DANA BUCERZAN

couztuNE sI COERENTAln ponzrA LUI IoN vINEA

1. Cel mai potrivit concep penffu a exprima acea foarte caracteristicd

t[sflffie care face ca succesiunea de propozilii ,,sd fte un text" este ceea ce am

putea numi textualitate. Aceasti proprietate il face sd fie ceea ce este, in loc de

a fi un qir de propozilii cdrora nu le putem afiibui o semnificalie global6.

lntdraerea in studierea acestei probleme se datoreazd probabil faptului cd

succesiunea de enunfuri.nq pare intotdeauna s[ respecte constrAngerile

morfologico-sintactice in cel'mai strict sens al cuvdntului. Totuqi, impresia cd

?n6.e frazele care se succed existil o continuitate logicd qi referenliald hebuie sd-i

convingd pe lingviqti cI proprieti$ile prin care aceasta se defineqte sebazeaz.d,

inainte de toate, pe mijloace lingvistice de realizare, care le codificd Ei le fac sd

poatE fi in[elese gi ulterior decodificate qi analizatet. Chiar dacd suntem de acord

cd o anumiti succesiune de propozilii devine text datoritd proprietflii de

textualitate, problema rdm0ne aceeaqi, deEi este exprimatE in at{i terrneni. lnacest caz, ce este textualitatea? Cum poate fi aceasta definit5 riguros qi care ar

putea fi criteriile stabilirii ei? Beaugrande qi Dresslet' defineau textul drept o

ocurenld comunicativd care hebuie sd se conformeze in mod obligatoriu unor

standarde ale textualitd{ii, in numdr de gapte. Cei doi autori americani afirmau

c6, dacd unul dintre ele nu este satisfEcut, textul este noncomunicativ qi, in

consecinp, devine nontext. Cele qapte standarde care hebuie satisfdcute sunt:

coeziunea, coefenta, intenlionalitatea Ei acceptabilitatea, situalionalitatea,

informativitatea Ei intertextualitatea. Dupd curn se poate observa qi din aceastd

simplf enumerare, coeziunea qi coerenla sunt pe primele locuri, ceea ce

demonstreazd importanfa care le este acordatd in definirea textualit[lii.l. l. ln cele ce urmeaze, nu inten[iondm sd ne concentrdm asupra problcmci

mult mai generale a textualitdtii, ci asupra a doui dintre ,,componentele" sale,

gi anume coeziunea gi coeren{a, detaliind-o in special pe prima dintre ele. Petofi

I sorin stati, Le transphrastique,Pais,Presses universitaires de France, 1990.

2 Robert-Alain de Beaugrande, Wolfgang Ulrich Dressler,lntroductittn b Text Linguitlics,

London and New York, Longman Linguistics Library' 1981.

DA]OROMANIA serie noud, l, 1994-1995, Clui-Napoca, p. 187-200

188 DANA BUCERZAN

;i Olivir det'rneau, pe lAngd coeziune ca formd de continuitate (care exprimdfaptul cd nici o unitate compozilionald textualS nu poate exista in afara relagieicu cel pulin o altd unitate texfual5 in mod textual si/sau compozilional qi cdfiecare ocuren[5 trimite la cel pulin o alti ocurenl5) in planul subcomponentuluidictum al texlului (deci al semnificatului textual), gi,gonexitatea (ca tbrml decontinuitate in planul semnificantului textual), ceea ce preqBxne o reprezentarea secventei textuale in simbolrtri lingvistice consacrate, reprezentare careserve$te ca vehicul al semnificanrului4, Tot in legdturd cu conceptul decontinuitate sunt folosite conceptele de compozi{ie (organizarea ierarhicd aconstituirii textului, qi anurne faptul cI din constiruendi elementari independenlise organizeazd unitdli compozilionale de complexitate variabild) qi texturd(pattern-ul ce trebuie gdsit in constituirea textului, care apare din repetiliaeiementelor de vehiculum la orice nivel al'ierarhiei compozilionale).

1.2. Coeziuneas, asociatAnivelului superficial al textului, este capacitateaclementelor verbale explicite co-prezente de a realiza leglturi intratextuale descns. Deci, este vorba, inainte de toate, de un concept ce apa(ine sintactico-sernanticii qi nu pragmaticii, pentru cd se referd la relafiile care apar intr-un textsi care il fac sd fie ceea ce este. De fapt, coeziunea se produce de fiecare datdcdnd interpretarea unui element prezent in text depinde, pa(ial sau total, deinterpretarea altuia, prezent gi el in acelagi text. Doud elemente astfel corelatesunt considerate integrate unui tcxt. Fcnomcnul coeziunii existi atit frazal, cdtgi intratextual, pentru cI (1) mecanismele intrebuintdrii unor elemente cum arfi conectivele gramaticale sau morfemele de relafie au nevoie de un cadru demanifestare superior frazei; (2)'examinarea relafiei dintre doud elemente nupoate evita examinarea raporturilor paradigmaticE in care fiecare element inparte este angajat; (3) existE fenomene lingvistice ftaznle care nu pot fi explicatefdrd a face apel la teoria referinfei.

Am afirmat despre coeziune cd ar fi un element care apa(ine domeniuluisintactico-semanticii. Aceasti afirmafie ar putea fi fbcuti qi altfel: coeziunea este

o rela[ie dintre un element prezent in text qi un alt elernent care este crucialpentru interpretarea sa, indiferent dacd acest element este legat prin mijloacestructurale de primul sau nu. De ce apare in discu{ie conceptul de structurare inaoest context? Sfuchrrarea ar putea fi definiti ea insdqi ca o relalie unificatoare

1 S. Janos Petijfi and Teni Olivi, lJnderstunding Literury Text. in Comprehension td LitenrrvDi.staurse (ed. by Dietrich Mcutsch and Reinhold Viehoffl, Berlin, Ncw York, Walter deGruyter, p. 190-225, 1989.

a Carmen Vlad, .Sen.rirl, tlimensiune e.tenliuld u tertului, Ctul-lrh*", Editura Dacia, 1994,p.'71.

s lbklen, p. 7l .

coEzruNE $t coERENTA lN poszr.A LUt roN vrNEA

qi, astfel, toate mErimile gramaticale sunt automat coezive pentru ci suntsfucfurate.

,Stabilitatea" unui text ca sistem este suslinuti prin intermediul uneicontinuitd$ de ocurenfe6. Beaugrande qi Dressler definesc notiunea decontinuitate prin faptul cE variatele ocurenfe din text gi situaliile lor de utilizaresunt legate inffe ele: mai exact, fiecare este astfel un instrument al accesului lacel pu[in o altl ocurenfi, cel mai evident exemplu al acestui fenomen fiindsintaxa, care impune anumite modalitd{i de organizare la suprafa[a textului.tntmcAt mintea umand nu poate stoca material tn cantitate infiniti, frebuie sd

existe un sistem bazat pe op{iuni qi modele mai limitate, in interiorul cdruia sd

se poatd opera. Din aceast[ cauzd, coeziunea in interiorul unei fraze saupropozi{ii este mai evidentd decdt coeziunea dinhe doud sau mai multe unitdtide tipul frazei.Indiferent cum ar fi pusd problema, rdmdne valabild intrebareacum qi in ce ordine sunt create qi construite aceste leglturi.

in literanua de specialitate, opiniile sunt ins5 mult mai diversificate. EmanuelVasiliuT,demonteaz5" sistemul m[rcilor de coeziune prezsntatede Beaugrandeqi Dressler, demonstrdnd ci acestea nu sunt sintactice, cum ar trebui sd freconform definirii lor, ci semantice, in aceastii situafie ele trebuind sd fie maidegrabd mirci ale coerenfei. concluzia sa este cr textul nu poate fi nicidecumdefinit in termeni sintactici sau, cu alte cuvinte, nu se poate construi o sintaxdpe baz.z cdreia sr se disceamE intre texte si nontexte. Deci, in opinia autoruluicitat, nu.se poate da o definigie sintacticd a textualitilii.

1.3. in cele ce urmeaz6, vom urmdri cdteva dintre modaliti{ile de realizarea coeziunii; Halliday gi HassanE enumer6: referinla, reiterarea lexicald,nbstitulia, elipsa qi conjunc{ia, folosind drept criteriu natura relaliilor coezive(care pot fi relagii de referin{d, de formd qi relafii semantice). De ce exist6 dou5tipuri mari de relalii coezive, formale qi semantice? Pentu cd existii doui canalepentru reeuperarea informaliei: situalia gi textule. ln viziunea celor doi autori,referin{a este o relafie dinhe ceva din text gi altceva.care ajutd la interpretareaacestuia. Ea poate funcliona coeziv dacd acest element aparfine textului.Referinla poate fi endoforicE, dacd se referd la ceva care existd in text, sauexoforicd, dace trimite in afara lumii textuale, iar cea endoforicd poate fi, lar6ndul ei, anaforici (atunci cdnd se referd la ceva care este prezent anterior intext) sau cataforicd (atunci cand himite la ceva ce va urma). substitutele sauproformele (discutate sub titlul substitufiei) reprezintii, la rdndul lor, o alt6

6 Robert-Alain de Beaugrande, Wolfgang Ulrich Dressler, op. cit.,p.48.t Emanuel Vasiliu, Introducere in teoria textului, Bucureqti, Editura $tiin1ifiCd,l990 p.26.t M. A. K. Halliday, R. Hassan, Cohesion in English, Longman, London, 1976, p. 66.e lbiden, p.305.

189

190 DANA BUCtsRZAN

modalitate de realizare a coeziunii, datoriti capacitdlii lor de a inlocui elemente

prezente in textrl) ;i de a le relua prin forme de dimensiuni mai reduse. ingeneral, elemenlul substituit are aceleasi func1ii ca qi elementul cu care a fost

substituit. Heinrich Plettrr menlioneaz.d clasele de pro-nume, pro-adjectiv, pro-

adverb, pro-grup verbal qi pro-enung. Dezambiguizxeaftecdteia dintre aceste

forme se poate face doar dacd se cunoa$te co-textul minim necesar qi se

interpreteazl corect con-textul in care apare forma respectiv-a. Elipsa ar putea ficorelate cu substitufia dac6 se accept6 definirea ei ca substitu[ie cu 0. Locul ei

este firesc intre aceste modalitili de realizare a coeziunii, intruc6t elipsa lasl un

spaliu in structurd, spaliu care trebuie ,gmplut" cu informalie care, la r$ndul ei,

tiebuie sd provind de altundeva. in majoritatea cazurilor, elementul presupus

exist5 undeva in text, Halliday Ei Hassan mcntioneazA elipsa nominal6, elipsa

verbal6, cea enunfial5 etc. Cazul tipic de elipsd este cel anaforic, structura

completd aplrend inaintea celei eliptice. Elipsa se observe cel mai bine atunci

cdnd structurile urmdtoare sunt lipsite de verb.

Printre modalitdlile de realizarc a coeziunii este enumerald ;i reiterarea

Iexicald sav recurenla (cf. Beaugrande qi Dressler). Acea"sta poate apdrea la

nivele variate ale textului, dar dacd este neobiqnuit de frecventd' efech,rl imediat

este diminuarea informativitdlii. in textul poetic, recurenta are o importan{i

deosebitE, fiind adeseori motivatd ;i contribuind de aceastl datd la sporirea

inforrnativitdfii. TotuEi, exist6 condilia ca expresiile care sunt recurente sd

prezinte ;i o identitate de referent, cu -alte

cuvinte, sd se refere la aceeaEi entitate

din lor"a texhrald sau extratexhlalS. in cadrul aceleiali probleme, putem vorbi

despre recuren[d par{iald, in situaliile in care sunt folosite aceleaqi elemente

lexicale debaz6, schimbdndu-le doar clasa gramaticald, ceea ce face posibild

refolosirea unui concept deja activat, adaptdndu-l unor situalii diverse. intrucdt

recuren{a poate prezenta dezavantajul de a diminua informativitatea, pe care

l-ammenfionat deja mai sus, sunt folosite diverse alte modalitEqi cu acelafi scop,

avind drept rezultat reaparilia formelor, dar intrucdtva diferite in conlinut. Un

exemplu de asernenea situagie este paralelismul, in care o structurd de suprafa{d

apare din nou, fiind ,,umplut[" cu alte cuvinte. Alt fenomen asem6n6tor este

parafraza, adicd recurenfa unui continut cu o expresie qor modificatd.

R""ur"n1u lexicald poate fi forte (sau strict6) ;i slab6 (sau sinonimicd)t2. in

general. aceste tehnici sunt folosite pentru a insista asupra unor posibile

l" Robert-Alain de Beaugrande, Wolfgang Ulrich Dressler, op' cit',p. 49',' Heinrich F Plett. $tiinlu textului ;i analizu de text, Seia,,Semiotici, lingvisticE qi poeticd",

$gcgrqti, Editura Univers, 1983, p.63. :

12 Daniela. Rovenla-Frumugani , Remartlues sur la t'ithirence duns le distnurs scientifitlue,

in RRL, XXIX, 1984, nr.2,P.149-158.

COEZIUNE $I COERENTA TN POEZIA LUI ION VINEA

echivalen{e sau opozilii. De obicei, producdtorii de texte incearcd sd le facd s5

fie cdt mai clare Ei de aceea folosesc tehnici coezive care sd scurteze ;i sd

simplifice textul de suprafafE, contribuind insd la eficientizarea sa, ceea ce std,

de fapt, qi la baza folosirii pro-formelor qi a elipsei.O alti modalitate, extrem de importantS, de realizare a coeziunii texhrale este

folosirea canectarilor textuali. Dupd cum se Etie, gramatica frazei include incategoria conectivelor prepozilia qi conjuncliars. Ele sunt disociate in functie iletipul de relagii pe care le mediazd (subordonare vs. coordonare), precum gi dupdnivelul la carc aceste relafii se realizeazd (inhapropozilional vs. interfrazal).Pdrerile privind acceptarea saunegarea existenlei conectbrilor textuali prezintdo nure diversitate. DacI unii cercet[tori sustin necesitatea extrapolErii funclieiconectoare la nivel frazalta, algii o clasificd drept nu numai inadmisibild qi

inacceptabilE din punct de vedere teoretic, ci gi inexistenti in practicdrs. Pornindde la premisa cd admitem existenfa conectorilor textuali, pot avea aceasti funcliecodunc$ile, adverbele qi locu{iunile corespunzdtoare, dacd satisfac urmdtoarelecondiliir6: (1) sd marcheze o legituri de sens; (2) secven{ele sd fie coprezente;(3) nivelul relafiei sd fie hansfrazal qi (a) sd nu afecteze autonomia sintacticd(structurall) a segmentelor respective. Funcliile pe care le pot avea conectoriitextualirT pot fi: aditive (Si, fncd), enumerative (mai fntdi, apoi), tranzitive (de

altfel), explicativ-justificative (cdci, adicd), comparative (astfel, de asemenea),

ilustrative (de exemplu), adversative (dar), concesive (otuS), cauzativ-consecutiv-conclusive (deci), rezumative (pe scurt), temporale (apoi),

metatextuale (cf, pagina);- opozitiv-rectificative (de fapt) etc. Nu trebuieneglijatd nici polivalen{a funclionald a multora dintre ele .

2. ln cele ce urmeaz6, am ales pafu texte poetice din opera lui lon Vinea,incercdnd sb punem in eviden!5 modul in care funcSoneazb aceste modalitdli de

rcafizare a coeziunii in interiorul lor qi in ce misurd o anzlizd axatd exclusiv pe

aceste coordonate ar putea fi relevantE inh-un fel sau altul.Vom sublinia in continuare modalitd{ile de realizare a coeziunii intr-o

secven{E textuali alcdtuit5 din patu texte'ocurenli poetice.

2. 1. Recuren{i lexicali. Lexemul ara se repetd interenunlial in titiul E0,,

in El,, E3r, El34, ,si EI6n qi, intraenunlial, in El3o . Lexemul zi apare repetat

intraenun{ial in E6, qi intuenun$al in E6, qi E10r. Se poate observa cd atdt ord,cdt qi zi se pot defini prin sema {*temporalitate]. Lexemul cdntecul se repetd

13 Carmen Ylad, op. cit., p.,72.

'o Sorin Sta1i, op cit.,p. 157.ts lbidem, p.28.rt' Carmen Ylad, op. cit., p.12.

'' Sorin Stati, op. cif., p. 157-158.

l9l

192 DANA BUCERZAN

intraenunlial in E5r, iar clopot, interenun[ial in,E2,r gi E5r; ambele conlinAndsemul [+auditiv], Lexemul ochi (forma ochii:in text),se repetl inhaenunlial inE2, qi El lr, fiind definit prin [+vizuall, iw cer [+spafiafi apare in 86, qi El lr.Lexemul curat se repet5 in 82, (intaenunlal) qi rochiiin E2, qi, respectiv, 8160.

Dat fiind ci, dinfre lexemele care se repetS, doud pot fi definite prin sema

[temporalitate], doud prin [auditiv], unul prin [vianl] qi unul prin [spalial],aceasti repetilie nu poate fi pur intAmpldtoare, Fenomenul rebuie sd aiblconsecinfe in planul semantic al textului. Un examen din acest punct de vederene-a dus la constatarea existenlei a patru izotopii, pe care le vom studia maidetaliat: temporalitate, spafialitate, fenomene vizuale qi auditive.

2. 2. k domeniul recuren{ei sintactice (inFa- gi interenun{iale) putemobserva cE in E4, (O tristese intdrzie in mine/ cam zdboveSte toamna pe cdmp)existi dou6 sintagme'cu structuri sintactice aproximativ identice: subiect(substantiv in nominativ) * predicat (verb la indicativ prezent) * complementcircumstan{ial de loc (prepozi{ional). Tot in M; (Si nici un sdrut nu-mi treceprin saflet,/ Si nici o zdpadd n-a descins pe pdmtnt) existl doud sintagme custructuri sintacticb identici: subiect (substantiv in,cazul nominativ) + predicat(form5 negativb) * complement circumstanlial de loc (prepozilional). in E5r,Cdntecul trist, cdntecul cel mai trist repteziftt' o sinragmi:construitl pe bazaunui paralelism sintactic: substantiv (nominativ) + atribut adjectival. ln E5r, f/auzi in glasul lsterpf al wdbiilor/ qi rdspunde'din wnilinla tdldngilor suntstructuri sintactice aproape identice,,constihrite din predicat * complementindirect * [ahibut adjeetival] + ahibut substantival genitival, in E6r, intrearborii neajunqi la cer,/ tntre apele care-gi,urme.azd albia,/ intre turmele ce-Sipasc soarta pe cdmp/ qi intre frunzete care se dau tn vdnt sunt structuriconsfuite dintr-un complement circumstanfial de loc * subordonate atributive(in afard de primul vers, care con{ine totuqi un atribuQ. in El3n, intraenunlial,sintagma orei de veghe, orei de qoapte este constituiti din doui sfucturi identicedin punct de vedere sintactic: substantiv ?n cazul genitiv, avdnd funcfia deatribut substantival genitival + a&ibut substantival prepozilional.

Elipsa ca modalitate db realizare a coeziunii este aproape absentd (in E2,existd o sfuctur[ eliptic6 de verbul copulativ a fi), la fel qi substitulia prinproforme (existE o situafie in E9, - palida-i - qi o situalie in E 16o - steaua dinfund o vdd cam se stinge),.fie ea anaforicd sau cataforicd. Cdt despre conectoriitextuali, ace$tia sunt de asemenea slab reprezentati: existi doud situalii, in 88.(Si tainic, ca-n chilii de inchisoare, Pdtntnde-ncet)qiinB\ (qi-n calmul blondde raze-mprdstiate/ Miresme de corole re-nviate/ Plutesc).

3. In debutul acestei lucrdri, am asociat no$unea de coeziune (ca proprietatece ajutl la stabilirea unor rela{ii de sens explicite) la cea de coeren{I, ca

COI1ZIUNE 5I COTTRENTA iN POEZIA LUI ION VINEA

mecanism ce permite actualizarea relaliilor dintre uniteti textuale Ei informaliidintr-o lume posibild. Pcntru cd am mai menlionat opiniile sus{inute de

Beaugrande qi Dresslerr*, qi anume cI acest concept se referd la c[ile prin care

componenlii lumii textuale (i. e. configura[ia conceptelor;i a relaliilor care stau

Iabaza suprafelei textului) sunt mutual accesibili ;i relevanqi, ne vom referi la

ele gi in aceastd situafie. Conceptul este un con{inut cognitiv care poate firecuperat gi activat cdt mai unitar in memoria semanticd a locutorului. Relaliilesunt leg[turile dinte conceptele care apar impreund in lumea textuald. Rela{iilede coerenlb pot fi de tipul cauzalitdlii, temparalitdyii sau agentivitd(ii. Aceastd

definifie a coeren{ei evidenfiazd faptul cd (l) textul nu are sens in el insuqi, ci

mai degrabd prin interacqiunea cunoqtinfelor oferite de el cu cunoEtinlele stocate

in memoiia semanticd a locutorilor despre lume gi cd (2) deopotrivl coeziunea

;i coerenla sunt proprietE{i care pornesc, in primul rAnd, de la examinarea

textului insugi.

Coeren{a se situeazd printre mecanismele debazi care asigurd articularea

sensului; ea este o proprietate semantico-pragmaticd ce contribuie lareferenlializarea textului prin activarea unor c6mpuri semantice, la activizareaaleatorie a unor legdturi locale sau temporale ;i la globalizarea sensuluire.

Emanuel Vasiliuz(' considera c6, pentru a putea defini conceptul de coeren!6,

trebuie stabilit mai int6i ce este ,,sensul" unui text. in acelagi timp, autorul citatafinnd cd, dcsi cstc indcobqtc acccptat in literatura de specialitate faptul cE o

secvenlI de propozilii este text dacd Ei numai dacd este coerentl, nu s-a pututajunge la o definire exactd a conceptului. Coerenla nu se reduce doar lacoreferin!6, la existenfa unei structuri profunde sau la posibilitatea de rezumare,qi concluzia este c5, in termeni sffict semantici, nu existi qi deci nu poate fidefinit conceptul de coerenfd, acesta apartjn6nd in exclusivitate pragmaticii.

Din cele de mai sus s-a putut observa c5, dacl o discufie asupra modalitElilorconcrete de realizare a coeziunii in aceastd secven!6 textuald ar putea sE nu fierelevantd pentru analiza poetic6, trebuie s[ incercim o altf cale, care ne-a fostindicatd chiar de materialul analizat. Atunci cAnd am discutat recurentalexicali, ne-am pus intrebarea daeia este intdmpldtoare recurenla unor anumite

lexeme sau dacd aceasta ar putea fi un indiciu al existenlei unor izotopii care

sunt de ajutor in decodarea textelor. Oricum ar fi formulati intrebarea, este

evident c[ s-a trecut deja din domeniul coeziunii in cel al coeren{ei.

't Robert-Alain de Beaugrande, Wolfgang Ulrich Dressler, qt. c:it.,p. 4.

'o Cannen Ylad, op. t'it., p. l17.2" op. <.i!., p.60.

193

t94 DANA BUCERZAN

3. 1. Temporalitate

Lexemeordoriiordordordard

Sintagmcora fontdnilor F;0,ord'de liniqti stelare El ,

ora fdntdnilor lunii F3,orei de veghe El3oorei de Soapte El3oorele in rochii de umhtd mor Jiird zvon ingoluldin inimdEl6n

zile senindtdli de zile ElAtzi zi cu zi E6,t,eri apuse veri El},toarina zdbove;te toamnaE4,asfinlit clopotul din asfin1ilE5,iard iard tin E9tintdrzie o tristeye inldrzie tn mine E4.,zdbove;te zdbove;le toamna pe cdmpE4,re-nviate corole re-nviateE9,

Am impdrlit lexemele ce conlin sema [+tsrnporalitate] in doud grupe. Primagrupd conline diversele forme flexionare ale cuvdntului ord, ca sintagmele

asociate. A doua grup[ conline lexemele care posede sema [* temporalitate] $ideci contribuie la definirea izotopiei.

. ord de liniSti stelare El, [+ternporal] [+nqslum] [+auditiv] [+spa{ial]

. ora jnntuinilorE0, l+temporal] [+spatral]

. ora fdnt dnilor lunii E3, [+temporal] [+noctum] [+spa!ial],,. orei de vegheEl3n.[+temporal] [+nocturn] [ttanatic], orei de SoapteEl3o l+temporal] l+nocturn]. orele in rochii de umbrd mor fdrd zvon in golul din inimd El64

[+temporal] [+nocturn] [+vizual] [+auditiv] [+spa[ial]

Am considerat importanti examinarea acestor sintagme din doui motive: (1)volumul de poezii se intituleazd Ora fdntdnilor (E0,,), la f'el ca ;i unul dintretextele-ocurente, ceea ce demonstreazd importanla acordati lexemului ord Ei (2)analizarecurentei lexicale a dernonsffat clar cE acest lexem se repeti cel mai des.

In plus, analiza sintiagmelor asociate releve qi faptul extrem de important cd elepar se fie sinteze ale celor patru izotopii discutate. O trdsdtura comund a tuturor

,,orelor" este cd sunt ,,ore de noapte" [+nocturn], cele care nu sunt definite inmod explicit astfel dobAndind sema in cauzd sub presiunea contextului. EleapartJn deci unui domeniu al nocturnului qi al selenanrlui. Trebuie sd remarcdm

conztuNti sl coERENTA ltq por:zrn LUI IoN vrNIrA

cd acest nocturn nu trebuic vlzut neapirat in opozilie cu solarul, intrucAt, asa

cum vom discuta la capitolul fenomene viz.uale, Ei soarelc este vdzut ca filtratsi neclar (v. E73), tocmai pentru cd se asociazd acestei selenaritdli.

Sintagma orafontdnilor lunii este de o importan{5 cruciald pentru intelegereauniversului poetic in care ne situdm. Prin prezenfa lexemuluilintand l= ap6:reflexie = oglindd = viziune dubl6) credem cd textul con{ine in mod evident oatrtudine fala de lume qi expresia ei poetic6. FintAna nu este doar o pdnzd deapd ce reflectd o imagine, ci qi o pdnzd de apd aflatd la adancimeconslderabild, la care se poate ajunge (cf. DA, tomul II, partea I, Bucuresti,1934 (s. v. flntinl), fiind deci (l) izvordre din addncuri, f+emergenta] gi (2)adAncime, mai greu observabild. Aceastd ord a Jhntdnilor lunii este in acelaqitimp qi ord de lini;ti stelare, ceea ce ne conduce in mod direct de la imagineaaddncimii Ei profunzimii la o proieclie cosmicd, oferindu-ne astfel o altdperspectivd; deci, de la o imagine punctiformi (a unui spatiu concentrat) ladeschiderea inevitabil5 spre imensitatea cosmicd necunoscutd (drd nume).

Tot in'acest context, trebuie sd remarcdm faptul cd ultima sintagmd discutatdreprezintd, o sintezd a celor patru izotopii. Nu am mai observat o asemenea

sintefi iii secvenfa'texhrald discutatS, ceea ce demonstreaz6 incd o dati ponderearnare a lexemului ord gi a sintagmelor asociate in arhitectura texfuald.' lhiprivinta celorlalte lexeme care con{in sema [+tsrnporalitate], care aparlin

deci celei de-a doua grupe, hebuie sd remarcdm valoarea lor generalizatoare.

Mai int6i, toate se referd la unitdli cosmice de mdsurare a timpului, ceea ce

exclude posibilitatea unei situdri temporale exacte. In multe situatii. este

preferati forma de plural (aqa cum vom observa qi la definirea spa{iului), ceea

ce spore$te substanlial efectul de nedeterminare temporald.

3.2. Spafialitate

Lexeme Sintagme

lumi Jdrd nume El ,

largul in ambru Si-n jar El,Thalassa-n itmuri apme El,

pe intinderea stepelor E6,

195

lumi (in) minelargul (prin) sufletThalassa (ldngd) tdmpld(pe) cdmp (in) golul(pe) pdmdnt(pe) intinderea(intre) arborii(intre) apele(intre) frunzele(ca-n)chilii(-n) larguri(in) calmul in calmul blond de razeE9,

r96 DANA BUCERZAN

(in1 drun(in) perdelepustiul(din) fund(in) vaguri(in) undd(prin) neguri

I umanl [+ umanl

Am departajat lexemele care contin sema [+spalia! in dou6 grupe, tindndseama de prezenla in func1ia sintacticd de complement circumstan{ial de loc aunor construc[ii ce tin de definirea eului liric. Dacd asociem acestui faptobservaliile c5, din 19 sintagme ['uman], 7 sunt construite cu prepoziliilein/intre + substantiv in cazul acuzativ, numdrul plural, dcvine din nou evidentcd qi spafiul este vag qi imprecis definit, l0 din cele 19 constructii sunt formatecu prepozi{il\e in/fntre (accentudnd sensul de fspalialitatel + [ interioritate]),3 cu prepoziTia pe, 1 cu prepozilia prin, I cl din Ei 4 sunt construcliineprepozi{ionale. Deci, aceeagi tendinfi pe care am discutat-o'la prima izotopiese manifestd gi aici, qi anume preferinla pentru absenla unei delimitiri exacte,balanta inclinind in favoarea nedetermindrii. De asemenea, cele patru sintagmecare definesc eul liric [+uman] [+subiectivitate] sunt la singular; in antitezd cupreponderenla pluralelor la sintagmele qi lexemele [-uman] [-subiectivitate].

3.3. Auditiv

Nominale

Lexeme ,'

Verbalein ritmuri [- uman]clopote [- umanlrugdciunii [+ uman] $opteqte [+ uman]cdntecul I uman] rdspunde [* uman]clopotul [-- uman] geme f*umanl

glasul l--umanj aud [+uman]cuvinte [+uman]veste f* uman](/drd) zvon [-- uman]

Majoritatea lexemelor care contureazd aceastd izotopie, congnand sema

[+auditiv], se caracterizeazd gi prin prezentpsemei [uman] ([ uman] - 6 din 13

;i [*uman] - 5 din l3), doar doud fiind [+uman]. in cadrul acestei izotopii, ceea

ce s-ar caractenzaprin [+urnan] [+auditiv] ar trebui, pentru a fi un /ogos (definit

Sintagme l

in ritmuri apuneEl,

qopteqte prin umbre E3,rugdciunii netdlmdcite E3,cdntecul trisl, cdntecul cel mai

trist F,5,

glawl sterp al vrdbiilor F'5.,

coEzruNE St coERENTA in ponan LUr roN vtNEA

ca un limbaj structurat pe baze logice), sd fie implicit qi [+articulat]. Ceea ceapare in acest context (qi anume [- uman] l+auditiv] [_ articulatl), este eventual

[+natural] gi poate fi definit drept melo,s.

Este de remarcat faptul cd fei dintre verbele la mod predicativ (qopteSte,

rdspunde gi geme) ar putea fi [+uman] inh-un alt context, dar ele se cupleazlintapropozifional cu zubiecle [- uman], ceea ce Le acbveazdqi lor sema [- uman],un argument in plus penfru a opta pentru absen[a unui logos si, implicit, acapacitdlii de a stdpani universul prin intermediul sru. Acest univers scapr desub control (dupd cum vom mai argumenta) tocmai datoritd absen{ei unuisubiect [+uman] care si incerce sall stapaneascd gi sd il organizere prinintermediul vorbirii.

3.4. Vizual

Lexeme Sintagme

umbre f- wnari ocrll [+umanl SopteSte prin umbreE3,nepri l-ymml oclii [+upxn]se-ntunecd [-uman] privesc [+uman] privesc spre cer Ell,se stinge [- uman] vdd [*uman]pdlind [- uman] pdlind orele in rochii de umbrd morumbrd [- unan] Jdrd zvon in golul din inimdEl6,apune f-umanf in ritmuri apuneEl,ambru qi jar [* urnan] targul in umbru Si-n jar e El ,

[- luminozitate]

DupE cum se poate observa, toate lexemele care au sema [- uman] au qi sema

[- luminozitate]. Fiind [- uman], ele sunt l+naturall, c€ea ce inseamnd cEaceastii izotopie ne prezinti o noud descriere a universului natural, care se poarecaracteiza prin [-luminozitate], asociatd cu domeniul nocfurnului, care s-adovedit a fi cel preferat qi in alte situa{ii. Aceastd obscurizare a viziuniisugereazi Ei situarea undeva intre tirAmul realit6lii qi cel al imaginarului,aparlin6nd unei zone a crepuscularului gi, inh-o oarecare m6sur6, a declinului,

3. 5. In cele ce urmeazS, vom incerca sd redefinim universul poetic dinperspectiva celor patru izotopii deja discutate. Momentul preferat al cicluluisolar este noaptea, un timp al zilei caracteizatprin [+nocturn], iar din punct devedere vianal, prin [+obscunzarel. Mai mult, acest moment nu are nimic dinconcretefea sa terestrd, ci dimpotrivd, este unul larg, generalizator, cosmic.Spaliul este de asemenea indecis, [+obscur] din punct de vedere vizual, iar dinpunct de vedere auditiv, imposibil de stiipdnit prin intermediul unui limbajarticulat. Avem de-a face a.gadar cu un univers al vagului qi impreciziei. Deasemenea, s-a putut observa ocurenfa redusl a semei [*uman], care apare in

t97

198 DANA BUCtsRZAN

majoritatea situaliilor doar sub presiunea contextului' Trebuie de asemenea sd

remarcdm prezen{a sintagmelor care sintetizeazS cele patru izotopii:'

El '

in ritmuri apune fauditivl + [vizual]E3, Sopte;te prin umbre [auditivJ + [vizual]El3o orei de Soapte [temporal] + {auditivlF.5, clopotul din asfnlit [auditiv] + [temporal]

El, largul in ambru ;i-n jar [spafial] + [vizual]El}, senindtd{i de zile [vizual] + [temporal]El6n orele in rochii de umbrd mor fdrd zvon in golul din inimd

. [tempora[ + lvizua[ + [auditiv] + [spalial]

3. 6. Aceastl viziune asupra universului este sustinutd ;i de numele proprii

carc apffi in secvenla textuall in disculie. Ele sunt doar Thalassa .qi Cvtheru.

Folosirea lor accentueazd nedeterminarea spalio-temporald prin nota de

rezonanlI mitologicd.3. 7. Urmitoarele verbe au funclia de predicat in secven{a textuald discutatd:

rND. PREZ.lll sg.

e

apunee

,opte$teintdrziezdboveqte

trecevineraspundee

doarerdsarepdtrundes-a$ternegemetresarese-ntunecd ,

se stinge

PREZ. ril pl.trecurmeazdpascse dauplutescvinsd (ne)-mpre-soaredisparpoartdurmdrescprivescparstrdbatmor

PREZ. I sg.

vreauaud f+auditivlvdd [+vizuall

nnez. t pl.

PREZ.Il sg.

au:l [+auditiv]

enrz. tt pl.

IND, PERF, COMP

a descins

CO}:ZIUNE $I COERENTA iN POEZA LUI ION VINEA

Dupd cum se poate observa din acest tabel, secventa textuale con[ine 36 deverbe predicative ;i prima,trdsdturd frapanti a acestui inventar este majoritateacovdrgitoare a verbelor Ia modul indicativ, timpul prezent, persoana a treia,singular gi plural (32), doar unul fiind la timpul perfect compus. Desigur, fiindvorba despre poezie, este ciudatd absgnla aproape totalb a persoanei a doua Ei,mai ales, ocurenta foarte redusd a,verbelor la persoana intdi singular sau plural(4). Credem cd opfiunea pentru persoana a treia line de aceeasi tendin$ deobiectivare a viziunii pe care am mai observat-o Ei in alte situa{ii. De asemenea,este neobiqnuit6 folosirea cu o deosebiti frecvengS a timpului prezent (modulindicativ); deqi definit in general de gramatici ca timp al certitudinii, semenlioneazd gi alte sensuri (valori) ale prezentului indicativ, iar poeticileremarcd frecven{a prezentului cu valoare atemporald sau prezent al sincroniziriicontinue cu actul iostirii.

Considerdm cE apartenenla a doud dintre verbele la persoana intAi la douddinfe izotopiile discutate mai sus (vizual gi auditiv) reprezintd un nou argumentin favoarea considerdrii acestora drept date fundamentale ale unei posibilelecturi.

4. Am discutat atit probleme ridicate de analiza coeziunii, cit ;i de cea acoerenlei. Secvenla textuald a fost 'abordatd fdrd prejudecdti ,,critice",recurgindu-se doar la solufii textologice. Din analizd a reieqit cd avem de-a facecu un text slab coeziv: cazurile de recuren!5 lexicalS sau sintacticd nu sunt foartenumeroase, elipsa este aproape absentd qi existd doar doi conectori textuali.Deci, ,,suprafafa" textului nu oferd prea multe indicii analizei;i, implicit, ointerpretare bazatiin exclusivitate pe analiza coeziunii textuale nu conduce preadeparte. Deqi pugine, indiciile permit insd pdtrunderea intr-un domeniu totaldiferit de cel al coeziunii definite drept capacitatea elementelor verbale co-prezente de arealiza legdturi intratextuale de sens, qi anume in cel al coerentei,definiti ca mecanism ce permite achtali2area relaliilor dintre unitdli textuale ;iinformalii dintr-o lume posibild. Pu[inele cazuri de recurenll lexicald (tocmainumIrul lor redus sugereazd importan[a pe care o au in arhitectura textului) aucondus la identificarea a patru izotopii; ceea ce reprezint[ o cale mai profitabilhde interpretare a textului ;i pentru definirea acelui spaliu unic pantm fiecare poetin parte. O analizd qi mai apoi o interpretare bazate exclusiv pe problemelecoeziunii textuale nu pot fi fructuoase pentru inlelegerea unui univers poeticdecit dacd se impletesc cu analiza coerenlei textuale, aceste doud ,,mdrci" aletextualitilii neputdnd fi separate complet. Totugi aceasta este doar o primd etapda demersului, qi anume analiza semanticd a textului. Este frrd disculie necesardinterpretarea poeticl a textului sau lectura sa semiotico-criticd, preconizatE la unstadiu ulterior.

t99

200 DANA BUCERZAN

ANEXA : .'

SECVENTA TEXTUALA ALCATUITA OTN PATRU TEXTE-'ocuRENTAzt '

,,

E0, Ora fhntAnilor/ El r OrA de linigti stelare,/ clar semn de lumi fird nume,/largul in ambru qi-n jar e,/ Thalassa-n ritmuri apune.l E2, Vocile sftnt de curate,frunlile pure qi ochii,l cugetul gol qi curat e,/ clopote cdnd leg5nate/ treb innunteqtile rochii./ E31 Ora fbntinilor lunii,/ - inger - qoptegte prin umbre/vorbele rugdciunii/ netElmdcite gi sumbre.

E0, Declin/ E4, O fistege intArzie in mine/ cum z6boveEte roamna pe cAmp,/gi nici un sirut nu-mi trece prin suflet,/ qi nici o zdpaddn-a descins pe pdmAnt.iE5, CAntecul trist, cdntecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinlit, /ll auziinglasul sterp al wdbiilor/ Ei rispunde din umilin{a tdldngilor./ E6, E toatd vialacare doare aqa,l n cu zi pe intinderea stepelor,/ intre arborii neajungi la cer,/ intreapele care.qi urmeaz6 albia,linfre turmele ce-qi pasc soarta pe cdmp/ Ei intrefrunzele care se dau in vdnt.

E 0., S onet/ E 7., Suprema fl oare-a ioamnei -nt6 r zjate, r Rdsare-n nesfdrsiripdlitul soa1e./ E8.. $i tainic, ca-n chilii de inchisoare, pdtr-unde-ncet prin negurisfh;iate./ E9., S-aEterne-n larguri palida-i ninsoare/si-n calmul utono oe rLe-mprdrstiate/ Mircsme de corole re-nviate/ plutesc, si iard vin sr ne-mpresoare./E 10, Ca un surAs pe buzclc tie ntuartl,'seninatlli cle ziie r:e dispar,i Apuse veri,lzuru-n undd-i poartj'.lEl11 si ochii tri;ti ce urmdresc himera/ privesc spre cer,la norii care parl Galere roze-fl drum cdtre Cythera.

EOo vigiei E 120 Geme sub ziduri duhul adancului,/ prinsul fior rresare-nperdele./ El3n ce cuvjnte mai strdbatpustiul/orei de veghe, orei de qoapte?/E 140 De un adio gandul se-ntuneci./ E I 5u vreau candele r6ngd t6mpli, delini;te, veste de mult, sau numai o frunzd, r: amintire, una singurd] El6o Aud inyagur! povcstea vdntului,/ steaua din fund o vdd cum se stinge, ;i pdlind orelein rochii de umbrd/ mor firI zvon in golul din inimd.

Institutul de Lingvisticd Si Istorie Literard,,Sextil PuScariu"

Cluj-Nupocu. str. E. Racttvild. 2l

2l Ion Vinea, Opere, l. Edifie critici qi prefali de Elena Zaharia Filipag, Bucuregti, EdituraMinerva, 1984.