Monitorul de Medias 830 - 05.05.2016

8/17/2019 Monitorul de Medias 830 - 05.05.2016

1/12

Mulţi tineri români au ales să se formeze la şcolile din Occident, iar de celemai multe ori aceştia îşi continuă cariera pe meleaguri străine, unde facperformanţă şi se impun într-o competiţie acerbă, în care doar cei mai bunireuşesc. Este şi cazul lui Andrei Vincze, un medieşean de 26 de ani, ceperformează în sfera industriilor creative din Danemarca şi pentru careprelucrările digitale şi multimedia nu mai au niciun secret. Pagina 7

CIFRA SĂPTĂMÂNII de ani de industrie la Copşa Mică au fost aniversați printr-o expoziție de fotografie în aer liber80

LOCAL

Ei vă cer votulCampania electorală începe oficial mâine,

în municipiul Mediaş şi în întreaga ţară.Nouă candidaţi ţintesc fotoliul de primar almunicipiului de pe Târnava Mare la alege-rile locale programate la începutul lunii vi-itoare. Patru sunt de profesie ingineri, doisunt jurişti, unul este economist, unul ma-nager şi unul inspector situaţii de urgenţă.Aspiranţii la această funcţie au între 34 şi52 ani, toţi sunt căsătoriţi şi, cu o singurăexcepţie, au cel puţin un copil. Pagina 3

SPORT

A venit şi eşeculGruparea de pe Târnava Mare a pierdut pri-ma partidă oficială din acest an şi a ratatşansa de a se desprinde decisiv în clasa-mentul seriei a doua. Formaţia lui CristianPustai a cedat, pe teren propriu, în faţaChindiei Târgovişte, cu scorul de 3-1.Alb-negrii au condus prin golul marcat deCristian Gavra încă din minutul 3, însă s-auvăzut egalaţi până la pauză, iar apoi aupierdut jocul pe fondul unor greşeli indivi-duale. Duminică, cele două formaţii se în-tâlnesc din nou în campionat, însă de a-ceastă dată la Târgovişte. Pagina 12

5–11 mai 2016

Anul XIV nr. 830 • 12 pagini • 2,50 lei www.monitoruldemedias.ro0731.361.966

0723.194.985

Şcoala de Şoferi SC Levy Car SRLMediaş, str. Lucian Blaga nr. 2

(lângă blocul curb) Tel. Fax: 0369-434.443

Agenţia de turism I TravelPiaţa Regele Ferdinand nr. 30

telefon 0771-126.653

Centre de micapublicitate

Anunţurile de mica publicitatepot fi preluate la

Anomalii normaleParcă e un stereotip sec şi trist înacelaşi timp: tinerii medieşeni pleacă spre alte zări şi nu mai vin în locul nataldecât în vizită. E o realitate denecontestat, dar pe care administraţia sau oamenii politici nici măcar n-o iauîn discuţie. Mai importanţi sunt cei cerămân, mai puţini, mai bătrâni, maibolnavi, mai blazaţi. Contează cine

rămâne, nu cine şi de ce a plecat.

Designer multimedia în oraşul lui Andersen

DE MEDIAŞ Ziarul care st ă de vorb ă cu oamenii

EDITORIALPagina 5

Centrul Cultural „Casa Schuller“ va găz-dui, mâine seară, un concert cameral sus-ţinut de Andrei Kivu la violoncel și Vero-na Maier la pian. În cadrul acestuia se vorprezenta lucrări de Zoltan Kodaly, Mauri-ce Ravel, Franz Liszt, Johannes Brahms şiClaude Debussy.

Andrei Kivu este primul violoncelist ro-mân care a cântat integrala Suitelor de Bach

într-un singur concert, în anul 2009, la Pa-ris, fiind de asemenea invitat să cânte laRoyal Festival Hall, Wiener Konzerthaus,Onassis Cultural Centre și la mari festiva-luri internaționale.

Verona Maier este doctor în muzică, con-ferenţiar universitar la Universitatea Naționalăde Muzică, iar în paralel cu activitatea pe-dagogică, are o bogată activitate artistică,

însumând numeroase concerte și recitalurisusținute în România și în toată Europa.

Concertul cameral de la Mediaș este orga-nizat de către Direcţia Municipală pentru Cul-tură, Sport, Turism şi Tineret, în parteneriatcu Forumul Democrat al Germanilor Mediaşşi Biserica Evanghelică Sfânta Margareta. (A.P.)

Concert cameral la „Casa Schuller“

Cu ocazia sărbătorilor pascale, în multe zone aleţării, tradiţiile vechi de sute de ani se mai

păstrează încă. După slujba de Înviere, încartierul Moşnei, în fiecare an, se organizează un joc de echipă numit Ţuru, ale cărui reguli suntasemănătoare cu cele ale oinei. Manifestarea dinacest an a fost organizată de Dinu Bănceu,Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turismşi Tineret şi Asociaţia Culturală „MediaşulNostru”. Potrivit organizatorilor, au participatpeste 1.000 de persoane, în calitate de spectatorisau jucători. Pagina 4

Peste 1.000 de medieşeniau jucat Țuru anul acesta

Poliţiştii medieşeni s-au confruntat cumai multe spargeri în perioada sărbăto-rilor pascale. Una dintre acestea s-au pro-dus pe strada Aurel Vlaicu, acolo undeuna sau mai multe persoane rămase ne-cunoscute au forţat accesul într-un imo-bil de unde au furat mai multe bijuteriide aur. Un alt imobil a fost călcat de ho-ţi în cartierul Vitrometan. Răufăcătorii

au intrat în curtea casei, au forţa t uşa dela bucătărie, iar din interior au furat pes-te 2.500 lei. O altă spargere a fost înre-gistrată la o societate comercială din co-muna Brateiu, în chiar prima zi de Paş-te. Hoţii au furat mai multe bunuri şi s-au făcut nevăzuţi. În toate cele trei ca-zuri se desfăşoară în prezent cercetă ri decătre oamenii legii. (A.P.)

Spargeri de Paşte


2/12

2 LOCAL monitorul de mediaş | 5–11 mai 2016

Lucrări de drumuri şi poduri

Producţie emulsie bituminoasă

Producţie beton asfaltic

Produse de balastieră

Analiză de laborator agregate naturale şi bitum

Sibiu, Şoseaua Alba Iulia nr. 68Telefon: 0269-21.00.95; 0269-21.08.84; 0269-21.04.95Fax: 0269-23.58.85www.drumuripodurisibiu.roe-mail: of [email protected]

Teatru cu mesajTeatrul Naţional „Radu Stanca“din Sibiu prezintă la Sala Traubepiesa „Antisocial“, de BogdanGeorgescu. Spectacolul este orga-nizat în data de 13 mai, de cătreDirecţia Municipală pentruCultură, Sport, Turism și Tineret.Piesa pornește de la cazul recental elevilor de la un prestigios liceudin Cluj, care distribuiau fotografiicomentate despre profesorii lor într-un grup închis pe reţeaua desocializare Facebook și care, după

infiltrarea unui profesor în grup,s-au trezit sancţionaţi de conduce-rea liceului, în unele cazuri, chiarcu transferul la alte unităţi de în-văţământ, pentru lipsă de respectși întinarea imaginii școlii.Producătorii spectacolului suntDepartamentul de Artă TeatralăCentrul de Cercetări Avansate înDomeniul Artelor Spectacoluluidin cadrul Universităţii „LucianBlaga“ din Sibiu și TeatrulNaţional „Radu Stanca“. (A.P.)

Pe scurt

Alex PÎNTEA

Pasarela din zona staţieiSNCFR Mediaş a fost închisăcomplet, ieri dimineaţă. Pentruca lucrările de reparaţii să sepoată desfăşura corespunzător,

constructorul a închis circulaţiapietonală. „Începând de mier-curi, 4 mai, a fost închisă circu-laţia pietonală pe pasarela pes-te calea ferată, aflată lângă ga-ra CFR Mediaş. Acest lucru seimpune datorită lucrărilor lastructura de rezistenţă a căii derulare a pasarelei“, a precizatIoana Făgădar, purtătorul de cu-vânt al Primăriei Mediaş.

Rute ocolitoareConform estimărilor, pasa-

rela va fi redată circulaţiei pi-etonale peste aproximativ do-uă luni. Până atunci, însă, me-dieşenii sunt sfătuiţi să folo-sească rute ocolitoare. „Exe-cutantul va depune toate efor-

turile astfel încât lucrările săse finalizeze în aproximativdouă luni şi pasarela să se re-deschidă circulaţiei. Munici-palitatea medieşeană prezintăscuze pentru disconfortul ge-nerat de aceste lucrări şi reco-mandă pietonilor folosirea că-ilor pietonale ocolitoare pen-tru a se ajunge în zona cen-trală a municipiului în condi-ţii de siguranţă“, adaugă Fă-gădar.

Lucrări complexeLucrările la pasarela pieto-

nală din zona gării au demaratla începutul lunii aprilie. În ur-ma unei expertize tehnice, s-a

constat că la nivelul pasareleiexistă o serie întreagă de defi-cienţe care necesită lucrări dereparaţii şi consolidări. „Este unproiect derulat prin Direcţia Teh-nică a municipalităţii. Construc-torul a început deja lucrările, se

lucrează la consolidări la pile,care sunt făcute prin cămăşu-iri. Vor urma lucrări la un tabli-er, care este foarte deteriorat şiva fi turnat monolit din nou, iarfisurile din grinzile care susţinpasarela vor fi reparate. De ase-menea, pe partea de beton seva aplica o vopsea specială pen-tru protecţia acestuia”, a maimenţionat Ioana Făgădar.

Din bugetul localLucrările la pasarela pieto-

nală peste calea ferată sunt pro-gramate să se încheie pe 30 no-iembrie anul acesta. Construc-torul care va executa acest pro-iect este Construcţii FeroviareMureş S.A. Valoarea lucrărilor

se ridică la 1,1 milioane de lei,sumă în care au fost incluseproiectul tehnic şi execuţia pro-priu-zisă. Banii vor fi plătiţi dinbugetul municipiului de pe Târ-nava Mare pe anul în curs.

Pasarelă închisăTraficul pietonal a fost restricţionat în zona Gării Mediaş.

Oraşul Copşa Mică aniver-sează, anul acesta, opt deceniide industrie locală. Cu acest pri-lej, pe 1 mai, administraţia lo-cală din localitate a deschis oexpoziţie de fotografie în aer li-ber intitulată „1936-2016. Cop-şa Mică – 80 de ani de indus-trie“. Aceasta s-a desfăşurat înParcul Industriilor, la intersec-ţia Drumului Naţional 14 cu pa-sajul de trecere spre fabrici, şia avut drept scop declarat păs-trarea vie a vocaţiei industriale

a localităţii. „Oraşul Copşa Mi-că, plămădit din focurile furna-lelor pe o structură solidă demetal dintr-o multitudine de ele-

mente chimice, însufleţit dece-nii întregi de minunaţii truditoricare sunt copşenii, aniversează80 de ani de industrie locală.Administraţia oraşului a evocatan de an, la 1 Mai, de Ziua Mun-cii, efortul şi sacrificiul copşe-nilor care au lucrat pe platfor-ma industrială. Chiar dacă, înultimii ani, producţia fabricilora regresat, vocaţia industrială aoraşului Copşa Mică se păstrea-ză vie şi constituie o preocupa-re continuă pentru autorităţile

locale care îşi propun strategicsă contribuie la înfiinţarea unuiparc industrial. Pentru memo-ria istorică, a fost deschisă ex-

poziţia de fotografie în aer liber

«1936-2016. Copşa Mică – 80 deani de industrie» la care îi invi-tăm pe această cale pe toţi ceicare trec prin oraş să vizioneze

imaginile extraordinare ale mo-

torului devenirii localităţii noas-tre – industria“, au anunţat re-prezentanţii Primăriei Copşa Mi-că. (A.P.)

80 ani de industrie la Copşa Mică

Alex PÎNTEA

Piaţa Regele Ferdinand I vafi, începând de astăzi, o zonă

în care vor mai circula doar pi-etonii. Accesul autoturismelorva fi restricţionat în totalitate.„oresc să anunţ cetăţenii Me-diaşului că începând de joi, 5mai, vom restricţiona accesulautoturismelor în Piaţa RegeleFerdinand I. Zona este una pi-etonală şi, din acest punct devedere, ar trebui într-adevăr să

fie doar a pietonilor care să sepoată plimba în linişte“, a ex-plicat Orosz Csaba, city mana-ger-ul municipiului Mediaş.

Două excepţiiConform noului regulament

de acces în centrul istoric, per-soanele care locuiesc aici vorputea intra, însă nu vor aveadrept de parcare decât în curţi-le proprii, iar aprovizionarea vafi permisă doar între orele 5 şi9 dimineaţa. „Avem un regula-ment clar. Acces în Piaţa Rege-le Ferdinand I vor mai avea doarriveranii, persoanele fizice. Sta-ţionarea maşinilor va fi interzi-să, iar toate persoanele fizicevor trebui să îşi parcheze maşi-nile în curţi, iar cei care nu au

această posibilitate vor staţiona

pe strada Petofi Sandor sau pecelelalte străzi adiacente centru-lui. Societăţile comerciale, toa-te persoanele juridice, vor aveaaccesul cu cardul doar în inter-valul orar 5 şi 9 dimineaţa. Car-durile vor fi setate în aşa fel în-cât după ora 9 să nu fie active.Pentru alte evenimente cultura-le, se pot depune cereri la Pri-mărie şi se va permite accesul

în perioada în care se vor des-

făşura aceste activităţi“, maispune Orosz Csaba.

Interzis pe RothMunicipalitatea şi-a propus

să rezolve situaţia traficuluifoarte aglomerat din zona cen-trală, iar o altă măsură luatăvizează strada Stephan LudwigRoth. Astfel, accesul către Pia-ţa Regele Ferdinand I a fost

interzis cu două excepţii. „Ac-

cesul pe strada StephanLudwig Roth, către Poliţia mu-nicipală, a fost interzis cu ex-cepţia riveranilor şi a aprovi-zionării cu marfă. Se poateobserva că s-a remontat indi-catorul cu accesul interzis, iarasta datorită faptului că şi înrespectiva zonă era o aglome-rare mare de maşini şi am do-rit să reglementăm şi acest lu-cru“, a mai explicat Orosz C-saba. Reprezentanţii munici-palităţii au realizat şi un in-ventar al locurilor de parcaredin zona centrală şi au con-statat că sunt 524 locuri ame-

najate.

RADICAL | Accesul autoturismelor a fost interzis în Piaţa Regele Ferdinand I

Centrul, redat pietonilorDe astăzi dispar maşinile din centrul istoric al Mediaşului, iar zona vadeveni una exclusiv pietonală. Accesul autoturismelor va fi interzis şi nu vamai fi permisă decât aprovizionarea între orele 5 şi 9 dimineaţa. Vor mai

avea acces riveranii, însă aceştia nu vor putea parca în Piaţa RegeleFerdinand I. De asemenea, a fost interzis accesul pe strada StephanLudwig Roth, cu excepţia riveranilor şi a maşinilor de aprovizionare.

OROSZ CSABA |administrator public

„Sper ca de acumîncolo să avem uncentru mult mai aerisit şi bineînţeles căPoliţia Locală vaefectua în următoarea perioadă controale, seva verifica dacă serespectă acestregulament şi se voraplica sancţiuni celorcare îl vor încălca.“

Piaţa Regele Ferdinand I va fi, începând de astăzi, o zonă în care vor maicircula doar pietonii


3/12

ANUNŢS.C. MEDITUR S.A. Mediaș, CUI RO 9735812, înregistrată la ORC Sibiu sub

nr. J32/1016/1997, cu sediul social în Mediaș, Șos. Sibiului nr.100A, tel.0269845678; fax 0269845619 – în calitate de concesionar a reţelei decontact troleibuze și staţii călători acoperite, organizează în fiecare zi de joi

LICITAŢIE CU OFERTĂ ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea spaţiilor dereclamă şi publicitate.

Ofertele se primesc până la ora 9 a fiecarei zi de joi la secretariatulsocietăţii. Deschiderea acestora se face la ora 11.

Caietul de sarcini care conţine condiţiile și preţurile se poate ridica înmod gratuit zilnic, orele 11 – 13, de la secretariatul societăţii.

5–11 mai 2016 | monitorul de mediaș LOCAL 3

Incendiu în GrewelnDetașamentul de pompieriMediaș a fost solicitat, luni du-pă-amiaza, să intervină la un in-cendiu produs pe strada EmilRacoviţă din zona Greweln.Flăcările au cuprins hornul șiacoperișul unei case de locuit.

Pompierii medieșeni au interve-nit la faţa locului cu două auto-speciale de lucru cu apă și spu-mă, iar flăcările au fost stinse înainte ca acestea să se extindă. În urma incendiului a fost afec-tată o suprafaţă de aproximativ100 metri pătraţi din acoperișulimobilului. Nicio persoană nu aavut de suferit de pe urma in-cendiului. (A.P.)

Lăsaţi fără curent În duminica Paștelui, un localnicdin Axente Sever a lăsat fără cu-rent electric toată localitateaȘoala. Bărbatul, în vârstă de 23ani, aflat sub influenţa băuturi-lor alcoolice și fără a posedapermis de conducere, s-a urcat

la volan și a intrat în coliziunecu un stâlp de susţinere a reţeleielectrice. Evenimentul s-a soldatdoar cu pagube materiale, cu-rentul electric fiind întrerupt înlocalitate timp de aproximativ ooră. „În urma verificărilor efec-tuate, s-a constatat că șoferulnu deţine permis de conducere,iar la testarea cu aparatul etilo-test, a prezentat rezultatul de0,48 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat. În aceste condi-ţii, bărbatul este cercetat penalsub aspectul săvârșirii infracţiu-nilor de conducere fără permisși conducere sub influenţa alco-olului“, a precizat Elena Welter,de la biroul de presă alInspectoratului Judeţean dePoliţie Sibiu. (A.P.)

Alcoolemie recordUn medieșean, rupt de beat, afost oprit de poliţiști în cartierulVitrometan. Duminică seara, înprima zi de Paște, bărbatul învârstă de 48 de ani, se afla lavolanul unui autoturism pe stra-da Iacob Pisso, moment în carea fost oprit de către poliţiștipentru un control. „La testareacu aparatul etilotest, conducăto-rul auto domiciliat în municipiulMediaș a avut un rezultat de1,03 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat. Poliţiștii i-au în-tocmit șoferului dosar penal, caurmare a săvârșirii infracţiuniide conducere sub influenţa alco-

olului“, a precizat Elena Welter,de la biroul de presă alInspectoratului Judeţean dePoliţie Sibiu. (A.P.)

Pe scurt

Alex PÎNTEA

Pe 5 iunie, medieşenii tre-buie să îşi aleagă viitorul pri-mar al oraşului dintre cei no-uă candidaţi înscrişi oficial înaceastă bătălie electorală. Cincidintre aspiranţii la fotoliul deprimar vin din partea unor par-

tide politice, în timp ce restulcandidează din postura de in-dependenţi. Unul singur vacâştiga, însă, alegerile localeşi va conduce destinele oraşu-lui în următorii patru ani.

Primul înscrisPrimul candidat care a de-

cis să intre oficial în bătăliapentru Primăria Mediaş a fostTiberiu Iacob. În vârstă de 51ani, acesta este căsătorit şi a-re un copil. De profesie in-spector pentru situaţii de ur-genţă, Iacob lucrează în ca-drul fabricii Emailul şi candi-dează din postura de indepen-dent atât pentru fotoliul deprimar, cât şi pentru un even-tual mandat de consilier lo-

cal. În sprijinul candidaturiisale, acesta a depus peste1.000 semnături pentru func-ţia de primar, respectiv 960pentru cea de consilier local.

Inginer constructorSocial-democraţii mizează

la alegerile locale din acest anpe un candidat tânăr. MihaiMacaveiu este inginer de pro-fesie, are 35 ani, este căsăto-rit şi are un copil. Acesta a ur-mat Facultatea de Construcţiia Universităţii Tehnice dinCluj-Napoca, iar din anul 2004a revenit la Mediaş, unde a ac-tivat în cadrul mai multor fir-me şi a obţinut autorizaţia dediriginte de şantier. Din anul

2015, conduce o firmă de con-sultanţă în construcţii, iar totde anul trecut a intrat şi în po-litică.

Candidat puternic

Gheorghe Roman are 44ani, este căsătorit şi are uncopil. Inginer de profesie, can-didatul Partidului NaţionalLiberal se află în prezent lacel de-al doilea mandat dedeputat în Parlamentul Ro-mâniei. Absolvent al Facul-tăţii de Inginerie de la Uni-versitatea Piteşti, acesta a ob-ţinut şi un masterat în Ma-nagementul Integrării Euro-pene şi al Administraţiei Pu-blice, obţinut la Universita-tea Lucian Blaga Sibiu, Fa-cultatea de Ştiinţe Politice,

Relaţii Internaţionale şi Stu-dii Europene. Roman a fostdirector general al societăţiiMeditur, iar ulterior, în 2008

şi 2012, a câştigat de douăori consecutiv alegerile pen-tru un fotoliu de deputat.

Fost consilier şi viceprimarGeorge Petrescu este şi

el inginer. Acesta a fost con-silier local, respectiv vice-primar al Mediaşului pânăacum două săptămâni, cânda fost radiat din PartidulNaţional Liberal. Candida-tul Alianţei Liberalilor şiDemocraţilor are vârsta de52 ani, este căsătorit şi a-re doi copii. Petrescu se aflăla cea de-a treia încercarede a câştiga fotoliul de pri-

mar, după ce la alegerile lo-cale din 2008, respectiv2009, s-a clasat de fiecaredată pe poziţia a treia.

Consilier independent

Ioan Petrariu este de profe-sie jurist şi lucrează în cadrulsocietăţii Transgaz. În vârstăde 48 ani, acesta este căsăto-rit şi are un copil. În anul 2012,acesta a reuşit să intre în Con-siliul Local Mediaş ca şi can-didat independent. La alegeri-le locale din luna iunie, Petra-riu candidează din postura deindependent, atât pentru func-ţia de primar, cât şi pentru unpost de consilier local.

Cel mai tânăr candidatCristian Marian este cel mai

tânăr candidat care participăla alegerile locale programate în data de 5 iunie. În vârstă de34 ani, acesta este căsătorit şi

are doi copii. De profesie in-giner, Marian lucrează în ca-drul societăţii Romgaz. El amai candidat la alegerile par-lamentare din noiembrie 2012pentru un fotoliu de deputat.De asemenea, a fost consilierlocal din partea liberalilor pâ-nă anul trecut, atunci când a

demisionat din partid. De a-ceastă dată, Cristian Marianmerge independent atât pen-tru funcţia de primar, cât şipentru cea de consilier local.

Oameni noiPartidul Mişcarea Populară

şi Partidul România Mare pro-pun pentru fotoliul de primaroameni noi în politica locală.Astfel, Alexandru Oltean estede profesie manager şi condu-ce în prezent o societate co-mercială din oraş. CandidatulPartidului Mişcarea Popularăare 40 ani, este căsătorit şi a-re doi copii. În ceea ce îl pri-veşte pe Florin Sebastian Che-ţan, acesta are 36 ani, este că-sătorit şi are doi copii. Candi-

datul Partidului România Ma-re este de profesie economistşi lucrează în cadrul societăţii

JLG Mediaş.

START | Monitorul de Mediaş vă spune cine sunt candidaţii la fotoliul de primar al municipiului

Ei vă cer votulCampania electorală începe oficial mâine, în municipiul Mediaş şi în întreaga ţară. Nouăcandidaţi ţintesc fotoliul de primar al municipiului de pe Târnava Mare la alegerile localeprogramate la începutul lunii viitoare. Patru sunt de profesie ingineri, doi sunt jurişti, unuleste economist, unul manager şi unul inspector situaţii de urgenţă. Aspiranţii la aceastăfuncţie au între 34 şi 52 ani, toţi sunt căsătoriţi şi, cu o singură excepţie, au cel puţin un copil.

Dublă candidatură

Cel de-al patrulea candi-dat independent la alegeri-le locale din 5 iunie esteAlexandru Pleșca. Jurist deprofesie, acesta lucrează cași avocat la Mediaș, fiindmembru al Baroului Sibiudin ianuarie 2007.Alexandru Pleșca are 37ani și este căsătorit. Pelângă candidatura pentrufotoliul de primar, acesta adepus un dosar cu semnă-

turi de susţinere a candida-turii sale și pentru ConsiliulLocal Mediaș.

Tiberiu Iacob

Mihai Macaveiu

Gheorghe Roman

George Petrescu Ioan Petrariu

Cristian Marian

Alexandru Pleşca

Alexandru Oltean

Florin Sebastian Cheţan


4/12

4 SPECIAL monitorul de mediaş | 5–11 mai 2016

Alex PÎNTEAfoto: Istvan BERTALAN

Ţuru este un joc în exclusi-vitate de cartier, ce se desfă-

şoară în municipiul Mediaş dinjurul anului 1850. În cartierulOlga Bancic, puţin mai sus deValea Moşnei, în fiecare an, deSfintele Paşti, se adună jucă-tori şi spectatori care se delec-tează timp de două-trei ore,până la masa de prânz, cu unjoc asemănător cu jocul naţi-onal de oină. Ţuru se desfă-şoară pe o stradă în pantă cereprezintă terenul de joc. Demulte ori, mingea trimisă cuputere se izbeşte de ţigle, obloa-ne, stâlpi sau poposeşte în gră-dini, dar nimeni nu se supă-ră.

Joc din bătrâniManifestarea organizată de

către Dinu Bănceu, Direcţia

Municipală pentru Cultură,Sport, Turism şi Tineret şi Aso-ciaţia Culturală „Mediaşul Nos-tru” s-a bucurat şi în acest ande o participare extrem de nu-meroasă. Duminica trecută, laprima oră a dimineţii, alăturide sutele de medieşeni veniţidin toate cartierele municipiu-lui, au fost prezente oficiali-tăţi locale, conducători de in-stituţii şi alţi invitaţi. „A deve-nit o tradiţie pentru noi orga-nizarea jocului de Ţuru. Esteun joc preluat din bătrâni şise organizează anual în dumi-nica Paştelui. Sunt încântat defaptul că oamenii au venit înnumăr mare şi mă bucur căDumnezeu a ţinut cu noi şi

am avut timp bun. Între aceş-tia au fost şi mulţi care, cu dra-goste şi cu mândrie, au reve-nit acasă din străinătate pen-tru a se întâlni la Ţuru”, a măr-

turisit medieşeanul Dinu Băn-ceu, organizatorul manifestă-rii.

Neamţu a dat startulCa în fiecare an, primarul

Mediaşul a fost prezentarea ladeschiderea jocului de tradiţiedin cartierul Moşnei. TeodorNeamţu a dat prima loviturăşi a explicat totodată că mani-festarea este una foarte impor-tantă pentru municipiul de peTârnava Mare. „Eu cred că Ţu-ru este cea mai tradiţionalămanifestare din Mediaş. Decâţiva ani buni, am încercat şicred că am şi reuşit să o revi-gorăm. Dorim ca ea să rămâ-na la nivelul acesta, evidentcă ne dorim şi alte manifes-

tări, dar asta este sărbătoareanoastră de tradiţie“, a explicatedilul-şef.

Moştenire tradiţionalăLa Ţuru câştigă echipa ca-

re stă cel mai mult la bătaie.La finalul partidei cei care auparticipat la joc au gustat dincozonaci şi celelalte mâncă-ruri specifice sărbătorii Paşte-lui. „Despre Ţuru nu se ştiuprea multe, nici cum a ajunsla noi, nici care sunt regulileexacte. În Mediaş, încercăm să

îl repopularizăm, la un nivelcât mai lărgit. Se încearcă, ast-fel, continuarea tradiţiei unorpracticanţi vechi”, mai spuneBănceu.

FOTOREPORTAJ | Tradiţia jocului Ţuru se păstrează cu sfinţenie la Mediaş, în duminica Paştelui

Peste 1.000 de medieşeni

au jucat Ţuru anul acestaCu ocazia sărbătorilor pascale, în multe zone ale ţării, tradiţiile vechi de sute de ani se mai păstrează încă. Dupăslujba de Înviere, în cartierul Moşnei, în fiecare an, se organizează un joc de echipă numit Ţuru, ale cărui regulisunt asemănătoare cu cele ale oinei. Manifestarea din acest an a fost organizată de Dinu Bănceu, DirecţiaMunicipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret şi Asociaţia Culturală „Mediaşul Nostru”. Potrivitorganizatorilor, au participat peste 1.000 de persoane, în calitate de spectatori sau jucători.

Oină pe StejaruluiO altă manifestarea tradiţională organizată cu ocazia

sărbătorilor pascale s-a desfășurat pe strada Stejarului.Câteva zeci de persoane au participat la un joc de oină,tradiţie veche de peste jumătate de secol.


5/12

5–11 mai 2016 | monitorul de mediaş LOCAL 5

EDITORIAL

Anomaliinormale

de Milu Oltean

Parcă e un stereotip sec şi trist în acelaşi timp: tinerii me-dieşeni pleacă spre alte zări şi nu mai vin în locul natal decât

în vizită. E o realitate de necontestat, dar pe care administra-ţia sau oamenii politici nici măcar n-o iau în discuţie. Maiimportanţi sunt cei ce rămân, mai puţini, mai bătrâni, maibolnavi, mai blazaţi. Contează cine rămâne, nu cine şi de cea plecat.

Performeri în Anglia, Danemarca, Spania, Germania şi înorice ţară vreţi, tinerii medieşeni stau cât mai departe de ora-şul în care străzile sunt triste, iar liniştea se cuibăreşte ca opiază rea prin cotloanele întunecate ale centrului medieval. Eanormal când oraşul nu le găseşte un sens celor care mâine

îi vor duce destinul mai departe, dar această anomalie a de-venit, din păcate, o normalitate în burgul de pe Târnave. Întoate „proiectele” de oraş pe care le-am văzut de ceva ani în-coace în campaniile electorale locale n-am văzut chestiuni gre-le şi importante care să-i vizeze pe tineri. N-am auzit de vreopolitică administrativă menită a-i ţine pe tineri în oraş, bachiar sortită a-i „repatria” pe cei plecaţi la studii în alte părţi.Am auzit şi citit doar fraze seci şi limbaj de lemn, care pro-miteau o preocupare pentru grădiniţe şi şcoli, pentru spaţii derecreere şi pentru activităţi dedicate tinerilor. Un fel de con-certe de pricesne pentru elevii de gimnaziu şi manele cu Sa-lam şi colinde cu Hruşcă pentru liceeni. Vag şi neconcludent.Dar n-ar trebui să ne mire prea tare acest lucru, pentru că po-liticienii şi cei de la conducerea oraşului pare a fi mai mult in-teresaţi, mai ales în preambulul alegerilor, de curăţenie pestrăzi, gropi, apă la robinet şi iarbă cosită, decât de oameni.Sau, de multe ori, nici de lucruri gospodăreşti, lăsate la voiasorţii. Cred că fiecare dintre candidaţii la fotoliul de primar artrebui să-şi înceapă campania cu un studiu atent asupra unordate legate de recensământ: câţi mai suntem, ce mai suntem,ce mai facem, unde mai muncim, câţi plecăm şi de ce. Iar as-ta le-ar putea aduce idei şi ar putea creiona soluţii. Altfel, îm-brăţişează afişe de campanie folosite de predecesori şi trag laindigo promisiuni electorale de pe vremea lui Pazvante-chio-ru’, despre apă, paie şi canale, străzi şi trolee vopsite ca ouă-le de Paşti. Parcă vrem să dezvoltăm caractere de sclavi şi tâm-piţi, decât oameni capabili să gândească şi să aibă curajul săse exprime... După revoluţie am plâns că ne-au plecat saşii şiam contabilizat minus câteva mii de oameni în statistici, prinanii 2000 iar ne-am umplut de jale când ne-am trezit cu mi-nus alte mii de oameni duşi la muncă prin străinătate, cu fa-milii cu tot. La recensământul recent iar am dat-o cotită căsuntem tot mai puţini, deşi fantomele bântuie pe listele elec-torale. Şi tot n-am învăţat nimic din puterea cifrelor şi din ur-letul tot mai jalnic de gol al oraşului, Trendul e descendent,

îmbătrânim şi scădem, dar, nu-i aşa, nu-i bine să spunem lu-crurilor pe nume, mai ales în campanii electorale, când pen-sionarii aşteaptă promisiuni de transport gratuit şi pungi cumălai la uşa blocului. Mătrăşim totul sub preş şi ne facem căfacem, că, oricum, tinerii vor pleca. Într-o zi, ne vom trezi cănu vom mai avea pentru cine şi nici cu cine. E bolnăvicioasă

abordarea asta, e cruntă anomalia asta care a devenit norma-litate pentru oraş. Filosofia lui „merge şi aşa”. Caută cinevavreun tratament sau ne ducem boala pe picioare?

Școală pentru părințiSeria de workshop-uri

„Montessori pentru Părinți“,sub egida Educație by CodruțaBrustur și a Centrului de dez-voltare pentru părinți și copiiEchilibrium, debutează la Me-dias cu evenimentul „Recom-pense și pedepse, limite șilibertăți în sistemul Mon-tessori”. Workshop-ul va avealoc miercuri, 11 mai, începândcu ora 18.00, în sala de

conferințe a hotelului Traube.„Despre recompense și pedep-se, dacă funcționează și de ceși despre libertatea de careavem nevoie și până unde se

întinde ea, cum să stabilim a-tât de necesarele limite pen-tru copiii noștri. Evenimentulse adresează în egală măsurăpărinților în devenire,proaspeților părinți, părințilorcu unul sau mai mulți copii,

familiilor cu școlari șipreșcolari și, nu în ultimulrând, bunicilor, bonelor și ca-drelor didactice din grădinițeși învățământului primar, ca-re își doresc să sprijine dez-voltarea armonioasă a copi-lului, respectând și venind în

întâmpinarea etapelor natu-rale de evoluție ale acestuia,indiferent dacă intenționeazăsau nu să înscrie copilul în

sistemul educațional Mon-tessori“, au anunțat organiza-torii.

Pentru a participa la eve-niment, este necesară înscri-erea, iar locurile sunt limita-te. Taxa de participare es te de50 de lei pentru un adult, iar

înscrierile se pot face prin e-mail la [email protected] sau telefonic, la0727/566571. (A.L.)

Alex PÎNTEA

Colegiul Tehnic „Mediensis“a organizat competiţia „ZiuaPământului – concurs de arteplastice şi eseuri“. Aceasta aajuns la cea de-a patra ediţieşi a avut loc în ultima zi a pro-gramului „Să ştii mai multe, săfii mai bun“. Concursul s-a des-făşurat pe patru secţiuni – co-laj/poster, pictură/grafică, ese-uri şi prezentări Power Point –şi s-a adresat elevilor de la şco-

lile generale, din clasele a VII-aşi a VIII-a, respectiv elevilor deliceu din municipiul Mediaş şilocalităţile limitrofe.

Activitate educaţionalăcuprinsă în calendarul judeţean

„În acest an, tema aleasăpentru concurs a fost «Copacipentru planetă», iar motto-ul

manifestării a fost «Doar dupăce ultimul copac a fost dobo-rât / Doar după ce ultimul râua fost otrăvit / Doar după ceultimul peşte a fost prins / Doaratunci veţi realiza că banii nupot fi mâncaţi». Obiectivele spe-cifice ale proiectului educaţio-nal cuprins în calendarul acti-vităţilor extracuricculare jude-ţene a fost formarea unei con-cepţii sănătoase asupra vieţii,corespunzând realităţii imedi-ate şi de perspectivă, stimula-

rea creativităţii şi a competiti-vităţii elevilor, dezvoltarea abi-lităţilor de comunicare inter-personală“, a precizat CorinaTănase, directorul colegiuluimedieşean.

Parteneri în acest proiecteducaţional au fost Inspecto-ratul Şcolar Judeţean Sibiu,Asociaţia Dianthus, societateaEco-Sal şi Casa Gazelor Natu-rale din municipiul Mediaş.

Elevii au sărbătorit Ziua Pământuluila Colegiul Tehnic „Mediensis“

Aurelian LUNGU

Lectorii invitaţi la cursul despecializare din Timişoara aufost doi dintre cei mai presti-gioşi specialişti în chirurgiaumărului din SUA: prof. dr.Guido Marra, coodonatoruldepartamentului de umăr alUniversităţii Northwestern dinChicago şi dr. William Stet-son, preşedintele comitetuluide programe internaţionale alAAOS.

Academia Americană a Chi-rurgilor Ortopezi (AAOS), îm-

preună cu un grup selecţionatde ortopezi din România, a or-ganizat la Timişoara în peri-oada 21-22 aprilie cursul despecializare în chirurgia (ar-troscopică) a articulaţiei umă-rului.

Lectorii invitaţi au fost doidintre cei mai prestigioşi spe-cialişti în chirurgia umăruluidin SUA: prof. dr. Guido Mar-ra, coodonatorul departamen-tului de umăr al UniversităţiiNorthwestern din Chicago şidr. William Stetson, preşedin-tele comitetului de programeinternaţionale al AAOS.

Cinci lectori din România,invitaţi la curs

Au fost invitaţi cinci lec-

tori din principalele centre u-niversitare din România pre-cum şi unul din Bosnia Her-ţegovina. Doctorul sibian Mi-hai Roman, medic primar or-topedie traumatologie, speci-alizat în chirurgia artroscopi-că, a făcut parte din grupulrestrâns de lectori români ca-re s-au implicat în organiza-rea acestui curs. „A fost oonoare pentru mine să fiu se-lecţionat de către distinşii pro-fesori americani pentru a par-ticipa la programul de perfec-ţionare pe care Academia Ame-ricană îl desfăşoară în Româ-nia. Acest program are ca şi

principal scop aprofundareacunoaşterii problematicii ar-ticulaţiei umărului, în speci-al în ceea ce priveşte chirur-gia artroscopică. Pe parcursulultimului an, am depus o mun-că intensă şi consistentă în a-ceastă direcţie, care a culmi-nat cu organizarea cursuluiextins de chirurgia umăruluide la Timişoara. Spre deose-bire de anul trecut, majorita-tea temelor prezentate anulacesta au fost preluate de că-tre partea română”, a mărtu-risit dr. Roman.

Cursul a stârnitun mare interes

Cursul, desfăşurat pe par-cursul a două zile, a trezit unmare interes şi a atras un nu-măr de 75 medici ortopezi dinmajoritatea zonelor ţării, dor-nici de a învăţa noi concepteşi tehnici chirurgicale adresa-te patologiei umărului. „Parti-cipanţii au avut aşteptări ma-

ri privitor la acest curs având în vedere prestigiul de care sebucură Academia Americanăşi cei doi specialişti în chirur-gia umărului care au fost ală-turi de noi. Feedback-ul pe ca-re l-am primit a arătat că aces-te aşteptări au fost în totalita-te confirmate, participanţii fi-ind extrem de încântaţi”, aadăugat medicul sibian.

Au fost consultaţi28 de pacienţi

Cursul de anul acesta a fostprecedat de un precurs (trainthe trainers) adresat doar celorşase lectori români prin care

aceştia au beneficiat de exper-tiza colegilor americani pentrua aprofunda aspectele mai com-plexe ale problematicii umăru-lui. „Cele trei zile premergătoa-re cursului au fost extrem deintense şi fructuoase. Am con-sultat împreună 28 de pacienţicu afecţiuni diverse şi comple-xe şi am parcurs împreună par-tea teoretică privind patologia

umărului. Schimbul de infor-maţii cu specialiştii americania fost extrem de bun, aceştiaarătându-şi întreaga disponibi-litate pentru a ne transfera câtmai mult din vasta lor experi-enţă. A fost o săptămână incre-dibil de intensă şi solicitantă,dar sacrificiul a meritat. Credcă putem aplica în practica cu-rentă foarte mult din ceea ceam acumulat în această săptă-mână. Acesta este, de fapt, sco-pul final al străduinţei noastre– să putem oferi pacienţilor dinRomânia opţiunea unui trata-ment medical la nivelul cel maibun”, a conchis dr. Roman.

PERFECŢIONARE | Mihai Roman, selectat într-un program al Academiei Americane

Excelenţă în medicinăUn grup restrâns de ortopezi din România şi din SUA s-au întâlnit laTimişoara, la un curs de specializare în chirurgia artroscopică a articulaţiei

umărului, printre lectorii prezenţi fiind şi dr. Mihai Roman, medic primarortopedie traumatologie, specializat în chirurgia artroscopică.

MIHAI ROMAN |medic

„Am încercat sădiversificăm programul cursului şi să introducem, pelângă partea de curs, prezentări de cazinteractive şidemonstraţiichirurgicale, precum şiwork-shopuri detehnici artroscopice.“

îţi

a

ş

a î

rs a s târnit


6/12

Aurelian LUNGU

De când este primar, CornelVasile Puica a pus mereu pe pri-mul loc nevoile şi doleanţele ce-tăţenilor, politica fiind în planulsecund. „Conduc această comu-nitate încă din anul 1982, cu opauză de câţiva ani, după carecetăţenii au venit şi m-au rugatsă revin la Primărie. Anul aces-ta, nu intenţionam să mai can-didez, însă oamenii m-au deter-minat să o fac, fiindcă au nevo-ie de experienţa mea. Sunt să-

nătos, pregătit şi dornic să îmiduc mai departe proiectele într-onouă legislatură. De data aceas-ta, am pornit într-un partid nou,Partidul Mişcarea Populară, ca-re are tot viitorul în faţă, iar peviitor aş vrea să încredinţez fo-toliul de primar unui tânăr ca-re să demonstreze că ştie şi poa-te face câte am făcut eu“, a măr-turisit acesta.

Fonduri europene pentruHoghilag

Primăria Hoghilag are expe-rienţă şi în accesarea de fon-duri nerambursabile, prin cares-a reuşit achiziţionarea unorechipamente pentru deszăpe-ziri şi lucrări de întreţinere, darşi a echipamentelor necesare

organizării festivalului anual alvinului. În următorii ani, pri-marul Cornel Puica îşi doreştesă obţină astfel de finanţăripentru a rezolva necesităţile in-frastructurii rutiere şi ale clă-dirilor publice din comună. „Ac-cesarea în continuare a fondu-rilor europene nerambursabileconstituie o prioritate absolu-tă pentru noi, iar în acest senssunt în curs de pregătire maimulte proiecte care au ca scoprealizarea, până în anul 2020,a mai multor investiţii majo-re“, a explicat el.

Infrastructură îmbunătăţită

O scurtă trecere în revistă

a realizările administraţiei lo-cale din Hoghilag demonstrea-ză interesul acordat serviciilor

în beneficiul locuitorilor. Gos-

podarul din Hoghilag a enu-merat, printre proiectele cu ca-re se mândreşte, introducereareţelei de apă potabilă în Ho-ghilag şi a unui puţ forat însatul Prod pentru captarea deapă, gazul metan şi moderni-zarea căilor de comunicaţie.În mandatele sale, au fost asfal-tate străzile Morii, Românilor,

Prodului şi Digului din Hoghi-lag, câteva artere din Valchid,iar străzile neasfaltate din toa-te cele trei sate care compuncomuna au fost pietruite, pen-tru a fi practicabile. În vede-rea îmbunătăţirii condiţiilor detrafic, a fost amenajat cu tra-tament dublu bituminos şi DC24 (DN14 – Valchid – limităcomună), iar artera principa-lă a satului Hoghilag, DJ 142E,a fost modernizat. Cu spriji-nul Consiliului Judeţean Sibiu,la Hoghilag a fost posibilă re-abilitarea podului pentru Târ-nava Mare, de o importanţădeosebită pentru fluenţa trafi-cului în zonă.

Preocupare pentru viaţaculturală

Prioritare pentru primarulCornel Puica au fost, dintot-

deauna, învăţământul şi cul-tura. De aceea, el a depuseforturi pentru reabilitareagrădiniţelor din Hoghilag, Val-chid şi Prod. După ce sediulşcolii generale din Hoghilaga fost retrocedat BisericiiEvanghelice, administraţia lo-cală a răscumpărat clădirea,pentru a putea face investi-

ţiile necesare aici. Tot de laBiserica Evanghelică au fostachiziţionate căminele cultu-rale din Hoghilag şi Valchid,unde a demarat şi este în pli-nă desfăşurare un amplu pro-

ces de reabilitare. „Am de-marat procedurile de achizi-ţie şi pentru căminul cultu-ral din Prod, pe care sper săne permitem să-l aducem î-napoi în patrimoniul comu-nei şi să-l redăm comunităţiimodernizat şi ridicat la stan-darde europene“, a mărturi-sit Cornel Puica. De atenţia

sa se bucură şi lăcaşurile decult din comună. Astfel, bi-sericile din Hoghilag, Prod şiValchid au avut parte de re-paraţii, ultimele două fiind şipictate.

Societatea comercial BACHMANN ROMÂNIA ,

specializat în producia de echipamente de distribuie

a energiei electrice, angajeaz în condiii avantajoase

urmtoarele categorii de muncitori:

-Lucrtor depozit-Operator linie montaj

Cerine :Absolvent coal profesional sau liceu

Experiena pe posturi similare constituie avantaj.

Te ateptm s depui CV-ul la sediul firmei noastre din

Media, strada Stadionului, nr 88.

6 MONITORUL JUDEȚULUI monitorul de mediaş | 5–11 mai 2016

SC DRESSEL+HÖFNERINTERNATIONAL SRL

cu sediul pe str George Topîrceanu nr 16, 551028 Mediaş,

Jud. Sibiu, angajează:• Inginer proiectant CAD, cu experienţă în măsurători

tridimensionale a pieselor din industria automotive;• Economist, cu experienţă în specialitate de minim 5 ani;

cunoaşterea limbii germane constituie un avantaj;

• Electronist, cu experienţă în electromecanică;• Reglor, cu experienţă în domeniul utilaje, mase plastice sau ştanţe;• Tehnician măsurători, cu cunoştinţe temeinice de desen tehnic.• Muncitori necalificaţi;

Persoanele interesate pot să depună cereri la departamentulresurse umane din cadrul intreprinderii, de luni până vineri, înintervalul orar: 12 – 16.Informaţii suplimentare, la telefon: 0735-198.194 sau pee-mail: [email protected]

HOTĂRÂT | La Hoghilag, primarul Cornel Vasile Puica se declară pregătit să ţină frâiele Primăriei până în 2020

Cornel Puica, un primar popularCel mai longeviv primar din judeţul Sibiu candidează din nou, din partea Partidului Mişcarea Populară. „Eca în sport: echipa câştigătoare nu se schimbă!“, spune Cornel Puica, edilul comunei Hoghilag. Cu trei

decenii de experienţă, a decis să candideze pentru încă un mandat şi are destule proiecte pe care vrea să levadă duse la bun sfârşit, în beneficiul populaţiei.

Omul sfinţeşte locul – o demonstrează, la Hoghilag, Cornel Puica, cel mai longeviv primar din judeţul Sibiu

Proiecte pentru legislatura 2016-2020

• modernizarea drumurilor comunale DC 24 (DN14 –Valchid – limită comună) și DC 24A (DJ 142E – Prod), in-clusiv asfaltarea acestora;

• realizarea sistemului de canalizare menajeră în localitateaHoghilag și a reţelei de alimentare cu apă potabilă înValchid și Prod, prin intermediul operatorului regionalApa Târnavei Mari S.A.;

• realizarea sistemului de canalizare menajeră în localităţileValchid și Prod;

• amenajarea a aproximativ 16 km de drumuri agricole,constând în amenajare și pietruire;

• reabilitarea școlii generale din Hoghilag;• reabilitarea căminului cultural din Prod;• modernizarea sistemului de încălzire al Primăriei

Hoghilag;• dotarea, în continuare, a căminelor culturale din Hoghilag

și Valchid.

CORNEL PUICA | primar Hoghilag „Mă recomandă realizările din toți acești ani șimă determină să candidez proiectele bine stabilite pe care le am pe rol. Mă simt capabil, puternic , sănătos, pot să duc la îndeplinire cemi-am propus pentru comuna mea. Consider căvoi putea lucra bine cu viitorul Consiliu Local dacăvom obține o majoritate PMP. Hoghilagul e ocomună greu de condus, dar ne-am descurcat șioamenii sunt mulțumiți. La imboldul lor candidez, pentru interesul lor. Dacă nu e continuitate, vor fi probleme. Așa cum a spus și președinteleBăsescu, trebuie să mergi mai departe cu oamenitineri, dar și experiența trebuie să își spunăcuvântul!“


7/12

5–11 mai 2016 | monitorul de mediaş SPECIAL 7

Milu OLTEAN

Nu-i puţin lucru ca la 20de ani să-ţi iei viaţa în pieptşi să pleci departe de familie,de prieteni, pentru a studia înaltă ţară. Sunt însă destui ti-neri curajoşi din România, ca-re aleg să se formeze într-ospecialitate în universităţiledin străinătate şi mai apoi săintre în competiţie cu cei maibuni de acolo. Tânărul AndreiVincze din Mediaş este stabi-

lit de câţiva ani în Danemar-ca, la Odense, unde perfor-mează în sfera industriilor cre-ative şi multimedia. Andrei astudiat multimedia design şicomunicare, dar nu s-a mul-ţumit cu atât, ci vrea încă olicenţă de „digital develop-ment”, astfel încât să poatăcoordona echipe şi proiecte

în domeniul multimedia. Cumultă muncă, ambiţie şi per-severenţă, viitorul său sunăbine.

A păşit cu „dreptul” în Danemarca

La terminarea liceului, An-drei a ales să studieze Dreptulla ULB Sibiu, dar după un ande zile şi-a dat seama că nu e

ceea ce vrea. Nu se vedea de-loc activând în domeniul juri-dic, avocat sau procuror, aşacă n-a mai pierdut vremea, cis-a reorientat. Şi nu oricum,ci spre un domeniu de care sesimţea atras. „Demult erampasionat de făcut site-uri, departea grafică, de editare vi-deo, de tot ce ţine de dome-niul multimedia, aşa că n-ammai stat la Drept. Mi-am ziscă nu sunt prea «bătrân» şi me-rită să-mi urmez visul, dar nu

în ţară, ci afară. Pentru că numi-a plăcut modul de preda-re, modul de lucru de la noi,am ales să studiez în Dane-marca, la Odense, multimediadesign & communication”, ne-a

povestit medieşeanul. Alege-rea tânărului n-a fost întâm-plătoare, pentru că era absol-vent de limbi străine, avea înpalmares două participări lafaza naţională a Olimpiadei delimbă latină, precum şi o pre-zenţă într-o echipă de tinericare a reprezentat România înSUA, cu prilejul unei conferin-ţe internaţionale în sfera cre-ativităţii şi politicilor globale.„Dreptul a fost alegerea raţio-nală, iar alegerea din Dane-marca a fost emoţională. Amdorit să lucrez în domeniulmultimedia de când eram mic.Am dat testul Toefl pentru lim-ba engleză şi am plecat spreOdense, la studii. Trebuie sămenţionez că am ales Dane-

marca pentru că acolo studii-

le superioare sunt gratuite. Iarasta înseamnă mult pentru ti-neri aflaţi la început de drum”,ne-a spus Vincze.

Munca în echipăinternaţionalăDin februarie 2012 Andrei a

devenit student la Lillebaelt Aca-demy la multimedia design &communication. De la începuta locuit în cămin şi nu s-a spe-riat de provocarea de a învăţaalături de tineri din toate ţărilelumii, într-o şcoală cu predare

în limba engleză. „N-am avuttimp să mă gândesc la şocuriculturale, adaptare şi alte ase-menea, am trecut direct la trea-bă şi am avut marea satisfacţiesă fie aşa cum îmi doream. Celmai mult mi-a plăcut faptul căse punea mare accent pe mun-ca în echipă, relaţia profesor-stu-denţi e una de colegialitate. Se

apreciază foarte mult munca înechipă, te învaţă să te dezvolţişi să lucrezi în echipă, e de fapt,o pregătire temeinică pentru ocarieră în care vei lucra în echi-pe, la diferite proiecte. Chiar da-că ajungi la un moment dat săcoordonezi un proiect, e impor-tant să ştii cum funcţioneazăechipa, care sunt etapele de lu-cru, ori în şcoală ţi se dezvoltăabilităţi de care chiar ai nevoiemai târziu. Cred că din primasăptămână mi-am dat seama căaşa ceva nu aveam cum să gă-sesc în România”, este de păre-re Andrei. Medieşeanul mărtu-riseşte că s-a adaptat repede înOdense, pentru că, pe partea deinfrastructură şi sfaturi pentrutinerii studenţii, danezii chiar

ştiu ce au de făcut.

Practic, nu teoretic

Andrei a intrat în taineledesignului multimedia pas cupas, asta pentru că profesoriipuneau mare accent pe dez-voltarea de abilităţi şi pe par-tea practică. Concret, nu erauprea interesaţi de ce teorie

ştii, ci mai mult de ce poţi săfaci. Examenele n-au însem-nat ascultări, bilete trase, su-biecte de teorie, ci punerea înpractică a lucrurilor învăţatepe parcursul unui semestru.Profesorii nu erau interesaţide ce anume ştie studentuldespre un program de edita-re, despre cum se face un mon-taj foto, video, despre cum seproiectează teoretic o aplica-ţie, ci erau interesaţi ca stu-denţii să ştie să facă. „Am lu-crat mereu într-o echipă depatru studenţi, eu, alături deo poloneză, un portughez şio altă fată din Lituania. Lasfârşitul fiecărui semestru tre-buia să prezentăm un proiect,

în care să cuprinzi toate ma-

teriile, tot ce ai studiat. Eştipus mereu în situaţii reale, aitermene limită, ai parte deadrenalină şi lucru sub presi-une, exact ca atunci când mun-ceşti pentru un client. Darexact asta ai nevoie şi şcoalate învaţă, dincolo de a ştii ceşi cum să faci, să te coordo-nezi cu echipa, să faci faţăpresiunii”, spune Andrei Vin-cze.

Concept pentruprimăria Odense

În doi ani de studii au fosto serie de proiecte multime-dia interesante, dar Andrei es-te mândru că alături de echi-pa sa a câştigat un concursiniţiat de primăria Odense,

pentru elaborarea unui con-cept. „Ei aveau o serie de da-te, cifre, surse demografice, lo-curi din oraş şi doreau să pu-nă la punct o aplicaţie pentrutelefoanele mobile, prin carecetăţenii să aibă acces la toa-te aceste date şi să le foloseas-că. Era numărul de parcări,

numărul de grădiniţe, iar no-

uă ne-au dat aceste numerepentru a le integra într-un con-cept. Noi am făcut conceptul,ideea, de implementare saurealizarea propriu-zisă s-a ocu-pat altcineva. Ideea noastră afost aşa: părinţii puteau afladin aplicaţie ce locuri de joa-că sunt în oraş, ce locuri suntdisponibile acolo, cât de aproa-pe sunt de locaţia lor, iar maimult, puteau să-şi dea un fel

de «check-in», să semnalizezecă sunt acolo, astfel încât alţiprieteni de-ai lor, care au co-pii, să poată să-i vadă şi să vi-nă şi ei acolo. De-asta am şicâştigat, pentru că am pus ac-cent şi pe partea de socializa-

re, restul au folosit doar cifre-le”, ne-a povestit tânărul.

O nouă provocareÎn ultimul semestru, Andrei

povesteşte că a avut de efec-tuat un stadiu de internship,adică a lucrat cot la cot, pen-tru o perioadă de trei luni, ală-

turi de designeri multimedia,

într-o firmă. „Erai angajatulcompaniei şi erai pus să faciceea ce ai învăţat, practic nuse făcea diferenţă între tine şiceilalţi. Eu am lucrat la com-pania Work din Odense, o com-panie care dezvolta aplicaţiipentru telefoanele mobile,aveau acolo o echipă de de-sign şi una de programatori.A fost o perioadă extraordina-ră”, îşi aminteşte medieşea-

nul. După doi ani de studii,Andrei a lucrat în Copenhagaca şi multimedia designer, afost la diferite interviuri şi s-aapucat de studiat limba dane-ză, la un curs specializat. N-astat deloc degeaba, deşi spu-

ne că oarecum a vrut să „sim-tă” viaţa reală din Danemar-ca. Iar acum e gata pentru onouă provocare. „După absol-vire am vrut să iau o pauză,să văd cum se trăieşte, cum epiaţa în Danemarca. Din varăvoi face un top-up, o adăugi-re la cea am făcut acum doiani. Mai studiez un an şi ju-mătate, în total vor fi trei anişi jumătate de studii care îmivor da licenţa pentru a putealucra la un alt nivel. Primii doiani s-a pus accent pe parteapractică, iar în perioada urmă-toare de studii se va pune ac-cent pe partea teoretică, în bu-siness şi marketing. Asta îţiva da abilităţi, spre exemplu,ca în cadrul unei companii să

poţi conduce un departament,să poţi fi liderul echipei de de-sign, sau art-direction. Prac-tic, după primii ani în care ai

învăţat meseria, această eta-pă te pregăteşte pentru a con-duce o echipă. Bineînţeles căpoţi să rămâi cu specializareadin cei doi ani, dar eu mi-amdorit să fac pasul următor”,explică Andrei.

DESIGNER | Medieşeanul Andrei Vincze performează în industriile creative şi multimedia din Danemarca

Artist în oraşul lui AndersenMulţi tineri români au ales să se formeze la şcolile din Occident, iar de cele mai multe ori aceştia îşi continuă

cariera pe meleaguri străine, unde fac performanţă şi se impun într-o competiţie acerbă, în care doar cei maibuni reuşesc. Este şi cazul lui Andrei Vincze, un medieşean de 26 de ani, ce performează în sfera industriilorcreative din Danemarca şi pentru care prelucrările digitale şi multimedia nu mai au niciun secret.

În privinţa alegerii sale de viitor, tânărul este ferm: varămâne în străinătate. „România e ultimul loc în care măvăd. Cu noile studii, voi începe să caut altceva de muncă

în Danemarca, dar pentru că și în partea aceasta de stu-dii am un internship, vreau să merg în Australia sauCanada. Vreau să văd cum e și alte ţări, vreau să văd cume munca și în afara Europei”, povestește Andrei Vincze.

„Odense e un oraș frumos, iar mie mi se potrivește, e ocale deschisă spre a accesa Europa“, mărturisește medie-șeanul. Odense e orașul în care s-a născut Hans ChristianAndersen, scriitorul celebru pentru basmele sale, iar loculchiar e unul de poveste. „Pe de altă parte, îmi plac oameniide acolo, sunt oameni deschiși, calzi, primitori. Totul e pusla punct! Noaptea când nu am somn, chiar dacă e ora 12sau 1, îmi pun căștile pe urechi și ies la plimbare cu bicicleta în oraș sau în afară. Timp de o oră mă relaxez, fără să amstres că mă claxonează cineva, că are cineva vreo treabă cumine”, arată el.

Viitor pe alte meleaguri

Relaxare pe bicicletă în oraşullui H.C. Andersen

ANDREI VINCZE | designer multimedia

„Îmi place că tot timpul faci altceva: lucrezi la oimagine, la un logo, azi faci un montaj, prelucreziceva, mâine faci un montaj video, un clip, unbanner. E o mare diversitate şi e o muncă în care îţiexploatezi creativitatea. Mie îmi place şi mă ţine în priză faptul că tot timpul trebuie să fii pregătit, să ţii pasul cu ce tehnici de lucru apar, ce programe.“

Andrei la festivitatea de absolvire

Andrei, alături de colegii din Danemarca

Andrei Vincze

P roiec t supra-realist


8/12

8 RELIGIE monitorul de mediaș | 5–11 mai 2016

16.05.2016 – 22.05.2016

MORCOV 4 lei / kg

PĂTRUNJEL 7 lei / kg

ŢELINĂ 7 lei / kg

CEAPA ROSIE 4 lei / kg

CEAPĂ ALBĂ 3 lei / kg

CEAPA VERDE 1 lei / leg

ARPAGIC 10 lei / kg

FASOLE BOABE 12 lei / kg

VARZĂ ALBA 3 lei / kgRIDICHII ROSII 1 leu / leg

SFECLA ROSIE 2 lei / kg

CONOPIDA 10 lei / kg

CARTOFI 1,50 lei / kg

SALATA VERDE 2 lei / buc

SPANAC 5 lei / kg

ROSII 10 lei / kg

CASTRAVETI 5 lei / kg

MAZARE 7 lei / kg

ARDEI KAPIA 17 lei / kg

ARDEI VERDE 10 lei / kg

GOGOSAR 10 lei / kg

VINETE 7 lei / kg

USTUROI 15 lei / kg

MIERE 30 lei / kg

LAPTE PROASPĂT 2,50 lei / L

VIU

Crap viu 15,50 lei / kg

Pastrav viu 23 lei / kg

REFRIGERATE PROASPETE DE DUNARE

Crap 20 lei / kgSomn 24 lei / kg

Caras Mare 12 lei / kg

Caras Mic 9 lei / kg

Ştiuca 18 lei / kg

Şalau 30 lei / kg

S cr um bi e p ro asp at a 3 0 l ei / kg

Cod eviscerat 30 lei / kg

Novac / Fitofag 10 lei /kg

Platica 11 lei / kg

Lin 12 lei / kg

Biban 12 lei / kg

Scrumbie 20 lei / kg

Rosioara 6,50 lei /kg

File Crap 35 lei / kg

F il e N ova c (F ito fa g) 20 l ei / kg

Rondele Novac (Fitofag) 18 lei / kg

Rondele Crap 30 lei / kg

Tacâm Peşte 3,50 lei / kg

Pastrav pe gheata 23 lei / kg

CONGELATE

Mini Codite Merluciu 12 lei / kg

Cozi de Rechin 15 lei / kg

Cozi de Merluciu 13 lei / kg

Cozi de Somon 12 lei / kg

Spate de Somon 33 lei / kg

Dorada 30 lei / kg

Biban de Mare 30 lei / kg

File de Cod 15 lei / kg

File Pastrav 30 lei / kg

File Merluciusemipreparat

19 lei / kg

Sardina 13 lei / kg

Trunchi de Merluciu 17 lei / kgBucati de Merluciu 15 l ei / kg

Macrou 13 lei / kg

Inele Calamar 20 lei /kg

Fish Finger 16 lei /kg

Fish Burger 16 lei /kg

SEMIPREPARATE si PREPARATE

Macrou Marinat 40 lei / kg

Şprot în sos de vin 32,50 lei / kg

Şprot Sarat 10 lei / kg

Icre Crap Sarate 20 lei / kg

Icre Stiuca Sarate 350 lei / kg

Icre Pastrav 200 lei / kg

Salata Icre Crap Vrac 40 lei / kg

Salata Icre Crap 6,50 lei /buc

Salata Icre Stiuca 10 l ei / buc

Sardelute Marinate 7,50 lei /buc

Sardelute Marinate inUlei Picant

7,50 lei / kg

Marinata Lipoveneasca 12 lei / bucScrumbie Sarata dinMarea Nordului

14 lei /kg

AFUMATE 100 lei / kg

Fâşii de Somonafumate

30 lei / kg

Şprot Afumat 20 lei / kg

Macrou Afumat 27 lei / kg

Hering afumat 24 lei / kg

CAŞ DE VACĂ 16 lei / kgCAS DE OAIE 20 lei / kgBRÂNZĂ DE VACI 16 lei / kgTELEMEA DE VACĂ 16 le i / kg

PULPĂ VIŢELFĂRĂ OS

24 lei / kg

VRĂBIOARĂMÂNZAT

18 lei / kg

COTLET MÂNZAT

CU OS

18 lei / kg

PIEPT MÂNZAT 15 lei / kg

RASOL MÂNZAT 15 lei / kg

FICAT MÂ NZAT 3,50 le i / kgPULPĂ PORCFĂRĂ OS

14,50 lei / kg

PULPĂ PORC CUOS

10 lei / kg

COTLET – CEAFĂ 13 lei / kgCARNE PORCCAL. II

10 lei / kg

MERE 3 lei / kgSTRUGURI 8 lei / kgPERE 7 lei / kg

CLEMENTINE 4 lei / kg

PORTOCALE 4 lei / kg

BANANE 9 lei / kg

CĂPȘUNE 10 lei / kg

SÂMBURI NUCĂ 30 lei / kg

Ce este lepădarea de sine?Lepădarea de sine nu înseam-nă să renunţi la obligaţii. Noiavem obligaţia, în primulrând, de a munci pentru hra-na cea de toate zilele. Aceas-ta e datoria noastră, ca ur-mare a păcatului strămoşesc,a protopărinţilor noştri, Adamşi Eva. Însă, asumându-negreutatea aceasta, ne asumămcrucea, lepădându-ne de noi

înşine şi luând îndatoririle a-supra noastră. A te lepăda de

tine însuţi înseamnă a te lă-sa de ceea ce este rău pentrutine, şi nu de obligaţiile ce leai. De păcatele care te fac sădevii altul, să devii lacom,iubitor de avuţii, poftitor deceea ce nu-ţi aparţine, să tră-ieşti în păcate, în desfătare.Lăsând aceste lucruri la o par-te, într-adevăr, reuşeşti să telepezi de tine, să-ţi iei cruceaşi să urmezi lui Hristos. A lua

crucea lui Hristos înseamnăa-L recunoaşte pe Hristos caMântuitor, ca Dumnezeu, iarcrucea a o recunoaşte ca peun altar de jertfă.

Altarul şi CruceaCe înseamnă altar de jert-

fă? Vedeţi, noi avem în bise-ricile noastre un altar, altarulunde aducem prinosul nostrude jertfă, pâinea şi vinul, pealtar săvârşindu-se Sf. Litur-ghie, pâinea şi vinul devenind

Trupul şi Sângele DomnuluiHristos.

Crucea pe care o vedeţi şicare trebuie să existe în fie-care casă este un semn pe ca-re e pictat chipul lui Hristosrăstignit. Noi nu separăm cru-cea de icoană, pentru că da-că crucea e altar de jertfă, în-seamnă că ori de câte ori mărog şi mă însemn cu semnulcrucii eu trimit la picioarele

crucii lui Hristos toate dole-anţele mele, Hristos primindatunci jertfa mea. În al doi-lea rând, crucea este o armă.În privinţa aceasta avemexemplul din Vechiul Testa-ment, când Goliat a fost lo-vit de David cu o praştie, du-pă care David i-a tăiat gâtulcu sabia. Sabia a fost păstra-tă de evrei ca o armă sfântă,pentru că a curmat răul. Noinu avem nevoie de săbii săne tăiem între noi pentru că

avem această sabie sfântă,care e semnul crucii, iar Go-liat este diavolul care seamă-nă zânzanie, ura între oa-meni. Crucea este şi o pece-te, pentru a ne însemna tru-pul cu pecetea crucii.

Curajul mărturisiriiDacă ne-am face mereu

semnul crucii am birui pe ne-credincioşi, pe diavol în pri-

mul rând. „Cel ce Mă va măr-turisi pe Mine în acest neamsau cel ce se va ruşina de Mi-ne, de cuvintele Mele în acestneam păcătos, şi Eu mă voiruşina de El înaintea TatăluiMeu din ceruri, mai spuneHristos, Şi cel ce Mă va măr-turisi pe Mine şi Eu îl voi măr-turisi pe el înaintea TatăluiMeu cel din ceruri“. Cuvinte-le acestea au fost alese speci-al pentru noi. Atât timp câtvom mărturisi pe Hristos şi

Evanghelia Lui din Bisericamoşilor şi strămoşilor noştri,şi Fiul lui Dumnezeu ne vamărturisi în faţa Tatălui Ce-resc, când vom trece în viaţacealaltă, iar dacă ne va fi ru-şine să-L mărturisim, şi El Seva ruşina de noi în faţa Tată-lui Ceresc. Amin.

ÎPS Laurenţiu Streza,Mitropolitul Ardealului

Cuvânt despre lepădarea de sine

„Un popor şi un individ atâ-ta preţuiesc: cât au înţeles dinEvanghelie“. Citindu-l pe pă-rintele Dimitrie Bălan, care a

dat acest citat din prof. Simi-on Mehedinţi, în „Riscul de afi ortodox“, mi-am adus amin-te cât de aspru este poporulcu Apostolul Toma atunci când,după înţelepciunea gânduluiomenesc, îl numesc Toma ne-credinciosul.

„A Doua Înviere“Parte din Evanghelia zilei

de acum (Ioan 20, 19-25) s-aconstituit în argumentul ce-lei dintâi Evanghelii citite du-pă Înviere, la slujba numităşi „a Doua Înviere“. Atunci,

în câte limbi poate sluji so-borul sau cunoaşte preotul,cât mai multe aşadar, s-au ci-tit versetele care-l nedume-

reau pe Toma, căci, nefiindde faţă, nu crede, zicând: „Da-că nu voi vedea în palmeleSale semnul cuielor şi dacănu voi pune degetul meu însemnul cuielor, şi dacă nuvoi pune mâna mea în coas-ta Lui, nu voi crede“ (Ioan20, 25). Am insistat asupramulţimii limbilor în care seciteşte Evanghelia pentru că,

în fond, a tât a Doua Înviere,cât şi sărbătoarea IzvoruluiTămăduirii prin care trecem,cât şi această Duminică, prinraportarea pe care o fac la lu-crarea Duhului Sfânt, ne obli-gă să vedem deja că am fă-cut trecerea de la Triod (cuCruce, Patimă şi Moarte) laPenticostar (cu Pogorirea Du-

hului Sfânt, prima roadă ma-joră a Învierii şi Înălţării Dom-nului).

Creşterea Bisericii,mărirea Ortodoxiei

Două texte ale Vecerniei nearată deja că am trecut, în exe-

geza Penticostarului, la desco-perirea epifaniei celei noi, pecare Învierea a făcut-o posibi-lă: creşterea Bisericii, mărireaOrtodoxiei. Căci zice cântarealiturgică: „Uşile fiind încuiate,venit-ai la Ucenici, Hristoase(...) Atunci Toma zicea: Nu voicrede, de nu voi vedea şi eupe Stăpânul; de nu voi vedeacoasta din care a ţâşnit sânge-le, apa, botezul; de nu voi ve-dea rana prin care s-a vinde-cat omul de rana cea mare; denu voi vedea că nu este ca unduh, ci trup şi oase. Cel Ce aicălcat moartea şi pe Toma l-ai

încredinţat, Doamne, slavăŢie!“. Iar la Litie, Stihira idio-mela zice: „Venit-ai, Doamne,cu strălucirea cea neumbrită a

dumnezeirii Tale, uşile fiind încuiate; şi, stând în mijloculUcenicilor, le-ai dezvelit coas-

ta Ta; şi, arătându-le semnelerănilor mâinilor şi ale picioa-relor Tale şi, risipind mâhni-rea tulburării lor, ai glăsuit lă-murit: Precum vedeţi, din tru-

pul cu care M-am întrupat, pri-eteni, nu port fire de duh. Iarpe ucenicul care se îndoia l-ai

îndemnat să se atingă, cu fri-că, zicându-i: Cel ce pe toatele iscodeşti, vino şi nu te mai

îndoi! Iar el, simţind cu mânafirea Ta cea îndoită, cu frică şicu credinţă, a grăit, pătruns decredinţă: Domnul meu şi Dum-nezeul meu, slavă Ţie!“

Strigăt de biruinţăAcest „Domnul meu şi Dum-

nezeul meu!“, pe care Toma îlstriga în revenirea sa, este, poa-te, cel mai frumos strigăt de bi-ruinţă – după „Hristos a învi-at!“ – prin care creştinismul aintrat în istorie, iar creştinul în-tâmpină veşnicia. Pe de-o par-

te, coasta lui Hristos, din carecurge sângele şi apa, Euharistiaşi Botezul, prin care creştinuldepune candidatura la Înviere.Pe de altă parte, „simţind cumâna firea Ta cea îndoită“ – di-vino-umană, cum zic Sfinţii Pă-rinţi ai Bisericii. Toma, Aposto-lul cel „mult-iscoditor“, ne pu-ne în palme cheile prin care pu-rurea putem să ne controlămconţinutul credinţei. Căci nu Or-todoxiei îi este caracteristic dic-tonul zis creştin: „Crede şi nucerceta!“, ca şi cum credinţa arfi o prostire de minte, o învâr-toşare de sensuri. Ci Bisericii îieste caracteristica icoana lui To-ma, care, „bogăţie scoţând Fă-cătorul de bine din vistieria cea

nefurată a dumnezeieştii coas-te împunse cu suliţa (...), um-

ple lumea de înţelepciune şi decunoştinţă“ (Canon Utrenie,Cântarea 4, 4).

Şi de aceea – pentru cura-

jul exprimării şi al căutării –cântă Geamănului Biserica: „O,cu adevărat vrednică este delaudă fapta cea înfricoşătoarea lui Toma! Că a pipăit cu în-drăzneală coasta care strălu-cea de dumnezeiescul foc“(Cântarea a 5-a. 3).

„Coastă de foc“Necredinţa Tomei, Hristos

o arată roditoare de credinţă,„dreapta lui cea iubitoare de

încredinţare“ fiind în fond mâ-na gândului nostru îndreptatămereu, întrebătoare, spre tai-na ce izvorăşte din coasta no-ului Adam, Hristos. Dacă dina Adamului celui dintâi izvo-răşte femeia, din coasta răni-

tă de rana ce vindecă rana luiAdam izvorăşte pnevma (du-hul), care naşte Biserica, tai-nicul pântec care ne naşte petoţi în Hristos. Căci coasta luiHristos, ne-o zice textul litur-gic (Icos), este „o coastă defoc“, acel „foc dumne¬zeiesc“,care, arătat la Cinci¬zecime,va umple de Biserică lumea.Biserica, Gea¬măna Geamă-nului, care mereu „pipăind“taina dumnezeirii, purureamăr¬tu¬riseşte pe HristosCel Înviat ca Domn şiDum¬nezeu.

„Hristos a Înviat!“Îndrăzneala îndoielnicului!

Toma dă lecţia căutării şi află-rii lui Hristos Celui Înviat. Nu

se mulţumeşte cu puţin, nu-igrabnic în a „înghiţi“ spuseleprietenilor săi – pe care-i va fisurprins, nu o dată, îndoin-du-se de Hristos, fugind, căcisă nu uităm, dinţii sunt în fo-işor „de frica iudeilor“. Cumsă crezi nişte fricoşi? Iar dinnormalitatea curajului său, oa-recum atins de necredinţă, senaşte gestul sublim, care ni secere şi nouă mereu: al mărtu-riei fondate. Pe adevăr şi cu-raj. Pe căutare şi aflare. O în-trebare care deschide vistieriarăspunsurilor fundamentale.În Hristos şi în Biserică; ace-ea care cu noi cânta de-a pu-rurea: „Hristos a Înviat!“

pr. conf. univ.

Constantin Necula

ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Duminica a II-a după Paşti – a Sfântului Apostol Toma. Ioan XX, 19-31

Credinţa lui Toma

(săptămâna 5 – 11 mai)

5 Jo Sf. M. Mc. Irina; Sf. Mc. Neofit, Gaie și Gaian6 Vi †) Izvorul Tămăduirii; Sf. și Dreptul Iov; Sf. Cuv. Mamant,

Pahomie și Ilarion (Harţi)7 Sâ Arătarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și

Codrat8 Du †) Sf. Ap. și Ev. Ioan; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare; Sf. Emilia.

Duminica a II-a după Paști (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte V, 12-20; Ev.Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1

9 Lu Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae la Bari; Sf. Prooroc Isaia; Sf.Mc. Hristofor

10 Ma Sf. Ap. Simon Zilotul; Sf. Cuv. Isihie Mărt. și Lavrentie11 Mi Sf. Sfinţit Mc. Mochie; Sf. Chiril și Metodie, apostolii slavilor(Dezlegare la pește)

Calendar Creştin Ortodox


9/12

5–11 mai 2016 | monitorul de mediaş CITITORI 9

O femeie fură un compot de piersici dintr-un magazin şi eprinsă de poliţie. E adusă la tribunal, iar judecătorul o întreabă:

- Câte piersici erau în borcan?- 6.- Verdictul este să stai, pentru fiecare piersică, câte o lună la

închisoare...Din spate, soţul ei:- Domnule judecător, să ştiţi că a furat şi un borcan de mazăre!

UNDE MERGEM?

CE PUTEM VEDEA ÎN SIBIU...

M AXIMA SĂPTĂMÂNII

PORŢIA DE RÂS

„Zece oameni care-şi exprimă părerea în public sunt mai puter-

nici decât alte sute de mii care tac“ (Napoleon Bonaparte)

FotbalDuminică 8 mai – Stadion Chindia, ora 11: Chindia Târgoviş-te – Gaz Metan Mediaş, în cadrul turneului Play-Off al Ligii aII-a, seria a 2-a la fotbal (LIVE – DigiSport1)

Concert cameral la Casa SchullerVineri 6 mai, de la ora 19, la Casa Schuller din Mediaş avemparte de un concert cameral susţinut de Andrei Kivu la vio-loncel şi Verona Maier la pian. Din program: Zoltan Kodaly,Maurice Ravel, Franz Liszt, Johannes Brahms, Claude Debussy.Evenimentul este organizat de către Direcţia Municipală pen-tru Cultură, Sport, Turism şi Tineret Mediaş, în parteneriat cuForumul Democrat al Germanilor Mediaş şi Biserica SfântaMargareta. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile!

„Armonii de primăvară“La Muzeul Municipal, str. Mihai Viteazu, nr. 46, este deschi-să expoziţia de artă „Armonii de primăvară – Arc peste timp“.Evenimentul este organizat în parteneriat cu Şcoala Gimnazi-

ală „C-tin Ioan Motaş“ din Mediaş, sub îndrumarea şi coor-donarea d-lui prof. Sorin Pănăzan. Sunt expuse şi lucrări alefoştilor elevi ai şcolii amintite, care au ales calea perfecţionă-rii în artele plastice la licee de profil, fiind invitaţi speciali laacest eveniment. Perioadă de vizitare până în 6 mai 2016.

Expoziţie de debutLa Casa Gazelor Naturale (Şos. Sibiului nr. 5) avem de admi-rat desenele tinerei artiste Monica Rusu, care a debutat pe si-meze cu „Arhitectura liniei”. Expoziţia rămâne deschisă până

în 15 mai.

În curând, la MediaşVineri 13 mai, de la orele 18, la Sala Traube, va avea loc spec-tacolul de teatru „Antisocial“, de Bogdan Georgescu, pus înscenă de tineri actori de la Teatrul „Radu Stanca“. Antisocialporneşte de la cazul recent al elevilor de la un „prestigios li-ceu din Cluj“ care distribuiau meme-uri (fotografii „comenta-te“) despre profesorii lor într-un grup închis pe Facebook şicare, după infiltrarea unui profesor în grup, s-au trezit sanc-ţionaţi de conducerea liceului, în unele cazuri, chiar cu tran-sferul la alte unităţi de învăţământ, pentru lipsă de respect şi

întinarea imaginii şcolii. În distribuţie: Cristina Blaga, PaulBondane, Anton Balint, Călin Mihail Roajdă, Alexandra Şer-ban, Cristian Timbuş, Maria Tomoiagă. Biletele s-au pus deja

în vânzare la Sala Traube. Preţ bilet: 5 lei.

În perioada 5 – 8 mai, În Piaţa Mare are loc Festivalul Grădinilor.Joi 5 mai, Sala Thalia, ora 19: CONCERT SIMFONIC. Dirijor: DO-RIN FRANDEŞ. Solist: CONSTANTIN SANDU (Portugalia) – pianVineri 6 mai, Teatrul „Radu Stanca“, ora 19: ELECTRA, dupăSofocle şi Euripide. Regia: Mihai Măniuţiu.Sâmbătă 7 mai, Teatrul „Radu Stanca“, ora 19: OSTATIC LA MĂ-TUŞICA, de Morris Panych. Regia: Michael Devine (Canada).Sâmbătă, Rock N’Bike Club, ora 21,30: Concert de lansare a no-ului album ATARIA / (Bad Idea)Duminică 8 mai, Teatrul „Radu Stanca“, ora 19: TAKE, IANKEŞI CADÂR, de Victor Ion Popa. Regia: Dan Glasu.Marţi 10 mai, Sala Thalia, ora 19: IMAGINARIUM – Concert insta-laţie interactivă. MIHAELA ANICA (Austria) – flaut, GEORG HA-MANN (Austria) – vioară, violă, HORIA MAXIM – pian, SABINEPLEYEL (Austria) – grafică, CĂTĂLIN CREŢU – visual multimedia.

În perioada 11 – 12 mai, la Cercul Militar are loc Festivalul deUmor „Burduful de Aur“ – A Bis 2012

COPILUL SĂPTĂMÂNII

Copilul dumneavoas-tră e cel mai frumos!Trimiteţi pe [email protected] o fotografie şi unscurt text, în care sămenţionaţi cum îlcheamă, ce vârstă areşi de ce e atât de deo-sebit în viaţa dum-neavoastră, pentru adeveni copilul săptă-mânii în Monitorul deMediaş.

Mă numescFabian. Suntun băieţelvesel, pasionatde lego şi degadget-uri.Desenez șidecupez,personajemodelez.

F ABULĂ

- Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile– se lăudă odată o broască.- Dacă eşti aşa de pricepută, de ce nu reuşeşti să te vindecimai întâi pe tine? Că, uite, ai un picior bolnav! îi spuse o vul-pe glumeaţă.

Morala acestei fabule: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu lepoţi dovedi prin fapte.

SPAGHETTI CU TON ŞI CREVEŢI

Ingrediente: 200 g spaghete, 200 g creveţi decorticaţi, 2 cepepotrivite, 6-7 căţei de usturoi, 200 g ciuperci, 300 ml suc de ro-şii, o conservă mică de ton, ulei de măsline, ardei iute uscat,sare, piper, busuioc, vegeta

Mod de preparare: Într-o tigaie se călesc, în ulei de măsli-ne, căţeii de usturoi tăiaţi mărunt, peste care se presară şipuţin ardei iute uscat. Când usturoiul devine auriu, se adau-gă sucul de roşii şi conserva de ton în suc propriu şi se po-triveşte de sare, piper, busuioc şi vegeta. Separat se călesc,tot în ulei de măsline, ceapa, creveţii, împreună cu ciuperci-le, care se potrivesc tot aşa de sare şi piper. În acelaşi timp,

într-o oală potrivită se fierb spaghetele. Când sunt gata, sescurg, se amestecă cu puţin ulei de măsl ine şi se aşează apoi

în farfurie. Se pune deasupra sosul, apoi creveţii şi ciuperci-le călite în ceapă, iar peste întreaga compoziţie se rade pu-ţin parmezan. Poftă bună!

REŢETA

POVESTIRI CU TÂLC

UTIL

Un înţelept şi inelul luiTrăia pe vremuri un înţelept, cum rar se maigăsește astăzi. Nu era foarte bătrân, dar îlducea mintea și știa să vorbească pe limbatuturor și multora le dăduse soluţii pentruproblemele lor. Într-o zi, la el veni și un tâ-năr. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Camai toţi cei de vârsta lui, cu vise mari și reu-șite încă puţine. De aceea, nu trebuie să nemirăm că problema lui era lipsa de încrede-

re în sine.- Înţeleptule, spuse el, am venit la tine pen-tru că mă simt atât de mic, de neînsemnat,nimeni nu dă doi bani pe mine și încep săcred că nu voi putea fi niciodată în stare deceva folositor. Ajută-mă, învaţă-mă cum săfac să fiu mai bun? Cum să le schimb oame-nilor părerea despre mine? Înţeleptul se uită la el cu înţelegere, darnu-l trimise să-și cumpere o carte din aceeacum sunt astăzi prin librării, de autoeduca-re: cum să-ţi faci un milion de prieteni șicum să fii cel mai tare, în doar 10 pași. Înschimb, își scoase inelul de pe deget și i-l întinse: Te ajut dacă mă ajuţi și tu. Am ma-re nevoie de bani și te-aș ruga să mergi în

târg să vinzi bijuteria aceasta. Dar să nu ac-cepţi pe ea mai puţin de un ban de aur.Zis și făcut. Tânărul plecă în târg. Ajuns aco-lo, arătă inelul tuturor celor întâlniţi în cale.Deși mulţi se arătară interesaţi, niciunulnu-i oferi pe el mai mult de un ban de aur.Dimpotrivă, cum le pomenea preţul minim,cei mai mulţi râdeau sau se strâmbau, șidispăreau rapid în mulţime. Unul chiar îlacuză că vrea să-l escrocheze, încercând să-ivândă la un preţ atât de mare o bijuterie ce

pare atât de banală. După multe ore, tână-rul se-ntoarse la înţelept, trist că-l va deza-măgi pe acesta și supărat că nu va primi so-luţia la propria-i problemă.- Îmi pare rău, spuse el cu capul plecat.Nimeni nu a vrut să-mi ofere mai mult deunul, doi bănuţi de argint. Nici vorbă devreun ban de aur. N-am reușit să-i convingde valoarea inelului. Dar de unde știi care evaloarea lui? întrebă înţeleptul. Din câteștiu, nu te pricepi la bijuterii și, dacă nuţi-aș fi spus eu cam cât face, l-ai fi dat pri-mului cumpărător. Ca să ne dăm seama c i-ne greșește, dă o fugă la bijutier și roagă-lsă-l evalueze. Dar să nu i-l dai, indiferent

cât îţi oferă pe el.Tânărul plecă la bijutier. Acesta luă inelul, îlstudie cu atenţie și cu lentila tradiţională. Îlpuse jos și-i spuse tânărului că erau vremurigrele și, chiar dacă inelul făcea mai mult,nu-i putea oferi mai mult de 58 de bani deaur. Nici n-o să-ţi vină să crezi ce faţă șocatăfăcu tânărul. Ești sigur?, întrebă el năucit.Sunt foarte sigur. Mă ocup de așa ceva demulţi ani și recunosc imediat o podoabă devaloare, răspunse bijutierul.

Eroul nostru se-ntoarse iar la stăpânul ine-lului. Îi povesti tot. E inutil să vă reproducvorbele înţeleptului. Sunt convins că dejale-aţi gândit și voi.Și la oameni e ca la bijuterii. E nevoie de uncineva cu adevărat interesat de ei pentru ale vedea adevărata valoare. Oamenii dintârguri caută doar chilipiruri și nu-și imagi-nează că ceilalţi ar avea ceva important devândut. Dar nu oferta lor stabilește valoa-rea. De aceea, caută-i pe cei care sunt înstare să vadă în tine ce ai bun și deosebit întine și nu te lăsa convins că nu valorezi ni-mic, doar pentru că niște trecători nu suntdispuși să dea mulţi bani pe tine.

Vulpea şi broasca

Se spune că numai unii oa-meni iubesc animalele, dar es-te sigur faptul că orice animalse poate ataşa foarte uşor deun om. Poate acesta este mo-tivul pentru care, mulţi dintrenoi, nu ne putem imagina via-ţa de zi cu zi fără cel mai bunprieten patruped.

Un animal obişnuit nu îţiconsumă din timpul liber maimult decât fumarea a trei-pa-tru ţigări şi, în orice caz, cos-tă mai putin decât plăteşti lu-nar pentru a-ţi întreţine acestviciu. Desigur că fiecare din-tre noi are propriile preferinţeşi afinităţi care, dacă sunt res-pectate, ne pun în situaţia dea acţiona conform dictonului

„ca stăpânul şi căţelul“.Pentru a fi convinşi că avem

animalul care ni se potrivestecel mai bine, trebuie să ţinemcont de câteva coordonate.

Pe lângă plimbare şi un spa-ţiu confortabil, animalele tre-buie să beneficieze şi de îngri-jire; există rase de câini şi pi-sici deosebit de frumoase, cuun păr foarte lung şi care tre-buie toaletat zilnic.

Dacă eşti o persoană mai în vârstă sau mai sedentară, ebine să ai un câine puţin iu-bitor de plimbări lungi, cumeste pekinezul. Totodată, estebine să „cenzurezi“ opţiunilecopiilor, ştiut fiind că adoles-cenţii optează adesea pentrurase de câini puternici, pe ca-re îi pot scăpa de sub controlfoarte uşor.

De asemenea, trebuie să ţiicont de faptul că fiecare rasăa fost „obţinută“ pentru unanumit serviciu.

Dacă ai ceva îndoieli, nuezita să întrebi o persoană au-torizată (medic veterinar, cres-cător de animale). De aseme-nea, nu este recomandabil să

oferi drept cadou cuiva un ani-mal de companie.

Achiziţionarea unui animaltrebuie corelată cu posibilită-ţile de timp şi de spaţiu alestăpânului; de exemplu, dacăeşti o persoană comodă saufoarte ocupată şi locuieşti într-ogarsonieră, este mai bine să-ţiiei o pisică.

Dacă, dimpotrivă, ai multtimp liber şi locuieşti aproape

de un parc sau ai propria cur-te, ar fi păcat să nu te bucuride inteligenţa şi instincteleunui câine de vânătoare (ter-rier, brac).

Un animal de casă îţi poa-te aduce necazuri dacă nu îl

înveţi de la început câteva re-guli simple de comportament.

Căţeii au mult mai multăenergie decât pisicile, mai alescând sunt pui. Încearcă să lecanalizezi energia într-o direc-ţie bună, dacă nu vrei să aisurprize.

Înarmează-te cu răbdare,iar dacă nu te descurci, ape-lează la un profesonist. Înce-pe educaţia din momentul încare l-ai adus acasă. Nu re-

nunţa nici pe parcurs, chiardacă ţi se pare că nu obţii re-zultatele scontate. Căţeii mi-ci învaţă foarte repede şi cuplăcere.

5 reguli de bază:

- Pune-i un nume scurt şisonor.

- Foloseşte comenzi scurte.- Foloseşte un ton ferm, nu

răstit.

- Însoţeşte fiecare coman-dă de o recompensă.

- Dresajul nu se face cu bă-taie, ci cu perseverenţă.

Chiar dacă pisica nu esteun supus fidel, aşa cum estecâinele, ci mai degrabă cole-ga ta de cameră, ea poate fidresată totuşi. Este greu, da-că nu chiar imposibil, să in-terzici unei pisici să meargăpe unde are chef sau să steaunde îi convine. Oricât de edu-cate ar fi, pisicile păstrează înele o urmă de sălbăticie. Deaceea, nu încerca să le uma-nizezi, ci doar să le cunoştimai bine.

5 reguli de bază:

- Nu aduce în casă pisiciadulte, dacă există dejauna.

- Nu încerca să pui mânape o pisică nervoasă.

- Construieşte o relaţie ami-cală cu pisica ta.

- Recompenseaz-o cu mân-gâieri şi „daruri“ gustoase.

- Sterilizarea pisicii este osoluţie în cazul în care al-tele au eşuat

Animalul tău de companie


10/12

10 MICA PUBLICITATE monitorul de mediaş | 5–11 mai 2016

1 ianuarie - 30 mai 2016

OFERTĂ SPECIALĂ

DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV

DIRECTOR EXECUTIV | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

REDACŢIA

REDACTOR ŞEF | Mihai COLIBABA

POLITIC/ADMINISTRA ŢIE | Alex PÎNTEA

SPECIAL | Milu OLTEAN

ECONOMIC | Andreea DUŢU

EVENIMENT | Mihai POPOVICI, Lavinia POPA

SPORT | Alex PÎNTEADEPARTAMENTE

CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY

DIFUZARE | Iulia TODEA

ISSN 2065 - 6327

Editor: SFG PRESS SRL

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-NapocaMonitorul de Mediaş nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material

pentru eventuale prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

ajutor ospătari pentru Pensiu-nea Bazna din jud. Sibiu. Sala-riul este 2.000 lei și se asigurămasă și cazare. Pentru mai mul-te informaţii vă rugăm să necontactaţi la telefon0722-631.719 sau să ne trimi-teţi CV-urile pe adresa [email protected]

TBI CREDIT IFN SA angajeazăCONSILIERI VÂNZĂRI

CREDITE. Informaţii latelefon 0732-667.734

¤ Societate comercială angajea-ză în condiţii avantajoase mun-citori calificaţi în meseriile SU-DOR și LĂCĂTUȘ MECANIC pen-tru lucrări de confecţii metalice.Condiţii de înscriere: candidaţiisă fie absolvenţi ai școlii profesi-onale / cursuri de calificare +experienţă în Sudura MIG/MAGși electrod. Informaţii la telefon0730-099.110

¤ CRETZ CARGO – căutăm șoferipentru transport internaţionalde mărfuri. Necesar permisB+C+E + atestat transport mar-

fa + ADR. Lucrăm în echipaj, ca-mioane noi e6, cutie automată.Cazare inclusă. Suntem intere-saţi atât de profesioniști cât șide începători. Firmă cu vechime în domeniu, seriozitate maximă.Telefon: 0755-031.179 sau+34629.325.910

¤ SC Medimpact SA, cu sediul înMediaș, str. I.C. Brătianu, nr. 24(în spatele Primăriei), angajea-ză confecţioneri pentru activita-tea de producţie, încălţăminte,articole de marochinărie. Cereri-le se vor depune la sediul socie-tăţii din str. I.C. Brătianu nr. 24,la Serviciul Resurse Umane. Re-laţii suplimentare la telefon0369-421.052 sau0733-917.465

¤ Angajăm ospătar cu iniţiativă,

dornic să lucreze într-un mediuprofesionist cu atitudine pozitivăși abilităţi de comunicare. Con-diţii de muncă atractive și salari-zare avantajoasă. Sună direct la0728-714.340 sau lasă-ne unCV la Bistro TIO TOM.

¤ Societatea comercială Mobi-la Trend Design SRL, cu sediul în Dumbrăven i, angaj eazămuncitori calificaţi și necalifi-caţi pentru secţiile de tâmplă-rie, tapiţerie, vopsitorie, mon-taj, precum și maiștri tâmplari.

Se oferă salariu motivant, bo-nuri de masă și transport.CV-urile și cererile de angajarepot fi trimise și pe e-mail laadresa: [email protected]. Informaţiile se potobţine la sediul firmei dinDumbrăveni, str. Cuza Vodă,nr. 35 sau la telefon0748-111.443

LICITAŢII

S.C. Piaţa Prim Com S.A. cusediul în Mediaş, str. Virgil

Madgearu nr. 4, organizează în anul 2016, săptămânal,LICITAŢIE PUBLICĂ, în fiecarezi de marţi şi vineri, ora 10,

în vederea închirierii de spa-ţii comerciale.

Informaţii suplimentare sepot obţine zilnic la sediul

societăţii de pe strada VirgilMadgearu nr. 4 precum şi latelefoanele 0369-449.923 şi0372-905.475, E-mail: pia-

[email protected]

SERVICII

¤ Meseriaș execut următoarelelucrări: montez tablă lisă, tablătip ţiglă metalică, jgheaburi șiburlane din lindab orice culoaresau zincată și repar orice acope-riș. Ofer seriozitate. Telefon0753-763.583

¤ Profesor experimentat medi-tez chimie clasele VII-XII. Relaţiila telefon 0747-131.508

¤ Vă doriţi să aveţi o nuntă deo-sebită? Claudiu Micu de la RadioMediaș vă oferă pentru sezonul2016 pachet complet de servicii.

Informaţii și rezervări la nume-rele de telefon 03 69-802.875sau 0766-610.250

¤ SC MORA IPR SRL, cu sediul înMediaș, str. G. Topârceanu, nr.16, oferă posibilitatea absolven-ţilor de liceu sau de școală profe-sională cu profil tehnic de a seforma în meseria de reglor ma-șini injecţie mase plastice. Infor-maţii suplimentare la sediul so-cietăţii sau la numerele de tele-fon 0269-844.370 și0749-032.550

¤ Reparăm scocuri și coborâri lacele mai mici preţuri de pe pia-ţă. Oferim garanţie pentru lucră-rile executate. Rugăm seriozita-te. Telefon 0756-864.018

¤ Echipă Dumbrăveni executămlucrări de amenajări interioareși exterioare, case la roșu, fa-ianţe, gresie, tencuieli, polistri-en, decorativă. Preţurile suntnegociabile. Lucrăm și la firmeși la particulari. Telefon0749-885.482

¤ Electrician autorizat ANREexecut o gamă largă de lucrări,ofer termen de garanţie. Casăinteligentă, instalaţii electricenoi de la stâlp la bec și priză,tablouri electrice cu prote

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	dorintransfer
View:	220 times
Download:	0 times

Monitorul de Medias 830 - 05.05.2016

Documents