Mintea ta te poate vindeca - Frederick Bailes

5/16/2018 Mintea ta te poate vindeca - Frederick Bailes - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mintea-ta-te-poate-vindeca-frederick-bailes 1/28

MINTEA TA TE POATE VINDECAFrederick Bailes (1889-1970)

INTOD!CEE

Oricine se poate bucura de o sănătate excelentă, dacă urmează calea

adevărată spre aceasta. O bună sănătate nu este darul acordat câtorvafavorizaţi de către o Providenţă capricioasă, după cum nici boala nuatinge pe unii sau pe alţii pe motivul că o Providenţă de nepătruns şi deneînţeles doreşte ca ei „săşi poarte crucea!, obţinând astfel un soi denebuloasă purificare spirituală."n ştiinţa medicală, prima lege a vindecării este# „"nlătură cauza$!.%auza respectivă a fost mai întotdeauna căutată în ţesuturile trupului.&otuşi, nu numai metafizicianul, ci c'iar şi medicul practician a a(unssăşi dea seama că pricina fundamentală a multor maladii se găseşte înminte. )sta nu înseamnă că oamenii doar îşi înc'ipuie că sunt bolnavisau că se însănătoşesc. *xplicaţia se află mult mai adânc, în activităţile

complexe ale minţii umane.%auza reală a bolii se găseşte în stările emoţionale de teamă, geloziesau anxietate, frustrări şi contradicţii, generate de încercările oamenilor de a obţine fericirea şi de aface faţă pretenţiilor vieţii moderne. +mpresiile şi învăţăturile din copilărie pot fi cauze favorizanteimpactul milioanelor de minţi încon(urătoare sigur are o influenţă determinantă conversaţiarudelor sau prietenilor îi poate afecta. -e mai poate adăuga o gamă întreagă de simptome şiinsuflarea fricii ce se desprinde din prospectele medicamentelor, precum şi din articole sau

publicaţii de popularizare privind bolile şi sănătatea. )cestea nu sunt întotdeauna recepţionateconştient şi creează, în mod inconştient, în minte un fel de complex subiectiv de fricăgând, careafectează organismul uman zi şi noapte, fie că este treaz sau că doarme cu alte cuvinte, seformează inconştient un corp subiectiv de gândfrică, de care cel afectat nuşi poate da seama.

)(ungând la cauze subiective, observarea unor forme de boală la prieteni sau rude creează o starede teamă ca nu cumva maladii asemănătoare săl atace şi pe cel care constată. aptul că părinţiisau alte rude au suferit de anumite boli, duce la teama că există o tendinţă în familie, moştenită dealţi membri.Oricare ar fi modelulfrică de bază, un fapt este clar şi anume că adevărata maladie nu constă atâtîn manifestarea fizică exterioară, cât în starea mentală de bază. /oala este semnul exterior al uneitulburări mentale. 0eiese de aici că orice încercare de remediere îndreptată asupra formei fizice valăsa cauza fundamentală neatinsă. Prin urmare, dictonul „înlătură cauza! determină pe cel carecaută să refacă sănătatea a lui sau a altuia să înveţe cum să şteargă modul de gândire distructiv,mai înainte de a putea obţine dezrădăcinarea tulburării fizice.-copul prezentei lucrări este de a scoate în evidenţă, întrun stil curent evitânduse termenii

te'nici modul în care boala îşi are originea în fluxul de gândire, precum şi metoda precisă pe careo poate folosi cel care doreşte săşi refacă o stare mentală eliberată de teama de boală, prinînţelegerea forţelor universale ce pot fi utilizate pentru a vindeca.

CAPITO"!" IEA"ITATEA DE#PE MINTE $I PO#IBI"IT%&I"E EI

-ecretul ştiinţei vindecării se bazează pe o înţelegere corectă a ceea ce este gândirea, modul deacţiune şi legătura cu 1intea 2niversală. +nteligenţa cosmică poate fi sesizată de aceia caregândesc mai profund. -unt legi evidente şi de netăgăduit ale ordinii în 2nivers şi aceasta pentru căexistă o +nteligenţă diriguitoare în spatele 2niversului, care este dovedită de felul în care

particulele de materie sunt atrase sau respinse unele faţă de altele. Orice din acest 2nivers, până lacel mai simplu fir de iarbă, urmează un plan de dezvoltare. Poziţia şi mişcarea astrelor şi

planetelor sunt mărturia unei +nteligenţe creatoare şi diriguitoare.

3



Odată admisă +nteligenţa 2niversală, se pune întrebarea# %are este legătura dintre noi şi această+nteligenţă4 5acă am putea răspunde la această întrebare, problema îmbolnăvirii ar fi rezolvată.&rebuie spus că secretul vindecării constă în abilitatea omului de a se uni conştient cu această+nteligenţă 2niversală şi a extrage din ea ceea cei trebuie pentru înlăturarea modelelor degândireboală şi înlocuirea lor cu modele de gândiresănătate. *ste mult mai uşor de practicatdecât îşi înc'ipuie mulţi, şi milioane de oameni au reuşit să elimine boala din viaţa lor prin

vindecarea mentalspirituală.iind stabilit ştiinţific faptul că +nteligenţa 2niversală este unică aşa cum şi materia este unică inteligenţa folosită de om în oricare din acţiunile sale face parte integrantă din această +nteligenţăcare conduce 2niversul diferenţa constă numai în grad şi nu în esenţă. Omul poate nu înţelegeaceastă diferenţă, acest adevăr, dar este un fapt real că, atunci când gândeşte, el gândeşte cu2nica 1inte a 2niversului. 6u există un astfel de lucru ca mintea ta sau mintea mea. %eea cenumim minte individuală este numai acea parte din 1intea 2niversală pe care cineva o foloseşte latimpul lui. 6u există un astfel de lucru, ca aerul tău sau aerul meu, există numai un singur aer distribuit în mod egal pe întreaga planetă.%ând am înţeles că această 1inte 2niversală umple 2niversul, neo putem reprezenta ca pe unmare ocean de 1inte care ne încon(oară şi în care suntem cufundaţi. )ceasta este subiectivă sau

subconştientă ceea ce înseamnă că nu are puterea de a alege, ci trebuie să fie diri(ată spre aacţiona. *ste extrem de inteligentă, conţine toată cunoaşterea din 2nivers, dar nu este o mintecare (udecă. 7tie numai un singur lucru să acţioneze în direcţia în care este diri(ată.-e poate naşte întrebarea# cine sau ce are alegerea, (udecata sau conducerea4 )cestea le are Prima%auză, sau -piritul. 5acă ne ducem cu gândul înapoi, departe, dincolo de începutul a tot ce esteformat, suntem forţaţi să tragem concluzia că 2niversul trebuie să fi fost creaţia gândului. 7tiinţacunoaşte faptul că Pământul nu sar fi putut forma singur. O proprietate importantă a materiei esteinerţia, adică ea nu are puterea de a se mişca prin ea însăşi în nici un fel. )supra materiei trebuieacţionat de către o formă de energie din afara ei şi această formă este gândul, singura formă deenergie din 2nivers care nu este materie. 8ândul este produsul +nteligenţei, deci putem presupunefără gri(ă că, înainte să ia formă, materia trebuie să fi fost o +nteligenţă care a putut produce

această condensare în formă. 2nii numesc această +nteligenţă, 5umnezeu. 6umele nu contează importanţă are doar faptul că există.)ceastă +nteligenţă acţionează în două feluri# mai întâi ca +nteligenţă creatoare selectivă, care'otărăşte ceea ce voieşte să se facă în al doilea rând, ca o +nteligenţă care se supune şiîndeplineşte dorinţele +nteligenţei creatoare. )ceastă +nteligenţă secundară acţionează întotdeaunaşi integral ca 9ege, având toată cunoaşterea necesară de a construi orice este de făcut, dar lucrândtotdeauna după un model prestabilit, de la care nu are puterea de a se abate. 5acă sar abate, nuar exista nici o 9ege în 2nivers şi rezultatul lor ar fi un 'aos. 2niversul este produsul unuigânditor care gândeşte matematic. )cest gânditor, sau 5umnezeu, este indivizibil, unic, dar manifestarea sa poate fi separată în trei părţi, pentru a înţelege mai bine cum acţionează. )vem,deci, acest 5umnezeu 2nic, acţionând pe trei planuri de vibraţii# 5umnezeu ca -pirit, cea mai

înaltă şi cea mai puţin tangibilă vibraţie dorind să creeze un univers al formelor. Pentru -pirit, adori este a crea. +ntegrat în acest -pirit există marea substanţă amorfă a 2niversului, care ar puteafi pe drept numită %orpul lui 5umnezeu. )supra acestei substanţe, caracterizată prin inerţie,trebuie să acţioneze o forţă din afara sa. *ste vibraţia cea mai (oasă şi cea mai tangibilă. Prinurmare, -piritul foloseşte 1intea ca să acţioneze ca 9ege, spre a modela şi forma 2niversul camaterie densă aşa cum îl cunoaştem. :ibraţia 1inţii fiind mai mică decât aceea a -piritului, o facesă fie subordonată -piritului şi, fiind la rândui mai înaltă decât cea a materiei, face ca materia săfie supusă ei. Prin urmare, 5umnezeu ca minte ar putea fi înţeles ca vibraţie de mi(loc. )stfel,-piritul îşi exprimă voinţa, iar 1intea se supune necontestat să modeleze materia în formaconcepută şi deţinută numai de -pirit.Oricum, omul este în mic ceea ce 5umnezeu este în mare, la rândul lui el fiind o trinitate similară.

Omul este material prin corpul său şi deci una cu 5umnezeu în cea mai (oasă dintre vibraţii. )poiel este un gânditor, mintea lui făcândul să fie una cu 5umnezeu în planul mental şi este spiritual,fiind una cu 5umnezeu la nivelul cel mai înalt de vibraţii.

;



*ste necesar, mai înainte de a aprofunda acest modus operandi al vindecării, să înţelegem în modclar că trupul omului este făcut din marea substanţă amorfă care este materia primă a 2niversuluiînsuşi, care a fost numit corpul lui 5umnezeu. Prin urmare, corpul omului nu este deloc un lucruticălos. *l este un templu sacru, în care sălăşluieşte -piritul şi prin care -piritul acţioneazăfolosind 9egea 1inţii. *ste adevărat, corpul uman este de o vibraţie mai (oasă decât spiritul saumintea, fiind mai dens, dar în acelaşi timp este substanţa spiritului şi dacă nu prindem în toată

claritatea acest adevăr, vom pierde mult din cunoştinţele necesare vindecării.1intea omului este mintea lui 5umnezeu. Psi'ologul ne spune că mentalitatea umană se împarteîn două nivele nu două minţi, ci două faze ale unei singure minţi, numite fie conştient şisubconştient, fie obiectivă şi subiectivă.1intea obiectivă a omului este 1intea raţiunii, a alegerii, a diri(ării, şi nu creează atât de mult câtdiri(ează activitatea creatoare.1intea subiectivă este 1intea creatoare este acea profunzime enormă a inconştientului, în caresunt depozitate toate amintirile gândirii şi acţiunile trecutului, care nu dispar c'iar dacă nu pot fic'emate în mod conştient, dar care plutesc la suprafaţă în vise şi complexe. 1intea subiectivă esteaceea care conduce diversele activităţi ale corpului. 6imic în 2nivers nu se poate desfăşura fără1inte şi acest adevăr este valabil şi pentru corpul omenesc. 1intea subiectivă este aceea care face

inima să bată, menţine procesul respiratoriu al plămânilor, stimulează acţiunea digestivă, menţinetemperatura corpului, diri(ează transportul de energie nervoasă şi altele, pe care le îndeplineşteuşor şi fără efort. 1otivul pentru care mintea subiectivă a omului poate face toate acestea esteacela că ea este de fapt o parte din 1intea -ubiectivă 2niversală.)tunci când înţelegem că nu există decât o unică 1inte 2niversală în întregul 2nivers şi că omuleste el însuşi din această 1inte, ne putem da uşor seama că 1intea care a creat pentru prima datăcelulele corpului poate tot aşa de bine şi de uşor să facă celule noi, impregnate cu forţă vitală. 7idacă înţelegem că această 1inte -ubiectivă 2niversală construieşte totdeauna conform unuimodel pus la dispoziţie de -pirit, ne dăm seama uşor cum omul poate pune în mişcare această9ege a 1inţii în direcţia dorită, când a înţeles că toată puterea universului aşteaptă ca el însuşi săse recunoască drept spirit, având privilegiul de aşi spune cuvântul care diri(ează 1intea să

urmeze modelul pe care îl pune în faţă.1intea obiectivă sau conştientă a omului corespunde cu -piritul divin. Prin aceasta nu se înţelegecă gândirea conştientă <mintea= este perfectă ştim că uneori este diabolică dar omul este spiritîn sensul că are puterea să raţioneze, să aleagă, să selecteze, precum şi abilitatea de a diri(a 1inteasubiectivă în direcţia 'otărâtă. 2n exemplu îl constituie cazul când 'otărâm să ne trezim la oanumită oră dimineaţa, ceva mai devreme decât de obicei <ceea ce constituie o alegere conştientă=exact la ora fixată, 1intea subiectivă ne scoală, adesea cu câteva secunde înainte de a sunadeşteptătorul. -e înţelege deci că omul, ca spirit sau minte obiectivă, se serveşte de minteasubiectivă, care se supune alegerilor sale conştiente.-ufletul este una cu 1intea -ubiectivă. -ufletul 2niversal este 1intea -ubiectivă 2niversală.-ufletul individual este mintea obiectivă individuală şi poate că cea mai importantă caracteristică a

să este supunerea absolută faţă de -pirit. 6u are nici o dorinţă sau preferinţă proprie, rămânândtotdeauna la dispoziţia -piritului. "n aceasta nu există nici o constrângere. *xistă numai egalitate.-e aseamănă cu un cămin fericit în care fiecare partener îl consideră pe celălalt egal.2nul din lucrurile greu de sesizat pentru unii este acela că 1intea 2niversală, atotputernică prin

puterile 5ivinităţii, voieşte să fie la dispoziţia omului şi să intre în acţiune în direcţia pe care eldoreşte so indice. %ând suntem pătrunşi de acest adevăr şi putem pune în mişcare 9egea înfolosul propriu, descoperim că avem dea face cu o forţă care deşi atât de formidabilă încât ar

putea să ne sfărâme se supune în întregime voinţei noastre. 6u trebuie să existe nici o superstiţieşi nici o teamă când venim în contact în acest mod cu 9egea 1inţii.)ceastă considerabilă forţă de vindecare nu este o persoană de fapt este un Principiu, estesingurul principiu din 2nivers. 9egea 1inţii răspunde la o inteligentă folosire a forţelor sale.

Puterea să creatoare se îndreaptă în orice direcţie dorim, singurul lucru cerut fiind acela de a firespectate legile mecanismului ei, ale modului ei de a acţiona. :om afla mai târziu care sunt acestelegi, dar pentru început putem fi încredinţaţi că, de fapt, c'iar în clipa de faţă există un flux deforţă universală dedicată folosului nostru. 1ai mult, nici nu trebuie să ne rugam de acesta, săi

>



cerem, săl implorăm sau să ne c'inuim pentru el. &ot ce avem de făcut este săl recunoaştem şi săfim convinşi că există pentru îmbogăţirea vieţii noastre, pentru sănătatea noastră, fericirea şi

prosperitatea noastră. 5upă cum am mai arătat, această 9ege nu trebuie abordată cu teamă sauspaimă, fiind o 9ege naturală, nu o persoană. 1ai putem înţelege că, deşi este impersonală,

posedă o inteligenţă infinită şi nu are nici o dorinţă proprie este în întregime neutră. *ste gata, lacomanda omului, săi acorde puterea ei creativă. %u toate acestea, ca şi legea electricităţii, nu

posedă o conştiinţă de sine. 5ar nu trebuie să ne înc'ipuim, din acest motiv, că nu posedă ointeligenţă. 5in contră cum am mai arătat are o inteligenţă infinită.1intea 2niversală nu pune nici o limită şi omul poate merge cât de departe doreşte, sau poate săstea pe loc. -ingura limită este aceea creată de el însuşi, deoarece este liber să decidă singur şinimeni altul nu o poate face pentru el, ceea ce face el însuşi fiind acţiunea lui şi numai a lui. "ncălătoria descoperirii de sine, el este propriul comandant al propriului său vas şi este singur răspunzător de oprirea din cursă, ca şi un navigator solitar. 5eci e răspunderea omului aceea de aşi alege propria destinaţie, iar puterea motrice pentru al duce acolo este furnizată de această 9egeimpersonală. 6umai când sa pătruns de acest adevăr fundamental, el este pregătit săşicoordoneze propriile forţe şi să se bizuie pe 1intea %osmică, pentru a păstra motoarele înfuncţiune în timp ce el cârmeşte nava. 7i tot atât de impersonal cum răspund motoarele navei

comenzilor precise, şi 9egea 2niversală a 1inţii răspunde comenzilor conştiente ale omului."nţelegem că trăim întrun Ocean de 1inte subiectivă. %eea ce ne încon(oară o numim 1inte-ubiectivă 2niversală ceea ce foloseşte o numim 1inte -ubiectivă +ndividuală, dar amândouăsunt absolut identice. %u cât suntem mai capabili să concepem mai bine să folosim 1intea2niversală, cu atât mai puternic devine gândul nostru. iinţa umană îşi poate lărgi concepţiadespre forţa disponibilă, pentru a o folosi la infinit, iar dacă ne limpezim viziunea şi înţelegemcorect, vom descoperi că există tot atât de mult din această forţă, cât poate accepta minteanoastră.

6u trebuie să existe nici o teamă că sar putea atinge vreo limită care să depăşească universalul.)m putea, dacă am dori, să folosim totul din forţa cosmică, fără a o reduce cât de infim. %'iar dacă toate sufletele în viaţă ar fi suficient de conştiente, aşa ca toţi să tragă maximum de forţă din

2nivers, tot nu ar fi nici o diminuare în această putere, întrucât ea este nelimitată şi inepuizabilă.Omul trăieşte întro lume a simţurilor, fiind mărginit din cauza concepţiilor eronate pe care le aredespre spaţiu şi timp. *l aplică termeni cantitativi lucrurilor spirituale, nereuşind săşi dea seamacă 5umnezeu nu are măsură. 5e fapt, 5ivinitatea umple întregul 2nivers, şi totuşi, totul din5ivinitate este în fiecare Om. 1ai mult decât atât, totul din 5ivinitate este în fiecare celulă acorpului, în cel mai plăpând organism, în fiecare fir de iarbă. 7i totuşi aceasta nu înseamnă că estedivizată în bucăţi 5umnezeu, fiind indivizibil, se află în orice loc în orice clipă, în toată măreţia sa.&rebuie să ne eliberăm de o concepţie materialistă a oricărui raţionament care presupune divizareaîn particule minuscule a 5ivinităţii, în scopul de a impregna diversele organisme.*ste esenţial să cuprindem în înţelegerea noastră acel adevăr fundamental că suntem pătrunşi deîntreaga prezenţă a 5ivinităţii şi nu numai de o minusculă parte din aceasta, pentru că atunci când

realizăm semnificaţia ei, conceptul ne zguduie imaginaţia. Prima data când cineva a(unge săşi deaseama în conştiinţa sa de faptul că este impregnat de întreaga putere şi prezenţă a lui 5umnezeu,şi nu numai de o părticică, se trezeşte în el un sentiment de siguranţă ce nu a mai fost resimţit pânăatunci. %ând întrezăreşte intensitatea adevărului că întreaga orţă 2niversală se scurge prin corpullui, este capabil să rămână liniştit, în siguranţă, complet lipsit de teamă la apariţia vreunei maladii.Pentru că teama lui a fost creată de ideea pe care şia formato el însuşi, că ar fi invadat de uninamic puternic, crud şi nemilos acesta este motivul pentru care nu a putut crede niciodată cămica sa mentalitate ar putea să înfrunte acest monstru al maladiei.)cum însă el are un nou mod de a privi, o nouă imagine. )ceastă boalăformă nu mai este ocreatură ameninţătoare. &oate lucrurile sunt relative. "n faţa orţei 2niversale de vindecare şi aPrezenţei, formaboală păleşte şi se diminuează, devenind în faţa oc'ilor săi o apariţie mică şi

firavă, care încearcă săl sperie. *l îşi dă seama ce este de fapt, o imagine ce încearcă săi iaimaginea realităţii. Omul ştie că, de fapt, singura realitate în 2nivers este -piritul, că lumeamaterială, cu toate formele ei diferite, e numai o lume a umbrei, în timp ce adevărata lume este a

?



-piritului şi a 1inţii. )şa că este eliberat de teama de o viaţă pentru boală, deoarece mai mare este*9, care este pentru noi, decât ei care sunt împotriva noastră.Omul nu trebuie să aştepte aşanumita revelaţie pentru a cunoaşte pe 5umnezeu. ără îndoială căscrierile sacre neau spus multe despre 5ivinitate dar nu suntem siliţi să le acceptăm concluziilecând ne violează raţiunea, sau când vin în conflict cu ceea ce noi singuri suntem capabili săobservăm. Omul poate observa singur cum lucrează +nteligenţa în 2nivers şi astfel poate săşi

creeze propriai credinţă în orţa 2niversală şi +nteligentă. "n acest fel, el construieşte pe ofundaţie pe care el însuşi a puso, mai degrabă decât pe una care a fost pusă de altcineva. -ăconsiderăm 2niversul ca o demonstraţie a lucrului +nteligenţei. %orpurile cereşti evoluează prinspaţiu ca o armată de soldaţi, fiecare urmânduşi cărarea fără urme prin milioane de mile, fiecareexact la timpul ei, ca şi cum ar fi conduse de degetele invizibile ale unui maestru de marionete.actorul invizibil care diri(ează este 1intea 2niversală. *a desfăşoară o înaltă ordine dată de+nteligenţă +nteligenţa infinită ce demonstrează o forţă fără limite. &rebuie exercitată o imensăenergie pentru a pune în mişcare aceste enorme corpuri prin spaţiu. &otuşi, asta se face în tăcere,cu siguranţă şi certitudine, de către această +nteligenţă infinită care trebuie să fie orţa infinită.9a această orţă +nteligentă omul are acces, deoarece el este una cu această 1inte 2niversală.)tâta timp cât continuă să rămână orb la acest fapt, el va continua să ducă viaţa unui sclav. )cea

imensă orţă se află la dispoziţia lui spre a fi folosită, dar nu se pune în mişcare până ce nu estesolicitată de el. %ând el înţelege şi admite faptul că aceeaşi forţă care menţine 2niversul înactivitate e gata săi menţină corpul în afara pericolului de îmbolnăvire, atunci ştie că nu există

boli incurabile sunt numai oameni incurabili, şi aceasta deoarece ei rămân orbi la potenţialul lor de vindecare. %ei ce gândesc că vindecarea lor depinde numai de propriile eforturi mentale, cumar fi concentrarea, puterea voinţei şi altele, vor fi dezamăgiţi. "nsă cei care învaţă cum să permităacestei +nteligenţe 2niversale să curgă în folosul lor, vor găsi eliberare şi vindecare.)ceasta este, deci, +nteligenţa şi orţa pe care omul le poate pune în acţiune. Pe cât de puternicăeste ea pentru a menţine în 2nivers armonia, pe atât de ascultătoare este la gândul şi cuvântulomului şi poate fi îndreptată către construirea sănătăţii perfecte, către fericire şi prosperitate, decătre acela care ia înţeles prompta reacţie favorabilă. )ceasta este 9egea 1inţii, a cărei forţă o

invocăm. * mai mare decât orice ar părea că se opune dorinţelor noastre. 6imic din acest 2niversnu are puterea de a ne frustra, deoarece suntem una cu 5umnezeu1inte şi 5umnezeuorţă.

CAPITO"!" IIC!M 'ND!" POVOAC% BOA"A

Omul trăieşte în interiorul conştiinţei sale şi nu în afară, în lumea exterioară. *l nuşi dă seama căsa lovit de o obstrucţie decât atunci când mesa(ul a fost transmis conştiinţei sale prin intermediulnervilor. 9ucrurile pe care le suferă omul, le suferă în interiorul conştiinţei lui, atunci când nervii îiraportează senzaţia. &rebuie să înţelegem adevărata relaţie dintre 1inte şi &rup pentru a vedea ceînseamnă că stările mentale sunt responsabile, acţionând printrun corp. )cesta este un adevăr

fundamental, ce trebuie acceptat, dacă voim să existe vindecare mentală şi spirituală.%orpul însuşi este rezultatul activităţii minţii, este modelat de minte şi modificat de minte.1odificările fizice de natură superficială pot fi observate dacă se urmăresc sc'imbările din stărilementale. -e ştie încă de mult că ulcerul gastric, astmul, afecţiuni ale pielii, tulburările cardiace şialtele sunt cauzate de deran(amentul mintal, care se manifestă pe o perioadă de timp. -e afirmă căstări emotive adverse opresc producţia de celule roşii sangvine, ducând astfel la anemie deasemenea, o mare parte din aşanumitele indigestii nervoase sunt indigestii emotive.-e pune întrebarea dacă stările fizice pot fi corectate prin modificarea stării mentale. Oamenii deştiinţă afirmă că sau văzut cazuri de vindecări ale unor afecţiuni ca# erupţii cutanate, stări derăceală provocate de frustrări ale unor necesităţi fiziologice <sex etc.= prin tratamente mentalecorespunzătoare. 5e asemenea, se afirmă că sinuzita, polipoza nazală, colita şi stările nervoase

pot avea originea în stări mentale. 0ecent, revista Physician din 6e@AorB a publicat un articol încare sa raportat că sistemul nervos autonom <-6%=, sub influenţa gândirii negative, declanşeazăcurgerea excesivă a unor anumitor fluide apoase în ţesuturi şi membrane. Operaţiile,medicamentele şi dieta vor îndepărta excesul de fluide, dar afirmă mai departe articolul mintea,

C



în mod obişnuit, îndeplineşte o funcţie de umplere din nou, şi deci nu există un tratament eficient până ce mintea nu este sc'imbată cu una de încredere.%um se poate ca mintea să aibă forţa de a influenţa stări fizice până întratât, încât să ducă laîmbolnăvire4 )ceasta se datorează faptului că omul nu gândeşte numai cu creierul, ci cu întregulcorp. iecare celulă în parte, oricât de mică, este o scânteie a 1inţii. 6u există în întreg 2niversulun singur punct care să nu fie locuit de către 1inte, prin urmare nu există nici un singur atom în

corpul omenesc care să fie despărţit de acţiunea mentală nici măcar pentru o clipă.Omul este atât de obişnuit să gândească pe două planuri fizic şi mental încât îi vine greu săconceapă că amândouă sunt în realitate un singur plan. "ntradevăr, trupul este 1inte condensatăîn formă fizică, aşa cum este şi -pirit condensat în formă. )ctivitatea 1entală nu poate fidespărţită de manifestarea fizică, deoarece manifestarea fizică este manifestarea mentală. "ntrunsens, ceea ce 1intea gândeşte, corpul gândeşte, ceea ce corpul gândeşte, aceea el devine. iecarecondiţie mentală se înregistrează în corp, şi când mintea se modifică, se produce o sc'imbarecorespunzătoare în corp, o reflectare exactă a gândirii modificate./oala este o idee deformată, care şia asumat dominaţia. *ste incorect să se spună că boala este„provocată de minte! forma distorsionată ce o numim boală fiind numai gândulformădistorsionat în stare vizibilă. Problema este deci în primul rând o c'estiune de gândire şi la fel este

şi soluţia. %ontrolul bolii este mental, deoarece însăşi boala este mentală. %orpul nu are puterea săgenereze el însuşi boala, care este numai umbra aruncată de minte, şi mintea sănătoasă va proiectaun corp sănătos. iecare celulă creată de corp este un gând, în formă, fie negativ, fie pozitiv şiavând substanţă. %elulele sunt însuşi gândul. 8ânduri de sănătate înseamnă celule sănătoase,gânduri de boală înseamnă celule bolnave. *ste necesar să fim foarte siguri de acest adevăr dacăintenţionăm să creăm corpului o condiţie de sănătate abundentă.%ând socotim că celulele corpului sunt create cu viteza fulgerului, putem înţelege că ele suntgândire în formă. %a un singur exemplu, se poate arăta că globulele roşii sunt construite întrunritm de 3CD.DDD pe secundă şi în mod normal dispar în acelaşi ritm. 0aportând acest exemplu laalte ţesuturi ale corpului, ne putem da repede seama că acest organism, pe carel numim om, esteun vârte( dinamic de energie gândită pe care mintea, fără încetare, îl face să ia formă. -e poate

spune, deci, că controlul afecţiunii constă în controlul gândirii şi că pentru a sc'imba o condiţiefizică trebuie mai întâi sc'imbată gândirea. Prin urmare, căutăm o te'nică să ne dea posibilitateade a sc'imba caracterul fluxului conştiinţei. "ntrun alt capitol vom a(unge la acest subiect, dar laacest stadiu e suficient a repeta că te'nica nu constă în forţa voinţei, „concentrare! sau în a repetazi de zi „îmi merge din ce în ce mai bine!. %onstă întro unificare conştientă cu +nteligenţa2niversală, care niciodată, de la sine, nu are vreun gând de boală, şi există o foarte precisă te'nică

prin care ne putem conduce pe noi înşine la această unificare./oala e dovada exterioară a unei tulburări interioare. -ănătatea e semnul exterior al unei minţiintegrate. Putem spune că în viaţa noastră nu apare decât ceea ce atrage o gândire intensă şi estegreşit să se creadă că 5ivinitatea ar fi cea care ar da o boală. -a mai arătat faptul că 1intea2niversală este în întregime neutră, nu are nici o dorinţă personală, se manifestă printro lege

impersonală. *ste diri(ată în acţiune de către dorinţa noastră, exprimată sau nu, dacă esteîndea(uns de intensă şi clară, aşa ca să devină dominantă. -piritul este personal, dar 9egea esteimpersonală. *ste 9egea gândirii, aşa cum este şi legea electricităţii care, fără nici o emoţie şi cutotul impersonal, poate ucide un om care atinge un fir neizolat, după cum tot atât de repede poatesăi pră(ească pâinea, deoarece nu cunoaşte altceva decât să funcţioneze potrivit legii acţiunii sale.Omul este pe drumul descoperirii de sine. "i revine îndatorirea de a descoperi înţelesul 2niversuluiîn care trăieşte şi va suferi atâta timp cât nu va înţelege aceasta. %opilul va suferi de zgârieturile

pisicii până când va învăţa că nu trebuie so tragă de coadă. 9egea îi apare întotdeauna crudăaceluia care nu o înţelege şi în consecinţă acţionează contrar ei. &oate legile ne stăpânesc atâtatimp cât nu le înţelegem când însă le pătrundem semnificaţia, ele devin gata de a ne servi.%el care se va satura de o gândire distructivă, îşi va atrage o manifestare fizică distructivă. )ceeaşi

9ege a 1inţii care îi produce omului boala, îl va face să se însănătoşească. /oala nu este o pedeapsă pentru păcat, ci o consecinţă a înţelegerii şi folosirii greşite a 9egii 1inţii. *lementul personal între 5umnezeu şi om nu intră deloc în discuţie în sensul condamnării sau pedepsirii. )şacă argumentul că 5ivinitatea este crudă şi pedepseşte cu boală, este o (udecată incorectă.

E



Principiile vindecării spirituale sunt astăzi bine cunoscute şi răspândite, şi sau făcut cunoscutemotivele atât ale rezultatelor bune cât şi cele ale eşecurilor, în cazuri izolate. :indecarea mentalăşi spirituală sa transformat din formă de cult, cum era în trecut, în ştiinţă şi sa dezvoltat caurmare a rezultatelor pozitive obţinute şi mai ales datorită modificărilor în ceea ce priveşteoriginea bolilor, sc'imbândo din planul fizic, în cel mental şi spiritual. )cest mare salt nu a fostdeloc uşor, cu toate acestea, sa a(uns de la concepţia vagă privind originea bolilor, la precizia de

astăzi. )cum ştim că condiţiile fizice sunt o reflectare a stărilor mentale şi că pot fi modificate fărăintervenţia unor mi(loace materiale, prin simpla sc'imbare a procesului de gândire.Odată a(unşi la concluzia că există o 1inte 2niversală 2nică fiind etern pace, linişte, putere,iubire, credinţă, armonie, expansiune, sănătate şi desăvârşire, obiectul nostru este de a aduce ceeace numim minte individuală la o stare de unificare cu 1intea 2nică. )stfel, de vreme ce 1intea2niversală este veşnic netulburată de forţe ostile, atunci mintea noastră, făcând parte din acea1inte 2nică, nu poate experimenta nimic din ce nu este experimentat de acea 1inte. )cesta estenumai un punct în vindecarea mentală şi spirituală, dar arată o diferenţă, a cărei explicaţie esterăspunsul la întrebarea# „"n ce constă diferenţa între metoda aceasta şi psi'ologie4!

CAPITO"!" III

PINCIPI!" VINDEC%II !NIVE#A"E*ste evident că există în 2nivers un principiu de vindecare independent de orice tratament cumedicamente urmat de om. *xistă o rivalitate între diferitele şcoli de vindecare, fiecare dintreacestea pretinzând că deţine metoda unică şi că celelalte trebuie eliminate din practică. 5acălucrurile ar sta aşa, atunci acea metodă unică ar trebui să asigure vindecarea, iar celelalte metodesă nu ducă la vindecare. %um nu este cazul, vom a(unge la un rezultat mult mai potrivit încercetarea noastră privind calea de vindecare reală, dacă ne vom strădui să descoperim ce posedăaceste metode materiale şi care dintre ele produce vindecarea eventuală a pacientului.&oate vindecările primitive erau mentale. 9a începutul existenţei sale, omul credea că boala esteinvadarea corpului de spirite rele, pe care încerca să le alunge vraciul comunităţii prin diverse

incantaţii sau cu a(utorul unor plante ce posedau proprietăţi medicinale, obţinânduse unelerezultate pozitive. %u timpul, cunoştinţele căpătate sau înmulţit şi sau format specialişti înierburi sau incantaţii şi astfel au apărut două profesii# aceea de medic şi aceea de preot. "nmileniile care au urmat, ştiinţa medicală a făcut mari progrese, aducând noi şi noi cunoştinţe înfolosirea plantelor medicinale, aşa că astăzi constatăm că ştiinţa medicală ocupă o poziţie ceimpune respect. %ele două şcoli ce sau format cu timpul şi există în prezent alopatia şi'omeopatia adică, prima, tratare cu doze mari de medicamente, iar a doua, tratare cu doze infinitde mici, au creat adepţi şi practicieni, fiind susţinută când una când cealaltă, dar preponderentşcoala alopată."ntre timp, cam pe la mi(locul secolului al F+Flea, sa intercalat o nouă metodă şi anume aceea avindecării prin stimularea mecanică a circulaţiei sangvine şi limfatice, excluzând folosirea

medicamentelor de orice fel, deoarece boala ar fi cauzată de o lenevire a funcţiilor organice vitale.Pe lângă această a treia şcoală a osteopatiei a mai apărut la sfârşitul secolului trecut o a patra,aceea a c'iropracticii, care susţine că maladiile se datorează unor strangulări ale nervilor la ieşireadin canalul vertebral, cauzând o scădere a fluxului nervos în părţile afectate.5eşi fiecare dintre aceste şcoli are ceva ce produce rezultate pozitive, totuşi niciuna nu este unicadeţinătoare a unei metode infailibile, fapt ce ne conduce la ideea că trebuie să existe un principiuunic de vindecare, ce stă la baza tuturor metodelor, fără ca acesta să fie proprietatea exclusivă avreuneia din ele. %are să fie acest principiu fundamental de vindecare4 )cesta este +nteligenţa5ivină, 1intea lui 5umnezeu, care saturează orice particulă de materie din 2nivers. 6u trebuie săfim suspicioşi în atitudinea noastră faţă de 1intea 5ivină, nici nui nevoie să adoptăm ocomportare de smerenie la pomenirea cuvântului 1intea 5ivină. )ceastă 1inte este inteligenţa

care ţine laolaltă atomii din stâncă sau face ca seva să urce prin tulpina copacului. 6u este cevacare să fie abordat cu spaimă şi plecăciuni, ci ceva care trebuie descoperit în tot ce există, căciomul, privind în faţă 6atura, priveşte la faţa 5ivină. Poate că el ignoră asta sau c'iar o neagă, dar rămâne valabil faptul că universul poate fi numit templul lui 5umnezeu.

G



%u toate interpretările date de teologi dea lungul timpului, un fapt rămâne de netăgăduit, şianume că 5umnezeu este 1inte +mpersonală şi -pirit Personal şi că activitatea 9ui ca 1inte esteo c'estiune de lege fixă şi neabătută. %utremurele şi tunetele nu sunt pedepse pentru păcate, cireprezintă mişcarea materiei în baza acestei 9egi şi trebuie să ştim cum să ne tratăm pe noi şi pealţii atunci când vom înţelege cum acţionează 9egea 5ivină.:ec'iul &estament e plin de exemple de vindecare mentală şi spirituală. )poi a venit +isus, care a

lămurit lumea că orice boală este rezultatul unor stări mentale dereglate. *l a propovăduit căatunci când aceste stări mentale sunt corectate, starea fizică a bolnavului dispare. "nvăţătura luicuprinde mai mult decât atât, dar aceasta este de a(uns pentru scopul nostru. 9a acest punct,

putem intercala faptul că medicina modernă aduce în actualitate teza lui +isus şi se străduieşte săcorecteze stările mentale dereglate, care sunt cauza reală a bolilor. 5upă cum este adevărat că+isus a adus un mesa( de viaţă interioară spirituală, este şi mai adevărat că miezul şi baza doctrineisale au fost trecute cu vederea şi ascunse de către conglomeratul de dogme teologice.+isus nea învăţat că mintea omului este una cu 1intea 5ivină şi ca, atâta timp cât omul merge cu1intea 5ivina, nu este posibil să mai apară vreo fricţiune, frustrare sau dezacord. -tările mentaleale omului pot ridica piedici în calea către 1intea 5ivină, şi când se produce aşa ceva, omulsuferă. Pe scurt, +isus nea învăţat că omul este trinitate, activând pe trei nivele întro singură

fiinţă. 5acă nil putem înc'ipui pe om reprezentat de trei cercuri concentrice, ne putem face o părere mai bună despre viziunea lui +isus. *l nea învăţat că omul, în cercul interior, care ar reprezenta centrul făpturii sale, este esenţă spirituală, sau fiinţă divină. )cest centru este ca şi5umnezeu, niciodată bolnav, suferind sau limitat în vreun fel, totdeauna în perfectă sănătate şifericire, în pace deplină şi cu totul în armonie cu 2niversul şi cu tot ce există în el, ceea ceconstituie o parte nesc'imbătoare din fiinţa umană. 6imic nul tulbură aici, nul poate vreodatărăni sau înfrânge. 5in acest centru spiritual vine vindecarea şi tot de aici se dezvoltă ştiinţastăpânirii vieţii. *ste lumea sa interioară, a cauzelor. )l doilea cerc, sau intermediar, este acela alminţii, iar cercul exterior reprezintă corpul fizic al omului şi toate posesiunile sale materiale. )cestcerc periferic reprezintă lumea de efecte personale ale omului. %alea prin care cauza devine efecteste mintea. Omul posedă puterea de a alege. *l poate săşi îndrepte gândurile în afară, către

cercul exterior, precum şi în interior, către cercul central. 5acă stările lui mentale sunt lăsate să secomplacă în cercul lui exterior, cu afecţiunile, suferinţa, sărăcia şi privaţiunile sale, aceste lucrurisunt menţinute datorită forţei creatoare a gândului. 5ar dacă omul foloseşte puterea să de a alegesă meargă mână în mână cu pacea, perfecţiunea, armonia interioară, aceste calităţi se vor manifesta în viaţa lui dinafară, pentru că mintea omului posedă putere creatoare. iecareexperienţă este mai întâi o idee păstrată în minte, şi tot ceea ce ne privează de bucurie şi fericirede asemenea a fost o idee. 1intea este în întregime neutră în activitatea ei creatoare. *a lucreazăfără întrerupere, c'iar şi atunci când dormim, transformând în realitate tot ceea ce primim ca ideimentale.Orice afacere, întreprindere, cămin, a fost mai întâi o idee în mintea fondatorului. Orice boală estemai întâi o idee în mintea gânditorului. Pierderea unui serviciu sau a unui prieten, sau a siguranţei,

este mai întâi de toate o idee păstrată în minte. Omul uneori obiectează la astfel de afirmaţii, căciel nu a fost întotdeauna îndea(uns de atent pentru aşi putea da seama de calitatea gândului său.2n gând este uneori numai o sclipire de o clipă, mai înainte de a fi depozitat în profunzimea minţiisubiective. Odată a(uns aici, sub nivelul conştiinţei, nu mai este recunoscut de individ care, uneori,neagă indignat că iar fi trecut prin minte un asemenea gând. 5ar asupra acestui gând lucreazăneîntrerupt 9egea 1inţii şi continuă să emită simţăminte pentru care nu avem totdeauna explicaţii."nsă putem afirma că niciodată nu se mai manifestă în viaţa din afară altceva decât ceea ce saacceptat şi depozitat în -ubiectiv, care este mai mult decât un depozit mental este uzina care

prelucrează continuu, transformând cauzele în efecte, potrivit unei legi invariabile. %alitateaomului de a alege îi dă şansa de a gândi fie ca un înger, fie ca un demon, ca un şef sau ca un sclav.Orice alege ca gând, mintea o va transforma în creaţie ce se va manifesta.

+isus a accentuat necesitatea de a păstra mintea îndreptată către centrul spiritual şi a insistat că,dacă se procedează astfel, perfecţiunea spirituală se va scurge prin mentalitate în fizic. "n modcontrar, dacă stările mentale sunt ocupate cu lumea de afară a stărilor fizice sc'imbătoare, el vacontinua să resimtă ceea ce a contemplat. *ste un mare adevăr în aceasta şi care, din păcate, prea

H



deseori trecut cu vederea. Ori de câte ori atenţia omului este deviată de la %entrul -piritual etern,sănătos, de neînvins şi care este însăşi imaginea şi asemănarea lui 5umnezeu în om, ori de câte orimintea omului se abate de la conştiinţa acestui %entru 5ivin, atunci şi numai atunci pot apăreamanifestări fizice de boală.1etoda de vindecare a lui +isus consta în a nega realitatea aparentă a patologiei exterioare şi înafirmarea realităţii de perfecţiune interioară a omului. )ceasta este metoda folosită azi de

practicienii şi consultanţii mentali şi spirituali. %eea ce trebuie bine clarificat totuşi, este cătratamentul se produce în întregime în mintea practicianului. *l nu foloseşte puterea voinţei asupra pacientului. *l nu încearcă să influenţeze mintea pacientului, ci numai desfăşoară o explicaţie a procesului de gândire, în scopul de a clarifica înţelegerea pacientului. %ând a(ungem la metodeleîn sine folosite în tratamentul mental, vom vedea că întregul efort al practicianului în timpultratamentului este de a se convinge el însuşi fără urmă de îndoială că persoana pentru carelucrează este perfectă, şi să înlăture din propria minte orice credinţă de imperfecţiune în ce

priveşte pacientul. 5e vreme ce vedem probe ale +nteligenţei %osmice acţionând până departe printre astre, suntem încredinţaţi că ne încon(oară un imens Ocean al 1inţii care există în infinitcă această 1inte este singura 1inte din 2nivers şi că atunci când gândim o facem folosind această1inte. %eea ce numim minţi individuale sunt în realitate numai nişte picături infime din acest

Ocean al 1inţii. &otuşi, ele sunt însăşi această 2nică 1inte.Pacientul vine la practician plângânduse că este bolnav. )cest fapt pentru sine este o realitate, devreme ce dovada îi vine pe calea simţurilor. Practicianul ştie că proba simţurilor apare reală, dar nu aceasta este realitatea fundamentală. 0ealitatea este -pirit nesc'imbător. 5ânduşi seama că

pacientul are o imagine distorsionată asupra lui şi a condiţiei lui, practicianul trebuie să vindecefalsa credinţă. *l îl convinge pe pacient prin argumente, credinţă şi înţelegere, de falsitatea păreriice o are despre el însuşi. *l trebuie să se ferească de falsa credinţă cu care vine pacientul, întocmaicum salvatorul se fereşte de mâinile celui care se îneacă, să nul prindă. %onvingânduse pe sineînsuşi de perfecţiunea spirituală a pacientului, el pune în mişcare un gând adevărat, care se opunegândirii false a pacientului. )mândoi făcând parte din 1intea 2nică, practicianul ştie că pacientulîşi dă seama de ceea ce el însuşi cunoaşte în ce priveşte perfecţiunea spirituală a bolnavului, c'iar

dacă această cunoaştere momentan se află numai în subconştientul pacientului şi deci este încănecunoscută. 5e îndată ce gândul imperfect al pacientului a fost înlocuit cu gândul perfect al practicianului, vindecarea nu întârzie să se producă.)ceasta este unica metodă folosită de +isus. *l nu sa bizuit deloc pe concentrare, pe putereavoinţei, pe sugestie, 'ipnotism sau oricare alte procedee psi'ologice bine cunoscute. *l puneaîntotdeauna în acţiune 9egea -piritului, având imaginea propriei reflecţii, ca imagine perfectă

proiectată asupra 1inţii, care la rândul ei creează imaginea perfecţiunii în corpul şi mintea pacientului.-ar putea pune întrebarea dacă practicianul foloseşte, procedând astfel, o formă subtilă desugestie. 9a aceasta se poate răspunde că, dacă pacientul numai îşi înc'ipuie că ar avea otulburare şi că practicianul îşi imaginează numai că la vindecat, atunci întregul procedeu ar fi o

experienţă ireală, un fel de vis. &rebuie să existe o lege în virtutea căreia rezultatele fizice suntintroduse de către practician în pacient. )ceastă lege poate fi pe scurt formulată astfel# +magineamentală este realitatea, iar forma exterioară este, pur şi simplu, proiectarea acestei realităţi. 5evreme ce 1intea este mai vec'e decât corpul, atunci ea a creat corpul, care este în întregimerefăcut la fiecare câţiva ani, în timp ce 1intea rămâne nesc'imbată, reamintinduşi experienţeledin copilărie să zicem după GD de ani. )tunci, 1intea, trebuie că este %auza, iar corpul eefectul. 1intea trebuie că este substanţa iar corpul este umbra ei. 2mbra este totdeaunadeterminată de caracterul substanţei şi, prin urmare, condiţiile fizice care urmează tratamentuluisunt neapărat o copie a convingerii mentale deţinute mai întâi de practician şi, mai curând sau maitârziu, acceptată şi de pacient. &rebuie să existe o acceptare mentală desăvârşită a sănătăţiicomplete a pacientului, atât din partea practicianului, cât şi din partea pacientului. )tunci când

pacientul îşi aplică singur tratamentul, bineînţeles că trebuie săşi reprezinte mental acceptarea şiconştiinţa perfecţiunii.-ute de cazuri autentice spri(ină afirmaţia că 1intea modelează corpul. 2nii devotaţi catolici aureuşit săşi producă răni sau semne pe corp practicând aşazisa „contemplare a rănilor lui +isus!.

I



5acă această 9ege a 1inţii va lucra împotriva tendinţei naturale, producând ţesuturi morbide înloc de sănătoase, cu atât mai multă încredere ar trebui să avem atunci când abordăm problemasc'imbării ţesuturilor morbide în unele sănătoase. Persoana care înţelege puterea şi tendinţaacestei 9egi a 1inţii are la dispoziţia sa o sursă de energie bazată pe o forţă intelectuală ceiaparţine numai sieşi, şi nu vreunui presupus dar al vindecării, acordat lui ca individ. *ste ceva cumult mai măreţ decât orice se poate imagina, şi anume +nteligenţa %osmică, dedicată folosirii de

către el şi diri(ată de către sine. +ată de ce noi spunem că un tratament este „o mişcare binedefinită a gândului întro anumita direcţie în scopul de a obţine un anumit rezultat, reflectânduseîn forma materială!. )cest dar nu e specific unor favorizaţi ai soartei e acordat oricui dar nu îiaparţine decât atunci când acceptă mental adevărul că totuşi îi aparţine şi trece la punerea lui înacţiune.+ată de ce se poate afirma că nu exista boli mari sau mici, grele sau uşoare, vindecabile saunevindecabile. )vem dea face cu o orţă şi o +nteligenţă care nu ţine seama de noţiunile mare saumic, şi care conduce cu uşurinţă întregul 2nivers. 1ărimea sau micimea sunt termeni relativi.%eea ce este mare pentru inteligenţa limitată, este mic pentru +nteligenţa +nfinită.1edicul materialist, necunoscător al acestei 9egi a :indecării, este limitat în propriai dibăcie şi

putere a medicamentului cel administrează pacientului. *l trebuie să pună mai întâi un diagnostic

precis, deoarece acesta este baza tratamentului său. &rebuie să aleagă deci cu mult discernământmedicamentul, sau modalitatea ce se potriveşte diagnosticului. )tenţia lui este îndreptată spreefectele fizice, pe care alţi medici materialişti leau făcut cunoscute în trecut."n contradicţie cu procedeele medicului materialist, noi încercăm să ne scuturăm de trecut,deoarece acesta ne leagă cu lanţurile îndoielii şi, cu toate că navigăm pe o mare necunoscută spreo lume nouă, avem ca dicton îndrumător# „-untem întruparea a ceea ce gândim!. Orice minteaconcepe, poate fi realizat. Îngerii citesc autobiografia omului în structura lui. <-@edenborg=.

CAPITO"!" IVC!M #E FOMEA% O CEDIN&% P!TENIC%

Poate cea mai mare dificultate întâmpinată de acela care încearcă să pătrundă în domeniulvindecării mentale şi spirituale este sentimentul lipsei de încredere. *l spune# „%red că acest lucrueste adevărat, şi văd că lumea pare a avea multă încredere în el, dar eu sunt sceptic din fire, căcinu mă simt capabil să a(ung la o credinţă mai puternică, oricât de mult maş strădui!. )ceştioameni pun căruţa înaintea calului. %redinţa nu e o stare emotivă ce apare la comandă. 6u e cevaca aerul pe care îl pompezi întro anvelopă şi apoi porneşti la drum. %redinţa nu constă însentimentul pe care îl dezvoltăm. %redinţa se bazează întotdeauna pe scopul ei şi când obiectivul eimportant, nu se mai pune problema credinţei. *a urmează în mod firesc cunoaşterii. 1ai întâia(ungem la cunoaştere şi numai apoi ne dăm seama că am căpătat şi credinţa, care a venit de lasine, când a găsit un obiectiv substanţial pe care să se bizuie.Orice fel de credinţă se bazează pe observare şi cunoaştere, şi se poate afirma că este destul de

uşor să a(ungi să te încrezi în această 9ege a :indecării. %redinţa nu este clădită pe nesiguranţăsau pe revelaţii şi nu suntem obligaţi să acceptăm o scriere amară. )vem în faţa oc'ilor noştri unexemplu concludent# corpul omenesc. )cesta, corect înţeles în activităţile şi îndeplinirile sale,

procură baza pentru credinţă, care va face din fiecare un vindecător pentru sine şi pentru alţii.%orpul omenesc e cea mai minunată maşină construită vreodată. * mai măreţ decât cele G minuniale lumii antice şi mai complex decât orice aparat construit de om. 0eprezintă o recunoaştere vie aacţiunii desfăşurate de minte, căci îl vedem, e o probă clară de ceea ce înseamnă +nteligenţa 5ivinăşi felul în care ea se manifestă, totdeauna conform unui plan complet, pornind de la -piritexecutorul creaţiei, 1intea, urmează întocmai şi aduce la îndeplinire acest plan.&otdeauna 1intea îşi oferă forţa creatoare infinită aceluia care şia făurit un plan bine clarificat,

pentru că această 1inte nu ştie decât să lucreze conform planului, fiind 1inte -ubiectivă.

+nteligenţa ce sa manifestat la construirea corpului este aceeaşi 1inte care ştie perfect cum sărepare, atunci când e nevoie, structura pe care a clădito şi nu se poate concepe ca, odată lucrulterminat, să nu se mai intereseze de el. -ă nu uităm că 1intea sălăşluieşte în acest corp construit,

pe care îl foloseşte ca ve'icul şi instrument pentru propriile activităţi.

3D



)tunci când în acest corp se produce o dereglare, nu este nevoie să ne rugăm de 1inte să nevindece de fapt ea însăşi necesită un ve'icul sănătos iar ceea ce ne revine este de ai prezenta

planul perfect ce trebuie urmat pentru refacere, ea fiind forţa executivă. %ăci nu trebuie scăpat dinvedere că această activitate de gândire, deşi foarte inteligentă capabilă de a construi perfect oricestructuri este o inteligenţă care nu (udecă.*a cunoaşte perfect te'nica construcţiei, dar totdeauna, ca să ducă la boală, trebuie să lucreze

după un plan, şi tot aşa de prompt poate executa un plan care duce la sănătate. )stfel, acela acărui activitate de gândire este caracterizată printro gândire distructivă, ca temerile, ura,ranc'iuna, invidia, discutarea sau absorbirea subiectelor de boală şi tristeţe, creează un model degândire pe care 1inteal prelucrează cu totul impersonal în formă de boală. 5atoria noastrăeste de a proceda la sc'imbarea acestui model de gândire cu altul în care să prevaleze sănătatea,iubirea, pacea, fericirea. "n acest fel, 1intea va prelucra modelul de gândire pozitiv iar sănătatea,fericirea ce rezultă nu sunt un miracol, ci manifestarea deplină a 9egii 2niversale.)lexis %arell, în lucrarea sa, Omul, fiinţă necunoscută, se referă la faptul că această +nteligenţă va

plasa celule c'iar acolo unde nu sunt necesare. 2n exemplu îl constituie experienţa din laborator cu celule epiteliale care sunt celule de protecţie ale pielii şi care, transplantate pe un alt mediudecât pielea, sau dezvoltat tot în celule de protecţie, ca şi cum ar fi fost pe piele, pentru că este în

natura lor să se manifeste numai aşa. )cestea au fost desemnate de către -pirit ca celule de protecţie. Prin urmare, 1intea, conform planului, le va folosi ca atare, indiferent dacă sunt pe piele sau în alt mediu. &rebuie deci să înţelegem că, potrivit acestui mecanism, 1intea poate totatât de uşor să distrugă corpul, cum poate să nil construiască. 5acă primeşte gânduri morbide, leurmează fidel, reproducând condiţiile patologice. %u alte cuvinte, 1intea construieşte neîncetatcelule noi, iar calitatea lor e determinată de nuanţa gândurilor, deoarece gândul este modelul.1intea asigură reparaţii în corp, atunci când sunt necesare, de multe ori fără ştirea omului,deoarece ea are totuşi o responsabilitate permanentă pentru păstrarea în bune condiţii a corpului.)cest principiu de vindecare, ce acţionează c'iar şi atunci când nu suntem conştienţi, devenind oarmă puternică la dispoziţia noastră, ne atrage atenţia asupra acestui principiu şi ne arată totodatăcum îl facem să acţioneze. 2n exemplu îl oferă apendicita, când adesea peritoneul <prapurul=

încon(oară şi izolează ca întrun sac apendicele bolnav şi astfel, în cazul când acesta se perforează,se produce numai o peritonită izolată, mai mult sau mai puţin gravă decât una generalizată.Omul se mândreşte cu cunoştinţele lui şi pe drept, deoarece a făcut paşi uriaşi în dobândirea decunoştinţe privind corpul omenesc, dar în fond el e încă departe de a putea da un răspuns la

problema vieţii. *l nu ştie să construiască nici măcar o celulă, aşa că atunci când spune că o staresau alta de boală este incurabilă, face apel la cunoştinţele sale limitate. Or, în tratamentul mentalam mers mult mai departe, bizuindune pe marea +nteligenţă %osmică, a cărei 9ege a :indecăriisuntem pe cale să o înţelegem. )stfel, vedem cazuri etic'etate drept fără speranţă de vindecare decătre medici cu experienţă, complet şi permanent vindecate prin această +nteligenţă diri(ată de o

persoană care a înţeles 9egea în virtutea căreia acţionează. )stfel, spunem că nu există maladiiincurabile, ci oameni incurabili. %ei care afirmă cu insistenţă că „medicii au făcut tot ce era posibil,

nu mai are rost să încercăm şi altceva! sunt oameni incurabili. %ei care acceptă adevărul mental că pentru 1inte toate lucrurile sunt posibile, ei sunt oameni vindecabili.+nteligenţa 5ivină procedează în linişte, cu uşurinţă, fără efort şi agitaţie. orţa care curge printrun corp bolnav poate vindeca orice. Omul fizic se înspăimântă, dar 1intea este întotdeauna sigurăde sine şi calmă. 1intea ştie cum să facă ceva care sa deran(at în trup. 7tie cum să construiască ocelulă, ştie cum să facă şi să refacă funcţiuni care au fost pierdute, ştie cum să smulgă pe om de pemarginea mormântului, neîntrebuinţând un efort mai mare decât acela pe care omul lar face ca săridice un pai. 5e fapt c'iar mai puţin decât atât, de vreme ce 1intea nu operează cu strădanie sauefort. &oate aceste numeroase activităţi c'emate la acţiune, toată această +nteligenţă, care ştieexact ce şi cum să facă, a fost folosită la crearea acestui 2nivers, la menţinerea şi reglarea lui, la

păstrarea vieţii în el, la executarea de corectări din timpuri imemoriale, şi totuşi, această orţă şi

+nteligenţă nu au slăbit cât de puţin. orţa şi +nteligenţa ne încon(oară şi ne pătrund c'iar în clipade faţă şi întotdeauna, gata de a intra în acţiune în favoarea noastră, în linişte, de îndată ceîncercăm a împiedica curgerea lor înlăturând barierele noastre mentale.

33



-ănătatea este ceva natural, boala este ceva nefiresc. /oala nu este niciodată pornită din partea5ivinităţii, ci totdeauna din partea omului. Omul este acela care ridică barierele în calea vindecării,în timp ce 5umnezeu 1inte se străduieşte permanent de a menţine sau de a reface corpul ca peun templu perfect în care sălăşluieşte -piritul. -e va arăta mai târziu, când se va prezenta te'nicade aliniere a noastră cu această +nteligenţă cum se explică faptul că această fiinţă umană, aparentneînsemnată, poate totuşi diri(a forţa care conduce 2niversul. :indecarea mentală şi spirituală este

rezultatul, nu al eforturilor acestei fiinţe, ci al capacităţii sale de a diri(a +nteligenţa %osmică, aşacum un sudor diri(ează flacăra oxiacetilenică spre a tăia oţelul.+nteligenţa a creat corpul omenesc cu intenţia ca el să funcţioneze întotdeauna perfect. /oala esteinterferenţa omului cu această dorinţă, intenţie. +nteligenţa are în permanenţă viziunea corpului în

perfectă stare şi acţionează neobosită să înlăture orice ar ameninţa viaţa armonioasă a corpului.-ănătatea nu este altceva decât interrelaţia tuturor părţilor componente ale trupului. /oala este

pur şi simplu întreruperea acestei armonii.)rmonia este c'eia de boltă a întregului organism şi 2nivers. &otul în 2nivers pulsează cu un ritmarmonios şi constant. "ncă din timpuri străvec'i, omul a observat acest ritm al universului şi aînţeles cum funcţionează. "n timpurile noastre, oamenii de ştiinţă au descoperit că acest lucru esteadevărat şi în ceea ce priveşte desfăşurarea gândirii. *i au aflat că iubirea este ritm iar egoismul

discordanţă încrederea este ritm, gelozia discordanţă credinţa este ritm, teama discordanţăsperanţa este ritm, disperarea discordanţă cinstea este ritm, înşelăciunea discordanţă.)tâta timp cât stările mentale ale omului sunt în acord cu ritmul 2niversului, ec'ilibrul său fizic şi

psi'ic este asigurat. %ând intervine discordanţa în fluxul de gândire, acest ec'ilibru e pierdut.*xplicaţia constă în faptul că avem dea face cu o +nteligenţă 2niversală, ale cărei 9egi nu le

putem învăţa decât prin observaţii. 5in clipa în care am înţeles că armonia e c'eia de boltă a2niversului, acela care doreşte ca această +nteligenţă să acţioneze în folosul lui, trebuie mai întâisă se străduiască să coopereze cu ea. -tările mentale discordante produc boala, căci ele dau năvalăşi se lipesc de 9egea etern stabilită a )rmoniei 2niversale. 9umea raţională recunoaşte existenţaacestei )rmonii 2niversale şi îşi dă seama că atunci când este ruptă de ea, această )rmonie,5ivinitatea, nu se modifică spre a ne face nouă pe plac, ci noi suntem cei care trebuie să ne

sc'imbăm. -ecretul vindecării rezidă, deci, în unificarea cu +nteligenţa %osmică, ce posedăcunoştinţe infinite ale căilor de vindecare şi bunăvoinţa infinită de a produce forma perfectă, aşaca să ne putem bizui implicit pe curentul de "nţelepciune *ternă în corpurile noastre, atunci cândne ferim de ai sta în cale. „5umnezeu din noi are forţa de a vindeca!.

CAPITO"!" VC!M #E AP"IC% !N TATAMENT MENTA"

&e'nica poate fi mânuită în oricare din diferitele căi ce se află la dispoziţia noastră. "n ultimăanaliză, oricine poate face uz de propriai exprimare şi c'iar de propriai metodă. 1etoda indicatămai (os este considerată de autor ca fiind de o mare eficienţă. )ceasta poate fi modificată după

dorinţa fiecăruia, cu condiţia expresă de a nu se abate de la calea de bază prin care diri(ează+nteligenţa 2niversală în acţiune.&ratamentul propriuzis constă întro activitate mentală. *ste o mişcare bine definită a 1inţii întro direcţie specifică, în folosul unei anumite persoane. 6u este nevoie a pune mâinile asupra

persoanei tratate, ca în metoda magnetismului. )stfel, ne desprindem imediat de orice formă devindecare magnetică. 1ai mult, nu folosim nici un fel de 'ipnotism. Psi'iatrul foloseşte'ipnotismul în scopul de a înlătura bariera minţii conştiente şi a desc'ide subconştientul pentru aimplanta acolo propriile sugestii. 6u avem nimic de criticat, deoarece psi'iatria a fost şi este ocale de înlăturare a complexelor şi obsesiilor şi, de fapt, psi'iatria se foloseşte de ceva mai multdecât de 'ipnotism. 6e referim aici la 'ipnotism pentru a putea lămuri poziţia noastră în ceea ce

priveşte vindecarea. 6u folosim nici puterea voinţei, spre a impune ideile şi imaginile noastre

pacientului cu o voinţă mai slabă. )sta ar însemna să folosim forţa personală, ceea ce nu facem. 6u folosim nici sugestia, care presupune repetarea unor formule. olosim cuvinte, dar în scopulunic de a transmite nişte idei clare, care de fapt stau la baza vindecării. 6u posedăm nici un fel deformulă magnetică, magică, de repetat în clipe de tensiune, având ca urmare înlăturarea afecţiunii.

3;



&oate acestea nar fi decât tot un fel de sugestii. 6u încercăm să influenţăm mintea pacientului înnici un fel. 6u proiectăm gândul şi nici nu reţinem gândul pentru altul.&ratamentul mental şi spiritual este completat în întregime în mintea pacientului. )cesta începe cuadevărul fundamental că persoana pe care o tratează este o idee perfectă în 1intea 5ivină şi căîntregul său proces în timpul tratamentului consta în a înlătura din propriai minte orice idee sauimagine de imperfecţiune sau boală la pacient, sau de la el însuşi, când se tratează pe sine. 5upă

ce sa asigurat de faptul că 1intea a creat un ve'icul perfect prin care -piritul doreşte să semanifeste şi, după ce a văzut felul în care -piritul <1intea= se grăbesc să refacă corpul, când cevanu este în regulă, atunci încearcă săşi alăture propriai gândire de aceea a 1inţii 2niversale. Prinurmare, el acţionează înlăuntrul său ca să şteargă orice credinţă în tulburarea fizică, ce şia făcutapariţia la persoana asupra căreia lucrează.Pacientul a acceptat credinţa că este bolnav. Practicianul nu admite să împărtăşească aceastăcredinţă, fiind convins că numai aceasta menţine trează boala prin urmare, practicianul trebuie săcreadă el însuşi în realitatea perfecţiunii pacientului, dacă doreşte să neutralizeze falsa credinţă acelui suferind. *l ştie că nu există mai multe minţi, adică nici un individ nu posedă o minte apartefaţă de aceea a semenului său, şi nici faţă de 1intea 2niversală. *l ştie că există în 2nivers osingură 1inte )totcuprinzătoare. %eea ce numim minţi individuale sunt de fapt volumul de 1inte

)totcuprinzătoare pe care îl folosim atunci când gândim. *l mai ştie că e imposibil ca 1intea2nică să se manifeste în acelaşi timp în boală şi în sănătate. 1ai ştie că pacientul este sănătos înaceeaşi 1inte în care se crede bolnav. O fântână nu poate da în acelaşi timp şi apă dulce şi amară

prin urmare, sau cei sănătoşi nu sunt sănătoşi, sau cei bolnavi nu sunt bolnavi. "n ambele cazuri,nu spun adevărul când îşi descriu stările fizice contrare. 5in ceea ce pacientul a învăţat din2nivers, ştie că sănătatea e starea normală, în timp ce boala e cea anormală.1ai departe, ştie că 9egea 1inţii este o 9ege a 0eflecţiei. 7tie, de asemenea, că 1intea este întroactivitate neîncetată înapoi şi înainte se mişcă suveica 1inţii, prelucrând particulele de materieîntrun model fizic, ce reprezintă reproducerea exactă a modelului mental pus la dispoziţia lui."ntrucât pacientul păstrează un model de boală, practicianul trebuie săşi asigure un model desănătate. 5emonstrând prin cuvinte încrederea totală pe care o are în 1intea -ubiectivă

2niversală, devine capabil să diri(eze această orţă gigantică pentru a lucra după modelul lui şi nudupă cel al pacientului. "n cazul când cineva se tratează singur, trebuie să se convingă că, în timpce simţurile îl informează că e bolnav, mintea lui obiectivă trebuie săi spună, conştient, căinformaţiile transmise de simţuri sunt incorecte şi trebuie săşi proclame propria perfecţiune5ivină.&oată lumea ştie că în timpul unei emoţii puternice de pildă o luptă sau o încercare de salvare cel implicat nu simte durerea fizică, ce altfel ar fi de nesuportat atunci când mintea o înregistrează

pe calea simţurilor. )şa că, se poate ca cineva săşi îndrepte gândul întro astfel de direcţie, încâtsă uite de durere, greaţă sau alte neplăceri. 0ecunoscând că multora le vine greu să procedezeastfel, faptul e clar, şi anume că acest lucru se întâmplă şi deci poate fi făcut de oricine.Primul lucru pe care îl are de făcut cel care aplică tratamentul, este de aşi asigura relaxarea. *l va

lua o poziţie care săi asigure relaxarea fizică. 0elaxeazăţi mintea. 6u te poţi trata bine când eştiinfluenţat de teamă, gri(ă, supărare sau anxietate. 0elaxarea mentală se poate realiza princontemplarea liniştită a faptului că trăim întrun loc 2nivers care doreşte binele, acea 1inte2niversală care vrea să împingă binele spre noi. -e poate obţine liniştea şi relaxarea citind câteva

pagini dintro carte ce tratează tocmai subiectul care îl interesează# vindecarea. 2nii folosesc înacest sens psalmul I3 sau ;>. Oricare ar fi metoda, e esenţială pentru succesul deplin.)cum, când practicianul ştie că atât el cât şi pacientul fac parte din aceeaşi 1inte şi cum ceea ceeste ştiut întrun anumit punct al 1inţii, trebuie să fie cunoscut în toate punctele, rezultă cădetaşarea lui calmă de tulburarea ce îl ţine în g'eare pe pacient trebuie să se producă şi la pacient,c'iar dacă el nu recunoaşte deocamdată starea cea bună realizată. 5in această cauză, foarteadesea, pacientul începe să se simtă mai bine c'iar din momentul în care a înc'is telefonul, după

ce ia cerut a(utor. "n alte cazuri, această uşurare nu este resimţită imediat de cel tratat, dar practicianul continuă săşi dea seama că în profunzimea 1inţii -ubiective există o permanentăstare de calm, şi că starea de tulburare mentală a pacientului nu este altceva decât o emoţie

3>



superficială. *ventual, ceea ce practicianul cunoaşte temeinic, va fi cunoscut, conştient, şi de către pacient.%el mai bun procedeu este ca pacientul săşi comunice numele şi prenumele, şi c'iar adresa, înscopul de a face tratamentul mai specific. 8ândul merge undeva, nu moare şi nici nu se pierde.-untem încon(uraţi de un Ocean al 1inţii, această 1inte 2niversală %reatoare care ne primeştegândul şi care trece imediat la acţiune, ca săl realizeze în formă materială, ştiinduse că 1intea

acţionează neîncetat, în acest fel, asupra oricărui gând. &rebuie recunoscut faptul că această 1inteare capacitatea de a crea orice şi este dispusă să creeze forma de sănătate la fel ca şi forma de boală, deoarece este la dispoziţia -piritului şi omul este, în esenţă, -pirit.&rebuie să existe certitudinea de supunere absolută a acestei 9egi a 1inţii faţă de cuvântul-piritului şi certitudinea că vibrează cu întreaga sa forţă în direcţia indicată de -pirit. &rebuie să seadmită faptul că acest Ocean al 1inţii cuprinde întregul 2nivers această 1inte %reatoare 2nicăe pretutindeni, atât acolo, departe în spaţiu, dincolo de -oare şi de aştri, cât şi în orice loc de pe

pământ deci că distanţa nu reprezintă o barieră pentru reuşita tratamentului că această 1inteumple întreg spaţiul din oraşul în care trăim, umple camera în care ne aflăm, unde e proprianoastră conştiinţă şi este atât conştiinţa ei proprie cât şi a aceluia care se tratează.&rebuie realizată o unificare conştientă cu această 1inte 2nică. 1ai trebuie să ştim că

practicianul, pacientul şi această 1inte sunt una în 1arele "ntreg. 6u poate exista o separare întreele, iar persoana care se tratează şia creat falsa idee că este despărţită de 5ivinitate. 2n faptrămâne sigur şi clar, şi anume că -piritul nu este şi nici nu poate fi bolnav vreodată, prin urmaresuferindul ar putea numai să întreţină această idee. )cela care sesizează şi cunoaşte unitatea lui cu-piritul ştie că, aşa cum 5ivinitatea nu se poate îmbolnăvi, nici el nu poate fi bolnav. Prin urmare,această aparenţă de boală trebuie să fie o formă distorsionată de gând, neavând nici o bază înrealitate, neavând de asemenea nici o existenţă separată ca *ntitate.-ingura 9ege a 2niversului este 9egea 2nităţii. Orice nu seamănă cu 2nitatea nu poate fi real.Prin urmare, acest lucru ce şia făcut apariţia urâtă, nu este spri(init de nici o 9ege. 6u poate aveanici o bază reală de *xistenţă. %ând 1intea a creat acest corp, nu a lăsat în el nici un loc pentru

boală. Poate fi dureroasă şi îngrozitoare, dar este o teroare falsă, ca şi experienţele penibile ce se

produc în timpul unui coşmar şi care dispar la trezire, deşi păreau reale în timpul somnului.*xistenţa bolii nu are nici o (ustificare în corp, ea numai înşelând victima."n legătură cu aceasta, ar fi indicat să scoatem în evidenţă faptul că nu trebuie să acordăm preamult timp şi atenţie contemplării formei boala. %u cât discutăm mai mult şi o examinăm maiatent, cu atât o înzestrăm cu mai multă falsă realitate. 6ui acordăm mai multă atenţie decât

pentru a afla ce avem de tratat apoi trecem la contemplarea perfecţiunii spirituale a pacientului, pe care o ştim că este adevărată, reală.%ând cineva simte oroare sau dezgust la apariţia unei tulburări, ar trebui să se autosugestioneze căaceastă stare e ireală şi că e vorba de fapt de ceva neînsemnat. Oricând constatăm că socotim o

boală ca fiind mare, grea sau incurabilă, ar trebui să ne întoarcem cu gândul spre 2nivers şi săumplem conştiinţa cu evidenţa măreţiei, forţei, înţelepciunii acestei 1inţi %reatoare, faţă de care

forma boală nu reprezintă nimic. )stfel, refuzăm să ne unificăm cu forma boală şi ne unificăm,împreună cu pacientul, cu 1intea %reatoare şi minunata ei orţă de vindecare.%ând ne dăm seama şi ne pătrundem de adevărul că fiinţa din faţa noastră este perfectă, înseamnăcă am atins punctul în care tratamentul începe să devină activ. 2neori, totuşi, pentru a a(unge laaceastă certitudine, trebuie să ne risipim propriile îndoieli, ce pot fi alimentate de declaraţiamedicilor că nu mai e nici o speranţă. )ceste îndoieli pot veni şi de la starea de deprimare a

bolnavului, pe care practicianul ar puteao interpreta greşit, ca fiind a sa proprie. 1ai pot provenişi din faptul că pacientul declară# „)m mai consultat şi alţi vindecători, fără nici un rezultat!.Oricare ar fi originea lor, aceste îndoieli trebuie înlăturate, spre a putea asigura succesultratamentului. Pentru a putea atinge acest scop, uneori este necesar să străbatem un întreg procesde raţionamente. -ar putea să fie nevoie să ne combatem pe noi înşine şi acest lucru reprezintă

una din părţile esenţiale ale unui bun tratament. -ar putea să fim nevoiţi să repetam mereu pânăce ne convingem# „6umi pasă de ce spun medicii. 7tiu că 1intea poate face să crească până şi unos rupt, să fabrice 'ormoni, să opereze fără durere şi, în general, să aducă pacea, calmul, odi'na şieliberarea de orice durere şi tulburare!. 5urerea nu e reală deoarece -piritul nu poate fi atins de

3?



durere, iar corpul este substanţă spirituală pură în fiecare din celulele lui. )colo unde sălăşluieşte-piritul, sunt prezente pacea, calmul, odi'na, siguranţa, perfecţiunea. -piritul se află în momentulîn care această manifestare încearcă să ia formă reală, dar *l intervine şi umple orice celulă, cât demică ar fi, cu prezenţa -a. Oriunde intervine această prezenţă, *a vindecă de toate formele false,iar noi ne tratăm de propria noastră credinţă falsă, conştienţi că -piritul este peste tot şi c'iar acest corp, din cap până în picioare, este locuit de -pirit.

Odată a(unşi la punctul în care am realizat perfecţiunea interioară eternă a pacientului, ne vom daseama de aceasta pentru că vom avea o stare de linişte, calm, siguranţă, ca şi cum am fi traversato mare agitată şi am fi intrat în apele liniştite ale unui port. Odată acest punct atins, putem preda1inţii partea de lucru cei revine. )ceastă realizare interioară poate fi obţinută întro secundă sauîntro oră poate diferi ca timp c'iar în cursul aceleiaşi săptămâni, pentru că, la urma urmei,

practicianul este totuşi o fiinţă umană, uneori influenţată de propriile stări de dispoziţie. iind defapt fiu al speciei, omul este supus unor sugestii comune. *l a moştenit un volum mare de gândirede la o rasă la alta, care a cunoscut multă înfrângere, necaz şi boală. 5ar nu trebuie să se lase legatde lanţurile mentalităţii rasei şi cu cât mai mult creşte cunoaşterea 9egii, cu atât mai mult viziunealui spirituală se limpezeşte de norii gândirii negative, cu atât mai direct şi mai neted atinge cel maimare punct al realizării înţelegerea perfecţiunii spirituale a pacientului.

"n cazul când ne tratăm pe noi înşine de vreo maladie, va trebui să realizăm propria noastră perfecţiune spirituală. &rebuie să ne dega(ăm de orice responsabilitate pentru rezultatultratamentului. „&atăl din mine este cel ce îndeplineşte lucrarea. *u, cu de la mine putere nu potface nimic!. )ceste cuvinte ar trebui să fie gravate în inima oricărui practician în acest domeniu.

6u suntem răspunzători de vindecare şi nu avem nici un merit când este făcută. 5e îndată ce neam dat seama că nu suntem răspunzători de vindecarea pacientului, ci de un singur lucru acelade a fi pus 9egea în acţiune ne eliberăm de nervozitate şi incertitudine.)cum am a(uns în clipa când, practic, tratamentul este terminat. Până la acest stadiu,responsabilitatea noastră a constat în a construi un tablou clar al perfecţiunii permanente, atât anoastră, cât şi a pacientului, înlăturarea oricărei îndoieli privind această perfecţiune şi orice teamăcă 1intea nu ar fi în stare să se manifeste în pacient. )cum predăm tabloul complet al Perfecţiunii

1arelui 1edic 1intea 2niversală, pe care nil putem reprezenta ca pe un a(utor care a stat lângănoi în timp ce scriam instrucţiunile de urmat. %u acestea, considerăm misiunea îndeplinită şi neîndreptăm spre ocupaţiile noastre, fiind conştienţi că am pus 9egea în acţiune din momentul încare iam oferit un modelgând perfect şi că imediat a pornit la acţiunea creatoare, prelucrând înformă gândul nostru.5acă ne găsim în situaţia de a reveni cu tratamentul prea des, aceasta este o dovadă că nu am fostdesăvârşiţi, oferind cuvântul nostru către 1inte în totalitate. 2n exemplu edificator# să neînc'ipuim un vas împotmolit la ţărm în timpul refluxului. %u toate eforturile depuse de o mulţimede oameni, nu poate fi dega(at din nisip, dar cineva vine şi spune# „)şteptaţi câteva ore, până ceintervine fluxul! atunci puterea oceanului va ridica vasul şil va repune pe linia plutirii, astfel căva putea fi scos de forţa maşinilor sale. Prin urmare, să avem răbdare şi încredere în 9egea

2niversală, care nu dă greş niciodată.)utorul sugerează că este bine şi indicat să mulţumeşti )(utorului în clipa în care îi predai pacientul. 9egea este cu totul impersonală şi nu este afectată de aceste mulţumiri, însă gestul are oînsemnătate pentru om# a(ută săi întărească credinţa că acum totul a fost pus în mişcare sub oconducere competentă şi că el, practicianul, a declanşat ceva ce nu mai poate fi oprit. 5e regulănu ne exprimăm mulţumirile pentru ceva ce nu am primit, astfel că această manifestare este de fapto indicaţie că întradevăr credem cu tărie în tot ceam spus.O altă problemă ce ar trebui luată în considerare este aceea a repetării. )m sugerat să se eviteexagerarea tratamentului. -e pune însă întrebarea# „*ste oare suficient un singur tratament4! )r trebui să fie de a(uns, dacă sau îndeplinit toate regulile cerute de metodă. 5in câte ştim, +isus nu afost niciodată nevoit să repete tratamentul. Puţini oameni însă posedă iluminarea lui +isus. -e

poate spune că a avut cea mai clară viziune pe care a avuto vreodată o fiinţă umană. )vea simţulunităţii desăvârşite cu 5ivinitatea# „*u şi &atăl suntem 2na!. )ceasta nu era o repetare deşartă,aşa cum se întâmplă să se manifeste la unii dintre noi. *ra o convingere de nezdruncinat, căci oavea fără nici o umbră de îndoială. %'iar cei mai buni dintre noi suntem mult sub nivelul nobilului

3C



său ideal astfel că socotim uneori necesar să repetăm tratamentele. %ertitudinea lui absolută eracomunicată 1inţii, la mulţi dintre cei trataţi, cu excepţia celor din %apernaum, unde nu a făcutminuni din pricina necredinţei lor.:iziunea noastră nu reuşeşte întotdeauna să răzbată, din cauza necredinţei celor pe care îi tratăm.&rebuie să ne amintim că tratamentul nu e desăvârşit decât atunci când e acceptat mental deplin decătre conştiinţa pacientului prin urmare, repetarea tratamentului este adesea necesară din cauza

acestei conştiinţe întunecate a pacientului. 5e regulă, de ;> ori pe zi este cel mai mult ce se poateface ca tratament pentru o singură persoană. 5acă, între timp, aceasta revine în minte, putemspune cu calm# „-unt bucuros că 9egea 1inţii lucrează asupra acestui caz! şi să nu ne mai gândimla el. )colo unde, însă, trebuie continuate tratamente până când sa realizat o acceptare mentalăcompletă a acestora, fiecare tratament trebuie aplicat ca o acţiune separată, adică fiecare şedinţăde tratament să fie făcută ca pentru prima dată. -ă pornim c'iar de la început, a(ungând la deplinarealizare a perfecţiunii pacientului şi oferind această perfecţiune 1inţii, cu acelaşi desăvârşitabandon. 5acă acceptăm ideea că trebuie aplicate mai multe sau o serie de tratamente, trebuie săne ferim de tendinţa de a admite că nu sa realizat perfecţiunea. "n multe cazuri sunt necesare seriide tratamente. 2nele dintre acestea, cu vindecări dintre cele mai reuşite văzute de autor, suntrezultatul unor serii de tratamente aplicate pe o perioadă de luni de zile. 5eseori e nevoie de timp

ca pacientul să a(ungă în situaţia în care el nu mai obstrucţionează 1intea.5acă sunt necesare mai multe tratamente, trebuie să avem gri(ă să nu privim persoana gândind#„%azul de faţă ne va lua mult timp!. 5acă gândim aşa, ne dezminţim propria afirmaţie care susţinetocmai perfecţiunea imediată a pacientului. 5e un singur lucru trebuie să ne amintim întotdeaunamai înainte de orice, şi anume că toţi oamenii sunt perfecţi.5e fapt, nu practicianul îl vindecă pe acela pe care îl tratează. 0olul lui este să cunoască

perfecţiunea eternă, să o declare cu convingere, să nege contrariile şi să aştepte cu încredere camarele )(utor 1intea să manifeste acea sănătate pe care practicianul o ştie că există. "ntrucâtmintea este substanţă iar trupul umbră, această formăboală nu este reală, este numai o imagineimperfectă a gânduluiformă distorsionat şi, ştergând această distorsiune şi substituindo cugândulformă de perfecţiune, se revine la adevărata stare. )ceasta a existat, însă acoperită

temporar de un tablou al imperfecţiunii. Pentru tratamentul mental, oferim )(utorului, din nou,tabloul limpede pe care la avut în faţă atunci când a creat corpul copilului ce urma să se nască."n înc'eierea acestui capitol, am putea oferi un cuvânt de încura(are. 6u vă descura(aţi dacă laînceput vindecările nu au un rezultat strălucit. Pe cât de adevărat este că începătorii, adesea, obţinvindecări minunate, tot aşa de adevărat este că succesul lucrării în acest domeniu se bazează pecunoaşterea precisă şi iluminarea clară cu cât ne formăm mai mult, cu atât înţelegerea noastrădevine mai limpede şi, pe măsură ce creştem în Jar, câştigăm şi capacitatea de a trata cu succes."ntrucât 1intea 2nică este prezentă c'iar la distanţă mare, peste tot şi în acelaşi timp, putem tratacu succes o persoană c'iar de la mii de Bilometri. )utorul a tratat, cu rezultate bune, persoanelocuind în 6oua Keelandă el fiind în %alifornia începătorul nu trebuie să ezite a trata pe cineva,oriunde sar afla. Precizăm că termenul de „practician! se aplică şi aceluia care se tratează pe sine

sau îşi tratează membrii familiei. -ă nu confundăm acest termen, cu acela de profesionist.CAPITO"!" VI

C!M #E POATE EA"IA VINDECAEA*

5acă acceptăm afirmaţia că vindecarea mentală şi spirituală sunt o realitate, trebuie să cercetăm în profunzime pentru a găsi motive care să răspundă la întrebarea# „5e ce e posibilă vindecarea4!5e vreme ce vindecarea este o activitate creatoare adică poate crea noi celule sănătoase, care săle înlocuiască pe cele bolnave, în activitatea creatoare cosmică, deoarece orice lucrare de creaţietrebuie să urmeze acelaşi plan, în ce constă ea4 %um sa format 2niversul4 *xistă vreo lege pe

baza căreia sa produs acest fenomen4 5acă este aşa, atunci acea 9ege mai acţionează şi ne stă la

dispoziţie şi astăzi4 %redem cu fermitate că răspunsurile la toate aceste întrebări se află în faţaoc'ilor noştri şi soluţionarea lor ne va duce la înţelegerea clară a cauzelor pentru care omul poatesă se aştepte la existenţa unei activităţi creatoare în el însuşi, care săl elibereze de sclavia bolii,redândui libertatea unei sănătăţi perfecte.

3E



9a o analiză superficială, acest capitol poate părea academic, totuşi este extrem de practic, pentrucă va pune baza unei asigurări practice, nereligioasă, ştiinţifică, a unei persoane despre procesulde vindecare creatoare pe care omul o poate folosi, în afară de superstiţie sau credinţă religioasă.9ăsând la o parte literatura religioasă, să presupunem că ne aflăm întrun loc oarecare pecontinent, privind în (urul nostru la forţa oceanului şi măreţia munţilor, admirând soarele, luna şistelele, întrebândune cum au luat fiinţă toate acestea.

Primul lucru pe care îl observăm este că trăim pe o planetă compusă din materie, în formăgazoasă, lic'idă şi solidă. 1ateria în sine nu prezintă o minte proprie. "ntotdeauna trebuie să seacţioneze asupra ei cu o forţă din afară, deci ea nu a putut lua fiinţă cu de la sine putere. 6u sa

putut autocrea. "n căutarea forţei, a energiei care a aduso la existenţă, trebuie să faceminvestigaţii în afara formelor de energie materială, cum ar fi electricitatea şi altele ce apar dinmaterie.)şa cum am mai arătat, există o singură formă de energie cunoscută de om şi care nu are originematerială. )ceastă energie este gândul şi cum gândul nu izvorăşte din materie, ci din contră,acţionează asupra ei, trebuie să fi existat o +nteligenţă capabilă de gândire mai înainte ca materiasă fi existat. )stfel, suntem conduşi pas cu pas la înţelegerea faptului că universul fizic nu a pututlua fiinţă decât prin acţiunea gândului. 5acă există gând, atunci trebuie să existe şi un gânditor.

6eam obişnuit să numim pe acest gânditor 5umnezeu. -e poate folosi oricare alt nume,înţelesul este acelaşi. )m putea numi gânditorul *l. 9a această răspântie, suntem uneori asaltaţi deacei credincioşi care afirmă că, folosind pronumele *l, am terminat cu 5umnezeu şi deci suntematei. Oricum sar interpreta, în nici un caz nu lam înlăturat pe 5umnezeu din 2niversul 9ui, dar nu facem caz de felul în care este prezentat de imaginaţia acelor teologi ca un venerabil cu barbă,stând în rai, încon(urat de îngeri şi ar'ang'eli. &rebuie să mărturisim că nu acceptăm un astfel de5umnezeu în filosofia noastră. 1ulţi din prelaţii zilelor noastre, având o educaţie ştiinţifică şireligioasă, au înlăturat această concepţie naivă din predicile lor.)şa cum îl înţelegem pe 5umnezeu prin 2niversul 9ui, este o +nteligenţă impersonală totuşi, nu o+nteligenţă oarbă. *ste o +nteligenţă ce acţionează prin 9ege, ce nu face distincţie între drept şinedrept, ce nu oscilează după cererile personale trimise de oameni din ambele tabere, ca să aducă

victoria armatelor lor, sau să oprească ploaia ca să stea la iarbă verde, sau să dea ploaie la cererealor ca să se coacă grânele.-ă nu se înţeleagă greşit. )vem credinţa că este posibil să obţinem victoria, încetarea sau oprirea

ploii. 5ar toate acestea se pot face numai în baza înţelegerii ce trebuie să o avem despre adevăratanatură a 5ivinităţii şi a 9egii 1inţii prin care 5ivinitatea acţionează. 6e putem ruga, implora,vărsa lacrimi către înaltul cerului pentru a(utorul de la 5umnezeu, aşa cum milioane au făcuto şio mai fac. %erul nu va răspunde cu nimic, în afară de cazul când facem uz de rugăciuneaştiinţifică, bazată pe înţelegerea clară a activităţii creatoare a 5ivinităţii în 2nivers. iindcă nici5umnezeu însuşi nu poate înlătura acţiunea 9egii, pe care nu a instituito sau creato, dar din careface parte, evident, încă de la început, prin propria 9ui natură. ) călca 9egea 2niversului, ar însemna ca 5umnezeu să se autodistrugă, ceea ce *l nu poate face.

*xistă în credinţa omului părerea că acţiunea 1inţii nu poate influenţa fenomene importante carăzboaie, calamităţi şi altele, însă +isus, care nu era influenţat de astfel de concepţii, se conduceadupă credinţa că# „9a 5umnezeu toate lucrurile sunt posibile şi *u şi &atăl una suntem!. *l adovedit forţa de a controla fenomene naturale, deoarece avea o convingere fermă în unitatea 9uicu &atăl. )stfel, putea să comande 9egii care acţiona în consecinţă asupra acestor fenomene. *l nuimplora se exprima cu autoritate, crezând şi acceptând faptul că 9egea i se va supune.Odată stabilită (ustificarea credinţei noastre că în spatele 2niversului există un gânditor, săîncercăm să abordăm problema noastră din partea cealaltă. )m prins un fir de pe Pământ şi lamurmat până ce nea condus la %auza 2niversului. -ă presupunem acum că urmărim celălalt fir, dela cer la pământ, ca să aflăm de ce ar fi necesară această cauză şi cum a făcut 2niversul să existe.&rebuie că a fost o vreme când 2niversul nu exista, exista numai 5umnezeu. Omul, fiind incapabil

de a concepe ceva ce nu a avut niciodată început, pune întrebarea# „)tunci cine la făcut pe5umnezeu4!. 7tiinţa afirmă acum că timpul şi spaţiul nu există şi că în realitate nu există niciînceputuri şi nici sfârşituri, ci numai sc'imbări de formă. *ste greu pentru minţile mărginite săînţeleagă ideea că 5umnezeu nu trebuie neapărat să aibă un creator, că de fapt *l este :iaţa şi

3G



+nteligenţa etern existentă. 6oi măsurăm timpul cu milioane de ani şi ne punem problema că cumilioane de epoci înainte 5umnezeu trebuie să fi avut un început. 6u e deloc nevoie să spunemasta, pentru că adevărata natură a +nteligenţei o face să nu fie un produs, un lucru material ce anecesitat un creator. %el mai simplu răspuns este# „5umnezeu există dintotdeauna!, pentru că nueste limitat de timp şi spaţiu. 6oi, muritorii, încătuşaţi în credinţa de timp şi spaţiu, trebuie săavem un început. -ă nu cădem în părerea greşită a unor teologi, după care 5umnezeu ar fi

imaginea mărită a omului. *l este spirit pur, fără formă şi nemărginit, iar materia, conform principiului conservării, e eternă şi indestructibilă, nu creşte şi nici nu scade în cantitate, suferindnumai modificări de formă. )şa că ea este tot aşa de eternă ca şi spiritul, coexistând dintotdeaunaîn -pirit. 2rmărind materia în dezagregare până la ultima expresie, nu găsim în final altceva decâtvibraţie. "ntrucât materia, prin natura ei, nu se poate mişca sau sc'imba prin propriai forţă,trebuie să existe o +nteligenţă care să acţioneze asupra ei, săi dea formă, să o modifice, să omodeleze etc.)cel )gent +nteligent trebuie să fie 1intea, pe care am numito 1intea %osmică sau 2niversală.)ceastă 1inte, fiind foarte inteligentă, ştie cum să dea formă materiei amorfe, dar acest lucru îlface sub diri(area -piritului, care îi pune la dispoziţie modelul după care să lucreze. )ceasta este1intea 2niversală -ubiectivă, care ascultă de cuvântul -piritului. )vem, prin urmare, baze

rezonabile pentru a concepe *ntitatea 5ivină ca pe o &rinitate, formată din #+iri, care estegânditorul, Mi,e care este activitatea productivă şi Ma,erie corpul amorf al &rinităţii. %um afost condusă deci activitatea creatoare4 -piritul, dorind un corp care să aibă formă şi acţionând

prin 9egea 1inţii, a adus în formă ceea ce era o idee sau o concepţie în -pirit. %u alte cuvinte,mai întâi +nteligenţa, apoi acţiunea +nteligenţei ca 9ege a 1inţii, apoi rezultatul acţiunii, care saconcretizat în universul material creat, creaţia fiind în continuă desfăşurare, fără oprire."ntrucât materia din 2nivers este la origine 2nică şi 1intea este 2nică, procesele de gândire aleomului nu sunt altceva decât copia procesului de gândire al 5ivinităţii. 7tim că mintea obiectivă,conştientă a omului are autoritate asupra minţii lui subiective, care nu raţionează, ci acceptăgândul conştient şi se porneşte la realizarea lui, aşa cum nici 1intea -ubiectivă 2niversală nuraţionează, ci este executorul -piritului şi acceptă gândul acestuia, trecând la îndeplinirea

modelului ce îi este prezentat. Omul este deci copilul lui 5umnezeu şi, ca atare, are dreptul să ia parte la activitatea creatoare, limitat doar de capacitatea sa de a înţelege aceasta relaţie. 5acă ar putea înţelege şi accepta faptul că el este un mic triung'i, având identice aceleaşi trei laturi pe care5umnezeu, ca mare triung'i, le are latura deciziei, a creaţiei şi a rezultatului ar putea săşisc'imbe lumea proprie, aşa cum o fac azi o mulţime de oameni care au înţeles acest minunatadevăr.8ândul omului are puterea, întrucât este gândul lui 5umnezeu. )re forţa creatoare, pentru că este

parte din 1intea %reatoare a 2niversului. Orice idee pe care o are, la care se menţine ferm şi clar,este prelucrată de activitatea creatoare şi se realizează. Omul are puterea de a alege, abilitatea dea selecta ce doreşte să introducă în forma gândită şi, odată aleasă, se va fixa în modelul gândit,realizândul întocmai cum a fost stabilit. 8ândul nostru face parte din 1area 1inte %reatoare şi

este preluat de această 1inte. 5in aceasta îi derivă puterea. +ată de ce spunem că vindecareamentală şi spirituală nu depind de puterea voinţei cea mai intensă formă de voinţă a celei mai puternice făpturi umane nu înseamnă nimic pe lângă forţa 1inţii 5ivine. 5e această orţă nefolosim când ne tratăm pe noi sau pe alţii şi, cu cât mai limpede înţelegem acest adevăr, cu atâtmai deplin va fi gradul de perfecţiune de suntem capabili prin tratamentele noastre. Puterea nueste a noastră, dacă nu o folosim, dar devine pe loc a noastră atunci când facem uz de ea.iecare condiţie mentală se înregistrează în corp cândva, undeva. )ctivitatea creatoare a 1inţii,acceptând gândul omului, acţionează constant pentru al reproduce, fie că va fi spre binele sauspre răul lui. /oala este rezultatul unei idei false, ce a devenit prea proeminentă. -ănătatea esterezultatul contemplării adevărului despre oameni, când a devenit destul de proeminentă. 6u existănici o idee de pedeapsă sau recompensă în această activitate creatoare, este acţiunea unei 9egi

impersonale. %ând ne dăm seama de acest adevăr, e de datoria noastră, ca fiinţe raţionale, să nesituăm pe poziţia în care această 9ege creatoare devine aliatul nostru, în loc să rămânem pe poziţia stupidă în care 9egea acţionează împotriva noastră, ca inamic. "nvăţăm în copilărie cătrebuie să procedăm aşa cu orice lege. 1ai târziu, când omul trece la starea de gânditor, a(unge

3H



săşi dea seama că gândirea lui este fotografiată de 1inte şi reprodusă. Prin urmare, ca gânditor,el decide că trebuie să ia o măsură în această privinţă. 6u are nici un rost să rămână inactiv şi săse plângă că e tratat prost de viaţă şi că trupul lui dă semne de deteriorare. &rebuie săşi deaseama de faptul că aceste lucruri nu sunt rezultatul unei acţiuni divine, ci prelucrarea logică a

propriei gândiri, guvernată de 9ege. %ând îşi modifică acest mod de a gândi, aceeaşi 9ege îşi vamodifica şi ea manifestarea exterioară.

&oate acestea se fac fără vreun gând de influenţare sau de modificare a atitudinii 5ivinităţii faţă denoi. %u multă iubire, 5umnezeu a pus totul la cale, la dispoziţia omului, şi a asigurat o modalitate prin care acesta poate lua cât doreşte şi este capabil. 5ar acest lucru trebuie săl facă respectând9egea. *ste de datoria omului să afle cum acţionează 9egea şi să procedeze în consecinţă. %ând

procedează aşa, descoperă, uneori spre uimirea sa, că rugăminţile lui nu au răspunsul dorit. 5ar eltrebuie să ştie că darul a fost de(a acordat, nu are decât săl ia. Pentru ca rugăciunea să aibăefectul dorit, omul este dator săşi dea seama că nu trebuie să stea în %alea 5ivinităţii, permiţândastfel /inelui *tern săi umple viaţa. &răim întrun 2nivers al +ubirii, care este totodată şi 2niversal 9egii. +ubire în sensul că tot ce avem nevoie nea fost de(a acordat 9ege, în felul în carea(ungem în posesia a ceea ce ni sa pus la dispoziţie. 5ivinitatea este impersonală, în sensul că nueste impresionată de cereri nesăbuite. *a se personalizează prin darul primit în mod inteligent.

iecare om poate fi stăpân pe sine şi pe împre(urările în care trăieşte. &reptat, omul se va cunoaştetot mai bine şi 2niversul în care trăieşte şi se manifestă. %u timpul, lumea îşi va sc'imba falsacredinţă că păcatul, boala şi suferinţa sunt legate de evoluţie şi va accepta lumina )devărului.%ând va veni vremea aceea, conştiinţa trezită a maselor îl va face pe om să scape de obsesiaîmbolnăvirii. 5eocamdată, această conştiinţă nu a(ută omului să trăiască în lumina )devărului.)ceastă înţelegere se va răspândi mai uşor când se va desprinde cu totul de credinţa superstiţioasăîn inaccesibilitatea 5ivinităţii. +nteligenţa +mpersonală, care este impregnată de tot ce a fost creat,devine personală pentru individul luat separat, care înţelege că această inteligenţă sălăşluieşte în elşi este însăşi 9umina :ieţii.Oricine a(unge în starea de boală a păşit în afara voinţei 5ivine. %ând înţelege acest adevăr şi se'otărăşte să se întoarcă la voinţa 5ivină, orice 9ege din 2nivers începe să coopereze cu el în

vederea recuperării sale. -ănătatea noastră e responsabilitatea noastră. 6imeni nu neo poate da şinu neo poate lua. &rebuie ca sc'imbarea să o facem în mintea noastră şi din acel moment nu maisuntem împotriva fluxului de sănătate universală, purtaţi fără nici un efort de el. %ând nu opunemrezistenţă 9egii 2niversale, înseamnă că am reuşit să ne acordăm cu +nfinitul. -ănătatea este oc'estiune simplă, pe care noi am complicato. O bună sănătate înseamnă recunoaşterea faptului căomul este o Prezenţă vie, aşa cum este 2niversul.

CAPITO"!" VII#% EF!%M A#I#TEN&A MEDICA"%*

9a întrebarea dacă trebuie sau nu să refuzăm orice fel de asistenţă medicală materială, se poate

răspunde şi afirmativ şi negativ. 7tim că lucrăm cu o 9ege perfectă, care ştie cum să vindece oriceafecţiune, oricât de serioasă ar părea. 5ar, pe de altă parte, nu toţi oamenii au aceeaşi conştiinţă,lucru ce trebuie luat în consideraţie. )firmând aceasta, nu ne retragem de pe poziţia noastră caresusţine că toate afecţiunile pot fi vindecate numai prin acţiune mentală.*ste greu pentru unii, după o viaţă întreagă în care sau bazat pe mi(loace materiale, să se lansezedeodată pe culmile înţelegerii. "n multe cazuri, viziunea spirituală este o c'estiune de dezvoltare,şi mai rar una de revelaţie spontană. %el care a înţeles perfect acţiunea infailibilă a 9egii 5ivineeste capabil să exercite asupra bolnavului o atitudine sănătoasă, rezonabilă.+isus nu a folosit totdeauna la vindecare aceeaşi metodă, deşi sa servit de acelaşi Principiu. *l îi

privea pe oameni la nivelul de evoluţie la care se găseau. "n unele cazuri, atingea bolnavul şi sefolosea de mi(loace materiale, cum a procedat cu orbul, căruia ia atins oc'ii cu tină. *l ştia că de

fapt nu există nici un dar de vindecare deosebit în tină, dar mai ştia că omul acela avea nevoie despri(inul unei acţiuni materiale, pe care na ezitat so folosească.&rebuie ţinut seama că oamenii au diverse nivele mentale de acceptare, pentru că sunt diferiţi în

percepţia spirituală şi, în acelaşi timp, în capacitatea de a primi vindecarea. 6u putem fi de acord

3I



cu aceia care refuză să trateze pe cineva dacă acesta a consultat un medic sau sa folosit de vreoformă materială de tratament. Practicianul ar trebui săşi amintească de faptul că el posedă oconştiinţă superioară, în timp ce persoana tratată sar putea să aibă tendinţa subiectivă de teamă,de care să nu fie conştient, dar care îl împinge să se bizuie pe mi(loacele materiale. Orice lucru ce

poate a(uta pacientul să fie receptiv la ideea de sănătate e de folos în tratament, deşi practicianulştie că lucrarea sa este în întregime îndeplinită de 1inte. %ând am acceptat existenţa unui

Principiu de vindecare universal, trebuie să fim de acord cu faptul că, de câte ori se obţinevindecarea, sa realizat un contact cu acest Principiu şi că vindecările nu se datorează medicaţiei.)şa cum +isus ia permis femeii săi atingă roba, sau a folosit tina pentru a întări credinţa orbului,

pare rezonabil şi pentru noi să permitem pacientului să ia contact cu Principiul vindecării prinmi(loace materiale, dacă un astfel de suport îi întăreşte credinţa. 0espingem atitudinile extreme,atât din partea medicului care nu acceptă tratamentul spiritual, cât şi din partea practicianului careinterzice folosirea medicamentelor. )mbele atitudini sunt înguste şi intolerante.5e vreme ce există doar un singur Principiu de vindecare în 2nivers, rezultă că tratamentul fizic şispiritual sunt extremele aceluiaşi lucru. Prin cooperare inteligentă cu 9egea 1inţii, sau obţinutvindecări complete şi permanente în maladii serioase ca# artrită, paralizie, cancer, 'ipertensiunearterială, afecţiuni cardiace, anemie, ulcer, epuizare nervoasă, diabet etc. :indecările sau realizat

totdeauna prin intermediul unui practician bărbat sau femeie obişnuiţi ce a reuşit săşiînsuşească o înţelegere clară a inflexibilităţii 9egii şi care a realizat acea siguranţă interioarăsenină, că această 9ege a 1inţii „poate fi pusă în acţiune de oricine se preocupa de dezvoltarea saîn cunoaşterea spirituală!, în aşa măsură încât a(unge să poată diri(a acest flux de energieuniversală numit gândire, în direcţia vindecării.5ouă extreme trebuiesc evitate# înfumurarea şi subestimarea de sine, ambele dovada că mintearespectivului este centrată asupra sa, în loc de a fi îndreptată spre 1area 1inte %reatoare.Practicianul trebuie să spună# „1area 9ege a 1inţii este cea care vindecă! şi nu „*u sunt un marevindecător!. *l trebuie să aibă încredere desăvârşită în capacitatea lui de a vindeca, dar aceastăcredinţă trebuie să se spri(ine întotdeauna şi total pe 1intea 5ivină şi nu pe intelectul său slab.9a cealaltă extremă este pacientul, care nu se încrede în sine şi se subestimează, spunânduşi# „)m

o voinţă slabă! sau „o slabă educaţie! sau „nu am personalitate! sau „nu posed vocabular adecvat!, „mi se pare inutil să cred că aş putea a(uta pe alţii sau pe mine însumi!.2nii practicieni, cu mari succese în domeniul vindecării se dovedesc a fi oameni simpli, liniştiţi,fără să posede grade academice. *i au în sc'imb o încredere de nezdruncinat în această 1are9ege a 1inţii, care vindecă. )u încetat să se mai considere neînsemnaţi sau lipsiţi de educaţie şi sau văzut posesori ai 1inţii 5ivine, una cu această 1inte 2niversală, care face ca totul să pulsezede viaţă. Oricine, după ce a citit lucrarea de faţă, îşi dă seama că are acces la imensul Ocean de+nteligenţă, care îi poate conferi drepturi de a vindeca. 9egea nu are favoriţi toţi sunt egali.%redinţa nu este încredere oarbă. )devărata credinţă presupune două lucruri# se bizuie peînţelegerea inteligentă şi clară a Principiului :indecării, plus o siguranţă interioară, calmă, în ceeace priveşte Puterea care vindecă. )tâta vreme cât cunoaşterea şi încrederea în această Putere sunt

mai mari decât propriai teamă faţă de boala cu care este confruntat, el poate vindeca. )tunci cândteama de boală întrece propriai siguranţă în Putere, el nu va putea vindeca. )ceste condiţii suntfundamentale în procesul de vindecare. %ele mai bune rezultate se obţin atunci când recunoaştemminunata +nteligenţă a 1inţii şi ne ridicăm pe o treaptă mai sus în recunoaşterea faptului că acest1eşter %onstructor 1intea lucrează sub diri(area -piritului. %oncepem -piritul ca uniculPrincipiu )totştiutor din întregul 2nivers, 1intea însăşi nefiind conştientă de sine. „-piritul estePrima %auză, este existent în sine şi are toată viaţa cuprinsă în sine!. *l are capacitatea de a voisau de a alege. )ctul original şi de început aparţine totdeauna -piritului acesta este preluat şi

prelucrat în formă de către 1inte, care este -ubiectivul 2niversal. 6e bucurăm şi ne bizuim pe infinita +nteligenţă a 1inţii şi capacitatea ei de a executa orice avemde făcut, dar trebuie să recunoaştem că e sc'imbătoare în acţiunea ei, creând sau distrugând,

conform alegerii făcute în gândirea noastră conştientă. Pe de altă parte, recunoaştem că -pirituleste nesc'imbător, sălăşluind totdeauna în Perfecţiune. -piritul, deci, este acela după care neformăm gândul. -piritul se vede pe sine reflectat în 2nivers, nesc'imbat şi nesc'imbător. %ândspunem că imperfecţiunea nu a fost niciodată în realitate în trup, ne ridicăm la punctul de vedere al

;D



-piritului şi afirmăm perfecţiunea eternă a omului. )ceasta o aducem la cunoştinţa 1inţii şi ceremsă se realizeze perfecţiunea văzută de -pirit şi pe care, în momentul în care neam curăţa deimagini false, o putem vedea şi noi.)stfel, când facem tratament mental sau spiritual, observăm o ştergere a falsului tablou, pentru cănu se manifestă decât ceea ce vede -piritul. 5eci, vindecarea spirituală are caracter permanent, pecând simpla vindecare mentală sar putea să nu fie permanentă. %eea ce sa vindecat prin

tratament spiritual nu mai poate reveni deoarece a dispărut în eterna contemplare a -piritului.orţa spirituală a gândului are putere asupra oricărui lucru, asupra oricărei rezistenţe aparente.2neori suntem prea aproape de propria suferinţă spre a ne mai putea trata cu succes. 5eşi ştim căavem la dispoziţie o 9ege perfectă, care lucrează în favoarea noastră, suferinţa ar putea fi atât demar, încât să tulbure starea noastră de conştiinţă. "n asemenea cazuri, un mic a(utor material caresă lumineze suferinţa ar putea fi de folos în sensul că suferindul se poate detaşa suficient, astfel casă realizeze o linişte mentală, necesară succesului şi reuşitei tratamentului.&rebuie să încercăm să ne amintim că suntem moştenitorii memoriei speciei, din moment ce existăo 1inte 2nică. &oate experienţele speciei sunt depozitate în această 1inte 2nică, deci nimic nueste pierdut. -pecia a avut multe încercări de durere şi boală. &reptat, durerea sa asociat cuteama în conştiinţa speciei, durerea fiind premergătoare morţii. Prin urmare, durerea şi suferinţa

sunt capabile să ne scuture violent, îngreunând încercările noastre de a învinge teama.Pe măsură ce individul dezvoltă această atitudine faţă de boală, el învaţă cum să treacă pestedificultăţi. Pe măsură ce conştiinţa lui se limpezeşte şi viziunea lui spirituală se întăreşte,descoperă că stăpâneşte mai bine stările de indispoziţie, de teamă. 6u trebuie să ne descura(ămdacă la început nu ne ridicăm pe culmi înalte. 1ulţi fac progrese rapide din primele zile sausăptămâni, dar uneori apar şi dificultăţi în a(ustarea gândului la aceste noi concepţii.1intea subiectivă este foarte educabilă şi procesul de reeducare se desfăşoară continuu. 2n singur gând este suficient să sc'imbe viaţă. O idee clară, urmărită cu tenacitate, e îndea(uns pentru a nereface condiţia fizică prin urmare ar trebui să ne menţinem cu credinţă pe această nouă concepţie,

pentru că vom dezvolta cunoaşterea care ne dă posibilitatea de a deveni stăpânii propriilor noastregânduri, în loc de a ne complace în situaţia de sclavi şi, odată gândirea vindecată, corpul îi va

urma, sănătatea fiind o stare atât fizică, cât şi mentală.1ulţi folosesc credinţa pentru a scăpa din situaţii periculoase. 9egea 1inţii operează neutru. Oride câte ori este pusă în acţiune, îşi virează puterea creatoare în direcţia aleasă de noi, astfel încât,este de mirare că se obţin rezultate bune c'iar în asemenea cazuri.&rebuie spus însă că persoana care procedează astfel pierde mult, deoarece ea obţine darul fărăsăl cunoască pe donator. *a nu a(unge la acea relaţie încântătoare, ce se numeşte „a cunoaşte pe5umnezeu!. *a poate şti multe despre 5umnezeu, dar 5ivinitatea impersonală devine personală

pentru acela care îşi expune întreaga fiinţă acestei cultivări a prezenţei 5ivine.*ste adevărat că, în virtutea acestei credinţe, se pot obţine uneori şi bunuri materiale, dar acestcontact ocazional cu -piritul duce la o realizare mai slabă şi la o lipsă de satisfacţii accentuată.+isus a demonstrat aceasta întruna din învăţăturile sale era încon(urat de o mulţime de oameni

care voiau să ştie dacă puteau folosi această 9ege pentru a obţine 'rană, îmbrăcăminte şi adăpost.*l ia asigurat că acest lucru e posibil, dar lea explicat că, totuşi, viaţa superioară şi deplină esteatunci când trăieşti în cultivarea conştientă a :ieţii -piritului. *l lea spus că dacă vor căuta maiîntâi împărăţia lui 5umnezeu şi dreptatea lui, toate celelalte lucruri le vor parveni automat.)stăzi trebuie cultivăm acel mod de viaţă care în mod logic produce sănătate şi fericire. "n aceastărecomandare nu există nici o constrângere, cum ar fi indicaţii de a renunţa la fumat, la (ocuri denoroc şi multe alte aşazise păcate. +isus a arătat o viziune mentală şi spirituală clară, ce face

posibil să simţim orice ne poate sta în cale şi să renunţăm la aceste piedici pentru că am descoperitcă adevăratele bucurii ale vieţii se bizuie pe apropierea gândului nostru de acela al -piritului.

6umai acest mod de viaţă asigură eliberarea de ameninţarea cu boala.5e vreme ce omul a fost creat ca expresie a -piritului, nu şiar apropia mai mult fericirea

îndeplinind scopul pentru care a fost creat4 %um 9egea 2niversului lucrează pentru binele a tot ceexistă, nu sar simţi mai bine aducânduşi gândirea în acţiune şi unitate cu ceea ce ştie că senumeşte 1intea -piritului4 )ceasta nu este o problemă ecleziastică, este un fel de viaţă pe care ofiinţă ce gândeşte şi raţionează, în mod logic, încearcă so descopere. 5umnezeu nu se ascunde,

;3



*l poate fi cunoscut. -ingura cooperare pe care o vom obţine vreodată de la 5ivinitate este ceacare rezultă din cooperarea noastră cu *a. )ceasta înseamnă „a cunoaşte pe 5umnezeu!. -e poatespune că nu există decât un cuvânt raportat la 5ivinitate şi folosit de cei care au atins o viziunesuperioară şi o înaltă împlinire spirituală acest cuvânt este +2/+0*), care este adevărata natură a5ivinităţii. +ubirea nu este o emoţie sentimentală oarecare ea este o forţă, dinamică, vindecătoare."ntregul proces al creaţiei, al perfecţiunii, al vindecării, este rezultatul +ubirii 5ivine. +ubirea este o

orţă %reatoare. 1area 9ege a 2niversului, în care sunt incluse legile secundare ale 2niversului,nu este altceva decât +ubirea 5ivină în acţiune. „+ubirea este împlinirea 9egii!, este acea forţăirezistibilă din 2nivers care înlătură obstacolele şi aduce în loc sănătate, fericire şi prosperitateoricărui suflet ce se desc'ide în faţa acestui curent 5ivin.

6imic nu întregeşte caracterul aşa cum o face +ubirea. 6imic nu adaugă putere vieţii aşa deplincum o face +ubirea. +ubirea poate vindeca orice maladie, fără ea degeaba neam dărui toate

bunurile la săraci sau neam lăsa arşi pe rug, în zadar am cunoaşte totul. -ă ne aducem aminte cănu e vorba de sentimentalismul siropos numit adesea dragoste, ci de dorinţa intensă de a face

binele.*xistă diferenţă între a iubi o persoană şi a o plăcea. Oamenii spun adesea# „6u poţi iubi peoricine. 2nii sunt atât de răi, atât de enervanţi încât e imposibil săi iubeşti!. -ă înţelegem bine

termenul# ne place o persoană pentru exteriorul ei o iubim pentru interiorul ei. * adevărat că uniisunt enervanţi. -ar putea să nu ne placă exteriorul lor şi nu suntem obligaţi să o facem. +ubim cuadevărat pe cineva atunci când îi dorim acelaşi lucru ca şi nouă. -ar putea să nu ne tentezecompania cuiva întratât, încât săl invităm la noi acasă dar să nu permitem ca neplăcerea

provocată de exterior să impieteze asupra dorinţelor noastre privind persoana respectivă. Poate căsa purtat nedrept cu noi sau sa dovedit demnă de încredere. )stfel, nui putem recunoaştecalităţi pe care le apreciem. %'iar dacăl ţinem la distanţă, ar trebui să avem gri(ă să nu permitemmanifestărilor enervante să pătrundă în noi. 5acă permitem, ele devin parte integrantă din noi.%ând emanăm iubire, aceasta anulează tot ce e negativ, dacă reflectăm ura, aceasta anulează tot cee divin.&rebuie să recunoaştem că această persoană este -pirit în forul ei interior, aşa cum suntem noi.

+ubim omul spiritual interior c'iar atunci când evităm manifestarea lui exterioară imperfectă. "iiertăm actele lipsite de bunăvoinţă şi, de câte ori ne vine în minte, îi dorim tot binele. 6u putem pretinde pentru noi binele şi în acelaşi timp, mental, să înc'idem pentru altul calea binelui. oarteadesea, refuzul nostru de a permite lipsei lui de bunăvoinţă să pătrundă în conştiinţa noastră,cuplată cu alegerea conştientă de iubire pentru el, constituie forţa vindecătoare ce acţioneazăasupra lui şi îi înlătură masca de imperfecţiune, revelând adevăratul om de sub ea. 5eci# „+ubeşteţi inamicii, ei sunt fraţii tăi. 5acă cineva spune iubesc pe 5umnezeu şişi urăşte fratele, e unmincinos. Pentru că dacă îşi urăşte fratele pe carel cunoaşte, cum poate iubi pe 5umnezeu, pecare nu la văzut4!. O condiţie fundamentală a succesului unui tratament constă în a învălui

persoana tratată cu toată iubirea noastră, fără nici o reţinere. +ubirea vindecă, ura otrăveşte.

CAPITO"!" VIII!INA E"ECTIC% DIN NOI

)m accentuat necesitatea unei cunoaşteri clare a 9egii, pentru a asigura succesul vindecării. 5ar mai trebuie ceva# nu numai ceea ce cunoaştem este important, ci şi ceea ce simţim. *xistă ocunoaştere interioară la care trebuie să a(ungem, care nu e rezultatul unui proces intelectual. *steo cunoaştere mistică de prim ordin, obţinută direct de la sursă. :indecătorul poate folosi, pentru aa(unge la adevăr, calea intelectului sau a raţiunii, dar la acestea se mai adaugă o a treia cale şianume cea a percepţiei imediate. )ceastă cale îl conduce la adevărul care este mai degrabă intuit,decât raţionat. *l intuieşte Prezenţa 5ivină care umple întregul 2nivers şi pe sine. -imte această

prezenţă în orice şi în oricine şi asta îi dă convingerea în unitatea de neînfrânt a întregului.

1isticul nu e o persoană ciudată sau neapărat un medium. *l nu se asociază cu spiritele, nici nuaude voci sau interpretează vise. %eea ce îl deosebeşte este faptul că el „percepe intuitiv adevărulşi, fără procese mentale conştiente, a(unge la realizarea spirituală!. ) a(uns să ştie că 5ivinitatea eîn el şi a învăţat să se izoleze de vocile arţăgoase ale oamenilor, de falsele lor noţiuni, de tendinţa

;;



de a accepta idei banale, comune şi a coborât în profunzimea sa, acolo unde se ia contact cu5ivinitatea. "ntrun sens, el la privit pe 5umnezeu în faţă, a auzit lucruri pe care instinctiv lerecunoaşte ca adevăruri de bază şi a revenit pentru a vorbi despre ceea ce cunoaşte cu certitudine.

6u numai fondatorii marilor religii, dar şi mari poeţi ca 5ante, &ennLson, -'ellL, M'itman au avutaceastă calitate mistică a intuiţiei. %itind operele lor, ne dăm seama că au mers mereu în urmaPrezenţei vii, care sa manifestat în ceea ce au scris. %unoaşterea mistică accentuează mai întâi

0ealitatea Prezenţei 5ivine şi posibilitatea de a ţio apropia conştient. 2mple omenirea şi întregul2nivers, munţi, râuri, copaci, păsări, fluturi. 6oi trăim întrun 2nivers spiritual.5in această cunoaştere a 2niversului derivă altă concepţie, aceea că destinul constă în a manifesta

perfecţiunea în tot ce faci. -pecia umană trăieşte în iluzia că omul e născut să aibă parte de boală,necazuri şi frustrări. )cest lucru a fost crezut atât de mult timp, încât a a(uns să fie privit ca unadevăr absolut, dar nu este. Omul sa născut pentru a avea un destin minunat, standardul lui deviaţă e mult mai sus decât a acceptat specia. *xperienţa obişnuită a speciei a fost aceea aînfrângerii şi a bolilor. )stfel, neam născut cu un baga( de amintiri negative, care sau impus atâtde puternic, încât leam acceptat ca destin. 5ar, în momentele de iluminare, unii dintre noi ausimţit că nu acesta nea fost nivelul de viaţă destinat. *ste un standard fals, acceptat deoarece am

privit viaţa prin oc'ii speciei.

&rebuie să căutăm adevărul normal, pentru că vom experimenta întotdeauna numai ceea cesocotim normal, nu ceea ce dorim sau pentru că ne rugăm. 1ulţimea a privit cu oc'ii experienţeispeciei şi aceasta a fost limita pe care a pututo atinge. &rebuie să privim viaţa prin oc'ii-piritului, pentru că, dacă am luat naştere din -pirit, urmează logic că orice ar fi -piritul în sine,avem dreptul să ne aşteptăm săl putem reproduce în noi înşine. )cesta este standardul superior văzut în lumina a ceea ce omul a realizat, deşi tendinţa este de a accepta standardul inferior.*xistă unele adevăruri pe care le cunoaştem, dar pe care niciodată nu le putem dovedi prin

procese raţionale. )cestea sunt lucruri ce dau forţă, pondere şi convingere în lucrarea noastră.+isus învăţa că „*xistă o 9ege transcendentală absolută, în faţa căreia toate celelalte legi nuînseamnă nimic!. -punea că „această 9ege vindecă orice lucru care vine în contact cu ea!. *l ştiaintuitiv că 5ivinitatea este indivizibilă prin urmare, 5ivinitatea şi 2niversul sunt inseparabile. "ntr

adevăr, în loc de a vorbi despre 5umnezeu şi 2niversul 9ui, sau despre 5umnezeu şi om, saudespre 5umnezeu şi orice altceva, *l ne vorbea despre 5umnezeu şi 2niversul 9ui în om. *l maiînvăţa că +nfinitul nu poate fi fracţionat, nu poate fi altceva decât o unitate singură, completă.%um omul este o parte din acest 1are "ntreg, nu ar putea fi niciodată despărţit de 5ivinitate. Prinurmare, bolile sunt numai iluzii ale simţurilor şi niciodată realităţi. *l ştia că 5umnezeu, fiindindivizibil, trebuie să existe în totalitatea 9ui în orice fiinţă umană. )stfel, ori de câte ori vorbea în

prezenţa unei boli, nu aducea un soldat să gonească inamicul *l aducea o întreagă armată şi ştiacă victoria va fi a 9ui, deoarece nu există nimic să se poată opune acestei Prezenţe )totputernice.5ivinitatea aceasta dinlăuntrul omului îi era asociată. )stfel, *l umbla şi vorbea cu oamenii lasuprafaţă, dar în interior, vorbea cu &atăl. %um era supus asaltului teribil al gândului mulţimiiasupra mentalităţii 9ui, *l trăia retras în centrul fiinţei lui, păstrânduşi centrul spiritual desc'is

faţă de Prezenţa -piritului. „%ăci -pirit cu -pirit se pot întâlni!. *ra supus încercărilor de tot felul,dar când apăsarea din afară devenea prea intensă, se retrăgea întrun loc izolat, pentru ca acolo săşi recapete viziunea clară a Prezenţei dinlăuntrul lui şi a unităţii inseparabile cu &atăl. %ândrevenea, întărit în forţa lui de vindecare, dădea o explicaţie simplă# „&atăl din 1ine, *l este acelacare îndeplineşte lucrarea!.)stfel că revenim la faptul că vindecarea nu este îndeplinită de vindecător, prin efortul lui, ci prin

permiterea adevărului să pătrundă în oameni şi săi facă liberi. )cest adevăr al 2nităţii 5umnezeuom, clar înţeles, vindecă boala, recunoscândui nimicnicia. "n adevăr, suntem vindecaţi de boli pecare nu leam avut niciodată decât în falsa noastră credinţă. %ăci 5umnezeu nu poate fi bolnav şinoi suntem una cu 5umnezeu.2nele lucruri a(ută pentru a păstra acest simţ al Prezenţei ce sălăşluieşte în noi. -ă ne obişnuim a

gândi la Prezenţa 5ivină şi să o căutăm peste tot, să o recunoaştem, să o cultivăm. &eologii auseparat lumea fizică de lumea spirituală. -ă dărâmăm acest zid despărţitor. -ă învăţăm al vedea pe 5umnezeu în orice, deoarece există în toate. 6imic nu va fi imposibil pentru cel care va gândila Prezenţa 5ivină altfel decât în maniera teologică. )sta nu înseamnă a deveni mai puţin umani

;>



sau a renunţa la plăcerile obişnuite ale vieţii. 6u înseamnă însă nici să adoptăm o atitudinereligioasă, ca şi cum această prezenţă ar fi ceva de care să ne temem."n cazul când, cu toate cunoştinţele căpătate, se strecoară îndoiala, trebuie negată realitateaoricărei contraziceri şi căpătată convingerea că aparenţa acestei stări poate fi sc'imbată la voinţă.5acă este în cauză un anumit organ <inimă, plămâni, oc'i etc.=, îl încon(urăm cu iubirevindecătoare, ne adresăm cu calm şi armonie, impunând senzaţia de sănătate. "n acest fel, se

reprezintă imaginea unui organism perfect şi armonios, un adevărat lăcaş al -piritului, şi se oferăacea imagine legii 1inţii, care aşa cum ştim afirmă că omul este cel mai mare, mai măreţ şi mai puternic lucru din 2nivers. 5acă nu ne dăm seama de acest fapt, imensitatea 2niversului ne poateînspăimânta. Or, omul e cu mult mai mare decât oricare din formele şi forţele ce se manifestă în2nivers. *le îl pot depăşi în volum, dar el le este superior, deoarece este 1inte. %onformaţia luifizică îl obligă să rămână pe această planetă, dar mintea îi permite să rătăcească prin univers şi săcreeze mi(loacele care săi dea posibilitatea de a afla tainele acestuia. Omul rămâne superior faţăde tot ceea ce el a creat până acum, sau va mai crea.

CAPITO"!" I.CA!I DE VINDECAE

%uvintele, prin ele însele, nu conţin nici o putere magică. *le sunt valabile numai ca g'id algândului nostru în timpul tratamentului mental sau spiritual. 8ândul este acela care vindecă.-impla repetare a cuvintelor nu are nici o valoare, dacă nu le întărim cu gândul adecvat, pentru căgândul este acela care le susţine şi le dă putere."n unele vindecări complete, calea folosită a fost înlăturarea, de la începutul tratamentului, acauzei ce a dat naştere afecţiunii. )stfel, în cazul unei eczeme rebele, ce nu a putut fi vindecată

prin nici una din metodele cunoscute <ape termale, alifii şi alte medicamente=, a fost necesar ca pacienta să înţeleagă că stările de animozitate, amărăciune, profund implantate în conştiinţa ei cauzate de fricţiunile dintre ea şi o rudă apropiată stăteau la baza afecţiunii sale. :indecarea nusa putut produce decât după ce a reuşit să elimine aceste stări de, înţelegând semnificaţiile din

0ugăciunea 5omnului# „7i ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri!.)ceastă rugăciune nu este pentru iertarea eternă a unui păcat teoretic, ci se referă la un principiufundamental şi anume că orice ranc'iună păstrată în inimă, în mod automat înc'ide manifestarea

perfecţiunii spirituale. Prin urmare, succesul în cazul arătat a fost obţinut în momentul în care pacienta a reuşit să se plaseze pe poziţia -piritului care nu condamnă pe nimeni. +ată forma deexpunere folosită de această pacientă, pe care o redăm în eventualitatea că va fi folosită ca g'id#„*u, 1arL J., sunt acum încon(urată de 1intea -ubiectivă 2niversală. :erişoara mea, Nane Nones,e de asemenea încon(urată de această 1inte. )mândouă gândim în ea şi cu ea în acest moment.

6u pot exista două curente de gândire ostile în această 1inte 2nică. "n 1inte nu există decât ocondiţie de linişte, deci, atât eu, cât şi vara mea, ne aflăm în totală pace în această 1inte. 1ă iert

pe mine, precum şi pe ea pentru orbirea noastră, care a provocat o perturbare ce nu există acolo.

*limin total, şterg şi dizolv orice sentiment de (ignire, toată supărarea, toată iritaţia. 6u existănimic, nicăieri, care să aibă puterea de a mă irita, pentru că mă aflu în calmul etern al -piritului.-unt întruparea -piritului, care nu emană decât pace, armonie, perfecţiune. O îmbrăţişez pe NaneNones şi o învălui cu cea mai caldă şi mai profundă iubire. "nvălui pe toţi cu aceeaşi caldă iubiredivină inspirată. 1ă pronunţ pentru înlăturarea oricărui sentiment de iritare în lumea mea şi emit

pacea mea, ca să învăluie orice vine în contact cu mine %orpul meu e substanţă spirituală şi nu poate fi îngrădit de nimic care săl enerveze. Pielea mea e şi ea un loc de sălăşluire a -piritului şinu cunoaşte decât pacea, fineţea, netezimea. )cum îndrept 9egea 1inţii să manifeste în stărilemele mentale, în corpul meu, în pielea mea, acea perfecţiune spirituală care ţine întotdeauna de

prezenţa -piritului. )cum, în mod conştient, predau acest corp lucrării perfecte a 9egii perfecte, înacord cu acest cuvânt al meu de perfecţiune. 1ă bucur de perfecta ei împlinire, pentru că ştiu că

ea se produce c'iar în clipa de faţă.)ceastă formulă a fost repetată de trei ori pe zi, după 3C minute de citit şi meditat la lucrurispirituale. "n câteva săptămâni, eczema a dispărut complet şi nu a mai reapărut. +isus spuneamulţimii că dacă aduceau daruri la templu, dar nutreau sentimente de ostilitate între ei, ar fi fost

;?



mai bine să lase darurile acolo, să se împace cu semenii şi apoi să vină săşi formuleze cererile.Prin aceasta, *l le arăta 9egea -pirituală undamentală.

6u este neapărat nevoie să iei contact cu semenul, ca să te împaci cu el. * bine, când se poate, dar principiul este să te împaci cu el în conştiinţa ta. 7terge amărăciunea din partea ta şi din stările talementale. )ceasta nu înseamnă că 5umnezeu te priveşte şi zice# „oarte bine, acum te veivindeca!, ci că se restabileşte mental acordul cu armonia universală, care e singura stare a minţii în

care perfecţiunea spirituală se poate manifesta. 6u putem manifesta o stare fizică pozitivă,întreţinând în acelaşi timp o stare mentală opusă. 1entalul şi fizicul trebuie aduse la starea lor dearmonie şi înţelegere desăvârşită.O altă vindecare a unei sinuzite rebele, ce avea drept cauză un complex de persecuţie, nu a fost

posibilă decât atunci când pacientul sa convins că (ignirile şi persecuţiile a căror ţintă seconsidera, nu erau fondate. -ă ne dăm seama că, dacă cineva ar dori să ne (ignească, asta nu areefect decât dacă acceptăm (ignirea, căci nu este în puterea celuilalt să impună acest sentiment.)ceasta se produce numai dacă ne lăsăm afectaţi. 5e pildă, când una din cunoştinţele noastre,care nu ne agreează, spune ceva neplăcut despre noi, dacă nu ne pasă, (ignirea nu se produce,ceea ce dovedeşte că gândurile sau cuvintele altora, în ele însele, nu au nici o putere asuprafericirii noastre. 5e fapt, noi singuri avem puterea de a ne răni sufleteşte, prin reacţia mentală

proprie la lucrurile spuse sau făcute de alţii.Pentru a curăţa fizicul, trebuie să facem mai întâi o curăţenie mentală şi spirituală. O impresie penibilă din trecut, repetată, care a stârnit atunci o reacţie emotivă puternică de pildă vedereaunui infirm purtat în scaunul cu rotile rămâne imprimată în subconştient, deşi cu trecerea anilor

pare că sa şters din amintire. 5ar de fapt nu uităm niciodată ceva ce am văzut sau am auzit. &oateimpresiile sunt împinse afară din mintea obiectivă de către alte impresii sau imagini şi apoidepozitate în vastele profunzimi ale minţii subiective.-unt cazuri în care amprenta dominantă a modelului de gândire subiectivă declanşează acţiunea9egii 1inţii, producând în final perturbaţii serioase, corespunzătoare impresiilor aparent uitate.Pentru tratarea mentală a unor astfel de cazuri, trebuie căutate şi stabilite cu precizie, din trecutul

pacienţilor, cauzele reale care au provocat acţiunile actuale. &ratamentul propriuzis constă în

refuzul de a accepta falsa realitate a bolii şi de a şterge şi desfiinţa complet gândulformă ce provoacă boala. &otodată, întrucât gândulformă, în astfel de cazuri, lucrează fără a fi conştienţi,se impune ca, în mod definitiv şi conştient, să se prezinte 1inţii modelul opus al tabloului, adicăacela de sănătate perfectă a infirmului a cărui apariţie a produs impresia penibilă înregistrată de

pacient şi urmările de mai târziu ale acesteia. )tât pacientul tratat, cât şi infirmul din trecut,trebuie să fie reprezentaţi mental de către pacient ca posedând o sănătate perfectă.-tările de teamă se ţin agăţate cu tenacitate de om. )deseori este necesar pentru un pacient unoarecare timp pentru a le înlătura cu desăvârşire. 2nii se întreabă de ce nu sar produce aceastainstantaneu4 0ăspunsul e că sar putea întâmpla şi aşa, dacă conştiinţa ar fi întotdeauna perfectă.1intea lucrează oricum, iar persoana care are nevoie săşi sc'imbe obiceiurile mentale deo viaţăar trebui încura(ată să facă asta şi să nu i se afirme că 5ivinitatea poate acţiona pe loc. )stfel, riscă

să renunţe la tratament, pentru că vindecarea nu se produce instantaneu.*ste recomandabil să se evite discuţiile sau persoanele ce le provoacă, cu privire la stări morbide,maladii etc. *le dau naştere la gânduri poluante, ce îngreunează curăţenia mentală. *xistă şi

persoane a căror prezenţă are efect vindecător. )ceştia sunt cei care caută să vadă perfecţiunea-piritului în orice şi în oricine, c'iar şi în aceia pe care lumea îi numeşte infirmi sau bolnavi.&rebuie să practicăm convingerea intimă în propria noastră conştiinţă că nu există nici un motiv deenervare. )parenţa exterioară sar putea să persiste încă, dar pe aceasta o priveşte omul obişnuit,în timp ce omul divin pătrunde dincolo de aparenţe şi se adresează inimii. %ând a(ungem săînvăluim totul cu imaginea ce rezultă din tabloul 5ivin, suntem mai aproape de realitate decâtaceia care văd contrariul, pentru că ei trăiesc încă în lumea simţurilor, pe când noi am reuşit să

pătrundem în inima 0ealităţii. )poi, când se iveşte ocazia de a trata o boală, nu mai trebuie să ne

smulgem dintro atitudine negativă şi să ne străduim a ne ridica pe poziţia viziunii spirituale. 6ueste rezonabil să presupui că te poţi încon(ura de gânduri sau cuvinte de boală, c'in, neplăceri,sărăcie, invidie, critică, gelozie şi lăcomie timp de ;> de ore pe zi şi să pretinzi ca în ora rămasă

poţi pune în mişcare 9egea -pirituală. %ând +isus a spus discipolilor săi că, dacă nu lucrează în

;C



vie, nu se pot aştepta să obţină roade, nu făcea decât să demonstreze acest principiu la muncă puţină, roade puţine la munca multă, recoltă bogată. 5eci trebuie făcut un efort deliberat pentru aumple conştiinţa cu gânduri de perfecţiune, c'iar dacă uneori „nu lucrăm via c'iar atâta cât sar cuveni!. Prin urmare, să ne străduim a ne sc'imba atitudinea şi să vedem perfecţiunea în alţii,c'iar dacă diformitatea lor este fizică sau de caracter. %ritica este o formă mai blândă de ură, dar tot ură este. * bine a ne feri să criticăm, c'iar atunci când aparent e (ustificat. )cela care este mai

puţin experimentat în te'nica vindecării, dar care în sc'imb posedă multă iubire pentru oricine, vaobţine vindecări mai uşor decât acela care posedă toată cunoaşterea, dar nu are iubire.

CAPITO"!" .VINDECAE $I E"I'IE

:indecarea mentală şi spirituală nu este apana(ul exclusiv al religiei. 2nii obiectează că se face prea multă aluzie la învăţătura lui +isus sau că se citează din /iblie pentru exemplificări. +isus a propovăduit calea de trezire, sa referit la faptul că boala nu are nici o putere pentru că ea nu face parte din Planul 5ivin. "nvăţăturile 9ui au fost atât de întortoc'eat interpretate, încât sa făcut uzde ele ca imperativ moral şi precepte religioase. +isus nu a fost un mare fondator de religie. *l a

fost un învăţător practic, ce a propovăduit despre adevărul cel mai util. Preoţii timpului i sauopus cu înverşunare, iau întins curse şi până la urmă lau ucis. )cum îl cităm ca pe un maestru alştiinţei vindecării, şi mai puţin ca pe o autoritate religioasă, deşi *l a fost şi una şi alta.„&ot ceea ce suntem e rezultatul gândurilor noastre, ceea ce gândeşte omul, aceea este el!, spune/iblia. /udd'a a propovăduit 9egea armei sau a %auzei şi a *fectului# consecinţa nu poate ocolio cauză ce a provocato, după cum un om nu poate scăpa de umbra proprie. iecare om este liberel este făuritorul propriului destin în virtutea opţiunilor sale dar, formulânduşi alegerea, implicittrebuie să accepte şi urmarea cuprinsă în această opţiune. /udd'a a mai învăţat că 9egea %auzei şia *fectului acţionează numai în lumea aparenţelor şi nu poate afecta omul spiritual, etern, căciacesta se vede în unitatea inseparabilă cu 2niversul şi cu Prima %auză 6esc'imbătoare şi reuşeştesă proiecteze această Primă %auză în toată perfecţiunea ei, în corpul lui.

Platon şi epicurienii, stoicii, toţi propovăduiau că stările mentale interioare se reflectă în stărilefizice exterioare. *i au accentuat faptul că viaţa interioară este la originea atât a bolii, cât şi asănătăţii. ilosoful Platon a urmat calea acestui adevăr şi a fost capabil, în numeroase cazuri, săvindece pe cei ce veneau la el. -pinoza, ant, 5escartes, Jegel, -@edenborg, cu toţii mai multsau mai puţin au afirmat faptul că boala şi sănătatea au originea în gândire. Problema a fostîntotdeauna de a se găsi calea proprie spre a se a(unge la factorii cauzali cauzele de boalăascunse în străfundurile conştiinţei umane. %ercetările făcute dea lungul timpurilor în căutareacauzelor adevărate au dus, pe diferite căi, la aceeaşi constatare şi anume că omul, dacă nuşistăpâneşte stările mentale, acestea îl sub(ugă şi atunci devine sclavul împre(urărilor şi diferitelor condiţii."n vremurile noastre, practicienii şi cercetătorii vindecării mentale se pot împărţi în două grupe, în

funcţie de metoda folosită. Prima grupă este aceea în care intră psi'ologul, psi'iatrul,sugestionatorul, magnetizatorul la baza lucrului stau analiza şi sugestia. *i tratează pe individ cao entitate separată, ce are o minte cu totul aparte de 1intea 5ivină. "n a doua grupă intră aceiacare folosesc metoda indicată în lucrarea de faţă este metoda folosită de +isus. 9a baza ei stăunitatea de nezdruncinat a lui 5umnezeu în 2nivers. Omul e fiinţă spirituală, trupul e substanţăspirituală ca atare, nu a fost niciodată bolnav, deoarece -piritul nu poate fi bolnav. * adevărat căomul simte durere, suferă de boală sau deprimare ca o încercare, dar aceste manifestări nu suntdecât reflexia stărilor lui mentale. )ceste stări, în fond, nu au realitate durabilă.Prin prezenta lucrare sa încercat a se arăta calea de integrare cu 1intea 5ivină şi deci, trebuie săne îndreptăm gândurile în permanenţă către 5umnezeu. %ând ne aflăm în faţa unui caz de boală fie că e vorba de noi sau de altcineva ne îndreptăm cu mintea imediat spre 5umnezeu, spre

Perfecţiune şi ne străduim să ne convingem că aceasta este starea reală. "n timp ce lucrăm, gândulnostru este în permanenţă ocupat de Perfecţiunea *ternă, din lumea spirituală de iubire, de pace,armonie, bucurie şi sănătate, frumuseţe şi puterea lui 5umnezeu, până ce putem vedea toate

;E



aceste calităţi reflectate în fiinţa bolnavă. "n concluzie, se poate afirma că atunci când se va atingegândul perfect, se va obţine efectul cel mai bun posibil.-e pune întrebarea dacă omul tracasat de vicisitudinile vieţii se poate ridica deasupra lumii şiinfluenţei ei, aşa încât săşi poată perfecta gândirea şi săşi dea seama că gândul este reflectat încorpuri sănătoase, afaceri prospere, mediu încon(urător etc. -igur că se poate face aşa ceva. %'iar în clipa în care citiţi aceste rânduri, cineva pune în acţiune 9egea 1inţii în a(utorul unui trup

bolnav. )ceastă metodă de tratare a bolilor se răspândeşte tot mai mult. *a este ştiinţifică pentrucă foloseşte energia cosmică, adică +nteligenţa 5ivină. Omul nu înţelege pe deplin această forţă,dar a învăţat un lucru despre ea, şi anume că poate fi diri(ată cu mintea în direcţia dorită. Omul nueste singur în 2nivers. *l este întruparea forţei, care este gata oricând săi armonizeze întreagafiinţă. iecare individ este ţinut etern ca o concepţie perfectă în 1intea 5ivină, adică este +deeaPerfectă a lui 5umnezeu şi are dreptul să creadă că -piritul doreşte să se manifeste prin el.:indecarea este o experienţă binecuvântată, dar există ceva mai presus de aceasta şi anume sătrăieşti zilnic în aprecierea faptului că eşti lăcaşul perpetuu al -piritului, că 1intea lucreazăcontinuu în noi şi prin noi. %'iar în clipa de faţă există în fiecare din noi, latent, destulă orţă5ivină ca să ne poată scoate din orice dificultate.2nul dintre lucrurile remarcabile ale tratamentului mental şi spiritual este acela că poate avea

uneori rezultate spontane. 6u e nevoie de studii îndelungate pentru al pune în practică.:indecarea nu este un transfer de gândire, ci mişcarea -piritului prin 9egea 1inţii. %orpul esteacela care se sc'imbă.Pentru obţinerea unei stări de ec'ilibru şi pace interioară, nu este nevoie să devenim si'aştri sau săne rugăm şi să ne retragem în mănăstiri din vârfuri de munte. Putem să ne continuăm multipleleobligaţii în această lume activă şi totuşi, în permanent în contact cu &atăl dinlăuntru. %urenţii vieţiise scurg întro singură direcţie. *i nuşi vor sc'imba cursul, după cum nici &atăl nuşi sc'imbă

poziţia. Omul trebuie să se adapteze la acest curent de viaţă şi atunci va descoperi armoniaintegrală. &oate necazurile lui vin din faptul că el taie dea curmeziş curenţii vieţii. *l se poatec'iar distruge făcând aşa. 5istrugerea nu vine niciodată de la -pirit, ci de la faptul că omul sa'otărât să se abată şi săl înfrunte. +mplorarea şi rugăciunile nu vor determina pe &atăl să sc'imbe

direcţia acestui curent al armoniei. Omul, deci, trebuie să se reîntoarcă şi săşi reia locul ce ia fostdesemnat, cooperând cu acest curent, în loc săl întretaie. )ceasta este adevărata învăţăturădespre %auză şi *fect.Omul este în întregime 1inte, de la suflet până la atomii fizici. )şa cum gândul 5ivin condensat adevenit 2niversul izic, tot aşa şi gândul omului devine micul lui univers fizic. 6u este adevăratcând spunem că viaţa gândită a omului influenţează pur şi simplu viaţa lui fizică. 0epetăm aceastadin când în când pentru că e o cale valabilă pentru a atrage atenţia asupra influenţei mentale.)devărul este că gândul omului devine forma lui materială. "mpre(urările din viaţa şi condiţiafizică a omului sunt de fapt propriul lui model de gândire, prelucrat în formă. +ată de ce spunem cămanifestarea sa nu se poate niciodată ridica, nici măcar cu un centimetru, deasupra nivelului lui degândire. )şa se explică faptul că, dacă forma gândului este superioară, efectele sunt mai bune.

)cesta este motivul ce ne face să atragem atenţia asupra spiritualului în tratamentul nostru. orţainterioară a -piritului este superioară atât vibraţiei fizice, cât şi celei mentale. *ste -pirit pur, cumult deasupra puterii mentale sau concentrării, sugestiei sau altor activităţi psi'ice. 6u poate fiînregistrată prin mi(loace umane. )cţionează în tăcere, tot aşa cum lumina -oarelui se aşterne

peste câmpie. +ată de ce tratamentul nu este niciodată înregistrat de simţuri, întrucât acţiunea esteextrasenzorială. "n timpul tratamentului, pacientul nu simte neapărat ceva deosebit şi uneori edezamăgit, pentru că nu are senzaţia că intră un foc în el, sau alte manifestări asemănătoare. 5ar viaţa -piritului nu este tangibilă. 6u este ceva electric, care să îşi impună prezenţa. -e strecoară

pe nesimţite în tot corpul, lucrând activ în fiecare celulă, reproducând propriul ei tablou, cuaceeaşi pace competentă cu care diri(ează 2niversul. +ar efectele sunt vizibile. %orpul începe săarate o îmbunătăţire a condiţiei exterioare. O nouă pace pătrunde conştiinţa, o nouă vitalitate

începe să se facă simţită, vec'ea stare începe să dispară şi toate lucrurile sunt înnoite.+ată cum o persoană informată cu mena(amente de cadrele medicale că „din păcate, nu mai e nimicde făcut!, îşi poate înlătura diagnosticul, poate ignora prognoza şi îşi poate spune, perfect lucidăşi cu toată convingerea# „-unt perfect conştient că întreaga :iaţă a 2niversului curge prin corpul

;G



meu în această clipă. 1ai ştiu că 1intea nu cunoaşte stări de lucruri incurabile. "mi dau seama căsingurul lucru ce împiedică restabilirea mea perfectă este propria mea orbire faţă de adevăr. 5inaceastă clipă, îmi afirm unitatea cu Perfecţiunea 5ivină. "ndepărtez convingerea că boala e realăşimi afirm totala credinţă în Perfecţiunea din mine. 6u este nevoie să fac apel la un 5umnezeuîndepărtat din ceruri, 5umnezeul 2niversului este în mine, acum. ) fost în mine toată viaţa mea,niciodată forţânduşi prezenţa asupra mea, dar aşteptând să9 recunosc. &oată viaţa am fost orbit,

dar acum privirea mi sa luminat şi adevărul mă eliberează de legea morţii. "n această clipă, 9egea1inţii, îşi aşteaptă cuvântul. "mi rostesc cuvântul pentru manifestarea în mine a tot ce este -piritulînsuşi. )duc mulţumiri pentru perfecţiunea mea descoperită şi mă eliberez de orice diagnostic,

prognoză sau simţuri, lăsând să pătrundă activitatea creatoare a 1inţii!.:iaţa nu poate fi niciodată oprită. 6imic nui poate sta în cale. "n sufletul fiecărei făpturi umaneexistă în stare latentă destulă orţă 5ivină pentru a transforma întregul corp în perfecţiune.)ceastă orţă este filtrată prin conştiinţa umană. 6u există nici o altă cale prin care să se poatăopera, deoarece, când 5ivinitatea face ceva pentru noi, o face prin noi. %ând cineva se află întrosituaţie neplăcută şi se întreabă de ce soarta la oropsit, niciodată &atăl nu va mişca un deget

pentru al scoate din impas. &oată răspunderea îi aparţine. 5acă însă îşi sc'imbă părerea şi vine ella &atăl, va descoperi că toate resursele &atălui îi stau la dispoziţie. 5e fapt, aceste resurse le avea

permanent şi sar fi putut bucura de ele dacă ar fi ştiut. <)cest adevăr este ilustrat în pilda „iulrătăcitor!=."nc'eiem lucrarea de faţă prin recunoaşterea clară şi precisă a faptului că certitudinea vindecăriinu depinde de capriciul nesigur al unui Potentat %eresc, ci ea există ca posibilitate în însăşi

puterea noastră, în sensul de a o primi sau de a o refuza. %ei care o refuză nu vor găsi altă cale dea obţine libertatea fizică integrală. %elui care se ridică la niveluri mai înalte de gândire şi viaţă, unnou aspect al lumii i se prezintă. *l vede lumea gemând sub apăsarea bolii şi a frustrării, dar este

profund conştient de armonie şi sănătate. *l pare a trăi şi a se mişca în altă lume, ridicat cu multdeasupra falsei păreri de necesitate a bolii şi dorim ca toţi să poată vedea şi înţelege că boala esteo realitate numai pentru cei care cred că există. )ceia care a(ung la certitudinea vindecării prin

propriile lor forţe, intră în cea mai deplină măsură a vieţii, căci# „)m venit ca să poţi avea viaţă, şi

ca să o poţi avea din abundenţă!.

;H

Date post:	18-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	olgaconstantin
View:	3,972 times
Download:	5 times

Mintea ta te poate vindeca - Frederick Bailes

Documents