Ghid Metodologic Pentru Dezvoltarea Abilitatilor

8/16/2019 Ghid Metodologic Pentru Dezvoltarea Abilitatilor

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-metodologic-pentru-dezvoltarea-abilitatilor 1/212

GHID METODOLOGIC PENTRU

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CALITATE PRIVINDDEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE

VIATA INDEPENDENTA

REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRULPROGRAMULUI CHILDNET

Autori: Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu Psih. Dan Parvu As.social Daniel Chirila Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.

1



Ghid metodolo i! "e#tru $er%i!ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)

Cu"ri#$

*+ I#trodu!ere

Despre rostul ghidului, la ce foloseşte ghidul, cum poate fi utilizat? Cui seadresează ? Organizarea internă a ghidului.

Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de viaţă ? Care este importanţa ei ?Principii n activitatea s.d.d.v.i.

!.E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re' a. Clienţii serviciilor de formare de deprinderi de viată "Cum sunt depistaţi cei

care au nevoie de formare ? Cazuri, e#emplificări$

%. &%ordarea diferenţiată a deprinderilor de viata independenta si a competentesociale' la diferite varste, copiii cu diza%ilităţi. Ce servicii pot fi avute in vedere pentrdeprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale?

c. (valuare psihologica si sta%ilirea potentialului de integrare socio)profesionala adolescentilor si tinerilor' metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii in planul individual al copilului*tanarului.+instrumente de evaluare care pot fi folosite "e#. chestionarul puncte tari nevoi. -ehnica aplicării acestuia.$

.Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta

potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.

%. Planul individual de formare " element al P./.0 şi al P./.P. $.Durata formării funcţie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.c. etodologia planificării' o%iective educative de dezvoltare a deprinderilor de

viata independenta specifice, realiste, masura%ile+ indicatori " 0 &2- $, activităţi.d. Planificare fle#i%ilă'evaluarea pe parcurs " intermediară $e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea

cu succes a activitatilor de D3/

4.A$i$te#t' !lie#tilor i# -orm're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' P&5a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere+

%. Conditii ale consilierii eficiente. etode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii+

6. Su"er%i&'re' a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+ %. etode de supervizare "individuala si de echipa$+c. etode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de

deprinderi de viata si in managementul de caz.+

!



d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare adeprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+

e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala profesionala8$+ D.P.

9.De&%olt're' de"ri#derilor : '!ti%it'te' $+ d+ %+ i+ a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcţie de nivelul evaluat a

deprinderilor de viaţă %. Pregătirea pentru ieşirea din sistem şi acomodarea cu independenţac. 0ervicii " activităţi $ de dezvoltare a deprinderilor de viată independentăd. (#mple de module de formare a deprinderilor

d1. Deprinderi simple , de %azăd!. Deprinderi comple#e , soft

e. etode şi tehnici de lucru n formare.(#emple de activitati practice, deinvatare, de e#ersare, e#perimentare sau activitati cu caracter profesional P&5/:& ;!

f. <tilizarea resurselor e#istente, locaţii ce pot fi utilizate, costuri ale formării dedeprinderi. (#emplificări.g. (lemente specifice privind programele de formare a dvi la copii si tineri peste

1; ani care %eneficiaza de sistem rezidential autonom

=..orm're' -orm'torilor ,i !o#$ilierilor "e#tru d+%+i+ a. Planul de formare continua pentru personal in domeniul deprinderilor de viata. %. Cine are e#perienţă şi poate fi solicitat ca resursă ? De unde se poate nvăţa.

listă a organizaţiilor, centrelor de resurse cu e#perienţă n domeniul formării ddeprinderi de viaţă

c. 2esurse %i%liografice, lucrări de specialitate, site)uri, instrumente ce pot f

folosite

/+ Li$t' de terme#i

0 + Li$t' de lu!r'ri !e "ot -i !o#$ult'te

*1+ ANE2E



C'" *+ I#trodu!ere 333333333333333333333333333333333333333333333333 5hidul metodologic este un instrument la ndem>na celor care lucrează

serviciile de formare, dezvoltare şi m%unătăţire a deprinderilor de viaţă independe pentru adolescenţii şi tinerii aflaţi n evidenţa sistemului de protecţie a copilului.

5hidul se adresează ntr)un stil accesibil faţă de potenţialii utilizatori , persoanecu pregătire diversă şi cu roluri diferite n raport cu clienţii darr toţi av>nd posi%ilitatea ute la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă' referenţi de formarmanageri de caz, lucrători n servicii de tip rezidenţial şi centre de zi, asistenţi materna profesionişti, părinţi. Pornind de la cerinţele formulate n standardele minime o%ligato

n vigoare1 , autorii au căutat să propună soluţii posi%ile la cerinţele dezvoltăriideprinderilor de viaţă independentă ale diferitelor categorii de clienţi.

De"ri#derile de %i'() i#de"e#de#t)

0pecific fiinţei umane este ponderea deose%it de mare a comportamentelornvăţate n raport cu cele nnăscute.Deprinderile reprezintă asemenea comportamenvăţate despre care, un cunoscut psiholog!spunea că l nsoţesc continuu pe om, put>nd

reprezenta un mare a utor dar şi mai mare handicap' unele l pot propulsa nainasigur>nd succesul acţiunilor sale, altele l pot trage n os p>nă la ratarea completă. altă perspectivă, unele deprinderi sunt a%ilităţi de a face ceva legat de o%iecte, altele s priceperi n relaţiile cu alţi oameni+ unele au un caracter concret "deprinderi tangi%ialtele sunt mai a%stracte, mai puţin palpa%ile " deprinderi intangi%ile $, dar tot at>importante.

Deprinderile pentru viaţa independentă sunt aceleabilită i tehnice !i "sihosociale,#nsu!ite "$nă la auto%atis%, care #i "er%it individului să ducă o e&isten ă nor%ală, fărăa de"inde de asisten a din "artea societă ii !i folosind o"ortunită ile "e care societatea ile oferă.

0intagma @viaţă independentă8 nu tre%uie să ne creeze impresia că ar fi vor%despre o viaţa unui individ singuratic care duce o e#istenţă n afara societăţii, fără regcare tre%uie respectate. Dimpotrivă, viaţa independentă reprezintă viaţa de zi cu zi, societatea modernă, mpreună cu semenii noştri.

3iaţa independentă poate fi do%>ndită n mai multe grade n funcţie de potenţia %iologic şi psihologic al copiilor şi tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vor%a desidespre o independenţă limitată .

C'te orii de de"ri#deri1 0-&:D&2D( /:/ ( OAB/5&-O2// P2/3/:D 0(23/C/<B P(:-2< D( 3OB-&2(&D(P2/:D(2/BO2 D( 3/&-& /:D(P(:D(:-& , onitorul Oficial nr. din ! 4! 0ean CoveE , Cele = deprinderi ale adolescenţilor eficienţi , ed. 0imon F 0chuster, 1GG;

4



Deprinderile pentru viaţa independentă nu epuizeză lista posi%ilelor deprinderi c pot fi nsuşite de un copil p>nă la v>rsta maturităţii. C>nd vor%im depre deprinderviaţă independentă ne referim la acel %aga minim de a%ilităţi care i permit deţinătosă desfăşoare o viaţă socială normală, ne"mai$av>nd nevoie de asistenţă sau acompanie

din partea serviciilor sociale.Putem distinge mai multedomenii de deprinderi care se formează pe parcursul

socializării copilului şi adolescentului, instal>ndu)se treptat şi contri%uind la formarunei personalităţi adaptate din punct de vedere social şi cultural'

Domeniul deprinderilor de viaţă zilnică ' nutriţie, planificarea meniului,cumpărarea alimentelor, prepararea m>ncării, comportamentul corect la masă, curăţen %ucătăriei şi depozitarea m>ncării, managementul şi siguranţa casei.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor

comunitare ' se referă la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un t>năr să facă otranziţie pozitivă către comunitate. 0unt incluse gestiunea locuirii, transportul şi resurselcomunitare.

Deprinderi privind managementul banilor ' se concentrează pe arii de deprindericare i a ută pe tineri să ia decizii financiare nţelepte+ noţiuni despre %ani, econovenituri şi impozite , operaţiuni %ancare, o%ţinerea de credite, plan de venituri cheltuieli " %uget personal $, a%ilităţi de consumator.

Deprinderi privitoare la îngrijirea personală ' promovează dezvoltarea fizică şiemoţională armonioasă a t>nărului prin igienă personală, stil de viaţă sănătos, se#ualita

corectă. Deprinderi vizând dezvoltarea socială ' se concentrează asupra modului n care

t>nărul se relaţionează cu ceilalţi prin dezvoltare personală, conştiinţă culturalăcomunicare, relaţii sociale.

Deprinderi pentru integrare profesională ' se referă la ariile de deprinderi care ia ută pe tineri să şi finalizeze programele educaţionale şi să urmeze o carieră confointeresului lor. &cest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei anga are, luarea deciziilor şi pregătire prin studiu.

De !e -orm)m ,i de&%olt)m de"ri#deri "e#tru %i'(' i#de"e#de#t) 4

O%iectivul formării şi dezvoltării deprinderilor pentru viaţa independentă estfoarte potrivit mai ales pentru acei adolescenţi care au fost lipsiţi de posi%ilităţilnormale de a)şi nsuşi pe durata copilăriei, deprinderile adecvate de viaţă, neput>nd folimitaţia maturilor " n a%senţa modelului familial$ sau metoda @ ncercării şi er" primind prea multe lucruri de a gata sau fiind constr>nşi să adopte soluţiile presta%iliar n alte cazuri nefiind suficient de motivaţi să caute singuri rezolvarea$.

6



0ituaţii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescuţi n instituţii. Hi copiii difamilii naturale sau ncredinţaţi unor asistenţi maternali pot acuza deficienţe n privindeprinderilor de @viaţă independentă8.0i ei pot avea nevoie să dezvolte anumideprinderi, se pot confrunta cu deficienţe de socializare, de adaptare la viaţa socială şi l

cultura comunităţii din care fac parte.C&0(-&)0erge oscovici citat in cartea 7Psihologia relatiilor cu ceilalti8 Polirom 1GG;

Competente sociale Multi"le ele%ente ale "ersonalitatii, "recu% si e&"erienta "ersonala, su"ortul

colectiv "recu% si "re'enta sau absenta unor deficiente sau inca"citati deter%ina asanu%itele(Co%"etente sociale). Prin acestea intelege% "attern*uri ale co%"orta%entului social care dau indivi'i co%"etenti din "unct de vedere social, cu alte cuvinte ca"abili sa "roduca efectele dorite asu"ra celorlalti indivi'i. Acestea sunt cultivate din %otive strict "ersonale ca de e&+ dorinta de a fi "o"ular, de a se face "lacut celorlalti sau datoritara"ortarii la ceilalti , %i%etis%ului, identificarii cu% ar fi dorinta de a invata,

co%"etente "rofesionale, co%"etente de viata in general Serge Moscovici*Poliro%- /0. In general, se considera ca "re'enta acestor co%"etente "ot influenta radical viata sociala si chiar sanatatea %entala. Ca ur%are a acestor conclu'ii s*au de'voltat diverse "rogra%e de antrenare a co%"etentelor sociale chiar si la bolnavi "sihic sauchiar "entru anu%iti indivi'i "rovenind din diverse %edii "rofesionale. Ideile "rogresiste "ro"use de aceste ti"uri de "rogra%e "un in discutie chiar co%"etente ce tin de viatainti%a, e&+ co%"etente si a"titudini se&uale sau %unca in anu%ite conditii, %unca in strainatate, "artici"area la for%ari de "regatire "entru interviuri "rofesionale,etc.Co%"etentele sociale constituie in egala %asura un %odel de co%"orta%ent social careutili'ea'a analogia intre "erfor%anta sociala si co%"etentele %otrice, de e&+ sofatul.

Necesitatea antrenarii competentelor sociale

Pentru de'voltarea co%"etentelor sociale sunt "ro"use %ai %ulte tehnici+ 1ocul de rol, grile de indicatori efectivi ai "erfor%antei, evaluarile "rin co%"aratie intreindivi'i. Cati indivi'i au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, "resu"unand caacest ti" de for%are ar fi eficace2 Se "oate s"une ca toti indivi'ii si*ar "utea a%elioraco%"etentele sociale insa cu siguranta se "oate afir%a ca e&ista diferente intre indivi'i inceea ce "riveste "re'enta acestor co%"etente.

Du"a autor indivi'ii cei %ai li"siti de co%"etente sunt+* co"iii res"insi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei li"siti de "rieteni sau i'olati3* adolescenti si tineri singuri, ti%i'i, non*confor%isti sau cu "roble%e se&uale. A"ro&i%ativ 456 dintre studenti se declara ti%i'i, 776 dintre ei sunt adeseori singuri3adulti care nu au "rieteni sau cei care au "roble%e con1ugale un al treilea divort sau "roble%e cu co"iii3* "ersoanele varstnice singure, care inta%"ina dificultati in a "astra legatura cu fa%ilia sau care au un caracter dificil.

In conte&tul de"rinderilor de viata, co%"etentele sociale aco"era o arie larga deele%ente caracteristice co%unicarii sociale. Conditiile de crestere, algorit%ul su"erficial educativ al CP*urilor si %ai ales "robabilitatea redusa ca in aceste servicii co"ilul sa "oata e&"eri%enta roluri si co%"etente ii face subiectii "rinci"ali ai unui "rogra% de

9



antrenare. In general, %a1oritatea "rofesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de traicolectiv "resu"un contacte cu celalalt. In ceea ce "riveste activitatea "rofesionala,%eseriile in general solicita co%"etente s"ecifice. Sti% insa, ca in ceea ce "riveste "erfor%anta "rofesionala a tinerilor din CP este redusa "recu% ca"acitatea de a se stabili'a la un loc de %unca. Adesea se constata un co%"orta%ent de%isiv "e fondul

i%"osibilitatii de a se concentra "e o sarcina s"ecifica, sensibilitatii socialeinter"ersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii "e care nu o recunosc sau alecarei e&igente le considera discri%inari e&+ a% "lecat "entru ca %i*a s"us sa nu %ai stau, cred ca are ceva cu %ine ca sunt din casa de co"ii0.

Ca sa descrie% conce"tul in a"licarea lui la diferite categorii "ute% adauga ca sibolnavii %intal sau "ersoane cu o anu%ita tulburare "sihica au deseori carente lanivelul co%"etentelor sociale. Multi dintre adultii neada"tati social cu tulburarinevrotice "re'inta carente in functie de diferitele co%"orta%ente ale co%"etentei sociale

in ca'ul nostru co%"etenta este la un nivel su"erior fata de de"rindere sau "oate finu%ita de"rindere co%"le&a0 care "ot fi+ gratificatie, asertivitate, co%unicare non*verbala deficienta, %i1loace de conversatie reduse, etc.

A$erti%it'te'8 ca"acitatea de a influenta, de a e&"ri%a o"inia intr*un %od adecvat fara constrangeri interioare, ca"acitatea de a*l co%ada "e celalalt. Du"a La'arus - 9: asertivitatea co%"orta 4 ele%ente+

;efu'ul cererilor3* cereri de favoruri si for%ularea de cereri3* e&"ri%area senti%entelor "o'itive si negative3* initiere, continuarea si incheierea unei conversatii.

Gr'ti-i!'ti' 8 s"ri1inul , considerata a fi cheia "rieteniei, incura1area, s"ri1inul,atentie fata de ceilalti.

Comunicarea non)ver%ala8 se%nele sociale ale co%"etentelor sunt %ulte non*

verbale3 <actorul general de e&"resivitate non*verbala+ Diferite e&"resii ale fetei3 Privirea intensa3 A"ro"iere %ai %are3=oce %ai "uternica, %ai ascutita, %ai e&"resiva3 Mai %ulte gesturi indre"tate s"re ceilalti, %ai "utine gesturi indre"tate s"re sineComunicarea ver%ala8se afla in centrul "erfor%antei si co%"etentei sociale3(mpatia8 ca"acitatea de a i%"artasii e%otia resi%tita de ceilalti3Cooperarea 8 consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de "ro"riile

obiective astfel incat sa fie atinse toate obiectivele %entionate.Cunoasterea si rezolvarea pro%lemelor 8 unele as"ecte ale co%"etentelor sociale

sunt in afara constiintei, tin de subconstient dar "ot fi evocate. In do%eniul co%"etentelor sociale co%"orta%entul este stabilit de un anu%it nu%ar de reguliinfor%ale "e care indivi'ii le cunosc e&+ regula tertului, in "rietenie nu se acce"ta satrade'i confidentele, sa critici in "ublic. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegiadevarata natura a situatiilor si relatiilor. S*a de%onstrat ca adolescentii non*confor%isti care nu au "rieteni au idei false des"re "rietenie+ notiuni ca loialitate,anga1a%ent si atentie acordate celorlalti le sunt total straine

Prezentarea de sine 8 i%aginea de sine este ansa%blul ideilor "e care un individ

=



le are des"re sine, des"re rolul sau, des"re %eserie, trasaturi de caracter si cor"ul sau.> 2espectul fata de sine este li%ita "ana la care un individ are o "arere buna des"re el insusi> Pre'entarea de sine este co%"orta%entul care vi'ea'a influentarea %anierei incare sunte% va'uti de ceilalti. in "re'entarea de sine , s"re e&e%"lu, 1ena face "arte dinan&ietatea sociala re'ultand in "arte dintr*o atentie e&cesiva fata de sine si din tea%a de

a nu fi de'a"robat de ceilalti0 Modelul co%"etentelor sociale du"a %odelul co%"etentei %otorii e&+ %ersul "ebicicleta, sofatul $

Perceptie Aucla de feed%acI

otivatie -ransfer 0chim%ari ino%iectiv lumea e#terioara

2eactiimotrice

C'" 5+ Cum $e -orme'&) de"ri#derile "e#tru %i'()i#de"e#de#t) 3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333

Jnsuşirea deprinderilor necesare pentru a trăi pe cont propriu reprezintă un procecare durează ntreaga viaţă.

A!a cu% se %entionea'ă #n standard :.?.40, "regătirea "entru via ainde"endentă este o for%ă "articulară de educa ie non*for%ală, "artici"ativă, de sti%ulare !i de'voltare "ersonală.

Kormarea şi dezvoltarea de deprinderi se poate face n două modalităţi'

) ca o activitate organizată cu scopul formării sau dezvoltării unor deprinderi de viaţindependentă+) ca o latură a diferitelor activităţi educative la care iau parte adolescenţii n instituţiirezidenţiale sau n cadrul ngri irii & P.

Kormatorii de deprinderi pornesc de la ideea că acele deprinderi pe care copiii adolescentii) tinerii nu le au, se pot do%>ndi prin e#erciţiu, voinţă " n %aza unor moticorespunzătoare $ şi cu a utorul unor persoane de spri in. După nvăţare şi c>trepetări, deprinderile se automatizează. Ba v>rsta lor, aceşti copii*adolescenti) tinerii p

;



ncă să şi mărească eficienţa acţiunilor, să devină mai ncrezători n propriile forţe, sm%unătăţească raporturile cu cei din urul lor, sa do%andeasca un control mai %un a

propriei lor vieţi.

O a%ordare %azată pe dezvoltare recunoaşte faptul că nvăţarea se produce n t

şi copiii progresează printr)o serie de etape sau niveluri pe măsură ce procesul sedesfăşoară.

Ciclul formării deprinderii cuprinde următoarele etape principale:De-i#ire' de"ri#derii :

) generarea de e#emple,) ncura area repetării ver%ale şi a acţiunii,) corectarea nţelegerilor greşite+

Promo%'re' u#ei de"ri#deri "er-orm'#te "ri# :) asigurarea condiţiilor pentru a practica su% supraveghere şi cu asigurarea unui feed)%adecvat+

) evaluarea performanţei+) emiterea unor recomandări de corectare+A$i ur're' me#(i#erii dur'6ile ' de"ri#derii "ri# :

) oportunităţi pentru practica personală+) stimularea autoevaluării şi a a ustărilor de comportament.

:ivelurile de nvăţare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menţionate n figude mai os '

Ni%eluri de 7#%)('re

Ni%el de 7#%)('re De-i#i(ie O6$er%'(ii "ri%i#d metod

Conştientizare Cursantul achiziţionează informaţii. Baacest nivel el ar tre%uisă fie capa%il săidentifice, să descrie sau să ofereinformaţii depre su%iectul respectiv.

/nstructorul urmează să prezininformaţii. Ba finalul sesiunii sva aştepta ca t>nărul să descrsau să e#plice ce a nvăţat despsu%iectul a%ordat.

Cunoaşterea%stractă şi

nţelegere

Cunoaştere practică" ştie cum $

Cursantul ncepe să aplice cunoştinţeledo%>ndite prin instruire. &r tre%ui să prezinte o anumită ndem>nare nrealizarea practică dar mai mult su%formă de e#erciţiu didactic sausimulare n mediul de nvăţare.

-re%uie creată ocazia de a punn practică acel comportame

despre care s)au oferiinformaţii.De regulă sesimulează situaţii de viaţă real&desea sunt acelea de car

t>nărul poate avea nevoie viitor.Capacitate de a face Cursantul a unge să utilizeze

cunoştinţele do%>ndite n afaramediului de studiu. (l este capa%il sădemonstreze deţinerea deprinderii nmod regulat, fiind conştient de progresele sale.

0e oferă ocazia de a e#ersa lumea reală, "un$ndu*i "ecursan i #n situa ia de ade%onstra ce sunt #n stare să facă !i #n acest fel să ca"ete#ncredere #n "ro"riile lor for e.

G



Sur$' '

0erviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independenta.0copul principal al serviciilor pentru deprinderi de viaţă independentă este de a le

oferi adolescenţilor acele competenţe necesare pentru a trăi o viaţă adultă sănătoasă, utilşi independentă.

0erviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o viaţă independentătre%uie să fie in concordanţă cu nevoile n continuă schim%are ale tinerilor, pe măsură aceştia şi dezvoltă competenţele şi şi m%unătăţesc performanţele.

&ctivităţile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfăşura n cadrul unui serviciuspecializat sau n cadrul altor servicii pentru protecţia copilului' servicii de tip rezidenţiacentre de zi, asistenţi maternali profesionişti.

0erviciile pentru o viaţă independentă se adresează adolescenţilor care au fostseparaţi de familie şi au nevoie să o%ţină acele deprinderi necesare unei vieţi sănătoasutile şi responsa%ile ca adulţi independenţi.&semenea adolescenţi pot fi cei care'

L au părăsit*urmează să părăsească sistemul de protecţie a copiluluiL au diza%ilităţi dezvoltaţionaleL nu au locuinţăL trăiesc ntr)o formă de rezidenţă temporarăL au familii fără suficiente resurse pentru a)i spri ini n o%ţinerea unei vi

independente.

Pri#!i"ii de lu!ru "e#tru SDVI

1



/n activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentătre%uie respectate o serie de principii care asigură concordanţa acestor servicii cu valorrecunoscute privind educaţia şi asistenţa socială şi cu activitatera celorlalte servicii ş

activităţi din sistemul de protecţie socială./n toate acţiunile care se realizează in cadrul serviciului pentru formarea

deprinderilor de viata primează interesul superior al copilului. M.. "Principiul interesulusuperior al copilului $

0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adresează copiilor indiferent derasa, religie, lim%a, se# sau orice alta apartenenţa etnica, sociala sau culturaM"Principiul nondiscriminarii si egalităţii şanselor$

2elaţia profesioniştilor cu copilul şi cu familia sa pe durata formării şi dezvoltăriide deprinderi de viaţă tre%uie să ţină seama de '

(#primarea li%eră a sentimentelor, g>ndurilor si temerilor copilului si ale familie

n relaţia cu profesioniştii+2eceptivitatea profesionistului faţă de pro%lemele copilului si familiei, du%lată dcapacitatea sa de a formula un răspuns adecvat+

&cceptarea si atitudinea non)acuzatoare a profesioniştilor faţă de slă%iciunile greşelile familiei si ale copilului+

&utodeterminarea persoanei, recunoaşterea dreptului si nevoilor copilului sifamiliei de a alege o anumită soluţie, n funcţie de capacitatea lor de a lua deciz pozitive+

&sigurarea confidenţialităţii informaţiilor cu caracter personal, dezvăluite timpul relaţiei profesionale cu copilul si familia acestuia.

0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se %azează pe implicareacomunităţilor locale si pecola%orarea instituţiilor si organizaţiilor de la nivel local udeţean pentru rezolvarea situaţiei copiilor. 0e acorda o importanta specialaresponsa%ilizarii comunităţii in ceea ce priveşte rezolvarea pro%lemelor copiil"Principiul descentralizării si responsa%ilităţii comunităţii $

&ctivităţile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata sedesfăşoară in spiritul demnităţii, li%ertăţii si respectului fata de semeni, acordandu)seatenţie prioritara intaririi coeziunii sociale in a%ordarea pro%lematicii referitoare la cocu referire speciala la grupurile cele mai vulnera%ile ) copiii in dificultate. M "Principisolidarităţii$.

Kiecare caz este tratat individual urmarindu)se un plan individual de intervenţieM/ndividualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcţie ddiferenţele personale' %io)psihice, educaţionale, culturale etc.+ "Principiul intervenţiei personalizate $

11



Coordonarea serviciilor si resurselor se realizează la nivel local, cat mai aproapede clienţii, copiii, adolescenţii si familia care are nevoie de spri in si asistentaM."Principiul pro#imităţii * su%sidiaritate$

&ctivităţile de deprinderi de viata sunt coordonate de către un responsa%il de ca

si au drept scop atingerea situaţiei de permanenta si siguranţa pentru copil. "Principiu permanentei si continuităţii $

-oate activităţile din cadrul serviciului se realizează pe %aza de contracte decola%orare si parteneriat intre instituţii, ministere, autorităţi locale, organizaţineguvernamentale, etcM. "Principiul contractului multiparti $

2espectarea elementelor minime de %ună practică şi a standardelor n vigoare"Principiul intervenţiei standardizate $

E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re'

A + Clie#(ii $er%i!iilor de -orm're de de"ri#deri de %i'()

Cea mai importantă şi numeroasă categorie de clienţi pentru sdvi o reprezintătinerii care au suferit un regim ndelungat de instituţionalizare, fiind privaţi d posi%ilităţile normale de nsuşire a deprinderilor .

Deficienţe privind deprinderile la adolescenţii şi tinerii aflaţi n ngri irezidenţială.

0tudiile de specialitate relevă o serie de trăsături specifice acestor adolescenţi') nt>rzieri n dezvoltarea fizică şi motorie+

) retard intelectual şi de lim%a +) dificultăţi n comportamentul social, ca urmare a ina%ilităţii de a forma si păstra relacu ceilalţi copii şi adulţi, a incapacităţii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului dvinovăţie+) o tul%urare emoţională profundă care stă, n fapt la %aza tuturor celorlalte distorsiuni

(ste evident că%ediul de via ă #!i "une a%"renta "e co%"orta%entul !i structura%entală a co"iilor !i tinerilor crescu i #n institu ii. O caracteristică a cadrului de viaţădin centrele de plasament este neadecvarea sa şi promovarea unor trăsături dis unctive mediul social. Copiii suportă adesea situaţii de disonanţă cognitivă, de confuzie. :efiindsuficient informaţi sau primind informaţii distorsionate, neveridice, le este foarte greu screditeze anumite date, să acorde relevanţa şi să ia decizii n virtutea unor convingeri

certitudini.0e pune ntre%area ' au aceşti copii altă structură mentală? &ltă g>ndire? a

degra%ă este vor%a de cultura speciala " instituţională $ n care ei s)au maturizat şi ntrăiesc p>nă la revocarea măsurii de protecţie. Comportamentele lor sunt "atternuri

nsuşite prin socializarea instituţională, dar care devin modalităţi dezadaptative n condde viaţă n mediu deschis.

.Dumitrana, Copilul instituţionalizat, (DP Aucuresti, 1GG;

1!



Comportamentul lor se e#plică prin aceea că le lipsesc anumite e#perienţe foartetimpurii. 0i astfel, deprinderile lor de viaţă a ung să fie diferite de ale celorlalţi oamen :u se poate spune că 7nu au deprinderi8, ci numai că au deprinderi ce nu satisfaccerinţele vieţii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de viaţă dec>t cea ca

i asteaptă n mod normal, n viitor, n societate. :ici nu este cazul să comentăm dacă sdeprinderi %une sau rele. /mportant este, că cele mai multe sunt deprinderi care n viindependentă nu folosesc sau pot fi dăunătoare.

/ată mai os o serie de situaţii de viaţă specifice instituţiilor, cu posi%ilerepercursiuni la nivelul deprinderilor'

Domeniul deprinderilor de viaţă zilnică :u se cunosc suficient alimentele de %ază şi compoziţia felurilor de m>ncare care

se servesc.Ba un centru rezidenţial , copiii nu văzuseră niciodată o p>ine ntreagă ci num

tăiată n felii. (i nu)şi imaginau la ce serveşte o furculiţă pentru că p>nă atunci primisela masă doar linguri "din dorinţa celor care i ngri eau de a preveni posi%ile accident/nvitaţi să aleagă un fel de m>ncare de pe o listă de meniuri, au avut dificultăţi"pentru că niciodată nu fuseseră n situaţia de a opta $.

&dolescenţi de 19)1= ani au fost puşi n ncurcatură atunci c>nd a tre%uit săcumpere dintr)un magazin alimente pentru !) zile pentru că nu puteau aprecia c>consumă. (rau#nclina i să cu%"ere cu "recădere conserve sau dulciuri !i se orientau greu du"ă ali%entele "e care le căutau.

Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinţei şi folosirea resurselor

comunitareulţi nu au e#perimentat niciodată dormitul cu capul pe pernă, asemenea

accesorii normale ntr)o locuinţă o%işnuită, fiind interzise n instituţie.Curăţenia fiind n sarcina personalului de ngri ire, deprinderile de a face curat,

a folosi su%stanţe pentru curăţat sau detergenţi pot nt>rzia să apară.ai mult dec>t at>t, unii copii pot să şi formeze impresia că ei nu tre%uie să s

preocupe de curăţenia locuinţei pentru că e#istă persoane nsăcinate n mod e#pres cu ceva.

Deprinderi privind managementul banilor

Dacă nu se primesc %ani de %uzunar, este de aşteptat ca tinerii să nu)şi formedeprinderi corespunzătoare privind gestiunea acestor %ani. C>nd i au, i cheltuirepede, fără nici o udecată. /n conditii de austeritate, copiii se o%isnuiesc să utilizezemonedă de schim% orice cadou sau o%iect pe care l primesc.

Din o%servarea comportamentului tinerilor revocaţi după instituţionalizare prelungită rezultă că tinerii pot avea dificultăţi mai ales n ce priveşte planificarecheltuielilor n funcţie de venituri.

1



Deprinderi pentru integrare profesională

-inerii se lovesc de pre udecăţile unor patroni care nu vor să audă de anga aţ proveniţi din casa de copii.

Cei mai mulţi tineri pot să ai%ă lacune cu privire la locul) instituţia unde ar putesă se adreseze pentru găsirea unui loc de muncă şi să nu ştie să scrie un c.v. sau cum să scomporte la un interviu.

Chiar dacă au mai lucrat, dar fără contracte de muncă, nu au suficiente cunoştinţcu privire la drepturile anga atului şi o%ligaţiile anga atorilor.C>nd lucrează undeva, intră uşor n conflicte sau nu reuşesc să facă o impresie %utrăd>ndu)şi inadaptarea.

Deprinderi vizând dezvoltarea socială

&numite practici n relaţiile copiilor care trăiesc n instituţii le pot crea acestora

situaţie de stigmatizare n afara instituţiei. ulţi se pot simţi etichetaţi faţă de colegii lodin şcoală şi din cartier. &tunci, ei evită să)şi asume propria identitate . /maginea de sineste puternic afectată şi consecinţa este marea lor suspiciune n legătură cu părerecelorlalţi despre ei.

odalităţile de a)şi procura cele necesare, de a sta%ili relaţii, de a onora uncontract social, de a)şi face prieteni, pot fi marcate de duplicitate.

3iaţa n instituţie duce la o pronunţată dependenţă de grup' grupul de colegi este principala sursa de "attern * uri comportamentale şi valori personale, şi este mediulesential cu rol important n socializare. /n acelasi timp, grupul ndeplineste şi un rol securizare, prin modul n care i a ută pe copiii să facă faţă situaţiilor de adversita

momentelor de nelinişte , de suferinţă prin intervenţia suport a grupului.O altă o%servaţie este legată de sla%a responsa%ilizare a tinerilor faţă de viaţa

n general. a oritatea consideră că toate pro%lemele lor ar dispărea dacă ar avea %aniaceşti %ani ar tre%ui să li se dea n virtutea faptului că sunt copii orfani, iar acest aspecoferă, n viziunea lor, nişte drepturi pe viaţă. (#presii de genul 7nouă cine ne dă %ani haine, case, locuri de munca8 sunt de natură să scoată n evidenţă e#pectaţii nerealiste raport cu societatea şi o lipsă de mo%ilizare faţă de ei nşişi.

Cadrul restr>ns de viaţă, limitat la scoală şi centru, i poate determina să adopte ucomportament defensiv faţă de orice element care le)ar putea provoca insecuritatedisconfort psihic, situaţii de inferioritate.

Chiar atunci c>nd dispun de anumite cunoştinte mai multe la anumite capitolemai puţine la altele,ceea ce le lipseşte cel mai tare tinerilor din instituţii este ncrederea forţele proprii, dorinta de a da piept cu viaţa din afara centrelor.

Deprinderile do%>ndite n instituţii prezintă uneori şi unele atuuri de adaptar" puncte tari$'

14



<neori se constată o competenţă socială mult mai dezvoltată a copiilor crescuţi ncondiţii instituţionale de colectivitate dec>t la cei crescuţi n mediul familial, ntrconstelaţie restr>nsă de relaţii.

ulţi copiii crescuţi n instituţii sunt sensi%ili şi comunicativi.

-otuşi, pe ansam%lu, deficienţele şi incompetenţele comportamentale răm>n preponderente n raport cu punctele tari.

6+A6ord're' di-ere#(i't) ' de"ri#derilor de %i'(): l' di-erite %8r$te

Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vîrstă 9 la v>rste mai mici aşteptămdeprinderi simple, concrete, la v>rste mai mari aşteptăm deprinderi comple#e, cu gramai ridicat de a%stracţie. -otuşi, adolescenţii nu nvaţă deprinderile n ordincronologică.(ste posi%il ca tineri cu v rstă mai mare să fi omis o deprindere pe carsemeni ai lor au nvăţat)o la o v>rstă mai mică. &cest fapt este cu at>t mai posi%il cu

unii tineri au avut e#perienţa mai multor plasamente şi ntreruperi succesive n educaţi5rupa de v rstă ; 14 ani evidenţiază nevoia de stimulare suplimentară adezvoltării personalităţii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat şi nu suno%işnuiţi să dezvolte strategii adaptative.0timularea participării se face adesea prioferitrrea unor mici cadouri dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea e#primări iesteficientă utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiţie unii cu alţiConfruntarea , reuşita sunt foarte importante, iar dorinţa de a fi trataţi cu mai multăatenţie dec>t restul colegilor este foarte pronunţată.Pe alocuri atitudinea poate fi presăracu comportamente cu temă agresivă la adresa celorlalţi, pornind de la nevoia de afecţiun pe care o resimt aceşti copii.

Grupa de vârstă ! " # ani prezintă o problematică aparte . (i se apropie demomentul asumării de responsa%ilităţi individuale. De aici pot pleca reacţii revendicativstări de nemulţumire şi chiar suspiciune. Cei mai mulţi traiesc ntr)o stare de incertitudi

n legătură cu viitorul lor şi au lacune n ceea ce priveşte cunoaşterea propri personalităţi.<neori acestor tineri le este greu să se raporteze la cineva pe care l percep pe o autoritate, ca la un egal. &cest impas poate fi depăşit dacă este practicată ocomunicare dechisă , sinceră, n raport cu adiulţii şi pe tema nevoilor lor. &ceşti tinesunt reţinuţi n a vor%i despre ei nşişi şi a analiza n grup pro%lemele lor. 2ezistenver%alizare este determinată uneori de teamă , alteori de lipsa e#erciţiului n a autoevalua. Be este greu să decidă pentru viitorul lor profesional care le provoacă stăemoţionale ncărcate negativ şi au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere.

Practica asistentei sociale a copilului necesita cunoasterea procesului dedezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar nea utorat la acela adultului independendeoarece, pentru a udeca daca vreunul din aspectele emotional, sociale sau d personalitate este anormal, acestea tre%uiesc comparate cu limitele normalului pentgrupul de varsta respectiv.

Primii ani de viata

16



Dezvoltarea normala a copilului(ste foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai+0unt foarte importante legaturile emotionale selective.Primul an de viata) dezvoltare rapida, motorie si sociala+

) la saptamani sugarul zam%este celor din ur+) la 9 luni apare zam%etul selectiv+) la ; luni apare frica de straini+) curand dupa aceea, an#ietate atunci cand este despartit de mama+) la sfarsitul primului an copilul tre%uie sa ai%a o relatie foarte sigura si foart

apropiata cu mama sa+) copilul a inceput sa invete o%iectele din urul lui, relatiile cauzale simple s

relatiile spatiale+) copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.&nul al doilea de viata) perioada de dezvoltare rapida+

) copilul incepe sa)si doreasca sa)si multumeasca parintii+) este an#ios cand parintii nu sunt de acord cu el+) incepe sa invete sa)si controleze comportamentul+) comportamentul de atasare este %ine sta%ilit+) e#plozii de manie "mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a e#plora$, car

nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile+) la sfarsitul celui de)al doilea an copilul poate lega !) cuvinte.

&nii prescolari "!)6 ani$

) crestere rapida a capacitatilor intelectuale+

) crestere rapida in comple#itate a lim%a ului+) inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alticopii, cu adultii+

) inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor+) scad in intensitate e#ploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara+) curiozitate vie+ un mare numar de intre%ari+) imaginatie %ogata si intensa+) o%iectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il a uta

doarma+) intelege diferentele dintre %ar%ati si femei, dupa im%racaminte, comportamen

anatomie+

) ocul si e#plorarea se#uala sunt comune in aceasta etapa+) de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fataan#ietatii izvorate din emotii inaccepta%ile.

Copilaria de mi loc "6)1 ani$

) copilul isi intelege identitatea "%aiat sau fata$+) isi intelege pozitia in familie+

19



) face fata scolii "a do%andit concepte numerice, citeste, scrie$+) invata care ii sunt limitele+) se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare+) se dezvolta constiinta+) se dezvolta standardele de comportament social.

&dolescenta) este perioada dintre copilarie si stadiul adult+) transformari fizice provocate de pu%ertate "la 11)1 ani la fete si 1 )1= an

%aieti$+) constientizarea propriei identitati si individualitati+) constiinta de sine+) preocupare despre a sti cine sunt+) incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata+) importanta crescuta a grupului de prieteni+) apartenenta la un grup "care a uta in do%andirea independentei$+

) crestere in interes si activitati heterose#uale+) la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru se#ul opus si dorinta se#uala.

A. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului.Cu e#ceptia cazului in care unuia dintre copii i)au decedat toti mem%rii familie

in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i)aua%andonat.

otivele a%andonului sunt pro%lemele si dificultatile in gestiunea propriei vietdar si pe aceea a copiilor lor. <neori pro%lemele adultilor cu care au fost * sunt in contacopiii si mai apoi tinerii institutionalizati sunt internalizate si odata a unsi clienti a0.D.3./. se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fos

7imprumutate8. :u tre%uie in acest caz su%liniata importanta sanatatiimintale si moralecelor care lucreaza cu copii.

$robleme in familia copilori institutionalizati:

1. Parinti cu afectiuni psihice.!. Parinti imaturi afectiv.

. Parinti provenind din medii cu risc de a%andon.4. Parinti care sunt to#ico)dependenti.6. Parinti e#pusi la violenta "sau victime ale violentei$9. Parinti care au suferit mari pierderi.

=. Parinti cu condamnari penale.;. Parinti cu nevoi specialeG. Parinti care nu au avut parte de o ingri ire suficient de %una in copilaria lor.

0unt relativ rare cazurile in care clientii ai 0.D.3./. au suferit tul%urari la varstacopilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestese remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere sitratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al 0.D.3./

1=



iar o foarte mica parte dintre tul%urari necesita o ingri ire, un cadru si o atentie deose%/ata de ce este necesar ca aceste tul%urari sa fie cunoscute nu doar de specialisti "medi psihologi, psihoterapeuti$ ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copadolescenti si tineri care au fost institutionalizati.

Drept rezultat pot aparea'-ul%urari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta'%Deficienta mentala%

0e caracterizeaza printr)o functionare intelectuala semnificativ su% medie " /N su= $ cu de%ut inainte de varsta de 1; ani si prin deficite sau deteriorari concomitente functionarea adaptativa.

&%'ulburarile de invatare .0e caracterizeaza printr)o functionare scolara su%stantial su% cea asteptata da

fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoarvarstei. 0unt incluse aici disle#ia, discalculia, disgrafia, tul%urarea de invatare fara alspecificatie.

(% 'uburarea aptitudinilor motorii%/nclude tu%urarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr)ocoordonare motorie su%stantial su% cea asteptata, data fiind varsta cronologica persoanei si inteligenta masurata.

4 % 'uburarile de comunicare%0e caracterizeaza prin dificultati in vor%ire sau in lim%a si include tul%urarea

lim%a e#presiv, tul%urarea mi#tta de lim%a receptiv si e#presiv, tu%urarea fonolo %al%ismul si tul%urarea de comunicare fara alta specificatie.

!% 'uburarile de dezvoltare pervasiva%0e caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva "in multiple domeni

ale dezvoltarii$. &ceastea se caracterizeaza prin' deterioare in interactiunea social

reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitastereotipe. -u%urarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt' tul%urarea autistatul%urarea 2ett, tul%urarea dezintegrativa a copilariei, tul%urarea &sperger, tul%uraredezvoltare pervasiva fara alta specificatie.

)% Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv .0unt incluse aici' tul%urarea de hiperactivitate * deficit de atentie, carcterizata pri

simptome de inatentie si*sau de hiperactivitate impulsivitate. -u%urarile dcomportament disruptiv sunt' tul%urarea de conduita, tul%urarea opozitionism provocator, tul%urarea hiperactivitate * deficit de atentie fara alta specificatie si tu%urade comportament disruptiv fara alta specificatie.

*% 'ulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei desugar sau micii copilarii%

0e caracterizezaza prin tul%urari persistente in alimentare si in comportamentualimentar. -u%urarile specifice incluse sunt' pica, ruminatia si tul%urarea de alimentare perioadei de sugar sau a micii copilarii., anore#ia nervoasa, %ulimia nervoasa. &nore#nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minimAulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate dcomportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul la#ative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive.

1;



#% 'icurile%0unt caracterizate prin' ticuri motorii si * sau vocale. /nclud' tul%urarea -ourette

ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.+% 'ulburarile de eliminare%/nclud encopresisul si enurezisul.

,% -lte tulburari ale perioadei de sugar. ale copilariei sau adolescentei:&n#ietatea de separare, mutismul selectiv, tul%urarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii, tul%urarea de miscare stereotipa, tul%urar perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.

&%ordari in formarePrincipii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui "Carmen &nghelescu$Copilul are nevoie sa fie respectat. 2espectul fata de copil se o%iectiveaza in

timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a)sconstrui repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca e#istenta.

Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor

arii de dezvoltare.0chim%arile consecutive dezvoltarii sunt comple#e si pot sa fie dificil de o%servsau in o%serva%ile celor de langa ei+ de aceea, o%servatia cuiva din e#terior poevidentia ceea ce cei apropiati nu vad.

Dezvoltarea este reciproca, schim%arile dintr)un domeniu influenteaza toatcelelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotitde trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot %loca.

3ariatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, dee#emplu, unii copii merg mai devreme si comunica ver%al mai tarziu, altii invercomunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.

Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. &chizitiile realizate de un

copil intr)un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea sstructurarea pot a%sor%i toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in adomenii si dezechili%re tranzitorii. Cel mai %un e#emplu este cel al an#ietatii fata strain, care se manifesta in urul varstei de ; luni si care marcheaza achizitia diferentierintre persoane necunoscute si cunoscute "2. 0pitz$.

Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in conte#t social si se %azeaza in copilar pe formarea atasamentului.

Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. &ctori si roluri implicate in proces.

$rincipii 1. -re%uie folosita e#perienta de a acumulata de clienti.!. 2educerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu

care unii clienti vin.. &nga are activa in procesul de invatare al deprinderilor. Ba sfarsitul fiecare

sesiuni de formare participantii tre%uie sa poata face o demonstratie practica asupraceea ce au invatat.

4. -re%uie creata o atmosfera in care sa fie posi%ile erorile si greselile. O mar parte dintre sesiunile de formare se %azeza pe procedee gen /ncercare (roare "de#emplu gatitul$.

1G



6. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul deinstruire.

9. otivarea procesului de invatare practica.=. -recerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi comple#e.;. Posi%ilitatea autievaluarii participantilor.

G. Kolosirea feed%acI)ului ca metoda de evaluare continua.1 . Kolosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi ela%oramai apoi impreuna cu clientul.

11. Kolosirea resurselor unicitatii clientilor

;oluri si i%"licare+ @lev implicare activa, %azata pe e#perienta, rtesponsa%ilitate in procesul d Instructor respect si egalitate fata de client si de e#perienta acestuia, relatie de parteneriatContinutul "ractic centrat pe pro%leme de viata, vine in intampinarea

pro%lemelor clientului sau este chiar cerut de client

Motivatie *interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.

Princi"ii de abordare a de"rinderilor de viata "entru toate categoriile de varsta+1. 0ta%ilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt

intampinati cu sensi%ilitate, empatie "atentie, nu simpatie$ si respect.!. 5ri a si spri in acordat in functie de nevoi.

. Consolidarea unei retele de suport social.4. Consolidarea functiilor de adult "matur$ si stimularea interactiunilor plecand d

la acest nivel6. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur.

9. /ncura area cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand matarziu pana la anticiparea crizelor.=. 2educerea stresului din institutie.;. -erapie si asistenta in situatii de criza.

Di-ere#te i# '$i$te#t' !o"ilului -'t' de !e' ' 'dultului

!



Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului su% cateva aspectimportante. &rareori masura de protectie este solicitata de copil. (l este adus de adulticare considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este saumerge inspre anormalitate si * sau patologie. Koarte multe lucruri depind de atitudiniletoleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. <n factor

corelat este dat de faptul ca cel mai adesea pro%lema unui copil este o reactie ltul%urarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal tre%uie acordat o mai maatentie stadiului de dezvoltare a copilului "adolescentului, tanarului$ si duratei, deca pro%lemei in sine. Ca e#emplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 4 ani, dar indica o serioasa pro%lema la un tanar de 1; ani. /nterventia se realizeaz punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incura area si cresterea stimde sine, cat si pe coordonarea resurselor "persoane de spri in, cadru, a%ilitati competente personale ale clientului$.

Cu grupe de v rstă diferite tre%uie a%ordate şi teme diferite. De e#emplu forma

deprinderii de a completa un formular de anga are nu va putea fi n mod normal a%ordnainte de v rsta de 16 ani a copilului. Ba fel interpretarea informaţiilor privind valoanutritivă a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare./n schim pro%lema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiţii de igienă sau canumită frecvenţă poate fi discutată de la v rste mai fragede ' 1 ) 11 ani.

Pentru diferitele grupe de v>rstă vor fi utilizate şi metode de formare diferite,adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.

3a tre%ui să se lucreze cu grupuri de adolescenţi av>nd nivel de v>rstă şicunoştinţe apropiate. ( %ine să fie despărţiţi cei mici de cei mari pentru a)i eli%era dorice inhi%iţie pe cei dint>i şi a)i face mai responsa%ili pe cei din urmă.

Caracteristici ale "otentialilor clienti ai serviciilor de for%are de de"rinderi de viata

;eco%andari.

% Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor c/iar au nevoie de ajutor% Chiar daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. (ste de aceeane ustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. -re%uie multa ra%daDesigur ca este foarte posi%il ca motivul pentru care se solicita a utorul sa fneintemeiat.

&% 0ste lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament

normal si sanatos . &ceasta nu inseamna ca toti sunt %olnavi, ci doar ca toti au trecut prinevenimente si perioade dificile e#act in cele mai vulnera%ile momente ale lor' icopilarie. (fectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de ra%darsi de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.

(% 1ndiferent de efortul depus pentru verificari. evaluari si studiul dosarului in faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului . (ste de aceea necesara o permanentaconlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori "fie csunt mem%rii ai familiea e#tinse sau educatori care i)au avut in agri a$. &ceasta pentr

!1



folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta rea ustare portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent clientul se maturizeaza adeseori su% ochii profesionistilor fara ca acestia sa o%serve si si a usteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.

2% 0ste o greseala profesionala sa tratezi clientii 3adolescenti. tineri4 ca pe niste

copii c/iar daca uneori par a cere acest lucru si c/iar se comporta copilareste . &im%raca un rol de copil "cuminte sau re%el$ este un mod de adaptare la situatie commultor oameni care duc o viata normala. 0i rolul matur se invata iar agresivitatea sauignorarea nu contri%uie la aceasta.

+ $riza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii pare 3uneori este4 foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in 5%D%6%1 . Cutoate acestea ei incearca si reusesc o a ustare si o adaptare fara ca cineva sa le impunacest lucru. (ste de aceea necesara multa ra%dare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintrdata+ oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei dacmaturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptasi progresiv aceasta ar tre%ui sa fie principiul calauzitor.

)% Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le e7prima . &desea profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. Ba o prima vedere acestea paindreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fe0ta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat dceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare %anii si hainele cerute cinsistenta si o%tinute cu greu se 7topesc8 misterios? /n acest sens este necesar sa fdiscutata pro%lema fiecaruia su% toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervaletimp. &ceasta se poate intampla cel mai %ine si organizat in timpul reuniunilor de echicare totusi nu tre%uie sa se margineasca doar la acest rol. &daptarea continua la realitatre%uie sa se oglindeasca in P.P./. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.

*% 5unt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a

fostilor clienti . &desea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de %una practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. (ste de aceea necesara o monitorizar

pentru o perioada de minim 9 luni. 2ecomanda%il si frumos ar fi ! ani.#% 8oarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in

amanunt "de e#emplu facutul temelor, invatatul pt. scoala$. &devarata pro%lema estnerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre carface parte si li%ertatea. & manca %ine sau rau, a invata %ine sau nu, a se im%raca coresau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in urul acestgen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devrem posi%il. &u nevoie sa se simta iu%iti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progreo anumita li%ertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de e#perienta personala, drelatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. 0patiusi timpul in care se pot comporta li%er, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in cece priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daceste respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului sin final a vietii va deveni de la sine o deprindere.

+% 5tima de sine. reguli%

!!



/nterdependenta intre oameni este normala "afectiva, intelectuala sau spirituala$dar interdependenta e#primata prin amenintari si santa distruge increderea in autoritacare reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. & educa este egal cu aface sa devina autonom. :u este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintelesi regulile tale "ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.$ fara nici

valoare formatoare din punct de vedere moral. Aine si frumos ar fi ca, copilul si mai apadolescentul si tanarul sa ai%a doar un cadru de reguli indispensa%ile pentru siguranta si e#perienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensa%ile si regulile nu sunt puse doar pentru a)l %ate la cap. -re%uie totusi fermitate in a interzicceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta estsi interdictia se#uala intre copii si adulti, pe care copiii ar tre%ui sa o cunoasca, intrucdeseori a ung prada celor mari.

,% Dezvoltare fizica%Cand copilul a crescut si a uns in adolescenta, tre%uie lasat sa)si antreneze corpu

/n privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. :u tre%uie sa ne alarmam cainitial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur e#periente, va invata sa fie pruden

Daca, dimpotriva., nu)l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fnepregatit pentru e#periente dificile.De asemenea nu tre%uie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele o%iecte p

care le foloseste pentru prima data 7li%er8 sau se ingri este mai putin de aspectul lui sspatiului lui.

-aci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la %aza cladirii unor personalitati nevrotice. &sa a crescut in institutie. Copilul ina%uinlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica 7cuminte8 sau 7cop %un8. &dolescent fiind, %arierele se rup sau el 7se rupe8. Ba %aza acestei conditinevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate %une, adica 7copii %un7cuminti8. /n timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut

% 5coala(ste e#agerata importanta acordata reusitei scolare. 0coala este un loc privilegiatde intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni acunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de faptCaracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensa%ile vietii, mult maimportante decat notele si aceste elemente tre%uiesc urmarite si intarite "desigu preocuparea aceasta tre%uie sa ai%a ecou si in PP/$.

&% 9egile si regulileCopiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilu

are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si ncomentati 7moraliceste ca ceea ce s)a intamplat a fost %ine sau rau, totusi, regulile tre%modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate dinfractiuni si de Codul Penal. &desea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa esteanuntat ca intentie. :u conteaza cat de mare, inteligent, silitor, 7ascultator8 sau dedezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al 0.D.3./., el tre%uie sa se supunaceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, sla%i la invatatura7handicapati8 sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel dasteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. -ratati)

!



pe fiecare asa cum tre%uie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. &sumatiraspunderea de a fi 7nedrepti8.

(% -n7ietatea la clienti

&dolescentii au in mod normal un anumit grad de an#ietate. Castigati)leincrederea, dati)le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane profesionisti apoi pe realitatea incon uratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factode schim%are. Kolositi simtul umorului din plin. &tentie, radeti cu ei, nu de ei, nuironizati. De e#emplu incercati sa ela%orati impreuna cu ei consecintele cele mai rele aintorsaturilor de situatie si relativizati)le apoi prin umor.

:u va lasati atrasi in 7delirul8 lor, nu tre%uie sa impartasiti viziunea lor asupralumii, aratati)le ca e#ista si alte posi%ilitati. /n nici un caz, insa, nu)i impartasiti propriidvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.

2ezistati tentatiei de a)i surprinde, de a)i speria. (vitati sa)l puneti in dificultate.

2% evendicativitatea/n mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere,

suspiciozitate si prudenta. :u este ceva patologic, nu tre%uie confundat acest lucru cu tul%urare paranoida de personalitate. (i au fost a%andonati in realitate o data " momentul institutionalizarii$ si mai apoi real sau sim%olic ori de cate ori altcinevdisparea din viata lor " de e#emplu la schim%area referentului, la trecerea dintr)o instituin alta, la plecarea unui coleg cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivunu$ (#plicati)va clar intentiile si conduita. :u ii evitati. (#plicati)le ca cunoasteti regulile ocului. (vitati sa le atacati stima de sine. (vitati sa le a ungeti datori, sa ii recomanda7sa se caute la mansarda8, sa)i %arfiti. Purtati)va cu tact si prudenta..

-7. I%"etuo'itatea solicitarii , a revendicarii.

Cererea, solicitarea, revendicarea, 7tre%uie8 satisfacuta imediat, pentru ca arnevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurccineva tre%urile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi %atut drumul degeasau ca demersul sa nu fie zadarnic. &cest lucru face parte cel mai adesea dintr)o strateggenerala' 7Daca demonstrez ca pro%lema mea este foarte acuta atunci poate se pulucrurile in miscare mai repede si fara prea multe 7pro%leme8. &cest gen de energtre%uie canalizata in directia rezolvarii personale a pro%lemelor ce va inlocui treprezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. (ste desigur si mult infantilism afectivaici' 7Pro%lema mea este cea mai grava (u am cea mai mare nevoie de a utor Pro%lmea nu sufera amanare (u merit 8 (ste o conduita foarte asemanatoare cu aceea a uncopil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte in urul lui. De aceea esnecesar un cadru, se impun limite, se sta%ileste o relatie contractuala. :u tre%uie in niun caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria)i %unastare este resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la viata independenta acest gen de conduita va deveni "cu atat mai repede cu cat resurseinterioare devin mai consistente$ insignifiant si va disparea.

!4



-B. andirea %agica.

<nii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva vainterveni pe langa Aunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma dmiracol o reprezinta si a utorul din afara care vine fara nici un fel de efort. <n astfel d

miracol este spre e#emplu primirea 0.D.3./ . imediat cum a aparut nevoia si a fost facutasolicitarea "un %un motiv pentru care primirea tre%uie temporizata$.

-9. Distorsiuni de gandire.

&cestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. &stfel e#ista credintaca le pot fi citite nevoile "slu %a preferata, timp li%er, felul de mancare preferat, etc.$gandurile. &cest lucru pare %enefic la inceput cand toata lumea pare a le vrea %inele,se poate transforma intr)o piedica putin mai apoi, cand tre%uiesc impuse respectariregulilor si limitelor.

-/. Durata s"ri1inuluiO mare parte dintre clienti cer spri in pe o perioada nedefinita "7Ca pana la urm

s)o intampla ceva, si m)oi descurca eu8$ ) asta ca nu zic infinita ) "7pana ma cheamfratele meu cu care nu am mai discutat de ; ani peste granita8, 7pana aran ez sa)mi donun rinichi8, 7pana gasesc o solutie 8, pana ma impac cu mama8 etc.$ :u tre%uie sa me#plic folosirea mecanismelor 7foot in the door8 si 7door in the face8, dar tre%uie precizez ca rareori este vor%a despre o strategie in sensul tare adica constienta e#ersata cu %una stiinta. Cel mai adesea este vor%a despre o miscare inconstienta si cse inscrie intr)o tendinta profund umana ) de a mana pana la momentul dezvoltarisuficiente. :u tre%uie sa ridiculizam acest demers, tre%uie doar lucrat pentru

constientizarea limitei de timp si a inevita%ilitatii parasirii sistemului. 5radarea, limitelsi pasii din PP/ sunt instrumente in acest sens.

- .Deres"onsabili'area.

7Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vina 8 Cu alte cuvinte' 8Dacm)ati luat, atunci sa si aveti gri a de mine8. &stfel a ung in rolurile unor copii "ascultasau nu$ si ca orice copii au 7pro%leme8 de dependenta. (ste necesara neapararesponsa%ilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie "reprezentata pr profesionisti$ in mainile clientilor. :u doar sim%olic ci si fizic' la inceput demersurile "de#. pt. o%tinerea de acte de identitate$ se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apsa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.

?5. De"endenta.

Ba inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva "0.D.3./.$ saai%a gri a de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca e#istenta cat musoara. (ste ceea ce patim si noi oamenii 7normali8 atunci cand suntem 7la doctor8 s

!6



cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este cevgrav, daca profesionistul poate face deose%irea si se poate comporta nuantat.

?-. Proba %uncii

/n tot domeniul social este greu sa pro%ezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, cse schim%a ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari caz, sar%atoriri are astfel un rol de pro%a' 7<ite, de cand a venit in 0.D.3./. cat de %icrescut a devenit 8 /n su%sidiar8De cand ma ocup eu de el uite cat de %ine ii merge eu am un rol important in asta.8 Cu alte cuvinte 7:u doar norocul, Dumnezeu, si naturamama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu 8 /ata de ce este nevoie de recunoaster profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de ta%eluri in care se %ifeaza activit

unca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de 7reintegrari, reinsertii, si client preveniti8. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.

??. Infantilis%ul.

/nstitutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face "ingri ire in afara familieruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. &celucru se intampla oricui este gazduit intr)o institutie din afara casei personale spre#emplu la spital. -re%uie facuta deose%irea inca de la inceput intre conduita infantila care intra in sistemul de protectie "si care este datorata varstei$ si cea pe care odo%andeste aici. <nii dintre clientii prote atii incearca sa paraseasca sistemul pe portdin spate "fuga, sarcina 7nedorita8, e#cludere, etc.$ in dorinta de a fi recunoscute c persoane adulte. &tentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de e#ploatare "lucru lnegru, trafic, etc.$ (ste deci %ine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fiincura ata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate "unul din rolurile PP

:u inseamna ca tentatia nu este mare. <n %eneficiar infantilizat, iti pune mai putine pro%leme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. &stfel ai senzatia ca profesionist ) ca lucremai usor, mai %ine. De aceea "pentru constientizare si a ustare$ sunt necesare reuniude echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P./. ul, etc.

?:. Slu1bele si %aturi'area

/mpresia ca sunt necesari foarte multi %ani pentru o viata independenta. (ste defapt vor%a despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea gri a in acmoment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai %un "mult mai mult deceste necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.$ Pare firesc deci sa ramansu% protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei %ani. /ata un minun prile de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a)si)l parasi cand se apropie de desprinderde sistem. De aici si urmatoarea idee' toate pro%lemele se pot solutiona cu %ani. Cliense simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au %ani. De aici porneste sdezechili%rul flagrant intre calificarea pe care o au si slu %a pe care o cauta. (ste nevde multa ra%dare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si dmult profesionalism pentru a o face cu adevarat posi%ila. (ste sortit esecului orice fe

!9



7intarcare8 fortata desi e#ista termene si resurse limitate care preseaza partasiresistemului.

?4. Mira1ul "lecarii in strainatate.

Plecarea 7dincolo8 pare ca ar rezolva toate pro%lemele. &colo, in imparaticainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor %ani. /n plus, ar putea pledeparte tot si toate "daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinucontinuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt(ste un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. -re%uie avuta multa gri a si mutact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt e#emplele de succes. /ata de ce este necesara %una informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domenmuncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. /n nici un caz nu vor functionaa%ordarile moraliste si %rutale. -re%uiesc avute in vedere e#emplele concrete, informa pertinente, cifrele e#acte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii di0.D.3./. sa ai%a un minimum de cunostiinte in acest e domenii si tre%uie sa)si actualize

periodic cunostiintele rolul formarilor si ale schim%urilor de e#perienta.?7. Punerea in discutie a rolului " rofesionistilort de catre clienti

&tunci cand vor%esc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea sdezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. <neori personalueste topit in totalitate intr)un singur mare persona 0tatul ) care nu satisface asteptarileadica nu este un %un parinte de su%stitutie ) "7Daca nu)mi aduc aminte de voi si nu vaindividualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.8$ Desigur au dreptate. :ici un profesionist indiferent cat de %ine calificat ar fi nu poate inlocui totao familie %una. 0i nici nu poate fi perfect. (ste destul sa fie doar suficient de %un pent

conditiile date. Ba fel sunt si parintii. <n parinte impune reguli, pune limite si iu%est"este suficient de %un, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa greasca$. <nui profesionist nu i se poate cere sa iu%easca clientii "nici nu este un lucsanatos$. &cesta nu tre%uie sa devina un factor de descura are sau de scadere a implicin educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. -re%uie doar constientizataceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s)a maturizat si devenit independent va recunoaste valoarea celor care l)au a utat sa devina un %un ad/nsasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate.

:u tre%uie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la oviata independenta revine clientului "singurul fara de care nu se poate construi nici un fde plan sau PP/$.

?B. Sarcina ca si%"to%

O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechili%reaza situatia dininstitutia in care se afla clienta "sau clientul in cazul tatalui adolescent$. (ste foarte posi%il ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile sim%olice.

/n su%sidiar se afla nevoia de independenta. &sta inseamna ca, copilul ei estedeclaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concu%inului,

!=



antura ului, etc. & schim%a statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolucatre independenta.Kemeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa iu%easca. <n copil ) poarta cel putin virtual promisiunea de iu%ire neconditionataeventual de reparatie a trecutului ce i)a fost refuzat mamei. Prin ingri irea adecvatacopilului se ingri este pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi tre%uit ea ingri

ecanismul este asemanator si in situatia in care i)a murit o ruda apropiata sau copiluanterior 0e mai intampla ca, tanara mama "sau potentiala mama$ sa ai%a nevoie nevoie d

ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu)l imparta cu nimeni. :u este asadar demirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degra%a ce isi aleg drept concu%in o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.

Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti') Kolosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.) arihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.) Doar cei sla%i devin to#icomani.) -oata lumea se drogheaza din cand in cand.

) Drogurile nu afecteaza decat drogatii.) (ste trea%a fiecaruia daca se drogheaza sau nu.) Drogurile nu 7prind8 la romani.

(ste nevoie de un training specific pentru a com%ate aceste mituri * pre udecati de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere&ntidrog si consultarea legislatiei in vigoare " 14 * ! $.

!;



C+ Cum $u#t de"i$t'(i !ei !'re 'u #e%oie de $"ri;i# "e#tru -orm're' de&%olt're' ,i 7m6u#)t)(ire' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)

/dentificarea copiilor care vor %eneficia de servicii de formare de deprinderi d

viata, asistenţă specializată, se realizează direct, odată cu solicitarea părinţilor copilulusau a reprezentanţilor săi legali, e#primată n scris către Comisia pentru ProtecţiCopilului sau 0D3/.

0olicitarea părinţilor copilului sau a reprezentanţilor săi legali se referă laevaluarea comple#ă a copilului n scopul o%ţinerii, n primul r>nd, a unei imagini degradul de dezvoltare a D3/, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntrcategorie de persoane cu handicap şi,după caz, a eli%erării unui certificat de orientaşcolară sau sta%ilirii unei măsuri de protecţie a copilului. 0erviciul de evaluare comple#va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceece au solicitat iniţial părinţii copilului.

Ba nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienţele si orienta copilul s

familia sa către un sdvi sunt profesioniştii care ndeplinesc diferite roluri sau funcţii comunitatea respectivă' educator, profesor, consilier şcolar, psiholog, medic de familiemedic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrătosocial comunitar sau referent al primăriei, alte persoane implicate n serviciile local pentru copil si familie.

Prelu're'

/n urma solicitării părinţilor copilului sau a reprezentanţilor legali ai acestuia,coordonatorul 0D3/ si managerul de caz vor desemna un responsa%il de caz insarcinat dcoordonarea activităţilor care au drept scop principal pregătirea raportului de evaluar

comple#ă a copilului, care conţine propunerile privind D3/ ce vor fi a%ordate, orientareşcolară, măsurile de protecţie şi, ca ane#ă, programul de interventie specifica.

d+ Metodolo i' e%'lu)rii de"ri#derilor de %i'()+ I#$trume#te de e%'lu're !'re"ot -i -olo$ite:

(valuarea iniţială a cazului se referă la investigarea prin metode specifice asituaţiei n care se află clientul la momentul preluării cazului. 0e vor analiza resurseclientului şi cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfuncţiile care apar şcauzele care le generează precum şi ariile de intervenţie imediată şi pe termen lung %eneficiul clientului. /n aceasta etapă se realizează următoarele activităţi o%ligatorii'

L Culegerea informaţiilor relevanteL Organizarea informaţieiL (valuarea de tip unitar a situaţiei clientuluiL /dentificarea pro%lemei

/n general, evaluarea iniţială tre%uie să cuprindă următoarele'L evaluarea punctelor tari şi a nevoilor L identificarea şi definirea pro%lemelor L alegerea o%ţiunilor posi%ile de viaţă şi a scopurilor

!G



L evaluarea consecinţelor şi procesarea rezultatelor

E%'lu're' "ro"riilor "ro6leme

&sistentul social tre%uie să)1 a ute pe t>năr să)şi evalueze propriile sale puncte t

şi nevoile pe care le are.(valuarea completă a gradului n care t>nărul acţionează tre%uie să determindeprinderile curente şi deprinderile noi pe care tre%uie să şi le nsuşească pentru a devindependent.

2eevaluările periodice l vor a uta pe t>năr să răm>nă conştient de progresul făcşi s>)şi dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit.

Orientarea tre%uie să se focalizeze pe acumulările t>nărului ca urmare a acţiunil pe care le)a realizat şi acest lucru l va incura a să)şi m%unătăţească şi deprinderilcare le stăp>neşte mai puţin.

onitorizarea regulată a stării generale de %unăstare a t>nărului tre%uie să ofefeed%acI n ce priveşte nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la plan

t>nărului de dezvoltare a independenţei.E%'lu're' i#i(i'l) 6'&'t) "e "u#!te t'ri ,i "e #e%oi

etoda la care ne referim se %azează pe o a%ordare de tip pozitiv asupra persoanei. (a este folosită de specialiştii americani de la Eational ;esource Center for Fouth Services din Gulsa, OHlaho%aşi a fost prezentată n 2omania cu ocazia unui stagiude formare organizat n martie ! ! de către orld Bearning.

0e porneşte de la credinţa că fiecare persoana deţine un fond propriu decunoştinţe, capacităţi şi deprinderi, nsuşiri personale şi resurse. Kormarea unor n

deprinderi nseamnă alinierea capacităţilor şi resurselor interne şi e#terne la speranţe viziuni. Kormatorii şi propun să lucreze cu tinerii pentru a defini mpreună un scop cse poate realiza.

(valuarea deprinderilor de viaţă pe %aza punctelor tari şi nevoilor se va faceţin>nd seama de următoarele recomandări'

/nainte de a ncepe un interviu, formatorii vor tre%ui să cunoască foarte %intre%ările. :u tre%uie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. (vent

se poate pregăti o foaie a utătoare separată.0e va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru c

ma oritatea tinerilor nu nt>mpină dificultăţi n a discuta despre ceea ce şi)ar dori e

facă n timpul li%er./n mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dacă t>nărul dsemne de rezistenţă, se vor parcurge mai nt>i toate ntre%ările de la categoria puncte t/ncă de la nceputul interviului se va arăta t nărului formularul de raportare. (l va informat că la ncheierea interviului va primi copia acestui raport.

2aspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. 0e pot adăga unele ntre%ărsuplimentare.



Ba terminarea interviului, se va revizui mpreună cu t>nărul formularul devaluare completat. 0e vor modifica acele date care nu sunt considerate de t năr a fi concoirdanţă cu ce a declarat el.

0e va cere t>nărului să identifice nevoia pe care ar vrea să o satisfcă imediat şi seva consemna acest fapt in formular.

/n final, se va nm na t nărului o copie #ero# sau la indigou a documentului.Kisa de descriere a clientului "asam%lata din rezultatele consilierii, al anchetesociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. /ndicatii de lucru.

(ste necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fiesatisfacute anumite cerinte preliminare'

) desfasurare fara intreruperi,) incaperea in care se va desfasura tre%uie sa fie suficient de %ine izolata fonic,) clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul "educator, instructor de

educatie, referent, psiholog sau asistent social$,) clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,

) clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece"radiator, ventilator, aparat de aer conditionat$.) clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau

incomod,) atmosfera tre%uie sa fie indea uns de dega ata si sa permita o%servarea client

"atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica$ dar si posi%ilitate de reactie de raspu"feed ) %acI$ din partea acestuia.

) adresarea va fi adaptata varstei clientului "este de preferat ca tinerii peste 1; anisa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsa%ilitatilor, trecerla perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.$

) este recomanda%il ca pe parcursul interviului profesionistul sa)si ia notite cac

astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea esterecomandat sa fie notate reactiile ver%ale * raspunsurile cu cat mai multe citate.) este recomanda%il de asemenea, ca interviul * consilierea * evaluarea sa n

depaseasca o ora.Ba primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa)si intampine clientu

cu %unavointa, sa se prezinte si sa)i rosteasca numele. Daca clientul este insotit daltcineva este %ine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se e#plice ca tre%uie astepte si cat anume.

Clientului i se va e#plica care este rolul si functia lui profesionistului.De e#emplu, profesionistul va e#plica cum are de gand sa procedeze si cum

anume va decurge interviul ) 7/ntai am sa va rog sa)mi spuneti cate ceva privind trecutudumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici.8 Clientul este astfel incura atvor%easca li%er cel putin cateva minute. /n tot acest timp profesionistul tre%uie sa fie aatat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vor%este. &%ia dupa aceea pohotara ce orientare tre%uie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de afla/n acest timp profesionistul tre%uie sa o%serve daca clientul este cooperant, rela#capa%il sa vor%easca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta "atitudine, vestimentastarea hainelor, cicatrici, tatua e, eventuale indicii de %oala sau diza%ilitati "vezi 5losatemeni, etc.$.

1



Pe masura ce interviul continua, profesionistul tre%uie sa mentina discutia in ur punctelor importante si sa)l aduca pe %eneficiar la su%iect daca acesta are tendinta de aindeparta. &cest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce)l a uta pacesta sa)si "re$formuleze pro%lema. /n timp se transforma intr)o deprindere ce a utastructurarea interioara.

&ceasta tre%uie sa se petreaca fara utilizarea intre%arilor diri ate "vezi 5losar temeni $ sau intre%ari inchise "vezi 5losar de temeni $.(ste de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand

sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedercat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. /ntrucat oricum este greu ca datele sfie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat estrecomandat ca demersul sa fie destul de fle#i%il.

Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devinaun spri in pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. :u este posi%il nici o%ligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, e#perientintuitia si %unul simt vor decide cat de adanc tre%uie mers si ce anume va fi lasat pen

alta data.Kisa de descriere este recomanda%il sa fie completata in cele din urma impreuncu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si *saasistent social.

-.Persoanele care il au l*au avut0 in gri1a "e client "de e#emplu educatorii dinC.P. sau din scoala speciala de unde provine.$

:ume, relatia cu clientul, cat de apropiate * intim au fost * sunt cu acesta, de candsi cat de %ine il cunosc.

Cata incredere li se poate acorda acestora.(#plicatii'

(ste graitor uneori faptul ca nu a e#istat nici o persoana careia sa)i stie numelecomplet, dovada a faptului ca nu a e#istat nici o persoana de referinta si atasament sta%in viata clientului.

?. <a%ilia "atat cat isi aduce aminte, cat se stie asistent social, dosare, etc.$Parinti, frati, rude care l)au crescutKamilia e#tinsa3arsta lor in prezent3arsta lor in momentul in care au rupt legatura "sau, daca este cazul, momentul

decesului$. Precizarea datelor cand s)au intamplat.0tatusul lor marital0tarea sanatatii "vezi 5losar de termeni sanatate, normalitate, %oala $OcupatiaCe poate spune legat de personalitatea acestora "vezi 5losar de termeni

personalitate$Cum se intelegea cu acestiaPozitia sociala a familieiDin ce anume proveneau veniturile caseiCum se intelegeau in familie

!



Care sunt pro%lemele in familie la acest moment&fectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos

urmarire "de e#emplu trisomia !1 sau epilepsie$Droguri, alcolism "vezi 5losar de termeni alcoolism, droguri, dependenta$Pro%leme cu politia

E<"li!'tii '

-re%uie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intamplasa nu corespunda dand cont de pro%lemele cu cei a caror varsta tre%uie precizata, dezorganizare interioara sau chiar de tul%urari. /n mod asemanator dupa ce este necesaestimarea oricarei perioade de timp este %ine sa fie cerute precizate si datele.

Prezenta de afectiuni psihice in familie "apropiata sau e#tinsa$ deoarece poatesugera posi%ilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditarePersonalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece est

mediul in care clientul a crescut o parte din viata. 2ivalitatea dintre frati este important pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu.

Pro%lemele actuale sau peste care nu s)a trecut pot reprezenta un factor deinvolutie in dezvoltare sau un factor de stres. Pro%lemele din familie * ale familiei pfurniza e#plicatii asupra unor ticuri, fo%ii "vezi 5losar de termeni ticuri, fo%ii $ s preocupari e#cesive ale clientului "de e#.' frica de apa se poate datora faptului ca un fraa murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda diinchisoare, etc.$.

(% Date personale:

Daca stie ceva despre datele lui de la nastere "e#. scorul &P5&2, daca nasterea luia fost fatala mamei, daca a fost a%andonat "vezi 5losar de termeni a%andon$ inca spital, etc.$

Do%andirea primelor deprinderi "mersul, vor%irea, controlul sfincterelor, etc.$0tarea sanatatii in copilarie. 0unt interesante perioadele mari de spitalizare si %olile ca pot afecta dezvoltarea 0:C

Pro%leme 7cu nervii8 "spaime, %al%ism, timiditate vezi 5losar de termenmutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.$

De la ce varsta este institutionalizat. -raseul prin diferitele institutii. PerioadeleCare crede ca este cauza institutionalizarii lui.

E<"li!'tii 'Pe langa intre%ari adresate clientului tre%uie facute corelari cu dosarul s

inregistrarile medicale. (ste neimportant daca clientul a suferit de %oli contagioase "e# po ar$ in schim% poate fi crucial daca a avut meningo encefalita sau convulsiicopilarie.



-rasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.

/ntre%arile legate de institutionalizare pot releva pro%leme familiale precum indicatii in ceea ce priveste posi%ila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce prives

viitoarea * prezenta lui viata de cuplu.2%5colarizare

3arsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu "de e#emplu daca aterminat ; clase pana la ! de ani, ce ani a repetat si in ce perioade$

2ezultate "medii, rezultatele de la e#amene$& avut prieteni sau a fost simpatizat de colegiiCe relatii a avut cu profesorii0port si alte preocupariCalificari profesionale o%tinute. /l atrag sau nu calificarile si competentele

o%tinute0tudii superioare "daca urmeaza, daca are ca plan de viitor$E<"li!'tii '

Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si * sau traumatizante din viat"de e#. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau dcand a murit %unica$.

Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si desprecompetentele sociale de a do%andite.

Pot fi indicate posi%ilitati de "re$orientare si "re$calificare profesionala "e#emplu nu si)a dorit niciodata sa devina sticlar dar a a uns calificat in aceasta meser pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si)a dorit sa faca

mecanic auto presupunea inscrierea la o profesionala aflata la ! ore distanta$.(ste interesant de ce isi doreste sa faca o facultate " de e#. Kac. 3eterinara ) ca samai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iu%este animalele ?$ pot fi o%tinute asinformatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva aacestuia.

!% ;cupatii avute

Bista cronologica a slu %elor avuteotivul schim%arii acestora

Kelul contractului. Conditiile si remuneratia.0ituatia financiara din acea perioada.0atisfactii profesionale.2elatiile cu colegii si cu superiorii/nvaliditati si %oli profesionale.Planuri de viitor in aceasta directie.

E<"li!'tii '

4



/nformatiile o%tinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent "dcand lucreaza ca %ucatar are suficienti %ani cat sa poata pleca la mare sau la muntefiecare QeeIend$, despre aspiratiile personale ale clientului "de e#. lucreaza la

cDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp$, despre pro%lemele dsanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior "de e#. ar

reumatism articular de cand a lucrat in piata$, despre caracteristici ale personalitatii lu"de e#. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de e#emplu din fericinu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale$.

De asemenea daca fiecare slu %a este inferioara ca salarizare, conditii si perioacelei dinainte poate fi luata in calcul o posi%ila tul%urare mintala "e#. tumoardegenerescenta$ sau chiar o dependenta de su%stanta "de e#. heroina$. /ntre%arile lede consum de su%stanta to#ico)dependente pot incepe evaziv "de e#.' Buati in moregulat vreu medicament ? Care anume ?$. (ste important daca clientul dovedeste o %ucunoastere a su%stantelor interzise "vezi 5losar de termeni su%stante interzise $ ccontin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. Ba fel o %una cunoasteremedicatiei psihiatrice poate indica o %oala psihica in familie sau chiar a clientului.

)% 5erviciul militar

3)ati efectuat serviciul militar "putin pro%a%il sa se intample aceasta la tinericlienti ai serviciilor de deprinderi de viata darM$

Pro%leme de disciplina&ti dori sa faceti armata? De ce?2elatiile cu ceilalti

E<"li!'tii '0erviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da

indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte

&ceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la punctul 6. "ocupatiile$

*% 1storicul menstruatiei

3arsta primei menstruatii&titudinea fata de menstruatieDismenoree "dureri in timpul ciclului$0indrom premenstrual "0P $Data ultimei menstruatiiRPlanuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.

E<"li!'tii '3arsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posi%ile tul%urar

hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.&titudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si

poate da indicatii referitoare la diferenta dintre se# si gen.Dismenoreea si 0P pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de

propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energisi personalitatii in perioada ciclului.

6



Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procesefiziologice dar si despre monitorizarea acestora.

Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul decunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie se#uala.

#% 1storicul cuplului si al activitatii se7uale% 5arcini%3arsta primei relatii se#uale(#periente hetero si homose#ualePractici se#uale actualeContraceptie si planing familialCu cat timp inainte si)a cunoscut partenerul se#ualCalitatea vietii de cuplu3arsta parteneruluiOcupatia partenerului0tarea de sanatatePersonalitatea partenerului

Dorinta de a vea copii&vorturi "spontane*provocate$. Copii nascuti morti "motive$Ce anume s)a schim%at in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile d

viitor.

E<"li!'tii '

Aunul simt, e#perienta si intuitia vor hotara cat de multe intre%ari pot fi puse si cde amanuntite pot fi acestea. (ste important sa se afle in primul rand aspecte legate denivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate"de e#. multiple relatii se#uale precum si o viata se#uala dezorganizata poate da indicat

referitoare la o posi%ila tul%urare de personalitate$.-re%uie in mod special avuta o deose%ita gri a la momentul ales pentru punerea intre%ari referitoare la homose#ualitate precum si la implicatiile acestora.

Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie atrecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.

/nformatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.

/mportante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.

+% 5tarea prezenta:

Domiciliul. 0tarea actelor. Begalizarea situatieiPro%leme administrativePro%leme financiare

(#plicatii'&ceste intre%ari a uta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezen

precum si la gradul lui de autonomie.

,% $ersonalitatea

9



Prieteni apropiati2elatii cu colegii2elatia cu autoritateaPro%leme cu politia

So%%E)uri-emperament "vezi 5losar de termeni$&ptitudini "vezi 5losar de termeni$3ointa "vezi 5losar de termeni$/nteligenta "vezi 5losar de termeni$3oca%ular Caracter "vezi 5losar de termeni$&tentie "vezi 5losar de termeni$. Concentrare in sarcina.O%iceiuriPlanuri de viitor 2eligie. 0chim%area religiei

E<"li!'tii 'Cea mai mare parte dintre aceste intre%ari fie nu mai tre%uiesc puse daca tointerviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specific" de e#.' %ara de semne pentru atentie, 2aven pentru inteligenta atentie, nu este nevde aflarea N/)ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea uneeventuale deficiente, CP/, alte inventare de personalitate$.

(ste necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare decatre psiholog. &cesta isi poate lua informatii de la asistentul social "este chiar necesasau din alte surse.

0e cuvine o atentie deose%ita la cateva puncte' relatia cu autoritatea, pro%leme c politia, schim%area religiei. &cestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si ch

posi%ile directii de actiune "de e#.' daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidcatre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indic poate o schim%are la nivel valoric si caracterial$.

=



.ORMULAR Eational ;esource Center for Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a0

.ORMULAR

PUNCTE TARI NEVOICe poate sa faca paiticipantul. ce i)ar placea sa facă si ce pot face persoanelecare doresc sa 1 a ute pentru ca el sa)siatinga o%iectivele.

-ranscrieti pozitiv ) ) Ce şi doreste participantul sa o%tina.

*+ I#tere$e $"e!i'le $i '!ti%it'ti

Cum iti petreci timpul li%er?&i "ai avut$ ho%%E)uri?

Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?Practici un sport?C>nti la un instrument muzical?Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?

Ce ti)ar place să faci n timpul li%er?

0unt ho%%E)uri sau meştesuguri pe careai dori să /e nveti?Ce clu%uri sau organizatii frecventezi?Ce altceva ti)ai dori sa inveti pentru a)ti petrece timpul li%er?0unt ho%%E)un sau activitati care iti placmai mult?Personalul sau altcineva cunoaste altenevoi?

5+ So!i'l = Per$o#'l

Cum te)ai descrie in fata celorlalti?Ce anume iti place cel mai mult la tine?

(ste ceva ce ai dori sa schim%i inlegatura cu personalitatea ta?(ste ceva ce ai dori sa schim%i in modultau de prezentare in fata celorlalţi?

>+ .'milie $i "riete#i

Cine consideri ca iti este familia?

Cine iti sunt prietenii?/n ce sens esti un %un prieten pentruceilalti?Ce prieteni ai chema in a utor?

Ce schim%ari ti)ai dori sa faci in familiata?

omentan locuiesti impreuna cufamilia?Ce tre%uie sa se im%unatateasca-i)ai dori alti prieteni ?Ce ar tre%ui sa facă familia sau prietenii pentru tine acum?Ce schim%ari sunt dorite de catre familiata sau de catre agentie?

;



?+ Reli ie@ %'lori@ !redi#te

Ce rol oacă religia in viata ta?/n ce crezi?Cine este persoana ideala pentru tine?

&i o filosofie proprie sau un motto?Ce faci ca sa ii a uti pe ceilalti?

&i dori să te implici in activtăţireligioase sau sa discuti cu un preot,

misionar sau ra%in? Ce te)ar putea a utasa)ti pui in practică credintele?Ce ar tre%ui sa schim%i pentru a teapropia de persoana ideala?

+ Edu!'tie ,i o!u"'tie

Ce iti place cel mai mult la scoala?Ce scoli ai a%solvit?Care sunt mateniile tale preferate?Ce slu %e ai avut?

Ce parte din munca ta iti place mai mult?

/ţi doresti mai multa instruire* educatie?Ce munca ti)ai dori sa prestezi?(ste ceva legat de munca ta pe care ti)aidori sa aprofundezi?

Ce nevoi sunt reeunoscute de catreanga ator si personal?

+ Emotio#'l@ me#t'l@ !o #iti%

C>nd g>ndesti cel mai clar?C>nd esti %ine dispus?Ce te face fericit?Cum descrii atitudinea ta in general?Cum iti rezolvi de o%icei pro%lemele?

Cum iti poti schim%a dispozitia sauatitudinea?Cand ai o zi proasta, care este cea mai %una parte a ei?

Ce te)ar a uta sa gTndesti mai clar?

Ce se poate face sa te simti mai %ine?

Ce anume ar putea im%unatati atitudineata?

B+ Co#diti' -i&i!'

Care sunt performantele tale fizice?Cum apreciezi starea ta de sanatatefizica?C>nd te simti cel rnai %ine din punct devedere fizic?C>nd ai fost ultima data la dentist?

Ce s)ar putea face ca sa te simti mai %ine?<rmezi un tratament regulat?&i nevoi nutritionale speciale?C>nd ai fost ultima data la un controlmedical?Ce te)ar a uta sa flu mai puternic si maisanatos?

G



/+ Si$teme de $"ri;i#=Re'!ti' l' $er%i!ii "ro-e$io#'le

Care este sursa ta de venit?Ce persoane, agentii etc. te spri ina?

Ce iti place in legatua cu modul in careesti tratat de agentieCare sunt persoanele care te)au a utat celmai mult?

Cum se poate im%unatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a tea uta?Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

0+ Altele"&ceasta categorie este pentru o%servatie si intre%ări care nu se ncadrează n celecategorii$.

Care este cea mai mare realizare cu carete m>ndresti?

Ce deprindeni ai care te a uta salocuiesti pe cont propriu ?Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii7ani?Ce ti tre%uie pentru a te pregati pentruviaţa independentă?

4



Alte eleme#te "ri%i#d evaluarea bazată pe puncte tari

(#emple de puncte tari care pot fi identificate0ursa' &daptată de la' Divizia Departamentului de 0ănătate şi 0ervicii umane :C a

S*DD*0&0. "! $. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ul de asisten ă.2aleigh, :C'

&utor -titudini şi valori + crezuri şi aşteptări ale copilului şi familiei. (#emple '2itualuri puternice şi tradiţii+ credinţă<nitatea şi loialitatea familială2espectul intimităţii celorlalţi0ă vor%eşti sau să nu vor%eşti despre pro%lemele tale

Deprinderi şi abilităţi +Cunoştinţe, deprinderi şi a%ilităţi personale şi profesionale ceţin de multe zone ale vieţii cum sunt munca, şcoala sau recreerea.

(#emple '

/nteresul familiei de a interacţionaCapacitatea familiei de a planifica /nteres n domeniul mecanic,Calitatea de a fi un %un %ucătar

Calităţi +&tri%ute şi caracteristici ale familiei şi modul n care familia interactioneazunii cu ceilalţi şi cu comunitatea.

(#emple'Capacitatea de a)şi e#prima apreciereaComunicare efectivă pozitivăDisponi%ilitate şi capacitate de a rezolva pro%lemeCone#iuni cu familia şi comunitatea

2esurse financiare $referinţe + preferinţele copilului şi ale familiei(#emple 'Preferinţe n privinţa m>ncării, m%răcăminţii, divertismentuluiPreferinţe asupra stilului de comunicare

De !e $) utili&)m o '6ord're 6'&'t) "e "u#!te t'ri4

em%rii familiei răspund pozitiv atunci c>nd se capitalizează pe punctele lor tardec>t atunci c>nd se concentrează pe slă%iciuni.

-oate familiile au puncte tari unice %azate pe competenţe, deprinderi, interese şvalori şi preferinţe specifice.

&%senţa unor competenţe particulare nu reprezintă un eşec.Kamilia poate avea pro%leme care ar tre%ui rezolvate dar acest lucru nu nseamn

este Uo familie reaU.2esponsa%ilul de caz şi ceilalţi mem%ri ai echipei sunt priviţi ca parteneri şi nu c

e#perţi.



ECOHARTA

@cohartaeste o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificaresi intervenţie. /n mod dinamic, reprezintă sistemele ecologice ale clientului. /nclude sistemede %aza cu care clientul interactioneaza.

Cum este utili&'t)4(comap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaţii'1$. 0a identifice mem%ri gospodăriei, familia e#tinsa"comple#a$, natura relaţiil

dintre indivizi, resursele pe care le schim%a cu clientul.!$. 0a identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si

resursele schim%ate cu ei.$. 0a identifice relaţiile clientului cu sistemele din comunitate.

4$. 0a identifice contri%uţiile prezente si trecute ale clientului fata de alţii.6$. 0a identifice sistemele cu a utorul cărora resursele suplimentare pot f

alocate. De ce este 0co h'rt' un instrument folositor<

1$. Kurnizează si organizează o mare varietate de informaţii pentru evidenta clientulu!$. Creind o ecohartă anga ează clientul in procesul de evaluare a relaţiilor cumediul social.

$. & uta sa identifice contri%uţiile clientului pozitive la mediu, posi%ilele resu pentru a utor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.

4$. Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a noschim%ările.

6$. Poate fi adoptat la toate tipurile de situaţii sociale si tendinţe.9$. &sigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uşurinţa la toţi.Cum este 0co/arta creata<0a spună clientului ce dorinţe are, sa ii a uţi prin crearea unei

imagini a relaţiilor familiale de %aza, a relaţiilor in comunitate, cu persoane importante si sistemele de suport. ncepe cu gospodăria clientului. em%ri gospodăriei tre%uie encadintr)un cerc, intr)o genograma tradiţionala, folosind pătrate pentru a indica genul masculin cercuri pentru a indiica genul feminin. em%ri care au decedat, se consemnează cu un V&cele sisteme de mediu care afectează viata clientului sint identificate pe harta. /n momentulcare natura tranzacţiei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a e#prima alegaturile cit si calitatea relaţiilor. 0ăgeţi pot fi desenate de)a lungul liniilor de legătura penta indica direcţia flu#ului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familca un intreg sau la fiecare mem%ru individual. &lte sisteme de mediu pot fi identificate termen ale istoriei si al viitorului. 0a deseneze cercurile si sistemele adiţionale. /n timp ce sdeseneaze ecomap, alte zone pot fi uşor sau corespunzător e#plorate. Cum un clien percepe schim%ul cu alte sisteme? /n particular, cum clientul se simte atunci cind esa utat? Cum mem%ri familiei se simt atunci cind a uta? Cit de adecvat simte clienschim%ul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care svala%ile pentru a e#plora ca potenţial sursa de a utor. &sigura unele sisteme resursclientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngri orării?

:ota' (coharta are potenţialul de a identifica calităţile precum si nevoile si defectele.Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinrelaţiile trecute, prezente si viitoare.



(coharta pentruMMMMMMMMMMCompletat deMMMMMMMMMMMData MMMMMMMMMMM..

Desenaţi cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngri ire medicala, munreligie, familia e#tinsa "comple#a$, timp li%er, scoală, vecinătatea, %unăstarea sociala. /n

natura relaţiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii' pentru mai puternic, pentru mai sla%,

WWW pentru stres.Desenaţi săgeţi de)a lungul liniilor pentru a evindentia flu#ul energia si resursele

/dentifica persoanele semnificante si adaugă cercurile care sint necesare. 0e indica liniilfrinte sau intrerupte cu slashuri"X**X$ si data



ECOHARTA

D&-&MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM :< (B( CB/(:-<B</<MMMMMMMMMMMMM.&0/0-(:- 0OC/&BMMMMMMMMMMMMMMMM

>+ Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'()

0CO&B&

(D/C

CB/(:-

K& /B/(

3(C/:/

P2/(-(:/

0( :&-<2& &0/0-(:- 0OC/&B MMMMMMMMMMMMMM.0( :&-<2& CB/(:-MMMMMMMMMMMMMMMMMMM..



Pro r'mul de i#te r're $"e!i-i!' "e#tru de&%olt're' de"ri#derilorde %i'() i#de"e#de#t) "otri%ite !u %8r$t'@ "er$o#'lit'te' ,i '$"ir'(iile-ie!)rui !o"il

0erviciile sau intervenţiile specifice ) destinate do%indirii D3/ alecopilului*tinarului in vederea includerii sale sociale ) se desprind din P/0""1.!$,intocmit

de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinară "!.1 $. &cest pltre%uie să servească unui scop clar definit si să conducă la ndeplinirea o%iectivespecifice pentru fiecare arie de intervenţie identificată n etapa anterioară de evaluacomple#ă.

-oate soluţiile proiectate n %eneficiul copilului tre%uie să ia n considerare' participarea familiei+capacitatea familiei de a răspunde nevoilor copilului+

///. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practică planul de servicii personalizat.

Componentele planificării serviciilor '/. identificarea priorităţilor ) de e#emplu, determinarea situaţiilor critice ce

urmează a fi rezolvate imediat+//. identificarea activităţilor, mi loacelor, termenelor, condiţiilor si indicatorilor d

performanţă privind atingerea o%iectivelor programului de interventie specifica+///. sta%ilirea responsa%ililor şi repartizarea sarcinilor cuprinse n programul

interventie specifica2olurile principale ale responsa%ilului de caz n aceasta etapă sunt următoarele'/. de a facilita sta%ilirea priorităţilor n cola%orare cu familia si echipa d

profesionişti+//. de a sta%ili cu claritate rolurile si responsa%ilităţile tuturor celor implicaţi

implementarea planului de servicii personalizat' părinţi, copil, profesionişti, instituţiicomunitate etc.

De asemenea, responsa%ilul de caz se va asigura că''+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te r)$"u#d #e%oilor re'le $i

"riorit)(ilor !o"ilului $i -'miliei96+ -'mili' $i !o"ilul 'u '!!e$ l' $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te9!+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile $u#t o-erite !o"ilului $i -'miliei+/ndeplinirea cu succes a o%iectivelor planului de servicii personalizat presupun

implicarea si responsa%ilizarea nu numai a profesioniştilor implicaţi, dar si a familieOferirea serviciilor se va face n %aza unui contract cu familia,care oferă posi%ilita participării si responsa%ilizării părţilor implicate.Programul de interventie specifica

(ste un proiect personalizat de interventie.(ste un document scris.Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.0e intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect<rmareste coerenta interventiei' responsa%ilizarea clientului, co)participarea

clientului la propria)i integrare sociala si educatie.



Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.Contine o%iective, activitati, precum si evaluari concrete.2eflecta implicarea tuturor actorilor "clientul, echipa, resursele umane e#terioare

parteneri$Prevede termene concrete si realiste.

Prevede evaluari periodice+ sunt urmarite si adaptate o%iectivele si termenel"evaluarea se va %aza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari aacestuia$.

0pecifica responsa%ilitatile echipei si ale clientului "are o parte contractuala$.& uta la autoevaluarea clientului+ marcheaza etapele stra%atute este un grafic

realizarilor.0e %azeaza pe punctele tari ale clientului.2especta nevoiele clientului+ acestea sunt plasate pe primul loc.Kavorizeaza cresterea interioara si maturizarea.Kavorizeaza constientizarea realitatii "pune in acord e#pectatiile clientului cu

posi%ilitatile reale$.

0e constituie intr)o preocupare continua a clientului atata timp cat este %eneficiaal 0.D.3./.Clientul are un rol ma or in deciziile o%iectivelor si actiunilor din PP/.-ine cont de pro%lemele identificate.0e formuleaza intr)un lim%a clar, accesi%il clientului "se vor evita am%iguita

ad ectivele etc.$.(ste pozitiv si pune accent pe solutii.Kinalitatea P.P./.)ului este viata independenta a clientului. 0e recomanda o

monitorizare post) P.P./. de minim 9 luni. ult mai %ine ar fi de ! ani+ aceasta ar putearunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro)strategii.

!+ Metodolo i' "l'#i-i!)rii : o6ie!ti%e@ i#di!'tori SMART @ '!ti%it)(i 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333&ctiune, 2ealistice si limitate in -imp, pe scurt 0 &2-.Pentru anumite nevoi se cere e#plorare si informatii suplimentare inainte ca

acestea sa fie transformate in o%iective. De e#. nevoia 7de a petrece mai mult timp cfamilia8 nu se incadreaza in standardele 0 &2- descrise mai sus, tanarul tre%uie saraspunda la intre%ari care sa transforme o%iectivul intr)unul specific,8Cat timp petracum cu familia?Ce ti)ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? <nde se afla familiata?8

Pri#!i"'lii "',i i# "ro!e$ul de "l'#i-i!'re $u#t et'"ele +A+S+I+C+

&cestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.(tapele A.&.0./.C. pentru planificarea o%iectivelor sunt '

Arainstorming)ul optiunilor ) /ncura area tanarului in identificarea tututror optiunilor.) &daugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati o%tinut implicarea tanarului.) & utati tanarul sa aleaga) Planul tre%uie sa apartina tanarului.) :u fortati optiunile pe care le considerati cele mai %une.



0a se planifice P&0/ /C/) & utati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.) 0uccesul da nastere la succes

Ide#ti-i!'re' d'telor limit'

) Kara date limita nu se va realiza nimic) Datele limita a uta persoanele sa devina responsa%ileContactare pentru monitorizarea progreselor ) <rmarirea este importanta) Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai

eficient.<rmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr)o formulare a

o%iectivului.&numite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca o%iective. :evoia de a sla%i cu 1

Iilograme poate fi formulata ca un o%iectiv prin simpla adaugare a unei date. O%iectiv

devine 7sla%irea cu 1 Iilograme pana la . G.! !8. O%iectivele tre%uie saspecifice, masura%ile, orientate ped+ Pl'#i-i!'re -le<i6il) ' evaluarea pe parcurs " intermediară $&ceasta etapă se referă la procesul de culegere a informaţiilor n legătură cu

modul de furnizare a serviciilor cuprinse n plan, n scopul evaluării progreselor realizn atingerea o%iectivelor prevăzute n planul de servicii si contractul cu familia.

2esponsa%ilitatea monitorizării programului de interventie specifica revineresponsa%ilului de caz.

&ceastă activitate constă n'/. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp sta%ilită+

e#emplu, prin rapoarte ver%ale sau n scris din partea părinţilor sau a celor care ofe

serviciul respectiv+//. identificarea la timp a pro%lemelor "de e#emplu, pro%leme logistice sa procedurale$ n legătură cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea famil pentru a putea opera schim%ările necesare n planul de servicii+

///. cola%orarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia pro%lemelde e#emplu, asistarea părinţilor sau a copilului n rezolvarea pro%lemei transportului+

/3. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinireo%iectivelor+

3. comunicarea directă cu familia si cu profesioniştii care oferă serviciilespecializate pentru identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificărilor si rezolvarconflictelor+

3/. revizuirea P/0 n funcţie de schim%ările care apar+3//. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+3///. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii a ută copilul

familia sa la ndeplinirea scopului propus+ evaluarea se realizează cu participarspecialiştilor cola%oratori si a familiei+

/V. transmiterea informaţiei monitorizate către părţile implicate si interesate )servicii, profesionişti, copil si familie+

V. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare+



V/. păstrarea documentaţiei scrise n legătură cu toate activităţile monitorizateinclusiv a rapoartelor solicitate profesioniştilor careoferă serviciile specializate.

(valuarea nevoilor) care sunt pro%lemele?(valuarea nevoilor se referă la următoarele ntre%ări'L Cine sunt cei care părăsesc forma de ngri ire?

L Ce e#perienţe au trăit p>nă n momentul părăsirii formei de ngri ire?L Ce se nt>mplă cu ei după ce părăsesc forma de ngri ire?L Ce spri in este disponi%il pentru ei?(valuarea procesului ) ce facem n prezent?0arcina evaluării procesului este documentarea asupra serviciilor care

sunt oferite n prezent./ntre%ările relevante sunt'L Ce servicii sunt livrate n prezent?L C>t de adecvate sunt procedurile de o%ţinere a serviciilor?L Ce proporţie de clienţi %eneficiază de servicii?L C>t de accesi%ile sunt serviciile?

L Ce %ariere sunt pentru clienţi in o%ţinerea serviciilor?L C>t de %ine implementate sunt serviciile?L C>t de satisfăcuţi sunt clienţii de servicii?2eevaluările periodice l vor a uta pe t>năr să răm>nă conştient de progresul făc

şi să)şi dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit.Orientarea tre%uie să se focalizeze pe acumulările t>nărului ca urmare a acţiunil

pe care le)a realizat şi acest lucru l va incura a să)şi m%unătăţească şi deprinderilcare le stăp>neşte mai puţin.

Mo#itori&'re' re ul't) a stării generale de %unăstare a t>nărului tre%uie să oferefeed)%acI n ce priveşte nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la plant>nărului de dezvoltare a independenţei.

E%'lu're' I#termedi'r' ) sau evaluarea formativa ) are drept scop o%servarea progreselor nregistrate in ndeplinirea o%iectivelor propuse, nregistrarea %arierelo pro%lemelor intalnite pe parcursul intervenţiei si sta%ilirea, după caz, a unor corecţii saunor cai de rezolvare a situaţiilor pro%lematice care apar in implementarea planulindividual de intervenţie al clientului.

E%'lu're' .i#'l' se realizează la ncheierea cazului si se raportează at>t landeplinirea o%iectivelor sta%ilite in planul individual de intervenţie cat si la ntr

proces al intervenţiei de caz.

E%'lu're' "erm'#e#t' $i mo#itori&'re' !'&ului 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333Din punct de vedere practic, asistentul social realizează o evaluare permanenta a

cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz'"1$ identificarea si preluarea cazului,"!$ evaluarea situaţiei clientului," $ planificarea serviciilor si a intervenţiilor si ela%orarea planului individual

intervenţie,"4$ furnizarea serviciilor si a intervenţiilor,"6$ monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului,



"9$ ncheierea cazului.&ceasta evaluare este in fapt o monitorizare amănunţita a planului individual de

intervenţie si a procesului care se desfăşoară./n cadrul acestei funcţii, asistentul social tre%uie sa ndeplinească următoarele activităţi

L verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp sta%ilita+ "prin rapoa

ver%ale sau in scris din partea părinţilor sau a celor care oferă serviciul respectiv$+L identifica la timp pro%lemele care apar in legătura cu asigurarea serviciilor sacola%orează cu familia sau* si cu ofertanţii de servicii pentru a remedia posi%ile pro%lemele +

L identificarea dinamicii progreselor copilului*familiei in ndeplinirea o%iectiveL comunicarea directa cu familia si cu alţi profesionişti care oferă servici pentru

identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificărilor si rezolvarea conflictelor+L revizuirea planului individual de intervenţie in funcţie de schim%ările care aparL modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+L evaluarea modului in care implementarea planului de servicii a uta copilul

familia sa in ndeplinirea scopului propus+

L transmiterea informaţiei monitorizate către părţile implicate si interesate )servicii, profesionişti, copil si familie+L păstrarea documentaţiei scrise in legătura cu toate activităţile monitorizate

inclusiv a rapoartelor solicitate profesioniştilor care oferă serviciile specializate.//. /nstrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului/n a%ordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera a%ordarea eco)sistemic

"unitara si de tip integrativ$ a familiei si utilizarea diagramelor care reprezintă graficomple#itatea fenomenelor sociale "de e#emplu' ecomap, genograma$.

Pentru o analiza comple#a a progreselor clienţilor nregistrate in plan social personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare (comapa, &nalizaC>mpului de Korte si &ncheta 0ociala.

Ide#ti-i!'re' ,i de-i#ire' "ro"riilor "ro6leme 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333&sistenţii sociali tre%uie să monitorizeze periodic acţiunile t>nărului, alegerile

atitudinile sale, pentru a)i oferi t>nărului feed)%acI n ce priveşte nivelul la care a acu dezvoltarea a%ilităţilor de a nţelege, anticipa şi rezolva pro%lemele din viaţa de zzi.

->nărul va avea nevoie de a utor n identificarea pro%lemelor şi sta%ilir priorităţilor şi pentru a le mpărţi pe acestea n etape pe care să le poată rezolva.

/niţial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventiespecifica şi revizuire dacă este cazul.

Participarea activă a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cusucces a activităţilor de dvi

Contractul cu familia *tinarul este revizuit periodic si modificat de cătremanagerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsa%ilul de caz n funcţie progresele care intervin sau schim%ările survenite n derularea planului de servi personalizat. Kamilia si profesioniştii implicaţi n derularea intervenţiilor specifice de cvor comunica managerului de caz orice schim%are care intervine si care necesitschim%area P/0 si a contractului cu familia.



-otodată, serviciul pu%lic specializat pentru protecţia copilului va ncheiaconvenţii de parteneriat cu principalele instituţii furnizoare de servicii D3/ şi familiaacestuia.

Contractul cu familia "3( / /:0-2< (:-( &0/0-(:-& 0OC/&B&$ este un

document scris ncheiat ntre responsa%ilul de caz si unul sau am%ii părinţi reprezentantul legal al copilului, n care se menţionează condiţiile n care se vor ofserviciile si responsa%ilităţile specifice pe care fiecare parte implicată le are de ndepli

n perioada de timp sta%ilită.

Contractul cu familia este un instrument utilizat de către responsa%ilul de caz cadrul procesului de monitorizare şi se %azează pe rezultatele evaluării comple#e copilului si familiei si sta%ileşte modalităţile concrete de aplicare a P/0.

Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in carefamilia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.

2esposa%ilul de caz are responsa%ilitatea de a prezenta si e#plica familiei si, dupcaz, copilului'/. scopul acestui contract,//. responsa%ilităţile părţilor,///. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat,/3. posi%ilităţile si condiţiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia.

(valuarea este esenţială. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii tre%uie să avemformă structurată de evaluare a adolescenţilor. -re%uieca planul pentu părăsirea plasamentului temporar să nceapă chiar din momentul n care ei intră n acesta.-re%uie recunoscută importanţa legăturii cu familia. /n orice proces deevaluare tre%uieincludem reţeaua socială, inclusiv contactele cu familia.

(valuarea deprinderilor adolescentului se va face cu a utorul unorinstrumentestandardizate şi prin includerea informaţiilor o%ţinute de lafamilie, profesori şadolescenţi nşişi.(valuarea prin performanţă, care necesită demonstrarea deprinderilor şi competenţeloactuale este necesară pentru a ne asigura că adolescentul şi)a nsuşit deprinderile necesaunei vieţi independente.Kolosirea YQorI)portofoliosY prin care tinerii demonstrează ce ştiu prin ceea ce fac ş prin răspunsul la ntre%ări pe h>rtie.



A$i$te#t' "$iholo i!' ' !lie#tilor i# "ro!e$ul de -orm're 'de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333

C'drul !o#$ilierii "$iholo i!e

(ste necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru'1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat

posi%il, intr)un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice "vezi !a$+!. este recomanda%il sa e#iste un spatiu e#clusiv destinat acestei activitati+

. cadrul in care se desfasoara consilierea tre%uie sa asigure intimitatea+4. atmosfera tre%uie sa fie indea uns de destinsa incat sa permita discutii pe tem

intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . /n nici un caz nu este recomandat sa devina spovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. &dresarea va fadaptata varstei si situatiei. :u tre%uie uitat ca principalul factor de schim%are dintr profesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, normelimite.) este recomanda%il ca la sfarsitul consilierii sa e#iste urme scrise ale intalniri "desigfara a incalca principiul confdentialitatii$) este recomanda%il de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp foloseste nimanui o intrevedere o%ositoare.

Pri#!i"iile !o#$ilierii:alianta "terapeutica$confidentialitatearespectul fata de clientimpartialitatearefacerea moralului clientului

cresterea stimei de sineanaliza rationala a pro%lemelor co)participarea planificarea "cadrul spatio)temporal$interventie pe pro%lemacentrarea pe actiune si solutiidurata varia%ilainducerea unor schim%ariurmarirea raportului costuri * resursereflectarea sentimentelor ascultarea activa

spri inirea alegerilor informatee#plicatii si sfaturi "cand este cazul si pe cat posi%il doar in intampinareaclientului in nici un caz impotriva orientarilor lui$

Co#ditii 'le !o#$ilierii e-i!ie#te. etode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii+

(#emplu de calitati pe care se poate spri ini un profesionist in a%ordarea pozitiva unui client cu pro%leme'

Pro6leme'



0tima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate.O6ie!ti%e'Cresterea stimei de sine, afirmarea personalaPro #o$ti!'&paritia timiditatii este precoce "mica copilarie, adolescenta$. &desea, poat

disparea spontan sau datorita unor e#periente particulare "cresterea stimei de sine, reusi profesionala, reusita in relatia de cuplu$.C'lit'tile timidului '-endinta lui de a fi retras face din el un %un o%servator si o persoana atenta cu

celalalt.5ri a lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune i

face un %un cititor al starilor sufletesti ale celuilalt.&desea, timidul este empatic si capa%il sa asculte.Dorinta sa de a fi apreciat si iu%it il face o persoana oricand devotata sarcinilor d

serviciu.(ste discret si dornic sa faca lucrurile %ine.

C'lit'ti "er$o#'le $"e!i-i!e ' 0e listeaza minim trei de catre profesionist si se cer cel putin tot atatea din parteaclientului. + Su"er%i&'re'

a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+ %. etode de supervizare "individuala si de echipa$+c. etode de cercetare studiul de caz in analizarea eficientei programelor de

deprinderi de viata si in managementul de caz.+........................................................d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a

deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare

profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala profesionala8$+ D.P.9. Dezvoltarea deprinderilor ' activitatea serviciilor de deprinderi pentru viaţa

independentăa. Proceduri de oferire a seviciilor de formare n funcţie de nivelul evaluat a

deprinderilor de viaţăPe %aza inventarului şi a programului P/0, echipa tre%uie să lucreze cu t>năr

pentru ca acesta să)şi dezvolte deprinderile necesare pentru a atinge independenţa.Continuum de servicii pentru viaţa independentă



Co#ti#uum de $er%i!ii "e#tru %i'(' i#de"e#de#t)

(tapa 1 I (tapa ! I (tapa I (tapa 4

I#$truire "ro-e$io#'l) I#$truire -orm'l) Pr'!ti!' $u"er%i&'t) Auto#om



Pre )tire' "e#tru tre!ere' l' %i'(' i#de"e#de#t' $i '!omod're' du")ie,ire' di# $i$temul de o!rotire

Pe măsură ce se apropie momentul de trecere n afara sistemului de ocrotire, echitre%ui să estimeze momentul n care se va produce plecarea iar asistentul social tre%coordoneze eforturile de pregătire a acestui moment făcute de către toţi cei implicaţi n nadolescentului.

Cu c>teva luni nainte de data de plecare asistentul social şi adolescentul tre%ucompleteze mpreună o prezentare sumară care include următoarele informaţii'

L noua adresăL costurile cu chiria şi ntreţinereaL costurile estimate ale telefonului, m>ncării, transportului, locuiriiL venitul lunar estimatL datoriile curente, planul de achitare a lor L economiile făcute p>nă n prezentL anga atorul, salariul pe săptăm>năL medicul de familie*alte servicii medicaleL activităţile de timp li%er L orientarea religioasăL pregătirile n caz de urgenţăL lista cu informaţii personale şi familiale şi date de identificareL numele mentorului adultL planuri de continuare a educaţieiL ru%rici de completat după părăsirea sistemului de ocrotire&sistentul social tre%uie să)l a ute pe adolescent să dezvolte acele activităţi necesare

a face faţă oricăror altor pro%leme pe care acesta le mai are.Determinarea momentului n care un t>năr este pregătit să plece din sistem către

independentă tre%uie să depindă de nivelul de nsuşire de către t>năr a deprinderilor ne pentru o viaţă sănătoasă, utilă, autonomă şi responsa%ilă.&dolescenţii care şi)au nsuşit cu succes cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru

trecerea la viaţa independentă tre%uie să fie anunţaţi cu cel puţin şase luni nainte că nu v %eneficia de anumite servicii, cum ar fi' susţinere la plata chiriei, alocaţie şi plata asigurmedicale.

-inerii tre%uie să aştepte să facă un efort continuu pentru a munci sau a)şi contieducaţia ca o condiţie de a %eneficia de servicii şi după părăsirea sistemului de ocrotire. Pot dificultăţi cu acei tineri care sunt e#trem de imaturi sau care dezvoltă o rezistenţă la pregă pentru trecerea la viaţa independentă. &ceşti tineri pot manifesta tendinţe regresive pe măsse apropie momentul n care va tre%ui să părăsească sistemul de ocrotire şi pot sa%ota n meforturile de planificare a trecerii la viaţa independentă. Pentru aceste pro%leme tre%uiapeleze la consiliere. &m>narea momentului poate, n unele cazuri să)1 motiveze pe t>năr,cazuri, nsă, poate fi necesar să i se prezinte t>nărului opţiunile care i)au rămas, cum ar fi asrealizată de sistemul pu%lic, adăposturi pentru adulţi, locuirea cu rudele.

&dolescenţii tre%uie să ştie de ce servicii pot %eneficia după ce părăsesc sistemocrotire.

&dolescentului care a ncercat dar nu a fost capa%il să se descurce ntr)un mediu m prote at, ar tre%ui să i se permită să se re ntoarcă n cadrul sistemului de ocrotire.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

64



3>rsta pentru trecerea la viaţa independentă &genţia pentru protecţia drepturilor copitre%uie să fie fle#i%ilă n determinarea v>rstei potrivite pentru trecerea la viaţa independe permită un proces gradual de trecere n funcţie de nevoile t>nărului.

2eglementările care sta%ilesc ieşirea din sistemul de ocrotire la v>rsta de 1; ani contraproductive. 0unt astfel necesare eforturi de advocacE pentru ndepărtarea acestor %

artificiale.Cerinţele serviciilor pu%lice si private nainte de trecere la viaţa independentă 0tre%uie să)l a ute pe adolescent să se pregătească pentru viaţa independentă prin realurmătoarelor activităţi' discutarea cu t>nărul a planului de trecere la viaţa independentă implfamiliei %iologice n procesul de trecere, dacă este cazul să se asigure că familia foster sau cau gri ă temporar de adolescent au un rol important n planificarea şi implementarea procestrecere ncetarea custodiei+ asigurarea că resursele de %ază e#istă+ asumarea rolului dedacă este necesar oferirea t>nărului a informaţiilor personale şi despre familie şi dateidentificare.

/nformaţii personale şi despre familie şi datele de identificare dacă este necesar naintrecerea la viata independentă &genţia pentru protecţia drepturilor copilului tre%uie să

adolescentului următoarele informaţii personale şi despre familie şi datele de identificare de părăsirea sistemului de ocrotire'L carnetul de conducereL cartea de identitateL numărul de asigurare socialăL fişa medicală personală, incluz>nd lista tuturor clinicilor, medicilor sau

spitalelor unde acesta a fost ngri itL certificatul de naştereL certificatul de deces al părinţilor, dacă este cazulL fotografiiL lista şcolilor la care a fost

L diploma de a%solvireL lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut "nume, adresa$/n plus, agenţia poate oferi un set de informaţii de plecare, care include'L lista serviciilor de sănătate care sunt uşor accesi%ileL lista numerelor de telefon de urgenţăL ghid uridicL curriculum vitaeL scrisoare de recomandare de la anga atoriL o scurta prezentare a evaluării iniţiale, punctelor tari,

nevoilor şi progresului făcutL o listă a serviciilor de consiliere uşor accesi%ileL o listă a persoanelor de contact care l pot a uta cu anga area şi cu instruirea

vocaţionalăL cum să contacteze agenţia n continuare pentru eventuale servicii viitoareL o prezentare sumară a planului de trecere la viaţa independentă care

include opţiunile ulterioare n cazul n care planul a eşuatPregătirea pentru părăsirea instituţieiL Pregătirea tre%uie să fie foarte %ine planificatăL Pregătirea tre%uie să fie orientată spre viitor L Pregătirea tre%uie sa fie direcţionată n sensul ruperii ataşamentului de


66



instituţie(ste recomanda%il ca rezidentul să fie inclus ca partener activ n

planificarea părăsirii instituţiei.

Predi!tori 'i $u!!e$ului 'dole$!e#tului du") !e ' ")r)$it i#$titu(i':

L &titudinea adolescentului faţă de părăsirea instituţiei+L 0uportul social perceputCu c>t adolescentul are o atitudine mai pozitivă faţă de părăsirea instituţiei şi cu

percepe că dispune de un suport social mai mare cu at>t mai pozitivă va fi situaţia sa de viaţăce părăseşte instituţia. <nele arii de pregătire pentru părăsirea instituţiei necesită mai mare atdec>t altele. (ste recomanda%il ca pregătirea pentru părăsirea instituţiei să se %azeze pe un părăsire a instituţiei, prefera%il ntr)o formă scrisă şi pe activităţi pregătitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activităţilor pregătitoare, cumcreşterea nesiguranţei, pregătirea ar tre%ui să ducă nu doar la cunoaşterea pro%lemelor capărea la părăsirea instituţiei, ci şi a modalităţilor şi deprinderilor necesare pentru a face

acestora.2ecomadări privind relaţia cu clienţii*tinerii n dezvoltarea deprinderilor de viaţă permanenţa persoanei de referinţă

ndeplinirea corectă şi coordonată a funcţiilor "f. practică, f. pedagogică, f. psihologică, f. socială$cunoaşterea reală a nevoilor tinerilor planificarea nt>lnirilor, respectarea planificăriievitarea e#cesului n organizarea nt>lnirilor de grup, accent pe nt>lniri individ

spaţii special amena atecomunicare eficientă lim%a simplu, implicit folosirea argonuluiverificarea nţelegerii corecte

folosirea notelor scrisea%ordarea pozitivă a clientului cu accentuarea a ceea ce are %unrenunţarea la critică şi la folosirea de e#emple din e#perienţa personalăacompaniere, nu rezolvarea pro%lemelor clientului de către anga atstimularea progreselor adaptarea programului de formare "personalizată$construirea planului de formare numai cu luare n considerare a p rerilor, propuner

iniţiativelor manifestate de copil sau t>năr "client$.

!+ Ser%i!ii '!ti%it)(i de de%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)Im"ort'#t

-re%uie să se facă distincţie clară ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrserviciile ce vor fi oferite după ieşirea din sistem.0upoziţii de %azăL 0e pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul+L :ecesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenţii să apelez

funcţie de pro%lemele şi nevoile lor particulare+L 2ezultatele tre%uie privite ntr)o manieră relativă+Deprinderile pentru o viaţă independentă pot fi mpărţite in patru arii'deprinderi elementare "de scris, citit şi socotit$,


69



deprinderi de anga are,deprinderi de viaţă "de zi cu zi$,deprinderi psiho)sociale.Pentru ca adolescentul să fie pregătit să trăiască independent tre%uie ca acesta să

stăp>nească deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. &ces

motivul pentru care coordonatorul de caz tre%uie să evalueze nivelul de dezvoltare a deprinn toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii şi ce tip de training sunt potrivite şifi eficienţa lor n cazul aplicării.

Pregătirea cu succes a adolescenţilor pentru o viaţă independentă depinde de nsuşircătre aceştia a deprinderilor de viaţă YhardY, cum sunt cele pentru anga are, locuire şi admlocuinţei şi a deprinderilor de viaţă YsoftY, cum sunt ncrederea de sine şi deprinderile ind personale şi interpersonale.

'"te u#it)(i de m)$ur) ' "re )tirii "e#tru o %i'() i#de"e#de#t):l$ deprinderile de viaţă!$ competenţa socială

$ informaţiile despre sănătate

4$ cunoaşterea resurselor comunitare6$ g>ndirea practică9$ planurile de viitor =$ pregătirea pentru viaţa independenta)autoevaluareDe&%olt're' de de"ri#deri de $u"r'%ie(uire de 6'&)&dolescenţii tre%uie să nveţe deprinderile sociale de %ază pentru a putea sa negoc

succes cu instituţiile din cadrul comunităţii şi cu sistemele care le pot oferi suport n sicritice, cum ar fi ngri irea sănătăţii, educaţia, anga area si recreerea.

->nărul tre%uie să nveţe cum să identifice şi cum să o%ţină resursele necesare,cum ar fi poliţia, dentistul, %iserica, %anca.

->nărul tre%uie să nveţe să fie conectat la reţeaua de suport din cadrul

comunităţii şi la sursele de m%ogăţire spirituală, cum sunt %isericile, activitaăţilerecreaţionale sau persoanele adulte ca mentori.->nărul tre%uie să ai%ă oportunitatea să e#perimenteze rolul de mem%ru al

comunităţii.->nărul tre%uie să nveţe să se comporte asertiv, dar adecvat cu instituţiile

%irocratice, cum ar fi localizarea agenţiei potrivite pentru oferirea serviciului de careare nevoie+ identificarea persoanei cu care tre%uie să vor%ească+ punerea ntre%ărilor potrivite+ şi să)şi dea seama c>nd tre%uie să ceara a utor pentru a se descurca cu %irocraţia.

De&%olt're' de"ri#derilor "e#tru m'#' eme#tul 6'#ilor&dolescenţii tre%uie să nveţe cum să)şi folosească %anii şi să)şi planifice chelt

pentru scopurile pe care vrea să le atingă. &ceste deprinderi includ' realizarea %ugetului+ deschiderea unui cont de economii+ sta%ilirea creditelor pentru planurile d

nvăţarea modului n care să prevină pro%lemele financiare prin evitarea cheltuielilor laimpuls, mprumutarea de %ani şi nt>rzierea cu plata chiriei sau a ntreţinerii.

2esponsa%ilitatea pentru comportamentul se#ual&dolescenţii tre%uie să)şi dezvolte simţul responsa%ilităţii pentru propriul compor

se#ual, incluz>nd, valorile personale şi familiale+ prietenia pe termen lung si permanentă, cu o familie+ respectul de sine şi legătura sa cu comportamentul se#ual, informaţii despre co


6=



naşterilor+ informaţii legate de fiziologie, igiena personală şi informaţii despre %oltransmitere se#uală, cum este 0/D&

/nţelegerea dependenţei chimice&dolescenţii tre%uie să nţeleagă dependenţa chimica astfel nc>t să ducă o viaţa ut

dependenţă.

Dependenţa chimică include dependeţa de su%stanţe cum ar fi cofeina, tutunul,alcoolul şi drogurile. /nţelegerea dependenţei chimice include accentul pus pe prevenţia pr prin'

L educaţie si instruireL lucrul cu mem%rii familiei care sunt dependenţi şi cu prietenii dependenţiL identificarea timpurie a dependenţei chimiceL accesul la programe pentru persoanele care manifestă dependenţa chimicăL monitorizare, grupuri de suportDe&%olt're' de"ri#derilor de lu're "er$o#'l) ' de!i&iei&dolescenţilor tre%uie să li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu

implicarea lor n fiecare pas al procesului de luare a deciziei n ce priveşte alegerile care

făcute pe parcursul perioadei de trecere la viaţa independentă.Prin monitorizarea periodică şi frecventă a acţiunilor t>nărului şi a deciziilor asistentul social şi t>nărul ar tre%ui să fie capa%il să evalueze a%ilitatea ultimului de a luadecizii corecte.

Planul de dezvoltare a independenţei tre%uie să precizeze nevoia de instruire pe careadolescentul n ce priveşte luarea deciziei. &sistentul social tre%uie să ofere un feed%acI cca urmare a o%servării modului n care t>nărul ia deciziile de zi cu zi.

Bucrul n grup a ută deseori t>nărul să o%serve ncercările şi erorile colegilor săi deciziilor.

Ide#ti-i!'re'@ o6(i#ere' ,i ")$tr're' lo!ui#(ei

&dolescenţii tre%uie să)şi nsuşească deprinderile de identificare, o%ţinere si păstrarlocuinţe. 0u% nici o formă adolescentul nu va fi dat afară din cadrul sistemului de ocrotire dare unde să locuiască.

&ceste deprinderi includ'L identificarea unei locuinţe corespunzătoareL negocierea chirieiL nţelegerea asupra plăţii chiriei sau contractului de nchiriereL prezentarea la proprietar L prevenirea acţiunilor care pot duce la evacuarea din casăL cunoaşterea drepturilor şi responsa%ilităţilor celor două părţi

Deprinderile necesare pentru managementul locuinţei trebuie să includă:L prepararea hraneiL spălatL curăţenieL locuirea n %ună nţelegere, dacă se locuieşte cu o altă persoanăL rezolvarea pl>ngerilor proprietaruluiL controlul comportamentului oaspeţilor L ntreţinerea de %ază a locuinţei, reparaţii simple şi cum să)1 găseşti pe proprietar

dacă apar pro%lemeL realizarea şi menţinerea ordinii n locuinţă


6;



I# ri;ire' "er$o#'l)&dolescenţii tre%uie să nveţe deprinderile de ngri ire personală necesară pentru

păstrarea %unăstării sale fizice, emoţionale şi spirituale.Deprinderile includ'L ngri irea proprie şi igiena

L prevenirea m%olnăvirilor L hrănire şi nutriţieL e#erciţiiL oportunităţi de a participa la activităţi cu caracter spiritual&dolescenţii tre%uie să nveţe care sunt opţiunile pe care le au in ceea ce priveste pă

sănătăţii şi cum să o aleagă pe cea mai potrivită.&dolescenţii tre%uie să ştie cum să folosească serviciile medicale de urgenţă şi cu

a ungă la ele.&sistenţii sociali tre%uie să ofere consilierea necesară pentru cresterea ncrederii n

adolescentului, pentru conştientizarea propriei identităţi şi pentru ca acestea să)şi asresponsa%ilitatea pentru menţinerea şi m%unătăţirea calităţii vieţii sale

&sistentul social tre%uie să monitorizeze periodic %unăstarea generală a adolescentsă)i dea informaţii necesare atunci c>nd este nevoie.&dolescenţii tre%uie să nveţe cum să cera a utor n pro%lemele emoţionale-re%uie să li se acorde o instruire de tip e#perenţial pentru facilitarea

comunicării sentimentelor şi e#primarea ver%ală.&sistentul social tre%uie să monitorizeze mediul de viaţă al adolescentului, starea sa

modul cum se m%racă, o%işnuinţele de hrănire şi atitudinea generală.-oţi tinerii tre%uie să %eneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinu

n plus, toţi adolescenţii pot %eneficia de consiliere n managementul stresului ) cum să decauzele şi consecinţele stresului şi cum să)i facă faţă.

/dentificarea si utilizarea resurselor comunitare

&dolescenţilor tre%uie să li se ofere posi%ilitatea de a e#perimenta identificarea şiutilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci c>nd vor trăi independent.&sistenţii sociali tre%uie să evalueze a%ilitatea adolescentului de a identifica şi u

resursele comunitare&dolescenţii tre%uie să fie ncura aţi să ia ei iniţiativa de a conecta resursele comuni

preferat su% supravegherea staff)ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, lifolosit, maniera n care conversează, a%ilitatea de raţionament, gradul de nţelegere şi a%ia respecta orele de nt>lnire.

(#perienţele tre%uie să se focalizeze iniţial pe serviciile primare, cum ar fi cele medieducaţionale şi vocaţionale şi să se continue cu alte servicii, cum ar fi cele %ancare sau deli%er.

-re%uie să fie acoperite următoarele resurse comunitare' de asistenţă medicală de urgsănătate, educaţie, instruire, anga are,psihologice, reacţionale,financiare, uridice, de ltransport şi consum.

.orm're' de rel'(ii utile ,i $em#i-i!'ti%e !u -'miliile@ !ole ii ,i 'lte "er$o'#e&sistenţii sociali tre%uie să ofere consiliere şi suport pentru dezvoltarea relaţiilor

adulte pe termen lung.2elaţiile curente ale adolescentului cu familia, colegii şi alte persoane semnificative tre

să fie incluse n planul de dezvoltare a independenţeiGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

6G



&dolescentul tre%uie să primească un feed%acI periodic şi suportiv prin aprecierile ple face asistentul social care o%serva aceste relatii.

/nvăţarea empirica a deprinderilor de comunicare şi managementul conflictului pe#trem de folositoare. -inerii izolaţi social tre%uie a utaţi să ia contact cu orice grup sau pecare poate contri%ui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi %isericile, c

comunitare, voluntarii sau sporturile organizate.Ale ere' 7#tre o"(iu#ile "o$i6ile-inerilor tre%uie să li se acorde suport n depăşirea dificultăţilor n nţelegerea opţiu

n alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lipsă de e#perienţă n luarea deciziilor n specicare provin din medii e#trem de structurate. &sistenţii sociali tre%uie să se asigure că aceşti %eneficiază de orientarea si instruirea pentru procesul de luare a deciziei şi pentru a)şi metode pentru rezolvarea pro%lemelor.

Primul pas n acest proces l reprezintă a utarea t>nărului să nţeleagă faptul că sun pe care tre%uie să le iei, fie că vrei, fie că nu. (i tre%uie să fie a utaţi să recunoască toate odisponi%ile la un moment dat şi rezultatele posi%ile ale alegerii fiecăreia dintre ele.

&sistentul social tre%uie să)1 a ute pe t>năr să)şi clarifice sistemul personal de vanevoile sale pe termen scurt si mediu, ca %ază pentru luarea deciziei.

E%'lu're' !o#$e!i#(elor $i "ro!e$'re' re&ult'telor&sistentul social tre%uie să)1 a ute pe t>năr să nţeleagă at>t consecinţele pozitiv

consecinţele negative ale fiecărei acţiuni pe care o face sau pe care nu o face si să)1 a utefocalizeze at>t pe rezultatele pe termen scurt, c>t şi pe termen lung ale oricărei acţiuni pe face.

&sistentul social tre%uie să realizeze sesiuni de monitorizare a stării generale de %t>nărului, n aceste sesiuni tre%uie să se revadă activităţile şi legătura lor cu scopurile din pdezvoltare a independenţei.

Bucrul n grup cu tinerii permite mpărtăşirea e#perienţelor şi poate astfel să faciacest proces.

A6ilit'te' de ' -'!e -'(' $tre$ului&sistentul social tre%uie să ofere şi să organizeze oferirea de orientare a tinerilor

priveşte cauzele, consecinţele şi managementul stresului.&ccentul tre%uie să fie pus pe stresul implicat de viaţa pe cont propriu, pe dezvoltar

mecanisme de a)i face şi pe importanţa unor lucruri cum ar fi păstrarea curăţeniei n locu plata chiriei, deprinderile de hrănire sănătoasă, punctualitatea la serviciu, odihna si activităţtimp li%er.

&dolescenţii tre%uie a utaţi să identifice cauzele stresului din viaţa lor şi modalităţille face fată.

St'6ilire' $i "l'#i-i!'re' %iitorului-inerii tre%uie a utaţi să nţeleagă necesitatea sta%ilirii de scopuri clare şi realiste,

să le mpartă n paşi pe care să)i poată realiza.&sistentul social tre%uie să revadă periodic scopurile şi o%iectivele mpreună cu t>n

facă revizuiri ori de c>te ori este nevoie şi să ntărească eforturile făcute de t năr pentru ascopurilor. &sistentul social tre%uie să)1 implice pe t>năr pe toată durata planificării.


9



&dolescenţii tre%uie să nţeleagă relaţia dintre scopurile pe termen scurt şi cele pe tlung n domenii cum ar anga area, educaţia şi %anii proprii (i pot %eneficia de primirea %acI atunci c>nd scopurile lor sunt realiste.

O6(i#ere' de i#-orm'(ii -'!tu'le de$"re i$tori' "er$o#'l)@ medi!'l) ,i $o!i'l' '

-'miliei-inerilor tre%uie să li se ofere toate informaţiile disponi%ile care privesc istoria persmedicală şi socială a familiei.

Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informcomple#e despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici.

&cest gol n cunoaşterea t>nărului l poate mpiedica să)şi rezolve pro%lemele lesepararea de familie şi pot avea ca rezultat aşteptări nerealiste despre suportul pe care l poatfamilia n viitor.

&sistentul social tre%uie să se asigure ca t>nărul să primească aceste informaţii şi cnţeles şi tre%uie să evite erorile de interpretare.

ulţi tineri n)au primit informaţii vitale despre ei inşişi şi despre istoria medical

familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni indepe&sistenţii sociali tre%uie să se asigure că tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fimedicale nainte de părăsirea sistemului, şi să fie siguri că tinerilor le este clară inforconţinută şi consecinţele a ceea ce este scris.

I#(ele ere' ,i de"ri#dere' !u "ierderile di# tre!ut@ re$"i# erile $i -uri'&sistenţii sociali tre%uie să ofere adolescenţilor consiliere n ce priveşte separarea

familia %iologică, de persoanele care i)au ingri it, de ceilalţi semnificativi şi n ce priveştesentimentelor nerezolvate asupra prezentului şi a ustările viitoare.

&dolescenţii pot %eneficia din nvăţarea faptului că furia şi sentimentele de pierdrespingere sunt normale şi de nţeles şi că sentimentele pot fi astfel orientate nc>t să nu

dezvoltare prezentă sau progresul n atingerea scopurilor.<tilizarea grupului de colegi cu e#perienţe similare poate fi cea mai %ună modalitalucru cu acest aspect.

Kolosirea cărţii vieţii, auto%iografiilor sau a altor mi loace care să ofere o perspectivdovedit a fi folositoare.

I#(ele ere' ,i de"ri#dere' !u -i urile !'re re"re&i#t) 'utorit'te'&dolescenţii care se pregătesc pentru viaţa adultă tre%uie a utaţi să nţeleagă fu

autoriăţii, necesitatea unei ordini sociale şi rolul specific al figurilor autorităţii nvieţile lor.

Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprieanga atorii, lucrătorii de caz, poliţia, udecătorii, adolescenţii tre%uie să fie a utaţi să recfaptul că este n interesul lor să fie cooperanţi şi să ia n considerare regulile de %ază şi condin cadrul societăţii.

Consilierea, n special ocul de rol cu situţtii care pot apărea s)a dovedit a fi o meficientă pentru situaţii cum ar fi contactul cu poliţia, discuţia cu un udecător, ne nţelegelucrătorul de caz, descurcarea cu o persoană furioasă.

2olul fiecărui mem%ru al echipei tre%uie să fie acela de profesor, consilier şi ghid,ot>nărului oportunităţi de a nvăţa şi e#ersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult auGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

91



(i tre%uie să)1 ncura eze pe t>năr să)şi asume riscurile necesare pentru a deveni independeimportant de recunoscut că adulţii n prea ma cărora trăieşte t>nărul au o influenţă considasupra a%ilităţii t>nărului de a)şi forma deprinderi de viaţă independentă.

Roluri 'le 'dultului 7# de&%olt're' de"ri#derilor de %i'()

Pro-e$orC'ut) mome#tul 'de!%'t "red)rii te'!h'6le mome#t$JI#trodu!e #oi !o#!e"te "ri# %or6ire dire!t) ,i demo#$tr'(ii "r'!ti!eO-er) o"ortu#it'te' ti#erilor de' "r'!ti!' #oi de"ri#deriRe!u#o',te di-ere#(ele di#tre ti#eri 7# "ro!e$ul de 7#%)('rePermite ti#erilor $) 7#%e(e "ri# 7#!er!)ri ,i re,eli

I#$tru!torE<"li!) re ulile ;o!uluiJ

K#!ur';e'&) t8#)rulA$i ur) -eed6'! "o&iti%Pro%o'!) ti#erii $) o6(i#) !ele m'i 6u#e re&ult'teA$i$t) de l' tu,)J

Co#$ilierE$te te#t l' "reo!u")rile ti#erilorA$i$t) t8#)rul 7# !l'ri-i!'re' $e#time#telor@ %'lorilor@ $!o"urilorPu#e '!!e#tul "e re&ult'tele t8#)rului ,i #u "e "ro6lemele '!e$tor'Permite ti#erilor $) 7,i !o#du!) %i'('K#!ur';e'&) ti#erii $) '!(io#e&e "e#tru 'ti# ere' u#ui $!o"

Me#torC'ut) #oi o"ortu#it)(i ,i re$ur$e

De$!hide "or(iJ "e#tru t8#)rPermite t8#)rului $) 7l 7#$o(e'$!) l' re&ol%'re' u#or "ro6leme "er$o#'leKl "re&i#t) "e t8#)r di-eritelor "er$o'#e ,i or '#i&'(ii de %'lo're


9!



d+ De l' de"ri#deri $im"le l' de"ri#deri !om"le<e: e<em"le de module "r'!ti!e de-orm're de de"ri#deri

d*+ De"ri#deri $im"le ' Deprinderi pentru viaţa zilnică3iaţa zilnică n condiţii de autonomie individuală presupune procurarea şi pregă

alimentelor, gestionarea unui %uget personal, păstrarea unui regim de viaţă care să prm%olnăvirile, reacţia promptă şi adecvată n caz de accident sau m%olnăvire, asigurm%răcăminţi decente, curate şi adecvate vremii de afară şi ocaziei.

Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenţii nu dispun de informaţia necesară şde condiţiile de a le e#ersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaţa indepeei vor tre%ui să afle anumite lucruri si totdată să poată practica aceste deprinderi. Cele maidintre ele pot fi manifestate chiar pe durata şederii n instituţii. Pentru %inele lor de mai t>rtre%ui depăşite acele %ariere administrative sau tehnice care n momentul de faţă mpidispună de o minimă autonomie funcţională pe durata şederii n instituţie' autogospodăr permisiunea de acces la %ucătăroie pentru anumite tre%uri, un minim de %ani de %uzunar.

Modul de -orm're: Pre )tire' 'lime#telor "e#tru hr'#' "er$o#'l)&fecţiunile determinate de alimentaţia inadecvată sunt n continuă creştereşi de aceea,şi de aceea,

dacă adolescenţii vor nţelege relaţia dintre alimentaţie şi sănătate, vor fi capa%ili să ia decidacă adolescenţii vor nţelege relaţia dintre alimentaţie şi sănătate, vor fi capa%ili să ia decile vor menţine sănătatea+le vor menţine sănătatea+

Adolescen ii !i tinerii, neav>nd formate * consolidate deprinderile de pregătire a hran sunt tenta i să consu%e "roduse inadecvate fie cantitativ fie neechili%rate caloric şi de aceesunt necesare programe de educaţie alimentară+

nii adolescen i !i tineri au obiceiuri ali%entare precum consumul e#agerat de dulciuri, preferinţe e#agerate pentru anumite alimente * m>ncăruri care nu conduc la o ali%enta ieechilibrată+

Adolescen ii cunosc foarte "u ine lucruri des"re ali%enta ie precum valoarea nutritivă adiferitelor alimente, modul * condiţiile n care se prepară hrana deoarece foarte puţinimplicaţi, de către părinţi * educatori, n aprovizionare, gătit, pregătirea mesei etc.

Adolescen ii institu ionali'a i sunt cei %ai vitregi i #n legătură cu %odul de conce"ereunui %eniu, gătitul sau a"rovi'ionarea dat fiind faptul că accesul lor n %ucătăria căminului aregeneral ca scop cel mult curăţenia sau activităţile au#iliare precum curăţatul zarzavaaşezatul mesei etc. şi mai puţin gătitul propriu)zis.

Kormatorul tre%uie să cunoască şi să transmită informaţii de %ază despre alimentaţieCe este ali%enta ia2, De ce %$ncă%2

&limentaţia asigură satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifestă foame+(a asigură organismului resursele pentru creştere şi dezvoltare, dega area de ene

necesară pentru efort fizic şi intelectual+&petitul alimentar este influenţat de mirosul şi aspectul plăcut * neplăcut al alimen

oamenii măn>ncă at>t de nevoie c>t şi de plăcere sau cu diferite ocazii "aniversări, săr%ător

;ela ia dintre ali%enta ie !i sănătate


9



&limentaţia corectă pe l>ngă asigurarea suportului energetic necesar desfăşuactivităţilor fizice şi intelectuale previne apariţia anumitor %oli, put>nd chiar să contri%atenuarea * vindecarea unora dintre ele.

&limentaţia incorectă prin cantitatea şi calitatea alimentelor, frecvenţa consumul preferinţele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente provoacă * accentuează apariţia

dentare, a dia%etului, a o%ezităţii, unor %oli ale stomacului, ale inimii şi vaselor sanguine. ;eguli "entru o ali%enta ie corectă&legerea şi consumarea acelor produse care corespund calitativ' prospeţime, culo

miros, gust+0e recomandă o dietă %ogată n legume, fructe şi produse cerealiere ci nu n car

grăsimi+0e vor folosi cu moderaţie produsele zaharoase, sarea şi condimentele+0e va reduce şi chiar elimina consumul de alcool+

enţinerea curăţeniei n %ucătărie "at>t ncăperea n sine, c>t şi instrumentarul *acesteia şi vesela$ contri%uie, alături de stocarea şi prepararea corespunzătoare a alime

"spălare, fier%ere adecvată etc.$ la reducerea considera%ilă a riscului de m%olnăvintermediul alimentelor+/giena m>inilor şi starea de sănătate a celui care pregăteşte m>ncarea este de asemen

factor important n reducerea riscului de m%olnăvire menţionat anterior.

<actorii care influen ea'ă obiceiurile noastre ali%entarePreferinţele * aversiunile alimentare personale+

irosul * gustul * aspectul alimentelor+O%iceiurile alimentare provenite din modul de viaţă al grupului de apartenenţ

adolescentului n cauză+odelul cultural * religia consumatorului+

&ccesi%ilitatea * preţul alimentelor+Curiozitatea consumatorului+0tarea emoţională a su%iectului consumator "tristeţe, furie, frustrare, %ucurie etc.$+Pu%licitatea şi modul de prezentare a produselor "etichete, am%ala e etc.$.

Infor%a ii !i activită i care să ofere adolescentului oca'ia să e&erse'ePregătirea hranei+<tilizarea instrumentarului * dotărilor %ucătăriei+Conceperea şi prepararea unor meniuri cu alimente nutritive şi sănătoase.

tili'area căr ii de bucate&legerea şi punerea n practică a indicaţiilor unei reţete culinare+0faturi practice la gătit.

Conservarea ali%entelor De ce conservăm alimentele ?Care sunt şi cum tre%uie să arate alimentele ce se pot conserva ?Cum se conservă alimentele alese. Jucătăria ro%$neascăC>teva feluri de m>ncare sănătoase şi uşor de preparat.


94



O%iectiveDezvoltarea capacităţii de a face legătura ntre alimentaţie şi starea de sănătate * %

deprinderea unor o%iceiuri alimentare sănătoase pentru viaţă+Do%>ndirea unor cunoştinţe despre aprovizionarea cu alimente, păstrarea acesto

pregătirea hranei+Do%>ndirea unor cunoştinţe despre instrumentarul %ucătăriei şi utilizarea acestuia+0ă nveţe cum @se citeşte8 o carte de %ucate şi să nţeleagă utilitatea ei.

Ba sf>rşitul acestui modul, adolescenţii vor fi capa%ili să'Definească alimentaţia+Jncadreze corect alimentele după elementele nutritive pe care le conţin n cele 6

prezentate n ane#ă+(#plice ce este o afecţiune cauzată de alimentaţie+Cunoască regulile de %ază ale unei alimentaţii sănătoase+Jnlocuiască anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci c>nd sunt o%st

legate de preţ, aprovizionare, preferinţe etc+<tilizeze corect instrumentarul * dotările %ucătăriei+Prepare c>teva feluri de m>ncare, simple şi sănătoase, din %ucătăria rom>nească.Re$ur$e #e!e$'reKişe, planşe cu grupele de alimente cu instrumentarul %ucătăriei+ Carte de %ucate+ (

de recuzită "şorţ, %onetă, mănuşi de %ucătărie, tocător, cuţite etc.$+ Pliante de educaţiesănătate "dia%et, o%ezitate, cancer$+ 2esurse financiare pentru o aprovizionare minimă cu a&ccesul ntr)o %ucătărie şi materie primă pentru pregătirea c>torva feluri de m>ncare din %rom>nească.

Re!om'#d)ri "e#tru -orm'tori Adolescen ii se si%t foarte "uternici !i Katot!tiutori). De aceea vor oferi propriile lor

motive pentru care nu este nevoie să măn>nce corect+ perspectiva m%olnăvirii, a morţiceva foarte ndepărtat, care nu li se va nt>mpla.De aceea, n a%ordarea lecţiilor,trebuie să utili'a i acele argu%ente la care ei sunt

sensibili+ aspectul fizic plăcut, capacitatea de seducţie, performanţă sportivă, economii pentrucumpăra o%iectele care le plac, a fi @la modă8 etc.

Pentru a le c>ştiga interesul ncepeţi cu motivele pentru care oamenii măn>ncă+ solic participarea, preciz>nd că nu e#istă răspunsuri corecte sau greşite şi a utaţi)i să coreleze infocu propriul lor mod de viaţă+

0timulaţi participarea şi n cadrul demonstraţiilor practice favorizaţi fiecărui cualegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gătitul propriu)zis etc.

&ctivitatea 1 De ce m>ncăm ?0e ştie că a m>nca este o necesitate. otivele pentru care m>ncăm fac parte din aspectele legalimentaţie. &limentaţia este ştiinţa modului n care organismul utilizează alimentele pe cconsumăm. Cu toate că este o ştiinţă foarte complicată, cunoaşterea c>torva principii sim

nsuşirea c>torva reguli legate de alimentaţie ne a ută să avem o%iceiuri alimentare sănătoa0copul ' (ste acela de a)i a uta pe adolescenţi să definească alimentaţia, să conştienti

importanţa şi rolul alimentaţiei şi să nceapă să)şi pună ntre%ări despre modul n caredintre ei o face.

Durata ' 4 )9 de minute.Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

96



Participanti ' 9); adolescentiProcedura5rupul de 9); su%iecţi se aşează n semicerc cu faţa către ta%lă * flip)chart. B

grupului, formatorul, i informează despre scopul nt>lnirii.-ehnica folosită estebrainstor%ingul o tehnică care permite participanţilor să facă

comentarii fără teama că vor fi udecaţi.Pe ta%lă se scrie tema discuţiei' M ECA;@ +Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fr

:imeni nu este nevoit să)şi apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at să "artici"e oric$t deciudate ar fi o"iniile lui..

<n o%servator notează, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune şi fără comentarii.Ba sf>rşit se notează pe ta%lă răspunsurile n ordinea n care au fost e#primate părer

formatorul le grupează astfel nc>t răspunsurile să se su%sumeze mai multor idei ca'-oţi oamenii măn>ncă+&limentele sunt foarte variate+Preferinţele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+

>ncăm pentru că ne este foame etc.&ceastă primă parte a %rainstormingului nu are rolul de a găsi soluţii la o pro%lemă dacela de a sparge gheaţa şi de a investiga atitudini, opinii privitoare la această temă. (stasemenea o %ună metodă de a o%ţine idei de la care să nceapă apoi discuţiile.

Jn cea de a doua parte a şedinţei se scrie pe ta%lă cel de al doilea titlu' D@ C@ M EC M 20e procedează ca şi la secvenţa anterioară, după care, se structurează pe ta%lă răspuns

su%ordonate, de e#emplu, următoarelor idei'>ncăm pentru ca să trăim, ca să creştem şi ca să ne simţim %ine şi sănătoşi+>ncăm pentru ca să avem energia necesară activităţilor noastre " nvăţătură, muncă

sport etc.$+>ncăm un anumit aliment pentru că acesta ne place.

Ba sf>rşitul activităţii cursanţii vor fi ntre%aţi'Cum li s)a părut activitatea ? De ce ?Dacă nainte de această lecţie s)au mai g>ndit la aceste pro%leme şi n ce mod ?Ce alte lucruri ar dori să afle despre alimente * alimentaţie ?

Re!om'#d)ri "e#tru -orm'torKormatorul va nota toate aceste o%servaţii ale cursanţilor şi va ţine cont de ele n l

următoare.+(ste %ine ca notiţele privitoare la activităţile derulate să nu fie foarte complicate, ci

c>teva idei şi impresii care să vă permită să rememoraţi caracteristicile grupului şi discuţiile

&ctivitatea ! Ce influenţează alimentaţia(#istă foarte mulţi factori care influenţează o%iceiurile noastre alimentare++ "e unii #i "ute%

controla, alţii sunt independenţi de voinţa noastră.0ă identifice ce anume oacă un rol important n alimentaţia lor şi factorii ca

influenţează modul n caParticipanti ' ;)1 .Durata ' 4 )9 minute.2esurse ' Chestionarele @Ce crezi despre m>ncare ?8 "v. ane#a$ pentru fi

cursant'-a%lă, cretă colorată.Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

99



Pro!edur'&ctivitatea cuplează informaţii o%ţinute din completarea chestionarelor cu cele din di

de grup.Jn prima fază a activităţii li se va cere participanţilor să răspundă c>t mai since

ntre%ările chestionarului care li se va pune la dispoziţie. 0e precizează că este anonimrăspunsurile lor vor a uta la nţelegerea mai %ună a pro%lemelor şi preocupărilor lor lalimentaţie.

După completarea chestionarelor acestea vor fi adunate şi se va trece la următoarea faactivităţii. 0e va scrie pe ta%lă următorul titlu'C@ L C; ;I > <ACGO;I influen ea'ă %odul de a%$nca al oa%enilor 2

Participanţii sunt stimulaţi să răspundă, fiind a utaţi prin sugestii şi e#emple lega posi%ilele răspunsuri la această ntre%are.

2ăspunsurile vor fi grupate su%sumat factorilor care influenţează alimentaţia'odelul cultural moştenit de consumator+

(reditatea consumatorului+

odul de viaţă al grupului din care face parte consumatorul+Preferinţele * aversiunile personale faţă de anumite alimente+-ipul de activitate "intelectuală, activitate fizică uşoară, activitate fizică grea$+3>rsta consumatorului.0e solicită participanţilor să răspundă la ntre%ări de genul'Pe voi ce factori vă influenţează mai mult ?Ce credeţi despre felul n care vă hrăniţi acum ?Dacă aţi putea, ce alimente aţi consuma ?Ce alimente credeţi că v)ar putea a uta să arătaţi * să vă simţiţi mai %ine ?Ce factori care vă influenţează alimentaţia puteţi controla şi cum ?2ecomandări pentru formatori

Kormatorul va selecta din răspunsurile date n chestionare care vin n spri inul struinformaţiei după modelul oferit mai sus. (l va relua opiniile emise pentru a facilita succesischim%urilor de păreri şi progresele grupului+

Jn anumite situaţii "e#. din chestionar' Ce alimente ţi plac * displac şi de ce ?$ntre%area şi antrenează n discuţie un număr c>t mai mare de cursanţi pentru fa

schim%urilor de opinii+Kormatorul tre%uie să refacă n mod regulat sinteza celor discutate pentru a pe

grupului să treacă de la un punct la altul, să facă %ilanţul opiniilor emise, să recapituleze pude divergenţă şi să treacă la o altă fază.

&ctivitatea Ce ştim despre alimente ?&limentele sunt cele care ne asigură agenţii nutritivi de care avem nevoie'vitamine,vitamine,

minerale, aminoacizi din proteine, acizi graşi, glucide şi grăsimi. &ceşti agenţi nutritivi pminerale, aminoacizi din proteine, acizi graşi, glucide şi grăsimi. &ceşti agenţi nutritivi pdintr)o varietate de alimente şi fiindcă pentru o sănătate %ună avem nevoie de peste 4 dedintr)o varietate de alimente şi fiindcă pentru o sănătate %ună avem nevoie de peste 4 denutritivi, tinerii tre%uie să ştie care alimente conţin aceşti agenţi şi cum pot fi ele com%inatenutritivi, tinerii tre%uie să ştie care alimente conţin aceşti agenţi şi cum pot fi ele com%inate

0copul(ste acela de a)i nvăţa pe cursanţi să ncadreze corect alimentele n cele 6 g

alimentare şi de a le face cunoscute funcţiile principale ale fiecărei grupe "v. ane#e' lapte, clegume, fructe, cereale$.Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

9=



Durata ' 4 )9 de minute.Participanţi '. 5rupul de 9); adolescenţi şi tineri.2esurse ' Planşa cu grupele de alimente "v. ane#a$, orice alte materiale, planşe sau ta%

n care să fie prezentate caracteristicile alimentelor "calorii, conţinutul n agenţi nutritivi, n ce alimente se găsesc etc.$' -a%lă * flip)chart

Koi de h>rtie, cartonaşe pe care sunt trecute nume de alimente din cele 6 grupe cunoscProcedura se %azează pe com%inarea a două tehnici' completarea unui chestionar, u

de discuţia de grup.Ba nceputul nt>lnirii formatorul le vor%eşte despre varietatea alimentelor şi despr

că, indiferent c>t de variate ar fi, ele se mpart n 6 grupe n funcţie de rolul nutritiv pe carBi se va arăta tinerilor o planşă care să ilustreze mpărţirea alimentelor n gr

respective şi funcţiile nutritive ale fiecărei categorii de alimente.<rmează apoi o secvenţă a activităţii, su% forma unui oc, menită să fi#eze inform

primite.

Bi se dau cursanţilor amestecate, cartonaşele pe care scrie denumirea unor alimente+Bi se cere să introducă * aşeze fiecare cartonaş n cutia * n faţa etichetei corespun

fiecărei grupe de alimente "6 grupe de alimente, deci 6 cutii * 6 etichete$+&poi formatorul le arată planşa cu grupele de alimente, agenţii nutritivi pe car

furnizează organismului şi funcţia principală a acestora pentru reactualizarea inform prezentate la nceputul nt>lnirii.

Ba sf>rşit se verifică modul n care au sortat cartonaşele şi se compară cu informcuprinse n planşă.

Cursanţii tre%uie să fi#eze şi să vehiculeze informaţii care să răspundă la următo

ntre%ări'Ce rol are fiecare grupă de alimente ?&vem nevoie de toate alimentele ?0unt şi alimente care ne fac rău, chiar dacă arată %ine şi ne plac ? De ce ?(#istă diferenţe privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt a

diferenţe şi ce le determină ?3oi ce ar tre%ui să m>ncaţi ?

2ecomandări pentru formator Kormatorul poate să dea drept temă de lucru acasă completarea unei fişe n care fi

t>năr să propună un meniu complet' mic de un, pr>nz, cină pentru o zi sau pentru mai multeKormatorul le poate cere să comenteze alegerea făcută cu argumentele necesare " mi

este sănătos, mi pot permite etc.$+Kormatorul poate utiliza aceste informaţii ca punct de pornire pentru activitatea următ

&ctivitate 4 Aoli determinate de alimentaţia inadecvatăChiar dacă sunt tineri, unii dintre su%iecţi au de a pro%leme de sănătate cauzat

alimentaţie inadecvată' carii dentare, dureri de stomac supra * su%ponderalitate, rezistenţă scă' carii dentare, dureri de stomac supra * su%ponderalitate, rezistenţă scăla o%oseală etc.la o%oseală etc.


9;

ăr /aurt Orez Aiscuiţi &rdei iel(#emplu'



0copul/dentificarea legăturii dintre diferitele afecţiuni şi alimentaţie.Durata ' 9 de minute.2esurse ' Pliante, %roşuri, planşe şi alte materiale din sfera educaţiei pentru sănăt

(ventual se vor utiliza şi filme documentare de specialitate şi * sau se va invita un medi

asistent nutriţionist+ProceduraBi se cere cursanţilor să numească afecţiuni şi pro%leme de sănătate de care aceştia suBi se cere să spună dacă cred că este o legătură ntre alimentaţie şi unele dintre a

afecţiuni+0e notează pe ta%lă, n st>nga, afecţiunile şi n dreapta alimentele * o%iceiurile alim&poi se confirmă, utiliz>nd e#emplele pertinente, această legătură. 0e trece trept

prezentarea %olilor provocate * accentuate de o alimentaţie proastă. Jn spri inul afirmautilizează pliantele, planşele sau a utorul invitatului+

Ba sf>rşit se scriu pe ta%lă principalele afecţiuni determinate de o alimentaţie defectu0u%ponderalitatea * supraponderalitatea "p>nă la o%ezitate$+

&fecţiunile dentare+Aolile inimii şi ale aparatului circulator+Dia%etul.Kiecare afecţiune mai sus menţionată se va trata astfel'Caracteristicile %olii * afecţiunii+2egimul alimentar care o provoacă+2epercursiunile n plan personal generate de %oala * afecţiunea n cauză+2emedii prin modificarea regimului * o%iceiurilor alimentare.Ba sf>rşitul lecţiei cursanţii vor fi stimulaţi să răspundă sintetic la mai multe ntre%ărCe legătură e#istă ntre afecţiunile lor şi alimentaţie ?Cunosc şi alte persoane care au pro%leme de sănătate din cauza alimentaţiei ?

Ce %oli provocate de alimentaţie i ngri orează cel mai mult ?Ce ar dori * putea m%unătăţi n favoarea sănătăţii din regimul lor alimentar ?

<ltima parte a lecţiei va fi alocată unui mic oc de rol. 0copul acestui e#erciţiu estefi#a cunoştinţele do%>ndite şi pentru a termina lecţia ntr)un mod rela#ant, chiar vesel.

Zocul de rolPersona e'trei persona e, interpretate de cursanţi.trei persona e, interpretate de cursanţi.0cenariu'&ndrei, 1 ani, scund şi gras, măn>ncă multe dulciuri, p>ine, nu face mişcare, comp

de felul n care arată şi de faptul că nu)şi poate face nici o prietenă.Htefan, prieten cu &ndrei, i procură uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servici prieten cu &ndrei, ncearcă să)l convingă că tre%uie să)şi schim%e o%iceiurile alimentare sport. Jntr)o zi &ndrei i cere lui Htefan să)i cumpere pră ituri n schim%ul colecţiei d3ictor se opune şi ncearcă să le e#plice că nu procedează corect.

Cursanţii implicaţi n ocul de rol tre%uie să aducă argumente pro şi contra solicitcare &ndrei i)o face lui Htefan.

Ce ar tre%ui să spună 3ictor astfel nc>t &ndrei să nţeleagă că greşeşte ?Ce ar tre%ui să spună &ndrei nainte şi după ce ar putea fi convins de 3ictor ?Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ţine tim%rele ?2ecomandări pentru formatori


9G



(#erciţiul dă posi%ilitatea tinerilor să demonstreze n ce fel percep şi nţeleg relaţiaalimentaţie şi sănătate+

Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ocul de rol+Ba sf>rşitul e#erciţiului formatorul are o%ligaţia să sintetizeze o%servaţiile şi să form

concluzii pe care să le ancoreze de informaţia transmisă n cadrul activităţii.

&ctivitatea 6 Cumpărarea alimentelor Kiecare dintre noi m>ncăm zilnic diferite alimente, crude sau gătite. /ndiferent de

alimentelor sau modul n care le consumăm tre%uie mai nt>i să le procurăm.Cunoaşterea locurilor de unde ne aprovizionăm, preţurile apro#imative, administr

resurselor financiare n funcţie de meniul pe care dorim să)l preparăm, criteriile de ale produselor sunt etape importante n pregătirea alimentelor pentru hrana personală.

Ba sf>rşitul activităţilor cursanţii vor şti cum şi de unde şi pot procura alimente de cac>t mai aproape de casă, la preţuri c>t mai mici etc.

Bocul Jn oraş, prin magazine alimentare şi pieţe.

Durata ' 3aria%ilă c>teva ore.2esurse ' Bista de cumpărături+ O sumă minimă de %ani "pentru un meniu ales$+ 0acPro!edur'Kormatorul stabile!te #%"reună cu gru"ul felurile de m>ncare pe care le vor pregăti+(#emplu' cior%ă ţărănească, ghiveci de legume cu carne de vită, desert+0e sta%ileşte lista cu alimentele ce tre%uie procurate,as"ectul acestora #n stare "roas"ătă,

cantităţile, locurile unde pot fi găsite şi "re urile orientative+0e discută despre pregătirea pentru mersul la cumpărături' %ani, plase, distanţe

mi loacele de transport p>nă la magazinele de desfacere cu argumente pro şi contra alacestora+ Kormatorul merge mpreună cu grupul de tineri şi)i asistă la cumpărături. Kmem%ru al grupului tre%uie să cumpere un aliment şi să comenteze n faţa grupului cum an

ales "raport preţ*calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de casă etc.$+Ba sf>rşit alimentele sunt aduse n %ucătărie, sortate şi pregătite pentru gătit+0e vor discuta următoarele aspecte'Ce li s)a părut mai dificil ?Cum ar fi putut acţiona aşa nc>t să economisească %ani ?Cum se face pregătirea pentru gătit ? "e#.' spălat, tranşat, curăţat, tocat etc.$.2ecomandări pentru formator Kormatorul tre%uie să se limiteze la prezentarea iniţială a scopului activităţii şi c>tev

directoare şi să evite preluarea responsa%ilităţilor grupului+ Jnainte de a porni la cumpărătuasigure că tinerii cunosc orientativ preţurile, ştiu ce au de făcut, au sta%ilit n mod corect rmeniu*materie primă necesară. Chiar dacă iese prost, să evite intervenţia din motive legrisipă, pierderea timpului sau cumpărături @proaste8+ Jn cazul n care nu a ieşit cum tre%noteze toate o%servaţiile inclusiv de ce anume, şi să reia activitatea n altă zi.

&ctivitatea 9 Cunoasterea %ucătăriei&ceastă lecţie se %azează pe demonstraţii practice+metodele de predare şi nvăţare vor fimetodele de predare şi nvăţare vor fi

determinate de nevoile individuale ale fiecărui cursant.determinate de nevoile individuale ale fiecărui cursant.Aucătăria este locul unde se pregăteşte m>ncarea+ea este utilată de la modest la sofisticatea este utilată de la modest la sofisticat

cu instrumentarul necesar. /ndiferent de gradul de utilare se identifică următoarele elemencu instrumentarul necesar. /ndiferent de gradul de utilare se identifică următoarele elemen %ază' %ază'Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=



&ragazul "prefera%il prevăzut cu cuptor$+asa de %ucătărie+

3ase de gătit, strecurători, tocătoare+Cuţite, linguri, furculiţe etc.

odul n care utilizăm acest instrumentar depinde de ce anume dorim să gătim. Jn ti

utilizării lor tre%uie să se ţină seama de regulile legate de'0ecuritate n %ucătărie "supravegherea permanentă a focului, manevrarea corectă a vcare conţin apă clocotită, a o%iectelor ascuţite, a aparatelor electrice etc.$+/giena spaţiului, instrumentarului şi nu n ultimul r>nd a persoanei care găteşte+

Ba sf>rşitul lecţiei tinerii vor fi capa%ili să cunoască şi să utilizeze corect o%iectedotarea %ucătăriei, să respecte normele de igienă şi cele de păstrare * pregătire a hranei.

Durata ' 3aria%ilă c>teva ore.2esurse '&ccesul n spaţiul unei %ucătării+

aterie primă n funcţie de meniul ales "zarzavaturi, legume, fructe etc.$+

Horţuri, %onete, mănuşi şi prosoape de %ucătărie+Produse pentru curăţenie "%ureţi, detergent, praf de curăţat etc.$.O%servaţie0e poate solicita accesul n %ucătăria căminului şi folosirea materiei prime p

pregătirea mesei ntr)o zi o%işnuită+ Poate fi implicat personalul care lucrează la acea %ucăProceduraBecţia se desfăşoară n mai multe etape astfel'"a$ Discuţie de grupCe este o %ucătărie ?De ce avem nevoie de un spaţiu special amena at ?Dacă din construcţie nu avem un asemenea spaţiu, atunci cum am putea să)l delimită

să)l amena ăm "minimal$ n acest scop ?"%$ (#erciţii de utilizare a instumentarului %ucătăriei0e completează fişa cu modul de utilizare a instrumentarului %ucătăriei "v. ane#a$+Jntr)o sală o%işnuită se vor efectua e#erciţii de utilizare a c>torva instrumente de %uc<tilizarea corectă a cuţitelor n cazul curăţatului legumelor * fructelor, tăiatul şi to

legumelor * zarzavaturilor * verdeţurilor etc.+<tilizarea mi#erului+Kacerea * servirea unui ceai, care va fi oferit cursanţilor+0e pot prepara salate de legume * fructe proaspete+&ran area mesei "aşezarea corectă a tac>murilor şi veselei$+2ecomandări <or%atorul le va arăta "ractic %odul corect de reali'are a acestor activită i, după care

urmează participarea cursanţilor sub su"raveghere.-inerii vor fi ncura aţi să lucre'e inde"endent . <or%atorul #!i va reduce tre"tat de%onstra iile !i interven iile, pe măsură ce tinerii capătă

ncredere şi competenţă.Ba sf>rşit se vor consuma cele pregătite, e#ers>ndu)se eventual ntr)un oc de rol

ipostaze posi%ile' @oaspeţi * gazde8, @ ntre prieteni8, @cu diferite ocazii8 etc+"c$ Jn %ucătărie


=1



Jn acest fel se accentuează şi pe necesitatea cunoaşterii regulilor legate de servirea mnormele de igienă "personală şi a spaţiilor de pregătire * servire a mesei$, utilizarea cortac>murilor, poziţia corectă la masă, aran area adecvată a mesei etc.

Această eta"ă trebuie să ofere "rile1ul de "artici"are la o situa ie reală, n vederea ntăririicunoştinţelor do%>ndite.

Jn funcţie de a%ilităţi fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secv pregătire a m>ncării#ntr*o bucătărie adevărată.Se "oate organi'a sub for%a unui concurs la care mem%rii uriului să fie personalu

%ucătăriei, care va acorda note pentru'&%ilităţile manuale ale cursanţilor+Corecta aplicare a regulilor de igienă+5ustul şi aspectul preparatelor+&spectul mesei etc.Jn uriu pot fi incluşi de asemenea colegi, prieteni şi educatori ai cursanţilor.

2ecomandări pentru formator

0uccesul n transmiterea de informaţii şi a%ilitarea tinerilor privind pregătirea alime pentru hrana personală poate fi urmărit n trei direcţii'Cunoştinţele pe care le)au do%>ndit+Punerea n practică a acestor cunoştinţe şi modificarea comportamentului aliment

conformitate cu regulile unei alimentaţii sănătoase+&%ilităţi şi deprinderi n pregătirea hranei+<ltimul punct poate fi o%servat n mod direct, prin aplicaţiile practice efectuate de a

lecţiei.Prima direcţie poate fi evaluată prin răspunsuri, testare a nivelului de achiz

informaţionale.& doua direcţie este mai greu de evaluat şi se prea poate ca dincolo de a%ilită

informaţii, comportamentul alimentar să se schim%e foarte greu din diferite motive. Chiar dastau lucrurile şi aveţi semnale despre acest lucru, asiguraţi)vă că punctul 1 şi sunt %ine de către cursanţi şi ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deţine.

Ba sf>rşitul lecţiei se recomandă o nt>lnire de evaluare n care cursanţii să ofercompletarea unor chestionare, semnalele legate de importanţa acordată lecţiei şi de nivelcunoştinţe n domeniu.

Chestionarele tre%uie să fie simplu de aplicat, e#trem de selective, eventual cu mai variante de răspunsuri din care să aleagă unul pe care l consideră corect "v. ane#a$.

&ne#ă' Principalele grupe de alimente

&genţii nutritivi ma ori Kuncţia principală 5rupe alimentare

Calciui%oflavină "A)!$roteine C

r e ş t e r e a

o a s e l o r ş i a

d i n ţ i l o r

Bapte, %r>nză, %r>nză de vaci, iaurt, %udincă, ngheţată.


=!



&genţii nutritivi ma ori Kuncţia principală 5rupe alimentare

roteine

&cid nicotinicKier iamină "A)1$ C

r e ş t e r e a

m u ş c h

i l o r 3ită, viţel, miel, porc, mezeluri, ouă, pasăre, peşte, crustacee.

Kasolea uscată şi mazărea, soia şi produsele din soia,nucile com%inate cu proteine animale sau cerealiere potsu%stitui o porţie de carne'

itaminele & şi C 0 t i m u

l e a z ă

f u n c ţ i i l e

o r g a n i s m u

l u i-oate legumele * fructele+ cele cu frunze sau de culoare verd nchis ori portocalii sunt recomandate de )4 ori pesăptăm>nă pentru vitamina &. citricele sunt recomandate zilnic pentru vitamina C.

idraţi de car%oniamină "A)1$

Kier & s i g u r ă

e n e r g i e Produsele de panificaţie şi cereale, %iscuiţi, paste, orez,

preparate din porum% şi fulgi, cereale integrale+se recomandă produsele cerealiere fortifiante şi m%ogăţite.

Chestionar de evaluare finalăCe crezi despre alimente ?De ce crezi tu că măn>ncă oamenii ?Ce alimente * m>ncăruri ţi plac şi de ce ?Ce alimente nu)ţi plac şi de ce ?&i cumpăra anumite alimente indiferent c>t costă ?Ce alimente ar tre%ui să fie ntotdeauna accesi%ile, dar n momentul de faţă nu sun(#istă alimente care ţi se par foarte gustoase ?Care sunt gusturile tale n comparaţie cu ale prietenilor tăi ?Jţi place să ncerci m>ncăruri noi ?Ce alimente ţi se par ciudate ?(şti constr>ns să măn>nci anumite alimente ?(#istă alimente care sunt @la modă8 ?[i se pare că pu%licitatea face ca anumite produse alimentare să fie mai interesante ?" 1 $ Ce măn>nci c>nd eşti fericit * trist * nsingurat * nspăim>ntat ?

d!. Deprinderi comple#e ' deprinderi pentru viaţa n societate&dolescenţa este o etapă comple#ă, dificilă , plină de contradicţii , n cursul c

individul şi desăv>rşeşte socializarea. (l tre%uie să asimileze cunoştinţe şi deprinderi legstăp nirea şi dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaţiile cu cei din ur' persoaceaşi v>rstă sau mai mari, de acelaşi se# sau diferit,prieteni, colegi, părinţi sau rude, oamdiferite poziţii sociale şi roluri diverse.

&sumarea propriei identităţi <or%atorul trebuie să trans%ită infor%a ii des"re caracteristicile adolescen ei,

autocunoa!tere !i sădezvolte abilităţi #n deli%itarea K@ C@ILALNI).


=



Personalitatea omului este alcătuită din tot ceea ce se ntipăreşte n mintea omului şievidenţiată prin comportamentul lui n diferite situaţii pe parcursul ntregii vieţi+

@&"erien a pe care o acumulăm de)a lungul vieţii determină o permanentă dezvoltadaptivă, dar răm>nem constanţi n trăsăturile de fond' suntem mereu altfel, dar totdeau

nşine+

Ceea ce sunte% fiecare dintre noi, ceea ce putem fi şi ce am dori să devenim sucomponentele @luptei8 pentru devenire, ntre ele tre%uind să e#iste echili%ru şi armonie+ Cunoa!terea de sine !i educa ia tre%uie să stea la %aza modelării propriei personalităţi+

0copPregătirea adolescenţilor pentruasu%area !i e&ercitarea corectă a statutului de adult

inde"endent n rolurile sociale fundamentale.O%iectiveConştientizarea de către adolescent a faptului că oamenii sunt, n elementele lor esen

toţi la fel' se nasc, cresc şi se dezvoltă psihosocial, m%ătr>nesc şi mor+Ki#area elementelor caracteristice dezvoltării n adolescenţă, implicit a diferen

determinate de identitatea de se#+&%ilitarea adolescenţilor cu informaţii şi metode de autoevaluare+Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea de sine+0timularea relaţionării sociale, cunoaşterea limitelor individuale n relaţia @(

C(/B&B[/8.Cunoaşterea caracteristicilor creşterii şi dezvoltării %io)psiho)sociale la pu%ert

adolescenţă+

2ecomandări pentru formatori3erificarea materialului de suport al lecţiei naintea nt>lnirilor, luarea măsurilor leg

spaţiu, participanţi astfel nc>t să se evite surprizele neplăcute+

&ctivitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice altern>nd secvenţe pregătire prin metode afirmative, interogative şi active. Metode afir%ative+Prezentarea unui material, de către formator sau de specialiştii invitaţi de acesta, su%

unor mici e#puneri+(#erciţii utiliz>ndu)se tehnica creion h>rtie, ta%la, flip chartul etc+ Metode interogative+3erificarea cursantului privind gradul de nvăţare şi de fi#are a unor informaţii+

Metode "'rti!i"'ti%eDiscuţii de grup, oc de rol, %rainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale

grup.(valuarea iniţialăva "er%ite co%"ara ia infor%a iei de ba'ă, deţinută iniţial de

participanţi, cu informaţia similară o%ţinută după un timp şi va demonstra influenţa pe cavut)o activităţile derulate şi dacă lecţia şi)a atins scopul propus.

2esurse necesare<n spaţiu adecvat numărului de cursanţi şi tipului de activitate+ ateriale informativ

tipul planşelor, pliantelor, mici cărţi de popularizare n domeniul sănătăţii comportamese#ual+ Klip chart, ta%lă, creioane colorate+ fişe, chestionare, foi de evaluare, etc+ deventual al%ume foto+ diferite o%iecte de recuzită pentru ocul de rol+ reportofon, casete aGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=4



A!ti%it'te' * A,' $u#t EUCunoaşterea de către adolescenţi şi tineri a părţilor pozitive şi negative ale personalităţ

oacă un rol important n găsirea unor modalităţi de depăşire a aspectelor negative şi modalităţi de dezvoltare a ceea ce au mai %un. (#istă foarte multe elemente ale personalit

formare de care ei nu sunt conştienţi, elemente pe care le ignoră sau le minimalizează precelemente de care sunt m>ndri.&utocunoaşterea sau autoaprecierea reprezintă cunoaşterea calităţilor şi defectelor pr

a capacităţilor, aptitudinilor şi atitudinilor, a trăsăturilor de personalitate precum şi a gradulude dezvoltare. (a se realizează prin comparaţie cu ceilalţi oameni şi evidenţiază particularitindividuale n cadrul unor grupuri.

(#erciţiul 1 Cine sunt? Ce sunt?Kiecare din noi ndeplineşte n viaţa de zi cu zi mai multe roluri' om, european, c

fiu*fiică+ elev, prieten, coleg, frate * soră, etc.3or%iţi despre voi identific>nd c>t mai multe roluri pe care le ndepliniţi.

-imp de lucru' 6 minute refle#ie, 6 minute e#punere individuală(#plicaţii pentru formator Jn dinamica articulării identitare se disting trei niveluri de definire a eului.* un nivel su"raordonatcare trimite la identitatea speciei umane, la fiinţa umană ş

diferenţele dintre aceasta şi alte specii "eu sunt * noi suntem oameni$+* un nivel inter%ediaral definirii propriei persoane ca mem%ru al unui grup+ este vor%

o identitate socială %azată pe similitudinile din interiorul grupului şi diferenţe faţă de alte gru* un nivel subordonatal definirii propriei persoane ca fiinţă singulară, unică+ identitat

este %azată acum pe comparaţii interpersonale, pe diferenţele dintre eu şi celălalt n intgrupului de apartenenţă "eu şi V suntem elevi n aceeaşi clasă, dar spre deose%ire de V carfraţi, eu am ! fraţi şi ştiu să c>nt la ghitară$.

Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezintă procesul de socializare?Pornind de la e#erciţiul 1, se discută prezentările mem%rilor grupului, su%liniinasemsănările şi deose%irile identitare.

-imp de lucru' ! min.

(#erciţiul ! Cum mă prezint ?0copKacilitarea autocunoaşterii de către su%iecţi.Dezvoltarea capacităţii de prezentare a propriei persoane.

2esurse necesare' Covor *mochetă+ -a%lă * flipchart+ Creioane şi cretă colorată+ scris+ Kişe de autoevaluare+ 0cenariile pentru ocul de rol+ 0tudii de caz.

Procedura'După ce grupul s)a ntrunit, formatorul le prezintă scopul activităţilor care se vor deru

tre%ui să)i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea şi se va accentua carinformal, distractiv al lor.

Participanţii vor sta n cerc pe covor mpreună cu moderatorul grupului şi vor face o prezentare a lor+ nume, v>rstă, autodescriere fizică, orice informaţie pe care ei o conimportantă şi cred că i reprezintă.

2ecomandări pentru formator Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=6



Prezentarea va ncepe de la formator+3or fi stimulaţi să spună c>t mai multe lucruri despre ei+ :u se vor permite ironiile, ntreruperile etc.(#emplu pentru autoprezentare' pentru autoprezentare' @ ă numesc M sunt elev"ă$ M mi place să M mu

mea preferată este M sunt nlat"ă$ * scund"ă$ M cea mai mare calitate a mea este M mes

care vreau să o practic mai t>rziu este M am prieteni M etc.8După ce s)au prezentat toţi participanţii, sunt ntre%aţi dacă şi amintesc ce i caract pe @V8, @\8, @ 8 M+ apoi se scriu pe ta%lă elementele comune identificate la toţi particilacea mai mare parte a lor precum şi cele care i diferenţiază.

(#emplu pentru sistematizarea acestor informaţii' pentru sistematizarea acestor informaţii'Comune 0pecifice3>rsta 19)1= ani "] adolescenţi$+2eşedinţa' Centrul de Plasament+Profesia' elevi

Kete şi %ăieţiAlonzi * %runeţi * şateniJnalţi * scunziPasiuni

Ba sf>rşit se solicită participanţilor să comenteze o%servaţiile notate pe ta%lă sintetizeze c>teva concluzii care să răspundă la următoarele ntre%ări'Ce anume ne caracterizează pe noi toţi ?MCe anume ne diferenţiază ?MDe ce natură

elementele care ne diferenţiază ?Discuţia de grup se termină cu ocul @Aa%a oar%a8 n care, grupul, mpărţit n do

să acumuleze un puncta din identificarea su%iecţilor. Kiecare mem%ru al su%grupului va ochi şi va tre%ui să identifice din ncercări un su%iect al celuilalt grup. 3a fi a utat cu inlegate de preocupările acestuia şi nu din trăsăturile fizice.

5rupul c>ştigător va hotăr> pedepse hazlii pentru nvinşi.0e pot propune mai multe ocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea şi

identifica reacţii pozitive sau negative, n cazul unor situaţii reale sau imaginare.

Ba finalul activităţii li se solicită participanţilor să completeze fişa de autoevaluare @sunt (<8 "v. ane#a$, n cazul n care timpul nu le permite aceste fişe pot fi date spre completemă de casă. Kormatorul tre%uie să insiste pentru completarea tuturor ru%ricilor. (ste de aca su%iecţii să nu completeze toate spaţiile sau ca informaţia transmisă să fie sumară. Kişele păstra şi se vor compara cu cele care vor fi administrate la sf>rşitul acestui modul de pregătir

(#erciţiul Cu cine mă asemăn ?Jncearcă să identifici 6 grupuri distincte din care faci parte şi g>ndeşte)te cum

influenţat*cum influenţează ele identitatea ta-imp de lucru' 1 min.(#plicaţii pentru formator

0e discută la sf>rşitul e#erciţiului despre grupurile din care fac parte tinerii, su%liniincă fiecare dintre ei face parte din acelaşi grup "e#. toţi sunt elevi n aceeaşi clasă$, dar apunor grupuri diferite "e#. V este prieten cu \ şi , pe c>nd & este prieten cu A, C şi , etc.$.

Kormarea personalităţii este un proces cu du%lă deschidere'socializarea "integrarea socială, nvăţarea culturii ca transfer de la o generaţie la alta, individualizarea "adaptarea cerinţelor sociale la structura proprie, cultivarea elemenindividuale specifice, etc.$.

Jn acest conte#t conceptul deidentitate este foarte important' identitatea este noţiuneafundamentală pe care tre%uie să o avem n vedere atunci c>nd vor%im despre scopurile socGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=9



ea rezultă din interacţiunea dimensiunilor socială şi individuală ale fiinţei umane şi, ca şi cunu este dată odată pentru totdeauna ci se construieşte şi re)construieşte permanent, multidimensională.

Jn cazul copiilor instituţionalizaţi, formatorul va su%linia n discuţii pe mae#erciţiilor diversitatea identitară a acestor copii, faptul că ei nu sunt deose%iţi de ce

grupuri de aceeaşi v>rstă, %eneficiază de acelaşi tip de instrucţie, aparţin aceleiaşi culturi, acnaţiuni, etc. şi tre%uie, n consecinţă, să şi valorifice la ma#imum potenţialul individual pse integra n viaţa socială şi profesională fără comple#e de apartenenţă la un anumit grupunor 7etichete8 discriminatorii.

(#erciţiul 4 Cine sunt ei?&lege din e#erciţiul ! două grupuri din care ai afirmat că faci parte şi enumeră

caracteristici ale lor. Jntre%ă)i pe colegii prezenţi "care s)au afirmat sau nu ca aparţin>nd acgrupuri$ dacă sunt de acord cu tine. Compară caracteristicile găsite de tine, cu cele găsite dcolegi ce au afirmat că aparţin unui aceluiaşi grup cu tine. -imp de lucru' ! min.

(#erciţiul 6 Ce fel de persoană te consideri?0e va răspunde n scris, individual. 2ăspunsurile nu se vor discuta n grup. Kiecare m

al grupului va fi invitat să reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar-imp de lucru' 16 min.

0unt '

mai cur>ndoptimistmai cur>nd pesimist

nu ştiu

0unt o persoană'

1.indiferentă!.negativistă

.suscepti%ilă

4.nu ştiu

ă consider'

1.generos!.individualist

.interesat4.nu ştiu

ă consider ofiinţă'1.foarte fericită!.mai cur>ndfericită

.mai cur>nd

nefericită4.foartenefericită6. nu ştiu

Crezi n'

1.propriile forţe!.destin

.noroc4.nu ştiu

(#erciţiul 9 Chestionar pentru a te autocunoaşteCare consideri că este'Cea mai mare fericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMMM..Cea mai mare nefericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMM..Cea mai frumoasă floare'MMMMMMMMMMMMMMMMMM.

Cel mai mare defect la persoana iu%ită'MMMMMMMMMMMMMCea mai mare calitate la persoana iu%ită'MMMMMMMMMMMM..Cea mai frumoasă v>rstă'MMMMMMMMMMMMMMMCel mai frumos oras 'MMMMMMMMMMMMMMMM..-imp de lucru' 16 min.

2ăspunsurile individuale se scriu de către formator pe ta%lă şi se comentează cu ngrup pentru a se vedea spre ce se ndreaptă preferinţele grupului respectiv.


==



(#erciţiul = Povesteşte despre tinePovesteşte colegilor o nt>mplare din viaţa ta n care ţi)ai pus n valoare una sau ma

calităţi personale+ relatează nt>mplarea şi aminteşte)ţi cum te)ai simţit după aceea. Ce au sau făcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la nt>mplare "ţi)au mulţumitrecunoscut meritele, etc.$?

-imp de lucru' min. pentru fiecare mem%ru al grupului.Concluziile formatorului la temă-imp de lucru' 6 min.Kormatorul va pune n evidenţă ce cunoştinţe şi mai ales ce atitudini şi comportamen

manifestat copiii * tinerii n cadrul activităţilor su%liniind aspectele pozitive şi imp personală a fiecăruia.

Zoc autodescoperire' 7Palariile8 De)a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite 7palarii8 precum rolurile pe cavom interpreta. Dandu)ne seama ce palarie ar tre%ui sa purtam si totodata de rolul pe care ccred ca il ucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai %

peisa .&ceasta activitate le da frau li%er participantilor in a alege o 7palarie8 care sa reprstarea de spirit zilnica a fiecaruia. Kiecare participant va tre%ui sa creeze o palarie pentru persoana din grup, pentru a)i arata cum este perceputa.

/mpartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr)un grup si costientizarea fieindivid asupra modului in care este privit de e#aminator "grup$.

Participanţi ' em%ri ai unui grup care de a se cunosc %ine n număr par.2esurse necesare ' iare sau hartie creponat+ Panglica + arIere colorateKiecarei persoane i este sta%ilit un alt mem%ru din grup, caruia va tre%u

confectioneze o palarie din hartie. Kiecare participant va confectiona o palarie pentru sine pentru corespondentul sau in oc. Palariile tre%uie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o

semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata "e#. o palarie colo %leu)culoarea cerului, ar fi pentru o persoana 7calda cu toti cei din urul sau8 sau o pal %ucatar pentru o persoana care Uaduna toate lucrurile mici si le transforma intr)un lucru /ncura ati participantii sa fie creativi.

Cand palariile au fost confectionate, initiati o 7ceremonie8 in care fiecare are ocazia prezinte propria palarie si sa e#plice palaria pe care a confectionat)o pentru corespondentu&ceasta activitate ar tre%ui sa se desfasoare intr)un grup cu participanti care se cunosc %iei.

1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine?!. Cum te)ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi?

. Cate 7palarii8 diferite porti in viata ta cotidiana?4. &i palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schim%i? Dac

care sunt si de ce vrei sa le schim%i?

Zocuri de autoapreciere 7Pentru tine, dar de la cine?8Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand aceste

sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr)un oc in care tre%ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.

/nvatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de im%unataimaginii de sine.Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=;



Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea %eneficia auzind comen pozitive despre ei*ele si, in acelasi timp, pentru cei care tre%uie sa e#erseze deprinderea decomentarii pozitive despre altii.

/ntre 4 si 16 participanti2esurse necesare ' Cate un plic per persoana+ Sartie + Pi#uri sau creioane

ProceduraDati fiecarei persoane cate un plic, pi# sau creion si mai multe %ucati de hartie. C

fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el*ea. /n momentul iai primit plicul celui*celei de langa tine, scrii pe o %ucata de hartie un atri%ut pe care il adacea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand pliurmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.

Cand plicurile s)au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. &cesta desc plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa cnumele celui care l)a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic tre%uie sa ghiceasca ciadresat comentariul*complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. 0copul est

sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise sicomentariile citite. Cand ocul s)a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimesa)si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest oc.

1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?!.-i se intampla deseori ca ceilalti sa)ti faca complimente? Cum te influenteaza ac

lucru?.3ei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?

4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?6.Crezi tot ce a fost spus "scris$ despre tine? De ce da sau de ce nu?Dupa ce toata lumea a scris atri%utele si le)a introdus in plicuri, redistri%uiti pli

printre participantii la oc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va d

(ste o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.7Oglinda8

Cand ne privim intr)o oglinda, s)ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care sunvazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac lagreselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este %ine. Putem efectiv savedem partile %une asa cum le vad ceilalti.

&ceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. 0untem prea duri cuinsine? &cordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri po propria persoana, incep sa)si vada si partile %une. Poate ca se vor simti mai %ine in legatuinsisi.

(#plorarea modului in care mem%rii grupului se percep pe sine si compararea ace perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti mem%rii din grup.Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti mem%grupului si recunoasterea originilor acesteia.

Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. (ste recomanda%il ca memgrupului sa se cunoasca intre ei.

0e poate lucra individual precum si intr)un grup2esurse necesare' Coli al%e de hartie, 2igla, arIere colorate, Pi#uri, creioane


=G



ProceduraDati fiecarui mem%ru al grupului cate o coala al%a in care sa deseneze chenarul

oglinzi, lasand cel putin !,6 cm spatiu pe margine.Kiecare tre%uie sa)si treaca numele ca titlscrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.

Cand fiecare si)a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati)le intr)un teanc. &co

suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul al% din urul oglinzii com pozitive pentru fiecare dintre colegi.&ceste comentarii tre%uie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. /ncgrupul sa fie pozitiv.

Dupa ce toti si)au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le)au creeat, si acotimp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala

1.(ste vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputceilalti?

!.0unteti surprins de modul in care va percep ceilalti?.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?

4.Cum va apreciati stima de sine?

Daca grupul este prea mare, impartiti)l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sscrie in spatiul al% de pe marginea oglinzilor.Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati)le Dvs. cont

oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior./n functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti ucatorilor sa scrie orice, nu n

lucruri pozitive, dar :u evidentiati acest fapt. &ceasta creste increderea celor cu o stima descazuta in cele scrise.

&ctivitatea ! /dentitatea se#uală&dolescenţii şi tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizează din

de vedere al identităţii se#uale, fiind puternic influenţaţi de modelele culturale, aştep

familiale, părerea grupului de prieteni, influenţa mass media, modă.Kactorii care influenţează modelarea lor se#uală nu se află neapărat n echili%rudetermina uneori un comportament se#ual deviant, fie prin cenzurare e#cesivă, fie prie#acer%are a comportamentului se#ual.

0copulConştientizarea de către adolescenţi şi tineri că viaţa se#uală este condiţionată de t

aspectele vieţii omului şi că nu poate fi a%ordată corect dec>t n conte#tul relaţiilor sociamaturizării socio)afective a fiecărui individ.

Durata ' )4 de minute.Participanti ';)1 cursanţi.2esurse' -a%lă şi cretă+ S>rtie, creioane+ Pliante despre educaţia se#uală+ P

anatomice+Procedura 0e mparte grupul n două su%grupe respectiv de %ăieţi şi de fete. / se

fiecăreia dintre grupe să completeze un minichestionar'Aăieţii Ketele Ketele sunt M Aăieţii sunt M

Aăieţii sunt M Ketele sunt M

Ba sf>rşit are loc o discuţie generală n care să se evidenţieze diferenţele de percepţise dezvolte un dialog n care tinerii de se#e diferite să nveţe că diferenţele se#uale nu su %iologice ci şi psihologice, emoţionale şi individuale. 2olul acestui e#erciţiu este de a dimGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

;



stressul şi neliniştea care are uneori loc n relaţiile se#uale ale tinerilor. (i confundă addragostea cu se#ul sau atracţia fizică, ignor>nd universul individual, calităţile, prietenia pe pot găsi la o persoană de se# opus.

(#erciţii Cum mă raportez la se#ul opus+ ce ştiu despre prietenie şi dragoste?

Boc de desfăşurare' centru de plasament şi cinematograf+ formatorul va alege undespre prietenie sau un film de dragoste , n funcţie de v>rsta patrticipanţilor.

Pro%leme a%ordate'Cum comunic cu o persoană de se# opus de aceeaşi v>rstă * mai n v>rstă?Ce sentimente "admiraţie prietenie, respectM lista va fi completată de mem%rii grup

dezvolt faţă de această persoană?Cum mi e#prim aceste sentimente? Cum mă comport?

(#erciţiul 1-imp de lucru' min. * persoană

Povestiţi "fiecare mem%ru al grupului$ o nt>mplare n care cineva v)a oferit o do prietenie.Jmpreună cu formatorul, pe %aza povestirilor, analizaţi'Ce calităţi tre%uie să ai%ă un prieten adevărat?Ce defecte ale unei persoane vă mpiedică să)i deveniţi prieten?

(#erciţiul !&cest e#ercciţiu reia tema prieteniei şi are rolul de a identifica'Ce calităţi tre%uie să ai%ă un prieten * o prietenă "enumeraţi minimum 6$?Ce defecte să nu ai%ă prietenul * prietena "enumeraţi minimum 6$?

Chestionar "a se răspunde n scris, individual$-imp de lucru' min.Crezi n dragostea la prima vedere?

danunu ştiu

Persoana iu%ită ar tre%ui să fie'frumoasăinteligentăsentimentalăsenzualăsensi%ilănu ştiu

Chestionarul se lucrează individual, apoi cu a utorul formatorului, se listează pe scorul calităţilor * defectelor n ordinea descrescătoare a frecvenţei apariţiei lor n compindividuală a chestionarului. 0e comentează de către ntregul grup tipul de răspunsuri furnicaracteristicile cele mai apreciate n relaţia de prietenie cu se#ul opus.

(#erciţiul !-imp de lucru' min.


;1



Korma de desfăşurare' oc de rol.-eme pe grupe'

5rupul 1 Cum facem cunoştinţă cu o fată * un %ăiat?5rupul ! Cum facem prezentările ntre fete şi %ăieţi?5rupul Cum facem o invitaţie "la film, n oraş, etc.$?

5rupul 4 "format din perechi$ Cum ne mpăcăm după o ceartă, cum cerem scuze, cum iercineva ?Kormatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea e#erciţiului liste cu principalele f

specifice fiecărei situaţii.& se prezenta * a prezenta pe cineva+ a face cunoştinţăJl cunoşti * o cunoşti peMJl cunoşti pe prietenul meuM O cunoşti pe prietena meaM3ă cunoaşteţi?Jţi prezint pe "sora mea, prietenul meu, colegul meuM$Permiteţi)mi să vă prezint peM0unt nc>ntat "ă$ să vă * te cunosc. Aună ziua * 0alut.

Jmi pare %ine "de cunoştinţă$.0ă mă prezint' suntMJmi permit să mă prezint singur. ă numescM şi suntM"elev n clasa, şcoalaM

prietenul luiM etcM$Jntre prieteni sau tineri prezentările se pot face numai cu prenumele, cu un gest al m

fără formule e#plicite de prezentare.& invita, a face o invitaţieJnainte de a face invitaţia se ntrea%ă persoana respectivă dacă este li%eră "aceasta e

o invitaţie mascată$'(şti li%er "ă$ diseară?Ce faci s>m%ătă?

&i un program pentru duminică?&tenţieJntre%area 7(şti li%er m>ine seară?8 poate ridica o pro%lemă' dacă răspunsul este 7d

dificil să refuzi invitaţia ce va urma. Dacă răspunsul este 7nu8 va fi dificil să accepţi invitaţiava fi adresată. Cum vom proceda?

Dacă nu cunoşti %ine persoana care te invită, poţi răspunde vag' &h, nu ştiu ncă cface m>ine seară. 0au' oh, n principiu ies cu un prieten * o prietenă, dar nu este nimic sigurtip de răspuns ţi va permite să te orientezi asupra acceptării * refuzării invitaţiei ce va urma

Dacă cunoşti %ine persoana, poţi răspunde cinstit' 7Depinde. 3rei să)mi propui ceva?mă inviţi undeva?8

-re%uie să sta%iliţi o distincţie clară ntre a invita şi a propune' tradiţional, cel ce invişi cel care plăteşte. (ste deci o diferenţă ntre'Să %erge% la un fil% > la o "i''a propunere,sugestie$ şiGe invit la un fil% > la o "i''a. "invitaţie$

Cum invităm-e invit laM3rei să mergi cu mine?M3rei să dansăm?MCe)ai zice de un film? &ş vrea să te invitM& accepta o invitaţie


;!



Da, cu plăcere.( drăguţ din partea ta. 3in cu plăcere.( simpatic. De ce nu?De acord.Dacă spui tuM

(u ştiuMcred că daM.& refuza o invitaţie( drăguţ din partea ta, darM0unt dezolat "ă$, darMnu sunt li%er "ă$ m>ine searăMnu potMam de lucruM2egret, darMnu potMnu)/ posi%ilMpoate altă datăM :u, nu mă interesează. :u)mi plac filmeleM :u ştiu dacă sunt li%er "ă$MPoate, voi vedeaM"dacă vrei să te mai g>ndeşti as

răspunsului ce)l vei da$& mulţumi pentru o invitaţie

ulţumesc "mult$.

Oh, mulţumesc.ii de mulţumiriM.0unt nc>ntat "ă$.( foarte drăguţ din partea taM :u ştiu cum să)ţi mulţumescMJmi face mare plăcereM

& răspunde la mulţumiri :)ai pentru ce.Cu multă plăcere.Plăcerea e de partea mea.

ă %ucur că ai acceptatM(#erciţiul ' film pe temă adecvată, la cinematograf

-imp de lucru' ! ore. :otă' formatorul poate fructifica e#perienţa din e#erciţiul precedent stimul>nd memgrupului să invite la acest film pe cineva astfel nc>t pe c>t posi%il să iasă n pere persoană pe care o simpatizează. Ba nt>lnirea viitoare se vor rezerva 16 ! min. * grupcomentarea filmului văzut şi concluziile care se pot desprinde la sf>rşitul ntregii teme "nevcomunicare deschisă, de cunoaştere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la relaţiilor dintre fete şi %ăieţi, etc.$.(ste recomanda%il ca organizarea ieşirii, cumpărarea %iletelor, alegerea filmului dintr)o offilme cu tematica respectivă ce rulează n localitate să fie făcute de către copii * tineri cu aformatorului. 0e vor repartiza responsa%ilităţi' cine se interesează de orarul filmelor şi de %iletelor, cine cumpără %iletele+ dacă este cazul, cine se interesează de mi loacele de tracomun care circulă n acea zonă, etc.

e+ Metode ,i teh#i!i de lu!ru 7# -orm're+

Principii metodologice


;



Dezvoltarea deprinderilor reprezintă un proces prin care prin activităţi şi e#pericoordonate şi progresive, clienţii " adolescenţi, tineri $ sunt a utaţi să devină competenţi dinde vedere social, moral ,emoţional, fizic şi cognitiv.

Dezvoltarea porneşte de la nevoile generale ale tinerilor. :u se recomandă modelul %

pe ^ deficit _, focalizat pe pro%lemele clienţilor.Dezvoltarea de deprinderi presupune cola%orarea ntre diferite instituţii şi orga

carese anga ează să lucreze mpreună pentr u ndeplinirea unui scop comun.

Dezvoltarea deprinderilor tre%uie să ţină seama de diferenţele privind etnia , relorientarea se#uală, valorila, tiparele comportamentale. :u este normal ca su% prete#tul forsau dezvoltării de deprinderi să a ungem să negăm rădăcoinile culturale ale clientului, să individul de grupul cultural de referinţă.

Dezvoltarea deprinderilor se %azează pe relaţii personale ntre client şi lucrătorul

" educator etc. $Pregătirea pentru viaţa independentă este o formă particulară de educaţie non)form

participativă, de stimulare şi dezvoltare personală.Kormatorul de deprinderi de viaţă tre%uie să caute să m%ine metode şi atitudini sp

mai multor feluri de profesionşti ' profesor, instructor, consilier, mentor " vezi ane#a $.

Kormatorii tre%uie să fie atenţi la motivaţia tinerilor de a lua parte la un asem program. /n nici un caz acesta nu poate fi g>ndit ca o activitate o%ligatorie, cu desfăşurare ri

&şa cum se menţionează n standard ^activită ile nu %i'ea'ă "e "riva iune, nu se s"ri1ină "e

constr$ngeri iar orice abu' #n acest sens, ce contravine regle%entărilor #n vigoare este sanc ionat_.

3a tre%ui eliminată pe c>t posi%il şi participarea la activităţi n virtutea unei moe#clusiv e#trinseci " de teamă sau cu g>ndul la o%ţinerea unor recompense etc. $. :u de puţconstatăm că raporturile dintre copii şi adulţi sunt alonate de condiţionări de tipul recompen pedeapsă şi asta face parte din maniera frecventă n care lucrează institutiile.

7 3enim la grupul de desen, nsă ce ne daţi?8 .8Data viitoare ne mai daţi creiocolorate?8 7Daca venim ne daţi ciocolată?8.

3a tre%ui să ne adaptăm la această cultură instituţională şi să asigurăm participanstimulentele corespunzătoare. Dacă iniţial se porneşte cu o astfel de motivaţie, va tre%ui to

facem n aşa fel nc>t aceasta să se transforme pe parcurs. Copilul*adolescentul tre%uie prin argumente de conţinut ale cursului' prin atmosfera de lucru creată, prin informaţia tranşi modalitatile antrenante , participative , chiar distractive prin care se formează noile deprin

(ste %ine să reţinem ' Capacitatea de a)i motiva pe adolescenţi este una dintre cond principale de reuşită ale unui program de dezvoltare a deprinderilor.

Pe parcursul programului de dezvoltare, va tre%ui să dăm o deose%ită importanţă mde transmitere a cunoştinţelor şi deprinderilor+ vor tre%ui avute in vedere metode * tehGhid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

;4



formare c>t mai adecvate. Deprinderile de viaţă reprezintă competenţe şi comportamente reaaceea formarea, n măsura n care urmăreşte să nzestreze pe cursant " client $ cu a%ilită

m%unătăţite va folosi metode %azate pe nvăţarea e#perienţială "] nvăţare prin participaJnvăţarea de tip didactic este puţin eficientă pentru scopul formării de deprinderi. &chiziţiounor deprinderi cere identificarea şi folosirea acelor ocazii de a practica şi aplica deprinderile

doresc a fi nvăţate. <nii practicieni evită chiar să vor%ească de @predare8 n legădeprinderile, tocmai datorită conotaţiei predării clasice ca metodă de nvăţare pasivă. (i ptermenul de @facilitare a nvăţării8 deprinderilor de viaţă. 2olul formatorului educatorului acest caz nu numai de a preda ci mai ales de a acţiona ca un facilitator ntr)un proces dina predare şi nvăţare. " a se vedea schema din ane#ă cu diferitele roluri ale adultului $.

:u doar o serie de 7lecţii8 fie acestea practice, ci şi o suită de%o%ente de via ă de gru", pe care formatorii le provoacă şi le petrec alături de adolescenţi.

<n alt principiu care tre%uie avut n vedere este de a structura formarea numai după n considerare a părerilor, propunerilor,iniţiativelor manifestate de copii sau tineri.

(ste important ca tinerii să ai%ă posi%ilitatea ca pe parcursurul programului să)şicomportamentul să evolueze ntr)un cadru sigur, av>nd n vedere gradul scăzut de ncrcare l manifestă copii. 5radul de siguranţă este asigurat de atitudinea instructorului se recom

&titudine fermă' printr)o atitudine autoritară "fermă$, instructorul are posi%ilitate camanieră grăitoare şi spontană să)i determine pe copii să ducă la %un sf>rşit o sarcină srăspundă la o ntre%are

&cceptare' instructorul va tre%ui să detecteze şi să accepte ntre altele şi sentimentncordare şi inhi%iţie ale copiilor

Confirmare' ţin>nd cont de faptul că ncrederea n sine este susţinută de e#per pozitive, programul de formare va tre%ui să se conentreze mai ales pe ce merge %ine*are su

poate nsuşi.(ste %ine ca instructorii să acţioneze n tandem. De unul singur este dificil să se lucreo grupă de ; copii, acord>nd copiilor atenţie ma#imă.

Pot apărea situaţii neaşteptate de genul'<n participant susţine că el se descurcă %ine cu toate a%ilităţileParticipanţii au comportamente negative unii n raport cu alţii<n participant "nu ndrăzneşte*nu vrea$ să participe la un oc de rolParticipanţii din grupă nu sunt suficient de atenţi "se vor%eşte, e gălăgie$

Po$i6ilit)(i de re&ol%'re'Discuţie "cu fiecare participant sau cu toată grupa$(tichetarea comportamentului @negativ8 drept pozitiv. 0ă nu se conştientizeze eşecurileca instructor nu tre%uie să duci o luptă să te contrazici cu clientul+ mai degra%ă tre%uie pus la pro%ă, lăsat să dovedească vala%ilitatea părerii sale importanţa nt>lnirilor pregătitoare "evaluarea nt>lnirii precedente şi pregătirea nt>lnirii viitoare$.

Pentru a 7preda8 o deprindere, formatorul tre%uie să parcurgă o serie de paşi '(valuarea nivelului real al nsuşirii deprinderilor

otivarea adolescentului&legerea orelor de predare şi a locului potrivit


;6



Constituirea grupului şi armonizarea acestuiaPredarea propriuzisă0timularea adolescentului să ncerce singur " să)şi asume riscul $Oferirea unui feed bacH corespunzător

(ste %ine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă să nceatimpuriu n condiţii de ma#imă disponi%ilitate educativă şi atunci c>nd deprinderile se pon armonie unele cu celelalte şi nu n disonanţă " 0tandard, condiţia 4.! pag. 1= $. Program

formare a deprinderilor pot ncepe n urul v>rstei de opt ani şi se pot prelungi p>nă după 1funcţie de evaluarea deprinderilor nsuşite. /nstructorul să acţioneze conform cadrului de reşi nivelului copiilor. -re%uie să se ţină seama dacă copiii au dificultăţi n dezvoltarea cog" nţelegerea lim%ii şi utilizarea ei ca atare$.

Pentru a facilita nvăţarea, este recomanda%il a folosi, n primul r>nd4 'Discuţiile de grupDez%aterilea. Arainstormingul

%. Zocul de rolc. &naliza de cazd. Zocurilee. Practicarea deprinderilor f. Discuţiile de grup

Discuţiile stimulează schim%ul li%er de opinii şi i a ută pe tineri să)şi clarifice aidei, sentimente, atitudini.Discuţiile merg foarte %ine dacă sunt provocate de o scurtă poveststudiu de caz prezentat anterior.

/ntre%ările puse de instructor' dar n aşa fel nc t să nu)i 7 ncuie 7 pe cursanţi şi

producă o reacţie de enă , descura are sau inhi%are. ntre%are va tre%ui pusă ntr)un msă se lase suficient timp pentru răspuns dar totodată să nu ncetinească e#agerat ritmul de acal grupului./ntre%ările vor tre%ui puse n aşa fel nc>t să presupună răspunsuri mai dezvoldoar răspunsuri monosila%ice, prin da sau nu.

(#emplu 'Să #nce"e% activitatea cu o discu ie liberă des"re haine !i rolul lor De ce ne m%răcăm? "Bas t>nărului li%ertatea de a se e#prima n legătură cu rolul hainelonoastră$.)<nii spun că hainele acoperă goliciunea de aici ideea de necesitate.)<rmează ideea de frumos şi decent.):e m%răcăm frumos şi curat pentru că noi comunicăm cu cei de l>ngă noi şi prin m%răcă)O ţinută decentă nseamnă respect pentru tine şi cei din ur.)O ţinută indecentă sau murdară aduce după simte dezapro%area celor din ur, priviri ind propuneri indecente "pentru fete$.După ce am trecut de necesitate şi decenţă am a%ordat modul n care ne asortăm hainele4 (#emplele din această parte a 5hidului provin din lucrarea .orm're' de"ri#derilor de %i'()i#de"e#de#t)+ M'#u'l "e#tru -orm'tori@ UNICE.@ 511>


;9



culoare, materiale, nuanţa pantofului sau a poşetei "la fete$.)Aine nţeles că m%răcămintea tre%uie adecvată fiecărui anotimp.)0e discută apoi despre modul n care tre%uie să te m%raci n diferite ocazii.)Dimineaţa, la serviciu sau şcoală ne m%răcăm ntr)un fel, decent, curat.)&tunci c>nd ne prezentăm la un interviu pentru un serviciu, hainele tre%uie alese cu gr

costum de haine ar fi foarte %ine venit$.)Ba ocazii deose%ite, seara ne putem m%răca elegant, n funcţie de eveniment, chiar e#tra)Peste zi se poate adopta şi o ţinută sport "%lugi şi tricou$

oda se schim%ă " şi n funcţie de %ani, se poate accede la ea ?$)Poţi să cumperi ceva ieftin dar prost sau ceva scump dar dura%il.&legerea ţi aparţine?)0e poartă discuţii despre ntreţinerea hainelor.)Sainele să fie curate n orice ocazie.)-re%uie să şti să calci un pantalon, o %luză, să coşi un nasture sau un tiv.)Sainele tre%uie păstrate frumos, ordonate n dulapuri.&ctivitatea se ncheie cu promisiunea de a vizita un magazin de m%răcăminte.

Dez%aterile n grupul de lucru "sau lucrul n grup$' 5rupurile mici doi, trei, patru sunt cele mai puţin stan enitoare. Odată ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n creşte putea trece la grupuri mai mari.

5rupurile tre%uie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori după cdate de instructori, n aşa fel nc>t să nu lăsăm cursanţii să)şi formaze propriile lor grupumarginalizeze alţi participanţi.

3a tre%ui să se confere responsa%ilitate grupurilor ' de a produce anumite materialerespecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen./n acest fel, va spori solidargrupului faţă de realizarea sarcinii sta%ilite, implicarea tuturor componenţilor.

(#emplu '

A% ales din gru"a de băie i, cinci, din care trei cu debilitatea %entală gravă !i doi cudebilitate %entală u!oară, iar eu nu "rea i*a% vă'ut K#nghesuindu*se) la activită ile dinbucătărie.

Ee*a% de"lasat #n bucătărie unde aveau c$teva fursecuri !i c$te un "ahar cu suc. Le*a% s"us că ur%ea'ă să "regăti% ceva de %$ncare, dar de data aceasta eu a% să asist, iar ei trebuie să gătească. Grei dintre ei erau entu'ias%a i, iar ceilal i doi %ai re'erva i.

nainte de*a #nce"e treaba, i*a% #ntrebat ce #n eleg ei "rin Kbucătărie).KJucătăria este o "arte din gos"odărie ) %i*a răs"uns unul din băie i.KJucătăria este locul unde "regăti% %$ncarea !i unde dor%i% vara ) a răs"uns altul.

r%ătoarea #ntrebare a fost+ KCe trebuie să se găsească #ntr*o bucătărie2) ;ăs"unsurileau fost clare, deoarece se aflau de1a #n bucătărie, iar co"iii au #nce"ut să nu se %ai si%tă stingheri.

KC$te %ese se "regătesc 'ilnic #n bucătărie !i cu% se nu%esc ele2)KDo%nuQ nu !tiu cu% se nu%e!te "ri%a, c$nd %$ncă% cel %ai "u in) %i*a s"us un elev


;=



KAstă'i #ncercă% să "regăti% o %asă de "r$n', dar fără ciorbă, adică felul unu. O să face% cartofi "ră1i i !i o salată Ce trebuie să face% "ri%a data2)

Să cură ă% cartofii, %i*au răs"uns. Eu. Să stabili% c$te "or ii face%. O să ave% nevoie de B "or ii. A"oi2Să cură ă% cartofii

Cartofii #nainte de a fi cură a i trebuie s"ăla i Dar nu*i s"ălă% du"ă ce*i cură ă%2 Da, dar a!a vo% fi foarte %urdari !i se %ăre!te riscul de a ne #%bolnăvi.Grei băie i s*au ocu"at de s"ălatul !i cură atul cartofilor !i doi de s"ălatul ro!iilor,

castrave ilor, a ce"ei !i de "regătirea salatei. nul dintre ei a s"us că #i este frică să cure ecartofi, să nu se taie, el doar #i s"ăla. I*a% arătat cu% trebuie făcut. A fost %ai greu la #nce"ut, la "ri%i doi cartofi, dar s*a obi!nuit. Du"ă ce i*au tăiat K"ai), lucru %ai greu a fost să*i "ună #nuleiul #nchis.

KEu*i %ai u!or să*i "une% #n uleiul rece !i a"oi să "une% tuciule ul "e foc ca să nu n frige%2) a #ntrebat unul din ei. I*a% e&"licat de ce nu e bine, a% "ăstrat doi cartofi !i la sf$r!it i*a% de%onstrat.

C$nd au ter%inat de gătit, i*a% "us să aran1e'e %asa ca !i cu% s*ar servi !i ciorbă !idesert. Go i au "us nu%ai lingura !i furculi a. Du"ă ce le*a% e&"licat cu% trebuie aran1ată vesela, %i*au s"us+ KCe rost %ai are s

%urdări% at$tea tac$%uri) Le*a% e&"licat că trebuie să !tii să %ăn$nci %anierat, chiar dacăacasă nu res"ec i #ntoc%ai regulile, că este %ai bine să !tii, ca să nu te faci de r$s #n societate.

A% "ovestit o #nt$%"lare cu cineva care a %ers la restaurant !i a %$ncat Kostro"el de "ui). Si c$nd i s*a servit %$ncarea i*au "us "e %asă !i un bol cu a"ă !i "etale de trandafir "edeasu"ra. n ti%" ce %$nca a băut !i a"a din bol cre'$nd că a!a trebuie. Mai t$r'iu, a observat "e cineva care de fa"t se s"ala "e degete #n acel bolR

Cred că ac iunea a fost reu!ita, %ai ales că i*a% au'it du"ă aceea "ovestind colegilor cu% se "regăte!te !i se serve!te corect %asa.

Autor+ instructor de educatie Ilie =asile, Centrul de "lasa%ent Plo"eni, Prahova

r'i#$tormi# ul

-ehnica prin care se accepta orice fel de raspuns e#primat la o anumita tema propusă. :u se evalueaza n nici un fel răspunsurile, ci doar se consemnează pe o ta%la sau

foaie de hartie. <rmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina carincredinteaza tot grupului. &ceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde'

) apar pro%leme sensi%ile sau controversate si se impune o e#plorare a situatiei+) se impune incura area participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezita) se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.

E<em"lu :5rupul de 9); su%iecţi se aşează n semicerc cu faţa către ta%lă * flip)chart. B

grupului, formatorul, i informează despre scopul nt>lnirii.Pe ta%lă se scrie tema discuţiei' M ECA;@ +Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fructe$

:imeni nu este nevoit să)şi apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at să "artici"e oric$t deciudate ar fi o"iniile lui..

<n o%servator notează, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune şi fără comentarii.Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F WorldLe'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

;;



Ba sf>rşit se notează pe ta%lă răspunsurile n ordinea n care au fost e#primate părerformatorul le grupează astfel nc>t răspunsurile să se su%sumeze mai multor idei ca'

-oţi oamenii măn>ncă+&limentele sunt foarte variate+Preferinţele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+

>ncăm pentru că ne este foame etc.&ceastă primă parte a %rainstormingului nu are rolul de a găsi soluţii la o pro%lemă dacela de a sparge gheaţa şi de a investiga atitudini, opinii privitoare la această temă. (stasemenea o %ună metodă de a o%ţine idei de la care să nceapă apoi discuţiile.

o!ul de rolPresupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu sit

posi%ile de viata. <neori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne e#primam propriile noastsau sentimente.&ceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.

(a impune') utilizarea voluntarilor " nu poate fi o%ligatoriu$, a celor care sunt mai energici s

e#travertiţi+) implicarea si a instructorului intr)unul dintre roluri+) asigurarea n preala%il a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire+) utilizarea unei minime recuzite' pălării, cărţi de oc cu nume scrise pe ele, peruci) o%ţinerea unor momente hazlii dacă se poate) mparţirea grupului n grupe mici " eventual perechi n care fiecare să ai%ă rolul să

acest fel elimin>ndu)se sentimentul de enă de a se afla in faţa clasei sau grupului mai mare.

E<em"lu '

Persona e'trei persona e interpretate de cursanţi.trei persona e interpretate de cursanţi.

0cenariu' &ndrei, 1 ani, scund şi gras, măn>ncă multe dulciuri, p>ine, nu face mişcomple#at de felul n care arată şi de faptul că nu)şi poate face nici o prietenă. Htefan, pri&ndrei, i procură uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servicii. 3ictor, prieten cu

ncearcă să)l convingă că tre%uie să)şi schim%e o%iceiurile alimentare şi să facă sport. &ndrei i cere lui Htefan să)i cumpere pră ituri n schim%ul colecţiei de tim%re. 3ictor s

ncearcă să le e#plice că nu procedează corect.Cursanţii implicaţi n ocul de rol tre%uie să aducă argumente pro şi contra solicit

care &ndrei i)o face lui Htefan.Ce ar tre%ui să spună 3ictor astfel nc>t &ndrei să nţeleagă că greşeşte ?Ce ar tre%ui să spună &ndrei nainte şi după ce ar putea fi convins de 3ictor ?Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ţine tim%rele ?(#erciţiul dă posi%ilitatea tinerilor să demonstreze n ce fel percep şi nţeleg relaţia

alimentaţie şi sănătate+Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ocul de rol+Ba sf>rşitul e#erciţiului formatorul are o%ligaţia să sintetizeze o%servaţiile şi să form

concluzii pe care să le ancoreze de informaţia transmisă n cadrul activităţii.

A#'li&' de !'&


;G



&naliza de caz sau de situatie este o povestire imaginară care permite cursanţilor sădecizie privind modul n care o persoană ar tre%ui sa acţioneze sau să răspundă şi ce conar putea să ai%ă aceste acţiuni.0e evită referirea cursantilor la propriile lor e#perienţe, ce poate fi st>n enitor pentru ei la un moment dat.

(#emplu (#ercitiul ^ &r%orele cauzal _S!o" ' a)i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice pro%lema intr)un scurt.

1nstructaj + Discutaţi despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfăşoaregăsesc o%iective imediate, pe termen scurt care la r>ndul lor sunt condiţii pentru atingerescopuri mai ndepărtate "ca de e#emplu dau teză astăzi şi am n vedere o%ţinerea unei dipviitor$. De multe ori copiii din centrele de plasament consideră că singura cauză pentru care pot face anumite lucruri este lipsa %anilor şi sunt cantonaţi n această concluzie.

I$torio'r)UPaul se duce la ora 19' să rezolve o pro%lemă la %iroul forţelor de muncă şi funcţ

spune că nu mai este program cu pu%licul. Paul pierde a utorul de şoma pe luna respectivă

să analizăm mpreună motivele pentru care Paul nu a a uns la timpul potrivit pentru a o%ţinedorea.UKaceţi rapid un tur de masă ntre%>ndu)i pe tineri de e#emplu de ce cred ei că P

persona imaginar, nu a a uns la timp la o nt>lnire pe care şi)o programase. <tilizaţi planşn mi locul ei pro%lema şi ncerc>nd să răspundeţi la ntre%are not>nd n partea de os

motive invocate de tineri. Deci ntre%area care va tre%ui să vă ghideze este permanent D( C(?o a%ordare eficientă şi o %ună planificare tre%uie nceput cu pro%lemele marcate cconsecinţele masc>nd uneori cauzele reale care le)au produs.

Practic>nd acest e#erciţiu se poate a unge la punctul cu care ar tre%ui să nceap planificare, astfel nc>t o%iectivele să poată fi atinse n timp util şi cu ma#imum de eficien

e#erciţiu poate fi urmat de o planificare a activităţilor ncep>nd cu ultimul nivel ale schemecorecţi pe care persona ul ar tre%ui să)i urmeze pentru a)şi atinge o%iectivul de a a unge lnt>lnirea cu funcţionarul de la Korţele de uncă.


G




G1



LOGICA PROGRAMARII PARTICIPATIVE

(0-( / PO2-&:- 0& 0<AB/:(/ K&P-<B C& O PB&:/K/C&2( "P2O52& &2($ (K/C/(:-& (0-( 2OD<B <:(/&C-/3/-&-/ CO:C(2-&:-( , D( (CS/P&, /:-(2D/0C/PB/:&2&.

PROIECT=PLAN Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. -ot ceeaomul doreste sa modifice intr)un anumit sens. Proiectul ansam%lul actiunilor cara sa va permita, intr)un interval de tcu mi loace date, sa treceti de la o situatie pro%lematica &ameliorare)A

Pl'#i-i!'re &ctiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat.

Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la o%servarea unei situatii, propunereanumar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterulu procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 6 faze successive si ordonate.Cele -'&e:O%servarea, evaluarea&nalizarea pro%lemelor Planiifcarea o%iectivelor si sta%ilirea strategieiPlanul de actiune(valuarea planificarii

Kiecare etapa se prezinta astfel'O%iectivele fazei' spre ce ne indreptam

&ctivitatile fazei' ansam%lul actiunilor desfasurate peatingerea o%iectivelor

2ezultatele fazei' descriu ceea ce activittaile ar tre%uidetermine. &ceste rezultate permit sta%ilirea succesiunii fazel

O6ie!ti%ele -'&ei *+

0ta%ilirea unei viziuni glo%ale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. /dentifica precum si a pro%lemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele pro%leme

&ctivitatile fazei 1Colectarea de date dupa a#e' :evoi * cereri * resurse si competenta :evoile

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?G!



0unt pro%leme o%servate de profesionisti insa nu doar o%servatia este instrumental de studiu ci si alte metode de Cererile0unt e#presia unor pro%leme traite de tanar 2esursele si savoir)fair Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii pro%lemelor

Cerere e#primata de tanar

Campul pro%lemelor caresa devina su%iectul unui

plan de asistenta

:evoile o%servateDe profesionisti 2esurse si competenta

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?G



/n etapa de e#plorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia o%tinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sade profesionistii ehipei interdisciplinare in urma o%servatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele dire %eneficiar. Pentru sta%ilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toaconfruntate cu o%servatiile profesionistilor.

Cum $' -ormul'm "ro6lemele

(#ista o tendinta generala de a e#prima pro%lemele o%servate sau identificate in termenii a%sentei unei solutii general, o persoana care formuleaza de o%icei o pro%lema o face ghidata de e#perienta personala . Ori, pro%lemele tre%o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o ena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr)o situatie data, %ine

.ormul're' tre6uie $' -ie "re!i$'@ #u'#t't' $i $' de' i#di!'tori de tim"@ "o"ul'tio#'li@ de ru" ti#t'@ de lo!+

0pre e#emplu'/ntr)o comunitate se formuleaza o pro%lema 7:u este apa8.Ce se constata @(ste apa, insa aceasta nu este pota%ila8/n continuare se reformuleaza pro%lema @:u este apa pota%ila8Ce se constata @(ste apa pota%ila insa nu regulat8 :u este apa pota%ila regulat&numite persoane au apa pota%ila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.(ste dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursaOri, pro%lema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitateConcluzia in urma demersului logic/n timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa ai%a acces in mod re

pota%ila.

Si#te&' d'telor !ule$e l' e%'lu're

Ne%oi Cerere Cu#o'$tere=re$ur$e@ !om"ete#te Pro6lemeO%servate de profesionisti Kormulate de tanar Ce e#ista local De aici pleaca planu

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?G4



Deseori avem tendinta de a identifica pro%lemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o p priorizare, #ista si alte criterii de care tre%uie tinut cont' frecventa pro%lemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactsocial, economic. Daca a%ordezi pro%lema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumiteviata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?

2ezultate ale etapei de o%servare)evaluare' echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune dessistemica

<n anumit numar de pro%leme sunt identificate si listateO pro%lema "a%senta unei deprinderi sau competente$ este enuntata si este sta%ilita prioritatea.

ANALIZAREA PRO LEMELOR O%iective'a. /dentificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale pro%lemei prioritare %. /dentificarea nevoii




Ar6orele !'u$'l

2eprezentarea grafica su% forma de ar%ore si trunchiul sim%olizand pro%lema, radacinile cauzele si ramurile efec produc.

&r%orele se im%ogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din tineri, parinti, etc.

Operational cauzele pot fi grupate in familii. &ceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de

(fect efect efect efect efect

(fect efect1 efect! efect

PRO LEMA

Cauza directa 1 Cauza directa !

De ce? De ce ?

Cauza cauzei 1 cauza cauzei 1 cauza cauzei ! cauza cauzei !

De ce? De ce? De ce? De ce?

Cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauz




I# '!e$t $t'diu "ro6lem' $e "o'te #u'#t':

0e pot sta%ilii sau formula anumiti indicatori care sunt varia%ile ce au ca o%iect masurarea si aprecierea unei sunei evolutii.

&r%orele te a uta sa sta%ilesti mai usor indicatorii&r%orele poate nuanta pro%lemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele

T'6el re!'"itul'ti%

C'u&ele Ar ume#t're' i#di!'torii Sur$'

0e identifica o data cuconstruirea ar%orelui

/nformatie ca aceasta cauza sae#iste

Permite masurarea amploriicauzei

<nde este posi%il sa gasestivaloarea indicatorului

Costurile de reintegrare socialasunt foarte mari

Cu salariul e#istent nu se potacoperii costurile de intretinere

Costul propriuzis*salariu mediu Costul respectiv este dispoin statisticile primariei saucaietul administrativ alimo%ilelor. 0alariul mediu esteo%tinut din statistici nationale

E<em"lul 5

CAUZE ARGUMENTE INDICATORI SURSA0e identifica o data cuconstruirea ar%orelui

/nformatie ca aceasta cauza sae#iste

Permite masurarea amploriicauzei

<nde este posi%il sa gasestivaloarea indicatorului

Oamenilor le este teama detinerii cu deficiente

Cand merg pe strada incompania lor, copiii ii evita,adultii intorc capul

:<marul de personae care ar declara ca au o anumita teamade persoanele cu disa%ilitati

&nchete de tip soda de opiniin comunitate. Daca nu e#ista,ea poate fi organizata special pentru a o%tine datele necesare

O6ie!ti% >0ta%ilirea unei piramide a o%iectivelor 0ta%ilirea o%iectivelor generale, intermediare si specificePentru o%iectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?G=



O6ie!ti%ul e#er'l e$te dire!t -ormul't de o m'#ier' "o&iti%' "le!'#d de l' "ro6lem'+Pro%lema O%iectiv general

-inerii cu diza%ilitati nu au suficiente &meliorarea deprinderilor de viata si de integrare adeprinderi pentru a se integra social tinerilor dintr)o anumita comunicare

Piramida strategiei &meliorarea integrarii tinerilor cu diza%ilitati

/m%unatatirea deprinderilor de 0ensi%ilizarea comunitati cu pviata independenta a tinerilor cu diza%ilitati la pro%lemele acestor tin

/m%unatatirea accesi%ilitatii /m%unatatirea scolarizarii &meliorarea acces-inerilor la servicii de socializare tinerilor ci diza%ilitati in domeniul profesionale si de im%uDeprinderilor de viata deprinderilor comune de auto)gospodarire

Pregatirea personalului de 0ta%ilirea unei curricule de &chizitionarea de echipam0pecialitate invatare

0ta%ilirea unei retele de apartamentesi asistenta in aceste locuinte pe o perioada de autonomizare

Ba sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto)gospodarire Ba sf.programului ; tineri cu diza%competente si un loc de munca

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?G;



o!urile

Zocul este definit ca ^ Mdivertisment, recreaţie %azată pe diferite com%inaţii desau hazardM Zocul de voie activităţii să se manifeste. Begile şi uzanţele ocului ' este suficle cunoşti şi să le aplici n mod inteligent. (le nu)l stingheresc dec>t pe ne ndem>natici

ncurcă n reguli, pe proşti care le ignoră sau pe im%ecili care le cred a%solute _ " DiBarousse $.Kiind creaţii sociale prin e#celenţă, este evident că ocurile a ută n proce

socializare.-oţi specialiştii sunt de acord că activitatea lidică are efecte pozitive asupra creativit

m%unătăţirii fle#i%ilităţii şi adaptării la nou. Zocurile didactice pot fi folosite şi la ' cunreciprocă n cadrul grupului, educarea toleranţei, evitarea e#cluderii, asumarea responsa%stimularea comunicării.

Ti"uri de ;o!uri :(#eciţiu individual cu rol de a)i o%işnui pe copii şi tineri cu dialogul interior

ncura ează spiritul critic, puterea de introspecţie şi concentrare.Zocul de confruntare ' n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anstrategii. Cei care pe practică corect vor c>ştiga. Zocul are nevoie de un regulament clar şiar%itru corect. Ba sf>rşitul ocului, c>ştigătorii vor primi un premiu sim%olic.

Zocul de simulare ' folosit pentru a nvăţa anumite modele comportamentale şi proccare o%işnuieşte cineva să le folosească ntr)un rol specific, real sau simulat. (ste un morealitate care permite participanţilor să e#perimenteze limitele şi să descopere aspecte noi.

Zocul tre%uie urmat de o discuţie evaluativă asupra semnificaţiei ocului si asemăndeose%irilor dintre acesta şi viaţa reală.

Pr'!ti!'re' de"ri#derilor(#emple " Din ghidul Programelor CaseE $-ineri care sunt de a n posesia propriului carneţel de %ucate şi adaugă reţete pent

folosi atunci c>nd se vor muta n propria lor casă.-ineri care merg n mod curent să cumpere diferite produse pentru nevoile centrulu

plasament sau pentru propriile nevoi.-ineri care a ută la rezolvarea unor sarcini gospodăreşti.-ineri care economisesc %ani cu scopul de a cumpăra ceva n viitor.&semenea deprinderi tre%uie ncura ate.

&lte tehnici care pot fi utilizate'Kolosirea unor grile cu răspunsuri de tipul adevarat * falsDesene care să poată fi comentate/nformatii utile su% forma unor pagini separate ce vor fi nm>nate cursanţilor

c. <tilizarea resurselor e#istente, locaţii ce pot fi utilizate, costuri ale formăriideprinderi.

Conform cerinţelor formulate prin standard, @activităţile de deprinderi de viaţă sdesfăşura at>t n mediu instituţional c>t şi n mediu deschis. &cesta din urmă este de pfavoriz>nd e#perienţa socială şi deschiderea către comunitate, e#perienţa, nvăţarea prin ac


GG



Kără dotările corespunzătoare, un programul referitor la @Cunoştinţe de %ază pentrnu ar putea fi aplicat n mod eficient. (ste nevoie de amena area unei mici %ucătăconsuma%ile de rigoare, asemănătoare celei din familie care să poată fi folosită de grupuri mtineri sau chiar individual.

De menţionat modul n care unele proiecte desfăşurate au surmontat asemenea dific

apel>nd la mi loace simple, necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaţiei educatuneori a utată şi de imaginaţia clienţilor " copii $.Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupun

e#istenţa unor fonduri minimale care să permită procurarea consuma%ilelor necesarasigurarea mo%ilităţii necesare a cursanţilor.

2esponsa%ilul de caz tre%uie să ai%ă studii superioare socio)umane si e#perienţă pn domeniul protecţiei copilului si familiei ) inclusiv n domeniul protecţiei si asistenţei co

cu diza%ilităţi.2esursele de %ază oferite nainte de trecerea la viaţa independentă&dolescenţii tre%uie să ai%ă anumite resurse de %ază nainte de trecerea l

independentă. 2esursele necesare includ'L o variantă de locuireL o sursă de venitL posi%ilitatea de a)şi permite să %eneficieze de servicii medicaleL o relaţie pozitivă cu cel puţin o persoană adultă care recunoaşte punctele

tari ale t>nărului, nţelege nevoile t>nărului şi se anga ează să)1 a ute sătreacă spre viaţa independentă

L informaţii despre resursele pentru copiiL transport pe care să şi)1 permită şi pe care să ştie cum să)1 foloseascăL surse de cumpărare a produselor de %ază la preţuri miciL informaţii despre propria persoană şi despre familie şi date de identificareL numele diferitelor orientări religioase, dacă doreşteL surse de petrecere a timpului li%er cu costuri reduse sau delocL cunoaşterea a ceea ce are de făcut n caz de urgenţăL accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitiveL cunoaşterea sistemului uridic pentru adulţiL accesul la mi loace de recreereL cunoaşterea sistemului de protecţie a persoanelor adulte

ORGANIZAREA SI .UNC IONAREA SERVICIULUI SDVI

Organizarea serviciului 0D3/ se poate realiza at>t la nivelul serviciului pu%lic specicat si la nivelul OP&.

etodologia de organizare a serviciului, descrisa mai os, se refera in primul r>norganizarea serviciului in cadrul 0PPC. Ba nivelul OP&, organizarea unui astfel de sertre%uie sa tina cont de normativele de personal si atri%uţiile descrise in acest capitol.

Ba nivelul 0PPC, organizarea serviciului se va realiza după cum urmează'2ecrutare de specialişti ' in cadrul serviciului vor activa specialişti din domeni

asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical+ specialiştii tre%uie sa ai%ă e#perdomeniul protecţiei copilului, ngri irii copilului institutionalizat si cunstinte aprofunddomeniile specifice.


1



Activitatile de de"ridneri de viata inde"endenta "ot face obiectul activitatii unui centru s"eciali'at sau "roga% s"eciali'at "entru atingerea acestui ti" de obiective s"ecifice sau "ot fidesfasurate in cadrul centrelor de "lasa%ent, centrelor de 'i, a"arta%entelor de ti" fa%ilial sialtor servicii de1a e&istente.

(la%orarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcţii s2egulamentului de organizare si funcţionare a instituţiei+ propunerea tre%uie avizata de CDirector si naintata spre apro%are Consiliului Zudeţean.

&pro%area modificării organigramei, statului de funcţii si a regulamentului de organsi funcţionare a instituţiei+ anga area personalului urmarindu)se criteriile menţionate la re pregătirea personalului.

Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numărului personalului anga at, trrealizata in urma'#'li&ei de #e%oi. /n vederea realizării acestei analize se vor lua in considerarcu prioritate numărul copiilor institutionalizati, numărul instituţiilor si rata de ncărcare

educator sau copil* asistent social la nivelul centrului de plasament./ndiferent de dimensionarea serviciului, 0PPC tre%uie sa depună eforturile nec

optimizării raportului copil*refernt de formarela nivelul fiecărui centru de plasament.0erviciul acţionează pe %aza intervenţiei individualizate, structura serviciului fiind in

mod fle#i%ila pentru a răspunde nevoilor clientului, "vezi principiul intervenţiei personaliza&stfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialişti cu funcţia de superviz

echipei de implementare a P/0.

/n desemnarea responsa%iliulor, coordonatorul 0D3 va lua n considerare' e#pe profesională necesară unui manager caz si unui responsa%il de caz, numărul de cazuresponsa%ilitatea acestuia "1! conf standardului$, comple#itatea cazuisticii respective, relcu copilul si familia, cola%orarea cu reţeaua de servicii si cunoaşterea n ansam%lu a pro%respective.

.ORMAREA DE PERSONAL

Cu% sunt identificate nevolie de for%are ale "rofesionistilor 2 Ca'uri, e&e%"lificari0(ste desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand e#ista indicatori masura

care semnalizeaza o nevoie intr)o anume directie "de e#. ' ` din clientele unui serviciu pedeprinderi de viata au cel putin un avort, si au doua avorturi. (ste indicata in acest caformare a profesionistilor in consiliere si planning se#ual, in consiliere pe teme de viata de etc.$

(ste important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social soameni cu sentimente, conduite si valori proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea perdificile, agresive, in suferinta, an#ioase, victime ale a%uzurilor s.a.m.d.

(ste de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr)un cadru sigusecurizant. Cind acest cadru este sla% si nesigur este limpede ca e#ista o nevoie de formanu se pot rezolva toate pro%lemele doar prin intermediul superviziei.


1 1



Cu toate acestea, pentru a putea face fata comple#itatii muncii cu copii si tiinstitutionalizati * ocrotiti in sistemul de protectia copilului, profesionistii dezvolta o serstrategii de functionare si adaptare. (ste in acest caz necesara o formare pe pro%lematica apCel mai adesea este vor%a de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare speci

domeniul social.Me!'#i$me $"e!i-i!e de 'd'"t're 'le "ro-e$io#i$tului !'re $em#'li&e'&' #e%oi' $i

o6ie!ti%ele -orm'rii:

1dentificarea cu clientul

0unt atri%uite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. 0unt asteptate client capacitati nerealiste de redresare si rezolvare a pro%lemelor " 7/mediat ce termina profesionala isi va gasi o slu %a si noi il vom putea integra in societate.8 7:u cred ca un tade %un a putut face asa ceva8$. Ca rezultat, vor aparea PP/ uri fara nici un fel de legarealitatea sau cu adevaratele nevoi si posi%ilitati ale clientilor. De asemenea e#ista riscuforta clientul sa se anga eze in niste demersuri si scopuri diferite de resursele de care dispdrept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazrespectivului si implicit spre o si mai proasta functionare.

(ste evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitat :u vor putea fi oferite in acest fel suficiente posi%ilitati de schim%are interioa

crestere*maturizare afectiva.(ste pro%a%il ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt "inselate$ neindepli

apara tendinta de respingere a clientilor.Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizar

profesionistului. /nverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la apasimptomului de incompetenta la profesionisti.

E<em"lu' <n tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga %atalie anga atorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul fdemersuri pentru anga are, se duce el sa vor%easca cu alti patroni, il impinge pe tanar de si acesta este anga at in alta parte. Povestea se repeta. 0i inca o data. Profesionistul nu mai vai%a de)a face cu acel client, vrea sa)i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca dcaci nu mai poate s)o ia din nou de la capat.

=inimalizarea suferintelor clientului

&pare din necesitatea profesionistilor de a se prote a de imaginea suferintei si ese %eneficiarului. 0i in acest caz vor aparea PP/)uri nerealiste prin masurile care in cel mai %vor a uta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contri%ui la cresterea si maturiz pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare.

E<em"lu' Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de ; intrucat are pro%leme cu coloana, cu inima, etc. (ste stimulat de profesionist sa continuealtfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice %unatate de PP/?

1nlocuirea problemei


1 !



0e petrece atunci cand pro%lemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolProfesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al pro%lemei si se amagegandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate pro%lemele vor disparea. (ste stilucru asa)zis pompieristic al solutiei salvatoare.

(ventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a pro%lemelor dar acestea vor apacontinuare la clienti.&ceasta strategie are avanta ul pentru profesionist ca)i da sentimentul ca a facut c

deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit desistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta pro%lemei si scapa oricaror statistaceea este folositor sa e#iste o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.

&cest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare nu e#ista suficienti pentru a rezolva toate pro%lemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectacrezolvare.

E<em"lu' <n tanar este respins de la ! de interviuri. Profesionistul se decide ca esvor%a de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Kace demersuri la diferite fundo%tine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. Ba al !1 ) lea interviu clientul este ac :imeni nu se mai o%oseste sa)i e#plice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat haacelea la interviu.

2% $roiectia neajunsurilor

Profesionistii e#perimenteaza propriile lor nea unsuri atunci cand lucreaza cu clientiifoarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea * minimalizarea sau incercarilelor de eale clientilor din fata realitatii. 0entimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intariloc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii a ung adse considere incapa%ili. &pare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegiloclientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. &desea aceasta strategie se succede perioade de supraidentificare.

E<em"lu' <n profesionist discuta cu un altul' 7:ormal ca nu pot sa)l invat ce tre%uie acest tanar, mi)ar tre%ui mult mai mult timp si mai multi %ani pentru asta...8

1ntroiectia

Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionse poate intampla ca aceasta sa se transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezul poate intampla ca profesionistii in cauza sa ai%a o activitate frenetica sau din contra sa fie de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar a%uzuri se#uale.

E<em"lu' /n mi locul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s)a a uns la pro%lemaclient victima a a%uzului, toata lumea a inceput sa vor%easca si sa se invinuiasca reciproclipsa de atentie, de gri a, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca ndat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinincheiat fara sa fie propusa nici o solutie.

etragerea


1



Profesionisti se simt incapa%ili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionasi fizica. Chiar si o intalnire cu clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evdiscutarea pro%lemei importante. &ceasta strategie apare cel mai adesea atunci cand professtiu ca nu pot face nimic pentru a a uta clientul.

E<em"lu' Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a)si g

un o%. Ba plecarea tanarului profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vor%a pro%lema in cauza.

educerea comple7itatii

Pentru a depasii pro%lemele profesionale comple#e profesionistul desface in % pro%lema si apeleaza la o schema simpla de rezolvare astfel incat sa se potriveasca prscheme de rezolvare %azandu)se pe propriile premise. 0e poate a unge astfel la o funcinrudita cu %irocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de funct punctul lor de vedere nu are nici o importanta.

E<em"lu' Clientul a intarziat ! de minute la intalnire. /nainte insa sa apuce sa e#plicece si cum, este dat afara si admonestat pentru neseriozitate.

Gandirea normativa si sc/imbarea de rol

Profesionistii a ung sa se %azeze in activitatea profesionala pe propriile norme si morale. Desigur insa ca, clientii pot avea alte valori si poate nu au integrat toate normele mProfesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator, detectiv, s.a. 0e a ungela un conflict de rol' clientul este cel care tre%uie a utat nu udecat sau acuzat si nici salvainterventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai %ine+ nu tre%ue insa sa e#iste e#miracloase la fiecare caz si client.

(#emplu' <n profesionist e#plica clientului' 7:u are nici un fel de importanta in ce fel poarta fratele tau cu tine, esti dator sa)l a uti pentru ca sangele apa nu se face8

&specte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari'

1. Krica profesionistilor de a fi e#pusi furiei %eneficiarilor.!. 0tapanirea si continerea propriei agresivitati.

. anifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru.4. 0pri inul profesional pe care se pot %aza profesionistii.6. 0entimentul incompetentei.9. &sumarea responsa%ilitatii.=. Proiectarea responsa%ilitatilor.;. 0entimentul de responsa%ilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului.G. Pro%leme in demarcarea vietii personale de cea profesionala.1 . &utovictimizarea profesionistilor.11. &m%ivalenta afectiva fata de un client1!. &m%ivalenta fata de propria pozitie.1 . Dorinta de a avea mai multe parghii de control.

-oate aceste pro%leme identificate "cel mai usor in reuniuni de echipa$ pot indica directii de actiune.


1 4



SUPERVIZARE

(ste un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin') spri in informational+) suport emotional+

) a%ordarea prin prisma teoretica a cazurilor+) asigurarea unei @priviri o%iective8+) posi%ilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general+) monitorizarea cazului.

/n fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .Prin supervizare anga atul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsa%ilitatile,

posi%ilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.Principiile care stau la %aza activitatii de supervizare sunt'

) se realizeaza in interesul clientului+) este definita de politica institutiei+) supervizarea inseamna impartirea responsa%ilitatii+

) este regulata si continua+) implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si spri in+) promoveaza practica competenta, controla%ila si imputernicita+) promoveaza practica antidiscriminatorie+) este %azata pe principiile invatarii adultului.

0upervizarea indeplineste trei functii' formare, control*coordonare si de suport.(#ista modalitati diferite de realizare a supervizarii'

) supervizarea formala structurata, focalizata si conte#tuala+) informala de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza) individuala relatie directa supervizat ) supervizor+) de grup fiecare mem%ru al grupului invata din e#perienta celorlalti.


1 6



E<em"lu'@Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datoritanumarului mare de lucratori sociali "! $ si un singur supervizor. /n intalnirilelunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cucare se contrunta. -oate aceste situatii erau dez%atute, fiind comparate cu

e#periente similare ale colegilor. /n prezentarile cazurilor pro%lema eraumentionate urmatoarele aspecte') situatia initiala a familiei+) situatia actuala+) in ce a constat interventia asistentului social+) metode folosite+) lectii invatate./n intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catrelucratorul social.De asemenea, s)a considerat o%ligatorie consultarea supervizorului in momentelecheie ale cazului' preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea

cazului. /n etapa de interventie, supervizarea individuala s)a realizat numai lasolicitarea lucratorului social.0upervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar supervizarea individuala cu fisa de supervizare "atasa la dosar$ si raportul desupervizare.

/ntreruperea relatiei de asistare a familiei tre%uie sa fie precedata de o perioad pregatire si intarire a familiei. Kamilia este anuntata inaintea intreruperii relatiei de as&ceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de inchicazului.

Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta deci


1 9



Glo$'r de terme#i

&CB0&)(valuarea Deprinderilor de 3iata &nsell)CaseE&.:.P.D.C &utoritatea :ationala pentru Protectia Drepturilor Copilului+C.P.C. Comisia pentru protectia copilului+

D.5.&.0.P.C.) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului+D3/)Deprinderi de viata independenta0.P.&.0. 0erviciul pu%lic de asistenta sociala.0D3/ ) 0erviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independent

-nc/eta socială este evaluarea asistentului social şi se realizează n urma vizitelordomiciliul familiei şi interviurilor pe care acesta le va purta cu mem%rii familiei, rudele, v prieteni apropiaţi ai familiei şi alte persoane ori profesionişti din reţeaua socială a familirecomandă ca o parte din interviuri să se realizeze n echipă, de către un asistent social psiholog sau un alt mem%ru al echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu diza%integraţi individual n şcoala de masă n vederea depăşirii dificultăţilor de nvăţare şi de isocio)profesională.

Copil persoana care nu a implinit varsta de 1; ani si nu a do%andit capacitatea depde e#ercitiu, in conditiile legii+

Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie şi instituţia responsa%care prevede scopul, responsa%ilităţile, o%iectivele şi activităţile ncadrate n timp, nimplementării planului personalizat de servicii. (l cuprinde clauze comune, condiţiimodificare sau reziliere şi semnăturile părţilor implicate.

8amilie parintii si copiii acestora+8amilia e7tinsă cuprinde rudele copilului p>nă la gradul al /3)lea inclusiv.8amilie substitutiva persoanele, altele decat cele care apartin familiei e#tinse, care,

conditiile legii, asigura cresterea si ingri irea copilului+8işa de înregistrare a copilului este prima filă din dosarul copilului care cuprinde datel

de identificare ale copilului şi părinţilor sau reprezentanţilor săi legali.8işa psi/ologică este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice şi de red

ntr)o manieră sintetică a profilului psihologic al copilului.Genograma este reprezentarea grafică a @ar%orelui genealogicU pe trei generaţii.

=anagerul de caz este un profesionist din aria protecţiei copilului, cu e#perienţa pract %ogată şi cu a%ilităţi de coordonare,anali'ă, sinteză şi monitorizare. &cesta este responsa%ilconform standardului minim de calitate pentru managementul de caz pu%licat ! 4 de reasi implementarea P/P "Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protePentru copiii fara masura de protectie se ela%oreaza un plan de servicii care sa previna sepcopilului de familia sa.

$lanul individualizat de protectie documentul prin care se realizeaza planificareaserviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe %aza evaluarii psociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost separat de fasa, intr)un mediu familial sta%il permanent, in cel mai scurt timp posi%il+

$lanul de servicii documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor prestatiilor, pe %aza evaluarii psiho)sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii sepacopilului de familia sa+ reprezentant legal al copilului parintele sau persoana desemnata plegii sa e#ercite drepturile si sa indeplineasca o%ligatiile parintesti fata de copil+


1 =



aportul de evaluare comple7ă reprezintă analiza şi sinteza tuturor informaţiilorreferitoare la caz şi a recomandărilor mem%rilor echipei pluridisciplinare precum si propde ncadrare ntr)un grad de handicap şi orientarea şcolara şi profesională.

Abandon nevro'a de 0' nevroza dcu tul%urari care au ca o%iect mai ales relatiile afec

precoce. &ceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr)un sindrom asociant ' angagresivitate si depreciere de sine. &viditatea afectiva a su%iectului suscita mai devreme satarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. 0e manifesta din copilarie dmanifesta de fiecare data cand o impre urare de viata trezeste sentimentul de frustrare si a%

-buz ' atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane. -ctivitate > pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihic

(#prima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia a pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza.

-ct ratat ' act in care rezultatul urmarit e#plicit nu este atins, ci inlocuit printr)un altulva vor%i de acte ratate nu pentru a desemna ansam%lul rateurilor de vor%ire, memorie sauci avand in vedere actele pe care su%iectul este in mod o%isnuit capa%il sa le faca si al caeste tentat sa il atri%uie doar neatentiei sau intamplarii.

-daptare ' proces dinamic de schim%are, dezvoltat in mod voluntar sau involuntascopul replasarii organismului intr)o pozitie mai avanta oasa fata de mediul sau intern sade mediul incon urator, care presupune capacitatea de a invata.

-fect + orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala.

-gresivitate ' tendinta sau ansam%lu de tendinte care se actualizeaza in conduite realefatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. &re modalitati, in fapt nu e#ista conduita, fie ea negativa "refuzul a utorului$ sau pozitiva, sim"ironia$ sau efectiv realizata "agresiunea fizica$ care sa nu poata functiona ca agresiune.

-lterare a eului +ansam%lu de limitari si atitudini anacronice do%andite de (u in curetapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavora%ile asupra posi%ilitatilor adaptare.

-mbivalenta ' prezenta simultana in relatia cu acelasi o%iect a unor tendinte, atitudinsentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura.

-nore7ia nervoasa + se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporanormala minima.

-n7ietate ' emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controse transforma in frica in fata unui pericol %ine identificat.

-n7ietate de separare : 0e caracterizeaza printr)o an#ietate e#cesiva si inadecvatdezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat.

-parat psi/ic + termen ce su%liniaza caracteristici atri%uite psihismului, capacitacestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sistemeinstante.

-parare ' ansam%lu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima omodificare suscepti%ila sa puna in pericol integritatea si constanta individului.

-tentie ' capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stisau activitati+ pertur%area in atentie se poate manifesta printr)o distracti%ilitate facdificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.


1 ;



-tasament ' relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive+ este unul din fundamelegaturilor familiale si sociale. (ste o forma primara a legaturii sociale, e#primata ca o tre%uinnascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea satisfacerii alimenta

-utoerotism ' satisfactie se#uala o%tinuta de su%iect cu corpul sau, fara a avea un part -utoevaluare ' tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi su%iective

com%inate si se pot aplica la orice stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cannerealista sau deviata, evaluarea su%iectiva poate fi lamuritoare pentru un o%servator din e -utonomia: do%andirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea pr

insusi a propriilor reguli de conduita+ rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor+ corelconstruirea identitatii.

-utonomizare ' procesul de castigare a autonomiei. ?albism 3balbaiala4 ' deficienta a lim%a ului vor%it, caracterizata prin pierderea fluid

discursului, ezitari, tul%urari de ritm, intreruperi repetate ale flu#ului ver%al si uneori, spamuschilor respiratori si fonatori.

?eneficiu primar si secundar al bolii + prin %eneficiu al %olii se intelege in general oricsatisfactie directa sau indirecta pe care un su%iect o o%tine de pe urma %olii sale. Ae primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze' satisfactia aflata in simptomin %oala, modificarea avanta oasa a relatiilor cu cei din ur. Aeneficiul secundar se dis precedentul prin' aparitia sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre su%unei %oli de a constituite+ prin caracterul sau e#trinsec in raport cu determinismul initial acu sensul simtomelor+ prin faptul ca este vor%a de satisfactii narcisice sau legaautoconservare, mai degra%a decat de satisfactii direct li%idinale.

?ulimia nervoasa : se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate comportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul de ladiuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive.

?urn >out : epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de o%ose psihica.

Cenzura ' functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor cderiva din acestea accesul la sistemul pre)constient constient.

Competenţa ' capacitate de a produce intr)un domeniu dat o anumita conduita.Comple7 ' ansam%lu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afect

partial sau total inconstiente. <n comple# se formeaza pe %aza relatiilor interpersonale din infantila. (l poate structura toate nivelele psihologice' emotii, atitudini, comportamente adap

Compulsiv ' dpdv clinic, tip de comportament pe care su%iectul il realizeaza datorita constrangeri interioare. <n gand "o%sesie$, o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secomple#a de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand nerealizarea lorresimtita ca tre%uind sa conduca la o crestere a angoasei.

Cultura comunităţii : ansam%lul de sisteme "economic, familial, politic, de control socde mentinere a sanatatii, educational, religios$, caracteristici si procese care deterfunctionarea unei comunitati date.

Dependenta ' stare psihologica caracterizata prin' necesitate e#cesiva de a fi supervizatcineva, comportament su%misiv si aderent, frica de separare+ autoperceperea faptului incapa%il de o functionare adecvata, fara a utorul altora.

Dependenţă 3de substanta4 ' stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului dsu%stanta to#ica, ceea ce provoaca simptomul de a%stinenta.

Deprinderi de viaţă individuală: comportamente automatizate care permit individului sfunctioneze satisfacator fara acompanierea sau spri inul cuiva+ sunt a%ilitati care merg d


1 G



mai simple o%isnuinte "spalat pe dinti$, pana la comportamentele sociale comple#e "a o% %ilet la tren, chiar daca este coada etc.$.

Deficienta + pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologifiziologica sau anatomica rezultand in urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutiv

0c/ipă interdisciplinară : grup format din mai multe tipuri de specialisti care cola%orea

in vederea atingerii unui scop comun, cu mi loacele specifice meseriei fiecaruia. 0ducaţie non"fomală. participativă : proces educativ care completeaza educatia scolara scare foloseste metode alternative+ este continua, se desfasoara de)a lungul intregii vieticentreaza in principal pe implicarea practica in activitati.

0mpatie ' intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti+ sesizarecat mai multa e#actitate a trairilor interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cfi acea persoana.

0ncoprezis ' (liminarea de fecale in locuri inadecvate. 0nurezis ' (liminarea de urina in locuri inadecvate. 0ul ' concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deose%ita de sin

supraeu. 0e afla in relatie de dependenta atat fata de revendicarile sinelui, cat si fatimperativele supar)eului si e#igentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentaintereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa.

8obie ' tul%urarea prin care o persoana este in mod inadecvat an#ioasa in prezenta anumit o%iect sau a unei anumite situatii, pe care ea tinde sa o evite.

1ndependenţă ' situatie a unei persoane care udeca lucrurile, se %izuie pe propriile psi actioneaza independent, neinfluentata de altii+ cu initiativa personala.

1dentificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in loaltcuiva din ratiuni pe care le cunoaste+ se caracterizeaza si diferentiaza de empatienediferentierea de celalalt.

=aturitate ' achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifunei persoane sanatoase, normale, adaptate.

Me!'#i$me de '"'r're $"e!i-i!e $i de $tiluri de ' -'!e -'t': Acu'area refu'ului a1utorului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii intern

sau e#terni prin solicitare sau fa%ricarea de cereri repetate de a utor care deghizeaza sentide ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt e#primate prin re ecsugestiilor, consiliilor sau a utorului pe care)l ofera altii. 0olicitarile sau cererile pot imsimptome somatice sau psihologice ori pro%leme de viata.

Afiliere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pintoarcerea spre altii pentru a utor sau suport. &ceasta implica impartasirea pro%lemelor dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele.

Agresiune "asiva' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#ter prin e#primarea indirecta si neafirmata a agresiunii fata de altii. (#ista o fatada de supuevidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa. &gresiunea psurvine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau e#ecutie independenta ori la lipsgratificare a dorintelor dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitsu%ordonare, care nu au alta modalitate de a)si e#prima protestul in mod deschis.

Agresorul identificare cu 0+mecanism de aparare in care su%iectul, confruntat cu u pericol e#terior, "reprezentat tipic de critica provenind de la o autoritate$ se identificacu agsau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau moral persagresorului, fie adoptand anumite sim%oluri de putere care il desemneaza.


11



Altruis%' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin adedica satisfacerii necesitatilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori forreactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora.

Antici"are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pe#perimentarea reactiilor in avans sau anticiparea consecinteelor unor posi%ile viitoare si

in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative. Anulare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin cuvsau comportamente destinate sa nege sau sa corecteze in mod sim%olic ganduri, sentimenactiuni inaccepta%ilie.

Autoafir%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pe#primarea gandurilor si sentimentelor sale direct, intr)un mod care nu este coercitivmanipulativ.

Autoobservatie' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prefelectarea la propriile sale ganduri, motivatii si comportamente, raspunzand adecvat.

De"lasare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni ptransferarea unui sentiment ori a unui raspuns la un o%iect pe un alt su%stitut "de regula, mamenintator$.

Devalori'are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#ter prinprin atri%uirea unor calitati negative e#agerate siesi sau altora.

Disociere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni printdestramare a functiilor de regula integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine perceptiei am%iantei ori a comportamentului senzorial*motor.

<ante'ie autista' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#ter prin visare e#cesiva, ca un su%stitut pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezode pro%leme.

<or%area reactiei' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#ter prin su%stituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilosentimentelor sale proprii, care sunt inaccepta%ile "aceasta survine de regula in legatureprimarea lor$.

Ideali'area' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni patri%uirea de calitati pozitive e#agerate altora.

Identificare "roiectiva' ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional orstresorii interni sau e#terni prin atri%uirea, in mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impsau ganduri inaccepta%ile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet ceea c proiectat. /n schim%, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atrimod eronat altei persoane, ca reactii ustificate. :u rar, individul induce sentimente la altiimai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo, facand dificil de clarificat cine, ce si cui a primul.

Intelectuali'are' individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau e#ter prin uzul e#cesiv al gandirii a%stracte sau fa%ricarea de generalizari pentru a controminimaliza sentimentele deran ante.

I'olarea afectului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#ter prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele. /ndividul pierde contactul cu sentimasociate cu o anumita idee, de e#mplu, un evenimet traumatic, in timp ce ramane constieelementele cognitive ale acesteia, de e#emplu, detaliile descriptive.

O%ni"otenta' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni psentimente si actiuni, ca si cum el ar poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior al


111



Proiectia' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni patri%uirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inaccepta%il

;ationali'area ' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pascunderea adevaratelor motivatii ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor propriiela%orarea de e#plicatii reasigurante sau care ii aduc %eneficii, dar incorecte.

;efu' ' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin refurecunoasterii unui aspect neplacut al realitatii sau al e#perientei su%iective care ar fi evaltora. -ermenul de 7refuz psihotic8 este utilizat cand e#ista o deteriorare severa a simtului c

;e"ri%are ' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pe#cluderea dorintelor, gandurilor sau e#eperientelor deran ante dinconstiinta. Compoafectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate.

Scindare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pcompartimentarea starilor afective opuse, dar este incapa%il sa integreze calitatile pozitnegative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansam%lu. Deoarece afectele am%inu pot fi e#perimentate simultan, opiniile si e#pectatiile mai echili%rate de sine sau de alte#cluse din constiinta emotionala. /maginile de sine si de o%iecte tind a alterna intrediametrali opusi' tandru, puternic, merituos, educat si generos in mode#clusiv sau rau, omanios, distructiv, respins, mizera%il, in mod e#clusiv.

Subli%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni pcanalizarea sentimentelor sau impulsurilor potential dezadaptative intr)un comportaaccepta%il social "de e#.' vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile ddistructiva.

Su"ri%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prievita in mod intentionat sa sse gandeasca la pro%lemele, dorintele, sentimentele sau e#perderan ante.

Grecerea la actiune acting out $' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii internsau e#terni prin actiuni, mai curand, decat prin reflectii sau sentimente.

%or ' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni psu%linierea aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor.

=utism ' a%senta vor%irii, fie din cauza nedezvoltarii lim%a ului, fie din cauza involuntare sau involuntare+ nu presupune o tul%urare cauzata de lezarea centrilor cere%lim%a ului. 0e intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism de origine nevrotica sau reactionala.

=utismul electiv : (ste caracterizat prin incapacitatea constanta de a vor%i in situasociale specifice in ciuda faptului ca vor%este in alte situatii.

Nevoi speciale : cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sdo%andita, temporara sau definitiva.

Nevroza ' se refera la tul%urari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai aprode e#perienta normala "de e#emplu' an#ietatea$.

Nevroza institutionala: ansam%lu de tul%urari mintale "nevrotice, psihotice$ do%andindivid intr)o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. 0e adauga uneosimptomatologia individuala.

Normalitate ' desemneaza de o%icei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pealta parte, a%senta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statiste#emplu, varsta mintala normala, N/)ul normal$. 2iscul utilizarii acestei notiuni este considera media ca nnorma si valoare. &ceasta face ca anomalia "de e#emplu' inima pe p


11!



dreapta$, singularitatea "culoarea pielii$, dizidenta "apartenenta la o secta$ sa fie cu preausurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.

$edofilia + activitatea se#uala cu un copil prepu%ecescent "in varsta de 1 ani sau putin$+ individul cu pedofilie tre%uie sa fie in etate de 19 ani sau mai mult, cu cel putin 6 in etate decat copilul.

$ersonalitate ' se refera la calitatile comportamentale sta%ile ale unui individ intr)o mvarietate de circumstante. $otenţial ' posi%ilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pen

realizare+ suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat. $si/oza ' se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tul%urarile min

organice, de e#emplu' schizofrenia, tul%urarile afective etc., caracterizate prin lipsa cons %olii si neputinta de a distinge intre e#perienta su%iectiva si realitate.

$ulsiune ' proces dinamic constand dintr)o presiune "incarcatura energetica, factormotricitate$ care face organismul sa tinda spre un scop.

5anatate ' opusul %olii "a%senta %olii sau a infirmitatii lipsa de dureri, disconfinvaliditate$+ stare de %ine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei capacitate de a iu%i si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale seadaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire+ acceptare a se#ualitatii si a altorde viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului+ grad rezonarmonie interna si integrare a personalitatii, posi%ilitatea de a face fata unor e#igente mediifi socialmente accepta%il.

5anatate mintala optimala: cea mai %una stare de sanatate posi%ila in conditiile e#isten 5cor -$G- : 0corul &pgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale u

copil la nastere. Dr. 3irginia &pgar "1G G 1G=4$ a introdus scorul &pgar in anul 1G6este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediatnastere pentru a a a uta la sta%ilizarea unui nou)nascut. 0corul &pgar este folosit in intreag pentru sta%ilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere.din primul minut masoara cat de %ine a tolerat nasterea nou)nascutul. Cel facut la cinci mmasoara cat de %ine se adapteaza copilul la mediul inco urator.

0corul &pgar masoara cu , cu 1 sau cu ! fiecare categorie, scorul total ma#im ce poaatins fiind 1 +

1. 2itmul cardiac' a%sent ] , sla% "mai mic de 1 de %atai pe minut$ ] 1, ritmul p"mai mult de 1 de %atai pe minut$ ] !+

!. 2espiratie' a%senta ] , planset sla% sau respiratie neregulata ] 1, planset puternic ]. -onus muscular' flasc ] , anumite fle#ii ] 1, miscare activa ] !+

4. 2aspunsul la stimulare "asa numitul refle# irita%il$' fara raspuns ] , grimasa planset si miscare viguroasa ] !+

6. Culoare' pala sau al%astrie ] , culoare normala a corpului, e#tremitati al%astriculoare normala ] !.

(#plicatii+ un scor &pgar de la = la 1 este normal si indica faptul ca nou)nascutul intr)o stare %una. <n scor ma#im "1 $ este ceva neo%isnuit. &proape toti nou)nascutii p punct pentru ca au mainile sau picioarele al%astrii. <n scor mai mic de = indica faptul ca mare nevoie de asistenta medicala pentru a fi sta%ilizat, iar personalul medical tre%uie sa actspre e#emplu, a utand copilul sa respire.

-estul poate fi repetat dupa 1 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile lde personalul medical au fost eficiente.


11



5imptom ' semn o%serva%il care face trimitere la informatii ascunse, despre care emarturie. 0imptomul constituie un invariant si poseda o anumita putere discriminatoare.

5tima de sine : trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atri% persoanei sale. Kunctie a raportului dintre tre%uintele satisfacute si ansam%lul tre%resimtite. 2ezultat al comparatiei pe care o efectueaza su%iectul intre ele insusi si alti in

semnificativi pentru el. 5tres ' notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le facasi mi loacele de care dispune pentru a administra aceste pro%leme. 0timulari multiple care partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de adaptare al carui costfi si imediat si pe termen lung.

5ubconstient ' desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta grad si nu de natura pentru starea constienta. (ste mai degra%a o stare de sla%a constienta. 2termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii su%liminale de tratare a informatiei.

0u%stante /nterzise' Begea, Bista 5uicid ' ucidere de sine. (#ista actualmente tendinta de a include in acesta notiu

tentativa de suicid, santa ul cu suicidul etc. Orice afectiune mentala este mai mult sau mageneratoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in functstructurarea apararilor. 2ecidiva tentativei pune o pro%lema grava d.p.d.v. preventiv' intre16 la suta dintre su%iectii care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsescse omori.

'ic ' miscare involuntara %rusca, rapida si repetatecare implica un ansam%lu de muslegatura functionala. (ste o anomalie a comenzii motorii care tre%uie deose%ita de alte fomiscare anormala de natura neurologica.

'imiditate ' incapacitatea de a trece la act in conduitele ver%ale, profesionale sau se#de o oarecare importanta.

'ulburare de personalitate : se refera la modele de comportament neadaptat profunimplantate, ce se pot recunoste din perioada adolescentei sau mai devreme, si care se contina lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai putin evidente la vmedie sau inaintata+ personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echili%rul componsale, calitatea si e#presia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total+ din aceasta cauza clsufera sau face pe ceilalti sa sufere, e#istind un efect advers asupra individului sau societatii

Gulburarea de "ersonalitate "aranoida' este un model de comportament sta%il si repetitivde neincredere si suspiciune, intentiile altora fiind interpretate ca rau)voitoare.

Gulburarea de "ersonalitate schi'oida' este un model de comportament sta%il si repetitivde detasare de relatiile sociale si o gama restransa de e#presie emotionala.

Gulburarea de "ersonalitate schi'oti"ala' este un model de comportament sta%il sirepetitiv care implica un discomfort acut in relatiile intime, de distorsiuni cognitive perceptuale si e#centricitati de comportament.

Gulburarea de "ersonalitate antisociala' este un model de comportament sta%il si repetitivde desconsiderare si de violare a drepturilor altora.

Gulburarea de "ersonalitate borderline' este un model de comportament sta%il si repetitivcare implica insta%ilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate m

Gulburarea de "ersonalitate histrionica' este un model de comportament sta%il si repetitivde cautare a atentiei, care implica emotionalitate e#cesiva.

Gulburarea de "ersonalitate narcisica' este un model de comportament sta%il si repetitivcare implica grandoare, necesitate de admiratie si lipsa de empatie.


114



Gulburarea de "ersonalitate evitanta' este un model de comportament sta%il si repetitiv dinhi%itie sociala, de sentimente de inadecvare si de hipersensi%ilitate la evaluarea negativa

Gulburarea de "ersonalitate de"endenta' este un model de comportament sta%il sirepetitiv care implica su%misivitate si aderenta in legatura cu necesitatea e#cesiva de a fi pde cineva.

Gulburarea de "ersonalitate obsesiv*co%"ulsiva' este un model de comportament sta%il sirepetitiv care implica preocupare de ordine, perfectionism si control.Gulburarea de "ersonalitate fara alta s"ecificatie' este o categorie prevazuta pentru !

situatii' patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%ur personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tul%urari de personalitate, insa nsatisfacute criteriile pentru nici o tul%urare de personalitate specifica si, in a doua sit patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%ura personalitate, dar individul este considerat a avea o tul%urare de personalitate care nu este in clasificare "de e#.' tul%urarea de personalitate pasiv agresiva$.

'ulburarea de miscare sterotipa : este caracterizata printr)un comportament motor nonfunctional aparent impulsiv si repetitiv care interfereaza considera%il cu activitatile normuneori poate duce la leziuni corporale.

'ulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii : secaracterizeaza printr)o relatie sociala inadecvata dezvoltarii si pertur%ata considera%il,cain ce mai multe conte#te si este asociata cu o ingri ire flagrant patogenica.-rac' senzatie de an#ietate puternica, dar trecatoare, limitata la o situatie si la un moment anu

'imiditate ' du%la e#istenta a unui disconfort interior si a unei neindemanari e#terioar prezenta celuilat. :u e#clude capacitatea de adaptare. -imizii se poarta cat se poate de norintr)un mediu familiar, insa intampina mari dificultati in initiativele relationale si ori de cattre%uie sa se implice personal, sa vor%easca despre ei.


116



Li$t' 6i6lio r'-i!)

1. Cooper,David ., Aall, David ) &%uzul asupra copilului!. &merican PsEchiatric &ssociation anual de diagnostic si statistica a tul%urarilor me

&sociatia psihiatrilor li%eri din 2omania, Aucuresti, !. Daminelli, Bena ) &ntirasismul' o provocare pentru educatorii al%i4. Aadila, &. si 2usu, C. Sandicap si readaptare dictionar selectiv, (d. Pro Sumanitate,

Aucuresti, 1GGG6. Aerrocal, Buciano "lucrare colectiva$ /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in

dificultate' repere pentru profesionisti si autoritati locale, C2/P0, !9. Aettelheim, A. Ba forteresse vide, ed. 5allimard, Paris, 1G;G=. Aettelheim, A. <n lieu ou renaitre, ed. 2o%ert Bafont, Paris, 1G=6;. AoQl%E, Z. &ttachement et perte' &ttachement, vol.1, ed. Presses <niversitaires de Kr

Paris, 1G=;G. Aulgar, 5. Dictionar de sinonime, (d. PalmEra, Aucuresti, !1 . Autler, &., Pritchard, C. Aolile mintale, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG11. Caiete de lucru, nr. 1, 7Parentalitate stim oare despre ce ce este vor%a?8 &sociatia

0inergii, (d. arBinI, Aucuresti, decem%rie, 1GGG1!. Caiete de lucru, nr. !, 7Despre a%uzul si negli area copilului8 &sociatia 0inergii, (d.

arBinI, Aucuresti, decem%rie, !1 . Caiete de lucru, nr. , 7Drepturile copilului, drepturile profesionistilor8 &sociatia 0ine

(d. arBinI, Aucuresti, mai, ! 114. Delossus, Zeane) arie ) Ce sense de la maternite16. 0toppard, iriam ) Complete Aa%E &nd Child Care19. Cooper, .D. si Aall, D. &%uzul asupra copilului, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG1=. itulescu, 0orin, coord ) Kormarea depriderilor de viata independenta, ed. 2o edia,

Aucuresti1;. 2o%ert)OurraE,0uzanne A. ) Copil a%uzat, copil meduzat1G. 5heorghiu, &le#andru si Penciu, Petre ) Copilul nostru creste. 0untem pregatiti? Ce ave

stiut? Ce avem de facut?! . Paunescu,Constantin ) Copilul nostru de la la ani!1. 3asilescu, &nton, coord. ) Copilul prescolar si dezvoltarea vor%irii!!. Aacus, &nne ) Cresterea copilului. 1 de sfaturi practice! . Cretu, -. Psihologia varstelor, (d. <niversitatii, Aucuresti, 1GG4!4. De & uriaguerra, Z., arcelli, D. PsEchopatologie de lbenfant, ed. asson, Paris, 1G;G!6. arinopoulus, 0ophie ) De lbune a lbautre. De la grossesse a lba%andon!9. 0pitz, 2ene &. ) De la naissance a la parole. Ba premiere anne de la vie!=. innicott, Donald . ) De la pediatrie a la psEchanalEse!;. 2oco, Zac ueline ) De la segregation a lbintegration!G. <lngQorth, 2. 0. ) Developpement psEchomoteur de lbenfant

. Dodd, S.C. DEnamics of /ntercultural Communication, ed. AroQn and AenchmarI,adison, 1GG6

1. Doron, 2. si Parot, K. Dictionar de psihologie, (d. Sumanitas, Aucuresti, 1GGG!. Dolto, Krancoise, 2apoport, Danielle, -his, Aernard ) (nfance en souffrance

. Kiceac, A. -ehnici de manipulare, ed. :emira, Aucuresti, 1GG=


119



4. Kundatia /nternationala pentru Copil si Kamilie, Centrul de &sistenta Kamiliala si Comuspecializat in prevenirea a%andonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutionalmetodologic, metoda familiilor de spri in, K/CK, Aucuresti, ! 4

6. 5ammer, C. si Ca%ie, .)C. Bb&dolescence, crise familiale, ed. Para 5rafic, -oulouse,9. 5elder, ., 5ath, D., aEou, 2. ) -ratat de psihiatrie O#ford, ed. de &sociatia Psihiatrilor

Bi%eri din 2omania si 5eneva /nitiative on PsEchiatric Pu%lishing, Aucuresti, 1GG4=. SorneE, . &utoanaliza, ed. Oscar Print, Aucuresti, 1GG6;. /chim, C./. inorul in reglementarile europene, (d. -impul, /asi, !G. /nnovation /n 2esidential Care . SellicI#, (. AroIaert, &. 3anden Aerge F . Calton

4 . /onescu, 5. ) -ratat de psihologie medicala si psihoterapie, (d. Kavorit Print 0.&., 1GGG41. /onescu, 0er%an, coordonator ) Copilul maltratat ) evaluare, prevenire, interventie, Kun

/nternationala pentru Copil si Kamilie, Aucuresti, ! 14!. lein, elanie ) /u%ire, vinovatie, separatie si alte lucrari' 1G!1 1G464 . Pernoud, Baurance ) Zbeleve mon enfant44. Zournal of elanie lein and O% ect 2elations, vol. 16, nr. 1, (0K Pu%lishers, :eQ \orI,

1GG=46. illen, ari Copilaria dureaza generatii la rand, (d. Kirst, -imisoara, !49. illen, ari Copilul maltratat, (d. (uro%it, -imisoara, 1GG;4=. ing, &.C. si irschen%aum, 0.D.) Selping \oung Children Develop 0ocial 0Iills, Cole

Pu%lishing CompanE, California, 1GG!4;. ipman, 0.D., 2apoport, D., ) Ba se#ualite 7ou%liee8 des enfants, ed. 0tocI)Baurence

Pernoud, Paris, 1GG4G. lein, . Povestea unei analize de copil, (d. 0igmund Kreud, Clu ):apoca, 1GG46 . Destrooper,Z., aigre &. ) Bbeducation psEchomotrice61. David, iriam ) Bbenfant de a ! ans. 3ie affective et pro%lems familiau#6!. David, iriam ) Bbenfant de ! a 9 ans. 3ie affective et pro%lems familiau#6 . Baplanche, Z. si Pontalis, Z.)A. 3oca%ularul psihanalizei, (d. Sumanitas, Aucuresti, 164. Be couple' sa vie, sa mort. Ba structuration du couple humain Zean)5. Bemaire66. Bes Cahiers de lb&free, ' Devenir parents naissance dbune colla%oration, &.K.2.(.(.

ontpellier, 1GG!69. David, iriam si &ppell, 5enevieve ) BoczE ou le maternage insolite, ed. 0cara%ee, Par

1G=6=. Bucrarile Congresului Sam%urg, !9 !G septem%rie 1GG , 7Copiii 2az%oi si perse

editat de 0tiftung fuer Kinder Kundatia 5eneratia, ! 16;. inisterul uncii, 0olidaritatii 0ociale si Kamiliei, &utoritatea :ationala pentru Protectia

Copilului si &doptie anual de implementare a cadrului de management al performant pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din 2omania, Aucuresti, ! 4

6G. inulescu, . ) Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Kundatiei2omania de maine, Aucuresti, ! 4

9 . :anu, ichaela "lucrare colectiva$ &dolescentul institutionalizat, (d. Per Omnes &rtes,Aucuresti, 1GG=

91. Aouchart, &nne et 2apoport, Danielle, coord. ) Origines. Dbou viens tu? Nui es)tu?9!. Padioleau, .K. Bes 1;)!6 ans vivre a deu# pour la premiere fois, ed. Aalland, Paris,

1GG19 . Piaget, Zean ) PsEchologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1G9G94. Pomerleau, &., alcuit, 5. Bbenfant et son environnement, ed. Pierre ardaga, Aru#ell

1G;


11=



96. Cretu, Carmen ) Psihopedagogia succesului, ed. Polirom, /asi, 1GG=99. P. azet, 0toleru ) PsEchopathologie du nourison et du eune enfant9=. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice9;. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Psihologia analitica temeiuri9G. 2adulescu, :. 5hid de integrare socioprofesionala pentru tineri, &sociatia &dolescentu

Oscar Print, Aucuresti= . 2ochette, Zoelle ) 2ituels et mise au monde psEchi ue=1. 0toica, -udor ) 0e#ologie si educatie se#uala=!. Pattinson, -errE ) 0e#ual Sarasment, -he Sidden Kacts= . 0alome, Zac ues si 5alland, 0Elvie ) 0i e mbecoutais e mbentendrais=4. Por uet, Ph. Z., Aurszte n, C., 5olse, A. ) 0oigner, edu uer lbenfant autiste?=6. 0teIel, . 2ecomandari psihanalitice pentru mame, (d. -rei, Aucuresti, 1GG6=9. Arazelton, -. AerrE ) Kamilles en crises==. Arazelton, -. AerrE ) 3ous parle de vos enfants=;. Popescu, &le#andru &l. ) -erapia ocupationala si ergoterapia=G. 0atir, 3irginia ) -herapie de couple et de la famille; . Dennett, Daniel C. ) -ipuri mentale;1. :ees)Delaval, Aar%ara ) -otul despre sanatatea copilului;!. 3erzea, (mil Psihologia varstelor, (d. SEperion VV/, Aucuresti, 1GG; . amfir, (., amfir, C., ) -iganii intre ignorare si ingri orare, ed. &lternative, Aucuresti,

1GG;4. Pentru o strategie coerentă de integrare socio)profesională, Prof. Buciano Aerrocal,

Consulting 5roup (urope, !;6. !. UCola%orarea n protecţia copilului ) 5hid pentru cooperararea inter)agenţii pentru

asigurarea şi promovarea protecţiei copiluluiU,Departamentul pentru 0ănătate, inisterul de /nterne, Departamentul pentru (ducaţie şi uncă, &dunarea :aţională a [ării 5alilor, areaAntanie, 1GGG;9. 0tandarde de practică n asistenţa socială a adolescentului ) :ational&ssociation of 0ocial orIers ":&0 $, 0tatele <nite ale &mericii;9. Kormarea deprinderilor de viată independentă ) anual pentru formatori,Coordonato

0orin itulescu, &sociaţia Comunitatea n 0pri inul Copilului, <:/C(K;=. U&pproaching &dulthood U, NualitE 0tandards F 5uidelines in Planningservices for \oung People ho &re Beaving Care U, PatricI CooI, egBindsaE, -he Centre for 2esidential Child Care series, the <niversitE of 0trathclEde, BanCollege, 5lasgoQ, 0ave the Children Kund, ho Cares, 0cotland, 1GG9;;. /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate)2epere pentru profesionistautoritatile locale)Colectia &teleier C2/P0 !;G.VVV Bife 0Iills 5uide%ooI, Programele CaseE pentru familii, ! 1G .VVV 0chool Sealth (ducation to Prevent 0tudents &ctivities. &/D0 and 0-D, <:(0CO

SO, 1GG4G1.5ust Z. , c ChesneE ., 5echtman 2., /mproving Communication 0Iills. -eaching andBearning CompanE, Carthage, 1GG=G!.Chapmannn , (lQood :. , \our &ttitude is shoQing, & Primer on Suman 2elations, 02&,Chicago, 1G=;G .Paus 3iorica " coord $, Parteneriat si dialog social. 5hidul formatorului, (d. 3anemonde, Aucuresti, !


11;



G4.0avulescu &ura, "coord. $, Parteneriat si dialog social. 5hidul profesorului, (d. 3anemonAucuresti, !G6.:euman Selen, &rta de a gasi o slu %a %una, A.-,/. Press, 1GG4G9.2udniansIi ZaroslaQ, Cum sa inveti, (d. &ll, ! 1G=.Carnegie Dale, 0ecretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, (d

Curte 3eche, ! !G;.&ndrei Cristian , Bectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata se#uala, humanita! 1GG.AraceE 2onald, Koloseste)ti %ine timpul, (d. 3o#, Aucuresti, 1GG=


11G



ANE2E

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!



ANE2A *+Re-ere#ti'l de !om"ete#te@ $!'l' de e%'lu're

Pro re$ie

5hidul este menit să fie n concordanţă cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale &C0B&' &C0B&)// "11)14 ani$

"16)1; ani$ şi &C0B&)/3 "peste 1G ani$. Primul nivel de dezvoltare al &C0B&, &C0B&)/ ";)1 ani$ nu a fost inclus datunice de nvăţare ale acestui grup de v>rstă. -oate 0copurile pentru o arie de deprinderi sunt menţionate mpreună deoarnvaţă neapărat deprinderile ntr)o secvenţă cronologică. De e#emplu, este posi%il ca un t>năr de v>rstă mai mar

deprindere pe care semenii săi au nvăţat)o la o v>rstă mai mică. &cest lucru este adevărat n mod deose%it pentru tineringri ire n afara domiciliului care au avut e#perienţa mai multor plasamente şi ntreruperi n educaţia lor. 0copurile su

menţionate mpreună pentru a ncura a tinerii să şi aleagă propriile scopuri.

(tapa de dezvoltare planificată sau gama de v>rstă este indicată n paranteză la finalul 0copului. (tapa ! "//$ este adaptată pcu v>rste ntre 11 şi 14 ani+ etapa "///$ este adaptată pentru tinerii cu v>rste ntre 16 şi 1; ani+ iar etapa 4 "/3$ este tinerii cu v>rste ntre 1G şi ! de ani. C>nd "//, /// şi /3$ apar la finalul 0copului, scopul este n principal pentru cei ntdar ar putea fi adecvat pentru un t>năr mai mare dacă el*ea a pierdut acest lucru ntr)o etapă anterioară. Kigura este unindică faptul că un 0cop este adecvat pentru tinerii adulţi cu v>rste ntre 16 şi ! de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei c11 şi 14 ani.

.i ur' >+ S!o"urile ,i re&ult'tele ',te"t'te

S!o" Re&ult'te ',te"t'tePoate completa un formular deanga are. "///, /3$

Defineşte termenii utilizaţi ntr)o cerere de anga are.

/nterpretează ntre%ările din formular şi oferiţi răspunsurilecorespunzătoare.

(la%orează o foaie de date personale pe care să o utilizaţi atunci c>ndcompletaţi formularul de anga are.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!1



Completează două formulare fără supervizare.

S!o"urile

0copurile sunt uneori denumite competenţe, afirmaţii privitoare la cunoştinţe şi a%ilităţi, sau scopuri de rezultat6. &cestea sunt scrise pentru a completa o a%ordare a nvăţării %azată pe dezvoltare. &ceastă a%ordare recunoaşte faptul că nvăţarea se prodtinerii progresează printr)o serie de etape sau niveluri pe măsură ce nvăţarea se desfăşoară. :ivelurile de nvăţare utilizatde dezvoltare sunt menţionate n Kigura 4.

.i ur' ?+ Ni%eluri de 7#%)('re

:ivel de nvăţare Definiţie :ivelul 1 Conştientizare

:ivelul ! Cunoştinţe şi nţelegere

Ba nivelurile unu şi doi, studentul achiziţioneazăinformaţii. Ba acest nivel n procesul de nvăţare,studentul ar tre%ui să fie capa%il să identifice, descrie sauoferi informaţii despre materia care se predă.

:ivelul noQ)hoQ Ba nivelul trei, studentul ncepe să aplice cunoştinţeledeprinse prin instruire. Ba acest nivel, studentul ar tre%uisă fie capa%il să arate o anumită ndem>nare cudeprinderea ntr)un mediu de instruire prin simulare,la%orator de studiu, sau e#perienţe din viaţa reală.

:ivelul 4 Poate sau este capa%il să Ba nivelul patru, studentul utilizează cunoştinţeledeprinse n afara mediului de studiu. Ba acest nivel,studentul este capa%il să demonstreze deprinderea n modregulat şi raportează progresul său.

a oritatea tinerilor manifestă o conştientizare fundamentală a deprinderilor de viaţă necesare pentru tranziţie. 3er%ele d0copurilor indică nivelul la care este ela%orat acel 0cop.

<tiliz>nd e#emplele de mai sus, 0copul de tipul @ştie şi nţelege8 necesită ca instructorul să prezinte informaţii ntr)o va creşte %aza de cunoştinţe a t>nărului. Ba finalul sesiunii se va aştepta doar ca t>nărul să descrie sau să e#plice ce a instituţiile financiare.

6 <tilizăm scopuri pentru simplicitate. <tilizatorul este li%er să su%stituie lim%a ul "de e#. competenţe$ care este mai potrivit situaţiei lor.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!!



Jn următorul e#emplu, @InoQ)hoQ8, instructorul tre%uie să creeze o ocazie pentru t>năr de a e#ersa efectuarea uneutiliz>nd un cec. Jn general, 0copurile de tipul @ştie cum să8 sunt realizate ntr)un mediu tip clasă sau domiciliu. :usimuleze situaţii din viaţa reală. &desea, sunt acelea de care un t>năr poate avea nevoie n viitor dar nu acum.

Jn ultimul e#emplu, @poate pune masa pentru mesele zilnice8, 0copul este ela%orat la cel mai nalt nivel şi necesită caofere ocazia de a e#ersa n lumea reală. De e#emplu, nu va fi suficient doar să se arate studentului cum arată masa. C potrivită, studentul ar tre%ui să fie capa%il să demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.

Re&ult'te ',te"t'te

2ezultatele aşteptate, uneori cunoscute ca /ndicatori sau O%iective, descriu ce ar tre%ui să fie capa%il t>nărul să realize predării şi arată cum a fost realizat 0copul. &cestea sunt ndrumările pentru realizarea unui 0cop. Jncep>nd cu un veracţiune, acestea arată dacă un t>năr a deprins sau nu 0copul. 2ezultatele aşteptate pot fi transpuse n planificarea planificarea de grup doar prin adăugarea cuvintelor @Ba sf>rşitul perioadei de timp sau sesiunii V, t>nărul va fi capa%ilfiecărei 2ezultate aşteptate. De e#emplu, @Ba sf>rşitul sesiunii de grup, t>nărul va fi capa%il să dezvolte o fişă de date pesă o utilizeze la completarea unui formular de anga are.8 Partea su%liniată din e#emplu reprezintă un 2ezultat aşteptat.

Re$ur$e ,i '!ti%it)(i

5hidul identifică activităţile şi e#erciţiile din resursele e#istente de deprinderi de viaţă care pot fi utilizate pentru a preda 0n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. Jntr)un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai

mai renta%ile resurse. 2esursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt'• ;eu!ind "e cont "ro"riu <n manual pentru tineri• Activită i creative de de"rinderi de via ă O colecţie de 1 activităţi de grup• Activită i de de"rinderi de via ă "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale 1G de lecţii gata de utilizare cu foi de luc

reproducti%ile• Activită i de de"rinderi sociale "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale 1; de foi de lucru gata de utilizare.• Ttiu #ncotro %ă #ndre"t Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0 <n manual n două părţi pentru tineri• Ttiu #ncotro %ă #ndre"t Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0+ hidul #ngri1itorului <n ghid pentru părinţi cu activităţi ş

sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri @Htiu ncotro mă ndrept8.• Locul nostru Curriculum video cu 19 componente pentru activităţile de grup.• Putere "rin o" iuni <n curriculum centrat pe tinerii aflaţi n ngri ire la asistenţii maternali şi ngri ire de gr

educaţie se#uală.




• Pe locuri, fi i gata, 'bura i n ghid de "redare a de"rinderilor de via ă "entru "ărin i 0trategii ce pot fi folosite de părinţ pentru a preda deprinderi de viaţă ca parte a vieţii de zi cu zi.

• Cu% să su"ravie ui i "redării educa iei sanitare Zocuri, activităţi şi foi de lucru pentru clasele 4)1 .

&ctivităţi şi e#erciţii din aceste resurse sunt ane#ate 0copurilor. Kiecare activitate este menţionată cu numele, numărunumărul activităţii " n cazul n care este furnizat$. O descriere detaliată a fiecărei resurse cu detalii de achiziţionare e&ne#a &. (ste oferită de asemenea şi o listă suplimentară de resurse online. &ceste resurse completează setul de resurse fşi oferă informaţii specializate şi detaliate asupra unui sau mai multor 0copuri. O listă suplimentară de materiale de ref

este oferită pentru instructorul de deprinderi de viaţă.&dmitem de asemenea faptul că practicienii şi părinţii au propriile activităţi de predare a deprinderilor de viaţă. Pentutilizarea acestor activităţi cu 5hidul scopurilor, o foaie de lucru goală a fost inclusă n &ne#a A pentru a fi utilizată datunci c>nd nregistrează propriile activităţi de deprinderi de viaţă. &ceastă foaie de lucru este uşor de completat şi uşor d

0copurile, 2ezultatele aşteptate şi resursele pentru activităţi oferă instructorului de deprinderi de viaţă "practician sau părinunde să pornească pentru a crea un Plan de nvăţare a deprinderilor de viaţă "vezi figura 6$. Capitolul oferă informaţii dmodului de creare a unui Plan de nvăţare a deprinderilor de viaţă.

.i ur' + S!o"uri@ Re&ult'te ',te"t'te ,i Re$ur$e "e#tru '!ti%it)(i

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te Re$ur$e ,i '!ti%it)(iCompletarea unui formular deanga are. "///, /3$

Defineşte termenii utilizaţi ntr)o cerere deanga are.

/nterpretează ntre%ările din formular şi oferiţirăspunsurile corespunzătoare.

(la%orează o fişă de date personale pe care să outilizaţi atunci c>nd completaţi formularul deanga are.

Completează două formulare fără supervizare.

;eu!ind "e cont "ro"riu, pagina1!




Pe lo!uri@ -i(i 't'@ &6ur'(i U# hid de "red're ' de"ri#derilor de %i'() "e#tru ")ri#(i

<n tovarăş al &C0B& şi al 5hidului, Pe locuri, fi i gata, 'bura i n ghid de "redare a de"rinderilor de via ă "entru "ărin i este ocolecţie de activităţi organizate n funcţie de gradul de dezvoltare pe care părinţii le pot folosi pentru a preda tinerilor viaţă n timpul vieţii de zi cu zi. (ste util pentru orice părinte care caută informaţii despre cum să predea deprinderi domiciliu. De asemenea, profesioniştii din domeniul protecţiei copilului pot utiliza această resursă pentru a educa ngr predării deprinderilor de viaţă. Ca ghid pentru părinţi şi*sau profesioniştii din domeniul protecţiei copilului, resursa oferă creative pentru a)i a uta pe tineri să realizez scopurile de deprinderi de viaţă. &desea doar prin citirea acestor activităţi, poferă idei pentru a)şi crea propriile activităţi care se potrivesc mai %ine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fi i gata, 'bura i poate fiaccesat laQQQ.caseElifesIills.org iar activităţile pot fi imprimate de pe site)ul Qe%. Pot fi de asemenea achiziţionate copii tilucrării Pe locuri, fi i gata, 'bura i

Dome#iul de"ri#derilor de %i'() &il#i!)Nutri(i'

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i1. Cunoaşte şi nţelege grupelefundamentale de hrană."//, ///, /3$

a. Defineşte cele trei grupe principale "de e#. car%ohidraţi, proteine, grăsimi$.

%. enţionează alimentele din fiecare grupă.c. (#plica @varietatea8 in alimentatied. (#pune cu propriile cuvinte nţelesul sintagmei @nutriţie

sănătoasă8.

LecţiaLecţia Varietate in nutritieVarietate in nutritie

Jn timpul meselor, discutaţi cu copiluldespre diferitele componente alem>ncărurilor şi despre importanţaacestora "carnea*carnea de pasăre,fasolea ) oferă proteine, legumele oferăvitamine şi minerale, amidonul oferăcar%ohidraţi pentru energie, lactatele

ntăresc oasele$.Ni%elele: * 5!. Cunoaşte şi nţelege faptul cănutriţia are un impact asuprasănătăţii fizice şi emoţionale."//, ///, /3$

a. Jnţelege modul n care o%iceiurile alimentare zilnice ale unei persoane au impact asupra %unăstării sale generale+ e#plicănevoia de moderaţie şi echili%ru atunci c>nd se planifică o dietăsănătoasă.

%. (#plică modul n care o%iceiurile alimentare zilnice potconduce la pro%leme grave de sănătate "de e#. hipertensiune,afecţiuni ale inimii şi dia%et$.

c. Descrie modul n care opţiunile alimentare pot avea impact

E%'lu're' u#ei me$eJn timp ce luaţi masa, rugaţi)i pe copii săghicească valoarea nutriţională a mesei şisă denumească componentele ei cele maisănătoase.Ni%elele: * 5

Im"ort'#t' le umelorBăsaţi)i pe copii sa vă a ute daca plantaţi


http://www.caseylifeskills.org/

http://www.caseylifeskills.org/



asupra condiţiei fizice "de e#. alergii, migrene şi dia%et$.d. anifestă respect pentru opiniile altora şi diferenţele culturale

atunci c>nd se identifică opţiunile alimentare personale.

şi ntreţineţi legume+ lasati)i sa va a utesi la piata, in alegerea legumelor. Copiii pot nvăţa despre c>t de sănătoase suntlegumele şi se vor %ucura m>nc>ndu)leNi%elele: * 5 >

Gu$t)ri $)#)to'$eC>nd mergeţi la cumpărături cu copiii,lăsaţi)i să aleagă diferite gustărisănătoase. Discutaţi despre calităţile unei

gustări sănătoase. De asemenea, invitaţicopiii să gătească gustări sănătoase"salată, paste, floricele, mere feliate$.Ni%elele: * 5 >

Nutri(i' !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

. Cunoaşte şi nţelege impactulgustărilor "consumului de @snacIs)uri8$ asupra nutriţiei."//, ///, /3$

a. Descrie momentele din timpul zilei c>nd gustările sunt potrivite.

%. Distinge ntre gustări "snacIs)uri$ sănătoase şi celenesănătoase.

c. Jnţelege riscurile nutriţionale şi la adresa sănătăţiideterminate de gustări "consumul de snacIs)uri$.

Gu$t)ri $)#)to'$eC>nd mergeţi la cumpărături cu copiii, lăsaţi)isă aleagă diferite gustări sănătoase. Discutaţidespre calităţile unei gustări sănătoase. Deasemenea, invitaţi copiii să gătească gustărisănătoase "salată, paste, floricele, merefeliate$.Ni%elele: * 5>

4. Htie să interpreteze etichetelealimentelor din punctul de vedere alinformaţiilor nutriţionale."///, /3$

a. (#plică de ce este important să citiţi informaţiilenutriţionale de pe am%ala ul alimentelor.

%. /dentifica ingredientul predominant dintr)un produs.c. Compară informaţiile nutriţionale inscripţionate pe

produse alimentare similare.

Discutati in timpul cumparaturilor despre produse alimentare similare oferite de marcidiferite.




Pl'#i-i!'re' me#iuluiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

6. (ste capa%il să planifice o masăhrănitoare simplă, cu indrumare din partea adultului."//, ///, /3$

a. 2ecunoaşte resursele disponi%ile pentru planificareamesei "de e#. cărţi de %ucate, reţete de pe am%ala elealimentelor, reţete de familie favorite, reţete dinmagazine şi sugestii din emisiuni de %ucătărie*/nternet$.

%. Jnţelege nevoile de dietă individuale şi preferinţeleculturale atunci c>nd planifică masa.

Re'li&'re' u#ui !'r#e(el de 6u!'te !u re(ete-'%orite(la%oraţi o carte de %ucate cu cele mai %une reţete.După prepararea unei mese, lăsaţi)i pe copii sădecidă dacă vor include sau nu reţeta respectivă ncartea lor personală de %ucate "caiet, agendă, cutie cunote$.Ni%elul 5 -inerii pot fi de a n posesia propriului carneţel de

%ucate şi pot adăuga reţete pentru a le folosi atuncic>nd se vor muta n propria lor casă.Ni%ele > ?9. (ste capa%il să realizeze meniul pentru o săptăm>nă, cu indrumaredin partea adultului."///, /3$

a. 2espectă diversităţile culturale c>nd planifică meniul pentru sine sau pentru alţii.

%. Creează o listă de cumpărături ce menţioneazăarticolele şi cantitatea pentru un meniu pentru = zile.

c. Calculează costul unui meniu pentru = zile.d. Compară costurile gătirii m>ncării şi ale servirii mesei

n oraş.e. 2espectă nevoia de a planifica mesele ncadr>ndu)se

ntr)un %uget.f. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea

adultului

Re'li&'re' u#ui !'r#e(el !u re(etele -'%orite(la%oraţi o carte de %ucate cu cele mai %une reţete.După prepararea unei mese, lăsaţi)i pe copii sădecidă dacă vor include sau nu reţeta respectivă ncartea lor personală de %ucate "caiet, agendă, cutie cunote$.Ni%elul 5 -inerii pot fi de a n posesia propriului carneţel de %ucate şi pot adăuga reţete pentru a le folosi atuncic>nd se vor muta n propria lor casă.Ni%ele > ?

Planificarea meselor Planificarea meselor

Kaceţi o listă a felurilor principale pentru o

săptăm>nă la cină "lasagna, enchilada, pui pră it$.

Băsaţi)i pe copii să sugereze ce garnituri se vor

potrivi la fiecare cină "vegetale, fructe, cereale$

Ni%ele * 5

Ar'#;'re' me#iuluiBăsaţi)i pe tinerii mai mari să planifice meniulfamiliei pentru o săptăm>nă. Jncura aţi)i să includă

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!=



un meniu principal, legume şi cereale pentru fiecaremasă şi desert pentru c>teva dintre acestea.Ni%ele 5> ?

Cum")r're' 'lime#telorS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

=. Cunoaşte şi nţelege modalităţi dea face cumpărături n modeconomic."//, ///, /3$

a. 0tie sa faca o lista de cumpărături. %. (#plică %eneficiile utilizării cupoanelor şi

cumpărării mărcilor proprii ale magazinului.c. Descrie avanta ele şi dezavanta ele cumpărării

en)gros.d. (#plică unde şi c>nd cumpără chilipiruri "de e#.

reduceri, oferte speciale$.e. (#plică informaţiile privitoare la preţul unitar

pentru două articole alimentare.

Li$t' de !um")r)turi&fişaţi o listă cu cumpărături pe frigider. 2ugaţi)l pecopil să noteze pe liostă alimentele pe care le)a folosit laultima masă "de e#. lapte$ sau orice alt produs de carefamilia are nevoie.Ni%elul: *

Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi2ugaţi)i pe copiii mai mari să ntocmească lista decumpărături pentru ntreaga săptăm>nă. &siguraţi)vă căvor include ingredientele pe care le)au plănuit, precum şialte produse cum ar fi h>rtie igienică sau produse decurăţat vesela.Ni%ele: 5 > ?Pentru a)şi face o idee asupra costurilor, invitaţi)i să văa ute la cumpărături şi rugaţi)i să ţină evidenţa costurilor folosind un calculatorNi%ele: 5 > ?

Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i!um")r're' "rodu$elor&lcătuiţi o listă de cumpărături mpreună cu copilul pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de naştere.Pentru copiii mai mici, ntre%aţi)i ce le)ar plăcea sămăn>nce la masă şi rugaţi)i să noteze produsele pe listă.Ni%elul: *Pentru cei mai mari, rugaţi)i să identifice ingredientele

pentru masă şi să le adauge pe listă.Ni%elul: 5

Celor mai mari le puteţi ncredinţa o sumă de %ani pentru

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!;



a cumpăra ingredientele necesare. Ni%ele: > ?

Cum")r)turi moder'teDaţi)i copilului lista săptăm>nală de cumpărături şicupoanele de reduceri oferite de ziare şi reviste. 2ugaţiisă găsească c>t mai multe cupoane pentru alimentele dele listă. Pentru a)i motiva cu adevărat, oferiţi)le %aniieconomisiţi prin folosirea cupoanelor "multe magazineindică această sumă la sf>rşitul chitanţei$.Ni%ele: * 5 >

;. Htie cum să evalueze articolele

alimentare din punct de vedere al prospeţimii şi al economiei."///, /3$

a. (#plică ce este un termen de vala%ilitate, unde

se găseşte pe am%ala şi cum poate fi utilizatatunci c>nd se cumpără pentru mese pentru osăptăm>nă.

%. Descrie semnele de alterare pentru două saumai multe alimente "de e#. fructe, legume, produse marine, carne$.

c. <tilizează preţul unitar şi informaţiile de peeticheta produsului pentru a efectua cele maiavanta oase cumpărături.

d. 0electeaza a trei articole alimentare din punctde vedere al prospeţimii şi al economiei.

e. Jnţelege potenţialele %eneficii economice şinutriţionale ale cumpărării produselor din piata.

f. Compară prospeţimea si preturile pentru produsele din supermarIeturi mari, magazineuniversale, chioşcuri, cooperative şi*sau din piata.

Cum")r)turi e-i!ie#te l' $u"erm'r et

C>nd mergeţi la magazin, lăsaţi)i pe copii să găsească produsele de pe listă, să compare mărcile şi să o%servecare este cea mai economică. Jnvăţaţi)l pe copil săcitească preţul cu amănuntul inregistrat pe etichetă "dacămagazinul are aşa ceva$. Discutaţi raportul calitate*preţla un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna şi celmai %un.Ni%ele: 5 >

Alte !um")r)turi e-i!ie#teC>nd căutaţi un anumit produs, cercetaţi adausurile

comerciale ale magazinelor. &rătaţi cum două magazine

cu acelaşi produs practică preţuri diferite. Discutaţi

argumentele pro şi contra vizitării mai multor magazine

pentru a găsi cele mai %une preţuri pentru toate

produsele. 2ealizaţi o @testare a pieţei8 cumpăr>nd de la

două sau mai multe magazine aceleaşi produse pentru a

o%serva care sunt preţurile cele mai mici pentru acelaşi

produs.Ni%ele: * 5 >

Ale ere' "rodu$elor de !'lit'teC>nd sunteţi ntr)un magazin de legume şi fructe arătaţi

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1!G



copiilor cum vă puteţi da seama dacă un fruct sau o

leguma sunt proaspete. Cereţi sfatul v>nzătorului dacă

nu sunteţi sigur.Ni%el: *

Băsaţi copiii mai mari să aleagă fructele sau legumele

din lista de cumpărături.Ni%ele: 5 >

Cum")r're' 'lime#telor !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

G. Htie cum să cumperealimente pentru osăptăm>nă ncadr>ndu)se

ntr)un %uget."///, /3$

a. 0tie sa faca o listă de cumpărături pentrutoate articolele din gospodărie necesare pentru o săptăm>nă "de e#. alimente, produsede curăţare şi din h>rtie$, incadrandu)se intr)un %uget.

%. Cumpăra alimente.c. 0tie sa faca cele de mai sus si fara indrumare.

Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi2ugaţi)i pe copiii mai mari să ntocmească lista de cumpărături pentru ntreaga săptăm>nă. &siguraţi)vă că vor include ingredientele pe care le)au plănuit, precum şi alte produse cum ar fi h>rtieigienică sau produse de curăţat vesela.Ni%ele: 5 > ?Pentru a)şi face o idee asupra costurilor, invitaţi)i să vă a ute lacumpărături şi rugaţi)i să ţină evidenţa costurilor folosind uncalculator.Ni%ele: 5 > ?

Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i !um")r're'"rodu$elor&lcătuiţi o listă de cumpărături mpreună cu copilul pentru uneveniment special cum ar fi ziua lui de naştere. Pentru copiii maimici, ntre%aţi)i ce le)ar plăcea să măn>nce la masă şi rugaţi)i sănoteze produsele pe listă.Ni%elul: *Pentru cei mai mari, rugaţi)i să identifice ingredientele pentru masăşi să le adauge pe listă.Ni%elul: 5Celor mai mari le puteţi ncredinţa o sumă de %ani pentru a cumpăraingredientele necesare. Ni%ele: > ?

Pr'!ti!) l' !um")r)turiC>nd sunteţi n magazin, lăsaţi)i pe copii să identifice anumite

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1



alimente de pe lista de cumpărături.Ni%ele: * 5

Si# ur l' !um")r)turi0intetizaţi ceea ce a nvăţat un t>năr n legătură cu planificareameselor şi cumpărături lăs>ndu)l să planifice mesele pe osăptăm>nă, să ntocmească lista de cumpărături şi oferindu)i posi%ilitatea să procure toate acestea cu o anumită sumă de %ani.

Ni%ele: > ?

Pre"'r're' me$eiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1 . Htie şi nţelege numele şiutilizarea ustensilelor şi aechipamentelor de %ucătărie."//, ///, /3$

a. Descrie ce ustensile, aparate şi echipamente suntnecesităţi şi care sunt e#travaganţe.

%. Descrie modul n care se utilizează aparatele disponi%ile"de e#. cuptor, pră itor de p>ine, cuptor cu microunde,maşină de spălat vase$.

c. Descrie cum şi c>nd utilizează ustensile n siguranţă "dee#. cuţite, răzătoare$.

d. 2ecunoaşte nevoia de a depozita ustensilele de %ucătărie

ntr)un mod organizat şi sigur astfel nc>t să poată figăsite şi utilizate eficient.11. Htie şi nţelege importanţa

ntreţinerii aparatelor de %ucătărie."///, /3$

a. Jnţelege nevoia de a pastra manualele de utilizare şicertificatele de garanţie ale aparatelor de %ucătărie.

%. Descrie cum să menţină aparatele de %ucătărie curate.c. Htie pe cine să contacteze pentru repararea şi service)ul

aparatelor de %ucătărie.1!. (ste capa%il să utilizezeechipamentul de %ucătărie disponi%il pentru a prepara şi a găti o masăsimplă sau o gustare."//, ///, /3$

a. Demonstrează utilizarea adecvată a tuturor ustensilelor,vaselor şi tigăilor disponi%ile atunci c>nd pregăteştemasa sau o gustare cu supervizare.

%. Demonstrează utilizarea adecvată a aparatelor de %ucătărie disponi%ile atunci c>nd prepară o masă sau ogustare cu supervizare.

E<er!i(ii "r'!ti!ePentru a)i implica pe copii n gătit, ncepeţi prina)i lăsa să vă a ute la prepararea unui meniu. Dee#emplu, copiii pot sa vă a ute la pregătireasalatei.Ni%elul: *

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1 1



-inerii pot a uta la m>ncăruri mai dificile cumar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.Ni%ele: 5 >

1 . Htie şi nţelege cum să preparem>ncarea n siguranţă."//, ///, /3$

a. Descrie importanţa menţinerii curate a tuturor suprafeţelor, o%iectelor şi a m>inilor n tot timpul procesului de preparare.

%. Descrie cum gătirea şi manipularea incorectă a m>ncării pot cauza o m%olnăvire fizică.

c. Descrie moduri sigure de a dezgheţa, curăţa şi preparacarnea şi legumele.

E<er!i(ii "r'!ti!ePentru a)i implica pe copii n gătit, ncepeţi prina)i lăsa să vă a ute la prepararea unui meniu. Dee#emplu, copiii pot sa vă a ute la pregătireasalatei.Ni%elul: *

-inerii pot a uta la m>ncăruri mai dificile cumar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.Ni%ele: 5 >

Pre"'r're' me$ei !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

14. Poate citi şi urma o reţetă, cuindrumare din partea adultului."//, ///, /3$

a. Jnţelege prescurtările folosite n mod curent n reţete. %. /dentifică şi utilizează ustensilele adecvate pentru o

măsurare precisă "de e#. cană, linguriţă, măsură$.c. /nterpretează şi demonstrează nţelesul termenilor şi

a%revierilor utilizate n mod curent n reţete "tăiere,radere, amestecare$.

d. /dentifică şi măsoară ingredientele cerute n reţetă.e. 0electează ustensilele şi echipamentele necesare pentrurealizarea reţetei.f. Jnţelege importanţa cronometrării precise atunci c>nd se

urmează o reţetă.g. <tilizează un ceas sau un cronometru pentru a respecta

ntocmai instrucţiunile din reţetă.

E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'reDeşi nu folosim reţete de fiecare dată c>ndgătim, este %ine să ştim cum să le folosim. C>ndcopilul doreşte ceva special, poate să aleagă oreţetă din cartea de %ucate. Puteţi să)lsupravegheaţi citind şi urmărind reţeta.

Ni%ele: * 5Cei mai mari pot fi lăsaţi nesupravegheaţi şiapoi să vă %ucuraţi mpreună de ceea ce au pregătit.Ni%el: >

16. Poate realiza si pastra un caiet personal cu reţete."//, ///, /3$

a. Htie unde să găsească reţete "de e#. cărţi de %ucate,reviste, emisiuni de televiziune, /nternet, am%ala elealimentelor, ziare, prieteni şi rude$.

%. Creează un caiet personal cu reţetele favorite.c. Jnregistrează reţetele.

E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'reDeşi nu folosim reţete de fiecare dată c>ndgătim, este %ine să ştim cum să le folosim. C>ndcopilul doreşte ceva special, poate să aleagă oreţetă din cartea de %ucate. Puteţi să)isupravegheaţi citind şi urmărind reţeta.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1 !



Ni%ele: * 5Cei mai mari pot fi lăsaţi nesupravegheaţi şiapoi să vă %ucuraţi mpreună de ceea ce au pregătit.Ni%el: >

G)titul -)r) re(et)Băsaţi copilul să vă a ute n %ucătărie c>nd preparaţi o m>ncare tradiţională care nunecesită reţetă. (#plicaţi ce ingrediente folosiţi

şi cum preparaţi m>ncarea. Dacă vor să nveţecum să o prepare, lăsaţi)i să scrie ce le spuneţişi astfel ei vor putea să păstreze reţeta n cartealor de %ucate.Ni%ele: * 5 >

Pre"'r're' me$ei !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

19. Htie cum să selecteze şi săadapteze reţetele, cu indrumare din partea adultului."///, /3$

a. &nalizează reţetele selectate "de e#. ingredientelenecesare, durata de preparare, gradul de dificultate$.

%. Descrie posi%ili su%stituţi la ingrediente "de e#.margarină n loc de unt, zahăr n loc de ndulcitor artificial$.

c. Jnţelege diferitele gusturi aduse reţetelor de mirodenii.d. 2ealizeaza "pune in practica$ reţeta adaptata.

Pre"'r'te di# to't) lume'Băsaţi copilul să vă a ute la alegerea şi prepararea unei mese dintr)o zonă culturalădiferită. Discutaţi despre diferite elemente,condimente şi tac>muri.Ni%ele: 5 >

1=. (ste capa%il să pregăteascămeniuri hrănitoare şi economice pentru o săptăm>nă, cu indrumare."///$

a. 0electează meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi. %. /dentifică ingredientele, ustensilele, echipamentelenecesare pentru fiecare meniu.

c. Kace m>ncarea utiliz>nd ingredientele, ustensilele şiechipamentul.

-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16. dar fara indrumare din partea adultului

Ar)t) !e 'i 7#%)('t2ugaţi t>nărul să vă a ute să pregătiţi cina odată pe săptăm>nă. Băsaţi)l să citească reţetele"dacă le)aţi folosit$ şi să participe la preparare.

ai t>rziu, lăsaţi)i să)şi pregătească m>ncarea preferată.Ni%ele: 5 >C>nd sunt pregătitţi, lăsaţi)i să prepare masadeseară a familiei pentru o săptăm>năNi%ele: > ?




Ser%ire' me$eiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1;. Poate aseza masa."//, ///, /3$

a. Cunoaşte aşezarea farfuriilor, paharelor,tac>murilor şi a şerveţelelor.

%. Jnţelege influenţa tradiţiilor de servire amesei, a alegerii m>ncării, a preparării şimanierelor n diverse culturi.

c. 0tie sa puna masa.

Ar'#;'re' me$eiBăsaţi tinerii să aran eze masa pe r>nd.Ni%elul: *Dacă pregătiţi o cină o%işnuită arătaţi)le cum să aran ezemasa pentru aceasta "folosiţi porţelanuri*veselă specialădacă aveţi$ şi apoi lăsaţi)i să ncerce să aran eze singurimasa.Ni%el: 5

1G. Cunoaşte şi nţelege cumdiversitatea culturală poate afecta prepararea şi servirea mesei."//, ///, /3$

a. Cunoaşte m>ncăruri şi tradiţii din culturidiferite. %. Compară aşezarea farfuriilor şi utilizarea

tac>murilor n diferite culturi.

Eti!het) i#ter#'(io#'l)Plănuiţi o masă cu prietenii din alt mediu cultural dec>t alvostru. Băsaţi tinerii să)i ntre%e pe invitaţi despretac>muri, maniere, m>ncărurile şi o%iceiurile la masă carefac parte din cultura lor.Ni%ele * 5+> ?

Ser%ire' me$ei !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

! . (ste capa%il să ai%ă %unemaniere de servire a mesei."//, ///, /3$

a. Koloseşte adecvat farfurii, pahare, tac>muri şişerveţele.

%. 0e implică n conversaţia din timpul mesei.c. 2ăspunde corespunzător complimentelor

oaspeţilor.

Ci#' -orm'l)&ran aţi o seară for%ală n care tinerii să ai%ă ocazia săfolosească tac>murile pe care le)ar putea vedea la unrestaurant deose%it. (#plicaţi)le aşezarea diferitelortac>muri şi cum să le folosească.Ni%ele: 5 >

Ci#) 7# or',C>nd luaţi cina la un restaurant, ncura aţi tinerii săcomande meniul pe care l doresc, să vă a ute să calculaţi %acşisul şi să verificaţi nota de plată.Ni%ele: 5 >

.olo$ire' 6u#elor m'#iereOferiţi un premiu copilului care foloseşte %unele maniereşi discutaţi despre activităţile adecvate din timpul meseisau ntr)un restaurant. Discutaţi nainte şi descrieţi ce sunt %unele maniere.Ni%ele: * 5




!1. (ste capa%il să demonstreze uncomportament adecvat la masă

ntr)un restaurant."//, ///, /3$

a. 0tie sa comande din meniu. %. 0tie sa serveasca masa la restaurant.c. Calculează %acşişul.

.olo$ire' 6u#elor m'#iereOferiţi un premiu copilului care foloseşte %unele maniereşi discutaţi despre activităţile adecvate din timpul meseisau ntr)un restaurant. Discutaţi nainte şi descrieţi ce sunt %unele maniere.Ni%ele: * 5

Cur)(e#i' 7# 6u!)t)rie ,i de"o&it're' m8#!)riiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!!. Poate depozita resturile şiingredientele nefolosite pentru aevita alterarea acestora."//, ///, /3$

a. 0tie c>t pot fi păstrate alimentele depozitate. %. 0tie ce alimente tre%uie refrigerate şi de ce.c. Demonstrează cum se pregătesc alimentele pentrurefrigerare, ngheţare şi*sau depozitare.

Mome#t o"tim de 7#%)('re

C>nd curăţaţi frigiderul lăsaţi copiii să vă a ute. (i pot să e#amineze @ştiinţific8 m>ncarea din frigiderşi să)şi folosească simţurile pentru a vedea dacă s)astricat. (i pot să citească data e#pirării, să se uitesau să miroasă m>ncarea şi apoi să o guste "numaidacă este sigur că nu s)a stricat$.

E<"erime#t 7# de"o&it're' m8#!)riiKaceţi un e#periment Puneţi alimente nefierte şi puţină m>ncare gătită n frigider. Jntre%aţi)l pe copildacă ghiceşte care dintre acestea se va strica prima.După o săptăm>na, verificaţi e#perimentul.Ni%ele *5Discutaţi cu ei despre timpul n care tre%uie m>ncate produsele sau dacă ceva poate fi congelat pentru aface să dureze mai mult.Ni%ele * 5 >

! . Poate curăţa %ucătăria după prepararea m>ncării, cu indrumaredin partea adultului."//, ///$

a. (#plică de ce este importantă curăţarea amănunţităa tuturor echipamentelor şi suprafeţelor utilizate lagătit.

%. (#plică modul de utilizare a produselor de curăţarea %ucătăriei "de e#. %ureţi, prosoape de m>ini şia%sor%ante$.

c. Demonstrează utilizarea corectă a unei maşini despălat vase " n cazul n care este disponi%ilă$.

d. Demonstrează spălarea manuală a paharelor,vaselor, cratiţelor şi tigăilor.

e. 0tie sa sorteze deseurile alimentelor şi a am%ala elor n concordanţă cu cerinţele de reciclare.

f. 0tie sa curete toate echipamentele de %ucătărie şi

LecţiaLecţia Strângerea meseiStrângerea mesei

După ce s)a terminat masa, cereţi fiecărui copil săcureţe vasele. Dacă copilul ia pr>nzul la şcoală,

ntre%aţi)l ce doreşte sa primească la pachet. Dacă a primit %ani pentru pr>nz, lăsaţi)l să)i păstreze pe cei pe care nu i)a cheltuit, dacă serveşte pr>nzul din pachetul de acasă.Ni%ele: * 5

Cur)(e#i' du") me$eBăsaţi familia să facă cu r>ndul la curăţenia după




suprafeţele utilizate la prepararea m>ncării.

-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16.dar fara indrumare din partea adultului

masă. Copiii mai mici pot a uta să se eli%erezemasa.Ni%elul *Cei mai n mari pot spăla şi usca vasele, umplemaşina de spălat vase şi curăţa aragazul.Ni%ele 5 >De asemenea, cei mai mari pot curăţa toată %ucătăria cel puţin o dată pe săptăm>nă, şi pot primio recompensă, de e#emplu mai mulţi %ani de %uzunar.Ni%ele > ?

M'#' eme#tul !'$eiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!4. Cunoaşte şi nţelege importanţacurăţeniei casnice."//, ///, /3$

a. Descrie cel puţin două calităţi ale uneicase curate.

%. (#plică două %eneficii ale menţineriiunei case curate.

c. Descrie utilizarea şi depozitarea corectăa produselor de curăţare.

d. /dentifică trei tehnici de curăţare şiechipamentul aferent.

Moti%'re' "e#tru !ur)(e#ie&tunci c>nd ncura aţi copiii să participe la curăţenie ngospodărie, ucaţi un oc pentru a o%serva cine termină mairepede şi mai %ine ceea ce are de făcut. 0puneţi)le că veţi trece

ntr)o @inspecţie8 oficială a muncii lor n timp util "dacă nu aundeplinit corect sarcinile, vor tre%uie să se ntoarcă şi să le

repete$. 0ăr%ătoriţi momentul n care fiecare persoană şitermină muncaNi%ele * 5

T'6ele !u tre6uri !'$#i!eDezvoltaţi o schemă a sarcinilor casnice. & utaţi)l pe copil să seg>ndească la toate tre%urile casnice care tre%uie făcute n urulcasei n fiecare săptăm>nă sau o dată pe lună. După ce tre%urileau fost terminate cu %ine, notaţii n ta%el. Puteţi chiar să)iacordaţi recompense sau privilegii pentru ndeplinirea tre%urilor casnice.Ni%ele * 5 >




!6. Poate menţine o cameră curată."//, ///, /3$

a. 0tie cum se schim%ă cearceafurile şi cumse face patul.

%. Cunoaste utilizarea si depozitareacorectă a echipamentelor de curăţare şi atehnicilor de curăţare.

c. 0tie două modalităţi de depozitare ao%iectelor personale "de e#. modalităţi dedepozitare a ucăriilor, cărţilor, hainelor$.

LecţiaLecţia Păstrarea curăţenieiPăstrarea curăţeniei

C>nd dezvoltaţi o listă de tre%uri casnice, ntre%aţi)i pe tinericare este rolul păstrării curăţeniei n casă "poţi găsi lucrurile,e#istă organizare, ţi ia mai puţin timp să păstrezi casa curatădec>t să o laşi n dezordine şi apoi să tre%uiască să facicurăţenie$.Ni%ele * 5

E!hi"'me#te "e#tru !ur)(e#ie

0u% supraveghere, ncura aţi copiii să e#perimenteze folosirea %ureţilor, a periilor, a c>rpelor, etc., n timpul activităţilor decurăţenie. Băsaţi)i să ncerce diferitele su%stanţe de curăţat pentru a o%serva care produs este mai eficient. Jnvăţaţi)iactivităţile pas cu pas. Jn primul r>nd, nvăţaţi)i cum săfolosească produsul şi apoi lăsaţi)i să l ncerce cu a utorul dvs.Jn final, supravegheaţi)i n timp fac curăţenie singuri.Ni%ele *5 >

M'#' eme#tul !'$ei !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!9. Poate crea şi respecta un program de curăţare a casei."/3$

a. (#plică %eneficiile spălării şi schim%ăriiregulate a cearceafurilor.

%. Descrie ce necesită spălare n modregulat.

c. 2especta programul de curăţare a caseitimp de două săptăm>ni "de e#.schim%area cearceafurilor, ştergerea prafului, măturatul, aspiratul, curăţareatoaletei$.

Redu!ere' de&ordi#iiKolosiţi un coş mare de rufe. &şezaţi)l ntru)un loc convena%il.Dacă copiii o%servă lucruri mprăştiate prin casă şi nu suntsiguri unde să le aşeze, ar tre%uie puse n coş. Ba sf>rşitul zileiadunaţi)i pe toţi copiii să aran eze o%iectele din coş. &ceasta iva a uta pe mem%rii familiei să nveţe unde este locul o%iectelor şi să a ute la menţinerea ordinii din casă.Ni%ele: * 5 >

Cur)(e#i' to'letelorBăsaţi)i pe tineri să vă a ute la curăţirea toaletei sau a măsuţeide toaletă. 0ta%iliţi ce articole ar tre%ui aruncate şi care oferite pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri "re)sale$.Ni%ele: * 5 >

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1 =



!=. Poate avea gri ă de haine."//, ///, /3$

a. Descrie diferite metode de spălare ahainelor "de e#. curăţare chimică, spălaremanuală, spălare la maşină$.

%. /nterpretează informaţiile de peetichetele de ntreţinere a hainelor.

c. Descrie etapele spălării la maşină "de e#.separarea culorilor, prespălare, aplicareadetergentului, năl%itorului, %alsamuluide rufe, selectarea temperaturii despălare şi a programelor de spălare$+

spala la masina automata de spalat.d. Descrie etapele călcării hainelor.e. Demonstrează mpăturarea şi ordonarea

hainelor curate.

Sort're' ,i $")l're' h'i#elorBăsaţi)i pe tineri să spele ceva colorat mpreună cu un prosopsau cearşaf mai vechi şi apoi să vă descrie ce s)a nt>mplat.&rătaţi)le de ce este important să separe hainele colorate decele al%e nainte de spălare.Ni%ele: * 5

S")l're' ru-elor l' 7#!e"utDaţi copilului propriul coş de rufe. Băsaţi)l să vă a ute la spălatmăsur>nd detergentul şi turn>ndu)l n apă. Băsaţi)i să aran ezearticole mici cum ar fi c>rpele de %ucătărie sau chiar hainele

lor. 0e vor amuza potrivindu)şi şosetele şi arunc>ndu)le n coş.Ni%ele: * 5

M'i mult) "r'!ti!) l' $")l're' ru-elorPrezentaţi copilului ideea de spălare a rufelor arăt>ndu)i

diferitele posi%ilităţi şi apoi lăs>ndu)şi să)şi spele singuri o

parte din rufe.Ni%ele: 5 >

Si ur'#(' dome$ti!)S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!;. Cunoaşte şi nţelege importanţasiguranţei domestice."//, ///, /3$

a. (#plică trei moduri de prevenire a incendiilor "dee#. evitarea supra)utilizării prelungitoarelor,evitarea lăsării nesupravegheate a lum>nărilor$.

%. Descrie un traseu de evacuare de urgenţă n cazde incendiu.

c. (#plică două moduri de a preveni intrarea prinefracţie n casa unei persoane.

d. (#plică două moduri de pregătire pentru dezastrenaturale "de e#. uragane, inundaţii, tornade$.

e. (#plică depozitarea corespunzătoare amaterialelor domestice periculoase "de e#. produse de curăţat, medicamente, cuţite$.

Prote!(i' 7m"otri%' i#!e#diilorPentru a)i nvăţa pe copii despre protecţia mpotriva

incendiilor, faceţi e#erciţii de simulare a incendiilor.

Desenaţi planul casei şi decideţi cea mai %ună cale de

a ieşi din fiecare cameră din casă. Decideţi locul de

nt>lnire la ieşirea din casă "casa unui vecin, n faţa

unui copac$.Ni%ele: * 5 >

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1 ;



f. (#plică trei modalitati pentru a face o casă sigură pentru copii "de e#. dopuri pentru prize, ncuietori pentru dulapuri, portiţe pentru scări$.

g. /dentifică patru articole din trusa de prima utor*trusa de urgenţă a casei "de e#. %anda e,dezinfectanţi, lanternă, %aterii$.

!G. Htie cum să acceseze resursecomunitare n caz de urgenţă.

"//, ///, /3$

a. (#plică funcţiile diferitelor resurse comunitare"de e#. pompieri, poliţie, am%ulanţă şi c>nd sunt

folosite$. %. (#emplifica trei situaţii de urgenţă şi selecteazăresursele comunitare corespunzătoare.

. (ste capa%il să ofere prim a utor."///, /3$

a. <rmeaza un curs de pregătire de prim)a utor. Primul ';utorJnvăţaţi copiii metode de %ază de prim a utor folosind

păpuşile copilului.Ni%el:*

Copiii mai mari şi tinerii pot participa la cursuri de

prim a utor.Ni%ele: 5 >

Tru$' de "rim ';utorBăsaţi copiii să vă a ute n pregătirea trusei de prim

a utor pentru maşină şi pentru casă. Discutaţi ce sătre%uie să includă fiecare trusă "e#' lanternă, alte

semnale luminoase, articole de prim a utor$.Ni%elele:

* 5

Si ur'#(' dome$ti!) !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1 G





S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i!. Htie cum să caute un apartament sauun alt tip de locuinţă."///, /3$

a. Defineşte termenii utilizaţi cel mai frecvent n procesul de căutare a unei locuinţe " nchiriere,su% nchiriere, garanţie, chiriaş, proprietar$.

%. Descrie două sau mai multe moduri de căutare aunei locuinţe "de e#. din auzite, anunţuri, afişe,mersul prin cartiere, /nternet$.

c. /nterpretează informaţiile conţinute n anunţurilede locuinţă.

d. Creează o listă cu nevoile legate de locuinţă "de e#.

pro#imitatea liniei de auto%uz, la primul eta , permisiunea de a avea animale de casă$.e. Compară două sau mai multe opţiuni de locuinţă n

funcţie de locaţie, condiţie, cost, siguranţă, acces latransport, slu %ă, şcoală, etc.

. Poate căuta un apartament sau un alttip de locuinţă."/3$

a. Creează o listă cu nevoile legate de locuinţă. %. 2ealizează o căutare a locuinţei.c. (valuează opţiunile de locuinţă n funcţie de

locaţie, condiţie, cost, siguranţă, acces la transport,slu %ă, şcoală, etc.

Ce #e tre6uie 7# $u-r' erieKiecare dintre noi avem cerinţe diferite legate delocuinţă. Băsaţi t>nărul să alcătuiască o listă cutoate cerinţele importante pentru propria lor locuintă "distanţa faţă de staţia de auto%uz,numărul de dormitoare, mo%ilată sau nemo%ilată,cu animale sau fără$.Ni%ele: 5 >G)$ire' u#ei lo!ui#(e0unt multe modalităţi de a găsi o locuinţă.Povestiţi t>nărului cum v)aţi găsit primalocuinţă. Cereţi t>nărului să se g>ndească ladiferite zone ale oraşului "sau diferite oraşe$

unde ar dori să locuiască. -inerii vor descrie nscris tipul locuinţei pe care o doresc "apartament,casă, etc$. &rătaţi t>nărului cum să folosească/nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alteresurse pentru a găsi locuinţă.Ni%ele: 5 > ?

Lo!ui#(' !o#ti#u're

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i4. Htie cum să vizioneze un apartament sau unalt tip de locuinţă, cu indrumare din partea

a. Crearea unei liste pentru vizionare "de e#.curăţenie, fără dăunători$.

G)$ire' u#ei lo!ui#(e0unt multe modalităţi de a găsi o locuinţă.




adultului."///, /3$

%. (valuează starea de funcţionare ainstalaţiilor şi aparatelor din locuinţă "dee#. aragaz, frigider, chiuvetă, toaletă$.

c. 0ta%ileşte dacă sunt necesare reparaţii alelocuintei şi cine va plăti pentru acestea.

d. Htie cum să vizioneze un apartament sau unalt tip de locuinţă, fara indrumare.

Povestiţi t>nărului cum v)aţi găsit primalocuinţă. Cereţi t>nărului să se g>ndească ladiferite zone ale oraşului "sau diferite oraşe$unde ar dori să locuiască. -inerii vor descrie nscris tipul locuinţei pe care o doresc "apartament,casă, etc$. &rătaţi t>nărului cum să folosească/nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alteresurse pentru a găsi locuinţă.Ni%ele: 5 > ?

Vi&it're' $"'(iului de lo!uit

ergeţi mpreună cu t>nărul să vizitaţi unapartament sau o casă de nchiriat. Plim%aţi)vămpreună n zona respectivă şi evaluaţi condiţiile

de locuit "instalaţie sanitară, frigider, etc.$.->nărul va alcătui o listă cu ceea ce doresc săverifice nainte de a se muta n acel spaţiu.Ni%ele: > ?

9. Cunoaşte şi nţelege contractul de nchiriere."///, /3$

a. Defineşte termenii incluşi n contractul denchiriere "de e#. chiriaş, proprietar,

evacuare$. %. /nterpretează un contract de nchiriere.c. (#pune care sunt consecinţele ncălcării

clauzelor contractului de nchiriere.d. (#plică at>t drepturile şi responsa%ilităţile

proprietarului c>t şi ale chiriaşului conformcontractului de nchiriere.

K#(ele ere' u#ui !o#tr'!t3izitaţi mpreună cu t>nărul un comple# deapartamente pentru a discuta cu administratorulsau proprietarul despre responsa%ilităţile proprietarilor şi chiriaşilor. &siguraţi)vă căacesta l informează pe t>năr despre consecinţelerezilierii unui contract şi despre tipurile decomportamente care pot conduce la evacuareachiriaşului.Ni%ele > ?

Lo!ui#(' !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

=. Cunoaşte şi nţelege argumentele pro şi contra nchirierii n comun."///, /3$

a. /dentifică două motive pentru care oamenii nchiriază ncomun.

%. enţionează cel puţin patru avanta e şi dezavanta e alenchirierii n comun.

Km")r(ire' lo!ui#(ei !u u# !ole de!'mer)Jmpărţirea locuinţei cu un coleg de cameră poate să fie o %ună oportunitate şi*sau odecizie proastă. Băsaţi)i pe tineri săalcătuiască o listă de motive pro şi contra

mpărţirii locuinţei cu un coleg, o rudă saucu prietenul*prietena. & utaţi t>nărul săalcătuiască o listă de ntre%ări pentru un posi%il coleg de cameră.Ni%ele: 5 > ?




Ce -el de !ole de !'mer) % '(i dori4Jn timp ce urmăriţi un program -3 "serial,desene animate$ pe care il preferă t>nărulrugaţi)l să o%serve ce fel de coleg decameră ar putea fi fiecare din persona eledin program.Ni%ele: * 5 >

;. Cunoaşte şi nţelege ce resursecomunitare sunt disponi%ile pentru

a)l a uta cu pro%lemele de locuinţă."///, /3$

a. /dentifică două sau mai multe instituţii care oferă asistenţă cu pro%lemele de locuinţă.

%. Descrie tipurile de asistenţă oferite de aceste instituţii.

Lo!ui#(' !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

G. Planifica mutarea n proprialocuinţă+ pastreaza aceastalocuinta."///, /3$

a. /dentifică şi calculeazătoate costurile iniţiale "dee#. ta#ă de solicitare,garanţie, garanţie pentru

ntreţinere, ta#e deinstalare, chiria pe primalună, mo%ilă*articole pentrulocuinţă$.

%. Creează o listă cu o%iectelenecesare "de e#. mo%ilă,aparate de %ucătărie, prosoape şi cearceafuri$.

c. Calculează costurianticipate de achiziţionarea dotărilor esenţiale.

d. Dezvoltă un %uget lunar realist pentru locuinţă.

e. /dentifică două resurse personale sau organizaţiicomunitare care să ofereasistenţă pentru acest plan.

f. Descrie două moduri de aface locuinţa sigură "de e#.

ncuietori, detectoare de

Ce #e tre6uie 7# $u-r' erieKiecare dintre noi avem cerinţe diferite legate de locuinţă. Băsaţi t>nărul săalcătuiască o listă cu toate cerinţele importante pentru propria lor locuintă"distanţa faţă de staţia de auto%uz, numărul de dormitoare, mo%ilată saunemo%ilată, cu animale sau fără$.Ni%ele: 5 >

Cheltuieli legate de locuinţăCheltuieli legate de locuinţă

<n aspect important n păstrarea unei locuinţe sta%ile este acela de a)ţi permitetoate costurile de ntreţinere ale acesteia. Băsaţi copiii să vă nsoţiească n timp ce

plătiţi cheltuielile de ntreţinere, electricitate, etc. Jn timp ce copiii lipesc tim%relesau plicuri, e#plicaţile pentru ce anume se fac plăţile respective.Ni%elul: *Copiii mai mari vor alcătui o listă cu cheltuieli legate de gospodărie "mo%ilier, %ucătărie, len erie de pat, papetărie$ şi vor indica preţul fiecărui articol.Ni%ele: 5>

Co$tul !hiriei&legeţi un anunţ de nchiriere dintr)un ziar. Discutaţi despre termenii şi costurilemenţionate n anunţ "plata n avans, facilităţi, chiria pe prima lună$ c>t şi desprecosturile care nu sunt menţionate "ta#e, mo%ilat*nemo%ilat, animale, etc.$.Ni%ele:> ?

Pl'#ul de re&er%)




G. Planifica mutarea n proprialocuinţă+ pastreaza aceastalocuinta."///, /3$ ) continuare

fum$.g. 2espectă termenii

contractului de nchiriere.h. Jşi ndeplineşte toate

o%ligaţiile financiare latimp.

Jntre locul de muncă şi sta%ilitatea locuinţei e#istă o str>nsă legătură. Baalcătuirea unui %uget al locuinţei, cereţi t>nărului să vă descrie modul n care vor plăti locuinţa dacă vor răm>ne fără slu %ă "concediere, demisie$. Discutaţi despreimportanţa economiilor %ani economisiţi pentru situaţii de urgenţă.Ni%ele: > ?

LecţiaLecţia Îngrijirea spaţiului de locuit Îngrijirea spaţiului de locuit

Jncepeţi să)i nvăţaţi pe copii rutina unei %une ngri iri a casei prin a le daresponsa%ilităţi de menţinere a curăţeniei n propria lor cameră. Copiii de v>rstămare vor primi şi alte sarcini de curăţire a gospădărieiNi%ele * 5

Kiecare spaţiu de locuit necesită ntreţinere. ->nărul va dezvolta o listă cutre%urile casnice necesare ntreţinerii casei menţion>nd timpul de care are nevoiesăptăm>nal pentru fiecare dintre acestea.Ni%el >

Pr'!ti!' tim"urie ' !hirieiJCu cei mai tineri, pretindeţi că le @ nchiriaţi8 dormitorul pentru o perioadă detimp "o săptăm>nă sau o lună$. 0ta%iliţi n scris @condiţiile8 de nchiriere "să facă patul, să vă plătească o sumă sim%olică săptăm>nal$ şi ceea ce se nt>mplădacă se termină contractul.Ni%ele: * 5

Com"let're' u#ui -ormul'r de 7#!hirierePentru completarea unui formular de nchiriere sunt necesare mai multe tipuri deinformaţii. &legeţi un e#emplu de formular de nchiriere şi cereţi t>nărului sădescrie tipurile de informaţii necesare pentru a completa formularul.Ni%el 5 >Băsaţi t>nărul să completeze formularul de nchiriere şi apoi verificaţi)l mpreunăcu el.Ni%ele: > ?

Pl'#i-i!'re' mut)riiC>nd t>nărul ncepe să se g>ndească la mutare cereţi)i să alcătuiască o listă cucele necesare spaţiului unde vor locui "mo%ilă, aşternuturi, veselă, etc.$, costulacestor articole şi cum să mo%ileze noul spaţiu la un preţ scăzut. De asemeneasolicitaţi)i să facă o listă cu alte costuri legate de mutare "instalaţii, facilităţi,etc.$+ mpreună cu t>nărul dezvoltaţi un plan pentru plata celor necesare şi un %uget lunar realist necesar ntreţinerii locuinţei.Ni%ele: > ?

A$i$te#() "e#tru lo!ui#()/dentificaţi mpreună cu t>nărul două sau trei agenţii din cartea de telefon sau peinternet, care furnizează asistenţă pentru locuinţă "drepturile deţinătorului,

mprumuturi pentru cumpărarea primei case, etc.$Ni%ele: > ?




Tr'#$"ortS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1 . (ste capa%il să utilizezetransportul pu%lic acolo unde estecazul."//, ///, /3$

a. /dentifică tipurile de transport pu%licdisponi%il.

%. Descrie costul diferitelor forme detransport pu%lic.

c. Citeşte orarele şi rutele de transport.d. <tilizează cel puţin o formă de

transport pu%lic.

De"l'$'re'Cunoaşterea şi descifrarea hărţilor este importantă pentru ca t>nărulsă se deplaseze n cartier şi să nu se rătăcească. Copiii de v>rstămică vor nvăţa să citească numele străzilor şi numele clădirilor.Ni%elul *-inerii vor desena o hartă care să indice drumul de acasă p>nă la unloc favorit din oraş.Ni%el: 5

Pl'#i-i!'re' u#ei ruteCereţi t>nărului să ela%oreze o rută şi să estimeze timpul de care arenevoie pentru a a unge intr)un anumit loc %az>ndu)se pe o maşină, pe mersul pe os sau pe auto%uz. Dacă t>nărul are un loc de muncă,discutaţi diferitele posi%ilităţi de a a unge şi de a se ntoarce de lalocul de muncă.Ni%ele: 5 >

.olo$ire' tr'#$"ortului 7# !omu#Kolosirea transportului n comun este un aspect important al vieţiiindependente. Ba planificarea unei ieşiri n oraş cereţi)i t>nărului săafle informaţii de la companiile de transport n comun pentru a aflarutele, costul %iletelor, staţiile, etc.Ni%ele 5 >

Tr'#$"ortul !u 'uto6u&ulergeţi ntr)o scurtă călătorie cu auto%uzul sau metroul. Băsaţi)l pe

copil să aleagă destinaţia şi arătaţi)i cum să a ungă acolo cuauto%uzul*metroul. Băsaţi)l să plătească %iletul şi să utilizeze cartelade călătorie.Ni%ele: * 5Pentru cei mai mari, lăsaţi)i să afle singuri cu ce auto%uz*metrou




tre%uie să meargă pentru a a unge ntr)un anumit loc şi să se asigurecă vor a unge la timp c>nd pleacă de acasă.Ni%ele: 5 >

Tr'#$"ort !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

11. Poate călători singur."//, ///, /3$ a. /nterpretează orarele şi rutele detransport. %. &lege mi loacele de transport dintre

cele disponi%ile n comunitate.c. Demonstrează utilizarea unuia sau

mai multor mi loace de transport ncomun pentru a se deplasa.

Tr'#$"ortul !u t'<i ululţi tineri vor să meargă cu ta#i)ul dintr)un loc n altul. Cereţit>nărului să se informeze despre costurile transportului cu ta#iul.C>nd t>nărul poate plăti, rugaţi)l să telefoneze la o companie de ta#işi nsoţiţi)l ntr)o scurtă călătorie.Ni%ele 5 >

Tr'#$"ortul !u '%io#ul-ransportul cu avionul face parte din viaţa. 3izitaţi aeroportul

mprună cu t>nărul şi lăsaţi)l să o%serve căile de acces şi ieşirile.Discutaţi despre ce se poate nt>mpla dacă pierde avionul cu caretre%uia să călătorească.Ni%ele 5 >

u etul "e#tru tr'#$"ort :imic nu este gratuit O modalitate de a)i nvăţa pe tineri importanţa planificării unui %uget pentru transport este aceea de a le cere să işi plătească transportul n cazul n care şi doresc sa a ungă ntr)unanumit loc. Ni%ele 5 > ?Dacă prietenii săi se oferă să)l conducă cu

maşina, a utaţi t>nărul să contri%uie la acoperirea costuluitransportului.Ni%ele 5 > ?


1!. Htie cum să o%ţină permis deconducere."///, /3$

a. Cunoaste cerinţele legale pentruo%ţinerea permisului de conducere.

%. 0tie unde să se adreseze pentru a solicita permisul.

Ce "re$u"u#e o6(i#ere' "ermi$ului de !o#du!ere<n factor important pentru a deveni conducător auto esteo%ţinerea permisului de conducere. Cereţi)le copiilor să seinformeze la Poliţia rutieră sau să se deplaseze p>nă acolo.-inerii pot pregăti o listă cu paşii necesari pentru o%ţinerea permisului de conducere ) nscrierea la cursul de conducere,




participarea la teste scrise şi practice, o%ţinerea asigurării, etc.Ni%ele: 5 > ?

De!i&ii l' %ol'#Conducerea unui automo%il este o responsa%ilitate mare.-re%uie să fii un adevărat model atunci c>nd conduci. Discutaţidespre deciziile n timpul condusului. Jntre%aţi)i pe tineri cedecizii tre%uiesc luate "schimarea %enzii de circulaţie,semnalizarea, viteza$ şi de ce.Ni%ele: 5 >

1 . Cunoaşte şi nţelege costurile

aferente deţineri unui automo%il."///, /3$

a. /dentifică şi calculează costurile deţinerii

unui automo%il "de e#. eli%erareatalonului, plăcuţe de nmatriculare,asigurare, ntreţinere de rutină$.

%. Cunoaşte legile aferente deţinerii unuiautomo%il.

Cheltuielile u#ui "o$e$or de 'utomo6il

C>nd tinerii devin interesaţi să)şi cumpere o maşină, lucraţi cuei la realizarea unui %uget. Kaceţi o listă a cheltuielilor maşinii"maşina, plăcuţele de nmatriculare, asigurare, ntreţinere$.Dezvăluiţi)le c>t plătiţi dumneavoastră pentru fiecare dintreacestea.Ni%ele: > ?

A$i ur're' 'utoO cheltuială semnificativă şi curentă a unui automo%il esteasigurarea. Băsaţi)i pe tineri să discute cu un agent de asigurăridespre ceea ce infuenţează costurile asigurării "vechimeamaşinii, etc.$Ni%ele: 5 > ?

Re"'r'(iile m',i#iiC>nd ntreţineţi maşina, rugaţi)i pe copii să vină cudumneavoastră la service.Ni%el: *Pentru cei mai mari repetaţi cu ei ce ntre%ări i veţi punemecanicului.Ni%ele: 5 > ?


14. Htie cum să cumpere o maşină."///, /3$

a. /dentifică două sau mai multe locuriunde să găsească automo%ile de v>nzare"de e#. dealeri de automo%ile noi*uzate,ziare, afişe$.

%. /dentifică două sau mai multe locuri deunde să o%ţină un mprumut pentruautomo%il.

c. (valuează %ugetul financiar şi determinăsuma de %ani disponi%ilă pentrucumpărarea unui automo%il.

Pre )tire' "e#tru o6(i#ere' u#ui 'utomo6il&tunci c>nd t>nărul este interesat de o%ţinerea unui automo%il,a utaţi)l sa alcătuiască un %uget. (la%oraţi mpreună o listă acosturilor şi e#plicaţi)i c>t plătiţi dvs. Pentru maşină n fiecarelună.Ni%ele > ?

Pre )tiri "e#tru !um")r're' u#ei m',i#iCumpărarea unei maşini este o pro%lemă delicată la orice v>rsă.Jnainte de a merge să vizionaţi maşinile, lăsaţi)l pe copil să pregătească o listă cu ntre%ările pe care ar dori să le pună

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?14=



d. (valuează argumentele pro şi contrafiecărui tip de automo%il.

e. (valuează argumentele pro şi contrafiecărui plan de finanţare "de e#. leasing,rate etc.

v>nzătorului n legătură cu maşina. 2ugaţi)l să se g>ndească launul sau două persoane care ar putea să l nsoţească atuncic>nd merge să cumpere o maşină.Ni%ele: > ?

Pr'!ti!) 7# %edere' !um")r)rii u#ei m',i#iPretindeţi că sunteţi un v>nzător de maşini. Printr)un oc de rollăsaţi)l să pună ntre%ări şi să poată să răspundă @nu8.Ni%ele:> ?

O6$er%'re' "ro!edurilor de !um")r're

C>nd mergeţi să vedeţi o maşină, lăsaţi)i pe copii să vină cudumneavoastră astfel nc>t ei vor vedea care e procedura decumpărare a unei maşini. Băsaţi)i pe cei mai n v>rstă să)i cearăv>nzătorului un formular de cumpărare astfel nc>t ei vor vedeace informaţii sunt necesare pentru a cumpăra o maşină.Ni%ele:5 > ?

De$"re "ro6lemele 'utomo6ilelor :u toate maşinile folosite sau noi sunt %une. 2ugaţi)i pe tinerisă ceară informaţii despre ceea ce ar tre%ui să facă dacă maşinaeste @o vechitură8 şi dacă se acoperă garanţia automo%ilului.Ni%ele: > ?

Re$ur$e !omu#it'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

16. (ste capa%il să foloseascăziarele şi paginile aurii pentru a găsiinformaţii."//, ///, /3$

a. 0tie sa foloseasca secţiunile ziarelor şi ale paginilor aurii. %. <tilizează aceste resurse pentru a găsi informaţii pentru a)l

a uta spre e#emplu n căutarea unei slu %e, a unei locuinţe şilocalizarea asistenţei medicale.

LecţiaLecţia Jucaţi un jocJucaţi un joc

&lcătuiţi o listă cu o%iectivele pe care aţidori să le localizeze t>nărul n comunitate )cum ar fi un restaurant, un magazin de piese auto sau un parc. Kolosind Pagini&urii, lăsaţi)i pe tineri să identificecapitolele unde ar putea gasi locaţiilerespective.Ni%ele: * 5Băsaţi)i pe cei mai mari să telefoneze n

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?14;



aceste locuri şi să ntre%e despre locaţie,orele de program şi preţul serviciilor.Ni%ele: 5 >&cest oc poate fi de asemenea ucat şi folosind /nternetul

Cre're' u#ei re i$tru&desea folosim aceleaşi resursecomunitare. Băsaţi)i pe copii să alcătuiascăo listă de numere de telefon la care sunăfrecvent "centru de distracţii, şcoală,

%i%liotecă$ şi să o ţină l>ngă telefon.Ni%ele: 5 >

O6(i#ere' i#-orm'(iilorDacă un t>năr are nevoie de informaţii, dee#emplu, unde este frizeria sau underulează un anumit film, lăsaţi)i să seg>ndească unde tre%uie să caute informaţiaşi apoi să telefoneze pentru a solicitainformaţii.Ni%ele: * 5 >

Re$ur$e !omu#it're !o#ti#u're

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i19. Htie cum să folosească/nternetul pentru a localizaresurse."///, /3$

a. Bocalizează resurse care oferă acces la /nternet "de e#. %i%lioteci, centre comunitare, şcoli$.

%. Descrie funcţiile unui motor de căutare "de e#. \ahoo ,/nfoseeI$.

c. <tilizează motorul de căutare pentru a găsi informaţii caresă)i ofere asistenţă n căutarea unei slu %e, educaţieisuperioare, a utorului financiar şi timp li%er etc.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?14G



1=. Htie cum să o%ţină copii aledocumentelor personale si sa pastreze documenteleimportante in siguranta."//, ///, /3$

a. /dentifică unde să se adreseze pentru a o%ţine certificatulde naştere, documente de identitate cu fotografie şidocumente şcolare.

%. Precizează costurile aferente o%ţinerii acestor documente.c. Completează formularele necesare pentru o%ţinerea

copiilor acestor documente.d. /dentifică unde să se adreseze pentru o%ţinerea istoricului

şi evidenţelor medicale.e. /dentifică unde să se adreseze pentru o%ţinerea

documentelor de imigrare "acolo unde este cazul$.

P)$tr're' do!ume#telor im"ort'#te&ran aţi un sertar sau un dosar pentru fiecarecopil din casa dumneavoastră. Puneţi n eldocumentele importante "sau copiile lor$ cum ar ficertificatul de naştere, fişa de sănătate şifotografii. &rătaţi copiilor ce este nsertarul*dosarul fiecăruia.Ni%ele: * 5Pe măsură ce cresc faceţi)i responsa%ili cu

ntreţinerea dosarului*sertarului. Discutaţi cu ceimai n v>rstă despre ce documente importante

"fişa de securitate socială, certificat de naştere, permis auto$ ar tre%ui să nlocuiască sau să le facăcopii.Ni%ele: > ?

1;. Cunoaşte şi nţelegendatoririle civice.

"///, /3$

a. (#plică importanţa votării n alegerile locale si generale. %. /dentifică unde tre%uie să fie luat n evidenţă pentru a vota.c. Descrie cerinţele legale pentru a fi luat n evidenţă la

serviciile elective.d. Jnţelege valoarea voluntariatului n comunitate.e. (#plică modul n care devine voluntar.

Primele "r'!ti!i le 'te de %ot'reJncura aţii participarea la vot supun>nd la vot pro%lemele importante n timpul nt>lnirilor nfamilie. De e#emplu, familia ar putea vota cum să petreaca noaptea de s>m%ătă sau ce film să

nchirieze.Ni%ele: * 5

Re$ur$e !omu#it're !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1G. Poate selecte resurselecorespunzătoare pentru a fifolosite n situaţii de urgenţă."//, ///, /3$

a. Descrie două situaţii n care este necesar să se apelezenumărul de urgenţă.

%. Koloseste resursele comunitare in functie de situaţiile deurgenţă "conflicte domestice, to#i)infecţii alimentare,incendiu, fisurare a conductei principale de apă$.

U#de $) tele-o#'(i "e#tru ';utorBa cină sau n maşină, faceţi un scenariu cu caret nărul s)ar putea nt>lni şi apoi ntre%aţi)l unde ar tre%ui să sune pentru a o%ţine a utor. De e#emplu,ce ar face dacă ar ieşi la plim%are şi ar auzistrigăte de a utor venind dintr)o casă sau ar vedeafum. Jntre%aţi)i ce ar face dacă ar avea nevoie săgăsească o rudă din alt oraş.Ni%ele: 5 >

Ve!i#ii !' re$ur$e3ecinii pot fi o sursă importantă de informaţii şia utor. 2ugaţi)i pe tineri să vă spună la ce vecini




ar apela pentru diferite tipuri de a utor cum ar fio%ţinerea unei slu %e, o%ţinerea de a utor n cazulunei urgenţe medicale sau pentru a mprumuta unou pentru o pră itură.Ni%ele: 5 >

! . Cunoaşte şi nţelegeserviciile disponi%ile la %i%lioteca locală."//, ///, /3$

a. /dentifică trei resurse disponi%ile la %i%liotecă "de e#. cărţi,secvenţe video, ziare, acces /nternet$.

Dome#iul m'#' eme#tului 6'#ilor

Pri#!i"ii de$"re 6'#iS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1. Cunoaşte şi nţelege cum valorileunei persoane influenţează deciziile privind %anii."//, ///, /3$

a. Kace distincţia ntre nevoile şi dorinţele personale.

%. /dentifică valorile personale "de e#. este maiimportant să cheltuiască %ani pe

m%răcăminte dec>t să economisească$.c. Cunoaşte impactul pe care l au valorile

personale asupra deciziilor privitoare la %ani.

Ce 7#$e'm#) 6'#iiPărinţii tre%uie să discute cu copiii despre părerile acestorareferitoare la %ani. Aanii nseamnă lucruri diferite pentruoameni n funcţie de comunitatea lor culturală. (steimportant pentru tineri să nţeleagă ce nseamnă %anii ncultura sau comunitatea lor şi care sunt părerile lor referitoare la %ani.Ni%ele: * 5 >

De!i&i' "ri%i#d !e e$te im"ort'#t

2ugaţi)i pe tineri să vă descrie ce cred ei că este important pentru diferiţi oameni "părinţi*asistent maternal, prieteni,cele%rităţi$ n funcţie de lucrurile pe care cheltuiesc %anii"haine, caritate, animale, maşini$. Jntre%aţi)i pe tineri caresunt priorităţile lor referitoare la %ani "cumpărareahainelor, economisirea pentru o maşină, investiţii, platachiriei, alimente$. Ni%ele: 5 >

!. Cunoaşte şi nţelege modurile ncare %anii pot fi utilizaţi pentru a)i fide a utor."//, ///, /3$

a. Cunoaşte relaţia dintre muncă, economii,investiţii şi %anii c>ştigaţi.

%. (#plică nţelesul e#presiei @pune)ţi %anii sămuncească pentru tine8.

o!urile #e de&%)luie %'lorileZucaţi n familie onopolE sau alte ocuri care fac referirela %ani, cumpărări sau v>nzări. Jn timp ce se distrează,copiii vor face alegeri care le reflectă valorile şi păreriledespre %ani, care pot aprinde o discuţie constructivă nfamilie.Ni%ele: * 5 >




. Cunoaşte şi nţelege diferitelemoduri n care oamenii folosesc %anii pentru a)i a uta pe alţii."//, ///, /3$

a. /dentifică moduri de a face donaţii altor persoane aflate n dificultate "de e#. doneazăm>ncare, m%răcăminte, %ani şi timp personal$.

%. Cunoaşte că se simte %ine atunci c>nd i a ută pe ceilalţi.

c. Jnţelege că oamenii donează n diferitemoduri pentru cauze pe care le considerăimportante.

d. /dentifică o cauză către care ar face donaţii.

E!o#omiiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

4. Htie şi nţelege modalităţi de aeconomisi %ani."//, ///, /3$

a. Descrie două locuri unde seeconomisesc %ani "de e#. puşculiţe,depunerea la %ancă sau la C(C$.

%. /dentifică două moduri deeconomisire "de e#. 1 din salar seeconomiseste in pusculita sau sedepune la C(C pe termen$.

Primele e!o#omiiO%işnuiţi)i pe copii să economisească ncep>nd cu o puşculiţă şi cuo mică alocaţie săptăm>nală.Ni%el: *C>nd puşculiţa se umple,mergeţi cu copilul la %ancă şi deschideţi un cont de economii.Jncercaţi să treceţi contul pe numele copilului, arătaţi)i carnetul deeconomii şi lăsaţi)i să urmărească do%>nda pe care %anii lor o produc.Ni%el: 5

or!'#ul "e#tru e!o#omiile -'milieKamilia dvs. se poate amuza prin folosirea unui @%orcan pentrueconomii8 pentru diferite plăţi cum sunt cheltuielile legate deevenimente speciale sau caritate. Purtaţi o discuţie cu copilul desprescopul economiilor şi suma cu care fiecare mem%ru al familieitre%uie să contri%uie săptăm>nal.Ni%ele: * 5

6. (ste capa%il să creeze un plan deeconomisire."//, ///, /3$

a. 0ta%ileşte un scop de economisire"de e#. pe termen lung şi pe termenscurt$.

%. Creează un pan de economisire pentru o%ţinerea unui scop "de e#.cont special de economii$.

De&%olt're' u#ui "l'# de e!o#omiiPe măsură ce tinerii c>ştigă %ani din diferite munci casnice sau prinalte mi loace, ncura aţi)i să şi dezvolte un plan de economii. Dee#emplu, ei pot să şi mpartă c>ştigul n diferite părţi' pentrueconomii pe termen lung "nu se vor atinge de acei %ani p>nă c>ndvor părăsi instituţia+ pentru economii pe termen scurt "pentrucumpărături pe care le doresc să le facă şi nu costă prea mult$+ %ani de %uzunar "pentru cheltuieli imediate$+ 1 pentru altecheltuieli.Ni%ele: 5 >

Pl'#i-i!'re' "e#tru !um")r)turi im"ort'#teC>teodată tinerii doresc să economisească %ani pentru cumpărăturiimportante. & utaţi)i să şi dezvolte planul de economii. De




e#emplu, dacă t>nărul doreşte să şi cumpere un %ilet de avion pentru a)şi vizita familia sau prietenii, a utaţi)l să se informezedespre preţul %iletului. & utaţi)i apoi să planifice şi să decidă c>ţi %ani vor tre%ui să economisească n fiecare lună şi pentru c>t timp pentru a)şi atinge scopul economiilor.Ni%ele: 5 >

E!o#omii !o#ti#u're

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

9. Poate atinge un scop deeconomisire pe termen scurt saulung."//, ///, /3$

a. 0electează şi utilizează una sau maimulte moduri de economisire. %. (valuează eficienta fiecărei strategii

de economisire.

K#!e"ere' i#%e$ti(iilor-inerii au nevoie să nveţe despre valoarea investiţiilor pe termenlung. & utaţi t>nărul să nveţe despre opţiunile de investiţii prinfi#area unei nt>lniri cu un consilier financiar sau prin găsireainformaţiilor pe /nternet. Bucraţi cu t>nărul pentru a selecta oinvestiţie n care se poate anga a financiar pentru următorii )6 ani.Ni%ele: 5 > ?

Im"o&itul "e %e#itS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

;. Cunoaşte şi nţelege o%ligaţiile dedepunere a formularelor de impozit pe venit."///, /3$

a. /ntelege faptul că venitul c>ştigat indiferent de faptul căeste plătit n numerar sau prin cecuri este impozita%il şitre%uie declarat.

%. /dentifică toate tipurile de impozite pe venit o%ligatorii nzona respectivă "de e#. locale, municipale, udeţene$.

c. Cunoaşte nevoia de a depune formularele de impozit şi dea efectua la timp plata impozitelor.

d. (#pune consecinţele nedepunerii formularelor şi aneefectuării plăţilor la timp.

T'<ele $'l'ri'lePentru a)i nvăţa pe tineri despre ta#ele pevenit, solicitaţi)le ca atunci c>nd primescsalariul să o%serve c>ţi %ani au fost reţinuţidin salariul lor pentru diferite ta#e. &ceastaeste o ocazie de a descrie diferenţa dintresalariul net şi %rut.Ni%ele: > ?

T'<ele "e %e#itul lo6'lOdată ce ncepe munca, t>nărul tre%uie să




completeze formularele pentru declarareavenitului glo%al. Pentru a a uta t>nărul să

nţeleagă %eneficiile achitării ta#elor,e#plicaţi)i la ce folosesc %anii din ta#e"drumuri, şcoli, poliţie, pompieri, serviciisociale, parcuri, stadioane, etc.$Ni%ele: * 5De asemenea, puteţi să i pregătiţi pe tineri pentru plata ta#elor prin studierea unuiformular tip. 0olicitaţi)i t>nărului săidentifice informaţiile de care are nevoie

pentru a completa corect formularul. & utaţit>nărul să completeze formularul sausolicitaţi asistenţă din partea unui prieten,unei rude sau a unui conta%il.Ni%ele: 5 > ?

Im"o&itul "e %e#it !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

G. Htie cum să depună la timpformularele de impozit."///, /3$

a. (#plică documentele şi informaţiile necesare pentru depunerea formularelor de impozit.

%. /dentifică locurile unde sunt disponi%ile formularede impozit.

c. 0ta%ileşte cea mai %ună cale de completare şidepunere a formularelor de impozit "de e#. o facesingur, plăteşte pentru acest serviciu, găseşte unserviciu gratuit$.

1 . Poate completa formularul deimpozit."/3$

a. Completează formularul, cu indrumare. %. Completează formularul, fără indrumare.

O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite




S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i11. Cunoaşte şi nţelege serviciileoferite de instituţiile financiare."//, ///, /3$

a. /dentifică instituţiile financiare disponi%ile ncomunitate "de e#. %ănci, cooperative de credit,economii şi mprumuturi$ si serviciile oferite deacestea.

I#$titu(ii -i#'#!i'reDiscutaţi cu copilul despre instituţiile financiare pecare le folosiţi şi despre serviciile pe care acestea leoferă. Pe măsură ce o%servaţi anunţuri pu%licitare pentru diferite produse "credite, economii şi

mprumuturi, etc.$ discutaţi despre asemănările şideose%irile e#istente.Ni%ele: 5 >

1!. Cunoaşte şi nţelege serviciile %ancare electronice.

"///, /3$

a. (#plică serviciile %ancare electronice "de e#. %ancomate, servicii online$ şi ta#ele aferente.

%. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se plătesc facturi, se transferă fonduri şi semonitorizează %alanţa.

1 . Cunoaşte şi nţelege altemodalităţi de a mprumuta %ani."///, /3$

a. /dentifică alte modalităţi de a mprumuta %ani "dee#. familie, prieteni, case de amanet$.

%. (#plică argumentele pro şi contra utilizăriiacestor modalităţi de a mprumuta %ani.

14. Htie şi nţelege c>nd şi cum sămprumute %ani.

"///, /3$

a. Htie c>nd este o decizie corectă să mprumute %ani.

%. Descrie %eneficiile, riscurile şi responsa%ilităţileaferente mprumutului de la prieteni, rude şiinstituţii financiare.

c. Calculează efectul do%>nzii asupra mprumutului.

O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite !o#ti#u're






19. Htie şi nţelege cum funcţioneazăcărţile de credit."///, /3$

a. (#plică diferenţele ntre cărţile de credit, cărţi dede%it şi ta#ele aferente.

%. Descrie argumentele pro şi contra utilizăriifiecărui card.

1=. Htie cum să solicite un mprumutşi a utor financiar."///, /3$

a. /dentifică două sau mai multe situaţii n caremprumuturile pot fi necesare "de e#. educaţie,

casă, maşină$. %. Htie unde să solicite un mprumut.c. (#plică ce informaţii sunt necesare pentru a

completa solicitarea.

d. Completează o solicitare de mprumut cusupervizare.1;. Htie cum să interpreteze unfluturas de salariu"///, /3$

a. (#plică termenii utilizaţi ntr)o foaie de salariu"de e#. salariu %rut, salariu net$.

%. /nterpretează informaţiile de pe foaia de salariu"de e#. impozite reţinute, salariu %rut, salariu net$.

u et=Pl'# de !heltuieliS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i




1G. (ste capa%il să ţină o evidenţă aunei alocaţii săptăm>nale."//, ///, /3$

a. [ine un urnal de cheltuieli pentru a urmări toatecheltuielile.

%. Determină zonele principale decheltuieli "de e#. m%răcăminte,m>ncare, activităţi recreative$.

c. 2ezistă tentaţiei de a facecumpărături inutile.

d. (valuează şi modificăo%iceiurile de cumpărături.

K#%)('re' -olo$irii 6'#ilor li!hi&iJnvăţaţi)l pe copil denumirile monezilor şi ale %ancnotelor. 2ugaţi)l pecopil să plătească ceva cu %ani lichizi la un magazin sau la un restaurantfast)food şi a utaţi)l să se asigure că a primit restul corect.Ni%el: *

o!ul de ' m' '&i#ulJDaţi)i copilului un registru de ucărie şi c>ţiva %ani de ucărie presupun>nd că are un magazin. (ste un mod %un pentru a)i face să

nveţe despre cumpărarea lucrurilor, a schim%a %anii şi despre luareadeciziilor la cumpărături.Ni%el: *

! . Poate crea un plan de cheltuielirealist pentru o lună."///, /3$

a. Cunoaşte importanţa planificăriicheltuielilor. %. Creează o listă cu categoriile

din planul de cheltuieli "de e#.m>ncare, haine, activităţirecreative$.

c. /dentifică dacă o categorie estefi#ă sau fle#i%ilă.

d. (valuează situaţia curentă şialocă %ani pentru fiecarecategorie.

Pl't' -'!turilorBăsaţi)l pe copil să plătească c>nd plătiţi anumite facturi "utilităţi,asigurări$. Discutaţi despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutaţi despreargumentele pentru şi mpotriva fiecărei metode şi despre ce se nt>mplădacă nu plătiţi argumentele la timp.Ni%ele: * 5

LecţiaLecţia Exerciţii de trai după un ugetExerciţii de trai după un uget

Kolosiţi un sistem de plicuri pentru a)i nvăţa pe tineri cum să trăiascădupă un %uget. 0ocotiţi c>t cheltuiţi n fiecare lună pe hainele copiilor, pe articole de toaletă, tunsori, frizer, pr>nz, %ani de %uzunar şi altelucruri. &ran aţi plicurile pe fiecare categorie şi daţi)le copiilor %anilichizi pentru fiecare la nceputul lunii "a)ţi putea ncepe făc>nd aceastasăptăm>nal$. (#plicaţi)le că sunt responsa%ili pentru diferitelecumpărături pe care le fac n fiecare lună folosind %anii din plic iar c>ndaceştia s)au cheltuit, alţii nu mai sunt. 5>ndiţi)vă că tinerii vor cheltui

mai repede n primele luni. &cest sistem i nvaţă că dacă vor cumpăracele mai scumpe lucruri nu vor mai avea %ani pentru altceva. Dacătinerii fac acest lucru la sf>rşitul lunii cu %anii rămaşi n plicuri datoritădeciziilor chi%zuite pe care le)au luat, lăsaţi)i să i cheltuie sau să)ieconomisească. &)ţi putea, de asemenea, să includeţi n categoriile de plicuri şi @economii8 sau @acte de caritate8.Ni%ele: 5 > ?




Co#$umS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!1. Htie să cumpere utiliz>ndnumerar."//, ///, /3$

a. Descrie valoarea monedelor şi a %ancnotelor. %. :umără corect %anii pentru efectuare cumpărăturii.c. :umără %anii primiţi ca rest după cumpărături.

!!. Cunoaşte şi nţelege modalităţide a face cumpărături ncadr>ndu)se

ntr)un %uget."//, ///,/3$

a. Jnţelege cum o%iceiurile de cumpărături ale unei persoane iafectează planul de cheltuieli.

%. (#plică unde şi cum să caute reduceric. (#plică unde şi cum să utilizeze cupoanele pentru a

economisi %ani.d. /dentifică trei opţiuni de cumpărare alternative "de e#. pieţe,

magazine universale, reclame n ziare, magazine de produsela m>na a doua, comenzi prin poştă, /nternet, magazine cudiscounturi$.

e. Compara diferitele opţiuni de cumpărare.! . Htie cum reclamele afecteazădeciziile de cheltuieli."//, ///, /3$

a. /dentifică trei forme de reclamă "de e#. -3, radio, reviste,/nternet, ziare$.

%. Cunoaşte faptul că reclama reprezintă o momeală şi adesea poate induce n eroare sau poate fi imprecisă.

c. Cunoaşte ce produse şi campanii de promovare suntconcentrate pe tineri.

d. /dentifică lim%a ul reclamelor şi interpretează @scrisulmărunt8.

Co#$um !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i!4. Poate face cumpărăturiconvena%ile pentru articolele de zicu zi "de e#. produse de ngri ire personală, m>ncare, rechiziteşcolare$."//, ///, /3$

a. 5ăseşte şi foloseşte cupoane. %. (#plică preţul unitar.c. /nterpretează şi foloseşte preţul unitar pentru a alege cea mai

convena%ilă achiziţie pentru %ugetul unei persoane.d. (valuează informaţiile din reclame.e. /nterpretează şi foloseşte informaţiile de pe eticheta

produsului pentru a alege cea mai convena%ilă achiziţie.f. <tilizează două opţiuni alternative de cumpărare "de e#, pieţe

de chilipiruri, cataloage, reprezentanţe$.

Cum")r)turi "ri# !om"'r'(iePentru a arăta copiilor cum să)şi facăeconomiile le puteţi e#emplifica aceasta prin cumpărături prin comparaţie. Buaţi)i lacumpărături n diferite magazine. Discutaţidespre ce aţi putea cumpăra cu 1 . leidin mai multe magazine. Puteţi deasemenea folosia aceasta ca o ocazie de adiscuta despre raportul cantitate calitate.Ni%ele: 5 >




!6. Cunoaşte şi nţelege %eneficiilecumpărării de m>ncare şi

m%răcăminte prin comparaţie."//, ///+ /3$

a. (#plică ce este cumpărarea prin comparaţie şi cum serealizează.

%. /nterpretează informaţiile de pe etichete produsului şi e#plicămodul n care pot fi utilizate aceste informaţii pentru a luadecizii de cumpărare "de e#. etichetele alimentelor oferăinformaţii nutriţionale, etichetele de pe articolele de

m%răcăminte oferă instrucţiuni de spălare$.c. Descrie diferenţele dintre produsele de marcă şi produsele

generice.d. Kace distincţia dintre modă şi necesităţi atunci c>nd

achiziţionează produse.

Cum")r)turi "ri# !om"'r'(iePentru a arăta copiilor cum să)şi facăeconomiile le puteţi e#emplifica aceasta prin cumpărături prin comparaţie. Buaţi)i lacumpărături n diferite magazine. Discutaţidespre ce aţi putea cumpăra cu 1 . leidin mai multe magazine. Puteţi deasemenea folosia aceasta ca o ocazie de adiscuta despre raportul cantitate calitate.Ni%ele: 5 >

Pre(ul "rodu$elor de m'r!)-oţi suntem ţinta pu%licităţii. Cumpărareaunui @produs de marcă8 sau altor produsescumpe implică acordarea unor %onusuri.Pentru a)i nvăţa pe tineri despre aceste %onusuri, descrieţi)le %ugetuldumneavoastră pentru un anumit articol"deodorante, %ascheţi, produse de ngri irea părului$. Dacă vor ceva mai scump, tre%uiesă folosească proprii %ani pentru acompleta diferenţa.Ni%ele: 5 >

Co#$um !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!9. Htie şi nţelege argumentele proşi contra achiziţionării de lamagazinele cu plata n rate sauleasing."///, /3$

a. Detaliază conceptul de rate sau leasing. %. /dentifică două avanta e ale cumpărării de la magazinele n

rate "de e#. permite o%ţinerea produselor casnice cu fondurilimitate, permite o%ţinerea ntregii dotări a unui apartamentdintr)un singur loc$.

c. /dentifică două dezavanta e ale cumpărării n rate "de e#. maiscump dec>t cumpărarea normală, tre%uie achitate n timpsau se pierd toate o%iectele nchiriate$.

LecţiaLecţia E!aluarea ofertelor prinE!aluarea ofertelor printelefontelefon

i de zi suntem %om%ardaţi cu solicităritelefonice pentru cărţi de credit, oferte@gratuite8 şi alte @cadouri8. C>nd primiţiun telefon de un ofertant, cereţi)i copiluluisă)i roage să trimită materiale scrise care sădescrie oferta. &ceasta vă a ută să)i nvăţaţi pe tineri că tre%uie să fie atenţi c>ndevaluează ofertele şi să nu ia o decizieimediată.Ni%ele: 5 >




!=. Cunoaşte şi nţelege drepturilefundamentale ale consumatorului."///, /3$

a. Cunoaste diferitele tipuri de garanţii şi modul de utilizare aacestora.

%. 0tie c>nd este adecvat să se schim%e sau returneze un produs

şi cum se face acest lucru "păstrarea chitanţei şi garanţiei produsului$.c. /dentifică cine promovează drepturile consumatorilor n

comunitate.d. Descrie două metode de e#ercitare a drepturilor

consumatorului "de e#. pl>ngere, doreşte să se adresezesefului magazinului$.

e. Cunoaşte c>nd şi cum să ceară a utor de la protectiaconsumatorului.




Dome#iul 7# ri;irii "er$o#'le

I ie#) "er$o#'l)S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1. Cunoaşte şi nţelege importanţaunei %une igiene."//, ///, /3$

a. Defineşte termenul @igienă8. %. Descrie ce nseamnă @%ună igienă8.c. (#plică modul n care @sla%a igienă8 afectează prieteniile şi relaţiile cu

ceilalţi.d. (#plică modul n care igiena afectează sănătatea unei persoane.

B0&000:, 3/)11, PersonalChecIup, p. G9) G;.B0&000:, 3/)1 , SEgiene, p. G ) G6.

!. Poate menţine o %ună igienă."//, ///, /3$ a. Detaliază c>nd şi cum se utilizează produsele de igienă "de e#. h>rtia detoaletă, săpun, şampon, perie, pieptene, periuţă de dinţi, pastă de dinţi, aţădentară, deodorant, şerveţele*tampoane sanitare, ustensile de %ăr%ierit$.

%. Demonstrează cum se spală corpul şi m>inile după folosirea toaletei.c. Demonstrează utilizarea corespunzătoare a produselor de igienă pentru a

menţine curate părul, dinţii, unghiile şi corpul unei persoane.

0-S, <nit 6, &ctivitE 6, p.11!)114.0-S, <nit 6, &ctivitE 1 , p.1!1.0-S, <nit 6, &ctivitE 19, p.1!!)1!4.20K, Personal SEgiene !20K, Personal SEgiene

S)#)t'teS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

. Cunoaşte şi nţelege modalităţilede a răm>ne sănătos."//, ///, /3$

a. /dentifică trei moduri de a preveni răceala sau gripa. %. (#plică modul de prevenire a %olilor contagioase ca po arul, oreionul şi

vărsatul de v>nt prin vaccinare şi*sau evitarea contaminării.c. (#plică modul n care e#erciţiile regulate pot face o persoană să se simtă

mai %ine şi să arate mai %ine.

2(K) aEs to 0taE SealthE)http'**QQQ.h%ci.com* acIp*survstaE.htm2(K) orI Place Sealth it)20K, Sealth 120K, Sealth !

4. Htie cum că trateze %olile minoreşi rănirile simple."///, /3$

a. Descrie simptomele răcelii, gripei şi altor pro%leme o%işnuite de sănătate. %. Demonstrează cum se utilizează un termometru.c. &lege medicaţia adecvată eli%erată fără reţetă pentru durere, pro%leme

stomacale, diaree, simptome de răceală*alergii.d. (#plică modul n care se tratează rănirile simple cum sunt tăieturile,

arsurile, muşcăturile, nţepăturile şi aşchiile.e. Demonstrează tratarea rănirilor simple cum sunt tăieturile, arsurile,

muşcăturile, nţepăturile şi aşchiile.

/O\O, noQing hat toDo, p.91.20K, Sealth 20K, Sealth 9




S)#)t'te !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

6. Htie c>nd şi cum să soliciteasistenţă medicală.

a. Descrie cum află c>nd o %oală nu a răspuns la medicaţia eli%erată fărăreţetă sau la remediile casnice.

%. (#plică ce tre%uie să facă atunci c>nd o %oală nu a răspuns la medicaţiaeli%erată fără reţetă sau la remediile casnice.

c. Htie c>nd să meargă la o cameră de urgenţă şi c>nd să meargă la doctor saula clinică.

d. (#pune costurile aferente doctorului*dentistului, clinicii şi camerei deurgenţă.

e. &lege resursele medicale*stomatologice corespunzătoare pentru pro%lemace necesită tratament.f. Descrie paşii pentru a face şi a menţine un consult medical*stomatologic.

/O\O, noQing hat toDo, p.91.

9. Cunoaşte şi nţelege importanţautilizării medicamentelor eli%eratecu şi fără reţetă conformrecomandărilor."//, ///, /3$

a. (#plică diferenţa dintre medicamentele eli%erate cu şi fără reţetă. %. /nterpretează instrucţiunile furnizate pe medicamentele eli%erate cu şi fără

reţetă.c. Descrie ce se nt>mplă c>nd medicaţia este utilizată necorespunzător.d. Descrie efectele posi%ile ale utilizării medicamentelor n timpul sarcinii.

0-S, <nit ;, &ctivitE 4, p.191)19!.0-S, <nit ;, &ctivitE 6, p.19!.

=. Cunoaşte şi nţelege resurselemedicale*stomatologice disponi%ile."///, /3$

a. Descrie tipurile disponi%ile de asigurare medicală "de e#. edicaid,asigurări medicale pentru anga aţi, studenţi sau personale$.

%. (#plică unde şi cum să o%ţină una sau mai multe tipuri de asigurărimedicale.

c. /dentifică două moduri de a găsi un doctor*stomatolog n comunitate "dee#. verifică paginile aurii, ca%inetele medicale*stomatologice, companiilede asigurări de sănătate, rude şi prieteni$.

0-S, <nit ;, &ctivitE !, p.19 .CB0&, &ctivitE , here inthe orld Do / KindM?20K, Sealth 1

;. Htie cum să menţină o %unăsănătate emoţională."///, /3$

a. /dentifică trei moduri de reducere a stresului "de e#. e#erciţii, respirăad>nc, simplifică programul$.

%. Descrie semnele şi simptomele depresiei şi ale altor pro%leme de sănătateemoţională.

c. Descrie unde să se adreseze n comunitate pentru a o%ţine a utor pentrudepresie şi alte pro%leme de sănătate emoţională.

d. &lege o strategie de reducere a stresului şi menţinere a unei %une sănătăţiemoţionale "de e#. e#erciţii, respiră ad>nc, simplifică programul$.

e. (valuează eficacitatea strategiei alese.

/O\O, Dealing Qith 0tress, p.99.B0&000:, 3/)!1, 0tress F0tressors, p. 4!9)4!;.B0&000:, 3/)!!, 0tressful(vents F 0ituations, p.4!G)4 1.B0&000:, 3/)! , CopingQith 0tress, p.4 !)4 6.B0&000:, 3/)!4,Depression, p.4 9)4 ;.




Al!ool@ dro uri ,i tutu#S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

G. Cunoaşte şi nţelege riscurilemedicale, sociale, emoţionale şilegale aferente consumului dealcool, droguri şi tutun."//, ///, /3$

a. Descrie modul n care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează corpul. %. Descrie modul n care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează dezvoltarea

fătului.c. (#plică modul n care alcoolul, drogurile şi tutunul afectează o persoană şi

familia sa.d. Descrie ce cred prietenii şi familia despre consumul de droguri, alcool şi

tutun.e. :umeşte două moduri n care familiile transmit mai departe principii

despre droguri, alcool şi tutun.

/O\O, Drugs and &lcohol, p.94.0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.11)14.0-S, <nit ;, &ctivitE G, p.196.0-S, <nit ;, &ctivitE 1 , p.196)19=.

20K, &lcohol, Drugs,-o%acco 1, !, , and 41 . Cunoaşte şi nţelege impactul presiunii e#ercitate de cei de)oseamă asupra deciziilor privindalcoolul, drogurile şi tutunul."//, ///, /3$

a. Defineşte e#presia @presiunea e#ercitată de cei de)o seamă8. %. (#plică modul n care cei de)o seamă influenţează deciziile privind

consumul de alcool, droguri şi tutun.c. /dentifică două moduri de a rezista presiunii negative e#ercitate de cei de)

o seamă.

00&000:, orIsheet G6,2esisting :egative Pressure, p.1 .20K, &lcohol, Drugs,-o%acco 6

11. Cunoaşte şi nţelege tipurile deasistenţă disponi%ile pentrudependenţa de alcool, droguri şitutun."//, ///, /3$

a. /dentifică trei forme de asistenţă privind a%uzul de su%stanţe "de e#. :&*&&, consilier n domeniul consumului de su%stanţe$.

%. /dentifică cel puţin un grup de suport care oferă asistenţă mem%rilor familiei "de e#. &B&:O:$.

c. /dentifică unde sunt oferite aceste servicii n comunitate "de e#. carte detelefon, consilier şcolar, /nternet$.

/O\O, here ould \ou5o?P.96.20K, &lcohol, Drugs,-o%acco 9

1!. Cunoaşte şi nţelege implicaţiilelegale ale condusului su% influenţaalcoolului.

"///, /3$

a. Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv "de e#.v>rsta legală de la care este permis consumul de alcool$.

%. Descrie limitele legale ale consumului de alcool sta%ilite n statul

respectiv.c. Descrie două consecinţe ale condusului su% influenţa alcoolului.d. Descrie două strategii privind consumul responsa%il de alcool "de e#.

consum limitat, desemnarea unui şofer$.

B0&000:, /3)!;, Choosing\our Driver, p.!= )!=4.

B0&000:, /3)!G, DrinIingFDriving, p.!=6)!==.20K, &lcohol, Drugs,-o%acco =




Se<u'lit'teS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1 . Cunoaşte şi nţelege modul ncare se schim%ă corpul femeii şi al %ăr%atului n timpul pu%ertăţii."//, ///, /3$

a. /dentifică anatomia se#uală feminină şi masculină. %. (#plică schim%ările corporale care intervin n timpul pu%ertăţii at>t la

%ăr%aţi c>t şi la femei.

0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.110-S, <nit =, &ctivitE !, p.14!)14 .0-S, <nit =, &ctivitE 20K, 2elationships and0e#ualitE 1

14. Cunoaşte şi nţelege diferenţadintre genuri se#uale şi orientare

se#uală."//, ///$

a. Defineşte termenii gen se#ual şi orientare se#uală. %. /dentifică trei orientări se#uale "de e#. heterose#ual, homose#ual şi

%ise#ual$.c. Defineşte stereotipurile şi discriminările %azate pe orientarea se#uală.

2(K' Nuestions &%out 0e#ualOrientation

16. Cunoaşte şi nţelege modurile deevitare a sarcinilor."//, ///, /3$

a. Descrie modul n care femeile răm>n nsărcinate. %. /dentifică cel puţin trei metode de contracepţie.c. (#plică modul de utilizare a acestor metode de contracepţie.d. (valuează eficacitatea fiecărei metode de prevenire at>t a sarcinilor c>t şi a

%olilor cu transmitere se#uală.e. (#plică de ce a%stinenţa este singura metodă ce nu implică riscuri.f. Descrie cui să se adreseze pentru a o%ţine informaţii despre graviditate,

contracepţie şi prevenţie.

CB0&, &ctivitE ! , -he AirthControl Ao#.CB0&, &ctivitE 4G :ot a Aagof -ricIs.CB0&, &ctivitE 9 , 0e#ualZeopardE.

19. Cunoaşte şi nţelege cum să prevină, identifice şi trateze %olilecu transmitere se#uală, inclusiv0/D&."//, ///, /3$

a. (#plică modul de transmitere a unei %oli cu transmitere se#uală sau 0/D&. %. /dentifică trei %oli cu transmitere se#uală o%işnuite.c. Descrie modul n care aceste %oli cu transmitere se#uală i afectează

corpul.d. (#plică modurile de protecţie faţă de %olile cu transmitere se#uală.e. Descrie metodele de tratament pentru cel puţin două %oli cu transmitere

se#uală.f. /dentifică organizaţiile comunitare care oferă testare gratuită şi anonimă.

/O\O, Preventing S/3 F&/D0, p.9=.

/O\O, Other 0e#uallE-ransmitted Diseases, p. 9;.B0&000:, 3/)19, S/3 F&/D0, p.41!)414.CB0&, &ctivitE , Cruise to/sland Paradise.P-C, 0ession /3,<nderstanding 0-Ds andS/3 F SoQ to 2educe 2isI.P-C, 0ession 3, /ncreasing\our noQledge &%outProtection.20K, 2elationships and0e#ualitE 9






Dome#iul de&%olt)rii $o!i'le

De&%olt're "er$o#'l)S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1. Cunoaşte şi nţelege conceptulrespectului de sine."//, ///, /3$

a. Defineşte termenul @respect de sine8. %. (#plică legătura dintre respect de sine pe de o parte şi conştiinţă de sine şi

imagine de sine pe de altă parte.c. Descrie relaţia dintre respect de sine şi %unăstarea emoţională.

CB0&, &ctivitE =;, 5etting tonoQ e.

CB0&, &ctivitE =G, 7 ho&m /8 Collage.CB0&, &ctivitE G;, Positive&ffirmation.20K, Personal Development

1+ 20K, PersonalDevelopment !

!. Cunoaşte şi nţelege punctele tarişi nevoile unei persoane."//, ///, /3$

a. Defineşte punctele tari şi nevoile. %. /dentifică trei puncte tari şi nevoi personale.c. 2ecunoaşte cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a

satisface nevoile.

CB0&, &ctivitE G, -oiletPaper.CB0&, &ctivitE 1 , 5ra%Aag.

. Cunoaşte şi nţelege impactulunui comportament atent,respectuos, responsa%il şi onest

ntr)o relaţie."//, ///, /3$

a. Defineşte comportamentul atent, respectuos, responsa%il şi onest. %. Dă e#emple de situaţii n care comportamentul atent, respectuos,

responsa%il şi onest a afectat o relaţie.

B0&000:, 1)9, &cts of indness, p.1 )16.00&000:, orIsheet 49,2especting Others as/ndividuals, p.!!!.00&000:, orIsheet 4=,2ecognizing the 3alue of Kriendship, p.!!!.20K, 2elationships !4. Cunoaşte şi nţelege modul n

care m>nia, necinstea, şi nepoliteţeaafectează relaţiile."//, ///, /3$

a. Defineşte comportamentul m>nios, necinstit şi nerespectuos. %. Dă e#emple de modul n care acestea afectează relaţiile.

00&000:, orIsheet 91,Saving 2espect for thePropertE of Others, p!4 .00&000:, orIsheet 9 ,2especting CommunitE&uthoritEKigures, p.!4 .




Co#,tii#() !ultur'l)S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

6. Cunoaşte şi nţelege identitateaculturală a persoanei."//, ///, /3$

a. Descrie o%iceiurile asociate cu cultura persoanei "de e#. structurafamilială, lim%a, m>ncarea, m%răcămintea$.

%. Cunoaşte contri%uţiile pe care cultura unei persoane le)a adus societăţii.c. Jnţelege impactul pe care cultura l are asupra identităţii, valorilor şi

principiilor unei persoane.

B0&000:, /)!, E (thnicAacIground, p.!)9.20K, Cultural &Qareness 120K, Cultural &Qareness !

9. Cunoaşte şi nţelege diferitelegrupuri culturale."//, ///, /3$

a. /dentifică şi descrie o%iceiurile a trei grupuri culturale. %. Descrie contri%uţiile pe care aceste culturi le)au adus societăţii.c. 2espectă atitudinile şi principiile celorlalte grupuri culturale.

B0&000:, /)1, (thnic5roups, p.!) .20K, Cultural &Qareness 9,

=, G, and 1=. Cunoaşte şi nţelege cum poaterăspunde eficace pre udecăţilor şidiscriminării."//, ///, /3$

a. Defineşte rasismul, stereotipurile, pre udecăţile şi discriminarea, %. Demonstrează două strategii pozitive de a răspunde pre udecăţilor şi

discriminării acasă, la şcoală şi n comunitate.

CB0&, &ctivitE ;9,Cele%rating Differences, Part/.CB0&, &ctivitE ;=,Cele%rating Differences, Part// F ///.20K, Cultural &Qareness 11,

1!, 1 , and 14

Comu#i!'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

;. Cunoaşte şi nţelege elementelecomunicării."//, ///, /3$

a. 2ecunoaşte influenţa diverselor culturi asupra elementelor comunicării. %. (#plică diferenţele dintre comunicarea ver%ală şi non)ver%ală.c. Descrie trei forme de comunicare non)ver%ală "de e#. ţinuta corpului,

gesturi, contact vizual, şi e#presii faciale$.

d. (#plică modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s)a spus.e. (#plică modul de a adresa ntre%ări eficiente atunci c>nd clarifică sauo%ţine informaţii "de e#. ntre%ări deschise şi nchise$.

f. Descrie modul n care feed%acI)ul poate a uta comunicarea şi*sau o poatempiedica.

g. /dentifică două strategii de a oferi feed%acI "de e#. prin utilizareaafirmaţiilor cu @eu8, concentrarea pe comportament nu pe persoană$.

h. /dentifică două strategii de a primi feed%acI "de e#. contact vizual,ne ntreruperea unei conversaţii$.

CB0&, &ctivitE !,5randmotherbs -rucI.CB0&, &ctivitE 16, AroIen0 uares.

CB0&, &ctivitE 1=, Comfortone.CB0&, &ctivitE 1;, AodEBanguage.CB0&, &ctivitE 1G, Zohn F

arE.CB0&, &ctivitE 4 , PeanutAutter F ZellE.00&000:, 0Iill , Aeing&%le to Communicate, p.1;

Comu#i!'re !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i




G. Htie cum să comunice cu prieteniişi familia."//, ///, /3$

a. Demonstrează cum să se prezinte şi să i salute pe ceilalţi "de e#.str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a standard vs. argou, atingereadecvată$.

%. Purtarea unei conversaţii utiliz>nd lim%a ul ver%al şi non)ver%alcorespunzător.

c. Demonstrează oferirea şi primirea de feed%acI n două situaţii cu familiaşi prietenii.

d. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi.

00&000:, 2evealing\ourself toOthers, p.96)=4.00&000:, 0Iill !,<nderstanding&notherbs Point of 3ieQ, p.1 )1=.20K, Communication !

1 . Cunoaşte cum să comunice nmediul şcolar."//, ///, /3$

a. Demonstrează cum să se prezinte şi să i salute pe ceilalţi "de e#.str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a standard vs. argou$.

%. <tilizează tehnici de ascultare eficace pentru a lămuri instrucţiunile.c. Demonstrează capacitatea de a adresa ntre%ări eficace pentru a o%ţine

şi*sau clarifica informaţii.d. Demonstrează oferirea şi primirea de feed%acI n două situaţii cu

personalul şcolii.e. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi.

B0&000:, ///) , 5etting&longQith &uthoritE, p.1G )1G6.B0&000:, ///) 1, &sIing5oodNuestions, p.1G9)1G;.20K, Communication 11

11. Htie cum să comunice la locul demuncă."///, /3$

a. Demonstrează cum să se prezinte şi să i salute pe ceilalţi "de e#.str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a standard vs. argou$.

%. <tilizează tehnici de ascultare eficace pentru a lămuri instrucţiunile.c. Demonstrează capacitatea de a adresa ntre%ări eficace pentru a o%ţine

şi*sau clarifica informaţii.d. Demonstrează oferirea şi primirea de feed%acI n două situaţii legate de

muncă.e. Demonstrează toleranţă faţă de opiniile celorlalţi.

00&000:, 0Iill =, aIing a5ood /mpression, p.61)6=.20K, Communication 1!

1!. Htie cum şi c>nd să utilizeze

tehnologia pentru a comunicaeficace şi n siguranţă."//, ///, /3$

a. (#plică modul diferit de utilizare a telefonului şi emailului la muncă şi

acasă.. %. Demonstrează etichetă adecvată n utilizarea telefonului acasă şi la muncă"de e#. cum să răspundă, să preia un mesa şi să transmită informaţii$.

c. Demonstrează etichetă adecvată n utilizarea emailului acasă şi la muncă.d. (#plică modul de a comunica n siguranţă atunci c>nd utilizează telefonul

şi emailul "mesa vocal adecvat pe ro%otul telefonic, dezvăluireacorespunzătoare a informaţiilor personale n email$.

2(K)Ausiness :eti uette

http'**QQQ.%spage.com*1neti *:eti .html20K, Communication 14




Comu#i!'re !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1 . Htie cum şi c>nd să fie sigur pesine atunci c>nd comunică acasă, laşcoală sau la muncă."//, ///, /3$

a. (#plică diferenţele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive şi sigure pe sine.

%. Descrie cum să comunice demonstr>nd ncredere n sine.c. Cunoaşte faptul că oamenii au dreptul de a e#prima opinii diferite.d. Demonstrează comunicare ce reflectă siguranţă de sine n trei situaţii.

00&000:, 0Iill 4, :egotiating or Compromising, p.!9) !.20K, Communication 19

14. Htie cum să gestioneze unconflict."//, ///, /3$

a. Descrie semnele de conflict. %. Descrie două moduri diferite de a gestiona un conflict.c. Demonstrează două tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi

utilizate acasă, la şcoală sau la muncă.

B0&000:, //)1!, /dentifEinga Conflict, p.1 =)1 ;.B0&000:, //)1 ,Compromising p.1 G)111.

16. Htie cum să utilizeze tehnicile degestionare a m>niei."//, ///, /3$

a. /dentifică situaţii care ar putea produce sentimente de m>nie n propria persoană şi a altora.

%. Descrie indiciile şi sentimentele m>niei n propria persoană şi a altora.c. (#plică o tehnică de gestionare a m>niei "de e#. plecarea$.d. Demonstrează două tehnici de gestionare a m>niei ce ar putea fi utilizate

acasă, la şcoală sau la muncă.

00&000:, 0Iill ;,Controlling\our (motions, p.6;)94.20K, Communication 1=

Rel'(iiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

19. Cunoaşte şi nţelege diferenţeledintre diferitele tipuri de relaţii."//, ///, /3$

a. Descrie diferitele tipuri de relaţii "de e#. familie, prieteni, de afaceri, profesionale, maritale şi sentimentale$.

%. Cunoaşte valoarea păstrării a mai mult de un tip de relaţii.c. (#plică regulile, limitele şi codul comportamental aferente fiecărui tip de

relaţie.d. Descrie rolurile diferite pe care le oacă oamenii n diferite relaţii.

CB0&, &ctivitE !G, Kindingthe2ight 2elationship.20K, 2elationships 1

1=. Htie cum să dezvolte şi să păstreze relaţii sănătoase."//, ///, /3$

a. /dentifică trei caracteristici ale relaţiilor sănătoase şi dăunătoare. %. Descrie două moduri de a dezvolta o relaţie nouă cu familia, prietenii,

colegii de muncă, sau romantice.c. Descrie două moduri de a gestiona o relaţie dăunătoare "de e#. clarificarea

limitelor, solicitarea de consiliere, asistenţă legală, terminarea relaţiei$.d. &nalizează rolurile şi responsa%ilităţile pe care am%ele părţi le au n

menţinerea relaţiei.e. Descrie cum relaţiile se modifică n timp.f. /dentifică două moduri de a menţine o relaţie n timp şi la distanţă.

CB0&, &ctivitE !G, Kindingthe 2ight 2elationship.00&000:, Pro%lems or <nusual 0ituations, p.19;.B0&000:, /)!1) /) 1, AeingPartof a KamilE, p.61)=1.20K, 2elationships !

Rel'(ii !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i




1;. Htie cum să vor%ească cu ceilalţidespre deciziile care afecteazărelaţiile."///, /3$

a. (#plică modul de a vor%i cu un partener despre pro%leme cum suntnt>lnirile romantice, activităţile se#uale, prevenirea %olilor cu transmitere

se#uală şi a sarcinilor, despre căsătorie şi pro%leme părinteşti. %. (#plică modul de a vor%i cu familia şi prietenii despre pro%leme cum sunt

nt>lnirile romantice, activităţile se#uale, prevenirea %olilor cu transmiterese#uală şi a sarcinilor, despre căsătorie şi pro%leme părinteşti.

c. (#ersează convor%irea cu un partener ntr)o situaţie simulată.d. (#ersează convor%irea cu familia şi prietenii ntr)o situaţie simulată.

P-C, 0ession ///, SoQ toaIe \our Choices 0ticI

P-C, 0ession 3//, SoQ to<se 2esources to 0upport\our Choices.20K, 2elationships 20K, 2elationships 4

1G. Htie cum să dezvolte şi săutilizeze un sistem de suport personal."///, /3$

a. Defineşte sistemul de suport personal. %. Cunoaşte %eneficiile de a avea mai mult de o persoană care să ofere a utor

cu pro%lemele.c. /dentifică două sau mai multe persoane care pot oferi a utor.d. Creează o listă cu persoane)resursă incluz>nd adrese şi numere de telefon.e. (valuează punctele tari şi nevoile unui sistem de suport personal.f. /dentifică trei strategii de a e#tinde sistemul de suport personal.g. &nalizează două situaţii unde este necesar a utorul "de e#. pro%leme de

muncă, crize familiale$ şi identifică persoana de suport corespunzătoare.

/O\O, Kriends, p.=6.00&000:, aIing and

eepingKriends, p.;G.OP, <nit V3, /dentifEing0upportive 2esources.20K, 2elationships 11

! . Htie şi nţelege conceptul de@comunitate8."///, /3$

a. Defineşte şi dă e#emple de comunităţi diferite "de e#. religioase, grupuriculturale, de cartier, la şcoală, civice$.

%. Descrie responsa%ilităţile aferente apartenenţei la o comunitate.c. /dentifică trei lucruri care fac o persoană să fie parte a unei comunităţi "de

e#. v>rsta, cultura, interesele, nevoile$.d. Cunoaşte %eneficiile implicării n diverse comunităţi.

00&00:, orIsheet =1,3olunteering at &gencies, p.!6=.20K, 2elationships 1!

Tim" li6erS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

!1. Cunoaşte şi nţelege importanţaactivităţilor recreative sănătoase."//, ///, /3$

a. Descrie diferenţele dintre activităţile recreative sănătoase şi dăunătoare. %. Descrie două avanta e ale activităţilor recreative sănătoase "de e#.

reducerea stresului, cunoaşterea de oameni cu interese similare$.c. /dentifică două resurse care pot fi utilizate pentru a găsi activităţi

recreative sănătoase "de e#. ziare, /nternet, afişa e, carte de telefon, familieşi prieteni$.

d. /dentifică o activitate recreativă spre a o e#plora amănunţit.

/O\O, hat Do \ou DoKor Kun? p.=!.

/O\O, hat Does /tean? p.= ./O\O, -rE 0omething

:eQ,p.= .20K, 2elationships 1

Dome#iul de"ri#derilor de mu#!) ,i $tudiu

Pl'#i-i!'re' !'riereiS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1=1



1. (ste capa%il să identifice carierede interes."//, ///, /3$

a. /dentifică deprinderile, a%ilităţile, afinităţile şi antipatiile legate de muncă. %. 5ăseşte domenii de carieră potrivite deprinderilor, a%ilităţilor, afinităţilor

şi antipatiilor.

CB0&, &ctivitE !=, :amethat Zo%.CB0&, &ctivitE =G, 7 ho&m /8 Collage.

!. (ste capa%il să ia o decizie privitoare la carieră n cunoştinţă decauză."///, /3$

a. 0tr>nge informaţii despre unul sau mai multe domenii de carieră "de e#. perspectiva*tendinţele carierei, deprinderi tehnice, salarii potenţiale,educaţie şi pregătirea necesară$.

%. Cunoaşte importanţa voluntariatului, urmăririi locurilor de muncă, şistagiilor plătite pentru a o%ţine informaţii despre domeniile de carieră.

c. 0ta%ileşte scopul carierei.d. & ustează interesele carierei cu deprinderile, o%iective carierei şi a%ilităţile

personale.e. (valuează fiecare opţiune de carieră şi alege un domeniu de carieră care se

potrivesc cel mai %ine scopurile de carieră ale individului.

CB0&, &ctivitE !, &indoQ to the Kuture.

CB0&, &ctivitE 4 , hat isE Career?

CB0&, &ctivitE 6;, hatbsE Bine.

CB0&, &ctivitE = ,CommunitE /ntervieQs.CB0&, &ctivitE =6, Career Choices.

. (ste capa%il să dezvolte un plande carieră."///, /3$

a. 2ecunoaşte cum locul de muncă, e#perienţele de voluntariat, educaţie şitraining profesional afectează ndeplinirea scopurilor de carieră.

%. Determină resursele necesare pentru a o%ţine educaţia, trainingul şistagiatura solicitată.

c. /dentifică %ursele, fondurile şi a utoarele financiare disponi%ile.

Cash 1!)16, Part //, Chapter , Do / 5et a Zo% or AanI on

the BotterE?20K, Career Planning G

Lo!ul de mu#!)S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

4. Jnţelege importanţa anga ării."//, ///, /3$

a. Descrie modul n care nevoile şi dorinţele se leagă de anga are. %. /dentifică două motive pentru care oamenii muncesc "de e#. sta%ilitate,

independenţă$.c. (#plică două moduri n care munca afectează stilul de viaţă al unei persoane.

CB0&, &ctivitE 4, /tbs /n theAag.20K, (mploEment 120K, (mploEment !20K, (mploEment

Lo!ul de mu#!) !o#ti#u'reS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

6. Htie cum să găsească locuri demuncă temporare, cu normă redusă

n comunitate."//, ///$

a. /dentifică trei tipuri de slu %e temporare, cu normă redusă n comunitate"de e#. %a%E)sitting, distri%uirea ziarelor, tăiatul ier%ii$.

%. Descrie unul sau mai multe moduri de a o%ţine slu %e temporare, cu normăredusă "de e#. afişa , anunţuri n %roşura comunitară, crearea unui afiş,discuţii cu vecinii$.

c. &lege o strategie de a o%ţine slu %a temporară, cu normă redusă preferată.

Cash 1!)16, Part //, Chapter , Do / 5et a Zo% or AanI on

the BotterE?20K, (mploEment 6

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?1=!



9. Htie cum să caute un loc demuncă."///, /3$

a. Citeşte şi interpretează informaţiile din anunţurile din ziare şi altemateriale tipărite$.

%. Koloseşte /nternetul pentru a găsi locuri de muncă disponi%ile.c. Cunoaşte importanţa relaţiilor personale n căutarea unui loc de muncă "de

e#. @piaţa de muncă ascunsă8$.d. (#plică ce fac agenţiile pu%lice şi private de plasare a forţei de muncă şi

care sunt costurile aferente fiecăreia.e. 5ăseşte locuri de muncă disponi%ile utiliz>nd una sau mai multe metode

de căutare.

/O\O, SoQ Do / Kind &Zo%? p. .

/O\O, Bearn ore &%outKinding Zo%s, p. )9.

/O\O, 2eading Zo%&dvertisements, p.=.B0&000:, 3)1!, 0earchingfor a Zo%, p. ;) 4 .20K, (mploEment 620K, (mploEment 9

=. Poate completa un formular deanga are."///, /3$

a. Defineşte termenii utilizaţi n mod curent n formularele de anga are. %. /nterpretează ntre%ările din formular şi oferă răspunsurile adecvate.c. Creează o fişă de date personale pentru a fi utilizată la completarea unui

formular de anga are.d. Completează două formulare de anga are.

/O\O, 5etting \our Kacts-ogether, p.;.CB0&, &ctivitE = , &ssumean /dentitE.B0&000:, 3)!!, & Zo%&pplication, p. 94) 9=.20K, (mploEment =

;. Poate crea un C3 şi o scrisoare deintenţie."/3$

a. Defineşte termenul @C38. %. Descrie diferitele formate de C3 "de e#. funcţional, cronologic$.c. Creează un C3 utiliz>nd aceste formate cu supervizare.d. (#plică ce este o scrisoare de intenţie şi ce ar tre%ui să conţină.e. Creează o scrisoare de intenţie pentru a acompania un C3 sau o aplicaţie

cu supervizare.

/O\O, -he 2esume, p.G)1 .

/O\O, &pplEing %E Better, p.11)1!.B0&000:, 3)1 , & 2esume, p. 41) 4!.20K, (mploEment ;20K, (mploEment G


G. Poate participa la un interviu pentru un loc de muncă."///, /3$

a. Descrie rolul interviului n procesul de căutare a locului de muncă. %. &dună informaţii despre companie atunci c>nd se pregăteşte pentru

interviu.c. &fişează ngri ire, m%răcăminte şi comportament corespunzător unui

interviu.d. /dentifică posi%ile ntre%ări pentru interviu şi creează răspunsuri.e. Descrie deprinderile de comunicare ver%ală şi non)ver%ală utilizate ntr)un

interviu.f. (#ersează un interviu cu un prieten sau un adult.g. 2ealizează un interviu şi evaluează performanţele personale.

/O\O, 5etting 2eadE Kor the/ntervieQ, p.1 )14.CB0&, &ctivitE 1, -he 2ightBooI Kor a Zo% /ntervieQ.B0&000:, 3)14, /ntervieQing, p. 4 ) 46.20K, (mploEment 120K, (mploEment 1120K, (mploEment 1!




1 . Cunoaşte şi nţelege importanţamenţinerii contactului după interviu."///, /3$

a. Descrie două modalităţi de menţinere a contactului "de e#. telefon,scrisoare de mulţumire, email$.

%. Descrie ce tre%uie spus n cadrul acestui contact.

/O\O, KolloQ)up, p.16.20K, (mploEment 1

11. Htie cum să utilizeze tehnologiao%işnuită de la locul de muncă."///, /3$

a. /dentifică echipamentele o%işnuite de la locul de muncă inclusivcomputere şi alte tehnologii.

%. Demonstrează utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul demuncă "de e#. fa#, computer, copiator, imprimantă$.

2(K' /mpact of -echnologE onthe

orI Place )http'**scholar.li%.vt.edu*e ournals*Z/-(*v n *leQis.html

1!. Cunoaşte şi nţelege deducerile, %eneficiile şi drepturile salariale aleanga atului."///, /3$

a. (#plică informaţiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia desalariu.

%. /dentifică %eneficiile pentru anga at "de e#. asigurări de sănătate, acordareade timp li%er pentru studiu, concediu, planuri de pensii şi n caz dehandicap$.

c. Descrie cum să o%ţină %eneficiile pentru anga at.d. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hărţuirea se#uală.e. (#plică ce este o pl>ngere şi cum se utilizează pentru a rezolva disputele.f. /dentifică modalităţi de a promova "de e#. programe de pregătire

profesională, educaţie superioară$.g. /dentifică resursele companiei care descriu drepturile şi %eneficiile

anga aţilor "de e#. politici de personal, site /ntranet al companiei$.

/O\O, \our PaEchecI, p.; .Cash 1!)16, Part //, Chapter ,Do / 5et a Zo% or AanI on theBotterE?20K, (mploEment 1420K, (mploEment 16


1 . Htie cum să păstreze locul demuncă."///, /3$

a. /dentifică atitudinile şi comportamentele "de e#. punctualitatea,respectarea instrucţiunilor, asumarea responsa%ilităţilor$ care afectează păstrarea locului de muncă şi promovarea. %. /dentifică m%răcămintea adecvată la locul de muncă.

c. (#plică ce este @su%ordonarea ierarhică8 şi cum funcţionează.d. Cunoaşte importanţa supervizării şi acceptă supervizarea.e. Demonstrează capacitatea de a organiza şi gestiona timpul pentru a

ndeplini sarcinile de la locul de muncă.f. Demonstrează două moduri de a gestiona critica.g. Demonstrează deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la

locul de muncă.h. Demonstrează cola%orarea cu alte persoane ca mem%ru al echipei.

CB0&, &ctivitE 14, Choose toeep /t.

B0&000:, 3)16, Saving a5ood &ttitude, p. 49) 4;.B0&000:, 3)19, Aeing a5ood (mploEee, p. 4G) 6 .B0&000:, 3)1=, 5etting&long Qith the Aoss, p. 61)

6 .B0&000:, 3)1;, \ou &re theAoss, p. 64) 69.20K, (mploEment 19




14. Htie cum să schim%e locurile demuncă."///, /3$

a. Cunoaşte cum ncetarea relaţiilor de muncă actuale poate afectaoportunităţile viitoare de anga are.

%. (#plică de ce este important să acorde anga atorului preavizulcorespunzător.

c. Demonstrează un interviu pozitiv de demisie dintr)o companie.

B0&000:, 3)! , ChangingZo%s' hE?, p. 6G) 9 .B0&000:, 3)!1, ChangingZo%s' SoQ?, p. 91) 9 .20K, (mploEment 1G

Lu're' de!i&iilorS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

16. Cunoaşte şi nţelege procesul deluare a deciziilor %ine)g>ndite."//, ///, /3$

a. Cunoaşte diferenţele dintre deciziile impulsive şi cele %ine)g>ndite. %. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii %ine)g>ndite "de e#.

identificarea opţiunilor, evaluarea argumentelor pro şi contra, alegereaunei opţiuni$.

/O\O, aIing Decisions, p.19.00&000:, aIing 5oodDecisions, p.1 4.

19. Poate utiliza un proces de luare adeciziilor %ine)g>ndite ntr)o situaţie privitoare la deprinderile de viaţă."//, ///, /3$

a. &nalizează o situaţie privitoare la deprinderile de viaţă care necesită odecizie "de e#. alegerea unei cariere, schim%area locului de muncă,efectuarea unei achiziţii ma ore$.

%. &plică procesul de luare a deciziilor %ine)g>ndite la o situaţie privitoare ladeprinderile de viaţă.

c. (valuează rezultatele deciziei.

/O\O, aIing Decisions, p.19.20K, Decision aIing 20K, Decision aIing 4

De"ri#deri de $tudiuS!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

1=. Cunoaşte şi nţelege ceinfluenţează capacitatea de studiu aunei persoane."//, ///, /3$

a. /dentifică două lucruri care influenţează capacitatea unei persoane de astudia "de e#. locaţia, spaţiul, timpul, distragerile$.

%. Determină condiţiile n care o persoană nvaţă cel mai %ine.

B0&000:, ///)! , 0tudE0marter, p.1=4)1=6.B0&000:, ///)!1, 5ettingOrganized, p.19;)1= .2(K) 5irl PoQer &ssignmentAooI http'**QQQ.health.org*gpoQer*girlarea*assignment*20K, 0tudE 0Iills 1, , and

4






ANE2A 5 Do$'rul i#di%idu'l $i "ro r'mul de i#ter%e#tie $"e!i-i!' PIS

DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECI.ICA

(3&B<&2( /:-(2D/0C/PB/:&2&

P2O52& <B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C& P/0 Aceasta este doar o %ostra de dosar %etodologic care cu"rinde indicatori de evaluare,

date "ersonale care sa contribuie la elaborarea "rogra%ului de interventie s"ecifica. Cu siguranta nu este e&haustiv iar o sea%a de indicatori "recu% si ite%i de evaluare aua"licabilitate si relevanta %ai ales "entru asistenta tinerilor "este -/ ani sau adolescenti. Pentruco"ii %ai %ici sau co"ii cu di'abilitati se "ot "ro"une alte instru%ente ada"tate gru"ului tintacare au nu%itori co%uni cu acest instru%ent dar si date diferite si e&igente diferite.

In al doilea rand acest instru%ent incura1ea'a si "ro%ovea'a interdisci"linaritatea siabordarea unitara a beneficiarului insa fiecare "rofesionist "oate avea date "e care le consideraconfidentiale astfel incat acest "lan "oate fi i%bunatatit si frag%entat, nu trebuie co%"letat co%"act , in for%a data ,legata.

D&-( P(20O:&B(2eferent ...................................................... :umeMMMMMMMMMMMMMMMPrenumeMMMMMMMMMMMMM...Data si locul nasteriiMMMMMMMMM.....................0e#ul' masculin ..... feminin ........&cte de identitate' C/...... A/.... &/ ..... :u .......0eria ....................... :r....................Data eli%erarii ..............................C.:.P'..........................................................

asura de protectie.....................................................*Conform SO-. CPC :r...............ddata ....................................

&dresa la care se afla copilul* tinarul .............................................................MMMM........................................................................................................................MMMMMM

2ezidenta........................................................................................................MMMMMDomiciliul temporar......................................................................................MMMMMO%servatii'......................................................................................................................

...............................................................................................................MMMMMMMM

Date despre familie'ama -ata

:ume ................................ :ume ....................................Prenume................................. Prenume ............................... :ecunoscuta........................... :ecunoscut ...........................2esedinta ............................... 2esedinta ..............................

................................................ .................................................Domiciliul temporar................ Domiciliul temporar...............

................................................. ................................................

.................................................. .................................................<ltima adresa cunoscuta .......... <ltima adresa cunoscuta ..........


1==





-rimestrialDelocO%servatii'.................................................................MMMMMMMMMM..-anarul scrie * telefoneaza familiei0aptamanal

Bunar -rimestrialDelocO%servatii

&lte persoane decat parintii care manifesta interes pentru tanar "0pecificati$MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Krati si surori :ume si prenume

Data nasterii 0e# Ocupatie 2ezidenta

&-/-<D/:(& -&:&2<B</ K&-& D( K& /B/() mamaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM) tataMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM) alte rude.............................................................................................................MMM..

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

&-/-<D/:(& P&2/:-/BO2 K&-& D( COP/B *-&:&2


1=G



MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

D&-( (D/C&B( "stare de sanatate, particularitati ale dezvoltarii anatomo)fiziologietc$

&.Caracteristici ale dezvoltarii fiziceMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMA. Deficiente, handicapuri "senzoriale, motorii, psihice$MMMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMC./m%olnaviri'MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

P(20O:&B/-&-(&

DAG@ P;I=IED D@U=OLGA;@A PSIVOLO ICA

Dimensiunea comportamentalaa. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM %. comportament proactivrelatiile cu colegii de apartament

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMatitudinea privind o%tinerea unor drepturi "soma , acte de identitate, etc$

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.

-oleranta fata de stress) coping centrat pe pro%lema

D& :<

) coping centrat pe emotieD& :<

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..

&sertivitate


1;



O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM....................spri in fata de cei din ur " revendicativ, ii a uta pe cei din ur, indiferenta, etc$

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..

rezistenta la frustrareO%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMcomportament conflictual

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

e. compliantaCooperant fata de programul de asistenta

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMBipsa de cooperare fata de programul de asistenta

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM/maginea de sine0tima de sine

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMPrezentarea de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

/maginea corporalasche%a cor"orala, "ot sa a"ara "roble%e de identitate0

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

2espectul fata de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

&utonomie, responsa%ilitate O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Korta eului @ senH, Cattel, factor ce e&"ri%a gradul deintegrare dina%ica, controlul e%otiilor, salbiciunea eului denota de"endenta fatade antura1, atentie Se va ada"ta greu dacae ru"t de relatii.

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMe#' forta ] maturitate, calm, sta%ilitate ininterese, calm, constanta atitudinii,sla%iciune]emotivitate, imaturitate, reactivla frustrare, inconstant in atitudini, evitaresponsa%ilitati, se implica in conflicte,


1;1



a%andoneaza usor.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Popularitate, leadership O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMBocul controlului

Cu% a"recia'a relatiile de cau'alitate,considera ca tanarul este cau'a unor eveni%ente din viata lui sau considera caaltii sunt de vina20

O%servatii................................................................................................................................................................................................................................................

&n#ietate fata de relatiile cu ceilalti O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Buarea deciziei "capacitate$ O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

&titudinea fata de respingere, acceptare O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Dimensiunea afectiva-rasaturi dispozitionale "an#ietate, elemente depresive, %una dispozitie, irasci%i

dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic M, etc$O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

aturitate afectivaO%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Krustrari "elemente refulate, rezistenta la frustrare, $

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Dimensiunea relationala2elatia cu grupul de prieteni

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM


1;!



2elatia cu colegii de apartament.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..

2elatiile la locul de muncaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

2elatia cu autoritateaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

2elatia cu vecinatatea, comunitateaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

2elatiile in mediul scolar MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Comportamente de risc&lcolism O%servatiiMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..

Consum de droguri O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

&titudini suicidare O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

-ul%urari de comportamentKurt

inciunaKuga

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

D( 3OB-&2( /:-(B(C-<&B& ) CO5:/-/3&

Preocupari fata de activitati deCunoastere

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..................


1;



.............................................Preocupari fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..................

.............................................&daptarea fata de sarcini noi O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

2ezolvarea de pro%leme O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Concentrarea fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM(vita anumite activitati cu caracter intelectual

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

-2&0&-<2/ D( C&2&C-(2 ) pozitiveMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..) negative

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM-rasaturi specifice

a$ atitudini fata de munca) pozitive) negative

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. %$ atitudini fata de colegii de centru

) pozitive

) negative) alteleMO%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..c$ atitudini fata de personalul programului

) pozitive) negative


1;4





MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMComunicareBim%a "scris, vor%it$MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.

/nitierea comunicariiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM...PlanificareaactivitatilorMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.Deprinderi culinareMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMDeprinderi de intretinere a spatiului de viataMMMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMOrganizare administrativaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM&lte deprinderiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

PREGATIREA PRO.ESIONALA

C<20<2/ D( P2(5&-/2( 0/ P(2K(C-/O:&2( P2OK(0/O:&B&MMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMBocuri de munca si perioada de activitate profesionala.........................................................................................................................MMMMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................MMM.................................................................................................MMMMM..................................MMM......................................................................................MMMMM.............................................MMM..........................................................................MMMMM.......................................................MMM..................................................................MMMMMO%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMM.MMMM.MMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

PASIUNI F INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LI ER O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM...


1;9



MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

PRO LEME PERSONALEMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.................................................................................................................................MMM..................................................................................................................................MMM...................................................................................................................................MMM..................................................................................................................................MMM.

PLAN DE INTERVENTIE

:(3O/B( -&:&2<B</MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

O IECTIVEP( -(2 (: 0C<2- MMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM


1;=



P( -(2 (: (D/< MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

P( -(2 (: B<:5 MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

&C-/3/-&-/ P2OP<0(MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

(-OD( D( B<C2<MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMP2O52& <B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C&)PB&:

Buna O%iective &ctivitati

-

?


1;;



:

4

7

B

9

/

-5

--

-?

OA0(23&-// K/:&B(Consilierea psihologicaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMConsilierea uridicaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.....................................................................................................................MMMMM..&sistenta medicalaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM................................................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM


1;G



Consilierea vocationalaMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM............................................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMOrientarea scolaraMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.....................................................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM/nsusire deprinderi de viataMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..............................................................................................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM&lte o%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.................................................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMM.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM

Psiholog..................MMMMMM.. Data completarii fisei .................................&sistent social ................MMMMMData completarii fisei .................................(ducatorMMMMMMMMMMM.Data completarii fiseiMMMMMMM..


1G



ANE2A >

.ORMULAR PENTRU ADULTUL CARE .ACE EVALUAREA TINARULUI

/nstrucţiuni ' &ceastă listă de referinţă vă cere să apreciaţi deprinderile de viaţă pentanumit t>năr cu care lucraţi. :u e#istă răspunsuri corecte sau greşite şi nimeni nu deţine a%ilităţile descrise mai os. /ncercaţi să răspundeţi la toate ntre%ările. Dacă sunt prea

ntre%ări la care nu răspundeţi, s)ar putea să nu o%ţineţi rezultatul doritDe c>t timp l cunoaşteţi pe t>năr? luni ani

2elaţia dvs. cu t>nărul' Părinte %iologic, vitreg sau adoptiv &sistent maternal profesionist, inclusiv rude şi prieteni apropiaţi &lte rude, e#luz>nd asistentul maternal profesionist &lte persoane sau curator Ofertant de servicii "de e#emplu, lucrător de caz, terapeut, personal din protecţia copilu Profesor &ltele

->nărul locuieşte cu dvs.' Da :u

0e#ul' Keminin asculin

3>rsta actuală a t>nărului' su% 1 ani 1= 1 1; 14 1G 16 ! 19 peste ! ani :ivelul de şcolarizare al t>nărului' clasa a =)a clasa a 1!)a clasa a ;)a Hcoală profesională clasa a G)a Colegiu clasa a 1 )a :u este la şcoală


1G1



clasa a 11)a &ltele<nde locuieşte t>nărul "situaţia de viaţă$

mpreună cu părinţii %iologici mpreună cu mama sau tatăl %iologic mpreună cu părinţii*părintele adoptivi mpreună cu asistentul maternal care nu este rudă mpreună cu o rudă "nu asistent maternal$ mpreună cu rudele care sunt şi asistenţii săi maternali ntr)o casă de tip familial ntr)o instituţie rezidenţială ntr)o instituţie de detenţie uvenilă sau casă de corecţie mpreună cu un prieten de familie "nu asistent maternal$ Pe cont propriu &ltele

De c>t timp locuieşte n aceast mediu luni ani

:otaţi răspunsul care descrie cel mai %ine t>nărul'0arcini privind viaţa de zi cu zi

1.Htie să spele hainele urmărind eticheta :< seamana 0eaman putin Descrie produselor"de e#emplu, spălare manuală, cu tanarul cu tanarul cel mai %iautomată, curăţire şi spălare cu apă rece!. 0e prote ează mpotriva posi%ilelor spargerila domiciliu

. /şi aran ează hainele c>nd este nevoie, dee#emplu coaserea nasturilor 4./şi pregăteşte masa singur6. Koloseşte aparatura din %ucătărie, de e#emplucuptorul cu microunde, mi#erul electronic, aragazul9. Depozitează m>ncarea astfel nc>t nu se strică şi nu se deteriorează "frigider, camara rece$=. 2espectă regulule de %ază pentru prevenireaincendiilor şi regulile de siguranţă acolo undelocuieşte;.Păstrează curăţenia n spaţiul n care trăieşteG. Previne sau minimalizează apariţia g>ndacilor,furnicilor, şoarecilor, etc,1 . Planifică mese sănătoase n fiecare săptăm>nă11.Kace cumpărături

Bocuinţa şi resursele comunitare1!. Poate nţelege şi răspunde anunţurilor pentru cumpărarea unei locuinţe1 . Poate dezvolta un %uget lunar necesar vieţiiindependente


1G!



14. Poate calcula costurile de nceput ntr)o locuinţă nouă "de e#emplu avans pentru chirie, utilităţi, mo%ilă$16. Poate aran a pentru noi servicii telefonice şiutilităţi "de e#emplu gaz,apă, electricitate$19.Poate completa un contract de nchiriere sau de leasing

1=.Poate e#plica unde poate cere a utor n cazul unuiconflict cu propreietarul locuintei1;.Poate e#plica cum şi poate o%tine carnetul de conducere1G.Poate e#plica cum poate să o%ţină asigurarea pentru maşină! .Poate e#plica ce se nt>mplă dacă conduce su influienta %ăuturilor alcoolice sau a drogurilor

!1. (ste conştient de e#istenţa agenţiilor şi serviciilor sociale locale "de e#emplu oficiile de muncă şi serviciile de consiliere!!. Poate e#plica cum se completeazăcecurile, cum se fac depozitele n %anişi tranzacţiile &- , %ugetul şiverificarea de economiilor.! .Poate interpreta informaţiile din fluturaşulde salarizare!4.Poate nţelege informaţiile din facturi"de e#emplu, factura de telefon$!6.Poate e#plica părţile %une şi rele ale cumpărării pe credit!9. Poate e#plica cum se sta%ileşte şi menţineo %ună rată de credit!=.Poate descrie două modalităţi de a economisii %ani atunci c>nd cumpără anumite articole!;. Poate contacta diferite agenţii din apropiereacomunitate pentru a primi sfaturi financiare!G. Cunoaşte ce cumpărături poate face cu 1 de lei

&uto ngri irea.Poate sta%ili o nt>lnire cu medicul, dentistul

sau la clinică atunci c>nd are nevoie1.Poate descrie două sau mai multe locaţii de unde

poate primi a utor dacă se simte n nesiguranţă!.Poate contacta locaţii n zona n care locuieşte

pentru a o%ţine informaţii despre viaţa se#uală şi sarcină

.Poate e#plica două modalităţi pentru prevenirea %olilor cu transmitere se#uală ca de e#emplu S/3,0/D& şi sifilis

4.Poate să se ngri ească n cazul rănilor sau %olilor uşoare

6.Poate e#plica ce se nt>mplă cu organismul său dacă fumează , consumă alcool sau foloseşte droguri


1G



9.Poate e#plica cum răm>n nsărcinate fetele=.Poate e#plica cum se poate preveni o sarcină nedorită;.Poate refuza avansurile se#ualeG./nţelege ce medicamente să folosească atunci c>nd

apar semne de %oală uşoară

4 .Dacă are nevoie de a utor medical cunoaşte modul ncare sa il o%tina41.Pune intre%ari.4!. /ncearca sa gaseasca un o solutie de compromis atunci cand aredivergete cu alte persoane4 . Prezinta cu claritate ideile sale catre ceilalti44. Cere a utor atunci cand este nevoie46. (#plica modul in care se simte "de e#emplu, furios,fericit, ingri orat sau depresiv$49. O%tine a utor daca sentimentele sale il ingri oreaza4=. &ccepta complimente sau aprecieri fara a se simtistingherit4;. /a in considerare criticile fara a deveni furios, tristsau defensiv4G.Kace faţă m>niei fără a folosi violenţa6 .Poate e#plica cultura din care provine61. n timpul li%er, se implică n activităţi care nu i aduc necazuri6!.Discută despre pro%lemele sale cu un prieten6 .Discută cu un adult faţă de care se simte apropriat64.(vită relaţiile care produc durere sau caresunt periculoase66.(ste politicos cu ceilalţi69.&preciază lucrurile pe care ceilalţi le fac pentru el6=.2espectă proprietatea celorlalţi6;.2espectă modul altor oameni de g>ndi, stilul lor deviaţă şi atitudinile lor 6G.(ste capa%il să organizeze şi să conducă activităţide grup "activităţi şcolare sau sportive$9 .Poate e#plica educaţia sau pregătirea necesarăopţiunilor sale de carieră profesională91.Poate descrie trei modalităţi de a găsi un loc de munca9!.Poate e#plica de ce sunt importante recomandările %une de la locul de muncă9 .Poate să se pregătească pentru un interviu "se pregăteşte pentru ntre%ări, soseşte la timp, se m%racăadecvat, etc.$94.Poate e#plica de unde o%ţine informaţii pentru ao%ţine a utorul financiar necesar continuării educaţiei96.Poate e#plica modul n care poate o%ţine o copie acertificatului său de naştere99.Poate e#plica cum poate o%ţine o copie a cărţii de munca


1G4



9=.Poate descrie paşii pentru a)şi ndeplinii unul din scopurilesale9;.0e g>ndeşte la mai multe variante atunci c>nd ia o decizie9G.0e g>ndeşte la modul n care alegerile sale i afectează pe ceilalţi

= .0e g>ndeşte la modul n care alegerile din prezent i vorafecta viitorul pentru o perioadă de un an sau mai mare=1. ntrea%ă prietenii sau familia atunci c>nd are nevoie deidei c>nd nu este sigur de o alegere pe care o face=!.2eflectează asupra propriilor greşeli= .0e pregăteşte pentru e#amene sau discursuri=4.Koloseşte %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau alte resurse pentru a o%ţine informaţii=6. şi ndeplineşte sarcinile n timp util=9.& unge la şcoală sau la muncă n timp util==.Poate e#prima idei a%stracte n scris=;.(ste capa%il să facă prezentări ver%ale n faţa unui grup-O-&B :< 0(& &: C< -/:&2<B 0( &:& P<-/: C<

-/:&2<BD(0C2/( C(B &/ A/:(-/:&2<B

&D&P-&2( D<P& KO2 <B&2<B &D<B-<B</ D/: C&0(\ K& /B\ P2O52& 0 0/DO2O-S\ /.&:0(BB


1G6



ANE2A ?

.ORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL

/nstrucţiuni' &ceste ntre%ări vă vor cere să răspundeţi ce cunoşteţi şi ce puteţi să :u e#istă răspunsuri corecte sau greşite şi nimeni nu deţine toate a%ilităţile descrise ma

ncercaţi să răspundeţi la toate ntre%ările.Dacă sunt prea multe ntre%ări la care nu răspundeţi, s)ar putea să nu o%ţineţi rez

dorit.(u sunt'

O fată <n %ăiat

3>rsta actuală' su% 1 ani 1= 1 1; 14 1G 16 ! 19 peste ! ani

:ivelul de şcolarizare' clasa a =)a clasa a 1!)a clasa a ;)a Hcoală profesională clasa a G)a Colegiu clasa a 1 )a :u este la şcoală clasa a 11 )a &ltele

0electaţi răspunsul care descrie cel mai %ine situaţia n care vă aflaţi, n prezent loc mpreună cu părinţii %iologici mpreună cu mama sau tatăl %iologic mpreună cu părinţii*părintele adoptivi mpreună cu asistentul maternal care nu este rudă mpreună cu o rudă "nu asistent maternal$ mpreună cu rudele care sunt şi asistenţii săi maternali ntr)o casă de tip familial ntr)o instituţie rezidenţială


1G9



ntr)o instituţie de detenţie uvenilă sau casă de corecţie mpreună cu un prieten de familie "nu asistent maternal$ pe cont propriu altele

De c>t timp locuieşti n aceste condiţii luni ani

&m %uletin de identitate Da :u

&m o copie a certificatului meu de naştere Da :u

&m o fotografie tip Da :u

De c>te ori aţi completat acest formular p>nă n prezent, e#cluz>ndu)l pe cel de faţă niciodată de două ori

o singură dată de sau mai multe ori 3ă rugăm selectaţi răspunsul care vă caracterizează cel mai %ine'

:u seamana 0eamana 0eamanacu mine putin cu foarte mult

mine cu mine0arcini privind viaţa de zi cu zi

1.Htiu să mi spăl hainele urmărind eticheta produselor "de e#emplu,spălare manuală, automată,curăţire şi spălare cu apă rece$

!. ă prote ez mpotriva posi%ilelor spargeri ladomiciliu.imi aran ez hainele c>nd este nevoie, de e#emplu,mi cos nasturii

4. mi pregătesc masa singur6.Kolosesc aparatura din %ucătărie, de e#emplucuptorul cu microunde, mi#erul electronic,aragazul9.Depozitez m>ncarea astfel nc>t să nu se stricesau să se altereze=.2espect metodele de %ază pentru prevenirea incendiilor şi regulile de siguranţă acolo unde locuiesc

;.Păstrez curăţenia n spaţiul n care trăiescG.Previn sau reduc apariţia g>ndacilor, furnicilor, soarecilor,etc1 .Planific mese sănătoase n fiecare săptăm>nă11. erg la cumpărături

Bocuinţa şi resursele comunitare1!.Pot nţelege şi răspunde anunţurilor pentrucumpărarea unei locuinţe1 .Pot dezvolta un %uget lunar pentru viaţa pe cont propriu


1G=



14.Pot calcula costurile de nceput pentru noualocuinţă "de e#emplu avans pentru chirie, utilităţi,mo%ilă$16.Pot aran a pentru noi servicii telefonice şiutilităţi "de e#emplu gaz,apă, electricitate$

19.Pot completa un contract de nchiriere sau de leasing1=.Pot e#plica unde se cere a utor n cazul unui conflictcu proprietarul casei n care locuiesc1;.Pot e#plica cum mi pot do%indii carnetul de conducere1G.Pot e#plica cum pot o%ţine asigurarea pentru maşină! .Pot e#plica ce se nt>mplă dacă conduc su%influienta %ăuturilor alcoolice sau a drogurilor !1.Cunosc despre e#istenţa agenţiilor şi serviciilor socialelocale"de e#emplu oficiile de muncă şi serviciile de consiliere$

:< seamana 0eamana 0eamana cu mine puţin cu foarte mult mine cu mine anagementul %anilor !!.Pot e#plica cum se completează cecurile,cum se fac depozitele de %ani şitranzacţiile &- , A<5(-<B şi verificareacontului de economii.! .Pot interpreta informaţiile din fluturaşulde salarizare!4.Pot nţelege informaţiile din facturi"de e#emplu, factura de telefon$!6.Pot e#plica avanta ele şi dezavanta elecumpărării pe credit!9.Pot e#plica cum se sta%ileşte şi menţineo %ună rată de credit!=.Pot descrie două modalităţi de a economisi %ani atunci c>nd cumpăr anumite lucruri!;.Pot contacta diferite agenţii acolo undelocuiesc pentru a primi sfaturi financiare!G.Cunoasc ce cumpărături pot să fac cu 1 D( B(/

&uto ngri irea.Pot să sta%ilesc o nt>lnire cu medicul,

dentistul sau la o clinică atunci c>nd am nevoie1.Pot descrie două sau mai multe locaţii de unde

pot primi a utor dacă mă simt n nesiguranţă!.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc

pentru a o%ţine informaţii despre viaţa se#uală şisarcina nedorită

.Pot e#plica două modalităţi de prevenire a %olilor cu transmitere se#uală ca de e#emplu S/3, 0/D& şi


1G;



sifilis4.Pot să mă ngri esc n cazul rănilor sau %olilor

uşoare6.Pot e#plica ce se nt>mplă cu organismul meu dacă

fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri

9.Pot e#plica cum răm>n nsărcinate fetele=.Pot e#plica metode de prevenire a sarcinii;.Pot refuza avansurile se#ualeG. nţeleg ce medicamente să folosesc atunci c>nd

apar semne de %oală uşoară4 .Daca am nevoie de a utor medical cunosc modul in care sail o%tin

Dezvoltarea sociala41.Pun intre%ari pentru a ma asigura ca inteleg mesa ultransmis4!./ncerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergentecu alte persoane4 . Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati44. Cer a utor atunci cand am nevoie46. (#plic modul in care ma simt " de e#emplu, manios,fericit,ingri orat sau depresiv$49. O%tin a utor daca senrtimentele mele ma ingri oreaza4=. &ccept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit4;. /au in considerare criticile fara a deveni furios,trist sau defensiv4G. Kac fata maniei fara a folosi violenta6 .Pot e#plica mediul cultural din care provin61.in timpul li%er, mă implic n activităţi carenu mi aduc necazuri6!.Discut despre pro%lemele mele cu un prieten6 .Discut cu un adult faţă de care mă simt apropriat64.(vit relaţiile care produc durere sau care sunt periculoase66.0unt politicos cu ceilalţi69.&preciez lucrurile pe care ceilalţi le fac pentru mine6=.2espect proprietatea celorlalţi6;.2espect modalităţile altor oameni de a g>ndi, stilullor de viaţă şi atitudinile lor 6G.0unt capa%il să organizez şi să conduc activităţide grup "activităţi şcolare sau sportive$9 .Pot e#plica educaţia sau pregătirea necesară opţiunilor mele de carieră profesională91.Pot descrie trei modalităţi de a găsi un loc de muncă9!.Pot e#plica de ce sunt importante recomandările de lalocul de muncă9 .Pot să mă pregătesc pentru un interviu pentru o%ţinereaunui loc de muncă "mă pregătesc pentru ntre%ări, sosesc latimp, mă m%rac adecvat, etc.$


1GG



94.Pot e#plica de unde pot o%ţine informaţii pentru a primia utorul financiar necesar continuării educaţiei96.Pot e#plica modul n care pot o%ţine o copie acertificatului meu de naştere99.Pot e#plica cum pot o%ţine o copie a cărţii de munca

9=.Pot descrie paşii pentru ndeplinirea unuia dintrescopurile mele9;.2eflectez la mai multe variante atunci c>nd iau o decizie9G. 2eflectez la modul n care alegerile mele i afectează pe ceilalţi= .2eflectez la modul n care alegerile pe care le fac n prezent mi vor afecta viitorul pentru o perioadă de un an saumai mult=1. ntre% prietenii sau familia atunci c>nd am nevoie de ideişi nu sunt sigur n legătură cu o anumită alegere pe care o fac=!. ă g>ndesc la propriile mele greşeli= . ă pregătesc pentru e#amene sau discursuri=4.Kolosesc %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau alte resurse pentru a o%ţine inf=6. mi ndeplinesc sarcinile la timp=9.& ung la şcoală sau la muncă n timp util==.Pot e#prima idei a%stracte n scris=;.0unt capa%il să fac prezentări ver%ale n faţa unui grup

-O-&B :< 0(& &: C< -/:&2<B 0( &:& P<-/: C<

-/:&2<BD(0C2/( C(B &/ A/:(-/:&2<B

2ugăm selectaţi răspunsul cel mai %un pentru fiecare din următoarele ntre%ări'

0arcini privind viaţa de zi cu zi 1. Cum procedaţi atunci c>nd v>nzătorul nu vă dă restul corect la magazin? l ignor şi plec i cer să recalculeze restul ă nfurii şi i spun că a făcut o greşeală 0olicit să discut cu managerul magazinului !.Care din următoarele alimente se strică mai repede dacă sunt lăsate n frigider? 2oşiile Pastele făinoase 0trugurii Baptele

Bocuinţa şi resursele comunitare . Dacă vă cumpăraţi o casă, n ce mod veţi plăti pentru aceasta? Prin ipotecare Chirie lunară <n depozit de siguranţă <n cont curent


!



4.<nde vă adresaţi pentru schim%area adresei adresi din %uletin atunci c>nd vă domiciliul? Ba magazin Ba poliţie Ba oficiul poştal Ba %i%lioteca pu%licăanagementul %anilor 6. Care este cea mai %ună modalitate de a verifica un cont %ancar? nregistrez chitanţele n registrul personal 5hicesc c>ţi %ani ar putea să fie n cont -elefonez la %ancă mi o%ţin %alanţa financiară de la &- 9. Ce nseamnă @salariul netU din fluturaşul dvs. de salariu? Aanii care răm>n nainte de impozitare şi ta#e 3enitul pe oră

0alariul dvs după ce s)au dedus impozitele şi ta#ele Aanii care se deduc din salariu pentru asigurarea socială &uto ngri irea

=. Care din următoarele %oli :< este o %oală cu transmitere se#uală? 0ifilis S/3*0/D& Aronşitele Clamidia ;.Care este cea mai eficientă metodă pentru prevenirea sarcinii? Kolosirea prezervativului

&%stinenţa Kolosirea pilulelor contraceptive Kolosirea diafragmei

Dezvoltare socială G. &nca se afla n prima ei zi de şcoală la şcoala n care s)a mutat.Care este cea mai %ună metodă pentru ca ea să şi facă noi prieteni? (vitarea celorlalţi p>nă n momentul n care vor discuta cu ea 0e prezintă celorlalţi n timpul pauzelor de pr>nz ntrerupe o conversaţii private /ntervine să)i calmeze pe ceilalţi atunci c>nd devin furioşi

1 . C>nd sunteţi furios care este primul lucru pe care l faceţi? 3ă daţi seama imediat că sunteţi furios /gnoraţi modul n care vă simţiţi 2idicaţi vocea la cineva 3ă uitaţi la televizor

O%iceiuri de muncă şi studiu 11. &tunci c>nd vă pregătiţi de interviu pentru o%ţinerea unui loc de muncă Cereţi unui prieten să vă nsoţească


! 1



0unteţi pregătit să vor%iţi despre deprinderile pe care leaveţi :u vă g>ndiţi să puneţi ntre%ări nt>rziaţi puţin 1!. Cum vă daţi seama că aţi ndeplinit o sarcină C>nd aţi terminat complet tot ceea ce v)aţi planificat C>nd aţi o%osit să lucraţi pentru ndeplinirea acelei sarcini &tunci c>nd vă sta%iliţi o nouă sarcină C>nd cineva vă spune că faceţi o trea%ă %ună

&m completat acest formular de evaluare "vă rugăm selectaţi ce se aplică$' mpreună cu un adult singur mpreună cu un prieten

Cum ţi s)a părut această evaluare nu mi)a plăcut a fost %ine mi)a plăcut

/ntre%ări suplimentare&ceastă secţiune se utilizează atunci c>nd e#istă ntre%ări suplimentare oferite de

sau institutie.& A C D

1.!.

.4.6.9.=.;.G.1 .11.1!.1 .14.16.19.1=.1;.1G.

&D&P-&2( D<P& KO2 <B&2<B COP/B<B</ D/: C&0(\ K& /B\ P2O52& 00/ DO2O-S\ /.&:0(BB


! !



ANE2A

CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA

uscIie 0chool of Pu%lic 0ervice, <niversitE of 0outhern aine and :ational 2esourcCenter for \outh 0ervices, College of Continuing (ducation <niversitE of OIlahoma identificat patru principii fundamentale si 1 criterii sugerate pentru practica care retendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind e#perientele e#pertilor in domeniu.

Cele patru principii se refera la '• dezvoltarea tanarului•

cola%orare• competenta culturala• legaturi permanente

ai os veti gasi cele 1 criterii. arcati cu un cerc j criteriile de a e#istente in progrdumneavoastra. arcati k langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o s

serviciile pe care doriti sa le implementati.

1.<n plan de tranzitie pentru fiecare tanar care'0e %azeaza pe evaluarea nevoilor,(ste dezvoltat cu implicarea activa atanarului,(ste revizuit periodic.

6. Begaturi comunitare sta%ile careMKac legatura tanarului cu resurselecomunitare,Kac legatura tanarului cu mentorii adulti,Creaza oportunitati de cariera pentrutineri,0timuleaza calitatea de leader a tinerilor.

!. O componenta de instructiuni clar definite privind deprinderile de viata caredau posi%ilitatea tanarului sa'0a cunoasca si sa inteleaga un setfundamental de deprinderi de viata

9. Componenta supervizata de viataindependenta care permite tinerilor sa'&leaga propria locuinta,Plateasca cheltuielile si sa)si mentina %ugetul,


!



0a practice deprinderile intr)un7mediu real de viata8

2ezolve conflictele cu colegii si vecinii, si0a preia sau sa)si asume cheltuielile legetede chirie la inchiderea programului.

. 0pri in educational pentru'

Completarea studiilor,Cresterea gradului de alfa%etizare,&legerea carierei,Dezvoltarea unui plan educational sidecariera/nceperea unui program posteducational*profesionalCompletarea unui program posteducational*profesQional.

=. 0ervicii medicale care'

0a pregateasca tanarul sa)si satisfacanevoile legate de sanatate,Conecteaza tanarul la resurse adecvate privind serviciile de sanatate comunitare,&sigura asistenta in caz de a%uz desu%stante.

4. Componenta privind locul de muncaKurnizeaza oportunitati pentru e#plorarea

cariereiKurnizeaza asistenta in dezvoltarea planului educational si de cariera,Kurnizeaza e#periente legate de cariera,Kurnizeaza modele de cariera,(#plorarea carierei,0ta%ileste si coordoneaza parteneriate cuinstitutii educationale locale, firme si programa de ocupare.

;. 0ervicii pentru atingerea identitatiiculturale si maturitatii emotionale care

a uta tanarul sa'7Kace pace cu trecutul8" de e#.,consiliere de trauma$,Depasirea etapelor emotionale aletranzitiei,Promoveaza dezvoltarea identitatiiculturale,/dentificarea si anga area in activitatiadecvate de petrecere a timpului li%er.

G. &ctivitati de permanentizare a relatiilor

care a uta tanarul pentru'2eunificarea familiei,/ntoarcerea in comunitate,Considerarea si pregatirea pentru adoptiesau alte laegaturi permanente,Dezvoltarea*e#tinderea retelei personalede spri in.

1!. Componenta de instruire permanenta

care'Orienteaza personalul nou venit catrefilosofia vietii independente si dezvoltariitinerilor,Kurnizeaza pregatire permanenta pentru peronalul cu e#perienta,/ncura eaza personalul in do%andirea denoi cunostinte si deprinderi,Contri%uie la educarea comunitatiiscoala*anga atori etc. despre nevoiletinerilor aflati in tranzitie.

1 &ctivitati de dezvoltare care furnizeazaoportunitati pentru cresterea deprinderilor de 7advocacE8,Participarea directa la planificareaactivitatilor din program,Participarea la servicii comunitare" consiliere, educatie$.

1 . Componenta permanenta de evaluarecare masoara rezultatele immediate ale programului "rezultatele la inchiderea programului$,2ezultatele pe termen scurt legate de tineri"9)1! luni de la incheierea programului$,2ezultatele pe termen lung legate de tineri"la un an dupa inchiderea programului$


! 4



11. 0evicii dupa terminarea programului/nformatii si referinte&sistenta financiara temporara,& utor pentru sta%ilirea si mentinereaconditiilor de viata,

Oportunitati de spri in in grup,Oportunitati de impartasire a e#perientelor de tranzitie cu alti tineri,0pri in personal in perioada de tranzitiecatre autonomie.

ANE2A

I#ter%iul "ri%i#d "u#!tele t'ri 7#tre6)ri "e#tru e%'lu're' 6'&'t) "e "u#!te t'ri

Care credeţi că a fost cel mai important lucru pe care părinţii dumneavoastră considerat important să l nvăţaţi pe măsură ce vă dezvoltaţi?

Dacă aţi putea să vă nvăţaţi copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?Care sunt c>teva dintre tradiţiile familiei dumneavoastră? Cine participă la săr%ă

n familie "vacanţe, săr%ători$?/n ce mod aţi dori să vă descrie cineva familia?0puneţi c>teva lucruri despre loialitate familială care să ai%ă legătură cu fa

dumneavoastră./maginaţi)vă familia dumneavoastră aşa cum aţi dori să fie. 0puneţi)mi cum arată.Care sunt cele mai mari realizări ale familiei dumneavoastră?Ce calităţi folosiţi pentru a vă a uta familia n momente de stress şi greutăţi?Dacă aţi putea spune un lucru %un despre dumneavoastră, care ar fi acela? Ce ar spuneCum sunt luate deciziile n familia dumneavoastră?Cum a fost gestionată ultima pro%lemă apăruta n familia dumneavoastră?Către cine se ndreaptă familia dumneavoastră la nevoie?Care sunt c>teva dintre cele mai importante lucruri care s)au nt>mplat n f

dumneavoastră?Care este cel mai %un aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastră?Care sunt visele dumneavoastră privitoare la familie?Care sunt locurile de muncă, ho%%E)urile şi deprinderile fiecărui mem%

familiei dumneavoastră?Ce doriţi să faceţi pentru a vă distra? 0unt anumite lucruri pe care mem%rii fam

dumneavoastră le fac cu plăcere mpreună?Cum vă faceţi prieteni? Care este cel mai %un prieten de familie?& tre%uit vreodată să vă %azaţi pe o organizaţie pentru a utor?


! 6



&ţi avut vreodată o criză n familie? &ţi ştiut pe cine să sunaţi? &u răspuns manieră care v)a a utat?

0unteţi implicaţi n activităţi comunitare? /n ce programe sau activităţi disponi%comunitatea dumneavoastră aţi dori să fiţi implicat dacă aţi putea?

0ursa' &daptată de la' Divizia Departamentului de 0ănătate şi 0ervicii umane :C a S*DD*0"! $. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ului de asisten ă.2aleigh, :C' &utor

anagementul de caz n domeniul protecţiei copilului n 2om>nia /nstitutul Zordan pentru fa

ANE2A BMODEL 5 DE ANCHETA SOCIAL MODEL * VEZI PIS@ ANE2A 5

2ealizată de asistentul social Bocul şi dataPersoane prezente 0copul

/. Date de identificare a %eneficiarului :ume şi prenume' Bocul şi data naşterii' C:P' * * * * * * * * * * * * * A./.Domiciliul legal' Domiciliul n fapt'0tare civilă' 0tudii' Ocupaţia' (tnia' 2eligia'

//. Date despre familie' Date des"re %a%a so ia0

:ume şi prenume' Bocul şi data naşterii' C:P' * * * * * * * * * * * * * A./.Domiciliul legal' Domiciliul n fapt'0tare civilă' 0tudii' Ocupaţia' (tnia' 2eligia'


! 9



Date des"re tata so ul0 :ume şi prenume' Bocul şi data naşterii' C:P' * * * * * * * * * * * * * A./.Domiciliul legal'

Domiciliul n fapt'0tare civilă' 0tudii' Ocupaţia' (tnia' 2eligia' Date des"re co"iii din fa%ilie

:r.Crt

:ume si prenume Data nasterii Ocupatia Bocul unde se aflacopilul' familie *institutie

O%servaţii

1!

46 Date des"re alte "ersoane care locuiesc la aceea!i adresă

:r.crt.

:ume şi prenume 3>rsta 0tare civilă Ocupaţie

1!

///. /storicul social al %eneficiarului /3. 0tarea de sănătate

3. 0ituaţia materială*financiară

Locuin a


! =



Proprietate personală' da nu :umarul de camere' (lectricitate &pă curentă Jncălzire -elefon

0tarea de igienă' 0atisfăcătoare :esatisfăcătoareSu"rafa a de teren cultivată "tipul culturii$'

&nimale'&lte proprietăţi'=enituri

0ta%ile'Ocazionale'3/. 2elaţiile n familie şi comunitate ;ela ii #n fa%ilie+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX ;ela iile #n co%unitate+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

3//. O%servaţii 3///. Concluzii şi recomandări

&sistent 0ocial


! ;



ANE2A / MODEL DE CONTRACT CU .AMILIA/ncheiat astazi intre Domnul

in calitate de manager de caz si Do in calitate de parinte* reprcopilului "nu%ele si "renu%ele co"ilului $ nascut la da domiciliat in pentru care Comiisia pentru Protectia Copilului a decis %asura de "rotectie, incadrare in grad de handica", orientare scolara, altele0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX in temeiul Sotararii nr.

0copul contractului' asigurarea indeplinirii o%iectivelor prevazute in P/0*plande servO%ligatiile partilor

//.& . anagerul de caz se o%liga '0a asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile prevazute in P/0*

de servicii .0a reevalueze periodic si sa a usteze P/0*plan de servicii , in raport. cu situatia actu

copilului, in parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si autoritatile locale .&ltele

//.A Parintele*2eprezentantul legal se o%liga '0a asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul institutiilor si servi

desemnate in P/0* plan de servicii " sa*l "regateasca, sa*l duca la ti%", sa "artici"e la "rogra%ele "entru "arinti etc.0

0a invete sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru acasa din prograrespective "e#ercitii, activitati, modalitati etc.$

0a respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor respective.0a cola%oreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederile prezentului con&lteleDurata contractuluiPrezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie pe perioad

implementare a P/0*plan de servicii.Clauze finale


! G



Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul am%elor parti./n caz de nerespectare, din motive o%iective, a celor stipulate in prezentul contract,

reevalua situatia creata si se va sta%ili de comun acord, noile masuri care se impun "de e&.reducerea di%ensiunilor "lanului actual, gasirea de solutii alternative, s"ri1in su"li%entar etc.0

/n caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract, contractul va fi reziliat si in

procesul de evaluarea copilului se va relua in vederea revizuirii hotararii Comisiei pProtectia Copilului.P/0*Plan de servicii constituie ane#a si parte integranta a prezentului contract.&ltele

Prezentul contract s)a incheiat in ! e#emplare, cate unul pentru fiecare parte.

2esponsa%ilul de caz Parintele*Parintii2eprezentantul legal al copilului

0emnatura 0emnatura&:(V& G ) odel fisa de monitorizare a evolutiei copilului


!1



&ctivitati Date aleevaluarii

O%iectivulactivitatii

Persoanaresponsa%ila cuimplementareaactivitatii

Perioada i loacenecesare

Progresullunar

Progresulcumulat

Deprinderigospodarestia.I%"ortantacurateniei locuintei

)descrie cel putin !calitati ale unei casecurate)(#plica doua %eneficii alementinerii unei casecurate)Descrie utilizareacorecta a produselorde curatare identificatrei tehnici decuratare si aechipamentului)Poate mentine ocamera curata, stie saschim%e len eriab. Isi ingri1estehainele, garderoba)Descrie diferitemoduri de spalare ahainelor )Dovedeste priceperein aran area ordonataa hainelor

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?!11



ANE2A *1

ANALIZA CQMPULUI DE .ORTE

S!o"ul

O tehnica de identificare a acelor forte care favorizează sau o%structioneimplementarea schim%ării.

8orte restricitive

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	petzymarian
View:	311 times
Download:	11 times

Ghid Metodologic Pentru Dezvoltarea Abilitatilor

Documents