Mijloace Pentru Masurarea Lungimilor

Mărimi Geometrice – Lungimi

Mijloace pentru măsurarea lungimilor

Rodina Daniel

Clasa a XI-a C

LICEUL TEHNOLOGIC “OCTAVIAN GOGA” JIBOU


Cuprins

1. ARGUMENT..............................................................................................................3

2. MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE CARACTERISTICE PROCESELOR INDUSTRIALE...................................................4

2.1. Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice..............................................4

2.1.1. Lamele plan paralele.....................................................................................4

2.1.2. Cale plan paralele.........................................................................................4

2.1.3. Calibre..........................................................................................................6

2.1.4. Lerele............................................................................................................6

2.1.5. Sferele............................................................................................................7

2.2. Măsuri de lungime cu repere...............................................................................7

2.2.1. Metrul Etalon................................................................................................7

2.2.2. Riglele............................................................................................................8

2.2.3. Ruletele.........................................................................................................9

2.2.4. Panglicile de măsurare.................................................................................9

2.3. Instrument cu riglă și cursor pentru măsurarea lungimilor..............................10

2.3.1. Cuplele........................................................................................................10

2.3.2. Zoometrele..................................................................................................10

2.3.3. Sublerul.......................................................................................................11

2.4. Instrumente cu şurub micrometric de măsurat lungimi....................................12

2.4.1. Micrometrele...............................................................................................12

3. Concluzie...................................................................................................................14

4. Bibliografie...............................................................................................................15

2


1. ARGUMENT

Reflectarea realitatii si a activitatii umane, a structurii materiale si a legilor in modul de intelegere si de gandire se face cu ajutor unor elemente comune care se pot stabili intre diferite categorii de obiecte sau fenomene.

Pe baza lor se creeaza calitati ce pot fi exprimate mai precis prin intermediul marimilor fizice corespunzatoare care pot fi de exemplu: greutatea, temperatura, masa, intesitatea curentului, temperatura termodinamica sau intensitatea luminoasa.

Caracteristica prin care se pot exprima variatiile precum si modulul( nr sau intensitatea unei marimi fizice) se numeste valoare.

Aceasta valoare se poate stabili prin intermediul unei relatii de raportare la o marime recunoscuta pentru acea caracteristica, rezultand in acest fel o exprimare numerica care asigura aspectul cantitativ al fenomenului sau a marimii fizice.

Procesul de masurare este un proces al cunoasterii si necesita reprezentarea sub forma numerica a valorii marimilor fizice, iar operatia practica, experimentala, prin care o marime fizica capata o forma numerica se numeste operatie de masurare.

Operatia de masurare a unei marimi fizice consta defapt in compararea marimii date cu o alta marime de aceeasi natura, luata in mod conventional ca unitate de masura.

Raportul dintre marimea de masurat (M) si unitatea de masura (m) este o expresie numerica care se numeste valoarea marimii (V) V= M/m

Reiese deci ca marimea masurata (M) este egala cu produsul dintre unitatea de masura (m) si valoarea sa numerica (V). M=m x V

Lucrarea prezinta mijloacele pentru masurarea lungimilor.

3


2. MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE CARACTERISTICE PROCESELOR INDUSTRIALE

Procesul de masurare este parte integranta si absolut necesara a oricarui tip de productie. in functie tipul de productie, se aleg mijloacele de masurare potrivite, pe baza criteriilor mentionate.

Controlul trebuie si asigure o productivitate corespunzatoare prelucrarii si executiei produselor si sa fie cat mai economic .

Productivitatea inalta se poate realiza pe doua cai: folosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate, proiectate si construite special sau adaptate la o anumita productie; aplicarea unor metode de control de inalta productivitate, folosindu-se fie mijloace de masurare universale, fie mijloace speciale.

Ambele cai trebuie sa conduca la micsorarea substantiala a numarului de controlori, in raport cu volumul de productie.

Astfel, dupa cum s-a constatat practic, controlul cu productivitate inalta reduce, pentru aceeasi cantitate de produse prelucrate, pană la de 10 ori numarul de controlori.

Totodata, in pretul de cost al produselor, cota parte care revine controlului se micsorează de la cateva procente, la cateva fractiuni de procent.

2.1. Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

Sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre suprafeţele terminale perpendiculare pe axa de măsurare, numite suprafeţe de măsurare.

2.1.1. Lamele plan paralele.

Sunt lame confectionate din sticla optica, folosite pentru verificarea planitatii suprafetelor prelucrate prin lepuire (cale paralele, calibre); au forma cilindrica, iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele. Sunt pastrate in truse, iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele.

2.1.2. Cale plan paralele.

Sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii, cat si pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare.

Au forma paralelipipedica, cu doua suprafete de masurare, plane si paralele, cu finisare foarte buna.

Se confectioneaza din otel, carburi metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice, cu coeficient de dilatare termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre 10 si 30°C, si duritate de 65HRC(unitati Rockwell).

4


Suprafetele de masurare au o rugozitate de 0,012 mm. Materialul nu este magnetic. Elementele caracteristice ale unei cale plan-paralele sunt prezentate in fig. 2.1

SM – suprafata de masurare

SI – suprafata de referinta

In – lungimea nominala

Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt prezentate in fig. 2.2

Fig. 2.2 Principalele abateri ale calelor plan-paralele

a) cala plan paralela geometric idealab) abaterea lungimii medianec) abatere de la paralelismd) abatere de la perpendicularitate a suprafetelor latarale

Calele plan-paralele sunt prezentate in truse, unde o lungime nominala este cuprinsa o singura data.

La utilizarea calelor plan-paralele, trebuie sa se tina seama de urmatoarele indicatii:

- inainte de a fi utilizate, calele se sterg cu o carpa moale- calele se verifica periodic

5

Fig. 2.1 Elementele caracteristice ale unei cale plan-paralele


- inainte de utilizare, se tin in aceeasi incapere cu piesa de masurat, pentru aducere la aceeasi temperatura

- dupa utilizare, se curata, se sterg,se ung si se reintroduc in trusa- se evita utilizarea calelor plan-paralele in incaperi cu umiditate mare cu abrui sau

supraincalzite

2.1.3. Calibre

Sunt masuri terminale care se folosesc la controlul dimensiunilor, al formelor si al

pozitiei relative a piselor. Ele sunt mijloace de verificare, deoarece nu masoara efectiv

dimensiunile, ci verifica daca acestea corespund sau nu prescriptiilor din desenul de executie.

Fig 2.3 Calibre

2.1.4. Lerele

Sunt masuri terminale cu valoare unica in forma de lamela metalica flexibila. Se

utilizeaza la verificarea interstitiului dintre doua suprafete prelucrate, la reglarea si verficarea

reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului aparut ca urmarea uzurii mecanismului.

Fig 2.4 Lerele

6


2.1.5. Sferele

Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor interioare. Ele sunt păstrate în truse

Fig 2.5 Măsurarea unui alezaj conic cu bile calibrate

2.2. Măsuri de lungime cu repere

Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două repere, trasate perpendicular pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu valori multiple).

2.2.1. Metrul Etalon

Prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu

secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte

trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C

Fig. 2.6 Metrul etalon – prototip international

Prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul

internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul

Naţional de Metrologie Bucureşti.

7


2.2.2. Riglele

Sunt confecţionate sub formă de bară rigidă, putând fi alcătuite dintr-un singur element

(rigle rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile).

Cele mai utilizate sunt:

- Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizează la măsurare sau verificare şi

sunt confecţionate din oţel inoxidabil (de verificare) sau oţel carbon (de lucru).

- Rigle de contracţie, flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin seama de contracţia

pieselor la răcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 şi 2%.

- Metrii şi dublu-metrii, se confecţionează din lemn şi se folosesc la măsurarea

ţesăturilor, fiind divizaţi în cm, cu repere 0 şi 100.

Fig 2.7 metru pliant din lemn , riglă , metru metalic articulat

2.2.3. Ruletele

Măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi, divizate în unităţi de lungime, fixate la un capăt de axul unui dispozitiv şi care le rulează în interiorul unei carcase.

Se fabrică în variantele:

Rulete obişnuite folosite la măsurări curente în industrie

Rulete cu lest, folosite în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din rezervoare;

8


Rulete de buzunar, pentru măsurări curente.

Fig 2.8 Ruletă

2.2.4. Panglicile de măsurare

Măsuri cu repere cu scară unilaterală, sau cu valori multiple, sub formă de bandă.

Se fabrică în variantele:

Panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite;

Panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie;

Benzi de hârtie, utilizate la măsurări informative în industria textilă.

Fig 2.9 Panglică de măsurare

2.3. Instrument cu riglă și cursor pentru măsurarea lungimilor.

Sunt formate dintr-o riglă, care are un cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu braţ. Suprafeţele de măsurare se află între feţele interioare ale ciocurilor sau ale braţelor.

2.3.1. Cuplele

Sunt instrumente din lemn, folosite la măsurări exterioare în domeniul forestier şi în industria prelucrării lemnului;

Sunt divizate în cm şi au domeniul de măsurare cuprins între 50 şi 100 cm;

Cuplele de buzunar, se folosesc la măsurarea grosimii scândurilor, fiind divizate în mm şi având domeniul de măsurare între 100 şi 150 mm.

9


Fig 2.10 Cuplele

2.3.2. ZoometreleSunt instrumente utilizate la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii animalelor.

Fig 2.11 Zoometru

2.3.3. SublerulEste cel mai raspandit mijloc pentru masurat lungimi si este format dintr-o rigla cu scara

gradata si un cursor cu vernier. Precizia de masurare poate fi 0,1mm , 0,05mm , 0,02mm.

Sublerele sunt caracterizate de limita superioara de masurare(mm) exactitate de masurare,

grosimea peste cele doua ciocuri, lungimea ciocurilor si greutatea lor .

Limita superioara de masurare notata cu L poate avea valori de 150-200-300-500-800-

1000-1500-2000 mm.

Din punct de vedere constructiv sublerele pot fi:

- cu o pereche de ciocuri

- cu doua perechi de ciocuri

- cu doua perechi de ciocuri si tija de adancime

Din punct de vedere al destinatiei sublerele pot fi :

a)sublere de exterior si interior folosite pentru masurarea dimensiunilor interioare si

exterioare; pot fi prevazute si cu tije de adancime

b)sublere de adancime utilizate numai pentru masurarea adancimilor.

10


c)sublere de trasaj.

Fig.2.12.Subler

1 – rigla gradata; 2 – capat cu doua ciocuri; 3 – ciocurile propriu-zise; 4 – capat cu doua ciocuri; 5 – vernier; 6 – suprafete de masurare; 7,8 – piese care se masoara; 9 – tija; 10 –

adancimea gaurii din piesa; 11 – surub de fixare;

2.4. Instrumente cu şurub micrometric de măsurat lungimi

2.4.1. Micrometrele

Instrumentele de masurat cu surub micrometric se mai numesc si micrometre.

Functionarea lor se bazeaza pe transformarea miscarii de rotatie a unui surub micrometric in

miscare de translatie. Pasul surubului micrometric este de 0.5 mm, deci la o rotatie completa a

tamburului, deplasarea liniara a tijei este de 0.5 mm. Micrometrele au o precizie de masurare

mai mare decat a sublerelor si anume : 0.01mm , 0.002mm si 0.001mm.

Micrometrele se pot schimba dupa destinatie astfel:

- micrometre de exterior

- micrometre pentru roti dintate

- micrometre pentru filete

- micrometre pentru adancime

- mircometre de interior

- micrometre pentru tevi

- micrometre pentru tabla

- micrometre cu parghie

11


Micrometre de exterior . Deschiderea potcoavei reprezinta elementul

principal(determinant) al limitei de masurare.

Elementele componente a unui micrometru de exterior sunt prezentate in fig. 2.12

Fig. 2.12 Micrometru de exterior

1 – potcoava; 2 – brat cilindric; 3 – nicovala; 4 – tija surubului micrometric; 5 – tambur; 6 –

dispozitiv de fixare; 7 – dispozitiv de limitarea apasarii

Pentru masurare se introduce piesa intre suprafetele de masurare, realizandu-se contactul

din tija surubului micrometric si piesa. Apoi prin rotire continua se realizeaza forta de apasare

necesara masurarii.

Citirea indicatiilor consta in citirea milimetrilor si a jumatatilor de milimetri de pe bratul

cilindric si al sutimilor de pe tambur.

Micrometrul pentru roti dintate este un micrometru de exterior utilizat pentru

masurarea elementelor constructive( p – pasul; B – latimea rotii; m – modulul; di – diametru

interior al rotii dintate)

Aceste micrometre au ca elemente caracteristice dimensiunea suprafetelor de masurare

care au forma de talere fig. 2.13

12


Fig. 2.13 Micrometru pentru roti dintate

Sunt folosite pentru masurarea cotei peste dinti, la rotile dintate cilindrice. Diametrul minim al talerelor este de 25mm. Limitele superioare de masurare sunt cuprinse intre 25mm si 100mm.

Micrometrele pentru filete sunt folosite pentru masurarea diametrului mediu, a diametrului interior sau exterior al filetelor fig. 2.14

Fig. 2.14 Micrometru pentru filiere

Micrometrul pentru filete se deosebeste de micrometrele obisnuite prin utilizarea unor varfuri de masurare(1,2) speciale. Aceste varfuri se introduc in alezajele(gaurile) practicate in tija si in nicovala micrometrului. Aceasta metoda este o metoda directa de masurare si o folosim in general la filetele cu precizie scazuta.

3. Concluzie

13

1,2 – varfuri de masurare


4. Bibliografie

1. Aurel Ciocarlea, Ion Neagu, Mariana ConstantinMinisterul Educatiei Cercetarii si Tineretului

Editura CD Press

2. Adriana PopescuManual pentru cultura de specialitate, pentru domeniul mecanic

Editura Didactica si Pedagogica

3. C.S. Georgescu

14


Indrumator pentru atelierele mecanice

Editura Tehnica Bucuresti 1978

4. Gheorghe Zgura, E. AriesanuUtilajul si Tehnologia Lucrarilor Mecanice

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980

15

Date post:	08-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	marius-boita
View:	111 times
Download:	6 times

Mijloace Pentru Masurarea Lungimilor

Documents