Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de · PDF filePOR Programul Operaţional...

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional "Dezvoltarea

Capacităţii Administrative"

0

Elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM 2009 – 2013

Proiect co-finanţat din Fondul Social European prin PO DCA 2007-2013

Iulie 2010

Acest document conţine 72 pagini

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Direcţia Generală IMM, Cooperaţie şi Mediul de Afaceri

Strategia Guvernamentală

pentru dezvoltarea sectorului IMM

- parte introductivă -


GUVERNUL ROMÂNIEI




1



Cuprins

Capitolul 1 - Introducere 4

1.1 Deciziile care au condus la elaborarea Strategiei 5 1.2 Perioada de implementare 6 1.3 Părţile implicate în elaborarea şi implementarea Strategiei 6 1.4 Modul de lucru 7

Capitolul 2 - Informaţii generale relevante 10

2.1. Evoluţia de ansamblu a sectorului IMM în perioada 2004-2008 10 2.2. Situaţia actuală a IMM-urilor în perioada de recesiune economică 12

2.3. Dinamica accesului IMM la finanţare 15 2.4. Activităţile de inovare în IMM din România 18

2.5. Sistemul educaţiei antreprenoriale în România 22 2.6. Situaţia actuală a sistemului cooperatist 24

2.7. Grupurile ţintă 26 2.8. Analiza SWOT 27

Capitolul 3 - Definirea problemei 29

3.1. Probleme identificate referitoare la accesul la finanţare 29

3.2. Probleme identificate legate de creşterea competitivităţii şi a spiritului inovator în

IMM 31 3.3. Probleme identificate la nivelul reglementărilor privind IMM şi cooperaţia 33

3.4. Probleme identificate legate de sistemul educaţiei antreprenoriale 35 3.5. Probleme identificate legate de accesul IMM-urilor pe piaţa UE şi pe pieţe terţe 35

Capitolul 4 - Principiile generale ale Strategiei 36

Anexa 1 - Priorităţi, politici, cadrul legislativ existente 39

Anexa 2 - Implementarea politicilor europene SBA în cadrul Strategiei 60


GUVERNUL ROMÂNIEI




2



LISTA ABREVIERILOR

ADR Agenţie de Dezvoltare Regională

ANCS Autoritatea Natională pentru Cercetare Ştiinţifică

ANCOM Autoritatea Natională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii

AIPPIMM Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM

APL Autorităţi Publice Locale

ASRO Asociaţia de Standardizare din România

BAN Business Angels Network

BRML Biroul Român de Metrologie Legală

CENTROCOOP Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum

CDI Cercetare, Dezvoltare – Inovare

CIP Programul pentru Inovare şi Competitivitate (Competitiveness and

Innovation Framework Programme)

CNVM Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

DPI Drepturi de Proprietate Intelectuală

FEI Fondul European de Investiții

FNGCIMM Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

FRCG Fondul Român de Contragarantare

ICA Alianţa Cooperatistă Internaţională

IFN Instituţie Financiară Non-bancară

IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INS Institutul Naţional de Statistică

HG Hotărâre de Guvern

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MCSI Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

MDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

MECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

MECTS Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului


GUVERNUL ROMÂNIEI




3



MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

ONG Organizaţie neguvernamentală

ONRC Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

OSIM Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

OTIMMC Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

PO DCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

POS CCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

POS DRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POR Programul Operaţional Regional

RENAR Asociaţia de Acreditare din România

SBA Small Business Act for Europe

SCM Modelul Costului Standard (Standard Cost Method)

UCECOM Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti

UE Uniunea Europeană


GUVERNUL ROMÂNIEI




4



Capitolul 1 - Introducere

Anul 2008 a reprezentat anul final al Strategiei Guvernului pentru susţinerea dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2004 – 2008, dar şi anul în care Comisia Europeană a

avut iniţiativa de a lansa documentul „Small Business Act for Europe” (SBAE), care trasează noul

cadru pentru evoluţia dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană, în

contextul economiei globalizate a secolului XXI. Domeniile de politici cheie identificate sunt

acoperitoare şi relevante pentru definirea documentului SBAE, concentrând ariile de intervenţie ale

Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici, lansate de Comisia Europeană în anul 2000, în jurul

principiului „Think Small First!”.

Strategia guvernamentală cu perioada de acoperire 2004-2008 a fost destinată susţinerii dezvoltării

IMM-urilor din România, în procesul de integrare economică pe Piaţa Unică.

Având în vedere contextul economic mondial, pentru perioada 2010-2013 se impune definirea unui

nou cadru general strategic pentru sprijinirea dezvoltării viitoare a sectorului IMM. Astfel, Strategia

guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada următoare, continuă cadrul

strategic realizat pentru perioada 2004 – 2008, actualizând şi adaptând priorităţile de politică

publică a României în domeniul IMM, la noile evoluţii pe plan european. Acest cadru general va

trebui să se conformeze politicilor promovate de către Comisia Europeană în contextul Strategiei

Europa 2020, care prevede trei priorităţi care se susţin reciproc:

– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

– creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării

resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

– creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de

muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Principalele teme ale Strategiei Europa 2020 se referă la: crearea unei economii competitive,

conectate şi mai prietenoasă faţă de mediu; promovarea unei economii mai verzi, eco – eficiente şi

mai puţin dependentă de emisiile de carbon; crearea de valoare prin fundamentarea creşterii

economice pe cunoaştere şi împuternicirea cetăţenilor prin incluziune socială.

Abordarea domeniilor cheie de politici pentru IMM va trebui să urmărească dezvoltarea unui sector

al întreprinderilor mici şi mijlocii competitiv economic şi sustenabil, cu asigurarea consolidării

sistemelor de securitate şi responsabilitate socială. În acelaşi timp, prezenta Strategie trebuie să

ofere un răspuns eficient la criza economică şi financiară şi să dea un nou impuls şi coerenţă

procesului de redresare a economiei naţionale, prin mobilizarea şi coordonarea instrumentelor de

politică economică destinate IMM-urilor.

În acest context, scopul prezentei Strategii pentru perioada imediat următoare, 2010-2011, îl

reprezintă punerea în aplicare a măsurilor necesare în vederea sprijinirii IMM-urilor pentru ieşirea

din criză, precum şi a celor mai bune pârghii pentru relansarea dezvoltării sectorului IMM pentru

perioada 2012-2013.


GUVERNUL ROMÂNIEI




5



1.1 Deciziile care au condus la elaborarea Strategiei

Preocuparea continuă privind dezvoltarea sectorului IMM atât la nivel mondial, cât şi la nivel

european şi naţional, reflectă recunoaşterea rolului acestuia în structura economică a unei ţări, a

contribuţiei lui în asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate.

Sectorul IMM reprezintă cel mai activ sector al unei economii moderne, un factor de progres

tehnologic şi inovare.

Principalele efecte pozitive generate de sectorul IMM într-o economie sunt:

generarea de schimbări structurale şi redefinirea politicilor economice. În contextul actual,

sectorul IMM este cel mai afectat de criza economico-financiară, dar în acelaşi timp constituie

sectorul care poate contribui substanţial la revirimentul economiei în ansamblul ei.

crearea de noi locuri de muncă, reprezentând cea mai eficientă modalitate de combatere a

şomajului.

îmbunătăţirea mediului concurenţial care conduce la creşterea calităţii produselor şi serviciilor

oferite pe piaţă, stimulează inovarea şi transferul tehnologic şi optimizează utilizarea resurselor.

stimularea dezvoltării regionale şi rurale. IMM-urile reprezintă o soluţie pentru reducerea

decalajelor economice regionale prin valorificarea resurselor locale, prin abilitatea de a

răspunde cerinţelor locale pe baza informaţiilor detaliate pe care le deţin privind pieţele

respective.

creşterea investiţiilor, având ca sursă economiile populaţiei şi antrenarea unui efect

multiplicator al acestora; atragerea de investiţii străine prin oferirea de servicii conexe de

calitate necesare dezvoltării acestora.

dezvoltarea componentelor infrastructurii de afaceri, IMM-urile acţionând ca furnizori

specializaţi de piese, părţi componente şi servicii pentru întreprinderile mari.

accentuarea caracterului de atomicitate al pieţei. Prin dimensiunile lor reduse şi prin numărul

mare, IMM-urile accentuează caracterul de atomicitate a pieţei. Prin stimularea concurenţei, se

reduc posibilităţile de creare a unor poziţii de monopol care ar conduce la creşterea preţurilor şi

ineficienţe în combinarea factorilor de producţie.

adaptabilitatea ofertei la cerinţele clienţilor. IMM-urile dovedesc un grad înalt de flexibilitate,

capacitate de inovare, reacţie rapidă la schimbările mediului economic; pot ocupa nişe de piaţă

care nu sunt profitabile pentru întreprinderile mari.

contribuie nemijlocit la creşterea bunăstării şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă.

Astfel, pornind de la realitatea că întreprinderile mici şi mijlocii sunt principalul factor de

dezvoltarea economică şi creare de locuri de muncă, Guvernul României recunoaşte sectorul IMM

ca domeniu de interes strategic în ţara noastră. În acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul

IMM trebuie să treacă de la etapa de consolidare la cea de dezvoltare competitivă, prin orientarea

întreprinderilor către activităţi inovative şi domenii cu valoare adăugată sporită.

Atingerea acestui deziderat necesită continuarea eforturilor Guvernului pentru îmbunătăţirea

mediului de afaceri, prin coordonarea măsurilor implementate de structurile în domeniu care au ca

scop încurajarea iniţiativei antreprenoriale şi valorificarea potenţialului competitiv al IMM.

Consolidarea unui cadru instituţional, fiscal şi de reglementare stabil va permite întreprinderilor să

opereze şi să crească într-un mediu bazat pe o competiţie corectă şi va asigura dezvoltarea

sustenabilă a sectorului IMM.


GUVERNUL ROMÂNIEI




6



1.2 Perioada de implementare

Perioada de implementare a prezentei strategii este 2010-2013, perioadă care coincide în mare parte

cu prima perioadă de programare a fondurilor europene post aderare. Strategia privind dezvoltarea

sectorului IMM vizează două etape:

2010-2011, perioada în care vor fi adoptate măsuri de sprijin pentru sectorul IMM în scopul

susţinerii acestuia în depăşirea perioadei actuale de criză;

2012-2013, perioadă în care vor fi adoptate măsuri de sprijinire a sectorului pentru reluarea

creşterii economice.

Astfel, măsurile pe termen scurt vor viza încurajarea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri

europene şi facilitarea accesului la finanţare prin intermediul schemelor de ajutor de stat, prin

implementarea de noi instrumente de finanţare.

În ceea ce priveşte măsurile pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea sectorului, vor fi avute în

vedere: dezvoltarea culturii antreprenoriale; sprijin pentru internaţionalizarea afacerilor; pentru

creşterea competitivităţii pe pieţe externe, prin susţinerea IMM-urilor inovatoare, specializate în

produse cu valoare adăugată mare; încurajarea transferului tehnologic; sprijinirea structurilor pentru

susţinerea dezvoltării afacerilor (incubatoare de afaceri, poli de creştere, centre de afaceri etc.);

sprijin pentru diversificarea sectoarelor de activitate la nivel regional şi local, susţinerea accesului

întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă.

1.3 Părţile implicate în elaborarea şi implementarea Strategiei

Sprijinirea sectorului IMM constituie o temă transversală abordată în cadrul politicilor, strategiilor

şi programelor gestionate atât de structuri ale administraţiei publice centrale şi locale, cât şi de

structuri din sectorul privat sau nonguvernamental.

Astfel, autorităţile implicate în elaborarea şi implementarea Strategiei sunt:

Din punct de vedere legislativ:

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;

Ministerul Finanţelor Publice;

Ministerul Justiţiei;

Secretariatul General al Guvernului;

Consiliul Concurenţei.

Din punct de vedere financiar:

Ministerul Finanţelor Publice;

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;

Alte ministere de linie responsabile cu implementarea fondurilor structurale:

Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,


GUVERNUL ROMÂNIEI




7



Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Comnicaţiilor şi

Societăţii Informaţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi

structurile subordonate.

Din punct de vedere al coordonării măsurilor, acţiunilor şi subacţiunilor prevăzute în

Strategie:

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, inclusiv structurile

subordonate;

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM;

Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Administraţiei şi Internelor;

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;

Ministerul Comnicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Autorităţile Publice Locale.

Structurile cu rol în colectarea, structurarea, analizarea şi furnizarea datelor statistice

referitoare la activitatea sectorul IMM în economie sunt:

Institul Naţional de Statistică;

Comisia Naţională de Prognoză;

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

Direcţia Generală a Vămilor;

Agenții de Dezvoltare Regională;

Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie;

Autoriăţile Publice Locale, etc.

1.4 Modul de lucru

Elaborarea prezentului document strategic a presupus:

Evaluarea cadrului strategic existent în vederea fundamentării strategiei, care a constat în:

evaluarea modului de implementare a strategiei precedente;

corelarea noii strategii cu alte documente strategice şi de politică economică în vigoare;


GUVERNUL ROMÂNIEI




8



corelarea noului document strategic cu politicile economice relevante ale Uniunii

Europene;

corelarea noului document strategic cu Programele Operaţionale finanţate din Fonduri

Structurale.

De asemenea, Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM a fost corelată şi

cu alte proiecte derulate în prezent de MECMA, proiecte co-finanţate din Fondul Social

European, prin PO DCA, 2007 – 2013, respectiv:

- Întărirea capacităţii instituţionale de management a reformei privind îmbunătăţirea

mediului de afaceri din România (proiect în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului);

- Simplificarea procedurilor administrative pentru IMM prin introducerea de birouri unice

„One Stop Shop”

- Elaborarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de

afaceri;

- Evaluarea barierelor administrative de natură legislativă cu care se confruntă mediul de

afaceri şi construirea unui sistem durabil pentru monitorizare şi evaluare ulterioară.

Elaborarea Strategiei pentru dezvoltarea sectorului IMM a presupus evaluarea şi analiza sectoarelor

relevante ale mediului de afaceri şi determinarea tendinţelor în domeniile respective, care au avut ca

rezultat elaborarea de studii şi microstudii privind:

Analiza celor mai noi tendinţe de planificare strategică pentru sprijinirea IMM-urilor în

Uniunea Europeană;

Analiza situaţiei actuale a sectorului IMM în România;

Analiza situaţiei actuale a sectorului cooperatist din România;

Analiza dinamicii accesului IMM la finanţare;

Analiza sistemului educaţiei antreprenoriale din România;

Analiza activităţilor de inovare în IMM din România.

Consultarea reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, organizaţiilor şi asociaţiilor

patronale, ONG-urilor cu specific, precum şi a reprezentanţilor instituţiilor şi organismelor

publice cu responsabilităţi în sprijinirea IMM-urilor cu privire la concluziile şi recomandările

rezultate în urma analizelor elaborate şi la identificarea de noi priorităţi strategice pentru

sprijinirea dezvoltării sectorului IMM-urilor.

Integrarea concluziilor rezultate în urma consultărilor.

Dezbaterea variantei preliminare a strategiei în cadrul consultărilor cu reprezentanţii IMM-

urilor, organizaţiilor şi asociaţiilor patronale, ONG-urilor cu specific, precum şi reprezentanţii

instituţiilor şi organismelor publice cu responsabilităţi în sprijinirea IMM-urilor.

Integrarea concluziilor rezultate în urma dezbaterilor.

Consultarea - în cadrul a 6 sesiuni de dezbateri şi a unei reuniuni a Comitetului consultativ

pentru dezvoltarea IMM-urilor - a reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii,

organizaţiilor şi asociaţiilor patronale, ONG-urilor cu specific, precum şi a reprezentanţilor

instituţiilor şi organismelor publice cu responsabilităţi în sprijinirea IMM-urilor cu privire la

varianta preliminară a Strategiei guvernamentale şi a Planului de acţiuni.


GUVERNUL ROMÂNIEI




9



Integrarea concluziilor rezultate în urma celor 6 sesiuni de dezbateri.


GUVERNUL ROMÂNIEI




10



Capitolul 2 - Informaţii generale relevante

Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM are la bază o serie de analize privind

sectoarele relevante şi determinarea principalelor tendinţe în domeniile respective:

Analiza situaţiei actuale a sectorului IMM în România;

Analiza celor mai noi tendinţe de planificare strategică pentru sprijinirea IMM-urilor în

Uniunea Europeană;

Analiza dinamicii accesului IMM la finanţare;

Analiza activităţilor de inovare în IMM din România;

Analiza sistemului educaţiei antreprenoriale din România;

Analiza situaţiei actuale a sectorului cooperatist din România.

2.1. Evoluţia de ansamblu a sectorului IMM în perioada 2004-2008

Economia României a înregistrat importante transformări în perioada 2004-2008 în procesul de

adaptare şi integrare în structura Uniunii Europene, reflectate atât la nivel macroeconomic, cât şi la

nivelul sectorului IMM. Profundele reforme în plan politic, economic şi social care au însoţit

procesul de preaderare al României la Uniunea Europeană sunt urmate de noi provocări aferente

consolidării până la integrarea deplină în structurile UE. Efortul de adaptare la acquis-ul comunitar

a fost însoţit de participarea României, ca Stat Membru, la procesul de perfecţionare a strategiilor,

politicilor şi mecanismelor de funcţionare ale UE pentru atingerea obiectivelor asumate.

Referitor la sectorul IMM, din distribuţia pe categorii de mărime şi sectoare de activitate, în

perioada 2006-2008, se poate constata că majoritatea microîntreprinderilor au activat în domeniul

serviciilor (aproximativ 78,5% din totalul microîntreprinderilor în anul 2008), însă ponderea este în

scădere faţă de anul 2006, când era de peste 80%. Cele mai puţine microîntreprinderi au activat în

sectoarele agricol şi silvic, aproximativ 2,4% în anul 2008.

În anul 2008, peste jumătate dintre întreprinderile mici au avut activitate în sectorul terţiar (mai

mult de 57%), în timp ce un sfert dintre acestea au desfăşurat activităţi în industrie şi sectorul

energetic. În perioada 2006-2008, se poate constata o tendinţă de creştere a numărului

întreprinderilor mici care activează în industrie şi sectorul energetic, în detrimentul acelora din

sectorul terţiar.

În ceea ce priveşte întreprinderile mijlocii, majoritatea au continuat să activeze în industrie şi

sectorul energetic (41%), o pondere însemnată a acestora înregistrându-se şi în sectorul serviciilor

(40%). Tendinţa care s-a manifestat în perioada 2004-2006 a fost de creştere a ponderii

întreprinderilor mijlocii care activează în sectorul terţiar şi de reducere a numărului celor care

desfăşoară activităţi în industrie şi sectorul energetic.


GUVERNUL ROMÂNIEI




11



Tabel 1 - Structura IMM-urilor pe categorii de mărime şi sectoare de activitate în anul 2008

Micro 2,53% 10,52% 8,55% 78,40% 100,00%

Mici 3,40% 25,53% 13,76% 57,31% 100,00%

Mijlocii 2,28% 41,38% 15,60% 40,74% 100,00%

Total 2,60% 12,38% 9,13% 75,89% 100,00%

Total sector

economic

Structura IMM-urilor pe categorii de mărime şi sectoare de activitate în anul 2008

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Construcţii ServiciiCategoria de

mărime

Agricultură,

silvicultură şi Industrie, energie

Modificările structurale pe sectoare de activitate au fost însoţite de transformări semnificative pe

subsectoare de activitate atât în servicii, cât şi în industrie.

Evoluţiile menţionate au determinat modificări în structura IMM-urilor pe sectoare de activitate.

Astfel, ponderea construcţiilor în sectorul IMM a crescut cu circa trei puncte procentuale în anul

2008 faţă de anul 2004, toate celelalte sectoare înregistrând scăderi. Pe ansamblu însă, structura pe

sectoare de activitate este una specifică unei economii bazate pe servicii. Ponderea serviciilor a

evoluat ascendent, ea păstrându-se în anul 2008 la un nivel foarte ridicat (75,9%).

Grafic 1 - Structura IMM pe sectoare şi categorii de mărime în anul 2008


Serviciile şi comerţul sunt domenii în care activează cu predilecţie microîntreprinderile, un rol

important într-o astfel de structurare revenind politicilor de externalizare a unor activităţi conexe

din întreprinderile mari şi mijlocii, precum şi creşterii rolului activităţilor de marketing, distribuţie,

service şi alte prestări de servicii.

Din punct de vedere al distribuţiei IMM-urilor în regiunile de dezvoltare în România, se poate


GUVERNUL ROMÂNIEI




12



constata că cea mai mare parte a IMM-urilor este concentrată în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,20%

în anul 2008), urmată de regiunea Nord-Vest (14,18% în anul 2008) şi regiunea Centru (12,25% în

2008). La polul opus, se situează regiunea Sud-Vest Oltenia (doar 7,20% în 2008), respectiv

regiunea Vest (cu 9,50% în acelaşi an).

Graficul 2 - Densitatea pe regiuni în anii 2004 şi 2008 (IMM/1.000 locuitori)

Sursa:Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Distribuţia teritorială a IMM-urilor pe sectoare de activitate în anul 2008, reflectă o anumită

specializare a regiunilor:

industrială: regiunile Nord-Vest, Nord-Est şi Centru, în care ponderea IMM-urilor din

industrie este peste 14%;

servicii: regiunile Sud-Est, Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov, peste 75% din IMM-urile din

aceste regiuni activând în domeniul serviciilor;

construcţii: regiunile Centru şi Nord-Vest, ponderea IMM-urilor din construcţii fiind de

peste 10%;

agricultură: regiunile Sud, Sud-Est şi Vest cu pondere de 4% în total IMM.

2.2. Situaţia actuală a IMM-urilor în perioada de recesiune economică

Criza a afectat iniţial ţările dezvoltate, dar s-a propagat rapid şi către zonele emergente, inclusiv din

Europa Centrală şi de Est, aceasta din urmă fiind plasată în categoria de risc ridicat (România fiind

considerată printre cele mai riscante).


GUVERNUL ROMÂNIEI




13



Criza economică mondială s-a manifestat prin reducerea ritmului de dezvoltare al IMM-urilor şi

creşterea numărului de falimente, afectând economia tuturor statelor. Perioada 2008-2010 a

demonstrat ca sectorul IMM este unul dintre cele mai afectate de criza economico-financiară,

reprezentând în acelaşi timp sectorul care poate contribui substanţial la redresarea economiei, în

ansamblul ei.

În scopul identificării celor mai bune soluţii de sprijin pentru IMM-uri, statele OECD au elaborat o

serie de studii şi analize cu privire la prezentarea situaţiei IMM-urilor în perioada actuală. În acest

sens, au fost sintetizate principalele probleme cu care sectorul IMM se confruntă în prezent:

Întârzierile la plată, în condiţii de reducere a vânzărilor şi implicit epuizarea capitalului

de lucru;

Creşterea ratei de insolvenţă a IMM-urilor;

Dificultatea IMM-urilor de a accesa credite şi alte tipuri de finanţări;

Atragerea capialului de risc a scăzut în perioada 2007- 2008.

În condiţiile actuale, majoritatea Guvernelor au adoptat măsuri anticriză, grupate în două mari

categorii: stimularea cererii (pachete care să stimuleze consumul, programe de infrastructură,

politici privind sistemul de taxare) şi măsuri privind relansarea creditării, incluzând măsuri de

recapitalizare a băncilor, concentrate pe facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor. Acordarea

de credite acoperite cu garanţia statului, reprezintă măsura cea mai frecvent întâlnită în măsurile

adoptate de Guverne în perioada actuală.

Numeroase Guverne au implementat măsuri pentru menţinerea şi creşterea fluxului de încasări şi

plăţi, unele state recurgând la măsuri de reducere a impozitului pe profit, în cazul IMM-urilor.

Cehia, Franţa şi Spania finanţează TVA-ul pentru IMM, imediat sau lunar.

Alte măsuri adoptate:

reducerea întârzierilor la plată pentru facturile aferente contractelor semnate prin achiziţie

publică (Australia, Franţa, Ungaria, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie);

restabilirea disciplinei fiscale (Franţa);

extinderea perioadelor de creditare;

dobânzi preferenţiale;

introducerea instituţiei “mediator bancar” care are rolul de a interveni la nivel regional sau

local, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă IMM-urile, în ceea ce priveşte

capacitatea acestora de rambursare a creditelor obţinute, etc.

Alte măsuri propuse a fi adoptate, pentru perioada următoare:

Încurajarea competiţiei bancare, monitorizarea cu atenţie sporită a IMM-urilor care au obţinut

finanţare din credite bancare şi adoptarea, în consecinţă, a unui cod de conduită pentru IMM-

urile a căror activitate este susţinută cu ajutorul creditelor bancare;


GUVERNUL ROMÂNIEI




14



Cunoaşterea situaţiei reale a IMM-urilor, prin adoptarea politicii de transparenţă din partea

bancilor care finanţează aceste tipuri de companii. O recomandare adresată băncilor o reprezintă

gestionarea portofoliului de clienţi, din categoria IMM, în funcţie de mărimea acestora;

Adoptarea unui sistem mult mai amplu de analiză a capacităţii de rambursare a creditelor de

către IMM şi evitarea limitării analizei doar la metoda scoring-ului. În acest sens este necesară

îmbunătăţirea pregătirii personalului bancar la nivelul unităţilor teritoriale;

Sprijinirea microîntreprinderilor cu mai puţin de 10 angajaţi şi facilitarea accesului la finanţare

al start-up-urilor;

Îmbunătăţirea sistemului de informare a IMM-urilor în ceea ce priveşte transparenţa măsurilor

adoptate de Guvern;

Promovarea şi susţinerea parteneriatelor în vederea elaborării si implementării de noi proiecte;

Întâlniri periodice între structurile guvernamentale şi IMM-uri, în scopul creşterii conştientizării

acestora din urmă, în ceea ce priveşte importanţa pe care acestea o au în economie.

Având în vedere problemele exemplificate mai sus, precum şi situaţia IMM-urilor în economia

României, elaborarea şi implementarea unei Strategii guvernamentale pentru sprijinirea dezvoltării

sectorului IMM devine o prioritate pentru perioada imediat următoare. Măsurile care vor fi

implementate vor servi creşterii economice şi creării de locuri de muncă.

Recesiunea economică a afectat România începând cu trimestrul IV al anului 2008, având o

influenţă semnificativă asupra activităţii IMM-urilor. Astfel, în anul 2009, peste 130 mii de IMM-

uri şi-au suspendat activitatea comparativ cu circa 12 mii în anii 2007 şi 2008, şi peste 40 mii de

IMM-uri au fost radiate în anul 2009 comparativ cu circa 18 mii în anul 2008 şi 20 mii în anul

2007.

Tabel 2– Evoluţia înregistrărilor IMM în perioada 2007 – 2009

sem I sem II Total sem I sem II Total

Înmatriculări 142.073 76.460 64.182 140.642 60.979 55.043 116.022

Radieri 20.401 6.495 11.181 17.676 12.037 31.578 43.615

Suspendări 12.012 7.194 4.825 12.019 71.250 62.112 133.362

Evoluţia înregistrărilor IMM în perioada 2007 - 2009

Sursa: Oficiul Registrul Comerţului - Sinteze statistice

20072008 2009

Pe de altă parte, se poate constata că, în anul 2009 au fost înmatriculate circa 116 mii de IMM-uri

(mai puţin decât media de 141 mii a anilor 2007 şi 2008).

Principalele efecte manifestate la nivel macroeconomic în României se referă la:

scăderea economică generalizată, fapt ce a afectat puternic atât cererea internă, cât şi cererea

externă, determinând companiile să dezinvestească sau să îşi reducă afacerile cu efecte în

creşterea şomajului;


GUVERNUL ROMÂNIEI




15



ajustarea deficitului de cont curent, de la -13 miliarde lei la 9 luni ale anului 2008 la -3 miliarde

lei în aceeaşi perioadă a anului 2009, pe fondul scăderii soldului negativ al balanţei comerciale

de la -14 miliarde lei la -5 miliarde lei;

amplificarea deficitului fiscal de la -24,6 miliarde lei la 9 luni ale anului 2008 la -30 miliarde lei

în aceeaşi perioadă a anului 2009;

dificultăţi în acesarea finanţării, creditul devenind mai scump atât pentru stat cât, şi pentru

companii. În plus, deficitul fiscal ridicat a adus Guvernul în competiţie pentru lichidităţi cu

sectorul privat (în defavoarea acestuia din urmă);

diminuarea investiţiilor străine, de la 14 miliarde lei la 9 luni ale anului 2008 la 6,8 miliarde lei

în aceeaşi perioadă a anului 2009, în corelare cu încadrarea României în categoria de risc sub

pragul “investment grade”;

accentuarea riscului de lichiditate, atât pentru sectorul financiar-bancar, cât şi pentru sectorul de

afaceri;

manifestarea riscului de solvabilitate atât pentru sectorul financiar-bancar (ca urmare a

eliminării „activelor toxice” din portofoliu, creşterii provizioanelor prin devalorizarea activelor

etc.), cât şi pentru sectorul real (devalorizarea activelor, imposibilitatea finanţării ciclurilor de

producţie şi investiţii etc.);

manifestarea riscului de contagiune: în sistemul bancar românesc acţionariatul străin deţine o

pondere covârşitoare (Grecia – 30%, Austria – 24%, Olanda – 12%, Italia, Ungaria, Franţa –

câte 6% etc.). Încetarea finanţării din partea societăţilor mamă sau închiderea sucursalelor de pe

teritoriul României ar avea efecte în lanţ în întreaga economie.

Acordurile încheiate în anul 2009 de România cu Fondul Monetar Internaţional, UE şi Banca

Mondială, precum şi angajamentele asumate de marile bănci europene de continuare a finanţării,

asigură acoperirea deficitului de finanţare externă dar şi un suport puternic de credibilitate în faţa

sistemului de finanţare şi creditare a investitorilor.

2.3. Dinamica accesului IMM la finanţare

Principalele modalităţi de finanţare pentru IMM-uri

Principalele modalităţi de finanţare pentru IMM-uri sunt: resurse proprii, împrumuturi private ale

acţionarilor / asociaţilor, credit comercial (împrumut furnizori, plăţi în avans), credite bancare,

leasing, factoring, microcredite, fonduri nerambursabile, finanţări obţinute cu sprijinul unor

instituţii specializate (garanţii ale FNGCIMM), emisiuni de titluri (acţiuni sau obligaţiuni) pe piaţa

de capital, capital participativ şi alte finanţări ale investitorilor privaţi (business angels) sau

instituţionali (fonduri cu capital de risc).

Pe baza analizei dinamicii principalelor modalităţi de finanţare a IMM-urilor din România în

perioada 2004-2009, se constată un grad inegal de disponibilitate şi accesibilitate a instrumentelor

financiare specifice fiecărei etape din dezvoltarea unui IMM. Pe faze de evoluţie se constată că:

Finanţarea necesară demarării unei afaceri (pre-seed phase) nu pare a constitui o dificultate

insurmontabilă, fapt demonstrat de media de peste 10.000 de firme înmatriculate pe lună în

perioada dinaintea crizei (2003-2007) sau de numărul relativ redus de clienţi ai principalelor 4

mari societăţi de microfinanţare (în anul 2006, la un volum mediu de microcredite în sold de

10,6 milioane euro corespundeau în medie 4.077 clienţi pe societate şi o valoare medie a

microcreditului la acordare de 5.000 euro).


GUVERNUL ROMÂNIEI




16



Finanţarea iniţială (early stage; seed/start-up phase) este problematică pentru o mare parte a

întreprinzătorilor, din cauza absenţei unor reţele de business angels cu acoperire regională sau

naţională, a lipsei instrumentelor de capital de risc (seed & early stage venture capital funds) şi

a unor instrumente hibride, flexibile de finanţare (mezanin) de valori relativ mici (până la

200.000 euro).

Finanţarea primei etape de dezvoltare (emerging growth) este dificilă în special pentru

întreprinderile noi (start-up) şi pentru întreprinderile mici inovative, pentru aceleaşi motive

enunţate cu privire la finanţarea iniţială, cu menţiunea că suma necesară este mai mare1.

Finanţarea dezvoltării (emerging growth/development) unui IMM prin credit bancar este forma

de finanţare relativ mai dezvoltată, sprijinită şi de dezvoltarea fondurilor de garantare. Totuşi,

creditul bancar este accesibil pentru cel mult 25% din numărul IMM-urilor (în special

întreprinderilor mijlocii), faţă de 70-80% în ţările europene dezvoltate.

Finanţarea fazei de dezvoltare (development) a IMM-urilor prin investiţii de capital de risc

(formal venture capital funds) şi, respectiv, prin emisiuni de acţiuni sau obligaţiuni pe piaţa de

capital este posibilă (pentru câteva zeci de întreprinderi mijlocii), dar extrem de selectivă,

datorită valorii relativ mari a tranzacţiilor (peste 2 milioane euro) şi criteriilor riguroase de

selecţie care includ de obicei un istoric de funcţionare profitabilă de câţiva ani, potenţial de

creştere excepţională şi o poziţie consolidată pe piaţă.

În acest context, Guvernul intenţionează să acţioneze în sensul susţinerii diversificării şi a unei mai

bune direcţionări a instrumentelor financiare menite a veni în sprijinul sectorului IMM, prin

dezvoltarea instrumentelor existente pentru pregătirea relansării economice, în condiţiile menţinerii

unor condiţii restrictive de finanţare a IMM-urilor în perioada 2010 – 2011 şi crearea instituţiilor şi

instrumentelor de finanţare necesare.

De asemenea, având în vedere că investiţiile reprezintă un element esenţial pentru redresarea

economică, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru reducerea decalajelor tehnologice,

Guvernul urmăreşte încurajarea şi susţinerea acestora, iar principala modalitate este prin

îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare.

Finanţări din fonduri europene pentru IMM

IMM-urile pot aplica pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din fonduri europene, în cadrul

mai multor Programe Operaţionale, enumerate pe axe prioritare, după cum urmează:

POS CCE

Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie

Axa Prioritară 2: Cercetare şi Dezvoltare pentru competitivitate

Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public

PO Regional (POR)

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

1 conform Raportului CE din mai 2007 privind finanţarea mezanin, între 200.000 şi 2 milioane euro


GUVERNUL ROMÂNIEI




17



POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU):

Axa Prioritară1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării

societăţii bazate pe cunoaştere

Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Axa Prioritara 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Programele de cooperare teritorială europeană

Programe de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii:

Guvernul aprobă anual programe de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii pe baza programelor elaborate de Agenţia pentru Implementarea

Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, cu consultarea organizaţiilor de

reprezentare a intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii. Anual, prin legea bugetului de stat se

alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor

de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi

mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada 2009 - 2013.

Programele de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

elaborate şi implementate de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru

Întreprinderile Mici şi Mijlocii, conform Legii Nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea

înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, sunt:

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 de înfiinţare şi dezvoltare de

incubatoare tehnologice şi de afaceri (cod 338);

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 pentru sprijinirea microîntreprinderilor

şi întreprinderilor mici la servicii de instruire şi consultanţă (cod 340);

Programul naţional multianual pe perioada 2006-2013 pentru susţinerea meşteşugurilor şi

artizanatului(cod 342);

Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (cod 343);

Programul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM (cod 344);

Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist (cod 440);

Programul naţional multianual pe perioada 2005-2013 pentru dezvoltarea culturii

antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM(cod 441);

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea

accesului acestora la finanţare - START (cod 454);

Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi

serviciilor de piaţă (cod 518);

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 de susţinere a investiţiilor realizate de

către întreprinderi nou înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de

modernizare/retehnologizare a IMM( cod 337);


GUVERNUL ROMÂNIEI




18



Programul naţional multianual pentru creşterea competitivitatii IMM prin inovarea

produselor şi serviciilor lansate pe piaţă ( cod 679);

Programul naţional pentru sprijinirea şi facilitarea accesului IMM la finanţările şi fondurile

comunitare( cod 516);

Schema temporară pentru acordarea de ajutor de stat în perioada crizei economice şi

financiare aprobată de Comisia Europeană prin Decizia nr. 9859/03.12.2009 (caz N 547/2009).

2.4. Activităţile de inovare în IMM din România

În centrul preocupărilor UE privind perfecţionarea politicilor şi mecanismelor de funcţionare s-au

aflat iniţiative privind dezvoltarea şi consolidarea “Spaţiului European al Cercetării (SEC)”, prin

includerea obiectivelor de creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Promovarea unei

economii competitive şi durabile presupune coordonarea schimbărilor tehnologice în economia

bazată pe cunoaştere cu asigurarea dezvoltării pe principii durabile (ecologice).

Invitaţia de sincronizare a activităţilor de cercetare, dezvoltare şi promovare a ştiinţei şi tehnologiei

între ţările membre UE vizează reducerea decalajelor de competitivitate în interiorul UE, cât şi a

acesteia în ansamblu, cu SUA şi, respectiv, cu Japonia. În acest context, în Strategia Naţională CDI

(SNCDI) sunt conturate obiectivele Sistemului Naţional de Inovare (SNI).

Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM reprezintă unul din

obiectivele strategice ale sistemului CDI din România. Pe fondul relansării creşterii economice şi

evoluţiei în ritm rapid a PIB începând cu anul 2000 şi în concurdanţă cu introducerea măsurilor de

stimulare şi perfecţionare a mediului economic, în procesul de aderare şi integrare a României în

structurile UE, întreprinderile inovative au înregistrat un trend crescător în perioada 2002-2006.

Conform celor mai recente date disponibile2 numărul întreprinderilor inovative din România a

crescut cu circa 50% în perioada 2002-2006. Ca urmare, rata de inovare exprimată ca raport între

întreprinderi inovative şi total întreprinderi a ajuns în anul 2006 la 21%, în creştere faţă de

cercetările anterioare (16,9% în ancheta 2000-2002, respectiv 19,9% în ancheta 2002-2004).

2 Institutul Naţional de Statistică realizează o cercetare statistică privind inovarea bazată pe Regulamentul Comisiei Europene nr.

1450/2004 care implementează Decizia nr.1608/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la producerea şi dezvoltarea statisticilor comunitare de inovare. Baza metodologică pentru statisticile de inovare este manualul Oslo, realizat în comun de

Eurostat-OECD pe baza experienţei ţărilor, care determină structura, conţinutul şi metodologia anchetei. Chestionarul naţional are la bază

chestionarul comunitar, Community Innovation Survey, cunoscut sub denumirea prescurtată CIS, furnizat de Comisia Europeană prin intermediul Oficiului său de statistică, Eurostat. În anul 2009 a fost lansată ancheta pentru inovare aferentă perioadei 2006-2008, urmând

ca rezultatele să fie disponibile în a doua jumătate a anului 2010.


GUVERNUL ROMÂNIEI




19



Tabel 3 - Evoluţia şi tipologia inovatorilor

CIS 3 CIS 4

2000-2002 2002-2004 2004-2006Rata de inovare

(%)

Total întreprinderi 23.404 26.024 28.488 100

Întreprinderi inovative 3.983 5.171 6.013 21,1

Inovatori de succes 3.963 5.136 5.970 21

Inovatori numai de produs 582 472 525 1,8

Inovatori numai de proces 413 1.203 1.169 4,1

Inovatori de produs şi proces 2.968 3.461 4.276 15

Întreprinderi cu inovǎri nefinalizate

şi/sau abandonate 20 35 43 0,2

Întreprinderi non-inovative 19.421 20.853 22.475 78,9

CIS 2006

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia şi tipologia inovatorilor

Inovatorii de produs şi proces aduc principala contribuţie (15%) la rata de inovare, fiind urmaţi de

inovatorii numai de proces (4,1%), inovatorii numai de produs reprezentând 1,8% din numărul total

de întreprinderi. Cu excepţia inovatorilor de produs (cu o evoluţie descrescătoare de la o anchetă la

alta), celelalte întreprinderi inovative au înregistrat creşteri continue în perioada analizată.

Preocupările principale ale IMM-urilor în sectorul inovaţional se îndreaptă către realizarea de noi

produse (37,5%), noi tehnologii (28,7%), identificarea de abordări noi în domeniul managementului

şi marketingului (24%). Procupările cele mai reduse se înregistrează în domeniul modernizării

sistemului informatic (16%) şi în pregătirea resurselor umane (13,5%).

Totuşi, creşterea potenţialului de inovare în perioada 2002-2006 nu a putut înlătura decalajele

mari faţă de nivelul atins în celelalte ţări membre UE. Astfel, ponderea întreprinderilor inovative

în total întreprinderi din România, de 19,5% în anul 2004, este superioară numai celei înregistrate

în Bulgaria (16,1%). Numărul întreprinderilor inovative din România (5 171) îl depăşeşte pe cel al

ţărilor mai mici din UE şi din vecinătate (Slovenia - 1.018, Slovacia - 1.428, Lituania - 1.604,

Estonia - 1.844 şi Bulgaria - 2.206).


GUVERNUL ROMÂNIEI




20



Tabel 4 - Ponderea întreprinderilor inovative şi non-inovative în total întreprinderi în UE, în

perioada 2002-2004

Întreprinderi non-

inovative

Număr% faţă de total

întreprinderiNumăr

UE-27 756.982 299.034 39,5

Bulgaria 13.700 2.206 16,1 11.494

Republica Cehă 20.870 8.001 38,3 12.868

Estonia 3.789 1.844 48,7 1.945

Lituania 5.628 1.604 28,5 4.024

Polonia 47.595 11.781 24,8 35.813

România 25.824 5.041 19,5 20.783

Slovacia 6.243 1.428 22,9 4.815

Slovenia 3.788 1.018 26,9 2.770

Ungaria 15.357 3.201 20,8 12.166

Ponderea întreprinderilor inovative şi non-inovative în total întreprinderi, în UE, în

perioada 2002-2004

Total

întreprinderi


Întreprinderi inovative

Finanţarea activităţii de inovare

Creşterea economică susţinută şi în ritm rapid în perioada 2004-2008 a avut un impact favorabil de

susţinere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, care au crescut de trei ori în valoare absolută

exprimată în preţuri curente, ajungând în anul 2008 la aproape 3 miliarde lei. Alocarea cheltuielilor

de cercetare-dezvoltare în anul 2008 a fost direcţionată cu prioritate către activităţile de cercetare

din sectorul guvernamental (1,2 miliarde lei) şi în proporţii relativ egale spre sectorul întreprinderi

şi învăţământ superior.

Tabel 5 - Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe sectoare de execuţie (mii lei)

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Total 952.872 1.183.659 1.565.802 2.177.335 2.980.674

Sectorul întreprinderi 527.004 588.538 759.225 906.506 892.998

Sectorul guvernamental 325.369 404.460 506.479 739.165 1.220.835

Sectorul învăţământ superior 96.267 161.781 277.382 524.742 859.964

Sector privat non-profit 4.232 28.880 22.716 6.922 6.877

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare pe sectoare de execuţie (mii lei)



GUVERNUL ROMÂNIEI




21



Fondurile publice au fost principala sursă de finanţare a activtăţilor de cercetare-dezvoltare în

întreaga perioadă analizată, ponderea acestora în totalul surselor de finanţare crescând de la 45,7%

în anul 2004 până la 52,2% în anul 2008, cu un apogeu în anul 2007 (60,2%). Dacă la acestea se

adaugă şi fondurile publice generale universitare care au înregistrat o creştere puternică în anul

2008, finanţarea din fonduri publice în anul 2008 reprezintă circa 70% din cheltuielile cu activitatea

de cercetare dezvoltare.

Finanţarea din fonduri din străinătate a fost relativ redusă (4 - 5%) şi a avut o evoluţie descendentă

în perioada 2004-2008 (de la 5,5% la 4%). Implicarea agenţilor economici în activitatea de

finanţare a cercetării-dezvoltării a fost relativ redusă şi a înregistrat o tendinţă descrescătoare,

ponderea acestora în cheltuielile de cercetare-dezvoltare ajungând de la 44% în anul 2004 la 23% în

anul 2008.

Grafic 3 - Structura cheltuielilor din activitatea de cercetare – dezvoltare pe surse de finanţare


De-a lungul timpului, întreprinderile inovative au înregistrat dificultăţi în procesul de accesare a

fondurilor datorită faptului că băncile au impus exigenţe sporite în faţa IMM-urilor, atât în ceea ce

priveşte calitatea documentaţiilor, starea financiară a societăţii, cât şi valoarea garanţiilor solicitate.

Slaba capitalizare a IMM a condus la amânarea sau prelungirea termenelor de realizare a

investiţiilor. Gradul redus de inovare a fost determinat în mare măsură şi de lipsa altor scheme şi

mecanisme de finanţare (venture capital pentru firme cu grad ridicat de risc şi spin-off, scheme de

finanţare a firmelor cu activităţi de inovare, etc). Accesarea schemelor de ajutor de stat pentru

finanţarea acestor tipuri de IMM-uri reprezintă doar 5,2%, în timp ce finanţarea publică locală este

de numai 3%.

Lipsa surselor adecvate de finanţare pentru realizarea investiţiilor de inovare a determinat

întreprinzătorii să căute soluţii de parteneriat în vederea gestionării afacerilor.


GUVERNUL ROMÂNIEI




22



Majoritatea soluţiilor de parteneriat încheiate au avut ca partener furnizorii (14,3%), clienţii /

cumpărătorii produselor inovatorului (11,3%) sau orice alt partener fără o legătură cu inovatorul

(17,3%).

Totodată, rolul redus al unităţilor de învăţământ superior, institutelor publice de cercetare şi

consultanţilor în încheierea de parteneriate reflectă interesul scăzut de valorificare a rezultatelor

cercetării-dezvoltării în mediul economic. De asemenea, acest lucru demonstrează şi slaba

informare a inovatorului privind rezultatele unor cercetări efectuate aplicabile în activitatea sa.

Fondurile europene - o soluţie pentru inovaţie

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” (POS CCE) este unul

dintre cele şapte programe operaţionale sectoriale (POS-uri) - instrumente pentru realizarea

priorităţilor trasate prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) şi prin Planul Naţional de

Dezvoltare (PND) 2007 – 2013. Aceste documente strategice la nivel naţional urmăresc

consolidarea şi aplicarea în România a politicilor de coeziune economică şi socială şi a celor de

dezvoltare regională, cu adaptarea corespunzătoare a acestora la politicile europene şi la Strategia

UE 2020.

POS CCE răspunde, pe de o parte primei priorităţi a PND 2007 – 2013: „Creşterea competitivităţii

economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere” şi pe de alta parte priorităţii a doua a

CNSR, respectiv „Creşterea competitivităţii economice pe termen lung”, contribuind în acelaşi timp

la implementarea tuturor celorlalte priorităţi ale CNSR. Una din axele prioritare ale POS CCE (Axa

Prioritară 2) este reprezentată de “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare”.

Axa Prioritară 2 se concentrează pe câteva aspecte care să contribuie la realizarea următoarelor

obiective:

stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi întreprinderi;

susţinerea formării şi dezvoltării firmelor bazate pe înalte tehnologii;

creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de CD şi atragerea de tineri

şi de specialişti de înaltă calificare, atât pentru instituţii de CD (universităţi şi institute CD),

cât şi pentru firme care au departamente de cercetare;

stimularea cererii de inovare a întreprinderilor;

întărirea ofertei de cunoştinţe realizată de universităţi şi institute de CD;

dezvoltarea de poli de excelenţă.

În contextul economic actual, accesarea fondurilor europene reprezintă o prioritate naţională,

specialiştii în domeniul considerând implementarea proiectelor eligibile în cadrul programelor de

finanţare ca fiind “colacul de salvare” al IMM-urilor pentru depăşirea perioadei de recesiune.

2.5. Sistemul educaţiei antreprenoriale în România

Strategia Europa 2020 are ca obiectiv principal transformarea UE într-o economie inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată de niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă,

productivitate şi coeziune socială. Un factor important în atingerea acestui obiectiv este promovarea

spiritului antreprenorial. Totodată, Consiliul European de la Barcelona din 2002 a ratificat planul

detaliat de lucru pentru implementarea obiectivelor sistemelor educaţionale şi de formare

profesională din Europa pentru perioada 2001-2015.


GUVERNUL ROMÂNIEI




23



Preocupările privind adaptarea educaţiei la cerinţele în schimbare ale societăţii, precum şi cele

legate de aderarea la Uniunea Europeană, au condus la modificări importante ale structurii,

organizării şi administrării educaţiei în România. Astfel, în vederea alinierii la cerinţele Uniunii

Europene, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a decis adoptarea Planului de

lucru din 2002 prin implementarea „Reformei învăţământului obligatoriu din România” în iunie

2003.

Deşi România a înregistrat o creştere economică considerabilă, în perioada 2000-2008, din punct de

vedere al resurselor umane, aceasta nu a înregistrat un progres semnificativ. De-a lungul timpului,

fluxul de investiţii străine directe a determinat crearea de noi locuri de muncă, promovarea

spiritului antreprenorial şi dezvoltarea culturii antreprenoriale fiind absolut necesare în acest

context.

Astfel, dezvoltarea culturii antreprenoriale a fost introdusă ca unul din obiectivele principale ale

„Strategiei dezvoltării învăţământului preuniversitar 2001-2004” şi în „Strategia învăţământului

superior românesc pentru perioada 2002-2004”.

Ulterior, noua „Strategie a Învăţământului superior românesc pe perioada 2002-2010” a inclus

acţiuni care să conducă la o mai bună corelare a învăţământului superior cu piaţa forţei de muncă.

Strategia subliniază necesitatea şi importanţa promovării conceptului de universitate antreprenorială

şi a iniţiativei antreprenoriale. Legătura dintre universitate şi mediul economico-social şi cultural

are o importanţă deosebită asupra formării spiritului antreprenorial la studenţi, care, ulterior

terminării studiilor, pot intra direct în afaceri. În acelaşi timp, o universitate cu relaţii extinse în

mediul său economic poate asigura mult mai bine un loc de muncă pe măsura pregătirii studenţilor.

În 2006, Comisia Europeană a publicat un comunicat privind cultivarea spiritului antreprenorial

prin educaţie şi învăţare, în care subliniază importanţa promovării culturii antreprenoriale şi creării

unui mediu favorabil IMM-urilor. Numai universităţile antreprenoriale pot contribui direct la

educaţie, cercetare şi inovare în domeniul economic. Prin relevanţa materiilor de studiu,

universitatea antreprenorială orientată spre rezultate directe poate fi un vehicul pentru dezvoltare şi

implicit o modalitate de a răspunde nevoilor societăţii.

În România, structura actuală a populaţiei ocupate după nivelul de instruire este atât o reflectare a

structurii actuale a economiei, cât şi a deficitului de persoane cu studii medii specializate. În aceste

condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată care există în economia românească

se confruntă cu anumite probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă calificată.

În aceste condiţii, România trebuie să dezvolte o nouă generaţie de antreprenori cu abilităţi

caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă şi spirit

managerial, care să le permită să identifice şi să implementeze strategii adecvate pătrunderii şi

menţinerii pe piaţa. Aceste abilităţi personale trebuie să fie cultivate începând cu şcoala primară şi

dezvoltate la nivel superior, în licee şi facultăţi.

Iniţiativele Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind educaţia şi instruirea

întreprinzătorilor s-au concretizat în elaborarea de acte normative privind includerea noţiunilor

despre antreprenoriat în curricula de bază din sistemul educaţional.

Astfel, în ultima perioadă au fost introduse în curricula şcolară discipline care vizează formarea

acestei competenţe cheie, la nivelurile de învăţământ gimnazial, liceal şi universitar.


GUVERNUL ROMÂNIEI




24



În acest sens, este necesar ca paleta ariilor curriculare din învăţământul preuniversitar şi universitar

să cuprindă expuneri despre mediul antreprenorial.

În învăţământul primar şi secundar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a luat

măsuri de promovare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile, prin introducerea în curriculum a

unor discipline noi legate de dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a capacităţii de orientare

profesională, prin aprobarea de manuale alternative pentru disciplina „Educaţie Antreprenorială”,

precum şi prin continuarea programelor care contribuie la dezvoltarea culturii antreprenoriale.

În tabelul de mai jos se prezintă stadiul educaţiei antreprenoriale în învăţământul din România:

Tabel 5 – Stadiul educaţiei antreprenoriale în învăţământul din România

Situatia orelor de educatie antreprenoriala in invatamant

Nivel de invatamant Denumire disciplina Nr. ore/ saptamana

clasele I-IV Consiliere si orientare 0-1 ora/saptamana

clasele V-VIII Educatie tehnologica-trunchi comun 1 ora/saptamana

clasa a IX-a Cultura civica/antreprenoriala 1 ora /saptamana

clasa a X-a Educatie antreprenoriala 1 ora /saptamana

clasele a IX-a si a X-a, la scoala

de arte si meserii

Cultura civica/ antreprenoriala 1 ora /saptamana

clasa a IX-a - toate domeniile

clasa a X-a domeniul economic

clasa a XI-a - pentru anul de

completare

Economie aplicata si Educatie

antreprenoriala

Economie aplicata - 2 ore/saptamana pentru domeniile:

Comert, Turism si Alimentatie;

Educatie antreprenoriala -1 ora/saptamana pentru celelalte

domenii

clasa a XII-a - trunchi comun,

filiera tehnologica, toate

specializarile

Educatie antreprenoriala 1 ora/saptamana

În ceea ce priveşte iniţiativa sistemului educaţional universitar, se poate aprecia că educaţia

antreprenorială este un demers mai puţin sistematic decât în cazul învăţământului preuniversitar. Cu

toate acestea, se remarcă iniţiativele diferitelor universităţi din România, în special cele tehnice, în

crearea de parteneriate, elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte destinate dezvoltării

spiritului educaţional antreprenorial. Situaţia economică actuală, precum şi experienţa acumulată

până în prezent, certifică necesitatea extinderii acestor iniţiative în toate centrele universitare,

precum şi includerea educaţiei antreprenoriale în curricula universitară, ca disciplină obligatorie sau

opţională.

Mediul economic în schimbare, precum şi numeroasele provocări ale globalizării vor duce

inevitabil la noi evoluţii pe piaţă, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea sistemului

educaţional antreprenorial reprezentând o necesitate care va sta la baza sprijinirii IMM-urilor pentru

ieşirea din criza şi impulsionarea dezvoltării acestora.

2.6. Situaţia actuală a sistemului cooperatist

În contextul general al globalizării şi al dezvoltării susţinute pe care o parcurge economia mondială,

sectorul cooperatist deţine un rol important, argumentat de capacitatea plurivalentă dovedită de-a

lungul întregii sale existente.

Datorită principiilor specifice în baza cărora funcţionează, sistemul cooperatist poate fi o punte de

legătură între societatea globală şi activitatea economică naţională.


GUVERNUL ROMÂNIEI




25



Sectorul cooperatist constituie o importantă componentă a economiei de piaţă moderne, iar ca Stat

Membru al Uniunii Europene, România susţine dezvoltarea acestui sector. Această iniţiativă

constituie o soluţie eficientă pentru dezvoltarea economică generală, deschizând oportunităţi de

piaţă pentru micii producători prin valorificarea oportunităţilor locale.

Pe de altă parte, nu este mai puţin adevărat că dezvoltarea sectorului cooperatist – ca segment

semnificativ al economiei naţionale – va fi condiţionată, în mod obiectiv, şi de evoluţia socio-

economică de ansamblu a României.

În urma analizării acestui sector s-au desprind următoarele concluzii:

Mecanismele de funcţionare a cooperativelor au la bază principile cooperatiste moderne, cu

un pronunţat caracter democratic;

Cooperativele agricole sunt recunoscute ca grupuri de producători şi pot beneficia de toate

drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare;

Cooperativele sunt răspândite în toate zonele ţării, conferindu-le oportunitatea adresării

unui segment important al populaţiei;

Cooperativele sunt recunoscute de către toate instituţiile din ţară şi străinatate ca importanţi

agenţi economici care asigură alături de componenta economică pe cea socială, legată nemijlocit de

interesele membrilor cooperatori;

Sectorul cooperatist este capabil să creeze un mediu de afaceri stimulativ pentru societăţile

cooperative asociate;

Sistemul cooperatist este un sistem asociativ care a reunit întotdeauna, pe principii

cooperatiste, un număr mare din populaţia ţării;

În condiţiile actualei crize economico-financiare, care afectează şi cooperaţia de consum,

factorii de decizie acordă o atenţie sporită combaterii şomajului, luând măsuri de preîntâmpinare a

acestui fenomen;

Redresarea economică şi socială reprezintă o prioritate naţională şi internaţională, urmarită

ca un obiectiv strategic de către toate instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale atât în ţară,

cât şi în străinătate;

Guvernul României şi instituţiile europene acţionează în principal pentru dezvoltarea

zonelor rurale, în care cooperativele de consum au cele mai multe unităţi şi unde politica de

dezvoltare poate să completeze politicile naţionale şi europene de progres şi prosperitate;

Societăţile cooperative sunt agenţi economici capabili să genereze profit şi să ofere, an de

an, noi locuri de muncă;

Cooperaţia este un important segment al economiei naţionale care asigură locuri de muncă

stabile pentru persoanele cu handicap, în unităţi special organizate;

Cooperaţia participă activ la perpetuarea şi promovarea tradiţiilor româneşti în lume, prin

activităţile de producţie şi comercializare (pe piaţa internă, europeanăşi internaţională) a produselor

şi serviciilor realizate;


GUVERNUL ROMÂNIEI




26



Există probleme în ceea ce priveşte înregistrarea cooperativelor agricole în Registrul

Naţional al Comerţului din România;

Există o dispersie mare a sectorului cooperatist în România;

Problema patrimoniului cooperativelor din România – reglementări ambigue referitoare la

titlurile de proprietate asupra terenurilor şi spaţiilor deţinute;

În absenţa unui regim clar de proprietate, cooperativele nu pot accesa fondurile disponibile

de la UE şi, în consecinţă, folosirea fondurilor europene pentru modernizarea sectorului cooperatist

de consum este imposibilă;

Există o lipsă de surse financiare lichide care ar putea fi destinate asigurării necesarului

investiţional;

Folosirea surselor atrase de tipul creditelor pentru investiţii este anulată tot din cauza

absenţei titlurilor de proprietate asupra terenurilor şi spaţiilor deţinute;

Sectorul cooperatist deţine un număr mare de cooperative, dar are un număr mic de

membri.

2.7. Grupurile ţintă

Prezenta strategie se adresează sectorului IMM, structurilor implicate în dezvoltarea şi aplicarea

măsurilor destinate susţinerii şi dezvoltării IMM-urilor.

Grupurile ţintă avute în vedere în elaborarea prezentului document strategic sunt:

Comisia Europeană

Guvernul României

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi

Mijlocii

Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

Ministerul Finanţelor Publice

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Justiţiei

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale


Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Ministerul Sănătăţii

Consiliul Concurenţei

Universităţi, institute de cercetare

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene


GUVERNUL ROMÂNIEI




27



Camere de Comerţ şi Industrie Bilaterale

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Patronate Judeţeane ale Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

Fondul Român de Contragarantare

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Oficiul de Stat pentru Inventii şi Mărci

Ambasade

Asociaţii Patronale

ONG-uri.

2.8. Analiza SWOT

PUNCTE TARI OPORTUNITĂŢI

Poziţionarea sectorului IMM în centru

preocupărilor Uniunii Europene

Limitarea ritmului de creştere a creditului de

consum şi a celui în valută

Aplicarea reglementărilor Basel II, începând

cu anul 2008

Accesul preferenţial la credite pentru IMM-

uri (dobânzi, comisioane reduse în

comparaţie cu alte tipuri de credite,

flexibilizare în considerare garanţiilor)

Realizarea de produse de creditare special

dedicate potenţialilor beneficiari/

beneficiarilor de fonduri europene

Încurajarea IMM-urilor pentru accesarea

fondurilor europene

Introducerea educaţiei antreprenoriale în

sistemul de învăţământ românesc

Existenţa Fondului de Garantare pentru

Creditarea IMM-urilor şi a Fondului de

Garantare pentru Creditului Rural

Consitituirea Fondului Român de

Contragarantare

Existenţa posibilităţii înfiinţării de

cooperative şi de către persoane care dispun

de un capital social mic

Existenţa facilităţilor fiscale acordate de stat

cooperativelor agricole

Contribuţia cooperativele agricole la

dezvoltarea rurală prin crearea de noi locuri

de muncă şi angajarea tinerilor într-o formă

Necesitatea dezvoltării infrastructurii

publice

Creşterea numărului IMM-urilor în

sectorul agricol

Ponderea ridicată a sectorului privat la

realizarea PIB, în perioada 2004 –

începutul anului 2008

IMM-urile au creat 50% din valoarea

adăugată brută pe economie, perioada

dinaintea instalării crizei economice

mondiale

Sectorul IMM asigură circa 65% din

totalul locurilor de muncă din economie

Consolidarea caracteristicilor de

economie de servicii în România

Orientarea băncilor către retail

Accesarea liniilor de finanţare străine

(BERD, Banca Mondială, Banca

Europeană de Investiţii)

Creşterea concurenţei între bănci şi

creşterea ponderii creditelor pentru

investiţii

Stimularea finanţării întreprinderilor

mici şi mijlocii

Îmbunătăţirea culturii antreprenoriale

Accesarea fondurilor europene alocate

României pentru perioada 2007-2013

Lansarea cererilor de proiecte pentru

accesarea fondurilor europene

Perioada de recesiune este întotdeauna


GUVERNUL ROMÂNIEI




28



de activitate organizată

Elaborarea de scheme de ajutor de stat

special destinate IMM-urilor

Posibilitatea încheierii de parteneriate, mai

ales în situaţia crizei actuale

urmată de o perioadă de boom

economic

Sectorul IMM este caracterizat prin

adaptabilitate, flexibilitate, dinamism şi

mobilitate

PUNCTE SLABE AMENINŢĂRI

Reducerea numărului IMM-urilor

Reducerea contribuţiei IMM-urilor la crearea

PIB

Scăderea economică generalizată

Înrăutăţirea condiţiilor de finanţare externă şi

scăderea comenzilor la export

Instalarea crizei economice mondiale şi în

România în trimestrul IV al anului 2008

Înăsprirea condiţiilor de creditare pentru

microîntreprinderi şi a start-up-urilor

Scăderea numărului de angajaţi în domeniul

cercetării dezvoltării

Existenţa unui sistem educaţional

antreprenorial insuficient adaptat la nevoile

de relansare a sectorului IMM

Concentrarea personalului din CD (mai mult

de 50%) în Regiunea Bucureşti Ilfov

Nu există o bază de date care să ofere

informaţii primare despre sectorul cooperatist

agricol din România

Dependenţa stării actuale a sistemului

cooperatist din România de vechea structură

Reducerea cererii interne

Scăderea capitalizării bursiere

Reducerea investiţiilor realizate de

companiile care activează pe piaţă

naţională

Reducerea numărului de înmatriculări

Reducerea deficitului fiscal de la 24

mld lei, in 2008, la 30 mld lei, în 2009

Restricţionarea condiţiilor de creditare

Migrarea forţei de muncă spre alte ţări

Reducerea investiţiilor străine în

România

Accentuarea riscului de lichiditate, atât

pentru sectorul financiar-bancar, cât şi

pentru sectorul real

Creşterea dobânzii medii de la 11,62%

în decembrie 2007 la 20,49% în

noiembrie 2008.

Reducerea ritmului de dezvoltare al

IMM-urilor şi creşterea numărului de

falimente

Supraîndatorarea agenţilor economici şi

a populaţiei, ca urmare a felxibilizării

condiţiilor de creditare (perioada 2004-

2008)

Reducerea numărului întreprinderilor

inovative

Disparităţi în ceea ce priveşte

dezvoltarea la nivel regional a CD în

România

Imposibilitatea realizării unei analize

comparative a sectorului coperatist cu

evoluţia lui la nivelul UE

Reducerea salariilor

Creşterea nivelului şomajului, în

perioada 2008 - 2010

Creşterea indicelui inflaţiei în ultima

perioadă


GUVERNUL ROMÂNIEI




29



Capitolul 3 - Definirea problemei

3.1. Probleme identificate referitoare la accesul la finanţare

În prezent, condiţiile macroeconomice şi cele de reglementare descurajează instituţiile bancare şi

nebancare în finanţarea IMM-urilor, ducând astfel la o lipsă de finanţare a acestora din urmă.

Pieţele emergente, mai ales în condiţiile crizei economico - finaciare, sunt mai predispuse

dezechilibrelor macroeconomice care conduc la o cerere în exces pentru sursele disponibile şi care

sunt direcţionate de finanţatori către alocări cu riscuri mai mici, decât riscurile finanţării sectorului

IMM. În perioade în care cadrul instituţional şi financiar prezintă slăbiciuni, sectorul IMM este

afectat într-un procent mult mai mare decât sectorul întreprinderilor mari.

Relansarea economică este condiţionată de accesul IMM-urilor la finanţare. Criza economică a

afectat ponderea relativă a instrumentelor de finanţare cerute de IMM-uri: cererea de credite de

investiţii şi de leasing a scăzut dramatic, în timp ce a crescut masiv cererea de credit pentru capital

de lucru şi de garanţii.

Accesul la finanţare a fost restricţionat de către băncile comerciale, pe fondul crizei, afectând

afacerile întreprinzătorilor mici şi mijlocii, prin diminuarea profitului net şi a fluxurilor de numerar.

UE a întreprins acţiuni pentru a permite Statelor Membre să adopte măsuri suplimentare de ajutor

de stat limitate în timp, până la 31.12.2010, aplicabile tuturor sectoarelor, atât IMM-urilor, cât şi

companiilor mari, prin care pot fi obţinute ajutoare de până la 500.000 de euro prin scheme care

trebuie notificate Comisiei3. Principale măsuri avute în vedere de Comisia Europeană se referă la:

Valoarea limitată compatibilă a ajutorului; Ajutor sub formă de garanţii; Ajutor sub formă de

subvenţionare a dobânzii, Ajutor pentru fabricarea de produse ecologice; Alte măsuri: măsuri de

capital de risc.

La nivel naţional, prin Hotărârea Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări nr.

14/2010 a fost modificată şi completată Norma privind instituirea unei scheme de ajutor de stat

destinată facilitării accesului la finanţare în actuala perioadă de criză economică şi financiară,

constând în garanţii acordate IMM-urilor şi întreprinderilor mari.

Acordarea ajutoarelor de stat în cadrul acestei scheme se face cu respectarea criteriilor privind

ajutorul de stat prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Cadrul comunitar

temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei

crize financiare şi economice, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul deblocării

accesului la finanţare al operatorilor economici şi asigurării continuităţii în desfăşurarea activităţii

acestora. Modificările includ şi faptul că fondurile neutilizate în anul 2009 se reportează în anul

2010, până la finele anului.

Pentru identificarea şi definirea problemelor legate de accesul la finanţare, au fost luate în calcul

atât concluziile studiilor / analizelor4 realizate anterior elaborării Strategiei, cât şi rezultatele

consultărilor organizate cu reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii pe de o parte, şi

3 Comunicarea Comisiei Europene: Cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în

contextul actualei crize financiare şi economice - 2009/C 16/01, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 16/1 din 22.01.2009 4 Analiza dinamicii accesului la finanţare al IMM; Analiza situaţiei actuale a IMM-urilor din România; Analiza situaţiei actuale a

sistemului cooperatist din România. Studii realizate în cadrul proiectului „Elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea

sectorului IMM‟, proiect co-finanţat din FSE, prin PO DCA, 2007 - 2013.


GUVERNUL ROMÂNIEI




30



reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor publice cu rol şi responsabilităţi în sprijinirea sectorului

IMM pe de altă parte.

Ca urmare a sesiunilor de consultări organizate în cadrul proiectului “Elaborarea Strategiei

guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada 2009 - 2013”, au fost identificate,

în principal, următoarele probleme:

Accesibilitatea creditelor bancare / garantarea creditelor

Întreprinzătorii din România, în special cei din zonele rurale şi mai izolate, au

acces limitat la finanţare, în afara surselor ce provin de la membrii familiei sau a

celor din afara sectorului financiar, caz în care dobânzile pot fi foarte mari.

În prezent, în România, numărul instituţiilor financiar-bancare care acordă credite

microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici este încă scăzut. Această situaţie este

cauzată în principal de riscurile relativ ridicate care sunt asociate sectorului IMM,

şi în al doilea rând, de faptul că în general instituţiile financiare non-bancare nu au

surse suficiente de finanţare şi costurile asociate sunt prea mari.

IMM-urile, în majoritatea lor, nu mai dispun de capitaluri proprii pentru dezvoltare

sau pentru susţinerea activităţii curente. Sursele atrase sunt foarte scumpe, timpii de

accesare a unor credite sunt mari, iar multe dintre companiile existente pe piaţă au

gradele de îndatorare foarte mari, nemaiputând obţine, în cele mai multe cazuri,

reeşalonări sau diminuări ale costurilor cu utilizarea în continuare a diverselor

instrumente financiare.

Sectorul bancar nu recunoaşte istoricul creditării IMM-urilor prin instituţii

financiare non-bancare, aceasta fiind o problemă mai ales pentru întreprinderile

nou înfiinţate5.

Necesitatea capitalizării Fondulului Naţional de Garantare a Creditelor pentru

IMM-uri şi a Fondului Român de Contragarantare a creditelor pentru IMM, cât şi

stimularea băncilor şi a celorlalte instituţii de credit în susţinerea finanţării IMM-

urilor.

Accesibilitatea Fondurilor structurale/de la bugetul de stat

IMM-urile au dificultăţi în asigurarea cofinanţării proiectelor derulate în cadrul

Programelor Operaţionale, cu finanţare nerambursabilă de la UE;

Dificultatea IMM-urilor în accesarea fondurilor de la bugetul de stat, de la UE,

precum şi de la instituţiile de credit din cauza faptului că înregistrează pierdere

financiară;

Nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor şi lipsa de

experienţă se constituie în bariere privind accesarea şi/sau implementarea

proiectelor;

Formalităţile greoaie în accesarea Fondurilor Structurale. De aceea, IMM-urile

consideră că una din cele mai importante şi mai accesibile surse de finanţare sunt

5 Băncile ar trebui să ia în calcul nu numai micro-creditele oferite prin Instuţii Financiare Non-bancare dar şi ajutoarele nerambursabile obţinute prin programe de finanţare pentru IMM-uri (naţionale sau de la UE).


GUVERNUL ROMÂNIEI




31



resursele proprii, urmate de creditul bancar şi în ultimul rând finanţarea

nerambursabilă din fonduri europene.

Nivel insuficient de informare

Lipsa de instrumente clare de informare a IMM-urilor asupra posibilităţilor de

finanţare;

Lipsa unei informări corecte a IMM-urilor asupra riscurilor pe care le implică

accesarea fondurilor structurale şi implementarea proiectelor admise la finanţare,

cu măsuri concrete de combatere şi răspuns la riscuri;

IMM-urile se confruntă cu lipsa unei educaţii privind încurajarea accesării

fondurilor de la bugetul de stat şi de la Uniunea Europeană.

3.2. Probleme identificate legate de creşterea competitivităţii şi a spiritului inovator în

IMM

IMM-urile din România sunt încă deficitare din punct de vedere al utilizării tehnologiilor existente

pe plan internaţional, în vederea creşterii calităţii produselor sau serviciilor pe care acestea le oferă

şi, mai ales, a productivităţii muncii.

Consultarea reprezentanţilor IMM şi a întreprinzătorilor a evidenţiat faptul că majoritatea IMM-

urilor din România se află într-un stadiu incipient din perspectiva inovării şi competitivităţii

economice.

Rapoartele de evaluare ale programelor de sprijn al cercetării-dezvoltării şi inovării nu oferă o

radiografie a sistemului de inovare ci sunt mai degrabă rapoarte de monitorizare, prezentând date şi

agregări privind numărul de proiecte şi tipurile de actori implicaţi în implementarea proiectelor de

cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate.

Mecanismele de monitorizare a implementării şi de evaluare a politicilor şi programelor de

sprijinire a inovării nu sunt adecvate.

Deşi au fost înregistrate unele progrese, IMM-urile din România înregistrează decalaje însemnate

de competitivitate în raport cu Statele Membre, în principal cauzate de:

Accesul la tehnologie nouă

Majoritatea IMM-urilor lucrează cu tehnologie învechită, din cauza faptului că

foarte puţine dintre acestea reuşesc să introducă echipamente tehnologice noi şi

eficiente;

Din cauza dificultăţilor întâmpinate şi a mediului economic advers, IMM-urile din

România au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel

tehnologic scăzut sau mediu, cu efect negativ asupra posibilităţii de a satisface

nevoile pieţei naţionale şi a celor internaţionale;


GUVERNUL ROMÂNIEI




32



Investiţiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării

tehnice (maşini, echipamente şi software) şi nu se pune accent pe inovarea

organizaţională;

Interesul ridicat pentru inovare şi dreptul de proprietate industrială se manifestă

preponderent doar în cazul IMM-urilor care activează în zona high tech;

Dificultăţi în acţiunile de implementare a noilor tehnologii în absenţa cunosţinţelor

necesare conducerii proceselor de schimbare organizaţională necesare în vederea

valorificării avantajelor potenţiale ale utilizării unei tehnologii noi;

Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este slab reprezentată la nivelul

întreprinderilor inovative;

Abilităţi reduse în domeniul managementului, majoritatea firmelor bazându-şi

strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea productivităţii.

Parteneriate IMM-uri - organizaţii de cercetare-dezvoltare / structuri de sprijin

Grad redus de informare al întreprinzătorilor privind rezultatele cercetărilor

ştiinţifice cu caracter aplicativ;

Grad redus de informare în privinţa rezultatelor activităţilor de dezvoltare

tehnologică la nivel european şi internaţional;

Comercializare redusă a rezultatelor cercetării din universităţi şi institutele de

cercetare-dezvoltare;

Parteneriate nesemnificative ale întreprinderilor inovative cu unităţile de

învăţământ superior, institutele publice şi private de cercetare;

Dificultăţi în obţinerea de servicii de consultanţă şi transfer de cunoştinţe în

domenii tehnologice specializate deoarece infrastructura de afaceri şi serviciile

suport sunt încă insuficient dezvoltate; furnizorii de servicii de asistenţă tehnică şi

consultanţă tehnologică sunt puţin numeroşi, iar calitatea serviciilor acestora nu

este întotdeauna situată la cel mai înalt nivel;

IMM-urile nu achiziţionează şi nici nu utilizează, în mod obişnuit, servicii de

consultanţă, privându-se astfel de accesul la resurse importante de cunoaştere, în

special tehnologice.

Accesul la finanţare

Exigenţe sporite din partea băncilor pentru creditarea IMM, slaba capitalizare a

IMM-urilor;

Fonduri structurale greu accesibile;

Lipsa altor scheme şi mecanisme de finanţare pentru firmele cu activităţi de

inovare, ca de ex. venture capital pentru firme cu grad ridicat de risc şi spin-off;

Finanţarea Sistemului CDI este realizat în principal din fonduri publice. S-a

constatat o reducere drastică a cheltuielor de inovare în anul 2009;


GUVERNUL ROMÂNIEI




33



În România, o proporţie semnificativă a ajutoarelor de stat continuă să fie acordate

sectoarelor de producţie de bunuri (manufacturing) si de minerit, în loc să fie

acordate pentru obiective orizontale (dezvoltarea sectorului IMM, CDI).

3.3. Probleme identificate la nivelul reglementărilor privind IMM şi cooperaţia

În noiembrie 2006, Comisia Europeană a lansat un amplu Program de acţiune6 care îşi propune să

reducă sarcinile administrative ale reglementărilor existente la nivelul Uniunii Europene fixând

procentul de 25% ca ţintă de reducere a sarcinilor administrative, ce trebuie atinsă de Statele

Membre până în anul 2012. Programul, aprobat de către Consiliul European de primăvară din 2007,

presupune acţiunea concretă a instituţiilor europene şi a autorităţilor naţionale pentru luarea de

măsuri imediate şi concrete, care să conducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Acest program de

acţiune se referă nu atât la dereglementare, cât mai ales la îmbunătăţirea calităţii reglementărilor,

pentru eliminarea acelor aspecte împovărătoare şi nenecesare, care afectează derularea afacerilor.

Reducerea sarcinilor, a costurilor şi poverii administrative pentru mediul de afaceri nu este un scop

în sine, ci un obiectiv necesar a fi îndeplinit în vederea atingerii obiectivului de asigurare de

reglementări mai bune7, parte a efortului de creştere şi asigurare de locuri de muncă demarat de

către Uniunea Europeană prin strategia Lisabona.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese pe linia reformelor în domeniul politicilor şi

reglementărilor vizând îmbunătăţirea mediului de afaceri şi stimularea investiţiilor.

Guvernul vine în sprijinul acţiunilor lansate de Comisia Europeană, concentrându-se “cu prioritate

pe îmbunătăţirea calităţii şi simplificarea reglementărilor naţionale, în vederea creşterii

competitivităţii economiei şi a creării de noi locuri de muncă”8.

Guvernul a întreprins, până în prezent, acţiuni sistematice concrete de soluţionare a unor probleme

identificate în sfera administrativă şi îmbunătăţire a transparenţei şi eficienţei sistemului de

reglementare. Aceste acţiuni s-au concretizat în măsuri de ordin legislativ şi de reglementare,

precum şi în stabilirea / implementarea unor structuri instituţionale dedicate facilitării înregistrării,

autorizării şi operaţionalizării afacerilor.

Cu toate îmbunătăţirile efectuate, IMM-urile9 încă întâmpină mari probleme legate de:

Birocraţie excesivă

Managerii IMM-urilor alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări),

mult mai mult comparativ cu alte ţări din regiune.

Reducând, de exemplu, numărul rapoartelor inutile, un manager al unei companii va putea aloca

mai mult timp activităţilor curente, determinând astfel o reducere a costurilor de producţie şi

implicit investiţii suplimentare, activităţi inovatoare care ar trebui să îmbunătăţească productivitatea

şi competitivitatea în ansamblu.

6 COM (2007) 23 Final 7 “better regulation” în documentele de politici ale Comisiei Europene. 8 Sursa: Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008 -2013 9 Legat de definiţia IMM-urilor, se urmăreşte în continuare armonizarea totală cu documentele relevante ale UE.


GUVERNUL ROMÂNIEI




34



Presiune fiscală

Inspecţiile rămân în sfera de preocupare majoră pentru investitori şi solicită continuarea unei atenţii

deosebite în priorităţile de reformă.

În ciuda eforturilor serioase întreprinse de Guvern pentru îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu,

inspecţiile continuă să fie în topul preocupării investitorilor. Reforma în acest sector este

complicată, deoarece implică un număr mare de instituţii. IMM-urile solicită schimbări, nu numai

în ceea ce priveşte legislaţia şi reglementările, dar şi referitor la cultura şi mentalitatea

funcţionarilor la nivel operaţional.

Accesul la fondurile europene

Există bariere legislative cu impact asupra ritmului de absorbţie a fondurilor europene10

. Barierele

legislative intervin în toate etapele de implementare a Programelor Operaţionale.

Cele mai importante deficienţe legislative cu caracter orizontal derivă din legislaţia bugetară, care

conţine o serie de prevederi restrictive de natură să afecteze implementarea eficientă şi rapidă a

proiectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune11

.

Capacitatea administrativă pentru gestionarea fondurilor UE este redusă, aspect cauzat în principal

de pregătirea insuficientă a personalului. În acelaşi timp, procedurile administrative îndelungate de

la nivelul Autorităţilor de Management / Organismelor Intermediare contribuie la întârzieri în

semnarea contractelor de finanţare. Procesul de supraveghere şi transparenţă a achiziţiilor publice la

nivel central, regional şi local necesită de asemenea îmbunătăţiri.

Sectorul cooperatist

S-a dorit ca noua lege a cooperaţiei (Legea 1/2005), intrată în vigoare în anul 2005, să dea un

impuls de revigorare mişcării cooperatiste, dar, până în prezent, îmbunătăţirile nu sunt

semnificative.

Pe baza studiilor efectuate anterior pregătirii Strategiei rezultă că, în prezent, în interiorul sectorului

cooperatist, există constrângeri precum:

Deşi în fiecare an în sectorul cooperatist intră forţă de muncă tânără, numărul acestora este

mai mic decât al celor care ies din sector;

Deşi tendinţa generală este de diminuare a numărului de activităţi desfăşurate de

cooperative, în ultimii ani au apărut activităţi noi în cadrul sectorului cooperatist;

Cu toate că există reglementări legale menite să clarifice problema proprietăţii asupra

terenurilor aferente clădirilor deţinute, acestea nu sunt suficiente pentru a consfinţi

proprietatea. Aceasta este o mare piedică în desfăşurarea unor programe de investiţii în

condiţiile în care cooperativele nu au capacitatea de a oferi garanţii pentru credite bancare

pe termen lung.

Societăţile cooperative se confruntă cu probleme în momentul publicării unor reglementări

(instrucţiuni, ghiduri etc.), care omit specificarea Legii nr. 1/2005, excluzând practic aceste societăţi

din sfera eligibilităţii.

10 Raportul Strategic Naţional 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune 11 Ibidem


GUVERNUL ROMÂNIEI




35



3.4. Probleme identificate legate de sistemul educaţiei antreprenoriale

Autorităţile responsabile şi-au manifestat preocuparea pentru susţinerea şi dezvoltarea sistemului

educaţiei antreprenoriale din România, prin elaborarea de politici specifice destinate îmbunătăţirii

abilităţilor antreprenoriale ale proprietarilor de afaceri şi ale tinerilor potenţiali întreprinzători.

Punctul slab l-a reprezentat însă modul în care s-au implementat aceste politici la nivelul unităţilor

de învăţământ responsabile.

Deşi au fost înregistrate progrese considerabile în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului educaţiei

antreprenoriale în România, acesta se confruntă încă cu următoarele probleme:

Aspecte privind resursele umane:

Programe insuficient dezvoltate dedicate formării adecvate a profesorilor în domeniul

educaţiei antreprenoriale;

Resurse umane care necesită sprijin pentru diseminarea experienţelor acumulate;

Resurse umane insuficient motivate pentru a lucra suplimentar în proiecte.

Aspecte instituţionale:

Implicare slabă a angajaţilor – agenţi economici în elaborarea şi aplicarea curriculumului;

Insuficiente parteneriate la nivel instituţional în formarea profesională;

Insuficienta flexibilitate în adaptarea curriculumului la nevoile actuale ale pieţei şi ale

cerinţelor învăţării pe tot parcursul vieţii;

Schimbările frecvente în planurile de învăţământ, în alocarea de ore, în structura de

pregătire;

Schimbări frecvente la nivelul legislaţiei privind educaţia şi formarea profesională.

O abordare europeană a educaţiei antreprenoriale poate asigurara o mai bună coordonare între

politicile naţionale, schimbul de bune practici şi experienţă şi monitorizarea progreselor înregistrate

referitoare de sistemul educaţiei antreprenoriale din România.

3.5. Probleme identificate legate de accesul IMM-urilor pe piaţa UE şi pe pieţe terţe

În cadrul procesului de internaţionalizare, IMM-urile se confruntă cu probleme specifice, cum ar fi:

lipsa de experienţă pe plan internaţional, dificultatea în obţinerea accesului la finanţare, lipsa

resurselor umane cu experienţă şi un cadru normativ internaţional foarte complex. Aceste probleme

le descurajează să facă schimbările structurale necesare pentru a putea beneficia de pe urma

internaţionalizării.


GUVERNUL ROMÂNIEI




36



Capitolul 4 - Principiile generale ale Strategiei

Princiului transparenţei

Transparenţa instituţională, credibilitatea reglementării şi reducerea costurilor reglementării şi

administrării reprezintă un determinant fundamental al competitivităţii unei economii. Aplicarea

principiului transparenţei va permite accesul cetăţenilor şi al tuturor grupurilor interesate la

informaţiile publice şi, în egală măsură, va asigura o comunicare continuă din partea autorităţilor

publice a principalelor elemente ale politicilor şi a conţinutului actelor normative aflate în diferite

faze de elaborare. Astfel, Proiectul de Elaborare al Strategiei guvernamentale, ţine cont de

următoarele reguli referitoare la asigurarea transparenţei:

informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care

urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi

asupra proiectelor de acte normative;

consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în

procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a

proiectelor de acte normative.

Respectarea acestui principiu va contribui la o mai bună guvernare, la asumarea responsabilităţii de

către organismele implicate, asigurând totodată eficienţa, eficacitatea şi echitate în aplicarea

măsurilor de sprijinire a sectorului IMM. Priorităţile stabilite prin prezenta strategie favorizează

creşterea productivităţii economice printr-o orientare mai clară a acţiunilor ce trebuie întreprinse,

printr-un sistem eficient şi transparent de decizie, printr-o mai mare operativitate a procedurilor,

politici mai coerente şi mai transparente şi servicii mai eficiente, contribuind astfel la optimizarea

impactului investiţiilor şi la crearea unui mediu propice pentru inovare.

Principiul consultării şi participării

Principiul consultării şi participării este expresia unei transformări calitative a funcţiei de informare

a autorităţilor publice, prin transformarea monologului în dialog şi a dialogului în participare activă

şi efectivă a cetăţenilor şi comunităţilor / grupurilor de interese la actul guvernării.

Aceste principii ale unei guvernări democratice sunt aplicate în toate domeniile politicilor publice,

fiind cu atât mai importante în domeniul sectorului IMM, având în vedere implicaţiile acestuia în

sfera coeziunii economice şi sociale, a creşterii competitivităţii şi a gradului de ocupare.

În acest context, Strategia Guvernamentală de sprijinire a sectorului IMM, în perioada următoare,

reprezintă un pas deosebit de important pe calea stabilirii şi permanentizării dialogului între

organismele publice şi cetăţeni, reprezentanţi ai IMM-urilor, precum şi cu reprezentanţi ai

asociaţiilor patronale sau alte instituţii cu atribuţii şi responsabili în domeniu, prin participarea

activă a acestora la actul complex al formulării obiectivelor de susţinere a sectorului IMM.

Principiul subsidiarităţii

Sensul şi finalitatea generale ale principiului subsidiarităţii rezidă în acordarea unui anumit grad de

independenţă unei autorităţi subordonate faţă de o autoritate de nivel superior, în special unei

autorităţi locale faţă de puterea centrală. Există, prin urmare, o împărţire a competenţelor între


GUVERNUL ROMÂNIEI




37



diversele niveluri ale puterii, principiu care constituie fundamentul instituţional al statelor cu

structură federală.

Aplicat într-un context comunitar, principiul subsidiarităţii serveşte drept criteriu ce reglementează

exercitarea competenţelor partajate între Comunitate şi statele membre. De asemenea, el exclude

intervenţia Comunităţii atunci când o materie poate fi reglementată în mod eficace de către statele

membre la nivel central, regional sau local. Pe de altă parte, Comunitatea îşi exercită puterile atunci

când statele membre nu sunt capabile să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele tratatelor.

Principiul subsidiarităţii se aplică doar în domenii partajate între Comunitate şi statele membre. Prin

urmare, nu se aplică competenţelor exclusive ale Comunităţii sau competenţelor naţionale

exclusive.

Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului

Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăţi, ecosistem sau orice asemenea sistem existent de

a funcţiona continuu într-un viitor nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie. Un efort de

susţinere a comunităţii constă în adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare şi

realizare a unei comunităţi viabile prin luarea în considerare a problememlor economice, de mediu

şi sociale.

Problematica mediului a intrat în zona de interes a comunităţii europene pe măsura ce a devenit tot

mai evident faptul că diminuarea resurselor naturale şi efectele poluării nu puteau fi combătute, în

mod eficace, doar în limitele frontierelor naţionale.

Astfel că, de la o abordare sectorială, Uniunea Europeană a evoluat în direcţia elaborării unor

strategii de dezvoltare durabilă, integrând problema mediului în toate componenţele politicilor

comunitare.

Principiul egalităţii de şanse şi nediscriminării

Statele Membre şi Comisia Europeană asigură promovarea egalităţăţii între bărbaţi şi femei.

Totodată, Statele Membre şi Comisia Europeană iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei

discriminăribazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau

orientare sexuală, în timpul diferitelor etape ale aplicării fondurilor şi în special în ceea ce priveşte

accesul la fonduri. În special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care

trebuie respectate la definirea operaţiunilor cofinanţate din fonduri şi de care trebuie să se ţină

seama în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării.

Principiul descentralizării

Principalele obiective avute în vedere în cadrul strategiei contribuie la îndeplinirea eficientă a

competenţelor administraţiilor publice, care reies din procesul de descentralizare (responsabilităţi şi

resurse financiare clar stabilite), îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi sporirea capacităţii de a

furniza noi servicii, dezvoltarea capacităţii de accesare şi management al fondurilor de dezvoltare

interne şi externe, în special a fondurilor comunitare. Descentralizarea administrativă a condus la

creşterea capacităţii administraţiilor locale de a furniza servicii publice de calitate şi eficiente, în

conformitate cu obiectivele UE, atât pentru dezvoltarea socio-economică locală, cât şi pentru

dezvoltarea regională echilibrată şi îmbunătăţirea condiţiilor generale de viaţă pentru cetăţeni.


GUVERNUL ROMÂNIEI




38



Principiul societăţii informaţionale

Societatea informaţională permite accesul larg la informaţie, un nou mod de lucru şi de cunoaştere,

amplifică posibilitatea globalizării economice şi a creşterii coeziunii sociale. Informaţia şi

capacitatea de comunicare sunt considerate a fi principalii factori care vor determina creşterea

economică pe termen lung. Acest lucru reprezintă o mare oportunitate pentru economia

românească, determinând progresul tehnologiilor şi aplicaţiilor informaticii şi comunicaţiilor, în

special în rândul IMM-urilor. Astfel, investiţiile publice pentru extinderea societăţii informaţionale

pot crea condiţii pentru dezvoltarea IMM-urilor şi creşterea oportunităţilor de ocupare a persoanelor

instruite în domeniul TI.

Sprijinirea extinderii societăţii informaţionale este cu atât mai importantă, cu cât aceasta integrează

şi dimensiunea economică, prin dezvoltarea unor noi paradigme ale economiei digitale şi ale noii

economii bazate pe cunoaştere, inovare, cultură antreprenorială şi managerială, educaţie a

cetăţeanului şi a consumatorului. De asemenea, societatea informaţională integrează obiectivele

dezvoltării durabile, egalităţii de şanse, protecţiei mediului, dezvoltarea inovativă, restructurarea

industriei şi a mediului de afaceri, inclusiv ale sectorului IMM.

Principiul adiţionalităţii

Se aplică în principal beneficiarilor de fonduri europene şi constă în condiţionalitatea impusă de

Comisia Europeană, potrivit căreia contribuţia fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor

structurale publice sau asimilabile dintr-un stat membru.


GUVERNUL ROMÂNIEI




39



Anexa 1 - Priorităţi, politici, cadrul legislativ existente

OBIECTIV / POLITICĂ UE (OBIECTIV / POLITICĂ,

EXPLICAŢII, SURSA)

OBIECTIV/POLITICĂ ROMÂNIA

(OBIECTIV / POLITICĂ, EXPLICAŢII, SURSA)

Obiectiv general:

1 Creşterea economică şi calitatea locurilor de muncă sustenabile

Sursa: Strategia Lisabona/Obiective prioritare IMM

Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între

România şi Statele Membre ale Uniunii Europene

Sursa: PND 2007-2013

Obiectiv specific

1.1 Agendă socială reînnoită în domeniul (...) educaţiei

Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti

Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

Sursa: PND 2007-2013

Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare cu impact la nivelul

agenţilor economici

Creşterea calităţii sociale prin dezvoltarea de soluţii inclusiv tehnologice care să

genereze beneficii directe la nivelul societăţii

Sursa: CDI

Obiectiv

1.1.1 Promovarea flexibilităţii şi securităţii angajaţilor şi reducerea segmentării

pieţei forţei de muncă ţinând cont de rolul partenerilor sociali (Obiectiv 21)

Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii – prioritate E

Sursa: PNR

Politici

1.1.1.1 Adaptarea legislaţiei muncii prin revizuirea, acolo unde este necesar, a

diferitelor forme contractuale şi perioade de timp alocate muncii

Explicaţii: Contribuie la atingerea Obiectivului 21.

Sistemul modern de asigurări sociale presupune un sistem adecvat al

veniturilor, încurajează angajarea şi facilitează mobilitatea forţei de muncă

Sursa: Ghidul integrat pentru creştere economică şi locuri de muncă

sustenabile

Prioritatea 3: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est 2009-2013

1.1.1.2 Politici privind combaterea muncii la negru

Explicaţii: Contribuie la atingerea Obiectivului 21



GUVERNUL ROMÂNIEI




40



sustenabile

1.1.1.3 Promovarea şi diseminarea formelor inovative de organizare a muncii

având ca scop îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii cu

respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii



sustenabile

1.1.1.4 Sprijin pentru tranziţia de la şcoală la muncă incluzând training, self

employment, creare de afaceri şi mobilitate geografică



sustenabile

Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane.

Explicaţii: În cadrul priorităţii E.

Sursa: PNR

POS DRU 2007-2013 –Axa prioritară 2 – Corelaea învăţării pe tot parcursul

vieţii cu piaţa muncii

Obiectiv

1.1.2 Adaptarea sistemelor de educaţie şi training pentru a răspunde noilor cereri de

competenţe (Obiectiv 24)

Explicaţii: Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util

pentru definirea politicilor naţionale de reformă


sustenabile

Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii – prioritate

E

Sursa: PNR

Dezvoltarea formelor de învăţământ pentru adulţi orientate cu predilecţie spre

satisfacerea nevoilor angajatorilor.

Elaborarea şi implementarea unor instrumente de investigare a gradului de

satisfacţie a agenţilor economici faţă de formarea profesională iniţială furnizată

de şcoală..

Sursa: PNDR Bucureşti-Ilfov 2007-2013

Politici

1.1.2.1 Facilitarea şi diversificarea accesului tuturor la educaţie, training şi

cunoaştere prin intermediul organizării timpului de lucru, serviciilor de

sprijin familial, orientare vocaţională şi noi forme de împărţire a

costurilor

Explicaţii: Contribuie la atingerea obiectivului 24.


sustenabile

Creşterea numărului persoanelor dezavantajate care participa la sistemul de

învatamânt

Abordarea excluziunii sociale prin incurajarea crearii oportunitatilor de noi

locuri de muncă într-un număr de sectoare legate de servicii cum ar fi turism,

educaţie, cercetare, TIC, financiar şi prin reducerea disparităţilor intra-regionale

în special pentru grupurile vulnerabile cum ar fi minorităţile entice, femeile, în

general şi părinţii singuri, în special, populaţia din mediul rural, tinerii, şomerii

pe termen lung, muncitorii necalificaţi, muncitorii în vârsta, persoanele


GUVERNUL ROMÂNIEI




41



handicapate.

Sursa: PNDR Bucureşti-Ilfov 2007-2013

POS DRU 2007-2013 – Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale

1.1.2.2 Îmbunătăţirea definirii şi transparenţei calificărilor profesionale,

recunoaşterea acestora şi validarea învăţării non-formale şi informale

pentru a răspunde la noile nevoi ocupaţionale, competenţe cheie şi

viitoare cerinţe de expertiză



sustenabile

Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea

Europeană.

Explicaţii: În Legea educaţiei naţionale, Curriculumul Naţional este fundamentat pe

cele 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din

perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Sursa: Programul de Guvernare, capitolul 5-Educaţie

Îmbunătăţirea sistemului de formare profesională a angajaţilor în vederea crearii

unei forţe de muncă adaptate la cerinţele pieţei muncii, aflate în continuă

schimbare.

Furnizarea de instruire în vederea creşterii educaţiei antreprenoriale a

managerilor de la toate nivelurile, a persoanelor angajate şi şomere pentru

crearea de noi firme şi pentru dezvoltarea afacerilor

Furnizarea de instruire categoriilor dezavantajate şi excluse social în vederea

creşterii gradului de includere socială şi dezvoltării de abilităţi şi competenţe

pentru integrarea acestora pe piaţa muncii

Formarea populaţiei active din mediul rural în vederea reconversiei profesionale

Îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate prin programele de

finanţare externe şi, în special, pregătirea pentru accesarea fondurilor structurale

şi de coeziune

Sursa: Planul regional de acţiune pentru învăţământ 2008 – 2013 / Regiunea Nord –

Est


GUVERNUL ROMÂNIEI




42



Obiectiv specific

1.3 Deblocarea potenţialului de creştere a IMM pe parcursul duratei lor de

viaţă

Obiectiv

1.3.1 Promovarea unei culturi antreprenoriale şi crearea unui mediu favorabil pentru

IMM-uri (Obiectiv 15)




sustenabile

Continuarea îmbunătăţirii mediului de afaceri–Prioritate D

Sursa: PNR

Dezvoltarea, în cadrul sistemului de învăţământ şi în sisteme de pregătire

specializate, a culturii antreprenoriale, întărirea performanţelor manageriale şi

încurajarea spiritului inovator; în acest context sunt necesare eforturi pentru

conştientizarea în mediul de afaceri românesc a importanţei drepturilor de

proprietate intelectuală, managementului calităţii, managementului activelor

intangibile, în particular albrevetelor de invenţie şi al mărcilor - stimularea

utilizării acestora.

Programul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM

(cod 344).

Programul naţional multianual pe perioada 2005-2013 pentru dezvoltarea

culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM(cod 441).

Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi

facilitarea accesului acestora la finanţare - START (cod 454).

Sursa: Programul de Guvernare, capitolul 5-Educaţie, capitolul 11- Mediul de

afaceri, IMM-urile, concurenţa şi protecţia consumatorului

Dezvoltarea antreprenoriatului si a IMM-urilor în vederea crearii de locuri de

munca

Sursa : PNDR Bucureşti-Ilfov 2007-2013

Înfiinţarea de noi firme şi creşterea competitivităţii şi a eficienţei celor existente

în vederea dezvoltării sectoarelor cu potenţial de creştere economică din regiune

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est/ 2007 – 2013

Politici

1.3.1.1 Îmbunătăţirea accesului la finanţare în vederea sprijinirii, creării şi

dezvoltării acestora, în mod particular, micro-creditarea şi alte forme de

Facilitarea accesului la finanţare

Explicaţii: În cadrul priorităţii D


GUVERNUL ROMÂNIEI




43



capital de risc

Explicaţii: Contribuie la atingerea obiectivului 15. Crearea şi dezvoltarea

afacerilor poate fi încurajată prin îmbunătăţitea accesului la finanţare şi

crearea unui sistem coerent de stimulare economică (sistem de taxare care să

stimuleze succesul, reducerea cheltuielilor non-salariale, reducerea barierelor

administrative pentru firmele nou înfiinţate, întărirea reţelelor de asistenţă

relevante, crearea sau susţinerea unor puncte de informare şi contact pe

modelul one-stop-shop).


sustenabile

Constituirea fondurilor de garantare a creditelor pe diferite segmente ale

economiei

Sursa: PNR

Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la

mecanismele de finanţare

Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea

resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate.

H.G. nr.1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea

sau modernizarea întreprinderilor (valabilitate: 2007-2011, buget: 100 milioane

euro, intensitate: sprijin de minimis 200.000 euro, excepţie transport rutier care

este de 100.000 euro)

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea

meşteşugurilor şi artizanatului (finanţare de la bugetul de stat)

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 pentru sprijinirea

microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici la servicii de instruire şi consultanţă

(finanţare de la bugetul de stat)

Programul pentru organizarea Targului Intreprinderilor Mici si Mijlocii

(finanţare de la bugetul de stat)

Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist (finanţare de la

bugetul de stat)

Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a

produselor şi serviciilor de piaţă (finanţare de la bugetul de stat)

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 de susţinere a investiţiilor

realizate de către intreprinderi nou înfiinţate şi microîntreprinderi, precum şi a

investiţiilor de modernizare/retehnologizare a IMM(finanţare de la bugetul de

stat)

Programul naţional multianual pentru creşterea competitivitatii IMM prin

inovarea produselor şi serviciilor lansate pe piaţă (finanţare de la bugetul de stat)

Programul naţional pentru sprijinirea şi facilitarea accesului IMM la finanţările

şi fondurile comunitare(finanţare de la bugetul de stat)

Schema temporară pentru acordarea de ajutor de stat în perioada crizei


GUVERNUL ROMÂNIEI




44



economice şi financiare aprobată de Comisia Europeana prin Decizia nr.

9859/03.12.2009 (caz N 547/2009) (finanţare de la bugetul de stat)

Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi

facilitarea accesului acestora la finanţare – START (cursuri şi program de

micro-credite)

Programului naţional multianual pe perioada 2006 – 2012 pentru susţinerea

accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă

Programul de micro-credite lansat de ANOFM, cu finanţare BIRD, implementat

de birourile regionale CED (până în 2013)

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” - Axa

prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient

1.3.1.2 Întărirea sistemului de stimulente economice, incluzând simplificarea

sistemului de taxare şi reducerea costurilor non-salariale

Explicaţii:Contribuie la atingerea obiectivului 15.


sustenabile

1.3.1.3 Stimularea potenţialului inovativ al sectorului IMM



sustenabile12

Stimularea inovării

Explicaţii: În cadrul priorităţii D.

Sursa: PNR

Sprijinirea activităţilor inovative

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2013 de înfiinţare şi dezvoltare

de incubatoare tehnologice şi de afaceri (finanţare de la bugetul de stat)

Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 11 - Mediul de afaceri, IMM-urile,

concurenţa şi protecţia consumatorului

Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social

Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 13 - Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi

inovarea

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” – Axa

12 Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Ocupare 2005-2008 (strategia Lisabona revizuită)


GUVERNUL ROMÂNIEI




45



prioritară 1- Un sistem de productie inovativ şi eco-eficient

1.3.1.4 Promovarea unor servicii de sprijin reprezentative cum ar fi crearea unor

puncte de contact de tipul one-stop-shop cât şi stimularea reţelelor naţionale

de sprijin pentru întreprinzători în scopul creării şi dezvoltării acestora.



sustenabile

Reducerea şi simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra

mediului de afaceri şi profesiilor liberale.



Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri, de marketing şi promovare ale firmelor

existente în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor pe pieţele interne,

europene şi internaţionale.

Pregatirea IMM-urilor din regiune pentru accesul produselor si serviciilor lor pe

Piata Unica a UE

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est/ 2007 – 2013

HG 290/2.03.2006 pentru aprobarea Strategiei de stimulare a dezvoltării reţelei

naţionale de incubatoare de afaceri

Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

Axa Prioritară 5 "Dezvoltarea durabila si promovarea turismului"


prioritară 1- Un sistem de productie inovativ şi eco-eficient

Obiectiv specific


GUVERNUL ROMÂNIEI




46



1.4 Reducerea cu 25% a sarcinilor administrative comunitare până în 2012

plus program de simplificare

Obiectiv

1.4.1 Crearea unui mediu de afaceri competitiv şi încurajarea iniţiativei private

printr-o reglementare mai bună (Obiectiv 14)


Obiectiv specific pentru atingerea obiectivelor Lisabona, util pentru definirea

politicilor naţionale de reformă


sustenabile

Reducerea poverii administrative şi legislative

Sursa: European Economic Recovery Plan, COMM 2008800

Îmbunătăţirea capacităţii administrative - Prioritate A

Continuarea îmbunătăţirii mediului de afaceri –Prioritate D

Sursa: PNR

Iniţierea proiectelor de acte normative având ca scop consolidarea mediului de

afaceri şi dezvoltarea activităţilor din domeniul profesiilor liberale.



Politici

1.4.1.1 Reducerea barierelor administrative în mod special pentru sectorul de

IMM şi pentru demararea afacerilor


Reducerea cu 25% a barierelor administrative pana in anul 2012 rezultate

din legislaţia europeană cât şi din transpunerea la nivel naţional a

acesteia.


sustenabile

Măsurarea costurilor administrative

Sursa: PNR

Reducerea şi simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra mediului

de afaceri şi profesiilor liberale, inclusiv prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unor

birouri (ghişee) unice, pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative.

Stabilirea sistemului electronic de acordare a unor autorizaţii prin Sistemul

Electronic Naţional

Plan de Acţiuni e-Government

Îmbunătăţirea legislaţiei privind falimentul

Sursa : Programul de Guvernare , Capitolul 11 - Mediul de afaceri, IMM-urile,


1.4.1.2 Încurajarea întreprinderilor în crearea şi dezvoltarea responsabilităţii lor

sociale


Implementarea propunerilor este parte din SBA UE şi va contribui la

relansarea creşterii economice şi la noi locuri de muncă în sectorul IMM.


sustenabile


GUVERNUL ROMÂNIEI




47



Obiectiv specific

1.5 Consolidarea Pietei unice , creşterea competitivităţii în domeniul

serviciilor şi integrarea pieţei de servicii financiare

Obiectiv

1.5.1 Consolidarea avantajelor competitive ale bazei industriale (Obiectiv 10)


pentru definirea politicilor naţionale de reformă.


sustenabile

Politici

1.5.1.1 Identificarea valorii adăugate şi a competititivităţii factorilor în

sectoarele industriale cheie care corespund procesului de globalizare.


1.5.1.2 Angajamentul de a promova iniţiativele tehnologice noi bazate pe

parteneriat public privat şi cooperare între ţările membre, în vederea

tratării cazurilor reale de eşec al pieţelor.


1.5.1.3 Crearea şi dezvoltarea unor reţele de clustere la nivel regional şi local în

UE cu o mai mare implicare a IMM-urilor.


Stimularea comportamentului de tip cluster al firmelor, dezvoltarea IMM-urilor

ca furnizori pe termen lung, precum şi cooperarea inter-firme în activităţi

economice cu potenţial de dezvoltare.

Sursa: PNR

Obiectiv

1.5.2 Consolidarea şi adâncirea Pieţei Interne (Obiectiv 12)




sustenabile


Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor – prioritate C

Politici


GUVERNUL ROMÂNIEI




48



1.5.2.1 Accelerarea transpunerii Directivelor Pieţei Interne

Explicaţii: Contribuie la atingerea Obiectivului 12. Prioritizarea legislaţiei

pentru o mai buna aplicare a legislaţiei interne.


sustenabile

Continuarea procesului de reducere a barierelor administrative prin evaluarea

sistemelor actuale de autorizare, evaluare iniţiată din perspectiva transpunerii

Directivei Serviciilor în Piaţa Internă, urmărind crearea unei pieţe funcţionale a

serviciilor.

Sursa: PNR

1.5.2.2 Eliminarea barierelor rămase în activitatea transfrontalieră.



sustenabile

1.5.2.3 Aplicarea corectă a procedurilor de achiziţii publice.



sustenabile

1.5.2.4 Promovarea unei pieţe interne operaţionale a servicilor în condiţiile

păstrării modelului social european


Promovarea unei economii de piaţă şi nu a unei societăţi de piaţă.


sustenabile

1.5.2.5 Accelerarea integrării pieţei financiare printr-o implementare coerentă a

Planului de Acţiuni privind serviciile financiare.



sustenabile, Ghid integrat pentru Improve matching labour market needs.

Obiectiv

1.5.3 Asigurarea pieţelor deschise şi competitive în interiorul şi exteriorul Europei şi

utilizarea avantajelor globalizării (Obiectiv 13)


sustenabile

Îmbunătăţirea capacităţii administrative - Prioritate A Îmbunătăţirea calităţii şi

managementului cheltuielilor guvernamentale –Prioritate B

Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor – prioritate C


Politici

1.5.3 1 Eliminarea barierelor comerciale şi de reglementare care distorsionează


GUVERNUL ROMÂNIEI




49



competiţia.


1.5.3 2 Aplicarea eficientă a politicilor privind concurenţa.



sustenabile

1.5.3 3 Intărirea rolului autorităţilor de reglementare privind competiţia în

vederea identificării şi înlăturării barierelor referitoare la aceasta şi la

intrarea în piaţă



sustenabile

1.5.3 4 Realocarea ajutorului de stat în favoarea sprijinirii anumitor obiective

orizontale (CD şi inovare, optimizarea capitalului uman), numai în

situaţii de eşec bine identificat al pieţelor



sustenabile

Reducerea şi reorientarea ajutorului de stat către o abordare orizontală.

Explicaţii: În cadrul priorităţii D.

Sursa: PNR

1.5.3 5 Promovarea intr-un context multilateral a deschiderii către pieţe externe.


Deschiderea externă către investiţii şi comerţ prin creşterea, atât a

exporturilor cât şi a importurilor, este un factor important pentru creştere

şi ocupare cu rezultate în implementarea reformelor structurale.


sustenabile

Implementarea, susţinerea şi monitorizarea implementării Strategiei Naţionale

de Export, inclusiv dezvoltarea de strategii regionale de competitivitate la export

în parteneriat public-privat.

Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la piaţa externă, accesibile

producătorilor români.

Corelarea activităţilor promoţionale şi de acces pe pieţe non-UE la nivel naţional

cu cele la nivelul UE,prin participarea activă la Comitetul Consultativ de Acces

pe Pieţe al Comisiei Europene.

Urmărirea deschiderii de noi pieţe pentru exporturile româneşti, atât prin

negocierile comerciale multilaterale, cât şi prin cele privind noi Acorduri de

Comerţ Liber ale UE.

Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital românesc în sud-estul Europei

şi în vecinătatea estică, susţinerea promovării exporturilor româneşti şi atragerea


GUVERNUL ROMÂNIEI




50



de investiţii în zonele ţintă de expansiune economică.


concurenţa şi protecţia şi Capitolul 21 - Politica externă

Obiectiv

1.6 Libera circulaţie a cunoaşterii şi crearea unui spaţiu european de

cercetare

1.6.1 Creşterea investiţiilor în cercetare dezvoltare în special în sectorul privat

(Obiectiv 7)




sustenabile

Îmbunătăţirea calităţii şi managementului cheltuielilor guvernamentale –Prioritate B


Politici

1.6.1.1 Îmbunătătirea condiţiilor generale şi asigurarea unui cadru competitiv şi

atractiv de operare al întreprinderilor

Explicaţii: Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului

7


sustenabile

Crearea cadrului instituţional, legislativ şi financiar favorabil susţinerii IMM-

urilor şi a iniţiativei private.

Contracararea efectelor crizei economice globale prin implementarea, în regim

de urgenţă, a unor măsuri de natură economică şi de reglementare fiscală, în

vederea susţinerii şi stimulării IMM- urilor.

Sursa : Programul de Guvernare, Capitolul 11 - Mediul de afaceri, IMM-urile,


1.6.1.2 Orientarea către cheltuieli publice eficiente de cercetare-dezvoltare şi

dezvoltarea de parteneriate publice private

Explicaţii:Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului

7


sustenabile

Focalizarea eforturilor de cercetare spre probleme clar identificate prin

implicarea în proiectele CDI a reprezentanţilor cererii, în special a celei venite

din partea firmelor dar şi a autorităţilor publice naţionale sau regionale

Sursa: CDI

1.6.1.3 Dezvoltarea şi consolidarea centrelor de excelenţă ale instituţiilor

educaţionale şi de cercetare din statele membre precum şi crearea de noi

centre şi îmbunătăţirea cooperării şi transferului de tehnologii între

institutele de cercetare publice şi sectorul privat


Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în

vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii

autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti.

Sursa: programul de Guvernare, Capitolul 2 - Angajamentul pentru buna guvernare a

româniei. Principiile de guvernare. Măsuri pentru reluarea creşterii economice


GUVERNUL ROMÂNIEI




51



7


sustenabile

Integrarea cercetării ştiinţifice în mediul economic şi social.

Sursa: programul de Guvernare, Capitolul 13 - Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi

inovarea

Dezvoltarea parteneriatelor public privat în ştiinţă şi tehnologie prin crearea unor

centre de competenţă, platforme tehnologice, parcuri ştiinţifice cât şi a unor

interfeţe specializate între cererea şi oferta de CDI

Sursa: CDI


Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

1.6.1.4 Scheme de ajutor de stat


sustenabile

Stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru creşterea

capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a

rezultatelor cercetării

Sursa: CDI

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” –Axa

prioritară 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

1.6.1.5 Modernizarea managementului instituţiilor de cercetare şi universităţilor

Explicaţii:Măsuri recomandate statelor membre pentru atingerea Obiectivului

7


sustenabile

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” –Axa

prioritară 2 - Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

Obiectiv specific

1.7 Îmbunătăţirea condiţiilor generale în materie de inovare în special cu

privire la capitalul de risc şi drepturile de proprietate intelectuală

Modernizarea sistemului de protejare a drepturilor de proprietate industrială şi

intelectuală,

Explicaţii: recomandările Consiliului de primăvară din 2006

Sursa: PNR

Obiectiv

1.7.1 Facilitarea tuturor formelor de inovare (Obiectiv 8)




sustenabile


Sursa: CDI


GUVERNUL ROMÂNIEI




52



Politici

1.7.1.1 Îmbunătăţirea serviciilor de sprijin ale inovării în special pentru

diseminare şi transfer de tehnologie


8


sustenabile

Stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru creşterea

capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a

rezultatelor cercetării

Sprijinirea crearii şi dezvoltarii de entităţi de transfer tehnologic, în special în

cadrul institutelor publice de cercetare şi al universităţilor.

Creşterea accesului IMM-urilor la informaţii referitoare la rezultatele

cercetărilor, la oportunităţi de finanţare şi colaborare, prin servicii de suport

dedicate.

Sursa: CDI

1.7.1.2 Crearea şi dezvoltarea de poli de inovare, reţele şi incubatoare care să

aducă împreună universităţi, intreprinderi de cercetare, inclusiv la nivel

local şi regional pentru a acoperi decalajele tehnologice între regiuni


8


sustenabile

Stimularea participării mediului privat la CDI

Dezvoltarea parteneriatelor public privat în ştiinţă şi tehnologie

Promovarea antreprenoriatul bazat pe inovare

Încurajarea reţelelor inovative, participarii la platformele tehnologice europene şi

dezvoltarii unor platforme tehnologice naţionale în domenii strategice.

Crearea şi dezvoltarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice

Sursa: CDI

1.7.1.3 Încurajarea transferului transfrontalier de cunoaştere inclusiv prin

investiţii străine directe


8


sustenabile

1.7.1.4 Încurajarea achiziţiilor publice de produse şi servicii inovative


8


sustenabile

1.7.1.5 Acces la finanţare naţională şi internaţională


8

Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de finanţare CDI orientate către

cofinanţare şi susţinerea colaborării acestora cu cercetarea din universitati şi institutele

publice de CD


GUVERNUL ROMÂNIEI




53




sustenabile

Sursa: CDI

Obiectiv

1.7.2 Diseminarea şi utilizarea eficientă a TIC şi construirea unei societăţi

informaţionale inclusive, nediscriminatorii (Obiectiv 9)




sustenabile



Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii – prioritate E

Sursa: PNR

Politici

1.7.2.1 Încurajarea utilizării pe scară largă a TIC în servicii publice, IMM şi

gospodării


9


sustenabile

Creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi stimularea dezvoltării

economice, a coeziunii sociale şi în reducerea decalajelor regionale de

dezvoltare..

Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 14 - Societatea Informaţională

Dezvoltarea şi creşterea accesibilităţii infrastructurii de comunicaţii în bandă

largă (broadband)

Explicaţii: În cadrul priorităţii C. Implementarea Strategiei de dezvoltare a

comunicaţiilor electronice de bandă largă va creşte rata de penetrare a conexiunilor

broadband

Sursa :PNR


Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi

public

1.7.2.2 Incurajarea dezvoltării TIC şi al industriilor furnizoare de conţinut şi

buna funcţionare a pieţelor


9


sustenabile

1.7.2.3 Încurajarea înlocuirii reţelelor în banda largă inclusiv pentru regiunile

slab deservite în vederea dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere


Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi


GUVERNUL ROMÂNIEI




54




9


sustenabile

public

Obiectiv specific

1.8 Promovarea unei politici industriale axată pe modele durabile de

producţie şi consum eficiente energetic

Obiectiv

1.8.1 Încurajarea utilizării durabile a resurselor şi întărirea sinergiei între protecţia

mediului şi creşterea economică (Obiectiv 11)




sustenabile


Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi

atenuarea efectelor schimbărilor climatice – prioritate F

Sursa: PNR

Politici

1.8.1.1 Prioritate acordată eficienţei energetice şi diseminarea rapidă a tehnologiilor

eco eficiente



sustenabile

Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii

deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora.

Crearea unor centre de cercetare în domeniul protecţiei mediului în centrele

universitare şi stimularea cercetării aplicative în domeniul tehnologiilor curate.

Sursa: Programul de Guvernare, Capitolul 18 - Protecţia mediului înconjurător

1.8.1.2 Promovarea şi dezvoltarea instrumentelor de internaţionalizare specifice

protecţiei mediului

Explicatii: Contribuie la atingerea Obiectivului 11


sustenabile


prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient

1.8.1.3 Implementarea eficientă a măsurilor din protocolul de la Kyoto cu accent

pe sectorul de IMM



sustenabile

Strategia naţională a României privind schimbările climatice (SNSC)

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013 – 2020

– 2030


GUVERNUL ROMÂNIEI




55



2 Obiective generale

Creştere economică inteligentă

Explicaţii: Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

Creştere durabilă

Explicaţii: Promovarea unei economii competitive verzi şi eficiente din punct

de vedere al resurselor

Creştere inclusivă

Explicaţii: Încurajarea unei economii cu rata mare de ocupare care să asigure

coeziunea socială şi teritorială

Sursa: Europe 2020

3 Iniţiative

3.1 Iniţiativa „O Europa eficientă din punct de vedere al resurselor”

Explicaţii: Decuplarea creşterii economice de la utilizarea resurselor şi energiei

Aplicare la nivelul Statelor membre Alocarea de instrumente de piaţă, cum ar fi facilităţi fiscale şi achiziţii publice pentru adaptarea metodelor de producţie şi consum

Stimularea instrumentelor de reducere a consumului de energie care pot creşte eficienţa în sectoarele intensive energetic

3.2 Iniţiativa „O politica industrială pentru era globalizării”

Aplicare la nivelul Statelor membre

Îmbunătăţirea mediului de afaceri în special pentru IMM-urile inovative inclusiv prin achiziţii publice care recompensează inovarea

Îmbunătăţirea condiţiilor de asigurare a proprietăţii intelectuale

Reducerea barierelor administrative pentru companii si imbunătăţirea calităţii legislaţiei în domeniul afacerilor

Cooperare cu părţile interesate din diferite sectoare pentru identificarea neajunsurilor şi dezvoltarea unei analize privind menţinerea bazei industriale şi de

cunoaştere şi poziţionarea UE în fruntea dezvoltării globale durabile

3.3 Iniţiativa „O agendă pentru noi locuri de muncă şi competenţe”

Aplicare la nivelul Statelor membre Implementarea flexicurităţii

Dezvoltarea parteneriatelor între componenta educaţională şi de training şi cea din economia reală prin implicarea partenerilor sociali în planificarea educaţiei şi

trainingului


GUVERNUL ROMÂNIEI




56



3.4 Iniţiativa „Platforma europeană împotriva sărăciei”

Aplicare la nivelul Statelor membre Promovarea responsabilităţii colective şi individuale în combaterea sărăciei şi excluderii sociale

Definirea şi implementarea de măsuri care să corespundă circumstanţelor specifice ale grupurilor de risc

4. Ghidul principiilor de elaborare şi implementare a politicilor

Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să

poată prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat

Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat faliment

de a beneficia în mod rapid de o a doua şansă

Definirea regulilor după principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”

Creşterea nivelului de înţelegere în administraţia publică în raport cu

nevoile reale ale IMM-urilor

Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor:

Facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea

mai judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de

ajutoare de stat

Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi punerea în aplicare a unui

cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu

ocazia tranzacţiilor comerciale

Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile

oferite de piaţa unică

Promovarea ameliorării competenţelor în interiorul IMM-urilor şi a

tuturor formelor de inovaţie

Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în

oportunităţi

Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor

Sursa: Small Business Act pentru Europe

Mediul de afaceri: România îşi propune dezvoltarea politicilor de sprijin al IMM-

urilor în conformitate cu principiul „Think small first”.

Explicaţii: recomandările Consiliului de primăvară din 2006

Sursa: PNR

5. Acţiuni pentru Statele membre

Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să

poată prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat

Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat faliment


GUVERNUL ROMÂNIEI




57



de a beneficia în mod rapid de o a doua şansă

Creşterea nivelului de înţelegere în administraţia publică în raport cu


Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor:

Facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea

mai judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de

ajutoare de stat

Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi punerea în aplicare a unui

cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu

ocazia tranzacţiilor comerciale

Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile


Promovarea ameliorării competenţelor în interiorul IMM-urilor şi a


Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în

oportunităţi

Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor

6 Orientări strategice comunitare pentru dezvoltarea rurală

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

restructurarea şi modernizarea sectorului agricol;

ameliorarea integrării în lanţul agro-alimentar;

încurajarea adoptării şi difuzării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor

(TIC), în special pentru întreprinderile mici;

încurajarea spiritului antreprenorial dinamic, profitând de oportunităţile

oferite de reformelor recente, care au creat un mediu orientat către piaţă

pentru agricultura europeană;

crearea de noi pieţe de desfacere pentru produsele agricole şi forestiere,

inclusiv dezvoltarea materiilor energetice regenerabile, a biocarburanţilor

şi a capacităţilor de prelucrare;

îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale exploataţiilor agricole şi

forestiere.

creşterea competenţelor tehnice şi manageriale din sectoarele agroalimentar şi

forestier, precum şi coordonarea dintre producătorii primari şi sectorul

agribusiness.

ridicarea sectorului agricol neperformant la potenţialul său real

îmbunătăţirea calităţii şi disponibilităţii materiilor prime;

sprijin pentru modernizarea şi restructurarea sectoarelor de procesare

agroalimentar şi forestier

transfer de cunoştinţe prin GAEC

creşterea ofertei de produse provenite din sistemele de producţie prietenoase faţă

de mediu,

extinderea suprafaţei de pădure, ca resursă economică cu o importantă funcţie de

protecţie a mediului.


GUVERNUL ROMÂNIEI




58



activităţi non agricole

Sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Prioritatea 2: Îmbunătăţirea mediului şi a peisajului

consolidarea contribuţiei agriculturii ecologice, ca parte dintr-o abordare

globală a agriculturii durabile;

încurajarea mediului / iniţiativele economice, cum ar fi furnizarea de

produse ecologice, în special atunci când sunt corelate cu diversificarea în

turism, artizanat, formare sau sectorul nealimentar;

promovarea unui echilibru teritorial pentru menţinerea unui echilibru

durabil între zonele urbane şi cele rurale

protejarea mediului prin îmbunătăţirea practicilor agricole şi forestiere;

adoptarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, inclusive adoptarea

normelor comunitare privind cerinţele de ecocondiţionalitate.

modernizarea şi restructurarea exploataţiilor agricole şi forestiere vor încuraja:(a)

menţinerea şi durabilitatea multor sisteme agricole de tip HNV;(b) respectarea

normelor de mediu şi utilizarea durabilă a unor tehnologii de producţie şi

procesare;(c) utilizarea surselor de energie regenerabilă de la nivelul fermelor.

crearea de valoare adăugată pentru produsele agricole şi Forestiere

menţinerea biodiversităţii şi a peisajului

energie regenerabilă

investiţii în infrastructură, protejarea resurselor de apă şi aer.

protejarea mediului,

Sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Prioritatea 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării economiei rurale

dezvoltarea activităţii economice şi a ratelor ocupării forţei de muncă în

economia rurală în sensul larg şi crearea unui echilibru teritorial mai bun,

atât din punct de vedere economic cât şi social

revenirea înapoi în sate prin intermediul unor iniţiative integrate care

asociază diversificarea, crearea de întreprinderi, investiţiile în patrimoniul

cultural, infrastructurile în favoarea serviciilor locale

formarea tinerilor în competenţele necesare pentru diversificarea

economiei locale;

încurajarea adoptării şi difuzării TIC, a căror utilizare va permite, de

asemenea, economii de scară care pot fi atinse, facilitând adoptarea IT de

către exploataţiile agricole locale şi întreprinderile rurale, precum şi

adoptarea de e-business şi e-commerce;

încurajarea dezvoltării turismului;

modernizarea infrastructurii locale (majore de telecomunicaţii, transport,

creşterea productivităţii muncii şi generarea de locuri de muncă viabile în

sectoarele agroalimentar şi forestier.

creşterea economică durabilă şi crearea unor posibilităţi viabile de angajare în

zonele rurale prin îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor de comercializare şi

procesare

menţinerea populaţiei rurale şi a nivelului calitativ al zonelor rurale, ca bază a

creşterii economice şi a oportunităţilor de ocupare

conservarea biodiversităţii şi a peisajelor tradiţionale, ca bază de diversificare a

economiei rurale prin activităţi turistice durabile.

diversificarea economiei rurale prin activităţi turistice durabile.

crearea de locuri de muncă, creştere economică.

crearea de antreprenoriate

Sursa : Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013


GUVERNUL ROMÂNIEI




59



energie şi apă de infrastructură), în special în noile state membre.

Prioritatea 4: Consolidarea capacităţilor locale pentru ocuparea forţei de muncă şi diversificare

construirea capacităţii locale de parteneriat, de animare şi de promovare a

dobândirii de competenţe, care poate contribui la mobilizarea potenţialului

local;

promovarea parteneriatului public-privat;

promovarea cooperării şi a inovaţiei, încurajarea spiritului antreprenorial

şi promovarea serviciilor locale;

îmbunătăţirea guvernării locale prin dezvoltarea de legături între

agricultură, silvicultură şi economia locală.

integrarea fermierilor în activitatea de guvernare locală şi la utilizarea

potenţialului local endogen.

consolidarea capacităţii locale de a capta potenţialul local endogen prin

coordonare mai bună cu grupurile de producători

sprijin pentru crearea de parteneriate locale.

Sursa : Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Prioritatea 5: Asigurarea coerenţei în programare

la întocmirea planurilor lor naţionale, statele membre sunt obligate să se

asigure că sinergiile dintre axele sunt maximizate şi să evite eventualele

contradicţii.

înfiinţarea de reţele europene şi naţionale pentru dezvoltarea rurală, ca o

platformă pentru schimbul de bune practici şi a expertizei

informare şi publicitate

Prioritatea 6: Complementaritatea dintre instrumentele comunitare

să se asigure complementaritatea şi coerenţa între acţiunile care urmează

să fie finanţate de FEDR, Fondul de Coeziune, FSE şi FEP pe un anumit

teritoriu şi într-un anumit domeniu de activitate.

Abrevieri

PNR - Planul national de Reformă – PNR

CDI - Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 – 2013


GUVERNUL ROMÂNIEI




60



Anexa 2 - Implementarea politicilor europene SBA în cadrul Strategiei

SBA - Acţiuni pentru Statele membre Acţiuni prevăzute în Strategia 2009 - 2013

I. Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să poată

prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat

să stimuleze spiritul de inovaţie şi antreprenorial în rândul tinerilor, făcând din

spiritul antreprenorial un element-cheie al programelor şcolare, mai ales în

cadrul învăţământului secundar general, şi să se asigure că aceste orientări sunt

luate în seamă în mod corespunzător în materialele didactice

Acţiunea 4.1.1:

Crearea unor module cu caracter specific în cadrul programei şcolare, care ofere elevilor posibilitatea

de a învăţa lucruri concrete şi de a opta pentru aprofundarea cunoştinţelor antreprenoriale.

Acţiunea 4.3.1:

Îmbunătăţirea definirii şi transparenţei calificărilor profesionale, recunoaşterea acestora şi validarea

învăţării non-formale şi informale pentru a răspunde la noile nevoi ocupaţionale, competenţe cheie şi

viitoare cerinţe de expertiză.

Acţiunea 4.4.1:

Asigurarea unor elemente de educaţie antreprenorială consistente la nivelul învăţământului superior.

să se asigure că importanţa spiritului antreprenorial este luată în considerare în

mod corect în formarea cadrelor didactice

Acţiunea 4.1.2:

Formarea adecvată a profesorilor.

Acţiunea 4.3.3:

Dezvoltarea parteneriatelor între componenta educaţională şi de formare profesională şi cea din

economia reală prin implicarea partenerilor sociali în planificarea educaţiei şi formării profesionale.

să întărească cooperarea cu comunitatea de afaceri pentru a dezvolta strategii

sistematice de formare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile

Acţiunea 3.1.5:

Consultarea şi creşterea competenţelor de elaborare de propuneri de politici publice a actorilor non-

guvernamentali relevanţi pentru reprezentarea, sprijinirea şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici

şi mijlocii.


GUVERNUL ROMÂNIEI




61



Acţiunea 3.1.7:

Sprijin pentru autorităţile locale sau organizaţiile cu rol în planificarea dezvoltării regionale în vederea

îmbunătăţirii proceselor de planificare a dezvoltării sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, ca

element al politicii de dezvoltare locală/regională.

Acţiunea 4.1.4:

Întărirea cooperării cu comunităţile de afaceri pentru dezvoltarea unor strategii sistematice de formare a

spiritului antreprenorial la toate nivelurile educaţionale.

Acţiune 4.2.1:

Dezvoltarea de programe, în colaborare cu mediul de afaceri local, care să ofere elevilor/studenţilor

posibilitatea experienţei practice prin derularea de activităţi în cadrul unor firme.

Acţiunea 4.2.2:

Crearea unui mediu propice dezvoltării antreprenoriatului şi întreprinderilor familiale la nivelul

comunităţilor locale şi care motivează spiritul antreprenorial.

să se asigure că fiscalitatea (în special drepturile de donaţie, impozitele asupra

dividendelor şi impozitul pe avere) nu împiedică în mod inutil transmiterea de

întreprinderi

Acţiunea 3.1.3:

Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înfiinţării, dezvoltării,

transferului şi/sau ieşirii de pe piaţă.

să instituie sisteme de apropiere între întreprinderile susceptibile de a fi

transmise şi noii proprietari potenţiali

Acţiunea 3.1.3:



să propună un tutorat şi o asistenţă în sprijinul transmiterii de întreprinderi Acţiunea 3.1.3:


transferului sau ieşirii de pe piaţă.

II. Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat faliment de

a beneficia în mod rapid de o a doua şansă


GUVERNUL ROMÂNIEI




62



să promoveze o atitudine pozitivă în societate faţă de antreprenorii care doresc

să reînceapă o afacere, oferind, de exemplu, campanii de informare a publicului

Acţiunea 4.1.3:

Încurajarea creativităţii elevilor, dezvoltarea ideilor lor prin organizarea de competiţii dotate cu premii.

Acţiunea 4.3.2:

Facilitarea şi diversificarea accesului tuturor categoriilor sociale la educaţie, pregătire profesională şi

cunoaştere prin intermediul organizării timpului de lucru, serviciilor de sprijin familial, orientare

vocaţională şi noi forme de împărţire a costurilor.

Acţiunea 4.4.2:

Încurajarea creativităţii studenţilor, prin recompensarea ideilor lor antreprenoriale în cadrul unor

competiţii dotate cu premii.

să încerce să limiteze la un an durata ansamblului procedurilor judiciare de

lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos

Acţiunea 3.1.3:



III. Definirea regulilor după principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”

să se asigure că rezultatele politicii aplicate sunt atinse, impunând minimizarea

costurilor şi sarcinilor întreprinderilor, inclusiv prin intermediul unei ansamblu

coerent de instrumente cum ar fi recunoaşterea mutuală, autoreglementarea sau

coreglementarea, pentru a obţine rezultatele scontate

Acţiunea 3.1.1:

Simplificarea şi îmbunătăţirea calităţii reglementărilor existente precum şi a propunerilor de politici

publice şi reglementări.

să evalueze în mod riguros impactul viitoarelor iniţiative legislative şi

administrative privind IMM-urile („testul IMM”) şi să ţină seama de rezultatele

acestei evaluări în momentul elaborării propunerilor

Acţiunea 3.1.1:

Simplificarea şi îmbunătăţirea calităţii reglementărilor existente precum şi a propunerilor de politici

publice şi reglementări.

Acţiunea 3.1.2:

Continuarea şi extinderea proiectelor de măsurare a costurilor şi reducerea sarcinilor administrative

impuse întreprinderilor mici şi mijlocii.


GUVERNUL ROMÂNIEI




63



Acţiunea 3.1.3:


transferului şi/ sau ieşirii de pe piaţă.

să consulte părţile interesate, inclusiv organizaţiile de IMM-uri, cu cel puţin opt

săptămâni înainte de prezentarea unei propuneri legislative sau administrative

care ar avea repercusiuni asupra întreprinderilor

Acţiunea 3.1.4:

Consultarea autorităţilor locale în scopul elaborării de politici publice şi reglementări.

Acţiunea 3.1.5:

Consultarea şi creşterea competenţelor de elaborare de propuneri de politici publice a actorilor non-

guvernamentali relevanţi pentru reprezentarea, sprijinirea şi dezvoltarea sectorului IMM.

Acţiunea 3.1.7:

Sprijin pentru autorităţile locale sau organizaţiile cu rol în planificarea dezvoltării regionale în vederea

îmbunătăţirii proceselor de planificare a dezvoltării sectorului IMM, ca element al politicii de

dezvoltare locală/regională.

să instaureze măsuri specifice pentru întreprinderile mici şi pentru

microîntreprinderi, cum sunt derogările, perioadele de tranziţie şi scutirile, în

special în ceea ce priveşte obligaţiile de informare şi de declarare, precum şi alte

abordări adaptate acestor întreprinderi, de câte ori se justifică

Acţiunea 3.1.2:



să studieze utilitatea introducerii datelor comune de aplicare şi de declaraţii

anuale legate de actele legislative care intră în vigoare

Acţiunea 3.1.2:



să exploateze prevederile privind flexibilitatea în ceea ce priveşte IMM-urile în

momentul punerii în aplicare a legislaţiei comunitare şi să evite exagerările

Acţiunea 3.1.2:



să adopte, acolo unde nu s-a realizat încă acest lucru, obiective ambiţioase,

comparabile angajamentului de a reduce sarcinile administrative la nivel Acţiunea 3.1.3:


GUVERNUL ROMÂNIEI




64



comunitar cu 25% până în 2012 şi de a pune în aplicare aceste obiective



să se asigure de adoptarea rapidă a propunerilor privind reducerea sarcinilor

administrative de către legislaţia comunitară

Acţiunea 3.1.2:



IV. Creşterea nivelului de înţelegere în administraţia publică în raport cu


să reducă nivelul taxelor percepute de administraţiile statelor membre pentru

înregistrarea unei întreprinderi, inspirându-se din exemplul statelor membre

celor mai performante în acest domeniu

Acţiunea 3.1.3:



să-şi continue eforturile pentru a reduce la mai puţin de o săptămână timpul

necesar constituirii unei întreprinderi, atunci când acest obiectiv nu este deja

atins

Acţiunea 3.1.3:



să accelereze începutul activităţii comerciale a IMM-urilor, reducând şi

simplificând licenţele şi autorizaţiile necesare. Mai precis, statele membre ar

putea fixa un termen maxim de o lună pentru acordarea respectivelor licenţe şi

autorizaţii, cu excepţia cazurilor în care aplicarea unui termen mai lung este

justificată prin riscuri grave pentru persoane sau pentru mediul înconjurător

Acţiunea 3.1.3:



să se abţină de a solicita IMM-urilor informaţii de care administraţia dispune

deja, cu excepţia cazului când acestea trebuie actualizate Acţiunea 3.1.6:

Dezvoltarea unui sistem statistic care să permită monitorizarea evoluţiei sectorului IMM.

să se asigure că microîntreprinderile nu sunt invitate să participe mai mult de o

dată la trei ani la o anchetă statistică aflată sub responsabilitatea organismului

local, regional sau naţional de statistică, cu excepţia cazului în care nevoile de

informaţii statistice sau de alte tipuri de informaţii necesită această participare

Acţiunea 3.1.6:

Dezvoltarea unui sistem statistic care să permită monitorizarea evoluţiei sectorului IMM.

să stabilească un punct de contact unde părţile interesate să poată semnala

reglementările sau procedurile considerate drept disproporţionate şi/sau care Acţiunea 3.1.3:


GUVERNUL ROMÂNIEI




65



împiedică inutil activităţile IMM-urilor Extinderea eforturilor de reducere a barierelor administrative în calea înfiinţării, dezvoltării,


să se asigure de punerea în aplicare deplină şi la timp a directivei privind

serviciile, inclusiv de crearea ghişeelor unice prin intermediul cărora

întreprinderile să poată obţine toate informaţiile importante şi să poată efectua

toate procedurile şi formalităţile necesare pe cale electronică.

Acţiunea 3.1.3:



V. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor:

Facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea mai

judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat

să instaleze portaluri electronice pentru a spori accesul la informaţii cu privire la

oportunităţile de achiziţii publice inferioare plafoanelor UE Acţiunea 5.1.3 Furnizarea de informaţii şi asistenţă de specialitate

Furnizarea de informaţii şi asistenţă de specialitate.

să încurajeze un dialog constructiv şi o înţelegere reciprocă între IMM-uri şi

marii cumpărători, mulţumită unor activităţi precum informarea, formarea,

monitorizarea şi schimbul de bune practici

Acţiunea 5.1.3:

Furnizarea de informaţii şi asistenţă de specialitate (oferirea de informaţii şi facilitarea participării

IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice din alte ţări).

să recentreze politica ajutoarelor de stat pentru a o adapta mai bine nevoilor

IMM-urilor, cu precădere elaborând măsuri mai specifice.

Acţiunea 1.1.1:

Sprijin public pentru achiziţionarea de echipamente.

Acţiunea 1.1.2:

Schemă de finanţare pentru IMM în scopul sprijinirii dezvoltării regionale.

Acţiunea 1.3.1:

Crearea unui sistem descentralizat de fonduri regionale de asistenţă şi garantare care să îmbunătăţească

accesul IMM-urilor la finanţare prin îmbinarea resurselor financiare locale ale băncilor cu garanţiile

fondurilor locale de garantare.

Acţiunea 1.3.2:

Capitalizarea suplimentară a FNGCIMM prin majorarea capitalului social la un nivel care să-i permită


GUVERNUL ROMÂNIEI




66



o mai bună multiplicare a capitalului în condiţii de risc controlat.

Acţiunea 1.3.3:

Capitalizarea continuă a Fondului Român de Contragarantare.

Acţiunea 1.3.4:

Stimularea accesului la schemele europene de cogarantare sau contragarantare.

Acţiunea 2.2.1:

Reanalizarea şi reorientarea ajutorului de stat pentru inovare în acord cu nevoile de susţinere a tuturor

formelor de inovare în întreprinderile mici şi mijlocii şi obiectivele regionale de susţinere a inovării.

Acţiunea 2.2.5:

Schemă de finanţare pentru IMM-uri în scopul realizării de proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare.

VI. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi punerea în aplicare a unui

cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu ocazia

tranzacţiilor comerciale

să elaboreze programe de finanţare care pot remedia absenţa finanţărilor

disponibile pentru sume cuprinse între 100 000 de euro şi 1 milion de euro, în

special prin intermediul unor instrumente care combină caracteristicile

împrumutului şi ale capitalului social, respectând în acelaşi timp normele privind

ajutoarele de stat

Acţiunea 1.1.1:

Sprijin public pentru achiziţionarea de echipamente.

Acţiunea 1.1.2:

Schemă de finanţare pentru IMM în scopul sprijinirii dezvoltării regionale.

Acţiunea 1.1.4:

Susţinerea şi multiplicarea capitalului privat de risc prin participarea la crearea unui proiect pilot de

fond de capital de risc în parteneriat public-privat pentru sprijinul dezvoltării afacerilor cu potenţial de

creştere şi creării de locuri de muncă.

Acţiunea 1.1.5:

Crearea şi operaţionalizarea unei reţele de investitori privaţi de succes („business angels” network).


GUVERNUL ROMÂNIEI




67



Acţiunea 1.2.1:

Dezvoltarea de scheme de microcreditare.

Acţiunea 1.3.1:

Crearea unui sistem descentralizat de fonduri regionale de asistenţă şi garantare care să îmbunătăţească

accesul IMM la finanţare prin îmbinarea resurselor financiare locale private cu sprijinul acordat de

stat/UE.

Acţiunea 1.3.2:

Capitalizarea suplimentară a FNGCIMM prin majorarea capitalului social la un nivel care să-i permită

o mai bună multiplicare a capitalului în condiţii de risc controlat.

Acţiunea 1.3.3:

Capitalizarea continuă a Fondului Român de Contragarantare.

Acţiunea 1.3.4:

Stimularea accesului la schemele europene de cogarantare sau contragarantare.

să abordeze obstacolele de reglementare şi fiscale care împiedică fondurile de

capital de risc existente pe piaţa unică să investească în aceleaşi condiţii ca

fondurile naţionale

Acţiunea 1.1.4:

Susţinerea şi multiplicarea capitalului privat de risc prin participarea la crearea unui proiect pilot de

fond de capital de risc in parteneriat public-privat pentru sprijinul dezvoltării afacerilor cu potenţial de

creştere si creării de locuri de muncă.

să se asigure că fiscalitatea beneficiilor întreprinderilor încurajează investiţiile

să utilizeze pe deplin finanţarea disponibilă în cadrul programelor legate de

politica de coeziune şi în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare

rurală, pentru a sprijini IMM-urile.

Acţiunea 1.1.3:

Promovarea creşterii economice în mediul rural prin sprijinirea dezvoltării micro-întreprinderilor şi a

cooperativelor de fermieri.

VII. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile


să asigure aplicarea corectă a principiului recunoaşterii reciproce Acţiunea 5.1.3:

Furnizarea de informaţii şi asistenţă de specialitate.


GUVERNUL ROMÂNIEI




68



să încurajeze organismele naţionale de standardizare să îşi reexamineze modelul

de întreprindere pentru a reduce costul accesului la standarde

Acţiunea 2.1.3:

Susţinerea dezvoltării organizaţiilor din domeniul infrastructurilor calităţii, în special în vederea

creşterii accesibilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii la serviciile oferite şi la activităţile desfăşurate

de către acestea.

să asigure componenţa echitabilă a comitetelor de standardizare

Acţiunea 2.1.1:

Sprijin pentru organizaţiile de reprezentare a intereselor IMM-urilor şi a celor expert din domeniul

afacerilor pentru a creşte capacitatea de reprezentare a intereselor IMM în structurile şi în activităţile

instituţiilor specifice infrastructurii calităţii din România, în special la activităţile de standardizare.

să invite organismele naţionale de standardizare, alături de organismele

europene de standardizare, să lanseze campanii de promovare şi informare

pentru a încuraja IMM-urile să utilizeze mai eficient standardele şi să ofere

feedback cu privire la conţinutul acestora

Acţiunea 2.1.1:

Sprijin pentru organizaţiile de reprezentare a intereselor IMM-urilor şi a celor expert din domeniul

afacerilor pentru a creşte capacitatea de reprezentare a intereselor IMM în structurile şi în activităţile

instituţiilor specifice infrastructurii calităţii din România, în special la activităţile de standardizare.

să ofere IMM-urilor servicii de consiliere, inclusiv sprijin pentru a se putea

apăra împotriva practicilor comerciale neloiale

Acţiunea 2.1.2:

Sprijin pentru diseminarea unei noi culturi a calităţii în România, îndeosebi prin intermediul

structurilor de sprijin al dezvoltării afacerilor.

Acţiunea 2.2.3:

Finanţare pentru servicii de consultanţă în domeniul inovării şi servicii de sprijinire a inovării pentru

IMM.

Acţiunea 2.2.6:

Finanţare pentru obţinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrială pentru IMM.

VIII. Promovarea ameliorării competenţelor în interiorul IMM-urilor şi a


să încurajeze eforturile depuse de IMM-uri pentru a se internaţionaliza şi pentru

a deveni întreprinderi cu o creştere puternică, inclusiv prin participarea la

grupările inovatoare

Acţiunea 2.2.1:



Acţiunea 2.2.3:



GUVERNUL ROMÂNIEI




69



IMM.

Acţiunea 2.2.4:

Sprijinirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la Programul Cadru 7, CIP şi alte programe

comunitare care sprijină transferul de cunoştinţe.

Acţiunea 5.2.1:

Dezvoltarea parteneriatelor de afaceri, parteneriatelor public – private cu scopul dezvoltării activităţii

de export.

Acţiunea 5.2.2:

Încurajarea proiectelor de cooperare transnaţională desfăşurate de asociaţii sectoriale, în scopul

sprijinirii exportului şi a creşterii capacităţii de internaţionalizare a IMM-urilor, dezvoltând strategii

comune de comercializare în ţările terţe.

Acţiunea 5.2.4:

Intensificarea cooperării dintre IMM-uri şi universităţi/centre de cercetare pentru a îmbunătăţi

cercetarea şi inovarea pentru produse destinate exportului.

să promoveze dezvoltarea competenţelor IMM-urilor în domeniul cercetării şi al

inovării, de exemplu, prin intermediul accesului simplificat la infrastructurile

publice de cercetare, prin utilizarea serviciilor de cercetare şi dezvoltare, prin

recrutarea şi formarea de personal calificat, în conformitate cu noul cadru

comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

Acţiunea 2.2.1:



Acţiunea 2.2.2:

Sprijin pentru susţinerea creării sau dezvoltării capacităţii tehnice şi competenţelor de

facilitator/intermediar de transfer tehnologic transnaţional ale furnizorilor de servicii de sprijin al

inovării.

Acţiunea 2.2.5:

Schemă de finanţare pentru IMM-uri în scopul realizării de proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Acţiunea 2.3.1:

Crearea şi dezvoltarea de structuri de sprijin al IMM-urilor şi al inovării la nivel local/regional.


GUVERNUL ROMÂNIEI




70



Acţiunea 2.3.2:

Stimularea înfiinţării, dezvoltării şi funcţionării în reţea a incubatoarelor de afaceri.

să deschidă programe naţionale de cercetare în cazul în care această acţiune

oferă avantaje şi pentru IMM-urile din alte state membre şi să contribuie la

accesul IMM-urilor la activităţile de cercetare transnaţionale, de exemplu, printr-

o programare comună

Acţiunea 2.2.4:

Sprijinirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la Programul Cadru 7, CIP şi alte programe

comunitare care sprijină transferul de cunoştinţe.

să se asigure că, în cadrul punerii în aplicare a programului privind politica de

coeziune, IMM-urile pot obţine uşor finanţări legate de spiritul antreprenorial,

inovare şi cunoştinţe

Acţiunea 2.2.1:



Acţiunea 2.2.3:


IMM.

să susţină dezvoltarea unei identităţi electronice pentru întreprinderi, pentru a

permite facturarea şi tranzacţiile administrative on-line

Acţiunea 2.4.1:

Program de sprijin pentru micro-întreprinderi inovative în vederea construirea infrastructurii necesare

emiterii electronice a facturilor.

Acţiunea 2.4.2:

Dezvoltarea unui portal de servicii electronice pentru IMM-uri (în cadrul portalului e-România) şi

campanie de promovare a portalului în vederea diseminării serviciilor pe scară cât mai largă.

să încurajeze întreprinderile, în special IMM-urile şi alte părţi interesate, inclusiv

autorităţile relevante responsabile cu achiziţiile publice, să participe la acţiuni

care contribuie la implementarea rapidă a iniţiativei privind pieţele-pilot.

Acţiunea 2.2.2:

Sprijin pentru susţinerea creării sau dezvoltării capacităţii tehnice şi competenţelor de

facilitator/intermediar de transfer tehnologic transnaţional ale furnizorilor de servicii de sprijin al

inovării.

IX. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în

oportunităţi

să ofere stimulente pentru întreprinderile şi produsele eficiente din punct de

vedere ecologic (de exemplu, sisteme de stimulente fiscale şi prioritatea acordată

subvenţiilor destinate finanţării întreprinderilor durabile), în conformitate cu

Măsura 2.1:

Dezvoltarea afacerilor bazate pe creşterea calităţii producţiei şi pe modele de afaceri eco-eficiente


GUVERNUL ROMÂNIEI




71



orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi să

recurgă la abordarea simplificată privind ajutoarele de mediu pentru IMM-uri,

dezvoltată în regulamentul general de exceptare pe categorii (RGEC)

să utilizeze în totalitate suma de aproximativ 2,5 miliarde de euro alocată

programelor legate de politica de coeziune, pentru a susţine produsele şi

procedeele ecologice în IMM-uri.

Acţiunea 5.1.1:

Sprijinirea accesului pe noi pieţe şi internaţionalizare prin promovarea schemei de finanţare „Sprijin

pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare” (POS CCE, AP 1 - Un sistem de producţie inovativ şi

eco - eficient, DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor,

în special a IMM).

X. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor

să încurajeze consilierea IMM-urilor de către întreprinderi mari pentru a le ajuta

să aibă acces la pieţele internaţionale

Acţiunea 2.2.7:

Finanţare pentru angajarea temporară de personal cu înaltă calificare în IMM.

Acţiunea 5.2.3:

Stimularea comunicării autorităţi publice – IMM-uri referitor la investiţiile străine.

Date post:	09-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	doancong
View:	221 times
Download:	1 times

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de · PDF filePOR Programul Operaţional...

Documents