MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT DIN BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ
IMPACTUL KINETOTERAPIEI ASUPRA FUNCȚIEI
RESPIRATORII LA COPIII CU TETRAPAREZĂ SPASTICĂ
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific:
Prof.univ.dr. Orțănescu Dorina
Doctorand:
Paulescu Popescu Rodica
BUCUREȘTI – 2018
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT DIN BUCUREŞTI
SECRETARIAT ȘCOALA DOCTORALĂ
D-lui/D-nei
..............................................................................................................
Vă facem cunoscut că, în data de ..............................................,
orele……….., în sala
........................................................................................... a Universității
Naționale de Educație Fizică și Sport din București, va avea loc
susținerea publică a tezei de doctorat de către:
Cu titlul:
IMPACTUL KINETOTERAPIEI ASUPRA FUNCȚIEI
RESPIRATORII LA COPIII CU TETRAPAREZĂ SPASTICĂ
în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației
Fizice.
În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea
titlurilor științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat,
cu rugămintea de a comunica în scris observațiile dumneavoastră pe
adresa:
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada
Constantin Noica, numărul 140, sector 6, București și de a participa la
susținerea publică a tezei.
RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,
Prof.univ.dr. Florin PELIN Ing. Silviea CONSTANTINESCU
1
PARTEA I
FUNDAMENTELE TORETICE ALE PROGRAMELOR DE
KINETOTERAPIE APLICATE IN RECUPERAREA COPIILOR
CU
PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ
INTRODUCERE
De-a lungul timpului, modalităţile de terapie şi organizare ale
sistemului ce asigură recuperarea persoanelor cu tetraparezǎ (paralizie
cerebralǎ infantilă-PCI), au înregistrat evoluții în paralel cu modificarea
atitudinii comunităţii privind această dizabilitate prin înţelegerea
neuropatogeniei acestei afecţiuni.
Tetrapareza este o entitate severǎ a paraliziilor cerebrale cu impact
asupra funcției motorii a copilului, care implicǎ și afectarea segmentarǎ
a coloanei vertebrale prin diformitǎțile generate, dar și afectarea funcției
respiratorii ca urmare a malformațiilor produse la nivelul toracelui.
2
CAPITOLUL I
MOTIVAȚIA ȘI IMPORTANȚA ALEGERII TEMEI
Deoarece sfera de recuperare în cadrul acestei afecțiuni a fost
legată strict de reabilitarea neuromotorie, ce a vizat echilibrul, mersul,
consider cǎ este oportun să extind activitatea către procesul de
reabilitare a funcțíei respiratorii şi redresare posturalǎ având ȋn vedere
faptul că aceşti subiecţi dezvoltă disfuncţii respiratorii, dar și deficiențe
fizice la nivelul coloanei vertebrale, care devin complicaţii majore și
ulterior duc la decesul acestora.
Din acest motiv considerăm că este necesară o monitorizare a
efectelor acestei terapii prin evaluarea complexă respiratorie,
pulsoximetrie și evaluarea tonusului musculaturii paravertebrale și a
toracelui.
Tema pe care mi-am propus-o ȋn cadrul acestei cercetǎri a fost
generată de faptul cǎ programele de kinetoterapie destinate cutiei
toracice la copii cu PCI pot determina o ȋmbunǎtǎțire semnificativǎ a
respirației, prin drenajul bronșic și prin manevre kinetice de creștere a
tonusului musculaturii toracelui, dar și prin diminuarea și corectarea
deviațiilor coloanei vertebrale, instalate odată cu trecerea timpului.
Studiul literaturii de specialitate a indicat existența unor
disfuncții respiratorii la 86% dintre copiii cu PCI, disfuncții asociate
adesea cu suprainfecții pulmonare.
Concluziile documentării cu privire la existența unui algoritm de
terapie în cazul copiilor cu PCI, din perspectiva îmbunătățirii fitnessului
cardiorespirator, ar fi următoarele:
frecvența minimă 2-3/săptămână;
intensitate 60-95% din FCM sau 50–65% din VO2max;
durata minim 20 minute/ședință, cel puțin 8 săptămâni
consecutive, dacă sunt 3 ședințe/săptămână și 16 săptămâni
consecutive, dacă sunt 2 ședințe/săptămână.
3
CAPITOLUL II
PARALIZIA CEREBRALĂ INFANTILĂ
2.1.Etiologia paraliziei cerebrale infantile
2.1.1. Etiologia PCI o regăsim în leziunea cerebrală care se produce
înainte ca dezvoltarea cerebrală să fie completă. Deoarece dezvoltarea
creierului se continuă și în primii doi ani de viață, paralizia cerebrală
poate fi rezultatul leziunii cerebrale produsă prenatal, perinatal sau
postnatal.(1,2)
2.1.2. Tipuri clinice ale paraliziilor cerebrale:
a. Hemiplegia spastică Este forma cea mai des întâlnită. Primele semne apar în jurul
vârstei de 4 luni prin asimetria mişcărilor membrelor superioare.
Extensia protectoare a braţelor (reacţia paraşută) este prezentă
unilateral, lipsind de partea lezată.
b. Diplegia spastică Diplegia spastică– boala Little - este forma asociată frecvent cu
prematuritatea. Spasticitatea şi hiperreflexia, mai accentuate la
membrele inferioare, sunt caracteristici ale bolii, ce nu se întâlnesc în
patologia neurologică a adultului.
c. Tetraplegia spastică Este forma cea mai severă în care mersul, chiar asistat, de multe
ori este imposibil, şi depinde de nivelul inteligenţei copilului.
d. Forma coreo-atetozică de paralizie cerebrală În general copilul este hipoton în primul an de viaţă,
semnificativă fiind întârzierea achiziţiilor motorii specifice.
4
2.2. Evaluarea în paralizia cerebrală infantilă:
a. Evaluarea clinică Se evaluează problemele medicale specifice vârstei, creşterea,
dezvoltarea neuromotorie și neuropsihică.
b. Evaluarea neurologică
Evaluarea începe cu aprecierea sensibilității motorii grosiere şi
de fineţe, evaluarea cognitivă, de vorbire şi limbaj, de socializare.
Din punct de vedere funcțional se notează nivelul funcţional al
acestor domenii prin evaluarea abilităţilor şi activităţilor vieții zilnice
(ADL-uri), a menținerii anumitor posturi și a mersului.
c. Examinarea posturii este de mare importanţă, dar nu sub
aspectele “bazale” cât ale examinării posibilităţilor de relaxare şi mai
ales al dezorganizării posturii.
5
CAPITOLUL III
SUBSTRATUL ANATOMOFUNCŢIONAL AL DISFUNCŢIEI
VENTILATORII ÎN TETRAPAREZA SPASTICĂ
3.1. Anatomia sistemului respirator
Aparatul respirator este alcătuit din căile respiratorii şi din plămâni.
3.1.1.Căile respiratorii
Căile respiratorii sunt reprezentate printr-un sistem de conducte
prin care aerul pătrunde în plămâni, (Gilroy, A.,M., MacPherson, B.,R.,
Ross, L.,M. 2008). Acest sistem este alcătuit din cavităţile nazale,
faringe,laringe, trahee şi bronhii. Cavităţile nazale şi faringele formează
căile respiratorii superioare, iar laringele, traheea şi bronhiile, căile
respiratorii inferioare.
3.1.2. Plămânii şi pleura
a. Plămânii
Plămânii (drept şi stâng) alcătuiesc organele respiratorii propriu-zise, în
care au loc schimburile de gaze dintre organism şi mediul ambiant,
aşezaţi în cavitatea toracică (Betts, J.,G., 2013, Anatomy & physiology.
pp. 787–846), de o parte şi de alta a mediastinului.
b. Pleura
Plămânii sunt înveliţi în nişte membrane seroase care se numesc pleure.
Rolul acestora este de asigura alunecarea plămânilor pe pereţii
cavităţilor în care se găsesc în timpul mişcărilor respiratorii. Activitatea
sistemului respirator este legată de existenţa sistemului muscular al
toracelui şi spatelui.
3.2. Tonusul muscular şi proprietăţile vâscoelastice (elasticitate şi
rigiditate)
Tonusul (caracterizat de Frecvență) este o stare de tensiune
mecanică în mușchiul aflat în stare de relaxare.
6
Stiffnessul (caracterizată prin Rigiditate) este abilitatea
mușchiului de a rezista în fața unei forțe care deformează mușchiul.
Elasticitatea (caracterizată prin Amortizare) este abilitatea
mușchiului de a reveni la forma inițială după stimulare sau mai exact
după producerea contracției musculare.
3.3.Explorarea funcţiei respiratorii
a. Pneumograma
b. Pneumograma reprezintă înregistrarea grafică a mişcărilor
respiratorii Spirogramă
Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificarea volumului de
gaz din plămâni prin măsurarea volumelor, capacităţilor şi debitelor
pulmonare.
Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf
în circuit închis (se inspiră şi se expiră din/în aparat). Metoda se
numeşte spirografie, iar graficul obţinut – spirogramă.
Testele funcționale ventilatorii au rolul:
-să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli
care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care
obturează căile bronşice (sindroame obstructive).
3.4. Perturbări ale funcției respiratorii în paralizia cerebrală
infantilă
Una din problemele grave este instalarea unor deviaţii la nivelul
coloanei vertebrale, dezvoltate ca urmare a spasticităţii și oboselii
musculare, slăbiciunii musculare, dar şi lipsei controlului muscular care
antrenează dezechilibre musculare.
Consecinţa acestor deviaţii o reprezintă impactul asupra funcţiei
respiratorii.
Kinetoterapia în cazul copiilor cu tetrapareză, care prezintă
disfuncţii respiratorii, generate de deviaţii ale coloanei vertebrale,
scolioză, dar şi perturbarea controlului trunchiului, presupune adaptarea
unor parametri cardiorespiratori la condiții de efort ceea ce implică o
serie de modificări adaptative, care vor asigura substratul energetic al
efortului muscular.
7
CAPITOLUL IV
DIMENSIUNI ALE CONCEPTULUI DE CALITATE A VIEȚII
CU ORIENTARE CĂTRE STAREA DE SĂNĂTATE
Calitatea vieții cu orientare către starea de sănătate a copiilor cu
PCI este legată de gradul de afectare a funcției cerebrale ca reflectare a
următoarelor aspecte: aria corticală lezată, severitatea leziunii,
precocitatea diagnosticării și a insituirii programului terapeutic,
răspunsul la terapie, patologie asociată.
CAPITOLUL V
CONCLUZII TEORETICE
Din analiza studiilor întreprinse remarcăm faptul că recuperarea
copiilor cu paralizie cerebrală a fost abordată în direcția reabilitării
neuromotorie. Din această perspectivă, realizarea unui algoritm de
evaluare și implementare a unui program de reabilitare a funcției
respiratorii în care programele kinetice să se adreseze atât toracelui cât
și deficiențelor coloanei vertebrale, instalate în contextul PCI, se
constituie într-o direcție de acțiune complexă, operatorie și aplicabilă.
8
PARTEA A II A
CERCETARE PRELIMINARĂ PRIVIND
ROLUL TERAPIEI KINETICE ASUPRA FUNCȚIEI MOTRICE
ȘI RESPIRATORIE ÎN PARALIZIA CEREBRALĂ INFANTILĂ
CAPITOLUL VI
CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
Demersul nostru pornește de la premisa că printr-o evaluare
complexă a statusului cardiorespirator la copii cu pareză cerebrală, pot
fi elaborate programe kinetice obiectivizate și particularizate care să
conducă la îmbunătățirea condiției fizice a acestora și implicit a calității
vieții lor.
6.1. Scopul cercetării
Cercetarea prezentă ȋși propune, plecând de la cazurile urmărite
timp îndelungat, de la observarea evoluției acestora sub aspect
funcțional, să obțină date concrete referitoare la efectul unei terapii
complexe de reeducare respiratorie la copiii cu tetrapareza spastică.
Totodată cercetarea urmărește sǎ abordeze și problematica referitoare la
calitatea vieții cu orientare către starea de sănătate a copiilor cu PCI,
care poate fi substanțial ȋmbunǎtǎțitǎ printr-o terapie kinetică adecvată.
6.2. Obiectivele cercetării preliminare:
stabilirea gradului de deteriorare a funcției motorii și
respiratorii;
identificarea direcțiilor comune, prioritare de intervenție;
ameliorarea capacității funcționale respiratorii;
îmbunătățirea calității vieții subiecților incluși în cercetare.
9
6.3.Organizarea cercetării:
Cercetarea preliminară a fost realizată în perioada septembrie 2014-mai
2015 Ȋn cadrul cercetării preliminare ne-am propus analiza evoluției
unui număr de 10 subiecți cu vârste cuprinse între 7-12 ani,
diagnosticați cu PCI. Ședința de kinetoterapie s-a derulat pe un interval
de 50-60 de minute, 3 zile pe săptămână.
6.4.Metode de cercetare utilizate
6.4.1.Studierea literaturii de specialitate şi interdisciplinară
6.4.2Metoda observaţiei
Cotată ca fiind o metodă subiectivă, metoda observaţiei a fost
utilizată pentru urmărirea directă sau indirectă a răspunsurilor motorii
ale subiecţilor incluşi în cercetare.
6.4.3. Metoda anchetei realizată prin chestionar
Ancheta prin chestionar permite culegerea unui număr mare de
informaţii într-un timp scurt, datorită focalizării demersului strict în
zonele de interes. Noi am utilizat un chestionar pentru aprecierea
calităţii vieţii copiilor cu PCI, respectiv scala KINDL.
Scala de evaluare a calității vieții- Questionnaire for Measuring
Health-Related Quality of Life in Children and Adolescents - KINDL –
chestionar destinat aprecierii calităţii vieţii (dezvoltat de Prof. Monika
Bullinger în 1994, Prof. Ulrike, Ravens-Sieberer & Monika Bullinger)
cuprinde 24 de itemi, la care răspunsul îl pot da atât părinţii cât şi copiii.
6.4.4.Metoda măsurătorilor și testelor
Evaluarea subiecţilor a constat în determinarea indexului de
activitate fizică (scala Index Physical Activity), a capacităţii motorii
grosiere (scala GMFM) a volumelor respiratorii şi a concentraţiei de
oxigen sanguin (pulsoximetrie).
6.4.5Metoda statistico-matematică
6.4.6.Metoda grafică și tabelară
10
CAPITOLUL VII
DATE INIȚIALE ÎNREGISTRATE ȘI INTERPRETAREA LOR
7.1.Datele testării inițiale a funcției motorii grosiere și interpretarea
lor
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
procentaj
A
B
C
D
E
Graficul nr.7.1. Graficul rezultatelor testării inițiale a funcției motorii
reprezentând procentajul mediu al celor 5 dimensiuni
În conformitate cu datele obținute în testarea inițială a funcției
motorii considerăm că procentul mediu de 21% poate fi recuperat astfel
încât subiecții să poată fi încadrați la nivelul 1, având un grad de
independență crescut. Datele statistice conferă veridicitate mediei
scorului general calculat, cu remarca orientării conținutului programelor
de lucru aplicate către exercițiile din poziția stând și cele ce vizează
deprinderile motrice de bază, mersul, alergarea și săritura.
11
7.2.Datele testării inițiale a Indicelui de activitate fizică și
interpretarea lor
Grafic nr.7.2. Graficul scorurilor individuale ale indicelui de activitate
fizică înregistrate în testarea inițială
Conform tabelului de interpretare a indicelui de activitate fizică
se constată că 4 dintre subiecții noștri au o activitate fizică insuficientă,
scorul obținut de ei încadrându-se în intervalul 20-39 de puncte, iar 6
dintre subiecți care au obținut scoruri încadrate în intervalul 40-59 de
puncte au o activitate fizică acceptabilă. La ambele categorii de subiecți
este necesară insistarea pentru a efectua exerciții de mai multe ori pe
săptămână cu o durată de peste 30 de minute și care să solicite
organismul pentru a depune un efort apropiat de cel maximal individual
posibil.
12
7.3.Datele testării inițiale privind saturația în oxigen determinată
prin pulsoximetrie șifrecvența cardiacă- interpretarea lor
Graficul 7.3. mediilor aritmetice obținute în testarea inițială a
saturației de oxigen prin pulsoximetrie și frecvență cardiacă
Din analiza parametrilor mai sus menționați, se constată existența unei
saturații în oxigen sub limite normale la 4 dintre subiecți, atât în condiții
de repaus cât și în timpul înregistrării. În ceea ce privește frecvența
cardiacă, toți subiecții prezintă tahicardie datorată disfuncției
respiratorii cu impact pe funcția cardiacă.
13
7.4.Datele testării inițiale privind evaluarea capacității respiratorii
și interpretarea lor
Tabel nr.7.1. Tabel cu datele volumului curent VC înregistrate în
testarea inițială
Nr.sub. Testarea inițială Pred. Interval
Valoare
înregistrată
Pred.%
1. 2 41,67 4,8 3,9-5
2. 2,1 43,75 4,8 3,8-5,8
3. 2,1 46,67 4,5 3,5-4,5
4. 2,4 55,3 4,34 3,9-5
5. 2,5 57,6 4,34 3,9-5
6. 2,3 53 4,34 3,9-5
7. 2 48,78 4,1 3,9-5
8. 2 71,43 2,8 3,9-5
9. 2 74,07 2,7 2,3-3,5
10. 2 86,96 2,3 2,3-3,5
Media – 2,14 57,92 3,9
S – 0,33; Em – 0,1;
Media aritmetică a volumului curent este de 2,14, abaterea 0,33 și
eroarea mediei 0,1, indicând posibilitatea aplicării unui program comun
de recuperare.
14
Tabel nr.7.2. Tabel cu datele raportului FEV1/VC înregistrate în
testarea inițială
Nr.sub. Testarea inițială
Valoare înregistrată
Pred.
1. 64,63 81,25
2. 71,43 83,33
3. 70,95 90,89
4. 75 96,31
5. 72 80,65
6. 73,91 90,09
7. 59,5 70,49
8. 57,5 71,07
9. 56,5 71,11
10. 56,5 73,91
Media – 66; S – 23; Em – 7,4 M- 80,91
Media raportului FEV1/VC este 66 față de cea predictivă 80,91,
abaterea 2,3 și eroarea mediei 7,4.
Valoarea raportului FEV1/VC se situează sub nivelul de predicție,
scăderea sa la valoare de 66% ne indică existența disfuncției ventilatorii
restrictive severe.
15
CAPITOLUL VIII
CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE RECUPERARE
PROPUS ȊN URMA EVALUĂRILOR INIȚIALE
În ceea ce privește conținutul programului orientat către funcția
motorie, acesta va cuprinde structuri de exerciții pentru angrenarea
marilor grupe musculare și a majorității articulațiilor, insistându-se pe
exersarea deprinderilor motrice de bază. Pentru funcția respiratorie
programul va include exerciții specifice de recuperare cum este drenajul
bronșic, dar și exerciții pentru musculatura angrenată în actul respirator.
Ședința de lucru, în structura sa, va începe cu acest tip de exerciții și va
continua în următoarele 30 de minute cu exerciții de tonifiere
musculară.
Obiectivele generale ale programului kinetic
abordarea unei metodologii de lucru centrate pe subiect;
asigurarea suportului nutrițional adecvat menținerii unui status
biologic echilibrat;
acționarea pentru realizarea respiraţiei de tip superior;
creșterea toleranței la efort;
prevenirea complicațiilor;
Obiectivele specifice de îmbunătățire a funcției respiratorii:
creşterea volumului de aer mobilizabil ȋn ȋntregime sau
segmentar prin drenaj;
creşterea complianţei toracelui;
tonifierea musculaturii toracelui;
refacerea echilibrului muscular la nivel paravertebral toracic;
creşterea volumului secreţiilor eliminate, creșterea saturației în
oxigen (SO2).
Mijloacele de acționare propuse
A. Drenajul postural
B. Asocierea percuţiilor, vibraţiilor
C. Tonifierea musculaturii respiratorii
16
D. Sistemul Schufried este un sistem cu care se poate efectua nu
numai o evaluare rapidă a funcţiei respiratorii, dar se poate realiza şi
antrenamentul specific, subiectul urmărind curbele afişate pe display,
curbe ale căror limite de amplitudine minimă şi maximă se stabilesc ȋn
funcţie de parametrii respiratori evaluaţi anterior.
17
CAPITOLUL IX
REZULTATELE FINALE ALE CERCETĂRII PRELIMINARE
Tabel nr.9.1.. Rezultatele individuale comparative între testarea inițială
și finală ale funcției motorii grosiere pe cele 5 dimensiuni
Nr.su
b.
Testarea inițială Tot
al
%
Testarea finală Tot
al
% A B C D E A B C D E
1. 46 5
7
3
7
19 4
3
76,1
4
48 55 38 29 49 83,4
2. 51 5
9
3
7
35 5
8
91 51 60 38 37 61 93,8
3. 51 5
9
3
5
35 5
1
88.1
6
51 60 39 38 64 95,4
4. 46 5
3
3
8
22 3
6
74,8 46 53 37 28 47 80,4
5. 42 5
4
3
2
30 5
5
80,2 49 58 39 35 68 93,9
6. 47 5
0
3
4
28 6
0
82,3 51 55 42 32 66 93,6
7. 43 4
8
3
6
31 6
4
83,6 48 57 39 36 65 92,8
8. 48 5
0
3
3
30 5
9
82,9 50 53 38 34 67 91,4
9. 42 4
7
3
0
26 3
1
56.0
1
48 51 35 28 42 79,8
10. 46 5
3
3
8
22 3
6
74.8 51 60 42 32 68 95,2
Medi
a
46.
2
5
3
3
5
27.
8
4
9
79 49.
3
56.
2
38.
7
32.
9
59.
7
90
18
Remarcăm un progres al întregului grup inclus în cercetare, unii dintre
subiecți având o rată de progres mai mare, alții una formală. Totuși în
ansamblu procentul de 11% este unul semnificativ confirmând
valabilitatea programului de lucru aplicat, chiar dacă în ceea ce privește
ultimele două dimensiuni, acesta va trebui îmbunătățit.
Progresul este unul semnificativ, dovedind că programul de lucru
propus și metoda aplicată a influențat pozitiv capacitatea de lucru a
subiecților noștri, majoritatea acestora încadrându-se în categoriile
foarte bună și înaltă față de testarea inițială în care toți se încadrau în
categoriile slab și satisfăcător.
Datele comparative ale testării inițiale/ finale privind saturația în
oxigen prin pulsoximetrie, a frecvenței cardiace și interpretarea lor
Analiza comparativă a datelor ce reprezintă valoarea saturației
de oxigen nu sugerează modificări semnificative. Remarcăm menținerea
mediei grupului de subiecți sub valoarea normală datorată unui grup de
3 date situate cu mult sub aceasta. Totuși 7 dintre subiecți se încadrează
în limite normale, atât în condiții de repaus, cât și în timpul efortului. În
ceea ce privește frecvența cardiacă, se menține prezența tahicardiei.
Deși nu se constată diferențe semnificative, datele oferite de
înregistrările realizate au completat tabloul de evaluare al subiecților
noștri.
19
Datele testării finale privind evaluarea capacității respiratorii și
interpretarea lor comparativ cu testarea inițială
Tabelnr.9.2. Valorile medii a datelor înregistrate la spirometrie în cele
două testări
Parametru
înregistrat
Valoarea
predictivă
Testarea inițială Testarea finală
Valoare
înregistrată
Pred.% Valoare
înregistrată
Pred.%
VC 3,9 2,14 57,92 2,27 60,77
FVC 4,9 2,8 57,53 2,8 57,53
FEV1 3,2 1,18 47,98 1,6 52,15
FEV1/VC 81,91 66 - 68,4 -
PEF 427 223 51,65 242 55,60
Față de valoarea predictivă, inițial s-a înregistrat pentru volumul
curent un procent de 54,87 pentru ca în testarea finală acesta să crească
la 58,20%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire cu 3,3 procente. Față de
valorile procentuale predictive în testarea inițială diferența a fost de
3,05%, iar în testarea finală de 2,57%. Chiar dacă numeric câștigul
procentual nu pare a avea o valoare mare, totuși prin programul de lucru
propus s-a ajuns la o evoluție favorabilă importantă datorită trecerii de
la un stadiu de disfuncție ventilatorie restrictivă severă la o formă
moderată.
În ceea ce privește evoluția FVC observăm că acest parametru
nu a fost influențat favorabil, ceea ce înseamnă că, în ciuda programului
recuperator, aplicat nu s-a reușit creșterea capacității de a realiza un
expir maxim forțat. Prin urmare, creșterea capacității vitale s-a realizat
predominant pe seama inspirului și mai puțin pe seama expirului.
Deși nu există valori standardizate ale parametrului FEV1, totuși ne-am
raportat la studii de specialitate care indică valori cuprinse între 1,06-
2,17 litri.
Analizând valorile înregistrărilor inițiale, observăm ca FEV1 se
încadrează în limitele menționate anterior, dar reprezintă doar 36,87%
20
din valoarea predictivă, ceea susține existența unei disfuncții ventilatorii
restrictive cu caracter sever.
După aplicarea programului kinetic, valorile FEV1 au crescut
reprezentând 50% din valoarea predictivă. Raportul FEV1/VC are o
valoare medie 66%, anterior aplicării programului kinetic și 68,4% după
participarea la program, o creștere cu 2,4%. Observăm că acest raport se
situează la limita inferioară a valorilor.
Deși se menține disfuncția ventilatorie restrictivă la toți
subiecții, după aplicarea programului kinetic aceasta este moderată.
21
CAPITOLUL X
CONCLUZIILE CERCETĂRII PRELIMINARE
Din analiza datelor inițiale și finale putem concluziona faptul că
programul kinetic propus este unul cu rezultate bune, dar care va trebui
reconsiderat în direcțiile în care nu s-au obținut rezultatele scontate.
Media aritmetică a rezultatelor înregistrate a fost una semnificativă, dar
datele statistice au confirmat la ambele testări menținerea unei lipse de
omogenitate a grupului. Acest fapt s-a datorat celor patru subiecţi care
nu au putut coopera corect și care nu s-au implicat constant în
programul de recuperare.
În ceea ce privește funcția motrică generală în care s-au urmărit
cinci dimensiuni ale acesteia, respectiv mișcări din poziția culcat, din
așezat, târârea, mișcări din poziția stând și deprinderi motrice, s-a
înregistrat un progres mediu de 11%, scorurile realizate conducând la
trecerea a încă 5 subiecți către nivelul 1, nivel ce le-a conferit
independență în mișcare, în final doar 3 subiecți având nevoie de
asistență în execuția exercițiilor, procentul de evoluție către acest nivel
fiind de 50%.
Analiza datelor obținute prin spirometrie au demonstrat o
evoluție favorabilă a subiecților incluși în cercetare, funcția respiratorie
înregistrând o ameliorare cu creşterea raportului FEV1/FVC, ceea ce
semnifică o ȋmbunătăţire a indicelui de permeabilitate, ȋn condiţiile ȋn
care FVC rămas aproape constant, creșterea capacității vitale
realizându-se predominant prin inspir și mai puțin prin expir.
Cu toate că valoric, parametrii funcției respiratorii au înregistrat
progrese, subiecții studiați se află tot în zona de sindrom restrictiv
moderat, ceea ce înseamnă că în afara deficiențelor motorii care
interesează musculatura toracelui există și implicare importantă a
tulburărilor de statică vertebrală care influențează mecanica respiratorie.
Va fi necesară abordarea complexă a programelor de lucru, respectiv
includerea unor exerciții pentru tonifierea musculaturii respiratorii, dar
22
și de corectare a scoliozei. În acest sens sunt necesare evaluări
suplimentare.
Privind datele indicelui de activitate fizică, se constată că dacă
în testarea inițială 60% dintre subiecți s-au încadrat la nivel slab în
testarea finală nu se mai regăsește niciunul.
23
PARTEA A III A
STUDII DE CAZ PRIVIND INFLUENȚA
UNOR PROGRAME KINETICE CE INCLUD MIJLOACE DE
RECUPERARE A FUNCȚIEI RESPIRATORII ȘI SCOLIOZEI
INSTALATĂ ÎN PARALIZIA CEREBRALĂ INFANTILĂ
CAPITOLUL XI
CADRUL OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII
11.1. Premisele cercetării
Din analiza și concluziile cercetării preliminare considerăm că
în mare parte programul de lucru propus s-a dovedit a fi eficient dar
necesită pe lângă unele îmbunătățiri o abordare individualizată a
conținutului acestora. O parte dintre subiecți nu au cooperat așa cum am
estimat la testările efectuate, fie nu au putut realiza corect testul,
neînțelegând sau neimplicându-se în activitate și nici nu au participat în
mod regulat la ședințele de recuperare. Din acest considerent am optat
pentru excluderea lor din cercetare, orientându-ne către studii de caz
pentru structurarea unor programe kinetice individualizate.
În ceea ce privește evaluarea funcției motorii și a indicelui de activitate,
rezultatele obținute au demonstrat progresia semnificativă a subiecților
noștri impunându-se totuși investigații cu grad mai mare de fidelitate,
cu deosebire către tonusul musculaturii paravertebrale și a toracelui.
11.2. Obiectivele cercetării:
- corectarea staticii coloanei vertebrale, respectiv a scoliozei;
- îmbunătățirea funcției respiratorii și a calității vieții cu orientare
către starea de sănătate a copiilor cu pareză cerebrală.
24
11.3.Ipotezele cercetării
Aplicarea unui program de creştere a tonusului musculaturii
paravertebrale și toracice elaborate în urma unor evaluări complexe
conduce la corectarea tulburărilor de statică vertebrală.
Tonifierea musculaturii toracelui poate determina o ȋmbunătăţire
a funcţiei respiratorii și implicit a calității vieții cu orientare cătree
starea de sănătate a copiilor cu paralizie cerebrală.
11.4.Organizarea cercetării:
11.4.1Subiecții
În cercetarea prezentă au fost incluși un număr de 6 subiecți, care
aparțin lotului inițial, prezentat în cercetarea preliminară, cu vârste
cuprinse între 10-14 ani, diagnosticați cu PCI, aflați sub supraveghere
medicală și participanți la programe de recuperare neuromotorie, care
vizau numai aspectele legate de deficitul motor. Indicele de masă
corporală a fost cuprins între 12,6-17,6. Subiecții au fost instruiți asupra
modului în care trebuie să colaboreze la realizarea testelor și asupra
protocolului ce urmează a fi aplicat. Menţionăm că din punct de vedere
clinic evaluarea tonusului muscular conform scalei Ashworth, nu a
indicat alterări severe ale acestuia, scorul mediu fiind 2 pentru
membrele inferioare și 1 pentru musculatura paravertebrală.
11.4.2.Metodele cercetării
11.4.2.1.Metoda observaţiei
Metoda a oferit informaţii privind anumite caracteristici individuale,
nivelul de pregătire al subiecţilor, comportamentul în timpul şedinţelor
de recuperare şi mai ales modul în care copiii răspund la stimulii noi
introduşi.
11.4.2.2.Metoda anchetei realizată prin chestionar
Pentru aprecierea calităţii vieţii copiilor cu PCI s-a utilizat același
chestionar KINDL.
25
11.4.3.Metoda studiului de caz În prezenta cercetare am utilizat metoda studiului de caz, o metodă
calitativă care a permis integrarea rezultatelor observației, interviului și
testărilor.
11.4.4.Metoda testărilor
a.Evaluarea spirometrică
b.Evaluarea spasticității-metoda Ashworth
c.Evaluarea tonusului muscular prin metoda miotonometrică(figuri
11.1, 11.2.)
Metoda permite o evaluare obiectivă a programului de reechilibrare
musculară destinat corectării staticii vertebrale prin urmărirea
parametrilor specifici, tonus muscular, elasticitate, parametrii care în
urma aplicării programelor trebuie să își modifice valoarea în sensul
restabilirii unui tonus muscular de repaus și a unei îmbunătățiri a
elasticității.
Figura 11.1.-Înregistrarea miotonometriei la niveul musculaturii
erector spine
26
Figura 11.2.-Înregistrarea miotonometriei la niveul mușchilor pectorali
mari
11.4.5.Metoda grafică și tabelară
27
CAPITOLUL XII
PROGRAMUL KINETIC PROPUS
12.1.Scolioza ca deficiență dezvoltată în cadrul paraliziei cerebrale
infantile
Scoliozele dezvoltate în cadrul PCI se explică prin teoria
musculo-ligamentară cu substrat neuromuscular, care incriminează un
dezechilibru al musculaturii vertebrale și o hiperlaxitate
capsuloligamentară. În acest caz este vorba despre existența
hipertoniei/spasticității musculaturii paravertebrale dezvoltată în
contextul bolii.
12.2.Programe de lucru aplicate
Considerând că rezultate bune pot fi obținute prin activitate
susținută, și din motive organizaționale, am mărit numărul de ședințe de
lucru la 5 dintre care 3 au fost efectuate sub îndrumarea
kinetoterapeutului și 3 s-au efectuat acasă sub îndrumarea unor
persoane din familie (părinți) care au fost instruiți în acest sens.
Conținutul acestor 2 ședințe a cuprins sistemele de acționare propuse în
cercetarea preliminară pentru optimizarea funcției motorii, exercițiile
fiind deja cunoscute de subiecți.
Ședințele desfășurate în prezența kinetoterapeutului s-au desfășurat pe o
perioadă de 5 luni având o durată medie de 60 de minute, conținutul lor
fiind orientat către 5 categorii de exerciții.
Obiectivul general al programului kinetic a constat în
îmbunătățirea ventilaţiei pulmonare prin reducerea costului ventilator și
tonifierea musculaturii respiratorii.
Conținutul programului de recuperare din cadrul ședințelor de
kinetoterapie:
28
12.2.1.Exerciții pentru corectarea deformațiilor globale ale toracelui
și tonifierea musculaturii acestuia: Obiective specifice:
dezvoltarea musculaturii inspiratorii şi expiratorii;
combaterea contracturilor musculaturii toracice şi creşterea
elasticităţii cutiei toracice;
corectarea deficienţelor centurii scapulare şi coloanei vertebrale;
coordonarea mişcărilor respiratorii şi dezvoltarea respiraţiei
diafragmatice;
reeducare respiratorie.
Figura 12.1. Decubit dorsal (DD) cu o minge medicinală pe
abdomen menţinută cu mâinile : inspiraţie şi expiraţie învingând
rezistenţa opusă de minge
29
Figura 12.2. Posturi de drenaj bronșic- așezat, se apleacă lateral
trunchiul la 45◦ cu arcuirea membrului superior spre stânga deasupra
capului
12.2.2.Exerciții pentru corectarea scoliozelor în „S”
Obiective specifice:
corectarea curburilor coloanei vertebrale prin tonifierea
musculaturii planului posterior;
reducerea gibozităţii costale prin mobilizarea coloanei vertebrale
şi detorsionarea corpurilor vertebrale;
redresarea bazinului şi echilibrarea centurii scapulare;
dezvoltarea mobilităţii cutiei toracice;
formarea reflexului de atitudine corectă a corpului.
12.2.3.Exerciții pentru drenaj bronșic
Obiective specifice:
facilitarea drenării și evacuării secrețiilor acumulate în arborele
bronșic
30
Figura 12.3. Posturi de drenaj bronșic- decubit lateral trunchiul la
45◦ cu arcuirea membrului superior spre stânga deasupra capului
Figura 12.4. Decubit dorsal (DD) se aplică rezistență pasivă la
baza toracelui în timpul: inspiraţiei şi expiraţiei.
31
12.2.4.Exerciții de decontracturare
Obiectivul specific este acela de a reduce starea de hipertonie
musculară instalată la nivelul musculaturii paravertebrale
12.2.5.Exerciții pentru reeducarea regiunilor toracale:
Obiective specifice:
asigurarea unui flux al aerului în căile respiratorii superioare;
restabilirea și dirijarea respirației costale;
promovarea respirației diafragmatice.
32
CAPITOLUL XIII
DATE ÎNREGISTRATE ȘI INTERPRETAREA LOR
PENTRU FIECARE CAZ
REZULTATE-Subiect S1-SPIROMETRIE
Tabel 13.1.Valorile initiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC
[litri]
4.8 2.46 51.25 3.9-5
FVC
[litri]
5.37 2.94 54.75 4.4-6.4
FEV1
[litri]
3.9 2.1 53.85 3.7-4.2
FEV1/VC
[%]
81.25 71.43
PEF [l/s] 607 378 62.27 492-731
Tabel 13.2 Valorile finale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.8 2.5 52.08 3.9-5
FVC [litri] 5.37 2.94 54.75 4.4-6.4
FEV1
[litri]
3.9 2.2 56.41 3.7-4.2
FEV1/VC
[%]
81.25 88
PEF [l/s] 607 401 66.06 492-731
33
Explicația acestei evoluții favorabile este dată de creșterea
elasticității și dinamicii toraco-pulmonare ca sistem și a capacității
dinamice a acestui sistem. Creșterea raportului FEV1/VC semnifică
eliminarea unui procent suplimentar din aerul pulmonar, cu un efort mai
mare, bazat pe intervenția musculaturii toracale.
REZULTATE Subiect S 1-MIOTONOMETRIE
Grafic 13.1.Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
Creștere a tonusului muscular la nivel paravertebral drept cu menținerea
în partea stângă, creștere mai mare a tonusului în partea dreaptă și
scăderea tonusului muscular în partea stânăa. Concluzia: eficiența
programului kinetic s-a evidențiat predominant la hemitoracele drept, la
nivelul mușchilor pectorali mari.
34
REZULTATE –Subiect S2-SPIROMETRIE
Tabel 13.3.Valorile inițiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.8 2.5 52.08 3.8-5.8
FVC [litri] 4.11 2.6 63.26 3.1-5.1
FEV1
[litri]
4 1.9 47.5 2.7-4.4
FEV1/VC
[%]
83.33 76
PEF [l/s] 526 285 54.18 411-650
Tabel 13.4.Valorile finale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.8 2.55 53.13 3.8-5.8
FVC [litri] 4.11 2.6 63.26 3.1-5.1
FEV1
[litri]
4 2.1 52.5 2.7-4.4
FEV1/VC
[%]
83.33 82.35
PEF [l/s] 526 351 66.73 411-650
Creșterea raportului FEV1/VC datorită creșterii presiunii de recul la
nivel pulmonar. Având în vedere ca în disfuncțiile ventilatorii
restrictive raportul FEV1/FVC este normal sau crescut, obținerea unei
creșteri a acestui raport ne indică o participare musculară importantă, la
nivel toracic ameliorarea disfuncției restrictive de tip expirator.
35
REZULTATE-Subiect S2-MIOTONOMETRIE
Grafic 132..Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
Observăm diferența importantă între valorile tonusului muscular
dreapta/stânga, cu tonus crescut în stânga, în timp ce la momentul final
se observă o echilibrare a tonusului muscular paravertebral
dreapta/stânga, cu valori apropiate. Pentru mușchii pectorali mari se
constată la ambele momente ale evaluării un tonus muscular echilibrat
dreapta/stânga. Prin urmare influența asupra disfuncției ventilatorii
provine din partea musculaturii paravertebrale, cu limitarea expansiunii
toracice, ca urmare a reducerii gradului de mobilitate în regiunea
costovertebrală.
REZULTATE-Subiect 3-SPIROMETRIE
Tabel 13.5.Valorile inițiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.5 2.12 47.11 3.5-4.5
FVC [litri] 5.8 2.55 43.97 3.8-5.8
FEV1
[litri]
4.09 1.51 36.92 3.3-4.9
FEV1/VC
[%]
90.89 71.23
PEF [l/s] 570 252 44.21 456-695
36
Tabel 13.6 Valorile finaleale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.5 2.2 48.89 3.5-4.5
FVC [litri] 5.8 2.55 43.97 3.8-5.8
FEV1
[litri]
4.09 1.6 39.12 3.3-4.9
FEV1/VC
[%]
90.89 72.73
PEF [l/s] 570 252 44.21 456-695
Subiectul S3 prezinta disfuncție ventilatorie restrictiva medie, are o
evoluție nesemnificativă, explicată prin gradul spasticității, care
limitează participarea la programul de recuperare. Evaluarea
spasticității-scala Ashworth-valoarea 3.
REZULTATE-Subiect S3-MIOTONOMETRIE
Grafic 13.3.Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
37
La nivelul musculaturii paravertebrale dreapta creșterea
tonusului muscular este de 1.7Hz, aspect corelat și cu creșterea
tonusului muscular la nivelul mușchiului pectoral mare drept. Prin
urmare se constată existența unei diferențe importante dreapta/ stânga,
în partea dreaptă înregistrându-se progrese nesemnificative.
REZULTATE-Subiect S 4-SPIROMETRIE
Tabel 13.7.Valorile inițiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.57 59.22 3.9-5
FVC [litri] 4.06 2.94 72.41 3.6-4.6
FEV1
[litri]
3.5 1.9 54.29 2.9-3.9
FEV1/VC
[%]
80.65 73.93
PEF [l/s] 477 354 74.21 358-602
Tabel 13.8. Valorile finale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.66 61.29 3.9-5
FVC [litri] 4.06 2.94 72.41 3.6-4.6
FEV1
[litri]
3.5 2.1 60 2.9-3.9
FEV1/VC
[%]
80.65 78.95
PEF [l/s] 477 359 75.26 358-602
Analiza arată o creștere a volumelor. Apropierea raportului
FEV1/VC de valoarea de 80%, ne evidențiază faptul că predominanța
38
programului kinetic adresat toracelui, creșterii complianței acestuia, s-a
reflectat în îmbunatățirea funcției respiratorii.
REZULTATE-Subiect S4-MIOTONOMETRIE
Grafic 134..Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
Există o creștere a acestuia la toate grupele musculare, cu o
medie de creștere de 2,5Hz pentru toate grupele musculare, mai
evidentă la erector spine dreapta și pectoral mare stânga.
Existența unui raspuns muscular la ambele componente ale programului
kinetic, cel destinat corectării scoliozei și cel destinat dezvoltării
toracelui.
REZULTATE-Subiect S 5-SPIROMETRIE
Tabel 13.9.Valorile inițiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.57 59.22 3.9-5
FVC [litri] 4.91 2.94 59.88 3.9-5.9
FEV1
[litri]
4.18 2 47.85 3.3-5
FEV1/VC
[%]
96.31 77.82
PEF [l/s] 577 354 61.35 463-702
39
Tabel 13.10.Valorile finale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.7 62.21 3.9-5
FVC [litri] 4.91 2.94 59.88 3.9-5.9
FEV1
[litri]
4.18 2.2 52.63 3.3-5
FEV1/VC
[%]
96.31 81.48
PEF [l/s] 577 384 66.55 463-702
Scăderea FEV1 este sugestivă pentru diminuarea forței musculaturii
expiratorii, care justifică și disproporționalitatea debite/volume
respiratorii și existența unei disfuncții ventilatorii restrictive ușoare.
REZULTATE –Subiect S5-MIOTONOMETRIE
Grafic 13.5.Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
Analiza comparativă a tonusului muscular arată o scădere a acestuia
asimetric, agonist /antagonist, la nivelul erector spine dreapta și pectoral
mare stânga, cu 0,9Hz respectiv 3,8Hz, în timp ce la celelate grupe
musculare există creșteri de 0,8Hz. Această dispoziție valorică,
40
evidențiază dezvoltarea unui tonus muscular compensator la nivelul
hemitoracelui stâng.
REZULTATE- Subiect S6-SPIROMETRIE
Tabel 13.11. Valorile inițiale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.5 57.6 3.9-5
FVC [litri] 4.74 2.94 62.03 4.2-5.3
FEV1
[litri]
3.91 1.9 48.59 3.4-4.5
FEV1/VC
[%]
90.09 76
PEF [l/s] 544 354 65.07 438-686
Tabel 13.12.Valorile finale ale parametrilor respiratori
PRED ACTUAL %PRED RANGE
VC [litri] 4.34 2.7 62.21 3.9-5
FVC [litri] 4.74 2.94 62.03 4.2-5.3
FEV1
[litri]
3.91 2.1 53.71 3.4-4.5
FEV1/VC
[%]
90.09 77.78
PEF [l/s] 544 363 66.73 438-686
Creșterea FEV1 sugerează îmbunătățirea funcției expiratorii, iar
creșterea raportului FEV1/VC arată o diminuare a disfuncției
ventilatorii.
41
REZULTATE –Subiect S6-MIOTONOMETRIE
Grafic 13.6.Evoluția valorilor tonusului la nivelul musculaturii
paravertebrale și pectorali mari
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Se observă că la evaluarea inițiala valorile tonusului muscular sunt
aproximativ în aceeași zonă valorică, dar existența asimetriei a impus
alcătuirea unui program kinetic de redresare, de aceea se constată
intervenția, în mod compensator a musculaturii contralaterale, dovedită
prin creșterea tonusului muscular la nivelul erector spine stânga și
pectoral mare dreapta.
• Rezultatele cercetării au evidențiat dificultatea abordării
uniforme a acestei cazuistici având în vedere răspunsurile diferențiate
care au determinat kinetoterapeutul la decizii de moment.
• Rezultatele impun conceperea programelor de recuperare a
copiilor cu paralizie cerebrală, pornind de la o evaluare complexa
clinico-funcțională care implică și investigații direcționate.
• Determinările miotonometrice incluse în cercetare au avut un
impact benefic asupra orientării conținutului programelor kinetice.
• Rezultatele obținute au demonstrat faptul că există o corelație
între evoluția parametrilor respiratori și cei miotonometrici
42
• În urma intervenției noastre s-au obținut reechilibrari dreapta-
stânga a fiecărui parametru, scăderea diferențelor valorii indexului de
simetrie cu valori între 5-10% până la 2,13-9,39% indicând un raspuns
favorabil al musculaturii paravertebrale.
VERIFICAREA IPOTEZELOR
• Evoluțiile musculaturii paravertebrale și a mușchilor pectorali
mari au fost orientate către relația determinantă dintre elasticitate și
tonus muscular, dintre musculatura agonistă și cea antagonistă,
urmarindu-se simultan mărirea elasticității și tonusului musculaturii pe
partea convexă a curburii și decontracturarea acesteia pe partea
concavă.
• Se confirmă astfel prima ipoteză conform căreia "Aplicarea unui
program de creştere a tonusului musculaturii paravertebrale și toracice
elaborate în urma unor evaluări complexe conduce la corectarea
tulburărilor de statică vertebrală".
• Se constată eficiența programelor kinetice adresate refacerii
tonusului musculaturii toracice prin valorile volumelor respiratorii,
evoluția raportului FEV1/VC atingând un procent de 81%.
Se confirmă astfel ipoteza a doua conform careia "Tonifierea
musculaturii toracelui poate determina o îmbunătățire a funcției
respiratorii și implicit a calității vieții copiilor cu paralizie cerebrală".
43
CAPITOLUL XIV
CONCLUZII ȘI LIMITE ALE CERCETĂRII
14.1. Concluzii ale cercetării
Opțiunea pentru realizarea și aplicarea diferențiată a
programelor kinetice de recuperare a copiilor cu paralizie cerebrală s-a
datorat rezultatelor cercetării preliminare care au evidențiat dificultatea
abordării uniforme a acestei cazuistici, având în vedere răspunsurile
diferențiate care au determinat kinetoterapeutul la decizii de moment,
precum și diversității complicațiilor rezultante diagnosticului.
În urma aplicării programelor individualizate celor 6 cazuri selectate
pentru cercetarea propusă, putem evidenția faptul că este necesară
conceperea programelor de recuperare a copiilor cu paralizie cerebrală,
pornind de la o evaluare complexă clinico-funcțională care implică pe
lângă determinările standard și investigații direcționate, rezultatele
cumulate permițând abordarea frontală a conținutului acestora. În acest
sens determinările miotonometrice incluse în cercetarea noastră au avut
un impact benefic asupra orientării conținutului programelor kinetice,
afirmația fiind susținută de rezultatele finale ale cercetării.
14.2. Concluzii generale
Degradarea funcției motorii și a posturii conduce la afectarea
funcției respiratorii care pe de o parte poate dezvolta complicații, iar pe
de altă parte împiedică aplicarea unor programe kinetice cu un volum
sau o intensitate mărită deoarece subiectul nu poate efectua un astfel de
program, intrându-se astfel într-un cerc vicios. Studiind literatura de
specialitate am remarcat orientarea cu precădere a conținutului
programelor de recuperare către funcția motorie în general. Prezenta
lucrare s-a orientat nu numai către funcția motorie ci a orientat
conținutul programelor și către îmbunătățirea funcției respiratorii
simultan cu refacerea aliniamentului coloanei vertebrale, majoritatea
subiecților dezvoltând și scolioze mai mult sau mai puțin structurale.
44
14.3. Limitele cercetării
Prezenta lucrare nu prezintă date obținute în urma evaluării unei
cazuistici mari prin care să se poată obține certitudine statistică.
Investigațiile realizate pot avea marje de eroare datorită instabilității
psiho-afective a subiecților, care nu au participat constant la activitate
sau nu au depus eforturi în a înțelege cum se va desfășura un anumit
test.
45
CAPITOLUL XV
CONTRIBUȚII ORIGINALE ȘI DISEMINAREA
REZULTATELOR
15.1. Contribuții originale
Programele de lucru au inclus exerciții atractive, unele cu caracter ludic,
unde kinetoterapeutul a avut un rol important, iar prin metodele de lucru
aplicate s-a încercat și stimularea agonistică a subiecților față de
propriile performanțe.
Evaluarea complexă a subiecților prin utilizarea metodei
miotonometrice a contribuit la orientarea țintită a conținutului
programelor kinetice și la obținerea unor rezultate bune. Monitorizarea
progresului obținut a condus la implicarea conștientă, nu numai a
copilului, ci și a membrilor familiei, a căror contribuție la efectuarea
acasă a unor exerciții accesibile a facilitat posibilitatea de aplicare a
programului kinetic în cadrul clinicii, având în vedere, pe de o parte
timpul alocat de lucru cu kinetoterapeutul, iar pe de altă parte au
contribuit la aplicarea constantă și continuă a stimulului, respectiv, a
exercițiului fizic.
15.2.Diseminarea rezultatelor
1. Paulescu, R., Orțănescu, D., Rusu, L., Assessment of the respiratory
function in children with tetraparesis, 2015, Journal of sport and kinetic
movement, nr., 26, vol.1, p.189-192
2. Paulescu Popescu, R., Orțănescu, D., Lică, E., Cosma, G., Rusu, L.,
2017, Monitoring the muscle training by evaluation of viscoelastic
parameters Journal of Physical Education and Sport ® (JPES), 17
Supplement issue 5, p. 2316 - 2319, 2017 online ISSN: 2247 - 806X; p-
ISSN: 2247 – 8051; ISSN - L = 2247 - 8051 © JPES
3. Paulescu Rodica, Orțănescu Dorina,2018, The role of physical
therapy program for improve the motor skills and life quality in cerebral
plasy, A X-a Conferință internațională Exercițiul fizic - mijloc
46
complex și modern de promovare a sănătății, 1-3 Noiembrie,
Universitatea din Craiova, Craiova
4. Rodica Popescu, Eva Ilie, Dorina Orțănescu, Ligia Rusu, 2018, The
effectiveness of specific chest muscles training in improving the
respiratory function in children with infantile cerebral palsy, Discobolul
– Physical Education, Sport and Kinetotherapy Journal Vol. XIV no.
3 (53), p.25-30
47
BIBLIOGRAFIE
1. Ahlborg, L., Andersson, C., Julin, P., 2006,Whole-body vibration training
compared with resistance training: effect on spasticity, muscle strength and
motor performance in adults with cerebral palsy. J Rehabil Med., 38:302-
308.
2. Ain, A., 2002, Role of skeletal muscle tone and elasticity in the workability
restoration of male crosscountry skiers, Acta Academiae Olympiquae
Estoniae. Tartu, p. 95-108.
3. Albu Constantin, Tiberiu-Leonard Vlad, Adrian Albu, 2004, Kinetoterapia
Pasivă, Editura Polirom.
4. American Thoracic Society. Standardization of spirometry, 1995 update. Am
J Respir Crit Care Med., 152:1107–1136.
5. Andersson, C., Grooten, W., Hellsten, M., Kaping, K., Mattsson, E,. 2003,
Adults with cerebral palsy: walking ability after progressive strength training.
Dev Med Child Neurol;45:220-8.
6. Baciu, C., 1981, Aparatul locomotor – Anatomie funcţională, biomecanică,
semiologie clinică, diagnostic diferenţial, Editura Medicală, Bucureşti
7. Badawi, N., Watson, L., Petterson, B., 1998, What
constitutes cerebral palsy? Dev Med Child Neurol
40:520-27.
8. Bailey, R.C., Olson, J., Pepper, S.L., Porszasz, J., Barstow, T.J., Cooper,
D.M., 1995, The
level and tempo of children’s physical activities: an observational
study. Med Sci Sports Exerc, 27:1033-1041
9. Balint, T., 2010, Kinetoprofilaxie, Editura Alma Mater, Bacău.
10. Bar-Or, O., 1986, Pathophysiological factors which limit the exercise
capacity of the sick child. Med Sci Sports Exerc., 18:276-282.
11. Bass, N,. 1999, Cerebral palsy and neurodegenerative disease. Curr Opin
Pediatr;11:504-7.
12. Betts, J.,G., 2013, Anatomy & physiology, ISBN 1-938168-13-5. Retrieved
11 August 2014
13. Berzon, R.A., Simeon, G.P., Simpson, R.L., Donnelly
M.A., Tilson, H.H., 1993, The quality of life bibliography
and indexes: 1993 update. Qual Life Res 4(1):
53-74.
14. Bizzini, M., Mannion A.,F., 2003, Reliability of a new, hand-held device for
assessing skeletal muscle stiffness. Clinical Biomechanics, 18 (5): 459-461.
15. Bjornson, K.F., McLaughlin, J.F., 2001, The measurement of
health-related quality of life (HRQL) in children with
cerebral palsy. Eur J Neurol, 8(5): 183-93.
48
16. Bota, A., 2006, Exerciţii fizice pentru o viaţă activă, Activităţi motrice
pentru timp liber, Editura Cartea Universitară, Bucureşti
17. Bota, A., 2007, Kinesiologie, Editura Didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucureşti
18. Bota, C., 2000, Ergofiziologie, Ed. Globus, Bucureşti
19. Bota, C., 2002. Fiziologie Generală-Aplicaţii la efortul fizic, Ed. Medicală,
Bucureşti
20. Butler, C., Darrah, J., 2001, Effects of neurodevelopmental treatment (NDT)
for cerebral palsy: an AACPDM evidence report. Dev Med Child
Neurol;43:778-90.
21. Chen, K.,L., Wang, H.,Y., Tseng, M.,H., Shieh, J.,Y,, Lu, L., Yao, K.,P.,
Huang, C.,Y., 2013, The Cerebral Palsy Quality of Life for Children (CP
QOL-Child): evidence of construct validity. Res Dev Disabil.;34(3):994-
1000.
22. Cordun, M., 1999, Kinetologie medicală, Editura Axxa, Bucuresti.
23. Cordun, M., 2009, Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti
24. Damiano, D.L., Abel, M.F.,1998, Functional outcomes of strength training in
spastic cerebral palsy. Arch Phys Med Rehabil., 79:119-125.
25. Damiano, D.,L., Quinlivan J.,M., Owen, B.,F., Payne, P., Nelson, K.,C., Abel
M.,F., 2002, What does the Ashworth scale really measure and are
instrumented measures more valid and precise? Dev Med Child Neurol 44:
112-8.
26. Darrah, J., Wessel, J., Nearinburg, P., O’Connor, M., 1999, Evaluation of a
community fitness program for adolescents with cerebral palsy. Ped Phys
Ther., 11:18-23.
27. Darrah, J., Watkins, B., Chen, L., Bonin, C., for the AACPDM, 2004,
Conductive education intervention for children with a diagnosis of cerebral
palsy: an AACPDM evidence report. Dev Med Child Neurol;46: 187-203.
Accessed online September 8, 2005, at:
http://www.aacpdm.org/resources/ConEdOut.pdf.
28. Dănoiu, M., Dănoiu, S., Orţănescu, D., Călina M., 1997, Introducere în
kinetologie – caiet de lucrări practice pentru uzul studenţilor, Reprografia
Universităţii
29. Dănoiu, M., Dănoiu, S., Orţănescu, D., Călina M., 1998, Introducere în
kinetologie – curs pentru uzul studenţilor, Reprografia Universităţii din
Craiova
30. Duma, E., 1997, Deficiențele de dezvoltare fizică, Editura Argonaut, Cluj
Napoca
31. Dumitru, D., (1984), Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei
vertebrale, Editura Sport-Turism, București
49
32. Dumitru, D., 1981, Ghid de Recuperare Funcţională , Editura Sport Turism,
Bucureşti.
33. Dutta, S., Nandagopal, K., Gangopadhyay, P.K., Mukhopadhyay, K.,
2005,Molecular aspects of down syndrome. Indian Pediatr., 42(4): 339-
44[Medline].
34. Eadie, T.,L., Yorkston, K.,M., Klasner, E.,R., Dudgeon, K.,R., Deitz, J.,C.,
Baylor, C.,R., Miller, R.,M., Amtmann, D., 2006, Measuring communicative
participation: a review of self-report instruments in speech-language
pathology. American Journal of Speech-Language Patholog;15:307–320.
35. Eigen, H., Bieler, H., Grant, D., 2001, Spirometric pulmonary, function in
healthy preschool children, Am J Respir Crit Care Med., 163: 619–623.
36. Eliasson, A.,C., Krumlinde-Sundholm, L., Rosblad, B., Beckung, E., Arner,
M., Ohrvall, A.,M., Rosenbaum, P., 2006, The Manual Ability Classification
System (MACS) for children with cerebral palsy: scale development and
evidence of validity and reliability. Developmental Medicine and Child
Neurolog, 48(7):549–554.
37. Faigenbaum, A.D., Milliken, L.A., Westcott, W.L., 2003, Maximal strength
testing in healthy children. J Strength Cond Res., 17:162-166.
38. Fedrizzi, E., Pagliano, E., Andreucci, E., Oleari, G., 2003, Hand function in
children with hemiplegic cerebral palsy: prospective follow-up and
functional outcome in adolescence. Developmental Medicine and Child
Neurology.;45(2):85–91.
39. Fozza, A. C., 2003, Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura
Fundaţiei de Mâine, Bucuresti.
40. Fowler, E.,G., Ho, T.,W., Nwigwe, A.,I., Dorey, F.,J., 2001, The effect of
quadriceps femoris muscle strengthening exercises on spasticity in children
with cerebral palsy. Phys Ther;81:1215-23.
41. Garber, C.,E., Blissmer, B., Deschenes, M.,R., et al., 2011, American College
of Sports Medicine position stand. Quantity and quality of exercise for
developing and maintaining cardiorespiratory, musculoskeletal, and
neuromotor fitness in apparently healthy adults: guidance for prescribing
exercise. Med Sci Sports Exerc.;43:1334–1359.
42. Garcia, C., Gamboa, A.A., Perez Ruiz, M., Caballero Martinez, I.,
Faigenbaum, A., Lanao, J.E., Saiz, B.M., Lorenzo, T., m., Lara, S., L., 2016,
Metabolic, cardiorespiratory, and neuromuscular fitness performance in
children with cerebral palsy:A comparasion with healthy youth, Journal of
Exercise Rehabilitation, 12(2): 124-131.
43. Gilroy, A.,M., MacPherson, B.,R., Ross, L.,M. 2008, Atlas of Anatomy.
Stuttgart: Thieme. pp. 108–111, ISBN 978-1-60406-062-1
44. Hagberg, B., Hagberg, G., Olow, I.,1993, The changing
panorama of cerebral palsy in Sweden.VI. Prevalence
50
and origin during the birth year period 1983-1986.
Acta Paediatr Scan, 82:387-93.
45. Guyatt, G.H., Naylor, C.D., Juniper, E., Heyland, D.,
Jaeschke, R., Cook, D., 1997, How to use articles about healthrelated quality
of life. JAMA, 277:1232-7.
46. Hanna S.,E., Bartlett, D.,J., Rivard, L.,M., Russel, D.,J., 2008, Reference
Curves for the Gross Motor Function Measure: Percentiles for Clinical
Description and Tracking Over Time Among Children With Cerebral Palsy.
Phys Ther. May; 88(5): 596–607.
47. Henderson, R.,C., Fung, E., Stallings, V.,A., Samson-Fang, L., Calvert, R..
2010, Health status of children with moderate to severe cerebral palsy.
Developmental Medicine and Child Neurology, 43(6):364–70.
48. Herzog, W., Guimaraes, A,.C., Zhang, Y.,T., 1994, Measuring techniques.
In: Biomechanics of Musculo-Skeletal System. Nigg B. M., and W. Herzog
(eds). Chichester. Wiley. pp. 308–336.
49. Hoofwijk, M., Unnithan, V., Bar-Or, O.,1995, Maximal treadmill
performance of children with cerebral palsy. Pediatr Exerc., 7:305-313.
50. Hustad, K.,C., Gorton, K., Lee, J., 2010, Classification of speech and
language profiles in 4-year-old children with cerebral palsy: a prospective
preliminary study. Journal of Speech, Language, and Hearing Research,
53(6):1496–15135.
51. Hustad, K.,C., Schueler, B., Schultz, L., Duhadway, C., 2012) Intelligibility
of 4 year old children with and without cerebral palsy. Journal of Speech,
Language, and Hearing Research, 55(4):1177–1189.
52. Hustad, K.,C., Miles, L.,K., 2010, Alignment between augmentative and
alternative communication needs and school-based speech-language services
provided to young children with cerebral palsy. Early Childhood Services,
4(3):129–140.
53. Hyman, S.L., Shores, A., North, K.N., 2005,
54. The nature and frequency of cognitive deficit in children with
neurofibromatosis type 1.Neurology, 65(7): 1037-
44.
55. International Classification of Impairments,
Disabilities and Handicap: a manual of classifcation
relating to the consequences of disease. Geneva:
World Health Organisation, 1980.
56. Ion, D., Nemes, A., Vasilie, D.N., Totorean, A., 2002, Principii de Evaluare
şi Terapie în Sechelele Motorii de Encefalopatie Cronica Infantila- Editura
Orizonturi Universitare, Timișoara.
57. Jarvis, C.,2012, Physical Examination & Health Assessment (6th ed.). St Lou
is, Missouri: Elsevier Sunders
51
58. Kacmarek, R.,M., Dimas, S., Mack, C.,W., 2013, Essentials of Respiratory
Care - E-Book, Elsevier Health Sciences
59. Kavcic, P., Perat, M.V., 1998, Prevalence of cerebral palsy in
Slovenia: birth years 1981 to 1990. Dev Med Child
Neurol 40:459-63.
60. Ketelaar, M., Wassenberg-Severijnen, J., 2010, Developments in measuring
functional activities: where do we go with the PEDI-CAT? Physical and
Occupational Therapy in Pediatrics.;30(3):185–9.
61. Kibler, W.B., Press, J., Sciascia, A., 2006, The role of core stability in
athletic function. Sports Med., 36:189-198.
62. King, G., Tucker, M., A., Baldwin, P., Lowry, K., LaPorta, J., & Martens, L.,
2002, A Life Needs Model of pediatric service delivery: services to support
community participation and quality of life for children and youth with
disabilities. Physical and Occupational Therapy in Pediatrics, 22, 53–77.
63. Landgraf, J.,M., Abetz, L., Ware, J.,E., 2005, Child health questionnaire
(CHQ): a user’s manual. Boston: The Health Institute, New England Medical
Center, 1996. Accessed online September 8, at: http://www. healthact.com.
64. Lee, H.,Y., Cha, Y.,J., Kim, K., 2014, The effect of feedback respiratory
training on pulmonary function of children with cerebral palsy: a randomized
controlled preliminary report. Clin Rehabil.;28(10):965–971.
65. Liao, H.F., Liu, Y.C., Liu, W.Y., Lin, Y.T., 2007, Effectiveness of loaded
sit-to-stand resistance exercise for children with mild spastic diplegia: a
randomized clinical trial. Arch Phys Med Rehabil, 88:25-31.
66. Lissauer, T., Clayden, G.,2001, Illustrated textbook of
Paediatrics. 2nd ed. St Louis: Mosby
67. Lucía, A., Hoyos, J., Pérez, M., Chicharro, J.L., 2000, Heart rate and
performance parameters in elite cyclists: a longitudinal study. Med Sci Sports
Exerc, 32:1777-1782.
68. Macovei, S., 2012, Kinantropologie – Particularităţi şi capacităţi motrice în
ontogeneză. Note de curs, UNEFS Bucureşti
69. Mackie, P.C., Jessen Jarvis, S.N.,1998, The lifestyle
assessment questionnaire: an instrument to measure
the impact of disability of the lives of children with
cerebral palsy and their families. Child Care Health
Dev 24(6): 473-86.
70. Mackie, P.C., Jessen, E.C., Jarvis, S.N.,1998, The lifestyle
assessment questionnaire (LAQ-CP) manual.
Newcastle upon Tyne: North of England Collaborative
Cerebral Palsy Survey.
52
71. Mackie, P.C., Jessen, E.C., Jarvis, S.N., 2002, Creating a
measure of impact of childhood disability: statistical
methodology. Public Health, 116(2): 95-101.
72. MacPhail, H.E., Kramer, J.F., 1995, Effect of isokinetic strength-training on
functional ability and walking efficiency in adolescents with cerebral palsy.
Dev Med Child Neurol., 37:763-775.
73. Marcu V., Ciobanu D., 2009, Exerciţiul fizic şi calitatea vieţii , Universitatea
din Oradea
74. Marcu, V., Dan, M., 2006, Kinetoterapie/Physiotherapy, Editura
Universitatea din Oradea
75. Marcu V., Dan M., 2010, Manual de Kinetoterapie, Editura Universitatea
din Oradea
76. Mârza, D., 2005, Kinetoprofilaxie primară, Editura Tehnopress, Iasi.
77. Mârza D., 2012, Bazele generale ale kinetoterapiei, Note de curs,
Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău
78. McFadd, E., Hustad, K., C., 2013, Assessment of social function in four year
old children with cerebral palsy, Dev Neurorehabil; 16(2): 102–112.
79. McCarthy, M.L., Silberstein, C.E., Atkins, E.A., Harryman,
S.E., Sponseller, P.D., Hadley-Miller, N.A., 2002, Comparing
reliability and validity of pediatric instruments for
measuring health and well-being of children with
spastic cerebral palsy. Dev Med Child Neurol,
44: 468-76.
80. McKenzie, S.,A., Bridge, P.,D., Pao, C.,S., 2001, Lung function tests for pre-
school children. Paediatr Respir Rev;2(1):37–45.
81. McLaughlin, J.F., Bjornson, K.F.,1998, Quality of life and
developmental disabilities (editorial). Dev Med Child
Neurol, 40: 435.
82. Moreau, N.G., Falvo, M.J., Damiano, D.L., 2012, Rapid force generation is
impaired in cerebral palsy and is related to decreased muscle size and
functional mobility. Gait Posture., 35:154-158.
83. Morris, C., Kurinczuk, J.,J., Fitzpatrick, R., Rosenbaum, P.,L., 2006,
Reliability of the manual ability classification system for children with
cerebral palsy. Developmental Medicine and Child Neurology.;48(12):950–
953.
84. Morris, Mohy G. (2010). "Comprehensive integrated spirometry using raised
volume passive and forced expirations and multiple-breath nitrogen washout
in infants". Respiratory Physiology & Neurobiology. 170 (2): 123–140.
doi:10.1016/j.resp.2009.10.010. ISSN 1569-9048. PMC 2858579
PMID 19897058
53
85. Msall, M.E., DiGaudio Rogers, B.T., 1994, The Functional
Independence Measure for Children (WeeFIM):
Conceptual basis and pilot use in children with
developmental disabilities. Clin Pediatr, 33(7):
421-30.
86. Muammer, K., Muammer, R., 2009, Pulmonary rehabilitation and
encountered difficulties in disabled children, Yeditepe Medical Journal,
11:220-226.
87. Murphy, K.,P., Molnar, G.,F., Lankasky, K., 1995, Medical and functional
status of adults with cerebral palsy. Dev Med Child Neurol.37(12), 1075-
1084.
88. Nadeau, L., Tessier, R., 2009, Social adjustment at school: Are children with
cerebral palsy perceived more negatively by their peers than other at-risk
children? Disability and Rehabilitation, 31(4):302–308.
89. Nelson, K.B., Swaiman, K.F., Russman, B,S., 1994, Cerebral
palsy. In: Swaiman KF, ed: Pediatric neurology:
principles and practice. 2nd ed. St Louis:Mosby
90. Nelson, K.B., Swaiman, K.F., Russman, B,S., 1994, Cerebral
palsy. In: Swaiman KF, ed: Pediatric neurology:
principles and practice. 2nd ed. St Louis:Mosby
91. Niculescu, M., 2002, Metodologia cercetarii stiintifice în educatie fizica si
sport, ANEFS, București
92. Niculescu M., 2003, Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi
sport. Vol. 1-2, Editura Bren, Bucureşti.
93. Nigg B. M., and W. Herzog Nooijen, C.,F., Slaman, J., Stam, H.,J.,
Roebroeck, M,.E., Berg-Emons, R.,J., 2014, Inactive and sedentary lifestyles
amongst ambulatory adolescents and young adults with cerebral palsy.
Journal of neuroengineering and rehabilitation.;11:49.
94. Nsenga, A.,L., Shephard, R.,J., Ahmaidi, S., 2013, Aerobic training in
children with cerebral palsy, Int. J. Sports Med.;34:533–537, PubMed.
95. Oliva Pascual Vaca, A., Heredia Rizo, A.M., Barbosa Romero, A., Oliva
Pascual, Vaca, J., Rodriguez Blanco, C., Tejero Garcia, S., 2014, Assessment
of paraspinal muscle hardness in subjects with a mild single scoliosis: a
preliminary myotonemeter study, J Manipulative Physiol Ther., 37(5):326-
33.
96. Orţănescu Dorina, 2008, Mijloacele gimnasticii de bază, Editura
Universitaria, Craiova
97. Palisano, R.,J., Hanna, S.,E., Rosenbaum, P.,L., Russell, D.,J., Walter, S.,D.,
Wood, E.,P., Raina, P.,S., Galuppi, B.,E., 2000, Validation of a model of
gross motor function for children with cerebral palsy. Physical Therapy,
80(10):974–985.
54
98. Palisano, R., Rosenbaum, P., Walter, S., Russell, D., Wood, E., Galuppi, B..
Development and reliability of a system to classify gross motor function in
children with cerebral palsy. Dev Med Child Neurol 1997;39:214-23.
99. Pharoah, P.O.D., Platt, M.J., Cooke, T., 1996, The changing
epidemiology of cerebral palsy. Arch Dis Child Fetal
Neonatal Ed 75:F169-73.
100. Podsiadlo, D., Richardson, S., 1991, The timed “Up & Go”: a test of basic
functional mobility for frail elderly persons. J Am Geriatr Soc., 39:142-148.
101. Raja, K., Joseph, B., Benjamin, S., Minocha, V., Rana, B., 2007,
Physiological cost index in cerebral palsy: its role in evaluating the efficiency
of ambulation. J Pediatr Orthop., 27:130-136.
102. Rang, M., 1986, Cerebral palsy. In: Lovell WW, Winter RB (eds) Pediatric
orthopaedics. 2nd ed. Lipincott, Philadelphia
103. Ratnovsky, A., Elad, D., 2005, Anatomical model of the human trunk for
analysis of respiratory muscles mechanics. Respir Physiol Neurobiol.
148(3):245–262.
104. Reid, S., Hamer, P., Alderson, J., Lloyd, D., 2010, Neuromuscular
adaptations to eccentric strength training in children and adolescents with
cerebral palsy. Dev Med Child Neurol., 52:358-363.
105. Reidun, L., Torstein, V., Torarin, L., Dorthe, S., Finbraten, A.K., Trine,
M., 2016, High intensity interval training to improve fitness in children with
cerebral palsy, BMJ Open Sport Exerc Med, 2(1):1-6.
106. Richards, C.,L., Malouin, F., 2013, Cerebral palsy: definition, assessment
and rehabilitation. Handb Clin Neurol.;(111):183-9515.
107. Robănescu, N.,1976, Readaptarea copilului handicapat fizic, Editura
Medicală, Bucureşti.
108. Robănescu, N.,1992, Reeducarea neuro-motorie, Editura Medicală,
Bucureşti.
109. Roşulescu, E., 2009, Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor
reumatologice. Editura Universitaria, Craiova
110. Ryan, J.,M., Crowley, V.,E., Hensey, O., McGahey, A., Gormley, J.,
2014, Waist circumference provides an indication of numerous
cardiometabolic risk factors in adults with cerebral palsy. Arch Phys Med
Rehabil.;95:1540–1546.
111. Rusu L.,2007, Intervenţia kinetică în afecţiunile sistemului
neuromioartrokinetic, Editura Universitaria, Craiova
112. Rusu L., 2007, Ortezarea-Protezarea în kinetoterapie- Editura
Universitaria Craiova
113. Rusu, L., Cosma, G., Lică, E. M., Marin M., Cernaianu S., Copilusi C.,
2012, Myotonometry Method for assessment muscle performance; World
Academy of Science, Engineering and Technology Journal, 6 (6).
55
114. Sbenghe T., 1987, Kinetologie profilactică terapeutică şi de recuperare,
Editura Medicală, Bucureşti.
115. Sbenghe, T., 2002, Kinesiologie – Stiinţa miscării, Editura Medicală,
Bucuresti.
116. Sbenghe, T., 1996, Recuperare medicală la domiciliul bolnavului, Editura
Medicală, București
117. Schalow, G., Jaigma, P., 2005, Cerebral palsy improvement achieved by
coordination dynamics therapy. Electromyogr Clin Neurophysiol, 45:433.
118. Schneider, J.W., Gurucharri, L.M., Gutierrez, A.L., GaeblerSpira,
D.J.,2001, Health-related quality of life and functional
outcomes measures for children with cerebral palsy.
Dev Med Child Neurol, 43: 601-8.
119. Scholtes, V.A., Becher, J.G., Comuth, A., Dekkers, H., Van Dijk, L.,
Dallmeijer, A.J., 2010, Effectiveness of functional progressive resistance
exercise strength training on muscle strength and mobility in children with
cerebral palsy: a randomized controlled trial. Dev Med Child Neurol,
52:e107-113.
120. Sherwood, L.,2012, Human physiology: From cells to systems (8th ed)
Belmont, CA: Cengage Learning; Wadsworth Publishing
121. Shikha N., Richa, G.,T., Rachna, B., Usha, M., 2013, Study of Forced
Vital Capacity in Healthy School Children of Amritsar
District,Punjab.Scholars Journal of Applied Medical Sciences (SJAMS)
ISSN 2320-6691.Sch. J. App. Med. Sci 1(4):252-255.
122. Stickland, M.,K., Butcher, S.,J., Marciniuk, D.,D., 2012 Assessing
exercise limitation using cardiopulmonary exercise testing, Pulmonary
medicine.,8:24-91.
123. Stempien L.,M., Gaebler-Spira, D., 2000, Rehabilitation of children and
adults with cerebral palsy. In: Braddom RL. Physical medicine and
rehabilitation, 2nd edition. Philadelphia: WB Saunders; 1191–1212.
124. Stubbs, P.,W., Diong, J., 2015, The effect of strengthening interventions
on strength and physical performance in people with cerebral palsy: PEDro
systematic review update. Br J Sports Med. 2015 Jun 23
125. Suzuki, N., Oshimi, Y., Shinohara, T., Kawasumi, M., Mita, K., 2001,
Exercise intensity based on heart rate while walking in spastic cerebral palsy.
Bull Hosp Jt Dis., 60:18-22.
126. Swanney, M.P., Jensen, R.L., Crichton, D.A., Beckert, L.E., Cardno,
L,A., Crapo, R.O., 2000, FEV(6) is an acceptable surrogate for FVC in the
spirometric diagnosis of airway obstruction and restriction. Am J Respir Crit
Care Med, 162:917–919.
127. Taylor, N.,F., Dodd, K.,J., Baker, R.,J., Willoughby, K., Thomason, P.,
Graham, H.,K., 2013, Progressive resistance training and mobility-related
56
function in young people with cerebral palsy: a randomized controlled trial.
Dev Med Child Neurol.;55:806–812.
128. Taylor F, National Institute of Neurological Disorders and Stroke (U.S.),
Office of Science and Health Reports. Cerebral palsy: hope through research.
Bethesda, Md.: The Institute, 2001. Accessed online September 28,
http://www.ninds.nih.gov/disorders/cerebral_palsy/
detail_cerebral_palsy.htm.
129. Thibodeau, G., & Patton, K., 2009, Anatomy & Physiology (7th ed.) St. L
ouis:Mosby
130. Tortora, G., Derrickson, B.,2014, Principles of anatomy and physiology (
14th ed.).Hoboken, NJ: John Wiley & Sons.
131. Tortora, G., & Nielson, J., 2012, Principles of human anatomy (1th ed.).
Hoboken,NJ: John Wiley & Sons
132. Tudöş, Ş., 1993, Elemente de statistică aplicată, Editura M.T.S,
Bucureşti
133. Udrea G., 2006, Examenul fizic în afecțiunile musculoscheletale, Ed.
Universitară "Carol Davila", București
134. Unnithan, V.,B., Katsimanis, G., Evangelinou, C., Kosmas, C., Kandrali,
I., Kellis, E., 2007, Effect of strength and aerobic training in children with
cerebral palsy. Med Sci Sports Exerc.39:1902–1909 [PubMed]
135. Unnithan, V.B., Clifford, C., Bar-Or, O., 1998, Evaluation by exercise
testing of the
child with cerebral palsy. Sports Med., 26:239-251.
136. Unnithan, V.B., Dowling, J.J., Frost, G., Bar-Or, O.,1996, Role of
cocontraction in the
O2 cost of walking in children with cerebral palsy. Med Sci Sports Exerc.,
28:1498-1504.
137. Van den Berg-Emons, H.J., Saris, W.H., de Barbanson, D.C., Westerterp,
K.R.,Huson, A., van Baak, M.A., 1995, Daily physical activity of school
children with spastic diplegia and of healthy control subjects. J Pediatr.,
127:578-584.
138. Van den Berg-Emons, R.J., Van Baak, M.A., de Barbanson, D.C., Speth,
L., Saris, W.H., 1996, Reliability of tests to determine peak aerobic power,
anaerobic power and isokinetic muscle strength in children with spastic
cerebral palsy. Dev Med Child Neurol., 38:1117-1125.
139. Van der Slot, W.,M,, Roebroeck, M.,E., Nieuwenhuijsen, C., et al., 2013,
Cardiovascular disease risk in adults with spastic bilateral cerebral palsy.
Journal of rehabilitation medicine.;45:866–872.
140. Varni, J.W., Limbers, C.A., Burwinkle, T.M.,2007, Impaired
health-related quality of life in children and adolescents with chronic
conditions: a comparative analysis of 10 disease clusters and 33 disease
57
categories/severities utilizing the PedsQL 4.0 Generic Core Scales. Health &
Quality of Life Outcomes, 5:43.
141. Varni, J.W., Burwinkle, T.M., Sherman, S.A., 2005, Health related
quality of life of children and adolescents with
cerebral palsy: hearing the voices of the children.
Dev Med Child Neurol, 47(9):592-7.
142. Vargus-Adams, J., 2005, Health-related quality of life
in childhood cerebral palsy. Archives of Physical
Medicine & Rehabilitation, 86(5):940-5.
143. Vasilescu, M.,2007, Bazele morfofiziologice ale contracției mușchiului
striat scheletic, Editura Universitaria , Craiova
144. Verschuren, O., Ketelaar, M., Gorter, J.,W., Helders, P.,J., Uiterwaal,
C.,S., Takken, T., 2007, Exercise training program in children and
adolescents with cerebral palsy: a randomized controlled trial. Arch Pediatr
Adolesc Med.;161:1075–1081.
145. Verschuren, O., Ada, L., Maltais, D.B., Gorter, J.W., Scianni, A.,
Ketelaar, M., 2011, Muscle strengthening in children and adolescents with
spastic cerebral palsy: considerations for future resistance training protocols.
Phys Ther., 91:1130-1139.
146. Verschuren, O., Ketelaar, M., Keefer, D., Wright, V., Butler, J., Ada, L.,
Maher, C., Reid, S., Wright, M., Dalziel, B., Wiart, L., Fowler, E., Unnithan,
V., Maltais D.B., van den Berg-Emons, R., Takken, T., 2011, Identification
of a core set of exercise tests for children and adolescents with cerebral palsy:
a Delphi survey of researchers and clinicians. Dev Med Child Neurol.,
53:449-456.
147. Verschuren, O., Ketelaar, M., Takken, T., Helders, P.J., Gorter, J.W.,
2008, Exercise programs for children with cerebral palsy: a systematic
review of the literature. Am J Phys Med Rehabil., 87:404-417.
148. Verschuren, O., Takken, T., 2010, Aerobic capacity in children and
adolescents with cerebral palsy. Res Dev Disabil., 31:1352-1357.
149. Viir, R., Laiho, K., Kramarenko, J., Mikkelson, M., 2006, Repeatability of
trapezius muscle tone assessment by a myometric method, Journal of
Mechanics in Medicine and Biology, 6(2):215-228.
150. Vlad, T., Pendefunda, L., 1992, Recuperarea Bolnavului Hemiplegic
Adult – Editura Contact Internațional Iași.
151. Vogels, T., Verrips, G.H.W., Verloove-Vanhorick, S.P., Fekkes, M.,
Kamphuis, R.P., Koopman, H.M., Theunissen, N.C.M., Wit, J.M.,1998,
Measuring health-related quality of life in children: the development of the
TACQOL parent form, Qual Life Res 7:457–465.
58
152. Zaino, C.A., Marchese, V.G., Westcott, S.L., 2004,Timed up and down
stairs test:preliminary reliability and validity of a new measure of functional
mobility. Pediatr Phys Ther., 16:90-98.
153. Yong Hyun, K., Hye Young, L., 2015, Differences in respiratory pressure
and pulmonary function among children with spastic diplegic and hemiplegic
cerebral palsy in comparasion with normal controls, J.
Phys.Ther.Sci.,27:401-403.
154. Yorkston, K.,M., Beukelman, D.,R., Strand, E.,A,, Hakel, M., 2010,
Management of motor speech disorders in adults and children, PRO-ED, Inc.,
Austin, TX
155. Young, B., Rice, H., Dixon-Woods, M., Colver, A.F.,
Parkinson, K.N., 2007, A qualitative study of the healthrelated quality of life
of disabled children. Dev Med
Child Neurol, 49(9):660-5.
156. Yude, C., Goodman, R., 1999, Peer problems of 9- to 11-year-old
children with hemiplegia in mainstream schools. Can these be predicted?
Developmental Medicine and Child Neurology, 41(1):4–8.
157. Wang, H.,Y., Chen, C.,C., Hsiao, S.,F,. 2012, Relationships between
respiratory muscle strength and daily living function in children with cerebral
palsy. Res Dev Disabil., 33:1176–1182.
158. West, J.,B., 1994, Respiratory physiology-- the essentials. Baltimore:
Williams & Wilkins. pp. 21–30, 84–84, 98–101, ISBN 0-683-08937-4
159. Wood, E., Rosenbaum, P., 2000, The gross motor function classification
system for cerebral palsy: a study of reliability and stability over time.
Developmental Medicine and Child Neurology.;42(5):292–296
160. World Health Organization Word Health Organization (WHO) WHO
Workgroup for Development of ICF for Children and Youth [Accessed July
15, 2012], International Classification of Functioning, Disability and Health
Children and Youth, ICF-CY, 2007
161.http://apps.who.int/classifications/icfbrowser/Default.aspx
162.http://anatomie.romedic.ro/sistemul-respirator
163.http://www.umfcv.ro/files/r/e/RESPIRATIA.pdf
164.http://www.biyosoft.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm.asp
165.http://www.zuniv.net/physiology/book/chapter13.html
166.https://en.wikipedia.org/wiki/Lung_volumes#/media/File:Lungvolumes_Upd
ated.png
