MARAMURES, LIN MUZEIJ WU IN CENTRLZ EL.{C,ITJ

Bogdan I, intemeietorul statului feudal Nloldola ;:al clrui nume il poarti astizi asezarea.

In zilele de sirbdtoare, la fel ca in celelalte ase-ziri din Maramures, pe ulitele satului se poare 1'eJe:o adev)raI i . .paradi" a costumului popu)a: : : : -ditional.

IEUD

,,Un sat nu e numai o asezare in spatiu, ci unIoc ln umanitate si in univers. Un sat e un locanume, orAnduit dupi legile omenesti. Un sat poarefi si o *cale, citre tari, o deschidere citre rosturile eicele mai indepirtate.

Ieudul este aceasti (cale> si o deschidere citretari, acolo in miazinoaptea pimiintului romAnesc,in Maramuresul istoric, la margine de hotar voie-vodal, stribun, Prin tot ce a diinuit aici din ince-puturile lumii si pini azi, Ieudul este o deschidere sio (cale" citre tari, mdrturisind despre obirsiile stri-mosesti, crescute din pimint si deodati cu pimnn-tul, zimislite dupl legile 1ui"1.

Cuvintele de mai sus apartin omului de culturiVasile Vetisanu, care s-a ocupat special de acest sat.

Comuna leud este asezate la sud de soseaua careurmeazi firul viii Izei, 1n care se varsi perpendicularieudisorul, pArAu[ Ieudului, de-a lungul cireia peparcursul mileniilor s-au statornicit casele oame-nilor locului care au format satul. La nord asezareaeste dominat l de Munt i i Tibles.

De Ia Sighetul Marmatiei se poate ajunge la Ieudpe D. J. 186, pAni la punctul Ieudisor, de unde undrum lateral (dreapta), modernizat, dupi circa treikilometri ne introduce in sat.

Ca asezare, Ieudul are caracteristici asemdnd-toare cu celelalte aseziri maramuresene, incadrAn-du-se ln cele de tip ,,compact adunat" de-a lungulviii sau din zona muntoasi. Este stiut ci satele detip,,adunat" sunt caracteristice zonelor de cAmpie,dar iatile prezente aici ln Maramures - ln zone dedeal si munte - ca exceptie de la reguli (pentru

' vaslle vensanu, LionlcaMUNDI, Bucuresti, 1995, p.7.

:::::i zone trind caracteristic satele de tip..risfirat":: ..::siplr" l. Concentririle de case si formaas:z2il:r naramuresene denoti vechimea acestora,. : : : : : : : : r ; rea vieruir i i in t imp iudelungat2.

Trebuie si remarcim ca specific Ieudului, siste-mu1 ie an-rplasare al gospodiriilor care, datoritii::mul:rrii populatiei. se aglomereazi in vatrasatului. in asa tel lncit de multe ori sunt dispuse peaceeasi linie doua-rrei gospod;rii, perpendicular peara drumului.

Istoric, Ieudul este una din vechile asezlrirominesti din \laramures. Urme ale vietuirii amgisit in mai multe plrti ale asezirii, datind incd dinepoca bronzului. Sipiturile arheologice ce sepreconizeazi vor aduce la lumini mirturiile trecu-tului. Traditia satului consemneazi existenta aici aunor. ,b] i " (mine) de sare,. lucrate de romani i an-tici", care,,sunt surpate si groapa cea mare s-a um-plut cu api si poporul ii zice "iezer"". Aici s-a gisito monedi romani cu efigia impdratului ,,Traiancenzule Quinto an. 105", care a intrat in celebra co-lect ie a savantului Ioan Mihalyi de Apsar. Mult i tu-dinea tezaurelor de monede romane si bizantinedescoperite pe teritoriul Maramuresului dovedesteprezenla rornani aici, prin schimburile comercialesi de alte valori, permanentele legituri ale Provincieidaco-romane cu teritoriile dacilor liberi, cum a fostsi Maramuresul.

Ieudul a pistrat tradilii si legende care amintescde eroi intemeietori, de ctitori de ministiri si bise-rici, de dascili si preoti, de martiri, de sacrificii, debucurii si necazuri.

Prima atestare documentari cunoscute a Ieu-dului este o diplomi a regelui ungar Ludovic, din2 februarie 1365, prin care acesta ddruieste voievo-dului Balc, fiul lui Sas, si fratilor sii Drag, Dragomirsi Stefan mosia Cuhea, Ieudul s.a. confiscate de laBogdan, voievodul infidel, care a trecut ln Moldova,intemeind statul feudal Moldova. De altfel, Ieudulfdcea parte din cnezatul de vale al Bogdinestilor

2 Mihai Dincus, Zon a etnografic| Manmuret Bucuresti,1986, p. 33.

3 Tit Bud, Dare tto rice despre protopopiatele, parohiilesi ntdnistirile romine din Marantures, Gherla, 1911.

Codicelui de,la leud AXIS

168 MARAMURES. UN },IL'ZEL' I'IL] JN CENTRUL EUROPEI

inci inainte de .,::-. . L: iJ19,3 decembrie, o di-plomi dati de :ege-e Sigismund intireste pe Valen-tin (Balea r rc::i::1. rlul lui Teodor din leud, ln li-mitele lec! ae nosiei..asa cum a fost tinut si sti-pinit ie \:-enlin si predecesorii sii2. strdbunii fa-miliilcr: Balea r1+19), Biltiu alias D5ncus (i595),Dincus r151-1t. Ciceu alias Perta (1583), Cudricialias Balea din Bi rsana (17 52), Demian alias Ddncus(1511). Feth alias Balea din Rozavlea, Florea aliasBalea din leud, Sieu si Poienile Izei, Gorzo aliasBalea (1427), Ieudeanu zis ioody (1419), Ilie si Ileaalias Balea (1513), ivascu (1427), Chindris aliasBalea (1459), Marchis alias Balea din StrAmtura(1705), Oprea alias Fitigiu (1579), Pascu (1607),Perta al ias Ciceu (1583), Ples al ias Balea (1592), Popalias Fitiglu (1579)3, Dencus (1595).

Aceste neamuri au dat de-a lungul secolelordemnitari, preoti, oameni de culturi care s-au afir-mat in plan national si fac cinste Maramuresului.Dupi traditia locali ,,Biserica din Deal" sau BisericaBalcului este cea mai veche constructie de acest gendin Maramures. datAnd din anul 1364.

Biserica are planul specific: ,,absida altarului deformtr poligonali, decrosattr, naos, acoperil cu obolti poliedrici, supralniltati si asezati pe console,si un pronaos tivinuit. Deasupra pronaosului selnalti turnul cu foisor, peste care se afl5 coiful as-cutit. Acoperisul cu poali dr:bIi..."r. Pictura destulde bine consewati poate fi datatl in secolul alXWII-lea. Iconostasul este din aceeasi perioadi.

in biserici se mai pdsrreazd icoane vechi(secolele XVI-XVII) pictate pe lemn, o valoroasicolectie de icoane pe sticli de Nicula, covoare sistergare cu motive geometricg vopsite ln coloranlivegetali si minerali, mobilier specific si cdteva cirti

I Ioan Mihalyi de Apsa, Istoria Comitarului Maramures,tomr;J I, Diplome maramuresene din secolele XIV si XV,Sighet, 1900, p. 55; RadlPopa, Tara Maramuresului in veacula.l XIVJea, Bucuresti, 197 0, p. 87.

z ld,em, p.245t Radu Popa, p. 87.i Alerandru Filipascu Istoria Manmurcsu,lui Bucuresti,

1940, p.88; Mihalvi, op. cit.,p.27l.I Marius Porumb, Monumente istorice si de art|

religioasi din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ;i Clujului,Cluj-Napoca, 1982, p. 120.

de mare valoare. Amintim tipiriturile lui Coresi,,lntrebare crestineasci" (Brasov, 1550) si ,,Aposto-lul" (tipirit tot la Brasov in 1553), precum si altecirti tiptrrite la Iasi, Blaj etc.

Documentele vremii au pestrat si numele unorpreoti, care au servit la aceasti bisericl, astfel in anul1451 se aminteste diaconul Iuga; la 1579 principeleTransilvaniei Cristofor Bathori ridica la rangul denobil pe ,,onorabilul pastor roman din Ieud,Georgiu Fitigiu, pentru studiile sale asidue si pentrudiliginta sa"; 1n 1699 - Popa Simon, popa Petru,popa Ionas, popa Pintea; lntre 1731-1743 - LupuBalea protopop; ln 1743 - Samuil Turcus; lntre 1749si 17 62 - Lupu Balea; \n 77 69 - Timotheu Dincussi Lupu Dincus; in 1683 - Nichita Chindris s.,r. i .

ln podul Bisericii Balcului din Deal, preotulArtemie Anderco, distins cirturar dintr-o veche fa-milie nobili maramureseani, descoperi celebrulmanuscris cunoscut astezi sub denumirea ..CODI-CELE DE LA IEUD". in luna august anul 1,921,,Departamentul ASTRA din Sighetul Marmatieiorganizeazi o mare expozilie, la care participi cuvestigii si creatii artistice fiecare sat al Maramure-sului. Ieudul, printre altele, aduce prin preotulArtemie Anderco acest manuscris pe careJ doneaziMuzeului Maramuresului. Andrei Birseanu, careera atunci la Sighet, sesizeazi valoarea manuscri-sului, ce cuprindea Legenda Duminicii si doulOmilii, legate de joia si duminica Pastelui. Acesta la11 noiembrie 1921 orezinti manuscrisul ln sedintaAcademiei Romine. in 1924 Al. Rosetti, intr-o Iu-crare publicati la Paris, il dateazi in secolul alXVII-lea. Inregistrat la Academia RomAnI subnr. 5032, Ion Bianu publica manuscrisul ln facsimilin anul 1925, datindul in perioada 1560-1580.Dupi zeci de ani, profesorul Dumitru Serbu, pa-sionat paleograf, cercetand manuscrisul de la Ieudcu dovezi clare, il dateazd in anul 13916.

Un alt monument de arhitecturi ln lemn. demare frumusete si care pe drept cuvnnt este consi-derat,,catedrala ln lemn a Maramuresului", este Bi-

s Tit Bud, op. cit.,pp.47-48.6 Vasile Vetipanu, op.cit.,p.45 si urmitoarele - de fapt

intreaga carte trateazi problema Codicelui de la leud.

Ir\.1,4R-;1r1LRE-t |\ MUZEU vIU l^r CfifLR Ll i- --.,, -::.

ser ica din Ses din leud, de r i t greco-catol ic. B:s: : : : , . . - . , : : : : : : - . :op (bunicul acad. Ioan \ l ihal ' , : s: : -este edi f icat i in anul 1718. Planul s i s istem:. : : : - . , l . t : : : : : - - : : : .u uni t a l Transi lvaniei , acad. Victor \ i i -structiv este aproape identic cu cel al Biseri;l: ;::-- :--.-,"- : -:.1--S81 - Laur-entiu Mihalyi protopop.Deal. Ceea ce o individualizeaz: este masi.,'i:.:.;. rezonanti in rstorrabirnelor. arnonia oLonortiilor si dinensiu:'.:-: ::',: -numentale. Iniltimea acoperisulul il Jc':i. :::::=. -..-:.--. ::::t ::.:::e1ii sii, a jucat un ro1 im-pantele abnrpte ale acopel isului- . r f r . i : : . i : : . : . . : . : - . : : : : . ' : . : : : : . : : : . I : : r 'crpaLe t le i r ror ie i . i l ga-

r ' , " - ' ,1 . . ' .1 ' . ; ' , , . .^ , . i^ . ; , .- Lurrur zvciL ir .ullluluu5, llrieglai 1:l 2:l!:.:--:-':. ,.::, ::::-:::-: ::-- R:.::--:.;1 ie lndepet-fdef] ti, in Mafeatoate acestea dau o. . t inut i arhi tecr. ,nr : i j .

- : . i . : i : . L: t r re j : , : . ̂ q^S. :n : . . ,= l i l tentele din 1945, cAnd

* got icul matamutesean"; in biserrra se: ;s i r .a.z: r \ lara. l turer i l e:a t ; .1 : . r :a, : - ae a l l t t ra in grani te le

'o lect ie ercept ior ta l ; de i 'oane F( ) l i i ' ; r i - " r t ( I n iunr i S. ,v ic i i iL. ' :

i : : ; r r r ' - :cr , r . , r i . in lupia inrpo-rnul te prorenind din tentrul Je Ia \ icula). rovoare , r i r r i ic lectr ' rzarrr .

-.,.n'u,.,.,'., moblie.p..in. 'i'a.'ig; .i;:; :ill,'lli'i:T,il,:::l:j'",ili'J:,ji.l s,r, a;,, no-veclre to l t t ineasc) de r t tare valoare urr Drnr(rD,rc lccenrre (R;mlrc. Blar. Buziu. Bucurest i . iasi et i . l .

I l l ' l l t l ' scr la: , "Le

l tunloase l ip lur l !e rol l l ' ln l nea-

; . . i , . . o\ l l Lu l , r ta IOI lunqareala. regutata. Lt l nasul n l . l lln c lmltrrul d ln lurul Drsenclr se pol vede. l senl-

, . . . . - i , n lu l t n, v lL ln. cu l ru l l lee 12rg. t . Incdor, l la oe p. l ru lne oe monnant - cru( l cropl l te s l sculpiate l r I ]e l l rn

larat DIete, b;rbar i i inal t i . b ine iegar: . sunl icoanelelnrI-un snl p lopl lu. La lnLIalea rn c l l r r f , pe paneadreapri , ne int impin; n,onrnrenL, iL iu". i r t ' . i r r - legendari lor de:t i lecator i ' rnai ale5 c;nd \unt sr ;-

n-riliei Biltiu-Dincus, ridicat de citre pictorul si nlada in cadrul naturii nestirbite din ceea ce era alti

sculptorul maramuresean Traian Biftiu-bincus, in d.ari lntreaga lor fiint5 transmite mAndria neme-

memoria tatllui siu, inrtitutotut-.onf"i;;;i-;;;- silor nobili, constienti de insemnitatea ior"2

co-catolic petru Biltiu-Dincus, care a fost inteleciual Astizi, trecitorul prin Ieud va vedea aceiasi oa-

de seami al Maramuresului, mare patriot si dascil de n'ieni frumosi si mAndri, constienti de trecutul lor,

constiinti, folclorist al veacului trecut, colaborator al de valoarea lor de-a lungul istoriei. Va vedea incl in

lui Nicolae Densusianu si nilitant pentru drepturile zilele de sirbitoare portul popular, specific locLrlui,romAnilor. Monumentul sculptat in lenn a prilejuit iar printre casele noi, ici-colo se mai ziresc si caseleart i \ lu lui valor i f icarea superioar j a t radir ie i localc in vechi , deia devert i le ntonuntent.acest domeniu. Traian Biltiu-Dincus a mai sculptat Ieudeanul, cu credinta in Dun-rnezeu si in pi-

,,poarta de intrare in Maramures" - poarta din satul m)ntul stribun, stie si-si primeasci oaspetii cu po-N{ara si poarta de la intrarea in Muzeul Civilizatiei litete sr omenre.Populare ASTRA-Sibiu.

In anul 1974 preotul Ioan Marcu incepe con-struirea unei biserici monumentale de piatri, care se BOTIZAtermini in anul 1984 si se sfinteste in plezenta apeste treizeci de mii de credinciosi care au contribuitcu bal1i si munci pentru edificar-ea ei. Botiza a flcut parte din domeniul Bogdines-

Ieudul a pdstrat si o serie de monumente de ar- tilor, inci inainte de 1353, aiungind prin partai in

hitecturi tirineasci laicx: case si anexe gospodiresti, slipinirea urmasilor lui Iuga. Mai tArziu, in 1373,

instalatii tehnice actionate de api (mori, vAltori) etc. ajunge in posesia Drigosestilor: Balc, Drag si Ioan,din secolele XVII-XVIII. Unele drn acestea au intrat fiii lui Sas Voievod, in urma confiscirii domeniilorin patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucu- voievodului Bogdan, declarat ..infidel". Dupi 1385,resti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). Botiza ajunge posesiune regali, probabil p1n

Istoria a consen-rnat prezenta aici a mai multorpreoti lumlnati: 1718 - popa Alexa; 1745 - popa Balc r Tir Bud. oD.

'... pp. .17-{8.

Stefaq 1788 - popa Vintu; 1789 - Baziiiul Pop; 2L Srrnroncscu. j.rre dn Roi?r.iriii, rrtirrinl. Deuner si ioan1790-1816 - Mihail Mihalyi; 1816-1861 - Ioan Mi- Marin, I/ar.rnruresul roiriresq Bucuresti, 1934, p. 109.

i-

MAR;i,\11RE-I L'\ MLIZEU VIU iN CENTRUL EL,ROTDSi

\er : . , , l ;1 \er , i r r r lerrd de r i r oreco catol i . . Br:er i .aeste ediflcati ir.r anul 1718. Planul sr sistemul con-structiv este aproape identic cu cel al Bisericir dinDeal. Ceea ce o individualizeazi este lllasivitateabAmelor, armonia proportiilor si dimensrunile u.r.r-nunentale. Iniltimea acoperisului in doui trep::.pantele abrupte ale acoperisulLr i - apro;pe le:r i . -a ie- turnul zvei t s i a lnrorr ios, inteSrar i r r arr . rnrblu.loa te acestea dau o . . t i r rut i ; rh i tet toni . a Je er, ept ie- gol icul nlaranruLerean"; in biqerrci se p;srre.rza o.^ l - . , ; . . " -"^r ;^^ , l i . -1. ; -^,--

- - " ' i - l - . r f^ . , . r -Pr J( rUd \ lud, r r

multe provenind din centrul de la Nicula), covoareru a ra r l r uresene, nrobi l rer speci f ic s i desigur carteveche romAneasci de nare valoare din principalelecentre (RAmnic, Blaj, Buziu, Bucuresti, Iasi etc.).

In cimitirul din jurui biserrcii se pot vedea sem-ne de morment - cruci cioplite si sculptate in lemnintr-un strl propriu. La intrarea in cimitir, pe parteadreapti, ne lntAmpini monumentul funerar al fa-mi l ie i Bi l t iu-D;rrcus. r id icat de ci tLe pictorul . isculptorul maramuresean Tiaian Biltiu-Dincus, inmemoria tatilui siu, institutorul confesional gre-co-catolic Petru Biltiu-Dincus, care a fost intelectualde seami al Maramuresului, mare patriot si dascil deconstiinti, folclorist al veacului trecut, colaborator allui Nicolae Densusianu si militar.rt pentru drepturilerornirr i lor : Morrunrentul sculptat in Iemn.r pr i le iuirartistului valorificarea superioari a traditrei locale inacest doneniu. Traian Biltiu-Dincus a mai sculptat. .poarta de intrare in Maramules" - poarr,r d in satulN4ara si poarta de la intrarea in Muzeul CivilizatieiPopulare ASTM-Sibiu.

In anul lo74 preorul Toan Marcu incepe con-struirea unei biser ic i rnonurnentale de piaIra, care setermini in anul 1q84 si :e sf inreste i r r prezenta apeste treizeci de mii de credinciosi care au contribuitcu bani s i nrunc; pentru edi f icalea ei .

Ieudul a pistrat si o serie de monumente de ar-hitecturi tirineascX laici: case si anexe gospodiresti,rnstalatii tehnice actionate de apI (mori, vAltori) etc.din secolele XVII-XVIII. Unele din acestea au intratin patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucu-resti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei).

Istoria a consennat prezenta aici a mai multorpreoti luminati: 1718 - popa Alexa; 1745 - popa BalcStefaq 1788 - popa Vintq 1789 - Baziliul Pop;1790-1816 - Mihail Mihalyi; 1816-1861 - ioan Mi-

:-,:.i','i ';r:ropop (bunicul acad. Ioan Mihalvr sr:i\ i;;;,.p,'.:iui,,ri unit al Transilvaniei, acad. Victor \1i-::;-ir-:,: rStl-1E81 - Laurentiu Mihalyi protopop,r;::ra Le-:u ur:lat alte nume de rezonant; in istoriacul iur i i : : : : , . . : - : .

IcuJul . prrrr ' ; r tcni i r i i . a tucat un rol inr-porrant in monlentele principale ale istoriei. il gi-sin.i in.rplicat in Razboiul de Independenti, in MareaUnire de la 1918, in eveninentele din 1945, cAndMalanruresul era in per icol de a intra in grani teJeUrr iuni i Soviet i .e. s i in anr i urmator i . i r r l r rpra inrpo-triva instaurerii comunismului si a colectivizirii.Savantul I. Simionescu, in lucrarea Sate din Ro-minla, scria: ,,Ce frumoase fipturi de romAni nea-osi! Cu fata lor lungireat5, regulati, cu nasul mainrul t acvr l in, cu f tuntea larga. incadrat i de p, l rullisat plete, birbatii inalti, bine legati, sunt icoanelelegendarilor descilecitori, mai ales cand sunt gri-madi in cadrul naturii nestirbite din ceea ce era altidatl. intreaga lor fiinti transmite mindria neme-silor nobili, constienti de insemnitatea 1or"l.

\ " , 1- ; , -^- i ,^- . , r ̂- i - T^, , r va vedea aceia\ i oa_meni frumosi si n-rAndri, constienti de trecutui lor,de valoarea lor de-a lungul istoriei. Va vedea lnci inzrleie de sirbitoare portul popular, specific locului,iar printre casele noi, ici colo se mai ziresc si caseleveclr i . dej . r deven i t e mon u nrent

Ieudeanul, cu credinta in Dumnezeu si in pd-nintul stribun, stie si-si primeasci oaspetii cu po-Iitete si omenie.

BOTTZA

Botiza a fbcut parte din domeniul Bogdines-r i lor . inc; i r ra inte de 1353, aiungarrd pr in partai instipenirea urmasilor lui luga. Mai tArziu, in 1373,ajunge ln posesia Drigosestilor: Balc, Drag si loan,fiii lui Sas Voievod, ln urma confiscirii dorneniilorvoievodului Bogdarr, declarat .,infidel". Dupi 1385,BoLiza arunge posesiuue regal i . probabi l pr in

ITit Bud, op. clr., pp.,17-48.I T. s i rn ionc..u.5,r ,edin Rotn)nia.c la inLDerner ' i lorn

Mrin, rtry'ar.rmuresu/ rorainesq Bucuresti, 1934, p. 109.

170 MAMMURES. UN MUZEL' VIU IN CENTRUL EUROPEI

confisca_re, spre a r-l d:ruir: in 1411 altor nepoti airul luga'.

Documentele consemneazi si existenta unorpreoti: popa loa! ( 1750), popa Vasilie (177l), preotDarc loader . - J-\ l-.

Traditia populari pomeneste de o minlstire ve-che la incepunrl secolului al KV-lea, numiti Botiza.

Se alunge aici pe un drum lateral de 11 km, carese desprinde din soseaua principali Sighet-Borsa, lndreptul comunei Sieu (37 km sud-est de Sighet).

Pozitia este foarte pitoreasci; de jur-lmprejurstrijuiesc dealuri lnalte, acoperite aproape in ln-tregime cu plduri dese. Doui pArAiase, Sasu si Biita,se unesc in centrul comunei luAnd numele de rAulBotiza, care se varsl ln Iza la vreo 10 km sprenord-est.

Centrul comunei este dominat de biserica dinlemn aflati lntr-o pozitie privilegiat5, pe un pro-montoriu; putin mai jos este biserica noui, masivd,de zid; ln partea opusi sunt cl)dirile administrativesi cooperativa.

Populatia actuale este de aproximativ 4 000suflete; locuitorii se ocupi in principal cu crestereavitelor, tdierea si industrializarea lemnului sau lu-creazi la mina de clrbuni din apropiere.

Un loc deosebit de important ln viata femeilordin Botiza il ocupl prelucrarea linii. Mestesugul dea vopsi ldna cu coloranti vegetali, extrasi din flori siplante, abandonat pe parcursul anilor, a cunoscut incomuni eiuternici revitalizare, datoritl unor ini-tiative individuale apreciabilg care pe lingi satisfac-tii de ordin moral - notorietate pe plan national siinternational, expozitii de covoare si obiecte de lAnietc. - creeazd o sursf, de venituri deloc neglijabili.

Spre sfArsirul secolului al XXJea, vechea bise-rici din lemn care exista atunci ln Botiza deveniseneinclpitoare. Ea a fost atunci inlocuiti cu o bise-rici din lemn mai mare, diruitl de comunitatea cre-dinciosilor din ViSeu de Jos, care tocmai lsi ridica-seri un alt licas, din piatri, mai spatios3.

r L Mihalyi. op. cit., p.66', R. Popa, op ch, p. 71.2 1it Bud, op cir.,pp.31-32.3 lbiden, p. 30.

Biserica adusi fusese construiti la Viseu in 1699si avusese acolo un turn mai inalt, care prin mutarea fost micsorat. Altfel, celelalte pirti componente separe ci s-au plstrat in forma si dimensiunileoriginale.

Arhitectura monumentului este caracteristicibisericilor din lemn maramuresene; nava are unplan dreptunghiular, absida altarului este decrosati,de formi poligonali cu cinci laturil in partea devest, unde este si intrarea, se afli un pridvor deschis,mai larg decAt se face de obicei ln alte pIrti, aducXndcu o forml aproape p5tratl. Acoperisul are poaladubll. Intre cele doui stresini, peretele lateral esteprevlzut ln dreptul naosului, de fiecare parte a con-structiei, cu cAte trei geamuri, pentru a miri lumi-nozitatea interiorului. Turnul-clopotnili, plasatdeasupra pronaosului, este prevlzut cu foisor si coifprelung, de forma unei piramide octogonale.

Intregul monument se prezintd ca un ansambluarhitectural armonios, echilibrat, tulburltor de ex-presiv ln simplitatea sa.

Ca element sculptural in exterior este de remar-ca! ln primul rAnd, tocul usii de la intrare, unde seregisesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodiri-ilor tdrinesti, cu simbolisticd precrestinl ln majo-ritatea cazurilor: Soarele static - sub formi de rozeti -din Siria plgini, Soarele in rotire, din vechea Persiesi India, Luna, sarpele, dintii de lup (de originecelticl) si alte motive cu semnificatii pierdute sau,poate, pur si simplu, decorative: zigzaguri, solzi depeste, grupuri de mici cercuri, cercuri mari cadrilatein interior etc.

O sculpturi ln lemn reprezentAnd funia lmple-titi, simbol celtic al necuprinsului, incadreazl usa dela intrare, si o alta, mai groasi, cu multi miiestrie lu-crat5, lnconiure biserica de .jur-lmprejur ca un briu.

Se verifici, privind intrarea bisericii din Botiza,doul lucruri: primul, cd mesterul care a ridicat li-casul Domnului a lmprumutat de 1a casa tirineascd,nu numai tehnica de constructie si modelul arhitec-tural de bazi, ci si ornamentatia ln lemn de pe por-tile gospodlriei; in al doilea rdnd, fapt cu totul re-marcabil, ci in Maramures, pAnI ln zilele noastrgornamentatia ln lemn cu simbolisticl precrestinieste dominanti. Biserica a fost renovati atunci cAnd

MAMMLiRES, L'N MUZEU VIU IN CENTRUL EL-ROPEI

a fost adusi la Botiza si pictatd din nou de IugaDionisie si fiica acesruia. Aurelia.

Pictura, atdt cAt se mai poate vedea, const; inmare parte din motive florale; portretele nu au ovaloare deosebiti. Pictura de pe iconosras esteposibil si fie mai veche decAt cea murali, dar esrefoarte innegriti de fum. Meriti evidentiat ancadra-mentul usii de la intrare pentru rafinamentul orna-mentatiei; se remarci pe partea sa interioari o pic-turi interesanti, mai veche si ea decdt pictura mu-rald, reprezentAnd moartea cu coasa, avind alituricAteva inscriptii moralizatoare.

Biserica a fost restaurati ln 1952.Cresterea populatiei din comuni a impus ridi-

carea, lntre 1975-76, a unui nou licas de inchini-ciune, de aste date din cirimidS, cu sapte turle. In-teriorul a fost pictat lntre 1982 si 1987, in tehnicafresco, de pictorul Andrei Riileanu.

In 1992,llngd asezarea lor, aproape de un izvorde api minerald, la locul numit ,,Valea Sasului",locuitorii au mai construit o bisericl din lemn, lnstilul arhitecturii traditionale maramuresene, cu in-tentia de a crea aici o minlstire de maici.

POIENILE IZEI

La 37 km de Sighet si 44 km de Borsa, pe so-seaua care leagi aceste doui puncte, se afli comunaSieu, de unde se desface spre sud-vest un drum des-tul de bine intretinut k10 km, care duce, pe foartefrumoasa vale a pArAului Poieni, in satul Poienilelzei, asezare cu o pozitie deosebit de pitoreasci, in-conjuratl de dealuri domoale. O parte din drumulde la Sieu este comun cu cel care duce la Botiza. Co-municatia cea mai simpli si comodb pe care o prac-tici locuitorii celor doui aseziri mai sus mentionatese face lnsi pe jos, direct peste dealuri (circa 8 km),pe ciriri care trec prin locuri cu peisaje lncAntStoarecu livezi, pisuni si culturi.

O veche legendS spune ci ln vremuri foarte ln-depirtate, un urias (este de remarcat ci foarte multeistorioare din Maramures sunt populate cu astfel defiinte neobisnuite) ar fi ajuns prin aceste locuri, peatunci acoperite de piduri imense de brazi seculari

si s-ar t-i ocupat cu confectionarea covetilor (albi-ilort din lemn. Acolo unde el a stat, s-a infiripatapoi o mici asezare omeneasci, stipanite mai tArziude Ion \rod; din Rozavlea.

Satul este consemnat in documente lncd din1418, ca altera Polvan Ujfalu, dar cu certitudine eleste mai lechil. Denumirile anterioare: Poienile luiIlies, Poiana Sieului, apoi Poienile Glodului si, lnsfArsit, numele de astizi, arati ci satul se afli inpoieni inconjurate de p)duri.

Infltisarea satului s-a schimbat mult in ultimeledecenii, dar graiul si portul, precum si obiceiurile,s-au p;strat inci destul de bine.

Poienile Izei posedi una din cele mai frumoase,mai tipice si mai bine consewate monumente dearhitecturi maramureseani in lemn, biserica ,,SfintaCuvioasa Paraschiva". Dupl cum povestesc bitrAniisatului, inainte de actuala biserici ar fi existat un schitmodest, ridicat de putinele familii de credinciosiaflate atunci pe locul satului de mai tirziu. Pe mi-suri ce asezarea a luat proportii, oamenii s-au decissi-si construiasci un licas de rugdciune mai mare.

Astfel pornesc ei la tiiatul arborilor seculari, pecare-i aduc cu foarte mare greutate, trigandu-i dinpldure pe jos cu cAte patru boi.

Se presupune cI biserica ar fi lnceput si se con-struiasci pe la anul 1604, dar din motive necunos-cute a rimas neterminate pAni ln 1632, c6nd a fostsfintiti, asa dupi cum reiese din inscriptia de pe unantimis vechi slavon gisit in piciorul mesei alta-rului, cu ocazia unei restaurlri efectuate ln anii1962/63 9i aflat acum la Muzeul Arhiepiscopal dinCluj-Napoca.

Arhitectura bisericii este conformi modeluluimaramuresean: nava are un plan dreptunghiular, iarabsida altarului este decrosati, de formi pitrati;pridvorul este pe latura vest, unde se afld intrarea.Acoperisul este cu dubld poali, iar turnul, care adi-posteste trei clopote, este previzut cu foisor, coif sisigeati inaltl $i zvelti. De remarcat ci in vArf, ime-diat sub cruce, se afli o semiluni de metal a cireisemnificatie nimeni n-o cunoaste si nici data cendea a fost asezati acolo.

I Ioan Mihalyi, op. crr, p. 221. si R. Popa, op. clr.. p. e5.

MARAML]RES. TJN MUZEU VIU IN CENTRUL TL,TC.TEJ

pentru acte de vitejie in Rizboiul de Independenti aRomAniei (1877). Acesta a participat si Ia Rizboiu.de Secesiune, intre Nord si Sud, din America. si afXcut parte din Annata lui G. Garibaldi.

Familia Man, printre alte personalititi. a datMaramuresului pe comitele suprem Iosii \Ian carela 13 dec. 1850 propune infiintarea .\sociatiuniipentru Cultura Poporului Romin din \laramures.

Satul pistreazi inci un fond de arhitecturi tra-di t ional i , de mare valoare, case, porr i s i acaretur iconstruite din lemn. La fel se bucuri de mare pre-

luire din partea sitenilor obiceiurile si costumelepopulare traditionale.

Biserica, plasatd in mijlocul satului, este con-struiti din birne de brad. Poarti hramul ..NastereaMaicii Domnului" si a fost ridicati ln anul 1760 pelocul unei biserici mai vechi.

Nava are un plan dreptunghiular. Absida alta-rului este decroqatd, poligonali. Acoperisul este cudubli poald. Pictura interiorului, atribuiti lui IoanPlohod (prima jumitate a secolului XIX) este exe-cutati peste alta, mai veche.

In naos, pe bolti, se remarci Sf. Treime, iar incolturi, evanghelistii. Pe poalele boltii: Adam si Eva,Izgonirea din rai, Ciruta de foc a Sf. Ilie, Turnul luiBabel, Potopul, Moise ln pustiu cu un sarpe inmAni, o femeie cIlare pe un balaur rosu - Fiara apo-caliptici. Pe peretii laterali ai naosului figureazi sce-ne din viata lui Iisus, pilde.

Pe fata dinspre altar a tAmplei se remarci douipersonaje din Vechiul tstament care poarti pe oprijini un ciorchine de strugure. Tot aici este pictatMoise cu tablele legii; ln pronaos, Judecata de Apoi,cei doisprezece apostoli, pilda celor cinci fecioarecuminti si a celor cinci fecioare nebune.

Pictura are aceleasi caracteristici ca si cea dinbiserica de la Rozavlea. Gama cromatici era com-pusi din culori vii si contrastante in care predominbrosul, albastrul si verdele, albul si negrul, dar azi arimas doar galbenul.

Fundalul peisajului este eteroclit, se amestecielementele bizantine cu elementele locale inspiratedin mediul inconjuritor sau imaginate. In bisericadin Sieu se observl o influenti crescute a elemente-Ior baroc si neoclasic.

P::r:re icoanele mai valoroase atrag atentia oi:;g::e a Iui Iisus Hristos, alta infXtisind peS:. \iaria cu Pruncul in brate - inceputul secolului\1'll - si c intltare. pictati pe doul tlblii mari.

ROZ.{\'LL\

Este o comuni mare pe Valea Izei . af lat i intr-odepresiune inconjurati de dealuri. la sud-est deSighet, pe soseaua care leagi acest oras de Borsa,

Populatia numir: peste 6 300 de suflete. Ocu-patia de bazi a locuitorilor este. ca in maiorttateaasezir i lor din regiune, agr icul tura si cresterea vi te-

lor, iar o parte dintre sdteni sunt muncitori fores-tieri si mineri.

Rozavlea isi are obAr5iile pierdute in neguratimpurilor; ln apropierea ei s-au gisit mai multe pie-

se din epoca bronzului precum si vestigii ale unei ce-titi dacice. in timpul cnezatelor si voievodatelorasezarea a flcut parte din cnezatul de vale al Bogdd-nestilor, fiind mentionati printre satele stipanite deIuga, fratele lui Bogdan, pAni in 1353, an in careeste dlruitl fiilor lui Iuga, $tefan ;i Ioanr.

a , .^-^ ^ ,In anul 1373 Rozavlea devine Villa Johannis

Voevodae. in 1390 trece ln posesiunea Drigosestilorsi din 1411 revine urmasilor lui Iuga, unde acestiasi-au asezat in 1424, centrul domeniilor lor, nu-

t )

mlllo-O I'OJSeSJJO K,.t 7. ) I )'A'.

Ca fiecare sat si Rozavlea are legenda sa de lnte-melere.

Astfel, se spune ci aici, foarte demult, au trlitoameni uriasi din care a rlmas doar unu[, care aveao fati, pe nume Rozalina. Aceasta, spilAndu-gi cd-masa in rAul lza, a zirit pe mal, in tirini, nistefiinte minuscule. LuAndu-le in palmi a vizut cisunt oameni. Taril siu i-a explicat ci acesti oamenimici sunt din neamul romanilor si ci ei vor stlpAniin viitor Maramuresul. Rozalina s-a indrigostit deunul din omuleti si s-a rugat lui Dumnezeu ca pe elsi-l creascS, iar pe ea si o micsoreze, si se poati

I Ioan Mihal_vi de Apsa, op. cit., pp. 30-32.2 Idem, Diplome,.., pp, 175-177; R. Popa, op. ci t., p. 97.

t74 MARAMURES, UN },IL-ZEL' \'IL' JN CENTRUL EUROPEI

cisdtori. Din ace:s:i:e:e.he se trag maramuresenii,zice legenda.

'Rozavlea i a\ai biserici de lemn in secolul alXIV-lea. lar esie sigur ci un licas de lnchiniciune aeristar si inainte. Fiind un domeniu voievodal, insat a lbsr si o ministire. Existd ln parohia Rozavleadoui biserici: una veche, .de lemn, monumert isJoric,si alta de cirimidi, a cirei temelie s-a pus ln 1955.

" in cele ce urmeazi ne vom ocupa de prima, caieconstituie una din cele mai fiumoase realizlri alearhi tectur i i in lemn din Rominia.

Licasul dateazi din ani i 1717-1720 si in locuresteo alti biserici mai veche distrusi de titari. Poartihramul ,,Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril".

oArhitectura este in stil original maramureseandin bdrne cioplite, dispuse orizontal si imbucate laextremitdti, flri folosirea cuielor.

Biserica are un plan dreptunghiular, cu absidapoligonali decrosati. In partea de vest se afli unpridvor previzut cu colonade arcuite, tot din lemn,apoi un pronaos cu tavan orizontal, naos cu boltisemicilindrici; absida altarului are tavan orizontal,iar sectiunile licasului sunt separate prin pereti deIemn. Acoperisul de sindrili are dubli poali.

Pictura interiorului este probabil opera lui IonPlohod si a fost executati ln jurul anilor 7823-7825.Gama cromaticl este bogati, se folosesc culori vii,adesea contrastante.

Pictorul a lucrat intr-o tempera grasd, evident,care dd scenelor un aspect bogat si strilucitor.

Se remarci ln naos, pe bolti, Sf. Treime lnca-drati de evanghelisti; pe poalele boltii, se distingescara lui lacov, un peisaj de copaci si iniltarea Sf,Ilie la cer.

Pe peretele sudic se remarci scene din VechiulTestament: Genez4 Raiul, ,,cirtile lui Moise", tur-nul Babel, Potopul.

Pictura de pe peretele nordic al naosului repre- STRAMTURA (km le)zinti, intr-un numir egal de tablouri cu cel de peperetele sudic, scene din viata si patimile lui lisus,Invierea si oilde. lntr-o ordine dificil de lnteles.

In pronaos, sunt pictate cele patru vAnturi, lngeriicare vestesc sfArsitul lumii si, mai departq infernul.

Este interesant de remarcat la Rozavlea tratareamoderni a peisajului in planuri si in adAncime,

lncercindu-se si se dea scenelor biblice plasticitatesi senzatie de volum, prin dilutia sau concentrareaculorii si cu ajutorul umbrelor mai inchise.

intreaga picturi se prezinti ca un ansambluechilibrat, in stil traditional, cu putine elemente ba-roce. Pozitiile personajelor sunt insi cAnd realiste,cAnd artificiale, tribut al gustului baroc al epocii

-A - .1 ^ +"x;+ ^;^r^ ' " Irdrrq d LrdrL PrrLvr ur.

Imbricimintea este de asemenea un amestec detraditionalism si de piese de epocl, dar in alt senspersonajele ,,pozitive" sunt lmbricate in general inhaine aseminitoare cu ale localnicilor (cu mult alb),pe cAnd cele ,,negative" sunt costumate in hainepurtate de soldatii striini si, in general, de neamurilestriine care au trecut peste aceste locuri, de la carebistinasii au avut de suferit.

Istoricul maramuresean Tit Bud consemneazdci,,ln anul 1699, precum arate un protocol comi-tatens, ln Rozavlea au fost sase preoti": Pop Todor,Pop Vasile, Pop Ionas, Pop Lupul pi Pop Gligor...Credem ci antroponimul Pop derivi de la ,,popi"...adici preotul cutare... In 1745 apare ln documentepopa Simion, apoi in 1754 popa Timotei, in 1774popa Vasile etc. in 1889 este consemnat preotulIoan Ivasco, care reinnoieste scoala confesionali;icare,,a cAstigat pe seama bisericii niste dAmboacepustii pe care a sidit cu miile brazi... si care vorvalora un capi tal f rumos Dentru biscr ica" l .

i . . ' l

ln ani i de dupi al dorlea r izboi mondral, Ro-zavlea a suferit aitiunea nesibuiti a colectivizirii,dar oamenii fiind harnici si cu mult discernimintau dezvoltat centrul civic al comunei. construindscoli, spafii comerciale si culturale.

AstIzi se pistreazi lnci vii obiceiurile stribunesi se afli la loc de cinste portul traditional.

Localitatea apare consemnatl in documente la22 septembrie 1326, cind regele Carol I conferi luiStanislau Cneazul, fiul lui Stan, pimAntul Stramtu-rei si-l scuteste de orice dare. Satul. ca de altfel. mai

I L Mihalyi de Apsa, Diplonte ..., pp. 30-32.

176 MAMMURES. TJN MLiZEL' I'IU iN CENTRUL EUROPEI

Pictura care se mai r-ede astizi este observabilinumai in altar. F-ste in stil baroc si a fost realizatiprobabil de zugravul Ianos Oprig in 1823.

De reti-nut scenele de pe peretii laterali ai ab-side_L reprezentind .Restignirea", lncadrati de ceipatru esanghelisti in medalioane. Spatiul este redatin adincime, senzatia de volum este obtinuti prinmodelarea tonurilor.

Biserica mai oosedi o serie de icoane valoroasepe lemn si pe sticli. Cele pe lemn sunt atribuitezugravului Radu Munteanu din Ungureni.

BARSANA

Este una din comunele mari ale Maramure-sului. Asezatl pe malul drept al riului Iza, la o dis-tantl de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei,este strlbdtute de drumul iudelean 186.

Spre dreapta, se desprinde un drum peste Iza careleagi localititile de pe Valea Izei peste cumpina ape-lor cu localitltile de pe Valea Coslului (Cilinesti,Ocna Sugatag). Un alt drum (forestier) pe ValeaMorii merge pini la Runc, ln hotarul Vilenilor,unde se afld ape minerale cu bdi traditionale. in di-rectia opusd spre Valea Viseului, pe drumul de peValea Muntelui, se poate ajunge la Petrova.

Piese arheologice din epoca bronzului desco-perite lntimplitorr precum 5i slplturile arheolo-gice efectuate pe dealul ,,Cetatea" evidentiazi exis-tenta umani din epoci indepirtate, precum si pre-zenta dacilorr.

Prima atestare scrisi despre comunl este din 22septembrie 1326 ctrd, printr-o diplomi, regeleCarol Robert I de Anjou recunoalte gi lntireste lnaceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan, iarin alt document din 1346 acela5i cneaz este numitflul lul barsarl-.

Antroponimul si toponimul BArsan vine de latraditia plcurarilor care cresteau oi ,,birsane", adicdcu lind deasi, moale si lung5.

Urmalii familiei cneazului Stan-Birsan suntreprezentati si astizi de familiile de bazi ale satului.

'Petru Lenghel-lzanu, Datna mindrd pin B)nana.BaiaMarc,1979, pp.12-21.

2 I. Mihalyi, Diplome ..., pp. 6,21.

Comuna si-a urmat destinul istoric, implicin-du-se ln decursul secolelor in toate evenimentele cucare s-a confruntat regiunea.

Astizi satul lti dI, de la primul contact, senti-mentul bogitiei (materiale si spirituale).

Comuna a scipat de drama colectivizirii, oame-nii de aici s-au adaptat cu abilitate la spiritul vremii,muncind pe ,,marile santiere ale socialismului", iarveniturile realizate le-au investit in case noi, care auschimbat complet imaginea satului traditional.

Conservatori de fapt, sdtenii si-au construitcase si acareturi noi, porti si biserici, preluAnd toateelementele traditionale.

Comuna Birsana conserve si citeva monumen-te de arhitecturi de exceptie. Astfel, ,,bisericuta de peJbAf', &rye numele locului unde este amplasati, afost adusi aici in 1802 din locul numit .,PodurileMinistirii" (inilial existAnd ln BArsana o manestire^ ^x1,,^x":1^- l .^ " : I ; r^

- ; \ l

d raruS4rrrvr udrurLd'u/ .

Planul constructiei este dreptunghiulaq absida al-tarului este decrosatl, de formi poligonall cu cincilaturi. Acoperisul este cu poale dubl5. Intre cele douistresini, pe partea superioari a perefilor laterali, lndreptul naosului, se afle pe ambele pirti cdteva fe-rcstre, pentru a mlri luminozitatea interiorului.

Turnul, cu baza pitrati, este previzut cu un foi-lor peste care se inaltd un coif suplu, elegant.

Intrarea se face prin partea de vest, unde se afliun frumos pridvor deschis. Pronaosul are tavanulorizontal, pe cind naosul este prevlzut cu o boltlsemicilindrici, asemenea mai tuturor bisericilor delemn din aceste nlrti.

Pictura muialda. realizati ln 1805 de HodorToader, este un ansamblu decorativ structurat dupilegile baroce, poate cehnai reprezentativ ln acestsens din Maramures. Predomini albul, albastrul, ro-sul si ocrul auriu, care dau impresia unei lumino-zititi neobisnuite. Pictorul exceleazi prin redareadetaliului si a desenului fin si precis, avind predi-leclie pentru personaje fqminine, pline de gratie sifrumusete.

r llt Bu4 op. cjr, p. 23.a Anca Pop-Bratu, Pictura murali maramureseand,

Bucuresti, 1982. Vezi gi Marius Porumb, op. cit.,p. 125.

-\IiR.j.\IL'fif,! L-N MUZEU VIU IN CENTRL:L EL-ROPEI

Decorurile sunt realizate ln tempera, pe pinziacoperiti in prealabil cu o preparatie de var si lipitipe peretele de lemn.

De remarcat pe bolta cilindric5, in naos. chipuliui Lsus Hristos imberb si cu aripi, foarte rar repre-zentat ast fel . iar pe pereLi i lateral i , cere ingerest i ,scene din Vechiul si Noul Testament, pilde apocrifecum ar fi ,,Copilul cu comoara", care ilustreazi ominune a Arhanghelului Mihail. Mai este de remar-cat aici o foarte interesanti picturi reprezentendheruvimii, nuduri cu trupurile pline de ochi, pentrua alata ca ,,el vao totul

t r .In al tar,pe bol t i , se obseryi o tem) de inspirat ieapuseanX, ,,lncoronarea Fecioarei Maria de cltreDumnezeu Tatil si Iisus".

Suprafata oferiti picturii fiind redusi, pictorula folosit in multe pirti, mai ales pe tAmplS, sistemulmedalioanelor, uneori concentrAnd mai multe temeintr .un s ingur medalron. in a)re pirr i . ioculfantezlei este mai mare si pe bolta naosului, deexemplu, artistul nu mai desparte scenele prin dungide culoare sau medalioane, ci printr-un joc liber decurbe, contracurbe si arcuri.

in 1881 este edificati ln centrul satului o nouibiserici (greco-catolici - azi ortodoxl), din piatrd.Aceasta este pictati ln fresci ln stil neobizantin depictorul Andrei Ri i leanu, in per ioada 1972-1973.

AtAt biserica veche din lemn, cAt si cea din piatri,conservi in interior icoane din secolul al XWII-leapictate in Maramures (stil neobizantin) ln tehnica,,tempera pe lemn". Se pistreazi si tablouri pe pAnzide mare valoare, precum si multi carte veche dintiparnitele de la lasi, Bucuresti, Blaj, Rimnicl.

in ultimii an|, 1993-1.994, s-a construit lncentrul satului o bisericuti din lemn de stejar pentrucultul greco-catolic (Biserica RomAnd Uniti cuRoma) si este ln stadiu de finalizare o biserici totdin lemn, pentru un viitor centru mdnistiresc orto-dox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, in-spirate din t radi t ia vechi lor bjser jc j maramuresenedin lemn.

De la intrarea lnpe strizile laterale, pe

sat, de-a lungul soselei, dar sidreapta si pe stengai aproape

c,It., p. 157.

la t-iecare casi s-au ridicat porti noi, constructir mo-numentale din lemn de stejar, sculptate cu miiestriein spiritui traditiei. Portile, adevirate arcuri detriumt, sunt mAndria birsinestilor, constituind omarci de identrtate culturald inconfundabili.

in centrul comunei, in curtea scolii generalecentrale s-a restaurat si conservat o veche scoaliconfesionali (greco-catolici), singura constructie deacest gen pistrati in Maramures, care astizi ad;-posteste muzeul sitesc ce cuprinde o bogati colectiede obiecte etnografice si o serie de documente legatede istoria satului.

Satul, ln zilele de slrbitoare, devine atractiv prinprezenta oamenilor costumali in portul traditional,grupati in centrul civic pe grupuri de vArsti, veci-nititi si neamuri, ln fata portilor unde stau la sfat.Tot acum se organizeazi si,,jocul" - hora satului.

NANESTI

Este un sat mic, azi apartinitor de comuna BAr-sana, dar vechi $i cu rezonante istorice. A flcut parteln perioada medievall din Cnezatul Varaliei (Sub-cetate), fiind sub jurisdictia cneazului de Oncesti.

Intre Ninesti si Oncesti, ln malul Izei,dr. Tiberiu Circa, ln vara anului 1977 a descoperitun depozit de 13 piese, de la sfirsitul paleoliticuluisi inceputul neoliticului (rizuitoare, dllti etc.).

Prima atestare documentar) apare Ia 14 mai I 3ou'.in 1412 aoare oossessio n.Ltialt;'. Acest sat mic

a dat cAteva iamilii nobile ai ciror urmasi sunt siastezi oameni de frunte, astfel: Vancea, Iura, Grigorsi Godja sau Nemes (1360).

Satul este situat pe malul drept al riului Iz4 lntrelocalititile Oncesti si BArsana. Semnificativ este nu-mele ulitei principale a satului - Ulita BitrAni - carea concentrat vatra initiali a rcestui4 astizi existindtendinta de a coborl casele si a le alinia la sosea.

I loan Mihalyi de Apia..lstona Comitatului Maramures- Diplome manmuresene din secolele X1V si X{ Sighet,1900, pp.41, 183, 195, 522, 599.

3 Radu Popa, Tara Maramuresului in veacul al XIV-lea,Bucuresti, 1970, p, 91,I Mihai D;ncus, op.

.\IIR{,\{L',Rfj LX MUZEU VIU iN CENTRLZ ;i...f.-];.

A se obsewa pictura de pe usile impiritesti. a:i:cit se mai poate vedea, care este mult mai leci::decdt ornamentatia parietali, dupi cum ne inii;; :inscriptie cu anul in care ea a fost realizati: iol -.

Biserica actuali, constructie monumelral; jin

piatrl (fost5 greco-catolici), a fost terminata :r ic-l-.La intrarea in Oncest i d insple \ ad. pe Jr:ar: ;

drumului, este situati ,,FAntAna Craiului". un izlordin care ar fi biut api regele Ludolic in drum spreMoldova si Galitia.

Satul are si un izvor de api minerali pe dealulOsoi, la Borcut, de unde zilnic sitenii isi aduc apicu ulcioarele.

in sat s-a pistrat arhitectura traditionali, portulpopular si desigur obiceiurile (cele de peste an, dar sicele din ciclul familiei), sitenii fiind mindri dedescendenta lor

VADUL IZEI

Localitatea este situati la 5 km de municipiulSighetul Marmatiei, la confluenta rAurilor Iza cuMar4 deci si la interferenta celor doui vii atAt decaracteristice Maramuresului.

Satul este situat mai mult pe riul Mara, de aceeall vom considera ca apartrnand acestei vii.

tn zona satului s-a descoperit un depozit de bri-t:ri de la sfXrsitul epocii bronzului (12 buciti) si unmare tezaur medieval de monede de argint (peste900 buciti). in perioada medievali satul purta denu-mirea de Vadul lui Lupu. La 27 iunie 13 83 un docu-ment emis de vicecomitele Maramuresului intirestein favoarea lui Bylk (Valc-Lupu) stipAnirea Vaduluiin contra lui Ioan Codrea * aceasta pe baza dreptu-rilor sale cAstigate si recunoscute de regele Ludovic(probabil la i350?)i. in perioada medievali, ln ime-diata apropiere, la confluenta Izei cu Mara exista sa-tul Tursad (azi disperut sau contopit cu Vadul). Prin-tr-un document din 1411, Leuca si Andrei, fiii lui Lupudin Vad sunt intiriti in stipAnirea Vadului si a

I Ioan Mihalyi de Apsa,Istoria Comitatului Maramure5 -Diplome maranturesene din secolele XIysiXY Sighe! 1900,pp, 79, 113, 170, 178, 195,219,221 si urm.

: . . . : - ( i r - - Thuzad. l ) r )uI Tursad. pomenit inrr-u:-l - - - : . :nr l in 1405 erte probabi l Valea Srre. iLr l - : .

O -a3erdi a satului vorbeste despre un tunel

-ar. =::e :+atura intre satul Vad si cetatea din On-:.sti 1'€zi lc:alitatea Oncesti pe Valea Izei).

\iJui leagi- soseaua Sighet-Baia Mare de dru-nu- ca:e duce spre localititile de pe Valea lzei, iar. . - i r . - . : - - . . ' r - :e.-r ; r ) . " fe e: t duce la ValeaSrpi-rrrr l r r i , rn<r l Vr 'c.r Prr , ' r t l t t i t -1- : -_ ' ^ _- ;_Y

4Vdt | | t td-

tor de \radul Izei.Satul Vad are o populatie romineasci (existi si

c i teva fami l i i de r igani integrat i conruni t ; t i i ) .Fiind aproape de municipiul Sighetul Mar-

matiei (o perioadi a fost comuni suburbani), popu-latia lucreazi in fabricile si in unitltile economice side servicii din oras. Este cunoscut faptul ci mareamajoritate a factorilor postali din Sighet sunt de laVad (asa cum paznicii de la diversele unititi din ora;" , . - r I ; - . " ' * i - - ' l I " -" \

Maramuresenii le zic vadenilor ,,dobasr", deoa-rece sunt $i buni muzicanli, (iigani) organizati intarafuri unde toba are un rol impoffant. De altfel,toba s-a general izat in tarafurr le maramuresene pr ininfluenta vadenilorj,

Cu toatl influenta orasului, locuitorii din VadulIzei si-au pistrat portul popular - ln zilele de du-minici si sirbltori. Foarte bine s-au pdstrat obice-iurile si traditiile. Aproape fiecare casi are la intrarepoartd mare de stejar, sculptati.

In sat existi o biserici de piatri (monument dinsecolul al XIX-lea), fosti greco-catolici. Pe Valea Su-giului, unde este o mare concentrare de case si gos-podirii. existd spre finalizare o biserici greco-cato-licA (construitd dupi 1989). O striduti, dupi biseri-ci, duce la ,,Casa muzeu Vasile Kazar" - monumentdin secolul al XVIII-lea, cu interior traditional si ocolectie valoroasi de obiecte de artd traditionalS.

2 Radu Popa, Tara Maramure5ului ln veacul al XIV-lea,Bucuresti, 1970, pp. 108, 161.

3 Mihai Dincus, Zon a etnograficd Maramures, Bucuresti,1986, pp. 32-35 sr urm.

VALEA MAREI

MARA-CRACESTI

atul Mara marcheazi intrarea in Maramures.Imediat la intrarea in sat dinspre Baia Mare(38 km), pe partea stAngi, o poarti maramu-reseani de exceptie ne introduce ln universul

specific zonei, care este dominati de monumente(biserici si porti, case si acareturi) mai vechi sau mainoi, toate sculptate in lemn. Poarta la care nereferim este creatia pictorului si sculptorului TraianBi l t iu-D;ncus. care pr in aceasl ; oper) monumen-tali a dat o chintesentl a artei sculpturale tradi-tionale maramuresene.

Satul are o populatie exclusiv romAneascd.Prima atestare scrisi a localitdtii este ln anul

l . t t ,u i in leg;tur; cu satul dispirut Copicesr i .Satul este situat pe rAul Mara unde valea se des-

parte ln doui. In timpurile mai indepirtate satul afost situat pe Valea Marei citre Hoteni. Aici a fost sio bisericl de lemn pe care sitenii au mutat-o lnvatra actuali. Clopotul din biserica veche avea oinscriptie cr anul I776. Biserica actualS este dinanul 1899. Tit Bud pe baza cercetirilor de arhividescoperi si cAtiva preoti ce meriti mentionati:Pintea din Ieud (17 47), Nichita (1782), Gr Lumei(1816-1842), apoi Ioan Bud (1814), Andrei Coman(1844), Petru Sas (1853), T. Mihalca (1852-1873),Ambroziu Berinde care a construit casa parohiali siscoala de piatrl, preotii Serbas, Ioan Ivasco, iar de la1891 Ioachim Fit. ..sub ocArmuirea clruia s-a ziditbiserica de piatrl pentru a clrei lnfrumusetare pre-

r Tit Bud, op. cir, p. 38; L Mihalyi de Apsa, Diplone ...,p. 1

otul Fit depune mult zel. Tot sub ocirmuirea luis-au riscumpirat iobagii din Cricesti de la stipAnullor Erar iul p l i r indu- i 28 mi i de c^roai)e"

De-a dreapta si de-a stAnga drumului se maipdstreazl case din vechiul fond de locuinte tradi-tionale, construite din lemn cu elemente specifice,integrate ln gospodirii de tip agro-pastoral, prevd-zute cu prispe si uneori cu etaj.

Livezile cu pomi fructiferi, locurile de finetemarcate de clii si clpite marcheazi peisajul dinoreaima satului.

in zilele de duminici si sirbitori liranii ies laplimbare in costume traditionale. ln sat existi obisericd din zid din secolul al XIXlea.

DESESTI

Centru de comuni de care apartin administra-tiv satele Mara si Hirnicesti.

Localitatea apare ln documente lncl din 20martie 1360, alituri de celelalte sate de pe Valea Ma-rei, care flceau parte din cnezatul de vale al Drigo-sestilorl. La anul 1385 satul este in stdpAnirea luiCostea, fiul lui Dragos4. Asezarea se afli la 41 km deBaia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Situatl

2 ldem, p. 38-39.3loan Mihalyi de Apsa, Diplome...., p. 37; vezi si Radu

Popa, op. cir, p.81.{ Marius Porumb, ln lolumul Monumente istoice si de

artd reUgioasd din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ;i Cluju-1ur, Cluj-Napoca, 1982, p. 105; vezi si Anca Pop Bratu, Picturamurald maramureseara-, Bucuresti, 1982, p, 42, De aici ampreluat si inscriptia aliturati copiati aidoma: .: PdA8 :.nSNTtN8 3iirpdB8.:.

182 MAMMURES, W MUZEU VIU IN CENTRUL EUROPEI

pe dealurile si colinde de la poalele muntilor qrlca-nici Gut_ii D6€5tiul este un sat de tip agro-pastoraldomiut de gridini si livezi cu pomi fructiferi. Satulpistreazi inci o buni pane din arhitectura traditio-nali in lemn cese si acareturi, porti monumentale sisopruri penmr fin si biserica de lemq ca o chin-t6€trt: a geniului creator tlrdnesc. Constructiilecontemporane (majoritatea din clrimidi pe fun-datii ma<ive din beton) preiau anumite elementetraditionale in arhitectura exterioari (pridvoare delemn cu stilpi si arcade sculptate ln spiritul traditieilocale). Interiorul, ln mod frecvent, are o lnciperearanjati cu mobilier traditional si lmpodobiti cutextile (covoare, cergi, stergare) adecvate.

Multe din portile ln lemn, lucrate dupi rizboi,sunt creatiile mesterului Pop Taina, al cirui urmas aintemeiat ln zilele noastre ftrma Taina Lemnului,specializatl ln restaurdri de monumente ln lemn(ln special biserici) si ln construciii noi ln lemn spe-cifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. So-tia lui Vasile Tain a Iucreazi asijderea covoare cu co-loranli vegetali, reluAnd tehnicile gi motivele vechi,astfel ci satul se constituie alituri de Botiza, Drago-miresti, Tisa etc. si lntr-un centru de productie arti-zanall de profil.

Biserica actualS, cu hramul ,,Cuvioasa Paraschiva",s-a ridicat 1n 1770 de citre localnici. Nava are unplan rectangular, iar absida este decrosati, de formXpoligonall. Nu are pridvor.

In 1925, biserica este lovitS de trisnet, turnulfiind ars. Este refXcut si acoperit cu tabl5. Acum esterestaurate si adusd la forma initiali.

Decoratia interioari a fost realizatl de RaduMunteanu din Ungureni (Tara Lipusului) ln 1780 siGheorghe Zugravu. Atat cat se mai pot observa,picturile realizate ln tempera pe lemn sunt curate,fhri semitonuri si pline de viati.

Timpla bisericii se lnalte pane la bolti. Se maivid pictate pe ea patru icoand din secolul XVIII:doui cu Sf Maria tinind Pruncul ln bratg doui cuIisus^ tinAnd Evanghelia si binecuvAntAnd.

In altar se remarci scene din viata si patimile luiIisus, evanghelistul Luca, Buna-Vestire.

In naos, pe bolti, este pictat Iisus lncadrat de ln-geri; pe poalele boltii sunt scene din Vechiul Testamengiar pe registrul inferior, scene din Noul Testament.

In pronaos se afl5 portrete ale prorocilor si Ju-decata de Apoi.

Intre diferitele scene se remarci multe motivevegetale ornamentale cu efect decorativ.

in biserici se mai afli citeva icoane valoroase lnstil neobizantin, printre care amintim: ,,PogorireaSf. Duh" de inspiratie bizantinl, aparlinAnd secolu-lui X\4II; o icoani a lui Iisus, datati 1778;,,BotezulDomnului" din 1707 si semnati Drdgus Teodor;

,,Schimbarea la Fa\d", drn 1797 , flcuti de Pop Chiril.In sat se pot vedea lnci ln funcliune mori cu

roati verticali, pive, viltori, instalatii tehnice tlri-nesti, actionate de ap1, de o deosebite ingeniozitatetehnici, aducXnd de peste secole o culturi ;i civili-zatie tirineasci de exceptie.

HARNICESTI

Sat apartinitor de comuna Desesti. Este situatla 44 km de Baia Mare ;i 22 km de Sighetul Marma-tiei pe D. N. 18.

Prima atestare documentare este consemnati lnanul 1360, cAnd fXcea parte din cnezatul de vale al

. r II _rrasosestllor'.ir.rr.., este tipici pentru satele de vale si coli-

nare, gospodlriile de tip agro-pastoral fiind dispusede-a lungul drumului, ln special pe colinele dinstAnga riului Mara, care strlbate asezarea.

Hirnicestiul mai pistreazl o buni parte din ar-hitectura ln lemn (case, acareturi, por1i), precum siinstalatii tehnice populare actionate de api cum suntmorile, pivele, vlltorile de pe cursul rAului Mara.

Dintre constructiile civile evidentiem casa Iurca(fost mic senior local de origine nobili din satulCilinesti), care este una din pulinele constructii lnlemn de asemenea proporfii, pistrate in zone, lncide la finele secolului al XVIIIlea.

Casa are qase inclperi, din care impresioneazilnci de la intrare,,tinda" foarte spafioasi, ln care

1 I. Mihalyi de Apsa, Diplome ..., p.37 .

MARAMLTRES, LN MUZEU VIU IN CENTRL'L EL-ROPEI : EJ

trcneazl o vatrd cu cuptor pentru pAine, de propor-tii monumentale.

Casa este construiti pe fundatie masire dinpiatrl, cu pivniti in bolti de piatrS, cu prispi pe rreipirti si un pridvor care iese din prispa din tati dea-supra intrdrii in pivniti.

Acoperisul initial a fost cu dranite bitute ladoui rAnduri ln patru ape. in timp. acoperisul tbar-te lnalt central s-a scurtat cu 1/3.

ln vecindtatea acestei case, in gridina aliturat5,existi o constructie din piatri, de la inceputul seco-lului al KX-lea, locuiti de aceeasi familie (Iurca), careastizi a fost transformati (prin adiugarea unui turnsi modific)ri interioare) in biserici greco-catolici. inambele case monument, pAni dupi al doilea rizboimondial s-a putut vedea mobilier de epocd, colectiide arme albe si de foc. trofee de vAnitoare etc.

Biserica de lennl, ridicati in 1770 pe ruineleunei vechi manestiri, poartl hramul ,,Nasterea Mai-cii Domnului". Are o arhitecturi care a suferit mul-te modificiri ln decursul timpului pinl la infXtisa-rea la care a ajuns ln prezent.

Planul este rectangular, absida nedecrosati, ceeace face ca partea de est si se termine tesit, in formipoligonali cu cinci laturi.

Biserica este prevdzuti cu o tindi pitrati peperetele dinspre sud, unde este intrarea.

Acoperisul, cu doui poale, in panti repede, mi-soari zece metri ineltime, pe cAnd turnul numainoui metri, prea putin pentru proportiile bisericii,ceea ce ii face pe specialisti si afirme ci acesta a fostodati sigur mai lnalt.

In privinta decoratiei exterioare este de observatbrAul sculptat care lnconjuri biserica de jur-lmpre-jur si consolele frumoase pe care se sprijini cununa.Din cununa interioa ri nu se distinge aproape nimicln a?ri de partea superioari a tamplei.

In schimb, biserica posedl cateva icoane foartevaloroase. Trei dintre ele si anume ,,lntrarea ln Ieru-salim", ,,lniltarea Domnului la cer" si ,,Buna-Ves-tire" au fost prezentate in diferite tiri cu ocaziaunor expozitii internationale.

C;rti vechi, covoare, stergare, mobilier, sunt ci-tera elemente care lntregesc prin valoarea lor artis-ticl si istorici frumusetea monumentului.

in sat mai eristi mori, pive si vAltori ln functiune.

SAT SUCATAC

Satul este situat pe soseaua Baia Mare-Sighet lao distanti de 45 km de Baia \'Iare si 20 km deSighetul Marmatiei.

Vestigii din epoca bronzului si perioadele urmi-toare evidentiazi continuitate in Iocuire. In perioa-da medieval i a apart inul cnej i lor de Ciulesr i l .

Asezarea este tipici pentru satele de vale, cugospoddrii de tip agro-pastoral. Satul plstreazi inclun fond de arhitecturi veche ln lemn, care are cadominanti biserica veche greco-catolicl (construitlin anul 1753) si portile monumentale pe care legisim aproape la fiecare gospodirie. Interioarelecaselor (cele vechi, dar si cele noi) conservd piese demobilier si o mare bogitie si varietate de textile(cergi, covoarg stergare, fete de masi si de pernietc.). Portul se pistreazi bine; ln zilele de duminicdsi sirbdtori ln centrul satului si la biserici se potadmira, birbati si femei, copii, fete gi feciori intr-oadevlratl paradl a costumului popular.

Satul pistreazd si traditia,,sdrcinerelor", adiciun arbore cu ramurile retezate, dispus la coltul caseidinspre drum, pe care sunt puse la uscat vasele debucit:rie (azi din email, divers colorate, ln trecutoale si ulcioare din ceramicl).

in sat mai funclioneazi mori si vAltori, dar si,,horincii", cu alte cuvinte, cazane de fiert tuici, dis-puse pe firul viilor.

Mestesugul cojociritului este viu inci prin fru-moasele cojoace flcute de Nicoari Hotea, artist demare rafinament, al clrui atelier si casd (adeviratlexpozilie de arti popularl) pot fi vizitate.

Biserica monument se individualizeazl prin gro-simea bArnelor din pereti, acoperisul ln doui poalesi silueta de ansamblu, marcati de turnul sdgeati. In

2 L Mihalyi, Diplome ..., p. 38; Radu Popa, Tara Mara-tnurcsului, p. 105.I Marrus Porumb, op. crr

184 i,L4L4I\TLIRE5, L.\ -\!LZTL. \,ILT iN CENTRTJL ET]ROPEI

cimitirul din iur.:- :i=::: se :-=eeze citeva crucide mormint j'::::.:: :: le=: :: :irrna generali aacesto ra ne s'+-ie"z; :c:::r-e:: : ; e. : : : :.

Sat S'.ea:agu! aili:ri ,le Hi:r:Jcesri si He-renleste saml !^are a consen'at toane bine obiceiui ..Tin-iaua'. rir agrar de t-et-unditate si tenilitate care mar-cheazi prin sirbitoare pe primul tiran care a iesit laarar. S;rb;toarea, prin tradilie, are loc de SAngeorz(SlAntul Gheorghe), marcati in calendarul crestin la23 aprilie.

GIULESTI

Comuni frumoasi asezati pe Valea Marei sidealurile din jur, la 16 km de Sighetul Marmatiei si49 km de Baia Mare.

Satul, ca si celelalte de pe Valea Marei, ln peri-oada medievali a apartinut de cnezatul familiei Drd-gosestilor, care avea resedinta la Giulesti. Numelesatului vine de la Giula, fiul lui Dragos, ai ciruiurmasi sunt Redniceniil.

Slptrturile arheologice flcute lingi biserici auscos la iveali.zidurile fostului licas de rugiciunevoievodal din piatra, si obiecte care au apart inut no-bililor romAni inmormAntati aici (inele de aur siargint, peceti nobiliare, fragmente de arme etc.).

Giulestiul este satul ln care au triit de-a lungulsecolelor mari personalititi pe care le-a dat Mara-muresul: mai multi demnitari locali si comitatenzidin familia Rednic, episcopul unit Atanasie Rednic(unul din fondatorii vestitelor scoli romAnesti de laBlaj), dar si Ilie Lazir, fruntas politic din perioadainterbelicd, cel care a organizat plecarea maramure-senilor delegati cu credentional la Alba Iulia, pentrua semna unirea Maramuresului cu Tara. In casa aces-tuia - monument de arhitecturl de la inceputul se-colului al XIXlea - s-au adunat fruntasii rominipentru a hotirl soarta acestui pimAnt. Astlzi, casaeste monument istoric si adlposteste un muzeu dearhitecturd populari. Interiorul cuprinde o expo-zitie documentari privind unirea Maramurefului cuTara, camerele memoriale cu mobilier stil, tablouri

Ce epo;i iocumente, o incipere este amenaiati insiil p'opu1ar, asa cum : tbst inci inainte de primulrlzboi mondial.

Tilpile masive ale bisericii sunt confectionatedin steiar, iar peretii din molid; barne rotunde suntincheiate la colturi in chetoare si asezate in sistemul,,blockbau". Acoperisul este din draniti, in patru apqfoarte inalt, prevezut cu ,,ochiuturi" (lucarne).

Casa are un plan evoluat pentru acea vremeavAnd sase inciperi; iar ln fafd si lateral intAlnim,,satra" (prispi) cu stelpi si chitusi ln arcade, Dintinda, asezatl p€ mijloc, se intrd in doui lnciperilaterale foarte spalioase, fiecare avAnd acces printr-ousi la inciperile corespondente din spatele casei.Accesul in pod se face prin lnclperea mici dinfundul tinzii.

Casa a apartinut initial parohului protopopgreco-catolic Basil Mihalyi si a fost edificati ln anul7826 (vezi inscriptia latini). Pe versoul mester-grinzii sti sipati ln lemn inscriptia ,,urmas LazIr",cele doui familii fiind lnrudite.

ln aceasti casl la 28 noiembrie 1918 dr. IIieLazdr a convocat delegatii maramureseni cu creden-tional pentru a pleca la Alba Iulia, unde Ia 1 Decem-brie 1918 vor semna unirea Maramuresului cu TaraMami. Casa este consewati si restaurata ,,in situ" siare statut de muzeu.

Giulestiul" pentru importanta sa istorici, a fostcercetat de savantii Ioan Mihalyi de Apia $i NicolaeIorga (care a descoperit aici cea mai veche ,,matrica" -registru de stare civili a comunei - ce cuprinde dateprivind cisitoriile, natalitate4 decedatii s.a.). Arheo-logul Radu Popa a sdpat ruinele fostei biserici sem-nalati de Ioan Mihalyi si a dat la iveali vestigii demare importanfi pentru trecutul medieval romdnescal Maramuresului.

MANASTIREA

Localitate componente a comunei Giulesti, si-tuatl lateral dreapta fati de sosea la circa 1 km.

Drumul este pietruit, accesibil cu ma;ina. Aapartinut Giule$tenilor dintotdeauna. Satul este micsi are o populatie exclusiv romineasci. Agezarea areI L Mihalti de Apsa. Drplome ..., p. 26.

MARAML'RES, I'\ ' .\tLtZEIl vIU 1N CENIRI l f{ i,,.-:. - t :

un pitoresc aparte: moari cu roate verticali. \'ilrcri.ulite tipice asezdrilor maramuresene, cu case vechi sinoi, construite in gridini cu pomi fructiferi.

Biserica de lemn meriti si fie vizitati. ar;r ii:-tru valoarea sa artistici si istorici, precum si pe::ratmosfera de calm si izolare pe care o raspinJes:: : :jur. Hramul ii este,,Sf, Arhangheli \liha:l si G:.',::-"$i a fost construiti din lemn de steiar intre al:i1560-1533, dupl cum se nentioneazi in orezenra-rea de la intr i re. pr in dania unui oareiare Pop Lupu.Chi l i i le se af lau in partea de nord. lata de biserrci .

Se povesteste ci doi cilugiri care lucrau la ridi-carea sfAntului licas, Ieronim si Paisie, au fost omo-rati, nu se stie din ce pricinS, de trimisii unei familiide nemes, foarte bogat5, din partea locului, familiecare, in urma crimei, s-a pripidit cu tot neanul ei.Despre capul familiei, un anume Balin, de origineosan, se spune ci a cizut la pat, chinuindu-se timplndelungat.

Biserica are o infltisare arhaici. Daci planul debazl nu este diferit de modelul ,,clasic" al celor maimulte licasuri maramuresene (plan drepttrnghiularal navei, absidi poligonalS decrosati cu cinci laturi),turnul-clopotniti este mai putin lnalt, iar coiful nuse ridici nici el mult. De remarcat de asemenea lipsapridvorului.

La inceputul secolului se mai gisea aici un clo-pot care avea lnscrisi pe el data fabricatiei: 1679.

O piatra de rnormint plasata in naos, in lata,,usilor impiritesti", poarti o inscriptie cu anul1712. Pe fata nordici a bisericii, in exterior, existd oalti inscriptie, in slavon5, care spune: .,Aici este in-gropat ieromonah lerotei", iar spre sud, pe exterio-rul absidei, este scris in romaneste, cu litere chirilice:,,Popa Lupu, ctitoru a ministirii".

Pictura interioari, de traditie posrbizantinS, estemult deteriorati si nu prezintd un program clar. Afost realizati de Gheorghe din Desesti in anul 1783.

Incoerentei programului pictural i se adaugi in-coerenta stilului; unii specialisti (Anca Bratu, de ex.)sustin cI este vorba de doi mesteri care au lucrat aicii - , l^ , , :

- -^. i , - . l i f - , i+-r I uuq4 ryvlr ur ! ! r rL! .

Pe de alti parte, prin compararea prcturilor dinnaosul bisericii din Giulesti-Ministirea cu cele din

':lse:::: ;e la Breb, aceiasi specialisti au ajuns 1a con-:.uzra ca in ambele locuri a lucrat acelasi mester.

F:;-3:::ntele cele mar valoroase din pictura de.: . ; : : : i : i . : i . : ; i - ' i se at l i in partea infer ioar i a pere-: : . : : : - : - -s: : . ' ; : : Jr : .s;re nord lPat imi le s i lnvierea) s is ' : i ,St lnt : ; : :u:er:c i t .

( - : : l l la- :a : - : \ . , : r l dYj l lc l lL(

.ur i s: c iq.antJ ; : igur:1:r . i rnetea desenului s i pr i -, srp1p; pp,.Jp-11.: : , i : > - . ' r rh:na .UlOri le,

I - . . . - . - : - . . , - : l^ln al l ra pr( tur i lar m. l r 5u5 nrent lonale. se nlal

pot dist inge in al tar pe bolU. St. \ lar ia cu Fiul s icdteva scene din Noul si Vechrul Testament.

De remarcat faptul, rar Ia bisericrle de lenn ciinMaramures, ci pe peretii exteriori, pe latura vesticide exemplu, se vid urme de picturi, influenti dinMoldova.

Se spune ci aici ar fi fost mai demult o icoanifhcitoare de minuni a Maicii Domnului, care se afliin prezent la ministirea din Bixad.

BERBESTI

Sat apartinitor de comuna Giulesti, care apareprima dati in documentele medievale la 7 aprilie1402, in legiturl cu proprietitile voievozilor Balc,Drag si Ioan RonAnul din Maramure s'.

Satul este legat de traditia cnezatului de vale alCosIului, alSturi de Feresti, Cilinesti, Balotesti, Bu-desti, Vintesti si Vileni.

Urrnasii familiilor voievodale, cneziale, de no-bili si de oameni liberi sunt mentionati Codrea(1411), Manai l i (1481), Stet (1a95), BArle (1a73),Moi5 (1473), Fekete-Negrea (1473), Pop (1528),Bat in (1581), Dr lgus (1471), Rednic (1336 - veni tmai tArziu din Giulesti) etc., fiind locuitorii actualia i satuiuiz.

Si astdzi satul mentine fiumoasele tradrtii localecu specificul lor inconfundabil.

Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie,dar noile constructii au preluat, in special la etaj, ele-mente din arhitectura veche in lemn. De asemenea,

' L Mihal-vi, Diplone..., pp. 123-124.2 Al. Filipascu, op cir, p. 100.

Il .

VALEA COSAULUI

LrAre

BUDESTI

ocalitatea este situati pe Valea Cosiului,plasati la circa 30 km sud de Sighet siamintiti pentru prima datl intr-o diplomia regelui Ludovic cel Mare, Ia 13611.doui biserici de lemn, considerate printre

masa de zale 5i coiful/ tot aici se pistreazi un steagal Iu1 Kal(oczt. /

' Pictura #erioari este alcituiti din scene bi-

blice despirtite prin dungi de culoare. Figurile suntdesenate pentru a fi privite de aproape, ca in minia-turile manuscriselor, dupi care pictorul s-a inspirat.Predomini culorile deschise, luminoase, curate si

I. D. Stellnescu3, ,,cAnti si cheami ochiul". Picturaaceasta, pistrate numai pe jumitatea vestici a pe-retilor, pe tAmpli si ln altar, este de mare valoare ar-tistici si scoate in evidenti talentul maestrului carea realizat-o in anul 17 62, Alexandru Ponehalschi,unul din cei mai activi pictori de biserici ln Mara-mures. Pictura mai recent[ lnsX, aceea care este exe-cutati direct pe lemn, este o restaurare mai tArzie,fhcuti dupi cum se poate citi in partea de jos atAmplei de,,pictor Oprisan Ionas, anul 1832".

Bolta naosului nu are decor, deoarece pinzapictati a fost smulsi si a dispirut. Pe bolta absidei seremarcl lnsi o picturi interesanti a Sf. Treimi:Dumnezeu Tat5l lmbricat in alb, tinind un glob lnmini, Iisus cu crucea si porumbelul, reprezentandSf, Duh.

Tot ln absidS, dar pe peretii laterali, pot fi re-marcafi evanghelistii si jertfa lui Avraam, iar inregistrul inferior, o serie de slujitori ai bisericii: papaClement, SlAntul Vasile cel Mare, SfAntul Ioan GurIde Aur, papa Leon etc.

r I. D. Steflnescu, ,4rtaresti, 1968.

cele mai reprezentative pentru arhitectura ln lemn armonizate. intreg ansamblul, dupi expresia luimalan.luleseana-.

Bkerica din Budesti - JosantA fost construitd pe amplasamentul unui licas

rnai vechi ln 162& din lemn de stejar si inchinatl.Sf, Nicoari. numelelomAnesc vechi al Sf. Nicolae.

in comparatie cu alte biserici din partea locului,acest edificiu este relativ mare: are 18 m lungime si8 m litime. BArne groase au intrat in constructiaperetilor laterali, in timp ce soclul este din piatri derAu. Acoperisul prezinti streasina dub15, iar absidaeste decrosatl si de forml poligonali. Turnul esteplasat deasupra pronaosului, are o sectiune cuadran-gulard si, fapt unic la bisericile din Maramures, esteinconjurat de patru turnulete mai mici, influentloccidentali. Unii afirmi ci acest lucru semnificddreptul bisericii de a rosti pedeapsa capitali asuprariufdcitorilor.

in interior se pistreazi o parte din zalele luiPintea Viteazul, haiduc legendar al Maramuresului,care, zice-se, $i-a lisat el insusi in grija bisericii c5-

'1, Mihalyi, Diplome..., pp. 50-51.2 Pentru descrierea celor doui biserici vezi Marius

Porumb, op. cJr, pp. I I l-l16, si Anca Pop Bratu, op. citveche a Marantutesu.i ul Bucu-

188 MAMMURES, UN ALL-ZEL- \TLI iN CENTRIJL EUROPEI

TAmpia. pe :a:: j: es:- contine, printre altele,scene din -{c..ca-i:i;- :a: p.e fita dinspre naos pre-zinti teme ira:::i:nale pentru Tirile RomAnesti:Iisus pe cru:e !:.-rL.'ci. apostoli. in naos, peretele deniazizi prezinri picruri doar in partea inferioari,unde este de remarcat carul Si Ilie si portretul Sf,Dumirru. des intilnit de altfel ln bisericile din Ma-ramures; contbrm unei traditii balcanice, el este unsfint militar important si este reprezentat mult maimare decAt celelalte personaje considerate secundare.

Pe peretele nordic al naosului se pot remarcascene din Vechiul Testament: paradisul, pomul bine-Iui si riului, diferite animale, Adam si Eva izgonitidin rai etc.

in pronaos, tavanul este de asemenea nedecorat.Pe peretii laterali se remarci scenele din viata sipatimile Iui lisus; o imagine interesant[ este ,,Spi-larea picioarelor lui Petru de citre Iisus". Aceastiprezentare este o traditie balcanici, deoarece in artabizantini, Iisus schiteazi numai gestul spllirii sauvorbeste cu Petru.

In Cina cea de Taini, masa este lnsi dreptun-ghiulari, ca ln picturile occidentale, iar lisus st[ lacapitul mesei si nu la centrul ei.

De mentionat, tot in pronaos, scena cu tripticul

Judecilii de Apoi.ln afarl de cele descrise mai sus, existi ln aceas-

ti biserici icoane pe strcli foarte vechi, precum siicoane pe lemn din secolul XVII gi, se pare, chiarmai vechi. Printre icoanele cele mal lnteresante vommentiona aceea a Sf, loan Botezitorul, care aparti-nea unei biserici ridicate inainte de secolul XV; oinscriplie in slavoni, intr-un col1, spune ci,,aceastisfAnt5 icoani s-a fhcut de mult gresitul Glreorghe".

li)senca aln buaesu -JusanlBiserica ..Sf. Nicolae" din Susani a fost con-

struiti in anul 1760 asa cum consemneazi o in-scriplie din naos ,,Din mila lui Dumnezeu si dindarul Duhului SfAnt, s-au milostivit Dumnezeu des-au fhcut si s-au lndemnat din lndemnul lui PopaIonas de s-au zugrivit biserica de zugravul Alexan-dru Ponehalschi si s-au zidit aceastA Sfantl besericispre lauda lui Dumnezeu gi spre izbivirea sufletelorcrestinesti ... Anul 1760, noiemvrie 10 zile".

Constructia bisericii actuale se afle pe locul u-neia mai vechi; ca dor.adi sunt ..usile lmpiritesti"pestrate cu siguranti de ia vechea bisericd si carepoartS inscriptia: ,,Aceste usi le-a cumpirat MarisVasile cu sotia sa si cu copiii sii pentru iertarea p5-catelor sale. Anul 1628". Usile au fost pictate de unmester maramuresean anonim.

in privinta arhirecturii, se remarci I'aptul cipronaosul a fost alungit in secolul XIX si de aceeaforma bisericii apare putin diferitl de modelul ,,cla-sic", intrucAt proportia dintre lungimea si iniltimeaconstructiei este diferitd.

I Acoperisul are poala dub15, fiind unic, atAt penavi cit si pe absidi.

Trecind la decoratia interioari, se constati cdpictura murali de pe bolta naosului si bolta absideieste distrus! tAmpla lnsi, a clrei decoratie amintestepictura bisericilor din Catalonia din secoleleXII-Xry prezinti scene de o mare frumusete: Iisuspe cruce, Fecioara Maria, cei doisprezece apostolietc. In naos, pe peretele nordic sunt scene din Ve-chiul Testament, printre care se remarcl Adam caresapi pimantul si Eva care toarce, sceni realizatiexrrem qe expreslv.

Pe peretele sudic al naosului sunt prezentate sce-ne din viata si patimile lui lisus, al cirui chip deo-sebit de frumos, cu ochi mari, de o tristete senini,iese ln evidenti. De relinut ,,Cina cea de Tainl" dinaceaste biserici, in care personajele sunt grupate injurul unei mese ln formi de potcoavi - de traditieelenisti. Pictura originali poarti inscriptii explica-tive ln slavona bisericeasci, dar decorul restaurat areinscriptii romanesti scrise cu caractere chirilice.

Pe fondul alb, figurile sunt pictate ln rosu,albastru, galben si verde, ca in miniaturi. Ele accen-tueazi continutul si incdnti ochiul.

Printre icoanele aflate in aceasti bisericd se re-marci una de formi rectangulare, in centrul clreiaeste lisus Hristos, care stoarce un strugure legat deun vrej cu frunze si struguri, crescut din trupul siuimpuns de lance. Mustul curge intr-un potir tinutde un inger intr-o mAni, ln timp ce ln cealalti mAniel tine un rotulus desfhsurat pe care scrie ln romd-neste cu litere chirilice: ,,Rlscumpiratu-ne-i pre noidin blestemul legei cu scump sAngele Teu".

MARAML]RES, UN ML|ZELI VIU IN CENTRL-L

Tot in aceasta biser ic) se n)ai pistreaT; : - ' - ,icoane prlznicare (Nasterea lui Iisus si intimri:a:.:-Donrnului) s i o icoani reprezent ind le r . : i : : . : : iParaschiva, picrate de un mester anorr inr. ' . ' : : : : - : . - .Moldova ln jurul anului 1550. Aici me:li:::::: ::manuscris din secolul al XVI-lea. ciru :e1:3:: es: J:::secolele al )O/lllea st al XVIII-lea. icc:.ie :: s:::.i.covoare, stergare, piese de nobilier d: ::a:e r ai:ar:artistici si documentarS.

Manuscrise si vechi cirri de cult drn secoleleXVI-XWI completeazi tezaurul acestei biserici.

Budestiul a pdstrat mult din arhitectura veche acaselol precum a pdstrat si multe instalatii tehniceactionate de api, situate pe cursul RAului Mare si al

.+- .Val l Odnla. ln Budest i re mai v:d si ruinele uneifoste aseziri miniere, abandonati ast:zi. in sat tri-iesc ln zilele noastre urmasii familiilor nobiie, men-tionate in documentele medievale: Berinde (1587),Bud (1405), Ciceu (1613), Cupcea (1509), Drigus(1471), Gherman (1361), Marinca (1594), Giurgiu(1658), Mircea (1s0s), Onil; Q642), Opris (1494),Pintea (1490), Vinl (1505)r.

'Pe lAngi cele doui biserici vechi de lemn, in sata existat si o scoald confesionali (sec. al XVIII-lea).'

T)" ; - . - . , r ; , ;^ - , - ,^ , r - ,^ , a satului se nunlestePd, r \d ur JUI

Virtesti (satul lui Vintu). Istoricul maramureseanTit Bud aduce ca argument existenta unei vechi bi-serici in 1586 si consemnarea intr-o diplomi a unei,,mese de ritual dacic in templu"l.

Tit Bud sustine ci familia lui s-a numit Buddupi Bonfiniu, tatil lui Ioan Corvin. Legati deBudesti este si celebra diplorni din 24 mai 1593,scrisi ln limba rornAni, cu litere latine si semnati dedouizeci si patru de,,birbati nobili de rrunci"-r.

Consemnam si c i t iva preot i : in 1505 Pop Luca,in 1643 popa Tincul si popa Grigore, in 1751 IonasPop, Gregorius Bud. lonas Marinca.

SARBI

E::.':: sat leosebrt de frunos, cu case de lemn:::j::::::-:. :- :rrti ntonu[lentale numeroase; un:: .* . - i - : : : : : . : ( :72t fe Pi toreasca vale a cosiului ,.; l- li:::;u: :: Sigler. intre Cilinesti si Budesti.

L:;ar:ri::a. i: i:::rr:da nedievale, a ficut partedr: Cnezaiut \-iir C.-sl:lui. Se pare ci initial loca-i i tatea s-a nu:r : : Ba-c: :s i i . Pr in diploma din 1361,lo:al i tatea este . . int ; : : t " ' . : : \ r r r re. f iu l lu i Bud, inanul 1405. Prima menriune a numelui SArbi apareln 1459 Bud in posrersione -r . . - . . \cc\ t Zeer.e ptrec) a evoluat in Sirbi rZeerplal la. Szinlalvat. PeValea Cosiului, ce stribate satul, intilnrn mori deapi, vAltori, pive, uleinrte si gatere actionate de fortaapei. In sat diinuie si astizi urmasii familiilorcneziale Bi lan (1740), Borodi (1610), Demian(1755), Duma (147 4), Faur alias Tulbure, aliasMarinca (1752), Iosif alias Mincea (1531), Pop aliasGherman ( l ' l i ) ' . In parohia de aic i , in 1525. esrepomenit Theodorus presbitet Iacob Diacon (1731),Laurentiu Mihalyi (i8ti1)". Localitatea apare men-tionati in documente pentru prima dati in 1,1057. Aredoui biserici de lemn.

Bkerica din SArbi - Susani a fost construiti lnanul 1532 pe o ridiciturd de teren, la marginea uneiimense piduri de stejar. Biserica este alcituiti dinbArne de stejar de peste 60 cm litime, incheiate lacolturi in coadi de rAndunici.

Un brAu in formX de funie risuciti, sculptat inlenrn. incinge biser ica de iur- imprejur.

Planul navei este dreptunghiular, absida decro-sati - poligonali, in cinci laturi - si turn-clopot-niti deasupra pronaosului.

Licasul nu posedi pridvor, ci doar binci pe lin-g, ; perel i . pe trei p ir t i a le c l)dir i r .

Acoperirul , inal t , cu margini Iare, rre o singur;streasini.

I Al. Filipascu, Istoria Maranuresului pp. 100-101.2Ioan Milralyi de Apsa, Diplonre matamuresene ...,

p. 561; Tlt Bud, op. cit., p. 33.r Ioan Mihali'i, Diplonte ..., p. 658.

{ Radu Popa, Tara Maranturesulul ..., pp. 102-103tL Mihalyi, Diplonte..., pp. 129-130, 132-134.

s Al. Filipascu, Istoria Maranuresulur, pp, 102-103.6 Tit Bud, op. cir., p. 53.T loan Mihal.vi de Apsa, Diplome...

190 MARAMURES. LIN I,IL:ZEL- \'ILI IN CENTRUL EUROPEI

Consolele ::::::::: s: ilmos profilate, caresust in sarr" : := , : : : : : . s: : ; :at . confer i b iser ic i i unflrmec ;:: s-=:::

Fi::::1,: :::-:::rl,ui. de mare interes, deoarecerigr:::-ii :::::::: cele mai vechi din Maramures,: : : : : j : : ; ; - -a:e ium;tale pierdute. Bol ta naosului ,: : t r : : : : ,u. nu mai pasrreaze njmic din pictura or i -g:na1a. in altal pe tavan, motive ornamentale pic-:are in secolul XIX s-au suprapus peste temele originale. dar pe peretii laterali se mai pot observa, inmedalioane, evanghelistii si apostolii, Iisus ristignit,cu Sf. Maria si Ioan evanghelistul la picioarele cru-

- , ^ . ici i . Tot aic i se v)d S1. Impirar i Constant in s i Elena.

Doi ingeri, plasati deasupra medalioanelor, suflI lntrdmbite, care au forma buciumelor maramuresene.Timpla, pe lara dinspre altar, are motive ornamen-tale si o inscriptie: ,,Acest sfAnt altar a fost zugrivitin anul de la Dumnezeu 1800, luna mai 1, StefanAmokevici".

Pe fata dinspre naos, decoralia tAmplei este unexemplu specific pentru geniul maramuresean: ilus-tratia este bogati si dominati de o idee centrald,spre deosebire de restul tirii unde ln acest loc seaflau icoane asezate in zone suprapuse, de aceeasiimportanti.

Amintim aici patimile MAntuitorului Iisus pecruce, lncadrat de cei doi tAlhari, punerea ln mor-mint, apoi cei doisprezece apostoli, infltisati cAte doi,sub arcade, lntre coloane. in coltul sud-est, existd oinscriptie romineasci cu caractere chirilice: ..Cuvrerea Tatdlui, cu ... Fiului, cu sivArsirea Sf. Duh auplitit si se zugriveasci acest fruntariu ...". Iar lncoltul nord-est se afli numele zugravilor timplei:Iosiv, Iacov si Alexandru Ponehalschi, anul 1760.

in pronaos, pAnza pictati de pe bolta bisericii adispirut.

Pe paravanul despirtitor dintre pronaos sinaos, cu fata spre risirit, se pot vedea pictati cei doi-cnrprprp rnn<tnl i

Pictura aceasta se p)streaz) 1n bune conditii.Inscriptiile sunt f:cute cu vopsea, cu litere chiri-

lice; inscriptia de la intrare este flcuti sculptat, lnlimba slavoni, ceea ce dovedeste cl pictura interioa-ri este mai recente.

Pe lingi acestea, ia intrarea in altar sunt con-struite numai doui usr. ceea ce denoti specificul se-colelor al XV-lea si al X\-I-lea. IncepAnd cu secolulal XVII-lea la altar s-au construit trei usr. Pe lAngivalorile mentionate pan; aici, icoane vechi pictatedirect pe scindurl sau icoane realizate de pictorulRadu Munteanu spre sfArsitul secolului al XVIII-lea,impodobesc biserica, contribuind la crearea unei at-mosfere de calm si reculegere.

Biserjca din Sirbi - JosaniAre si ea o asezare foarte pitoreasci. Este con-

struiti in 1665 din lemn de stejar. Se remarci bdr-nele late de peste 50 cm ale tilpii bisericii.

Absida altarului, decrosati, de formi poligo-nali, este din grinzi de brad, rimasl astfel de lareparatiile efectuate ln secolul XIX.

Acoperisul este ln panti repede si are streasinadubli. Se spune ci aceasti bisericl a fost construitinu departe de o mAnistire care era asezatl putin maisus, la locul numit ,,Gruiul Maiului".

Distrugerea manestirii este legati de invaziatitarilor. Zvonindu-se ci acestia se afli aproape, ofemeie cu copil mic, ln fasi, a fost trimisi ln turn sidea alarma cAnd li va vedea aoirAnd. Femeii i s-amai dat totodati ii o sume mare de bani pe care eaa ascuns-o ln scutecele copilului. Dupi un timp deveghe, femeia, obositi, a adormit. Tocmai atunci ausosit titariil ei au ucis femeia dar nu s-au atins decopil; au pridat, au dat foc la totul si au plecat maideparte. TArziu, tiranii din sat au venit la mAnistiresi au gisit in mijlocul ruinelor fumegAnde, viu sinevitimat, copilul care sugea la sXnul mamei salemoarte. El a fost luat si crescut cu averea gisiti asu-pra-i si de la el s-a format o familie vestiti ln re-giune, familia Budenilor din SArbi.

In ceea ce priveste biserica, daci din punct devedere arhitectural ea prezinti un mare inleres, pic-tura interioari a dispirut aproape complet si nu semai pistreazi din ea decAt un fragment de circa doirnetri pitrati in altar. in schimb, vizitatorul poateadmira cAteva icoane deosebit de valoroase: o icoanilmpiriteasci a lui Iisus care aminteste de icoanelecrestine primitive, icoana Sl Maria pe tron, stend cuIisus Pruncul pe genunchi, realizatd la lnceputul

i

I

MAMMURES, UN MUZEU WU iN CENTRL'L EL-ROPEI i g,r

veche, dovadi c5, \n 1724 sunt amintiti aici popaUrsu si popa Alexa, in 1724-1735, popa Lupu ::-.:

( Localitatea Vlleni dispune de bogitii naturale.Astfel, ln Dealul Runcului existi o carieri de ehrpscare in 1905 functiona din plin; materialul de aiciera t^ransportat la Sighet la fabrica de ghips.

I In hotarul satului sunt mai multe izloare de apeminerale care asteapti investitori. Sunt cunoscuredin timpuri imemorabile biile de Ia ..Feredeaua'.care inainte de 1910 erau amenaiate pentni t rata-ment. fiind foarte ciutate de tlranii din satele dinjur, spunAndu-se cd: ,,Multi oameni au mers la Fere-deaua in bite sau in car si s-au intors pe picioarelelor". Aici sunt si izvoare slrate (cu ap5 cloruratl,sulfurati, carbogazoasi, hipertoni) si un izvorsulfuros (cu apa slab sulfuroasi, clorurati, bicar-bonat i , carbogazoasi , h ipertoni ; l in hotar mai suntlocuri cu izvoare minerale: la Mdgurici, Valea Mii-locie, Valea Ursului si lnci doui izvoare de apd si-rate ln locul numit Lazul lui Matei.

La circa doi kilometri de Feredeaua se constru-ieste un schit mAnistiresc dedicat memoriei eroilorRevolutiei din 1989, care ln scurt timp va deveni locde pelerinaj (biserica de lemn, in stil maramuresean,fiind in stadiu de finalizare).

Satul are scoali generali (clasele I-VIII) ln douiclidiri si inci trei scoli in citunele Secitura, ValeaUrsului si Valea Mijlocie.

ExistI si un clmin cultural, dispensar uman,punct veterinar si posti. Existi mai multe unititicomerciale private si ale cooperatiei de consum.

Ocupaliile de bazi ale locuitorilor sunt agricul-tura si cresterea animalelor.

Dispus de-a lungul viii, satul are un pitorescaparte; podete de lemn, de piatri si (mai nou) debeton leagi gospodlriile de pe o parte a drumului cucealaltl parte. Sunt multe case si acareturi din lemn(mai vechi si mai noi) cu porti sculptate tn lemn destejar. Se pistreazi portul si obiceiurile (atAt cele dincadrul familiei, cat si cele de peste an). Un obicerspecific, local, este,,Strigarea peste sat"; care se facede Anul Noq cdnd feciorii din sat se grupeazi pedoul dealuri fali ln fa15 si,-prin striglturi satirice,

prezinta in fata comunititii conduita morala a i:-nerilor in special a fetelor din sat, sugerand prinindemnuri ingenios formulate integrarea ln viata so-ciaie a acestora. in legile nescrise ale comunititii, inri-nduial: moralei c rest i:reZ.

' Destlinrarea comunei Vdleni (ln anul 1951) siarondarea ei la Birsana, apoi la Cilinesti, i-a datstatut de dependenti. care a impiedicat mult comu-ni tatea in den ol tarea ei r l reasci

CORNESTI

'Satul Cornesti apartine comunei Cilinesti sieste situat pe Valea Cosiului.

Numele derivi de la,,corn", specie de arborecare odinioari exista pe suprafete mari in Mara-mures. De altfel, in hotarul satului se afli douldealuri numite Cornii de Sus si Cornii de Jos, ceeace confirmi presupunerea existentei acestui arbore.

Primele atestdri documentare privitoare la Cor-nesti apartin secolului al XiV-lea cand, aleturi decelelalte sate din jur, satul intra ln componenfa cne-zatului Viii'Cosiului.

Asezarea este locuitl de populatie romaneascdin exclusivitate. Ocupatiile principale sunt agricul-tura si cresterea vitelor.

Biserica de lemn, monument istoric cu hramul,,Sf Nicolae", este construiti din lemn de stejar si afost ridicati ln sec. XVII in centrul satului, pe loculuneia mai vechi, dispirutdl De dimensiuni reduse,ea se compune din aceleasi traditionale inciperi, camai toate bisericile de lemn maramuresene. Nava pte-zinti o formi dreptunghiulari, iar absida altaruluieste poligonali, decrosati. Bolta semicirculari a nao-sului este suprainiltati si asezatl pe console.

Acoperisul de sindrili are poala dubli.Pictura a Fost erecutati in 1750 pe pAnzd, lipiti

pe peretele de lemn. Pe peretele sudic al naosuluieste o inscriptie care dezviluie numele mesterului:...,,Si am zugrivit eu smeritul zugrav Hodor Toaderdin Viseul de Mijloc, Dumnezeu si-l pomeneasci".

Printre picturi se remarci, ln naos, Sf. Treimeincadrati de ingeri si doui imagini ale Sf. Maria:

2 M.Dincus, Zona etnografici Maramura,Bucuresti, 1985.1 Ttt Brd, op. cit., p.77.

194 MAMMURES, W )ft'ZELI VIU IN CENTRUL EUROPEI

prima, ,,cand s-a rugar \trrie pc \{untele \,lislini-lor", iar a doua, ci-nl a rindecat miinile tiiate aleunei femei.

in altar, ese de retinut in€inea lui Iisus spe-lind picioarele St-- Pemr, Cira cea d€ Taifi,St Gheorgbe omorind balaurul cu sulita" carul d€foc al Sf. Ilie- Deri picnra interioari este destul dedegradati, scenele si personajele care mai pot fiobservate impresioneazi puternic, dovedind cuprisosinti realul talent al pictorului. Mai mult decAtatat, in pictura lui Hodor se recunosc primeleinfluente baroce imbinate cu structurile traditio-nale. in tratarea lemelor se remarci de asemenea opredilectie pentru redarea minutioasi a detaliilor.

Gama cromatici este destul de restrinsS, fiindbazatl pe contrastul alb, rosu, albastru, ca in tesS-turile specifice zonei.

in biserica din Cornesti s-a gdsit un Octoih,datind din prima jumitate a secolului al XIX-lea,care pe lAngd textul religios contine si prescriptii demedicini populari, ln legiturd cu nasterea, precumsi cAteva versuri populare.

Tot aici s-a gisit o ,,Carte de versuri alese laprohoade si la mese si multe feluri de trebi", datati1821 - astizi, dispiruti. Folcloristul Ion BArlea,care a apucat s-o vadi, afirmi ci ea conlinea,,ver-suri la mort", precum si multe elemente de medicinlpopulari qi o serie de poezii popularc.

FERESTI

rSat la 15 km sud de Sighet, asezat aproape deconfluenta Marei si Cosdului.

Atestat documentar lncl din secolul al XVlea.Are multe case de lemn lntr-un stil traditionalremarcabil, cu porti mari, monumentale.

Biserica, avAnd hramul ,,Sf. Nicolae", este con-struitl din bArne de steiar ln 1690 (dupi unii autori,ea ar fi fost ridicatd mai tdrziu,ln 1779).t

Are nava dreptunghiularS, absida decrosati si deforml poligonali, acoperigul cu dublf poall.

Pictura a fost restaurate ln prima jumitate asecolului al XXlea de un mester necunoscut. Esteln culori vii - rosu aprins, albastru - plus destul demult alb, deosebit de armonios combinate, potri-

vindu-se cu lumina slabi a interiorului, pentru asublinia intensitatea acestuia. Se remarci pe boltanaosulu-L i-ntr-un dreptunghi, Treimea (Tatll, cu ung.lob mare, albastrq pe care este pictati crucea; Fiul,cu o cruce mare in mini si Sf. Duh sub forml deporumbel); intr-un alt dreptunghi este pictatlFecioara Mari4 in medalioane Sf. Cosma li SfDamian. in cele patru colturi ale tavanului sunt pic-tali cei patru apostoli, iar ln altar, un miel, simbolal lui Iisus Hristos, tema paleocrestine.

Pe timpli, printre altele, se remarci Iisus pecruce, evanghelistii si diverse inscriptii romAnesti cucaractere chirilice.

in naos sunt mai ales scene din Vechiul Testa-ment, cum ar fi Sl Ilie ln carul de fog Daniil lngroapa leijor etc., dar si scene din viata lui lisus:drumul crucii, Adormirea Domnului (lisus tinesufletul Sf Marii pe bralul sting), parabole.

In pronaos se remarci Judecata de Apoi, para-bola celor cinci fecioare cuminti $i a celor cinci fe-cioare nebune.

in arl;1 7927 in sat s-a construit o noui bise-rici, tot din lemn, acoperiti cu sindrili de brad.Poarti acelasi hram cu biserica-monument descrisemai sus, ,,Sf Nicolae."

OCNA SUGATAG

De la crucea drumului din Feresti, pe DJ. 109 F, la5 km, urcind panta dealului, pe un drum asfaltatajungem in statiunea balneoclimaterici Ocna Sugatag.

De la Sighetul Marmaiiei sunt 20 km, iar de laBaia Marq 58 km.

Asezarea este situatl intr-un spatiu pitoresc,dominat de dealuri si coline, pe cumplna apelor,lntre rAurile Mara si Cosiu.'

Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stAngadrulnului principal, din care.se desprind strizi drep-te, perpendiculare pe $osea. In general, a$ezarea estede forma celor specifice populatiilor alogene. Dealtfel, populatia comunei este mixti: o bunl partesunt maghiari si vorbitori de limbi maghiarl (pvabigi polonezi maghiarizali) si o parte romAni.'

Localitatea apare ln documente la 20 martie1360, sub denumirea de Zalatina (Slatina), cAnd re-

lL

MARAMURES, UN MUZEU WU iN CENTRLiL EL'ROPEI i9- i

gele Ludovic lntireste pe Dragos romAnul, fiul luiGiula, ln mosiile rominesti Slatina, Brebu, Copi-cesti (azi dispirut, n.n.), Desesti, Hirnicesti si Sarsu-gatag. Acelasi Ludovic, la 1 septembrie 135-+, itrte-reste proprietatea lui Dragos cu sigiliu nou, deoarececel vechi s-a pierdut ,,ln resbelul purtat in confiaPatarenilor bosniaci"l.

Localitatea s-a mai numit si ..La Sare'; in apro-pierea ei s-a aflat localitatea Dorisliu, azi disri-rul11. De altlel, localitatea este situati pe Valea Si-rat5, afluent al Marei, la Giulesti. in general, inperioada secolelor al KVlea si al XVJea, Ocna$ugatag apare in documente ln stipAnirea familiilornobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor,urmasi ai lui Dragos3.

I Ocna Sugatag, sau denumirile mai vechi Slatinasau ,,La Sare", ne sugereazi exploatarea sirii aici dinumpull vecnl.

De altfel, un document din 29 noiembrie 1355,care consemneazi locurile mosiilor lui Dragos, fiullui Giul4 vorbeste despre un drum care duce laocnele de sare:... ef modicum currendo intrat inquandam viam in fodinas salium ducentent.,.4.Radu Popa consideri ci: ,,Ocnele de la Ocna Suga-tag pomenite la 1355 au fost o exploatare salineautohtoni a romAnilor maramureseni, ca si a local-nicilor, din lnvecinata Tari a Oasului, care veneauaici si se aprovizioneze cu sare, transportAnd-o apoipe spatele cailor peste munte. Drumul cobora de laOcna Sugatag la Giulesti, trecea peste Mara si urcain munte, lntre Berbesti si Mestecinis, si maideparte pe creasti, deasupra Sarasiului, a CAmpu-lungului si a SipAntei, cobora la Certeze, in Oas.

1 Ioan Mihalyi de Apsa, Diplome maramuresene dinsecolele XIV si XV, Sighe! 1900, p. 37, consemnim aici notalui Mihalyi ci: Din Dragos, fiul lui Giula, tsi trag origlneafamiliile nobile din Giulesti si Desesti: Drigus, Rednic, Pop,Perse (Pirja, n.n.), Feier etc.

2 Alexandru Filipasct, Istoria Matamuresulul, Bucuresti,1940, p. 1,02.

3 Radu Popa, Tara Maramuresului In veacul al flVJea,Bucuresti, 1970, p.93.

a Ioan Mihalyi de Apsa, Diplome maramuresene dinsecolele XV si W, Sigheq 1900, p. 36

Este un aspect al legiturilor dintre diferitele "tiri"rominesti din Transilr'ania..."'.

La 1777 Administratia austriace, pe mai vechilesali-ne ale autohtonilor, infiinteazi oficii salinareprcprii la Ocna Sugatag si Ocna Slatina (din dreaptahsei). majoritatea muncitorilor fiind constituitidin grupuri emice diferite, care au fost margina-Iizate cu rin.rpul'.

Prin traditie se stie c; la Ocna Sugatag erau biibalneoclimaterice din vechime.

Astfel Tit Bud consemneaz: ci: ..... este si o baiepirisiti, clre-i zic .Bitrina,. Acum doi ani(1909, n.n.) s-a surpat o parte a dimbului de lingd.BitrAna" si a iesit din afunzime apd caldi, sirati,care curgand in vii a ajuns si in apa Izei si a ucispetii, chiar si ln hotarul Sighetului"T.

Acelasi autor aminteste ci lromAnii locuitori aiOcnei Sugatag lucritori la saline, deoarece nu aveaubiserici ln localitate, se afiliau la parohiile religioasevecine. dar in 1861 localitatea s-a constituit ca paro-hie proprie si oamenii frecventau biserica de piatriconstruiti in comun cu romano-catolicii.

Munca in saline s-a lntrerupt de mai multe ori,lapt ce a dus la infiltrarea apelor fluviale care audeterminat surparea galeriilor, dAnd nastere la lacuricu 4pI sirati.

, Statiunea de astlzi are deja un renume pentrudiverse tratamente medicale. Existi aici patru hote-luri amenajate cu peste 300 locuri de cazare, resta-urantq cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oa-meni la odihni si tratament din toati tara, dar sitlranii din satele Maramuresului.

Bolnavii beneficiaz; de cabine individuale, insta-latii de hidroterapie si electrohidroterapie, fiziote-rapie (inhalatii, impachetiri cu parafini, masaje, sdlide gimnastici medicali).

5 Radu Popa, Tara Maramuresului in veacul al XIV-lea,Bucuresti, 1970, pp. 92,134 etc.

6 Alexandru Filipascu, Istoria Maramuresului Bucuresti,1940, pp. 1s4-155.

7 Tit Bud, Dare isrorice dupre protopopiatele, parohiilesi mdntrstirile romAne din Maramures din timpurile vechipind in anul 1911, p. 53.