LIGIA-STELA FLOREA OPTATIVUL _ MOD SAU MODALITATE? rrpuRr DE t*ulul*%tJiltJ t* rruxcnzA Distinc[ia dintre mod qi modalitate poate fi interpretatd atAt in termenii dihotomiei guillaumiene langue vs discsurs, cAt gi in cei ai opozi,tiei stabilite de Benveniste intre signe;i phrage, respectiv intre semiotic gi semantic. l. Semnele, dupd Benveniste 1974, se definesc prin relalii de tip paradigmatic. Pe ldngi semne, trebuie incluse in semiologie qi modelele dupl care semnele se formeazd gi se organizeazd, adicd ceea ce se inlelege indeobste prin paradigme: flexiunea, derivarea etc. Modul ca paradigmd, clasd de forme verbale, aparfine in aceastd accepliune nivelului semiotic, intralingvistic; este deci o categorie a limbii. Fraza ca matrice a discursului este, in conceplia lui Benveniste, o entitate semanticd prin excelenfi, care rezultd din procesul de ,,apropriere a limbii de cdtre vorbitor", din punerea ei in acliune ca ,,mddiatrice entre I'homme et l'homme, entre I'homme et le monde [...] transmettant I'information, communiquant l?exp6rience, imposant I'adh6sion, suscitant la r6ponse, implorant, contraignant ..." (197 4, p. 22$. Modalitatea ca atitudine propozi{ionald decurgdnd din raportarea locutorului la enunl apa4ine nivelului semantic, iar ca atitudine iloculionard decurgdnd din relalia de .comunicare locutor - interlocutor, ea line de nivelul pragmatic, nediferenliate de cdtre Benveniste in textul amintit. Entitate semanticd sau pragmaticd, modalitatea este deci o categorie a discursului. 2. Raportul dintre mod gi modalitate este departe de^a fi biunivoc, cum sug€ieazb Sintaxa transforma(ionald a limbii romdne; ,,In linii generale, cu condiliondri care rdmdn de descoperit, adverbele propozigionale con{indnd trdsdtura semanticd l-Indeflimplicd la nivelul structurii de adAncime indicativui, iar cele con[indnd tdsdtura semanticd l+lndeflimplici dimpotriva conjunctirui, condilional-optativul. Prin introducerea simbolului AvP in structura de addncime a oricdrui enun{, caracterul ,,real", ,,realizabil" sau ,,ireal" al ac{iunii, DAC1R()MANIA serie noud, I, 1994-1995' Clui-Nupoc'tt' p 26j-276
Transcript
LIGIA-STELA FLOREA
OPTATIVUL _ MOD SAU MODALITATE?rrpuRr DE t*ulul*%tJiltJ t* rruxcnzA
Distinc[ia dintre mod qi modalitate poate fi interpretatd atAt in termenii
dihotomiei guillaumiene langue vs discsurs, cAt gi in cei ai opozi,tiei stabilite de
Benveniste intre signe;i phrage, respectiv intre semiotic gi semantic.
l. Semnele, dupd Benveniste 1974, se definesc prin relalii de tipparadigmatic. Pe ldngi semne, trebuie incluse in semiologie qi modelele duplcare semnele se formeazd gi se organizeazd, adicd ceea ce se inlelege indeobste
prin paradigme: flexiunea, derivarea etc. Modul ca paradigmd, clasd de forme
verbale, aparfine in aceastd accepliune nivelului semiotic, intralingvistic; este
deci o categorie a limbii.Fraza ca matrice a discursului este, in conceplia lui Benveniste, o entitate
semanticd prin excelenfi, care rezultd din procesul de ,,apropriere a limbii de
cdtre vorbitor", din punerea ei in acliune ca ,,mddiatrice entre I'homme et
l'homme, entre I'homme et le monde [...] transmettant I'information,communiquant l?exp6rience, imposant I'adh6sion, suscitant la r6ponse,
implorant, contraignant ..." (197 4, p. 22$.Modalitatea ca atitudine propozi{ionald decurgdnd din raportarea locutorului
la enunl apa4ine nivelului semantic, iar ca atitudine iloculionard decurgdnd dinrelalia de .comunicare locutor - interlocutor, ea line de nivelul pragmatic,
nediferenliate de cdtre Benveniste in textul amintit.Entitate semanticd sau pragmaticd, modalitatea este deci o categorie a
discursului.2. Raportul dintre mod gi modalitate este departe de^a fi biunivoc, cum
sug€ieazb Sintaxa transforma(ionald a limbii romdne; ,,In linii generale, cu
condiliondri care rdmdn de descoperit, adverbele propozigionale con{indnd
trdsdtura semanticd l-Indeflimplicd la nivelul structurii de adAncime indicativui,
iar cele con[indnd tdsdtura semanticd l+lndeflimplici dimpotriva conjunctirui,condilional-optativul. Prin introducerea simbolului AvP in structura de
addncime a oricdrui enun{, caracterul ,,real", ,,realizabil" sau ,,ireal" al ac{iunii,
DAC1R()MANIA serie noud, I, 1994-1995' Clui-Nupoc'tt' p 26j-276
264 LIGIA.STELA FLOREA
in conformitate cu care sunt distinse in gramatica tradilionald modurileenumerate, poate fi riguros precizat lingvistic" (Vasiliu-Golopentia 1969, p.72-73).
Pe de o parte, lipsa unei coresponden{e biunivoce intre mod qi modalitate sedatoreazd faptului cd modalitatea (in termenii gramaticii clasice modus) se
realizeazd, ca o categorie a discursului, atdt prin mod (forma ,modald apredicafului dictal), cAt.;i printr-o serie de mdrci lexico-gramaticale (auxiliaremodale) sau pur lexicale (adverbe si adjective modalizatoare). Pe de alti parte,asa cum se vorbeste de ,,polisemia" verbelor modale a putea, pouvoir,care se
traduc cAnd prin can, cdnd prin ma3t, Ei a trebui, devoir, care se traduc fie prinmust, fte prin should, ar trebui sd se vorbeascS, credem, qi de ,,polisemia"modurilor verbale: a indicatiwl.ui qi a condigional-optatiwlui, de pildd.
Indicativul, mod al enun{ului care,"semnaleaz6 sau comunicd" (R6v6sz 1950,citat de Wald 1968), este numit de unii autori fr'ancezi ,,mode z6ro", adicd.nemarcat de o anume modalitate sau grup de modalitdgi, el putind vehicula indiscurs, adesea in corelalie cu un anume lexem sau morfem, o intreagd gamd desensuri modare:
il;grul;"rT:#ffifiTii'rirl,,
i;#ill,'il;lli;"il1?il:l;i;;i'"""Sper cd voi veni; trebuie cd va ploua. (probabil)Vine tata; uite cum plou6. (sigur)
Nu cred (rnl indoiesc) cd ploul. (indoietnic)Se intdmplI cd vine tirziu. (contingent)
:
imi pare r[u (mE tem) cE nu vine.
M6 bucur (m[ mirl ci ptoud. (modalit5li afective)
Condilional-optatiwl, in schimb, este un mod,marcat pe de o parte devalorile sistemului ipotetic, in care includem Eiconcesia, adicl potenlialul sauirealul
M-aq duce, daci aq avea unde.Chiar de-a; fi qtiut, nu i-aq fi spus.
iar, pe de alti parte, de valorile deziderative ale enungului optativ sau imprecativ
;i de valorile prezumtive ale enuntului declarativ.
De-ar sta o dati ploaia!Duca-te-ai pe pustii!S-ar zice cb a reuqit.
Trebu i c s6 prec i zdm rJ ?"1L.firf'.?lllt ur""o[i unea noashd, con d iti onalul
OPTATIVUL:MOD SAIJ MODALITATE?
este un mod, iar optativul o rnodalitate3. Relalia dintre mod qi modalitate variazl,in funclie de statutul sintactic al
verbului: subordonat, dependent (Vs) sau regent/independent (Vr). Ca verbsubordonat, forma modald a predicatului dictal este un reflex indirect almodalit5lii propozilionale (numiti de Meunier 1974 ,,modalitate de enunt")lexemizatE la nivelul principalei prink-un verb, un adjectiv, un substantiv etc.,iar la nivel interpropozifional printr-un conectiv specific (conjunclie saulocu[iune conjunc{ional6).
Am ar[tat cu alti ocazie (Florea 1990) ce modus-ll principalei nu impune,ci doar orienteazd spre alegerea formei modale, in funclie de intenfiilecomunicative ale vorbitorului ;i de demersul argumentativ al enunfului; a sevedea in acest sens cazul unor verbe ca sper, admit, nu cred cd/sd; pretinde, nuqtie cd/sd; se tntdmpld cd/sd eIc.
Faptul ci altemanla indicativ/conjunctiv serveqte la interpretarea raportuluimodus - dictum explicl de ce folosirea subjonctivului francez in pozifie de Vseste determinatE de tendinle mai mult decdt de reguli, sushrgandu-se astfel uneipredictibilitdfi riguroase (Martin I 983).
4. Inhe modalitElile de enun{ Ei modalitdlile de enunlare (in sensul luiMeunier 1974) existi niqte raporturi deriva[ionale evidente.
4. 1. operatorii epistemici a crede qi a q/i guverneazE enunfurile declarativeqi interogative (cf. Alexandrescu 1976), indicand mdsura in care locutorul isiasumd enunful:
- asumare totald $tiu cd vine i Vine (sigur)
- asumare parliald Cred cd va veni - Va veni (probabil)
- neasumare Nu Etiu dacd vine sau nu - Vine?
4. 2. Modalitdlile volitive a vrea, a cere, a ruga etc. guverneazd enunfurileinjonctive, marcdnd angajamentul efectiv al locutorului care, irnpundndu-qivoinfa interlocutorului, urmdrepte s6-i infl uenleze comportamentul.
265
Vreau sI viiVreau sd vind
Vi se cere
Sunte{i rugati
- Sd vii! Vino!
- Sd vin6!
sI nu fumali - Sd nu fumali!Nu fumati!
4. 3. Modalitiqile deziderative a dori, a ura (fr. disirer, soihaiter)guvemeazi enunfurile optative, marcdnd un angajament efectiv al vorbitoruluiatunci c6nd dorinfa nu este decAt o cale indirect5 de a-qi impune voinfa:
fie ca o simpld dorin!5 izvordtd dintr-o necesitate subiectivd:
Aq vrea sd plece - De-ar pleca o datd!
Aq vrea sE te faci bine - De te-ai face bine!
Distingem a;adar trei tipuri de enunl optativ:(i) enun! exprim6nd o rugdminte sub forma atenuatd a dorintei;(ii) enun{ exprimAnd o dorin!5 convenlionald, cu obiect vag, sub form6 de
urare, imprecalie etc. ;(iii) enunl exprimdnd o dorinld autenticd, realizabilS sau nu, dar cu obiect
precis.
Dacd primul este un act directiv deghizat, adicd indirect, cel de al doileaserveqte la efectuarea unui act comportativ (a ura, a binecuvAnta, a injuria, a
blestema), iar al heilea este un act expresiv, apropiat prin regret (dorinfdirealizabild) de enun{ul de tip exclamativ.
5. Limba posedd un sistem de mirci pragmatice a cdror func{ie este de a
explicita, de a codifica lingvistic ,,marile tipuri de inten[ie ilocutionard"(Recanati l98l).
5. 1. Cel mai slab marcati din acest punct de vedere este modalitatea
declarativd, servind la efectuarea unor acte foarte variate (aserfiune, promisiune,
cerere, permisiune, interzicere etc.), recurgdnd, asemenea modalitdliiinterogative, la modul indicativ sau condilional gi deosebindu-se uneori de
acesta din urml doar prin conturul prozodic.5. 2. Modalitatea interogativd, asociati actului de intrebare, qi cea
exclamativd, servind dimpotrivd acte diverse (compliment, insultS, adeziune,
refuz sau acte expresive), dispun, pe l6ngd mdrci prozodice, de o largd gamd de
,,morfeme" specifice: est-ce que, oare, nu cumva, pronume ;i adverbe
interogative, respectiv que, combien, comme,. ce, cum, cdt de cu statut de
cuantificatori sau de adverbe intensive.5. 3. in fine, modalitateainjonclivd, asociatE actclor directive, ;i cea optativd.
deservind trei tipuri de acte (vezi supra), sunt specificate nu numai de conturul
OPTATIVUL - MOD SAU MODALITATE'I 261
proz-odic ;i de anumite morfeme ca adverbe qi auxiliare modale, ci Ei de insuqimodul verbal.
in func1ia sa de Vr (regent sau autonom), modul este expresia directd a uneiatitudini iloculionare generice, ftcdnd obiectul unei op{iuni libere a vorbitorului.care-;i manifestd astfel intenlia comunicativl fundamentald. Fiind asociat subraport gramatical unui anume tip de.enun!, modul indcplineEte in acest caz rolulde marcd pragmaticd a modalitSlii de enunlare.
Injonctiwl (INJ) Ei optativul (OPT) se afld din acest punct de vedere intr-unparalelism lesne de explicat, dacd ne g6ndim cd operatorii lor semantici de bazdsunt modalizatorii volitivi si, respectiv, deziderativi, inrudili unii cu altii.
Fiecare tip de enunl comportd in limba francezd doud serii de mdrcipragmatice, dintre care modurile, in distribulie complementar5, sunt identice,dar diferite ca pondere de la un caz la altul.
(mais) + impdratif a donc * intonation injonctiveINJ
que + il + subjonctif * donc + intonation injonctive
Mais cessez donc de pleurer comme ga!
Allons, qu'ils attendent un peu!
que + jelil + subjonctif * intonation optativeOPT
imperatif + bien * intonation optative
Que je gu6risse avant I'hiver!Qu'ils reposent en paix!
:t.
5. 4. Acest paralelism se regdseqte gi in limba romdnS, accenfuat insd de
existenfa formelor duble de injonctiv: nu plange/ sd nu pldngi. Astfel, dacd doudpozilii(tu; voi) sunt ocupate alternativ de cdhe imperativ sau conjunctiv, iar aitctrei (el, noi, ei) sunt ocupate exclusiv de cdtre conjunctiv, atunci acesta detineo pondere mai importanti decAt imperativul in rcalizarea modalithtii INJ.
Luind in considerare Ei faptul cd, in calitate de marcd pragmaticd a
modalitdlii OPT, conjunctivul prezintS o paradigmd completd, in timp ce
omologul sdu francez se afld tot in varialie combinatorie cu imperativul, hebuiesd recunoaqtem cd in limba romdnd structurile INJ Ei OPT nu sunt atdt de clardelimitate ca in limba francezS, ceea cq poate constifui o sursd de ambiguitate
enunfiativd, dar qi o remarcabild resursd expresivd pentru limbajul poetic.
Ilustrative in acest sens ni se par poemele eminesciene Dorin{a, 0, mamd,
Rugdciunea unui dac sau variantele lui Mai am un singur dor, din care
268 I-IGIA-STELA FLORITA
reproducem mai jos cateva strofe, subliniind versurile care ne intereseazd:
De-oi adormi curdndin noaptea uiErii,
Sd md duceli tdcdnd tlllLa marginea m5rii.
Nu voi sicriu bogat,F6clie Ei flamuri,
Ci-mi impletili un pat INIDin tinere ramuri.
Sd-mi lie somnul lin OPT
$i codrul aproapeLuceasc-un cer senin OPT
Pe-addncile ape,
.$i nim€-n urrna meaNu-mi pldngd la ueqtet, fi{I
, 6. Analogiile semnalate au determinat pe unii autori, cum ar fi M. Grevissei988, sb subsumeze modalitatea OPT celei INJ. Aceleaqi analogii conduc pe dealti parte.la disecierea optatiwlui de exclamativ, unde modul nu functioneazdca marci generic6 a modalit5lii de enun[are.
Cu'toate aceste'a, majoritatea gramaticilor, cdnd nu ignorb complet INJ qi/sauOPT, nu:ii deosebesc de EXCL (Chevalier et alii 1977, Wagner & Pinchon 1976
Ei 1991 ) sau ii considerd pe unul qi/sau pe celdlalt drept varietE[i ale enunfuluiEXCL (Le Bidois 1969, Steinberg 1972, Cristea 1979). Cea mai neaqteptati nise pare insd solufia oferit6 de Gramatica limbii romdne, care clasificdpropoziliile ,,enunfiative" (adicd declarative) dupd cum urmeazd: ,,enuntiativepropriu-zise, enunliative optative, imperative, poten$ale, dubitative" (1963,23).
Vom incerca sd arltim in cele ce urmeazl cd intre INJ Ei OPT nu existi decitsuprapuneri parliale, cbci ultimul beneficiazd, atdt in francezd, cdt gi in romdnd,de alte doud serii de mdrci pragmatice, qi anume:
-Ie + conditionnelx.bien * intonation optativeOPT
OPTATIVUL MOD SAU MODALITATE?
(tare)* eu * condilional + intonatie optativd
(cum)OPT
de (o datd)+ condilional + + intona[ie opt.
dacd (mdcar)
Tare m-aq odihni un minut.De-ai putea in{elege mdcarlDaci s-ar cuminli o dati!
Dacd vorbim qi in acest caz de doub structuri OPT distincte in limba romdnd,faptul se datoreazd:
- regimului diferit de folosire a condilionalului de la un tip de enun! la altul(persoana intii sau paradigmd completd);
dacd) specifrce cdte unuia dinhe cele doud tipuri de enun!;
- auxiliarelor modale (a vrea, a dori Ei respectiv a putea), specifice qi eleunuia sau celuilalt tip de enun!.
7. Vom proceda in continuare la un studiu mai amdnunlit al structurilor OPT,conform tipologiei stabilite supra, 4.3.
7. 1. Prima beneficiazE, aqa cum am vdzut, de suportul modal alcondilionalului asociat persoanei intii (care lipseqte prin defini$e frazei INJ) gi
de aportul lexical al unor adverb e ca bien in francezd ;i cum, tare in romind, cenu mai funclioneazl aici ca adverbe de mod, ci ca mlrci pragmatice alemodalitSlii OPT.
Acest tip de enun! este adesea dublu marcat: prin modul verbal qi printr-unverb modal (a vrea, a dori, respectiv vouloir, aimer).
Je voudrais (bien) m'asseoir(Tare) aq vrea sd staujosJe prendrais bien quelque chose(Tare) ag imbuca cevaJ'aimerais (bien) vous poser une questionJe vous poserais bien une questionV-aq pune o infebare
Sensul iloculionar al acestor enunturi este unul conotativ, intrucAt avem.dea face cu acte indirecte: rugdminte formulatl la modul OPT.
Nu trebuie sd vedem in enunfurile de mai sus ,,o principald eliptic6",deoarece prezenta unei subordonate condilionale induce o interpretare ipotetic-poten{iali.
269
270 LIGIA-STELA FLOREA
Aq sta jos dacd aq glsi un locA; imbuca ceva dacl mi-ar fi foame
De fapt, cind frar-a OPT confine un verb sau un adverb modal, aceastd
,,restifuire" nu mai este posibild.
*Ag vrea sd stau jos dacd as gdsi un loc+Tare-a; imbuca ceva dacd mi-ar fi foame
ln schimb, toate enunfurile OPT date mai sus admit una dintre.,conditionalele argumentative": dacd imi dali voie, si vous permettez, dacd nuvd supdra(i, si cela ne vous fail rien, dacd n-aveli nimic impotrivd, si vousn'avez rien contre, dacd binevoigi, si vous voulez bien etc.
Conjunclia nu leagd aici doud propozifii, ci doud acte de vorbire (a ruga qi
a cere voie), asum6nd astfel rolul de conectiv pragmatic interactiv (cf. Roulet etalii 1987)
7.2. AI doilea tip de enunf OPT prezintd in francezd qi in rornAnd doudstructuri complementare.
P6rissent ainsi tous les tyrans!larba rea din holdd piardPiard dqmanii din tard...!
Plaise d Dieu / Fasse le Ciel que...!(Sd) dea Domnul sd...!(Que) Dieu vous entende / nous pardonnel
Sd vd audl / sd ne ierte Dumnezeu!
Que le diable vous emporte!Bat6-vd pustia sd vi batS!
Arz-o focul slrdcie!
Majoritatea acestor enunfuri trec in limba actuald drept formule stereotipepuse in slujba unor acte comportative: condoleanfe, urdri, imprecafii. Dorinla nueste aici decdt o atitudine conven{ionall, care, fird a exclude un anumit grad deimplicare afectivb (mai ridicat in cazul imprecafiei), rimAne totuEi indisolubillegatd de niEte practici (uzan[e) sociale.
OPTATIVUL.- MOD SAU MODALITATE']
Tot in categoria actelor comportative se situeazS:
- formulele de multumire
Dieu soit lou6l Domnul fie l6udat!
Dieu vous garde, grand bien vous fasse!
Sd vd dea Dumnezeu sin6tate, numai bine!
- formulele de adeziune sau toast
Vive la Roumanie! Trdiascd Franla!
Sd vd fie casa, casd
Si vd fie masa, masd...!SE vi aducd noroc ;i fericire!
- formulele de incuviintare
Ainsi soit-il! Soit:Aga sd fie! FielPasse_pour cette fois!I reaca, mearga:
7 . 2. 2. Impdratif * bien * intonation optative
Imperativ / sri'* conjunctiv * intonalie optativd
Exemple: Soyez les bienvenus! Fi$ binevenili!Gu6rissez vite! Sd vd faceli bine!Travaillez bien! (Spor la treabd!)
Caracteristicd limbii romdne este ,strucfirra OPT cu conjunctivul asociat
persoanelor 2,4 ;i 5. Formulele pe care aceasta le genereazi servesc Ei ele drept
suport unor,,rituri ale vielii cotidiene" (dupd expresia lui Goffman 1973), cum
ar fi:-_ saluturile
se traiti!S-auzim de bine!
, Sd ne vedem cu bine!
271
272 I,ICIA.STELA F:LOREA
__ urdrile sau toosturile;::Se heifl, sd-mbdhinili :
ilffi!;'Sd aveli noroc Ei viafi lungd!
- repiicile,la ;,multumesc":
Sd fii sdndtos!Sd cregti mare!S-o stdpdnifi sdnltoEi I
Sd vd fie de bine!
caracterul ritual al acestor enunfuri - clar eviden[iat de exemplele de la7.2. l. qt 1. 2.2. - devine ;i mai pregnant in cazul jurdm6ntului:
Dieu me damne si...!Sd md batl D-zeu dacd.,.lSd n-am parte de noroc dac6...!,
precum qi in cer "tot.".;::Tffi:l,Hea in poezia popurars:
Nu l-a; vedea fEcdnd cas6;Aibd hrana cucului
$i soarta gindacului... !
7. 2. 3. in legdturd cu ultimul exemplu, trebuie sd menlion6m cd, inimprecalii si blesteme, care formeazd in limba romind - populard mai ales -o intreagd gamr de expresii pitoreEti qi adesea truculente, conjunctivul poatealtema cu condilionalul, ba chiar poate coexista cu acesta in acelaqi enun!.
uffi:,:'ilx"rff*i;1 Hffifr I Sltlliif ,Fir-ar al dracului sE fie de mincinos!
Acest fenomen atestr rivalitatea dintre cele doud moduri, datdnd incd dinlimba veche, prezentr gi ast6zi atit in romind, cat ;i in francezd in cadrulsistemului ipotetic.
Si fi venit, t-aq fi primit imediat'Ett-il continu6 que cela aurait mal tournd
OPTATIVUL _ MOD SAU MODALITATE'] 273
specif,rcd de data asta limbii romdne, structura oPT cu condilionalul are canote distinctive in raport cu cea de la 7. 1. paradigma complet6 a condilionalului9i inversarea frecventd a auxiliarului aS, ai, ar... Enunful se,intilne;te mai desin limba qi poezia populard (impreca{ii, blesteme, descintece).
iffffifilfTf:,1:,i'',, Sdgeatdsicreati
:j . Fir-aiblestematE...!
' Busuioace, busuioaceN-ai maicreqte nici te-ai coace!
7 . 2. 4. $i franceza dispune de o structurd OPT specificd, o perifrazd verbaldconstAnd din auxiliarul poavoir la subjonctiv, pronumele personal subiectinversat, adverbul modal seulement (facultativ) qi infinitiwl verbului deconjugat. AceastI. perifraz6 pune la dispozilia limbii literare ,,o conjugareoptativd completi", dup5 expresia lui Cohen 1965.
Puisse-je viwe encore le temps de deviner... (A. France)
Puisses-tu vivre heureux!Puisse-t-elle seulement se corrigerl
il*:u_u:t#il:il?ffi*uo"'' j ;', : Puissent-ils revenir sains et saufsl
;
Aceste enunlqri exprirndnd fie o urare, fie o dorinld subiectivd se traduc inlimba rom6nd c6nd printr-o structurE cu conjunctiwl, cAnd printr-una cucondi{ionalul.
Sd mai pot apuca incl wemea...!De-aq mai putea apuca vremea...!Sd hiiqti! SE fii fericit!De s-ar indrepta mlcar!Dea Domnul sd gdsim calea cea bund!
Sd se intoarci s6nitoqil
Date fiind aceste corespondente qi faptul cd enunfurile in cnuzd,au in ambelelimbi o tonalitate solemn5, ca qi cele de la 7. 2. l. gi 7.2.2.,consider6m cd elefac trecerea de la enunful OPT de tip 2 la cel de tip 3.
7. 3. Acesta din urmd nu mai exprimd o urare, ci o dorin{d iztordtidintr-oautentic6 trdire afectivE, avind fo4a ilocu[ionari a unui act expresiv de genulcelui furnizat de enungul exclamativ.
At^dt in francerfl,cAt;i in romAnS, OPT, comportl doud structuri distincte qi
2't4 LIGIA-STELA FLOREA
deci doud serii de mdrci pragmafice.
7. 3. t. Pourvu que * subjonctif * intonation optative
Numai sd'* conjunctiv + intonalie optativd
Exemple: Poun'u que je tienne jusqu'd I'aube!Numai sd pot rezista pdnd la ziud!Pounnr qu'il fasse beau demainlNumai sd fie timp frumos mdine!Pourvu que Jean n'ait pas manqud son train!Numai sd nu fi scdpat Ion trenul!
Aceste enunquri pot imbrdca, asemeni celor de Ia 7 - 2- 4-, qi forma
condi{ionalului cu nurnai de (dacd), in limba rom6nd.
7.3.2.
Numai de-aq rezista Pdnd la ziud!
Numai de te-ai face bine!Numai de n-ar cldea!Si t seulement + imparfait * intonation optative
De mdcar* condilional * + intonalie optativd
Dacd
Exemple:
o datd
Si tu savais combien c'est diflicile!Dacd ai gti cdt de greu este!
Ah! Si seulement je I'avais pr6venu!
Ah! Dacd mdcar l-aq fi prevenit!Ah! S'il y avait moyen d'attraper ce grand
trompeur!(Beaumarchais)
Ah! De i-am putea veni de hac...!
Structurile de la 7. 3., care ptezint' qi ele paradigme complete, sunt
interpretate in general de gramatici ca,,subordonate condilionale izolate" (cf.
Grevisse 1988 EiWagner & Pinchon l99l).Faptul de a constitui o propozilie independentd are insd repercusiuni atAt
asupra sensului, cdt ;i asupra formei enunfului-bptativul cu pourvu que s;e deosebeEte de condilionala omonimd prin
conturul prozodic (apropiat de cel al enunlului EXCL) 9i prin restricfiile vizAnd
forma verbului (de regulS numai subjonctiv prezent qi perfect) inexistent in
cazul subordonatei, care poate recurge Ei la imperfect sau mai mult ca perfect.
Pe de alti parte, modalizatorit seulement, mdcar, o datd reveleazd adevdrata
func{ie a morfEmelor si, de, dacd, care, pierzandu-qi rolul de conective
interpropozifionale, l-au dobindit pe acela de mdrci pragmatice ale modalitSlii
OPT.
OPTATIVUL MOD SAU MODALITATE'] 2'ts
O dovadd in acest sens o constifuie incercarea de a restitui pretinseicondilionale izolate principala care-i lipseEte, ceea ce modificd atAt statutul, cdtqi forta ilocufionard a enunfului:
Si tu savais... tu ne me tourmenterais plus.' DacI l-aq fi prevenitr acum ar fi in via[d.
Dar in prezenla unor adverbe ca seulement, mdcar, o atare ,,restituirc" ni separe cel pulin problematici.
? Je serais content si seulement elle pouvait se corriger? M-a; bucura de-ar sta mSgar (o data) ploaia
in fine, spre deosebire de stmcturile de tipul OPT, care aparlin in generedomeniului idiomatic, av6nd adesea un caracter arhaizant, cele de tipul OPT,
. pun la dispozilia francezei ;i rom6nei actuale un mijloc curent de formulare aenunfului OPT.
8. Drept concluzii am re{inut urmdtoarele:8. l. Pe lingi mdrcile pe care le imparte cu INJ, modalitatea OPT comportd
qi mdrci proprii care opun in limba francezd condilionalul subjonctiwlui cupouvoir sav pourvu que, pe de o parte, iar pe de alta, si + imparfaitcondilionalului, care in acest cazse exclud deci unul pe altul.
8. 2. Faptul cd OPT Ei INJ iqi g6sesc in modul verbal expresia lingvisticdproprie, impune disocierea netd a acestora de EXCL, care mobilizeazd mdrcisintactice sau lexicale din cel pulin patru sisteme: interogativ, relativ,comparativ-intensiv qi emfatic (cf. Florea 1992).
8. 3. OPT dispune in francezd gi romAnd de cinci structuri (serii de mdrcipragmatice) in care forma modald (conjunctiv, imperativ, condi$onal) int6lneqtcanumite morfeme Ei/sau adverbe modalizatoare. Aceste m6rci concurd impreundla definirea identitElii enunfului OPT.
8. 4. Din punctul de vedere al funcliei pe care o indeplinesc in discurs,
distingem hei tipuri de enunquri OPT:' - care corespund unor acte directive indirecte;
.: . . j -- care corespund unor acte comportative;i - care corespund unor acte expresive. , i .
8. 5. Modul gi modalitatea sunt aEadar te.meilii unbi relalii bipolare pe care
Nordahl 1969 o numqte ,,sintagmd modal5". Condilionalul gi conjunctirul (mai:1 .: r
. ' 'potrivit ca termen decdt subjonctivul) reprezintd modul, iar optativul reprezintE
modalitatea. i
Rela{iile dintre mod ;i modalitate dep5gesc cadrul strictei subordondri
,,,,.;,, si4tactice, conferind modului o dimensiune pragmaticd, atunci cdnd acesta
i i ' .i:,d€vine principalul suport al intenliei de comunicare.
276 LIGIA-STEI.A FLOREA
BIBLIOGRAFIE :
Alexandrescu 1976 = S. Alexandrescu, ,ta,, les modalitis CROIRE et SAYOIR, in,,Langages", nr, 43, p. 19-27.
Benveniste 1974 =E. Benveniste, Ie forme et Ie sens dans le langage, in idem, Probldmesde linguistique gindrale, Paris, cap. XV. :'
Chevafier et alii 1977 = J.-Cl. Chevalier, Grammaire Larourse du franQais contemporun.Paris,
Cohen 1965 = J. Cohen, Le subjonctifenfrangais contemporain. Tableau docamentaire,Paris.
Cristea 1979 = T. Cristea, Graimmaire ilructurale du frangais contemporarn, Bucureqti.Florea 1990 = Ligia-Stela Florca, Mod $i modalitatei spre o semanticd a subjonctiwlui.
comunicare la Al V-lea Simpozion N4ional de Stilistici, Poetici qi Semioticd, Cluj, noiembrie,r 990.-- '
Flor.u 1992 = Ligia-Stela Florea, Esquisse de typologie des dnoncis exclamatif,r,in ..Revucroumaine de linguistique", nr. l, p. 3343.
Goftnan 1973 = E. Goffinan, Le mise en scine de la vie quotidienne, vol.2. Les relationsen public, Pais.
Gramatica limbii roruAne, 1963, vol. I, Bucuregti.Grevisse 1988 = M. Grevisse, Le bon usage. Grammaire franqaise,6dition Goosse,
Paris-Cembloux.lordan et alii 1967 = torgu lordan, Valeria Gu[u Romalo, Alexandru Niculescu, Struttura
morfologit'd a limbii romdne contemporane, Bucureqti.Le Bidois 1969 = G. et R. Le Bidois, Synlare dufranqais moderne. vol. I. Paris. cap. IX.Martin 1983 = R. Martin, Pour une logique du sen.r', Paris.Meunier 1974 = A,. Meunier, Modalitis et communication, in ,,Langue frangaise", nr. 2 I , p.
R-25.
Nordahl 1969 = H. Nordahl, Les systimes du subjonctif conilatd Etude sur l'enploi tlesmodes dans la subordonnie complhtive en franEais moderne, Bergen-Oslo.
Recanati I 981 = F. Rtcanati, Les inoncds performatif', Paris.R€v6sz 1950 = G. R6v6sz, Origine,et prihistoire du langage, Paris, Payot; citat de Henri
Wald,, Realitate Si linbaj, Bucuregti, I968, p. 105.Roulet el alii 1987 = E. Roulet, L'qrticulation du discours en frangais contemporain,
Berne-New York-Paris.Steinberg I 972 = N. Steinberg, Gratntnaire fra4Qaise, vol. 2, Leningrad.Vasiliu-Golopen{ia 1969 : Emanqql ,V?siliu ;i Sanda Golopenlia-Eretescu, Jinlaxa
transformalionald a limb ii romrfu e Bucui'eqti.Wagner & Pinchon 1976 gi l99l = R. Wdgner & J. Pinchon, Grammaiire du.franqais
