoria Aqua angajează spălători auto cu experienţă. Informaţii la telefonul 0746-115.251 sau la spălătoria situa-tă pe strada Brateiului, vis-a-vis de Liceul Automecanica.¤ SC angajează tâmplar pensio-nar cu program flexibil de lucru. Informaţii la telefoanele 0269-836.035 sau 0728-316.934¤ S.C Medimpact angajează con-fecţioner încălţăminte pentru ac-tivitatea de cusut la maşină arti-cole piele. Cererile se vor depune la sediul societăţii din Mediaş, str. I. C. Brătianu nr. 24 (în spatele Primăriei Mediaş) la Serviciul Re-surse Umane. Informaţii 0369-421.052 sau 0733-917.455¤ SC DOBSI MED SRL, cu sediul în Mediaş, str. Turnului, nr. 12, angajează asistent medical ge-neralist. Informaţii la telefon 0269-822.813 (AJOFM Sibiu)¤ Şcoala Generală cu clasele I-VIII CHIRPĂR, cu sediul în comu-na Chirpăr, nr. 46, angajează în-văţător şi profesor în învăţămân-tul gimnazial. Informaţii la tele-fon 0269-586.133 (AJOFM Sibiu)¤ SC AGNETHELN MOBILA TAPI-ŢATĂ SRL, cu sediul în Agnita, str. Avram Iancu, nr. 130, angajează muncitori necalificaţi în industria confecţiilor. Informaţii la telefon 0369-730.117 (AJOFM Sibiu)¤ SC AROMA SQUE Parfumus angajează vânzătoare. Informa-ţii la telefon 0746-383.948¤ Restaurant Pizzeria Cris anga-jează bucătar şi ajutor bucătar. CV-urile se depun la sediul socie-tăţii din Mediaş, str. Lucian Bla-ga, nr. 4. Informaţii la telefon 0269-836.106¤ Firmă mixtă romano-germană din Sighişoara, producător de componente tehnice pentru apa-ratură medicinală, ofera unui operator-programator freze C.N.C. un loc de muncă cu perspectivă şi retribuţie adecvată. Informaţii la telefon 0755-127.075¤ Căutăm colaboratori distribuit materiale publicitare în cutiile poş-tale. Pentru programare intervi-uri, tel. 0269-833.003 sau 0734-440.325, între orele 08-16.¤ Angajăm personal cu experien-ţă în domeniul montării geamu-rilor şi uşilor termopan. Informa-ţii la telefoanele 0269-845.313 sau 0748-190.280¤ Tânăr, 32 de ani, caut loc de muncă ca şofer, posed permis conducere categoria B, C, E + DE şi atestat profesional. Telefon 0752-020.180

SERVICII

¤ FEMEIE SERIOASĂ, NEFUMĂ-TOARE, CAUT COPIL PENTRU ÎN-GRIJIRE. Menţionez că am expe-rienţă în domeniu. Informaţii la telefon 0748-163.252 sau 0369-802.182 ¤ Profesoară meditează limba engleză şi germană, orice nivel.

Informaţii la telefon 0753-510.554¤ Cercul Militar Mediaş organi-zează curs intensiv de limba en-gleză. Informaţii la telefon 0767-346.207¤ Clubul copiilor şi elevilor Mediaş organizează, în anul şcolar 2012-2013, următoarele cursuri: - agrobiologie - protecţia mediului - chimie experimentală - ecologie - creaţie confecţii - artă textilă - atelierul fanteziei - muzică vocal - instrumentală - balet, dans modern - informatică - pictură-desen - karting - sculptură-modelaj Cursurile sunt gratuite. Se pot în-scrie copii şi elevi cu vârstele cu-prinse între 3 şi 19 ani. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0269-845.353, între orele 8-15.¤ Echipă de construcţie execută gresie, faianţă, laminat, izolaţii termosistem, tencuieli rigips. Telefon 0729-353.208¤ Se caută babysitter pentru în-grijirea a doi copii de 6 ani şi de 9 ani, persoană amabilă. Se ofe-ră salariu atractiv. Informaţii la telefoanele 0786-021.341 sau 0269-835.049

PEŞTIŞORUL ALBtransportă persoane în şi din

majoritatea oraşelor din sudul şi sud-vestul Germaniei.

Telefon 0269-253.536; 0269-253.771 sau 0746-224.363

¤ Ofer servicii după cum urmea-ză: zidărie, izolaţii, instalaţii apă, gresie, faianţă, gleturi, zugrăveli, rigips, parchet şi altele, pentru preţuri foarte mici. Informaţii la telefon 0786-731.726 sau 0765-206.858¤ Pun unghii false, diverse mo-dele. Preţ convenabil. Telefon 0369-421.842 sau 0746-519.835¤ Execut lucrări în fier (porţi, gar-duri, balustrade, balcoane, etc.) în Mediaş. Telefon 0763-452.543¤ Ofer transport nisip, pietriş şi alte materiale de construcţii în Mediaş şi în localităţile alăturate la preţ avantajos. Informaţii la telefon 0741-704.595¤ Tinichigiu auto, vopsitor, poli-şez auto, orice marcă. Telefon 0751-768.577

Ai probleme cu CALCULATORUL??! Se poate repara chiar şi la Domiciliu! REPARAŢII CALCULATOARE,

îmbunătăţiri/upgrade, reţea, Internet, SERVICE.

Persoană Fizică Autorizată, TELEFON: 0765-195.502

sau 0772-122.987

¤ Vă doriţi să aveţi o nuntă deo-sebită? Claudiu Micu de la Radio Mediaş vă oferă pentru sezonul 2012 pachet complet de servicii. Informaţii şi rezervări la numere-le de telefon 0369-802.875 sau 0766-610.250

¤ Masaj relaxare, masaj terape-utic, reflexoterapie. Telefon 0771-376.913¤ Construcţii case la roşu şi cheie cu materiale plus manoperă. Informaţii la 0751-527.501¤ Executăm dulgherie, acoperi-şuri din ţiglă şi metalică, scocuri, burlane, la preferinţă şi mici re-paraţii. Telefon 0753-480.836¤ Echipă de construcţie execută gresie, faianţă, laminat, izolaţii termosistem, tencuieli rigips. Telefon 0729-353.208¤ Firmă de consultanţă în con-strucţii întocmeşte documentaţii tehnico-economice pentru parti-ciparea la licitaţii, devize-ofertă, situaţii de plată, estimări în do-meniul construcţiilor şi urmărire lucrări. Informaţii la telefon 0764-417.422¤ Societate comercială acreditată oferă servicii de protecţie a mun-cii, PSI şi contabilitate. Pentru mai multe informaţii apelaţi 0743-138.718 sau 0723-783.019.

IMOBILIARE

ÎNCHIRIERI

¤ Se închiriază apartament 3 ca-mere, decomandat, parţial mo-bilat. Apartamentul se află în zo-nă semicentrală, în bloc reabili-tat termic, dispune de geamuri termopane, centrală termică, balcon închis cu termopan. Infor-maţii la telefon 0740-060.168

TERENURI

¤ Vând teren 740 mp, situat în Târnava, la Şoseaua Sibiului, 1.700 mp, teren cu vie şi pomi fructiferi, închis cu sârmă ghim-pată, preţ negociabil. Telefon 0754-049.423

Lichidatorul judiciar al SC Raff 99 Intercomexim SRL vinde

prin licitaţie publică începând de la valoarea de 44.400 lei

teren cu suprafaţa de 10.394,00 mp, situat în loc.

Saroş pe Târnave – Dumbrăveni, jud. Sibiu.

Licitaţiile se vor desfăşura în fiecare zi de joi, ora 14:00,

începând cu data de 13.09.2012, la sediul

lichidatorului judiciar din Cluj Napoca, str. Mogoşoaia, nr. 3, sc. 8, ap. 75. Informaţii

detaliate la tel. 0729-006.396, e-mail: redresare@

yahoo.com, fax. 0364-401.222, şi sediul

lichidatorului judiciar.

¤ Vând teren pentru construcţii în Şelimbăr, lângă motelul Dra-cula, intravilan, 1.175 mp, des-chidere 24 m la DN1. Persoană fizică, telefon 0722-562.915

APARTAMENTE

¤ Vând garsonieră în Mediaş, str. Clujului nr. 2, parter. Garso-niera are multe îmbunătăţiri, gaz, cabină de duş, instalaţii sa-nitare noi, uşă nouă, aparta-mentul este cu poziţia spre soare

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-Napoca Monitorul de Mediaş nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventuale prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

n Orarul de funcţionare a pieţei în cele două hale este următorul: Luni 7- 19 Sâmbătă 7- 16 Duminică 7- 14n În afara halelor, activitatea comercială se desfăşoară zi lumină. n În fiecare hală există câte un cântar de control, care se poate folosi la nevoie.n Accesul în piaţă cu mijloace auto, pentru aprovizionare, se poate face astfel: Gratuit, între orele: 6-8,30; 18-20 Contracost – abonament 60/lună, cu acces la orice oră.

Conducerea S.C. Piaţa Prim Com S.A. Mediaş face un apel la spiritul civic al comer-cianţilor, cât şi al cumpărătorilor :- să păstreze curăţenia;- să nu încurajeze cerşetoria- să-şi lege bine bicicletele de dispozitivele existente;- să anunţe imediat orice faptă antisocială care se petrece în piaţă şi în zonă, la tel. 0369-449.923 sau la sediul administrativ de pe strada Virgil Madgearu nr. 4.n Cumpărătorii care sunt „trataţi“ mai puţin civilizat de către vânzători sau au orice altă nemulţumire, precum înşelăciune sau furt la cântar, sunt rugaţi să apeleze cu încredere la conducerea societăţii pentru soluţionarea oricăror probleme.n Programul de audienţe la domnul Aurel Nechita, director general, este în zilele de marţi şi joi, între orele 9-12.

Preţuri practicate în piaţă în perioada 21.09. - 27.09.2012

Orarul de funcţionare al Pescăriei este următorul: luni - vineri 9- 17 sâmbătă 9-15 duminica închisPrin magazinul propriu vindem următoarele sortimente de peşte proaspăt din Du-năre, Deltă, Marea Neagră, păstrăvării şi acvacultură, conserve şi semipreparate.

OFERTA TOAMNEIAi ceva de vânzare,

cumperi sau închiriezi?

2 lei Atât costã orice anunþ publicat

în sãptãmânalul Monitorul de Mediaș

Ofertã valabilã doar pentru persoanele fizice, în limita a 30 de cuvinte, în perioada

1 septembrie – 31 noiembrie 2012. Pentru persoanele juridice, PFA,

tariful rãmâne 0,30 lei/cuvânt (la 3 anunþuri publicate, unul este gratuit), iar pentru

acorduri (autorizaþii) de mediu ºi urbanism tariful este 50 lei/anunþ. La comandă, aducem în maxim nouă zile, orice sortiment de pește dorit.

Ofertă valabilă, în limita stocului disponibil.

Morcov 2,50 lei / kgPătrunjel 4 lei / kgŢelină 4 lei / bucSpanac 10 lei / kgCeapă albă 2,50 lei / kgCeapă roşie 4 lei / kgSalată 3,50 lei / capatanaFasole boabe 10 lei / kgVarză 2,50 lei / kgCartofi 2 lei / kgConopidă 7 lei / kgRosii 3 lei / kgArdei verde 2,50 lei / kgArdei kapia roşu 3 lei / kgGogosar 3,50 lei / kgUsturoi 10 lei / kgCastraveţi 3 lei /kgFasole verde 10 lei / kgVinete 3 lei / kgMiere 20 lei / kgLapte proaspăt 2,50 lei / lCaş de vacă 16 lei / kgBrânză de vaci 16 lei / kgTelemea de vacă 18 lei kgPulpă vitel fară os 22 lei / kgVrăbioară mânzat 15 lei / kgCotlet mânzat 15 lei / kgPiept mânzat 13 lei / kgRasol mânzat 13 lei / kgFicat mânzat 8 lei / kgPulpă porc fară os 16,50 lei / kgPulpă porc cu os 14,50 lei / kgCotlet – ceafă 14 lei / kgCarne porc cal. II 12 lei / kgClementine 5 lei / kg Mandarine 5 lei / kgBanane 6 lei / kgPortocale 6 lei / kgPere 3 lei / kgPrune 2 lei /kgStruguri 2,50 lei / kgPepene roşu 1,50 lei / kgPepene galben 3 lei / kgPiersici 3 lei / kg

VIUFitofag 11,50 / kgSomn viu 25 lei / kgCrap viu 18,00 lei/kgPăstrăv viu 23 lei/kg

REFRIGERATE PROASPETECaras 10,50 lei/kgPlătică 8 lei/kgŞtiucă 21 lei/kgCrap de Dunăre 22 ,50 lei/kgCrap cosaş 22,50 lei/kgSomn 27 lei/kgFitofag proaspăt 9,50 lei /kgŞalău 28 lei/kg

MARINATEScrumbie marinată - vrac 44 lei/kgAperitiv sprot în sos de vin 31 lei/kg

AFUMATEScrumbie afumata 44 lei / kgMacrou afumat - vrac 34 lei/kgFile păstrăv afumat 87 lei/kgPăstrăv afumat 62 lei/kg

SĂRATEScrumbie mare sărată vid /kg 15,50 lei/kgŞprot sărat /kg 10 lei/kgSalată icre crap Dunăre 150gr/cutie 7 lei/cutieSalată icre ştiucă Dunăre 150gr/cutie 11 lei/cutieIcre crap sărate 100 lei/kgConserve peşte diferite sortimente 7 lei / buc - preţ mediu

Morcov 2,50 lei / kgPătrunjel 4 lei / kgŢelină 4 lei / bucSpanac 10 lei / kgCeapă albă 2,50 lei / kgCeapă roşie 4 lei / kgSalată 3,50 lei / capatanaFasole boabe 10 lei / kgVarză 2,50 lei / kgCartofi 2 lei / kgConopidă 7 lei / kgRosii 3 lei / kgArdei verde 2,50 lei / kgArdei kapia roşu 3 lei / kgGogosar 3,50 lei / kgUsturoi 10 lei / kgCastraveţi 3 lei /kgFasole verde 10 lei / kgVinete 3 lei / kgMiere 20 lei / kgLapte proaspăt 2,50 lei / lCaş de vacă 16 lei / kgBrânză de vaci 16 lei / kgTelemea de vacă 18 lei kgPulpă vitel fară os 22 lei / kgVrăbioară mânzat 15 lei / kgCotlet mânzat 15 lei / kgPiept mânzat 13 lei / kgRasol mânzat 13 lei / kgFicat mânzat 8 lei / kgPulpă porc fară os 16,50 lei / kgPulpă porc cu os 14,50 lei / kgCotlet – ceafă 14 lei / kgCarne porc cal. II 12 lei / kgClementine 5 lei / kg Mandarine 5 lei / kgBanane 6 lei / kgPortocale 6 lei / kgPere 3 lei / kgPrune 2 lei /kgStruguri 2,50 lei / kgPepene roşu 1,50 lei / kgPepene galben 3 lei / kgPiersici 3 lei / kg

VIUFitofag 11,50 / kgSomn viu 25 lei / kgCrap viu 18,00 lei/kgPăstrăv viu 23 lei/kg

REFRIGERATE PROASPETECaras 10,50 lei/kgPlătică 8 lei/kgŞtiucă 21 lei/kgCrap de Dunăre 22 ,50 lei/kgCrap cosaş 22,50 lei/kgSomn 27 lei/kgFitofag proaspăt 9,50 lei /kgŞalău 28 lei/kg

MARINATEScrumbie marinată - vrac 44 lei/kgAperitiv sprot în sos de vin 31 lei/kg

AFUMATEScrumbie afumata 44 lei / kgMacrou afumat - vrac 34 lei/kgFile păstrăv afumat 87 lei/kgPăstrăv afumat 62 lei/kg

SĂRATEScrumbie mare sărată vid /kg 15,50 lei/kgŞprot sărat /kg 10 lei/kgSalată icre crap Dunăre 150gr/cutie 7 lei/cutieSalată icre ştiucă Dunăre 150gr/cutie 11 lei/cutieIcre crap sărate 100 lei/kgConserve peşte diferite sortimente 7 lei / buc - preţ mediu

21 - 27 septembrie 2012 | monitorul de mediaş MICA PUBLICITATE 11

permanent. Informaţii la telefon 0269-835.192 sau 0726-351.628 ¤ Vând apartament în cartier Vi-trometan, compus din 2 camere semidecomandate, situat la eta-jul 1, balcon închis şi microcen-trală, izolat exterior. Informaţii la telefoanele 0269-830.868 sau 0741-002.367 ¤ Apartament de vânzare în car-tier Gura Câmpului, compus din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, boiler, două sobe convec-tor. Terasă închisă, uşă metalică la intrare, bloc cărămidă acope-rit, izolat exterior. Preţ negocia-bil. Informaţii la telefon 0269-839.131 sau 0723-884.167

Vând apartament 3 camere în Sibiu, pe B-dul Mihai Viteazu, confort I sporit, balcon mare

cu verandă, pivniţă, preţ negociabil. Informaţii la telefon 0740-372.487

¤ Vindem apartament situat în cartier Gura Câmpului, strada Turda, nr. 14, compus din 2 ca-mere decomandate, dependin-ţe, geamuri termopan, centrală termică, izolat exterior. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefoanele 0747-274.938 sau 0755-777.320

CASE

¤ Casă de vânzare compusă din

două nivele, sus - 4 camere, 2 băi, bucătărie, jos – cameră, bu-cătărie, garaj. Informaţii la tele-fon 0763-687.198

¤ Casă de vânzare în Aţel, două corpuri de clădire pe curte, una compusă din cameră, bucătărie, baie, cealaltă din două camere, cămară, pivniţă + anexe. Infor-maţii la telefon 0747-286.366

Vând casă în Mediaş, zona centrală, preţ negociabil.

Informaţii la telefon 0743-405.533.

¤ Casă de vânzare în comuna Er-nea-Dumbrăveni nr. 289, com-pusă din: 3 camere, bucătărie, baie, cămară, şură, garaj, grădi-nă, curte mare cu anexe gospo-dăreşti. Preţ negociabil. Informa-ţii la telefon 0269-256.689

Vând casă compusă din 3 camere, baie, bucătărie cu suprafaţa casei de 120 mp, garaj, pivniţă, 2 cabane de

lemn şi cu teren aferent 1.044 mp, în strada Poet

Grigore Alexandrescu, Mediaş. Informaţii la telefon

0744-583.457

¤ Vând casă compusă din 2 cor-puri, curte şi grădină 800 mp, zonă foarte bună, Valea Viilor

nr. 180. Informaţii la telefon 0748-651.908 ¤ Vând casă în Blăjel, str. Tudor Vladimirescu nr. 51 (la strada principală), compusă din 3 ca-mere, hol, bucătărie, cămară, baie, fântâna cu hidrofor, curte şi grădină, loc construcţie garaj şi anexă, în suprafaţă totală de 425 mp. O cameră izolată termic la exterior cu geam termopan. Utilităţi gaz, curent electric, tele-fon. Preţ 20.000 euro, negocia-bil. Informaţii la telefon 0728-905.900, 0771-374.151 sau 0269-838.057 (seara). Email: casper7vd@gmail.com

Casă de vânzare în Mediaş, 180 mp, renovată, izolată,

finisată, toate utilităţile. P+M, 4 camere, 2 bucătării,

3 băi, 2 pivniţe, cămară, 2 terase. Teren 360 mp,

grădină, pomi fructiferi, viţă-de-vie. Preţ: 80.000 Euro.

Fotografii: www.mediasinfo.ro. Telefon: 0752-172.826

¤ Casă de vânzare în Dumbră-veni, zonă centrală, str. Nicolae Bălcescu, nr. 4, compusă din 5 camere, 1 bucătărie, 1 baie, 1 debara, cămară, dispuse în 2 a-partamente cu 2 intrări separa-te. Casa dispune de toate utilită-ţile, are garaj, pivniţă şi alte de-pendinţe. Suprafaţă totală teren: 620 m. Informaţii la tel. 0269-865.428, 0749-331.274

DIVERSE

¤ Ofer spre adopţie 5 puiuţi de pisică, de 6 săptămâni, diverse culori, care mănâncă singuri, se joacă toată ziua şi îţi aduc zâm-betul pe buze. Telefon: 0753-170.352, 0269-515.734 ¤ Vând moară cu pietre 80 cm,

împreună cu o pereche de pietre noi, de rezervă, şi motor. De a-semenea, vând vată pentru izo-laţii, cazane de cupru pentru fiert rachiu, cazan pentru baie, confecţionat din armax, rezervor aluminiu, fierărie etc. Informaţii la telefon 0742-132.584 ¤ Cumpăr fier vechi, de la pro-prietar, motoare elctrice, bune şi defecte, diferite scule, chei fixe, inelare, tubulare, polizor aparat sudură, mori monofazice şi trifa-zice, menghină, maşină de sifon defectă. Informaţii la telefon 0742-132.584 ¤ Vând vin Izabella roşu de doi ani, prune de compot sau ra-chiu, rachiu de peste 2 ani şi lu-cernă. Informaţii la 0752531265 sau 0771359025 ¤ De vânzare convector electric, sobă de încălzit şi aparat de su-dură. Informaţii la telefoanele 0369-441.998 sau 0771-688.326, dl. Ioan Bogdan, str. Luceafărului, nr. 14, Mediaş

Vând canapea extensibilă nouă. Informaţii la telefon

0742-889.348

¤ Ciurar David Samuel, în vârstă de 11 ani, suferind de bronşită astmatică încă de la 4 luni, solici-tă ajutorul oamenilor cu suflet mare pentru un tratament la Sa-lina Praid. Copilul provine dintr-o familie de 4 persoane, care trăieşte din 240 lei lunar. Cine poate da o mână de ajutor este rugat să sune la telefonul 0743-528.766

Vând maşină combinată de tâmplărie - preţ 2.500 euro şi şlaif cu bandă - preţ 900 de euro, motor monofazat sau

trifazat. Se oferă 2 ani garanţie. Informaţii la telefon

0742-226.666.

¤ Vând colţar pentru bucătărie pentru 6 persoane, cu masa şi 2 scaune, dimensiuni 2/2m, re-cent adus din Germania, în per-fectă stare. Preţ 500 lei. Infor-

maţii la tel. 0751-033.293¤ Se închiriază 2 scaune pentru coafură şi masă pentru manichiură, situate în spaţiu dotat cu toate instrumentele de lucru necesare. Informaţii la telefonul 0747-688.111, apelabil la orice oră. ¤ Vând colecţie de 120 de pa-chete de ţigări pline. Majoritatea pachetelor au peste 30 ani ve-chime, sunt uscate, nu se mai produc de mult timp, exemplare deosebite, produse în diverse ţări. Preţ 1.800 lei, negociabil. Informaţii la telefon 0728-905.900, 0771-374.151 sau 0269-838.057 (seara). E-mail: casper7vd@gmail.com¤ Confecţionez balerini din pie-le. În Mediaş se pot vedea la magazinele Nadura 2 şi 3 de sub cupolă şi de pe strada Calafat. Telefoane 0766-263.749 sau 0269-821.010, e-mail: gabytrif@yahoo.com

MATRIMONIALE

¤ Domn, 69 ani, 177/80, sin-gur, apartament, auto, caut doamnă singură, vârsta maxim 60 ani, studii liceu, pentru rela-ţie de lungă durată. Informaţii la telefon 0771-375.698

AGRICOLE

¤ Vând tractor U651, cu dublă tracţiune, an fabricaţie 1993, cu cauciucuri noi pe spate, în per-fecta stare de funcţionare. Preţ negociabil. Informaţii la telefon 0746-231.073 sau 0258-885.193¤ Vând sau schimb plug Eber-hard cu 2 brezde, în stare bună de funcţionare. Informaţii la te-lefon 0756-520.029 ¤ Vând echipament porumb 8 rânduri, tocător, an fabricaţie 2005, repliabil, adaptor claas, stare foarte bună. Preţ 15.800 euro, negociabil. Informaţii la telefon 0748-066.789, Aţel, strada principală nr. 498B.

AUTO

¤ Vând Opel Meriva, 1.7, CDTI, an 2004, km reali 162.000, în-

matriculată, ofer 4 cauciucuri de Sharan, preţ negociabil. Infor-maţii la telefon 0740-079.827 ¤ Vând Dacia 1300, capotă por-bagaj 4 uşi, radiator, motor func-ţional 1300, două aripi Dacia 1400. De asemenea, vând cen-trală termică marca Bosch - 2 buc., calorifere - 1 buc., Junkers, gea-muri şi uşi din lemn masiv, bici-cletă cu trei viteze, casă de mar-cat, scuter marca Manet. Infor-maţii la telefon 0269-823.053 ¤ Vând RENAULT TWINGO, an fabricaţie 2000, decembrie, mo-tor 1.200 cmc, euro 3, recent adusă din Germania, în stare foarte bună. Informaţii la telefon 0745-792.041¤ Vând Daewoo Matiz, 170.000 km la bord, stare bună de funcţi-onare, închidere centralizată, servodirecţie, geamuri electrice, radio. Preţ 1.700 euro, negocia-bil sau schimb cu Opel Agila adus + diferenţă. Informaţii la telefon 0766-648.898¤ Vând Cielo Executiv, an fabri-caţie 2003, 71.500 km, unic proprietar. Preţ negociabil. In-formaţii la telefon 0722-328.127 sau 0269-831.814 ¤ Vând autoturism marca Volkswagen Passat, an fabricaţie 2003, tracţiune integrală Diesel, de 1,9 cmc, 131 CP, Inspecţia Tehnică Periodică valabilă până în 2013, stare bună de funcţio-nare. Preţ avantajos. Informaţii la telefon 0757-200.993¤ Se vinde Skoda Fabia, Berlină, an fabricaţie 2002, benzină, cu-loare albă, ABS, alarmă, airbag şofer, geamuri electrice, aer con-diţionat, jante aliaj, proiectoare ceaţă, ESP, EDS. Preţ 3.500 eu-ro, negociabil. Informaţii la tele-fon 0479-090.521¤ Vând autoturism marca Volkswagen Passat, an fabrica -ţie 2003, tracţiune integrală Die-sel, de 1,9 cmc, 131 CP, ITP va-labil până în 2013, stare bună de funcţionare. Preţ avantajos. Informaţii la telefon 0757-200.993

AGENDA OAMENILOR DE AFACERI

CABINET DE PSIHOLOGIEOltean Gabriela

Psiholog clinician/psihoterapeut

ü Hipnoză clinică

ü Psihoterapie

ü Psihodiagnostic şi evaluare clinică

ü Tehnici de relaxare

ü Consultanţă psihologică

ü Programe de dezvoltare personală

Informaţii şi programări la telefon: 0726386546 sau E-mail: golteanpsiho@yahoo.com

Societatea Naţională de Gaze Naturale

ROMGAZ SA Sucursala Mediaş

Str. Unirii, nr. 4, jud. Sibiu, Organizează în anul 2012, săptămânal, LICITAŢIE PUBLICĂ, în zilele de miercuri şi joi, orele 11,00, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale: ü barăciü mijloace de transport;ü maşini unelte;ü tehnică de calcul şi birotică; ü utilaje şi scule specifice activităţii de foraj extracţie;ü material tubular;ü diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări;ü alte mijloace fixe;Persoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la telefon 0269-841.346, 0269-201.152, 0269-201.153, la Serviciul Mecano-Energetic la Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 7,30 - 15,30

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. SUCURSALA SIRCOSS

cu sediul în Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 5, telefon 0269-805.101

Organizează în anul 2012, săptămânal, licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor mijloace fixe şi materiale: ü Utilaje şi scule specifice activităţii de foraj – extracţieü Material tubularü Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperăriü Alte mijloace fixeü Prevenitoare de erupţieü Piese şi subansamble TATRA şi RABA

INFORMAŢII SUPLIMENTARE, LA SERVICIUL MECANIC, TELEFON 0752-115.101

12 SPORT monitorul de mediaș | 21 - 27 septembrie 2012

Victorie în derbiJunioarele 1 ale Clubului Sportiv Şcolar Mediaş au debutat cu dreptul în noul sezon competiţi-onal. Handbalistele pregătite de tehnicianul Mihai Moldovan s-au impus cu scorul de 25-22 în partida disputată sâmbăta tre-cută în Sala Sporturilor. Medie-şencele au fost conduse la pau-za mare cu 16-12 şi au reuşit să revină şi să întoarcă rezultatul în partea a doua a jocului. „Noi am făcut o primă repriză ceva mai slabă şi am permis adversa-rul să ne conducă cu patru go-luri. În repriza a doua, fetele şi-au revenit şi au reuşit să remon-teze diferenţa şi să se impună, fapt pentru care ţin să le felicit”, povesteşte Moldovan. A. P.

Bani de la UEFA12.579 de euro va primi echipa de fotbal Gaz Metan Mediaş de la UEFA. Forul continental a alocat 670.303 euro pentru 14 cluburi din România care, în perioada 2010-2012, au dat jucători echipelor naţionale pentru preliminariile EURO 2012. Cei mai mulţi bani ur-mează să-i primească Steaua, 147.799 de euro. Oţelul va lua aceeaşi sumă ca şi Mediaşul, CFR ia 106.360, Dinamo – 83.857, Vasluiul –78.616, Poli Timişoara – 67.086, Rapid – 46.122, Ceahlăul – 41.929, Astra Ploieşti – 29.350 euro, Unirea Urziceni – 22.013 euro, Pandurii şi U Cluj, câte 8.386 euro, şi Universitatea Craiova – 5.241 euro. Cluburile au fost recompensate în urma unui memorandum semnat de UEFA cu Asociaţia Europeană a Clu-burilor, în luna martie. A. L.

Pe scurt

Alex PÎNTEA

Gazul începe săptămâna vi-itoare, aventura europeană pe care şi-o doreşte cât mai lun-gă. Gruparea de pe Târnava Mare va da piept cu un adver-sar puternic, iar tehnicianul gazist spune că va fi o confrun-tare pe viaţă şi pe moarte, dar că jucătorii trebuie să creadă în şansa lor. Marcel Ţenter s-a declarat optimist înaintea confruntării cu formaţia rusă Ural Ekaterinburg. El se bazea-

ză pe lotul pe care îl are la dis-poziţie. „Noi suntem încreză-tori în şansele noastre, eu cred că avem un lot foarte bun”, a apreciat Ţenter.

La înălţimeDouă dintre achiziţiile Me-

diaşului, Mike St. John şi Paul Graham, cred în şansa echipei lor de a accede în grupele Euro-

challenge. St. John a explicat că pentru el partida cu ruşii este foarte importantă. „Cred că va fi foarte bine. Este un lucru foarte important pentru mine faptul că voi juca în Euro-Challenge. Înseamnă ceva să joci într-o competiţie de nivel înalt”, a mărturisit jucătorul. Dubla confruntare cu Ural Eka-terinburg va însemna debutul lui Paul Graham într-un meci internaţional. „Practic, va fi pri-ma mea apariţie într-o astfel de competiţie, dar cred că pu-tem face orice dacă ne adunăm şi jucăm ca o echipă. Putem să arătăm că ne ridicăm la nive-lul echipelor puternice din al-te ţări şi să reprezentăm bine România şi culorile echipei noastre”, le promite Graham fanilor din Mediaş. Biletele pen-tru întâlnirea cu Ural Ekaterin-burg se pot procura astăzi sau luni, între orele 16 şi 18, de la Sala Sporturilor din Mediaş.

Fără DumitrescuGaz Metan nu va putea con-

frunta în partida de marţi pe serviciile lui Tudor Dumitres-cu. Jucătorul nu a evoluat nici în partidele din cadrul Cupei Gazistului, din cauza unei ac-cidentări mai vechi la spate care a recidivat. Dumitrescu a suferit sezonul trecut o acciden-

tare ce l-a ţinut o bună buca-tă de timp în afara terenului, iar recent s-a lovit din nou la spate. El va fi operat de hernie de disc în zilele următoare şi va rata începutul de sezon. De-ocamdată nu se cunoaşte cât va dura apoi perioada de re-cuperare.

Finală cu scandalLa sfârşitul săptămânii tre-

cute, a avut loc la Mediaş edi-ţia din acest an a Cupei Gazis-tului. Finala competiţiei dis-putată între formaţia gazdă şi Baschet Club Municipal Univer-

sitatea Piteşti a fost una cu un final neaşteptat. În ultimul mi-nut de joc, tehnicianul piteş-tenilor şi-a scos echipa de pe teren, nemulţumit de manie-ra de arbitraj, cu toate că for-maţia sa era în avantaj pe ta-belă, scor 80-76. În cele din

urmă, Gaz Metan a intrat în posesia trofeului, iar america-nul Deven Mitchell a fost de-semnat cel mai bun jucător al turneului.

Mai au de lucruŢenter a tras câteva conclu-

zii după Cupa Gazistului. An-trenorul alb-negrilor spune că mai sunt multe lucruri de co-rectat şi că îşi doreşte ca jocul echipei să se îmbunătăţească până la partida din prelimina-riile EuroChallenge. „Trebuie să muncim foarte mult. Nu es-te suficient ceea ce facem în acest moment, eu îmi doresc un alt nivel de joc. Ne întoar-cem în sală şi o luăm de la ca-păt. În primul rând, execuţia noastră atât defensivă, cât şi ofensivă lasă de dorit, în spe-cial în momentele de tensiu-ne”, a recunoscut tehnicianul.

Alex PÎNTEA

Gaz Metan Mediaş are par-te, duminică, de un nou ad-versar foarte dificil. Odată cu venirea lui Gheorghe Mulţes-cu pe banca tehnică, Astra a bifat patru victorii consecuti-ve în campionat ce au propul-sat-o pe podiumul Ligii I, la doar două puncte de liderul Steaua. „Suntem într-o situa-ţie dificilă. Venim după două înfrângeri, iar Astra a demon-strat că este într-o formă foar-te bună prin seria de patru suc-cese consecutive. Cu toate aces-tea, noi credem în şansa noas-tră de a obţine un rezultat po-zitiv”, afirmă tehnicianul Cris-tian Pustai.

Înfrângere greaEtapa trecută, formaţia lui

Pustai a pierdut partida dispu-tată pe teren propriu în com-pania Concordiei Chiajna cu scorul de 3-1. Cele două echi-pe nu au arătat prea mult fot-bal în prima repriză a partidei de sâmbătă seara. În minutul 40, alb-negrii au rămas în ze-ce oameni - Răzvan Avram a fost eliminat după ce a primit

al doilea galben. Oaspeţii au început perfect repriza secun-dă şi au deschis scorul în mi-nutul 50, prin Welington. As-tafei a adus egalarea în minu-tul 54, însă bucuria gazdelor a durat doar patru minute. Mai întâi, Leca şi-a readus forma-ţia în avantaj, după o greşea-lă a defensivei alb-negrilor, apoi Zuluf a mai marcat o da-tă, iar Chiajna a plecat cu toa-te punctele de la Mediaş.

Pustai nu pleacăImediat după meci, în presa

sportivă şi în mediul on-line au apărut informaţii că Pustai va fi pus pe liber. „Nu s-a pus problema schimbării tehnicia-nului Cristian Pustai. De aseme-nea, nu s-a discutat cu niciun alt tehnician din România sau din străinătate. Singurul lucru concret este acela că săptămâ-na viitoare va avea loc o şedin-ţă a Consiliului de Administra-ţie al Clubului Gaz Metan în care se vor discuta măsurile necesare pentru schim barea în bine a situaţiei echipei de fot-bal”, este replica dată de ofi-cialii clubului, printr-un un co-municat postat pe site.

BASCHET | Gaz Metan joacă, la Sibiu, cu Ural Ekaterinburg pentru un loc în grupele EuroChallenge

Acum ori niciodată!Formaţia lui Marcel Ţenter debutează în noul sezon. Gaziştii întâlnesc în dublă manşă formaţia din prima ligă rusă Ural Ekaterinburg. Miza este accederea în grupele EuroChallenge. Alb-negrii nu se pot baza pe serviciile extremei Tudor Dumitrescu, care a suferit o accidentare la spate.

Meci cu Astra

Ţenter îşi pregăteşte elevii pentru EuroChallenge, dar îi avertizează: “îmi doresc un alt nivel de joc”

MARCEL ŢENTER | antrenor Gaz Metan Mediaş„Eu îmi doresc un alt nivel de joc. Ne întoarcem în sală şi o luăm de la capăt. În primul rând, execuţia noastră atât defensivă, cât şi ofensivă lasă de dorit, în special în momentele de tensiune.”

MODIC

10lei va costa biletul pentru partida EuroChallenge