No. 150MINNOMMIMINNEM

UN NUMER : 25 BANI11310=01110M-MItl.

Marti 11 (23) Oetombre 1883

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI

ABONAMENTUL :PE XN, TREI-DECI i SESE ; SESE LUNT, zo ei

(Antaiii Aprilie si ntêiri Octombrel

ANUNCIITRILE:INIA DE TRELDECI L1TERE, TREI-DECI BANI

(Inserarea II-a si mai departe, zo b. linia)

Publicatiunile judiciare se plAtesc:Pêrté la cincl-deci Hull, 5 lei"; mai marl de 5o HMI', ro lei.

Orl-co alte acte introduse In ele se pliitesc deosebit,ca si publicatiunile, dupä märime.

AI3ONAMENTELE PENTRU STREINETATEse fac la biurourile postale locale.

scalsoRI..E NEFRANCATE SE REFUSA

Insertiunile si reelamele se plAtese:Prima inserare, 6o b. Hula; a II-a si mai departe, 35 b. Hula-

Citatiunile de hotärnicie, linia de 35 litere, 6o bani.Publicatiile primärielor i comitetelor, 6o b. IMia.

DIRECTITTNEA : strada Brancoveann, No. 9.

T.7 M A 11PARTE OFICIALE- Ministerul de interne :

Decret Prescurtare de decret.Ministerul agriculturd, industrid, comerciultadomenielor : Decrete.Ministerul ciatelor instructiund publice :

Decrete.Decisiuni ministeriale.PARTE NEOFICIALE CronicA Depesl

telegrafics Diverse Expunerea situatiuneljudetelor Valcea si Vlasca.

Anunciurl ministeriale, judieiare, adminis-trative qi particulare.

1111111! .11111PARTE OFICIALE

Etteuresei, 10 Octombre

MINISTERUL OE INTERNE

CAROL 1,Prin gratia lui Dunme4ed i vointa

nationale, Rege al Romfiniei,La top de facie& i viitori, scinetate:Asupra raportulut ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul de interne cu No. 17.478;

In virtutea art. 9 si 10 din L -gea consilielor judetiane,

Am decretat si decretam :Art. I. Colegiul I electoral pen-

tru consilieri generali de la jude-tul Bralla este convocat, in lioade 4 Noembre 1883, a se intruni,la orele 10 diminéta, in localul co-munei de resedintá , ca sá alégáduoi consilieri la vacantele decla-rate in consiliii.

Art. II. Ministru Nostru secre-tar de Stat la departamentul de

interne este insärcinat cu executa-rea acestui decret.

Dat in Sinaia, la 6 Octombre1883. CAROL

Ministru secretar de Stetla departamentul de interne,

G. Chip". No. 2.112.

Prin decretul regal cu No. 2.106din 3 Octombre 184, dupa pro-

facutd, prin raport, dedomnuministru secretar de Stat ladepartamentul de interne, ofician-tul manipulant Basarabescu Dimi-trie, de la oficiul Plecoiú, i ofici-antul gradul III Ramniceanude la oficiul Tulcea, se confirma,unul in locul altuia, pe qioa de1 (13) Octombre 1883.

MINISTERUL AGRICULTUREIINDUST RIEI, COMERCIULUI SI

DOMENIEL OR

CAROL 1,Prin gratia lui Dumneçied §i vointa

sationale, Rege al Românief,La toti de facici Si viitori, sdnetate:Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la de-partamentul agriculturei, indus-triei, comerciului i domenielor cuNo. 29.447 ,

Am decretat si decretám :Art. I. Jurnalul consiliului Nos-

tru de ministri, cu No. 18 din 10Septembre 1883, prin care se in-cuviintéza deschiderea unui credit

de lei 2.500, din fondul prevOutin budgetul general pe 1883-1884pentru deschidere de credite su-plimentare i extraordinare, esteaprobat de Noi.

Art. II. Creditul de lei 2.500 vaservi pentru acoperirea cheltuie-lilor necesare cu transportul me-surilor i greutAilor, plata chiriellocalurilor i facerea unei remisepentru aseqarea lor, ca suplimen-tar la cap. 9, art. 43.

Art. III. Ministru Nostru secre-tar de Stat la departamentul agri-culturei, industriei, comerciuluidomenielor este insdrcinat cu adu-cerea la indeplinire a presentuluidecret.

Dat in Sinaia, la 18 Septembre1883. CAROL

Ministru secretar de Stetla departamentul agricultu-rei, industriel, comerciululsi dornenielor,

I. Campineanu. No. 2.007.

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4e4 §i. vointa

lationale, Rege al Româniel,La tog de facid si viitori, seinetate:Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la de-partamentul agriculturei, indus-triel, comerciului i domenielorcu No. 33.709 din 3 Octombre 1883,

Am decretat i decretaxa :Art. I. Domnu Stefan Hepites,

doctor in sciintele fisice si mate-matice i actualmente inginer-ef al ca,ei ferate Calarasi-Slobo-

8402 MONITORIIL OFICU

zia, se numesce in postul vacantde inspector domenial clasa I pelânga acel minister, pe 4i.oa de 1Octombre 1883, in locul domnuluiC. N. Racota, decedat.

Art. II si cel din urm6, - Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul agriculturei, indus-trief, comerciului i domenieloreste insArcinat cu aducerea la in-deplinire a decretului de facia.

Dat in Sinaia, la 6 Octombre1883. CAROL

Ministru seoretar de Statla departamentul agrioultu-rel, industriel, comererulul

domenielor,

I. Citnapinean11. No. 2.114.111111111.0)

MINISTERUL CULTELORSI INSTRUCTIUNEI PUBLICE

CAROL 1,Prin gratia lu! Dumneeleil i vointa

nationale, Rege al Rom aniel,La toy de faeid i viitori, sdnNate:Asupra raportuluT. ministrului

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul cultelor . instructiuneipublice cu No. 13.641 ;

Veynd i aproband jurnalulconsiliului Nostru de ministri subNo. 12, incheiat in sedinta de la21 Septembre 1883,

Am decretat i decret&m:

REGITLAMENTUL

FACULTATEI DE IHDICINA DIN BUCURESCI

CA PITOLUL I

AdmisiuneaArt. 1. V eri-cine doresce a fi inscris

In facultatea de medicine, pentru a ob-tine gradul de doctor, trebue sa pre-sinte diploma de bacalaureat din téresaü o dip1om echivalente din strainè-tate vi.4ate, de consiliul universitar dinRomania.

Art. 2. Verl-cine doreece a fi inscrisin facultate ca aspirant la licenta inmedicine (magistra in chirurgie), tre-bue set presinte certificatul eh, a trecuteépte clase liceale in téril, saù studile(. hivalente in streingtate.

Art. 3. Studentul, la cererea sa pen-trio. admitere in facultate , trebuepresinte secretarului facultetei acteleurm attire :

L Artul de nascere;

L AL ROMANIEI 11 (23) Octembre 180

2. Actele de sludi: conform art. I ei 2;3. Adresa sa.Art. 4. Pentru I e-care student se

forméze un dosar a parte in caredepun actele sus termite (art. 3), acestdosar contine:

L Numérul pus pe felia de inscrip-tine ;

2. Examenele tie cute cu note ob-tinute ;

3. Numèrul insmiptiunilor Hate;4. Fóia de inscriptiune pentru tot!

aniT;5. 0 fciie pentru observatiunr;6. 0 fóie de frecuentare.

CAPITOLUL II

InseriptiunileArt. 5. Studentul, la intrarea sa in

facultate, primesce de la decan o fiSiede inscriptiune pel tru toti anif i oMie de frecuentare trimestriale.

Art. 6. Pentru luarea inscriptiunilorse afla in cancelaria universitelei unregistra deschis de la 15 Octombrepane la 1 Noembr( , 1-15 Ianuarie,1-15 Aprilie i 20-30 Iunie.

Art. 7. Lescriptiunile obtinute lafacultatile streine, Insotite de justifica-rea examenultil general de licee (baca-laureat), sunt con spunPtóre cu alefacultetei din Buct resci.

Certificatele constetetóre trecerel e xa-menului general de licee. (bacalaureat)trebuesc aprobate de consiliul univer-sitar din Romania.

Art. 8. Prima inscriptiune se liberózastudentului indatá dupe regularea luiin facultate; inscriptiunea a 5-a dupetrecerea examenului de finele anuluiI; a 9-a dupe acela al anului II;a 13-a dupe acela al anului III; ei17-a dupe acela al anului IV.

CAPIT OLULStudiile

Art. 9. Durata studiilor este de 5an!, iar programul coprinde tóte ma-teriele prevétlute in legea instructiuneipublice.

Art. 10. Cursurile incep la 15 Oc-tombre; fie-care profesor va primi dela decanat catalógele studentilor regu-lat inscriei, cel malt pane, la 15 No-embre.

Art. 11. Studentil aunt datori se'

urmeze regulat cursurile dupe pro-grame, Eire, intrerupere ei in ordineacoprinsá inteensul.

CAPITOLUL IVExamenele

Art. 12. Sunt 6 feluri de examene,tóte publice ei anume

1. Exameetil de finele anulul scolar;2. Exareeeul de dootorat i lieente;

3. Examenttl de liberá practica aldoctorilor cu diploma din strainétate;

4. Idem al farmacietilor idem;5. Idem al veterinarilor idem;6. Idem al mólelor idem.Art. 13. Examenul de finele anultil

se tine de la 1-15 Iulie ei de la15 - 30 0 ctombre.

Art. 14. Examenul de finde anultilse trece inaintea profesorului respective

Art. 15. Pentru examenele de doc-toral, licenta, ei libera practice, juriul,compels conform art. . . . din regula-ment, va lucre In complet, examivandfie-care membru pe rênd ate 15 mi-nute. Dupe lucrarea terminate, tineledinte, deliberózá asupra capacitate!examinatulul, decide de admiterI sadde respingere ei de va fi loc de al-DA--nut), in fine incheie prescript-verbalasupra lucrerilor, pe care il inaintézedecanului cu lucrilrile tu scris ale can-didatulul, de vor exista.

Art. 16. Probele scriss saú practicese redactéze chiar in qioa examenuluide catre jurifi, in numer induoit deacela al candidatilor. Aceetia trag cateuna la sort i o lucréza in orele pres-crise, fare sa consulte cart! sail note.

La aseeaenea probe until din mem-bid juriului tras la sort, sail un dele-gat al acestuia, controléze pe candidatin tot titnpul lucrerei.Supraveghetorul depunênd probe scrisa

in un plic sigilat o Inaintéze preeedin-telui juriului.

Pentru examinarea until bolnav seacorde candidatului 15 minute.

Art. 17. Notele de apreciare se in-semnéza prin cifre exprimate pe o scare,de la zero pane, la qace cu semnifica-tiunea urmátóre :

1. Nota 0-5 fee, respins, neadmis,2. 6 binieor, se primesce;

admis;3. 7 bine;4. 8 prea bine;5. 9 fórte bine;6. 10 primit cu laude.Art. 18. Studentul saú candidatul

care nu se presintä la timpul i loculfixat pentru examinare, trebue sa justi-fice absenta i se adreseze decennial onone% cerere, base, ferá depunere de onone, taxa, in cas cand ar fi achitat una.

Art. 19. Decisiunile juriulul stintdefinitive ei fare apel.

Art. 20. Candidatil de medicine, far-macie i veterinarie, cari voesc a obtinediploma respective la facultatea de me-dicine, sail la una din saálele anexatepe 'range, facultate, sunt admiei ei obli-gati a depune taxa prescrisa pentrudiferitele examene de libere, practice;(art. 59, 68, 71 ei 74.

Art. 21. Decanul acá preeedintelejuriului comunice imediat studentuluf

11 (8) Octombre 1888 MONITORTEL OFICIAL AL ROMANIEI 3403

sail candidatulni resultattil examenultif;iar decanatul reportéze neintérdiat mi-nisterulut de interne numele studenti-lor saú candidatilor admigi a exercitauna din ramurile medicine!.

Permisiunea de libere, practice InRomânia, se va publica prin Moniforde ministerul de interne.

A. Examenele de Ane de anArt. 22. Studentil sunt (Mori a trece

la finele fie-ceruI an scolastic un exa-men asupra materiel' cursurilor ce aiiurmat in acel an, dupe cum se coprindein program.

Art. 23. Sant patru examene de finede an pentru eel patru prim! an! destadia gi se fac name! de la 1-15Julie gi de la 15-30 Octombre.

Art. 24. Decanul trebue sá inaintezeprofesorilor catalógele studentilor car1aft frecuentat regulat prelectiunile incursul anuluf respectiv, pentru ca pro-fesoril. se, 'Ate incepe lucrarea exame-nelor.

Art. 25. Studentit earl nu a,A hatinscriptiile pe trimestral al patruleadin Bali! respectivi pane la 30 Iunie,nu mat pot fi trecutlin qisele catalóge

trebue se justifice intârdierea.Art. 26. Fie-care profesor examinéze

In parte pe fie-care elev de materia cea predat. La 15 Julie va inainta cataló-gele generate cu note medie obtinutea

Art. 27. Studentit refusati gi in armaexamenuluI din Octombre, rèmen re-petenti i vor fi datori a frecuentacursurile anultul ce repetéze.

B. Examenebe de doctoredArt. 28. Pentru obtinerea gradulul

de doctor in medicine, candidati1 suntdatori a trece 5 examene de doctorata sustine o tese, dupe, care aspirantul

primesce diploma.Art. 29. Candidatil afi dreptul de a

se presinta la aceste examene dupe ceII vor fi luat inscriptiunea a 17.Aceste examene incep de la 1 Noembreai se depun in interval de cate 3 tun!.

Art. 30.Materiile examenelor de doc-torat sunt urmátórele

Exanzenul I. Anatomia descriptive,fisiologia, istiologia i o probe de di-sectiuni.

.Examenul II. Patologia generate, pa-tologia chirurgicale patologia medi-cate, anatomia patologice, o probe, demedicine operatóre pe cadavru.

Examenul III. Fisica medicara, cMmiamedicate, istoria naturale medicaláfermacologia.

Examenul IV. Higiena, medicine le-gate, terapeutica i materia medicate gio autopsie medico-legate.

Exanzenul F, Clinica medicate, cli-

nica chirurgicale i obstretica teoreticepractice,.Art. 31. Jariul examinator al fie-

cerul examen de doctorat se compunede câte 3 profesor! de facultate din ce!numiti definitiv safi provisoriii gi cartvor fi pe cat se póte profesort de sciin-tele respective, asupra caror se exa-minéze.

Art. 32. Fie-care serie de examense va compune din 2 candidatI.

Art. 33. La examenul I, candida-tut face, sub control, pe cadavru, In salede disectiune, o preparatie anatomice.Prepararea incepe la 9 ore diminétaduréze, 4 ore, la 2 ore dupe amiadi in-cepe examenul oral. Candidatut descriepreparatul ce a fecut si modal diseca-tiunei, apol réspunde asupra cestiuni-lor puse din anatomia respective, fisio-logie i istiologie.

Art. 34. La examenul II, candi-dattil respunde la diferitele cestiunide patologie generate, patologia chi-rurgicale, patologia medicate, anato-mia patologice gi face in presenta ju-riulut o operatie pe cadavra., vorbind

asupra diferitelor metkle respective.Art. 35. La examenul III , rés-

pande la diferitele cestiuni de fisicemedicara, chimia medicate i farma-cologia.

Art. 36. La examenal IV , rés-pande la diferitele cestiuni de higiene,medicina-legala, face o autopsie medi-co-legate i un raport de medicine-le-gala Inscris, pe care Il lucrtize, in 1-3ore. Candidatul redigéze face, gi 3 for-mate medicate date de jariil.

Art. 37. La examenul V, candida-tul face o compositiune inscris asu-pra patologiel medicate gi patologieichirurgicale pe care o lucréze diminétain timp de 4 ore. Peste 4i candidatulexaminéze treI bolnavi, din carI unulde obstetrica i este examinat azaipra tor.

Art. 38. Dupe fie-care examen juriultine gedinte, incheie prescript-verbalasupra resultatulut obtinut, determi-nand, in cas de respingere gi in inter-valul de amenare, acesta este de 3 tun!minimum gi de 6 hint maximum.

Art. 39. Juriul, pentru sustinerea te-sel, se compune de 4 profesori numit!de decan i lust! din ramura care faceobiectal teset gi din an pregedinte alesde candidat. Membri! jurialuI interógesuccesiv pe candidat asupra vert-cere!cestiuni din subiectul tesel ce sastinesail din positiunite coprinse la fineletesel gi designate de fecal tate; dupe a-césta aspirantal este declarat doctor inMedicine.

Formatul tesei va fi conform mode-lulul adoptat de facultate.

Art. 40. Tesa contine o disertatiune

asupra allele din ramurile InvétimAn-tutu! medical.

Tesa Inainte de a se imprima trebueaprobati de pregedintele jurialut gi derectorele universitete!.

Art. 41. Candidatul este dator a de-pane la caneelaria faculteteI 50 exem-plare din tesa imprimate ca 15 dileinainte de sustinerea

C. Examenile de lieentdArt. 42. Candidatul ea se, obtine

ploma de licentiat In medicine, trebuese fi fecut 4 an! de studif dupe regu-lele observate pentru studentiI de doc-toral.

Art. 43. Dupe luarea inscriptiuneI a17, candidatit pot incepe a tre ce exa-menile de licente de la 1 Noembregi a le arms, la interval de ate 3 lunIcol putin. Dupe terminarea examenelorprimesc diploma de licenté.

Art. 44. Sant 3 examene de licente:Examenul Candidatal réspande la

anatomia descriptive, fisiologie gi ma-teria medicate; face o disectiune ana-tomice, pe cadavru precum s'a aretatla art. 33.

Examenul Il. Candidatul réspunde a-supra patologiei medicate, patologietchirurgicale i asupra medicine! legate.

Examenul III. Candidatul réspunde a-supra clinicei medicate, asupre clinice!chirurgicale i asupra obstetricet. Can-didatul examinéze 3 bolnavi in untildin spitalele civile din Capitala gi esteIntrebat asupra acestora de fie-caremembru al jurialuI.

Art. 45. Juriul exaniinétor pentrufie-care examen se compune din 3profesorl definitivI saú provisorit. Ti-nerea examenelor se face ca la exame-nele de doctoral.

Art. 46. Licentiatif earl' voesc seobtine doctoratul in medicine, trebuesi presinte facultatet diploma de bace-laureat gi vor fi inscrigl In anul al 5-leaal faculte4e1.

CAPITOLUL V

Examene pentru admiterea la libe-ra. practicti a doctorilor, a farma-ci§tilor, a veterinarilor §i a mó§e-

lor au diploma din strdinetate.Art. 47. Ort-cine doresce a obtine

dreptul de a exercita medicine, farma-cia, veterinéria sati mogital in Roma-nia, trebue sâ depune la facultate nr-metórele acte:

1. Actul de identitatea persónef;2. Certificatul de studiile respective

prevédate in acest regalement;3. Diploma obtinute In streinétate

insotite gi de permisiunea de a exercitaarta in acea tére.

Art. 48. Diplomele de magistru In

8404 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1888

chirurgie, oficerf de sánètate tsi de pa-troni nu sunt admise.

Art. 49. Decannl supune, in timp de8 4i1e cel mult, numitele acte consiliu-lui profesoral al facuItatei, care sepronunta, asupra validitätel lor.

Art. 50. Candidatul admis a depuneexamenul, trebue s achite mai antêiútaxa prevé4uth, sub luare de recepisiain regula. Candidatul respins perde in-tegral taxa depusa.

Taxa se imparte in mod egal intremembril juriutut.

Art. 51. Examenul nu se ptite trecede cat in limba romana.

A. Examenele de admitere pentru liberapracticd a doctoritor cu diplome din

strdinetateArt. 52. Doctorif tu medicina cu di-

plome din strainétate , cart doresc apractica medicina In Romania , trebue

presinte la facultate urmatórele:1. Actul doveditor de identitatea

persóvel;2. Diploma de bacalaureat;3. Felia de inscriptinni doveclitóre cìurmat cel putin 4 an! cursurile spe-

ciale medicate inteo facultate , afaràde timpal intrebuintat pentru exame-nele de doctorat In medicine', ei diplomade doctor ea dreptul exercitiulni me-dical in Ora uncle a obtinut'o.

Art. 53. Taxa pentru trecerea exame-natal de libera practica este de lei 400.

Art. 54. Juriul se compune din cincimembri, luati in ordine alfabetica, din-tre profesoril titular! at facultatei.Examenul se compune din 4 probe:

1. Proba In scris. Acésta se face a-supra a duoè cestiuni, una metlicalaalta chirurgicala. Candidatut lucrézqisele cestiunt in 4-5 ore sub prive-gherea unuia din membrii juriulut.

2. Proba clinicd. Candidatul exami-'aka in until din spitatele civile , trelpawl la 5 bolnavi; vorbesce asupra di-agnosel, prognosei qi asupra tratamen-tulni indicbt §i réspunde §i la cele-altecestiuni teoretice §i practice, clad, mem-brii juriulut gasese necesar sá ii foaladreseze.

3. Proba medico-legald. Acésta se facein scris asupra tine! cestiuni de medi-cina legalá. Candidatul lucréza 4i,3acestiune in 2-3 ore, sub priveghereaunuia din membrit juriului.

4. Proba orald. Candidatul trebue sarèspundii la cestiunile ce i se va panede juria din diferitele ramuri medicate,chirurgicale i obstetricale.

Art. 55. Cele coprinse in art. 38 seaplica §i la aceste examene.

Art. 56. Dupa terminarea celor 4probe, juriul iucheie prescriptul-verbalasupra primirei saü respingere! candi-datuluf.

In cas de respingere, juriul amana pecandidat pentru minimum 6 luni Odrala maximum de 1 an, la care termencandidatul are drept a se presinta dinnoa la examen.

Art. 57. Candidatul respins pentru acluoa órá, va trebui sa tréca 5 examenede doctorat, intocmai ea studentil fa-cultatei din Bucuresci.

El vor fi dispensati de taxi!.

B. Examene de admitere la libera prac-tied a farmaciftilor cu diplome din

strdinetate

Art. 58. Licentiatil in farmacie (ma-gistrii) en diplome din strainètate, caridoresc a exercita farmacia in Romania,trebue sà presinte actele prevqute deregulamentul sc6lei superieme de far-macie (art. ) §i sa tréca exameneleinaintea anal juria i asupra materiilor,conform lisulai regulam ent.

Alt. 59. Taxa examenutui va fi delei 300, care se imparte intre membrii

Candidatului respins nu i se malrestitue taxa.

C. Exarnene de admitere la libera prac-tied a veterinarilor

Examenele se fac la suita de medi-cina-veterinare, conform regulamentu-lul acelei

D. Examene de admitere la libera prac-tied a móvlor cu diplome din strdinétate

Art. 60. M61ele cu diplome din sträi-natate, cart dorese a practica arta lorin Romania, trebue sá presinte la facut-tate actele urmätóre:

1. Certificatul de etudiul obstetricalde 2 ani;

2. Diploma de mciea.Art. 61. Mc;§a, imediat inainte de a

incepe examenul de moiit , va probescie sa aerie §i sa citésca roma-

nesce. In cas contraria nu póte fi ad-misa, la examenul cerut.

Art. 62. Taxa examenelor va fi delei 60; móia refasata. la examen perdejumétate din sumo, consemnath.

Art. 63. Examenele mó§elor se tinla Maternitate, in o singura §edinta;ele consta din duoè probe, una teore-tica §i alta practicá , §i se fac dupadispositiunile regnlamentarii ale sco-Igor de molit pentru obtinerea di-plomel.

Art. 64. Ori-ce dispositiuni cortraritregulamentulul de facia aunt §i rèmandesfiintate.

Art. 65 si cel din urmá. Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul cultelor i instruc-tiunei publice este insircinat cu

aducerea la indeplinire a acestuldecret.

Dat In Sinaia , la 5 OctombreCAROL

No. 2.108.

1883.Ministru secretar de Stat

la departamentul eultelorei instuctiunel publiee,

P. S. Aurelian.

CAROL I,Prin gratia lui Dumneileti. §i vointa

nationale, Rege al Româniel,La top; de facia i viitorb, sdatate:Asupra raportulul. ministruluI

Nostru secretar de Stat la depar-tamentul cultelor si instructiuneipublice sub No. 13.640 ;

VeTend i aproband jurnalulconsiliului Nostru de ministri cuNo. 12 incheiat in sedinta de la21 Septembre 1883 ,

Am decretat si decretkm:

REGULAMENTPENTRU REORGANISAREA SCOLE1 SUPER1ORE DE FARMAC1E

DIN BUCURESCI.

DISPOSITIUNI GENERALE

CAPITOLUL I

InvettimêntulArt. 1. ScOla sunerióra de farmacie

din Bueuresci conferd titlurile de asis-tent in farmacie, de farmacist clasa II(licentiat in farmacie ) §i farmacistclass, L

Art. 2. Cursul invbtamêntului far-maceutic este de cincl nni pentru gra-dul de farmacist clasa II, §i de iése pen-tru gradul de farmacist clasa I §i seimparte in duoè stadiuri de invatimêntteoretico-practic :

I. Stadiul de elev.II. Stadinl universitar, care repre-

sinta sceda superidra de farmacie.

CAPITOLUL IIAdmisiunea seolarilor

Art. 3. Inscrierea pentru invètamên-tul farrnaceutic se face la facultateade medicina din Bucuresci, la incepu-tul fie-carni an scolastic de la 1-15Octombre.

Art. 4. Admisiunea in diferitele sta-diurf se face in modal precum se men-tionéza la fie-care stadia.

Art. 5. Scolaril en studif facate instrainbtate, earl doresc sa urmeze 111176-tamêntul farmaciel in acésta seóla, suntadmiii, insa in acelea§1 conditiuni cascolarit cu studiile din Ora.

nului facultatei de medicina din Bu.curesci, actele urmatdre :

1. Act de voia parintilor saù tuto-rilor sei.

2. Actul de nascere cu afétarea do-miciliului.

3. Un certificat cá a absolvit celputin patru clase gimnasiale din téra.

4. Cei cn mai mull de 4 clase gim-nasiale vor face numai 2 ani de prac-flea, ca elev. Cei cu bacalaureatul, unsingur an ,Iconsiderându-se bursieri dedrept.

Art. 10, Elevul se presinta in per-scina clecanului facultatei de medicina.Cei din districte se pot inscrie i primcorespondenta, inaintând cererea lor§i actele mai sus prevèlute.

b) StudiileArt. 11. Stadiul de elev dainuesce

trei ani de practicare in farmacie.Art. 12. Elevul trebue sa fie aseçlat

intr'una din farmaciile autoriiate (fieprivate saA de spitale ale asellaminte-lor publice), insa, cu obligatie ca unan eel putin sá fax& practica intr'ofarmacie privata.

Intretinerea elevilor in farmacie sereguléza, intre seful farmaciei si intreparintii saù tutorii elevulni, sa,11 cudecanul facultatei de medicina pentruelevii bursieri.

Art. 13. Elevii primesc de la segade farmacie o Mie de matricula si nuIII pot schimba farmacia fara motivevalabile, incunosciintând pe decan.

Art. 14. Studiile ale acestui stadiasunt :

a) Pentru anul I-ih:Elemente de fisica, §i chimie,b) Pentru anal al II-lea:Elemente de zoologie i botanica.c) Pentru annl al III-lea:Farmacognosia, terminologia, taxarealegile farmaceutice in mod teoretic

si practic.*eful farmaciel e dator a procura

elevului cartile §i mijlócele necesariipentru studil; a Ii da instructie, a Iltrata ca pe un elev §i a il ocupa nn-mal en operatinni farmaceutice si sci-irtifice. Elevul datorka supunere sirespect sefului si asistentilor sei; tre-bue el execa te luerärile ce i se Were-dintéza ca zel i aplicatiune. Elevalbursier, despre care se constata repe-tate ori abater' si negligente, perdebursa.

Art. 15. La finele anului al treileava depune un examen asupra tuturorstudiilor acestni stadiu pentru dobän-direa gradului de asistent in farmacie.

Pentru admiterea la acest examenelevul se presinta decanului cu o ce-rem in scris i insotitá de certificatedin partea farmacistilor la cari a I men, perde bursa.

11 (23) Octombre 1883 IVIONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3405

Certificate le lor de practica si deexamene, precum si inscriptiunile aca-demice obtinute in strainétate sunt va-lide si in scóla de farmacie a univer-sitatei din Bucuresel. Ele se vor su-pune cercetarei consilinlui profesoralal scódei i aprolArei rectornlui uni-versitatel.

CAPITOLUL IIIBursele §1 bursieril

Art. 6. Ministerul va destina pentruelevii Romani, inscrisi la Inceputul pri-mului stadiù, un num.& de bursa su-ficient pentru toti anii de studiti, carise vor da prin concurs, când candida-tii vor fi in numér peste acela al lo-curilor vacante, saù pria examen lacas contrariù. Concursul saù examenulconsista asupra sciintelor celor patruani de gimnasiil, conform unui regu-lament ad-hoc aprobat de minister.

Statele pentru bursa, se liberki dedecanul facultatei de medicina, bazatpe un certificat de urmare regulata lacursuri si de bunâ purtare din partea

Bursa incetéea o data' en terminareastudiilor anului al dnoilea al stadiuluiacademic.

Scolarii bursieri ce ar fi in duoé rên-duri respinsi la acelasi esamen, perdimediat bursa acordata de Stat §i nuse mai pot presinta la un alt concursde bursa.

CAPITOLUL IVExamenele

Art. 7. Tóte examenele sedlei de far-macie sunt publice si se fac in limbaromána.

Art 8. Notele de apreciare se insem-neia prin cifre dupa valórea urmatóre:

Nota 1-5 respins, neadmis.binisor, se primesce.

7 = bine.8 prea bine.9 fórte bine.

10 cu laudá.Pentru examenile generale de asis-

tent in famacie, de farmacist clasali farmacist clasa I, juriul va avea Ina-intea sa dosarul intreg eu tóte actele§i certificatele candidatului.

Candidatii unui examen, când nemo-tivat nu réspund la apel in dioa §i oradefipta, se amân de la acel examen, ré-inan'end a se presinta la epocele urni6-tóre precum sunt prevélute in acestregUlament, justificând absenta.

CAP1TOLUL VI. Stadiul de elev

a) AdmisiuneaArt. 9. Pentru a fi admis in acest

stadiù, elevul trebue sa presinte deca-

practicat, vitlatá si controlati de vice-presedintele consiliulai de higiena, lo-cala, ca a urmat invétamfttul acestuistudia cu succes si buna conduita. A-semenea alatura fóia sa de matriculasi un herbarium compus din planteindigene culese si preparate de dênsul.

Herbariul se va compune din o suta,specii diferite, determinate sad nede-terminate, insa cu indicatia localitatelsi a epocei culegerei ; fle-care speciesi fie represintatá de eel pntin 10mostre, din cari o parte va rèmâneapentru colectia musaulni

Art. 16. Acest examen e public, seface la facultatea de medicina, la finelefie-carui an scolastic (1-15 Iulie), safila inceputul anulni scolastic pia, lafinele lui Noembre, tu serii cel multde trei candidati. El se compune dinprobele urmátóre:

1. Proba In seris;2. Proba orala;3. Proba practica.1. Proba fn scris se face asupra

unui obiect de farmacologie, dat decare juriti. In sedinta. La lucrarea a-cesteia se acorda. elevului 2 ore si seface sub controlul unuia din membriijuriului tras la sort, sall al delegatu-lui acestuia.

2. Proba oralä se face asupra ele-mentelor de istoria naturalá, de fisicási chimie.

3. Proba practicd. Elevul prepara insedinta duoé medicamente compnsedupá diferite ordonante date de catrejuriil in sedinta. Pe lane, acestea, ju-riul face intrebari asupra manipulatii-lor, in genere §i in parte, asupra 4ise-lor ordonante, asupra medicamenteloreroice, etc.

Juriul examinator se compune deduoi profesori ai scólei, delegati dupaalfabet si de un profesor al facultateide medicina. Fie-care membru exami-néza cate 10 minute si insemnéza no-tele pe catalógele respective.

In ultimo, sedinta juriul incheieprescript-verbal de resultatul examenu-lui si it inaintóza clecanului, impreunacu catalógele de notele si en Incrarilein scris ale elevulni.

Decanul, in urma examenuluf en bunsucces, liberóza elevului certificatul degradul de asistenta sub-semnat §i demembrii juriului, investit cu sigiliulfacultatei.

Art. 17. Elevul respins la acest exa-men se amâna pentrn trei luni mini-mum, pa,na la sése luni maximum.

Elevul amanat de trei ori la acesteexamene pentru câte §ése inni, perdedrepttil de a mai fi primit ca eler infarmacie.

Elevul bursier respins la acest exa-

3406 MONITOR UL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1888Vraterasimmoloweler

Asemenea gi eefal farmaciel in carese resping succesiv duol elevi pentrucdte un an, perde dreptul de a maiprimi elevi in farmacia sa.

II. Stadiul unlversitarArt. 18. Acest stadia se divide in

duod grade de studif:a) Gradul de farmacist claea II.

Gradul de farmacist clasa I.

Stadiul d8 farmacist clasa IIa) Admisiunea

Art. 19. In acest stadia se admitnumaI elevi! ce aú dob6ndit gradul deasistent in farmacie.

Asistentul se inscrie la facultatea demedicind la Inceputul fie-cdrul an sco-lar (1-15 Octombre), pentru care vapresinta decanuluI :

a) 0 cerere in scris insotith, ei deb) Certificatul examenuluI pentru gra--

dul de asistent.c) Certificatele de anii de studil

practicd ca elev ei de practicd ca a-sistent.

Studentif in farmacie, carl de la 1-15Octombre, nu vor presinta certificatulde asistent, se pot inscrie la inceputulanulta pentru stadiul universitar cuconditiune de a presinta 4isul certifi-cat dupd depnnerea examenulul dinNoembre; iar cel respingi la acéstd e-poch' de a'l presinta la 15 Martie.

Art. 20. Pentru fie-care student sese va face un dosar care, pe langd ac-tele mat sus mentionate, va coprindenumèrul pus pe foile de inscriptiefrecuentare , numérul inscriptiunilorluate, numerotarea lor i o fóe pentrudiferitele notatiI (notele examenelor,concediile ei absentele din causd debad).

b) StudiileArt. 21. Studiul acestuf stadid dAi-

nuesce duol ani i coprinde obiecteleurmátóre

Anal anteifiFisica.Chimia anorganicd, teoreticd ei ex-

perimentald.Cristalografia i mineralogia.Botanica.Zoologia.Practice in farmacie, drognistica co-

merciald i legald.Analise chimice simple ei compuse.

Anul al duoileaChimia organicd.Materia medicaid (farmacologia ei

form ule). i comentarea farmacopeilorstrdine i romftie.

Chimia analiticd cantitativd, pre-paratiile chimice anorganice ei organice.

Higiena publicd gi privatd.Practica in farmacie, legile, taxareacomptabilitatea farmaceuticii.Art. 22. Anal ecolar incepe la 15

Octombre i dáinuesce pand la 15 Iu-lie. Semestru de iarnd se termind la1 Martie, ei de aci incepe cel de yard.

Vacantele gi sèrbdtorile se vor tinetocmal ca gi la facultatea de medicind.

Art. 23. Studentil in farmacie, la in-scrierea lor, primesc in persdnd de ladecan Cate o matricold ; iar la finelefie-cArul semestru, câte o Nei de fre-cuentare la cursurI.

Art. 24. Niel un student nu póte Inafóia de frecuentare urnadtdre, dad, nuse constat5, c5, a urmat regulat semes-tral precedinte.

Art. 25. Profesorif stint datorl a notatu fdia de frecuentare regulata urmarea, cursurilor i purtarea elevilor.

Art. 26. Programa cursurilor pentrudistribuirea (jilelor ei orelor se facede consilinl profesoral al facultáteI subpresedinta decanuluI gi se afige la ecólá.

c) Examenele

Art. 27. Sant duod felur! de exame-ne : 1) examenele de finitul anulul sco-lastic; 2) examenul pentru obtinerea ti-

diplomel de licentiat in far-macie.

I. Examenul de Anitul anului scolasticArt. 28. Studenti! in farmacie sunt

datorI a depune, la finitul fie-cdruf anscolastic, examene asupra tutulor ma-terielor prevklute pentru anal respectiv.

Art. 29. Aceste examene se tin de la1-15 Iulie ei de la 15-30 Octombre.

Studentil respingi la examenul dinJulie aú facultatea de a se presinta lacel din Octombre. Cei respinei la aast5epocé, rémân repetent! i li se va li-bera o altd Mie de frecuentare pentruanul ce repetézà.

Art. 30. Profesori! respectivexaminézd in parte asupra materiel cead predat.

Art. 31. Studentil carl n'ad obtinutla fie-care materie in parte note mini-mum de 6, rèmân repetentI.

2. Examenul pentru titlul §i diploma defarmacist closa

Att. 32. Studentif, earl ad trecut ciisucces examenul de finitul anulul IIal acestu! stadid, ad dreptul a se pre-sinta la examenul pentrn obtinerea ti-tluluf ei diploma gradului academicde farmacist clasa II.

Art. 33. Candidatil ce se vor ,pre-sinta la acest examen sunt datori ajustifica cu acte autentice decanuluifaculta tee' de medicind urmAtórele cererl:

1. CA posedá diploma de asistent infarmacie.

2. Foile de frecuentare in reguld alecelor 4 semestre i certificatele exame-nelor de finitul ambilor anI.

Art. 34. Examenul pentru obtinereatitluluI i diplomeI de licentiat in far-macie consistd In 3 probe :

1. Proba orald se face asupra isto-rid naturale, fisicei, chimief i farma-cologi

2. Proba in scris se face asupranui subiect farmaceutic dat de juridin eedinte.

Pentru acéstd lucrare se acordd can-didataluI 4 ore, in care timp va fi pussub controlul unuia din membrif ea-Hula! tras la sort, sail al delegatuldacestuia.

3. Proba practicd. Candidatul face opreparatiune chimicd compusd i o a-nalisd calitativd asupra unlit compasdat de jurid in gedint5,.

Pentrn aceste lueräri se acordd can-didatulul 8 4ile, in care timp acestalucrézd sub controlul unuia din mem-bra juriului tras la sort, sad al de-legatulul acestuia.

Dupd terminarea lucrdrilor se de-pun preparatele in mfinele controlo-rulni. pisele preparate rèman in usallaboratoruluI chimic.

Art. 35. Juriul examinator se com-pane din 5 membriI:

1. De un profesor de la facultateade medicind dupd alfabet, exceptândpe aceia earl predad cursurI gi laeccila superiórd de farmacie.

2. De duo! profesor! de la faculta-tea de medicinà, din aceia car! predadcursuri ei pentru eala superiórd defarmacie, aleel dupd rênd i dupd untabel in ordinea alfabeticd.

3. De duo! profesori special! ai gc(5-le! de farmacie aleel tot dupd regalapreve4uti, la afiniatul 2.

Art. 36. Candidatul, la inscrierea sapentru acest examen , este dator a pre-sinta juriulul eire-carI preparate Mato-logice asupra substantelor far macenticevegetale sad animale, sad un herbaridde o said specii plante indigene , culeseei determinate de densul, cu indicatialocaliatel ei epocel culegerel, sad o co-lectie zoolegied preparati i determi-natd, de densul, sad un preparat chi-mic (magisterium) ales ei studiat dedensul.

<finial examiuzà aceste preparate,opinézá asupra meritului lor, notéz5,ei tine in séuià valórea lor, in finele depune in p5strarea laboratoruluIsad musenbal facultAtel, cu numelecandiclatuluI ei data presentäret.

Art. 37. Candidate! respins la unadin aceste probe nu se 'Ate presintala cea urmAtóre ; el se amând pe mi-nimum tre! lull!, maximum pânà la

11 (23) Octombre 1883 MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI 3407

Oise luni ei are a reincepe examenulen totul din noa.

Art. 38. Candidatul care a trecutcu succes aceste probe obtine diplomade licentiat in farmacia (farmacistclasa II).

Decanul face in ur ma formalitA tilenecesare pentru obtinerea acestei diplome candidatului ce i se cuvine ; pu-blica acasta prin afipte la facultateade mediciu i va comunica ministe-rului de interne, spre a se notifi caprin publicatie in Monitorul oficial,dreptul de libera exercitare a artelfarmaceutice in Romania.

Art. 39. Farmacietii ei licentiatii infarmacia on diplome din strainatate,cari doresc de a obtine dreptul deexercitarea artel farmaciei in Romania,trebue sa presinte diplomele lor lafacultatea de medicina spre a fi va-lidate.

Pentru acésta ei vor jastifica, cacandidatii indigent', cele cerute prinarticolul 33 ei 36 ei vor fi supuel laaceléei probe in conformitate cu arti-colele 34, 35 ei 37.

Art. 40. Candidatul inaintéza atatdiploma obtinuta in strainétate catcertificatele cerute prin articolnl pre-cedent, cu o cerere in scris decanului fa-cultatei de medicine.. In urma admi-terei pentru examen, candidatul depnnedecanului i o taxa pentru examen de300 lei noul, sub luare de recepisa.

Din acéste suma, 50 lei lima seversa in casa facultatei pentru labors-tonal de chimia, i restul se imparteintre membrii juriului examinator, cariaù luat parte la examen.

Pentrn candidatil admii, decanulprocede in conforinitate cu cele pres-crise la articolul 38.

3. Stadiul pentru gradul de farmacistelasa I.

Art. 41. Pentru acest stadia se cerecandidatilor a presinta diploma de li-centiat in farmaciai cu dreptul de li-bera exercitare a farmaciei in Roma-nia ei diploma de bacalaurear.

Art. 42. Invatámantul acestui stadiadainuesce ua an ei consista din obie-ctele urmatóre:

1. Chimia analitice, medico-legalá,preparatiuni anorganice i organice,chimia sintetica.

2. Analisa elementará asupra coat-pueilor organic', chimia technologica ;

3. Gazometria, spectroscopia i titro-metria.

4. Analise histologice i histochi-mice, relativ la substantele ei mate-riile ce se intrebuintéza in farmacie(fie minerale, vegetale i animale).

5. Fisica aplicata la medicinafarmacia.

Art. 43. Inscrierea candidatilor pen-tru urmarea acestui stadia i regula-rea inscriptiilor se face tot dupa dis-positiile prevalute la articolele 22, 23,24 ei 25.

Art. 44. Dupe obtinerea celei dinnrma inscriptii, canclidatul se póte pre-sinta la examenul pentru obtinereadiplomei de farmacist clam L

Acésta diploma va da dreptul po-sesorului a fi preferat fara concurspentru diriginte de farmacii, in casulcand cei-Palti candidati n'aa aceleaeititluri ca ale sale; de a se presintala concurs de profesorat pentru sciin-tele chimice i farmaceutice ei de aface parte din consiliele ce privescsciintele chimice i farmaceutice.

Examenele consista In patru probe:1. 0 proba practica de chimia ana-

juridica saa sinteaica.2. In demonstratinni histologice

histochimice asupra materiilor farma-ceutice saa de chimie analiticä.

Timpul de lucrare i expunere se a-corda de juria dupe importanta i exi-gintele sabiectului ce va fi in cestinne.

3. Prin o lectiune orala ce nu va tinemai putin de 30 minute asupra analise-lor chimice, sati chimia technologica,sea fisica aplicata. Pentru acésta seacorda candidatului o ora de reflectie.

4. In o tesa asupra unui subiect desciintele prevaaute in acest stadia; tesace va fi Imprimat i sustinute, inainteajuriului examinator.

Art. 45. Juriul se compune din trelmembri aleei in conformitate en ali-niatele 1 ei 2 din articolnl 35 ei dinprofesorii cari predaa studiele ei leconduc in acest stadia.

Art. 46. Cele-l'alte dispositinni sevor aplica in formele prevaalute la arti-ticolele 38, 39 ei 40 cu osebirea insaca aci obiectul este diploma de farma-cist antaia

Art. 47. Ori-ce dispositiuni contrariireguIamentului de faciá sunt i remandesfiintate.

Art. 48 i cel din urm6,-Minis-Nostru secretar de Stat la de-

partamentul cultelor §i instructiu-nei publice este insärcinat cu adu-cerea la indeplinire a acestui de-cret.

Dat în Sinaia, la 5 Octombre1883. CAROL

Ministru secretar de Statla departamentul cultelor siinstruetiunel publiee,

P. S. Aurelian. No. 2.109.

DECISITJNI MINISTERIALE

No!, ministru secretar de Stat la de-partamentul de resbel,

Avênd in vedere c catedra de isto-rie generale, de la scóla fiilor de mi-litari din -Nei, a rémas vacanti prinincetarea din viata a domnulni Ale-xandra Lambrior,

Decidem:Art. I. Pentra ocuparea acelei ca-

teclre se va tine concurs in luna Ia-nuarie 1884.

Art. II. Conditiunile ce se cer can-didatilor aunt cele specificate prin de-cisia ministeriale No. 29, publicata inMonitorul oficial No. 291 din 28 Mar-tie 1882.

Art. III. Concursnl se va tine laIaei, in localul scólei fiilor de militari.

Art. IV. Cererile candidatilor se voradresa directiunel scólei respective, in-nainte de data mentionate, mai sus.

Art. V. pioa i ora cand se va tineconcarsul se va fixa de juriul de eye-minare.

Data. in Bucuresci, la 5 Octombre1883.

p. Ministrn, A. Berendel,No. 99.

Noi, ministru secretar de Stat la de-partamentul de resbel,

Avand in vedere legea oficerilor dereserva i in conformitate en decretulregal No. 1.056 din 4 Maiit 1883,

DecidemComisiunea pentru examinarea aspi-

rantilor la gradul de snb-locotenent inreserva se va compune din :

Colonelul Carp Ión din marele stet-major, preeedinte;

Locotenent-colonel Carcaleteanu, sub-directorul scólei de aplicatie, membru ;

Maiorul Vasiliu Ión, sub-directorulscólei militare de infanterie i cavale-rie, membru ;

Maiorul Candiano Constantin din re-gimentul 1 genia, membru;

Maiorul Negel Dimitrie din statul-major regesc, membrta

Programul dupil care concurenta sevor examine este eel publicat in Monito-rul (Wei No. 25 din 29 Aprilie 1883.

Examenul va incepe in lioa de 15 Oc-tombre 1883, orele 8 diminéta, in lo-cabal cercului militar din Bucuresci,pentru toti concurentii, incepand ctiaceia aI corpului II de armate.

Comandantul corpului II de armataeste insarcinat en aducerea la indepli-nire a decisiunei de facia.

Data in Bucuresci, la 7 Octombre1883.

Ministru, I. C. BrAtianu,No. 100.

3408 MONITORUL OFIOIAL AL ROMAN1EI 11 (23) Octombre 1883

No1, ministru secretar de Stat la de-partamentul de resbel,

Avênd in vedere decretul regal subNo. 1.639, relativ la Infiintarea scólelde administratie;

Avênd in vedere procesul-verbal in-tocmit de comisiunea examinatóre nu-mita pentru examinarea candidatilor.

DecidemArt. I. Sunt numiti elevi ai scólei

de administratie ce se infiintézi intinerii carl aü obtinut note satisfaa-Ore de admitere i anume

Iliescu Ion, caporal din regimentul 13dorobanti ;

Amzulescu Gheorghe, soldat din re-gimentul 1 dorobanti;

Stanciovici *tefan, caporal din regi-mental 18 dorobant1;

Constantin Dumitrescu i PopescuIon, studenti ;

Nicolan Vasile, soldat din regimen-tal 13 dorobai41;

Popescu Gheorghe, Basarabescu Ghe-orghe i Tanasescu Dimitrie, studenti;

§tefanin Ion, sergent din regimen-tul 6 dorobanti ;

Fotescu Ilie, student ;Diaconescu Iacob, sergent-maior din

regimental 1 linie ;Solcanescu Gheorghe, student ;Andronescu Romulus, sub-oficer de

administratie, divisia VI infanterie ;Cristache Iancu, soldat din regimen-

tul 6 dorobanti ;Caplescu Erman], student ;Ursache Gheorghe, sergent-maior din

regimental 1 genib.Art. II. Sunt numiti asemenea elevi,

conform art. 3, al. 2 din regulament,tinerii urmAtori cari aA terminat duoéclase ak scólei fiilor de militari

Stoianovici Constantin si Costin ion,elevi din mils fiilor de militari din

clasa III.Art. III. Tinerii carl fac parte din

cadrele armatei se vor sterge din con-trólele corpurilor si se vor inscri inacele ale sccileI, pe 4ioa de 26 Octom-bre, când urmézO a fi toti presinti lascólá.

Art. IV. Tot la aceiasi datá se vorpresinta si cei-Palti concurenti admisi.

Concurentii cari la 26 Octombre nuse vor presinta la scóla nu vor mai fi

Domnii comandanti de corpuri dearmata i directorele sciilei de admi-nistratie sunt insârcinati cu executa-rea decisiei de facia.

Datâ in Bucuresci, la 7 Octombre1E83.

p. Ministru, A. Berendel.N o. 30.

Prin decisia domnutui ministru deresbel No. 101 din 7 Octomb2e 1883,

dupa propunerea fidisciplina al sc611

elevil Gherglnescu Mihail s'at

pentru condgibil

auk', de consiliul defiilor de militari

el Enrich si Dor-depärtat din acea

aita rea i incori-

Noi ministru secpartamentul de mi

Avênd in vederedirector general altelor cu No. 18.40

DecidemActualii elevi cl

xandru, Piu Gemse confirma in pos4ioa de 20 Septerr

Data in Bucurctombre 1883.

Ministru, G, ChiNo. 18.405.

retar de Stat la de-erne,referatul domnuluitelegrafelor si pos-

4,

asa II, Zosima Ale-ge si Neuman Fredicturile de copisti pebre st. v., 1883.sci, la 5 (17) Oc-

t,u.

Noi ministru secretar de Stat la de-partamentul de interne,

Avênd in vedere referatul domnululdirector general al telegrafelor i pos-telor cu No. 18.406,

DecidemDomnu G. Jovitu, student in anul

II al faculatel de medicini, se admitein corpul telegrafo-postal ca elev as-pirant , pe 4ioa de and va incepeserviciul.

Datá In Bucuresci, la 5 (17) Oc-tombre 1883.

Ministru, G. Chita.No. 18.407.

Noi ministru secretar de Stat la de-partamentul de finance,

Având in vedere art. 15 al legei vin-prei tutunurilor si art. 102 din regu-lamenttil de aplicatiune al acestel legi;

Avênd in vedere recomandatiunea fil-cuta de regie, prin referatul cu No.11.143,

DecidemArt. I. Sant confirmati in posturile

mai jos arétate , pers6nele numite deregia tutunurilor, precum urmézA

Domnu locotenent Nicolae Mingard,revisor pentru tutu cur: in judetul Fa lciii.

Domnu George Paraschivescu, revi-sor pentru tutunuri in judetul Romanati.

Domnii Teodor Stoenescu i LascarGotin, revisori pentru tutunuri in jude-tul Covurini.

Domnu Marin T. Rosianu , verifica-tor pentru tutunuri in judetul 'Ilfoy.

Domnu Dimitrie Alinnbert, verifica-tor pentru tutunuri in judetul Vlasca.

Art. II. Comisiunea prevê4uta la art.102 , aliniatul 3 din regulamentul deaplicatiune al legeI vinPrei tutunuri-tor se va libera fie-drel persóne, pen-

tru a putea exercita functiunea ce Iieste incredintatá.

Art. III. Decisiunea de faciá se vaaduce la indeplinire de domnu direc-tor general al regiel tutunurilor

si se va publica prin Monitoruloficial.

Data in Bucuresci, la 3 Octombre 1883.P. Ministru, D. Protopopescu.No. 11.143.

Prin decisiunea domnului ministrude finance nu No. 35.180, domnu Stt-fan I. Dimâncescu s'a numit, la casie-ria judetului Ramnicu-Sárat, in func-tiunea de copist, in locul domnulul I.I. Alexandrescu, demisionat.

PARTE NEOFICIALEBucuresci, 10 Octombre

Sambatä, 8 Octombre, orele 9 V,diminéta, M. S. Regele a plecat cutrenul la Baicoin, insotit fiind dedomnu general Creteanu , §efulstatului-major regal §i de colone-lul Candiano, adjutantul de ser-vicin.

La orele 10 72, Regele, ajungendla gara Baicoin, Se cobori din va-gonul Sal §i fu intampinat de dom-nu general A. Cernat, comandan-tul corpului II de armata, carepresinta raportul, de domnu ge-neral A. Radovici, comandantuldivisiei III, de domnu prefect aljudetului Prahova, de domnu pri-mar local, de stat-majorul corpu-lui II de armata, de Casa mi-litard regale, §i de un numerospublic, venit intr'adins pentru a-césta. Aci, domnu C. Cdlinescu, in-sotit de mai multi proprietariai judetului, intampina pe M. S.

egele §i felicitä de buna venirein acea localitate.

Manevra incepend, M. S. Regeleincaleca §i, insotit de o numerósasuita, Se duce de visitéza positiileocupate de divisia 3, care erafortificata in Baicoin, spre a opriinaintarea divisei 4, al careia scopera de a merge asupra Ploiescilor.

Acésta inspectie terminata, Ma-jestatea Sa merge de ocupa o posi-tie centrala §i dominanta, de unclese vedea cum aceste duoè divisii,

11 (23) Octombre 1883 MO MTORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3409

cari lupta una in contra celei alte,ian contactul si cum se urmézalupta in ordinea

Trupele vrajmase isi ian dispo-sitiuni pentru strabaterea pddureiTigánésca §i atacul satului Tufeni.Corpul de Sud (divisia 3) nu pri-mesce atacul si se retrage cu cava-leria sa pe §esul Prahovei; iar cu in-fanteria prin padurea Tigänéscase retrage in satul Tufeni. Corpulde Nord, urmarind pe vräsmas inmiscarile sale, coprinse padurea sisatul Tufeni j ataca reduta pecare se afia rezenaata stanga cor-pului de Sud. Acesta, vèdend caeste silit sa pardsésca si redutainainte de a o evacua, isi adunatrupele de pe ses, cari se retrag pesprincéua satului Baicoiu. Atunci,tótá artileria sa intra in actiunedeschidend focul asupra pidurei§i trupelor ce inaintéza ; iar cava-leria, dupa ce a protegiat tóte a-ceste retrageri, se duce pe parteade Est a soselei nationale.

Dupa o 1upt inversunata demai bine de 11/2ora, corpul de Nordintra in satul Cotoiu, si, spre aremanea stdpan pe el, a trebuitsá ia casä cu casa. Incuragiati deacest succes se da ordin a se a-taca Baicoiu ; atacul acesta insanu reusesce, cu tóte ca, ocupasemarginea paduriceI din facia, dincausa unei aperari desesperate dinpartea corpului de Sud, care res-pinge corpul de Nord inainte de afi ajuns la creasta dealuluisilesce a se retrage la satul Co-toiu. Atunci, corpul de Sud ia ofen-siva i urmaresce cu energie peinamic, care se retrage, sub pro-tectia cavaleriei sale, pana la mar-ginea padurei Tigáneasca, lasandsatul Tufeni a fi reocupat de cor-pul de Sud.

Dupa mai bine de 5 ore de lup-Regele a dat ordinul incetd-

rei manevrel, in timpul careia ainspectat si nouile tunuri de muntecu cari acum s'a inzestrat armata,constatand atat tirul cat i mobi-litatea lor.

Manevra a fost bine combinata§i bine condusa atilt in ofensiva

cat si in defensiva ; diferitele faseale luptei an fost executate cuprecisiune.

Trupele, in tot cursul manevre-lor, an fost urmate de manutantaarmatei, care adi poseda cuptóremobile si care a putut in tot tim-pul indestula corpurile cu paneminunat de bund.

Acésta manevra a fost favori-sata de un frumos timp.

Majestatea Sa, inainte de a pa-rasi trupele, a mers si a luat qioabunA, de la ele, cari cu entusiasmaclamaii pe iubitul lor Suveran.In urma acesteia, Regele, insotit deun numeros stat-major, a mers lagara Bdicoiu, unde a bine-voit aareta Inaltele Sale multumiri dom-nilor generali comandanti. Dupaacésta, Majestatea Sa S'a intors cuun tren special, la orele 5 72, laSinaia.

DEPE§I TELEGRAF ICE(Servidul privat al MonitoMul)

Londra, 20 Octombre Se telegra-fiazt din Berlin q.iarului Times cá prin-cipele Bismarck e serios indispus ; me-dicul sen II a Inter4is ori-ce lucrareintelectualâ.

Berlin, 20 Octombre In alegerilemunicipale ale ântéiului colegiü toticandidatii liberali aü fost alesi.

Roma, 20 Octombre piarele afirmilamiralul Acton, ministru al marinei,

I§I a dat demisia.Hamburg, 20 Octombre Sunt se-

rióse griji asupra sórtei vaporulni-nostitAline Woermann, plecat de la Ham-burg in Africa occidentale ; probabilc'a peril cu total In cele din arm&furtuni ; avea pe bord 30 6meni deechipagia §i 3 calétorl din cari 2 mi-sionari.

Viena, 21 Octombre Ghazi-Muc-tar pa§a a plecat spre séra pentru ase intórce la Constantinopol.

Colonelul Bach §i cavalerul Hans-berg sunt numiti ata§ati militari laParis §i la Bruxe/.

Pasta, 21 Octombre Noutatea ehMonsegniorul Vannutelli, nuntiul apos-tolic la Viena, ar fi presintat observa-tiuni domnului Tisza, In privinta proiectului de lege asupra cAsátoriel Intrecrescini §i israeliti, nu se bazéz& ab-solut pe niel un temeiú.

Constantinopol , 21 OctombreVokit public& un articol favorabil con-eedarel stainilor a concesiunilor de

lucrAri publice In Turcia. Contest& c&Pórta pune stavile cererilor de conce-siuni Mcrae de sträini i afirmg. eaTurcia In tot-d'a-una s'a arétat dispusA

recurge la tóte capitalurile, fárá de-osebire, pentru desvoltarea avutiilornaturale ale Orel.

Acest articol, care va fi urmat dealtele asupra aceluiali subiect, e fórteInsemnat, din cans& cá Vakit este celmai Insemnat organ oficios al Porte!.

Viena, 22 Octombre ImpératulFrancisc-Iosef a ordonat c6 regimentelede cavalerie, earl stint acum deslocate InGalitia, sà fie formate in duoè diviliide cavalerie. Monitorul armatei de adidiminétà public& numirile comandan-tilor acestor duoè

(Havas.)

P. S. S. Párintele Episcop al epar-chie1 Ropan bine-voind a oferi gratismai multe càrti bibliotecei seminarulul:din Roman, ministerul esprinat cea maidepliná a sa multumire Prea Santitu-lui Episcop , pentru acéstá generós&oferire. x

Principele Dimitrie Ghica bine vo-ind a oferi casele de pe propritt ateadomniei-sale Radovanu , judetul Ilfov,Impreunä cu locul necesar pentru curte,spre a se instala pentru un timp mär-ginit scóla din acea comuna, ministe-nil Ii esprim& cele mai depline mul-tumirI pentru acésta bine voitóre a-tentiune datà scólei.

DIVERSEIndividul Vasile Ciobanu din comuna

GAgeni , judetul Buza, s'a sinucis printAerea beregatel pe când II ducea la pri-mArie spre a i se Incheia actele de ins-tructiune pentru furtul a niece oh

In séra de 3 Octombre, pe la orele 8,individul Carol Rolender, su pus german,domiciliat In Constanta, pe când se du-cea spre casá, venindul ret §i cêndjos, Indata a Incetat din viatà. Cadavrultransportându-se la spitalul comunal,medicul respectiv, prin autopsia fäcut&,a constatat cá mórtea a provenit dinmulta perdere de sânge.

In nóptea de 30 Septembre trecut,s'aA aprins doué lire de paie 1i una defén ale domnulnl Tudorache Georgedin comuna Larga, judstul Buza, ca-usAndu-i-se o pagubA, de 600 lei. Fo-cal bAnuiudu-se a fi fost pus cu pre-cugetare , luat mésuri energiespentru descoperirea autorului.

3410 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1888

Expunerea situatiunel judetulul Yfticea, fA-out& de oomitetul permanent , ou ocasiuneadeschiderel seaiunel ordinare a consiliululgeneral, la 15 Octombre 1882.

Domnilor consilieri,

Astqi ni se presint& placuta oca-ziune ca in a treia sesiune ordinaráde când avem ondre, in numele delega-tinnel domnielor-vóstre, s administrâmacest judet, s venim din not, cum segasesce asta4I, a v6 expune situatia ju-detaluf, sub töte raporturile ce am avutde resortul administratiei nóstre.

Incepem ântêiú cu starea financiaráa judetului.

Compturile exercitiulni 1881 1882sunt incheiate, ele stint depnse pe bi-uroul domnielor-vóstre spre a fi lega-ideate.

Budgetul exercitialui curent in urmarednctiunilor operate de domniele-vó-stre in sesiunea extraordinara de la23 August, s'a echilibrat §i credem eava satisface necisitátile judetulia On&la inchiderea exercitiului.

Budgetul pentru exercitiul viitor1883-1884, pe care domniele-vóstretirmézi a '1 vota in acéstá sesinne, vi '1presintiim.

Veniturile lui, in urma reductiunei lao a treia parte a perceperei eailor decomunicatie, s'at redus dupe cum atfost annl curent cu Emma de lei 96.000,sum& care forma aprópe jamétate aveniturilor judetulu1; cheltuelile dincontra cari aunt prin lege lasate In sar-cina jadetului se mArese din an in an.

Prin urmare, ca s& rambursam acéstascadere la partea veniturilor urméza, satsA, reducem cheltuelile in raport cu ve-niturile sat sa, cAutäm a aplica noui4ecimi pentru marirea venituluf.

A seAdea cheltnelile peste cele exis-tente astA41 este a desorganisa servi-cille sat a le aduce in stare s& nu maipro dud, nimic.

Singur serviciul medical in juolet,cum il avem asta.41 organizat §i abiacorespunptor multelor necesitati, seridieá, la alma de peste 90.000 lei : areduce din acest servicit este imposibilpentru ca nu putem s Fashra judetulMr& acest indispensabil adjutor reclamatde orl-ce Stet civilisat, cat §i de feri-rea populatiunei judettilui nostril dediferite morburi §i maladif isolateepidemice.

Ati dispus Inc& de acum duoi an1infiintarea scedei de meserii ; astA41 neafiAm in plAcuta positinne de a vé a-nunta ci suntem in momenta! de a odesehide ; existenta ei costa. peste 40.000lei ; s o suprimam chiar de la inceputeste imposibil ; suntem siguri cá dom-niele-velstre nu o doriti acésta.

Constructiunl din not, cazármii de

dorobanti, arest preventiv, spital laDragAgani , etc. stint indespensabile ;legea le pane in sarcica judetelor §i orical am dori contrarit nu putem sá nedám Inapol ; nu mat vorbim desprecele-l'alte cheltueli , domniele-vóstrele cunósceti ; este imposibil a le reducefärä a desorganisa diferite servicifcari se leagl strans intre ele la dife-rite necisitatI.

Venim la partea a duos, prin ce amputea s& acoperim acest deficit.

Sciti ca, venitul until judet nu con-stitue de cat decimele.

A m&ri 4ecime1e la téte dárile cecontribuabili el& Statulul este prea maltimpovérator in raport cu ce plátimastA4.1.

Singura dare asupra careia putemmári ilecimele este cMle de comuni-catie.

PAná in anal eurent fie-care contri-buabil platea Statulni 18 lei ea caiide comunicatie, in plus 2 1/, 4ecimijudetiane gi 2 lecimi comunale.

Statul reduce caile de comunicatiepentru exercitiul curent la 12 lei §ipentru cel viitor la 6 lei, prin urmarecel mai mare venit judetian se dimi-nuézá la o a treia parte §i ne cla de-ficit de peste 96.000 le1. Statul i1 e-chilibrézá budgetul en diferite venituriale sale ce legea le acordá , asemeneacomuna i§i echilibrézA budgetul prindiferite venituri comunale ce legea I!acord&, singer judetul caruia legea nu iiacordá de cât lecimI rémâne in deficit.

AvuserAm onórea a vó explica de cenu putem mári aceste 4ecimi la téteclárile; nu rémâne de cat cAile de co-mu nicatie.

Un contribuabil platind 6 lei Sta-taluI, 4ecimi judetiane 2 1/,, nu plátescede cat lei 1 bani 50.

Judetal, cáruia in schimb legea nu'i a acordat nimic, este pus in imposibi-litate de a i§i putea sá i§i reduca, (led-mile sale, dad, suma brut& cal ea acor-(IA pan& acum ache& de la 18 lei, catpercepea Statul.

Prin urmare judetul la 18 lei §i 2 V°lecimi, percepea 4 lei 50 bani de fie:care contribuabil; astA4i. la 6 lei, c&ide comunicatie, judetul cat& sa i§i ma-résca 4ecimea spre a ajunge tot la a-cea cifrá cat constituia venitul pan&acum §i care este la caile de comuni-catie FA, se aplice 71, 4ecimi, dând uncontribuabil 6 lei Statului, 4 lei 50ban! judetului, 1 leti 20 ban! comu-nef, 60 bani ca 4ecime de perceperepeste tot lei 12, bani 30, ca &Ai de co-municatie, care §i in raport en lei 26bani 60, ce platea pênd acum se dimi-nuézá darea cu lei 14 ban! 30.

Acesta este singurul mijloc eu caream putut echilibra budgetul.

Domniele-véstre, domniIor consilierif,yeti observa acésta important& cestiune§i veti bine-voi a decide cum vet! credeina! nemerit.

Exemplaral de budget fiind depus pebiurnil domnielor-vóstre yeti bine voi

verifica.Terminând cu starea financiará a Pa-

detului trecem la cele-l'alte cestinni.

Servieiul sanitar §1 mi§earea po-pulatiunel

Tóte lucrArile sáv6r§ite de serviciulsanitar din acest judet In canal maulcurent sunt urmátórele:

Personalul n cursul anului 1882Personalul medical din acest judet a

fost compus de un medic primar, treimedici de arondisment, din cari duoèlocuri vacante, cinci vaccinator!, un ve-terinar §! duoè móse de plasá din cariuna pentru plaiul Horezu, §i una pen-tru plasa Oltului iar pentru serviciulspitalelor duo! medic! curant1 la spi-talele Râmnicul §i. Draga§anl §i duoisub-hirurgi de spitale.

Cu acest personal s'at sávêr§it urma-tórele lucrari sanitare

1. Spitalele. De la 1 Ianuarie pfin5,la 1 Septembre aü functionat cu fond u-rile judetului duo& spitale, unul la co-muna de re§edinti Râmnicul cu 35pater! de bolnavi §i al 2-lea la corau-na Drágá§ani en 20 paturi de bolnavi.In acest interval s'afi curarisit in acestespitale un numér de 1.110 bolnavi dincart 886 an euit sAnèto§1, 146 amelio-rat1 §i nevindecati, 26 mortii §i 52 atrémas bolnavi la 1 Septembre.

Dap& inspectiele ce am fácut de maimulte ori spitalelor medici i§i at fade-plinit datoria cu exactitate.

Serviciul general al judetului. De la1 Ianuarie pana, la 1 Septembre s'atobservat in judet urmatórele epidemii.

a) Variola la comunele Babeni, 0-táskt, Surupatele, din plasa Ocolulni§i Cheia din plaiul Coziei, s'all inbolna-vit de variolá 63 indivi4i, din earldupe ajutorul medical dat, 49 s'at in-sanate§it §! 14 at incetat din viath.

b) Tusea convulsivA, la comuna Gli-plasa Oltetulni-de-Jos, Dae§ti,

plasa Ot&sAului, Robescf, plaiul Coziei,Ro§iele plasa Oltetului-de-Sus §i Ote-Ian!, plaiul Eloreza, imboln&vit113 copii de tuse convulsivá, din cari21 at incetat din viata , 89 s'at insá-nato§it §i 3 at rèmas tu cáutare.

c) Angina difterica la comunele Ru-sinesci §i Tatait plasa Oltetului-de-JosGiule§ti plasa Oltetultil-de-Sus, s'ati in-bolndvit 75 indivi41 de angina', difterica,carora li s'at dat adjutorul medicalde domaul medic de plasá, in arma

11 (23) Octombre 1883

ekuia 52 s'aA insiinétolit, 19 10 muritpi 4 afi rémas bolnavf.

d) Disenteria la comunele *upanif-de-jos, Calina i Orlesci, plasa Oltului,

tirbesci, plasa Oltetului-de-jos, RoiileNenciulesci, plasa Oltetului-de-sus,

s'aú inbolnávit de disenterie 239 indi-din cart 61 aA incetat din viatâ,

172 s'aA inskétopit pi. 6 an rémasbolnavii.

e) Rugeola la comunele Muereasca-de-sus, Brezoiú Olânesci, Paupesci-de-Mâglapf, din plainl Cozia i Vlâdesci,din plasa Ocolulu! Is'aA inbolnivit 228indivizf, din earl 9 aú incetat din viatipi 219 s'ati insánétopit.

f) Scarlatina la comunele Mesa piirineasa din plasa Otisaului, Cirepiù

din plain Horezu , s'aú inboldivit 181indivi4i, din cari 37 at incetat dinviatá ai 144 s'aa insinétopit.

g) La comnna Tina s'aA inbolnavitde Cachexia Palustra 20 indivi4i, dinearl 3 ail murit, 6 s'aú inskétopit11 aA remas bolnavf.

In total 919 bolnavl din earl 731insinètopitf, 164 morti pi 24 se MIAbolnavf de epidemiif.

Afará de aceste epidemil, s'a dat a-jutorul medical gratuit la 620 indivicifsuferind de diferite maladil din sumade 2.500 lef prevquti in budget.

a) (Yopii vaccinag. In cursul anulufcurent s'aA vaccinat pi revaccinat panála finele luf August 5.999 individi, dincarf 4.931 vaccinatr pi 1.068 revaccinati.

b) Femei leuze. De la 1 Ianuarie pa-di la 1 Sentembre s'aA asistat de caremópele in functinnea judetuluf un nu-mér de 32 femef lenze.

c) Epidafii. In cursul anuluf curentsn'à la 1 Sentembre s'aA InbolnAvitin comunele Petrarif-de-Sus, CacovaStoenesci, plaiul Cozia, 68 cal de sca-biet, din cad 5 at murit pi 63 s'aAInskétopit.

In comuna Olánesci, plait!! Cozia, s'aInbolnivit de variola bovina un numérde 796 cornute mid, din earl, dupà a-jutorul medical dat de domnu veteri-nar al judetuluf, s'at inskiitopit 433pi aA mnrit 363.

La acest serviciA ne permitem a véintretine pncin. Postal de medic laplàile Oltetele, incA de la prevederealuf prin budget niel pânà astè 41 nu s'aputut ocupa.

Causa este câ ca tóte publicatiunilece continuù s'aA facut prin Monitorul()Acids i prin onorabila directiune sa-nitarâ, nicl un domn medic IWO a ma-nifestat dorinta de al ocnpa.

Necesitatea de a avea un medic laplàile Oltetele este deja recnnoscutade domniele-vóstre, prin prevederea luiin budgetul judetulni, credem de pri-sos dar a mai acentua &supra ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3411

Comitetul domnielor-vóstre, in do-rinta de a satisface acést4 necesitate,vklênd propunerea domnulul StAtescu,elev al facultâtei de medicinI din Ba-curesci, de a'i da cu mod de irapru-tare o sunlit de 200 lef mensual pandva depune tesa licentei, en obligatieca in urm4 sA servéscA judetului camedic la plipile Oltetele, i treptat sA.i se retie sumele ce i se va avansa dinsalarinl ce va avea.

V64And ca domnu StAtescu a servitjudettilui ca vaccinator mai mult timppi datoriile sale le-a indeplinit fárà arasa nimic de dorit.

Vqênd de asemenea cá domnia-saeste in ajun de a'pf Ina licenta cel multpânè. la Aprilie seal Mait viitor, dup8,cum a probat inaintea onorabiluluiconsiliuluf de igienà, s'a admis acéstápropunere pi a rémas sA s.e pun4 in a-plicare dupà ce domniele-vóstre yetibine-voi a o confirma.

AgriculturaAnnl acesta ne putem felicita cá a-

gricultorii jucletuluf nostru aA reupit pedeplin; porumbul, granl, orzul, cânepa,inn aA dat resultate peste tóte ascep-tkile.

Prunele asemenea, in raport cum afost anii trecuti, aA dat resultate fru-mése; s'a fabricat deja marl cantitatide rachiA, ast-fel ed ne pntem felicitacà s'a inlâturat acea bénturá numitàbasamac, care furnisase töte cArciumiledin judet.

Cele-l'alte pometurf asemenea ati datresultate frumóse.

Singurà productiunea viilor a fostmai pucin de mediocrá; o pArléli Baficum se numesce manA, dupà infloritullor le-a causat aprópe o strickiunecompletä ; aproximativ nu 8A dat intotal nici 10 vedre de pogonul de vie.

Instructiunea public&In acest judet avem functionând a-

cele ?coli care vi le-am aratat §i prinsituatiunea annlui trecat, ele Bunt 4§coli primare de lAeti, cfite una In co-munele Rinanic, Ocna, DrAg5§an1 §iHorezu, 3 §coll primare de fete, (Ateuna in acelea0 comuna afará de Ho-rezu, unde peóla de fete este clasatàintre cele rurale de gradul I, si 92 scolfrurale, intre car! 26 de gradul I pi 66 degradul II, functionând 15 cn invéta-Ore pi restul de 77 pcolf cu WOO-tori. Téte palele din judet annl acestaaù fost frecuentate pentru oraa:

In Râmnic de un numère de 110 e-levi pi 50 eleve ; in DrAgipani de unnumér de 100 elevi pi 43 eleve ; inOcna de un numér de 73 elevi pi 28eleve ; in Horez de un nunièr de 60elevi pi 27 eleve; iar pc61ele din comu-

nele rurale aft foot frecnentate de unnumér de 2.742 elevf pi 965 eleve.

Coinitetul domnielor-vóstre, pe cat'1-a stet prin putint5, in marginile re-surselor veniturilor comunale, a cAtatca localurile de pcólà fa fie in bun&stare, bine intretinute montate cumobiliernl necesar.

Este adevérat câ cea mal mare partedin comunele judetului nu are loca-luri de pcólá, i cari le are sunt cottotul necorespunptóre necesititilorserviciulul.

Fondnrile comunale sunt prea res-trânse spre a le afecta de odatá in con-structiuni de locale.

Tot ce s'a putut face este a beneficiade legea care autorizA pe comune ca,pentru constructiuni de asemenea lo-calurf, s'à faca imprumuturf la casa dedepuneri plAtindu'l ca anuitati.

Comunele:

1. Vaideeni, 2.000 lef pe termen de2 ani.

2. Dobriceni, 3.000 lei pe termen de10 ani.

3. Racovita, 1.200 lei pe termen de10 anf.

4. Mihiesci, 8.000 lei pe termen de25 ani.

5. PAusesci-OtAs6u, 1.000 lei pe ter-men de 2 ani.

6. Marcea, 6.000 lef pe termen de18 anT.

7. irineasa, 1.000 lei pe termen de10 ani.

8. Govara, 6.000 lef pe termen de15 ani.

9. Mikinca, 1.200 le! pe termen de4 an!.

10. Otetelipu, 3.500 lei pe termen de15 an!.

11. Ruskesci, 1.000 lef pe termende 5 an!.

12. Lalapiu, 4.000 lei pe termen de20 ani.

AA pi fácut cereri pentrn a efectnaimprumnturl , in acest acop , de lacasa de depuneri, care prin adresa euNo. 3.575 ne réspunde câ din lipsa defonduri nu Fite a le efectua.

In ape, cas opininnea ncístrà este esiatât pentra aceste comune, cat pi pen-trn cele-alte din judet, care aA nece-sitate de roll s'à tratam en societateade construction! a se angagia pentruconstructiunea tutulor pcólelor din ju-detul nostru, dupà planurile tipe tri-mise de domnu ministru al instructiunef.

Tar costal constructiunei, fie-care co-munà achite prin anuitAti in rate.

Acéstà opinie aprobând'o pi domniele-vóstre, putem spera in scurt timp aavea in comune cele mal bune loca-luri de pcoli.

Asemenea la esamene s'aA distribuit

3412 MONITORUL OFICIAL AL ROM ANIEI 11 (23) Oetombre 1883

dill a se da ca premiuri la elevi latóte §cólele din judet.

cóla de meserii proiectata de done-niele-vóstre a se infiinta in acest judetdupa cum am avut onóre a ye expune lainceput suntem in ajun de a o deschide.

Director la acésta §cólà deja s'a nu-mit domnu L. Brice, fost sub-directoral §cólei de meserii din Craiova, caredupa certificatele ce ne-a infeetipt, pro-mite a fi un bun administrator al a-cestei §ce;le.

Pentru instalarea acestei §coli s'apus in licitatie gasirea localulai pen-tru 4ioa de 19 curent.

Pentru mobilierul de instalatinne alacestei §coli §i instrumentele necesaredupa un anume devis, format de dom-nu director al acestei §coli, s'a tinutcea din urnia licitatie la 12 curent, lacare cel mai scaljout pret a fost al dom-nului I. Constantinescu et Comp. C.Ionescu din Pitesci, suma de 16.167lei, care este supusa supra-licitareipentru ioa de 18 curent, dupa carenumai comitetul se va pronunta de 11va aproba saa nu.

Acestea sunt lucrárile severiite pAnain present, ca preparatorii pentru in-fiintarea ecólei care in curend timppana la finele lunei Noembre ne vomsili a deelara deschisa definitiv acésta1cólá.

CultulCultul religios, domnilor con silieri,

nu s'a schimbat in nimic din anul ex-pirat pana in anul acesta, el se cele-brézá in 435 biserici cab) functionézain comunele acestui judet.

Relativ la imbunetitirea salarielorservitorilor bisericesci, comitetul, con-form obligatinnei pusá de domniele-vóstre prin votul exprimat in sesiuneaordinara a anului expirat, a preve4ntin Vote budgetele comunale sumele ne-easare in raport cu mijlócele comunei§i. credem dar cá atat cu salariele ce leplatesce comnnele, precum i cu be-neficiul ce trage dupa pogeinele ce le-gea a in4estrat bisericile, personalulbisericese se gasesce de nu eomplectmultumit, dar eel putin aprópe de a'§isatisface cele mai indispensabile nece-citati pentru trainl lor.

Arestul preventivServiciul penitenciar Inca' a facut, in

cursul acestui an, obiectul preocupa-tiunilor comitetului, ingrijindu-se caatât localul &á fie pe cat se Ole depropria acestui servicia, cat §i nutri-mentul impreuna cu curatenia BA fiede aprópe ingrijita.

Anual cu intretinerea arestului secheltuesce o suma, de aprópe 18.000 lei.

Ann! acesta Oa, la finele lunel lui

Septembre a fost frecnentat de un nu-liner de 815 barbati §i 27 femei, nu-ink destul de mare care sá ne faca agândi asupra gradului de culturá allocuitorilor din judetul nostru, §i BAne forteze a ne da tóte silintele pen-tru lumina prin instructiune §i 8'1pune in cunoscinta sá yap singur cateste de degradator a trece pragul tem-nitei, fie el pentru ori-ce tapt proibitde lege.

Comptabilitatea comunelorCompturile comunelor pâni la finele

exereitinlui 1880 1881, s'aa verificataprópe in general, pe exereitiul 18811882 sunt luate dispositinni pentru for-marea lor, astaeli comitetul se ocupä euverificarea lor. Budgetel e exercitiuluicurent asemnea sunt aprobate de comi-tet complect.

Capitalurile comunelor s'aa luat dis-positiuni a se inplini de pe la diferiteperseme asupra carora exista de pe tim-pul treceri lor pe la serviciile comunei§i a se depune pe compta easel de de-puller!.

Noul servicia de perceptiune a datcele mai frumóse resnitate, ast-fel cáastagi luându-se din sarcina comunelorplata sneTémintelor operate in cursulnnui exercitia, aa dat pas comunelorde a-i§i putea incase regulat veniturilelor ei ale afecta in diferite inbunatátiricomunale care 'Ana in present se lua deStat pentru plata scapmintelor §i co-muna in tot-d'a-una era in deficit ne-putându'e satisface niel cele mat indis-pensabile service ale ei.

Asemenea implinirile Statului §i jade-tutu! se efectuNa cu o mai mara rapi-ditate ei a pus o barierá destul de maremultiplelor delapidari ce se comiteaOda' acum.

Inbunatiitirea rasel vitelorComitetul domnielor-vóstre profitând

de creditul ce 'I ati deschis prin budget,in acest scop a 1i cumparat din erghe-lia Statulni un armasar de rasa pe pretde 2.000 lei.

Cu el in primàvara anului curents'a §i batut un numer de 17 iepe alediferitilor locnitori din judet, resulta-tul bätai Inca nu'l cum5§tem pâna acum,insa dupe registrul ce se tine, comitetulla timp va cere sciinte de la domniiproprietari, i 11 va trece in registru,ast-fel ca in ori-ce timp sa puteti vedeadomnielor-vóstre cari sunt acei cal re-produ§i prin armásarul judetului.

Cu acest mod credem ea in judetrasa cailor in scurt timp va fi inbuni-tatita.

Armásarul dupe cum '1 ati vqutdomnielor-vcistre este destul de frumos,este tinär, mama! 4 ani a avut când s'a

cumparat, cel putin inca 8 an! de acumpóte servi pentra productinne.

Lucritrf technicePrin nuoa lege de perceptie inlocuin-

du- se prestatiunile in natura prin apli-care de decimi asupra foncierei licenteietc. Conform votului emis de domniele-vóstre s'a §i aplicat cele duoè 4ecimi,emitandu-se roller! pa periodul prevOntprin lege. Perceperea lor se efectueap,en mare anevointa, asemenea rema§itelede la acest fond se urea la suma depeste 70.000, din experienta anului cu-rent s'a constatat ea cu tóte impulsiu-nile ce dat de administratie §i ca-sierie, din tot debitul nu s'a putut per-cepe nici atât ca sa corespurnA cheltue-lilor i a trebuit pentru a face fatácheltuelilor obligatóre ale acestui corp,ea se ia din fondul jlecimebor o sumá depeste 18.000 lei.

Causa cea mai mare care a dat loc laacésta neimplinire a acestul fond afost neacordare de remide la percept ori,§i ori-ce am 4ice nu'i putea oblige aincasa un fond pe care legea Ii obligainteun mod interpretativ §i o inter-pret Intr'un mod negativ.

Pentrn a pune capat dar acestor staride lncruri nu este alt de facut de cat caeel putin pentru inplinirea réma§itelorsá acordm o remi46, de cel putin 4la suta.

Domnielor-vóstre veti da atentiuneacestuf important cas §i veti decide inconsecinta.

Expunerea situatiunel judetulu1 Vlapa, f5,-eutg.de ettre oomitetul permanent, ou ooasiuneadeschidereT sesiunel ordinare a oonsiliulul ge-neral, la 15 Octombre 1882.

.Domnilor consilieri,Prin legea organica a consilielor ja-

detene, la art. 95 se pune indato-rire comitetului permanent ca in fie-care an la deschiderea seiunei ordinare,sa expuna consiliului situatia judetuluisub tóte privirile ce intra in atributi-unile sale, ca ast-fel sa póta lua masu-rile ce legea irdä drept pentru imbuna-tatirile reclamate de interesele generaleale judetului.

Comitetul domnielor-vóstre, adâncpalms de scopul acestei indatoriripe care canta achita asta-4i, s'aferit ca desávér§ire a se servi de frasepompóse in care sa invalue parte dinacésta, situatie, ci v'o presinta in tót5,nuditatea ei, ca ast-fel domniele-vóstreapreciind-o sá avisati la mésurile ceveti crede de cuvinta.

Vom cerca a face acésta expunereimpartita pe diferitele et ramure, are-tând In acelq timp opiniunea comite-

11 (23) Octombre 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3413

tului asupra mAsurilor ce ar trebui delust.

InetruetiuneaDiva expunerea ficut a. de comite-

tul domnielor-vóstre in sesinnea ordi-narA a anului trecut, asupra acestei ra-mare ati bine-voit a aprecia absolutanecesitate ce se simtea de infiintareaanal revisor gcolar pentru acest judet,cad cele 99 gcoli ce functionaa. dejaIn anul trecut, trebuiaù privigiatemal de aprópre, pentra ca ele sa dearódele dorite i ati prevqut prin bud-get un asemenea functionar.

In acest post s'a numit domnu gte-fan G. Archimandrescu, absolvent a 7clase liceale, al facultatel de sciintedin Bumaresci, i fost profesor gi di-rector al gimnasiului din Giurgill, pecare domnu ministru cultelor gi ins-tructiunei publice '1 a recunoscut Inacéstá calitate ea dreptul de a aveaatributiunile prescrise In legea instruc-tiunei publice gi regulamentul existental revisorilor retribaiti de Stat, gi de aconrespunde cu ministrul In tot ceprivesce migcarea i trebuintele gcóle-lor primare din comunele urbane girurale ce compun acest judet.

Domnu Archimandrescu dupa tre-cere de o luna s'a retras ï In localdomniel-sale

11

s'a numit domnu G. I.. .B§11a, imentrat in mere, recornandat

de domnu ministru instractiunel pu-blice, cAruia i s'a recunoscut aceleag.drepturi ca domnului Archimandrescut

crolile care actualmente se afia in judetse Impart in trei categoria : ale Sta-tului, comunale, particulare.

Aceste gcoli sunt In numer de 117,dintre cart 56 intretinute de Stat, 52comunale §i 10 particulare.

Prima catigorie coprinde 4 gcoll ur-bane, 34 gcoli rurale de gradul ântêiùgi 18 rurale de gradul at duoilea.

A duoa catigorie coprinde 52 pollrurale dintre cari 5 fara Invétatorl,pentru care s'a luat masuri de numire.

A. treia categorie coprinde 9 gcolturbane In comuna Giurgiù i 1 ruralaIn comuna Clejani.

Populatiunea gcolilor din prima ca-tegorie e de 2.461 elevi, dintre cari846 elevi In scolile urbane gi 1.615 Incele rurale; populatiunea din a duoacategorie e de 850 elevi; popalatiunea,din a treia catigorie e de 257 elevi.

Comitetul domnielor-vóstre a vèlut.scu mult ä. satisfactiune mésurile luatede domnu revisor gcolar in privintaservicialui in stractiunei prin pedepsiledisciplinare aplicate unora din Invétatod

Invétabare, precum i pentru inlo-cuirea unora dintr'ângil ale caror aba-teri aù fost mat grave. Dupa cum ve-deti, domnilor consilierl, ne putem fe-

licita ca serviciulmar In acest judettitmea Ole cApatnoscinte ce ti suntbine organisatate de comitetul dtern spera un resulti

Este de dorit insguvernului dorintase Introduca In legMice pedepse saù Ebru comitetelorgligia datoriile ce apra invatarnêntulu:

nvetemântului pri-prin care popula-

a elementarele cu-strict necesart1, este

prin mesurile lu-omnielor-vóstre, pu-at gi mai satisfAcator.4, ca sa se exprime

a interveni ca saea instructinnel pu-mende pentru mem-

colare earl vor ne-d'a priveghia asu-

.

Cu: tulDupa recomandatiunile facute de

guvern gi conform indatorirel pase dedomniele-vristre In sesiunea ordinaritrecutA, comitetul, cu ocasiunea veri-&ref budgetelor comunale, a amelio-rat salariele preotilor pe cat Isú per-mis mijkicele; cu tóte acestea Salsa, sun-tern nevoiti a mArturisi ca. acegti re-presentanti ai religiunei, care este bazamoralei gr. a civilisatiuneb, sant Incadeparte de a Intelege chiar greaua mi-siune ce ai In socil tate, aga ca popu-latiunea lipsita de : ndemnurile ce ne-ap A.rat ar trebui Era aiba In tampion" tjin tot local din ps rtea unor asemeneaapostoll al religiunel, §i chiar prinexemplul conduitei lor, H privesce flrinoci o custinctrune pentru rangul lorclerical, cad nu sciil a insufla respectulprin care ar paten impune,; religianeagi prin urmare morale; ast-fel dar lo-euitorii in acésta privinta alt con-ducAtor de cat obiceiurire primitive cele aù primit ca mogtenire de la parintiilor.

Causa acestei stAri de lucruni nueste alta de cat preotii, in cea mai mareparte nu ail studil suficiente pentru po-sitiunea lor, sa speram mns cá prinrnésurile luate de gavern i Santul Si-nod se va indrepta in curInd acest réúprin complectarea preotilor In cornu-nele rurale cu persóne egite din semi-narii.

Actualmente judetul are 175 biseHciin comunele rurale, dintre care functio-néza 168.

Li aceste biserici suet 253 preoti,174 cantAreti gi 174 paracliseri.

In comuna urbana Giurgirt sunt 5 bi-seHci române i una grecésca; la acestebiserici sunt 18 preoti, 4 diaconi gi 8cântareti; pe Iânga acéstaL mai stintiuca in oragul Giurgiu 2 bIrserici ore-escit cart se administrkt de sine.

Serviciul sanitarAcest servicia este organistat ast-fel:1. Medic primar;3. Medici de plgt§i;3. Mó§e;

1. Veterinar; §i6. Vaccinatorl care aa vaccinat §i

vaccinkä cu prima de 50-70 bantpentru fie-care copil vaccinat cu. succes.

Serviciul sanitar in orapil Giurgiueste compus din un medic de ora§, unmedic verificator §i 2 mdle. Prin apli-catiunea mèsurilor luate de domniele-vóstre In sesiunea ordinara trecuta, adi-ca de a nu se pláti personalului me-dical spesele de transport pane, nu vorinfAti§a procesele-verbale din panteaautoritetilor comunale c. aù visitatcomunele din circumscriptiunea lor,acest personal pAnA scum 41 a indepli-nit datoriele in mod satisfacaor.

In ceea-ce privesce mésurile igienicegi de salubritate publica, cari contri-bue fórte mult la inlâturarea epidemii-lor, nu se pot realisa de cat cu o fórtemare anevointa, cAci mai cu osebire lo-cuintele populatianei acestui judet saintaga de réa construite, umede gi in lipsacu total de lumina, femeile i copI Inspecial aceea cart locuesc pe margineabaltilor gi a lacurilor sunt debili, pH-mitori de diferite maladif, gi cu totaldeparte de a corespunde In acósta pH-vinta cu puternica organisatiane a ra-ser romAnului In general; dupa locu-inta vine In a duoa drépti nutrimen-tal, téranul in acest judet se nutrescefórte slab, o hrana mai substantiala IIeste mg cu desavergira necunoscuta.

In zadar comitetal Il a dat ostenelide al face sa Inteléga cat de mare fo-los aduce graltatil o locuinta sistema-tica gi in conditiani igenice precumo hrana mai buna, caci n'a stat pu-tinta a 'I smite Inca, din obiceinrile forprimitive. Opiniunea nóstra Yu acéstaprivinti este a se exprima gavernaluidorinta ca sa, se Introduca prin legeacomunala obligatiune locuitoribor ciatunci când le permite mijkicele sa asi-aure la case de economil &ate o sumapana tI va forma fondul necesar pen-tru constructiunea easel de locuintadupa un anune plan, sail sa se pue asu -pra venitului lui o óre-care taxa spreacest sfArgit.

In anul curent populatiunea acestuijudet a fost feritA de epidemii, afaride câte-va casuri isolate de maladii en-demice ivite In unele localittti, careinsa aâ fost combatute cu succes decatre personalul medical; migcarea ei afost cea urmatóre: 7.386 nascuti, dintrecari 3.942 baeti gi 3.448 fete, 2.989casatoriti, morti 3.630, dintre cart 817barbati, 797 femel gi 2.016 copii.

De la 1 Octombre 1881 pane la 1

Octombre 1882 s'all vaccinat §i revac-cinat 8.292 copil, dintre cart 4.535bieti §i 3.757 fete, plus 442 ement marlrevaccinatl. Fäcênd comparatia intrenumeral copiilor vaccinati de &Are

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1883

vaccinatori salariati i acela al celor vac-cinati cu prim5, dupe, sistema puse. Inaplicatie de la 1 Noembre anul trecut,pane ati ne de o diferinte de 6.583copil vaccinati In plus, adice in anultrecut de dare vaccinatorii salariati,2.161 ei cu prime 8.744, result& darce en plata fixe de 4.800 lei &Aerie s'ailvaccinat 2.161 copil i cn prime, s'apletit 4.822 lei pentru 8.747.

Cate-va casurl de episotii ce aù avutloc intre vitele locuitorilor ei in acestan, precum variolä- ovine, scobics, antrax

altele aú fost combetute la timp,fàr sà ia proportinni cart sò aducamari pagube; astql téte vitele locui-torilor aunt sanetóse.

Detaliuri mai Intinse asupra stereisanitare a judetului se coprinde in re-feratul domnulni medic primarNo.648,care se pune la dispositiunea domnie-lor-vóstre de o-date, cu acésta.

Aci credem ce este locul d'a atrageiareei atentiunea domnielor-véstre asu-pra imbunetetirei rasei vitelor din acestjudet, care este cu totul degenerate..

Snnt mai multe din comnne cart aùcapitalnri indestulátóre cu care ar pu-tea se cumpere i se, intretine cate untaur, un armásar saú cati-va berbecide soit; aceste capitaluri lima aú fostridicate in anul 1875, ei date cn modde Imprumutare locuitorilor pentru In-lesnirea mijlócelor de hrane, din cares'att filmset o mice parte, dupe me-surile hate s spere a se lichida tcltein curand, dace i domniele-véstre Ini-perteeiti acéste, opiniune sà bine-voitia da mmitetulni autorisatiune ca indatece acele capitaluri se vor incase, se, secnmpere cu din tr'ensele asemenea vitede soiù, ei se se dea In iegrijirea ei pen-trn folosul mad multor comune gru-pate In apropiere, atat cumperetéreaIngrijirea unor asemenea animale cum

Intrebuintatul lor: in timpul Impre-unerei, se se face prin intelegeredupà instructinnile veterinarnlui ju-detulut.

Spitalul judetultaIn privinta intretinerei acestui aee-

zimânt de bine-facere fondat de judetcomuna Giurgiu, am atras atentiunea

domnielor-vóstre i in sesiunea ordi-nare a anului trecut am aretat snmacernte ce cheltuesce judetul pentru in-tretinerea bolnavilor oraeului, in ve-d erea eerie ati disposat ca In loc de5.000 lei ce pletea pentru acésta co-muna Giurgiu pe fie-care an judetuluilsá pletésce cate let 8.000 de i acéstâsum& ince nu este Indestulatóre.

Comitetul domnielor-vóstre a pre-veilut ex-oficio acéste sumá prin bud-getul comunei Giurgiu, pe exercitiulcurent, consiliul comunal a facia re-

0./.....IINIVOW

curs la ministerul de interne contraacestei aloeatiuni, invocand o conven-thine &cute in anni 1875 cu consiliuljudetean, in virtutea eerie, sustinea càare se pletésce anual numai cate lei5.000, inse dupe, reclamatiunea datede acest comitet, ministerul respingeprotestul infirmand ast-fel ori-ce lu-creri precedente ei recuncisce judetulaidreptul de a primi snma ce domniele-vóstre ati gesit cu cale. Cn tóte aces-tea Inge, comitetul crede cà i cu acéstesume tot se face judetulni o mare ne-dreptate ceci precum se stabilesce dinexpunerea facute in anul trecut, bol-navii din orae sunt in numer intreitmai mare de cat aceia din judet ; ju-detul cheltuesce in general anual cuintretinerea spitalului aproximativ lei44.153 leant 20, ei comnna Giurgiu plà-tesce partea sa numai lei 8.000, adice,18°/0, pe ceded dupe, o drépti propor-tiune ar trebui se pletésca pe an lei29.448 bent 80.

Dupe cum veti bine-voi a vedea lapartea financiara a jtadetului descrisemai In jos, acesta are mare necesitatede a cauta sa, nu se mat continue ase-menea nedreptetiri, ca ast-fel sà pótaa te echilibra budgetul pentru aco-perirea ckeltuelilor sale obligatorii.

Remane deci ca domniile-vóstre sàchibzuiti ea sail se, se ridice suma cetrebue se plétésee comuna Giurgiupentru intretinerea bolnavilor Bel inspital la proportia euvenité, sail se ise cedeze o parte din local in care se,Yet Intretine bolnavil set cum va credede cuviinta.

Finantele judetuluiSub acest titlu vom trata in parte

despre fondurile judetului propriti 4isdeosebit despre fondurile drumu-

rilor.In ceea ce privesce fondurile jude-

tului cun6sceti, domnilor consilierl,cestiunea diminuerei lor prin pnnereain aplicatiune a legilor relative la re-ducerea contributiunilor ceile de co-Inunicatie i la renuntarea statului Infavérea contributiunilor la téte reme-eitele din contributinni pane la 1 Ia-nuarie 1879, ast-fel cà budgetul jade-tului are o reducere anuale de lei34.568 leant 55 din veniturile sale eio perdere de lei 33.423 bent 60 dincapitalul budgeter.

Pe cat. Aniturile se scud, pe etacheltuelile obligatoril puse prin legile vine timpul a se efectua. Ata spreesemplu judetul are obligatiunea dea construi cat mai ingrab localuripentru casarmele armatei teritorialeimpreuni en depedintele lor, a carorcheltuéle de constructiune dupe devi-

sell() fecute se ridici la tifra aprópe500.000 lei.

Acéste cestinne este intre luereriledomniilor-véstre spre a ve. pronnnta.Dupe acésta vine In al du oilea rindintretinerea spitalulut, a arestului, aserviciului sanitar, a personalului can-celariei, a serviciului instructiunei eiplate restului din cumperatérea loca-lului judetului.

Pe lauge acestea, judetul mat are Insareina sa i liquidarea imprumutttificut locuitorilor in anul 1880, pen-tru Inlesnirea mijlécelor de hrane, acared Implinire de la locuitori a mersfórte incet din cause negligentei per-ceptorilor Statului, pane ce comitetul,In unire cu domnu drefect local, le aridicat sarcina acestei impliniri ei adat'o perceptorilor comunali.

Modul cum comitetul domnielor-vóstre a intrebuintat fondurile judetu-liti In anul financier 1881-1882 ei cumcredo a se Intrebuinta pentru exerci-tini viitor, invederat redncerilorcute, se coprinde In aleturatele aciseme gi proiect de budget care re-mane a se cerceta de cetre domniele-vóstre.

Nu credem de prisos, domnilor con-a aréta aci cestiunea incendi-

erei unei perti din localul jacletului.In nóptea de 1-2 August acest an,

a isbucnit incendiul luand nascere dela grajd; nu s'a intêmplat alta neno-rocire de cat arderea cu deseve,reire aacoperemantului grajclului, remiseial camerilor in care erae instalategrefa tribunalnlui, cancelaria corpuluiportireilor, a corpului technic, a co-mitetului porturilor, a serviciului sa-niter i locuinta cameristului prefectu-re!. Din prevederea comitetului, aces-te inceperi impreuna en cele princi-pale ()raú asigurate la societatea Da-cia-Romania."

Imediat dupe stingerea incendiulals'a anuntat acea societate, care trimi-tend un delegat al séil s'a procedat laestimatiunea pagnbelor, dupe care apoia depus, in manile comitetului, sumsde lei 6.500 pentrn restaurarea acelorinceperi.

Cu din acéste sumé, comitetul dom-nielor-véstre, dupe sternintele depuse,a refecut acele acoperemanturi, a repa-rat ueile i ferestrile stricate, a trans-format grajdul i remisele in cameredotal de confortabile spre a servi delocal pentru judeceloria ocolului Giur-giu, de la care judetul are se, primésee,chirie, a transformat gangul de la eei-rea secondare a localului jacletului,in camere care se serve pentru arhivatribunalului; a construit din noe o la-trine cu 3 comoditeti, neaperat nece-sere acestui local, iar restul de lei

il (23) Octombre 1883 MONITORUL OPTIMAL AL ROMANIEI

1.000 sa reservat a se construi o ma-gazie de scânduri pentru conserve-tul lernnelor i instrumentele corpuluitechnic.

Comitetul se crede tn drept a speraaprobarea domnielor-veistre pentru a-vantagia5 sa intrebuintare a acestei sume.

Situatiunea gi fondurile drumurilorAcésta parts., domnilor consilieri, pre-

sinta tnalte dificultati In re solvarea ei.Judetul are in sarcina sa termina-

rea constructiunei i intretinerei ur-matórelor sosele judetene :

a) Giurgin Zinanicea.b) GiurgiuAlexandria.c) Giurgiu Pi tesci.d) GiurgiaTargovisceae) Soséua mixta BucuresciAlexan-

dria.Pentru restaurarea partilor execu-

tate din aceste unii, pentru complec-tarea constructiunel eta terasmeuteimpietrire qi pentru construirea podu-rilor i podetelor necesarii pe clên-sele, dupa calculul neat de domnuinginer, necesita in total suma de lei4.622.268 bani 70, cu aproximatia ceamai posibil apropiata pentru o lutin-dere de 314,000 m. 1., insé

Pentru eosua, Giurgiu-Zimnicea lei844.425; pentieu eoséua Giurgiu-Alexar-dria lei 334.336 ; pentru soséua Giur-giu- Pitesci lei 992.360 ; pentru so-sétta Giurgin-Tergovisce lei 978.645;pentru eogua Bucuresci-Alexandria lei1.052.296 bani 50.

Total, lei 4.202.062 bani 50.Se adaiaa°a 100/0 cheltueli neprevqute,

lei 420.206 ban! 20.Total egal, lei 4.622.268 bani 70.Punêndu-ne in ipotesa cà pentru exe-

cutarea acestor lucrar1 judetul ar con-tracta un imprumut, li trebue, pen-tru terminarea soselelor i pentru in-tretinerea lor anuala, Ora la lichida-rea imprumutului, cate lei 846.336 ban!76 pe fie-ca re an, care se imparte ast-fel:

Proeentele i amortismentul capita-lului de lei 4.622.268 bani 70 de con-structiune maser a imprumuta, calcu-lat 7 la suta minimum posibil, lei323.558 bani 81.

Intretinerea anuala a soselelor, o-dataconstruite, dupa costal stabilit mai sus,pentru 3.145.522 metri liniari à lei 1

bani 50 pe metru, lei 461.779 bani 20.Intretinerea i reconstruirea poduri-

lor existente, dupa o calculà empiricacu aproximatia posibilea , lei 18.443ban! 75.

Idem idem a podurilor necesarii a seconstrui din non, dupa pretul stabilitmai sus, pentru 227 metri lungime depoduri i podete a, lei 65 pe metru , lei14.755.

Instrumente, unelte i diferite mate-

riale dupe prevederile anulul curent,lei 1.250.

Personal calculat dupe trebuintaserviciului In asemenea situatie, cu tóteeconomiele i restrictiunile putincióse,lei 27,250.

Totalul venit. anual necesar a se aveachelt., lei 846.336 ban! 76.Venitul ce are judetul, dupa exemplul

anului curent, este de lei 103.264 bani11, adicii, abla ce li este neapératne cesar.

Aea dar este bine stabilit ca miji 6-cele ce nuoa lege a drum urilor asigurajudetului per tru constructiunea i in-tre tinere a soselelor, prin imprumut, suntcu desavéreire mici facia cu trebuintele.

Admitênd ca judetul ar executalucrarea acestor sosele in fie-care an,proportional cu mijlócele de cart dis-pane, ar fi ca abia intr'un timp de . . . .ani sa termine aceste sosele fara, a tineséma, de intretinerea lor anuala.

Dintr'aceste sarcini s'ar putea faceóre-cari reduceri, pe cari comitetul dom-nielor-vóstre se crede obligat a vi lepropane. Aceste reduceri sunt

a) Judetal Vlasca este pus in comu-nicatie cu judetul Teleorman prin dime'sosele numite judetiane, adica Giurgiu-Zimnicea ei Giurgiu-Alexandria.

Art. 3. Legea drumurilor dice :Drumuri judetiane sunt acelea cari

pun in comunicatie directi duoS saamal multe capitale de judet, cart punin legaura osebitele plási ale unlit ju-det cu capitala sa, cari plecand de lacapitala judetului ajung la un port sailfrontiera.'

Pentru a se satisface acésta obliga-thine, credem ca este destul ca acestjudet sii fie legat cu Teleormanu prin-tr'o singurii linie de eosea i anumesoséua Giurgiu-Alexandria ; iar aceeaen numirea Giurgiu-Zimnicea sa se de-claseze dintre eoselele judetiane i sase claseze ca eosea vecinald, ceea-ceeste Mate drept, cdci ea deservesce nu-mai interesele comunelor Slobozia ,Maln, Gaujani, Pietroeani, ArsacheBujoru.

b) Art. 2 din legea drumurilor pre-vede

Cäile nationale sant acelea cari ple-când din capitala Orel se dirig catredeosebitele capitale de judete, porturisaâ trecetori de frontiera i aù ca-racter de interes general.'

In facia acestei prevederi destul declare a legei, comitetul nu intelege pen-tru ce sogna Bucuresci-Alexandria, nu-mita mixta, ar cadea In sarcina judetu-lui; cad ea pornesce din capitala tare!,se dirige catre portal seer trecèttireafrontiera Turnu-angurele, traversandjudetele Ilfov, Vlaeca i Teleorman.

Acésta qosea dar nu póte fi clasata In

categoriaacelora de la art. 16 acea lege;cici ea pornesce din capitala térel catreportal Turnu-Mégurele, are un véditcaracter de interes general ei prin ur-mare, dupa tóte probabilitatile, ar trebuisa figureze intre caile nationale.

Ast-fel dar gogna Giurgiu-Zimni-cea, a cérel cheltuiala, de complectarecosta sama de le! 844.425 i acea mixtaBucuresci-Alexandria pentru care ne-cesita suma de lei 1.157.256 baui 10,iar In total lei 2.001.951 bani 10, scotên-du-se din sarcina judetului, ar mai re-manea acesta cu terminarea i intreti-nerea celor-l'alte sosele judetiane Giur-giu-Alexandria, Giurgiu-Pitesci i Giur-giu-rergovisce, pentru a caror termi-Dare necesita suma de lei 2.535.875bani 10.

Cu acésta reducere ajungem la urma-tonal resultat:

a) Procentele i amertismentul capi-talului de lei 2.535.875 bani 10 nece-sari a se imprumuta, calculat ca 70/,,minimum posibil, lei 177.511 bani 26.

b) Intretinerea anuala a eoselelor, o-data constrnite pe o intindere de 209.588metri unjan à câte lei 1 ban! 50 pemetru, dupa calculal stabilit de dom-nu inginer, se ridica la cifra de lei314.382; din cari scaeléndu-se 200/0ceea-ce se va lucra cu 4ile de presta-tiune comunale, conform art. 2 din legeadin 1882, care da suma de lei 62.876,rémâne lei 251.506.

c) Asemenea pentru intretinerea po-durilor pentru 134 metri lungime depoduri i podete, calculat a, lei 65 pemetru, lei 8.710.

el) Instrumente, unelte i diferitemateriale, lei 1.250.

e) Personalul calculat pentruun ingi-ner ei duo! conductor!, plätiti eel d'an-voia Cate lei 450 lunar si cei de alduoilea câte lei 260 lunar fie-care, lei11.640.

Total, lei 450.617 bard 26.Admitand iaraei ea guvernul ei Ca-

merile leginitóre ar incuviinta ca pede o parte sa declaseze eoselele Giurgin-Zimnicea i Bucaresci-Alexandria dinsoselele judetiane, i ea califice pe cea

vecinala, iar pe cea de a duoanationalé; iar pe de alta sa se dea jade-Olaf ajutorul prevNut la art. 18 dinlegea drum urilor pentru terminarea con-structiunei acelor trei linif de sosele ,totuei el n'ar paten sa le intretie curesursele ce asigura nuoa legedrumurilor, care, dupa, cum vedeti, seridica la cifra de lei 323.092 anual,pe când resursele sale budgetare suntde lei numai 102.264.

Asupra acestel stari de 1ucrur1 a-tragem in deosebi atentiunea domnie-1 or-viistre, rugAndu-vé sá bine-voii,I a

3416 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octon.bre 1883

chibzni mijlócele ce yeti crede mai ne-merite inteac4sta.

Lucrarea cea mai de capetenie, pen-tru judet, era eestaurarea §oselei ju-detiana Giurgiu-Alexandria, a cdruidevis, inaintat de domnu inginer, se ri-dica la cifra de lei 143.435, care faciaen resnrsele judetului nu se péte puneIn lucrare.

Dupa Intelegerea luatd cu domnuinginer, s'a redus acele lucra,ri la sumade 5.000 metri cubi pietri§ a se trans-porta §i a§terne pe partite cele maideteriorate ale §(iselei §i la 9.000 me-tri cubi reparatii de terasment i des-tupare de §énturi. La prima licitatie aresnitat pentru aceste lucrari pretulde 15 lei 25 bani metru cub pietr4 §i.

un leú 25 bani metru cub terasment,ceea-ce in total presinta cifra de lei87.500; acest pret fiind cu mult maimare der Cat acela prevq.ut prin devis,comitetul il a respins §i. la a dnoa lici-tatiune a resultat lei 11 bani 65 pentrnmetru cub pietri§ §i lei i bani 8 pen-tru metru cub reparatii de terasment.Acest din urma pret, de §i peste devis,Irma fiind pe de o parte, clupd, tótecercarile indirecte fecute, nu s'a pre-sintat alta persóna, care sti lase maijos; iar pe de alta pentru ca timpul eradeja inaintat, s'a admis de comitet §is'a supus aprobarei M. S. Regelai, con-form legei.

Situatiunea comunelor ruraleCu ocasinnea verifiarei a parte din

compturile lor budgetare, s'a constatatcá starea cemptabilitatei lor era cutotul neregulata.

Acéstd stare de lucuri am expus'odomnielor-vóstre in sesiunea oriinardtrecuta, pe care apreciand'o, ati regulatinfiintarea a clnoi controlori látiti dincasele comunale.

In aceste functiuni s'a numit do m-nit Temistocli P. Clearch §i Dem. Al-baleann, ambil vechi functionari §i cudestule cunoscinte despre asemeneafunctiune.

Ace§ti functionari le ad fault da-toria, ad descoperit mai multe sustra-geld de bani comunali, ai caror autoriail fost dati In judecata ; Insaputut lamuri starea financiará la maimulte comune, din causa ca lipsesc cudesavèr§ire parte din actele §i regis-trele privitóre.

Din partea comitetului s'a dat dom-nilor controlori instructianile cuvenite,cart tind mai malt la tinerea compta-bilitatei i a celor-l'alte ramuri deservicid in regula pentru curent §iviitor ; iar peutru trecut sa caute printéte mijtócele legale a regula ceea-cese va putea.

In general, servcomunale merg ettóte deslu§irile dalori comunali, dede membrii acestutóte desele inspecdomnu prefect.

Causa acestei sca' comunele, cun'aA mijlóce indeplatésca bine, inast-fel s5, se gas,phne cunoscintetoritatilor comun

Sunt in judet50-60 locuitorimenea comune tr(ca §i cele mai pobudgetare nu se r600 lei.

Intelegeti bine,ca ca o asero eneintretine un pers(notarul nu pótemum cu 15-20 leori-ce rationameiplatita cu o asenpéte pretinde a tilaria unei autoricere sá aibd cunclitate, de aitninis

'ciile administrativemultá anevointa en

te de domnil contro-dornnii sub-prefecti,

comitet §i chiar cutiuni &cute de catre

did de lucruri esteni surit organisate,stulatóre ca cari sa,special pe notar, casea, perscine cu de-

de tóte datoriele au-ale.omune compuse dincontribuabili; ase-

bue sá aiba personalpnlate; resursele lordica de cat la 500

domnilor consilieri,a suma nu se pétenal, mai cu osebireplatit de cat maxi-lunar; el' bine, dupa,

t, de la o perscina,enea sum& nu i sene in regula canoe-tati ; nu i se pétescinte de comptabi-tratie, de politia ju-

diciará §i de téte cele-l'alte indatoririale auttoritatei comunale, prin cari sáexecute legile §i regulamentele, pe carinotarul este dator a le explica pri-marului, consilierilor §i juratilor co-munali ; nu i se péte pretinde ca in tot-d'a-una sá stea la cancelarie spre aprimi diferitele ordine ale antoritati-for superióre, cererile corpului technic,ale personalulni medical etc.

In acésta privinta, comitetul domnie-lor-vóstre este de opiniune a se inter-veni la guvern ca sa faca o nuoa, or-ganisatiune comunala, a§a ca fie-caresa fie compusa, minimum de 300 con-tribuabili, ca ast-fel sá póta, suportacheltuelile intretinerei unni personalapt, care st pótá corespunde Intru tétecerintelor serviciului; adsta reorga-nisare este neapérat necesarie a se facecat mai curêncl posibil, prin deroga-tiune de la termenul prevNut la art. 6legea comunala.

Acésta este, domnilor consilieri, ade-vèrata situatiune a judetulni §i mésurilede indreptare pe cart co mitetul erodea se lua; rèmâne deci ca domniele-véstre sit chibzuiti i sa avisati.

Pre§edinte, H. Racota.Membril: Dciseettescu, Iórt Aedel-

covici.

ANUNCIURI MINISTERI ALE

MINISTERUL DE INTERNE

Directinnea generale a telegrafelor§1 postelor

Fiind-cil la licitatiunee, tinuta in ioade 3 (15) Octombre 1883, pentru vin-larea a 180 stalpi vechi afii pe liniatelegrafica Pitesci spre Câmpu-Leng,nu s'ad presintat amatori la prefecturade Muscel, la Caropu-Lung; iar la pre-fectura de Arge§, la Pitesci, pretul o-ferit este desavantagios; se publica sprecunoscinta generate cá pentru vinde-rea acestor stâlpi se va tine o alta

licitatiune la 29 Octombre (10 Noem-bre) 1883 , in pretoriurile mentiona-telor prefecturi, cu aceleae conditiuniNo. 15.276, publicate in Monitorut ofi-vial No. 112 din 1883.

No. 18.497. 3 1883, Octombre 6.

Se publicist, spre cunoscinta gene-rale ca In qioa de 17 (29) Octombre1883, se va tine licitatie la. prefecturade Tutees §i la prim:trifle de Niacin §iIsaccea, pentrn vinolarea a 656 stMpide telegraf vechi, aflati pe tractui li-niel telegrafice Mdein-Luncarita spreIsaccea §i. de la Isaccea-Samova spreTulcea.

No. 17.984.

Directta generale a serviciulul sanitarMersul pestei bovine in Oilele 3, 4, 5 si 6 Octombre 18831111010111. ..........elouga. sstIgpawnleo....1154.

(2)

COMUNA

3 Octombre 4 Octombre 5 Octombre 6 Octombre

'.;

4

'1°,.

gp il

--.. z.',

%;

A

p 4'

2).,

4°A 1 -8 ! .8

.--'

%

A

A',-.:

'"

°A

o.1E

z.

2),5

A °,.'!I

_z!

.. 5

2 .),

°El

]retesci-de-Sus (Falciù)3chiopeni .MtenesciVinetesci .isnovèlu (Dorohoid) .?altini.§.

1

212

1

1

1

24

13

24

13

7

5

5

2

12

7

12

7

,-- 6

7

5

1i

11

7

11

7

318

1

124

304

30

(3apliMent)

11 (23) Octombre 1883

MINISTERUL CULTELOR§I INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Catedrele de istorie, de limba elenä §ide limba francese de la gimnasiul dinPitesei, neputendu-se ocupa in mod pro-visoria, conform legei, in urma concur-surilor ce aa fost publicate pe 4ioa de1 Septembre 1883, ministerul publicadin noa concurs pentru aceste catedre,pe dioa de 30 1VIaiú 1884.

Concursurile se vor tine la universi-tatea din Bucuresci, in conformitate cuprescriptinnile legei speciale din Martie1879.

Aspirantii se vor inscrie la ministeren cel putin 8 cjile inaintea termenuluide concurs.No. 13.986. 10* 1883, Septembre 29.

Catedra de desemn vi caligrafie de laseminarn1 din Hu§1 neputendu-se o-cupa in mod provisoria in urma con-cursului de la 1 Septembre a. c., mi-nisterul pune din noa in concurs a-céste, catedre pe (boa de 1 Iulie 1884.

Concursul se va tine in localul sceleide Bele-Arte din Ia§1, inaintea juriultace se va institui, conform legei.

Conditinnile de admisibilitate la con-curs §i programa concursurilor auntcele fixate de mai inainte, inserate inMonitorul oficial No. 250 din 6 Noem-bre 1880.No. 14.991. 13* 1883, Octombre 3.

Direetinnea generale a arhivelorStatulul

In cancelaria acestel directiuni aflan-du-se vacant un post de copist, sepublica prin acesta concurs pentru o-cuparea Inf.

Concursul se va tine in cancelariadirectiunei, la 15 Octombre, la ora 1p. m. De la concurentI se cere, pe lang4o scriere frumósà, diploma de bacala-ureat §i certificatul de tragere la sortipentru armata. Studentil facultätei delitere vor ayes, preferinti.

(2) 1883, Octombre 6.

MINISTERUL DE FINANCE

Casieria generale de Olt

Agentul de urmerire §i controlor,conform art. 12 din legea de urmärire,face cunoscut prin acésta ca in 4ioade 15 Octombre 1883, la orele 10 di-minéta , se va vinde prin licitatie,in pieta oraplui Slatina, obiectele ces'aa sechestrat pentru neplata derilordatorite Statului din arenda mo§ieiDarca 'Vales Mare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI (Supliment) 3417

Obiectele sechestrate aunt ale dom-nului Pandele I. E ftimescu.

5 kile mar! grea din recolta anuluicurent, §i 12 clef fen, fie-care clae ca5 care de mèsnrä.

Prin urmare, aceia cari vor a con-cura la licitatia acestor obiecte, FAA sepresinte la locul indicat, in (lioa i orafixate.

Se cere concurentilor se depuni maianteia o garantie de 5 la sate, din v a-lórea obiectelor.

No. 266. 1883, Septembre 28.

Agentul de urmerire §i controlor,conform art. 12 din legea de urmarire,face cunoscut prin acesta ce in ilioa de15 Octombre 1883, orele 10 diminéta,se va vinde prin licitatie, in pieta ora-§uluI Slatina, obiectele ce s'aa seche-strat pentru neplata derilor datoriteStatului din arenda moiel Schitu Greci.

Obiectele sechestrate sunt ale dom-nului Costache I. Caraveteanu.

38 rimetori slab!, 22 rimätori gra§i,100 oi, 6 perechi bol, 4 vac!, 2 bivo-lite, 4 cai de trisuri, o bri§ce pearcuri, o locomotive, de 10 cai putere,§i ca 30 chile mar! graa din recoltaanuluf 1883.

Prin armare, aceia earl vor a concurala licitatia acestor obiecte, se se pre-sinte la locul indicat, in 4ioa §i orafi xate.

Se cere concurentilor se depune maianteia o garantie de 5 la Elute', din va-lórea obiectelor.

No. 270. 1883, Septembre 28.

Casieria generale de Vasluhl

Brevetul de timbru No. 203 din 1883,per4enda-se de cetre titular domnulDimitrie Selveanu din ora§ul Vasluia,se publica anularea lui.

No. 3.605.

MINISTERUL AGRICULTUREIINDUSTRIEI, COMERCIULUI

DOMENIELOR

Fiind-ce, la licitatiunea tinute in tioade 26 Septembre 1883, pentru vin4a-rea obiectelor §i ma§inilor aflate ladomenul Giurgiu, nu s'a aretat nid unconcurent ale cumpera, ministerul pu-blicá spre cunoscinta generale cà in4ioa de 10 Noembre 1883, la orele 2post-meridiane, se va tine o nonà li-citatiune publice orala pentru vin4a-rea acestor obiecte §i ma§in1 atat inlocalul sea din Calea Victoriei No. 103,cat §i la prefectura judetului Vla§ca.

Vinlarea liselor obiecte i ma§ini

se face in conditiunile publicate prinMonitorul oficial No. 123 din 1883.

AmatoriI de a cumpera aceste obiete,fie in parte fie in total, vor-bine voi ase presinta tu aretata i i orà in lo-calurile sus aretate, insotit1 de garan-tiile cerute de conditiile coprinse insus 4.isul Monitor cu No 123 din 1883.

No. 33.961. 1883, Octombre 8.

Tabloid de bunurile mid ce sunt ase vinde in centrul Craiova, lo-calul prefecturei judetului Dolj§i pe la prefecturile judetelorunde sunt situate, in 4ioa de 22Decembre 1883, ora 1 p. m..confom legeI virojárei bunuri-lor Statului din 12 Aprilie 1881,§i in cas cänd licitatiunea nu seva termina in acea 4i, va conti-nua §i in g.ilele urmátóre.

Jucleful Dolj

1. Locul viran din oralul Craiova,strada Obedeanu, colórea AlbaArd, su-ourbia Denesci, fost pendinte de scólaObedeanu, (insemnat pc plan ca No. 25)in merime totalä pane 2.420 metri pa-ti at! sea 626 stanjeni patrati, inveci-oat spre resárit cu locul fost cu em-batic al domnulul T. N. Guran, la a-pus cu locul ca embatic al domnuluiMitran Dumitru Creta, la miap-m5ptecu locurile embaticare ale bisericeiSantu. Ion §i la mia44-4i cu stradaObedeanu, neinchiriat ; garantie pro-visorie lei 36.

2. Locul viran din ora§ul Craiova,coléra Albasträ, suburbia §i strada 0-bedeanu, fost pendinte de scóla Obe-deanu (pe plan sub No. 3), in märmesuprafata totala pane la 120 metripetrati sae. 31 stanjeni petrati, lave-cinat la reserit cu gheteria domnaluiMihalache Ionescu, carciumar, spre a-pus ea local &inane! Sande Lazer Vi-zitiu, la miap-nópte cu strada Obe-deanu §i la mia4A-4i cut local domnu-lui C. Putureanu neinchiriat ; garan-tie provisorie lei 30.

3. Livedea din fundul gredinilor dirora§ul Craiova, foste pendinte de scélaObedeanu in merime suprafata totaläpane la 2 hectare 350 metri patrat1,saa patru pogóne, 78 stanjenT, in-vecinatà la réserit cu grädinile datecu embatic, la apns cu Marin Con-stantin. la miale-nópte cu Anghel Ta-bacu §i Mih. D. Haralambie §i lamia4A-4i tot cu Marin Constantin ; a -rendate pe periodul 1883-1884, im-preuu5, cu livedea de mai jos de la

a-118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1888

No. 4 curent, cu lei 60 anual; garan-tie provisorie lei 60.

4. Livedea de la gantul lui Ivandupe mogia Balta-Verde dir cátunulPopoveni, comuna Balta-Verde, fostapendinte de scóla Obedeanu, in ma-rime totals'," pana la 4 hectare 646 me-tri patrati, sail 8 pogóne 143 stanjenipatrati, invecinata la miada-nópte Culivedea domnulni N. Poenaru i dómna

Carmenseli, la mialdada en Io-niá Cismaru gi parte din moaia Buco-vata, la rasarit cu mogia Bucovétu gila apus cu Badita Badea, Dina, Curcagi I. Murgagauu, ginerile repausatuluiPopa Bala.

Arendatá impreund cu livedea dinfundal gréalinilor de la No. 3 curentde mai sus pe perioclnl 1883-1884;garantie provisorie lei 60.

5. Local in marime supra fata to-tal pana la 2.502 metri patrati, dincari ca 646 metri patrati partea (co-priusa) iasemnata pe plan, coprinsaintros literile a, h, ru, n, ce se dicede unit din locuitori di, este in litigiacu comuna Ciutura, din comuna Ciu-tura, plasa pumbrava, ce apartine demogia Statului Ciutura, fost pendintede monasairea Jitia, sitnat intre lo-curile cedate fogtilor clacagi dupil le-gta din 1864, avand pe dansul o móráruinata, se invecinesce la miada-nópteCu lneul lni (Inman Panel], la miack,4i au local lut Trifa Ignat, la aPusen parial Ciutur i la résärit ca so-saioa ce conduce la Perigor prin Ciu-tura i Criva la Craiova, arendat im-preuna ell mogia Statului Ciutura peperiodul 1883-1888; garantie provi-Soria lei 90.

6. Locul fostel mori, situat in raio-nul catuntilui Lemnea de jos, comunaBucovétn, plasa Ocolului, fost pen-Lute monastirea Bucovatu, avand pedausul mai multi poini roditori i cuo casa de zid compusa din 2 odaiun celar mic, invelita cii trestie, uneogar de gard i un pátul mic de pari

nuele pe 4 furci, invelit cu trestiecoceni, constraite de loduitorul T.

Veleanu, inaecinat la résárit ea pro-prietatea lui Petra Doicaru, la opuscu Dumitru Carciumaru, la miaaa-napte eu balta cu trestie, proprista-tea Statului, reservata in delimitareadin 1864 gi la miada-di cu goseauaCraiova-Bucovétu, la Cetatea.

Acest loc este arendat impreuna cnmogia laacovatu, pe periodul 1883-1893 ; garantie provisorie lei 166.

Tot o-data se esplica ca cumpara-torni va despagubi pe chiriagul aces-tui loc de cladirile ce o. construit peel, dupe cum se vor pta a intelega,

ridiee Kole cL Jilt

Judetul Gorj7. Local de aratura en padure nu-

mit Puza saa Dumbra vita fast al mo-nastirei lismana, situat afará din co-muna Rosia i Rovinari, plaiul Jin,in marime totala pana la 39 pogóne861 staajent patrati, din care 9 po-One 1.204 staajeni patrati padure,iar restol pámaut de aratura, inveci-nat la iniapanópte i apus cm pro-prietatea domnului Zara& Baiteanu,

miada-di ca proprietatea domnulta_tar& Crasnarn i la résarit en locurilemognenilor tiovinari, arendat cu moaiaMoi pe periodul 1880-1885 ; garantieprovisorie lei 1.245.

8. Livedea dupe proprietatea Statu-lui Borosceni-Hobita situata in co-mans Bradicena plaiul Vuleanu, afaradin raionul comunei, fosta pendintede monastirea Tismana, in marime to-tala pana la 1 pogon 967 stanjenipatrati, iuvecinata spre miada-nóptecu livedea mognenilor Bradiceni BarbaDobrótá, spre miaaa-di cu livedea mog-neanului Bradiceanu Stanca Ion Se-meann, la résarit cu parnanturile de-limitate insurateilor, de care se des-parte printeun drum natural.

Arendata pe periodul 1883-1888, im-preuna au mogia Borosceni-Hobita; ga-rantie provisorie lei 30.

9. Un loc fost al domnului Cons-tantin N anciu, in intindere pan& la1.116 metri patrati, avand pe dansulo casa de lama ruinata, i mai multipomi roditori, invecinat la miada-aicu locuitorul Ionita Mitia., la naada -nópte cu linia comunei Ragina, la fa-sarit en Ion D. Porojnicu i la apusea Dumitru Nanciu, neinchiriat ; ga-rantie provisorie leI 6.

10. Un loc fost al domnului Dimi-trie Nanciti din comuna R4ina, Inintindere totala péaita la 1.0'15 metripatrati, invecinat la miada-di en pa-manta]. locuitorilor Ionita Mitica, lainiaaa-napte cu linia comunel Ragina,la rasarit cu Constantin .Nanciu ai laapus ea Landatu Nancin neinchiriat ;garantie provisorie lei 3 bani 50.

Judepil Bovianali11. Local yid numita Hotérani din

oragul Caracal, mahalana Santa Ni-calae Brétulesci, in marime pand la 4pogóme, foot pendinte de monastireaHotarani, Invecinat la résarit cu go-seaua Corabia ai parte cn local la Gr.Berghitaa avand acasta lature lugimeapanel la 150 metri, la apus co caselelocul domnului C. Slkvescu, avénd a-céstá lature langimea pana la 150 me-tri, la miada-di cu viile logofétului Ro-aiann, avand acésta latura lungimearar,i, la 136 nietri gi miadaanapte cnLiao, cave o desparte de domnia frail"

I Speriatn, neinchiriat ; garantie provi-1sorie lei 250.1 12. Parte din mogiora din hotarulIDobrun, situata ta plasa Oltii-de. Sus,comuna Dobrunu,compusa din 2 curele,fosta proprietate a domnului Nae Bril-

1 tègeanu, iar asta-di a Statulni gi avandintinderea: o cnrea pana la 17 pogóne

11 206 stanjeni patrati, alta curea lianala 13 pogóne 1.267 stänjeni patrati,sail in total insuinand aaibele curateOM.: la 31 pogóne 1.177 stanjeni pa-tratl, pe acésta din urina, coma se aflagi patina padure, se invecinesce primacurea: spre réséait cu domnu Brad-geanu Ion Toms, spre apus en domnuBritageanu Stefan, iar la capete cudelimit rea locuitorilor; a doua curea :spre résérit tot Ca Bratageanu IonToma, spre apus tot en BrataFanuStefan, air la capete tot cu delimita-rea locuitorilor, nearendata, se cautain regie; garautie provisorie lei 260.

Judepl Ycilcea13. Local de aratura ce apartine de

mogia Statului Mihaegti, numit la Sérbi,din oragul Ramnic, fost pendinte deepiscopia flananic , in iotindere to-tala de 12 pogóne 1.257 stanjeni pa-trati, invecinat la miada-nópte cu Ba-flea Badea Fleac gi drumul Badesci-lor, pe langa iaaul morilor, la miaaa-di cu Teresa Feisteier, la résárit cuGheorghe Pescaru gi la apus en Cos-tache Veisberg, arendat pe periodul1883-1888, impreuna cti mogia Mi-haesci; garantie provisorie lei 240.;

14. Local pe care a fost hanul epis-copiei ce apartine de mogia Mihaesci,din oragul Ramnic, foot pendinte deepiscopia Ramnic, situat in mijloculdelimitarel fogtilor clacagi, in intiudereOra la 328 atanjeni patrati, Inveci-nat la miada-napte cu Mihalache VI.Daragin, avana acésta, lature o intin-dere 'Ana la 17 stânjenI liniari §i 3palme, la miada-ai ea Stana Voica gi dru-mill de comuaicatie, avand acósta latnreo intindere Oak la 17 stanjeni liniari8 palme, la apus cu 'name C. Var-gatu, Ilinca Barbantacóia, Nicolae Bu-catarti gi Phan Copidon, avand acéstalature o intindere liana la 11 stanjeniliniari gi o palrad ai la résarit cu go-seaua nationala, avand acésta lature ointindere pana la 7 stanjeni 7 palme,arendat impreuna cu mogia Mihaescipe periodul 1883-1888; garantie pro-visorie lei 15.

15. Local numit la Movila-Neam-tului ce apartine de mogia StatuluiMihaesci, din oragul Ramnic, fost pen-dinte de episcopia latimnieu, in mat imesuprafata totala rani, la 10 pogaine gi1.123 stanjeni p .tratil inveca.at laTaiada-nópte gi résiarit ou paw., Via-

11 (22) Octombre 1882 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2410

drumul i drumul Budescilor, averniacésta latura o tntindere pane. la 226stanjeni linaieri, la rnia4A-4i err PetreOleneseu avand acé..te lature o intin-dere paint la 162 stânjeni si la apesc n jughraru, eyelid acésta lature ointindere One. la 99 staejeni, arendatImpreunii cu moeia M heesci pe peri-odul i 883-1888; garantie provisorielei 195.

16. Locul ce apartine de inosia Sta-WWI Mihaes.A, din oraeul Ramnie,fost pendinte de episcoeia Ramnic, Inlntindere totala pana la un pogon 501stânjeni patrati, impartit In duoè partiprin ulita de pe ria; prima parte inmhrime pâna la 490 stânjent patrateavênd pe déesa o cash in paianta testare de ruina cu o camera', sus si de-desub un becia de piatrhe se Inveci-nesce la miad1-nópte cu Nicolae Barapi Anghel Marin, avail(' acésta lature ointindere papa la 34 stenjeni liniari,la nria4.14 cu ulita de pe rIì, avandacésth lature o totinclere phyla la 15 stall-jeni, la réshrit cu Reduti Oneti, avéndacésth lature o Intindere panii la 22 stan-jeni si la apus err Niculae Bara, avandacésta lature o intindere panh la 18 stän-jeni seeunda intindere pane la unpogon 11 stânjeni patrati, avand pedensa plantatiune de pruni se inveci-nesee la miaçla n6pte cu ulita de pertn, avénd acésta lature lungimealeanhla 44 stânjeni liniari, la mia4a-Iji euiazul morilor pe o lungime pânh la39 stânjeni, la réshrit cu Ion Din( aLulelariu, pe o lungime pana la 35stânjeni ei la apus cu Nae Mihalachepe o langime pa. la 28 stanjeni ; seesplica ca domnu Ion Ilinca Lulelarua cotropit din acest loc 175 stanjeni,dupe cum se prevede pe plan. Acest loceste arendat ca moeia Mihaesti, pe pe-riodul 1883.-1888; garantie provisorielei 33.

17. Locul de la Traian ce apartinede mosia Statului Shrheinesei din raio-nu comunei Ramnieu, caunu Traian,plasa Ocolu, pendinte de episcopia Ram-nicu, In mhrime pana la 8 hectare 4.926metri pâtratf, din care ea 22 ariI, 11metri piltrati vie párásita, ca 4 aril 81metri patratl livede cu prani, si ea 58aril 26 metri phtrati padure de stejar,avand pe dansul o cash i un phtul delemn, se invecinesce la rashrit eu Nico-lee Bengheanu, biserica Bantu Gheorghe

capitan Avramescu, la apus en Gri-gorie Btetanesen, Sevastache Protopo-pescu si Alexia Marghritesen, la mialla-nópte eu Radii Rosca Dumitrunica, la miadd-4i en chpitan Avrhanescu,ei Statul, en 4 pogóne pendinte de mo-nastirea Dintr'un Lemn, arendat ca wo-çia pe periodul 1883.1888;garantie provisorie lei 152.

18. Locul viel din dealul AfAnata,comuna Rushnesti, fosta a episcopieiliâmnicu, in merime totala pane la 7pogóne 520 stânjeni pArati, avand pedansul un sopron i eati-va parmaci,invecinat la rèserit i apus c moeteniNedeleesti, la miaçl ienópt73 cu CostacheCerchez, si la miadh-4i tot cu multectiNedelcesti, netnehiriat; garantie pro-visorie lei 100.

19. Locul viei din dealul Oltulul, co-muna Celina, testa pendinte de monas-tirea Surpatele, In mhrime pana la 9pogóne 336 stânjent patrati, lavecinathla réshrit cu drumul Dealulni, la apnOen via lui Marin Rogojinarn i alt1 !amia4A-4i cu Tema Arnza, si la mia47-e-ncipte cu Maniñ Stroe, neinchitiata; gR-rautie provisorie lei 185.

20. Via din comuna Priendeni, denialPareani, fosta pendinte de monastireaArnota In mArime pana la 3 pog6ne ei3 prejinl, invecinath la réshrit cta dire-mul Dealului, la apus ca Valea Gro-sieri, la mia4h-Iji cu donenti Nae Ara-molu, §i la mia4h-nópte ea via phrasitha doinnului Aleut Hristoiu , vtieduthdomnului tefan Popescu tn mull 1882en lei 405, se- revinde pe compta dom-niel-sale pentrn eh nn a réspuns pretul,netnchiriat, garantia provisorie lei 20.

21. Locul saint In mijlocul islazuluidelimitérei fostilor clacael din comunaBuzoreni, plasa Ocolu, ce apartiue demoeia Stat Sirecinesci, testa pee-dinte da episcopia Rhninieu, in tatin-clere pâtra la 10 pogóne 1.032 sthnjenipatrati, avénd pe dênsul mat multipruni, se tnvecinesce do tóte laturile cudelimitarea foetilor elheasi din Bujo-reni, arendat twpreunh ca moeia Sara-einesei pe periodul 1883-1888; ga-rantie provisorie lei 87.

22. Local (ograda de pruni) ce apar-tine de mosia Statului Romani, situatin delimitarea foetilor elheaei din co-muna Romani, si hotarul mosnenilorBalânesei, fost pendinte de monastireaHorezu, In mhrime pana la 3 pogóne1.094 stânjeni pitrati, avand pe dênsulmai multi prani i salcil, se Invecinescecu delimitarea loeuitorilor i mosneniBilanesti, arendat Impreuna et] mosiaRomani pe periodul 1883-1888; ga-rantie provisorie lei 54.

23. Livede numita In Flórea, situatain mijlocul propriethtel moenenilor Phu-cesti din comuna Bujoreni, plasa Ocoln,fosth pendinte de sehitui Baracinesci,metoh al episcopiei Rimnien, in mi.:xi-me pawl la 3 pogóne 649 stânjeni pa-tratl, Invecinata la miala-nöpte cu Con-stantin IvAnesen, Marin Mamoth ei Da-niitru Coverch, la mia4a-44i en Constan-tin Ivhnescu, Matei Bondoc, la rèsâriten Nicolae State Ivanescu, si la apuscu moscenitorii defunetului Tabaeu,

arendath Impreuna en mosia Sae:-cinesti pe periodul 1383-1888; ga-rautie provisorie de lei 45.

21. Livedea numita Tissa, sitnath inmijlocul propriethtel moeneni!or Chei-eni din comma, Cheia, tooth pendintede sehitul Ezeru i Brevi, In merinoLiana la 17 pogyine 1.126 staujenitrap', avand pe dam ca 120 Want,inveeinath la mia4e-mipte i rèsarit enGheorghe Dogaru, Gh. I. Tieleann, N-un Die ei delimitarea fostilorcliicael din comuna Oliânesti. la apus

mia44-4i cu Alexandra V. Tisann,N. C. Nica, Andrei Ghincea, G. Paho-mie i Gheorghe Ghith AnghelFseu, a-rendatä impreuna eu mosia EzeruBradi pe periodul 1883 -1888 ; ga-rantie provisorie lei 184.

25. Peticul de phmant numit Jitia-nu, squat pe rnoeia Statulul Dre7,g7lanidin comuna Grisoeni, plasa 011a, fostpendinte de episcopia Râmnicu, In ma-rime nand la 6 pogene, 1.201 stanjenipâtratI, invecinat la mia4a-nópte CUAlexandra Pipálacu, tare eniqa-nóptesi résarit cu Matsi si Mario iscti,Barba Busu i Barbu Dieu si la m1al.1-di si apus cu propyietatea StatuluiGueoeni, de care rvi desparte prin gar-dul viei numit Oinatu, areniat Impre-una cu mosia Dregheani pe periodul1883-1893; garantie provisorie lei 684.

26. Livedea infundata Intre mosneniPausesti-Maglaei din comuna . . . .

fosta peniinte de sehitul Siirdeinesti,in márime pana la 3 pogóne, 480 still-jenjeni phtrati, invecinath la mia4.i-nópte si apus en Gheorghe RádoiuGh. Nith Avrinte, la mia4e1-4i i ré-shrit eu Maria Recioiu O. Marin Fan-clátureanu, arendath tinpreuna eu ma-lia Shracineeti pe periodul 1883-1888;garantie provisorie lei 40.

27. Locul de araura din comunaBerbesci, sitnat tu mijlocul delimitá-rei footilor elhcasi din comuna Ber-bersci, fost pendiate de schitul Polo,vraci, In nehrime Oita la 937 stanjenlpAtrati, invecinat cu Niculae B. Mutu,Dumitru Stanciulescu i Pyeda Zigá-

arendat Impreunh cu moeia Ber-besci pe periodul 1876-1886 ; garan-tie provisorie lei 12.

Se atrage atentiunea amatori-lor mai cu osebire asupra urmató-relor articole din legea de la 8Aprilie 1881 pentru instrèinarcaunor pdrti din burkurilo Statulifi :11, 12, 37, 39, 10, 42, 43, 44, 47,49, 50, 51, 52, 53, 56, 57, 62, 63§i 67.

No. 33,166. 1888, Septembre 30.(3, 10 4.)

11 (28) Octombre 1888

Licitatia se va tine conform legelcomptabilitatei generale a Statulul,art. 40 p&nh. la 57 inclnsiv.

Caetul de sarcine, coprin4And con-ditiunile relative la aoistà furniturá,

modelele, se pot vedes in cancelariasectinnei sanitare din ministerul deresbel, in 4ild1e de lucru de la orele2 1/2-5 diva amia4i.

Doritoril de a fi admita intre con-curenti, vor depune o-dati en oferta §i

o garantie de 10 la But& din valóreatotal& a obiectelor pentru care licitézà,care garantie póte fi in numerar, inefecte ale Statului pe valórea nominalá,in efecte ale societatilor garantate deStat, saa in recepise ale easel de de-puner i consemnatiuni , continêndvalórea indicati, cn mentinne ca, estedepusa ca cautiune la ordinul minis-teralui de resbel.

No. 2.556. 1883, Septembre 10.

Pentrn spitalele militare i infir-meriile corpurilor de trupà fiind nece-sitate de obiectele urmatóre: 600 tiblitecu numêrul patului, 700 cane de co-sitor pentru apa, 700 castróne de co-sitor, 1.000 scuipâtori de cositor, 600talere de metal, 100 óle de nópte demetal, 20 lighene de alamá, 20 ibricede alamá §i 400 pahare de cositor; sepublic& spre cunoscinta doritorilor càin ilioa de 14 Noembrie 1883, orele 3dap& amia41, se va tine licitatie inlocalnl ministerului de resbel, caleaVictoriel, pentru darea in intreprinderea obiectelor mentionate.

Licitatia se va tine conform legelcomptabilitigei generale a Statului,art. 40 pan& la 57 inclusiv.

Caetul de sarcine, coprin4and con-ditiunile relative la acésta furniturS

modele se pot vedea in cancelariasectinnei sanitare din ministernl deresbel, in 4ile1e de Incru de la orele21/2-5 dup& amia41.

Doritorii de a fi admiai Intre con-cnrenti, vor depune o-datà cu ofertao garantie de 10 la sut& din valóreatotal& a obiectelor pentru care licitézà,care garantie póte fi in numerar, inefecte ale Statului pe valórea nominala,in efecte ale societAtilor garantate deStat, sail in recepise ale easel de de-punen i consemnatiuni , continandvalórea indicatà, cu mentiune ca estedepus& ca cautinne la ordinul minis-terului de resbel.

No. 2.557. 1883, Septembre 10.

8426 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

MINISTERUL DE ,JUSTITIE

Curtea de casatie §t justitieBuletinul curtei de casatie i justi-

tie pe anul curent 1883, a apArut desub pres& On& la Septembre esclusiv.Amatorii de a '1 avea pot sa se adre-seze cu cerere la grefa curtei de casa-tinne saa la veri-care instant& jude-caoréscá, nude sunt depuse liste deabouamente, plAtind costul lui pentrn12 fascicule, osebit tabla general& dematerii, dup.& tarifa mal jos notatà,li se vor trimite indatá.

TarifaPe anul 1862, lei 4Pe anii de la 1863 pAni la 1873

inclusiv, lei 6Pe anil de la 1874 inainte , lei 10

MINISTERUL DE RESBEL

Pentru spitalele militare i infirme-riile corpurilor de trupá fiind necesi-tate de efectele urmátóre : 1.000 scufede bumbac, 200 dosurl de saltele, 600bale te de postav, 900 pantaloni depostav, 900 perechi ciorapi de him& ai400 perechi papuci de toval; se public&spre cunoscinta doritorilor ea in lioade 10 Noembrie 1883, orele 3 dup.&amiali, se va tine licitatie in localulministerului de resbel, calea Victorie!,pentru darea in intreprindere a efecte-lor mentionate.

Licitatia se va tine conform legelcomptabilitAtei generale a Statului,art. 40 pan& la 57 inclusiv.

Caetul de sarcine, coprin4and con-ditiunile relative la acéstá furnitura

modelele, se pot vedea tu cancelariasectiunei sanitare din ministerul deresbel, in 4ilele de lucrn de la orele2 1/2-5 chip& amia4f.

Doritorii de a fi admiai intro con-curenti, vor depune o-daté, cu ofertaai o garantie de 10 la But& din valóreatotalá a efectelor pentru care licitéza,care garantie póte fi lii numerar, inefecte ale Statulni pe valórea nominalA,In efecte ale societatilor garantate deStat, saa in recepise ale case! de de-puneri §i consemnatiuni , continandvalórea indicata, cu mentinne cá estedepus& ca cantinne la ordinul minis-terului de resbel.

No. 2.555. 1883, Septembre 10.Pentrn spitalele militare i infir-

meriile corpurilor de trup& fiind nece-sitate de 200 paturi de fer; se publicispre cnnoscinta doritorilor cà in 4ioade 11 Noembre 1883 , orele 3 dap&amia4f, se va tine licitatie in localnlministerului de resbel, calea Victoriei,pentrn darea In Intreprindere a numé-rulni paturilor de mai sus.

Regimental 2 de ciillira§l

Avand in vedere c& la licitatia ti-nut& in lioa de 15 Septembre, In lo-calul stat-majorul regimentului in Pi-teed, strada Santa Vineri No. 8, pen-

tru vinderea efectelor reformate i a-name: tót& ferAria de la 263 ael vechf, 7trompete, 96 bidóne mici, 59 gamelemid, 7 bidóne mar!, 10 marmite ai538 geamantane de postav rosia de laaeile vechi, nu s'a presintat nici nnamator.

Consilinl de administratie public&din noa a duoa licitatie pentru yin-4area acestor efecte ce este a se tinein 4ioa de 20 Octombre 1883, orele 9diminCita.

Domnii amatori de a cumpara acesteefecte, In totul saA in parte, aunt ru-gati a se presinta la regiment In 4ioa,ora §i locul aratat mal sus pentrnconcura la licitatie, depuind cantinneade lei 100 pentru a fi admig, carecautiune se va Inapoia concurentilorchip& adjndecare.

Licitatia se va tine in conformitateen legea de comptabilitate general& aStatului.

11111110111

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI

Tribunalul Ilfov, sectia de notariat

Preotnl Androne StAnescu, de pro-fesinne preot, domiciliat In comunaBucuresci , suburbia §i stradain cutea bisericei Am4a, pe baza ac-tulnl de ipotecA, inscris de acéstà sec-.tiune la No. 393 din 1880, ai Investitcli titlul executoria, pentru suma delei noui 3.600 capete, plus procentecheltueli , a cerut punerea in vin4 reprin licitatie a caselor cu locul din co-muna Bucuresci, suburbia Precupetii-Noni, calea Dorobantilor No. 87, a-vere a domnulni Eftimie Alexe, deprofesiune templar i domiciliat chiarin acest imobil.

Aceste case se compnn din o pràvà-lia de simigirie cu 3 odal i cuhnie,invelite en fier, constructiunea de zid,avand curtea mare ; se Invecinesce cuproprietatea domnului Ghità Petre, pede alta cu a domnulul Costinescn, e-conomul de la spitalul Mavrogheni, Infund cu Iordache Pläpumaru i in fat&cu calea Dorobantilor ; iar asupra aces-tui imobil nu se mai aflà i alte sar-cine de cat cà tot acest imobil s'a ce-rut in vin4are de perceptorul culorefde Galben, care este fixatà la 2 Noem-bre 1883.

Se face dar cunoscut in general eiacéstà licitatie se va urma in preto-riul acestui tribunal In 4ioa de 2 No-embre 1883, la 11 ore diminéta; avandin vedere cá toti ace! cari ar pretindevre-un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegia, ipoted sat(

11 (23) Octombre 1883 MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI 3421

ver-ce alt drept asupra iinobiltilu incestiune, &A se arate la tribunal inaintede 4ioa fixatà pentru licitatiune sprea'§I aréta pretentiunile, cAci in cas con-trariti veri-ce cereri se vor ivi nu sevor considera.

No. 13.615 1883, Ooctombre 1.

Domnu pre§edinte al tribunaluluiIlfov, sectia III civilo-corectionale, cuadresele No. 2.062 si 2.335 din 1883, siconform jurnalului incheiat tot de aceltribunal sub No. 414 din 22 Februarie1883 , a cerut punerea in vindare culicitatiune a caselor cu locul lor dincomuna Bucurescf, suburbia Precupetii-Noul, calea Dorobantllor No. 121, a-verea rèmasa, de la defunctul DumitruGrigore, al carul mostenitor1 aunt dom-niele-lor Ion Dumitru, minor, represin-tat prin tutorele seil ad-hoc Ion Du-mitru, precum i majoril anume TomaDumitru, Iancu Duman' i GheorgheDumitrn.

Avênd in vedere ea' acésta sectiune,prin jurnalnl Incheiat sub No. 6.442din 1883, a incuvintat vin4area men-tionatulul imobil, dupa cum mai lavale se descrie:

Aceste case aunt de zid i paianta,invelite cu sita, a-valid 3 odál cu Kai

o magasie, curtea imprejmuita; seinvecinesce cu proprietatea domnululStan Tamplaru, pe de alta cu a dom-nulul Mihalache Mihalescu, in fund culocul domnulul Pant. Buescn, iar infat cu calea Dorobantilor ; licitati-unea acestui imobil se va incepe dela suma de lei noul 2.679 banl 30, con-form actului de expertiza.

Asupra acestul imobil nuafla alti imprejurare.

Se face dar cunoscut in general caacésta licitatie se va urma in preto-rinl acestul tribunal in 4ioa de 19 No-embre 1883, la 11 ore diminéta, avandIn vedere ca toti acei earl ar pretindeverl-un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegia, ipoteca satveri-ce alt drept asupra imobilulul incestinne, sa se arate la tribunal inaintede 4ioa fixata pentru licitatie sprearata pretentiunile; cAci In cas contra-nU cereri se vor ivi nu se vorconsiders.

No. 13.627.

se mal

1883, Octombre 1.

Domnu Toma Lerescu nedepuindla casa de depunerl i consemnatiunisuma de lei noul 780, pretul en cares'a adjudecat definitiv asupral, prinjurnalul incheiat de acésta sectinne subNo. 5.198 din 1882, ensele en locul lordin comuna Bucur. se , suburbia Popa-Nanu, strada Iancu N ). 49, avere adomnului Vasile Val. ia, de profesieproprietar, i domiciliat chiar in imo-

bilul pus in vin4are, §ni care vin4are s'acerut de perceptorul colórei de Negrucu adresa No. 397 din 1881, pe bazaaprobarel onorabiluluf minister de fi-nance, si stand in vedere eU acéstasectinne, prin jurnalul incheiat subNo. 6.476 din 1883, a ineuviintat re-vinderea mentionatulul imobil pe comp-tul sus numitulut adjudecator.

Aceste case aunt in paianta, atênd2 oclaI, invelite cu olane; se invecineseen Tudor tefan, cu Safta Petra si custrada mentionata.

Asupra acestul imobil nu se mal aft*alta sarcina.

Se face dar cunoscnt in general caacésta licitatie se va nrma in preto-riul acestul tribunal In olioa de 19 No-embrie 1883, orele 11 diminéta; standin vedere ca tot! acel earl ar pretindevre un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegiù, ipoteca saAorl-ce alt drept asupra imobilului incestiune, sa se arate la tribunal inaintede (lioa fixata pentru licitatiune sprea isi arata pretentinnile, cae1 in cascontrariú veri-ce cereri se vor ivi nuse vor considera.

No. 13.639. 1883, Octombre 1.

Tribunalul de Arge§

Prima societate de credit funciar ro-man din Bucuresel, in virtutea actululipotecar inscris de acest tribunal in pri-mul rang sub No. 73 din 19 (31) Iulie1879,asupra mosiei Merisani i Papusari,formand 2 trupurl separate prin alteproprietati straini, situate in comunaMerigani, plasa Pitesel, judetul Arges,avere a decedatulnI Alexandru T. Zisu,represintat prin curatore domnu C. Cris-tescu, de profesie proprietar, din co-muna urbana Pitesci, plasa Pitesci, ju-detul Arges, a cerut punerea in vimlarea citatului imobil, pentru despagubireasa de capitalul integral al imprumutu-lui acordat sus-numitulul decedat Alec-sandru T. Zisu pe cand vietuia, in sumade lei now 60.000 si de anuitotile da-torite i cheltnelile facute si cari se vormad face de 4isa societate, impreana cuprocentele lor de 10 si 80/, si earl sevor specifica in caetol de insareinari,pretqut de art. 65 din legea crechtu-ln1 funciar.

Tribunalul, prin jurnalul No. 3.993din 11 Iulie curent, a ordonat pune-rea in vin4are a rlisulul lambii numitmosia Merisani gi Papusari, care for-méza 2 trupurl separate prin alte pro-prietàti stràine, situata In comuna Me-ri§ani, plan Pitesci, judetul Arges,proprietate a decedatului AlexandruT. ZIsn.

Trupul Papusari cu partea ce Ii esteincorporata din Merisani, se invecinesce

la miali-nópte cn partea din Merisania domnulul Pavlica Ratescu, la rasaritcu trupul de movie numit Negoeasca,incorporat in proprietatea repausatu-lui Zisu, Valea Marululcu mosia Calimanescl i Valea Maru-lul a domnilor T. P. Ratescu, Apos-tol Panciulesen i maior V. Roseti,acest din urma, cu titlu de dota de laclómna Anica Ratescu, la mia4a-4i cuproprietatea Papusari a domnului ma-ior P. Ratescu, la apus cu mosia mope-nilor Draghinescl.

Trupul Merisani se invecinesee lamia4ä-n6pte cu mosia Bratéses, saù,Tutana a Statulur, alta data pendintede monastirea Radu-Voda, i cu 21stanjeni movie a preotilor i alti moe-neni din Bunesci, la rèsarit cu mo§iamo§nenilor din Zarnesci, la miap-çlicu minis Meri§ani a domnului Pavlicg,Rátescu, la apus cu mo§ia DrAganu amotmenilor.

Se face dar cunoscut tutulor ci in4ioa de 29 Octombre 1883, la orele 10diminéta, se va vinde cu licitatie pu-blicA, in pretoriul acestui tribunal, imo-bilul descris mat sus, dupa cererea pri-

societati de credit funciar romandin Bucuresci.

Doritorii cumpAra vor putea luacunoscintva de conditianile vinPrei dincaetul de insárcinàri ce are sa fie depusla grefa acestui tribunal cu 8 4ile ina-inte de adjudecatie.

No. 13.313. 1883, Iulie 23.

Tribunalul de Buzed

La 26 Noembre 1883, orele 10 di-minéta, s'a destinat a se vinde prinlicitatinne publica, In pretoriul acestultribunal, insemnata mai jos avere imo-bila urmarita, a donmulul AtanasieDireitrie Fintescn, acum decedat, gi re-presintat prin dómna Marita, sotiatutórea numitulul decedat, domiciliatáin comuna Fintesci, plasa Tohani, ju-detul Baza, de profesiune menajeri,spre despagubirea domnulul Nicu Bag-dat, domiciliat In comuna Tohani,ceiasi plasá i judet, de profesiune pro-prietar, pentru suma banilor pretéçlutIin sentinta acestui tribunal No. 39 din1874, investita si cn formula esecuto-rie, plus procente gi cheltueli, ins& :

O pereche case situata In comunaFintesci, construite de gardt lipita enpamant, compusä din dual odal si unbalcon, avênd de desub si un beciù,

cu sindrila, in curte mai areo alta casa tot de gard, lipita en pa-want, compusa din duoiS camere, in-velitá cu scanduri, care servii dreptcuhnie, duoè pimnite de barghil, unaavand si porumbar d'asupra, iar cea-alta sopron in acela§l acoperèmênt, in-

3412 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1883

velite cu §indri15, in prósF, stare, un nulut pus in vtnlare, ca inainteagrajd invelit cu govar, construit tot de termenului de adjudecatiune sa se arategard i 1ipi cu paMênt, locul pe care la acest tribunal spre a'si exprima pre-sunt constre7te aceste imobile este ca tentiunile lor ce vor fi avAnd, contraritrel i juniatate pocrtine, iar ca un po- nu li se vor nial tine in seima.gon dinteineele are si pomi roditort, pe Doxitorii dar se vor presinta la in-acest loc are si un put cm colacul semnata inai sus 4i, In pretoriul acestuide pétra ; se invecinesce la fésarit cu tribunal, spre concurare si adjudecare.drumul cel ware gi fratif llie i No. 16.001, 1883, Octombre 4.Cestal:he, _spriEi apus ell Oda Fintesci,spre miap-nópte err domna Matache Tribunalul Prahova, seetia Ilugs si spre err FrasinIouiià Proscan u. In iliva de 12 Noembre 1883 orele

Numele de Atanasie D. Fintesen cu 10 diminéta, se vinde ce licitatie pu-imobilul pus in vin4are, dupe atesta- blieâ in sale sediptelor acestui tribunalrea data, nu s'a mar gaga afectat la si sectie, averea imobila, mal jes notati,nici o sarciuh popritóre. a decedatului Iacob Luzescu, fost per-

Sant somati dar toti aceia cari ar ceptor al comunelor Gberghita,Ciumatipretinde veri un drept de proprietate, i Bette Dómnei, plasa Câmpulul. ja-usufruct, servitute, chirie, privilegiù, detul Prahova, representat prin sociaipotecia, saü ori-ce alt drept asapra sa Tudora ce if dice si Ana Luaescu,bunului pus in vinçlare, ca inaintea domiciliatâ in expusa comuna, ceruta,termenului de adjudecatiune sa, se arate de dorunu easier general al judetuluila tribunal spre esprima pretentiu- Prahova, prin adresa No. 10.217 dinnile lor ce vor fi avênd, contrariii nu 1883, in base procesulul-verval No. 1,li se vor mai tine in sécae. aprobat de domuu ministru de finance,

Doritoril dar se vor presinta la in- spre deepagubirea Statulut, judetuluisernnata mat sus 4i, in pretoriul acestui i comunelor, de suma de lei 5.313 banitribenal, spre concurare i adjudecare. 82, delapidatá de numitul defunct din

No. 15.657. 1883, Septembre 27. fondurile ce'í aú fost incredintate, ave-rea ce se vinde este:

Una pereche case de gard, tencuite,cu trei incaperi i un antrea, pardositecu seánEuri i Invelite err fer alb, eutrite dependintelt i loon! lor, care seinvecinesce spre résarit cu Ghinea Cure-lam, la apus cu biserica Säntu Durnitru,la méla,..nópte eu sogoa comunala sila mé44-4i eu Iamandache Dumitru giIonita Dedu ; find situate aceste casein comuna Gherghita, plasa Campului,judetul Prahova.

Deserisul imobil, dupii atestarea gre-fet, nu s'a gâsit afectat la niel o sarcin6

La 26 Noembre 1883, orele 10diminéta, s'a destinat a se vinde prinlicitatiune publica, in pretoriul acestuttribunal, insomnata mai jos avere imo-bile, fémasa, pe urma decedatei MariaArsenescu, represintata prin tutoielesèâ N. I. Antofil, domiciliat In orasulBuza, virelare care s'a ineuviintat ase vinde voluntar de consiliul de fa-milie al numitei decedate, pria proce-sul-verbal datat 20 Februarie 1882,aprobate de acest tribunal prin juana-lul No. 1.983 si 4.237 din 1883, insaa

36 stânjeni mogie situati in hotarul popritáre.Obroajesci, pendinte de comuna C-raj- Se publicâ despre acésta si se soméza,dare, plasa Sarata-Tohani, pe care se tort .aceia cart ar pretinde ver un dreptafia, pedure neteiatil ea de 4 ani, i ca de proprietate, usufruct, servitute, chi-6 pogóne era:turd tot in acesti stânjeni, rie, irivilegiú, ipoteca, saia ort-ce altavtênd si o case veehe-de gard, tnve1itì drept asupra acestui bun urraerit, caeu inc1rii, compus4 din duoé octal i inaintea 4ilef de adjudecare FA, se pre-pravAlie, cu Sala' mica, la mi4loc i beciù sinte la acest tribunal a'si areta preten-de desub; se invecinesce eu Nicolas tiunile, dupe al. III de la art. 506Ionita, la apus cu fratii Nicolae Pa- pr. civila.naitescu, la mia4A-di ou proprietatea No. 11.396. 1883, Octombre 6.decedatulut Ghitfi Pope gi spre mia4A-nópte cu proprietatea StatuluIIIngureni.

Se deslusesce ca. pretul de unde are CITATIIJNIa se incepe vin4area va fi de /el non!3.000. Curtea de apel din Bucurescï, sec-

La numeld de Maria Arsenescu, dupa, VA IIatestarca data, nu s'a mai gasit nici oearcina popritóre. Domnu Florea Joan Dragamescu din

Sunt somati dar toti aceia cart ar comuna Leurdeni, acum cu domicilinlpretinde ireri un drept de proprietate, necunoscut, se vestesce prin acésta unausufruct, servitute, chine, privilegifi, i singuri citatie ca la 28 Noembreinotece, safi ori-ce alt drept asupra bu- 1883, orale 10 diminéta, sa, vie a se in-

fAtisa in procesul ce este prevenit pen-tru fort, pregatit cc' bate actele nece-sarii; canoscênd ea la cas de nevenireerocesul se va resceva in lipsal, con-form art. 182 din procedure coduluipenal.

No. 5.552. 1883, Octombre 7.

Curtea de a pel din Bucureset,sectia III

Dómna Coestanta G:gârtu, ea domi-necunoscut, se vesteace prin acésta

ca la 3 Decembre 1883, orele 10 dimi-néta, sa vie a se infatisa in procesul ceare cu I. Bojoiu si alta, pentru preten-taani, pregatitâ cu trite actele necesarii;eunosand ei la cas de nevenire proce-sul se va resolve in lipsa, conform art.148 din procedure codului civil.

No. 5.209. 1883, Octombre 5.

Curtea de apel din Craiova, sectia I

Domnu Eugeniu Peraianu, fiulmoscenitorul repeusatului Zamfir Pa-r;),iattu, fo,t eu domicilial in orasulTêrgu-Jiu, iar acum necunoscut, in ur-marea jurnalului curtei No. 1.599 din1883, este citat prin a( ésta siugurd so-rocire sa, vie la sectia I a curtei dinCraiova, in 4ioa, de 14 Decembre 1883,orele 10 dimieéta, spre a se jadeca cuStatul pentru bani ; cunoscênd CA ne-fiind consecuent se va cerceta procesulin lipsa, conform legei.

No. 6.637. 1883, Septembre 30.

Tribunalul Ilfov, sectia Ii civilo-Corectionale

Deanna Marita I. Petreseu, cu domi-cilial necunoscut, se citézâ prin aceitaea in iliva de 12 Decembre a. c., crele11 a. m., sh se presinte la acest tribunalspre infatiaare, ca ort-ce acte i dovediva fi av6ad, in proces cu sotul seh. I.Petrescu, pentru divort; contrariii pro-cesul se va resolve in lipse, conformlegei.

No. 12.029, 1883, Octombre 7.

Tribunalul Ilfov, sectia III civilo-corectionaie

Domnu Vasile Cruceru, cu domici-Hui neeunoscat, este citat inaintea aces-tui tribunal pentru 4ioa de 9 Noembre1883, ca prevenit pentru ultragit; iarnefiind urmator se va judeca in lipsat.

No. 11.692. 1883, Octombre 6.

Domnu Ferdinand Mejor, cu do-miciliul necunoscat, este citat inainteaacestuf tribunal pentru 4ioa de 16 De-cembre 1883, ea prevenit pentru ban-

11 (23) Octombre 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

crate simpla; iar nefiind urmator se vajudeca in lipse.

No. 11.647. 1883, Octombre 5.

Tribunalul Ilfov, seetia IV elvilo-corectionale

Domnu Ivan Maria, cu doraiciliulnecunoscut, se citéza prin acésta ea la31 Octombre 1883, orele 11 diminéta,sà se presinte la acest trinunal spre in-fatisara in procesul ce are cu sotia saManta Ivan, pentru divort ; contrariaprocesul se va judeea in lipsa.

No. 10,605. 1883, Octombre 6.

Tribunalul de Eliza'

Firma comercialä, Schvartz et Cösslerdin Viena, in urma procesului-verbalNo. 4.437, este citata ca in 4ioa de 12Noembre 1883, orele 10 diminéta, sase presinte la acest tribunal spre infa-tieare in procesul ce are eu T. C. Ar-gintoianu, pearl' contestatie; contrariase va infa ties, causa in abseuta.

No. 15.934. 1883, Octombre 3

Tribunalul de Gorj

Demnu Constantin Neagoe, fost cudomiciliul in cmune1eai Petresci-de Vaseturi din plasa Ocolu, judetulGorj, iar actualmente cu domiciliul ne-cunoscut, conform jurnalului No. 6.757din 1883, ee cake, pria acésta ca iuaioa de 3 Noembre 1883, orele 10 di-minéta, sa, vie la acest tribunal spre in-fatieare In procesul intentat contraai desotia sa Paraschiva, pentra divort ; ou -noscênd cá nevenind se va jadeca inlipsa, conform legei.

No. 16.323. 1883, Septet bre 27.

Tribunalul de Tecuel

Domnu Leon Vidraecu, domiciliat laBruxelles, 26 strada d'Asoaut, Belgia,Este citat ca in 4ioa de 12 Decembre1883, orele 10 diminéta, sa se presintela acest tribunal, caed urméza, a se ju-deca procesul s'a intentat asupralde domnn Mihail Vidraacn, pentru bani;la neurmare se va aplica legea.

No. 9.775. 1883, Septembre 23.

Tribunalul de Vla§ca

Domain Florea Ion din comunaraceni, judetul Dambovita, iar amen cudomiciliai necunoscut, se citéze ea la 9Noembre 1883, orele IO diminéta, eavie la acest tribunal a 'i se transformaamenda de lei 570 ca 4iIe de inchisóre ;cunoscand ea de nu va fi urmator aces-tel citatiuni se va urma conform legel.

No. 11.385. 1883, Octombre 5.

- Doman loan Alexe, cu domiciliulnecunoscut, ve'Vênd coprinsul anexatelcopil dupe, actiune, se citézi prin a-césta ca In Vioa de 24 Noembre 1883,orele 10 de diminéta, se, se presinte laacest tribunal spre infatigare in procesulen dómna Anca Ion, pentru divort; cu-noscaend cà in cas de nevenire precesulse va judeca In Ease, conform legel.

No. 11.396. 1883, Octombre 6.

Petitiunea dcimneI Alma loan &afro domnupravedinte al tribunaluluI vlapa.

Domnale prqedinte,Chem in judecata domniel-vcistre pe

sotul mea loan Alexe, pentru ce, intimp de 8 ant cat am trait cu numitulin easnicie, am suferit cele mai graveinsulte i Vaal ei este exam 9 an( de&and m'a parasit fara esistenta i iutre-tinere, facêndu-se neva"Vut, unde nu sescie.

Pentrn acésta v'e rog, respectudse,domnule preeedinte, sa bine-voiti a '1

cita in judecata prin Monitoru7 oficialin sentinta ce veti bine-voi a pro-

nunta, se disposati despartenie de ea-satoria ce avem.

Drept plata taxei i procedure', yealatur pe laugh acéeta actul de pauper-tate aprobat in regale,.

(Semnata), Anca Ioan, domiciliatäin Giurgia, colórea Verde, strada Puttea apá rece.

Tribunalul de ()col Medgidie

Doman Muislim Suliman, fost en do-miciliul in Medgidie, iar acum necu-noscut, este citat ea in lioa de 20 Oc-tombre 1883, orele 10 diminéta, ea sepresinte la acest tiibunal ca inculpat;ta neurmare se va precede conformlegei.

No. 1.783. 1883, Octombre 4.

Judeel.torla ocolulul Olt

Domma Nedelcu Traicu, cu domicieliul necunoscut, este citat ca pentru4ioa de 22 Octombre 1863, sa vie la a-césta judecatorie ca inculpat; contrariase va judeca procesal in lips:1a

No. 8.396. 1883, Oetombre 3.

Judeed,toria oeoluluI Ro§lori.de Vede

Domnu Constautin N. Galdeesen, eudomiciliul necunoscut, este citat prinacésta ea in 4ioa de 4 Noembre 1883,orele 9 diminéta, sa vie la acest oficiaea reclamant intr'un proces; contrariase va judeca in lipsh conform legel.

No. 11.616. 1883, Octombre 5.

MANDATE DE AD-HERE

Judele de instructiune al tribuna-lulul Ilfov

In numele legei ei al M. S. Regel oNoi P. A. Florian, jadecator de in-

structiune pe lange tribunalul Ilfov,mandäm i ordonam tutulor portareilorei agentilor fortei publice sà aduce,inaintea mistral conformandu-se legei,pe Ióna Vaduva, en domiciliul neon-nosout, en termen de indati, ea sa fieascultatá asnpra inculparilor ce i se aducpentru calomnie.

Cerem de la toti depositaril forteipublice de a da ajutor, in cas de tre-buinta, pentru esecutarea mandatuluide fate.

Facut la 5 Octombre 1883.N o. 2,485.

Judele de instructiune al tribuna-lulul Dolj, sectia I

In numele legei ai al M. S. Regelui,Noi I. G. Urdäreanu, judecator-ins-

tractor al tribunalulni Dolj, sectia I, invirtutea facultatei ce ne da legea de pro-cedura crlminale, mandäm i ordonemca Constantin Marin Dre gin, fost endomieilial in comuna Vulpeni, judetulRomanati, iar actualmente disperut. sàfie adus la cabinetul nostril .pentru 4ivade 15 Octombre, spre a i se lua intero-gatoria.

Cu executarea acestui mandat se inesarcinéza agentuI puterei publice, carese va conforma ea art, 99, 101, 110urrnitoril din Visa procedure,.

Dat la Octombre 1883.No. 2.753.

In numele legel 0 al M. S. Regelui,Nol I. G. Urderesnu, judeeator-in-

structor al tribunalnlui Dolj sectia I,in virtutea facultätei ce ne (la legea deprocedure, criminala, mandem i ordo-nem ea Dumitru Florea Óncea, fost eu

in comuna Vulpeni, jucletulRomanati, iar actualmente disparut, safie adus la cabinetul nostril, pentru Vioade 15 Octombre 1883, spre a i se luainterogatorinl.

Cu esecutarea acestul mandat se in-sercinaza agentii fortei publice, cari sevor conforma art. 99, 101, 110 ai urma-torii din Visa procedura

Dat la Octombre 1883.No. 2.754.

In numele legei ai al M. S. Regelui,Noi I. G. Urdáreanu, judecator ins-

truetor al tribunalalui Dolj sectia I, invirtutea facultätei ce ne dà legea deprocedura criminala, mandam ì ordo-dam ca Dinca Florea 6ncea, fost en

8424 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1883

domiciliul in comuna Vnlpeni, iar ac-tualmente dispArut, sA fie adns la ca-binetul nostru, pentru 4ioa de 15 Oc-tombre, spre a i se lua interogatoriA.

Cu execntarea acestui mandat se in-sArcinézA agentul puterel publice, carese va conforma cu art. 99, 101, 110 siurmAtorii din (pea proceduri.

Dat la Octombre 1883.No. 2.755.

RECHISITORIU

Pa ..chetul tribunalulul de apelTuleea

Noi primul procuror al tribunalululde apel Tulcea,

Avênd in vedere ordonanta defini-tivA cu No. 725 din 1883, a domnuluisnbstitut de Mangalia, prin care de-clar& caz de urmArire contra lui Suli-man Mansur, major, nAscut in Blisa(Asia), venit de curênd in Mangalia,chiristigit, depus pentru c& in 4ioa de14 Iunie 1883 a comis un atentat lapudóre in persóna copilului Goiu Ni-cola, crim& prevèut i pedepsitA deart. 264 din codul penal;

Având in vedere interogatoriul acu-satului, depunerile martorilor, actelede expertizA medico-legale i cele-alteacte de instructinne;

In virtutea art. 49organisArel puterei judiciare in Dobro-gea gi dupa o nonA examinare a do-sarului, noi, fAand oficiul camerei depunere sub acusatiune, expunem nr-mátórele

In 4ioa de 14 Iunie 1883, copilulGoiu fu trAmis de muinaea la Campspre a cAuta i adnce acasA o vitea,intAlnindu-se cu acusattal Suliman Man-sur, fu luat de acesta in brate, dup.&ce II dete 3 monete a 2 centime gi a-ge4Andu'l pe naarginea unni Out, ca vio-lentA se comise asuprAl de cAtre Mansuratentatul la pudóre. In urmit fiind cAcopilul plângea, un alt individ care aremas necunoscut gi care gedea in de-pArtare dete copilului ca sà tacA omonetA de 10 centime, recomandân-du'l a nu mai plânge ;

Considerând cà copilul Goiu Nicolarecunósce in Suliman Mansur pe au-torul atentatulni la pudóre comis asu-prAl ;

Considerand cA la locul made s'acomis crima, s'a gAsit tabacherea acu-satului Mansur gi o carpà en pete desange i spermA ;

Considerând cA din depunerea lniHasan Amet se constati cA acusatulde mult prapara crime, eAci in 4ioade 14 Iunie, pe la amia4I, a foot ve4ut

preumblându-se pe langA casa lui Ni-cola Chiru, tatAl victimei;

Considerând cà prin actul medico-legal al mediculni spitalnlui din Con-stants se prob6zA cA copilul Goiu afost violat cu brutalitate;

Considerând prin analisa micro-scopic& s'a descoperit cA cAmagea co-pilului i cArpa acusatulul &AA, lalocul crime!, sunt pAtate de sange deom gi de spermA ;

Considerand di din actul de nascereemis de primAria din Mangalia se con-statA cA eopilul este in etate de 7 alai;

Considerand cA acusatul se apArii,negând en totul faptul gi alegand càtabacherea sa n'a perdut'o de cat laprimArie când a fost cercetat, avênd'oasupra lui in tot cursul 4ilei de 14Innie pang la venirea sa la primArie,alegatiune sfArâmatA cn totul prin de-punerile lui Nicolae Chiru, DumitrnPapafil, Mustafa Memet Emin, HalilAmet i Durumgi Ibraim,

CA prin consecintA, e pe deplin sta-bilitA in pers6na lui Suliman Mansurimputabilitatea crime! comis& de el.

Pentru aceste motive, confirraim sus-citata ordonant& a domnului substitutde Mangalia i prin consecintà decla-rAm cA e loc de a se pune sub acusa-tiune Suliman Mansur, cA in (lioa de14 Iunie 1883, cu violentA a comisatentatul la pudórea GoinNicola, mai mic de 15 alai, crimá pre-vqut& i pedepsitA de art. 264 codulpenal.

Dispunem ca dosarul sA fie Inaintatimpretmà cu corpurile delictulni dom-nului pregedinte al tribunalulul de apel,spre a procede la judecarea afacerei.

OrdonAm a se da contra acusatululmandat de arestare la casa de oprélaa tribnnalului de apel din Tulcea.

Parte civilà nu e constituitA.Statul a cheltuit cu instructiunea

cause! lei 18 ban! 48.Se vor cita ca martori, Nicolae China,

Asan Amet, Dumitru Papafil, MustafaMemet Emin, Halil Amet, DurmugiIbraim i copilul Goiu Nicola, totidomiciliati in Mangalia.

Dat la parchetul nostrn din Tulcea,astA-41 19 Septembre 1883.

(Semnat) Prim-procuror, C. G. Dam-boviceanu.

No. 35.

DECISIUNI

Tribunalul Dolj, sectia I

Asupra actinnei intentatà de domnuFlorea D. Negretu, din eomuna Dobri-doru, contra domnului Petre VallimA-rescu din comuna Motátei, iar acura in

strbinAtate, pentru datorie de bani dinproducte, tribunalul in urma delibera-tinnelor tinute a pronunciat urmAtóreasentintA

AvAnd In vedere cA actiunea inten-tatà de domnn Flores D. Negretu arede obiect a se obliga defendorele domnuP. ValimAresen ea sA, II plAtéseA

1) Suma de 1.750 lei, pretnl a 25kile gr&A de calitate bunA.

2) Suma de 500 lei ce debitézA ; am-bele sume eu dobAnda legalá de la ce-rerea In judecatA i pAnA la achitare,

cheltueli de instanta.Acultând pe advocatul reclamantulni

in desvoltArile fAcute.Considerând cà reclamantul In eons-

tatarea pretentiunei a presentat : I,actul cu data 1 Decembre 1881, sem-nat P. VallimArescu, prin care declaràcA a primit de la reclamant 1.000 lei,obligandu-se a'i rAspunde peste Oseluni, i daci nu va pliti banii la ter-men, atunci se obliga a'i da graAdupe mogia MotAtei, de calitate bunAgi bine ciuruit din recolta anului1882, ea pret de 40 lei kila, pre-dat la schela Cetatea, predare careo va face de la 15 August panA la20 August 1882, iar ne fiind urmA-tor cu predarea aeelui grAA,'se obligaa plAti granl cu banii dupe pretul ceva circula in timpnl de la 15 AugustpAnA la 15 Septembre 1882, gi al duoilea,actul cu data din 20 Iannarie 1882,seannat P. VallimArescu, prin care de-clará cA a primit de la reclamant lei500, oblig&ndu-se a'i rëspunde pestedude' ;

Considerând cA In ce privesce nretulpentru 25 kite grAA, la care defendo-rele prin act se obligA a'l plAti In baniIn canal când nu '1 ar preda in naturAgi la termennl stipulat, reclarnantul,atAt prin petitiunea de intentare Cat 6astildf, a cerut suma de lei 1.750, pre-setând gi certificatnl primarului Calafatcare constatá cA in luna August 1882s'a vinclut Rita de oca de grfiA calita-tea antêiù cu lei 20, ealitatea a dune,cu le! 18 gi calitatea a treia en lei 15,iar in luna Septembre s'a vindut sutade oca calitatea ântêifi en lei 19, ca-litatea a duoa en lei 16 gi calitatea atreia cu lei 12;

Considerând cA defendorele fiind ci-tat gi ne presentându-se a se opune ce-rerei ce i se face ; In acest cas preten-tiunea reclamantulni, In basa actelorpresentate gi art. 150 procedura eivilA,fiind justi, urméz& a se admite.

Pentru aceste motive, In puterea art.citat si 1.169 gi 1.170 codial civil,

Tribunalul hotAraseeA dmite cererea ieclamantului Florea

D. Negretu ;ObligA pe defendorele domna P. Val-

efectua vimiarea, sá Inapoqe apelan-tutu! restul acestor stânjed ce se vedea fi de lei 2.000, ea a lor legalá do-bêndä de la pornirea in judecatá aapelantulai Vida la desfacere, din carese scádea insä paratul cu lei 200, des-pre care tine inscrisul apelantului.

Taxa clatà de apelant i se va rés-punde de pârât fárá alte cheltueli, cad'nu s'a acut cerere ; judecatul in lipsàpârât are drept a se aráta en oposi-tinne, in termen de 8 4ile slobode dela primirea copiei dupa acéstä hot6.-rare, constatânda-se casul legal al ne-venire! sale, saA cel nemultumit are re-curs in termenul prevNat de lege, so-cotit tot de la primirea copiei.

11 (23) Octombre 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3425

limárescu ca sti, plátésci reclamantuluisuma de lei 2.250, cu dobanda legaläde einci la sutá, calculat de la inten-tares actinnei j pâná la achitare.

Va mai plati defendorele numituluireclamant 50 lei theltuell de instantä,plus taxele de executare.

Acéstá sentintá este supusä apeluluigi oposiIiunei, conform art. 318 gi 154procednra civilä.

Dati i eititá in gedintä publicä,astql 26 August 1883.

Is o. 275.

Tribunalul de apel Tulcea

Astf fiind la ordine cercetarea a-pelnlui fácut de domnu Iani Canelo

sotia sa Atina Canelo contra jur-nalului tribunalulni de ocol Tulcea,No. 1.813 din 1883, pentru adoptiuneauntil copil ; dupä apelul nominal &cut,

presintat domnu Iani Canelo, so-cia sa Atina Canelo gi copila Maria,asistati de domnu advocat Em. Flondor.

Procedura fiind completa, s'a ascul-tat domnu Canelo i sotia sa, cari !aúdeclarat cA ne avCnd copii din cásätorie,voesc a adopta pe copila Maria, Inetate de 17 an!, care a fost gäsità, a-semenea gi copila Maria a declarat cànu are nimic de obiectat , dupä carepártile retregfindu-se din audientá , s'aascultat domnu prim-procnror in con-clusiunile sale, cerând a se admiteadoptiunea.

Tribanalul,Vqênd cá tóte formalitätile cerute

de lege pentrn adoptiune sunt bade-plinite,

De acord cu conclusiunile ministe-ruin! public ;

In nnmele legei, decide :Confirmä sentinta tribunalului de

ocol Tulcea, No. 1.813 din 1883, gi prinnrmare incuvintézä adoptiunea.

Ordoná cá acésti, decisiune Ea seafig5, pe uga tribunalului de apel gi aprimáriel locale, publicându-se i prinMonitorul oficial.

Data' i cititá in gedintá publicá la18 August 1883.

No. 370.

ESTRACTE DE DECISIUNI

Curtea de apel din Bucurese,sectia I

Curtea in gedinta de la 10 Ianuarie1862, In procestil dintre Teodor Con-stantin Mladin i lón *erban Popa, apronuntat urmátórea decisiune cu No. 3:

Hotârasce ca pârâtal sä, fie obligatea de vreme ce pentru cuvintele co-prinse In apelata sentintà, nu se póte

Curtea de apel din Bucureser,sectia III

Dómna Elisa Vasilescu, cu petitiaregistratä la No. 812 din 1883, fárátimbru i tax6, in temeiul actului depaupertate alätui at, a fAcut apel con-tra sentintei tribunalului Ilfov sectia I,cu No. 5 din 1883, datá In procesulce are en sotul &CA Teodor Vasilescu,pentru divort ; in urma cárui apel s'aAcitat pá4ile, i astà-di termenul de-fipt, s'a presentat numai apelanta ElisaVasilescu, lipsind sotul s'a, care s'avOut citat prin Monitorul

Curtea in gedinta de la 20 August,deliberând, a dispus, prin sentinta cuNo. 4, cele urmätóre:

Admite apelul &cut de clómna ElisaVssilescu contra sentintei tribunaluluiIlfov sectia I en No. 5 din 1883; re-forméz5, 4isa sentintá, declarà des-fácutá cäsátoria dintre Elisa Vasilescugi T. Vasilescu; judecatul In lipsá aredreptul de opositiune la acéstä carte,conform art. 154 procedura eivilá.

Apelanta care a dobêndit divortulse va conforms art. 246 codul civil;condamnä pe Teodor Vasilescu säplatóscá Statului lei 116 bani ? 0, taxaapelului gi timbre ce urma a se in-trebuinta de apelantä, de care a fostscutità, in temeiul actului de pauper-tate, plus lei 4 bani 14, taxa portá-reilor.

Decisiunea se pronuntä, definitiv, cudreptul de recurs in casatiune, con-form art. 245 coda civil gi de revi-suire conform legei.

Tribunalul Ilfov, sectia I civilo-corectionale

Domnu Toma G. Mituleanu, soldatrogior, in Dobrogea, (Constanta), in-culpat cä, a comis rániri grave, prinsentinta en No. 441, pronuntatà deacest tribunal in 4ioa de 25 August1883, aplicandu-se art. 238 i 234 din

codul penal, in unire eu conclusinnileministernlui public, s'a condamnat la2 lap! inchistire.

Tribunalul Ilfov, sectia IV civilo-corectionale

Prin sentinta cu No. 746 din 1888,Anica Boi, servitóre, s'a condamnat la6 luni inchisóre corectionale, pentrudelictal de furt.

Sentinta este supusi, opositiunei giapelului, conform art, 183, 195 gi 199din procedura codulni penaL

Prin sentinta No. 830 din 1888,Alecu Ionescu s'a condamnat la 50 leiamendà, cu aplicatia art. 28 codul pe-nal, fiind dovedit culpabil cá a comisdelictul de ránire reclamantului AleeuChiritescu.

Sentinta este supusá opositiei gi a-pelului, conform art. 183, 196-198 pr.c. penal.

Prin sentinta No. 847 din 1883,admite apelul fácut de Alexandra Ma-rin contra cártei de judecatá No. 675din 1883, a judelui ocolului III, o eon-firmä In ce privesce constatarea fap-tnlui.

O reformézá In ce privesce aplica-tiunea pedepsel; gi

Condamnä, pe numitul numal la 6ile inchiscire corectionale :Mentine despAgubirile civile, acordate

prin mentionata carte, de lei noni 40.Sentinta este supusá opositiei gi re-

cursului, conform art. 183 gi 396 pr. c.penal.

Prin sentinta No. 856 din 1883,lohan Roslosnik s'a condamnat la olunä de 4ile inchisóre corectionalela 20 lei amendá, fiind dovedit culpa-bil de delictul de abus de incredere.

Sentinta este supusä, opositiei gi a-pelului, conform art. 183 gi 198 pr. 0.penal.

Parchetul tribunalulul Arge§

Prin decisiunea carte! eu jurati No.12 din 8 Iunie 1883, numitil C. Cor-beano, G. Togoe, Rizea Andrei, IlieGhi Diaconescu, Nicolae Preda, Con-stantin Capra gi G. Nun din comunaUrgi, plasa Topologu, judetul Argeg,major!, de profesiune agricultori, gá-siti culpabili in faptul de talhárie, Invirtutea art. 317 gi 318 din codul pe-nal, s'ail condamnat la reclusiune toti,pe termen de 7 ani cel Antélh; iar eel-I-alti la câte 6 an!, la penitenciarul dela Märgineni.

Osânda se incepe de la 8 Iunie 1883gi se terminá la facerea os'andei.

necunoscut, fiind condamnat la amenda rect;onale pe tiny de 15dile, pentru fap-de lei noul 50 in folosul fisculul. tul de furt, conform art. 308 codul penal.

Se face cunoscut prin acésta ea nu-mitul póte fase opositie ai recurs in Tribunalul Prahova, seetia IItermenul legal.

No. 13.330. 1883, Octombre 1.

Tribunalul de Bluvel

3426 MONITORITh OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1888

Tribunalul de Buzen

Tribunalul, prin sertin ta corectioualeNo. 890 din 12 Septembre 1883, a con-damnat pe Fotal he ai Asanache au pro-numele i domiciliurile necunoscute, sìsufere inehiecire corectionale pe termende cate 7 luni de 4i1e de fie-care, pen-tru faptul prevèlut de art 310 al. IIcodul penal.

A. é4a se publica spre cunoscinta in-culpatilor de a usa de dreptul de opo-sitiune i apel ce le acorda legea.

Tribunalul, prin sentinta corecti-onale No. 920 din 20 Septembre 1883,a cond mnat pe Ion Tudor Irimia, cudomiciliul necunoscut, sh sufere mehl-sóre corectionale pe timp de 6 luni dedile ai 200 lei despagubiri civile, pen-tru cà a comis delict de fart.

Acósta se publica spre cunoscinta in-culpatului de a usa de dreptul de opo-sitie i apel ce 'I acorda legea.

Tribunalul, prin sentinta corecti-onale No. 948 din 26 Septembre 1883,a condamnat pe Iosef Petricievits, cudowiciliul necunoscut, sil sufere Inchi-s6re corectionale pe termen de 2 tunde 4ile si a pliti reclamantilor despa-gubiri civile in sumil de 8.550 lei pouf,pentru delict de escrocherie.

Acósta se publica spre cunoscinta in-culpatului de a usa de dreptul de o-positie i apel ce acorda legea.

Tribunalul de Ialomita

Prin sentinta No. 540, individul Be-lioni Peter, major, foci prin oraaul Ca-larasi, iar acurn co domiciliul necunos-cut, fiind codamnat la inchisóre corec-tionale pe terraen de 7 luni, amendalei 100, despagubire partei civile leinoni 300 ai 6 lei portul citatiunilor.

Se face cunoscut prin acésta ca, nu-mitul póte face opositie i apel in ter-menul legal.

No. 13.286. 1883, Septembre 29.

Prin sentinta No. 542, individuITanase Andronescu, major, fost princomuna Coaerenii, iar ackan cu domi-ciliul necunoscut, find condamnat liiinchisdre corectionale pe termen de 3luni, despagubire comunei Cosereni leifoul 84 bani 94 si lei 2 portal citatiilor.

Se face cunoscut prin acéata &A nu-initn1 póte face opositiane, i apel intermen

No. 13,278. 1883, Septembre 29.

Prin sentinta No. 550 din 1883,individul Tudor Stan, fost prin ora-aul Calaraal, iar acum cu domiciliul

Prin sentinta corectionale pronun-tatä de acest tribunal in audienta dela 21 Septembre 1883, subNo. 429 din1883, iudividul Alexe N. Pantu, mi-

Prin sentirta acestui tribunal No.426 nor, fost servitor, din orasul Ploesci,de la 17 August 1883, /on Radu, ser- iar actualmente cu domiciliul necunos-vitorul domnulni Dumitru N. Draghi- cut, s'a condamnat de ace4 tribunal laceanu, fost cu domiciliul In comuna inchisóre corectionale pe timp de unaValeni-Ciocaneati, plasa Podgoria, iar luna de 4i1e, pentrn faptul de fort deacum necunoscut, pentru delict de ta- la stanên, fapt prev'ealut i penat deere de lemne comis in padurea Sta- art. 309 aliniatul 3 combinat cu 63 dintului Valeni-Ciocineati, In basa art. 19 codul penal.c, silvic s'a condamnat la amendä in Se publica de acésta spre cunoscintafolosul fiscului de lei 2 precum ai lei 1 numitului ca legea 'I acorda dreptul decare Stet, costal arborilor taiati. opositie i apel, conform legei.

Sentinta s'a pronuntat cu drept de No. 11.316. 1883, Octombre 3.opositie, conform art. 183 pr. penala

fara dreptul de apel, asemanat art. Prin sentinta corectionale No.43743 c. silvic. din 1883, pronuntata in audienta de la

No. 8.396. 1883, Septembre 27. 22 Septembre 1883, individul VasileTudor, major, din comuna Filipesci de

Tribunalul de Olt Terg, iar actualmente cu domiciliul ne-cunoscut, s'a conclamnat de acest tri-

Prin sentinta pronuntata de acest bunal prin sus-disa sentinta la inchi-tribunal sub No. 542 din 12 Septem- scire corectionale pe timp de 3 luni debre 1883, individul P. Ionescu, fost cu precum i despagubire civile re-domiciliul In comuna Scorniceati, iar clamautului lei noui 10 peutru faptulacuma tecuposcut, s'a condamnat la in- prev'edut ai penat de art. 309 aliniatulchisóre corectionale pe Crap de 6 lunr 3 codul penal.de dile si la amenda, de lei 100 in fo- Se publica de acósta spre cunoscintalosul Statului, cam si la despagobiri numitului ca. legea 'I acordà dreptul decivile, solidar nu Ene Zanfir, recla- opositie i apel, conform legei.mantilor Costache George, lei 10 bani No. 11.313. 1883, Octornbre 3.12 ; Ion Pritrascu , lei 8 ban! 25 ;Nun Ghita, lei 9 bani 60; Dräguain Tribunalul de Teleorman.Balaceanin lei 6 bani 10; Marin PopeRadu, lei 6 ban! 25; Voicu Ciobanu, lei7 bani 86; Badea Penoiu, lei 9 haul 19;Marin Popescu lei 17 barn: 90 si luiMarin Tirloiu, lei 8 bani 65, plus 90lei cheltu&I de jadecat, pantru fap-tol de furt al unui sigilia de la per-ceptia ciromscriptiei 23, prevèlutpellet de art 308 codul penal, cum aifaptul de escrocherie prevedut si-penatde art 334 codul penal.

Pentru care se publica de acésta spreajunge la cunoscinta numitului

divid pentru a usa de va voi de drep-tul opositiunel i apelalul conform art.195-199 si 183 procedura. penald.

No. 13.358. 1883, Septembre 29.

Parehetul tribunalulal Olt

Prin sent:4a prouuntata de trAnx-nalul Olt err No. 352 din 20 August1882, numitul Tudor Gusa Tiganu,major, näscut in comuna Dobrotea-sa si domiciliat in comuna Dobro-teasa, judetul Olt, de profesiu ne mun-citor, s'a condamnat la inchisóre co-

Prin sentinta acestul tribunal cuNo. 1.003 din 31 August 1883 i iu vir-tutea art. 308 nodal penal, 1.910 ai998 c. c., individul Nita Tudor, fost endomiciliul in comuna Turnu-Magurele,iar actualmente necenoscut, pentru fap-tul de furt de cad s'a condamnat sà su-fore inchisóre corectionale pe timp de6 hint i o di, precum i sa plätéscareclamantului Toma Bajenescu, lei noui105.

Sentinta se pronunta cu drept deopositie i apel, conform art. 183, 195

utmatorii procedura penala.

Prin senti ta acestni tribunal cuNo. 1.061 din 7 Septembre 1883, sidinbasa art. 308 codul penal, individulZamfir Florea, fost ca domiciliul incomuna Turnu-Magurele, iar actual-mente cu domiciliul necunoscut, pen-tru faptul de fart se afla condamnat lainchisóre corectionale pe tirnp de unaIrma de dile i sa platósca amenclaStatului lei noul 50, cu aplicatiuneaart. 28 codul penal.

11 (23) Octombre 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3427

Sentinta se pronunte, cu opositieape!, conform art. 183, 195 si urmatoriiprocedura penala.

Parchetul tribunalului de apelTulcea

Prin decisiunea criminele a tribune-lului de apel Tulcea, No. 21 de la 21Iunie 1883, confirmata prin hoterireaIna] tel curt' de casatie si justitie No.825 din 1883, individul Gtorve IonTujer, de ani 60, pescar din Telcea,este condamnat la reclusiune pe timp de6 ani,pentru Ca a comis crima da talhe-rie asupra femeiei Stefana Cobzaru, pre-vquta j penate de art. 317 si 318 a-liniatul 1, 2 si 4 codul penal.

Se publica dar conform art. 24 dincitatul cod.

No. 2.104. 1883, Septembre 27.

Prin decisiunea corectionale a tri-bunalului de apel Tulcea No. 104 dela 80 Iunie 1883, individul GheorghePantazi, de ani 26, functionar, domi-ciliat In comuna Techir Ghiol, este con-damnat la 7 luni inchisóre corectionale,290 lei ameucla In folosul Stalulul, de-clarându-se incapabil de a mat- ocupafunctiuni publice, per4énd i dreptulla pensiune, pentru ea in calitate denotar al comunel Techiv Ghiol a comisdelictul de mituire prevqut i pedepsitde art. 146 codul nenal.

Ss publice dar conform art.. 24 dincitatul cod.

No. 2,096. 1883, Septembre 24.

Prin decisiunea corectionale atribunalului de apel Tulcea No. 108,pronuntata in çlioa de 19 August 1883,reforneandu-se isentinta tribunalului o-colutui Tulcea, sub No. 127 din 1883,individul Vasile Unoeureanu, in etatede 23 anl, nesctit in Chilia-Noue,, (Ba-sarabia), domiciliat in Tulcea, de pro-fesiune servitor, este condamnat la in-chisiere corectionate pe timp de o lune,conform art. 308 din codul penal, pen-tra delictul de fart de peseri ; osendanumitului incepe de lacjioa incarcererei

sa termine dupe expirarea sus 4iseIpedepse.

No. 3.761. 1883, Septembre 13.

Tribunalul de ocol Babadag

Prin sentinta acestul tribunal No. 179,pronuntata in lioa de 26 August 1883,facemdu-se aplicatiunea art. 23 din co-dul silvic, indivitlii Constantin BibanIon Verzea, ciobani, neinsurati, sicu do-miciliurile necunoscute, s'ai1 condamnatla amende in folosul fiscului de câtelei nord 423 fie-care, pentru introdu-cerea in pedurea Statului a 141 vaci;

iar in cas de insolinchiscire corection;una tune fie-care.

Sentinta se proropositie i apel, coldin procedura pen

vabilitate sá sufereale pe termen de ate

iunte cu dreptul deaform art.183 si 195ale.

Tribunalul di3 0001 Har§Ova,

Prin sentinta cctribunal N o. 122 dis'a condamnat Codin catunul Cinicilfost cioban la Duerr domii1iul nectchisáre corectionalpentru faptul eh alui Nicolae Oglintrot, si 11 obligedespegubiri civilEde tribunal, iar Stspese de procedure

Acésta sentintedrept cle opositieart. 183 din procdrept de apel. in tart. 198 si 200 acesi la recurs in caste

No. 2.114. 18

relionale a aceetuin 23 Septembre 1883,nstantin Gávineanu

comuna Urumbel,tu Barba', iar acumainosmt, se sufere In-

pe timp de 3 luni,bátut gi spart capul14 din comuna Os-

pláté,c4 acestaialei 100, apreciate

atulul lei 6 bani 20,I.

este pronuntate cun termenul arätat deedura penalé,ermenile prescrise deIasi cod, supusá fiindtiune, conform legel.83, Septembre 24.

Tribunalul de ocol Mangalia

Prin sentinta cerectionale No. 17, tri-bunaluleye baza art. 308 si 309 alini-abut I din Luuut penal, de acord i cuconclusiunile ministrului public, hote-rasce:

Condamne pe Corti Ali, cu domi-ciliul necunoscut, la inchisóre corec-tionale pe timp de 6 lard si la amendade 100 lei.

Se mai condamne a restitui lui IsaHagi Lean, calul ce II a luat pentrucare este inculpat i a'i pleti 60 le1despegubiri civile, in plus va platicheltuelr de juetitie facute in acestproces, In Emma de 80 bani.

Inculpatul jadecat in lipsa are dreptde opositie conform legei.

Acéste sentinte e supuite apelului.Data i citite la 15 Septembre 1883.

Judecatoria ocolului Slatina

Deanna Irma Ignati, foste cu do-miciliul in Slatina, iar actualmente cudomiciliul necunoscut, prin cartea dejeclecata cu No. 23:3 din 1883, se 05,condamnatil, in baza art. 238 gi 60codul penal, se pletésca 20 lei amenclafiscale.

I se face cunoscut de va voi se usezed3 dreptul opositiuni i apelului ceeste acordat prin espusa carte de pa-decata.

No 9.119. 1883, Septembre 26.

Judecátoria ocolulut Troto§u dinjudettil Baca:a

Prin cartea de judecata No. 327 sehoterasee :

Condamne pe malugerul Josef Cris-tescu, major, foist domiciliat la mo-nastirea Sinaia, iar acum eu domici-liul neounosent, pentru furtul unei mo-nets din lada domaului Neculal Fo-tia, BA stea 3 luni de 4ile la inchi-sóre corectionale i osebit sá plátésckStatului 16 lei bani 5, spese de trans-port pentru actele de procedurá ur-mate in acest proces.

Acéste carte este supuse, opositiefpentru condamnatul in absente si ape-lului conform art. 183 si 198 din pro-cedura penale.

Date i citite In audiente publice la31 August 1883.

SECHESTRU

Tribunalui de Vla§caDupe cererea fecute de Iancu Sulu,

cu suplica registrate la No. 6.192 din1883, si conform jurnalului acestui tri-bunal No. 2.490 din 1883, s'a infiintatsechestru, pentru asigurarea spine! delei 445, pe averea debitorulul SinDonciu Ivanov, care este cea urmatóre:

11 caminuri negre pentru sad* 8ligheane de alame galbenâ, 2 albe defer si alte 4 ligheane de alama gal-bena, 3 ibricuri galbene si 3 de fer alb,4 masini de celcat, 31 bucati tesale pen-tru cal, 18 pachete cu lacete diferite,7 bucati pentru cal, 40 pachetecue pentru pantofi, 23 clegte pentracue, 1 cutiteie, 5 pachete balamale im-brecate, 10 pachete paftale, 2 pachetezeeóre mici, tin pachet suttapuri, 4 Ina-turi pentru cal, o pereche cumpeee dedoué kilogratue, o cu fepene, de 10 ki-lograme, 7 cutii cartuse pentru revol-ver, un topor, 4 pachete masate pen-tru cismari, un pachet unirele, 8 sfes-nice de alame galbene, un satar, 22buceti pile, un pachet cu railare cutablite, 2 pachete raibere cu sump,19 tirbuscine, 45 pirostrii, 32 lanturipentrir ea!, 24 bucele de fer, 4 perechiráscruci de lant, 3 perechi opritori defer, rèscruci de lant, 140 ocale lant,75 ocale balamale de porti, 29 ocaletabla de fer, 6 bucilti casmale, 12 sape,506 ocale 1in4 i vergi in 50 bucatl,o maginá de cusut din fabrica Singher,340 ocale cue de diferite calit4 desirme i piróne in 14 but6e, 4 usi defer, earl fac doué perechi cu No. 151/19si 362/16.

Pentru care dar se pubhce, acéstaspre cunoscinta generate.

ND. 10.411. 1883, Septembre 26.

scóle in comuna Dobra, comitetulexprima viile sale multumiri pentruacéstà laudabilâ faptà.

No. 1.852. 1883, Octombre 5.

Prima ria Glurglu

Prefectura Judetulul Argil

Domnu sub-prefect al plel Oltu-To-pologu, prin'iaportul No. 5.494, coma-

dosit 2 tined anume MerinMihalache Surugiu i Nicolae MarinCojocarn din comuna Tigveni, cel d'ân-tâiù pe tabloul de recensémêntal clasel anulul 1884, iar cel d'aldouilea simplu contribuabil, ale dirorsignalimente sunt

1. Merin Mihalache Surugiu, de ani23, /Aral, sprâncenile castanif, ochilcâprui, fruntea, nand, gura, barbs po-trivite, fate sm6c14, talia potrivitàimbräcat tArânesce.

2. Nicolae Malin Cojocaru, de anI23, Oral, sprancenile castanii, ochiIc5prui, fruntea, nasal, gura, barba po-trivite, talia mijlocie, avênd i un semnd'asupra picioruluI stang.

Se publica spre cunoscinta generale.N o. 5.931. 1883, Septembre 29.

3428 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (23) Octombre 1883

Tribunalul Do Ij, sectla comercialegi de notariat

Prin jurnalul acestul tribunal No.2.534 din 20 Iunie 1883, lufindu-sedispositiunl de a se incase pe sémaStatului suma de lel noni 981 ban!40, coprinsii in recepisa provisorie acasieriel generale de Dolj No. 3.907din 1868, preschimbati, cu cea defini-tiva a case! de deponerf i consemna-tiunl No. 17.990 din 1883, si pentru

aceste recepise nu se ga'sesc in con-servarea grefeI acestei sectiunI e nicila casieria generale de Dolj, de underesult câ ele sunt perdute incA dup'6,timpul fostilor grefieri.

Tribunalul, conform art. 40 din re-gulamentul easel de depuneri i consem-natiunf,publicâ spre general6 cunoscintAperderea citatelor recepise No. 3907 si17.990 din 1868, rugánd pe orl-cine leva fi gâsit ca s'a le depunA acestui tri-bunal, cunosand cà in cas contrariA,dupe trecerea de 30 Vile de la apari-finnea acestia In Moniforul micial, sevor considera firà nicI o valóre.

No. 7.376. 1883, Octombre 3.

WIIINSaeMleme.

ANIINCIITRI ADMINISTRATIVE

Comitetul permanent al judetululIa0

La 25 Noembre 1883, orele 12 din Ili,urmând a se tine licitatie in cameracomitetului permanent pentru a se dain antreprisä construirea a 72 localuride scoli in comunele rurale din acestjadet, i dupà efectuarea licitatiel se vatine supra licitare in camera comitetu-la! permanent.

Se publici acésta spre eunoscinta a-matorilor ce ar dori a lua asemeneaconstructinnI, sA se presinte la licita-tiune insotitl de garantia de 10 la sutadin valórea deviselor earl se pot vedeain tóte ilele Ode', in 4ioa licitaiuneiIn cancelaria comitetului permanent.

Tot-odatii se educe la conoscinta ce-lor interesati ca comitetul permanent adecis a da In antreprisi construirea a-cestor localurl de gcolI si in detail pen-tru fie-care comuná.

Ofertele vor fi sigilate, coprinVêndnumele i pronumele, domiciliai pers6nelor sea firma societitei care ar dorisi ia aceste lucrári.

No. 2.333. 1883, Septembre 23.

Comitetul permanent de Dfunbovita

Doman Dimitrie Moraitu, proprie-tar in aced judet, oferind gratis tailemnânia necesara la constructia uneI

Domnu sub-prefect al pl6sei Pi-tesci, prin raportul No. 6.876, face cu-noscut cà de care locuitorul Ion I.Bibireati, din comuna Mosóia, in (lioade 14 Septembre s'a gêsit in holdasa ca porumb 3 bivoll i o bivolitâ,earl s'aa declarat de pripas.

Asemenea la primânia comunel ur-bane Pitescl, de 11-12 Vile, o rtmà-tóre bAlanA, cu urechile blegi.

Se publicâ spre cunoscinta poseso-rilor lor.

No. 5.986. 1883, Octombre 1.

Domnu sub-prefect al plisei Cotmé-na-Galâsesci, prin raportul No. 6.691,face cunoscut cá la comuna Isvora deSus se afla de pripaa o iap5, roil*cóma in stanga, brézA in frunte, o patâ

in cómil la grébAn i órbäde ochiul drept.

Se publicá spre cunoscinta poseso-rului

No. 5.993. 1883, Octombre 1.

Din lipsa de concurentl s'a dispusadjurnarea licitatiuneI la 29 Octombre1883, pentru aprovizionarea a 3.000metri cub! pietrig si 400 metri cub]nisip.

Se public6 de acésta spre cunoscintadoritorilor, car! aunt invitati a se pre-sinta in sale primAriei, in slioa sus in-dicatâ, orele 12 din 4i, insotitl fiindsi de garantiele legale, spre a concurs.

No. 3.522. 1883, Octombre 6.

Domnu sub-prefect al rlaiululLoviscea, prin raportul No. 6.946, facecunoscut cà la comuna SAlâtrucu seafla de pripas 2 bol, ca de 3-4 vita,din care unul vênAt Inchis e cel altvgnAt, ambil inferati en literile A. si C.la córnele drepte cum si virfurilespintecate la urechile drepte.

Idem cel de Cotména-Galiisesci, cuNo. 6.433, cà la comuna Deagu, unvitel din primâvara anului c urent, lapér Oda i mic.

Se publici spre cunoscinta poseso-rilor lor.

No. 5.994. 1883, Octombre 1.

Sub-prefectul Loviscea,prin raportul No. 7.024, comunici cg,la comuna Corbeni, intre vitele domnu-lui Than Dieu Iabrasu, arendasul pro-prietitei Statulul CApitinescu, se aflade pripas o mAnzatà de un an, la ph.galben i Insemnatà la o ureche.

Se publicA spre cunoscinta poseso-ruin! O.

No. 6.020. 1883, Octombre 1.

Domnu sub-prefect al plisei Cot-ména-GMAsesci, prin raportul No. 6.692,comunicA ci locuitorul Ilie Marin Za-nea din comuna Bumbueni, la 4 Sep-tembre vênVênd o vs* in Orgul Ur-lueni, unor cireVarl, in 4ioa de 5 s'aintors acea vaca la proprietatea el,la pér galben i pe la gât cam négrà

cornul din drépta rupt.Se publid, spre cunoscinta poseso-

rulul el.No. 6.022. 1883, Octombre 2.

Prefectura judetulul Buzed

La comuna Vispesti din plasa To-hani-S'irata, acest jadet, s'a pripäsitun minzat la Or cam vânit, córnelemid tepoete.

Asemenea la comuna Brâcleanu dinplasa s'aa pripAsit patru iepe,una nótenâ i un cal, ale câror semnestint o iapà la Or vAna, có ma instânga; o iap5, la Or murgA inchisà,steM in frunte, aims neregulata; o iapàbálana, cóma neregnlatà; o iapà n6grâ,cóma In drépta; nótena murgä inchisi,cóma in drépta i calal la pér negra,cóma In ambele nartI.

Asemenea la coiiauna Albesti, tot dinplasa Câmpului , s'a pripAsit un calla pêr murg, c6ma in drépta, pete albene spinare, inferat in pulps picioruluIstang d'inapoi i chior de amênduoIochii.

In nóptea de 21 spre 22 Septembreexpirat s'a farat din comuna Lu-ciu, plasa Cfimpulul , de la pAsuneun cal murg deschis, alma in ambelepirtl, steit in frunte, pete albe pe spi-

11 (23) Octombre 1888 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI 8429

nare, al domnutul I. Marghiloman, fiindIncredintat logofátulut Cristodormitriadi a se servi ca &went.

Un cal murg galben, putin cocooat.cóma In ambele prJ, pete albe pe spi-nare, al locuitorulul Stroe Catoiu; o

iapâ négra, cómaIn ambele 'Atli, pin-tenógá patin de piciorul stang d'inapol,a locuitornInt D. alihain; i ca o n6-tenii alaturi de un an de çlile, la pernegru.

Sunt rugate Vote autoritátile admi-nistrative oi comunale din tera sá bine-voésca a pnblica spre cunoscinta po-sesorilor vitelor pripaoite, cam oi a luamesurt pentru dovedirea celor furate

prinderea furilor.No. 8.147. 1883, Octombre 1.

Prefectura judetulu/

De la comnna Gighera, de la IA-tome a perit 1 cal In per vênet, ure-chea drépta despinticati i ciupitadura urma,, cóma la drépta oi mergeIn buestru, al locuitorulut Florea Ber-ceanu.

De la comuna Cioroiaoin s'ait furatde la paoune 1 cal oi o iapá, calul Inper negru deschis, batatura In spinare,cóma la stanga, códa retezata; iapaIn per negrn, c6ma la drépta i pu-tine pete albe In spinare de ;ea Inamanduoe partite, at locuitorulut loanN. R flan

De la comnna Barcá a perit 1 calin per roib Inchis, cóma In ambeleparti, códa retezatä, en pete albe pespinare, al locuitorulut Tudor Cismaru.

De la comuna Negoin a perit dupacamp o vaca In per alb, córnele caminainte, jumétate albe i jumetate vi-nete, idem o manzata In per galben,córnele mid, ale Padureanel.

De la comuna Intorsura, In nópteade 16-17 August trecut, s'a furat 1

cal vénet Inchis, cóma In amanduoèpartite, códa retezata, i putin bréz Infrunte, al locuitorttlut Barbu Ciauoin.

La comana Maceoin-de-Sus s'a spri-jinit de pripas o manzat In per gal-ben, cóma rooie, urechea drépta spin-ticatt i stanga ciupita dupa urma.

De la comuna Calopáru furat2 cat, unnl In per venêt, cóma In duoèpartI, pete albe pe spinare; cel-altin per venet pornmb, cóma In dnoepart! i Inferat In armul string dina-poi, al locuitorilor Marin RádotRadu Staicu.

La comuna Intorsura s'a sprijinit depripas 1 cal In per murg, pe spinarecu pete albe, la cóma stanga, oi la u-rechea drépta legata peste raijlocalbitura; 1 cal In per alb cóma Induoè part!, iabraof i cu o baba Inspinare.

De la comuna Cde 6-7 August, cltline s'a furat 2 iepicóma fil anibele pa]crestata din &arid; tde 2 ant, In per dEg. crestatã din (taximnrg, oi en stea Inrent Ión Marin 131

De la comunafarat 2 car, 1 cal Icóma la stanga, cnnare; cel-alt in pldrépta, fara semne,murg, cóma la di'pe spinare, at lout]

La comnna Ned(pripas 1 junc in picu urechea dréptadnpa urma, tára al

La Comnna Sadopripas 1 iapa, Inla stanga, bréza fi

patil alba In spinambele picióre dinanainte.

La Comuna Adiidem 1 iap tu rdrépta, urechia starpe spinare pete albamanduol ochit.

La Comuna Darmatóre In par al

:atanele, In nópteatpa camp de la pa-s, una In per v'enet,rtr, urechea stangima idem carlana caIreoa, urechea stan-

;i 1 manz In perfrunte, at locnito-

lrea.Goicea-Mica

n per murg Inchis,pete albe pe spi-

er negru, cóma laprecum i unul

alga, cu pete albeitorulu. Raicu Sto-

sia s'a sprijinut de;r alb cam galben,ciupita dinainteite semne.va s'a sprijinit depar negrn, cóma

El frnnte j bot, oare, pintenógi de,poi gi stangul din

unati-de-Giormane,16r roib, c6ma Inigá curmata i albá,e de ;ea oi &bra de

uusplusua.

La Comuna Cábáraiú, idem 1 cal,In par dereol, cóma in stanga , n-rechia stânga dinainte ciupita, stri-cat In spinare de ;ea.

De la comuna Murta, din campde la pavane, aa petit 2 iepe, 1 in parmug, cóma In drépta, cu pete albe pespinare, j patine pete albe la pició-rele dinainte, cea-lata In par mur-gl Inchisa, cóma la stanga, pintenógáde ambele picióre dinapoi , i cn obubá la gat de gutural , ale locuito-rent Iancu Pandia.

De la comuna Locusteni idem uncal In par mug, cóma In drépta Ino-data, pecingene pe bud& oi ta pieptoi putin brk In frunte ; idem 1 calIn par vênat, cóma In duo& parti, um-flat la gréliin i tmbuestraal, al load-torulul Ión D. Hordan; idem 1 iapaIn par negru deschis, cóma In du,e041', mierlá de ochiul drept, frecat Infrunte i la greban ; idem 1 cal In parnegru, cóma In duoè partl, armásar,pete pe spinare, cu stea In frunte i pu.tin merge Inbuestru , al locuitornIniTap; Marin.

De la comuna Locustent, de care fá-cétort de rele e'a farit 1 iapa In parmnrga, c6ma In duoi partl, ca o galcaIn piciorul sang dinapot, furata dup a

nianu idem 1 1.1-

b, urechia atanga

camp de la paoune, a locuitorulutIón Stan Catalina.

La comuna Calafatn s'aú sprijinit depripas o carlanä, in etate de 1 an.In per negru, có ma In drépta, códatun* idem 1 vaca In per alb, putingalb,n, córnele Imbelciugate, urecheadrépta Infarcita i potricaliti; idemaka In per alb, cornele imbelciugate,urechea dréptii infurcitä i potricalita,cea stanga de desub scos peticd'asupra

La comuna Smardan idem 1 juncIn per galben, córnele cinturóge, ure-chea drépta Infurcita; idem o vacá inper putin galben, córnele putin tepure.

La comuna Caraula idem 1 gonitorIn per venet murg, córnele mici gróseoi tepure, 6cheot pe Ifinga ochil.

La comuna Cetatea idem 1 cal Inper roib cam galben, cóma la stanga,pintenog de ambele picióre d'inapot,putin breaz In frunte, batut de ;ea Inspinare aprópe de grebin i pe nasbot breaz.

La comuna Plenita idem 1 cal Inper alb, cóma la drépta.

La comnna Piscn idem 2 bivolite,urechea retezata din vIrf, codalba,

firá alte semne, cea-alta tot cu ace-lai signalimente.

La comuna Basarabiet idem 2 man-zati, 1 In per venet, córnele drepte,tepure, urechea dróptá cinpita de de-sub ; cel-alt In per venet , eórneledrepte, tepnre.

La co muna Virbita s'a sprijinit depripas 1 cal In per murg Inchis, cómala drópta, putin la stanga, d'asupracómet aprópe de grebin putine fire deper alb, cu pete albe pe spinare deyea jupuit la piciorul drept d'inapotde ham.

De la comuna Calafatn, In nópteade 8 August trecut, dupa, camp de laOpine ati petit 2 iepe, 1 In per vênét,ccima la drepta, cu un semn Imprejn-rut piciorului drept d'inapoi, cea-alta,carlana In per murg, el:5°2a la drépta,ale domnulut Mitrici S. Mitilelu, lo-cuitor din Calafat.

De la comuna Motatat idem 1 calIn per murg, cóma la drépta, al locui-torulut Gheorghe Vasile Cotescu.

De la comnna Mihaita s'a furat, innóptea de la 7-8 curent, 1 cal, Inper negru carunt, cóma la drépta,breaz In bot, orb de ochiul stang, cnpete albe In spinare de ;ea, asemenea

pe sub bull& de chingi, armasar,al locuitorulat Constantin Priotescu.

De la comnna Calugaret idem, tunóptea de 9-10 curent, o iapa In permurg, c6ma la stanga, oi 1 cal arma-sar In per roib, breaz In frunte, pin-tenog de ambele picióre d'inapoi allocuitoralul Ión Opran.

3486 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11 (28) Octombre 1888

Prefectura judetulul DorohoidPagubasul iepei ce se pripasise in

continua lbanesoi, despre care tratéppublicatiunea No. 5.634 din 24 Au-gust 1883, inserata in Monitorul oft-cial No. 119, presentându-se cu pro-bele legale la primaria de Ibanesci,s'a dat in primire acea iapa.

Se publica acésta spre cnnoscintagenerala, cunoscânndu-se revocatk pu-blicatiunea mentionata mai sus.

No. 6.259.

Pagubasul boilor ce se pripasisein comuna indriconii, despre care tra-té44 pabiicatiunea N o. 5.550 din 21August trecut, inserata in Monitoruloticial No. 119, pagina No. 2.462, pre-sintându-se cu probele legale la pri-maria acelei comune, i s'a dat in pás-trare boil citati.

Se publica acéata spre cunoscintagenerala, ennoscându-se revocata pn-blicatiunea eitata mai sus,

N o, 6.261.

Pe teritorul comunei Oro ftiana,din acest jadet, s'a pripasit 1 cal Inpér murg deschis, ceima, códa nagre ,chior de amanduoi ochi, i pintinog depiciorul stáng de d'inapoi.

In consecinta, se publica aflarea pa-gubasului lui, care cu doe** in re-gula sa age presinte la primaria corou-nei Oroftiana spre primi, in terme-nul prescris de legea poIiiei rurale.

No. 6.303.

In comuna Dorohoiii, acest judet,s'a declarat de pripas 1 cal negru,lint cte catre un individ pe malulPrutului, in urma focurilor date asu-pm lui de soldati.

Se publica acésta spre cunorcintapigubasului acelui cal, care ea', se con-forme4.e legel politiel rurale in cea-ceprivesce primirea lui de la politia deDorohiA.

No. 6.428.

Ivindu-se pagubasul tretinel cese pripasise in comuna Bordesci, des-pre care trat411.4 publicatiunea No.6.167 din 19 Septembre expirat, inse-ratil in Monitorul Oda No. 142, pa-gina 3.004, i presentându-se la pri-mania acelei comuni cu probile cuve-nite i s'a dat in pästrare tretina citata.

Se publicá acésta spre cunoscintagenoralá, eunosandu-se revocatá pu-blicatinnea citata, mai sus.

No. 6.551.

Prefectura judetulul TeleormanSant rugate tóte autoritatile din

Ora, sa bine-voésea a denunta pre-fecturel, 14 termen de 40 eile de asta-

4i, daca cunosc cii dornnu lón VasilePredescu, din orasul Alexandria, va fifost dat vre-o-data judecatei BO pussub privegherea politineasca, ca dupaaceia se aviseze la hberarea permisi-unei ce a solicitat pentru deschidereaunui stabiliment de carciumâ.

No, 6.931. 1883, Octombre 4.

Prefectura judetulal VlwaDomnu Dumitrn Theodoridis, prin

petitiunea registratá la No. 8.386, acerut voe pentru a deschide nn sta-biliment de banturi spirtóse in orasul

pentru ca mai inainte dea i se acorda permisiunea, urzuqâ sase scie clack n'a fost vre-o-data datjudecâtei pentru fapte pedepsite delege, se publica prin acésta spre cu-noscinta generale, rugându-se tot in-tr'un timp i auteritatile competinteca, in casul când vor cunósce ea nu-mital a fost i plicat la asemeneafapte, sa denunte prefecturel In timpde 40 4i1e de la data publicatiunei de

spre a se Ilia mésuri in con-seek ta.

No. 7.230.

MIKARRA MARITIMA A PORTURILOR

BrAila, 7 Oetombre.Bastimente sosite incârcate . . . 17

deserte . . . 8pornite inearcate . . 3

deserte . . 9fata in port . . 279

Pretul productelorGrat1 ghirea, Lyre 581/2-601/2 , lei

78-96.Porumbul, livre 571/2, lei 551/2.Orzul, livre 44, lei 401/9.Secara, lei 541/2 lei 58.

esportat chile orz 1.950.Diverse alte márfuri , 402.207 kilo-

grame.Marfuri sosite spre import, kilogra-

me 595.000.Cereale sosite spre import, kilograme

2.214.335.

BrAila, 8 Octombre.Sosit Vaporul postal frances Delta

din Constantinopol cu diverse.Plecate : Bricul otoman Cadem-Ilair

pentru Galati, desert. Goleta elenapentru Galati, desert. Vaporul

frances Delta peniru Constantinopol eudiverse. Brieul otoman §aini-Bahri pen-till Galati, desert.-a

GalatY, 8 Oetombre.Bastimente sosite inear-cate . . . 19

9 deserte . . . . 59 pornite inearcate . . . 19, e deserte . . . . 23I fat& In port . . . . 190

Pretul productelorGvari calitatea I, livre 60 chila, lei

58-50Orzul, livre 36-49, lei 25-30.S'afi esportat chile grâa 100.

n n , porumb 742., , , 179.r r r

oyezsecará 932.

"1 If fasole 2(10.Diverse alte marfuri 1.349.986 kilo-

grame.Marfuri sosite spre import, kllogra-

me 2.044.000. --SeTerin, 8 Octombre

Bastimente sosite ineareate . . . 2pornite incarcate 4

9 9 deserte . . . 4faeia in port . . . 23

.Pretul productelorGrail ciacar, calitatea I, Lyre 59-60,

lei 80-85.Porumbul, lei 58-62.Orzul, lei 50-55.Secara, lei 58-64.S'aü exportat chile grâìí 650.Diverse alte marfuri 131.540 kilo-

grame.Waded sosite spre import, kilogra-

me 51.932. --Tuleea, 9 Oetombre.

Sosite : Vaporul postal Fraisinet Ta-rns frances din Galati cut diverse si 5pasageri ; plecat la Marsilia eu diversesi 27 pasageri. Vaporul elen Diafili dinMarsilia; plecat la Galaticu diverse.Vaporul postal Fraisinet Taygete fran-ces din Marsilia en diverse i 3 pasageri;plecat la Galati cut diverse si 7 pasa-geri.

9619911=21301=101.

OBSERVATUJNI METBOROLOGICE

Pe Oiocs de 10 Octombre 1883

Vulcan. Senin, 4 gr. plusFiliasi. Senin, 9 gr. plusCraiova. Seni,n 9 gr. plusCalafat. Céta, 5 gr. plusCetate. -- Senin, 6 gr. plusSlatina. Senin, 5 gr. plusCaracala Senin, 5 gr. plusCoraLia. Senin, 5 gr. plusBechet. Senin, 5 gr. plusPitesci. Senin, 9 gr. plusGaesci. Senin, 12 gr. plusArges. Benin, 6 gr. plasCampu-Lung. Senin, 5 gr. plusRArn.-Vkleea. Senin, 6 gr. plusCozia. ' Senin, 5 gr. plusHorcza. Senin, 5 gr. plusalu-Vadulut. Senin, 4 gr. plusNovaci. Senin, 6 gr. plusDrigi'isani. Senin, 6 gr. plusPle§oI, Senin, 4 gr. plus

11 (3) Octombre 1888 MONITORUL mom, AL ROMANIEI 3431

Targu-Jiu.Magurele.Zamnicea.Rogiori,Baled.Alexandria.Giurgiu.Slobo4ia.Cali+.ragt.Oltenita.Budesci.Urziceni.Ferbinti.Domnegti.Ploesel.Tergoviscea.Margineni.Filipesci.Valea-Calng.Talent.

lati.Mizil.Campine.Sinai%PredeaL

Patarlagele.Râm.-Sarat.Ba lta-Alba.Focgant.Odobesci.Adjud.T.-Ocna.Pancin.Moinegti.Sascut.Backa.Buhugi.Piatra.Neamtu.Roman.Pageant.Botogani.Dorohoifi.Mihailent.Hârlàù.Folticeni.T.-Frumos.Iagt.Vasluiú.Codaesci.Hugi.Drancent.Maragesci.

Bar lad.Tecucià.

Galati.Braila.Macin.Isaccea.Tulcea.Sulina.Babadag.

Senin, 4 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 12 gr. pitts

- Seam, 8 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenie, 6 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenip, 8 gr. plusSenin, 9 gr. plusSenin, 10 gr. plusSenin, 12 gr. plusSenin, 6,gr. plusSenin, 7 gafplusSenin, 7 gr. plusSeniu, 6 gr, pinsSenin, 11 gr. plusSenin, 8 gr. plus

- Senin, 4 gr. plus- Senin, 8 gr. plus- Senin, 9 gr. plus

Senin, 9 gr. plusSenin, 5 gr. plusSenin, 7 gr. plusSenin, 8 gr. pinsSenin, 4 gr. plusSenin, 5 gr. plusSenin, 9 gr. ¡ibisSeam, 8 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenin, 10 gr. plusSenin 5 gr. plusSeniu, 6 gr. plusSenin, 7 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 4 gr. plusSenin, 7 gr. plusNor, 6 gr. plusVariabil, 5 gr. plusNor, 2 gr. plusNor, 6 gr. plusSenin, 4 gr. plusSenin, 5 gr. plusSenin, 4 gr. plusSenin, 10 gr. plusSenin, 7 gr. plusSenin, 4 gr. plusNor, 6 gr. plusNor, 6 gr. plusSenin, 5 gr. plusSenin, 5 gr. plusSenin, 7 gr. plusSenin, 6 gr. plusVênt 5 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 7 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 6 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenin, 10 gr. plusSeuin, 7 gr. plusSenin, 9 gr. plusSenin, 8 gr. plusSenin, 19 gr. plusSonia, 8 gr. plus

Nor, 8 gr. plus , ma-rea calma

Mahmudie. Senin, 11 gr. platsConstant% Senin, 10 gr. plus, ma-

rea calmaCerna-Voda. Senin, 7 gr. plusHargova. Senin, 10 gr. plusEski-Kili. Sonia, 9 gr. plusGergova. Seam% 10 gr. plusCoatal. Senin, 9 gr. plusObedeni. Senin, 9 gr. plus!

AT UNGILTI PARTICULARE

Epitropia bisericel Madona-Dududin Craiova.

In basa decisiunei luati prin proce-, sul-verbal No. 47 , epitropia va tine

licitatiune in ilioa de 9 Noembre 1883,orele 12, pentru darea in antreprisa aconstruirel localulul scólei profesio-nale din acest orag, pe locul ce estevis-à-vis de biserica, dupa devisulplanul claborat de Societatea de con-structiuni romana din Bucuresci, a-probate de consiliul incrarilor publiceprin jurnalul No. 180 din 1883, cumodificarile aratate, estimat acest lo-cal la cifra de lei 225.412 bani 82.

Licitatinnea i adjudecatinnea se vorefectua in Craiova, localul biroulul e-pitropiei, situat In curtea bisericei, prin

oferte sigilate cari vor contine sum aoferita, numele, pronumele i domici-iiul ales in auest orag al ofertantululsail firma sa sociali, fiind insotite fie-care din aceste oferte gd de o garantiaprovisorie de 5 0/0 din pretul nu cats'a estimat acest local, care se .va de-pune casierului epitropiel tu monet6,de aur saa de hârtie indigena, sail infine in efecte publics indigene de valóre,cart vor avea curs public in téra.

Planal localulni, devisul i condi-tiunile cu cart senda acésla Yntreprin-dem se pot veclea de domnil amatorlla biroul epitropiel, asemenea se malpot vedea conditiunile §i la cancelari-ele tutor primarielor urbane din téra,unde se afla depuse , 1ntre cari este

aceia ca pretul edificiulul ce va re-sulta la licitatie se va opera cu anui-tate In termen de 20 anI, plitindu-seIn duoé rate semestriale.

19-20 715. Graiora, 1883, Iulie 16.

LEVINE DE NITCtrunchiuri tart g; Vétrani, se cautaa se cumpéra cu preturi avantagióse.Posesorii de asemenea arbori sunt ru-gap a se adresa la domnu Adolf Stern,advocat, in Bucuresci, pieta SautuGeorge No. 14. 3-2 34

!UHL PENTRIJ TOTI!

BALSAM SiNTATEal farmacistulul din R.-Valcea.

analisat i aprobat de onorabilul consilid medical superior din Romdnia.

Preservativ excelinte al sanétatei contra diferitelor maladil conta-gióse i remediii fórte bun contra bólelor de stomac , de ficatconsecintele lor, precum : indigestiuni, lipsa de apetit, ragaiala, gr6-ta, flatulenta , durerea de stomac , colici , ingreunare de stomac,constipatia, congestiuni, galbenare, venin, haemorhoide (trang1), hi-pohondria i melancolie (provenite din deranjamentul mistuirel), in-dispositiunea, durerea de splina, ametéla, durerea de cap, fiiguri,scorbut, uicere etc etc.

Acest balsam de sanetate superior tuturor produselor similarestréine, sâ recomancla pentru ori-ce cas ca cel mai bun gi cel maiutil medicament de mid tuturor pers6nelor in general gi in specialcelor departati de ajutóre medicale.

Balsamul de sanètate Eitel se pale Intrebuinta in ori-ce limp gifara deranjament in afaceria

Pretul nirmt flacon, insotit de instructie, pentru Romitnia :1 led 50 banl.

Depositul general la J . Eitel, farmacist In Ramnicul-Valcea, i laprincipalele farmacil §i drogheril din Ora.

3432 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 11(23) Octombre 1888

SOCIETATEA BELGIANA DE EXPORTATIUNE

TT.T1=s IDMIZ T_JA.A.r1"Capital fr. 10. 00 0.000

Avem onOre a informa cá am stabilit in România o age4e generalapersonala a societáteI nOstre, avénd sediul principal in Bucuresci, stradaSmârdan No. 15, casa Ioanide.

Am numit director al acestei agen0 pe domnu F. Nicol.

Anvers, 15 Octombre 1883.

j'ales Van der Laat & Comft.D. J.

'a perdut un bilet la ordin ea data6 Iulie 1882, subscris de domnu

Dimitrie Tomazo , comerciant din Ga-lati, pe suma de 1.100 lei, plätibil inordinnl Elena Ionescu, la antêia ce-rere. Gásitorul este rugat a'l aduce lasub-scrisa In casele domnulul Tomazo,de unde va primi o recompensa. Sevestesce tot-de odata domnu Tomazoa nu achita acel bilet la ordin ni-m enui altul de cat mie; chcl eú nuam stramutat proprietatea lui.

Elena Ioneseu.3-8 Galati.

BALCIUL CONTESTIULUIjudetul Teleorman

Gel ce vor veni .

ulul, judetul Telec1 lea 50 bani de fieIar pentru pravaliidici Vinerea- Maritoril vor plati cabcare bálcia ; §i lavor plati 1 leti. 50

la balciul Conte§ti-)rman, vor plati cate-care vita vinptóre., la duoé balciuri a-

§i Florii, new:4a-s 1 led metru la fie-balciul de Dragaicahaul de metru.

3-3 34 eorge H. Panteli.

De arendat, chiar de acum , mo§iaStramba din plasa Calni§tea, judetul

Doritoril sa se adreseze la pro-prietar In Bucuresci, strada Piata-AmziNo. 1. 3-2

De arendat mo0a Matita sa.6. Du-deasca Valea-Cucului Stro-

easca din judetul Prahova, se arendézape "termen de 5 an!, Incepélori de la23 Aprilie 1884.

Doritoril vor bine-voi a se adresala proprietar, calea Mo1ilor No. 187.

16-13 24

111=sI3T.TOTTB,MSCI

Cota oficiale pe lioa de 10 (22) Octombre 1883

r4t-r.C.1C..0

FONDURI DE STAT -4r.Ct0

SCADENTA

CUPONELOR

!Z.-4r.p

..Fr.,

0CD

pa=par.E-.

00

ACTIUNI -60inr400

SCADENTA

CUPONELOR

.4E-ar..a

..

CD

CU TERMEN r.e-.

[1.2

0

92 1/2

92

R ena perpetui . . .

amortibile . .

mama (Sehuld-versehreibung) .

Obligatiunl de Stat aleeNel ferate romane .

Obligatiunl de Stat ro-mane (convertite ru-rale)

Imprumut (Stern) .

, (Openheim)municipaloraplul Bu-

ouresei (losurl) . . .

Valorl diverse

Scrisurl funciare rurale.

Idem urbane . . . .

Idem orapl Iall. . .

Obligatiunile easel pen-siunilor

5 0/05 %

5 0/0

6 0/,

6 0/07 0/08 0/08 0/0

Lel 20

7 o/o

5 °/o

7 oh6 0/0/5 °/o5 0/12

L 300

1 Apr.-1 Odom.1 Apr.-1 Odom.

1 Ian. 1 Iuliu

Ill/laid-1 Noem.

1 Apr.-1 Octom.1 Ian. 1 Iuliu1 Ian. 1 Iuliu1 Ian. 1 Iuliu

Tragere

1 Ian.-1 Iuliu

1 Jan.-.1 Iuliu

1 Ian.-1 Iuliu

1 Maid-1 Noem

91

88

Banea Nat. a Romilniel.Soo. de asig. Dacia-Rom.

» >, / 7 Isaionala .Banea Romantel . . .

Soo. ered. mobiliar . .românä de construe.

1;.)7.

500 vè'rs. Intregl250 lel v'ersatl200200500 114500 , , V,

206 112 , 7213 , 11

1350 , 40441 , 37 , 8 , 7 1/2269 , 67

246 , 7 , 6

SchimbLondra . . . cek

1 7.. . . 3 lunl

Pas . . . . eekn3 lunl

Francia . . . oek3 lunl

1Yicna . . . cek. . . 3 lunlnap. (ecurt)

Berlin . . . eek.. 3 lunl

Germania . eek. . . 3 luni

Amsterdam 3 lunlPetersburg 3 luniBelgia . . . 3 lunl

. . . (seurt)Elvetia . . . 3 lunlItalia . . . 3 lunl

25,07 1/299,95

99

Monete

Napoleon de aur. .

Galben austriae . . .

Imperial ruseso,

Lira otomana . . . .

Biletele BA.ncel Nation.

Argint . . . . . -

Aur . . 2.35 0/0 , 2.37 1/2

Fiorin de hirtie austr.

Rubla de hârtie . . .

TiVOGRAFIA STATULIJI Director, AL. PENCOVICI