ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

S\ crezi `n Ierusalimmai mult dec`tcrede Ierusalimul `n el `nsu[i

Florin Irimia

O cronic\ a volumului Misiuneadirectorului de resurse umane deA.B. Yehoshua, ap\rut `n colec]ia„Biblioteca Polirom“ a EdituriiPolirom.

~N » PAGINILE 10-11

1,5LE I

CRONIC| DE CARTE

„Marele jaf comunist“`n varianta Nae Caranfil

Noul val al teatruluiromânesc la Paris

Cristina Hermeziu

„Un teatru prea mult\ vremeascuns“, titreaz\ cotidianul „LeParisien“ despre Sala Bizantin\ aAmbasadei României la Paris [iFestivalul de teatru românescorganizat de ICR. „Nop]i teatrale laPalatul Béhague: noul val alteatrului românesc“ a avut loc `ntre22 [i 30 septembrie 2011.

~N » PAGINILE 4-5

Regizorul Nae Caranfil lucreaz\ la lungmetrajul Closer to the Moon, ce `i are `n rolurile principale peVera Farmiga [i Mark Strong. Faptul c\ Nae Caranfil s-a n\scut la un an dup\ atacul B\ncii Na]ionale, `n1960, se adaug\ [irului de elemente care f\ceau necesar\ realizarea acestei produc]ii. Filmul are unbuget de 7 milioane de dolari [i este finan]at din surse care provin din Fran]a, România, Italia, Polonia [iStatele Unite ale Americii.

Citi]i un text de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 8-9

Adrian Cioroianudespre CenaclulFlac\ra [i {coalade la P\ltini[

Interviu realizat de George Onofrei

„Ce te faci atunci cu omul careputea citi [i Liiceanu [i mergea [i laCenaclu? Cum m\ pot eu decupape din dou\ [i s\ spun c\ o parte ad\n]uit la Cenaclu, iar alta voia s\`l asculte pe Noica?“ – este dilemade la care porne[te Cioroianu `nanaliza sa.

~N » PAGINA 3

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Radu Pavel Gheo: „M\ `ntreb cum [i-au luat unii dintre eibacalaureatul. Probabil la fel cum au f\cut primul milion“.PARLAMENTARI

» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Examenul de bacalaureat de anulacesta a fost primul care s-aa desf\[u-rat c`t de c`t corect dup\ zeci de ani.

Spun „c`t de c`t corect” fiindc\ aufost destule semne – printre care [idiscrepan]ele absurde `ntre diversejude]e `n ceea ce prive[te procentajulde respin[i – c\ s-a furat [i copiat bi-ni[or chiar [i acum. Cred c\ `n realita-te num\rul de absolven]i de liceu dinRomânia cu un nivel de cuno[tin]esatisf\c\tor nu dep\[e[te 25-30% din total.

Apoi, spun „dup\ zeci de ani” pen-tru c\ bacalaureatul e m\sluit nu deieri, de azi, ci dinainte de 1989. S-acopiat la bacalaureat [i pe vremea co-munismului, iar amploarea pe care aluat-o fenomenul `n ultimii ani e ur-marea fireasc\ a tipului de g`ndire deatunci, c`nd cele dou\sprezece clasede studiu deveniser\ obligatorii. Doarc\ odinioar\, adic\ `nainte de 1989,bacalaureatul m\sluit nu te ajuta preatare la admiterea `n `nv\]\m`ntul su-perior. Locurile la facultate erau pu-]ine, examenele erau dure, iar supra-vegherea – draconic\. Erai eliminatdin sala de examen [i dac\ te `ntor-ceai s\ `i ceri cuiva un pix.

Azi, odat\ ce examenul de admite-re `n facultate este practic eliminat

(c\ci n-am auzit de absolven]i de liceucare s\ nu fie [i studen]i dac\ o vor),singura sit\ de selec]ie valoric\ r\m`neaexamenul de bacalaureat. Iar exame-nul de anul acesta (care, reamintesc,nici m\car nu a fost suficient de dur[i de corect) a scos la iveal\ un adev\rduhnitor: ne-am compl\cut `n minciu-n\ [i am `ncurajat furtul [i `ncoronareaprostiei. Fiindc\ ce altceva `nseamn\crearea unor absolven]i de facultatecare nu [tiu s\ scrie corect, dar ajungs\ predea `n liceu limba [i literaturaromân\? Sau a unor ingineri care nuse pricep la calcule matematice, darurmeaz\ s\ proiecteze poduri? Ce s\mai vorbim de viitorii medici, care `[itrec bacalaureatul copiind [i exame-nele din facultate pl\tind? Iar cerculvicios se `nchide rapid: avem profe-sori de liceu f\cu]i din ne[tiin]\ [ifurt, care educ\ elevi [i-i `nva]\ s\scrie prost [i s\ nu citeasc\ deloc.Avem ingineri [i medici care... darsper c\ totu[i astfel de oameni n-auproiectat podurile peste care trec cuautobuzul [i c\ n-o s\ ajung s\ des-cop\r pe pielea mea de bolnav unmedic f\cut din [p\gi [i copiat.

~ncercarea de normalizare a socie-t\]ii (fiindc\ asta `nseamn\ un examenc`t de c`t corect) reprezint\ [i o `ncer-care de recuperare a unei etici sociale.Au crescut genera]ii de tineri care [tiuc\ po]i reu[i `n via]\ dac\ [tii s\ te

`nv`r]i – [i chiar reu[esc astfel. A crescut`ns\ [i ne`ncrederea `n absolven]ii destudii superioare, astfel `nc`t p\rin]iiajung s\ testeze profesorii la care leajung copiii, cet\]enii obi[nui]i caut\s\ afle informa]ii despre medicul lacare ajung [i orice posesor de diplom\de licen]\ e privit cu suspiciune.Ne`ncrederea poate ucide o societate.

{i totu[i `n spa]iul politic o astfel de`ncercare de primenire moral\, cum afost bacalaureatul din 2011, e politiza-t\ [i, culmea!, contracarat\. A f\cutv`lv\ un proiect de lege al doamneiEcaterina Andronescu [i al altor colegide PSD, care propune ca absolven]ii deliceu f\r\ bacalaureat, dar cu o mediede minimum 7 la absolvire, s\ poat\intra la facultate `ntr-un an preg\titor,ce li se va recunoa[te ulterior, odat\ ceob]in diploma de bacalaureat. DoamnaAndronescu e ea `ns\[i profesor universi-tar [i rector al Politehnicii din Bucure[ti,ba a fost [i ministru al Educa]iei, a[a c\n-avem voie s-o b\nuim de incompe-ten]\ – dec`t dac\ arunc\m anatema [iasupra celor care au numit-o. Din ace-lea[i motive ([i din lips\ de dovezi), n-oputem b\nui nici de interese pecuniaremeschine, legate de foamea de studen]iori de bani a facult\]ilor particulare. Darun anumit tip de educa]ie `n mod certe absent.

Probabil c\ un astfel de proiect de legenu va fi validat niciodat\ de camereleParlamentului. Dar `nsu[i faptul c\ el aap\rut arat\ marasmul moral `n care sescald\ cei ce conduc ]ara. M\ `ntreb cum[i-au luat unii dintre ei bacalaureatul. Pro-babil la fel cum au f\cut primul milion.

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Educa]ia absent\

Lucian Dan Teodorovici

C`t de mult ne indign\m c`nd a-fl\m c\ printre francezi, italieni,spanioli sau alte na]ii occidenta-le apar voci care ne ironizeaz\ca popor, care-[[i sufl\ suspiciu-nile ori aversiunile asupra ro-mânilor `n general, [i nu doarasupra acelor „elemente nega-tive“ care le fac lor r\u `n moddirect... {i ne indign\m pe bun\dreptate: xenofobia e mai multdec`t periculoas\, istoria ne `n-va]\ asta, a[a `nc`t reac]ion\mpe toate c\ile, inclusiv la nive-lul Ministerului de Externe, laaceste excese xenofobe venitedin Vest.

Singura problem\ e c\, jigni]ip`n\-n ad`ncuri, nu reac]ion\mde fapt la xenofobie, `n general,ci la anti-românism. Indigna]ii de

serviciu care umplu forumurile deInternet s`nt departe de orice ur-m\ de limbaj civilizat sau de ideea toleran]ei. Ne deranjeaz\ numaiperspectiva asupra noastr\. A[a`nc`t, de multe ori ̀ n c`te-un me-saj care ̀ ncepe cu ̀ nfierarea ita-lienilor, spre exemplu, pentruxenofobia lor, continuarea aces-tei „atitudini civice“ e de necitit.Iar asta pentru c\, dup\ `nver-[unarea patriotic\ de `nceput,mesajele de genul \sta e[ueaz\`ntr-o [i mai mare `nver[unare,bazat\ pe [i mai crunte prejude-c\]i, `mpotriva ungurilor, a ro-milor sau, n-am sc\pat nici deaceast\ stupizenie, a evreilor. A-vem, adic\, unit\]i de m\sur\complet diferite, `n cadrul indig-n\rii noastre civice.

Nu m\ refer degeaba at`t dedes `n articolele din rubrica asta

la forumurile de Internet ale zia-relor. Ele deschid ferestre [i de-scriu o lume plin\ de frustr\ri,reprezentativ\ pentru `ntreaganoastr\ lume româneasc\, defapt, pe care altfel, p`n\-n ur-m\ cu c`]iva ani, n-o cuno[teamaproape deloc. Anonimatul pecare `l ofer\ aceste „noi agore“dezinhib\ [i permite chiar celormai introvertite min]i s\ dever-seze orice g`nd, oric`t de inde-cent, care altfel s-ar pierde `n t\-ceri ̀ ncruntate, de ne`n]eles. Darlumea româneasc\, fire[te, e mailarg\ [i nu se reduce la forumuri,oric`t de reprezentative ar fi a-cestea. Uneori, pentru a obser-va c`t e de larg\, e de-ajuns s\te ui]i undeva mai sus de pos-t\rile „`nfoca]ilor forumi[ti“ [is\ cite[ti articolul de la care apornit v`nzoleala.

Articolele care st`rnesc prin-tre cele mai multe reac]ii `n ulti-mele zile s`nt tocmai despre Ita-lia. Mai exact, despre faptul c\ a-cestei ]\ri i-a fost sc\zut ratingulde c\tre anali[tii de la agen]ia deevaluare financiar\ Moody’s. Iardac\ ve]i citi atent aceste texte,ve]i observa c\, invariabil, `ntre-barea fundamental\ [i `ngrijora-rea aferent\ nu s`nt provocate, ca`n orice alt col] al lumii, de ceea cese va `nt`mpla la nivel europeanprin sl\birea uneia dintrecele maiimportante economii ale conti-nentului. Aproape c\ nu ne pas\ deasta. Preocuparea noastr\ este: cese va ̀ nt`mpla cu românii care lu-creaz\ acolo, de ordinul sutelorde mii, poate al milioanelor? Cre-zuser\m c\ „am sc\pat“ de ei. Cevor face `n noile condi]ii, mul]idintre ei se vor `ntoarce?

Citit\ uneori printre r`nduri,alteori chiar la vedere, `ngrijo-rarea cap\t\ `ns\ [i alte note. Nevor face [i nou\ problemele pecare le-au f\cut `n Italia? Nu vorputea fi integra]i cu to]ii ̀ n „c`m-pul muncii“, deci majoritatea vordeveni [omeri. Va urma un val deviolen]e aici, la noi? Ne va sc\deatuturor nivelul de trai? Mul]i din-tre cei specializa]i pe-acolo, `nconstruc]ii sau `n alte domenii,ne vor lua nou\ locurile de mun-c\? Ce naiba, tot s-a obi[nuit s\lucreze departe de cas\, n-ar tre-bui s\ se-ndrepte spre alte z\ri,s\ nu se `ntoarc\ aici? Exact as-ta ne mai lipsea: s\ fim invada]ide „italienii“ \[tia ai no[tri...

Sun\ suspect de cunoscut? Oa-re nu cumva a[a-[i puneau, ̀ [i pun`nc\, problema italienii adev\ra]i,confrunta]i cu invazia de români?I-am acuzat p`n\ la dispre] pen-tru modul \sta de a privi lucru-rile. Ni s-a p\rut revolt\tor, amf\cut emisiuni, am scris `n ziare,am avut ac]iuni de protest la nivelde ministere. Am ̀ nceput s\-i ur`mpe italieni la unison, generaliz`nd,

de[i cei care ajung prin peninsul\[tiu c\, de fapt, doar o mic\ partedintre cet\]enii respectivi s-au l\-sat influen]a]i de xenofobia pro-pagat\, `n special, de c`]iva oa-meni politici [i de c`teva ziarec\ut\toare de senza]ional. Noi`ns\ i-am ur`t pe to]i, neselectiv.C\ e mai sigur a[a.

Exist\ `ns\ pericolul de-acumca fra]ii no[tri care munceau cin-stit ̀ n Italia s\ fie nevoi]i s\ revi-n\ ̀ n ]ar\. Problema e complicat\.Ne sc\rpin\m pe dup\ cap, mus-t\cim. Da, or fi ei fra]ii no[tri, dar...Da, or fi ei cinsti]i, dar... Da, s-o fiexagerat pe seama lor, dar... Mda,greu de spus, o s\ vedem, o s\ cu-get\m. {i totu[i, n-ar putea s\ mear-g\ ei frumos prin alte ]\ri? C\ ne-arcam `ncurca pe-aici. Sta]i pu]in,nu interpreta]i gre[it: adev\rat, a-vem ezit\rile astea, dar nu`nseam-n\ c\ s`ntem la fel ca italienii. Ce,putem fi noi numi]i xenofobi? Nicivorb\! Asta, conform DEX-ului, setraduce prin ur\ fa]\ de str\ini.Or, noi n-avem nimic cu str\inii`n cazul \sta, ci cu românii carevor s\ se-ntoarc\ acas\...

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Noi nu s`ntem xenofobi

3 «

ordinea de ziACCEPTARE

Adrian Cioroianu: „Haide]i s\ accept\m c\ fiecare dintre ele aavut propriul ei mesaj la acel moment, unele congruente cuideologia epocii, altele `n r\sp\r. S\ separ\m gr`ul de neghin\[i poate ne vom `mp\ca ceva mai mult cu noi `n[ine“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

ADRIAN CIOROIANU – CENACLUL FLAC|RA {I {COALA DE LA P|LTINI{: ASEM|N|RI {I DEOSEBIRI

„Nici Cenaclul nu mi-a sp\latcreierul, nici c\r]ile acelea nu m-au`nv\]at ce e dreapta româneasc\“

Interviu realizat de George Onofrei

V\ a[tepta]i s\ st`rni]i cu aceast\compara]ie un scandal `n lumeaintelectual\?

Nu, nici pe departe, pentru c\, din p\ca-te, mediul intelectual românesc nu maiexceleaz\ `n polemici. Nu m-ar deranjafoarte tare dac\ acele c`teva pagini pecare le voi publica despre acest subiectvor isca dezbateri, dar nu cred c\ se va`nt`mpla acest lucru, din simplul motivc\ inclusiv Cenaclul Flac\ra, inclusiv{coala de P\ltini[ reprezint\ deja ca-pitole de istorie. ~n momentul `n carele vorbesc studen]ilor despre ele, stu-den]i care s`nt n\scu]i `n primii ani dedup\ ’90, trebuie s\ le explic faptul c\acea [coal\ nu a avut nici un catalog,nu a avut cl\dire, n-a avut un director[i nu a avut un portar.

Totu[i, nici acesta nu ar fi un su-biect care s\ fac\ „rating“? Dup\moartea poetului Adrian P\unes-cu s-a vorbit foarte mult despreCenaclul Flac\ra, s-au dat filme...

E-adev\rat, dar c`t\ vreme eu nu pro-pun nici o demonizare, dar nici o ange-lizare a cuiva, ci doar spun un lucrula `ndem`na oricui, acela c\ e de dato-ria noastr\ s\ accept\m c\ ambelefenomene, oric`t de diferite ar fi fost ele[i oric`t de diferi]i ar fi fost protagoni[-tii lor, au fost fe]e ale aceleia[i mone-de, numit\ România anilor ’80. A[a

cum Gabriel Liiceanu se `nt`lnea la P\l-tini[ cu Constantin Noica, unde mai ve-neau Andrei Ple[u, Sorin Vieru sau al]ii,la fel, ̀ n alte ora[e ale ]\rii, Adrian P\u-nescu `[i ducea autocarul purt`nd tru-badurii Cenaclului Flac\ra, [i ei se `n-t`lneau cu publicul lor.

Dar unii ar putea spune c\ pune]i `noglind\ o mi[care de disiden]\ cul-tural\ cu o marionet\ a regimului.

Se poate spune [i asta, pentru c\ noiexcel\m la adjective, dar e mai greu a-tunci c`nd trebuie s\ le [i argumen-tezi. {i ca unul care, adolescent fiind,am mers [i la Cenaclul Flac\ra [i amcitit [i c\r]ile privind {coala de la P\l-tini[, pot s\ spun c\ nici Cenaclul numi-a sp\lat creierii, nici acele c\r]i num-au `nv\]at ce `nseamn\ dreapta ro-mâneasc\ sau neap\rat filosofia româ-neasc\. ~n lipsa altor libert\]i, partici-parea la Cenaclu era o form\ de liber-tate, oric`t de paradoxal ar suna asta.S\ ne amintim de discursul public de laradio, de la televiziune din perioadaaceea [i s\ `l compar\m cu cel de la Ce-naclul Flac\ra!

Uneori pare c\ 20 de ani au fost su-ficien]i pentru a suprima memoria...

Da, pentru c\ la noi s-a mers foartemult fie pe ideea de a ap\ra necon-di]ionat pe cineva, fie pe ideea de a-l

diaboliza. E limpede c\ dup\ 1990, nunumai Ceau[escu, dar [i alte lucruricare ]ineau de societatea din acel mo-ment au fost condamnate mai cur`nd`n lipsa argumentelor [i s`nt c`teva lu-cruri care nu s-au spus despre mici vic-torii de etap\ ale acelui regim comunistdespre care vorbim at`t. Or, g`ndi]i-v\la fenomene culturale cum ar fi apari]iaat`tor c\r]i bune cro[etate de regim, to-lerate, spune]i-i cum vre]i, sau permi-siunea implicit\ acordat\ acestei infor-male [coli de la P\ltini[... Ea era tolerat\,ne place sau nu, \sta e adev\rul, dac\Ceau[escu ar fi vrut s\ o `nchid\, a douazi nu s-ar mai fi `nt`lnit Noica cu GabrielLiiceanu sau Andrei Ple[u. Spre deose-bire de {coala de la P\ltini[, tolerat\,Cenaclul Flac\ra era `ncurajat. Toateastea s`nt fragmente de istorie, s\ re-nun]\m la prejudec\]i, la cli[eele `ncare am discutat p`n\ acum, haide]i s\accept\m c\ fiecare dintre ele a avut pro-priul ei

mesaj la acel moment, unele congruen-te cu ideologia epocii, altele `n r\sp\r.S\ separ\m gr`ul de neghin\ [i poate nevom ̀ mp\ca ceva mai mult cu noi ̀ n[ine.

A]i spus c\ l-a]i v\zut pe P\unescumai degrab\ ca pe un profesor delibertinaj dec`t de patriotism.

Povestea, `n linii mari, este c\ `n ur-m\ cu 3-4 ani, un grup de intelectualidin Craiova a scos un volum dedicatacelui ora[, care este [i ora[ul meu dena[tere. Mi-au cerut [i mie un text [i e-xact ce spune]i dumneavoastr\ a ridicatmulte spr`ncene [i la Craiova. ~n acel vo-lum, `n textul pe care `l scriam, printreamintirile mele legate de Craiova pome-neam [i de aceste `nt`lniri cu AdrianP\unescu – el `n calitate de animator alCenaclului ce venea [i pe la noi din c`nd`n c`nd [i liceanul care eram. Spuneamfoarte limpede c\ am avut mereu impre-sia c\, prin acest poet, Cenaclul Flac\-ra are o asemenea `nc\rc\tur\ erotic\

prin muzica lui, prin poeziile ce serecitau, `nc`t aceasta, la grani]a cu

libertinajul, deseori mi se p\reamai important\ dec`t discursulpatriotic. Sigur, el ast\zi ni se parepreponderent, dar `n raport cuna]ionalismul epocii, discursulpatriotic al Cenaclului era o pi-c\tur\ `ntr-un ocean, nu s\rea`n ochi atunci. Acum da, poates\ sar\.

Istoricul Adrian Cioroianu asus]inut la sf`r[itul lunii sep-tembrie, la Ateneul T\t\ra[idin Ia[i, o conferin]\ `n ca-re a prezentat Cenaclul Fla-c\ra [i {coala de la P\ltini[ cadou\ fenomene culturaleapar]in`nd aceleia[i epoci,cu deosebiri [i asem\n\ri.„Ce te faci atunci cu omulcare putea citi [i Liiceanu[i mergea [i la Cenaclu?Cum m\ pot eu decupape din dou\ [i s\ spun c\o parte a d\n]uit laCenaclu, iar alta voia s\ `lasculte pe Noica?“ – estedilema de la care porne[teCioroianu `n analiza sa,care va fi publicat\ `ntr-unvolum ce va ap\reatoamna aceasta.

„Nu cumva s-ar putea s\ ajungem `ntr-un final laconcluzia c\ at`t Scoala, c`t [i Cenaclul or fi fostforme de manifestare ale societ\]ii civile in nuccedin acea perioad\? Dac\ `ntre cele dou\ ai `ncerca s\vezi care reprezint\ o premier\, aceea nu ar fiJurnalul de la P\ltini[, povestea inedit\ e mai cur`ndCenaclul Flac\ra.

Cenaclul nu e un eveniment, e o succesiune deevenimente unice [i irepetabile – nici un spectacolnu sem\na unul cu altul. Chiar [i cu acelea[i c`ntece[i aceia[i interpre]i, nu au existat dou\ spectacoleidentice.

Miza spectacolelor lui P\unescu este precum mizacostuma]iilor lui Lady Gaga. {tii foarte bine c\ vor fiacolo hainele, dar nu [tii niciodat\ ce vei vedea. {tiaic\ `i vezi pe Hru[c\ [i pe {eicaru, dar nu [tiai liantul.

Cenaclul este o s\rb\toare a comunit\]ii, cum noinu am mai avut niciodat\, o conducere spre unorgasm al liricii, al muzicii.

La fel cum unui t`n\r de azi i se pare bizar\temperatura crescut\ pe un stadion unde evoluaCenaclul, la fel de bizar\ i se va p\rea atmosferadintr-o camer\ abia `nc\lzit\ de la P\ltini[.

{coala are un loc bine definit, exista un loc dincare iradia mesajul. Nu puteau membrii s\ scrie `npresa literar\, nu apar cronici ale discu]iilor. Darve[tile transpirau dinspre P\ltini[ `nspre restul ]\rii.O s\ `mi spune]i c\ unii erau trimi[i la P\ltini[, nu eimposibil, dar veneau `n lipsa oric\rei publicit\]if\cute acestei [coli.

Cenaclul lui P\unescu nu a avut niciodat\ uncentru. O diferen]\ pestecare nu putem trece –Noica era `ntruchipa-rea discre]iei publi-ce, `n timp ce men-torul Cenacluluiera `ntruchipareaunui summumde calit\]i [idefecte dintrecare discre]ia nuf\cea parte.“

(Fragment din conferin]a sus]inut\ de Adrian Cioroianu la Ateneul T\t\ra[i)

„MIZA SPECTACOLELOR LUI P|UNESCU ESTE PRECUM MIZA COSTUMA}IILOR LUI LADY GAGA“

„Festivalul de teatru organizat de ICR Paris e `n fa]a unui pariuinedit, fiind pentru prima oar\ c`nd teatrul românesc sepezint\ `n grup, `n forma]ie de lupt\“, apreciaz\ MirellaPatureau, critic de teatru.

UN PARIUINEDIT

» 4

ordinea de zi

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

~n urm\ cu vreo doisprezeceani [i mai bine, c`]iva colegidin redac]ia „Opiniei stu-den]e[ti” s-aau dus, cu arme[i reportofoane [i muni]ii,p`n\ pe litoral, s\ fac\ o se-rie de interviuri cu vedeteleProTV. La `ntoarcerea lor deacolo, am aflat cu stupoareo chestie nou\ pentru oricejurnalist din România.Anume, cic\ fiecare v`rf delance din institu]ia mediabucure[tean\ fusese dotatcu o „umbr\”. O „umbr\”,adic\ un PR-ist care nu sedezlipea de vedet\ nici o

secund\, atunci c`nd aceastaavea de spus ceva despre ea [i despre cariera sa la Pro TV. P`n\ [i doamna careprezenta horoscopul dediminea]\ avea un asemeneaom l`ng\ ea! Oric`t defrustrant este pentru oriceziarist lucrul \sta, postul TV`[i g`ndise, `nc\ de peatunci, imaginea public\ `ncele mai mici detalii.

Nu m-am apucat s\povestesc `nt`mpl\tor lu-crurile `n cauz\. Mi-amamintit de ele `n ultimeles\pt\m`ni, dup\ ce „r\zboiul

audien]elor” cu Antena 1 afost, pentru a nu [tiu c`taoar\ `n ultimii 15-16 ani,c`[tigat de Pro TV. Toamnaacestui an a lansat o nou\mod\ `n produc]iile de te-leviziune: emisiuni de dat cutalentul pe sticl\. „X Factor”,produc]ia celor de la Antena 1,pre- [i lansat\ cu mare pomp\, nu a str`ns mai multde 600.000 de mii de tele-spectatori. ~n acela[i timp cuemisiunea amintit\, Pro TV adat filme la popor. {i, culmea!,a adunat cam tot at`]iaconsumatori, ba chiar,

s\pt\m`na trecut\, a reu[its\ dep\[easc\ „X Factor”.Pro TV, la r`ndul s\u, a creat[i inaugurat formatul „VoceaRomâniei”. Rezultatele? Pesteun milion de privitori `nc\ dela prima edi]ie, lider absolut`n audien]e.

Unde zace explica]ia acesteidomina]ii proteviste? Evident,`n migala [i aten]ia cu careproduc\torii de acolo [tiu s\construiasc\ un produs. {ieste c`t se poate de clar c\[tiu s\ fac\ mai bine dec`toricare al]ii, de la orice posturiTV dori]i dumneavoastr\.

„Românii au talent”, forma-tul scos pe pia]a televiziuniitoamna trecut\, a str`ns, con-stant, audien]e de dou\ mili-oane de privitori. „Dansezpentru tine” face, de aseme-nea, multe puncte de rating.Nu mai are rost s\ men]io-nez [tirile prezentate deAndreea Esca sau emisiunilede demult, gen „Chestiuneazilei”, „Vara ispitelor” ori„Roata norocului”.

Absolut toate produc]iilecelor de la ProTV `i dau

telespectatorului sentimentulc\ numai „acolo” se `nt`m-pl\ ceva nemaiv\zut. ~nacela[i timp, privindprodusele altor televiziuni, aide multe ori senza]ia c\emisiunile respective s`ntf\cute „ca s\ fie”. A[a `mi [iexplic de ce p`n\ [i desf\-[urarea unui banal de micinterviu cu doamna NetiSandu, `n urm\ cu 12 ani,p\rea a sem\na `n totalitatecu unul pe care `l faci cupre[edintele SUA.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Fabrica de audien]e

Noul val al teatrului românesc Cristina Hermeziu

Crea]ii originale sau reinterpret\ri depiese clasice, tineri arti[ti polivalen]i[i companii franco-rromâne s`nt ingre-dientele pe care mizeaz\ InstitutulCultural Român de la Paris pentru acontura [i impune noul val al teatruluiromânesc `n mediul cultural francez,sedus deja `n ultimii ani de noul val alcinematografiei române[ti. „Festivalulde teatru organizat de ICR Paris e `nfa]a unui pariu inedit, fiind pentru pri-ma oar\ c`nd teatrul românesc se pre-zint\ `n grup, `n forma]ie de lupt\“,apreciaz\ Mirella Patureau, critic deteatru, traduc\toare [i autoare `n Fran-]a a mai multor studii despre artelespectacolului [i despre teatrul româ-nesc contemporan.

Festivalul a debutat pe 22 septem-brie cu piesa Mode d’emploi/Mod de`ntrebuin]are produs\ de compania ro-mâno-francez\ Europe’artès, scris\ [i

regizat\ de Alexandra Badea, nume de-ja cunoscut publicului francez. N\scu-t\ `n România, absolvent\ a Univer-sit\]ii de Teatru din Bucure[ti, t`n\raautoare [i regizoare tr\ie[te [i lucrea-z\ din 2003 la Paris, continu`nd s\ fieprezent\ [i pe scenele din România.Dup\ Contrôle d’identité, text abruptdespre teama visceral\ de control [i i-dentitatea ca incertitudine, pus `n sce-n\ la Teatrul de la Villette, cu Moded’emploi Alexandra Badea desf\[oar\pe scena S\lii Bizantine o nou\ po-veste-puzzle despre experien]a uneitinere emigrante, `n exil parizian. Moded’emploi este un poem teatral sofisti-cat, care pare c\ se face [i se desfacepe scen\, `n v\zul tuturor, o colec]ieturbulent\ de tabuuri [i instruc]iunide folosire a lumii contemporane, cu a-cide exemple din societatea româneas-c\ [i cea francez\. „E un puzzle despreregulile at`t de multe [i de constr`n-g\toare, `nc`t individul nu mai `ncape

nic\ieri“, explic\ Alexandra Badea. Este[i o radiografie a fricii ca stare natura-l\ a emigrantului h\r]uit pe de o partede absurditatea [i dezumanizarea so-ciet\]ii birocratizate de fenomenul e-xilului, iar pe de alta de aluviunile deacas\, traumatizante fiindc\ provindintr-o educa]ie prin interdic]ie, fric\[i umilire. „E un spectacol despre mul-ticulturalism, dar despre partea lui ten-sionat\“, m\rturise[te un francez lasf`r[itul reprezenta]iei. „La Paris saula Bucure[ti, spectacolele AlexandreiBadea continu\ s\ «zg`nd\re» f\r\ `n-cetare, f\r\ concesii, r\nile lumii con-temporane“, comenteaz\ teatrologulMirella Patureau.

Artileria t`n\r\ amicrostagiunii de la Paris

Microstagiunea de la Paris ilustreaz\for]a unei noi genera]ii teatrale româ-ne[ti, care nu e at`t una biologic\, c`t

presupune o ruptur\ estetic\. „Spec-tacolul «pivot» de la Paris este sem-nat de unul dintre cei mai prestigio[iregizori români, Victor Ioan Frunz\,format `nainte de 1989, premiat ade-sea `n festivalurile din ]ar\, dar extra-ordinar de t`n\r `n alegeri, `n stil delucru, niciodat\ «`nghe]at»“, argumen-teaz\ criticul de teatru. „El `[i propunecu patru tineri actori s\ dinamizeze,s\ agite «valurile» Furtunii lui Shake-speare.“ ~mp\r]it, o parte a publiculuiparizian a savurat registrul deloc aca-demic al mont\rii române[ti, b\[c\-lia [i zeflemeaua decomplexat\, de-corul [i costumele postapocaliptice, ofurtun\ shakespearian\, „inedit\ [isurprinz\toare“. O alt\ parte a publi-cului a apreciat c\ latura burlesc\ apiesei a fost prea accentuat\, sketch-urile prea `ngro[ate. „On aime ou onn’aime pas“, sintetizeaz\ o t`n\r\ lasf`r[itul reprezenta]iei, care-[i recunoa[-te sensibilitatea de factur\ clasic\.

„Un teatru prea mult\vreme ascuns“, titreaz\cotidianul „Le Parisien“despre Sala Bizantin\ aAmbasadei României laParis [i Festivalul deteatru românescorganizat de ICR. {asedintre cele mai noiproduc]ii de teatru s`ntprezentate la Paris `ncadrul Festivalului„Nop]i teatrale la PalatulBéhague: noul val alteatrului românesc“,care a avut loc `ntre 22[i 30 septembrie 2011.

Jocuri `n curtea din spate, de Edna Mazya

5 «

ordinea de ziPROMOVARE

Festivalul de teatru organizat de ICR Paris e o bun\ ocazie de aface cunoscut teatrul românesc actual, dar [i de a sensibilizaopinia public\ `n privin]a unui loc mitic aflat la doi pa[i deTurnul Eiffel, `n care merit\ investit.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

„Shakespeare pop-art e fascinant“, o-biecteaz\ alt spectator. Pentru cei patruactori care au jucat toate personajelea fost un tur de for]\, nu doar la figurat,ci [i la propriu. Sarabanda tablourilorimpun`nd ie[iri [i intr\ri rapide `n sce-n\ din puncte cardinale opuse, actoriiau f\cut sprint prin culisele PalatuluiBéhague, a c\rui sal\ de teatru, spec-taculoas\ prin volume [i aur\ istoric\,are nevoie de prefaceri tehnice moder-ne [i restaurare. Festivalul de teatruorganizat de ICR Paris e o bun\ ocaziede a face cunoscut teatrul românescactual, dar [i de a sensibiliza opinia pu-blic\ `n privin]a unui loc mitic aflat ladoi pa[i de Turnul Eiffel, `n care merit\investit pentru a intra, cu un succes ga-rantat, `n circuitul cultural parizian.

9 grade la Paris...

9 grade la Paris de Peter Kerek, pro-duc]ie a Teatrului Act, a oferit publi-cului parizian o poveste de iubire [i dep\r\sire [i mai ales performan]a acto-riceasc\ a Alinei Berzun]eanu, care,multiplicat\ multimediatic, `[i d\ re-plica sie[i, c`nd pe scen\, c`nd pe e-cran. Monologul interior al eroinei, pepunctul de a-[i p\r\si so]ul [i copilulpentru iubitul francez, se petrece pescen\ `n fa]a publicului, `n timp ce peecranul desf\[urat pe scen\ defileaz\acela[i personaj feminin, filmat `n ca-rapacea gesturilor cotidiene din prezi-ua actului dramatic al p\r\sirii fami-liei. Dispozitivul imaginat [i realizat dePeter Kerek func]ioneaz\ cu fine]eaunor roti]e de ceas [i `ncarc\ emo]io-nal receptarea pove[tii. „Excelent spec-tacol“, apreciaz\ o spectatoare, jurna-list\ la RTBF – televiziunea belgian\ –,care, `n trecere dou\ zile prin Paris [iafl`nd din presa francez\ despre festi-valul de teatru românesc, se bucur\ c\

a ales „bine“. Actri]a Alina Berzun]ea-nu [i personajul ei s`nt „o Madame Bo-vary la ora internetului [i a manipul\-rii video“, sintetizeaz\ Mirella Patureau.

Bobi Pricop a fost invitat la Paris cupiesa israeliencei Edna Mazya, Jocuri`n curtea din spate. „O poveste simpl\,care love[te ca un pumn `n burt\: pa-tru adolescen]i violeaz\ o adolescent\,`ntr-o mizerabil\ «curte din spate», ac-]iunea pivoteaz\ brusc `ntre sala tri-bunalului – b\ie]ii joac\ avoca]ii ap\-r\rii, iar fata, procuroarea – [i jocu-rile inocent perverse de pe maidan, unjoc `ntre cele dou\ realit\]i, la fel deviolent, de concis, condus cu o siguran-]\ uimitoare pentru ni[te debutan]i“,subliniaz\ Mirella Patureau. „E un su-biect dur, iar actri]a Ioana Manciu arefor]\“, rezum\ un spectator.

O t`n\r\ companie franco-român\,Compania 28, animat\ de Eugen Jebe-leanu [i Yann Verburgh, a propus ̀ n ca-drul festivalului un spectacol-lectur\dup\ piesa Poim`ine alalt\ieri, scris\de Gianina C\rbunariu `n 2008. Textulpiesei – o fals\ utopie despre absurdi-tatea lumii contemporane – a fost, dealtfel, publicat recent `n Fran]a la Edi-tura L’Espace d’un instant. La lansarea

volumului Avant hier, après demain(nouvelles du futur) au participat, laICR Paris, Beatrice Picon-Vallin, direc-tor de cercetare la CNRS, DominiqueDolmieu, director al Maison d’ Europeet d’Orient, [i teatrologul Mirella Patu-reau, traduc\toarea piesei. ~n prefa]avolumului, Christian Benedetti, cunos-cut actor, regizor [i profesor de teatrufrancez, apreciaz\ c\ dup\ Sarah Kane,românca Gianina C\rbunariu se num\-r\ printre rarele personalit\]i din me-diul teatral interna]ional care se im-pun prin vocea lor singular\, nelini[-titoare [i problematizant\.

Declar pe propriar\spundere...

S\li pline la Palatul Béhague a f\cutpentru dou\ seri [i spectacolul docu-ment Declar pe propria r\spundere, alc\rui subiect e, `n Fran]a, de o actuali-tate tulbur\toare. Scris dup\ jurnalulAlinei {erban, t`n\r\ actri]\ de etnierom\, care e [i unica interpret\, pus `nscen\ de David Schwartz, cu aranjamen-te muzicale [i originale crea]ii sonorede C\t\lin Rulea, spectacolul scandea-z\ povestea adev\rat\ a unei copile ca-re [i-a dorit toat\ copil\ria o minune,s\ fie românc\ [i nu ]iganc\, pentru aasuma p`n\ la urm\ alchimia unei asu-m\ri. Umbra de rigiditate din interpre-tarea autobiografic\ a Alinei {erban setransform\ `n atu [i poezie brut\ prindubla calitate a acestei reprezenta]ii,de crea]ie artistic\ [i de document u-man. „Un spectacol, scurt, percutant,emo]ionant, cu mijloace simple [i efi-cace“, apreciaz\ criticul teatral MirellaPatureau. Presa Fran]ei – cotidiene,site-uri culturale [i posturi de radioprecum elitistul France Inter – a vibratla aceast\ poveste româneasc\ de tea-tru, emo]ionant contrapunct artistic laactualitatea social-politic\ a Fran]eiunde subiectul „romi“ e declicat [i nuodat\ instrumentalizat politic.

Festivalul „Nop]i teatrale la PalatulBéhague: noul val al teatrului româ-nesc“ organizat de Institutul CulturalRomân de la Paris, cu sprijinul Am-basadei României `n Fran]a, a f\cutparte din a 10-a edi]ie a „S\pt\m`niiculturilor str\ine la Paris“, un eveni-ment FICEP (Forumul Institutelor Cul-turale Str\ine de la Paris).

la Paris: mod de `ntrebuin]are

DIALOG CU ALINA BERZUN}EANU

9 grade `n Palat [i 24 `n ParisE o zi de toamn\ indian\ la Paris, cu 24 de grade, dar spectatorii au preferatcele 9 grade pe care le propune]i prin titlul spectacolului. Care este for]aspectacolului?

Dincolo de faptul c\ e at`t de romantic s\ joci la Paris, Sala Bizantin\ aAmbasadei României este una dintre cele mai frumoase loca]ii `n caream jucat. For]a spectacolului ]ine [i de combina]ia f\cut\ de regizor`ntre film [i teatru. Eu m\ sprijin pe film [i filmul se sprijin\ pe ceea cefac eu `n scen\. {i acest lucru d\ spectacolului o frumuse]e stranie.

V-a speriat la `nceput un astfel de proiect care combin\ milimetric teatrul [ifilmul, fiind unica protagonist\ `m am`ndou\ deodat\?

Nu, fiindc\ Peter Kerek este [i so]ul meu, [tiam la ce s\ m\ a[tept dela el, el [tia la ce s\ se a[tepte de la mine [i am fost de fapt foarteferici]i s\ pornim acest proiect. Cel mai dificil a fost s\ g\sim echilibrul`ntre teatru [i film, s\ [tim c`t teatru se suport\ la un film [i invers. Cas\ nu se asfixieze reciproc. Dup\ dou\ vizion\ri am schimbat mult,textul `n sal\, `n direct, a c`[tigat `n amploare.

Eroina e pe punctul de a-[i p\r\si familia din România, so]ul [i b\iatul, pen-tru iubitul s\u parizian. Finalul e ambiguu, dar prin dumneavoastr\ ea ajunge`n sf`r[it la Paris... Cum arat\ Parisul Alinei Berzun]eanu?

Am fost diminea]\ la Notre Dame [i era slujba de duminic\. Eu [tiufrancez\, dar nu c`t s\ `n]eleg toate cuvintele. Dar faptul c\ eu am fostacolo ca orice parizian m-a f\cut s\ m\ simt bine... ca acas\. Am ie[itapoi [i am alergat pe l`ng\ al]i parizieni `n parcul de la poaleleTurnului Eiffel. Un actor se hr\ne[te din gesturile de fiecare zi. Da,femeia care nu [tim dac\ face ce spune `[i p\r\se[te sau nu so]ul [icopilul, eroina mea ajunge la Paris...9 grade la Paris, de Peter Kerek

Furtuna, de Victor Ioan Frunz\

„Wordsworth, Whitman, William Carlos Williams, beatnicii – cuto]ii au dus arta scrisului c\tre un limbaj al perfec]iunii. Bukowskia trecut aceast\ grani]\.“ („Los Angeles Times Book Review“)

UN LIMBAJ ALPERFEC}IUNII

» 6

avanpremier\

– Fragment –

*Primul lucru pe care mi-l amintesc e c\eram sub ceva. Sub o mas\, vedeamunul dintre picioarele mesei, vedeampicioarele oamenilor [i un col] al fe]eide mas\ at`rn`nd. Era bezn\ acolo dede-subt, `mi pl\cea acolo. Probabil eram`n Germania. Cred c\ aveam un an saudoi. Eram `n 1922. M\ sim]eam binesub mas\. Nimeni nu p\rea s\ [tie c\s`nt acolo. Raze de soare luminau covo-rul [i picioarele oamenilor. ~mi pl\ceaurazele de soare. Picioarele oamenilor nuerau interesante, nu mai interesante de-c`t col]ul fe]ei de mas\ at`rn`nd, dec`tpiciorul mesei, dec`t razele soarelui.

Pe urm\, nimic... pe urm\ un brad deCr\ciun. Lum`n\ri. P\s\ri decorative:p\s\ri cu crengu]e `n cioc. O stea. Doioameni masivi cert`ndu-se, url`nd. Oa-meni care m`ncau, tot timpul oamenicare m`ncau. {i eu m`ncam. Cu o lingu-r\ `ndoit\, pe care trebuia s-o ridic cum`na dreapt\. Dac\ o ridicam cu st`nga,lingura mi se `ndep\rta de gur\. Vo-iam s-o ridic cu st`nga.

Doi oameni: unul mai mare, cu p\-rul cre], nasul mare, gur\ mare, spr`n-cenat; `ntotdeauna furios, url`nd; cea-lalt\ persoan\ era mai mic\, avea fa]arotund\, palid\, cu ochi mari. ~mi erafric\ de am`ndoi. Uneori ap\rea [i o atreia, una gras\, `mbr\cat\ `ntr-o rochielegat\ cu [ireturi la g`t. Purta o bro[\uria[\ [i avea mul]i negi pe fa]\, negicu firi[oare de p\r. ~i ziceau „Emily“.Oamenii \[tia nu p\reau ferici]i `mpre-un\. Emily era bunica, mama tat\luimeu. Pe tata `l chema „Henry“. Pe ma-ma o chema „Katherine“. Nu le ziceamniciodat\ pe nume. Numele meu era„Henry Jr.“. Vorbeau `n german\ deobicei [i la `nceput vorbeam [i eu.

Primul lucru pe care mi-amintesc c\l-a zis bunica a fost: „O s\ v\ `ngrop peto]i!“. L-a spus o dat\ ̀ nainte s\ m`nc\m[i apoi avea s\-l spun\ de multe ori,chiar `nainte de mas\. M`ncatul p\reaceva foarte important. M`ncam piure decartofi cu sos, asta mai ales duminica.Mai m`ncam [i friptur\ de vit\, knock-wurst [i varz\ murat\, maz\re, rubar-b\, morcovi, spanac, fasole verde, pui,chiftelu]e [i spaghete, uneori ameste-cate cu ravioli; mai m`ncam [i cepe fier-te, sparanghel [i `n fiecare duminic\tart\ cu c\p[uni [i ̀ nghe]at\ de vanilie.La micul dejun aveam p`ine pr\jit\ [ic`rna]i ori cl\tite sau vafe [i omlet\ cu[unc\ al\turi. {i cafea. Dar ce-mi amin-tesc cel mai bine e piureul de cartoficu sos [i pe bunica Emily spun`nd: „Os\ v\ `ngrop pe to]i!“.

Dup\ ce ne-am mutat `n America, a`nceput s\ ne viziteze des, venea cu tro-leibuzul ro[u din Pasadena ̀ n Los Ange-les. Noi o vizitam din c`nd ̀ n c`nd, ne du-ceam la ea `n Fordul nostru Model-T.

~mi pl\cea casa bunicii. Era o c\su]\ascuns\ sub jungla de arbori-de-piper.Emily `[i ]inea canarii `n colivii separa-te. ~mi amintesc bine una dintre vizite.Seara `n care a acoperit coliviile cu p`n-z\ alb\, ca p\s\rile s\ poat\ dormi. Lu-mea st\tea pe scaune [i vorbea. Era unpian acolo [i eu st\team la pian, ap\-sam pe clape [i ascultam sunetele, `nvreme ce oamenii vorbeau. Cel maimult `mi pl\ceau clapele de la unul dincapetele pianului, care abia scoteauvreun sunet – se auzeau ca ni[te a[chiide ghea]\ ciocnindu-se u[or una de alta.

— Nu vrei s\ termini odat\ cu ches-tia aia? a strigat tata.

— Las\ b\iatul s\ c`nte la pian, i-a zisbunica.

Mama a z`mbit.— B\iatul \sta, a urmat bunica,

atunci c`nd am vrut s\-l iau din p\tu][i s\-l pup, mi-a tras un pumn `n nas!

Au continuat s\ vorbeasc\ [i euam continuat s\ c`nt la pian.

— De ce nu chemi pe cineva s\-lacordeze? a `ntrebat tata.

Pe urm\ mi-au spus c\ mergem s\-lvedem pe bunicul. El [i bunica nu tr\-iau `mpreun\. Mi-au spus c\ buniculera un om r\u, c\ `i pu]ea gura.

— De ce `i pute gura?Nu mi-au r\spuns.— De ce `i pute gura?— C\ bea.Ne-am urcat `n Model-T [i ne-am

dus s\-l vedem pe bunicul Leonard.C`nd am ajuns, st\tea pe verand\. Erab\tr`n, dar se ]inea drept. Fusese ofi]er`n Germania [i venise `n America pen-tru c\ auzise c\ str\zile erau pavatecu aur. Nu erau, a[a c\ a devenit [efulunei firme de construc]ii.

Ceilal]i n-au cobor`t din ma[in\. Bu-nicul mi-a f\cut semn cu degetul s\ vin.Cineva mi-a deschis portiera, am co-bor`t [i m-am dus la el. Avea p\rul lung,de un alb curat [i barba lung\, de unalb curat, iar `n timp ce m\ apropiam,am v\zut c\ ochii ̀ i str\luceau, dou\ lu-mini albastre care m\ urm\reau. M-amoprit la c`]iva pa[i `naintea lui.

— Henry, mi-a spus, noi doi ne [tim.Hai `n cas\.

A `ntins m`na. Pe m\sur\ ce m\ apro-piam, `i sim]eam r\suflarea puturoas\.Cumplit de puturoas\, dar b\tr`nul eracel mai frumos b\rbat pe care `l v\zu-sem [i nu m\ temeam.

Am intrat cu el `n cas\. Mi-a ar\tatun scaun.

— Stai jos, te rog. S`nt foarte fericitc\ te v\d.

S-a dus `n camera cealalt\. S-a `n-tors cu o cutiu]\ de tabl\.

— E pentru tine. Deschide-o.Nu reu[eam s\-i scot capacul.— D\-mi-o mie, mi-a spus.A tras capacul [i mi-a `ntins cutia.

~n\untru era o cruce, o cruce nem]eas-c\, cu o panglic\.

— Nu, nu, p\streaz-o.— E a ta, mi-a spus, e doar o deco-

ra]ie de cauciuc.— Mul]umesc.— Du-te acum. Cred c\ s`nt `ngri-

jora]i.— Bine. La revedere.— La revedere, Henry. Nu, stai...M-am oprit. A b\gat c`teva degete

`ntr-un buzunar al pantalonilor [i ascos cu cealalt\ m`n\ un lan] lung deaur. Mi-a dat ceasul lui de aur.

— Mul]umesc, bunicule...M\ a[teptau afar\, m-am urcat `n

Model-T [i am plecat. Vorbeau despretot felul de lucruri. Vorbeau tot tim-pul [i au tot vorbit p`n\ am ajuns lacasa bunicii. Vorbeau despre orice,dar niciodat\ despre bunicul meu.

*

~mi amintesc Model-T-ul. A[ezate la`n\l]ime, pragurile laterale p\reau prie-tenoase, iar `n zilele friguroase, dimi-nea]a, dar [i `n alte d\]i, tata trebuias\ potriveasc\ manivela `n motor [i s\o `nv`rt\ de multe ori ca s\ porneasc\ma[ina.

— Po]i s\-]i rupi m`na c`nd faci asta.E n\r\va[ ca un cal.

~n duminicile c`nd bunica nu ne vi-zita, ie[eam la plimbare cu ma[ina. P\-rin]ilor mei le pl\ceau livezile de por-tocali, kilometri dup\ kilometri de por-tocali `nflori]i sau `ngreuna]i de fructe.Luau cu ei un co[ de picnic [i o cutie demetal cu ghea]\. ~n cutie ]ineau conserve

de fructe [i `n co[ c`rn\ciori, leb\r-vurst, sendvi[uri cu salam, chipsuri,banane [i doze de suc. Dozele se mu-tau ̀ ntruna din cutia de metal ̀ n co[. ~n-ghe]au repede [i trebuiau dezghe]ate.

Tata fuma Camel [i [tia s\ fac\ di-verse [mecherii cu pachetele de ]ig\ri.C`te piramide s`nt pe pachet? Num\-ra]i-le. Le num\ram [i el ne demonstraapoi c\ s`nt mai multe.

Erau [i trucuri cu cocoa[ele c\mi-lelor [i cu inscrip]iile de pe pachete.}ig\rile Camel erau ]ig\ri magice.

E o duminic\ pe care mi-o amintescbine. Co[ul de picnic era gol. Dar con-tinuam s\ mergem pe l`ng\ livezilede portocali, `ndep\rt`ndu-ne din ce`n ce mai mult de cas\.

— Tati, a `ntrebat mama, n-o s\ r\-m`nem f\r\ benzin\?

— Nu, avem destul\, d\-o dracului.— Unde mergem?— M\ duc s\-mi iau naibii ni[te

portocale!Mama n-a mai zis nimic, a r\mas

nemi[cat\. Tata a parcat l`ng\ un gardde s`rm\. A[teptam, ascult`nd. Tata adeschis portiera [i a ie[it.

— Aduce]i co[ul.Am urcat panta p`n\ la gard.— Veni]i dup\ mine, a zis tata.Ne-am trezit `ntre dou\ r`nduri de

portocali, ad\posti]i de soare sub cren-gile `nfrunzite. Tata a `nceput s\ smul-g\ portocale de pe crengile mai joase.Smulgea portocalele cu furie [i cren-gile p\reau [i mai furioase, s\ltau `nsus [i-n jos. Arunca portocalele `n co[ulpe care-l ]inea mama. Uneori rata [ieu le urm\ream pe jos [i i le aduceammamei. Tata se plimba de la un copac

la altul, tr\g`nd de crengile cele maijoase [i arunc`nd portocalele `n co[.

— Tati, avem destule, a zis mama.— Pe dracu’.A continuat s\ culeag\.Un b\rbat foarte `nalt a ap\rut de

nic\ieri, cu o pu[c\ `n m`n\.— Hei, amice, ce faci aici?— Culeg portocale. S`nt at`tea.— S`nt ale mele. Ascult\ aici, spu-

ne-i femeii tale s\ le scoat\ din co[.— S`nt at`tea portocale, ce dracu’,

n-o s\ duci dorul la dou\-trei.— N-o s\ duc dorul nici uneia. Spu-

ne-i femeii tale s\ le arunce.B\rbatul i-a ̀ nfipt tatei pu[ca ̀ n piept.— Arunc\-le, i-a zis tata mamei.Portocalele s-au rostogolit din co[.— {i acum, c\ra]i-v\ din livada mea.— N-ai nevoie de toate portocale-

le astea.— {tiu eu de ce am nevoie. Hai,

valea!— Oameni ca tine ar trebui sp`n-

zura]i.— Eu fac legea aici. Valea!B\rbatul a ridicat iar pu[ca. Tata s-a

`ntors [i s-a `ndreptat spre gardul li-vezii. L-am urmat, cu b\rbatul \la dup\noi. Ne-am urcat `n ma[in\, dar eraunul din acele momente c`nd nu por-nea. Tata a cobor`t s\ dea la manivel\.A `nv`rtit-o de dou\ ori [i n-a mers.Tata a `nceput s\ transpire. B\rbatulst\tea la marginea drumului.

— Porne[te dracului ma[ina aia! astrigat.

Tata se preg\tea s\ `nv`rt\ din noumanivela.

— Nu s`ntem pe proprietatea ta!Putem sta aici c`t vrem!

{unc\ pe p`ine (1982) relateaz\ cu unumor savuros primii ani din via]a luiHenry Chinaski, nonconformistul alterego al scriitorului, [i experien]elematuriz\rii sale `n perioada Marii Crize [i`n ajunul celui de-al Doilea R\zboiMondial. Copil solitar [i ursuz, terorizatde un tat\ violent [i de spectrul sumbrual s\r\ciei, h\r]uit f\r\ `ncetare deciuda]i [i schilozi care se proclam\prietenii s\i, Henry se maturizeaz\ rapid,devenind un adolescent cinic, indolent [iagresiv, lipsit de mari ambi]ii. Romanuldescrie `ntr-un stil de o vulgaritateadesea [ocant\, `ns\ de o cuceritoaresinceritate [i naturale]e, lupta sa cuacneea sever\ care `i spulber\ orice [anse la o via]\social\ normal\, primele sale experien]e erotice [i bahice `n cartierelesordide din Los Angeles, dar [i cele dint`i `ncerc\ri literare.

CARTEA„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din {unc\ pep`ine, o nou\ traduceredin opera lui CharlesBukowski, o poveste careni-l readuce `n aten]ie peHenry Chinaski, cunoscutcititorilor din bestsellerulFemei. Cartea va ap\rea `ncur`nd `n colec]ia„Biblioteca Polirom“, `ntraducerea din limbaenglez\ a Cristinei Ilie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Charles Bukowski –{unc\ pe p`ine

7 «

avanpremier\CHARLESBUKOWSKI

„Dac\ vrei s\ salvezi lumea, trebuie s-o faci cu fiecare om `nparte. Cine zice c\ o face altfel este fie vreun romanticgrandoman, fie politician“.

— Pe dracu’! Porne[te odat\ ches-tia aia, [i repede!

Tata a ac]ionat din nou motorul. Aduduit, apoi s-a oprit. Mama st\tea cuco[ul de picnic gol `n poal\. ~mi erafric\ s\ m\ uit la omul \la. Tata a r\-sucit iar manivela [i motorul a pornit.A s\rit `n ma[in\ [i a `nceput s\ mane-vreze volanul.

— S\ nu te mai prind pe-aici, aspus b\rbatul, altfel `]i ar\t eu.

Tata a pus Model-T-ul `n mi[care.B\rbatul st\tea `nc\ pe marginea dru-mului. Tata [ofa cu vitez\. Pe urm\ a `n-cetinit [i-a `ntors. A ajuns din nou l`ng\livad\. B\rbatul plecase. Model-T-ulnostru a pornit `n tromb\.

— M\ `ntorc eu `ntr-o zi [i-l prindpe tic\losul \la, a spus tata.

— Tati, o s\ m`nc\m bine disear\.Ce-ai vrea s\ avem la cin\? l-a `ntrebatmama.

— Cotlete de porc, i-a r\spuns el.Nu-l mai v\zusem niciodat\ con-

duc`nd cu a[a o vitez\.

*

Tata avea doi fra]i. Pe cel mai t`n\r `lchema Ben [i pe cel mai `n v`rst\ John.Am`ndoi erau alcoolici [i neispr\vi]i.P\rin]ii mei vorbeau des despre ei.

— Nici unul din ei nu-i bun de ni-mic, spunea tata.

— Vii dintr-o familie deocheat\,tati, zicea mama.

— P\i, nici frate-t\u nu-i bun denimic!

Fratele mamei era ̀ n Germania. Ta-ta `l vorbea tot timpul de r\u.

Mai aveam un unchi, Jack, care era`nsurat cu sora tatei, Elinore. Nu i-amv\zut niciodat\ pe unchiul Jack [i pem\tu[a Elinore pentru c\ nu se `n]ele-geau cu tata.

— Vezi cicatricea asta de pe m`n\?mi-a ar\tat tata odat\. Aici mi-a `nfiptElinore un creion ascu]it c`nd erammic. Cicatricea asta nu se mai duce.

Tatei nu-i pl\ceau oamenii. Nu-i pl\-cea nici de mine.

— Pe copii ar trebui numai s\-i ve-dem, nu [i s\-i auzim, `mi spunea.

Era o dup\-amiaz\ de duminic\,una f\r\ bunica Emily.

— Ar trebui s\ mergem s\-l vedempe Ben, a spus mama. E pe moarte.

— A `mprumutat at`]ia bani de laEmily. I-a aruncat pe jocuri de noroc,pe femei [i pe b\utur\.

— {tiu, tati.— Emily o s\ moar\ s\rac\.— Dar ar trebui s\ mergem s\-l ve-

dem pe Ben. Au spus c\ mai are numaidou\ s\pt\m`ni.

— Bine, bine, mergem!Ne-am urcat `n Model-T [i am por-

nit. Ne-a luat ceva vreme, iar mama amai [i oprit ca s\ culeag\ flori. A fostun drum lung c\tre mun]i. Am ajunsla poale [i am urcat pe [oseaua [erpu-itoare. Unchiul Ben se afla `ntr-un sa-natoriu, unde murea de TBC.

— Cred c\ pe Emily o cost\ o gr\-mad\ de bani s\-l ]in\ pe Ben acolo, aspus tata.

— Poate o ajut\ [i Leonard.— Leonard nu are nimic. A b\ut [i

a risipit tot.— ~mi place de bunicu’ Leonard,

am spus eu.

— Copiii trebuie v\zu]i, nu auzi]i, azis tata. Apoi a urmat: O, Leonard \la,se purta bine cu noi c`nd eram mici nu-mai dac\ se-mb\ta. Se juca cu noi [ine d\dea bani. Dar a doua zi, c`nd eratreaz, era cel mai r\u om din lume.

Ma[ina urca u[or drumul de mun-te. Aerul era curat [i luminos.

— Gata, am ajuns, a spus tata.A parcat ma[ina `n fa]a sanatoriu-

lui [i am cobor`t. Am intrat dup\ ma-ma [i tata `n cl\dire. C`nd am ajuns `nsalonul lui, unchiul Ben st\tea `n capuloaselor pe pat [i se uita pe fereastr\.S-a `ntors [i ne-a privit. Era un b\rbatchipe[, zvelt, brunet, cu ochi negri str\-lucitori, ochi negri lumino[i.

— Bun\, Ben, a zis mama.— Bun\, Katy, a r\spuns el [i m-a

privit. El e Henry?— Da.— Stai jos.Tata s-a a[ezat [i am f\cut [i eu la fel.Mama a r\mas `n picioare.— }i-am adus florile astea, Ben.

Nu v\d nici o vaz\ pe-aici.— S`nt frumoase, Katy, mul]umesc.

Nu, n-am nici o vaz\.— M\ duc s\ caut una, a spus mama.A ie[it din camer\, cu florile `n

bra]e.— Unde-]i s`nt acum iubitele, Ben?

l-a `ntrebat tata.— Au fost pe-aici.— S`nt sigur.— Au fost.— Noi am venit pentru c\ voia Ka-

therine s\ te vad\.— {tiu.— {i eu voiam s\ te v\d, unchiule Ben.

Cred c\ e[ti un b\rbat foarte dr\gu].— Dr\gu] ca curu’ meu, a spus tata.Mama a intrat cu florile `ntr-o vaz\.— Uite, le pun pe masa asta de

l`ng\ fereastr\.— S`nt frumoase, Katy.Mama s-a a[ezat.— Nu putem sta prea mult, a spus

tata.Unchiul Ben a scotocit sub saltea [i

a scos un pachet de ]ig\ri. {i-a aprins

una cu un chibrit. A tras un fum lung[i apoi l-a suflat afar\.

— {tii c\ n-ai voie ]ig\ri, a zis tata.{tiu [i cum faci rost de ele. }i le aduccurvele alea. O s\ le spun doctorilor [io s\-i for]ez s\ nu le mai lase pe curve-le alea aici!

— O s\ faci un c\cat, a zis unchiul.— ~mi vine `n minte s\-]i smulg ]i-

gara aia din gur\! a spus tata.— Tu n-ai avut niciodat\ prea mul-

t\ minte, i-a r\spuns unchiul.— Ben, a zis mama, n-ar trebui s\

fumezi, o s\ te omoare.— Am avut o via]\ bun\, i-a r\s-

puns unchiul.— N-ai avut o via]\ bun\, i-a zis tata.

Ai min]it, ai b\ut, ai ̀ mprumutat bani,ai curvit, te-ai pilit. N-ai muncit o sin-gur\ zi `n toat\ via]a ta! {i acum morila dou\[patru de ani!

— A fost bine, a zis unchiul.A mai tras un fum lung din ]igara

Camel.— Hai s\ plec\m de-aici, a spus

tata. Omul \sta e nebun!Tata s-a ridicat `n picioare. Apoi s-a

ridicat mama. Pe urm\ eu.— La revedere, Katy, a zis unchiul,

la revedere, Henry.{i s-a uitat la mine, ca s\ se `n]elea-

g\ despre care Henry era vorba.L-am urmat pe tata pe coridoarele

sanatoriului [i am ie[it `n parcare.Ne-am urcat `n ma[in\ [i am luat-o lavale pe [oseaua [erpuit\.

— Ar fi trebuit s\ mai st\m, a zismama.

— Nu [tii c\ TBC-ul e molipsitor?i-a r\spuns tata.

— Cred c\ e un b\rbat foarte dr\-gu], am spus.

— E din cauza bolii, a zis tata. ~iface s\ arate a[a. {i `n afar\ de TBC, amai luat el [i altele.

— Care altele? am `ntrebat.— Nu pot s\-]i spun, mi-a r\spuns

tata.A r\sucit volanul la o curb\, iar eu

m\ `ntrebam ce-o fi vrut s\ zic\.

Charles Bukowski s-a n\scut `n Germa-nia, la Andernach, `n 1920. C`nd aveadoi ani, p\rin]ii s\i au emigrat `n StateleUnite, stabilindu-se `n Los Angeles, un-de scriitorul a copil\rit [i [i-a petrecutmare parte din via]\. A studiat la LosAngeles City College, `ns\ a abandonatcursurile dup\ doi ani [i a dus o via]\dezordonat\, dedic`ndu-se scrisului [i`ntre]in`ndu-se din diverse slujbe m\-runte. A debutat la dou\zeci [i patrude ani, cu o povestire publicat\ `n re-vista „Story“, dar s-a orientat `n scurt timpspre poezie [i roman, care i-au adus re-cunoa[terea interna]ional\. S-a stins dinvia]\ `n 1994, `n San Pedro, California.Bukowski se num\r\ printre cei maiciti]i scriitori americani contempo-rani, volumele sale de poezii sau depovestiri [i romanele sale fiindtraduse `n nenum\rate limbi. LaEditura Polirom au ap\rut romaneleFemei (2003), De duzin\ (2003),Factotum (2004), Po[ta (2004) [iantologia de poezie Dragostea e unc`ine venit din iad (2007).

AUTORUL

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

„E foarte clar c\ acest tip de poveste `n care o `ntreag\ lumerena[te `ntr-un spectacol cinematografic de anvergur\ ar fi fostcondamnat\ s\ ajung\ la un public extrem de restr`ns dac\ arfi fost spus\ `n limba român\.“

» 8

ordinea de ziNAE CARANFIL

Iulia Blaga

„E ceva mai pu]in\ teroare dec`t pe vre-mea lui Stalin, ceva mai mult\ p`ine [iceva mai mult «circ»: televiziunea, jazzul[i filmele str\ine au devenit accesibile,`n doze homeopatice. Femeile viseaz\la Chanel 5; tinerii, la un disc cu Elvis;b\tr`nii, la o sticl\ de Dom Perignon.Nimic grav, cu condi]ia ca lucrurile s\se opreasc\ aici. ~ntr-o frumoas\ dimi-nea]\ de august, cinci tovar\[i masca]i[i `narma]i p`n\ `n din]i atac\ ma[inaB\ncii Na]ionale [i dispar cu echivalen-tul unui milion de dolari ̀ n lei române[ti.O lovitur\ demn\ de cele mai «tari» fil-me poli]iste americane. Dup\ o lun\ decercet\ri, Securitatea reu[e[te s\-i ares-teze pe vinova]i. Stupoare total\... Ceicinci «gangsteri» (patru b\rba]i [i o fe-meie) s`nt to]i intelectuali; mai mult,personaje cu func]ii importante `n ierar-hia de partid. Unul dintre ei e `nsu[i cum-natul ministrului de Interne. ~n plus, aufost cu to]ii activi `n timpul r\zboiului, `ncadrul ac]iunilor conspirative antifascis-

te. ~n fine – s`ntcu to]ii evrei...~ntr-o «]ar\ detovar\[i», unui

profesor de

istorie al Universit\]ii, unui astrofi-zician celebru, unui ziarist reputat [iunui [ef al departamentului judiciar dinMili]ie nu le-ar lipsi ocaziile de a-[i um-ple buzunarele f\r\ riscuri. {i atunci,de ce ar recurge la un atac armat?“

Aceast\ dilem\ precum cea enun-]at\ `n sinopsisul filmului primit de laMandragora Movies i-a `ncercat [i peinterpre]ii majoritar britanici ai filmu-lui, [i pe Vera Farmiga, care a venit dinStatele Unite. Dilema l-a `ncercat [i peNae Caranfil, dar poate mai mult tenta-]ia ramelor, a filmului `n film, cu carea flirtat `n aproape toate crea]iile sale dep`n\ acum. Ea `i este servit\ de-a gatade istorie. Dup\ arestarea vinova]ilor,Securitatea `i pune s\-[i joace propriileroluri `ntr-un documentar-reconstituiredestinat mai-marilor partidului. Dac\r`deau c`nd filmau (reconstituirea s-a p\-strat p`n\ azi) era pentru c\ li se promi-sese c\ n-o s\ fie omor`]i `n schimbulparticip\rii la filmare (iar ei crezuser\).Juc`ndu-se cu ramele, Nae Caranfil s-a[i fotografiat pentru posteritate al\turide cel care ̀ l joac\ pe regizorul reconsti-tuirii, iar operatorul de camer\ din zi-lele noastre, George D\sc\lescu, a statal\turi de cel care `l joac\ pe operato-rul reconstituirii (iar cel care `l joac\pe secretarul de platou al reconstitui-rii a stat l`ng\ secretara de platou a fil-mului de fa]\). ~n plus, actorii `i spunlui Nae Caranfil Naestro, dup\ regizo-rul reconstituirii c\ruia i se mai spuneMaestro. Iar pentru c\ regizorul le-ac`ntat `ntr-o sear\, la restaurant, MyWay, ca `n Filantropica, i-au botezat [ipiesa-feti[ care acum se nume[te NaeWay.

Gesta]ia a fost lung\

Nae Caranfil recunoa[te c\ a ajuns laformula unui film cu actori de limb\ en-glez\ [i dintr-o pornire adolescentin\,pentru c\ a vrut s\ restituie ceva cinema-tografului anglo-saxon care l-a format.Recunoa[te c\ pl\nuia acest lucru deceva vreme. A avut noroc s\-l cunoasc\acum trei ani, c`nd au fost `n acela[i ju-riu la Salonic, pe produc\torul ameri-can Michael Fitzgerald care, dup\ ce aprodus filme de John Houston, BruceBeresford sau Bertrand Tavernier, s-aar\tat interesat s\ se implice `n acest nouproiect al românului (despre al c\rui sce-nariu a spus c\ e fermec\tor).

Faptul c\ Nae Caranfil s-a n\scut laun an dup\ atacul b\ncii, `n 1960, se a-daug\ [irului de elemente care f\ceaunecesar\ realizarea acestui film. Gesta-]ia a fost `ns\ lung\. Primul scenariu afost scris `n român\ `n 2004 [i se nu-mea Alice `n }ara Tovar\[ilor. Pentru c\n-a avut toate finan]\rile, proiectul s-aoprit [i regizorul a rezolvat `ntre timpo alt\ restan]\, Restul e t\cere. Acum,Alice e Vera Farmiga [i se uit\ cu ochiiei alba[tri din Sus, `n aer/Up in the Airla noi, jurnali[tii români, afla]i la c`]ivametri distan]\. La aceea[i mas\ ebritanicul Mark Strong, mult maisexy `n realitate dec`t `n filmele`n care se ur`]e[te cu bun\ [ti-in]\ (Syriana, Sherlock Holmes,Green Lantern: Protectorul Uni-versului sau The Way Back). Deasemenea, Nae Caranfil, produ-c\torii Bobby P\unescu [i

Michael Fitzgerald, actorii Harry Lloyd,Joe Armstrong, Christian McKay [i TimPlester, scenograful Cristian Niculescu(directorul de imagine Marius Panduru,persoan\ foarte discret\, a [ters-o engle-ze[te mai devreme, probabil ca s\ nu deaochii cu presa). S`ntem invita]i `n ultimazi petrecut\ de echip\ `n cel mai spec-taculos platou al filmului, care arat\ caun studio adev\rat, de[i e amenajat `n-tr-o curte interioar\ a Institutului Poli-tehnic din Bucure[ti de pe strada Polizu(pentru care Nae Caranfil nu uit\ s\-imul]umeasc\ Ecaterinei Andronescu).Scenograful Cristian Niculescu a r\masaproape interzis c`nd a g\sit acest loc(pe care `l compar\ acum cu o scen\ deteatru) pentru c\ avea tot ce trebuie [i,`n plus, dimensiunile exacte pentru pia-]eta din cartierul Giule[ti unde a avutloc jaful asupra Filialei 16 Februarie aB\ncii Na]ionale a României. A acope-rit ce trebuia acoperit [i a construit dela zero carcase de cl\diri, magazine, ofrizerie, o flor\rie, Cantina Victoria [iMaternitatea Filantropia, dar nu prea`]i dai seama ce e real [i ce e mucava.Inclusiv piatra cubic\ e pus\ pe jos spe-cial pentru film. De m`ine, decorul se vastrica, pentru c\ echipa se mut\ `n alteloca]ii unde va filma p`n\ pe 7 noiembrie

(film\rile au `nceput pe 5 septem-brie). La jum\tatea lui noiembrie

filmul intr\ `n montaj, iar NaeCaranfil sper\ s\-l aib\ gata

`n aprilie 2012 sau pu]inmai devreme, oricum

pentru a-l trimitela Cannes.

Bobby P\unescu vorbe[te despre „a[-tept\ri mari“ de la aceast\ coproduc]ieRomânia-Fran]a-Italia-Polonia-SUAcare cost\ [apte milioane de dolari, ceeace `nseamn\ c\ nu e vizat numai Can-nes-ul, ci se sper\ [i v`nzarea lui `n c`tmai multe teritorii. Doar de aceea e f\-cut `n englez\ [i cu doi actori foartecunoscu]i `n capul distribu]iei. Dac\aceste lucruri se vor `nt`mpla, e posibilca filmul nici s\ nu ajung\ anul viitor`n s\lile din România sau s\ ajung\ spreiarna lui 2012.

Primele impresii

Deocamdat\ afl\m primele impresii. Defapt, e pu]in devreme [i pentru actori s\vorbeasc\ despre personajele lor ([i noicare credeam c\ un actor `[i cunoa[tepersonajul imediat ce a `nv\]at replici-le...). Vera Farmiga, care a fost nomina-lizat\ la Oscar pentru rol secundar pen-tru din Sus, `n aer/Up in the Air [i care amai jucat ̀ n C`rti]a/The Departed de Mar-tin Scorsese sau The Boy in the StripedPyjamas, spune c\ are senza]ia c\ n-af\cut dec`t s\ zg`rie suprafa]a persona-jului [i c\ ̀ nc\ n-a reu[it s\-l ̀ n]eleag\ ̀ n`ntregime. Venind din America `nso]it\de cei doi copii ai s\i (un b\iat n\scut ̀ n2009 [i o feti]\ n\scut\ anul trecut), ac-tri]a se simte legat\ de Alice mai ales

prin postura de mam\. Dela maternitate la sacri-

ficiu trecerea se facefiresc. Monica S\-veanu a vrut s\ leofere un viitor maibun copiilor s\i –

s-ar p\rea c\ pe a-ceast\ explica]ie mer-

ge Vera Farmiga. Fap-tul c\ bunica actri]eis-a n\scut `n Ucraina(ambii s\i p\rin]is`nt, de fapt, ucraine-ni) i-a dat un atu `nplus `n fa]a celor-lal]i actori, dar nui-a oferit [i cheia per-sonajului. „M-a aju-tat faptul c\ am venit

aici pentru a putea ̀ n-]elege ravagiile pe ca-

re le-a f\cut comunis-mul – lucru pe care, n\s-

cut\ fiind `n America, nu-l`n]elegeam la `nceput. M\

duc `n Ci[migiu [i staude vorb\ cu m\micilede acolo, iar ele `mipovestesc despre co-pil\ria lor [i desprecum se tr\ia pe a-tunci, [i asta e o do-cumentare foarte im-portant\ pentru mine.“

Nici Mark Strong,care `l joac\ pe Ale-

xandru Ioanid –

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Marele jaf comun„Vara anului 1959.V\zut\ de la Bucure[ti,planeta albastr\ a devenitro[ie. Pentru popula]iar\mas\ nearestat\, via]apare destul de calm\.“

al c\rui nume `n film va fi Max Rosenthal(nu s`nt folosite numele reale) – nu cuno[-tea de dinainte istoria atacului B\nciiNa]ionale Române. C`nd a primit sce-nariul, povestea i s-a p\rut incredibil\,de aceea a tot repetat-o cunoscu]ilor [i,cu c`t o spunea mai mult, cu at`t doreamai mult s\ fac\ rolul. Actorul britanicspune c\ ce i s-a p\rut ciudat la scena-riu era felul cum comedia se transform\`n tragedie, ceea ce nu e deloc o chestie„British“. „Cred c\ unul dintre motivelepentru care am ]inut mult s\ fiu prezent`n acest proiect e c\ `ntr-un film de acesttip te sim]i mai aproape de izvorul cre-a]iei. ~n marile filme americane – [i amavut aceast\ experien]\ recent –, e[ti unelement foarte mic `ntr-o ma[in\ mare,lucru care te poate demoraliza.

~n marile produc]ii americane e[ti se-parat de acest proces de crea]ie, nu ieiparte la dezbatere. E[ti a[teptat doar s\apari, s\-]i faci treaba [i s\ taci din gu-r\.“ ~ntrebat\ de „Suplimentul de cultur\“c`t de important e pentru ea s\ echilibre-ze marile produc]ii cu filmele mici, inde-pendente, Vera Farmiga a fost de aceea[ip\rere cu colegul ei, dar a nuan]at pu]inr\spunsul: „Nu m\ g`ndesc la o echilibra-re. ~n general, m\ duc dup\ pove[tile carem\ inspir\ [i m\ motiveaz\, care m\ facs\ evoluez, deschiz`ndu-mi noi perspec-tive. Nu m\ g`ndesc: «Vai, trebuie s\ facacum un film nu [tiu de care». Sigur, caun familist care trebuie s\ aduc\ bani `ncas\ – mai ales c\, cu doi copii, cheltu-ielile au crescut, e [i ipoteca, `n fine –[tiu din experien]\ c\ cel mai stimulative s\ lucrezi `n cinematograful indepen-dent. Mai ales acolo am g\sit personajefeminine care s\ m\ fac\ s\-mi sucescg`tul dup\ ele, pentru c\ s`nt complexe. Amobservat c\ muncesc mai greu la Holly-wood ca s\ dau mai mult\ dimensiuneunui personaj, dar nu mi-am propus nici-odat\ un anume rol. Cred, `n schimb, `nmagnetism, cred c\ pove[tile vin singu-re la mine [i c\, dac\ am ceva de `nv\]atdintr-o poveste, m\ va g\si ea pe mine.~ntotdeauna mi-am urmat instinctul“.Actri]a a debutat `n acest an [i ca regi-zor de film, cu Higher Grounds, un lung-metraj independent care a f\cut-o, spune,s\ dea mult mai mult\ aten]ie continui-t\]ii [i postproduc]iei. De fapt, Nae Ca-ranfil a dorit-o `n rolul principal pe UmaThurman, dar c`nd vezi fotografiile deplatou ai senza]ia c\ Vera Farmiga era dedeparte mult mai potrivit\ [i te `ntrebicum de nu s-a g`ndit regizorul la ea.

Referindu-se [i el la c`t de bine e pen-tru un actor s\ joace `n filme indepen-dente, cel mai t`n\r actor din distribu]ie,Harry Lloyd (care `l joac\ pe camerama-nul reconstituirii), i-a f\cut un compli-ment românului: „N-am mai v\zut niciun regizor ca Nae Caranfil `n Marea Bri-tanie“, ad\ug`nd c\ nu e vorba doar destil, dar [i de libertatea pe care o ai de a-]ilucra personajul [i de a participa la pro-cesul de crea]ie. Pentru t`n\rul actor

englez, care e str\-str\-str\nepotul scri-itorului Charles Dickens [i care `l joac\pe Viserys Targaryen ̀ n serialul HBO R\z-boiul tronurilor, timpul petrecut `n Ro-mânia e o continu\ documentare: „Mi s-ap\rut foarte interesant [i a fost o premie-r\ pentru mine pentru c\ n-am mai mersniciodat\ `ntr-o ]ar\ str\in\ ca s\ joc unpersonaj din acea ]ar\. Mi se pare fasci-nant s\ fac asta `n România, unde orice teajut\ pentru rol – de la trenul pe care `liei p`n\ la oamenii cu care vorbe[ti. Totule important. Nu trebuie s\ te scufunzi `nc\r]i, trebuie doar s\ ie[i `n strad\ [i s\ `i`ntrebi pe oameni cum a fost. Asta ̀ ]i d\ unsoi de `ncredere pentru c\ atunci c`nd aiajuns aici, nu credeai c\ ai vreun drepts\ fii `n aceast\ poveste. {i, cu c`t petrecimai mult timp aici, cu at`t e[ti mai `ncre-z\tor `n tine“. Dup\ aceste cuvinte, NaeCaranfil ne-a spus c\ Harry Lloyd a duspreg\tirea pentru rol at`t de departe p`n\la a-[i imagina cam cum ar fi trebuit s\ ara-te scrisul personajului s\u dintr-o scrisoarecare, oricum, nu se vedea bine la camer\,pentru a le face la final un complimentactorilor spun`ndu-le: „Motivul pentrucare am organizat, de fapt, aceast\ con-ferin]\ de pres\ e pentru a v\ spune cumartori ce bucuros s`nt s\ v\ am al\turide mine“. ~mi dau seama c\ am uitat s\ puno `ntrebare important\: dat fiind titlulCloser to the Moon, vom asculta Fly Meto the Moon cu Frank Sinatra ̀ n film? Pu-nem pariu?

SPERAN}EMARI

9 «

ordinea de zi

Bobby P\unescu vorbe[te despre „a[tept\ri mari“ de la aceast\coproduc]ie România-Fran]a-Italia-Polonia-SUA care cost\ [aptemilioane de dolari, ceea ce `nseamn\ c\ nu e vizat numaiCannes-ul, ci se sper\ [i v`nzarea lui `n c`t mai multe teritorii.

www.suplimentuldecultura.ro

unist `n Nae Way

~n primul r`nd, e foarte clar c\ acest tip de poveste `ncare o `ntreag\ lume rena[te `ntr-un spectacol cine-matografic de anvergur\ ar fi fost condamnat\ s\ajung\ la un public extrem de restr`ns dac\ ar fi fostspus\ `n limba român\. Din p\cate – dar asta erealitatea –, tr\im `ntr-o lume `n care, pentru ca unfilm-spectacol s\ aib\ expunere, trebuie s\ fie `nenglez\.

Pentru mine nu e u[or, pentru c\ trebuies\ g`ndesc cu imens\ vitez\ formul\ri,g`nduri, observa]ii, diagnostice sau ideide terapie rapid\. Dar probabil c\mul]i ani `n care am scris scenarii`n englez\, `n care am tr\it `n ]\ristr\ine unde demulte ori tre-buia s\ m\descurc `nenglez\ `nsitua]ii nu`ntotdeaunarelaxante m\ajut\ azi s\ facfa]\ acestei pro-voc\ri. C`nd am f\cutDolce far niente eram delo-calizat total. Era un film franco-italian `n care se vorbea `n ambelelimbi, pe un subiect str\in de Româ-nia. Acolo era [i mai greu pentru c\

nu aveam nici m\car o echip\ care s\ m\ `n]eleag\ `nlimba matern\, ci, dimpotriv\, se vorbea mai ales `nitalian\, iar eu nu st\p`neam italiana prea bine (cumn-o st\p`nesc nici azi).

Cred c\ acest film se preteaz\ acestei conven]ii de aadapta pove[ti care se petrec `n alte limbi [i de a le asu-ma `n limba englez\. E foarte amuzant c\, atunci c`ndau `nceput film\rile, pe indieWIRE.com a ap\rut unarticola[ care anun]a proiectul [i care se termina cu:

„Thick Eastearn European accents guaranteed“. Eibine, `n acest film `ncerc\m s\ p\str\m o englez\

neutr\. Nu `ncerc\m s\ parodiem, s\ distorsio-n\m engleza pentru a fi mai aproape geograficde locul unde film\m.

C`t despre scenariul care a fost ini]ial scris `n ro-mân\ [i g`ndit pentru un casting de actori români,

schimbarea are mai degrab\ aspecte pozitive.Mi se pare foarte interesant s\ lucrez `n ca-

drul unor conven]ii clar asumate. Exist\ olung\ tradi]ie a cinematografului anglofons\ preia ni[te universuri ne-anglofone, de laDr Jivago p`n\ la titluri foarte recente. Si-gur c\ savoarea replicilor `n român\ sepierde, dar se c`[tig\ alte lucruri, `n spe-cial presta]ia acestor actori, [i nu vorbescde c`]iva, ci de o mic\ armat\ de 30 [i

ceva de oameni veni]i din Marea Britanie,cu excep]ia Verei Farmiga, care vine dinAmerica. Lucrul cu o asemenea echip\ e oexperien]\ formidabil\, de nepovestit.

NAE CARANFIL: „MI SE PARE FOARTE INTERESANT S| LUCREZ ~N CADRUL UNOR CONVEN}II CLAR ASUMATE“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Romanul Misiunea directorului de resurse umane a fostecranizat `n 2010 `n regia lui Eran Riklis, `n film fosta republic\sovietic\ devenind România (de[i nu i se spune pe nume).

FILM» 10

printre r`nduri

Charles Bukowski, {unc\ pe p`ine, traducere din limba englez\ deCristina Ilie, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom,384 de pagini, 32.95 lei

O nou\ traducere din opera lui Charles Bukowski, cel mai citit scriitoramerican contemporan; o poveste care ni-l readuce `n aten]ie pe HenryChinaski, cunoscut cititorilor din bestsellerul Femei.

{unc\ pe p`ine (1982) relateaz\ cu un umor savuros primii ani dinvia]a lui Henry Chinaski, nonconformistul alter ego al scriitorului, [iexperien]ele maturiz\rii sale `n perioada Marii Crize [i `n ajunul celuide-al Doilea R\zboi Mondial. Copil solitar [i ursuz, terorizat de untat\ violent [i de spectrul sumbru al s\r\ciei, h\r]uit f\r\ `ncetare deciuda]i [i schilozi care se proclam\ prietenii s\i, Henry se maturizea-z\ rapid, devenind un adolescent cinic, indolent [i agresiv, lipsit demari ambi]ii. Romanul descrie `ntr-un stil de o vulgaritate adesea [o-cant\, `ns\ de o cuceritoare sinceritate [i naturale]e, lupta sa cu acneeasever\ care `i spulber\ orice [anse la o via]\ social\ normal\, primelesale experien]e erotice [i bahice `n cartierele sordide din Los Angeles,dar [i cele dint`i `ncerc\ri literare.

Ion Vianu, Apropieri, colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 320 de pagini, 24.95 lei

Ion Vianu scrie despre c\r]i mai mult sau mai pu]in celebre, mari muzicieni [icapodopere cinematografice, purt`ndu-ne `ntr-un fascinant periplu prin lumealiterar\ [i artistic\, prin realitatea cotidian\, dar [i prin meandrele psihiculuiuman.

„Apropieri: titlul sugereaz\ o privire de aproape asupra unor subiecte dinsfera literar\, istoric\ sau a ideilor. ~n acela[i timp, Apropieri poate s\ `nsemnedemersul de a sesiza proximit\]i acolo unde aparent nu exist\ dec`t dep\rt\ri.Fie c\ `ncerc s\ renun] la iluzii pe care mi le-am f\cut despre mersul lumii (din-tre care unele au fost crud dezmin]ite), fie c\ citesc, recitesc sau privesc opereliterare, filmice, imaginea mintal\ care mi se impune este zoom-ul, «apropie-rea». ~n fine, nu am pierdut referin]ele esen]iale ale tinere]ii mele, medicina [ipsihanaliza, ca [i `n trecut `n afara oric\rei vederi dogmatice.“ (Ion Vianu)

Din cuprins: Despre `mb\tr`nire [i b\tr`ne]e • Apocalipsa ratat\ • Cum devineboala ideologie: reflec]ii despre români • Cella Delavrancea despre George Enes-cu • Nenorocirea de-a fi boier, fericirea de-a fi român • Lena Constante • Lars vonTrier [i Antichrist • Moartea ca via]\ autentic\ • Soljeni]`n, dreptul la utopie

SEMNALE

Ierusalim, anii 2000. Un atac terorist dintr-opia]\ destul de aglo-merat\ a capitaleiisraeliene las\ pe asfaltmai multe trupuris`nger`nde.

Florin Irimia

Dintre acestea, doar unul r\m`ne ne-revendicat, la morg\, dup\ dou\ zilede `ncerc\ri disperate ale medicilor dea-ll salva, cel al Iuliei Ragaiev, o femeie`n jur de cincizeci de ani, care la mo-mentul exploziei nu avea asupra ei niciun act de identitate, cu excep]ia flutu-ra[ului de salariu, rupt [i p\tat de s`n-ge acum, dar care indic\ clar faptul

c\ lucra la o binecunoscut\ fabric\ depanifica]ie, cea mai veche din ora[.„Cum este posibil\ at`ta lips\ de ome-nie la cei ce ne furnizeaz\ p`inea cea detoate zilele?“, se `ntreab\ ulterior zia-ristul care scrie un amplu articol def\i-m\tor, articol ce ar fi ap\rut f\r\ [tireaconducerii fabricii, dac\ redactorul-[ef [i `n acela[i timp patronul ziaruluin-ar fi [tiut c\ h`rtia tip\ririi lui estefurnizat\ de firma aceleia[i persoanecare de]ine [i fabrica de p`ine. Dreptpentru care, se g`nde[te el, ar fi poli-ticos s\-l avertizeze pe b\tr`nul patronasupra con]inutului edi]iei de luni (a-cum fiind vineri), `n ideea de a-i oferiun r\gaz pentru a veni cu o explica]ie,eventual `nso]it\ [i de scuze. Aceastaeste premisa de la care `ncepe romanullui Yehoshua, iar misiunea directoruluide resurse umane (l\sat special f\r\ nu-me), `n calitate de angajator al femeii,

este de a descoperi cum a fost posibi-l\ o asemenea neglijen]\. Ce afl\ aces-ta este c\ Iulia Ragaiev era rezidenttemporar, avea diplom\ de inginer me-canic, dar lucra pe un post de femeie deserviciu. Mai afl\ c\ a fost dat\ afar\de [eful de tur\ de noapte pentru c\prezen]a ei `l tulbura din cale-afar\,iar el, b\rbat c\s\torit [i f\r\ dorin]ade a-[i strica mariajul, a considerat c\dac\ n-o mai vede, are s-o uite, `ns\`n acela[i timp n-a putut s-o lase pedrumuri, chiar a[a, f\r\ nici un venit,drept pentru care n-a anun]at condu-cerea, iar salariul ei a continuat s\ mear-g\ p`n\ `n ziua atentatului, adic\ vreoc`teva luni bune dup\ ce fusese pus\pe liber.

Lovitura de teatru vine la final

Teoretic, lucrurile ar fi trebuit s\ se o-preasc\ aici. Misterul a fost rezolvat,iar nota explicativ\, prin care fabrica`[i cerea scuze pentru situa]ia creat\[i-[i asuma `ntreaga responsabilitate,inclusiv suportarea cheltuielilor trimi-terii cadavrului `n ]ara de ba[tin\, re-dactat\ [i expediat\ ziarului. ~ns\ pa-tronul nu e mul]umit, s-ar fi putut facemai mult. „Cum adic\ mai mult?“, searat\ intrigat directorul de resurse u-mane. „Nu e suficient c\ fabrica [i-a asu-mat vina f\r\ s\ fi avut neap\rat una?C\ acea lips\ de umanitate de care aufost tenden]ios acuza]i `n articolul deziar nu e dec`t o neglijen]\ birocratic\?P`n\ unde vrea s\ mearg\ patronul cuatitudinea asta plin\ de smerenie [i po-c\in]\?“ „P`n\ `n p`nzele albe“, pare s\fie r\spunsul patronului care are pla-nuri mari pentru angajatul s\u cel maidestoinic. Prin urmare, ce-ar fi dac\ el,

directorul de resur-se umane, ar `nso-]i sicriul pe toat\ pe-rioada c\l\torieilui din }ara Sf`nt\p`n\ `n aceast\ fos-t\ republic\ sovie-tic\, s`ntem l\sa]is\ ̀ n]elegem, undead\posturile antia-tomice au devenito atrac]ie turistic\[i, implicit, o sur-s\ de venit pentrupersonalul militarcare le administrea-z\? Ce-ar fi dac\ arlua cu el [i ni[te banidrept compensa]iepentru adolescentulr\mas f\r\ mam\, ca-re a ̀ nso]it-o la Ierusalim,dar mai apoi s-a `ntors acas\, pentrubiata mam\ a femeii, o b\tr`n\ biseri-coas\ [i s\rac\ care va r\m`ne pe vecineconsolat\ [i, de ce nu, chiar [i pentrufostul so] de care ea a divor]at `naintede a pleca ̀ n Israel? De fapt, nu ce-ar fidac\. Propunerea patronului nu este opropunere, este un ordin. Un mod dea-[i isp\[i el `nsu[i o vin\ [i de a-l face[i pe director s\-[i isp\[easc\ propriasa vin\. Sau, dac\ vre]i, un mod de a-[iar\ta generozitatea, acum la b\tr`ne]e,c`nd are prea mul]i bani pentru c`]i animai are de tr\it. Drept pentru care, di-rectorul de resurse umane, un b\rbatdivor]at, care oricum `[i cam neglijea-z\ feti]a adolescent\ din cauza servi-ciului, se vede acum `n ipostaza de a-[idezam\gi din nou copilul, plec`nd pestem\ri [i ]\ri, `n loc s\ mearg\ cu ea `n-tr-o tab\r\. Ceea ce nu-nseamn\ c\ ves-tea plec\rii `n aceast\ nou\ misiune `id\ prea multe frisoane. Dimpotriv\.

~ntreel [i Iulia Ragaievs-a creat, aproape pe nesim]ite, o leg\-tur\ stranie, care sfideaz\ barierelereligioase, culturale, de v`rst\, chiar[i pe cele dintre via]\ [i moarte. Dup\ce a fost `n baraca unde locuia [i i-aumblat prin lucruri, aleg`nd el `nsu[ice va pune deoparte pentru a trimiteacas\, simte c\ o cunoa[te mai binepe cea despre care toat\ lumea cu carea interac]ionat spune c\ avea ceva de-osebit, o frumuse]e aparte, t\tar\, cesucise min]ile [efului de tur\, dar nutrecuse neobservat\ nici de personalulspitalului, nici chiar de b\rbatul carea `mb\ls\mat-o dup\ moarte. „Un `n-ger care doarme“, o descrie acesta, iardirectorul de resurse umane se simtevinovat, c\ci el nu-[i mai aminteanimic despre ea, de[i cu el d\duse in-terviu, iar `n dosarul ei ap\rea scrisul

S\ crezi `n Ierusalimmai mult dec`t credeIerusalimul `n el `nsu[i

Secven]\ din Misiunea directorului de resurse umane, `n regia lui Eran Riklis

Laureatul Premiului Nobelpentru literatur\ pe anul2011 este poetul suedezTomas Tranströmer, aanun]at joi, la Stockholm,Comitetul Nobel. SuedezulTomas Tranströmer, `n v`rst\de 80 de ani, este cel maicunoscut dintre poe]ii scan-dinavi `n via]\, cu o oper\literar\ `n care a explorat `nmod frecvent rela]ia dintreintimitatea oamenilor [ilumea care ne `nconjoar\.

Premiul Nobel pentru lite-ratur\ pe anul 2011 a fostatribuit scriitorului suedezTomas Tranströmer, „deoa-rece, prin imaginile sale con-densate [i diafane, ne-a

oferit o perspectiv\ proas-p\t\ asupra realit\]ii“, seprecizeaz\ `n comunicatulcomitetului Nobel.

Psiholog, Tomas Tranströmersugereaz\ `n operele salefaptul c\ examinarea poetic\a naturii permite plonjarea`n profunzimile identit\]iiumane [i ale dimensiuniispirituale ale acesteia.

„Existen]a unei fiin]e u-mane nu se termin\ acolounde sf`r[esc degetele ei“, aspus un critic suedez, refe-rindu-se la poemele luiTranströmer, descrise ca„rug\ciuni laice“.

Poezia sa a fost tradus\ `npeste 50 de limbi.

N\scut pe 15 aprilie 1931la Stockholm, Tomas Trans-trömer a fost crescut de ma-m\, dup\ dispari]ia timpuriea tat\lui s\u. Dup\ ob]inereadiplomei `n psihologie, `n1956, a fost angajat la Insti-tutul psihotehnic al Univer-sit\]ii din Stockholm, ocu-p`ndu-se apoi de delincven]iiadolescen]i `ntr-un institut despecialitate. Paralel cu reali-zarea unei bogate crea]ii po-etice, a lucrat cu persoanehandicapate, condamna]i [itoxicomani.

A publicat prima culegerede versuri, intitulat\ 17 poeme,la cea mai mare editur\ sue-dez\, Bonniers, `n timpul

studen]iei. Scriitorul a primit`n 1966 prestigiosul PremiuBellman, dup\ care au urmatalte numeroase distinc]ii, prin-tre care Premiul Petrarca(Germania, 1981) [i Neu-stadt Interna]ional Prize(Statele Unite, 1990).

Dup\ ce a publicat pestezece culegeri de poeme,Tranströmer a fost victimaunui atac de apoplexie, `n1990, `n urma c\ruia a r\maspar]ial paralizat [i afazic [i atrebuit s\-[i reduc\ drasticactivit\]ile. Prima culegerepublicat\ la [ase ani dup\atac, Gondola durere, s-av`ndut `n 30.000 de exem-plare, ceea ce reprezint\ o

cifr\ deosebit\ pentru poezie.Dup\ acest succes, poetul n-amai publicat nimic timp deopt ani. Ultima sa apari]ie edi-torial\ a fost `n 2004, oculegere de poeme haiku(Marea enigm\).

S-a dedicat muzicii, inter-pret`nd `n fiecare zi c`tevapiese muzicale la pian, cum`na st`ng\, cea dreapt\ fi-

indu-i afectat\ de apoplexie,a povestit so]ia lui `ntr-uninterviu acordat cotidianuluisuedez „Dagens Nyheter“.

La Editura Polirom, au ap\-rut volumele Pagini din car-tea nop]ii [i Taina cea mare.

~n 2010, premiul Nobelpentru literatur\ a fostatribuit scriitorului peruanMario Vargas Llosa.

11 «

printre r`nduriMOTIVA}IE

Premiul Nobel pentru literatur\ pe anul 2011 a fost atribuitscriitorului suedez Tomas Tranströmer, „deoarece, prin imaginilesale condensate [i diafane, ne-a oferit o perspectiv\ proasp\t\asupra realit\]ii“, se precizeaz\ `n comunicatul comitetului Nobel.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

C`[tig\torul Nobelului pentru literatur\:poetul suedez Tomas Tranströmer

lui de m`n\, dup\ dictarea ei anevoioa-s\, c\ci Iulia de-abia dac\ rupea c`tevacuvinte `n ebraic\, dar\mite s\ le mai[i scrie. Apoi, ajuns `n ]ara ei, friguroa-s\, s\rac\ [i `napoiat\, este `nchis,numai el [i sicriul `ntr-o camer\ `ngus-t\, iar b\rbatul `ncepe s\ vorbeasc\ cuea, pun`ndu-[i m`inile pe co[ciug. C`te-va zile mai t`rziu, o viseaz\, vie, viseaz\cum o `mbr\]i[eaz\, cum o s\rut\, a-proape c\ simte cum fac dragoste. Adoua zi, m\n`nc\ o fiertur\ dubioas\,face o intoxica]ie sever\ [i, suspendat`n spa]iul acela obscur dintre vis [i rea-litate, se `ntreab\ dac\ nu cumva estepedepsit pentru faptul de a fi visat c\face dragoste cu o moart\. Dar nu,aceast\ c\l\torie nu este o pedeaps\[i nici o form\ de isp\[ire. Aceast\ c\-l\torie, aceast\ nou\ misiune, este e-minamente un mod de purificare. Lasf`r[itul chinurilor intestinale, b\r-batul are sentimentul c\ „trupul [isufletul s\u au dat afar\ nu numaiveninul fierturii din pia]a femeilor,dar [i veninul altor otr\viri, ante-rioare, uitate, din anii [colii sau aiserviciului militar“. La momentul a-cesta se afl\ `ntr-un bunker antia-tomic sovietic, la sute de kilometridistan]\ de locul unde credea c-o vor`ngropa ini]ial. Motivul? Fiul eiadolescent [i rebel, `ntr-unacces de responsabilita-te moral\, dar poate [ica s\ mai am`ne mo-mentul desp\r]irii demama lui (chiar da-c\ aceasta se afl\moart\, ̀ n sicriu) lepropune s\ c\l\to-reasc\ tocmai p`n\

`n satul unde se afl\ b\tr`na ei mam\,bunica lui, ca s\ fie `nmorm`ntat\ aco-lo. ~i vor `nso]i nu doar sicriul, dar [iziaristul de la care pornise totul, „vi-pera“ care `i acuzase de lips\ de ome-nie [i care dorise s\ fac\ [i el drumulcu avionul, al\turi de director, dar carese dovede[te a nu fi chiar at`t de haincum s-ar fi crezut. Lovitura de teatruvine la sf`r[itul romanului [i are locdup\ ce c\l\torii reu[esc `n cele dinurm\ s\ se `nt`lneasc\ cu mama fe-meii. Nu vreau s\ o dezv\lui aici, certe c\ misiunea directorului de resurseumane nu s-a `ncheiat. ~ns\ spre deo-sebire de p`n\ acum, urm\toarea mi-siune [i-o `ncredin]eaz\ el singur.

O ecranizare nici proast\,nici bun\

Romanul a fost ecranizat `n 2010 `n re-gia lui Eran Riklis. Acolo, fosta republi-c\ sovietic\ devine România (de[i nu ise spune pe nume), Iulia Ragaiev devi-ne Iulia Petrache, b\tr`nul patron de87 de ani este transformat `ntr-o v\du-v\, nu foarte `n v`rst\, [opronul `n ca-re st\tea rezidenta ajunge un modestapartament, ma[ina blindat\ cu caregrupul se deplaseaz\ spre satul b\tr`-nei se transform\ `ntr-un TAB etc. Luat`n ansamblu, filmul nu e prost, dar nicibun nu e. Ce-l stric\ e jocul unora dinactori (adolescentul, de exemplu, estejucat de-un actor str\in care trebuies\-n jure tot timpul – e revoltat! –, darvorbind o român\ aproximativ\, efec-tul nu e cel scontat, unde mai pui c\,de[i `mbr\cat s\r\c\cios [i murdar pefa]\, are o coafur\ foarte... ochioas\),dar mai ales lipsa explica]iei (oferit\ `nroman) legat\ de motivul pentru ca-re, la final, directorul hot\r\[te s\ `n-deplineasc\ rug\mintea b\tr`nei, ceape care m-am g`ndit s\ n-o dezv\luipentru a nu v\ r\pi din pl\cerea des-coperirii ei pe cont propriu. Totu[i, da-c\ citi]i cu aten]ie, o ve]i g\si pe un-

deva pe aici.

A.B. Yehoshua, Misiuneadirectorului de resurse

umane, traducere [i note de Any Shilon,

colec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\

XXI“, EdituraPolirom,

2011

~nt`lnirea cu America a englezului Jeremy Pordage este binerealizat\ din punct de vedere artistic. Fiecare scen\ e regizat\ `ncele mai mici detalii, fiecare gest al personajelor fiind preg\tit cugrij\, pentru c\ maestrul Huxley nu las\ nimic la voia `nt`mpl\rii.

MAESTRULHUXLEY

» 12

printre r`nduri

~nt`lnire cu AmericaBogdan Romaniuc

Personajul central este Jo Stoyte, unmilionar californian care pleac\ `n An-glia, la zvonul c\ aici ar fi ascuns\ li-coarea care l-aar fi ajutat s\ sfideze moar-tea [i s\-[[i prelungeasc\ via]a. Fiecarepersonaj din roman reprezint\ o viziu-ne diferit\ asupra vie]ii. Cartea `nce-pe brusc, cu `nt`lnirea dintre englezulJeremy Pordage [i americanul de culoa-re, [oferul domnului Stoyte: primulcu opera poetic\ a lui Wordsworth `n

m`n\, cel\lalt cu o mu[cat\ la buto-nier\. Dou\ simple `ntreb\ri reunescAmerica [i Europa `ntr-o gar\ din LosAngeles: „{oferul domnului Stoyte?,{oferul domnului Pordage?“. Acesta eprimul contact cu America a lui Jere-my Pordage, urmat de intrarea „`ntr-olume suburban\, imens\, murdar\, debenzin\rii [i panouri publicitare, de ca-se joase cu gr\din\, terenuri virane [ih`rtii aruncate“, cu birouri [i biserici laun loc, cu africani, filipinezi, japonezi[i mexicani, cu biserici catolice sem\-n`nd cu catedrala Canterbury [i sina-gogi deghizate `n Sf`nta Sofia. Panou-rile publicitare uria[e acoper\ ora[ul.America i se dezv\luie ̀ ncetul cu ̀ nce-tul, prin geamul ma[inii, pe drumul dela gar\, c\tre casa uria[\ a domnuluiStoyte. Era de fapt mai mult un castel,coco]at pe un v`rf de deal, `nconjuratde un [an] cu ap\ [i de portocali, o enor-mitate `n stil medieval, opera unui ar-hitect modern iresponsabil, cum spu-ne Huxley.

Domnul Stoyte este un mare colec-]ionar de art\, iar misiunea lui Pordage`n America este tocmai aceea de a se o-cupa de c\r]ile milionarului excentric,mai precis de catalogarea legendare-lor documente Hauberk. Imaginea luiJo Stoyte, aceea de colec]ionar rafinat,pe care Jeremy [i-o construise `naintede venirea `n America, dispare `n mo-mentul `nt`lnirii cu americanul. La uncitat ̀ n limba francez\, care avea rolulde a destinde o atmosfer\ `nc\rcat\ [ide a construi un dialog politicos, Jere-my prime[te urm\toarea replic\: „Nuare nici un rost s\-mi vorbe[ti `n limbistr\ine. Eu s`nt [ef de companie petro-lier\. Am dou\ mii de benzin\rii doar`n California. {i `n toate benzin\riileastea nu exist\ un singur om care s\ nufie absolvent de colegiu! Apoi zbier\iar, triumf\tor: Du-te [i vorbe[te `nlimbi str\ine cu ei!“.

Un romanhalucinant

Castelul lui Jo Stoyte nuavea doar rolul de locu-in]\ privat\ a unui milio-nar. Pe una dintre fa]adeera scris cu litere aurite„Azilul Stoyte pentru co-pii bolnavi“. Al treilea capi-tol al romanului `ncepe cuo vizit\ `n salonul 16, un-de Jeremy descoper\ „tru-purile mici distorsionatede scrofuloz\ [i paralizie,fe]e mici [i emaciate re-semnate `n fa]a suferin-]ei, mici `ngera[i murinzi[i inocen]i martiriza]i, dr\-cu[ori neast`mp\ra]i cu na-suri c`rne redu[i de chinurila o t\cere nedorit\“. Sto-yte este primit cu strig\tede bucurie: „Unchiule Jo!Unchiule Jo!“. Figura ne-lini[titor de sever\ care `l`nt`mpinase pe Jeremy lasosire disp\ruse f\r\ urm\pentru c`teva clipe. Jo Sto-yte este un personaj ciudat,pe care domnul Pordage a-vea s\-l cunoasc\ foarte bine de-alungul vizitei sale la Los Angeles.

La `nceputul celei de-a doua p\r]ia romanului, Jeremy `i scrie mameisale despre America, despre casteluldintre portocali, despre colec]ionarulJo Stoyte care, `n ciuda faptului c\ u-r\[te cultura, nu vrea s\ dea foc monu-mentelor culturii, ci s\ le cumpere. Jo`[i exprim\ superioritatea fa]\ de ta-lent [i educa]ie „mai degrab\ prin in-termediul posesiunii dec`t al distru-gerii; prin `nchiriere [i apoi prin insul-tare a celor talenta]i [i educa]i, maidegrab\ dec`t prin uciderea lor“,scrie Jeremy.

~nt`lnireacu America a englezului JeremyPordage este bine realizat\ din punctde vedere artistic. Fiecare scen\ e re-gizat\ `n cele mai mici detalii, fiecaregest al personajelor fiind preg\tit cugrij\, pentru c\ maestrul Huxley nu la-s\ nimic la voia `nt`mpl\rii.

C`ntec de leb\d\ este un roman ha-lucinant, care aduce aminte[te de Mun-tele vr\jit a lui Thomas Mann.

Aldous Huxley, C`ntec de leb\d\, traduceredin limba englez\ de Ciprian {iulea, colec]ia

„Biblioteca Polirom. Clasicii modernit\]ii“,Editura Polirom, 2010, 28.95 lei

C`ntec de leb\d\ este ocritic\ acid\ a societ\]ii[i culturii americane,semnat\ Aldous Huxley.Romanul apare pentruprima oar\ `n 1939. Afost scris `n California,dup\ ce Huxleyp\r\se[te Anglia.

Joi, 13 octombrie, de la ora18.00, la Libr\ria C\rture[tiVerona (ceain\rie) va avea loclansarea ultimului volum depoezii semnat de Ioan Es. Pop –unelte de dormit, ap\rut re-cent la Cartea Româneasc\.

~n cadrul evenimentului,actorul Viorel P\unescu va citic`teva poeme din volum, iarElena Borrás García va lecturapoeme `n limba spaniol\ dinacela[i volum, `n traducereproprie.

Al\turi de autor, vor participa ar-tistul plastic Dumitru Gorzo [i

criticul literar Daniel Cristea-Ena-che. Evenimentul va fi moderatde Bogdan-Alexandru St\nescu,director editorial Polirom.

Artistul vizual Dumitru Gorzova expune `n cadrul lans\rii unproiect vizual alc\tuit din lu-cr\ri grafice diferite de celecare `nso]esc poeziile din volu-mul unelte de dormit.

Care s`nt uneltele care potaduce somnul unui suflet chi-nuit, risipind amintirile negre [ipornind timpul de la zero?

S`nt cele pres\rate pe dru-mul pe care poetul `l ia mereu

de la cap\t, eliber`ndu-se: poe-mele din noul volum unelte dedormit, o carte aflat\ sub ap\-sarea desenelor unuia dintrecei mai valoro[i [i controversa]iarti[ti contemporani, DumitruGorzo, [i a celor dou\ versuride pe copert\: „istoria estepoezia `nving\torilor,/ iarpoezia – istoria celor `nvin[i“.

„Este limpede c\ 1994,1996 [i 1999 Ieudul – f\r\ie[ire, Porcec [i Pantelimon113 bis – configureaz\ o geo-grafie hipnotic\ a mor]ii vii [i aagoniei ca tr\ire substan]ial\.O hart\ a suferin]ei expiatoriide unic\ for]\ [i frumuse]e `npoezia noastr\ de dup\ 1989.

M\ `ntreb: oare se poatemerge mai departe? Unde? {icum?“ (Dan C. Mih\ilescu)

Miercuri, 12 octombrie, de la ora18.00, la libr\ria Dalles din Bucure[ti,va avea loc lansarea celui mai nou ro-man semnat de Stelian }urlea, Te voir\pi la noapte!, ap\rut laEditura Cartea Româneasc\.

~n cadrul evenimentuluimoderat de Daniel Cristea-Enache, vor lua cuv`ntul:Dan C. Mih\ilescu, Alex{tef\nescu [i George Arion.

Ileana, eroina din best-sellerul Arunc-o pe sor\-meadin tren!, este rugat\ de unt`n\r om de afaceri s\-icaute sora disp\rut\ `nSpania. Misiunea sedovede[te a fi dificil\ [i

periculoas\. Ileana nimere[te `n miezulunei re]ele hispano-române de trafican]ide carne vie [i droguri ai c\rei membri,care nu se dau `n l\turi nici de la asasi-

nat pentru a-[i men]ineafacerea, `ncearc\ s\ osperie. R\sturn\rile desitua]ie, ac]iunile-surpriz\tipice unui roman poli]istsf`r[esc cu dezmembrareare]elei, dar, a[a cum se`nt`mpl\ [i `n realitatea cucare ne bombardeaz\ zil-nic mass-media, capii nus`nt prin[i, ba chiar sesub`n]elege c\ `[i vor continua nestingheri]i activitatea.

unelte de dormit: lectur\bilingv\ [i proiect vizual

Te voi r\pi la noapte! de Stelian}urlea se lanseaz\ la Bucure[ti

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

13 «

muzic\

CAMPIONI LA ACUSTIC|INCALIFICABIL|

Victor Eskenasy: „Dup\ acest Festival «Enescu», noi am intrat `n«circuitul interna]ional» sau, mai pe [leau, `n «gura lumii» maipu]in ca organizatori ai unui mare festival, c`t `n calitate decampioni la acustic\ incalificabil\...“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Am fost invitat s\ fac, pentru oenciclopedie, lista celor zecepreferin]e personale din muzicarock româneasc\ [i s\ le co-mentez. Iat\ ce-aa ie[it:

1. Phoenix – Cei ce ne-au datnume

Explozie de creativitate dintr-osurs\ generoas\, autentic autoh-ton\, `ntr-un moment c`nd lu-crurile p\reau c\ merg bine `nRomânia. Discul probeaz\c\ arti[tii acestei ]\ri,l\sa]i s\ se mani-feste cum [tiuei, pot faceopere valo-roase, pa-trioticef\r\ na-]ionalism,universalef\r\ sno-bism. Pa-radoxulapari]ieipoate fi v\zutpeste timp: `n1971 au fost datecelebrele [i sinistreleTeze din iulie, prin care se`nchidea cincinalul de libertateatent supravegheat\. MiracolulPhoenix asta a fost [i a r\mas –un miracol, ilustr`nd `n rocksitua]ia general\ a societ\]ii.

2. Sfinx – ZalmoxeAceea[i substan]\ local\ vi-

guroas\, ridicat\ pe lujerul uneip\p\dii, cu aroma [i gustul fagu-relui de miere. Opera lui DanAldea, cel mai dotat muzician algenera]iei sale, venea `n 1979 caun acord final maiestuos al peri-oadei ce poate fi numit\ „deceni-ul de aur” al rockului românesc.

3. Metropol – Din nou `mpreun\Ce e rockul, dac\ nu „hai s\

lucr\m `mpreun\” `n matca unuip\m`nt care ne rabd\ [i ne (va)cuprinde pe to]i? Albumul edovada limpede c\ oamenii aces-tui p\m`nt primitor, români, ma-ghiari, evrei, germani [i ceilal]i,reu[esc lucruri de calitate, indife-rent c`te piedici pun dobitocii detoate na]iile, vremelnic numi]iresponsabili la cultur\ `ntr-un sis-tem clientelar.

4. Experimental Q – Amintiridespre viitor

Poate c\ s`nt eu anormal demelancolic ([i prea pu]in alcoolic,dup\ opinia amicilor), dar albu-mul reprezint\ tot ce putea s\ fie[i n-a fost s\ fie, ca s\ se adeve-reasc\ spusa unui filosof supralici-tat, aceea despre sentimentulromânesc al (ne)fiin]ei...

5. Progresiv TM – Dreptul de a visa

Titlul exprim\ suficient de clarn\zuin]a unei genera]ii prea mult]inute sub Cortina de fier, gene-ra]ie care a reu[it, `n pofida tutu-ror impedimentelor, s\ arate c\ evie, `n orice ]ar\ de dincoace!

6. Anca Graterol & Catena –Hopatina

De[i un album cu acest titlu n-a existat (va fi gata cur`nd!),ceea ce-au izbutit Anca, Lidia,

Emilia [i Ortansa nu poate fitrecut sub t\cere,

m\car din simplulmotiv c\ a[a

cum lumea nuexist\ f\r\Eva, nicirockul româ-nesc nu e-xist\ f\r\Catena!

7. Alexan-dru Andrie[ –

InterzisOricare din

albumele luiAndrie[ poate

figura `n orice Top10. ~l prefer pe acesta

din 1990, pentru c\ a venit lamomentul potrivit [i nu a pierdutnici azi farmecul [i valoareamesajului. Nu vede]i c\ mereutr\im `ntr-o societate interzis\?

8. George Baicea – Trafic greuBaicea nu-i doar cel mai valo-

ros chitarist român `n activitate,ci [i un bluesman parc\ tem\torde ce poate s\ scoat\ din ad`nculsufletului s\u de artist 100% de-dicat instrumentului care a re-volu]ionat psihologia maselor ultimei jum\t\]i de veac, din SanFrancisco p`n\ la Osaka, trec`nd`ns\ prin Europa [i Asia, nu pestePacific...

9. Semnal M – C`ntece transil-vane

R\mas c`ndva aproape singurs\ ]in\ griful Fender-ului ridicat,Iuliu Merca n-a prea avut `ncotro[i-a cedat c`te ceva politicului,fanilor, f\neselor [i turneelor princele mai obscure localit\]i uitate`n bezna ceau[ismului. C`t voitr\i, sper s\ nu uit noaptea aceeadin iarna lui 1985, c`nd Merca &comp. au iluminat [i-au `nc\lzitpere]ii unei case de cultur\ `n-gropate `n z\pada secular\! Res-pectul meu n-a putut fi exprimatla timp, nici direct. Uite-l aici!

10. Iris, Ro[u [i Negru, Tectonic, Thy Veils, Zdob [iZdub, Nightloosers, Holograf,Mircea Florian, FFN, Timpuri Noi,Voltaj – oricare disc semnat cuaceste nume poate `ncheia glo-rios topul, greu s\ aleg...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Festivalul Interna]ional „George Enes-cu“ nu a fost [i nu poate fi „C`ntareaRomâniei“, oric`t se delireaz\ `n jurulefectelor sale tonice pentru chipul [iimaginea psiho-ssomatic\ cam ve[teji-te ale ]\rii [i vie]ii ei muzicale interne.Or, nu e nimic de auto-felicitat c`nd `npresa cultural\ [i pe internet circul\ au-tografele, cu pre] bun, ale unui ZubinMehta sau Antonio Pappano puse pescrisori deplorabile [i atest`nd lumii ̀ n-tregi starea catastrofal\, binecunoscut\altfel, a S\lii Palatului. Desigur, „patri-o]ii“ vor m`r`i, `ntreb`nd ce caut\ a-ce[ti domni la festival dac\ sala nu lemiroase bine. Iar cei mai bine informa]i[i „toleran]i“ (unde e[ti tu Mircea Cri-[an?...) `l vor pune `n fa]\, pe post descut, pe Norman Lebrecht, criticul bri-tanic care se pl`ngea recent de acusticaproast\ a marilor s\li londoneze, `ntrecare Royal Festival Hall [i Barbican.

Sigur, s`nt pu]ine s\li `n lume cu a-custic\ perfect\, ca Muskiverein la Vie-na, de exemplu, dar cert este c\, dup\ a-cest Festival „Enescu“, noi am intrat `n„circuitul interna]ional“ sau, mai pe [leau,`n „gura lumii“ mai pu]in ca organizatoriai unui mare festival, c`t `n calitate decampioni la acustica incalificabil\...

Ascult\tor de la distan]\, via transmi-siunile SRR, TVR Cultural sau prin gene-rozitatea celui care a urcat pe interneto serie de spectacole de oper\ [i con-certe de la festival, nu-mi pot spunedec`t – cum ar r`de de mine `n hohoteSergiu Celibidache – o epi-p\rere, sclaval microfoanelor, al inginerului de sunet[i talentului s\u de a butona pupitrul de

regie. {i m\ g`ndeam c\ acela ce va `n-cerca peste decenii s\ scrie o istorie c`tde c`t obiectiv\, critic\, a festivalului, va`nt`mpina dificult\]ile cele mai mari dea g\si surse fiabile de apreciere a pres-ta]iilor soli[tilor sau orchestrelor.

Entuziasmul tineresc [i hiper excitatal multor comentarii este de `n]eles –atmosfera oric\rui festival bine garni-sit `n concerte este `nc`nt\toare. Pe dealt\ parte, aceast\ unanim\ excita]ie,aceste ridic\ri `n sl\vi, glorific\ri chiar,p`n\ la a sl\vi un „]ar“ etc. reflect\ peundeva o realitate ascuns\. Melomanulromân [i, vai, tinerii r\m`n [i ast\zi,dup\ dou\ decenii de libertate, `n ace-ea[i izolare fa]\ de lumea muzical\ in-terna]ional\ ca [i `n ultimele decadeale apusului dictatorului.

F\r\ o stagiune de concert normal\,cu dirijori, soli[ti [i orchestre de renu-me, vizit`nd regulat ]ara, f\r\ o stagiu-ne care s\ pun\ `n valoare inteligentmul]imea de soli[ti excep]ionali ro-mâni r\sp`ndi]i `n lume, o majoritatea melomanilor obi[nui]i tr\iesc Festi-valul „Enescu“ – a[ spune a[a cum `ldoresc politicienii genero[i `n sponso-rizare cu banii statului – ca un fenomende tip panem et circensem. De unde [idelirul verbal de rigoare...

Oric`t au mimat organizatorii inver-sul, realitatea a fost c\ pu]ini ziari[ti despecialitate din str\in\tate s-au depla-sat la festival. Cei mai mul]i din cei ca-re au venit au fost din categoria ace-lora care, `n mod obi[nuit, `nso]esc oorchestr\ `ntr-un turneu, deci dau o

m\rturie scurt\ [i `n general strict li-mitat\ a presta]iilor festivalului.

P`n\ acum nu am v\zut dec`t o singu-r\ cronic\ ̀ ntr-o revist\ de mare circu-la]ie – „Classica“, num\rul pe octombrie(fostul „Le Monde de la Musique“) –semnat\ de Franck Mallet, `n trecereprin Bucure[ti pentru trei zile. Criticulremarc\ „covorul ro[u excep]ional alarti[tilor [i orchestrelor“ prezente, arecuvinte apreciative pentru dirijorul Zol-tan Kocsis [i simfonia enescian\, pentrupianistul Alexandre Kobrin [i duo-ulFanny Clamagiand-Antoine Tamestit,dar, contrar opus hiperbolelor bucu-re[tene, vorbe[te despre „pianul ruti-nier [i absent al lui Daniel Barenboim[i al Capelei de Stat din Berlin, `n Mo-zart“. {i tot contrar m`ndrelor horena]ionale, Franck Mallet scrie: „S\ tre-cem peste o nou\ produc]ie a lui Oedipe,unica oper\ a lui Enescu, care, `n ciudaunei puneri `n scen\ preten]ioase [i acostumelor revizit`nd abil tradi]ia, sepierde gra]ie unei limbi franceze de ne-`n]eles [i a asprimii interpre]ilor“.

Acestea fiind zise, ce r\m`ne `n urmaedi]iei aniversare a Festivalului „Enes-cu“? S`nt `nclinat s\ r\spund: seria dediscuri istorice publicate de EdituraCasa Radio, despre care aproape nus-a vorbit [i nici nu s`nt accesibile pepia]a interna]ional\. Poate s\ fie lan-sate de editori, cum merit\, s\ le v\d,s\ le c\p\t\m, noi, ziari[tii de pe altemeleaguri, de la standul românesc alT`rgului Interna]ional de Carte de laFrankfurt... Poate?

Post-festivaliereg`nduriA scrie sau a nu scrie„melomanul“ – aceastami-a fost dilema s\pt\m`-nii. ~n fond, mi-am zis,exist\ destui critici [imuzicologi ce pot naraun film al „peisajuluidup\ b\t\lie“ de laFestivalul „Enescu“. Iarasta ]ine de meseria, demenirea [i de rolul lorsocial, nu de ale mele,simplu meloman [i ob-servator de la distan]\.Dup\ ce am citit `ns\apologetice [i entuziasteauto-felicitatoare bilan-]uri `n presa scris\, ca [ipe cea online, am deciss\ m\ a[ez `n fa]aecranului laptop-ului.

Top 10

~n serialul Sherlock pe care AXN l-a prezentat `n premier\ pe 2 octombrie, celebrul detectiv tr\ie[te o nou\ via]\ `n Londra anului2010. Serial e mult spus; `n stil britanic, primul sezon al acestei seriicon]ine numai trei episoade, fiecare de dimensiunea unui film.

» 14

slow/fast food

Un Holmes pentru secolul XXI

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Drago[ Cojocaru

Evident, un mare merit le re-vine lui Robert Downey Jr. [iregizorului Guy Ritchie careau reu[it s\ g\seasc\ `n `nsu[icanonul holmesian (adic\ to-talitatea povestirilor [i c\r]ilorscrise de Arthur Conan Doyle,privite ca o adev\rat\ Bibliede c\tre fani) acele elementecare s\ `l rescrie pe Holmespe `n]elesul unei noi genera-]ii, f\r\ a-ll extrage `ns\ dincontextul victorian al aven-turilor sale.

Dar, `n timp ce Downey ex-ploda pe marile ecrane, doiautori britanici au descoperitcum Holmes poate fi adus, cuacela[i farmec [i m\car acela[isucces, `n contextul epociinoastre, `n care practicile le-giste de tip CSI au `ntrecut demult\ vreme nobila „art\ adeduc]iei“.

~n serialul Sherlock pe careAXN l-a prezentat `n premier\pe 2 octombrie, de la 21.00,celebrul detectiv al lui ConanDoyle tr\ie[te o nou\ via]\ `nLondra anului 2010. Serial emult spus; `n stil britanic, pri-mul sezon al acestei serii con-]ine de fapt numai trei episoa-de, fiecare de dimensiuneaunui film.

Aceast\ ajustare la modazilei a fost conceput\ de doitipi cu vechi state de plat\ laBBC. Unul este Steven Moffat,scenarist [i produc\tor sco-]ian de mare succes [i talent,actualul responsabil pentruserialul Doctor Who (monu-ment al TV-ului din Albion) [iautor al scenariului nouluiSpielberg, Aventurile luiTintin). Cel\lalt este MarkGatiss, actor de comedie [iscenarist, interpret `n serial allui Mycroft Holmes, fratele luiSherlock. Lucr`nd `mpreun\mul]i ani la Doctor Who, ceidoi au descoperit c\ au `n co-mun o mare pasiune pentruopera lui Conan Doyle [i audiscutat mai mul]i ani, `ntrenul spre Cardiff (unde sefilmeaz\ Dr. Who), desprecum Holmes ar putea fi adus`n zilele noastre.

Nu fumeaz\ pip\, ci folose[te plasturicu nicotin\

Holmes a p\r\sit rareori, `nAnglia, micile ecrane. Nupoate fi uitat\, de exemplu,excelenta serie produs\ deGranda, cu Jeremy Brett(probabil cel mai bun Holmesdin toate timpurile) `n rolul

principal, din anii ’80 [i p`n\`n anii ’90, fidel\ la cuv`ntscrierilor lui Doyle. Mai re-cent, `n 2000, BBC a produscinci filme dintr-o serie nu-mit\ Murder Rooms: The DarkBeginnings of Sherlock Holmes,cu Ian Richardson [i CharlesEdwards, care `ncerca s\ re-constituie pretinsele enigmepoli]iste descifrate de ArthurDoyle `n tinere]e [i de c\treprofesorul s\u, Dr. JosephBell, cazuri care ar fi inspiratseria de povestiri cu Holmesde mai t`rziu. Ambele seriis`nt extrem de fidele c\r]ilorlui Conan Doyle. Cum s\ maifaci un Holmes cu totul nou?

Moffatt [i Gatis au ajuns laconcluzia c\ ultimele `ncar-n\ri televizate ale celebruluidetectiv sufer\ tocmai din ca-uza acestei fidelit\]i exageratefa]\ de canonul holmesian [iau optat pentru o abordaremult mai liber\, `n stilul, spunei, al filmelor din anii ’30-’40,cu Basil Rathbone `n rolul prin-cipal. (Culmea este c\ tocmaiacele filme au impus cea maipersistent\ imagine a lui Holmes`n con[tiin]a public\, inclusivcelebra fraz\ „Elementar, drag\Watson!“ pe care, de fapt, Co-nan Doyle n-a scris-o niciodat\).

Prin urmare, noul Holmeseste dezb\rat complet detenebroasa atmosfer\ victori-an\ [i evolueaz\ `n decorul

cosmopolit [i ultramodern alLondrei anului 2010, `ntr-ocombina]ie de elemente tradi]ionale [i versiuni „up-datate“: Holmes este un ma-niac al deduc]iei, Dr. Watsoneste un fost medic militarr\nit `n Afghanistan, locuiescam`ndoi pe 221B Baker Street,pe proprietara casei o cheam\tot dna Hudson, iar Lestradeeste detectivul de la ScotlandYard care apeleaz\ la serviciile„detectivului consultant“.

~n acela[i timp, este un omal `nceputului de secol XXI:nu fumeaz\ pip\, ci folose[teplasturi cu nicotin\ („Asta e oenigm\ de trei plasturi, Wat-son!“), nu trimite telegrame,ci SMS-uri, urm\re[te suspec]iprin GPS, are un website de-dicat „artei deduc]iei“, iarWatson nu mai trimite poves-tiri la Strand Magazine, ci lepublic\ pe blogul personal.(Autorii seriei s-au folosit deacestea ca scule moderne demarketing, prin urmare site-ul[i blogul exist\ pe bune [i potfi accesate la adresele www.thescienceofdeduction.co.uk[i http://www.johnwatson-blog.co.uk). Aceast\ `mbinarede vechi [i nou, realizat\ `ntr-unritm foarte alert, este f\cut\cu pricepere [i, prin urmare,serialul s-a bucurat de ogroaz\ de cronici pozitiveimediat dup\ lansare.

Al doilea sezon – anulviitor

Unul dintre punctele forte aleseriei este distribu]ia. MartinFreeman face un Watson foar-te credibil [i deloc idiot (cumne-au obi[nuit alte seriale) [ieste cel mai bun partener pentruun Holmes excelent interpre-tat de Benedict Cumberbatch,actor pe care l-a]i v\zut poate`n recentul Atonement, `l ve]ivedea `n viitorul Spielberg (WarHorse) [i care are deja mult\ ex-perien]\ `n interpretarea unorpersonaje aparte dup\ ce a jucatrolul lui Vincent Van Gogh [ipe cel al fizicianului StephenHawking `n dou\ produc]ii TVrecente.

Mai trebuie spus c\ un aldoilea sezon al acestui serialva fi gata anul viitor, cele treinoi filme adapt`nd c`teva din-tre cele mai celebre texte alelui Conan Doyle: Un scandal`n Belgravia, C`inii din Basker-ville [i Cascada Reichenbach.

P.S.: Fanii lui Tolkien artrebui s\ fie [i ei interesa]i deacest Sherlock: Martin Free-man `l va juca pe Bilbo Bag-gins `n adaptarea de anul vi-itor a romanului Hobbit, iarBenedict Cumberbatch va fivocea dragonului Smaug [i aNecromantului.

SERIAL PE AXN

Este uluitor cum un personaj creat `nurm\ cu aproape un secol, SherlockHolmes, reu[e[te s\ fie popular [irelevant chiar [i ast\zi, descoperindperiodic c`te o modalitate de a`ntineri. {i dac\ azi pu]ini s`ntprobabil aceia care `i mai citescaventurile (chiar [i `n edi]ii ieftine,date la pachet cu ziarele), Holmes este un personaj la mod\.

15 «

slow/fast food

FILM, TEATRU, OPER|

Olti]a C`ntec: „Pentru a ajunge la miezul lumii, Pommerat af\cut film, face teatru, mai recent oper\; scrie texte, nu piese,ci texte de spectacol“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Pompier Lego cu musta]\: Bun. {icangurul ce f\cea `n tot timpul \sta?

T\cere.Pompier Lego negru: A[a e. Dom-

nul are dreptate. Nimeni nu a po-menit nimic de cangur p`n\ acum.

Gormit albastru: {i de ce ar fi po-menit cineva de cangur? Ce leg\tur\are cangurul? Cazul e simplu, prie-teni: Motocicleta gri era invidioas\pe raton [i l-a `mpins de pe raft. Albi-nu]a muzical\ era cu un raft mai jos[i l-a v\zut pe raton c\z`nd, apoimotocicleta fugind imediat dup\c\z\tur\. Mai clar de at`t nu se poa-te. Eu nu `n]eleg ce-i a[a greu! St\mde 12 ore aici [i nu ajungem la niciun rezultat! Acu[i se lumineaz\ deziu\, prieteni!

iDog: Cu tot respectul, dac\ `mipermite]i. Albinu]a muzical\ e o ju-c\rie veche. Foarte mult timp a stat`nchis\ `ntr-un co[ de juc\rii. Se preapoate ca sim]urile s\ i se fi atrofiat. {iapoi, ca s\ vad\ motocicleta fugindimediat dup\ c\z\tur\, ar fi trebuits\ parcurg\ jum\tate din lungimearaftului `ntr-un timp foarte scurt, ceeace mi se pare foarte greu de crezut.Motocicleta e mult mai nou\ [i mairapid\.

Fiat 500 ro[u: Hade]i s\ mai vo-t\m o dat\.

Gormit albastru: Ce s\ mai vot\m?!Ce s\ mai vot\m? Ce ne tot g`ndim [ine sucim at`t? S\ dezmembr\m mo-tocicleta aia blestemat\! S-o rupembuc\]i pe nenorocit\, `nainte s\ nerup\ capetele la to]i! Ea nici nu e canoi, voi nu-n]elege]i? Ea nu aresentimente, prieteni! Nu g`nde[te.N-are ochi! N-are cap! A]i v\zut cefa]\ t`mp\ avea la proces?!

Pompier Lego negru: Oricine ar fifost `n locul ei, ar fi avut aceea[ifa]\. G`nde[te-te un pic ce `nseamn\ s\nu mai exi[ti dintr-odat\! S\ fii rupt`n buc\]ele [i aruncat la gunoi. S\-]iroad\ [obolanii un picior sau o m`n\!Sau o roat\.

Buburuza de lemn: A[a e. Pompie-rul are dreptate. A[ dori s\-mi schimb[i eu votul. Motocicleta e nevinovat\!

Cartea puzzle: Nu se poate a[aceva, domnilor...

Buburuza de lemn: Ba da. M-amg`ndit mai bine. Aminti]i-v\ de avo-catul ap\r\rii.

Cartea puzzle: Eu nu-mi amintesc.Buburuza de lemn: Exact. Tot pro-

cesul a stat impasibil, plictisit chiar,ca [i cum n-ar fi existat. N-a sus]inut`n nici un fel cauza motocicletei.

Avionul Air China: Dac\ era totulat`t de clar, nu avea ce s\ sus]in\.

Buburuza de lemn: {i apoi ce felde avocat e o tamburin\? A fostdesemnat din oficiu. Pentru el era`nc\ o slujb\ pe care trebuie s\ o fa-c\. Dar aici e vorba de soarta uneijuc\rii, o juc\rie ca noi to]i.

Gormit albastru: Pe lume s`nt juc\-rii [i juc\rii. Fel de fel de juc\rii. Uneles`nt bune, altele s`nt rele, asta-i firealucrurilor. Dar motocicletele trebuiest`rpite de pe fa]a p\m`ntului!

Avionul Air China: Termin\ odat\ cuporc\ria asta personal\ `mpotriva mo-tocicletelor! Am prieteni foarte bunimotociclete! Despre ce vorbim aici?Despre ratonul `mpins de pe raft saudespre anihilarea juc\riilor cu dou\ ro]i?

T\cere.Pompier Lego cu musta]\: {i to-

tu[i... n-a pomenit nimeni nimic de can-gur. St\tea pe acela[i raft cu ratonul...

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[[ef:George OnofreiRedactor-[[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

Interesant\ pentru Pommerat este rea-litatea din spatele realit\]ii, „realitateafantomatic\“, aceea ce se cere desco-perit\ dincolo de aparen]e. Pentru aajunge la miezul lumii, Pommerat a f\-cut film, face teatru, mai recent oper\;scrie texte, nu piese, ci texte de specta-col, la care trude[te p`n\ ̀ n prag de pre-mier\, spre a le g\si forma potrivit\pentru reprezenta]ia teatral\ `n]elea-s\ ca past\ sincretic\. E marele talental artistului, pe care apropia]ii ̀ l carac-terizeaz\ ca un anxios neobosit s\ fore-ze `n profunzimea subiectului ales, s\arate c\ existen]a are mai multe straturiontologice [i c\ cele mai pu]in vizibiles`nt [i cele mai atr\g\toare. „Teatrultrebuie s\ intensifice realitatea“ e cre-doul s\u, indiciu al unui hiperrealismcare ]inte[te substan]a uman\, substan-]a emo]ional\.

Artist cu pronun]at contur estetic,Pommerat [i-a individualizat poeticascenic\ prin c t̀eva linii. Tematic, e atras deproblematica individului contemporan,

a c\rui identitate o urm\re[te chiar [iatunci c`nd abordeaz\ basme. Ca stildramaturgic, prefer\ scenele scurte, a-parent f\r\ leg\tur\, ca un caleidoscopcare finalmente reface un microuniversspecific; dialogul, dar [i nara]iunea.Iube[te scena goal\, pe care o mode-leaz\ din ecleraj, `ntotdeauna cu EricSoyer la pupitrul de lumini. Personajeles`nt polifonice, au ceva eteric, le scapimereu printre degete.

Lucr\ri aparent pentru copii

Nu am reu[it s\ v\d at`t de multe spec-tacole ale francezului pe c`t mi-a[ fi do-rit. Hazardul a fost totu[i generos cumine [i mi-a r`nduit c`teva legate tema-tic, concentrate pe rela]ia delicat\, com-plex\ dintre p\rin]i [i descenden]i. Mai`nt`i, am v\zut Scufi]a Ro[ie [i Pinocchio,dou\ lucr\ri doar aparent pentru copii,sau, mai exact, la primul nivel de com-prehensiune pentru copii. Pommerat aaflat `n ele nucleul de filosofie de via]\care excede arhicunoscuta suit\ de ̀ n-t`mpl\ri: c\l\toria ini]iatic\. Scufi]a Ro-[ie e un eseu scenic despre raporturiledintre mam\ [i fiic\, bunic\-mam\-nepoat\, despre team\ ca acceleratorde maturizare. Versiunea sa e o mostr\de teatru narativ `n care un povestitor[i trei personaje rescriu o istorioar\ po-pular\, revel`ndu-i substratul metafi-zic: gestionarea fricii e un demers obli-gatoriu al biografiei infantile, al traseuluipersonal c\tre via]a de adult. Pinocchioe un naiv pe care gre[elile persona-le `l transform\ din p\pu[\ de lemn `n

adolescent `n carne [i oase, c\ci dingre[eli se `nva]\ cel mai bine.

Admira]ia lui Pommerat pentru Pe-ter Brook, pe care l-a urm\rit la Bouffesdu Nord, [i spa]iul s\u gol e evident\ ̀ nmaniera de construire a perimetrului dejoc. Vidul, sugerat de „cutia neagr\“,cortinele de `ntuneric, heblul, luminaconcentrat\ `n spoturi, d`re, f`[ii, um-brele, decorul de lumin\ nasc un arealindividualizat, ambiguizat inten]ionat,care te captiveaz\ ca spectator, te aspi-r\, la figurat, din sal\, proiect`ndu-te `natmosfera scenic\. Efectele de sunet –muzica, zgomotele, t\cerile, vocile –,plasticitatea corporal\ a interpre]ilorcompleteaz\ cosmosul fiec\rei mon-t\ri. Scufi]a Ro[ie [i Cenu[\reasa nus`nt pove[ti pentru copii, sus]ine Pom-merat, iar mizanscenele o [i dovedesc.Cenu[\reasa va avea premiera pestec`teva zile la Bruxelles, la Theatre de laMonnaie, iar focusul spectacolul e ob-sesia Cenu[\resei pentru mama sa tre-cut\ `n nefiin]\ [i consecin]ele acesteiobsesii. Voletul va `ncheia trilogia pentrucopii, artistul recunosc`nd c\ are o mareadmira]ie fa]\ de cifra trei.

Din seria proiectelor pentru „oamenimari“, `n Copilul acesta, cele zece sec-ven]e ale scenariului dramatic utilizeaz\interviuri reale pentru a pune pe tapet,din diverse unghiuri, la diverse v`rste,`n diverse conjuncturi, leg\turile filiale.~ntr-un registru dramatic intens, cums`nt toate crea]iile sale; voit ̀ n cea]\, cabrouillard-ul din numele companiei,un nume care nu desemneaz\ de fapt pecineva anume. Ca ̀ n realitatea fantoma-tic\ de care vorbe[te Pommerat.

Pommerat.Joël PommeratUn spectacol pe sezon,vreme de 40 de ani, `[ianun]a Joël Pommeratproiectul de carier\ `n1990, c`nd `nfiin]a laParis Compania „LouisBrouillard“. Un planprofesional pe care l-a [idep\[it cu fervoareaartistului ce are multe de`mp\rt\[it, pentru careexisten]a reprezint\ o per-petu\ c\utare [i o acut\nevoie de comunicare.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

12

Joël Pommerat

Scufi]a ro[ie, de Joël Pommerat

Cu cea mai „lejer\“ oper\ a sa de p`n\acum Lars von Trier spune c\ a dorit

s\ exploreze romantismul german [ic\ [i-aa dorit „tone de Wagner“. Ceeace se [i `nt`mpl\. Preludiul la Tristan[i Isolda, care sus]ine `ntr-o armonieperfect\ introducerea filmului (care e,de fapt, finalul, dar [i visul eroinei, Jus-tine) revine pe urm\ ca un leitmotiv.Montajul a urmat `ndeaproape liniamuzical\, ceea ce la un moment datdevine – ca s\ folosim cuv`ntul decare von Trier se teme `n leg\tur\ cufilmul – „trivial“. E ceva ad`nc [i pro-fund „kitschy“ `n demersul cineastu-lui danez, care a ar\tat de mai de multc\ „[tie cu melodrama“. Din nou, e des-tul de greu s\ g\se[ti ie[irea din [antaj.Poate pentru c\ e o „trestie g`nditoare“,omul a fost fascinat dintotdeauna de

moarte. Un animal nu-[i bate capul cuasta, dar pentru om e un evenimentmajor al vie]ii. Nimeni nu poate [tic`t din ce a f\cut von Trier `n film einstinct sau ra]ionament, dar probabilc\ prefer\ s\ g`ndeasc\, s\ g\seasc\explica]iile dup\ ce [i-a folosit intui-]ia, dup\ ce opera e gata. (Asta ar ex-plica de ce ai de multe ori dificult\]i`n a-i `n]elege logic filmele.)

Un film-catastrof\ de o poezie aparte

Despre Melancholia se [tie c\ a ap\-rut dup\ ce von Trier a experimentatpe pielea sa depresia (acum spune c\„orice om de bun-sim] trebuie s\ fi a-vut o depresie o dat\-n via]\“). Dane-zul a fost dintotdeauna o persoan\delicat\ [i dificil\ – printre altele, `i efric\ de zbor –, iar cinema-ul a fost omodalitate de a profita la maxim deaceast\ sensibilitate [i de a o justifica.Lupt`nd cu depresia (probabil c\ nar-cisismul `l face s\ se [i alimenteze),von Trier a dat peste teoriile despreplaneta Saturn v\zut\ ca planet\ amelancoliei [i a ajuns, nu se [tie cum,la teoriile despre sf`r[itul lumii carear putea veni prin ciocnirea P\m`n-tului de un alt corp ceresc. Fandaxiaa fost gata. Ce se vede acum pe ecrane un film-catastrof\ de o poezie a-parte ([i tr\d`nd acela[i egocentrismauctorial care l-a f\cut pe TerrenceMalick s\ creeze lumea `n The Treeof Life), care se concentreaz\ (`n func-]ie de dispozi]ia [i umorile spectato-rului) fie pe extinc]ia rasei umane,fie pe lumea terestr\ cu oameni carenu-[i g\sesc locul, nu se supun niciunei conven]ii [i care s`nt dota]i cu o

sensibilitate care `i face s\ vad\ nudoar ce se ascunde sub realitatea ime-diat\, ci [i viitorul. A[a s`nt arti[tii.Von Trier e a[a – iar lipsa de supune-re fa]\ de ritualuri [i reguli l-a f\cuts\ ias\ la ramp\ la Cannes cu afirma-]iile de copil r\sf\]at despre Hitler [inazism (care l-au costat, p`n\ la ur-m\, un premiu mai important dec`tcel de interpretare primit de KristenDunst).

Nelini[titor, grav,nostalgic, autentic `ndetalii

Von Trier a mai spus c\ nu [i-ar dorica oamenii s\ vad\ `n film doar ima-gini frumoase. V\z`nd Melancholiade mai multe ori, o s\ ai, poate, sen-za]ia c\ e f\cut dintr-o materie care-[ischimb\ `n permanen]\ forma. Nu selas\ prins din prima. Chiar dac\ nu emai mult dec`t credem, substan]a a-ceasta poroas\ `i face un mare servi-ciu. ~ntre romantismul german so-lemn, carnalitatea imaginilor tridi-mensionale ale sf`r[itului parc\ de-cupate din arta video [i realismulfilm\rilor cu camera pe um\r, Melan-cholia bifeaz\/imagineaz\ nu doarsf`r[itul lumii, ci [i modul de rapor-tare al artistului/omului la realitate.E nelini[titor, grav, nostalgic, autentic`n detalii. Dac\ sf`r[itul e at`t de fru-mos, via]a `n sine e – retrospectiv – [imai frumoas\.

Melancholia, de Lars von Trier. Cu: Kirsten Dunst, Charlotte Gainsbourg,Alexander Skarsgård, Kiefer Sutherland,

Charlotte Rampling, John Hurt, Jesper Christensen, Stellan Skarsgård,

Udo Kier, Brady Corbet

Iulia Blaga: „Von Trier a spus c\ nu [i-ar dori ca oamenii s\ vad\`n film doar imagini frumoase. V\z`nd Melancholia de mai multeori, o s\ ai, poate, senza]ia c\ e f\cut dintr-o materie care-[ischimb\ `n permanen]\ forma. Nu se las\ prins din prima“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

FurtPe-aatunci, Patti Smith avea zece ani[i-oo chema Patricia. Tat\l n-aveaslujb\, mama era chelneri]\, iarcump\r\turile se f\ceau cu banii nu-m\ra]i dinainte. ~ntr-o zi, la magazina ap\rut o superofert\, puteai luaacas\ primul volum din World BookEncyclopedia cu doar 99 de cen]i da-c\ f\ceai cump\r\turi `n valoare de 10dolari. Patricia [i mama ei au ajunsla cas\, totalul era de 11 dolari, maman-avea destui bani, a[a c\ a renun]atla o cutie de maz\re. Patricia a `n-dr\znit totu[i s\ `ntrebe dac\ nu s-arputea s\ ia [i Enciclopedia, la caremama i-a r\spuns: „Today is not agood day“ (adic\ „Azi nu-i o zi bun\pentru enciclopedii“). Peste o s\pt\-m`n\, Patricia s-a dus iar la magazin,s\ cumpere p`ine [i lapte. A luat exem-plarul din enciclopedie (ultimul!), l-asprijinit de c\rucior [i a tot citit, p`n\c`nd s-a hot\r`t s\-l strecoare pe subbluz\ („Eram un copil `nalt [i slab,s`nt convins\ c\ fiecare contur al c\r-]ii st`rnea suspiciuni“). Dac\ a fostprins\ sau nu, afla]i din textul publi-cat de Patti Smith `n cel mai recentnum\r din „The New Yorker“ (aici:www.newyorker.com/reporting/2011/10/10/111010fa_fact_smith).{i tot acolo g\si]i „Free Everything“,o istorie zglobie a ispr\vilor de furtcomise dup\ v`rsta de 19 ani desl\b\noaga [i adorabila Miranda July(apropo, [tie cineva unde a putut s\dispar\ autograful meu de la Miran-da, primit la New York pe un biletde cinema de la Berlin [i lipit cu unmagnet pe frigiderul din Bucure[ti?~ntr-o vineri diminea]\, n-am maig\sit dec`t magnetul...). Miranda afurat prima dat\ un tub de unguentantibiotic, trec`nd dup-aia la pettycrimes din ce `n ce mai ingenioase.„Banii s`nt doar un concept inventatde-un mare tic\los“, crede Miranda.Simt c-a venit momentul s\ m\rtu-risesc public c\ [i eu am furat.Aveam 14 ani [i plecam `n Fran]a cuun grup de elevi de la un liceu indu-strial. Eu, fata cu ochelari care tocmaidescoperise Nostalgia lui C\rt\rescu,ei, fani de BUG Mafia, cu totul neim-presiona]i de literatur\ [i alte fine-]uri. Ne-am `mprietenit instantaneu.La Poitiers, mi-au predat primelelec]ii de furti[ag: mai `nt`i vederi,apoi inele [i cercei din Meli Melo [i,`n final, un tricou de la Naf Naf. At`t.Devenisem cool [i era bine. ~ntoars\acas\, m-am bucurat c-am f\cut-o [ipe-asta, am bifat activitatea „furt“`n jurnal [i m-am `ntors la c\r]ilemele. M\ crede]i pe cuv`nt?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 327 » 8 – 14 octombrie 2011

IMPRESIE

Filmul lui Lars von Triere, din orice parte te ui]i,trist [i, `n acela[i timp,tonic. E ca teoria cujum\tatea plin\ saugoal\ a paharului, cuprecizarea c\ paharul eplin pe jum\tate, dar `nacela[i timp e [i pejum\tate gol.

FILM

Iulia BLAGAMelancholia