Modalitati de Interpretare a Termenilor in Terminologia It

Anghelina Alexandru DanȘcoala Doctorală, Lingvistică, Anul al II-lea

Termenul − modalități de interpretare.

Caracteristici ale terminologiei IT

Lucrarea iși propune prezentarea caracteristicilor termenilor specifici terminologiei IT

pe baza informațiilor din două dicționare, DEXSE (Dicţionar explicativ pentru ştiinţele exacte.

Tehnologia informaţiei) și DIT (Dicționar IT). Primul dintre acestea este un dicționar strict

specializat, adresat exclusiv speciliștilor din domeniu, în timp ce al doilea se adresează unui

public mai larg format deopotrivă din specialiști și nespecialiști. Astfel, DIT se plasează pe o

poziție intermediară între DEXSE și DEX (Dicționar explicativ al limbii române) sau DEXI

(Dicționar explicativ ilustrat al limbii romăne), dicționare generale.

DEXSE, editat de Comisia de Terminologie a Academiei Române este conceput ca un

instrument care să contribuie la stabilirea unei terminologii corecte în domeniul ştiinţelor exacte

(DEXSE: IX). Elaborarea definiţiilor şi stabilirea echivalenţelor cu celelalte limbi, dicţionarul

fiind unul trilingv, au ţinut cont atât de standardele internaţionale (ISO şi CEI), cât şi de cele

româneşti (STAS). Structurat pe două secţiuni, dicţionarul cuprinde, în prima parte, termenii şi

definiţiile acestora din domeniu, a două secţiune fiind reprezentată de un index de termeni

englez-român şi francez-român. Caracterul normativ-prescriptiv al DEXSE reiese din modul în

care sunt organizate cuvintele-intrare. Astfel, dicţionarul oprerează cu concepte precum

descriptori (termeni principali, recomandaţi) şi ne-descriptori (termeni secundari, sinonime

tolerate, nerecomandate, abrevieri sau simboluri). Indicaţiile grafice (de tipul: =>) trimit, în cazul

unui ne-descriptor, la descriptorul recomandat.

Interesul unor grupuri eterogene de vorbitori pentru domeniul IT a dus, în ultima

perioadă, la apariţia de dicţionare specializate care nu se adresează doar specialiştilor, ci şi unui

public mai larg, eterogen, așa cum este cazul lui DIT:

Dicţionarul de faţă, conceput ca un dicţionar al utilizatorului şi îşi propune să fie folositor unui

public larg, el cuprinzând nu numai termeni teoretici, sigle şi abrevieri, ci şi numeroase noţiuni

1


din software, hardware, internet, programe, telecomunicaţii [...] Dicţionarul IT se adresează

atât începătorilor, cât şi utilizatorilor de nivel mediu sau avansat. Unul dintre punctele sale

forte, pe lângă calitatea şi claritatea explicaţiilor şi a articolelor, este abundenţa de termeni şi

denumiri noi, care nu apar, de regulă, în dicţionarele de profil. (DIT: 3-5)

Descrierea termenilor se va face după următoarele criterii: în funcție de modalitățile de

exprimare (termeni simpli sau exprimați sintagmatic), în funcție de criterii stilistico-funcționale

(termeni recomandați și termeni nerecomandați, specifici limbii). Un alt obiectiv al lucrării îl

reprezintă compararea inventarului de termeni din DEXSE și DIT (litera A) pentru a determina

asemănările și diferențele dintre cele două tipri de dicționare. Ultima parte a lucrării este

dedicată prezentării și analizei cătorva dintre metaforele redate diferit în limba română prin

comparație cu forma din limba de origine (engleza). Considerăm ca metaforele sunt o realitate a

terminologiei pe care o cercetăm, discutarea acestora fiind utilă în înțelegerea modului în care

româna adaptează anumite metafore în funcție de factori socio-culturali sau chair de factori care

țin de un anumit grad de expresivitate.

1. Termenul. Aspecte teoretice

Termenul este unitatea fundamentală a terminologiei reprezentând forma (lingvistică

sau nelingvistică) prin care un concept determinat este desemnat şi impus printr-o definiţie la

nivelul unui domeniu dat (M. T. Cabré apud Bidu-Vrănceanu 2007: 32) pentru asigurarea

comunicării specializate. O definiţie aproape identică este dată și de norma ISO 704 (Busuioc și

Cucu 2003): Un termen este o desemnare ce constă în unul sau mai multe cuvinte care

reprezintă un concept general aparţinând unui limbaj special. Ambele definiţii reliefează latura

cognitivă a termenilor, aceştia fiind consideraţi vectori ai cunoştinţelor non-lingvistice (P. Lerat

apud Bidu-Vrănceanu 2007: 32).

Ca unitate a cunoașterii realizate în orice tip de terminologie, termenul trebuie să fie

monosemantic, monoreferenţial, precis. Caracterul monoconceptual al acestuia este condiţia

fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească, asigurându-se astfel precizia / univocitatea

comunicării specializate într-un anumit domeniu. Pentru a putea îndeplini criteriile de

monosemantism, momoreferențialitate și precizie limbajele de specialitate tind să dezvolte

elemete lexicale unice pentru fiecare concept stabilit în mod convențional în cadrul fiecărei arii

2


de activitate sau disciplină științifică (Sager 1990: 19). Astfel, fiecare concept dispune de

propriul termen și de propria definiție în cadrul limbajului specific fiecărui domeniu. Relația

concept - termen - domeniu este foarte importantă în analiza cu metode lingvistice a

terminologiilor în condițiile în care un termen (la nivel formal) poate să facă parte concomitent

din lexiconul general și din lexiconul mai multor domenii specializate. În condițiile în care

elementele lexicale dintr-o limbă sunt finite, anumite cuvinte pot funcționa ca termeni. De

exemplu, mai multe terminologii (prin care înțelegem suma termenilor unui domeniu specializat)

poate utiliza anumiţi termeni care, prin consens, primesc o anumită interpretare prin corelarea

obligatorie cu domeniul, aşa cum este cazul lui WEEKEND din terminologia turistică (v. Bidu-

Vrănceanu 2007: 57). Tot în domeniul turistic, Depecker (2011: 23) exemplifică posibilitatea ca

un termen de tipul NOAPTE (DE HOTEL), să aibă o interpretatre diferită în ceea ce privește

intervalul orar față de interpretarea din limba comună. Reiese din exemplele de mai sus

importanța corelării termenului cu un anumit domeniu, interpretarea corectă a termenului putând

fi făcută numai în contextul specific comunicării dintr-un anumit domeniu de specialitate.

Privit din perspectivă lingvistică, termenul depăşeşte statutul strict de unitate cognitivă

cu rol în asigurarea comunicării specializate, accepţie specifică terminologiei specialiştilor, fiind

considerat o unitate complexă cu caracteristici lingvistice şi socio-comunicative de care

cercetarea trebuie să ţină seama. Specificul termenului constă în situația de comunicare,

specializarea trăsăturilor semantice și cunoștințele pe care le reprezintă. Astfel, interpretarea unei

anumite unități lexcicale ca termen sau cuvânt se poate face numai în context, în funcție de

diversele situații de comunicare. Astfel, specificul termenilor (unităţilor terminologice) se

regăseşte în componentele gramaticale, cognitive şi pragmatice ale acestora, caracteristici ce

apropie, dar și diferențiază termenii de cuvintele din limba comună (Cabré 2003: 183-184):

din perspectivă cognitivă, termenii trebuie să ocupe un loc bine stabilit într-o

structură conceptuală a unui domeniu, sensul lor să fie în mod necesar fix sau stabil și să fie

unităţi fixe, recunoscute şi diseminate cu ajutorul comunităţii de experţi;

din perspectivă lingvistică termenii trebuie să să fie unităţi lexicale (fie prin

origine, fie printr-un proces de lexicalizare), să aibă structură lexicală şi sintactică, din punct de

vedere formal, trebuie să coincidă cu elemente generale ale discursului, să aparţină unei clase

3


concrete de cuvinte (substantive, verbe, adjective sau adverbe) și să aparţină unei clase semantice

largi (evenimente, entităţi, proprietăţi sau relaţii);

din perspectivă comunicativă termenii trebuie să să apară în discursul specializat,

formal, să se adapteaze acestui tip de discurs, în funcţie de caracteristicile tematice şi

funcţionale, să fie în distribuţie complementară cu alte unităţi terminologice exprimate prin alte

mijloace decât limba naturală (scheme, simboluri etc.) și să fie, în general, denotative.

1.1 Cuvânt - termen - termen standard

Distincția dintre cuvinte - termeni și termeni standard se poate face având în vedere

situația de comunicare sau apartenența la unul sau mai multe domenii de specialitate, așa cum

este cazul termenilor WEEKEND sau NOAPTE de mai sus, care primesc interpretări diferite în

funcție de domeniu. În ceea ce privește distincția cuvânt - termen, situația de comunicare este un

factor ce trebuie avut în vedere. Un anumit element lexical poate fi utilizat în calitate de cuvânt,

în cadrul comunicării intre nespecialiști, dar și ca termen, în contexte strict specializate. O unitate

lexicală nu are nici statut de cuvânt, nici de termen, ci își activează sau nu valorile specializate în

funcție de contextul în care se actualizează, diferitele valori (specializate sau nespecializate)

aflându-se în relație de polisemie (Adelstein și Cabré 2001: 4).

În funcţie de tipul de discurs distincţia se poate rafina. Mai exact, se poate distinge între

termenul etichetă, ca unitate a unei nomenclaturi, şi termenul în discurs (Bidu-Vrănceanu 2007:

38), care poate avea anumite extinderi contextuale. Astfel de extinderi aduc termenul mai

aproape de cuvânt, creând premisele pentru determinologizare şi dezvoltarea de sensuri

secundare. Tipul de discurs în care apare termenul, gradul de specializare al acestuia pot

contribui la distincţia termen - cuvânt. Prezenţa unui termen în contexte de largă circulaţie duce,

de cele mai multe ori, la determinologizare, cu păstrarea sensului denotativ, iar, uneori, cu

dobândirea de noi sensuri, conotative, asemena celor discutate de Rizea (2009: 127): A

ACCESA ajunge să se extindă şi asupra altor tipuri de program, începe să aibă preferinţe

combinatorice mai puţin stricte, termenii apărând în contextul unor unităţi ale lexicului general

(ACCESEZI programul de cercetare).

Distincția termen - termen standard este importantă în descrierea terminologiei IT.

Gradul relativ larg de difuzare al terminologiei face ca o serie de elemente lexicale cu un sens

4


bine definit în cadrul domeniului să nu fie incluse în dicționarele specializate și să circule într-un

cadru restrâns, fiind cunoscute de un număr limitat de vorbitori. Pe de altă parte, sunt și termeni

cunoscuți de un număr mare de vorbitori, cu un sens stabil în domeniu, publicați în dicționare sau

nomenclatoare. Acest al doilea tip de termen este considerat de Sager (1990: 20) un termen

standard, în opoziție cu termenul care nu este în mod necesar inclus în nomenclatoare. Descrierea

terminologiilor cu grad mare de difuzare trebuie sa aibă în vedere ambele tipuri de termeni.

Clasificarea anumitor elemente lexicale drept termeni trebuie să se facă cu atenție sporită și pe

baza unei anumite frecvențe. Considerăm că un element lexical trebuie sa fie folosit reativ

frecvent cu un anumit sens , în cadrul unui anumit domeniu, pentru a putea fi considerat un bun

candidat la statutul de termen.

2. Termenul. Modalități de exprimare

În funcţie de terminologie, un termen poate avea mai multe modalităţi de exprimare:

prin semne lingvistice, semne extralingvistice sau prin ambele.

Semnele extralingvistice, redate prin litere, cifre, simboluri sau diverse combinaţii între

acestea, fac ca decodarea sensului specializat de către un nespecialist să fie aproape imposibilă.

Pe de altă parte, această manieră de codare facilitează comunicarea specializată, prin caracterul

convenţional (Bidu-Vrănceanu 2007: 34), fiind specifică terminologiei propriu-zise, a

specialiștilor. Descrierea lingvistică nu operează cu astfel de termeni, ci doar cu aceia exprimaţi

prin intermediul unei limbi naturale.

Uneori, termenii exprimaţi prin semne extralingvistice pot primi caracteristici

lingvistice, aşa cum se întâmplă în cazul lui EURO (V., '98), unde apare un radical

recognoscibil, iar semnul poate fi considerat mixt (P. Lerat apud Bidu-Vrănceanu 2007: 35). În

mod asemănător, terminologia IT dispune de termeni care sunt folosiţi în paralel cu sigla

corespunzătoare: UAL (Unitate artimetico-logică), DP I/ (Dispozitive periferice de intrare),

DP /E (Dispozitive periferice de ieșire) etc. Condiţiile de precizie a sensului specializat sunt pe

deplin satisfăcute mai ales în cazul în care o asemenea siglă intră în limba comună prin păstrarea

caracterului monosemantic, monoconceptual, monoreferenţial.

O altă distincţie ce se poate face în cazul unităţilor terminologice ţine de modalitatea de

exprimare a acestora prin unităţi simple sau complexe. Unitățile simple nu pun probleme de

5


identificare, clasificare și includere în dicționarele specializate, în timp ce în studiul unităților

complexe este necesară identificarea limitelor grupurilor nominale complexe (Maniez 2004:

135), care funcționează unitar și sunt monoreferențiale. De cele mai multe ori în cazul

terminologiei IT, numărul de elemente lexicale din care este format un termen poate fi un indiciu

asupra pozitiei pe care termenul o ocupă în cadrul sistemului conceptual al domeniului. Termenii

exprimați sintagmatic (cu două sau mai multe elemete) reprezintă, de obicei, subdiviziuni

conceptuale ale termenilor formați dintr-un singur element.

2.1. Termeni simpli. Termeni exprimați sintagmatic.

În urma cercertării corpusului format din cuvintele-intrare prezente în DEXSE (literele

A - C) am identificat 633 de termeni repartizați astfel: 160 la litera A, 53 la B și 540 la C. Dintre

aceștia, 148 sunt termeni simpli, restul fiind exprimați sintagmatic, din două sau mai multe

elemente. O particularitate a terminologiei IT, identificată în urma cercetării dicţionarului de

referinţă (DEXSE), o reprezintă tendinţa de a crea serii hiponimice de la un termen-hiperonim.

În terminologie, relaţia de hiponimie, prin clasificarea ierarhică pe care o realizează, este foarte

importantă. Terminologiile fiind ansambluri structurate de noţiuni ştiinţifice, superordonarea în

corelaţie cu ierarhia propusă de organizarea hiponimelor (Bidu-Vrănceanu 2007: 137) poate fi

considerată un reflex precis determinat de real, o modalitate de ordonare a cunoştinţelor,

efectuată de specialiştii domeniului (idem). Hiponimele rezultate sunt, în cele mai multe dintre

cazuri, sintagme dezvoltate cu două sau mai multe elemente. Nu trebuie totuși înțeles că forma

unui termen (numărul de elemente din care este compus) se corelează în mod obligatoriu cu

statutul de hiponim sau hiperonim. În cadrul terminologiei IT se pot identifica termeni exprimați

sintagmatic, dar care nu sunt subordonați altor concepte cu sens mai general ca BAZĂ DE

DATE, AVANS DE LINIE, BANCĂ DE DATE, COLECTARE A SPAȚIULUI DISPONIBIL

COMPARAȚIE LOGICĂ etc.

Vom prezenta în continuare câteva astfel de serii de elemente subordonate, exprimate

sintagmatic, în care este prezent și termenul supraoronat:

de la ADRESARE se formează: ADRESARE ABSOLUTĂ, ~ AUTORELATIVĂ, ~

CALCULATĂ, ~ CU PROGRESIE AUTOMATĂ, ~ DIRECTĂ, ~ IMEDIATĂ, ~ IMPLICITĂ,

~ INDIRECTĂ, ~ INDIRECTĂ PE MAI MULTE NIVELURI, ~ REPETITIVĂ, ~ SIMBOLICĂ

6


de la ADRESĂ se formează: ADRESĂ A INSTRUCŢIUNII, ~ ABSOLUTĂ, ~

AUTORELATIVĂ, ~ CALCULATĂ, ~ DE BAZĂ, ~ DE PISTĂ, ~ DE REFERINŢĂ, ~

DIRECTĂ, ~ EFECTIVĂ, ~ INDIRECTĂ, ~ REALĂ, ~ REALOCABILĂ, ~ EFECTIVĂ, ~

RELOCABILĂ, ~ SIMBOLICĂ, ~ VIRTUALĂ, ~ PARALELĂ

de la ALGORITM se formează: ALGORITM CRIPTOGRAFIC, ~ DE COMPRESIE, ~

DE ÎNLOCUIRE DE PAGINĂ, ~ DE PAGINARE

de la A ALINIA se formează: A ALINIA LA DREAPTA, ~ LA STÂNGA

de la ALOCARE se formează: ALOCARE A MEMORIEI, ~ DE RESURSE, ~

DINAMICĂ A MEMORIEI ~ DINAMICĂ (A RESURSELOR), ~ DINAMICĂ DE MEMORIE

TAMPON, ~ PARȚIALĂ, ~ PROCESOR, ~ STATICĂ DE MEMORIE TAMPON

de la BANDĂ [1] se formează: BANDĂ DE HÂRTIE, ~ DE PERFORAT, ~

MAGNETICĂ (PENTRU SCOATEREA DATELOR), ~MAGNETICĂ DE SISTEM, ~

PERFORATĂ, ~ SEMIPERFORATĂ.

de la BAZĂ DE DATE se formează: BAZĂ DE DATE ACTIVĂ, ~ COERENTĂ, ~

IERARHICĂ, ~ INTERACTIVĂ, ~ ORIENTATĂ SPRE OBIECTE, ~ PUBLICE, ~

RELAȚIONALĂ.

de la CARACTER se formează: CARACTER BINAR, ~ DE ANULARE, ~ DE

ANULARE A BLOCULUI, ~ DE COMANDĂ A TREANSMISIEI, ~ DE COMANDĂ A

DISPOZITIVULUI, ~ DE COMANDĂ AL FORMATULUI, ~ DE COMANDĂ ÎN

TRANSMISIA DE DATE, ~ DE CONDIRMARE A RECEPȚIEI, ~ DE CONFIRMARE

POZITIVĂ, ~ DE CONTROL etc.

3. Termeni recomandați - termeni nerecomandați în DEXSE

Dintre cei 633 de termeni prezenți în cadrul literelor A-C, 74 reprezintă termeni

nerecomandați, dicționarul făcând trimitere la termenii recomandați1: ACCES ALEATOR(IU)

=> ACCES DIRECT, ACCES SELECTIV => ACCES DIRECT, ACCES SERIAL => ACCES

SECVENŢIAL, ADRESĂ REALOCABILĂ => ADRESĂ RELOCABILĂ, ADRESĂ

RELOCATABILĂ => ADRESĂ RELOCABILĂ, AFIŞAJ => AFIŞARE, ALGORITM DE

PAGINARE => ALGORITM DE ÎNLOCUIRE DE PAGINĂ, A ALINIA => A CADRA,

AMORSĂ DE SFÂRŞIT DE BANDĂ MAGNETICĂ => CAPĂT (DE BANDĂ

MAGNETICĂ), AMPLITUDINE A ERORILOR => INTERVAL AL UNEI ERORI etc.

1 Pentru lista completă a termenilor nerecomandați de DEXSE (literele A-C) v. Anexa 1

7


Prezența acestor elemente nerecomandate arată o realitate a limbii ce contravine la un

anumit nivel principiilor terminologiei: un concept trebuie desemnat printr-un singur termen în

cadrul unui domeniu de specialitate. Termenii de mai sus, deși sunt funcționali în cadrul

terminologiei IT fac ca un concept sa fie desemnat nu prin unul, ci prin două elemente lexicale,

care pot pune probleme în identificarea corectă a referentului.

4. DEXSE vs. DIT. Inventar de termeni2

La o primă consultare a prefețelor celor două dicționare, utilizatrorului, specialist sau

nu, i se indică numărul de termeni și/ sau de concepte prezente în paginile fiecăriua. Astfel, în

DEXSE, se regăsesc circa 2800 de concepte, iar fondul terminoogic conține circa 3000 de

termeni, în timp ce DIT cuprinde 2000 de articole, explicații și abreviericompletate de aproape

600 de termeni din informatică, Internet și calculatoare care au intrat și s-au încetățenit de-a

lungul anilor în limba română. Așadar, cele două dicționare utilizate în analiză conțin un număr

relativ egal de cuvinte intrare (descriptori și ne-descriptori, în cazul DEXSE).

În ceea ce privește litera A, în DEXSE am identificat 148 de cuvinte-intrare (dintre care

14 sunt ne-descriptori). La nivelul DIT am identificat 132 de termeni intrare. Din nou, cel putin

din punctul de vedere al numărului de termeni, cele două dicționare sunt foarte asemănătoare.

Dacă se elimină din discuție ne-descriptorii, în DEXSE, la litera A, sunt 134 de termeni

recomandați, cu doi mai mulți decât în DIT.

Comparând însă listele de cuvinte intrare ale celor două dicționare se poate observa că

elementele comune sunt relativ reduse cantitativ: A ABANDONA, ACCES ALEATORIU,

ACCES SECVENȚIAL, A ACCESA, ACUMULATOR, ADAPTOR, A ADĂUGA, ADĂUGA

(ÎNTR-O BAZĂ DE DATE), ADRESĂ ABSOLUTĂ, ADRESĂ REALĂ, ALFANUMERIC,

ALIMENTARE CU HÂRTIE, ALOCA, ANTET, APELA, ARGUMENT, ARHITECTURĂ

CLIENT/ SERVER (cu varianta ARHITECTURĂ DE TIP CLIENT/ SERVER), ASAMBLOR

și ATENUARE.

Lipsa de elemente comune considerăm că se poate explica din două motive:

1. publicul căruia se adresează fiecare dintre cele două glosare; DEXSE este un dicționar

elabora de specialiști pentru specialiști, în timp ce DIT are în vedere un public mai larg, un

public ale cărui cunoștințe în domeniu nu sunt la nivelul cunoștințelor publicului care consultă

2 Inventar realizat pe baza termenilor de la litera A. Pentru lista completă v. Anexa 2

8


DEXSE și care este interesat de o serie de termeni specifici părții aplicate ca, de exemplu,

anumite sigle și abrevieri, termeni specifici internetului etc.

2. caracterul normativ al DEXSE, care face în mod explicit diferența între termeni

recomandați și nerecomandați, în opoziție cu „deschiderea” pe care o afișează DIT în includerea

termenilor nou apăruți în domeniu, inclusiv termeni neadaptați, preluați din engleză.

În afară de termeni cu formă românească, DIT include în lista de cuvinte o serie de

termeni pe care îi consideră „încetățeniți” în limba română și cărora le reține numai forma din

engleză: ACCESIBILITY OPTIONS, ACCESWARE, ACTIVATE WINDOWS, ACTIVE

MOVIE, AUTOPLAY, AUTORESPONDER, AUTOSYNC.

În același timp, în DIT (litera A) numărul de sigle prezente este considerabil mai mare

decât cel din DEXSE:

16 sigle și abrevieri în DIT (ADSL = Asymetric Digital Subscriber Line, AFK = Away

From Keyboard, AGP = Accelerated Graphics Port, AGP = Advanced Graphics Port, ANSI =

American National Standard Institute, API = Application Program Interface, APL = A

Programming Language., ASCII = American Standard Code for Information Intrchange, ASL =

Age Sex Location, ASP = Active Server Pages, AT = Advanced Technology, ATA = Advanced

Techology Attachement, ATIC = Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicații din

România, ATM = Adobe Type Manager, ATM = Asynchronous Transfer Mode, ATX),

2 sigle în DEXSE (CAD = CONVERTOR (ELECTRONIC) ANALIGIC-DIGITAL și

CDA = CONVERTOR DIGITAL-ANAOGIC)

4. Termeni metaforici din terminologia IT

Având în vedere că majoritatea conceptelor din domeniul IT au ca origine engleza și că

de cele mai multe ori acestea sunt create prin metaforizare, în acest ultim capitol al lucrării ne

propunem identificarea și comentarea metaforelor3 redate imperfect în trecerea din engleză în

română.

În analiza metaforelor s-a avut în vedere, în primul rând, stabilirea celor mai bune

echivalente românești ale componentelor metaforice din engleză, prin consultarea definițiilor din

Oxford Dictionary (OD) și Dicționar explicativ ilustrat al limbii române (DEXI). Sinonimele

3 Considerăm metafore terminologice atât termenii simpli, cât și termenii exprimați sintagmatic, cu condiția ca unul dintre elementele termenului compus să fie redat metaforic.

9


astfel identificate au fost comparate cu elementele prezente în cadrul metaforelor din română, pe

baza definițiilor din DEXI, cu scopul de a observa în ce constau diferențele de redare: modificări

în ceea ce privește domeniul din care s-a făcut transferul, lărgiri sau restrângeri de sens ale

componentelor metaforelor sau înlocuirea totală a componentelor metaforice cu alte elemente, pe

baza unor trăsături comune.

Studiile recente referitoare le metaforă ca figură de gândire nu doar ca element expresiv

au arătat prezența metaforelor cu rol deniminativ în limbajele de specialitate, fie că este vorba de

terminologia IT (Izwaini 2003; McClintock 2010; Jamet 2010; Varga 2005) sau de alte domenii

de specialitate ca dreptul mediului înconjurător (Siqueira et al. 2009), domeniul financiar-bancar

(Silaški și Kilyeni 2011) etc.

Spre deosebire de metafora artistică ce poate avea lecturi multiple (DSL: 308), metafora

terminologică are funcție referențială, asigurată de o analogie care trebuie să domine prin

transparența sa (Bidu-Vrânceanu 2012: 34). De asemenea, dacă în cazul metaforei artistice

transferul este relativ liber, metaforele terminologice trebuie să fie termeni creați prin transfer fie

din lexicul comun (LC) în lexicul specializat (LS), fie din domenii diferite ale lexicului

specializat (LSI) (ibid.: 33).

Faptul că un anumit concept este desemnat printr-un termen metaforic nu contravine în

mod explicit criteriilor de univocitate și precizie semantică sau de monoreferențialitate ale

terminologiei specialiștilor. Metaforele terminologice sunt fixate la nivel național și chiar

internațional de organisme competente, de autoritatea din domeniu respectiv (Druță 2008) și

incluse alături de alți termeni specifici fiecărui domeniu în glosare specializate. Astfel, în cadrul

fiecărui domeniu termenul exprimat metaforic este specific unui singur concept, păstrându-se

astfel relația univocă dintre concept, termen și domeniu. Posibilele situații de ambiguitate

rezultate de prezența aceluiași element lexical în lexicul comun și în anumite limbajde

specialitate sau în două sau mai multe limbaje de specialitate (Bidu-Vrânceanu 2012: 33) pot fi

evitate cu condiția ca emițătorul sau receptorul unui mesaj să aibă în vedere contextul mai larg în

care apare termenul. De asemenea, posibilitaea apariției ambiguității este relativ scăzută dacă

transerul termenilor se face din domenii se specialitate îndepărtate (Tammerman 2000: 163), așa

cum se întămplă cu MEMORIE (psihologie și IT) sau VIRUS (medicină și IT).

10


În ceea ce privește termenii din domeniul IT, s-a constatat că un număr mare dintre

aceștia sunt metaforici (Meyer et al. 1998, Lawler 1999, Meyer 2000). Noile realităţi sociale au

dus la deschiderea domeniilor, interesul crescut al nespecialiştilor pentru unele dintre acestea,

printre care şi domeniul IT, favorizând acest lucru. Astfel se explică numărul mare al metaforelor

prezente nu numai în domeniul internetului, ci în domeniul IT în general. Metaforele permit

utilizatorilor să înțeleagă concepte specifice domeniului prin intermediul altor concepte deja

cunoscute (Meyer et al. 1998: 524). Se constată în acest fel o altă diferență notabilă între

metafora artistică și metafora terminologică: dacă metafora artistică are rol estetic, metafora

terminologică are în primul rând funcție cognitivă (Lakoff și Johnsen 2003: 4).

În urma cercetării efectuate, au fost identificate următoarele metafore4:

1. BACKBONE → MAGISTRALĂ

Domeniul medical din care s-a făcut inițial transferul în interiorul limbii engleze nu este

păstrat și în română, unde s-a ales tot o transpunere de tip metaforic, dar din transporturi: arteră

principală de comunicație rutieră, feroviară etc. (DEXI). Redarea perfectă, cu păstrarea

domeniului, ar fi presupus BACKBONE => COLOANĂ VERTEBRALĂ. În terminologia IT,

MAGISTRALA reprezintă „un grup de linii de comunicație pentru transmiterea informației de la

diferite surse spre unul sau mai mulți destinatari” (DEXI). Având în vedere că analogia care stă

la baza metaforelor terminologice trebuie să fie cât mai transparentă posibil, considerăm că

selectarea lui MAGISTRALĂ și nu a lui COLOANĂ VERTEBRALĂ este mai productivă.

Chiar dacă COLOANĂ VERTEBRALĂ implică la un anumit nivel (în domeniul medical) și

ideea de transfer de informație între o sursă și un receptor, transparența lui MAGISTRALĂ în

ceea ce privește ideea de transport, de transmitere de informație (asemenea mărfurilor) este mult

mai mare.

2. BUS → MAGISTRALĂ

Asemenea perechii de la 1., ambele metafore implică ideea de transfer. Spre deosebire

însă de 2., unde domeniile din care se face transferul diferă fundamental, în redarea lui BUS prin

MAGISTRALĂ se păstrează domeniul transporturilor. În cadrul terminologiei IT românești,

4 Metaforele identificate reprezintă echivalentele românești ale metaforelor terminologice din engleză indicate de DIT. Având în vedere dinamica terminologiei IT, acestea nu trebuie considerate ca unice variante.

11


MAGISTRALĂ este folosit cu două sensuri (sensul indicat de DEXI cu marca diastratică inform.

fiind o medie între sensurile indicate de DIT sau de OD), în timp ce terminologia engleză

diferențiază sensurile exprimate prin MAGISTRALĂ, folosind termenii BACKBONE (cu marca

diastratică Computing & Telecommunications) pentru o conexiune digitală de mare viteză

specifică rețelelor de mare suprafață și BUS (cu marca diastratică Computing) pentru

componenta care permite transferul de date în interiorul unui computer.

În 1. și 2. se observă polisemia termenului MAGISTRALĂ, în condițiile în care dintre

cele mai importante cerinţe ale terminologiei specialiştilor este ca termenul să fie monosemantic,

evitându-se astfel situaţiile de ambiguitate. Contextual, evitarea echivocului este de preferat

(Bidu-Vrănceanu 2007: 112), de aceea, la nivelul textelor specializate, polisemia este, cel puţin

teoretic, respinsă. În realitate, s-au semnalat cazuri de polisemie în cadrul terminologiei interne

pentru mai multe domenii ştiinţifice (v. Bidu-Vrănceanu 2007: 112-113).

3. BACK DOOR → POARTĂ SECRETĂ

Conceptual, elementul metaforic poartă diferă de cel din limba de origine. Echivalentul

lui door este ușă, definițiile celor două cuvinte fiind aproape identice: „a hinged, sliding, or

revolving barrier at the entrance to a building, room, or vehicle, or in the framework of a

cupboard” (OD) respectiv „deschizătură de formă regulată în peretele unei clădiri, al unui

vehicul, al unei piese de mobilier care permite intrarea (și ieșirea)” (DEXI). Pentru poartă, DEXI

indică sensul „deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. pentru a permite accesul din

interior spre exterior și invers (...) fig. cale de acces, posibilitate de a realiza ceva.”

Deși apropiate conceptual-semantic, diferența dintre poartă și ușă constă în poziționarea

acestora. Dacă poartă face parte din structura unui gard sau zid (exterior unei clădiri), ușă

reprezintă un elememt din însăși structura unei clădiri. Este posibil ca redarea prin poartă să fi

fost facilitată de faptul că poartă este un cuvânt vechi în română, care are deja un sens figurat

bine stabilit. Pentru ușă, DEXI nu indică sensuri figurate care ar putea duce la echivalarea

perfectă a celor două metafore.

4. (TO) BOMB → (A) DETONA

12


Echivalentul perfect al verbului to bomb este românescul a bombarda, care în DEXI

este glosat ca „(milit.) a lansa materiale explozive, proiectile asupra unui obiectiv”, definiție

echivalentă cu „attack (a place or object) with a bomb or bombs” (OD). A detona și detonate sunt

glosate aproape identic: „a produce, a declanșa o explozie” (DEXI) respectiv „explode or cause

to explode” (OD). Semantic, între a bombarda și a detona se poate observa o diferență în ceea ce

privește intenția: dacă a bombarda este caracterizat de [+intenție], considerăm că a detona se

caracterizează prin [+/- intenție]. În acest caz, redarea perfectă ar fi presupus (TO) BOMB =>

(A) BOMBARDA.

5. JUMPER→ CĂLĂREȚ

Metafora inițială din engleză a apărut cel mai probabil prin transferul din lexicul comun,

pe baza analogiei cu obiectul vestimentar (jumper) care în română se poate echivala cu pulover:

„a knitted garment typically with long sleeves, worn over the upper body” (OD) respectiv

„(adesea cu determinant, care indică materialul) obiect de îmbrăcăminte tricotat, fără nasturi,

care acoperă partea superioară a corpului și care este îmbrăcat pe cap (...)” (DEXI) Trecerea din

engleză în română, cu modificarea semantică evidentă, poate fi explicată prin faptul că ambele

cuvinte (jumper și călăreț) înglobează semantic trasătura [care este / vine deasupra]. De altfel,

unul dintre sensurile lui CĂLĂREȚ din DEXI este „(electr.) piesă mică din sârmă, în forma

literei U, care servește la închiderea unui circuit electric (prin intermediul unui godeu).” Prezența

mărcii diastratice electr. și nu inform. indică posibilitatea ca transferul să se fi făcut, în interiorul

limbii, sub influența sensului din electronică, informatica și electronica fiind domenii științifice

complementare.

6. HOME PAGE → PAGINĂ GAZDĂ

În această pereche, s-a ales redarea lui home „the place where one lives permanently,

especially as a member of a family or household” (OD) nu prin casă „clădire (cu mai multe

încăperi) care servește drept locuință omului” (DEXI) ci prin gazdă „stăpânul unei case în raport

cu oaspeții săi” (DEXI). Trecerea de la casă la gazdă, prin metonimie, este facilitată de faptul că

ambele cuvinte fac parte din sfera semantică a locuinței.

7. CRASH → ÎNGHEȚARE

13


Substantivul crash implică mișcarea fie pe orizontală, fie pe verticală, urmată de o

oprire bruscă, de inactivitate „a violent collision, typically of one vehicle with another or with an

object” (OD). Înghețare, „acțiunea de a îngheța și rezultatul ei” (DEXI), nu dispune de nicio

componentă sematică referitoare la mișcarea în spațiu. În schimb, transferul a fost posibil

datorită analogiei cu starea de inactivitate care urmează după o coliziune sau după procesul de

înghețare.

8. DISINFECTION → DEVIRUSARE

Sensul lui disinfection, „clean (something) with a disinfectant in order to destroy

bacteria” (OD), poate fi, în esență, echivalat cu termenul românesc din microbiologie

dezinfectare „(microbiol.) distrugere de microorganisme patogene (microbi, paraziți etc.) și

inactivare a virușilor într-un mediu inert (materiale sau suprafețe), prin mijloace fizice (îndeosebi

căldură, radiații) sau chimice (dezinfectatnte, bactericide) pentru a preveni contaminarea.”

(DEXI) Mecanismul prin care a apărut DEVIRUSARE în română este următorul: transferul din

domeniul medical în domeniul IT al lui virus, pe baza trăsăturii comune [element dăunător],

urmat cel mai probabil de crearea verbelor a virusa și a devirusa. Sensurile specializate pe care

verbele le au în domeniu au contribuit la apariția lui DEVIRUSARE, neînregistrat în DEXI.

9. BRIDGE → PUNTE

Comparând definiția lui bridge cu cea a echivalentului românesc pod și a lui punte se

pot observa asemănările semantice pe baza cărora s-a făcut transferul, dar și anumite deosebiri

care motivează încadrarea acestei perechi în clasa metaforelor redate imperfect. Toate cele trei

cuvinte fac parte din acceași clasă lexico-semnatică a construcțiilor care susțin o cale de

comunicație. Bridge este definit „a structure carrying a road, path, railway, etc. across a river,

road, or other obstacle” (OD), iar pod și punte sunt definite „construcție de lemn, de piatră,

beton, de metal etc., care susține o cale de comunicație terestră (șosea sau cale ferată) (...)”

respectiv „pod îngust (format dintr-o scândură sau dintr-o bârnă), așezat peste o apă mică, peste

un șanț, peste o râpă etc., peste care se poate trece numai cu piciorul”. Diferența relevantă la

nivelul sensului este cea referitoare la mărime, indicată explicit pentru punte (pod „îngust” sau,

reformulat, de dimensiuni mici).

10. BOWL → POTCOAVĂ

14


În cadrul perechii BOWL => POTCOAVĂ se observă caracterul cognitiv al metaforei

terminologice. Trăsătura comună acestor două cuvinte este calitatea de a fi (semi)rotunde: „piesă

de oțel în formă de semicerc care se fixează în cuie pe copitele animalelor de tracțiune pentru a le

proteja” (DEXI); „a round, deep dish or basin used for food or liquid” (OD). Având în vedere

această caracteristică, DIT a transpus metafora din engleză printr-un cuvânt uzual, ușor de reținut

și de utilizat de majoritatea vorbitorilor.

11. STALE LINK → LEGĂTURĂ USCATĂ

Chiar dacă metaforele terminologice au în primul rând o funcție cognitivă, latura

estetică a acestora nu poate fi ignorată. În cadrul perechii STALE LINK => LEGĂTURĂ

USCATĂ se observă caracterul estetic al metaforei din engleză. Stale, conform OD, se folosește

în contexte referitoare la alimente „(of food) no longer fresh and pleasant to eat; hard, musty, or

dry”. DIT redă această metaforă prin uscat(ă) cu sensul „(despre pământ) care este neroditor,

neproductiv, sterp” (DEXI) și nu prin stătut „(mai ales despre alimente) care nu mai este

proaspăt (și a căpătat un miros, un gust și un aspect neplăcut caracteristic); care a început să se

altereze; stricat, vechi” (DEXI). În esență, o legătură uscată reprezintă o hiperlegătură către un

document care nu mai este disponibil („hyperlink to a document that has been erased or removed

from the World Wide Web”) (FD). Având în vedere sensul lui uscat din DEXI și definiția lui

stale link din FD, considerăm că metafora din română este mai trasparentă în ceea ce privește

sensul termenului. Imposibilitatea de a mai accesa un anumit document din cauza faptului că

acesta nu mai este prezent este mai bine reprezentată semantic de uscat (neroditor, neproductiv,

sterp) decât de stătut (care nu presupue în mod necesar absența alimentelor cu doar

imposibilitatea de a le mai consuma).

5. Concluzii

În urma analizei realizate pe baza informațiilor prezente în DEXSE și DIT s-a observat

că tipul dicționarului, strict specializat (DEXSE) sau semispecializat (DIT), dictează într-o

oarecare măsură termenii definiți. DEXSE include și definește o serie de termeni care, după

părerea noastră, sunt utlizați exlusiv în comunicarea dintre specialiștii în domeniu, în timp ce

DIT, un dicționar adresat unei categorii mai largi de cititori, include nu doar termeni strict

specializați, ci și termeni utilizați de nespecialiști (sigle și prescurtări specifice comunicării pe

15


internet, nume de programe frecvent utilizate de majoritatea celor care folosesc un computer

etc.).

De asemenea, o caracteristică importantă a domeniului o reprezintă, la nivel

paradigmatic, numărul mare de elemente subordonate (hiponime) care se formează de la un

termen-hiperonim. Păstrarea termenului supraordonat în cadrul hiponimului face ca relaţia să

fie clar reprezentată, evitându-se astfel orice fel de ambiguitate, indicând în acelaşi timp o

structurare precisă din punct de vedere conceptual a acestei terminologii.

În urma analizei metaforelor s-a observat că diferențele dintre acestea variază în diferite

grade. Perechile BRIDGE - PUNTE, BACK DOOR - POARTĂ SECRETĂ prezintă diferențe

minore în ceea ce privește semantismul elementelor metaforice. În cazul BOWL - POTCOAVĂ,

JUMPER - CĂLĂREȚ diferențele semantice observate sunt mai numeroase decât în cazul lui

PUNTE și POARTĂ SECRETĂ, semele comune ca [pentru acces] sau [care este / vine

deasupra] motivând alegerea acestora. Metafora BACKBONE - MAGISTRALĂ este

reprezentativă pentru observarea modificării domeniului din care se selectează componenta

(domeniul medical pentru engleză respectiv domeniul transporturilor pentru română). În cadrul

perechii DISINFECTION - DEVIRUSARE s-a observat redarea metaforei din engleză printr-un

termen format în interiorul limbii române, prin derivare, de la a virusa.

16


ANEXA 1

Ne-descriptori (termeni nerecomandați) în DEXSE

acces aleator(iu) => acces direct acces selectiv => acces direct acces serial => acces secvenţial adresă realocabilă => adresă relocabilă adresă relocatabilă => adresă relocabilă afişaj => afişare algoritm de paginare => algoritm de înlocuire de pagină a alinia => a cadra amorsă de sfârşit de bandă magnetică => capăt (de bandă magnetică) amplitudine a erorilor => interval al unei erori aparat periferic => (echipament) periferic apel => apelare aranjare => aranjament atribuire de resurse => alocare de resurse bază a sistemului de numeraţie => bază de numeraţie bit [cifră] => cifră binară blocare totală => interblocare buclă închisă => ciclu închis calculator de buzunar => maşină de calculat caracter cu avans de rând => caracter cu salt (interlinii) caracter de comandă a echipamentului => caracter de comandă a dispozitivului caracter de comandă al formatului => comandă de paginare caracter de confirmare pozitivă => caracter de confirmare a recepţiei [pozitiv] caracter de control => caracter de comandă caracter de control al comunicaţiei => caracter de comandă în transmisia de date caracter de control al poziţiei datelor imprimate afişate sau înregistrate => comandă de paginare caracter de extindere a codului => caracter de schimbare a codului caracter de scăpare => caracter de ieşire caracter de service => caracter de comandă a dispozitivului caracter de trecere la pagina următoare => caracter de salt de pagină caracter sonerie => caracter de apel căutare secvenţială => căutare liniară ceas => tact celulă de memorie (a unui supor de date) =>

circuit de echivalenţă => poartă de echivalenţă circuit de excludere => poartă de excludere circuit de identitate => poartă de identitate circuit de includere => poartă de includere circuit de prag => poatră de prag circuit nu => poartă nu circuit nu-sau => poartă nu-sau circuit nu-şi => poartă nu-şi circuit sau-exclusiv => poartă sau-excllusiv circuit sau (inclusiv) => poartă sau (inclusiv) circuit şi => poartă şi citire cu automenţinere (fără pierderea informaţiei memorate)=> citire nedistrucţivă citire de paraziţi => informaţie parazită claviatură => tastatură cod "2 din 5" => cod doi din cinci cod al instrucţiunii => cod maşină cod operaţional (al unui cuvânt de instrucţiune) => cod (de) operaţie cod zecimal codificat binar => notaţie zecinală codificată binar codificare liniară => programare fără bucle cofdificator 2 [convertor de date] => codor [convertor de date] colectare de date [în prelucrarea datelor] => culegere de date [în prelucraea datelor] comandă (într-un program) => instrucţiune într-un program complement bază minus unu => complement restrâns al bazei complement faţă de nouă => complement la nouă complement faţă de unu => complement la unu complement faţă de zece => complement la zece a condensa => a împacheta conectat => on-line conversie analogic-digitală => conversie analogic-numerică conversie digital-analogică => conversie numeric-analogică convertor analog-numeric => convertor

17


element de memorie ciclu infinit => ciclu închis a cifra (în formă digitală) => a digitiza

(electronic) analigic-digital (cad) convertor digital-anaogic (cda) => convertor numeric-analigic a corecta => a rearanja creion fotosensibil => indicator optic cuplor al unităţilor periferice => cuplor de intrare-ieşire cuvânt cheie => cuvânt rezervat

18


ANEXA 2

Termeni înregistrați la litera A în DEXSE

abandona abatere de aranjare abatere sistemtică abstractizare a datelor acces (la informaţie) acces aleatoriu acces direct acces direct în memorie acces multiplu cu detectarea purtătoarei şi detecţia coliziunilor acces secvenţial acces serial accesa actualizare de fişier acumulator adapta adaptare adaptor adaptor de canal adaptor de comunicaţii asincrone adaptor de linie adăuga1 adăuga2 administrare a configuraţiei unui sistem administrator administrator al bazei de date adresa adresabil adresare adresare absolută adresare autorelativă adresare calculată adresare cu progresie automată adresare directă adresare imediată adresare implicită adresare indirectă adresare indirectă pe mai multe niveluri adresare repetitivă adresare simbolică

adresă reală adresă realocabilă adresă relocabilă adresă simbolică adresă virtuală adunare paralelă adunare serie afişa afişare afișare intermitentă afișare în mod pagină alfabet alfanumeric algebră relațională algoritm algoritm criptografic algoritm de compresie algoritm de înlocuire de pagină algoritm de paginare alimentare cu hârtie alinia la dreapta alinia la stânga aloca alocare a memoriei alocare cu prelevare forțată alocare de resurse alocare dinamică (a resurselor) alocare dinamică a memoriei alocare dinamică de memorie tampon alocare parțială alocare statică de memorie tampon alterat amorsă de început de bandă magnetică amorsă de sfârșit de bandă magnetică amplificator de linie amplificator operațional amplitudine a erorilor analiză a

anula acțiunea în curs aparat periferic apăsa (o tastă sau un buton) apel recepționat apel sistem apela apelant apelare apelare apelat aplica (o mulțime a într-o mulțime b) aplicație (a unei mulțimi a într-o mulțime b) aranja aranja prin fuzionare aranjament arbori b argument1 argument2 arhitectura rețelei arhitectura unui calculator arhitectură client/ server arhivă articol asambla asamblor asamblor-dezasamblor de pachete asendent aserţiune aservit asigurare a calității (unui sistem) asincron asistat de calculator ataşa atenuare atomic atribuire de resurse atribut atribut prim atribute ale fișierului autentifica

19


adresă adresă a instrucţiunii adresă absolută adresă autorelativă adresă calculată adresă de bază adresă de pistă adresă de referinţă adresă directă adresă efectivă adresă indirectă

cerințelor ,analiză a datelor analiză a datelor [baze de date] analiză a informației analiză de sistem analiză funcțională analizor ansamblu (de resurse) ansamblu capete-discuri antet antet al mesajului antet de bandă antet de bloc antrenare a imaginii

autentificare automat automatizare autoriza autorizaţie1 autorizaţie2 avans de linie axiomele lui armstrong

20


Termeni înregistrați la litera A în DIT

abandona accelerator grafic accelerator video accent accentuare aliniere forțată acces aleatoriu al datelor acces secvențial accesa accesibility options accesware acronim activ activate windows active movie activex actualiza acumulator ada adaptor adaptor grafic adaptor video adăuga adăuga (într-o bază de date) adb administrator de rețea administrator de sistem adnotare adobe acrobat adobe acrobat reader adobe ilustrator adobe page maker adobe photoshop adobe premiere adobe system incorpoorated adresă absolută adresă de memorie adresă de port adresă de poștă electronică adresă ip adresă reală atribut de fișier atx audio asistent

agent agp1 agp2 ajustare alarmă falsă aldin alege alfanumeric algoritm alimentare (cu energie electrică) alimentare cu hârtie (a imprimantei) aliniere aliniere completă (în ternoredactare) aloca amalgamarea culorilor amd ampersand amplificator video analiză a datelor analog animație anonimat ansi anslsys antet antivirus anularea efectelor anunț aol aol instant messenger aparat de fotografiat digital apela api

apl aplicație aplicație client aplicație din meniul windows apple computer apple file exchange apple share apple talk aranjarea automată a cuvintelor aranjarea automată a textului (în tehnoredacarea computerizată) archie argument arhitectură arhitectură de rețea arhitectură de tip client/ server arhivarea fișierelor arhivă arpanet asamblor ascender ascii ascunderea elementelor asdf-jkl asimetric asl asm asociere a datelor asterisc ata1 ata2 atac atenuare atenuare atribut atic atm1 atm2 atom atribui atribut de arhivă

21


auto trasare autocad autoexec.bat autoplay autoresponder autosetarea la punerea sub tensiune autosetup autosync autotipie avi

22


Bibliografie

Adelstein Andreina, Cabré, Maria Teresa, The specificity of units with specialized meaning: polysemy as explanatory factor, 2001. (http://www.upf.edu/pdi/dtf/teresa.cabre/publi_cat.htm) Bidu-Vrănceanu Angela (coord.), Terminologie şi terminologii II, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2012. Bidu-Vrănceanu Angela, Lexicul specializat în mişcare. De la dicţionare la texte, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007. Cabré, Maria Teresa, Theories of terminology. Their description, prescription and explanation, 2003. (http://www.hf.uib.no/forskerskole/cabre.pdf) Depecker, Loїc, Comment aborder le concept d'un point du vue linguistique, în Briu, Jean-Jacques (ed.), Terminologie (I): analyser des termes et des concepts, Peter Lang SA, Bern, 2011, p. 17-32. Druță, Inga, Metafora terminologică, în Revista Limba Română Nr. 5-6, anul XVIII, 2008. (http://limbaromana.md/index.php?go=numar&n=8) Izwaini, Sattar, A corpus-based study of metaphor in information technology, în Barnden, John et al. (eds.), Proceedings of the Interdisciplinary Workshop on Corpus-Based Approaches to Figurative Language, Lancaster, 2003. Jamet, Denis L., What do Internet metaphors reveal about the perception of the Internet?, în Metaphoric.de, nr. 18, 2010, p. 7-32. Lakof, George, Johnson, Mark, Metaphors we live by, Chicago, The University of Chicago Press, 2003. Lawler, John, Metaphors We Compute By, în Dona J. Hickey, Figures of Thought: For College Writers, Mayfield Publishing, 1999. Maniez, François, Identification automatique des adjectifs relationnels: approche fondée sur l'utilisation d'corpus en langue de spécialité în Henri Béjoint, François Maniez (eds.), De la mesure dans les termes: hommage à Philippe Thoiron, Presses Universitaires Lyon, 2004, p.134-152

McClintock, Barbara, Translating IT metaphors is not always easy, în Language Update, 7/4, 2010, p. 34-36. Meyer et al., Metaphorical Internet Terms in English and French, în Thierry Fontenelle et al. (Eds.), EURALEX'98 Proceedings, vol. II, Liège: University of Liège, English and Dutch Departments, 1998, p. 523-531. Meyer, Ingrid, Computer Words in Our Everyday Lives: How are they interesting for terminography and lexicography?, în Ulrich Heid et al. (Eds.), EURALEX 2000 Proceedings, vol. I, Institut für Maschinelle Sprachverarbeitung, Universität Stuttgart, 2000, p. 39-58. Rizea, Monica, De la monosemie la polisemie în terminologia ştiinţifică actuală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2009.

23


Sager, Juan C., A Practical Course in Terminology Processing, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam / Philadelphia, 1990. Silaški, Nadežda, Kilyeni, Annamaria, The money is a liquid metaphor in economic terminology – a contrastive analysis of English, Serbian and Romanian, în Professional communication and translation studies, 4 (1-2), 2011, p. 63-72 Siqueira et al, Metaphor identification in a terminological dictionary, în Ibérica 17, 2009, p. 157 - 174. Tammerman, Rita, Towards Towards New Ways of Terminology Description: The Sociocognitive-approach, John Benjamins Publishing, 2000 Varga, Cristina, Terminologia interfeței GUI. Problematica metaforelor orientaționale, 2005 (http://www.litere.uvt.ro/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/cvarga.pdf)***

DEXI - Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, Eugenia Dima (coord.), Arc Gunivas, Iași,, 2007

DEXSE - Dicţionar explicativ pentru ştiinţele exacte, ELTH4, coord. Gleb Drăgan, Agir,

Bucureşti, 2000.

DIT - Dicţionar IT, Dinu, Cristian, Cartea de buzunar, Bucureşti, 2006

DSL - Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bidu-Vrănceanu et al, Nemira, București, 2001.

FD - The free Dictionary (http://encyclopedia2.thefreedictionary.com)

OD - Oxford Dictionary (www. http://oxforddictionaries.com/)

24

Date post:	17-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	no0ne
View:	27 times
Download:	0 times

Modalitati de Interpretare a Termenilor in Terminologia It

Documents