MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI … metodologic... · De asemenea, este...

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD

ABORDĂRI CREATIVE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Ghid metodologic

3

Editura „Şcoala Vremii” Arad 2012

Lucrarea este realizată sub egida Casei Corpului Didactic „Alexandru Gavra” Arad, prin proiectul POSDRU/19/1.3/G/22401, “EducaŃie timpurie pentru toŃi”, Axa prioritară 1 „ EducaŃie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenŃie 1.3 „ Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare”

Coordonatori lucrare:

Refereți științifici:

Profesor Larisa ChiŃu Profesor Emilia Sorițeu Profesor Raluca Martin Profesor Emilia Dăncilă Profesor Camelia Avramescu Profesor Laura Putnic

Profesor Mirela Aldescu Profesor Tatiana Ifju Prof. Univ. Dr. Anton Ilica

Colaboratori: Dominte Daniela, Grădinița PN 2 Ineu, Structură a GrădiniŃei PN 1 Ineu, MaliŃa Mariana, GrădiniŃa cu PP, Nr. 15 Arad, Haș Teodora Patricia, Grădinița PP. Nr. 14 Arad, Zaha Marcela, GrădiniŃa PP Nr. 22, structură a Grădiniței PP 15 Arad, Todorovici AncuŃa, GrădiniŃa PP Vinga, łifrea Doina-Florica, GrădiniŃa PP Nr.14 Arad, Suciu Alina, Grădinița PP Nr.14 Arad, Bunaciu Monica, GrădiniŃa PP Nr.14 Arad, Pleșa Marinela Viorica, Grădinița PP Sebiș, Dărău Flavia, GrădiniŃa PP Nr. 14 Arad, Belle Loredana, GrădiniŃa cu PN Nr.1 Ineu – structura GrădiniŃa PP Ineu, Budău Bianca Celia, GradiniŃa PN 1 Ineu- structura GrădiniŃa PP. Ineu, Butaş Raluca, Grădinița PP Nr.15 Arad, Chiş Floare, GrădiniŃa PP. Chişineu-Criş, Trifa Monica, GrădiniŃa PP Nr. 2 Sântana, Pașca Monica, GrădiniŃa PP Nr. 2 Sântana, Mariana Cârstean, GrădiniŃa PP 2 Sântana, Rusu Viorica, Grădinița PN Fîntînele, Giurgiu Timea, Grădinița Fîntînele – structura Grădinița P.N. Tisa Noua, Mihalcsak Violeta Mariana, Grădinița PP Nr. 2 Nădlac, Moler Ioana Camelia, Grădinița PP Nr. 15 Arad, Mera Anca, Grădinița PP Vinga Multumim pentru colaborare și implicare directorilor și coordonatorilor din grădinițele implicate în proiect: Țoldan Rodica, Alecu Marinela, Cîrstean Mariana, Mera Anca, Rusu Viorica, Alena Radici, Popa Maria, Belle Loredana, Irimie Elena. Grafică: prof. Anda Tămaș,

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Abordări creative în educaŃia timpurie : ghid metodologic. – Arad : Şcoala Vremii, 2012 ISBN 978-973-1793-24-5 37

Editura „Şcoala Vremii” – Casa Corpului Didactic „Alexandru Gavra” Arad Responsabilitatea pentru conŃinutul materialelor publicate revine exclusiv autorilor.

4

Educația timpurie – abordări și perspective

Educația timpurie reprezintă totalitatea experiențelor individual realizate și social existente sau organizate, de care beneficiază copilul în primii ani de viata, cu rol de a proteja, crește și dezvolta ființa umana prin înzestrarea cu capacități și achizitii fizice, psihice, culturale specifice care să-i ofere identitate și demnitate proprie. Ea asigură fundamentele dezvoltării fizice și psihice sănătoase, ale dezvoltării sociale, spirituale și culturale complexe. Ceea ce învață copiii în primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor învața tot restul vietii.

Atât prioritățile pe plan național, cât si cele pe plan internațional impun cu stringență stabilirea unei politici și a unui sistem de educație timpurie în cadrul programului de dezvoltare timpurie a copilului. De asemenea, este important ca sistemul național de educatie timpurie să se dezvolte în contextul dat de Conventia pentru Drepturile Copilului, de țintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse pâna în 2015 și de manifestarea României, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

TendinŃele şi orientările generale ale educaŃiei au condus la redimensionări ale documentelor curriculare care reglementează organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ în unităŃile de învăŃământ preşcolar. În contextul actual, încercările de reaşezare a educaŃiei în primii ani de viaŃă ai copilului au oferit argumente solide pentru legiferarea conceptului de educaŃie timpurie şi formarea de pârghii de acŃiune la nivel de sistem de învăŃământ. Una dintre aceste pârgii este programa de studiu, respectiv Curriculum pentru educaŃia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.

Curriculumul pentru educaŃie timpurie, centrat pe dezvoltarea competenŃelor cognitive, emoŃionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare, solicită o pregătire a cadrelor didactice din învăŃământul preşcolar pentru o mai bună cunoaştere a aspectelor diverse din domeniul ştiinŃelor educaŃiei pentru acest segment de vârstă, pentru dezvoltarea unor activităŃi de învăŃare şi dezvoltare, de suport şi sprijin astfel încât să se asigure o bază solidă în procesul educaŃiei preşcolare într-un mediu caracterizat prin supleŃe emoŃională, socială şi intelectuală.

Curriculumul pentru învăŃământ preşcolar abordează în mod explicit pe de o parte nevoia înŃelegerii în complexitatea lor a tuturor experienŃelor de viaŃă şi de învăŃare ale copilului în intervalul primilor ani de viaŃă, precum şi locul/ rolul cadrului didactic care dezvoltă o educaŃie integrată cu aceşti copii.

Analiza conceptului de educaŃie timpurie în contextul sistemului nostru de învăŃământ urmăreşte de fapt: asigurarea unei dezvoltări libere, integrale şi armonioase a personalităŃii copilului, în funcŃie de ritmul propriu şi de trebuinŃele sale; dezvoltarea capacităŃii de interacŃiune cu alŃi copii, cu adulŃii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităŃi, a autonomiei şi formarea unei imagini de sine pozitive. Aspectele menŃionate mai sus vin să sprijine copilul preşcolar în achiziŃionarea unor cunoştinŃe, capacităŃi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală.

Aceste repere au constituit și punctul de plecare al proiectului Educație timpurie pentru toți. La nivelul județului și al instituției s-a identificat nevoia de a oferi o paletă diversificată de activități de dezvoltare a educației timpurii. Consideram, la momentul elaborării proiectului că educația timpurie a copiilor necesită un corp de profesioniști bine pregătiți în domeniu, un corp de formatori cu competențe în realizarea de acțiuni de formare de calitate în educație timpurie, necesită cadre organizate (spații de formare și asistență adecvate) care să acopere întreaga arie a județului, în care acești formatori și alți specialișiti să își desfășoare activitatea și să ofere sprijin educatoarelor, cat mai aproape de locul de muncă, pentru a reduce cheltuirea nejustificată de resurse materiale și de timp. Astfel, în perioada 2007 - 2008 din 804 educatoare încadrate la nivelul județului au participat la formare prin cursurile CCD un număr de 40 educatoare. Cauzele acestui fapt sunt determinate de oferta redusă de formare și asistență educațională în domeniul educației timpurii oferită de CCD (un singur curs cu specific pentru

5

acest segment de cadre didactice, neacreditat de CNFP la care au participat un numar de 40 educatoare), de lipsa specialiștilor în domeniul asistenței și consilierii educaționale în ceea ce privește educația timpurie, de lipsa de posiblități a solicitantului în a oferi formare cat mai aproape de locul de muncă al educatoarelor, datorită lipsei de structuri de sprijin în dezvoltarea profesională a educatoarelor la nivelul judetului și a lipsei de formatori autorizați, din rândul educatoarelor.

În ceea ce privește valoarea adaugată a acestui proiect considerăm că el a contribuit determinant la sprijinirea educatoarelor în dezvoltarea competențelor profesionale, în domeniul educației timpurii astfel, a crescut numărul de participanți la formare profesională, față de perioada anterioară, a crescut și s-a diversificat numărul programelor de formare continuă în domeniul educației timpurii, a crescut numărul de ore de pregătire profesională furnizate și s-au dezvoltat activități inovatoare în domeniul dezvoltării profesionale a educatoarelor.

Proiectul „Educație timpurie pentru toți” reprezintă o parte a strategiei educaționale și de formare la nivel județean, a solicitantului alături de cei trei parteneri și o ocazie de eficientizare a strategiei de formare continuă la nivel județean. Înființarea centrelor de resurse, formarea unui grup de formatori abilitați în a proiecta si susține cursuri de formare, permite Casei Corpului Didactic Alexandru Gavra o diversificare și flexibilizare a ofertei de formare continuă potrivit nevoilor cadrelor didactice din județ. Aceste centre de resurse zonale create, prin răspândirea lor geografică în județ, reprezintă nuclee de dezvoltare profesională și un cadru pentru realizarea unor schimburi de experiență. Activitățile educaționale derulate în centre au determinat creșterea calității educației timpurii și în mediul rural.

Alături de cele menŃionate mai sus, în proiectarea și realizarea actuivităților de formare din proiect au fost luate în considerare și o serie de aspecte identificate ca urmare a analizei nvoilor de formare continuă la nivelul județului: • priorităŃile în abordarea procesului educativ la grupa de copii, cum ar fi faptul că: fiecare

copil este unic, are nevoi particulare; educaŃia este continuă, ea începe din primele momente de viaŃă şi se prelungeşte pe tot parcursul ei; actul educativ din grădiniŃă este guvernat de către copil şi trebuinŃele sale de dezvoltare; dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care le oferă jocul; educaŃia timpurie nu se adresează “copiilor”, ci fiecărui copil în parte; învăŃarea se realizează preponderent prin joc, fiind experenŃială şi socială; amenajarea mediului educaŃional pe arii de dezvoltare constituie o formă optimă de realizare a ocaziilor de experimentare; stimularea independenŃei de alegere şi acŃiunea combinate cu activitatea de grup şi cu sprijinirea relaŃiior interpersonale;

• analizele de nevoi realizate la nivelul judeŃului în care s-a constatat că programele din oferta de formare, cu specific pentru învăŃământul preşcolar sunt aproape inexistente (exista un singur program de formare care se adresa strict educatoarelor). Educatoarele deŃin o pregătire insuficientă în cunoaşterea specificului dezvoltării socio-psiho-emoŃionale a copilului de 2-6/7 ani, în a desfăşura activităŃi cu copiii cu nevoi speciale speciale (cu diverse tulburari de vorbire, de comportament, cu hiperactivitate si deficit de atentie), în utilizarea metodelor şi strategiilor interactive de învăŃare, în realizarea de activităŃi care sa valorifice parteneriatul copil-educatoare-parinti. Programul de formare acreditat realizat în cadrul acestui proiect are la bază o serie de

analize a documentelor de politică educatională ale ministerului de resort şi ale guvernului şi urmăreşte să ofere suport şi sprijin educatoarelor în realizarea de activităŃi educaŃionale complexe pentru formarea abilităŃilor de bază necesare pe tot parcusul vieŃii, iar, pe de altă parte, dezvoltarea armonioasă a copilului în funcŃie de specificul tendinŃelor, ritmul propriu şi potenŃialul individual. Asigurarea unei concordanŃe între finalităŃile nivelului de învăŃământ preşcolar şi primar, subliniază încă o dată, un deziderat comun: pregătirea copilului pentru şcoală şi, în viitor, pentru educaŃia permanentă.

Activitățile de formare continuă realizate prin acest proiect urmăresc prin obiectivele şi modul de realizare o eficientizare a procesului de predare-învăŃare şi diversificarea strategiilor educaŃionale aplicate în vederea promovării unui climat pozitiv în educaŃie preşcolară, în condiŃiile comunicării şi relaŃionării permanente cu copilul/copii şi de asemenea, cu părinŃii.

6

Premisa de la care a pornit elaborarea programului de formare Orientări Moderne în Educația Preșcolară a fost aceea că educaŃia timpurie este parte a educaŃiei pentru toŃi este, investiŃia în vârstele mici-timpurii ale copilului promovând o dezvoltare optimală acestora. Dezvoltarea optimală este un concept care se referă la abilităŃile copilului de a achiziŃiona deprinderi şi comportamente relevante din perspectiva individuală şi culturală şi care îi permit să funcŃioneze în mod efectiv în contextul curent, să se adapteze cu succes când contextul se schimbă, să înŃeleagă schimbarea.

Parte componentă a familei sale, a comunităŃii şi a valorilor culturale ale acestora, copilul mic de la 0 la 6-7 ani are nevoie să fie sprijinit în dezvoltarea abilităŃilor sale fizice, mentale, sociale care îi facilitează supravieŃuirea şi realizarea individuală şi socială de mai târziu. Dacă dorim să sprijinim copilul mic în procesul dezvoltării sale trebuie să înŃelegem multiplele faŃete ale dezvoltării sale şi să definim contextul în care trăieşte.

Atunci când vorbim despre educaŃia timpurie şi studiem perspectivele în timp, documentele strategice în domeniu, constatăm că educatoarele au nevoie de o pregătire riguroasă în ceea ce priveşte acest nou concept. EducaŃia timpurie integrează aspecte legate de înŃelegerea diferitelor perspective în care poate fi construită, de o pregătire teoretică în domeniul caracteristicilor şi specificului dezvoltării psihologice şi sociologice asupra dezvoltării umane, de o recunoaştere a drepturilor acceptate şi transformarea în acŃiune reală prin programe adecvate.

Prezentul ghidul metodologic, elaborat prin acest proiect, cuprinde exemple de activități

specifice educației timpurii și înregistrări video ale acestora, pentru a evidenția cât mai clar modalitatea de lucru cu copiii și părintii, realizate ca urmare a aplicării aspectelor studiate în cadrul programului de formare oferit prin proiect și prezentat mai sus.

7

ORIENTĂRI MODERNE ÎN EDUCAłIA PREŞCOLARĂ

Rolul și importanța programului de formare

1. Argument

Când Larisa ChiŃu, director al Casei Corpului Didactic „Alexandru Gavra” din Arad, mi-a solicitat să elaborez „un text teoretic” pentru un volum de sprijin în cadrul programului de formare continuă - intitulat Orientări moderne în educaŃia preşcolară - am avut o reală mulŃumire profesională. Am participat la prima sesiune a cursurilor – organizate la Moneasa, sub forma unei şcoli de vară, iar relaŃia pedagogică cu grupul de circa 100 de educatoare mi-a evidenŃiat un anumit tip de comportament colectiv: satisfacŃia implicării. Conceput modular şi prin stagii nondisciplinare, programul de perfecŃionare a cuprins cadre didactice din învăŃământul preşcolar din zonele Fântânele, Vinga, Sântana, Nădlac, Sebiş, Chișineu Criș, Ineu şi câteva grădiniŃe din Arad. Educatoarele au absorbit cu interes profesional şi cu satisfacŃie didactică conŃinutul celor patru module, iar follow-up a evidenŃiat efectele aplicative ale achiziŃiilor dobândite. A fost o etapă de intens efort metodologic, de implicare afectivă, în care, evident, n-au trecut neobservate consecinŃele curriculare derivate privind socializarea, cooperarea, competiŃia şi spiritul de contextualizare educaŃională.

În acest argument, menŃionez (cel puŃin aşa cum mi-a rezonat ca impresie) rigoarea managementului echipei de proiect care a vegheat ca echipa de formatori pe module să funcŃioneze oportun şi eficient: Ana Curetean şi Valeria Peştean (modulul Dezvoltarea socio-psiho-emoŃională a copilului de 0-6/7 ani), Marinela Alecu şi Tatiana Ifju (modulul Comunicare interpersonală şi parteneriat), Mariana Cismaşiu şi Anton Ilica (modulul Metode interactive de desfăşurare a activităŃilor preşcolare integrate), precum şi Ioan Nicodin şi Teodor Miclăuş (modulul Educarea şi integrarea copiilor cu nevoi speciale în grădiniŃă). Mai apoi, proiectul dezvoltă programul cu vizita formatorilor în unităŃile preşcolare ale cursantelor spre a constata efectele stagiului de perfecŃionare. Asemenea „vizite profesionale” mi-au readus în memorie fericirea personajului goethian, Faust, care văzând oamenii că activează, lucrează pe şantier, citindu-le satisfacŃia acŃiunii nu se poate opinti să nu rostească replica restrictivă: „Opreşte clipă, eşti atâta de frumoasă!”. Întotdeauna, mulŃumirile sunt un puternic stimulent de încredere în lucrul bine făcut şi în speranŃa că poate fi repetat. Urmele faptelor noastre se imprimă atât în comportamentul profesional al educatoarelor, cât şi – iată! - într-un volum, din care va face parte prezentul articol. Ca ipoteză de lucru, am în vedere exprimarea unor opinii legată de „orientările moderne în educaŃia preşcolară”, cu explicaŃii, conceptualizări, sintetizate într-un text, publicabil. Voi avea în vedere efectele educaŃionale asupra creşterii corespunzătoare a copiilor de vârstă preşcolară pentru „construirea unei viziuni comune în care ei se dezvoltă şi învaŃă, punând astfel bazele unei abordări coerente a perioadei copilăriei şi ale unei premise puternice pentru politici publice integrate destinate copiilor mai mici de 7 ani”1. De altă parte, voi aborda problematica „orientărilor moderne”, care, în viziunea noastră implică o nouă paradigmă metodologică, vizibilă în „strategii interactive”, în promovarea tehnicilor specifice gândirii critice, în organizare integrată pentru construcŃia de personalităŃi complexe (intelectual, corporal, emoŃional şi atitudinal). În fine, mă voi referi la noua dimensiune a conceptelor din documentele curriculare pentru învăŃământul preşcolar (educaŃia timpurie, domeniul experienŃial, perspective integrate etc.). CredinŃa mea este că textul va fi un real sprijin teoretic pentru colegele noastre din învăŃământul preşcolar, iar bietul scrib devine un subiect de judecată pentru un lector exigent, căruia îi solicit totuşi îngăduinŃă şi mai ales nesperată simpatie. 1 Mihaela Ionescu (coord.), Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010, p. 5.

8

2. Cui ne adresăm? Actualul Curriculum de educaŃie timpurie2, valabil pentru exerciŃiul didactic din Ńara

noastră, are ca temei ştiinŃific semnificaŃia unor noi cercetări psihologice asupra copiilor. O premisă psihologică a ceea ce sunt copiii cărora ne adresăm este aceea că „80% din arhitectura cerebrală a individului se dezvoltă în perioada prenatală”, iar „60% din structurile mentale ale unui adult se dezvoltă în primii trei ani de viaŃă”3. De asemenea, studiile neuropsihologilor au evidenŃiat următorul aspect: „creierul format în momentul naşterii este apt pentru a reacŃiona la stimuli externi”4, aşa că un rol esenŃial în necesitatea investiŃiei în educaŃia copiilor îl are „învăŃarea, prin interacŃiuni, a bebeluşului cu mediul exterior”5. Constatarea psihologică referitoare la importanŃa pe care o are comportamentul mamei în timpul sarcinii şi mai apoi în primii trei ani de viaŃă determină reaşezarea demersurilor educative într-o altă dimensiune situaŃională. Dincolo de aspectele genetice, „educaŃia din perioada prenatală”, precum şi „educaŃia timpurie” (de la naştere până la 6/7 ani) pot fi considerate evenimente esenŃiale pentru construcŃia unei personalităŃi integrate, bazate pe cultura orientată asupra a ceea ce psihologia americană numeşte „arhitectura cerebrală”. Opiniile actualelor cercetări privind dezvoltarea copilului sunt consecinŃa unor experimente de echipă, cuprinzând psihologi, pedagogi, sociologi şi neuropsihologi (medici), iar acestea confirmă opinia lui Jean Piaget care aprecia că la 10-11 ani, copilul are format un volum suficient de conexiuni neuronale6. Ce înseamnă acest fapt pentru noi, educatorii? În primul rând, e un indiciu că în procedurile etapizate ale educaŃiei „preşcolare” ne scapă de sub interes pedagogic, una din cele mai importante etape în dezvoltarea personalităŃii copilului. A începe educaŃia sistematică la trei ani presupune „a ignora” modalitatea de constituire a interaconexiunilor nenormale la copii în perioada lor de viaŃă „antepreşcolară”. În al doilea rând, excluderea mamelor de la o educaŃie sistematică în perioada când ele sunt purtătoare de feŃi şi apoi protecŃia şi îngrijirea propriilor copii ar putea genera afectarea unei dezvoltări sănătoase a creierului şi emoŃionalităŃii copilului. E adevărat că organismul dispune de capacitatea emergentă de a se autoregla în funcŃionarea sa naturală. Dar „copilul are nevoie simultan şi de hrană sănătoasă şi de îngrijire atentă, şi de căldură afectivă, şi de stimulare, şi de încredere, şi de răbdare şi de un mediu prielnic în care să se dezvolte etc., fiecare la timpul potrivit”7. Toate nevoile „simultane” ale copilului sunt variabile necesare şi afirmabile, „la timpul potrivit”, iar lipsa vreunei sau alteia poate duce la efecte de comportament negative pe termen lung. ViaŃa omului se clădeşte în copilărie, păstrând în inconştient seminŃe pentru construcŃii comportamentale psiho-sociale. În al treilea rând, acceptând asemenea realităŃi de psihologia dezvoltării copilului, se impune o nouă politică educaŃională, care să vizeze „educaŃia timpurie”, concept care se referă, după cum am afirmat, la copilul de la naştere până la intrarea în şcoală, adică de la 0 la 7 ani. Este etapa esenŃială din devenirea unui copil, pe care psihologii o numesc „trecerea de la temperament la personalitate”8. Ca şi componente majore ale personalităŃii copiilor, caracterul şi temperamentul sunt „dimensiuni comportamentale care măsoară şi marchează traseul de la predispoziŃia biologică („personalitatea noului născut este dată de temperament”) spre reprezentarea comportamentală (socializare, coping, reprezentări, non-socializări)”9. De aceea, un Curriculum de educaŃie timpurie poate fi construit pe valorile psihologice, pentru corectarea potenŃialelor deficienŃe materne în evaluarea modului de creştere a copilului, concomitent şi progresiv cu asistenŃa pedagogică pentru o educaŃie socială şi psihică, transparent şi coerent formulată.

2 EducaŃia timpurie o înŃelegem în spiritual adoptat de Curriculum: “prin educaŃie timpurie se înŃelege abordarea pedagogică a intervalului de viaŃă de la naştere până 6/7 ani, momentul intrării copilului în şcoală” (p. 2) 3 Warly childhood Resonce Pack, Yonng Child Survival Granth and Development, UNICEF Heardguarters, New York, 2004. 4 MECTS, Curriculum de educaŃie timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani, 2008, p. 15. 5 Ibidem, p. 15. 6 Ibidem, cf. Mihaela Ionescu (coord.), Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, (2001), Vanemonde, Bucureşti, p. 4. 7 Ibidem, p. 5. 8 Adrian Oprea, Noi tendinŃe în psihologia personalităŃii – modele teoretice, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2006, p. 93. 9 Ibidem.

9

O nouă paradigmă referitoare la educaŃia timpurie presupune trecerea responsabilităŃii asupra creşterii copiilor încă din această etapă către educatorii (dinspre supraveghetori şi asistenŃi medicali), elaborarea unui curriculum pentru prima etapă a educaŃiei timpurii (ceea ce există, deja, dar nu se aplică), asigurarea unor servicii educaŃionale specifice etc.

În această ecuaŃie – atât de puternic simplificată -, se impune a considera că fiecare copil este o identitate absolută, fiind purtător de valori nuclere specifice părinŃilor, ca membrii unei comunităŃi: „copilul este un subiect activ şi competent în procesul învăŃării”10. Structura psihologică socială amprentează mentalitatea, comportamentul şi frustrările fiecărui component al grupului, care-l modelează în procesul dinamic de existenŃă. Asupra copilului acŃionează factori situaŃionali şi educaŃionali în mod global, holistic şi integrat, personalitatea acestuia fiind consecinŃa unui complex de influenŃe calitativ diversificate. Copilul dispune de valori şi deopotrivă de dreptul respectării propriei opŃiuni, copilul are potenŃial de interacŃiune cu mediul, precum şi năzuinŃa de a obŃine satisfacŃie, atunci când are asigurată protecŃia, educaŃia, securitatea şi încrederea adulŃilor.

3. Strategii educaŃionale

În pedagogie, se utilizează conceptul de „strategie educaŃională”, care vizează o activitate procedurală didactică pe termen lung, menită să faciliteze realizarea unei coerenŃe comportamentale în mod programat. Se referă la „ansamblul de concepŃii, decizii, tehnici de lucru, procedee de acŃiune şi operaŃii”11, valorificate pentru a asigura „funcŃionalitatea, perfecŃionarea şi modernizarea componentelor structurale ale procesului de învăŃământ”12. Pedagogia preşcolară include conceptul de „strategie didactică” în terminologia sa de bază, pentru că se referă la setul de posibilităŃi pe care educatoarea le are la îndemâna sa acŃională pentru a rezona în mod corespunzător asupra dezvoltării şi ameliorării personalităŃii copiilor. O strategie presupune o abordare holistică, globală, pe termen mai lung, focalizându-se pe stimularea unor capacităŃi – ca sinteză particularizată de deprinderi, priceperi, aptitudini şi atitudini – identificabile la copii. Proiectările didactice sunt componente procedurale de tip strategic, prin care unicitatea unor momente ale învăŃării se diluează într-o structură globală a personalităŃii copiilor. Organizarea lecŃiilor în cadrul unui orar nu aparŃine unei strategii educaŃionale, decât în măsura în care este subordonată unei linii de conceptualizare strategică în acŃiunea educatoarei asupra copiilor. Iată de ce lecŃia şcolară şi/ sau activitatea preşcolară reprezintă expresia unor comportamente didactice tradiŃionale, aş zice de tip disciplinar (ca domeniu de cunoaştere).

Didacticienii au oferit decidenŃilor şi conceptorilor de curriculum preşcolar un nou model strategic: învăŃarea integrată. O asemenea paradigmă – consecinŃă a necesităŃii înŃelegerii corecte a realităŃii revărsate dincolo de cunoaşterea disciplinară – înlătură „procesul de babelizare”13: „procesul de babelizare (înŃeles ca aglomerare a cunoştinŃelor din toate disciplinele sau domenii ale cunoaşterii, fără vreo legătură prin punŃi coerente între acestea – n.n) nu poate continua fără a ne prilejui propria existenŃă”14. În consecinŃă, abordarea integrată a fenomenului educaŃional reprezintă o soluŃie didactică naturală, care apropie învăŃarea despre realitate cu configuraŃia realităŃii însăşi. Felierea realităŃii din raŃiuni didactice nu mai are, în actualul context ale cunoaşterii nici o raŃiune. Pentru educaŃia preşcolară, se utilizează conceptul „domeniu de dezvoltare”, înŃeles ca „diviziune convenŃională necesară din raŃiuni pedagogice pentru asigurarea dezvoltării plenare, complexe, ca şi pentru observarea evoluŃiei copilului”15. Ora de matematică şi ora de limba română etc. Ńin de un discurs pedagogic anacronic, fiind un zelos perturbator al copilului în devenire. Paradigma disciplinară în varianta comeiniană şi-a diluat amploarea formativă, de tip enciclopedic, asupra subiecŃilor – ucenici (copii, elevi, studenŃi). A-i

10 MECTS, Curriculum de educaŃie timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani, 2008, p. 16. 11 Miron Ionescu, InstrucŃie şi educaŃei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, p. 156. 12 Ibidem. 13 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 51. 14 Ibidem. 15 MECTS, Curriculum de educaŃie timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani, 2008, p. 7.

10

învăŃa pe aceştia să-şi construiască propria realitate şi să-şi configureze o concepŃie despre aceasta nu mai e o provocare, ci o paradigmă educaŃională integrată16. GeneraŃia actuală vizează un individ cu o personalitate creativă, care să facă faŃă schimbărilor permanente în domeniul cunoaşterii generale şi a perspectivelor asupra realităŃii înconjurătoare: „dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităŃii copilului, în funcŃie de ritmul propriu şi de trebuinŃele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia”17.

Pentru realizarea intenŃiei afirmate mai sus, avem nevoie de o procedură didactică pentru educarea copiilor, care să inducă un nou tip de mentalitate. Să-i învăŃăm să privească realitatea utilizând mai multe ocheane. Să le dăm înzestrarea de a aborda integrat problematica domeniilor cunoaşterii.

Într-o asemenea filosofie a formării educaŃionale, învăŃământul preşcolar a dat tonul pentru schimbarea paradigmei didactice în şcoala românească. Curriculum de educaŃie timpurie (2009) este conceput pe baza unei strategii didactice integrate. Proiectarea integrată este operaŃionalizată printr-o activitate integrată. O idee – centru de interes – este vizualizată din diferite optici sugerate de domeniile experienŃiale, iar copiii analizează printr-un demers transdisciplinar. Iar cel mai simplu exemplu: pornind de la textul „Capra cu trei iezi” o activitate integrată presupune abordarea problematicilor textului dintr-o perspectivă interdisciplinară: copii „citesc”, vorbesc, ascultă, scriu, apoi socotesc, alcătuiesc probleme, cântă, desenează, se implică în activitate motrică ori în cunoaşterea mediului şi ecologie, enunŃă consideraŃii etice şi de comportament moral etc. Întregul context – inclusiv decorul– stimulează participarea şi activizarea copiilor.

Revenind la strategii de învăŃare, după opinia psihologilor, acestea sunt definite ca „activităŃi” prin care subiectul îşi alege, îşi organizează şi administrează acŃiunile în vederea îndeplinirii unei sarcini sau atingerii unui scop”18. „Subiectul” îşi alege, organizează procedurile pentru cunoaştere, pentru descoperirea unei realităŃi propuse de educatoare. Pentru aceasta, educatoarea conturează un context participativ şi stimulează implicarea în „alegerea, angajarea şi administrarea acŃiunilor” din cadrul unei activităŃi integrate. Educatoarea este dirijorul unei ample orchestre, în care fiecare component îşi cultivă vocaŃia, având grijă, ca în final, partitura să fie finalizată în aplauzele satisfăcătoare ale membrilor din grup, ale familiei şi ale comunităŃii.

4. Gândirea critică

Conceptul „gândire critică” a întreŃinut interesul pentru o schimbare de atitudine didactică. Ideea formării la copii a unei componente intelectuale care pune la îndoială cunoaşterea mărturisită a restimulat interesul pentru angajarea gândirii într-o nouă formulă de originalitate. A gândi critic înseamnă „îndrăzneşte”, copile, să gândeşti altfel o situaŃie problematică. O asemenea atitudine asumată avea nevoie de instrumente care să mobilizeze învăŃarea euristică şi participativă. Copilului i se crează condiŃii pentru o activitate dinamică, pentru colaborare cu colegii şi deopotrivă pentru competiŃie. Dar mai ales copilului i se asigură contexte de învăŃare în grup. Împreună, grupul şi fiecare copil sunt stimulaŃi la „construcŃia propriei învăŃări”, dobândind exerciŃiul opiniilor, al gândirii independente şi creative („laterală”). Metodele tradiŃionale erau completate de tehnicile „activ-participative”.

Pentru un demers cu finalizare în comportamente integrate, a fost găsită şi o paradigmă metodologică. Aceasta a căpătat numele de „gândire critică”, conform căreia cadrele didactice, trebuie „să construiască experienŃe care stimulează dezvoltarea unor soluŃii alternative pentru rezolvarea problemelor”19. ActivităŃile didactice îi pun pe copii în situaŃii de învăŃare, având rol activ şi implicat, vizând angajarea în reflecŃii, analizarea interogativă şi pragmatică a unei probleme, inclusiv implicarea dinamică în împărtăşirea cu alŃii în realizarea activităŃii („fabricanŃi de sensuri”). A gândi critic Ńine de curiozitate şi de găsirea unor soluŃii „construite” de fiecare copil individual sau în cooperare cu un grup: „a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a 16 Vezi Anton Ilica, O pedagogie, 2011, Editura UniversităŃii Aurel Vlaicu, Arad, capitolul despre EducaŃia postmodernă. 17 Curriculum de educaŃie timpurie..., p. 6. 18 J.J., Ducret, cf. R. Doron, F. Parot, DicŃionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999, p. 749. 19 Adriana Nicu, Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, p. 13.

11

căuta cauze şi implicaŃii, a găsi alternative la atitudini deja fixate”20. Se solicită exersarea dreptului copilului de a întreba, de a căuta explicaŃii, cauze, consecinŃe, precum şi opŃiunea sa a-şi exprima atitudinea şi mirarea în cadrul unei comunităŃi.

Tehnicile de „simbioze structurale”21 au devenit resurse metodologice pentru educatoare, care constată o revigorare a activităŃii în grupă, ca efecte observabile în comportamentul copiilor. Aceştia sunt dezinhibaŃi în a avea opinii, sunt participativi şi implicaŃi, activi şi dinamici, serioşi şi responsabili. Prin metoda cadranelor, cubul, brainstorning, ciorchinele, turul galeriei, jocul de rol, proiectul şi altele, copiii învaŃă relaŃii pentru succes şi satisfacŃie, deprinderi de socializare, învaŃă prin intermediul modelelor şi exemplelor colegilor, dar mai ales „simt” că li se respectă opŃiunile şi personalitatea.

Este ceea ce s-a urmărit în cadrul proiectului, prin modulul III, intitulat Metode interactive de desfăşurare a activităŃilor preşcolare integrate şi pe care l-am predat în team-teaching cu prof. Mariana Cismaşiu. Cursantele „au îmbrăcat” roluri de copii, implicându-se – în această postură – în activităŃi. În etapa de fallow-up, am constatat că procedurile didactice exersate, au devenit operaŃionale în organizarea şi desfăşurarea propriilor activităŃi la grupele lor.

5. AsistenŃă didactică specială

Activitatea – ca ansamblu de acte ale copiilor – interactivă a vizat mobilizarea copiilor pentru participarea cu dispoziŃie emoŃională la programul didactic. În modulul de specificitate, coordonat de prof. Ioan Nicodin şi prof. Teodor Miclăuş, s-a avut în vedere grija pe care cadrele didactice – evident acum ne referim la cele din grădiniŃă – o va avea pentru situaŃii educaŃionale speciale. Scara de comportamente este puternic individualizată şi, simplist, putem determina trei nivele: comportament echilibrat, normal şi sănătos, comportament hiperactiv şi comportament abulic sau deficitar. Identificarea unor copii cu hiperactivitate sau cu deficienŃe care împiedică o relaŃionare dezirabilă intră în procedurile specifice şi educaŃionale pentru „copii cu nevoi speciale” sau „copii cu cerinŃe educaŃionale speciale”. Educatoarea poate corecta (şi preveni) anumite activităŃi relaŃionale care depăşesc normalitatea unor bune practici preşcolare. SituaŃiile patologice din punct de vedere educaŃional Ńin de recomandarea subiecŃilor către serviciile medicale şi de terapie complexă. Pentru asemenea probleme, este nevoie de o identificare diferenŃiată a handicapului, intelectual sau emoŃional, atât cât educatoarea are disponibilitate şi competenŃă autorizată pentru a face acest diagnostic. O problemă reală se referă la capacitatea de adaptare a copilului la un comportament social, care vine în conflict cu comportamentul intenŃional, voluntar şi familial, dobândit în etapa presocializării instituŃionalizate. Copilul ajunge în situaŃie conflictuală cu „contextele culturale”: mediul familial şi mediul grădiniŃei, fiecare cu restricŃiile şi libertăŃile propuse. În această etapă, educatoarea devine un veritabil cititor de comportamente. Copilul este determinat la o nouă formă de învăŃare socială, care, evident are mai multe variabile. ÎnvăŃarea socială – numită adeseori şi competenŃa socială22 - se referă la „posedarea şi folosirea capacităŃii de integrare a gândirii, emoŃiilor şi comportamentului, cu scopul de a realiza sarcini şi de a obŃine rezultate sociale valorizate în contextul şi cultura de origine”23. Asemenea sarcini derivă din accesul la programul din grădiniŃă al copilului, altfel organizat decât „programul” din „contextul de origine”, adică cel familial. ÎnvăŃarea socială, în învăŃământul preşcolar, Ńine de adaptarea gândirii, emoŃiilor, aptitudinilor şi procedurilor de integrare a copiilor într-o realitate mereu inedită şi stimulantă de iscodiri. Asemenea conflicte emoŃionale pot fi depăşite, de regulă, de către un copil normal dezvoltat, sănătos pentru generaŃia de vârstă căreia îi aparŃine. Sunt copiii care depăşesc destul de greu factorii perturbatori, avansaŃi de „programul constant şi coerent” al grădiniŃei. Deopotrivă aceştia au nevoie de „cerinŃe educative speciale”, înŃelese în asemenea context ca o provocare individualizată pentru fiecare educatoare. În prima etapă a educaŃiei timpurii, psihologii vorbesc de aşa numitul coping, concept care se referă „la eforturile unui copil de a gestiona sau controla 20 J.L., Steel, KS., Merdith, Promovarea gândirii critice, ghid II, Proiect LSAge, Bucureşti, 1998. 21 Rodica Leonte, Mihai Stanciu (coord.), Strategii activ-participative de predare-învăŃare, Editura CCD Bacău, 2004, p. 16. 22 Reuven Bar-On, James D. A. Parker, Manual de inteligenŃă emoŃională (2011), Editura Curtea Veche, Bucureşti, p. 43. 23 Ibidem.

12

o situaŃie privită ca stresantă, sau suprasolicitantă, sau dificilă pentru resursele copilului de a-i face faŃă”24. În consecinŃă, educatoarea poate identifica variabilele care împiedică adaptarea naturală a copilului la programul organizat, avansând strategii şi sugestii de acomodare, ca un prim pas spre dobândirea capacităŃii de integrare emoŃională. Acceptăm ideea că există o reacŃie de emoŃionalitate la nivel individual, la nivel de grup şi la nivel de organizaŃie. Eşecul devine o cale de maturizare pentru învingerea destabilizărilor, iar reuşitele sunt încurajări pentru experienŃe noi în menŃinerea schimbării personale sau ale contextelor.

• Câteva idei se deprind din consideraŃiile de mai sus: (1) asumarea unui curriculum de

educaŃie timpurie este consecinŃa unei paradigme în modul de contextualizare a copilului în primele sale experienŃe sociale; (2) necesitatea unei noi filosofii de abordare metodologică a relaŃiilor instituŃionalizate cu copii, sintetizabilă în pedagogia integralităŃii, a depăşirii domeniilor experienŃiale (disciplinele didactice) printr-o conceptualizare globală a discursului didactic; (3) promovarea unor tehnici de organizare şi desfăşurare a învăŃării, care să construiască copilului potenŃialităŃi de reflexivitate, interacŃiune, implicare, soluŃionare creatoare a unor probleme, individual şi/sau în grup; (4) asigurarea unui tratament educativ diferenŃiat, atât din punct de vedere cognitiv cât şi din punct de vedere emoŃional.

6. Concluzii Care ar fi avantajele unui asemenea stagiu de formare profesională-didactică, după cum

este el organizat de Casa Corpului Didactic „Alexandru Gavra” din Arad? El... • determină o nouă stare contextuală de organizare şi desfăşurare a activităŃilor didactice; • promovează tipuri de comportamente mult mai apropiate de sensul acestora în societate şi viaŃă. Ea, educatoarea, • construieşte, în personalitatea copilului, o motivaŃie intrinsecă pentru învăŃarea implicită şi focalizată pe probleme; • mobilizează principalii factori educaŃionali pentru asemenea demersuri: proiectarea integrată, ambianŃa grupei, documentarea suplimentară, gândirea acŃională anticipată, identificarea consecinŃelor, reperarea soluŃiilor de cercetare, validarea eficienŃei prin proceduri de evaluare ş.a.; • capătă încredere de a asigura copiilor un alt tip de satisfacŃie; • îşi conturează sentimentul orgoliului metodologic, în sensul că „sunt altfel”, „mai bună”, „sunt mai utilă pentru copii”, „copiii mei au capacităŃi şi comportamente complexe” etc.; • dobândeşte un set de satisfacŃii, determinate de valoarea şi calitatea achiziŃiilor metodologice.

Profesor universitar doctor, Anton Ilica Decan Facultatea de Științele Educației, Psihologie și Asistență Socială, UAV Arad

24 Gerald Matthews, Moshe Zeidner, ÎnteligenŃa emoŃională, adaptarea la evenimente stresante şi consecinŃele asupra sănătăŃii, în Reuven Bar-On, James D. A. Parker, Manual de inteligenŃă emoŃională (2011), p. 447.

13

DEMERSURI EDUCAȚIONALE

Orientări moderne în educația preșcolară

14

MODULUL I

Dezvoltarea socio-psiho-emoțională a copilului de 0-6/7 ani

Tema 1.1 Responsabilizare şi proactivitate pentru dezvoltarea abilităŃilor afective,

sociale şi emoŃionale ale copilului de 0-6/7 ani

• Conştientizarea şi responsabilizarea rolului educatoarei în dimensionarea unui curriculum proactiv pentru dezvoltarea abilităŃilor afective, sociale şi emoŃionale ale copilului de 0-6/7 ani

• Idei în sprijinul educatoarelor care să mărească conştientizarea, să ridice întrebări şi să ofere indicatori pentru demersuri educaŃionale relevante: teoriile dezvoltării cognitive

• Amenajarea spaŃiului interior – dezvoltarea gândirii logice şi particularităŃile dezvoltării memoriei în prima parte a vieŃii

• Cum înŃelegem că antepreşcolarii şi preşcolarii sunt mult mai mult decât rolurile lor: aspecte definitorii ale dezvoltării copilului în aceste etape

Tema: 1.2. Un posibil răspuns la provocarea de a realiza o construcŃie a învăŃării

convieŃuirii: abilităŃi de dezvoltare emoŃională a copilului de 2-6/7 ani

• Salon de frumuseŃe pentru minte şi suflet • Sănătatea emoŃională a preşcolarilor • „Convivencia” sau a trăi în armonie cu tine însăŃi şi cu ceilalŃi – strategii de reglare

emoŃională la preşcolari • A lucra cu propriile emoŃii şi cu emoŃiile copiilor în mod inteligent, constructiv şi creativ,

respectând realităŃile stadiilor dezvoltării emoŃionale la preşcolari

Tema: 1.3. Limbajul responsabilizării în învăŃarea abilităŃilor sociale a copilului de 2-6/7 ani

• Relații sănătoase - IniŃierea şi menŃinerea unei relaŃii • Legea echilibrului: primim ceea ce dăm • Arhitectura integrării în grup: reguli, recompense, sprijin

15

• Cooperarea sau împreună pentru a deveni tot ceea ce putem fi!

16

I.1. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Recunoaşterea şi exprimarea emoŃiilor

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 3-5 ani

Comportamentul vizat: Identificarea emoŃiilor altor persoane în diverse situaŃii Tema activităŃii: Cum se simte Veselică?

Durata: 10 minute

Locul derulării: sala de grupă

ParticipanŃi: copiii

Obiective vizate: • să identifice emoŃiile asociate situaŃiilor relatate de educatoare; • să asocieze expresiile faciale corespunzătoare fiecărei emoŃii, utilizând imagini cu expresii faciale;

• să mimeze semnele exterioare ale emoŃiilor pozitive/negative.

Resurse necesare: Resurse metodologice: povestirea, conversaŃia, explicaŃia, observarea comportamentului copilului Resurse materiale: păpuşa Veselică, jetoane cu expresii faciale corespunzătoare unor emoŃii – mulŃumire, entuziasm, spaimă, tristeŃe Resurse bibliografice: • ***, Curriculum pentru învăŃământul preşcolar. Prezentare şi explicitări, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2009;

• Ştefan, C. A., Kallay, E., Dezvoltarea competenŃelor emoŃionale şi sociale la preşcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2007.

Paşi necesari: Copiii intră cântând „TrenuleŃul veseliei” şi se aşază pe scăunele. Păpuşa Veselică vrea să se joace azi cu ei. Este potrivit ca intâi de toate să îi salute. Formulele sunt:

− Salut, băieŃel/fetiŃă vesel/ă!” − Salut, Veselică!

În timp ce rostesc salutul, copiii dau, pe rând, mâna cu păpuşa. După salut, educatoarea îi pofteşte să se aşeze pe covor, în faŃa scăunelului, pentru a sta mai comod în timp ce le va povesti ceva despre Veselică. Povestirea parcurge emoŃiile pe care le „simte” veselică după ce pleacă toŃi copiii acasă, până se reîntorc la grădiniŃă, a doua zi dimineaŃa: tristeŃe, spaimă, necaz, dor de copii. Pe măsură ce povesteşte, educatoarea arată jetoanele cu expresii faciale adecvate emoŃiilor. După ce termină de povestit, spune copiilor că s-a gândit cum l-ar putea ajuta copiii pe Veselică să nu mai fie necăjit: pe rând, fiecare să îl ia acasă o zi şi să se ocupe de el (să se joace, să mănânce, să se spele, să meargă la plimbare, să doarmă împreună) până a doua zi, când revin amândoi la grădiniŃă. Se stabileşte cine va lua păpuşa acasă prima dată. Apoi, printr-un joc, li se cere copiilor să recunoască, denumească, mimeze emoŃiile sugerate de jetoane şi eventual să-şi amintească în ce situaŃii au simŃit la fel. Educatoarea felicită copiii pentru că sunt prieteni buni pentru Veselică.

17

Fiecare copil primeşte câte un desen – fişă de lucru cu chipul lui Veselică, pe care îl vor colora în aşteptarea momentului în care vor lua păpuşa acasă.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Copiii învaŃă să se gândească la ceilalŃi, dacă sunt conştientizaŃi în legătură cu manifestările exterioare ale emoŃiilor, dacă se discută cu ei despre emoŃiile şi comportamentul lor, punându-se accentul pe consecinŃele acestui comportament. Am constatat că simpatizează cu personajul, imită reacŃiile acestuia. De asemenea, reuşesc să facă analogii cu stări şi situaŃii pe care le-au trăit personal, mai ales după ce am reluat activitatea, la solicitarea lor.

Anexe: • Anexa 1 – Păpuşa Veselică • Anexa 2 – Jetoane cu expresii faciale variate: mulŃumire, entuziasm, spaimă, tristeŃe

• Anexa 3 – Textul creat de educatoare • Anexa 4 – Desen - fişă de lucru

Dominte Daniela, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PN Nr. 2 Ineu, Structură a GrădiniŃei PN Nr. 1 Ineu

18

I.2. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Recunoaşterea şi exprimarea emoŃiilor

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 5-6/7 ani

Comportamentul vizat: Comportament socio-afectiv

Tema activităŃii: Cutia fermecată cu emoŃii

Durata: 25 minute



Obiective vizate: • să identifice o emoŃie trăită; • să asocieze o etichetă verbală expresiei emoŃionale din imagine; • să asocieze trăirile emoŃionale cu un anumit context.

Resurse necesare: Resurse metodologice: observaŃia, conversaŃia, explicaŃia, exerciŃiul, activitatea de grup. Resurse materiale: o cutie, cartonaşe care exprimă emoŃii (bucurie, furie, tristeŃe, teamă, mirare), emoticoane zâmbăreŃe pentru recompense Resurse bibliografice: • Ştefan,C. A., Kallay E., Dezvoltarea competenŃelor emoŃionale şi sociale la preşcolari, editura ASCR, Cluj-Napoca, 2007.

Paşi necesari: Se prezintă sub formă de surpriză „Cutia fermecată”, din care copiii vor extrage cartonaşele cu imagini, reprezentând persoane care exprimă diferite trăiri emoŃionale (bucurie, furie, tristeŃe, teamă, surprindere). Fiecare copil va alege un cartonaş din cutie, identifică emoŃia persoanei din imagine ("Cum crezi că se simte?"). Copiii vor povesti o întâmplare ce exemplifică emoŃia, în ce situaŃie s-au simŃit la fel ca şi persoana din imagine "Tu când te-ai simŃit la fel ca ea/el?". Trebuie încurajaŃi, copiii, să găsească posibile explicaŃii pentru modul în care se simte persoana respectivă "Ce crezi că s-a întâmplat?", "De ce e bucuros/ furios/ trist/ îi este teamă/ este surprins?". Pentru participarea la activitate, copiii vor fi răsplătiŃi cu emoticoane zâmbăreŃe.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În timpul acestui joc, copiii au reuşit să identifice corect emoŃiile şi etichetele verbale corespunzătoare. Au fost încântaŃi să relateze cât mai multe situaŃii de viaŃă în care au avut aceeaşi emoŃie, având, astfel, ocazia să se familiarizeze cu contextul de apariŃie al emoŃiilor şi a consecinŃelor acestora.

Anexe: • Anexa 5 – Cartonaşe din „Cutia fermecată”, emoticoane zâmbăreŃe pentru

recompense

MaliŃa Mariana, profesor pentru învăŃământul preşcolar GrădiniŃa PP Nr. 15 Arad

19

I.3. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Comportamente de dezvoltare socială

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 5 – 6/7 ani

Comportamentul vizat: Cooperarea cu ceilalŃi în rezolvarea unei

sarcini

Tema activităŃii: Să ajungem la Ńintă!

Durata: 15-20 minute



Obiective vizate: • să coopereze cu echipa astfel încât să poată duce sarcina la bun sfârşit; • să respecte regulile impuse de joc;

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul; Resurse materiale: cuburi din lemn, două eşarfe ; Resurse bibliografice: • www.scribd.com/sweet.../d/9614310-Jocuri-de-Cooperare

Paşi necesari: Grupa va fi eliberată de obiectele de mobilier (măsuŃe, scăunele) astfel încât să fie posibilă amenajarea traseelor pe care le vor parcurge copiii în cadrul jocului. Copiii sunt împărŃiŃi în două echipe egale ca număr, după metoda numărării, adică primul copil spune numărul 1, următorul 2, apoi iarăşi 1, celălalt 2, până ce toŃi copiii se autoîmpart echipei 1 sau echipei 2. Traseele ve vor realiza din cuburi de lemn, egale, identice, aşezate paralel pe podea, în linie curbă. După ce echipele au fost formate, toŃi copiii văd traseele pe care vor trebui să le parcurgă şi vor urmări demonstraŃia educatoarei care va fi ghidată de această dată de către copii, deoarece jocul se desfăşoară legat la ochi. Fiecare copil din echipă va parcurge traseul în cauză, legat la ochi, şi dirijat de ceilalŃi din echipa lui, până la punctul de sosire, după care trebuie să se întoarcă pe marginea traseului în spatele echipei lui şi să înmâneze eşarfa colegului aflat primul în rând din echipa sa. După ce toŃi copiii din cele două echipe au parcurs traseul, câştigă echipa care a reuşit să parcurgă corect traseul (fără a ieşi din traseul şerpuit alcătuit pe podea din cuburi) şi a terminat prima. Exemplu: „Mergi înainte doi paşi, un pas înainte la dreapta, mergi înainte trei pasi, un pas înainte la stânga, tot aşa până la punctul de sosire unde se va dezlega la ochi şi se va întoarce în alergare la echipa lui şi va înmâna eşarfa primului copil aflat în rând, din echipa sa.”

ReflecŃii. Am ceva de spus! Copiii au participat activ la joc, le-a făcut plăcere să pargurgă traseul, chiar dacă în timpul parcurgerii lui, nu vedeau, deoarece erau legaŃi la ochi cu o eşarfă. Au avut încredere în modalitatea de dirijare a colegilor lor, drept dovadă au parcurs cu succes traseul.

20

Unii copii s-au simŃit incomodaŃi de faptul ca nu au avut posibilitatea de a vedea traseul în timpul parcurgerii lui, dar ei au fost susŃinuŃi de colegii lor, reuşind să depăşească acest inconvenient. SatisfacŃiile au constat în faptul că au reuşit cu toŃii să parcurgă traseul, trecând peste orice inconvenient (ex: legaŃi la ochi). Rezultatele au fost excepŃionale atât pentru copii, cât şi pentru educatoare. Încă o dată se dovedeşte că munca în echipă menŃine interacŃiunile dintre copii.

Anexe: • Anexa 6 – Desen cu exemplu de model posibil al traseului aplicativ format din cuburi de lemn

Haş Teodora Patricia, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PP Nr. 14, Arad

21

I.4. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Strategii de dezvoltare a abilităŃilor şi comportamentelor emoŃionale

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 5 -6/7 ani

Comportamentul vizat: dezvoltarea comportamentului emoŃional

Tema activităŃii: Iepurilă-i supărat, Iepurilă-i împăcat

Durata: 10 de minute



Obiective vizate: • să înceteze activitatea în momentul identificării de către educatoare a unui copil supărat

• să recite împreună versurile specifice jocului • să acorde copilului în cauză recompense pentru reuşită

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, exerciŃiul, Resurse materiale: căsuŃa iepuraşului, faŃă veselă iepuraş, faŃă suparată iepuraş, morcovi. Resurse bibliografice: • Suportul de curs al programului de formare „Orientări moderne în educaŃia preşcolară”

Paşi necesari: Copiii primesc vizita a doua personaje: Iepurilă Bucuros şi Iepurilă Furios, care cer permisiunea de a-şi instala casuŃa chiar în sala lor de grupă. În schimb, ei promit copiilor că îi vor învăŃa un joc prin care Armonia şi Buna DispoziŃie nu vor lipsi dintre aceştia. Iepurilă Bucuros şi Iepurilă Furios se prezintă copiilor încercând să-i facă pe aceştia să înŃeleagă când un om are motive de a fi bucuros şi când are motive de a fi supărat, furios. Iepuraşii îi provoacă pe copii să dea exemple din viaŃa lor când s-au simŃit bucuroşi/ furioşi. Apoi, iepuraşii le explică modul de desfaşurare a jocului: când un copil din această grupă va fi supărat/furios, d-na educatoare îl va identifica arătându-i Iepuraşul Furios şi spunând în acelaşi timp: „STOP!”. Împreună cu copiii va rosti versurile: „Iepuraşu-i supărat/ Nu ştiu ce s-a întâmplat/ Vesel vrem să îl vedem/ Morcovel roşu să-i dăm!”. Copilul supărat/furios prezintă cauzele care l-au adus în această stare şi se discută împreună cu educatoarea şi colegii pentru a rezolva problema. Iepuraşul Furios va parcurge distanŃa de unde se află şi până la căsuŃa celor doi iepuraşi prin săritura în lungime, apoi toŃi copiii rostesc versurile: ”Iepuraşu-i mulŃumit/ Morcov roşu a primit/ Supărarea a plecat/ Iepuraşu-i minunat”. Copilul minunat va primi din partea colegilor aplauze şi din partea iepuraşilor un morcov. Dacă copilul se lasă cu greu înduplecat, versurile de mai sus se rostesc de mai multe ori până când starea de supărare va dispărea, continuând apoi cu recompensa.

22

ReflecŃii. Am ceva de spus! Copiii sunt foarte mândri să fie gazdele acestor iepuraşi pe care îi îndrăgesc foarte mult. Dacă la început copilul supărat/furios a fost identificat de către educatoare, mai apoi acest lucru se realizează de către copilul care este mai aproape de situaŃie şi observă primul incidentul neplăcut. Copiii sunt foarte implicaŃi în acest joc care le oferă o soluŃie pentru rezolvarea unor situaŃii conflictuale apărute pe parcursul unei zile petrecute în grădiniŃă. Rostesc cu toŃii versurile pentru împăcarea „copilului supărat” şi tot împreună pe cele prin care îşi manifestă bucuria şi aprecierea pentru reuşita aceluia, recompensându-l prin aplauze sincere.

Anexe: • Anexa 7 – Imagini

Zaha Marcela, educatoare GrădiniŃa PP Nr. 22, Arad

23

I.5. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Dezvoltarea socio-psiho-emoŃională a copiilor


Comportamentul vizat: cooperarea cu ceilalŃi copii

Tema activităŃii: Pături micuŃe

Durata: 25 minute



Obiective vizate: • să respecte regulile jocului; să colaboreze cu ceilalŃi copii, în vederea unei bune desfăşurări a jocului.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, conversaŃia, exerciŃiul Resurse materiale: două pături, o minge Resurse bibliografice: • Suportul de curs al programului de formare „Orientări moderne în educaŃia preşcolară”

Paşi necesari: Educatoarea prezintă copiilor tema activităŃii ,,Pături micuŃe” şi explică câteva reguli ale acestui joc: copiii trebuie să Ńină pătura cât mai întinsă, cu ambele mâini; să mişte pătura sus-jos, sub forma unor valuri, în aşa fel încât mingea să nu cadă din pătură; dacă mingea cade din pătură, echipa respectivă pierde; transportarea mingii de la o echipă la cealaltă se face cu grijă, fără ca mingea să fie atinsă. După explicarea regulilor, se execută jocul propriu-zis. Copiii vor forma două echipe (echipa fetelor şi echipa băieŃilor). În fiecare echipă trebuie să existe maxim 6 copii, numărul fetelor fiind egal sau aproximativ egal cu cel al băieŃilor. Fiecare echipă va primi o pătură, copiii vor Ńine de marginea păturii, educatoarea va pune în pătura din echipa fetelor o minge. Fetele trebuie să demonstreze că sunt o echipă foarte bună şi că trebuie să se ajute între ele, să mişte pătura fără ca mingea să cadă din ea. După executarea cerinŃelor fetele se vor deplasa cu pătura înspre echipa băieŃilor (aceasta fiind la o distanŃă de aproximativ 2 metri), vor pune mingea fără să o atingă, doar cu ajutorul păturii, în pătura băieŃilor. BăieŃii vor executa aceleaşi cerinŃe. La sfârşit, jocul se poate complica, formând mai multe echipe, a câte 4 copii într-o echipă, folosind aceleaşi cerinŃe ale jocului şi respectând aceleaşi reguli. La finalul jocului echipele câştigătoare vor fi recompensate cu buline sub formă de minge (albastre pentru băieŃi şi roşii pentru fete).

ReflecŃii. Am ceva de spus! Prin acest joc copiii învaŃă să se ajute între ei, să colaboreze cu ceilalŃi copii, să-şi formeze anumite deprinderi , să-şi dezvolte atenŃia, să respecte regulile jocului, să înŃeleagă ce înseamnă munca în echipă („Unde-s mulŃi puterea creşte”). Copiii au fost entuziasmaŃi de joc, s-au ajutat între ei, fiecare echipă s-a

24

străduit să execute cât mai corect cerinŃele jocului şi să respecte regulile lui. La complicarea jocului se pot întâmpina dificultăŃi, copiii fiind doar 4 într-o echipă, mingea poate cădea cu uşurinŃă din pătură.

Anexe:

Todorovici AncuŃa, educatoare

GrădiniŃa PP Vinga

25

I.6. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Dezvoltarea competenŃelor emoŃionale


Comportamentul vizat: Identificarea propriilor emoŃii

Tema activităŃii: Dinozaurii din pădurea adormită

Durata:15 minute



Obiective vizate: • să identifice propriile emoŃii în cadrul executării traseului aplicativ; • să comunice verbal cu partenerul în vederea realizării temei propuse; • să exprime empatie faŃă de partenerul de joc;

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, observaŃia, exerciŃiul, învăŃarea prin cooperare. Resurse materiale: scaune, decor reprezentând pădurea cu animale, dinozauri. Resurse bibliografice: • Vernon, A., Dezvoltarea inteligenŃei emoŃionale prin educaŃia raŃional-emotivă şi comportamentală, Editura ASCR, Cluj, 2004.

Paşi necesari: Copiii se împart în două grupe. Copiii din prima grupă vor fi legaŃi la ochi, iar copiii din grupa a doua au sarcina de a-i ghida pe cei din prima grupă în executarea unui traseu aplicativ pentru a ajunge la „dinozaurii din pădurea adormită”. Câte un copil îşi ia de mână un partener legat la ochi, pe care-l va ghida printre scăunele până la capătul traseului. Pe parcursul activităŃii copiii vor comunica unii cu ceilalŃi cu ajutorul întrebărilor şi explicaŃiilor privind executarea traseului. Cei care ajung la capătul traseului şi execută corect sarcina vor fi recompensaŃi cu dinozauri. Rolurile se schimbă după prima executare. Copiii vor fi întrebaŃi cum s-au simŃit. Se va discuta despre stările trăite pe parcursul activităŃii. La finalul activităŃii vor fi recompensaŃi cu ecusoane-dinozauri.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Reflectarea sentimentelor copiilor este o oglindă pentru copil, în care el se poate vedea mai clar. Copiii s-au simŃit nesiguri în momentul în care au fost legaŃi la ochi, însă după ce partenerul i-a luat de mână au avut încredere că vor ajunge la capătul traseului. Copiii şi-au exprimat stările trăite şi au fost recompensaŃi. Dezvoltarea competenŃelor emoŃionale ale copiilor este importantă din următoarele motive: pentru interacŃiunea şi formarea relaŃiilor cu celelalte persoane, are implicaŃii pe termen lung în adaptarea copiilor la grădiniŃă şi apoi la şcoală, disfuncŃiile apărute în dezvoltarea emoŃională reprezintă un precursor al problemelor de comportament apărute în copilărie. Reflectarea sentimentelor poate uneori să funcŃioneze ca şi recompensă pentru un comportament greşit al copilului.

26

Recompensati copilul! Evitati exprimarea dezaprobării când copilul este trist! Nu minimalizaŃi emoŃiile copilului! Nu ignoraŃi sau neglijaŃi emoŃiile exprimate de copil! Nu reacŃionaŃi exagerat la emoŃiile exprimate de copil! Nu încercaŃi să forŃaŃi copilul să vă împărtăşească sentimentele lui! AmintiŃi-vă că până acum aŃi comunicat într-un anumit mod şi este nevoie de timp pentru ca şi copilul să înŃeleagă că schimbarea produsă nu este conjuncturală!

Anexe: • Anexa 8 – Dinozauri

łifrea Doina-Florica, profesor pentru învăŃământul preşcolar


27

I.7. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Cooperarea


Comportamentul vizat: Cooperarea cu ceilalti copii din grupă

Tema activităŃii: Să ajutăm animalele să treacă prăpastia!



ParticipanŃi: copiii grupei mari

Obiective vizate: • să formeze perechi în funcŃie de cifrele de pe jetoane; • să transporte ursuleŃul fără ajutorul mâinilor;

Resurse necesare: Resurse metodologice :explicaŃia,demonstraŃia,exerciŃiul Resurse materiale jetoane cu cifre, jucării de pluş; Resurse bibliografice: • Dumitru, A., Dumitru, V. G., ActivităŃi transdisciplinare pentru gradiniŃă şi ciclul primar, jocuri didactice; Ediura Paralela 45, 2008

Paşi necesari: În sala de grupă intra Piticul Tic, care le aduce copiilor un săculeŃ fermecat de la animalele din pădure. Aici ei vor găsi nişte invitaŃii jeton, cu câte o cifră pe ele. Tot el le povesteşte că animalele au nevoie mare de ajutor, deoarece trebuie să treacă o prăpastie fermecată. Dar Baba CloanŃa cea Şireată le-a făcut o vrajă şi copiii nu îşi vor putea folosi mâinile ...Vor trebui să ajute animalele să treacă prăpastia, dar fără să se folosească de mâini. Copiii se vor împărŃi pe perechi, în funcŃie de cifra extrasă. Fiecare copil va primi câte un jeton cu câte o cifră, îşi va căuta perechea (aceeaşi cifră ca şi a lui), apoi acestea se vor aşeza în ordine crescatoare la linia de plecare. Acolo vor primi o jucărie de pluş care va fi transportată fără ajutorul mâinilor până la linia de finish. Copiii care vor duce la bun sfârşit sarcina vor fi aplaudaŃi şi vor putea folosi invitaŃia primită pentru a participa la Carnavalul animalelor.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Pe parcursul desfăşurării jocului, am observat un comportament adecvat al copiilor, toŃi şi-au dat silinŃa să ducă la bun sfârşit realizarea sarcinii. ReacŃiile lor au fost pozitive atunci când au reuşit, şi uşor negative când au eşuat în realizarea sarcinii. Cu toate acestea, chiar dacă unii au greşit, partenerii lor i-au sprijinit, dând dovadă de o foarte bună colaborare.

Anexe: • Anexa 9 – InvitaŃie la Carnavalul animalelor

Suciu Alina, profesor pentru învăŃământul preşcolar


28

MODULUL II

Comunicare interpersonală și parteneriat

Tema 2.1. InteracŃiunea şi comunicarea, elemente de referinŃă în activităŃile educaŃionale din grădiniŃă

• Comunicarea şi comportamentul specific vârstei copilului preşcolar • Comunicarea verbală

Tema 2.2. Specificul relaŃiilor interpersonale în grădiniŃa de copii

• Comunicare nonverbală • Bariere în comunicare

Tema 2.3. OportunităŃi în educaŃia timpurie prin dezvoltarea de parteneriate

• GrădiniŃa şi comunitatea între nevoi şi interese • Familia, comuniune între generaŃii • Orientări moderne în relaŃia cu comunitatea

29

II.1 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: OportunităŃi în educaŃia timpurie prin dezvoltarea de parteneriate


Comportamentul vizat: atitudini şi comportamente pozitive ale

copiilor

Tema activităŃii: Am grijă de Veselică

Durata: 2 – 5 minute la grădiniŃă/o zi acasă

Locul derulării: sala de grupă/acasă la fiecare copil

ParticipanŃi: copiii, părinŃi

Obiective vizate: • să exerseze acŃiuni simple menite a-i responsabiliza faŃă de nevoile celor din jur;

• să colaboreze cu părinŃii pentru îngrijirea păpuşii; • să recunoască semnele exterioare ale emoŃiilor pozitive şi anumite situaŃii care le pot provoca.

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, observarea comportamentului copilului, chestionarea orală Resurse materiale: păpuşa Veselică, afişul „Am grijă de Veselică”, Programul timpului petrecut de Veselică în familie, fotografii, lipici Resurse bibliografice: • ***, Curriculum pentru învăŃământul preşcolar, prezentare şi explicitări, Editura DPH, Bucureşti, 2009;

• Ionescu, M., dr. (coordonator), Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la 0 la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010

Paşi necesari: Înainte cu o zi, unul dintre copii a luat acasă păpuşa Veselică – mascota grupei, pentru a avea grijă de ea, în familie. PărinŃii au sarcina de a urmări, fotografia, comenta comportamentul copilului cu privire la noul „membru provizoriu al familiei”. DimineaŃa, când ajunge la grădiniŃă, copilul intră în sala de grupă împreună cu părintele şi, bineînŃeles, aducându-l şi pe Veselică. Pe uşă se află afişul „Am grijă de Veselică” şi pentru copii sunt pregătite scăunelele aşezate în semicerc. La intrarea în sală a copilului, însoŃit de părintele său şi păpuşă, educatoarea dă semnalul: „A revenit Veselică!”; ceilalŃi copii prezenŃi se aşază pe scăunele pentru a-i face primirea lui Veselică. Copilul, cu Veselică în braŃe, relatează experienŃa avută (ce acŃiuni şi activităŃi a desfăşurat cu păpuşa, cine l-a ajutat, etc.), spune dacă i-a plăcut să aibă grijă de păpuşă. Părintele prezintă şi el activitatea copilului, arată fotografiile (dacă sunt listate, iar dacă sunt în format electronic, se pot viziona). Copiii grupei pot pune întrebări, cere lămuriri, veni cu păreri şi exemple personale legate de experienŃa avută când l-au luat pe Veselică acasă. Se completează Jurnalul în echipă: educatoare-părinte, plasându-se fotografiile alături de textul potrivit activităŃii: la masă, la joacă, la

30

plimbare/în vizită, la culcare. Ca recompensă, se aplică o fotografie a copilului şi păpuşii pe afiş, se aplaudă. După ce păpuşa a trecut pe la toŃi copiii, fiind „îngrijită” în familie, fiecare copil primeşte un brevet (similar unei diplome, care atestă o abilitate/o competenŃă pe care a dobândit-o copilul): „Ştiu să am grijă de Veselică”.

ReflecŃii. Am ceva de spus! O parte dintre copiii grupei au refuzat să îl ia acasă pe Veselică, au avut manifestări de gelozie, fiind obişnuiŃi să primească doar ei atenŃia adulŃilor din familie, să fie îngrijiŃi, nu să îngrijească. Nu am insistat şi am constatat că, după ce au văzut cum mai mulŃi colegi au luat păpuşa acasă, au cerut să o pimească şi ei. CeilalŃi s-au arătat foarte încântaŃi, dornici de a avea grijă de păpuşă. Pentru că cereau mai mulŃi copii să-l ia acasă pe Veselică în acelaşi timp, folosesc numărătoarea:

Ve-se-li-că, E-o păpuşă mi-că, Şi tu o primeşti, Dacă vesel eşti.

PărinŃii au apreciat iniŃiativa ca fiind un câştig şi pentru familie, remarcând cu surprindere angajarea de care au dat dovadă copiii faŃă de îngrijirea lui Veselică (chiar la vârsta de 2-3 ani); nu au avut nicio tentativă de a strica păpuşa, şi-au manifestat dorinŃa de a face singuri anumite activităŃi, pentru care înainte solicitau ajutor, cum ar fi să mănânce singuri.

Anexe: • Anexa 10 – afişul „Am grijă de Veselică”; • Anexa 11 – brevet „Ştiu să am grijă de Veselică”; • Anexa 12 – pagină de Jurnal zilnic.


GrădiniŃa PN Nr. 2 Ineu, structură a GrădiniŃei PN Nr. 1 Ineu

31

II.2 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Comunicarea nonverbală


Comportamentul vizat: exprimarea prin intermediul pantomimei

Tema activităŃii: Ce vezi în oglindă?

Durata: 15 minute



Obiective vizate: • să imite, în oglindă, gesturile partenerului • să cunoască semnificaŃia unor gesturi şi atitudini corporale, care se

pot traduce în intenŃii, relaŃii, trăiri.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul Resurse materiale: oglindă Resurse bibliografice: • Pease, Allan - Limbajul trupului, Editura Polimark, Bucureşti, 1995

Paşi necesari: Se exemplifică jocul de pantomimă „Ce vezi în oglindă?” de către educatoare, diferite gesturi, expresii faciale, pe care copiii, reprezentând oglinda le vor reproduce identic. Copiii vor fi aşezaŃi în perechi, faŃă în faŃă. Alternativ unul dintre copii va avea rolul de oglindă şi va efectua gesturile şi mimica celuilalt copil. Diferite posturi faciale vor exprima stări sufleteşti (mirare, bucurie, tristeŃe), pe care copiii le redau privindu-se în oglindă sau încercând să mimeze ceea ce li s-a sugerat. Simpla trecere a palmei prin faŃa ochilor, urmată de schimbarea voluntară a mimicii, alternarea stărilor de veselie, tristeŃe, mirare, trebuie să fie redate de „copilul oglindă”, apoi rolurile se vor schimba. Recompensele se realizează prin elemente nonverbale (zâmbete, strângeri de mână).

ReflecŃii. Am ceva de spus! Le-am explicat copiilor importanŃa expresiei feŃei, a gesturilor prin care oamenii comunică, se înŃeleg şi se cunosc mai bine. Jocul a fost primit cu entuziasm de către copii, şi-au intrat destul de uşor în rol. Am observat dorinŃa copiilor de sincronizare şi recunoaştere a gesturilor şi mimicii copilului partener.

Anexe:

MaliŃa Mariana, profesor pentru învăŃământul preşcolar


32


Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 5 – 6/7 ani

Comportamentul vizat: Comunicarea prin contactul fizic

Tema activităŃii: Masajul spatelui!

Durata: 15 minute


ParticipanŃi: copii;

Obiective vizate: • să execute mişcările sugerate de educatoare pe spatele colegului; • să comunice sentimentele pe care le-au avut în momentul efectuării masajului;

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul; Resurse materiale: - Resurse bibliografice: • www.scribd.com/sweet.../d/9614296-Jocuri-de-Comunicare

Paşi necesari: Copiii sunt dispuşi în perechi, unul în spatele celuilalt. Perechile au fost formate la alegerea copiilor, după preferinŃele lor. După ce perechile s-au format, unul dintre membrii perechii se aşează pe genunchi aplecat în faŃă cu mâinile întinse pe podea, cu capul relaxat, iar celălalt în spatele lui în genunchi. Acesta din urmă îşi pune mâinile pe spatele primului. Educatoarea propune mişcările: puneŃi-vă mâinile pe spatele colegului, ca un animal greoi / repede ca un şoarece (cu vârful degetelor) / ca şi un cal în galop / ca răŃuştele spre baltă / ca un tigru / ca un şarpe enorm..., etc. După ce au efectuat mişcările, rolurile dintre ei se schimbă şi se desfăşoară jocul la fel. La final, copiii îşi exprimă verbal trăirile din timpul jocului. (Exemplu: Mi-a plăcut! Ce bine m-am simŃit! Ce relaxant este! Mai vreau!

ReflecŃii. Am ceva de spus! Comunicarea prin contactul fizic a avut succes. Copiilor le-a plăcut jocul, au participat activ şi relaxaŃi la joc, dorind să-l repete de mai multe ori. SatisfacŃiile au constat în faptul că jocul a reuşit să producă relaxare şi bună dispoziŃie. Rezultatele au fost excepŃionale atât pentru copii, cât şi pentru educatoare.

Anexe: -

Haş Teodora Patricia, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa P.P. Nr. 14, Arad

33



Comportamentul vizat: Exprimarea nonverbală a mesajului

Tema activităŃii: Omul de zăpadă

Durata:10 minute



Obiective vizate: • să exprime nonverbal mesajul transmis prin intermediul povestirii • să relaŃioneze în executarea mişcărilor sugerate de text

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, povestirea, exerciŃiul Resurse materiale: textul povestirii Resurse bibliografice: • Matekovits, M., Korodi, H., Gall-Tamas, I., Jocuri şi situaŃii dramatizate pentru grădiniŃă şi ciclul primar, caiet nr. 1, Tipografia Casei Corpului Didactic, Sf. Gheorghe, 1998

Paşi necesari: Copiii sunt aşezaŃi în formaŃie de cerc şi prin numărătoare se vor stabili trei echipe. Numărul 1 vor forma „Echipa verde”, numărul 2 „Echipa galbenă”, iar numărul 3 „Echipa roz”. Jocul se va desfăşura cu cele 3 echipe care se vor aşeza în formaŃie de cerc. Educatoarea prezintă textul povestirii „Omul de zăpadă”. Li se cere copiilor să fie foarte atenŃi pe parcursul povestirii, deoarece în timp ce se narează povestea ei trebuie să execute mişcările sugerate de text. Copiii din cele trei echipe se vor organiza astfel încât să formeze trei oameni de zăpadă. Pe parcursul activităŃii desfăşurate educatoarea urmăreşte modul în care copiii au relaŃionat şi au redat nonverbal mesajul transmis de educatoare prin intermediul povestirii.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Copiii au participat cu entuziasm la activitate, colaborând pentru a transmite nonverbal acŃiuni şi sentimente. Jocul desfăşurat a avut un impact pozitiv asupra copiilor, integrându-se cu succes în activitate mai ales copiii timizi. Pe parcursul jocului s-au evidenŃiat lideri de echipă care au încurajat participanŃii echipei din care au făcut parte. S-a remarcat un spirit competitiv al „Echipei verzi” pe toată durata activităŃii.

Anexe: • Anexa 13 – Textul povestirii „Omul de zăpadă”

Bunaciu Monica, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PP Nr.14, Arad

34

II.5 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Comunicare interpersonală

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 3-5 ani;

Comportamentul vizat: RelaŃionare prin comunicare nonverbală

Tema activităŃii: Pana

Durata: 15 minute

Locul derulării: Sala de grupă;


Obiective vizate: • să transmită pana, susŃinând-o prin suflu; • să coopereze în echipă;

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, munca în echipă; Resurse materiale: pene de găină, coroniŃe pentru recompense; Resurse bibliografice: • Soitu, L., Pedagogia comunicări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997. • http://www.scribd.com/sweet_neverland7349/d/9614296 Jocuri de Comunicare;

Paşi necesari: Aranjarea copiilor în echipe, pe două şiruri paralele, distanŃa dintre şiruri este de un metru unul faŃă de altul, iar între membrii unei echipe distanŃa este de o mână întinsă. Educatoarea împarte câte o pană de găină primei persoane din fiecare echipă. Acesta trebuie să se întoarcă la cel ce stă în spatele lui şi să sufle pana spre el. Persoana ce stă în spate trebuie să prindă pana să o sufle mai departe. Dacă persoana nu a prins pana, cel care i-a trimis-o trebuie să o ridice şi să o sufle iarăşi. Această acŃiune se repetă până când pana este prinsă până la ultimul copil din şir. Jocul se consideră terminat când pana ajunge la ultimul membru al echipei. Câştigă echipa care realizează prima acest lucru. Educatoarea îi felicită pe copii şi îi recompensează cu câte o coroniŃă ca răsplată a muncii în echipă; toŃi împreună formează o coroniŃă ”CoroniŃa grupei mijlocii”.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Deşi simplu şi la îndemâna oricui, materialul utilizat (pana) a stârnit curiozitatea, implicarea şi interesul copiilor în desfăşurarea jocului. Sugerez ideea înlocuirii acesteia cu diverse elemente, cum ar fi: confecŃii din hârtie, baloane, frunze şi petale uscate, etc. Acest joc a stimulat atât spiritul de echipă cât şi cel competitiv, iar atmosfera relaxantă a contibuit la crearea unei puternice încărcături emoŃionale.

Anexe: • Anexa 14 – Model de coroniŃă.

Pleşa Marinela Viorica, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa cu Program Prelungit Sebiş

35

II.6 Elementul de conŃinut valorizat in cadrul activitatii: Comunicarea


Comportamentul vizat: Stimularea creativităŃii în comunicarea verbală

Tema activităŃii: Microfonul Fermecat

Durata: 15 -20 minute



Obiective vizate: • să continuie povestea într-o manieră originală • să se exprime corect din punct de vedere gramatical

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, povestirea Resurse materiale: microfon, animale, decor; Resurse bibliografice: • Antonescu, I., Jocuri didactice pentru cei mici, Editura didactică, Bucuresti, 1997.

Paşi necesari: Educatoarea începe povestirea, iar în acest timp, microfonul fermecat se plimbă de la un copil la altul. La auzul cuvântului MICROFON, rostit de educatoare, copilul ce are asupra lui microfonul va continua povestea educatoarei, cu o propoziŃie nouă, ideea lui personală. Educatoarea continuă povestea, respectând ideea copilului şi din nou va zice: MICROFON. Alt copil, la care va fi acum microfonul, va continua povestea.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Activitatea se poate realiza atât cu o poveste cunoscută de copii, facând deci o repovestire, cât şi cu o poveste nouă, creată de educatoare. Am observat că toŃi copiii sunt foarte atenŃi pentru a reacŃiona la semnalul MICROFON, că exersează atât alcatuirea de propoziŃii cât şi punerea lor într-o ordine logică. Chiar şi copiii mai timizi participă la activitate, microfonul dându-le oarecum încredere în forŃele lor.

Anexe: • Anexa 15 – Poveste creată de educatoare şi copii



36

II.7 Elementul de conŃinut valorizat in cadrul activitatii: Bariere în comunicare


Comportamentul vizat:eliminarea barierelor în timpul comunicării

Tema activităŃii: Desenez ursuleŃul după dictarea partenerului

Durata:15 minute



Obiective vizate: • să comunice verbal în realizarea temei date; • să sesizeze barierele din timpul comunicării; • să deseneze imaginea unui ursuleŃ după dictarea partenerului.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, exerciŃiul, conversaŃia, observaŃia Resurse materiale: carioci, foi de desen, fişe reprezentând imaginea unui ursuleŃ; Resursebibliografice: • www.scribd.com/sweet_neverland7349/d/9614296-Jocuri-de-Comunicare

Paşi necesari: Copiii formează perechi de câte doi şi se aşează cu spatele unul la celălalt: un copil desenează pe o foaie de hârtie ce i se dictează de către celălalt copil. Imaginea propusă spre „dictare” este un ursuleŃ. Copilul care desenează are în faŃa lui o măsuŃă pe care îşi va aşeza foaia albă. Copilul ce va „dicta” va încerca să povestească desenul, fără ca celălalt copil să pună întrebări. Când cei ce „dictează” consideră că exerciŃiul e terminat, se schimbă rolurile. La o nouă alternare, se schimbă regulile. De această dată cine desenează poate pune orice fel de întrebări. Se compară desenele obŃinute cu desenul iniŃial. Copiii îşi vor exprima emoŃiile, felul în care au comunicat cu partenerul, vor sesiza că desenul realizat a doua oară cu ajutorul întrebărilor se apropie mai mult de realitate decât primul. Copiii vor fi recompensaŃi cu medalii.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În mediile în care se pune accent pe comunicare, copiii se simt relaxaŃi şi au încredere în ei. În procesul comunicării încercăm să fim receptaŃi, să fim înŃeleşi, să fim acceptaŃi, să provocăm o reacŃie. Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greşit sensul dorit de către emiŃător. Copiii s-au simŃit la început temători, iar pe măsură ce explicaŃiile partenerului au fost detaliate au început să deseneze ursuleŃul şi au dobândit încredere. Barierele de comunicare au fost remarcate prin faptul că cel care descria desenul pe care-l avea în faŃă a constatat că desenul partenerului este altfel realizat. Copiii care au desenat nu au avut voie să pună întrebări. În partea a doua a jocului, rolurile s-au inversat şi copiii au putut să-şi pună întrebări pentru a realiza un ursuleŃ cât mai aproape de imaginea model. Jocurile de comunicare au propria lor valoare în procesul de lucru, al cunoaşterii anterioare şi a relaŃiei cu mediul. Dinamica acestora, cât şi a comunicării în general este diversă şi totuşi realizarea jocurilor în diferite momente poate aduce multe experienŃe noi grupului. Aceste jocuri nu constau numai în evaluarea „preciziei” comunicării, ci şi în crearea unui mediu favorabil exprimării sentimentelor şi a unor emoŃii.

37

Anexe:

łifrea Doina-Florica, profesor pentru învăŃământul preşcolar


38

II.8 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Bariere în comunicare

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 3 – 5 ani

Comportamentul vizat: Comunicarea prin canale alternative

Tema activităŃii: Cu mâinile în plastilină

Durata: 15 minute



Obiective vizate: • să comunice nonverbal, în scopul finalizării lucrării; • să verbalizeze dificultăŃile întâmpinate pe parcursul acŃiunilor;

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, observaŃia, exerciŃiul Resurse materiale: plastilină, panglici Resurse bibliografice: • www. Scribd.com/sweet.../d/9614296-Jocuri-de-Comunicare

Paşi necesari: Sala de grupă e împărŃită în două: în prima jumătate a sălii, copiii îşi vor alege perechea, iar în cea de a doua jumătate a sălii sunt aşezate măsuŃele pe care vor lucra. Copiii îşi vor alege perechea, un alt copil cu care vor lucra, legaŃi la ochi. Se leagă ochii tuturor jucătorilor, care nici nu pot vorbi, şi nici emite vreun sunet. Perechile se formează pe nevăzute. După ce s-au ales, se dezleagă la ochi şi se duc să se aşeze la măsuŃe, faŃă în faŃă, fără să vorbească. Între ei, pe planşetă se pune bucata de plastilină, pentru a o modela. Educatoarea le explică copiilor că, la semnalul ei, vor începe să modeleze cei care au ajuns primii la măsuŃe, şi vor modela ceea ce vor dori ei, oprindu-se la semnalul STOP dat de educatoare, după care vor preda ştafeta următorului, comunicându-i acestuia nonverbal (prin gesturi) ceea ce a dorit el să modeleze pentru ca celălalt să poată continua ce acesta a început. După ce celălalt din echipă a receptat şi înŃeles mesajul nonverbal transmis de colegul său, acesta continuă modelarea, până ajunge la produsul final. Exemplu: primul din echipă a început să modeleze o floare, reuşind să modeleze doar tulpina şi frunzele până la auzirea semnalului STOP. În momentul predării ştafetei, acesta comunică nonverbal cu partenerul său, prin gestul „miros floarea”, astfel încât el să înŃeleagă că este vorba despre o floare. După ce toŃi copiii au reuşit să finalizeze lucrările, ei sunt întrebaŃi ce dificultăŃi au întâmpinat în comunicarea cu partenerii lor.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Am observat că datorită blocajelor comunicării, între informaŃia transmisă şi mesajul perceput au existat unele diferenŃe, ceea ce a dus la neînŃelegerea de către partener a ceea ce are de modelat. Copiii s-au simŃit la început temători, dar în momentul în care gesturile au fost suficient de explicite ei au continuat munca începută de partener, reuşind astfel să ajungă la produsul final dorit de cel care a început modelarea.

39

SatisfacŃiile au constat în rezultatele obŃinute: produsul finit şi reuşita unei bune comunicări, în ciuda barierelor impuse de absenŃa comunicării verbale.

Anexe:

Dărău Flavia, profesor pentru învăŃământul preşcolar


40

MODULUL III

Metode interactive de predare – învățare – evaluare

Tema 3.1. Proceduri moderne pentru stimularea eficienŃei educaŃiei timpurii

• ConsideraŃii generale asupra metodologie didactice interactive • Grupul – formă de organizare

Tema 3.2. ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă

• Tehnici de relaŃionare interactivă şi implicŃiile lor educaŃionale • Proiectarea formulelor didactice necesar dezvoltării învăŃării interactive

Tema 3.3. ActivităŃi integrate centrate pe copil în educaŃia preşcolară

• „Centrarea educaŃiei pe copil”. Tehnici de organizare integrată • Evaluarea comportamentelor copiilor: „Ce am învăŃat!” • Stimularea creativităŃii în cadrul activităŃilor centrate pe copil

Tema 3.4. Tehnici creative de grup pentru eficientizarea educaŃiei preşcolare

• Metode creative de grup pentru copilul de 2-6/7 ani • ModalităŃi interactive de dezvoltare a gândirii logice şi rezolvarea de probleme la copilul de

2-6/7 ani • Proiectarea integrată şi stimularea grupurilor de lucru

41

III.1. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă

Nivelul de vârstă a preşcolarilor: 3-5 ani.

Comportamentul vizat: învăŃarea prin cooperare

Tema activităŃii: „Cubul fermecat al Zânei Iernii”


Locul derulării: sala de grupă.


Obiective vizate: • să constituie grupe de obiecte după anumite criterii; • să determine global cantitatea recunoscând mulŃimea (grupa) cu mai

multe elemente şi cea cu mai puŃine elemente; • să perceapă relaŃiile cantitative dintre mulŃimi (grupe) pe baza punerii

în corespondenŃă;

Resurse necesare: Resurse metodologice: expunerea, conversaŃia, explicaŃia, problematizarea, cubul. Resurse materiale: un cub, coşulete, 6 seturi de steluŃe (5 mari, 5 mici), oameni de zăpadă (5 mari, 5mici), brăduŃi (4 mari, 4 mici), globuleŃe şi clopoŃei în diferite culori. Resurse bibliografice: • Gongea, E., Breben, S., Ruiu, G., Fulger, M., Metode interactive de grup-Ghid metodic, Editura Arves, Bucureşti, 2002;

• *** Curriculum pentru învăŃământul preşcolar, Bucuresti, 2008.

Paşi necesari: Se realizează un cub ale cărui feŃe sunt colorate diferit şi pe care sunt menŃionate sarcinile de lucru: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează. Copiii vor fi împărŃiŃi în 6 grupe, 3- 4 copii la o grupă. Se va face prezentarea „Cubului magic” primit în dar de la Zâna Iarna. Se va explica preşcolarilor că vor fi ajutoarele Zânei Iarna pe care o vor sprijini în realizarea activităŃii. Copiii din fiecare grupă vor rostogoli cubul şi după modelul aruncării zarurilor se stabileşte sarcina indicată de faŃa cubului. Fiecare sarcină este reprezentată de un simbol.

FaŃa 1 – DESCRIE - GlobuleŃul FaŃa 2 – COMPARĂ - SteluŃa FaŃa 3 – ASOCIAZĂ - Lumânarea FaŃa 4 – ANALIZEAZĂ - BrăduleŃul FaŃa 5 – APLICĂ – Omul de zăpadă, FaŃa 6 – ARGUMENTEAZĂ - ClopoŃelul

Simbolurile sunt utilizate şi pentru numirea celor 6 grupe - grupa globuleŃelor, grupa steluŃelor, grupa lumânărelelor, grupa brăduŃilor, grupa oamenilor de zăpadă, grupa clopoŃeilor. Pe măsuŃa fiecărei grupe va fi aşezat un coşuleŃ cu material didactic. Prima grupă care va rezolva sarcina va fi Grupa „GlobuleŃelor”. Copiii din această grupă vor avea de descris materialul didactic din coşuleŃ

42

(steluŃe, oameni de zăpadă, globuleŃe, clopoŃei, brăduŃi). Grupa „SteluŃelor” vor avea de comparat mulŃimea de clopoŃei şi globuleŃe după criteriul culoare iar mulŃimea de oameni de zăpadă, brăduŃi şi steluŃe după mărime. Copiii din Grupa „Lumâmărelelor” vor avea ca sarcină să asocieze forma bulgărilor de zăpadă – cerc - din care se compune omul de zăpadă cu alte obiecte cunoscute care au aceeaşi formă. Cei din Grupa „BrăduleŃilor” vor determina global grupa cu mai multe elemente (a brăduŃilor mari şi mici cu cea a globuleŃelor şi a steluŃelor mari şi mici cu cea a clopoŃeilor) pe baza observaŃiei şi analizei. A cincea grupă, respectiv Grupa „Oamenilor de zăpadă” va avea ca sarcină să deducă succesiunea elementelor continuând şirul început, va aplica modelul clopoŃel, steluŃă, om de zăpadă, brăduŃ. Grupa „ClopoŃeilor” va argumenta prin punere în corespondenŃă de ce grupa oamenilor de zăpadă mari are tot atâŃia, mai puŃini, sau mai mulŃi oameni faŃă de grupa oamenilor de zăpadă mici. Pe parcursul activităŃii „raportorul” fiecărei grupe numit de educatoare va prezenta întregului colectiv de preşcolari modul în care au rezolvat cerinŃa. Copiii de la celelalte grupe pot aduce completări.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Utilizarea metodei cubului conduce la o învăŃare activă, bazată pe cooperare, sporeşte eficienŃa învăŃării (copiii învaŃă unii de la alŃii), duce la stimularea gândirii logice. Preşcolarii sunt responsabilizaŃi în interiorul grupei din care fac parte în alegerea raŃională a soluŃiei, în rezolvarea sarcinii. Activitatea s-a desfăşurat dinamic. DificultăŃile întâlnite în aplicarea acestei metode constau în managementul timpului – durata organizării pe echipe şi a colectării feed-back-ului este mare.

Anexe: • Anexa 16 – Cubul

Belle Loredana, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PN Nr.1 Ineu – structura GrădiniŃa PP Ineu

43



Comportamentul vizat: comportament critic constructiv

Tema activităŃii: „Tainele naturii”

Durata: 25 minute



Obiective vizate:

• să compare pe baza unui complex de criterii: formă, culoare, gust; • să lucreze în echipă, relaŃionând în obŃinerea noilor informaŃii;

Resurse necesare Resurse metodologice: observaŃia, conversaŃia, explicaŃia, problematizarea, munca în echipă, experimentul Resurse materiale: o sticlă cu apă, cuburi de diferite forme, un vas, tăviŃă. Resurse bibliografice : • Cucinic, C., Pintilii A., Natura, prietena mea, Editura Aramis, Bucureşti, 2002

Paşi necesari: Copiii vor observa apa dintr-o sticlă. Se comunică activitatea care se va desfăşura şi obiectivele activităŃii „astăzi vom vedea în câte feluri se găseşte apa pe pământ”. Se aduce în clasă un cub de gheaŃă, pe care fiecare copil îl atinge şi îl poate observa liber cum la contactul cu căldura îşi schimbă forma „Ce credeŃi că se va întâmpla cu acest cub de gheaŃă dacă îl Ńinem un timp în clasă?” (sunt ascultate şi luate de bune toate părerile şi opiniile exprimate). Copiii vor experimenta transformarea sloiului de gheaŃă în apă. Apa rezultată (într-o cantitate foarte mică) se pune într-un vas la o temperatură ridicată pentru a fierbe „Ce credeŃi că se va întâmpla acum cu această apă pusă la fierbere?” Se explică copiilor că prin vapori apa trece în stare gazoasă şi dispare. În natură apa se preface în norii care ne dau apă de ploaie. Pentru a observa cum apa trece din stare lichidă „care curge” într-una solidă, copiii vor pune apa într-o formă de cuburi de gheaŃă, care va fi lăsată afară până dimineaŃa viitoare pentru a vedea ce surpriză ne rezervă. Copiii vor observa în ziua următoare, cum cuburile pentru apă vor deveni cuburi cu gheaŃă. În ziua următoare se analizează rezultatul obŃinut cu apa lăsată la rece afară şi activitatea zilei anterioare. Copiii vor fi împărŃiŃi în trei grupe, fiecare grupă trebuie să îşi analizeze imaginea primită (ape în cele trei stadii de agregare: lichidă, solidă şi gazoasă). Se prezintă necesitatea existenŃei fiecăruia dintre stadii atât pentru om cât şi pentru natura în sine. Realizarea retenŃiei şi a

44

transferului se face prin adresarea câtorva întrebări întregii grupe: „Care sunt stadiile pe care voi le cunoaşteŃi în care se află apă?, Care dintre stadii/forme ale apei sunt cele mai cunoscute de noi?, etc.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Prin metoda muncii în echipă, copiii au dorit să cunoască transformările apei în natură, au comunicat între ei, au colaborat, au experimentat, îmbogăŃindu-şi experienŃa personală în raport cu mediul ambiant.

Anexe: -

MaliŃa Mariana, profesor pentru învăŃământul preşcolar,

GrădiniŃa PP Nr. 15 Arad

45



Comportamentul vizat: Dezvoltarea imaginaŃiei şi creativităŃii copiilor

Tema activităŃii: ,,Visul”

Durata: 35 minute



Obiective vizate: • să transpună în desen, situaŃii imaginare din viaŃa reală • să-şi susŃină şi să-şi argumenteze propriile desene;

Resurse necesare: Resurse metodologice: tehnica viselor, povestirea, exerciŃiul, problematizarea, conversaŃia Resurse materiale: foi de desen, creioane colorate Resurse bibliografice • Breben. S, Gongea. E, Ruiu G, Fulga. M, Metode interactive de grup, Editura Arves, Bucuresti 2002

Paşi necesari: Copiii sunt aşezaŃi în poziŃia culcat pe spate, pe covor, într-o poziŃie confortabilă; picioarele pot fi intinse sau cu genunchii îndoiŃi în unghi drept sau obtuz. Educatoarea transmite copiilor următorul mesaj: Ne prefacem că dormim, staŃi cu ochii închişi, respiraŃi uşor, lasaŃi corpul să se relaxeze, să fie uşor. Eu am să vă povestesc ce visăm. În timp ce eu povestesc voi vă imaginaŃi visul. ,,A sosit vacanŃa de vara. Ne adunăm să plecăm în tabără la mare; urcăm în tren şi într-o clipa el pleacă. Ajungem la mare, pe plajă, soarele străluceşte, iar nisipul este firbinte. Cu găletuşele pline de apă începem să construim castele din nisip. Castelul se înalŃă, îi facem un turn, apoi încă unul. O scobitură în partea de jos este uşa castelului. El are nevoie de apărare aşa că de jur împrejur îi facem ziduri înalte. De-a lungul zidului săpăm cu lopăŃelele şanŃuri pe care le umplem cu apă, iar mai apoi în faŃa porŃii construim un pod peste şanŃ, care să-i ajute pe prinŃi şi oamenii castelului să pătrundă în curte. La fereastra castelului a apărut o prinŃesă zâmbind. PrinŃul o salută apoi fereastra se închide. Începe să se lase seara; prinŃul şi prinŃesa adorm pana când sunetul goarnelor vor da deşteptarea pentru o noua zi.” Este timpul să ne trezim şi noi. Deschidem ochii, întindem braŃele şi picioarele. Ne-am trezit!!! V-a plăcut visul? Urmează activitatea individuală, unde fiecare copil pe o foaie de hârtie va desena visul aşa cum şi l-a imaginat el timp de 10 - 15 minute. La sfârşit, lucrările vor fi expuse, pentru a putea fi analizate de colegi şi comparate urmărindu-se numărul de elemente, dimensiunea lor, poziŃia spaŃială şi exactitatea lucrării.

ReflecŃii. Am ceva de spus!

46

A fost un joc care a plăcut foarte mult copiilor, mai ales modul în care s-a desfăşurat, altfel ca restul jocurilor. Au ascultat cu interes povestea iar la sfârşit au analizat şi comparat lucrările între ele. Mi-a plăcut foarte mult modul în care îşi susŃinea şi argumenta fiecare propria lucrare, ajungându-se chiar la ,,mici dispute.”

Anexe: • Anexa 17 – Lectura „VacanŃa de vară”

Budău Bianca Celia, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PN Nr. 1 Ineu- structura GrădiniŃa PP Ineu

47



Comportamentul vizat: relaŃionare şi comunicare

Tema activităŃii: ,,FrumuseŃea unei meserii”

Durata: 35 minute



Obiective vizate: • să coopereze în alegerea temei pe care o vor explora • să adreseze întrebări referitoare la posterele realizate • să formuleze răspunsuri argumentate la întrebările membrilor celorlalte echipe

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, conversaŃia, exercitiul, ,,Turul galeriei” Resurse materiale: coli mari de hârtie, carioca, etichete autoadezive Resurse bibliografice: • Suportul de curs al programului de formare „Orientări moderne în

educaŃia preşcolară”

Paşi necesari: Colectivul de copii este împărŃit în 5 grupe. Fiecare grupă are sarcina de a realiza un poster care să reprezinte o meserie. Copiii din grup discută între ei şi îşi aleg meseria pe care vor să o reprezinte. Alegerile au fost următoarele: grupa 1-medic, grupa 2-astronaut, grupa 3-pictor, grupa 4- pădurar. Posterele aveau următoarele conŃinuturi: Medic: stetoscop, ciocănel pentru reflexe, seringă, cutie de medicamente, termometru. Astronaut: spaŃiu cosmic, nave spaŃiale, planete, stele, extratereştri. Pictor: cameră, şevalet, vopsele, pensule, tablouri. Pădurar: copaci, iarbă, flori, păsări, fluturi, arici, şarpe, veveriŃă. După ce s-au realizat posterele, au fost afişate în faŃa grupei de copii, iar ei au trecut să le privească şi au ataşat etichete autoadezive cu buline pe posterele unde doreau să pună întrebări. Întrebările puse de copii referitoare la posterele realizate au fost următoarele: ,,Ce face medicul dacă a pierdut stetoscopul”, ,,Ce face astronautul dacă întâlneşte extratereştri periculoşi?”, ,,Ce face pictorul dacă nu reuşeşte să vândă tablourile?”, ,, Pădurarul merge pe jos, în fiecare zi, prin toată pădurea?”.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În urma activităŃii am constatat importanŃa muncii în echipă, deoarece copiii au dat dovadă de mult interes, creativitate, iar acest lucru s-a bazat pe relaŃionarea şi comunicarea dintre membrii fiecărei echipe, astfel realizându-se cele patru postere într-o atmosferă plăcută, veselă.

48

Am rămas plăcut impresionată de acele postere realizate cu atâta bucurie, creativitate, grijă şi spirit de echipă din partea copiilor. De asemenea, copiii au fost curioşi să vadă fiecare poster realizat de către colegii lor, dar fiecare echipă îşi realiza sarcina care trebuia îndeplinită, astfel că la sfârşit toate cele patru postere au obŃinut rezultate nemaipomenite, fiind apreciate atât de către mine, cât şi de către copiii din echipele „adverse.” Curiozitatea şi-a făcut apariŃia şi atunci când copiii au adresat întrebări referitoare la posterele realizate.

Anexe: -

Butaş Raluca, educatoare GrădiniŃa PP Nr. 15, Arad

49

III.5. Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: ÎnvăŃarea interactivă


Comportamentul vizat: ÎnvăŃarea prin cooperare

Tema activităŃii: „Iarna”


Locul derulării: Sala de grupă


Obiective vizate: • să coopereze pentru îndeplinirea aceleiaşi sarcini; • să argumenteze şi să susŃină o idee; • să formuleze predicŃii în legătură cu cele observate.

Resurse necesare: Resurse metodologice: predarea-învăŃarea reciprocă, explicaŃia, exerciŃiul, problematizarea Resurse materiale: imagine de iarnă, ecusoane, coroniŃe pentru lideri, palete pentru întrebări Resurse bibliografice: • Breban, S.; Gongea, E.; Ruiu G.; Fulga, M., Metode interactive de

grup, Editura Arves, 2002 • Suportul de curs al programului de formare „Orientări moderne în

educaŃia preşcolară” • www.didactic.ro

Paşi necesari: Se prezintă imaginea de iarnă, apoi se formează grupurile (în număr de 4), precizându-se ce are de făcut fiecare. Copiii din fiecare grup deŃin ecusoane pentru a reŃine ce rol au primit, iar liderul de grup are o coroniŃă de lider. Grupul întrebătorilor deŃine palete pentru întrebări (ce?, cine?, când?, cum?, de ce?, din ce cauză?). Activitatea se desfăşoară după următorul demers: 1. Rezumatorii – descriu imaginea aşa cum o văd ei – E iarnă şi afară ninge. Copiii au ieşit la joacă. Unii se dau cu sania, alŃii cu schiurile sau patinele. ToŃi sunt veseli. Pe pârtie a venit şi un căŃeluş. 2. Întrebătorii adresează întrebări celorlalŃi, legate de imagine: CâŃi copii se dau cu sania?, De ce sunt doi copii pe o sanie?, Cine a înălŃat oamenii de zăpadă?, CâŃi copii au patine?, Cum îl cheamă pe căŃeluş? etc. 3. Clarificatorii găsesc răspunsul la întrebări, fac precizările necesare: Patru copii se dau cu sania. Doi copii sunt fraŃi şi au o singură sanie. Un copil are patine şi un alt copil are schiuri. Pe căŃel îl cheamă Azorel etc. 4. Prezicătorii analizează imaginea şi răspunsurile, formulează predicŃii de genul: Un copil merge prea repede cu sania şi cade, se accidentează şi pleacă acasă. Ninge tot mai tare, e foarte frig şi pentru că a început să bată şi vântul, copiii întrerup jocul. S-a făcut târziu şi copiii hotărăsc să plece acasă. Concluzia activităŃii a fost aceea că toŃi copiii au învăŃat ceva nou, unii de la alŃii. Răspunsurile primite din partea copiilor constituie feedback-ul

50

activităŃii. La sfârşitul activităŃii, copiii primesc drept recompense un „fulg de nea”.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Fiecare copil se simte valorizat, învaŃă să-şi exprime opiniile şi să-şi susŃină ideile. Copiii învaŃă unii de la alŃii, cooperează, sunt antrenaŃi şi copiii timizi. La început, activitatea se desfăşoară mai greu, până când copiii reuşesc să înŃeleagă mersul activităŃii, felul în care trebuie să descrie o imagine, să adreseze întrebări sau să formuleze predicŃii.

Anexe: • Anexa 18 – Imagine de iarnă • Anexa 19 – Model recompense: fulg de nea, coroniŃe pentru lideri, palete pentru întrebări

Chiş Floare, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PP Chişineu-Criş

51

III.6 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Metode de predare-învăŃare


Comportamentul vizat: Cooperarea în perechi

Tema activităŃii: “Peisaj de iarnă”

Durata: 15- 20 minute



Obiective vizate: • să realizeze efecte plastice specifice picturii, lucrând în pereche; • să obŃină compoziŃii complexe, acceptând ideile partenerului;

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, demonstraŃia, observaŃia, exerciŃiul, metoda „Schimbă perechea” Resurse materiale: coli de desen, acuarele, pensule, şerveŃele, pahare cu apă; Resurse bibliografice: • Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., Metode interactive de grup,

Editura Arves, 2002

Paşi necesari: Mobilierul este dispus în careu deschis, copiii fiind amplasaŃi de o parte şi de alta a meselor, în perechi. La semnalul educatoarei, fiecare pereche începe să picteze trei elemente cerute de peisaj, (fulgi de zăpadă, om de zăpadă, etc.), după care se schimbă perechea: copiii din interiorul careului se mută pe scaunul din dreapta şi continuă pictura. Perechile se schimbă până ce fiecare copil din grupă face pereche cu toŃi colegii sau până ce au terminat lucrarea. La finalul activităŃii, copiii se aşează în semicerc şi îşi analizează lucrările. Educatoarea concluzionează şi apreciază lucrul în pereche şi rezultatele obŃinute prin cooperarea şi ajutorul din partea întregii grupe.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Utilizând această metodă am stimulat creativitatea, originalitatea, toleranŃa prin acceptarea ideilor perechii în crearea conŃinutului tabloului şi chiar independenŃa în alegerea şi compunerea spaŃiului de lucru. Copiii au lucrat degajaŃi, acceptând ideile celuilalt şi punându-si propriile idei în valoare. S-au obŃinut compoziŃii complexe, regăsindu-se mai multe idei.

Anexe: -

Dărău Flavia, profesor pentru învăŃământul preşcolar.

GrădiniŃa P.P. Nr. 14, Arad

52

III.7 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Metode interactive de desfăşurare a activităŃilor preşcolare interactive


Comportamentul vizat: AbilităŃi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică

Tema activităŃii: ”Ne pregătim pentru sărbători”

Durata: 35 minute


ParticipanŃi: copiii;

Obiective vizate: • să realizeze lucrările propuse, utilizând diferite tehnici de lucru; • să relaŃioneze în cadrul grupului, în scopul îndeplinirii sarcinilor;

Resurse necesare: Resurse metodologice:conversaŃia; observaŃia; explicaŃia; demonstraŃia; exerciŃiul, metodele turul galeriei, mozaicul. Resurse materiale: folie aluminiu, ac, aŃă, hârtie glasată, foarfece, lipici, hârtie creponată, creioane colorate. Resurse bibliografice • *** Curriculum pentru învăŃământul preşcolar (3- 6 /7 ani), Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului, Bucuresti, 2008;

• Gherghina, D. et al., Didactica activităŃilor instructiv - educative pentru învăŃământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005.

• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. Metode interactive de grup, Editura Arves, Bucureşti, 2002.

Paşi necesari: Motivarea copiilor se va realiza prin primirea unei scrisori de la spiriduşul lui Moş Crăciun, care îi roagă pe copii să se pregătească pentru că în curând soseşte Moşul. Copiii vor realiza împreună ornamente şi felicitări de Crăciun. Se vor organiza 4 subgrupe numite „casă”: casa brăduleŃilor, casa globurilor, casa steluŃelor, casa renilor. În fiecare casă sunt 4 copii şi vor primi un jeton cu un număr de la 1 la 4. Se constituie apoi grupurile de „experŃi”. Se grupează toŃi cei cu nr. 1 la masa nr. 1 unde vor colora imagini cu Moş Crăciun, cei cu nr. 2 se vor grupa şi vor mototoli folie de aluminiu pentru a realiza bile pe care le vor înşira pe aŃă şi apoi le vor agăŃa în brad, cei cu nr. 3 vor decupa modele de brăduŃ pentru felicitări şi cei cu nr. 4 vor lipi imaginile decupate pentru a realiza felicitările. Se urmăreşte buna desfăşurare a activităŃilor practice, la cele 4 mese, se acordă sprijin celor care întâmpină dificultăŃi. După realizarea sarcinilor „experŃii” se întorc la grupurile lor şi explică celorlalŃi ce au realizat. Liderul grupului va anunŃa finalizarea lucrării. La sfârşit vom organiza o expoziŃie. Fiecare grup trece prin faŃa lucrărilor şi apreciază lucrările realizate Ńinând cont de următoarele criterii: acurateŃea lucrării; redarea cât mai corectă a modelului

53

educatoarei. Pentru că au fost foarte harnici copiii vor primi recompense, ecusoane ce reprezintă cadouri de la spiriduş.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Chiar dacă necesită mai mult spaŃiu şi mai mult material didactic, această metodă prin natura trecerii de la casă la grupul experŃi şi reîntoarcerea în casă nu a avut niciun moment de monotonie. Copiii au fost foarte implicaŃi în activitate şi doritori să rezolve sarcina corect, fiind în competiŃie. Aplicând această metodă am observat cât de mult le place copiilor să lucreze atunci când au o sarcină bine delimitată în cadrul grupului. Voi aplica această metodă şi în cadrul altor activităŃi şi sunt sigură că va avea acelaşi impact.

Anexe: • Anexa 20 – Scrisoarea de la spiriduş • Anexa 21 – Simboluri pentru „case” • Anexa 22 – Recompense - ecusoane

Trifa Monica, profesor pentru învăŃământul preşcolar

Paşca Monica, profesor pentru învăŃământul preşcolar GrădiniŃa PP Nr. 2 Sântana

54

III.8 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: ActivităŃi integrate centrate pe copil în educaŃia preşcolară


Comportamentul vizat: munca în ateliere cooperative

Tema activităŃii: „Îmi plac desenele animate”

Durata: 15 minute



Obiective vizate: • să recunoască personajele de desen animat de pe fiecare cartonaş; • să colaboreze cu ceilalŃi copii din echipă pentru obŃinerea

performanŃei; • să prezinte un scurt enunŃ privitor la posterul realizat.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, conversaŃia, metoda interactivă de fixare, consolidare, evaluare Posterul, elemente de joc – ghicirea, surpriza Resurse materiale: păpuşa, cutia cu cartonaşe, 3 tablouri, recompense embleme Mickey Mouse Resurse bibliografice: • *** Curriculum pentru învăŃământul preşcolar, Editura DPH, Bucureşti, 2009;

• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Editura Arves, 2008.

Paşi necesari: Scăunelele sunt aranjate în semicerc, măsuŃele astfel încât să alcătuiască 3 grupe. Păpuşa Mickey Mouse („Mickey cel politicos”, pe care îl cunosc din cadrul altor activităŃi anterioare) iubeşte desenele animate, dar le cam încurcă, aşa încât are nevoie de ajutorul copiilor. La solicitarea lui Mickey, copiii spun care sunt desenele animate preferate. Împreună îl vor ajuta pe Mickey să facă ordine în cutia lui cu desene animate şi, pentru ca în viitor să nu se mai încurce, vor face câte un tablou pentru fiecare dintre cele 3 desene animate: „Mickey Mouse şi Moş Crăciun”, „Tom şi Jerry”, „Cartea junglei”. Câte un copil vine şi, din cutia fermecată, scoate un cartonaş, având ochii închişi. Îl arată grupei, care trebuie să îl recunoască; îl oferă celui care l-a recunoscut. Acesta mulŃumeşte. Pe rând, ficare copil vine şi face acelaşi lucru, urmărindu-se ca, la epuizarea cartonaşelor, fiecare să aibă unul. În funcŃie de cartonaşul primit, copiii se grupează la mese. Se arătă, pe rând, tablourile, pentru a fi intuite, şi li se explică faptul că fiecare va aşeza cartonaşul său în jurul imaginii din centrul tabloului, presându-l pe bucăŃica de Patafix ce se află în fiecare casetă. Va „câştiga” echipa care termină prima completarea tabloului,

55

respectând regula bunei înŃelegeri; eventualele dispute sunt penalizate cu pierderea cartonaşului care a provocat disputa; îl primeşte înapoi după ce îşi cere scuze şi dă mâna cu colegul lui. Din fiecare echipă, un copil îi prezintă lui Mickey, cu ajutorul educatoarei, posterul. Posterele sunt afişate, cu numele copiilor din fiecare echipă; Mickey „dă mâna” cu fiecare copil, le mulŃumeşte. Primesc recompensele – embleme cu Mickey Mouse şi vizionează desenele animate preferate.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Copiii au înŃeles că vor lucra împreună, pe un tablou comun, s-au implicat în rezolvarea sarcinilor de grup, exersând toleranŃa reciprocă. În zilele următoare desfăşurării activităŃii, mergeau regulat să privească tablourile, făcând comentarii de tipul: „Eu l-am pus pe Mickey aici.” „Hai să vezi tabloul nostru cu Mowgli!”

Anexe: • Anexa 23 – Posterele realizate


GrădiniŃa PN Nr.2 Ineu, structură a GrădiniŃei PN Nr.1 Ineu

56

MODULUL IV

Educarea și integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale

în grădiniță

Tema 4.1 Incluziunea copiilor cu cerinŃele educaŃionale speciale – o provocare a

educaŃiei preşcolare

• Ce aduce nou incluziunea în grădiniŃă? • Copilul cu CES în grădiniŃă • Copilul cu CES – un drum mai lent în dezvoltare • Integrarea precoce prin grădiniŃă – o şansă în plus pentru copilul cu CES

Tema 4.2 Integrare şi incluziune versus segregare – un posibil model românesc al integrării

• Integrarea/incluziunea – o nouă provocare pentru învăŃământul preşcolar românesc • Modele de integrare în grădiniŃă • Proiectul personalizat de integrare în grădiniŃă şi comunitate

Tema 4.3 EducaŃia copiilor cu cerinŃele educaŃionale speciale – o nouă viziune asupra

mijloacelor şi metodelor utilizate

• Să lucrăm în echipă! Echipa de sprijin pentru educatoare (ESP) • Documente şi maniere de lucru cu copiii cu CES la varsta preşcolaritării • Caracteristici moderne ale procesului instructiv – educativ integrativ din grădiniŃe

Tema 4.4 Evaluarea pe nivele de dificultate, centrarea procesului pe competenŃele copilului

• O posibilă personalizare a evaluării Evaluarea pe nivele de dificultate • Formarea de competenŃe – firul roşu al procesului educaŃional

57

IV.1 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: EducaŃia incluzivă


Comportamentul vizat: ToleranŃa şi cunoaşterea reciprocă.

Tema activităŃii: „Culorile diferite alcătuiesc lumea”

Durata: 20 minute


ParticipanŃi: copiii, mediatorul şcolar

Obiective vizate: • să repete cuvintele rostite de educatoare în limba rromani; • să lipească post-it-urile cu cuvintele în limba română şi rromani pe crengile unui copac al diversităŃii.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, observaŃia, exerciŃiul Resurse materiale: un copac desenat pe o coală de flipchart, post-it-uri; Resurse bibliografice: • Vrăjmaş E., Preda V., Premisele educaŃiei incluzive în grădiniŃă, Editura

Vanemonde, Bucureşti, 2010; • Vrăjmaş T. et al., Incluziunea şcolară a copiilor cu cerinŃe educaŃionale speciale,

Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010.

Paşi necesari: Copiii sunt aşezaŃi în semicerc. Pe o coală de flipchart este desenat un „copac”, pe ale cărui crengi, copiii vor lipi post-it-uri cu cuvinte în limba română şi în limba rromani. De exemplu: mama, tata, şcoală, pâine etc. Astfel, vom avea în clasă un „copac al diversităŃii”. Pe măsură ce învaŃă câte un cuvânt nou, acesta va îmbogăŃi „copacul diversităŃii”, care va fi permanent expus la loc vizibil în sala de grupă, copiii putând repeta cuvintele oricând doresc.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Această activitate am realizat-o şi printr-o expoziŃie de obiecte artizanale specifice etniilor din grupă, cusături şi costume specifice, în parteneriat cu Biblioteca orăşenească din Sântana şi prin realizarea albumului intitulat „Familia”, în filele căruia sunt descrişi membrii familiei şi activităŃile pe care le desfăşoară, fiind înfrumuseŃate cu desene şi fotografii ale acestora. Un sprijin real în desfăşurarea acestor acŃiuni, l-am avut de la mediatorul şcolar, care face legătura între grădiniŃă şi familiile rrome din comunitate. În urma desfăşurării acestor acŃiuni, am observat interesul reciproc al copiilor de a învăŃa cuvinte în limba română şi rromani şi sporirea toleranŃei copiilor rromi în colectivul grupei.

Anexe: -

Mariana Cârstean, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PP Nr.2 Sântana

58



Comportamentul vizat: integrarea copiilor de diferite etnii

Tema activităŃii: „Te prinzi în horă cu mine?”

Durata: 15 minute



Obiective vizate: • să cunoască existenŃa mai multor etnii; • să socializeze cu copiii de alte etnii.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, conversaŃia, exerciŃiul, expunerea. Resurse materiale: costum popular Resurse bibliografice: • *** Curriculum pentru învăŃământul preşcolar, MECTS, Bucureşti, 2008 • Suportul de curs al programului de formare „Orientări moderne în educaŃia

preşcolară”

Paşi necesari: Copiii sunt aşezaŃi în cerc. Îl voi prezenta pe Matei şi pe sora acestuia, Suzana, care sunt de etnie romă şi poartă frumosul lor port popular. Cu multă atenŃie vom admira costumul popular al celor doi copii. Matei şi Suzana vor recita o poezie în limba maternă. O voi ruga pe Suzana să recite versurile şi în limba română. Apoi, voi atrage atenŃia copiilor asupra diferenŃei de limbă, subliniind totodată frumuseŃea unei alte limbii decât cea pe care noi o cunoaştem, descoperind cuvinte frumoase şi melodioase. Voi scoate în evidenŃă hărnicia, talentul, sensibilitatea şi obiceiurile lor, prezentându-le creaŃiile, caietele şi pozele de familie ale acestor doi fraŃi minunaŃi. Pentru că în grupă mai sunt copii şi de alte etnii, fiecare va spune din ce etnie face parte. Astfel, Iza şi Iulia vor recita versuri în limba maghiară, urmate de Ana în limba slovacă. După aceste momente emoŃionante vom face o horă a prieteniei şi a frăŃiei între etnii, subliniind faptul că toŃi suntem copii fericiŃi că trăim împreună pe aceste plaiuri. La sfârşitul activităŃii copiii vor fi recompensaŃi cu prăjituri făcute de mama lui Matei.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În urma acestui tip de activitate, am observat o apropiere a copiilor faŃă de Matei şi Suzana.

Anexe: -

Rusu Viorica, educatoare

GrădiniŃa PN Fîntînele

59

IV.3 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii : EducaŃie incluzivă


Comportamentul vizat: Dezvoltarea atitudinii pozitive faŃă de copiii cu dizabilităŃi

Tema activităŃii: „ColŃul opiniei”

Durata: 20 minute

Locul derulării: sala de grupă;


Obiective vizate: • să accepte un copil „altfel” decât ei; • să-i ajute pe cei care nu se pot descurca în diferite activităŃi;

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, dialogul. Resurse materiale: o cutie decorată cu ajutorul copiilor, dulciuri. Resurse bibliografice: • Dan D., „Incluziunea - Între educaŃie şi provocare”, Revista ÎnvăŃământul preşcolar, Bucureşti, 1/2007;

• Vrăjmaş T., Şcoala şi educaŃia pentru toŃi, Editura Miniped, Bucureşti, 2004

Paşi necesari: Două colŃuri ale clasei, care sunt marcate, vor semnifica poziŃiile faŃă de o anumită problemă: un colŃ marcat cu o faŃă zâmbitoare pentru cei care sunt de acord cu problema, respectiv un colŃ cu o faŃă tristă pentru cei care nu sunt de acord. Copiii se află în centrul sălii, educatoarea face o afirmaŃie legată de copiii cu o anumită deficienŃă: „eu nu mă joc cu un copil care nu aude”. Copiii se gândesc la această afirmaŃie, apoi se îndreaptă spre colŃul corespunzător concluziei la care au ajuns. Nimeni nu are voie să rămână la mijloc, toŃi trebuie să ia o decizie. În colŃul corespunzător opiniei proprii se vor purta discuŃii, după care se pot muta la celălalt colŃ dacă şi-au schimbat opinia. Copii vor trebui să-şi motiveze alegerea făcută. La sfârşitul activităŃii copiii vor fi recompensaŃi cu bomboane din cutia prieteniei.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În urma acestei activităŃi am observat că majoritatea copiilor au adoptat o atitudine pozitivă faŃă de copiii cu dizabilităŃi.

Anexe: -

GiurgiuTimea, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PN Fîntînele – structura GrădiniŃa PN Tisa Noua

60



Comportamentul vizat:comportament prosocial

Tema activităŃii: “Caută fără să vezi”

Durata: 20 minute



Obiective vizate: • să-şi recunoască prin pipăit colegul din grupă; • să accepte în cadrul grupului copiii cu deficienŃe

Resurse necesare: Resurse metodologice:conversaŃia, explicaŃia, exerciŃiul, brainstorming Resurse materiale: o eşarfă Resurse bibliografice: • Vrăjmaş T., ÎnvăŃământul integrat şi/ sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

Copiii formează un cerc. Unul dintre ei este legat la ochi şi atingând părul, nasul, faŃa, hainele altui copil, acesta trebuie să-l recunoască. Procedura continuă până sunt implicaŃi toŃi copiii. Întrebări: De ce credeŃi că ne-am jucat astfel? Cum aŃi recunoscut colegul? Ce consecinŃe are faptul că oamenii au culoarea sau forma nasului diferite? Ce s-ar întâmpla dacă toŃi am avea părul sau ochii de aceeaşi culoare? Ce s-ar întâmpla dacă nu am vedea? Ce s-ar întâmpla dacă nu am auzi? Ce s-ar întâmpla dacă nu ne-am putea folosi mâna dreaptă? Recompensarea copiilor se realizează prin oferirea de ecusoane cu „cel mai bun prieten”.

ReflecŃii. Am ceva de spus! În această activitate copiii au observat diferenŃele care există între oameni, faptul că acest lucru e important în a ne recunoaşte unul pe celălalt, iar fiecare dintre noi este valoros aşa cum este. Acest joc şi-a atins finalitatea prin exprimarea dorinŃei copiilor de înŃelegere şi ajutorarea copiilor cu nevoi speciale. Unii copii au povestit cum au relaŃionat ei cu aceşti copii, descoperind în ei adevăraŃi prieteni.

Anexe: • Anexa 24 – Ecusoane cu cel mai bun prieten

MaliŃa Mariana, profesor pentru învăŃământul preşcolar


61

IV.5 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Recuperarea dificultăŃilor de limbaj şi integrarea în colectiv


Comportamentul vizat: Terapia dislalică

Tema activităŃii: „Spune cum face”

Durata: 35 minute.


ParticipanŃi: copii, părinŃi, logoped, medicul şcolar, psiholog

Obiective vizate • să pronunŃe corect sunetele; • să introducă corect sunetul în silabe, cuvinte, propoziŃii.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, jocul. Resurse materiale: imagini, fotografii, jetoane, jucării, diferite obiecte, povestiri şi poezii ilustrate. Resurse bibliografice: • Suport de curs Şcoala părinŃilor • *** Tulburări de limbaj la vârsta preşcolară, Editura Şcoala Vremii, Arad, 2010.

Paşi necesari: În desfăşurarea activităŃii propuse cu grupa de copii am recurs la examinarea nivelului de înŃelegere a vorbirii, examinarea auzului, examinarea articulării verbale, capacitatea de redare prin imitaŃie a vorbirii, examinarea structurii gramaticale, a vocabularului activ şi a formelor de limbaj verbal. Pentru examinarea capacităŃii fonetice am recurs la probe de pronunŃie. În fişa psiho-pedagogică s-au înregistrat atât modul de funcŃionare a organelor fono-articulatorii, cât şi a motricităŃii articulatorii şi în funcŃie de felul tulburărilor am adoptat metodele şi procedee adecvate de ameliorare şi corectare a acestora respectând particularităŃile de vârstă, tipul de deficienŃă, succesiunea etapelor de corectare, accesibilitatea şi folosirea jocului în terapia dislalică. Preşcolarul a fost cuprins în grupa de copii normal dezvoltaŃi folosind în activităŃi exerciŃii pentru dezvoltarea auzului fonematic, vorbire corectă, clară şi expresivă. Jocul didactic: „Spune cum face” Varianta 1. ExerciŃii de respiraŃie şi exersarea sunetului deficitar. Emiterea sunetelor se realizează prin demonstraŃie şi imitaŃie însoŃită de expiraŃie clară. Exemple: - facem ca şarpele şşş - albina face bzzz - telefonul sună Ńrrr - e frig brrr - ursul face mor mor - şoricelul chiŃ chiŃ

62

- pistolul poc poc Urmează introducerea sunetelor corecte în silabe apoi consolidarea sunetelor prin introducerea lor în cuvinte şi propoziŃii. Exemplu: Cine oare ne trezeşte Şi la treburi ne porneşte El mai are, să se ştie Uneori şi sonerie. Cine este? Ceasul. Varianta 2. Exemple: Pentru sunetul „s” în poziŃie intervocalică: fasole, pasăre, pisică. Pentru sunetul „s” asociat cu consoane: spadă, steag, scaun. Pentru sunetul „s” aşezat în poziŃie finală: des, ras, glas. Pe parcursul activităŃii permanent utilizez suport imagistic constând în imagini, fotografii, jetoane, jucării, diferite obiecte. Varianta 3. Exersarea sunetelor „m, n, c, r” şi a triftongilor. Folosesc jucării sau ilustraŃii cu diferite animale. Regula jocului: la ridicarea jucăriilor sau ilustraŃiei, copii vor produce onomatopee. Educatoarea va arăta copiilor ilustraŃia şi îi va stimula să denumească ceea ce văd după care va solicita copiilor răspunsul. Exemplu: Cum face vaca? (muuu) Cum face raŃa? (mac, mac) În timpul articulării onomatopeelor respective, copiii vor executa mişcări imitative care să simuleze mişcările animalului respectiv.

ReflecŃii. Am ceva de spus! La începutul exerciŃiilor, reacŃiile unora dintre copii care pronunŃă corect cuvintele au fost de a se amuza de cei care nu reuşeau să pronunŃe corect sunetul, silaba, cuvântul. Însă pe parcursul activităŃii, respectând regulile jocului, copii au sprijinit colegii cu dificultăŃi de pronunŃie, încurajându-i şi uneori chiar ajutându-i în pronunŃarea corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor.

Anexe: • Anexa 25 – Diploma

Mihalcsak Violeta Mariana, educatoare

GrădiniŃa PP Nr. 2 Nădlac

63

IV.6 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Comportamentul prosocial


Comportamentul vizat: Integrarea copiilor cu C.E.S. în grădiniŃă

Tema activităŃii: „Cele mai frumoase cuvinte”

Durata: 20 minute


ParticipanŃi: părinŃi, copii

Obiective vizate: • să repete cuvintele rostite de către părintele invitat la activitate, în limba rusă;

• să lipească într-un album de cuvinte imagini ce reprezintă termenii noi învăŃaŃi în limba rusă

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul Resurse materiale: videoproiectorul, imagini, păpuşi Resurse bibliografice : • www.characterfirst.ro/comandati-resurse

Paşi necesari: Activitatea are ca scop învăŃarea de către copii a unor cuvinte şi expresii în limba rusă, unul dintre copiii grupei noastre provenind din Belarus şi fiind vobitor al limbii respective. La activitate a participat mama copilului, vorbitoare a limbii ruse. Au fost selectate, pentru început, doar câteva cuvinte, cele care exprimă salutul, dar şi elemente caracteristice grădiniŃei – copil, jucărie, grădiniŃă etc. sau caracteristice anotimpului în care ne aflam – iarna. Ca materiale, am pregătit anterior imagini reprezentând cuvintele enumerate mai sus, aşezându-le în coşuleŃe separate, în funcŃie de categoria din care cuvântul face parte. De asemenea, pe perete au fost aşezate file de dimensiunea A4 pe care era scris, într-un cerc, cuvântul ce urmează a fi pronunŃat, atât în limba română, cât şi în limba rusă. Lângă cuvântul scris este indicat a fi ataşată o imagine reprezentând semnificaŃia cuvântului respectiv. ÎnvăŃarea cuvintelor de către copii s-a realizat în modul următor: un copil alege imaginea care reprezintă un cuvânt dintr-o anumită categorie, denumeşte cuvântul în limba română, după care părintele îl pronunŃă în limba rusă, copilul repetând de câte ori este nevoie până la pronunŃia corectă. Apoi va fi lipită imaginea reprezentând cuvântul pronunŃat pe fila A4, în jurul cercului în care se află scris cuvântul respectiv. Astfel, la finalul activităŃii se vor realiza pagini ilustrate cu aceste cuvinte (cuvânt, desen ilustrativ), după care filele se vor aduna într-un dicŃionar tematic. Se pot organiza tot atâtea activităŃi de acest gen câte etnii sunt prezente în grupa de copii. În revista grădiniŃei ori în ziarul local se va permanentiza o rubrică cu această tematică.

64

ReflecŃii. Am ceva de spus! Prin aceste tipuri de activităŃi, barierele de etnie şi/ sau de comunicare între copiii de aceeaşi vârstă ori de vârste apropiate, care împart acelaşi spaŃiu de joacă vor fi atenuate. Este bine ca doamnele educatoare care aplică acest tip de activitate să implice şi părinŃii, făcându-i pe aceştia să conştientizeze importanŃa cunoaşterii, de la cea mai fragedă vârstă, a unor cuvinte şi tradiŃii noi din alte culturi de către copii, „călătoria” fiind un mod plăcut de relaxare.

Anexe: -

Moler Ioana Camelia, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa PP Nr..15, ARAD

65

IV.7 Elementul de conŃinut valorizat in cadrul activităŃii de tip compensatorie: Incluziunea copiilor cu ADHD


Comportamentul vizat: ameliorarea comportamentului de tip

hiperkinetic

Tema activităŃii: „Jocul cu sfoara”




Obiective vizate: • să coordoneze sfoara printre jaloane • să coopereze în realizarea sarcinii (trecerea sforii printre jaloane)

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul Resurse materiale: jetoane cu cifre, jucării de pluş; Resurse bibliografice: • www.scribd.com/doc/.../Jocuri-Terapeutice-Pt-Copii-Cu-ADHD

Paşi necesari: Se va amenaja sala de grupă pentru o bună desfăşurare a activităŃii. În sala de clasă va intra un personaj surpriză, Şarpele KA, ce vrea să testeze copiii. Vrea să vadă dacă ei ştiu să manevreze o sfoară, în acelaşi mod în care se va deplasa şi el: şerpuit! Dar nu va fi simplu, căci şarpele va trece printre obstacole. Copiii trebuie să fie atenŃi şi să urmeze modelul lui KA. Educatoarea are amenajate, pe măsuŃe, obstacolele printre care va trece prima dată şarpele, demonstrându-le copiilor. Apoi copiii, împărŃiŃi pe echipe de câte 2, vor veni să treacă sfoara printre obstacole, la fel cum le-a arătat şarpele.

ReflecŃii. Am ceva de spus! Am observat că manevrarea obiectelor (în acest joc, a sforii), vine în sprijinul copiilor ce manifestă tendinŃe de hiperkinetism, făcându-i foarte atenŃi, foarte dornici să îşi ducă la bun sfârşit sarcina. Copiii cooperează foarte bine şi le face plăcere să se joace cu sfoara.

Anexe: -


GrădiniŃa PP. Nr. 14 Arad

66

IV.8 Elementul de conŃinut valorizat în cadrul activităŃii: Integrarea/ Incluziunea copiilor cu CES


Comportamentul vizat: Dezvoltarea abilităŃilor socio-emoŃionale

Tema activităŃii: „Dansul emoŃiilor”

Durata: 20 – 30 minute



Obiective vizate: • să comunice verbal şi onomatopeic starea emoŃională în care se află marioneta în momentul în care îi vine rândul;

• să danseze în perechi, exprimând starea emoŃională sugerată de educatoare şi de melodie.

Resurse necesare: Resurse metodologice: conversaŃia, explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul; Resurse materiale: marionetă, CD-player, CD cu muzică. Resurse bibliografice • www.psihologpentrucopii.ro.../jocuri-de-dezvoltare-emotionala-pentru-parinti

Paşi necesari: Sala de grupă va fi aerisită şi eliberată de obiectele de mobilier care ar putea împiedica o desfăşurare optimă a jocului propus. Pentru început copiii vor fi aşezaŃi în formaŃie de cerc, în poziŃia „stând turceşte” pe covor, după care vor fi aşezaŃi în perechi, pentru dans. Întotdeauna „Ora de joacă” din grădiniŃă, o începem cu activităŃi de dezvoltare emoŃională, deoarece emoŃiile trebuie învăŃate, cunoscute, înŃelese, şi în cele din urmă, controlate. Datorită faptului că nu toŃi copiii reuşesc să exprime liber stările emoŃionale prin care trec, ne vom folosi de o marionetă. Aşadar, marioneta Ruxandra va trece din mână în mână, pe la fiecare copil, iar acesta va trebui să spună: „Ruxandra este astăzi... fericită, tristă, furioasă (în funcŃie de starea pe care o are copilul)” În acel moment, toŃi copiii vor exprima atât prin mimica feŃei, cât şi onomatopeic, starea emoŃională de fericire. Se procedează la fel cu tristeŃea, furia, frica, şi orice altă stare menŃionată de copii. MenŃionez aici că se apelează la toŃi copiii tocmai pentru a-i integra pe cei care nu reuşesc asta individual. După ce marioneta Ruxandra a trecut pe la toŃi copiii, educatoarea îi împarte în perechi şi îi anunŃă că vor dansa „Dansul emoŃiilor”. Mai întâi li se cere copiilor să danseze pe o melodie pentru copii, aşa cum o fac ei de obicei, timp de un minut. Apoi se pune o melodie antrenantă şi li se spune copiilor să danseze ca nişte dansatori fericiŃi. După un minut le propunem să schimbe dansul şi să danseze ca nişte copii foarte supăraŃi (se schimbă şi melodia, în funcŃie de starea emoŃională). Astfel, copiii vor fi pe rând, timp de câte 1 minut :

- dansatori trişti

67

- dansatori supăraŃi - dansatori grăbiŃi - dansatori fricoşi - dansatori nesiguri - dansatori plictisiŃi - dansatori fericiŃi - dansatori veseli - dansatori mândrii de ei

ReflecŃii. Am ceva de spus! În acest joc am păstrat o anumită ordine a emoŃiilor: mai întâi pe cele negative şi apoi pe cele pozitive, deoarece atunci când copilul experimentează emoŃiile negative la început, se şi eliberează de ele. De asemenea, faptul că la sfârşit a trăit emoŃii pozitive l-a făcut să rămână cu o stare de spirit bună. După ce copilul a încercat toate tipurile de dans, l-am întrebat cum i-a fost cel mai uşor să danseze, şi ce tip de dans nu i-a plăcut deloc. Am decis aşezarea lor în perechi, pentru ca în momentul în care, cei cu dificultăŃi de exprimare a stărilor emoŃionale au probleme în acest sens, celălalt din pereche să îi transmită starea lui, şi totul va merge mult mai uşor chiar şi prin imitarea celuilalt. Şi nu m-am înşelat în privinŃa acestui lucru, deoarece cei care au abandonat la un moment dat, au revenit în echipă, motivaŃi fiind de perechea lor şi de starea lui emoŃională pe care a reuşit să i-o transmită şi celui în cauză. Prin acest joc, copiii au învăŃat şi faptul că ei pot să aibă acces la o stare de spirit pozitivă, dacă doresc acest lucru. Pentru un copil care este în majoritatea timpului trist, doar faptul de a simula starea de veselie şi încredere în sine l-a putut face să se simtă mai bine. Având în vedere că jocul s-a terminat într-o notă optimistă şi că i-a făcut pe copii să se simtă bine, el a fost foarte potrivit şi va fi în toate momentele din activităŃile noastre mai ales atunci când vom observa imposibilitatea integrării copiilor cu dificultăŃi în exprimarea stărilor emoŃionale.

Anexe:

Dărău Flavia, profesor pentru învăŃământul preşcolar

GrădiniŃa P.P nr. 14, Arad

68

IV.9 Elementul de conŃinut din cadrul modulului vizat de activitate: Integrarea în cadrul grupului a copiilor romi


Comportamentul vizat: integrarea copiilor romi în cadrul grupului

Tema activităŃii: ,,CăŃeluşul maroniu”

Durata: 30 minute



Obiective vizate: • să redea conŃinutul poveştii, respectând ordinea cronologică a

întâmplărilor; • să alcătuiască propoziŃii despre personaje, precizând trăsături ale

acestora desprinse din faptele lor; • să precizeze mesajul povestirii, aşa cum l-au perceput ei.

Resurse necesare: Resurse metodologice: explicaŃia, conversaŃia, exerciŃiul, povestirea Resurse materiale: textul povestirii, jucării Resurse bibliografice:

• Suportul de curs al programului de formare ,,Orientări moderne în educaŃia preşcolară”

Paşi necesari: Copiii sunt aşezaŃi în semicerc. Se redă conŃinutul poveştii cât mai expresiv cu ajutorul personajelor jucării. Se urmăreşte succesiunea momentelor principale: 1. Alma iubeşte nespus de mult câinii şi colecŃionează căŃei albi de

pluş. 2. Primeşte un căŃeluş maroniu de pluş cu care nu vrea să se joace

nimeni. 3. Noel (câinele Almei) se trezeşte din cauza gălăgiei jucăriilor şi

zgâlŃâie etajera. 4. CăŃeluşul maroniu dă dovadă de curaj salvând-o pe păpuşă. 5. Toate jucăriile îi mulŃumesc pentru gest căŃelului maroniu şi îl

primesc în rândul lor. Se extrage mesajul educativ: „Prietenul la nevoie se cunoaşte” „Nu îŃi alegi prietenul după culoare ci după suflet”. „Întotdeauna trebuie să-i ajutăm pe cei aflaŃi la nevoie.”

Activitatea se va încheia cu repetarea de către copii a versurilor pe care le fredonează şi astăzi Buky:

„Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru, alb sau cafeniu? Inima să-Ńi fie dreaptă. Eu te judec după faptă”.

69

ReflecŃii. Am ceva de spus! După terminarea activităŃii un copil a venit şi mi-a spus ,,Doamna, şi Carlos are pielea mai neagră, dar este cel mai bun prieten al meu.” (Carlos fiind copil de etnie romă).

Anexe: • Anexa 26 – Poveste: CăŃeluşul maroniu

Mera AncuŃa Cornelia, educatoare

GrădiniŃa cu program prelungit Vinga

70

ANEXE Anexa 1 - Păpuşa Veselică Anexa 2 - Jetoane cu expresii faciale

71

Anexa 3 – Text creat de educatoare Aş vrea să vă povestesc ceea ce mi s-a întâmplat ieri, după ce aŃi plecat voi acasă de la

grădiniŃă. Eu m-am întors aici, pentru că am uitat să iau ceva; voiam să pregătesc un joc nou pentru astăzi. Deodată, am auzit ceva ce semăna cu un plâns:

- Cine e acolo? am întrebat, speriată. Credeam că visez; ştiam că voi aŃi plecat acasă cu toŃii şi că sunt singură.

Am fost foarte atentă să aud de unde vine sunetul şi pe cine credeŃi că am descoperit? Pe Veselică, prietenul nostru. Stătea pe raftul lui şi plângea (arăt jetonul corespunzător). Tocmai Veselică, cea mai veselă păpuşă (jetonul cu expresia de entuziasm) - plângea!?

L-am luat în braŃe: - Ce-ai păŃit, Veselică, de ce eşti necăjit (arăt imaginea)? - ToŃi copiii au plecat acasă, am rămas singur şi imi este frică (arăt imaginea), mai ales

atunci când bate tare vântul sau aud tot felul de zgomote. Nu-mi place deloc să stau singur. Văzându-l pe Veselică atât de trist, m-am gândit să vă fac o propunere: ce-ar fi dacă, în fiecare zi la plecarea acasă, unul dintre voi îl ia şi pe Veselică şi are grijă de el toată după-amiaza, iar a doua zi dimineaŃa ni-l aduce înapoi. I-am spus ideea mea şi Veselică a fost foarte mulŃumit (arăt imaginea). Anexa 4 - Desen – Fişă de lucru

72

Anexa 5 - Cartonaşe din „ Cutia fermecată” - emoticoane zâmbăreŃe pentru recompense

73

Anexa 6 - Desen cu exemplu de model posibil al traseului aplicativ format din cuburi de lemn

74

Anexa 7 - Imagini

75

Anexa 8 – Dinozaur – Ecuson

76

Anexa 9 - InvitaŃie la Carnavalul animalelor

77

Anexa 10 – Afiș Anexa 11 – Brevet

78

Anexa 12 - Pagină de jurnal

79

Anexa 13 - Textul povestirii „Omul de zăpadă”

Este iarnă. Afară ninge cu fulgi mari şi pufoşi ca nişte perluŃe risipite prin văzduh.

Departe în zare, semeŃ în frigul iernii stă omul de zăpadă. Nici că-i pasă! Dar, vai!...

Iese soarele. Omul de zăpadă începe să se topească încetişor. În disperarea lui, zice:

- Ce mă fac? Simt că nu mai am putere... Mă topesc!

- Unde sunt mânuŃele mele ? Dar picioruşele ? Mi-a căzut năsucul ! Unde-s

năstureii?

Tot plângând şi suspinând aşa, văzu că se apropie de el un copil.

- Omule de zăpadă, de ce eşti trist? Cine te-a supărat?

- Soarele ! Pe tine te încălzeşte dar pe mine mă topeşte.

- Hai să încerc să te ajut. Uite-aşa! Offffffff! Nu pot, zăpada e prea moale,

se topeşte în mâna mea...

Copilul privi spre cer, cu ochii-nlăcrimaŃi şi zise:

„ Du-te soare la culcare,

Vreau să vină o ninsoare,

Şi să crească uite-aşa,

OmuleŃul meu de nea.”

Întorcându-şi privirea spre pământ rămase însă uimit. În locul omului de zăpadă în

faŃa lui se întindea un ochi de apă. Aplecându-se deasupra lui îşi văzu chipul şi o

lacrimă-i căzu în apă:

- La revedere, prieten drag!

80

Anexa 14 – Coronița

81

Anexa 15 - Carnavalul animalelor din pădure

EDUCATOAREA: In pădurea fermecată, de pe tărâmul zanelor, trăiau multe, multe animale: ursul, lupul, vulpea, iepurasul, veverita. Intr-o zi, iepuraşul se duse la veverită şi ii spuse: (MICROFON). COPILUL CE A AVUT MICROFONUL:

-Vai, ce mă plictisesc... -Nu vrei să ne jucăm?

EDUCATOAREA: -Ei, iepuraşule, tare aş vrea să mă joc cu tine, dar...(MICROFON) ALT COPIL CE A AVUT MICROFONUL:-Nu pot să mă joc cu tine, că nu am timp de joacă EDUCATOAREA:-Dar de ce nu ai timp de joacă?

-Pentru că mă pregătesc să merg la carnaval..Deseară se va organiza un minunat carnaval..Toate anumalele din paădure au fost invitate..(MICROFON)

ALT COPIL CE A AVUT MICROFONUL: - Dar pe mine nu m-au invitat!! Şi iepuraşul incepe să plangă

EDUCATOAREA: Veverita i-a spus iepuraşului să meargă acasă, că probabil ursul, responsabilul cu invitaŃiile la carnaval, nu a ajuns la el...(MICROFON) ALT COPIL CE A AVUT MICROFONUL: Iepuraşul a plecat acasă, şi pe drum s-a intâlnit cu bursucul Povestea se poate continua in funcŃie de imaginaŃia educatoarei si a copiilor.

82

Anexa 16 - Cubul desfășurat

COMPARĂ

ASOCIAZĂ

APLICĂ

DESCRIE

ANALIZEAZĂ

ARGUMENTEAZĂ

83

Anexa 17 - Lectura: ,, Vacanța de vară’’

,,A sosit vacanŃa de vară. Ne adunăm să plecăm în

tabără la mare; urcăm în tren şi într-o clipă el pleacă.

Ajungem la mare, pe plajă, soarele străluceşte, iar

nisipul este fierbinte. Cu găletuşele pline de apă

începem să construim castele din nisip. Castelul se

înalŃă, îi facem un turn, apoi încă unul. O scobitură

în partea de jos este uşa castelului. El are nevoie de

apărare aşa că de jur împrejur îi facem ziduri înalte.

De-a lungul zidului săpăm cu lopăŃelele şanŃuri pe

care le umplem cu apă, iar mai apoi în faŃa porŃii

construim un pod peste şanŃ, care să –i ajute pe prinŃi

şi oamenii castelului să pătrundă în curte. La

fereastra castelului a apărut o prinŃesă zâmbind.

PrinŃul o salută apoi fereastra se închide. Începe să se

lase seara; prinŃul şi prinŃesa adorm pana când

sunetul goarnelor vor da deşteptarea pentru o noua

zi’’

84

Anexa 18: Imagine de iarnă

Anexa 19: Model recompense – fulg de nea, coroniŃe pentru lideri, palete pentru întrebări

85

DRAGI COPII,

Am aflat multe lucruri bune despre voi, stiu că sunteŃi cuminŃi şi harnici. Pentru că voi ştiŃi că o să vină

în curând Moş Crăciu, eu vă rog să vă pregătiŃi, să împodobiŃi bradul şi să confecŃiona/i felicitări pentru cei

dragi.

Sunt sigur că Moşul va fi încântat şi veŃi primi o mulŃime de cadouri.

Cu drag,

Spiruduşul lui Moş Crăciun

Anexa 20 - Scrisoare de la spiriduș

86

Anexa 21: Simboluri „case”

87

Anexa 22: Recompense: ecusoane ( se recomandă a se printa pe carton colorat)

88

Anexa 23 - Posterele realizate

89

Anexa 24: Ecusoane cu cel mai bun prieten

90

Anexa 25: Diploma

DIPLOMĂ

Se acordă preşcolarului ....................................

titlul de „Cel mai bun detectiv”. Data Educatoare:

91

Anexa 26 – Poveste: CăŃeluşul maroniu

CăŃeluşul maroniu Poveste creată

Într-o casă frumoasă, la marginea unui oraş trăia o fetiŃă pe nume Alma. Era răsfăŃata

familiei şi toată lumea o iubea nespus de mult. Cel mai bun prieten al Almei era căŃelul ei, un bichon maltez pe nume Noel.

Era ca un bulgăre de zăpadă, alb, moale şi pufos cu ochi sclipitori ca perla neagră, pătrunzători şi jucăuşi. Alma îl iubea nespus pe Noel, îi dădea să mănânce, îl spăla, îl pieptăna în fiecare dimineaŃă înainte de a pleca la grădiniŃă, iar el, în schimb, o urma aproape peste tot, dormea la picioarele patului ei nelăsând pe nimeni să-i facă vreun rău şi îi dăruia iubire necondiŃionată.

Fiindcă toŃi ştiau cât de mult îl iubeşte Alma pe Noel, majoritatea cadourilor primite de ea erau căŃei de pluş albi şi pufoşi care să-i semene întocmai lui Noel.

Alma avea o întreagă colecŃie şi îi aşeza întotdeauna pe cea mai înaltă poliŃă a etajerei cu jucării. Mai avea pe acea etajeră tot felul de jucării: păpuşi, ursuleŃi, pisicuŃe, vase de bucătărie, trusa medicală şi multe altele.

Noaptea, după ce Alma şi Noel adormeau se pornea joaca pe etajera jucăriilor. Se jucau, râdeau şi se distrau toate.

Într-o zi, tatăl Almei veni acasă cu un căŃeluş maroniu de pluş şi-i zise: - Alma, uite ce Ńi-am adus! Seamănă leit cu Noel! - Ba nu seamănă deloc! Poate o avea aceeaşi înfăŃişare, dar blăniŃa nu e albă ca a lui Noel!

Parcă-ar fi murdar, zise ea, aruncându-l sub etajera cu jucării. După ce căzu întunericul ca un văl negru de mătase şi toată lumea adormi, jucăriile prinseră

iar viaŃă. CăŃeluşul maroniu urcă cu greu până la primul etaj. - Bună seara, păpuşilor, zise el salutând amabil păpuşile ce se jucau cu vasele de bucătărie,

şi spor la lucru! Eu sunt Buky şi aş vrea să mă joc cu voi, se poate? - Doamne fereşte, dar nu vezi ce murdar eşti? Du-te de te spală şi apoi poate te vom primi!

Buky, supărat, plecă mai departe ştiind că făcuse baie de dimineaŃă. Încercă mai sus: - Bună seara, pisicuŃelor! Eu sunt Buky, pot să mă joc cu voi? - Vai, un căŃel maroniu! ToŃi căŃeii bichon ca şi Noel sunt albi, uită-te cum arăŃi tu! Cu ochii aproape în lacrimi ajunse şi la ultima poliŃă unde erau căŃeluşii ce arătau exact ca el,

dar erau albi ca spuma laptelui. - Bună seara, frăŃiorilor, pot să mă joc cu voi? În acelaşi moment 10 perechi de ochi se

îndreptară spre el: - Cine-i urâtul ăsta care spune că e fratele nostru? - Ce neruşinat! - Dar, bine şi eu sunt un căŃeluş ca şi voi, zise Buky, cu o lacrimă curgându-i pe boticul

umed... - CăŃeii cumsecade sunt albi, nu murdari ca tine, du-te şi vezi-Ńi de treaba ta şi nu ne mai

deranja! Şi începură a striga ei, şi pisicuŃele, şi păpuşile, şi ursuleŃii de se iscă o larmă de nedescris. Buky, cu capul pecat şi coada între picioare, suspinând, o luă agale înapoi. Dar de la atâta

gălăgie cine credeŃi că se trezi şi-şi ciuli urechile? Noel, sigur că da, care veni repede la etajeră şi începu s-o scuture.

- Hei, ce-i cu gălăgia asta? E miezul nopŃii şi Alma se odihneşte şi începu să zgâlŃâie etajera de mama focului. În acest timp, Buky ajunsese jos şi era speriat peste poate.

- Ia să nu mai aud niciun sunet, zise Noel nervos împingând etajera.

92

În acel moment, o păpuşă care se afla pe margine se dezechilibră şi alunecă. Buky, de jos,

urmărea speriat toată întâmplarea. Nu mai apucă să se ridice şi să o prindă în braŃe ci se lungi pe burtă, iar păpuşa ateriză exact pe blăniŃa lui moale fără să păŃească nimic. ToŃi de sus priveau cu gura căscată şi nu le venea să creadă. - Alb sau maroniu, eşti un câine bun şi viteaz, spuseră pisicuŃele de pluş de sus, văzând cum păpuşa se prinsese cu mâinile de gâtul lui Buky. ÎŃi mulŃumim... - Nu blana îl face pe câine, încuviinŃară şi ceilalŃi câini albi, adunându-se în jurul lui Buky şi strângându-i care mai de care lăbuŃa. Din ziua aceea, Buky a fost primit între celelalte jucării bucurându-se de cinste şi prietenie. De atunci mai cântă Buky şi-n ziua de azi: Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru, alb sau cafeniu? Inima să-Ńi fie dreaptă. Eu te judec după faptă!

93

CONCLUZII

Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru invită la o revalorizare a locului educaŃiei în contextul vieŃii contemporane. Pe de o parte, este din ce în ce mai acută nevoia de a oferi individului instrumente reale de a se înŃelege pe sine şi pe de altă parte, pentru o mai bună convieŃuire într-o lume complexă.

Dacă pentru mult timp copilul trebuia să se adapteze grădiniŃei sau şcolii, în zilele noastre este din ce în ce mai evident că grădiniŃa şi şcoala trebuie să se adapteze nevoilor specifice şi particularităŃilor copilului.

Calitatea educaŃiei, a îngrijirii şi protecŃiei copilului de la naştere până la 6/7 ani depinde de noi toŃi cei care interacŃionăm cu copiii, zi de zi: părinŃi sau educatori,– toŃi acŃionând coerent şi având în atenŃie permanentă copilul şi particularităŃile lui.

Ghidul de faŃă se adresează tuturor acestor profesionişti care caută să înveŃe, să se dezvolte permanent, să lucreze în echipă pornind de la aceeaşi înŃelegere a copilului şi a dezvoltării acestuia, pentru a asigura o intervenŃie integrată şi o abordare globală a dezvoltării fiecărui copil cu care interacŃionează şi faŃă de care au o responsabilitate.

Fundamentat teoretic şi cu aplicaŃii practice, ghidul deschide seria materialelor destinate profesioniştilor din grădiniŃe (educatoare, manageri) şi părinŃilor, oferind informaŃii teoretice utile, sugestii, exemple de bune practici dar mai ales, incită la descoperire si căutare continuă pentru asigurarea bunăstării copiilor şi a pregătirii lor pentru şcoală şi pentru viaŃă.

Prin toate activităŃile desfăşurate și aplicarea celor patru module parcurse în cadrul programului de formare Orientări moderne în educația preșcolară, educatoarele au Ńinut cont de: potenŃialului real al copiilor, de nevoile şi interesele specifice ale copiilor, de dezvoltarea de competenŃe şi asimilarea de conŃinuturi specifice și de implicarea activă a copiilor în planificarea, realizarea şi evaluarea activităŃilor.

În proiectarea și realizarea activităților educaționale, educatoarele au acŃionat astfel încât au folosit resurse educaŃionale atractive, au pregătit pachete de învăŃare adaptate fiecărui copil, au individualizat învăŃarea şi jocul, au delegat responsabilităŃi, au utilizat experienŃele copiilor, au propus lucrul în echipe și au încurajat copiii să-şi exprime opiniile, cu argumente, să fie empatici și flexibili.

Acest ghid metodologic încearcă să prezinte o serie de strategii, metode și demersuri educaționale care să vină în sprijinul colegilor și să determine:

• Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităŃii copilului, în funcŃie de ritmul propriu şi de trebuinŃele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. • Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi, atitudini si conduite noi, încurajarea explorărilor, exerciŃiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienŃe autonome de învăŃare. • Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităŃi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. • Sprijinirea copilului în achiziŃionarea de cunoştinŃe, capacităŃi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în școală și pe tot parcurusl vieții

Vă invităm să răsfoiŃi plini de curiozitate acest ghid, în care veŃi descoperi căi diverse de

abordare a copilului, a dorinŃele și nevoilor lui, oferindu-le momente nebănuite de bucurie şi surprize.

94

BIBLIOGRAFIE • Bar-On, Reuven, Parker, James D. A., Manual de inteligenŃă emoŃională (2011), Editura

Curtea Veche, Bucureşti, 2011. • Ducret J.J.,, cf. R. Doron, F. Parot, DicŃionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti,

1999. • Ilica, Anton, O pedagogie, Editura UniversităŃii Aurel Vlaicu Arad, 2011. • Ionescu Mihaela (coord.), Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a

copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010. • Ionescu Miron, InstrucŃie şi educaŃei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. • Leonte Rodica, Stanciu Mihai (coord.), Strategii activ-participative de predare-învăŃare,

Editura CCD Bacău, 2004. • Matthews, Gerald, Zeidner, Moshe, ÎnteligenŃa emoŃională, adaptarea la evenimente

stresante şi consecinŃele asupra sănătăŃii, în Reuven Bar-On, James D. A. Parker, Manual de inteligenŃă emoŃională.

• MECTS, Curriculum de educaŃie timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani, 2008.

• Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iaşi, 1999. • Nicu Adriana, Strategii de formare a gândirii critice, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2007. • Steel, J.L., KS., Merdith, Promovarea gândirii critice, ghid II, Proiect LSAge, Bucureşti, 1998. • Oprea Adrian, Noi tendinŃe în psihologia personalităŃii – modele teoretice, Editura ASCR, Cluj-

Napoca, 2006. • Warly childhood Resonce Pack, Yonng Child Survival Granth and Development, UNICEF

Heardguarters, New York, 2004.

95

CUPRINS

Educația timpurie – abordări și perspective 3

Orientări moderne în educația preșcolară. Rolul și importanța programului de formare. 6

Demersuri educaționale 12

I.1 Recunoaşterea şi exprimarea emoŃiilor - Cum se simte Veselică? 14

I.2 Recunoaşterea şi exprimarea emoŃiilor - Cutia fermecată cu emoŃii 16

I.3 Comportamente de dezvoltare socială - Să ajungem la Ńintă! 17

I.4 Strategii de dezvoltare a abilităŃilor şi comportamentelor emoŃionale - Iepurilă-i supărat, Iepurilă-i împăcat

19

I.5 Dezvoltarea socio-psiho-emoŃională a copiilor - Pături micuŃe 21

I.6 Dezvoltarea competenŃelor emoŃionale - Dinozaurii din pădurea adormită 23

I.7 Cooperarea - Să ajutăm animalele să treacă prăpastia! 25

II.1 OportunităŃi în educaŃia timpurie prin dezvoltarea de parteneriate - Am grijă de Veselică

27

II.2 Comunicarea nonverbală - Ce vezi in oglinda? 29

II.3 Comunicarea nonverbală - Masajul spatelui! 30

II.4 Comunicarea nonverbală - Omul de zăpadă 31

II.5 Comunicare interpersonală - Pana 32

II.6 Comunicarea - Microfonul Fermecat 33

II.7 Bariere în comunicare - Desenez ursuleŃul după dictarea partenerului 34

II.8 Bariere în comunicare - Cu mâinile în plastilină 36

96

III.1 ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă - Cubul fermecat al Zânei Iernii 39

III.2 ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă - Tainele naturii 41

III.3 ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă - Visul 43

III.4 ActivităŃi preşcolare de învăŃare interactivă - FrumuseŃea unei meserii 45

III.5 ÎnvăŃarea interactivă - Iarna 47

III.6 Metode de predare-învăŃare - Peisaj de iarnă 49

III.7 Metode interactive de desfăşurare a activităŃilor preşcolare interactive - Ne pregătim pentru sărbători 50

III.8 ActivităŃi integrate centrate pe copil în educaŃia preşcolară - Îmi plac desenele animate

52

IV.1 EducaŃia incluzivă - Culorile diferite alcătuiesc lumea 55

IV.2 EducaŃia incluzivă - Te prinzi în horă cu mine? 56

IV.3 EducaŃie incluzivă - ColŃul opiniei 57

IV.4 EducaŃia inclusivă - Caută fără să vezi 58

IV.5 Recuperarea dificultăŃilor de limbaj şi integrarea în colectiv - Spune cum face 59

IV.6 Comportamentul prosocial - Cele mai frumoase cuvinte 61

IV.7 Incluziunea copiilor cu ADHD - Jocul cu sfoara 63

IV.8 Integrarea/Incluziunea copiilor cu CES - Dansul emoŃiilor 64

IV.9 Integrarea în cadrul grupului a copiilor romi - CăŃeluşul maroniu 66

Anexe 68

Concluzii 91

Bibliografie 92

Cuprins 93

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	hoangbao
View:	226 times
Download:	2 times

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI … metodologic... · De asemenea, este...

Documents