Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | marius-silvesan |
View: | 325 times |
Download: | 9 times |
of 41
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
1/41
iwr
ÎNTRE R IUL RUG
IUNII
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
2/41
Mihaela Ion
iNTRE
R IUL RUG
CIUNII
I
I DUL DROG URILOR
Se tip
re
te cu binecuvântarea
Prea Sfin
itului P
rinte
GALACTION
Episcopul Alexandriei
i Teleormanului
Editura Biserica Ortodox
Alexandria 2004
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
3/41
Coperta:
Învierea lui Hristos
1483, M
~
n. Marea Meteor
~
Apari
ia drogurilor
Scurt istoric
„Oamenii sunt asemenea norilor
care o dat
cu schimbarea vântului
sunt purtati încolo
i încoace prin
v zduh. (Sf. Vasile cel Mare)
Mihaela Ion
ISBN: 973-7957-22-9
Tenta
ia de a ajunge la st
~
ri de euforie î
i are r
~
d
~
cina în
timpuri de mult apuse. Chiar pe vremea dacilor
i a roma-
nilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace
i halu-
cinogene (cânepa indian
~).
Drogurile sunt substan
e artificiale create de oamenii de
tiinf ,
numite situa
ii-li nit
~
. Cauzele au fo:,1 de regul
~
r
~
zbodele. Efectele drogurilor erau „benefice pentru arma-
tele diverselor popoare care trebuiau s
~
reziste în regim de
campanie, de multe ori f
~
r
~
hran
~
i f
~
r
~
ap
~
. A
a au luat
na
tere substan
ele excitante — droguri în form
~
primar
~
.
Tot r
~
zboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul
al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care
calma durerile provocate de r
~
ni. Cu timpul s-a realizat c~
morfina administrat
~
în mod repetat duce foarte repede la
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
4/41
dependen
fizic
~
i psihic . S-a c utat un înlocuitor
~ i, prin
derivarea morfinei printr-un procedeu chimic denumit aceti-
lare, s-a descoperit heroina, care in
ial se credea c
nu d
dependen
a
~
a de mare ca morfina. În realitate, dependen
a
de heroin este de
~ apte ori mai mare decât cea de morfin
.
Dup primul r
zboi mondial, aceste substan
e au început
s
fie consumate în toat
lumea. Pân la sfâr
~
itul anilor '30,
ele erau legale. Comercializarea lor, în timp, a dus la profi-
turi enorme. Scoase în afara legii, drogurile au devenit o
surs
inestimabil
pentru pia
a neagr
. Flagelul comer
ului
ilicit de stupefiante pornit din America de Sud ~
i Orientul
Mijlociu a cuprins întreaga planet
.
România, prin a
~ ezarea sa geografic
, este ar de tranzit
dinspre Orientul Mijlociu c
tre Europa de Vest. Ca orice
ar
de tranzit, cu timpul, a devenit
~
i consumatoare. Fenomenul a
luat amploare dup
'89. În perioada `90-'96 cuiburile trafi-
can
ilor
~ i consumatorilor de droguri erau c
minele studen-
e
~ ti. Apoi „vânz
torii de iluzii au dus stindardul mor
ii albe
~
i prin baruri, discoteci, case de
igani
~ i chiar la col
de stra-
d
. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabil
afacere
din România, câ
~
tigându-se astfel sume fabuloase.
Impactul a fost foarte mare în rândul tinerilor, care, din
curiozitate, teribilism sau solidaritate fa
de anturaj, au in-
ceput s
consume. Societatea româneasc
a fost luat
prin
surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel pro-
bleme foarte grave atât în justi
ie, cât.
~
i în lumea medical
Reac iile stângace
~
i întârziate ale autorit
ilor au favorizat
fenomenul toxicomaniei, care a ajuns s
fie devastator...
Ce poate fi mai trist
~
i mai îngrijor
tor decât s
vezi cum
un copil de 13-14 ani alearg
înnebunit dup
o doz
de he-
roin
? Sau cum o femeie îns
rcinat
intrat în perioada de
sevraj îi porunce
~
te violent partenerului de via
s
-i prepare
doza? Ce poate fi mai tragic decât s
vezi cum un prunc ne-
vinovat se zbate în pântecele mamei sale, „cerând por
ia de
drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decât locuin a unui
toxicoman. Aici po
i g
si câteva haine
~
i un pat cu a~ ter-
nuturi învechite
~
i arse, câteva cuie b
tute în perete, unde
cândva erau a
~ ezate tablouri (vândute mai apoi), o atmosfe-
r
înfior
tor de ap
s
toare. Locuin
a unui toxicoman este
gura iadului — anticamera mor
ii totale, unde este
„plânge-
re scrâ
~nirea dintilor (Matei 24:51).
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
5/41
onsecin
~ ele prolifer
rii drogurilor
„Drept aceea, cine
tie s
fac
ce e
bine
i nu face p
cat are. (Iacov 4:17)
Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. De
i
dependen
ii de droguri sunt considera
i delicven
i, ei sunt în
realitate oameni bolnavi, ajun
i în stare de iresponsabilitate
pentru faptele lor. Încorseta
i de suferin
~
, dispre
ui
i
i mar-
ginaliza
i, se topesc încet, dar sigur. Se sting neîn
ele
i de
nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat între min-
ciun
i adev
r, între zi i noapte. Pe ei nu-i poate ajuta ni-
meni. Nimeni în afar
de Dumnezeu.
Aceast
stare de f1)4
ar trebui s
ne ir
gr
joreze, deoarec-
consecin
ele prolifer
rii drogurilor în R omânia sunt multe
i
dezastruoase:
consumatorii de droguri pot intra în categoria persoane-
lor cu handicap sever, mic
orându-se astfel poten
ialul pro-
ductiv i de ap
rare al
~
rii;
fenomenul toxicomaniei duce la sc
derea popula
iei
prin mortalitatea juvenil
i prin sc
derea natalit
~
ii etc.);
cre terea infrac
ionalit
~
ii i a criminalit
~ii;
- ponderea de
inu
ilor tineri va fi covâr
itor mai mare
decât a celor în vârst
Pentru a combate un eventual dezastru demografic na
io-
nal
i alte situa
ii limit
, interven ia ferm
a statului
i im-
plicarea Bisericii se impun ca necesit
~
i
Combaterea
i prevenirea toxicomaniei se pot face doar
în echip
. Conlucrarea dintre stat
i Biseric
nu poate avea
decât rezultate benefice, diminuând pân
la dispari ie trafi-
cul
i consumul de droguri.
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
6/41
oxicomania — boal~
i vi iu
„Bolile cronice se vindec
~
numai
printr-o mare st
ruin
~
, statornicie
i
silin
~
; acela
i lucru trebuie s
~
spunem
despre deprinderile p c
~
toase. (Sf.
Vasile cel Mare
Din punct de vedere medical, toxicomania este boal
~
,
ceea ce în termeni religio
i se traduce în patim
~
sau viciu.
Indiferent ce nume poart
~
: toxicomanie, be
ie, desfrânare,
ho
ie etc. în aceste cazuri, între patim
~
i boal
~
se poate
pune semnul egalit
~
ii, c
~ci boala se manifest
~
mai întâi spi-
ritual i dup
~
aceea i fizic. Un stih din rug
~
ciunea „Para-
clisul Prea Sfintei N
~
sc
~toarei de Dumnezeu" (care se
cite
te la întristarea sufletului
i la vreme de nevoie), vine în
sprijinul celor afirmate: „Pentru p
~
catele mele cele multe mi
se îmboln
~
ve
te trupul i sl
~be
te sufletul meu ..." Iar Sfân-
tul Casian spune c
~
: „Gândirea ascuns
~
demoleaz
~
inima.
Cel care ascunde p
~
catul se imboln
~
ve
te."
Dac
~ toxicomania este o boal
~
grav
~
ca oricare alt
~
boal
~
epidemiologic
~
, trebuie recunoscut c
~ boala epidemiologic
~
1
te „izbe
te" pur
i simplu, indiferent de cât de mult i-ai dori
s
~
o ocole
ti. Toxicomania îns
~
nu este contagioas
~. Toxi-
comania nu se „duce" peste om, ci omul o caut
~
, îi iese în
întâmpinare
i îi deschide por
ile trupului i ale gândului.
Este adev
~
rat c
~ nici unul dintre consumatorii de droguri, la
început, nu a crezut c
~
va fi „chiar atât de cumplit". Dar a
tiut c
~
va fi
i r
~
u. i atunci se na
te fireasca întrebare:
dac
~
tii c
~
un lucru î
i face r
~
u, de ce nu-1 ocole
ti?"
Este mult mai bine ca omul s
~
înve
e din experien
a celor-
la l
i decât s
~
încerce, cum se spune, „pe propria-i piele".
Dac
~
cineva s-a aruncat de la etaj
i a murit, nu trebuie s
~
ne
arunc
~
m i noi s
~ „vedem" dac
~
murim. C
~
ci experien a
respectiv
~
poate fi fatal
~, ne poate arunca într-un haos nesfâr-
it. Cuvintele Sfântului Nicodim Aghioritul sunt pline de
în
elepciune i de adev
~r: „...fugi de foc fiindc
~
e
ti câl "
Din p
~
cate omul are tendin
a de a imita. De a imita mai
ales r
~
ul. Pentru a face o fapt
~
bun
~
e nevoie de st
~
ruin
~
, de
r
~
bdare
i de dragoste. Pe când fapta rea se face cu mare
u
urin
~ , iar pentru asta mentalitatea este simpl
~
: fur
~
cole-
gul, fur
i eu; bea tata, beau
i eu; fumeaz
~
mama, fumez i
eu etc.
Dar, dac
~
cel de lâng
~
noi face un lucru bun, de exemplu,
merge la biseric
~
, poste
te, se roag
~
, „nu este prea intere-
sant". Ca s
~
faci lucrurile acestea trebuie s
~
renun
i la multe
pl
~
ceri. A
a c
~
mai bine nu — gândesc unii. E mai u
or s
~
fumez decât s
~
postesc, de exemplu.
Îns
~
, pe zi ce trece, omul iubitor de pl
~
ceri lume
ti se gâr-
bove
te din punct de vedere spiritual, cea
a de pe ochii lui
nu-i mai îng
~
duie s
~
vad
~
adev
~
rata lumin
~
, noaptea neferici-
rii îl acoper
~
i — atunci — obose
te s
~
mai tr
~
iasc
~
. Viciul în-
11
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
7/41
r
~
d~
cinat în sufletul lui devine boal~
.
i aceasta se întinde ca
o pâcl
~
împânzind în întregime atât sufletul, cât
i trupul.
Plictisit
i îngre
o
at de via
~
, caut
~
moartea ca pe o ul-
tim~
alternativ
~
. O ultim~
alternativ~
— sinuciderea care îl
arunc
~
în noaptea etern
~
.
Acestea sunt simptomele viciilor transformate în boli.
Acesta este deznod
~
mântul celor înc~tu
a
~
i de necredin
~
.
Al celor care nu
tiu sau nu vor s~
îngenuncheze în fa
a unei
icoane. Al celor care nu tiu sau nu vor s
~
se dest~
inuie Pu-
terilor Cere
ti — singurele care au timp pentru to
i i pentru
toate, care nu obosesc, nu se plictisesc, nu se gr
~
besc le
stau la îndemâna noastr~
, a tuturor, la orice or
~
din zi
i din
noapte La orice or~
inf
~
ti
re toxicom nului
„Privegheaz
, frate Tu e
ti muritor
i nu ve
nic; s
nu dore
ti dar pentru
pu
in
vreme de indukire s
pierzi via-
ta ve
nic
(Sf. Varsanufie cel Mare)
Trupul unui toxicoman ajunge o epav
~
înfior
~
toare. Tru-
pul acela pe care Dumnezeu 1-a dat pentru a fi
„templu al
Duhului Sfânt"
devine batjocura diavolului. Situa
~
ia e de
plâns. E de plâns mai ales faptul c
~ noi, cei care pretindem
c
~ suntem ni
te oameni normali, în loc s
~
îi comp
~
timim, s
~
îi ajut
~
m i s
~ ne rug
~
m pentru ei, îi marginaliz
~
m, ba, chiar
mai mult decât atât, unii dintre noi le doresc moartea. În
cazul acesta se a
teapt
~
r
~
spuns la întrebarea: „Se poate
numi om, acela care dore
te moartea fratelui s
~
u?"
Drogul este o capcan
~
din care se iese cu greu sau nu se
mai iese niciodat
~, dar datoria noastr
~
este s
~
întindem
mâna celor c
~
zu
i.
Cele mai cunoscute
i mai utilizate droguri în România
sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, ha
i
ul i heroina.
Organismul adolescentului sau tân
~
rului care a consumat
stupefiante are reac ii diverse în func
ie de drogul adm inistrat.
12
3
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
8/41
Acestea sunt:
- halucina
ii auditive ~
i vizuale;
-
somnolen
;
-
ochi foarte ro
~
ii, pupile m
rite sau contractate „ca
acele de g
m
lie (dup
caz);
-
mânc
rimi ale pielii;
-
tras la fa
, privire animalic
;
-
dezinteres pentru via
a sexual
sau, dimpotriv
, un in-
teres excesiv;
-
neglijarea
inutei, grosol
nia în limbaj, plafonarea in-
telectual
, mic~
orarea capacit
ii de gândire;
-
nesiguran
în mers;
-
atitudini de prostu
, cu râs f
r
motiv;
-
uit
foarte repede;
- poft
de mâncare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpo-
triv
, lipsa poftei de mâncare;
-
fumeaz
foarte mult;
- indiferen
~ i deta~
are fa
de cei din jur sau compor-
tament agresiv;
- fantezie prodigioas
în crearea minciunilor: scopul —
ob
inerea de bani;
-
cerere insistent
i progresiv
de bani, acte antiso-
ciale: furt, tâlh
rii;
- tendin
a de a masca faptul c
s-a drogat (injectarea în
locuri ascunse; arderea cu
igara a locului injectat);
-
nerecunoa~
terea viciului decât atunci când ajunge la
un grad avansat de dependen
;
-
dispre
ul fa
de via
;
- nep
sarea fa
de eventualitatea mor
ii;
- dorin
a incipient
de sinucidere;
14
-
refuzul intern
rii în spital;
-
când accept
internarea, caut
modalit
i de procurare
a drogurilor.
Consumul periodic de stupefiante duce la apari
ia tulbu-
r
rilor respiratorii
~
i a constipa
iei, la sc
derea în greutate,
iar la femei menstrua
ia devine neregulat
. Din punct de ve-
dere psihic pot ap
rea: anxietate, schimb
ri ale st
rii de spi-
rit, paranoia, oboseal
extrem
, iritabilitate, depresie
~
i in-
somnie grav
, somn agitat
~
i neodihnitor. Toxicomanii sfâr-
~ esc de regul
prin sinucidere, supradoz
, infarcte miocar-
dice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal
~
i ciroz
he-
patic
. Cei care folosesc administrarea drogului intravenos
sunt expu
~
i la infec
ia HIV ~ i la hepatit
viral
Reabilitarea unui toxicoman presupune mult
r
bdare,
în
elegere
~
i dragoste din partea celor apropia
i. Dependen
a
nu este o joac
, este o dram
pentru care nu exist
cuvinte
ca s
o descriem la adev
rata ei intensitate. Lipsa drogului
produce st ri de criz
, manifestate prin nervozitate excesiv
,
violen
, tâlh
rie
~
i criminalitate. Aceasta este perioada de
sevraj, care în termeni medicali înseamn
spunsul orga-
nismului la absen
a brusc
a drogului cu care este obi
~
-
nuit .
În sevraj simptomele
~
i intensitatea lor difer
în func-
ie de drogul administrat. Cel mai puternic sevraj apare la
heroin
i se manifet
prin: tremur puternic, dureri arti-
culare ~ i musculare, dureri abdominale înso
ite de simptome
specifice st
rii de grip
(grea
v
rs
turi, febr
, frisoane,
transpira
ii), nelini
~
te
~
i insomnie acut
. Readministrarea
drogului readuce organismul într-o stare de aparent
norma-
litate, dar aceasta dureaz
doar câteva ore. Impresia c
dro-
gul îl salveaz
pe toxicoman este o iluzie ieftin , o batjocur
15
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
9/41
a duhurilor necurate. Pentru a sc
pa cu adev
rat de acest
co
~
mar toxicomanului îi trebuie mult
voin
~
i st
pânire de
sine dar
~
i mult ajutor
~
i în
elegere din partea celor apropi-
i. Întoarcerea unui toxicoman înseamn
foarte mult este
c ~
i cum ai da via
unui prunc. Un toxicoman scos din
ghearele iadului se na
~ te a doua oar
.
iferen
a dintre drog
~
i rug
ciune
„ «Este vreme pentru orice indeletni-
cire de sub cer» (Eclesiastul 3, I ); cum
dar s
nu fie vreme pentru rug
ciune,
care este cel dintâi lucru de sub cer."
(Sf. Filaret, Mitropo litul Moscovei)
Omul prin firea lui înc
de la începuturile sale a fost
~
i este un c
ut
tor un aspirant c
tre mai bine c
tre mai sus
c
tre absolut. „
Unele persoane care se drogheaz
sunt ni
~
te
persoane puternice, ni
~
te c ut tori incurabili. Important
este s
nu se opreasc
aici Pentru c
aici nu vor g
si nici-
odat
acel ceva dup
care tânjesc. Pe de alt parte, drogul
este limita extrem
— limita între via
si moarte. Unii con-
sumatori de droguri aleg aceast
cale în semn de protest.
Ca o revolt , ca un «nu» spus lumii acesteia. De ce? Pentru
c
oamenii au ajuns ca ni
~
te robo
i, care tr
iesc intr-un
cadru de via
lipsit de via ,
a spus un preot care dore
~
te
s
-~ i p
streze anonimatul.
Efectele drogului sunt st
ri false de beatitudine. Sunt sce-
narii subtile
~
i periculoase create de diavoli cu mult
minu-
17
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
10/41
iozitate. În~ el
~
toria merge pân
~
acolo unde una dintre sub-
stan
ele deosebit de periculoase, din categoria drogurilor, se
nume
~
te chiar „pudra ingerilor". Se poate numi
~ i a
~
a, dar
este o denumire incomplet
~
. Corect ar fi s
~
i se spun~
„pu-
dra îngerilor negri" (sau „pudra diavolilor").
Pân
~ la un punct, duhurile întunericului ofer
~
st
~
ri ase-
m~
n
~
toare cu cele pe care le d
~ rug
~
ciunea. Îi ofer~
consu-
matorului de droguri posibilitatea de a „escalada" treptele
falsului Rai, dup
~
care victima se pr
~
bu
~
e
~
te în adâncul in-
tunericului. Aici îl a
~ teapt~
st
~
ri cumplite de depresie, anxi-
etate, confuzie, delir, asociate cu dureri fizice greu de su-
portat. Modalitatea de a ie
~
i din acest iad? Înc
~
o doz
~
i
înc
~
una Pân
~
când organismul cedeaz
~ ~
i sufletul se pierde
pentru totdeauna, în cazul în care decesul survine în urma
administr
~
rii unei supradoze.
Toxicomanii, în momentele lor de luciditate, ar trebui s
~
se gândeasc
~
la faptul c
~
trupul acesta piere, sufletul îns
~
niciodat
~
.
i dac
~
pentru a calma durerile trupe
~
ti putem lua
un medicament, pentru durerile suflete
~
ti nu exist
~
decât ru-
g~ciunea. Iar durerile suflete
~ ti sunt infinit mai mari decât
cele ale trupului
Ce va face bietul suflet în iad, când for
ele întunericului se
vor dezl
~
n
ui
~ i vor n
~p
~
di asupra lui? Ce poate face atunci?
Atunci când nici m
~
car nu se mai poate muri? Alternativ
~
nu
exist
~
. E doar atât — chinul ve
~
nic... Acolo nu se mai poate
lua înc
~
o doz
~
pentru a deveni din nou „fericit".
Varianta drogurilor începe cu efecte psihice „in
~
l
toare"
(înalt
~ percep
ie a sunetelor
~
i culorilor, stare de beatitudine
~
i chiar trans
~
)
~ i sfâr
~ e~
te cu efecte psihice
~ i fizice
dezastruoase.
8
Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tul-
burare, te introduce în lumea falsei bucurii, dup~
care te
arunc
~
cu brutalitate în cumplitele chinuri ale iadului, afec-
tând atât sufletul, cât
~
i trupul.
Rug
~
ciunea îns
~
î
i ofer
~
adev
~
rata bucurie ~ i stabilitate,
adev
~
rata putere. Efectele rug~
ciunii vor fi întotdeauna pu-
rificatoare. Aici exist
~
„lumina cea adev
rat
...
i duhul cel
ceresc .
La cap~tul rug
~
ciunii nu vom întâlni niciodat
~
an-
xietate, panic
~
i depresie. Aici ne a
~
teapt
~
redin
a, n
~
-
dejdea
i dragostea...
Toxicomanii care au încercat
~
i vari-
anta rug
~
ciunii s-au reg
~
sit,
~
i-au eliberat sufletul
~
i au c
~
l-
cat în picioare arvuna dat~
iadului prin consumul de dro-
guri. Tot ei au spus c
~
„drogul este o minciun~
, rug
ciunea
este adev
r .
Despre rug
~
ciune ~
i efectele ei ne vorbe
~
te
~
i monahul
Agapie Criteanu, în cartea sa „Mântuirea p
~
c
~
to
~
ilor":
„
e afli o cât de mic pl
cere în via
a aceasta, ea nu
este statornic
~ pân
la sfâr
it, ci toat
îndulcirea ei se sfâr-
e
te cu necaz
i suferin
. Numai mângâierea lui Dumne-
zeu r
mâne pururea, c
nu este cu putin
s
se schimbe în
am
~r~
ciune, nici mângâier,..a cea duhovniceasc
~ se in-
toarc
~ în dureri
i pedeaps
... .
Iar Sfântul Nectarie Tau-
maturgul spune: „Rug
~ciunea este ajutorul vie
ii noastre,
convorbirea cu Dumnezeu, uitarea celor p
mânte
ti
i
scar~ c
tre cele cere
ti
ug
ciunea f
cut
cu d
ruire
este ca un foc nestins care lumineaz
sufletul
i mintea
Rug
ciunea este un medicament care trateaz
~
toate pati-
mile. Este d
t
toare de via
, de s
~n
tate
riginea a
mii de bun
i
i mam
~
vie este rug
ciunea.
19
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
11/41
Dac
nu ne rug
m zi
~
i noapte, cel pu
in atunci când neca-
zurile ne încol
esc s
ne amintim de rug
ciune. S
nu uit
m
demnul lui Dumnezeu: „Si M
cheam
pe Mine în ziva neca-
zului
~
i te voi izb
vi
~
i m
vei preasl
vi. (Psalmul 49, 16)
S
nu uit
m chemarea: „Veni
i la Mine to
i cei osteni
i ~
i
împov
ra i
~
i Eu v
voi odihni pe voi" (Matei 11:28).
Prin rug
ciune curat
chiar
~ i durerile fizice dispar, chiar
~ i bolile necru
toare se topesc. De ce? Pentru c
„ce e cu
neputin
la oameni, e cu putin
la Dumnezeu
povedania unui toxicoman
„Descoperindu-ne r
nile
,
ele nu
vor progresa înspre r
u, ci se vor
vindeca. (Sf. Ioan Sc
rarul)
A
~
putea s
spun c
1-am întâlnit întâmpl
tor, dar nimic
u
e întâmpl
tor în lumea aceasta. Era o zi c
lduroas
de
septembrie (2002). Mergeam la Catedrala de pe Dealul Mi-
tropoliei. Pe o banc
era un tân
r de vreo 30 de ani. M-a in-
trebat:
Cât e ceasul? Era palid
~
i avea ochii injecta i. Mi-am
dat seama c
se întâmpl
ceva cu el. I-am r
spuns. Apoi 1-am
întrebat:
—
Pot s
v
ajut cu ceva?
—
Nu. Dup
un moment de t
cere, a spus: Ba da. M
pu-
te
i ajuta. Dac
nu v
gr
bi
i, v-a~
ruga s
m
asculta
i
P
rea un b
rbat stilat. Era îmbr
cat decent
~
i de la prima
vedere î
i d
deai seama c
face parte din lumea bun
.
M-am a
~
ezat lâng
el ~ i i-am spus:
— Hai s
vorbim ca între prieteni. S
~
tii c
prietenii îmi
spun Mihaela.
—
Eu sunt Paul
~
i sunt economist.
20
21
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
12/41
Ace
~
tia au fost primii pa
~
i c
~
tre o discu
ie ce p
~
rea inter-
minabil
~
. Cea mai important
~
parte o voi reda în continuare:
—
Paul, nu m
~
gr
~
besc. Pot s
~
te ascult.
—
Povestea mea e lung
~
— Nu conteaz
~. Sufletul unui om e mai important decât
timpul
~ i spa
iul...
—
Mihaela, m
~
vei judeca?
—
Nu, Paul, indiferent de ce îmi vei spune...
—
Bineee Atunci afl
~
c
~
sunt toxicoman.
Am sim
it o str
~
fulgerare din cre
~
tetul capului pân
~
în vârful
picioarelor, dar n-am tres
~
rit. M-a privit scurt
~
i a continuat:
— M
~
droghez de 11 ani. În ultimul timp nu mai am chef
de nimic. A
~
renun
a ~
i la serviciu, dar nu mai am bani pen-
tru procurarea drogurilor. Mihaela, eu pentru asta tr
~
iesc,
în
elegi? i ~
tiu c
~
m
~
voi distruge.
—
Paul, nu mai vorbi a
~ a. Exist
~ un Dumnezeu, care,
dac
~ tu vrei, te va salva.
—
Crezi tu asta?
—
Nu cred, sunt convins
~
—
Da. Se poate. Dar tu
~ tii c
~
, în to
i ace~
ti ani, nu m-a in-
teresat subiectul acesta? Mama, s
~
raca, a umblat pe la toate
bisericile, iar eu o batjocoream c
~
-
~
i pierde vremea aiurea.
—
Nu conteaz
~. Niciodat
~
nu e prea târziu.
—
i ce ar trebui s
~
fac?
În primul rând, s
~
te spovede
~ ti.
Hm A zâmbit amar. Vrei s
~-1 sperii pe bietul p
~
rinte?
Paul, vrei s
~
tr
~
ie~
ti? Vrei s
~
scapi de acest co
~
mar?
—
Da. Îmi doresc mult
Atunci aceasta este calea.
Bine, dar sunt str
~
in de tot ceea ce spui. M
~
aju
i?
22
— Sigur. Vino cu mine
Am plecat împreun
~
~ i am cump
~
rat un „indreptar pentru
spovedanie". A luat cartea. M-a privit
~
i a spus:
—
E prima carte religioas
~
pe care o cump
~
r
Atunci am v
~
zut în ochii lui o lic
~rire de speran . Ne-am
a~ ezat pe prima banc~
. A început s
~
r
~
sfoiasc~
îndreptarul.
La un moment dat a spus.
—
Uite la nr. 76, „am întrebuin
at stupefiante..." Dac
~
scap de asta — scap de multe. Habar nu ai câte nemernicii
am f
~cut sub influen a drogurilor ~
i prin ce experien e sexu-
ale am trecut... Mi-e groaz
~
..., a spus privind spre p
~
mânt.
A oftat
~
i a t
~cut.
—
Paul, duhovnicul meu mi-a spus c~
nu este nici un p~
cat
a
~
a de mare care poate cople
~
i bun
~
tatea lui Dumnezeu. Sunt
convins
~
c
~
, dup
~
ce te vei spovedi, vei fi alt om. A i s~
vezi.
Ca într-un strig
~
t de ajutor, m-a prins de mân
~
~
i a zis:
— Te rog Vorbe~
te cu duhovnicul t
~
u Vreau s
~
m
~
spo-
vedesc Acum este momentul s~
m
~
opresc. Altul nu exist
~.
M-a privit apoi scurt ~
i m-a întrebat:
—
Mihaela, dar tu unde lucrezi?
—
La o funda
ie umanitar
~
. Iat
~
adresa
~
i num
~
rul de
telefon unde putem fi g
~
si
i.
Dup
~
un timp ne-am desp~r
it. Paul era deja altul. Avea
un punct de sprijin. Seara am vorbit cu duhovnicul meu.
Peste câteva zile Paul — omul f
~
r
~
speran
— se afla în ge-
nunchi în fa
a martorului lui Hristos, pentru a-
~
i purifica
sufletul. Când a ie~
it de la spovedanie avea ochii plini de la-
crimi, dar
~
i plini de lumin
~
.
Duhovnicul 1-a înso
it pân
~
la u~
, 1-a privit cu ing
~
du-
in
~
i bun
~
tate ~
i a spus, zâmbind:
23
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
13/41
—
Va fi bine Ai învins p
~
catul. Acum trebuie s
~
lup
pân
~
la cap
~
t
—Te rog s
~
îl aju
i, mi-a spus, întorcându-se spre mine.
Am plecat împreun
~. Pe drum a repetat cuvintele
duhovnicului:
— S
~
m
~
aju
i Cred c
~
am nevoie de ajutor M
~
simt a
~
a
de bine... Mihaela,
~
tii cât am plâns?
La un moment dat
nu mai puteam s
~
vorbesc...
De-atunci Paul a devenit prietenul nostru. Vine foarte des
la funda ie. M
~
roag
~
s
~
facem împreun
~
canonul pe care i
1-a dat duhovnicul. Acum e lini
~ tit ~
i fericit cu-adev
~rat.
Uneori îmi spune:
— tii, asear
~ aveam o poft
~ nebun
~ s~
m
~
droghez. Am
spus: Nu Lupta a fost crâncen
~
. Cu greu am citit rug
~
ciu-
nile. Dar apoi am avut st
~
ri de lini
~ te ~ i de bucurie, pe care
nu le-a
~
fi atins nici consumând toate drogurile din lume ...
S-ar putea s
~
m
~
mai prind
~
„dorul" de droguri, dar voi
lupta Acum am duhovnic
~
i îl am pe Dumnezeu.
Paul acum e un cre
~
tin adev
~
rat, iar duhovnicul nostru
este într-o permanent
~ leg
~
tur
~ cu noi. „Vreau s
~
m
~ spove-
desc " Dorin
a lui sincer
~
~ i rug
~ciunile mamei lui 1-au sal-
vat din ghearele diavolului, dup
~ 11 ani de intuneric.
Sfatul duhovnicului:
„Ocoliti locurile
~
i oamenii
care ar putea fi prilej de ispit
~
"
„Ascultarea na
te smerenie, iar
smerenia liberarea de patim
(Sf. Ioan
Sc
rarul)
„Cu cel cuvios, cuvios vei fi
u cel înd
r
tnic Te vei
înd
r~
tnici "
(Psalmul 17:28, 29), spune proorocul
~
i Imp
~
-
ratul David. Iar un proverb românesc sun
~
a
~
a:
„spune-mi
cu cine te inso
e
ti, ca s
-
i spun cine e
ti "
Cercul de prie-
teni joac
~
un rol foarte important în via
a unui om. Pentru
c~
niciodat
~
un om st
~
pânit de patima alcoolului nu poate fi
prieten cu un intelectual de mare
inut
~
. Motivul este unul
singur: ei nu au nimic în comun. De aceea, mai ales p
~
rin
trebuie s
~
fie foarte aten
~ i interesa
i de anturajul copiilor
lor. Pentru c
~
în copil
~
rie ~
i în adolescen
se pun bazele
personalit
ii omului de mâine. To
i fo
~ tii toxicomani pe
care i-am întâlnit mi-au m
~
rturisit acela
~
i lucru: „Nu m-am
mai v
zut cu fo
tii prieteni. Acum nu ne mai leag
nimic.
25
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
14/41
Atunci ne legau drogurile".
Iar primul sfat pe care duhovni-
cul îl d
~
unui consumator de droguri care se spovede
te este
acesta: „Ocoliti locurile oamenii care ar putea fi prilej de
ispit
" i
tot duhovnicul spune: „T
ia~ i r
ul din r
d
cin
nu doar câte o crengut " Mai ales când un consumator de
droguri se hot~r
te s
~ pun~ punct acestui lucru, întâlnirea
cu vechii prieteni poate fi foarte periculoas
~
. Focul „poftei
de droguri se aprinde oricum, pentru c
~ diavolul te
anta-
jeaz~
cu ceea ce te are la mân
~
. Dar dac
~
te mai arunci
i în
mijlocul fl
~
c
~
rilor, atunci sigur te arzi.
Unii toxicomani spun: „M
voi întoarce în mijlocul lor i
îi voi convinge s
se lase "
i aceasta e viclenia diavolului,
c
~
ci, a
a cum spune Sfântul Ioan Gur
~
de Aur,
„viclenia
diavolului const în aceea c
i
i ascunde capcanele" .
Cel
ce a p
~
r~
sit un anume p~
cat mai simte înc
~ dulcea
a in
el
~-
toare a desf
~
t
~
rii.
Este de ajuns exemplul personal. Prezen
~a în mijlocul lor
este un pericol pentru sufletul abia purificat. Aceasta este o
capcan
~
pe care unii o ignor
~ . Tocmai de aceea ar trebui s
~
se
in
~
seam
~
de cuvintele scrise de monahul Agapie Cri-
teanu în sartea „Mântuirea p
~
c~
to
ilor :
„Cel ce nu bag
în
seam
râpa mic
degrab
cade
i în cea mare..."
sau „Au
doar
, nu sunt pic
turile apei u
oare
i foarte mici? Ci im-
preunate, multe nenum
rate, fac un râu mare infrico-
at, care risipe
te mari ziduri
i case vestite si dezr
d ci-
neaz
~
copacii nebiruiti."
Mirajul în
el
~
tor al falsului Paradis îl acapareaz
~
pe toxi-
comanul abia spovedit, iar diavolului nu-i trebuie mult s
~ i
opteasc
~
:
„Mai f
~
-o o dat
. Apoi te spovede
ti te l
i."
Rec~
derea' îl poate întoarce pe drumul pierzaniei, f
~
cându 1
s~ rup
~ leg
~
tura cu duhovnicul
i s~
uite de rug
~
ciune. Toc-
mai de aceea sfatul duhovnicului este:
„Ocoliti locurile
i
oamenii care ar putea fi prilej de ispit
" C~
ci „leg
tura cu
un om p~
tima
ne poate duce la imp
timire",
spune ieromo-
nahul Benedict Aghioritul în cartea sa „Patimile
i vindeca-
rea lor .
Rec
~
derea reprezint
~
reînceperea consumului de droguri dup
~
o peri-
oad
~
de abstinen
~ .
26 27
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
15/41
Aten
ie p
rin
i
Numai rug
ciunea v
poate salva copilul
„Rug
ciunea pe cei buni îi p ze~ te
în bine, iar pe cei r
, din bun
atea lui
Dumnezeu, îi face buni. (Fericitul
Augustin)
Pentru orice p
rinte vestea c
are un copil care se dro-
gheaz
este o tragedie. Unii p
rin
i reac
ioneaz
violent, î
~
i
bat copiii
~ i sunt în stare s
îi încuie în cas
. Al
ii îi amenin
:
„De la mine nu mai vezi nici un ban. Te-am crescut degeaba.
Du-te si stai cu droga
ii t
i "
Foarte pu
ini sunt îns
aceia
care, cu r
bclare ~
i dragoste, încearc
s
se apropie de copil
~
i
s
îl conving
de faptul c
ceea ce face este o nebunie ce
duce spre autodistrugere. Reac
iile de violen
~
i de abando-
nare din partea p
rin
ilor nu fac altceva decât s
agraveze
situa
ia. Dragostea
~
i r
bdarea sunt cele care înving.
Atunci când o asemenea nenorocire se abate asupra unei
familii, nu diperarea trebuie s
fie cuvântul de ordine, ci ru-
g
ciunea. P
rin
ii trebuie s
-~
i fac
un proces de con
~
tiin
,
s -~
i vad
gre~
elile
~
i s
caute cauzele c
derii copiilor în
28
propriile p
cate. C
ci în Biblie exist
un astfel de avertis-
ment: copiii pl
tesc pentru p
catele p
rin ilor. Iar un pro-
verb românesc parafrazeaz
adev
rul biblic: „Mânca-vor
p
rin
ii agurid
i se vor strepezi din
ii copiilor. Este cu-
noscut faptul c
: „Tu singur te pedepse~
ti cu r
utatea
~
i tu
singur te love
~ ti cu ateismul t
u .
rintele Arsenie Boca, în cartea sa „C
rarea imp
r
iei
spune: „Nou
toate necazurile ne vin de la gre
~
eli, nu de la
Dumnezeu. Oamenii îns
tare greu pricep c
îndreptarea
prin necazuri dovede
~
te nu p
r
sirea lui Dumnezeu, ci mi-
lostivirea lui.
[...] Sunt oameni p
c to~
i care n-au necazuri. Pe ace
~
tia i-a
le p
dat Dumnezeu [...] C
ci cunoscâdu-i Dumnezeu c
n-au
minte s
-I în eleag
ile nu le mai rânduie
~
te o îndreptare
prin încerc
ri în lumea aceasta, ci osînda în cealalt
[...]
Prin pricina suferin
ei, iat
un schimb de cuvinte între
Dumnezeu
~
i om: Omul se roag
de Dumnezeu s
-1 scape
de necazuri
~
i Dumnezeu se roag
de om s
-
~
i schimbe
purt
rile [...]
‘
tot p
rintele Arsenie Boca spune: „Vremea de am
r
-
ciune
ine de obicei cât ine aplecarea spre mândrie; c
ci ce-
lui smerit nimic nu-i poate sta împotriv
, nici lucrurile, nici
oamenii
~
i nici dracii. Înaintea lui Dumnezeu adev
rata vir-
tute e smerenia, care t
m
duie
~ te, cur
, ap
r
i întoarce
toate spre pace...
Un alt factor important în combaterea
~
i mai ales în pre-
venirea instal
rii dependen
ei este sf
râmarea barierelor de
vârst
. P
rin
ii trebuie s
fie pentru copii prieteni, nu st
pâni
autoritari. Prietenia
~
i dragostea oferit
de p
rin
i îi fere~
te
pe copii de multe capcane.
29
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
16/41
De cele mai multe ori, din p
~
cate, între ace~
tia cade o
cortin~
de fier. În aceste cazuri tot rug
~
ciunea este cea care
salveaz
~
.
Dac
~ p~
rin
ii strig
~
cu lacrimi c
~
tre Dumnezeu „Doam-
ne, ajut
~-m
~ s~
m~
apropii de copilul meu", r
~
spunsul va
veni cu siguran
mai devreme sau mai târziu.
Chiar dac
~
la început copilul se dovede
~
te a fi surd la
toate încerc
~rile, p
~
rin
ii trebuie s
~
lupte, s
~ mearg
~ la bise-
ric
~
, s
~
posteasc
~
~
i s
~
se roage cu credin
Puterilor cere
~
ti.
Ca o m
~
rturie vie a celor men
ionate, avem exemplul
mamei lui Paul, care s-a rugat timp de 11 ani. Când a v
~
zut
c
~
fiul ei s-a îndreptat, n-a
~
tiut s
~ spun
~
altceva decât atât:
„Slav
~
lui Dumnezeu, Maicii Domnului
~
i Puterilor cere
~ ti
c
~
mi-au salvat copilul " Nu s-a plâns, nu a regretat, nu
~
i-a
pus întreb
~
ri: „De ce 11 ani? De ce copilul meu?" A postit, s-
a rugat cu r
~
bdare ~
i cu dragoste
~
i nu
~
i-a pierdut n
~
dejdea.
Tot ea spunea: „Dumnezeu mi-a r
~
spuns destul de repede.
Unsprezece ani nou
~
ni se par mult, dar la Dumnezeu e foarte
pu
in..." Lua
i exemplul acestei mame
~
i vorba Sfântului Si-
luan Athonitul: „
ne mintea ta în iad
nu dezn
d
jdui "
„Traducerea" acestui îndemn se poate face în felul urm
~-
tor: „~
ine mintea ta în iad" — adic
~
fii realist „...
~
i nu
dezn~d
~
jdui " — adic
~
s~
vrei ~ i s
~
crezi, deoarece salvarea
vine de la Dumnezeu. Pentru c
~
a vrea, a cere, a crede
ine
de om, puterea îns
~ apar
ine lui Dumnezeu. C
~
ci omul din
firea lui e slab, dar mai ales atunci când, de bun
~
voie, a in-
trat în robia p
~
catului, puterea dispare cu des
~
vâr
~
ire. Im-
portant este ca p
~
catul s
~
nu anihileze complet voin
a, do-
rin
a de a se întoarce
~
i credin
a. Dac
~
i acestea au fost
puse sub talpa p
~
catului, atunci pentru omul acela nu mai
30
exist~
cale de întoarcere. Acela este un alt Iuda, care L-a
tr~
dat pe Iisus
~
i mai apoi a preferat s
~
se spânzure, decât s
~
se întoarc
~
~
i s
~
spun
~
: Iart
~
-m
~
Dac
~
omul nu vrea
~
i nu cere, nici m
~car rug
~
ciunile
tuturor sfin
ilor nu-1 întorc. În momentul în care un semen
de-al nostru se afl
~
în aceast
~
situa
ie, trebuie s
~
ne rug
~
m
pentru el ca Dumnezeu s
~
-i îmblânzeasc
~
nc~
lzeasc~
inima; s
~
-i picure în suflet dorin
de p
~
r
~
si p
~
catul.
Atunci când omul vrea cu-adev
~
rat, îi poate cere lui Dum-
nezeu nimic mai pu
in decât imposibilul. C
~
ci la Dumnezeu
toate sunt cu putin
. „Orice ve
i cere de la Tat
~
l în numele
Meu El v
~
va da" (Ioan 16:23).
O alt~ m
~
rturie impresionant
~
este minunea pe care a f
-
cut-o Sfântul Ioan Rusul întorcând acas
~
un toxicoman dup
~
8 ani de r
~
t
~
cire.
S~
mi spun
~
iar~
i mam
~
În iunie 1976, într-unul din satele de munte din regiunea
Arta (Grecia), au sosit s
-
i petreac
~
vacan
a de var
trei
copii din cei 9atru care mergeau la liceu din sat. Dintre ei
lipsea Tanasis, fiul Dimitriei P.
Tanasis, singurul copil al familiei, î
i pierduse tat
l, care
suferise de o boal
de ficat. Mama, cu toat
s
~
r~cia
i ne-
cazurile ei, a vrut ca singurul copil pe care-I avea s
~
înve
e
carte. L-a trimis la ora
, a f
~
cut gimnaziul, iar acum era în
ultimul an de liceu.
Aflând c~
fiul ei nu s-a întors împreun
~
cu ceilal
i, a
alergat nelini
tit~
la colegul acestuia, Gheorghios Ghiuzeli,
3 1
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
17/41
s
~
afle ce se întâmplase, iar acesta îi spuse tot adev~rul:
Tanasis nu mai mergea la ore din martie, se întov
~
r
~
ise cu
ni
te persoane suspecte, închiriase altuia camera
i plecase.
„
i ca s
~
-
~
i spun tot adev
~
rul, tanti Dimitra, s-a amestecat
în ni
te lucruri scârboase, in
~
elegi? .
A în
~eles. Lovit
~
parc
~
de tr
~
snet, nu mai vede înaintea
ei nimic; pieptul i se strive
te
i in gât i se pune un nod care
o îneac
~. Vrea s
~ plâng
~, îns~
nu poate. Lacrimile i-au se-
cat plângându-
i b~
rbatul, inima îi este invârto
at
~
acum.
De cine se îngrijise s
~
rmana mam~
pân
~ acum? Pentru
cine r~
m
~
sese fl~
mând~
de multe ori? Nici o hain
~
nou~ nu
mai pusese pe ea, numai s
~mai pun
~
un b
~ni
or deoparte,
s
~
poat
~ s
~
ias~
la cap
~
t cu nevoile
A plecat la ora
, în Arta. „ O s
~
merg pe drum
i-o
~
in-
treb: N-a
~i v
~zut pe b
~
iatul meu? În mijlocul ora
ului îns
~
pe cine s
~ cunoasc
~
, cu cine s
~
vorbeasc
~
? La camera pe
care o avusese închiriat
~
b
~
iatul, cei ce locuiau acum acolo
i-au spus acelea
i lucruri pe care le
tia
i ea de la colegii
lui înc
~
ceva: dintre noii prieteni ai b
~
iatului f
~
cea parte
i unul cunoscut în ora
pentru afacerile lui murdare, în
vârst
~
de mai bine de 40 ani.
Nefericita mam
~
nici nu mai vedea pe unde mergea. A
b~
tut toate drumurile; nic
~
ieri, nici un semn. Întoars
~
în
sat, zilele nop
~
ile le petrecea la fel, rugându-se: „Dumne-
zeul meu, Preasfânt
~N~
sc
~
toare de Dumnezeu, ajuta
~
i-m~
c~ pier .
Nu trecur
~
nici trei-patru zile
i „orfanul ei se întoarse.
Neb~
rbierit, plin de aere
u privirea s
~lb~
ticit
~
. Nu
acesta era copilul ei. Nu plecase a
a ultima dat
~
de acas
~
.
Cum ajunsese în halul acesta?
Nu apuc~
îns
~ s~ spun~
nici un cuvânt, c
~
auzi: „Ai ceva
m
~
run~
i
? Arunc~
m i 1 c
~
plec. Mama îns
~ voia s
~
-i vor-
beasc
~, s~
-1 întrebe, s
~
afle ce-i cu bacalaureatul lui, de ce
ajunsese a
a. Nu avusese îns
~
timp. O apuc
~
strâns de
um
~r
i îi repet~ s
~
lbatic: „D
~
-mi banii
i plec .
Mama încerc
~ iar~
i s
~
vorbeasc
~
cu el si atunci „ copi-
lul ei o lovi, îi lu
~
micile economii
i disp~
ru.
Ca toate lucrurile „de-a gata banii se terminar
~
re-
pede. Nu muncise, nu se obosise, nu pierduse nop
~
ile ca s
~
-i
adune, a
a c
~
îi impr
~
tiase unde
i cum voise. Dup~
câteva
luni se întoarse iar
~
i dup
~
„ceva m
~
run
~
i
. Îi b
~
g~ în
buzunar
i disp~
ruse.
Opt ani de zile
~
inu aceast
~ dram
~
. Mama ajunsese o
zdrean
~
, o umbr
~
, un schelet. Pe copilul ei, care acum se
ocupa cu drogurile, sau i-1 vor aduce acas
~
mort, sau îl va
g~
si la închisoare. Aceste ultime ve
ti nu le va mai putea su-
porta, sim~
ea cum se scurge din ea ultima pic
~
tur
~ de via
~ .
În mijlocul acestei negre disper
~
ri primi o pova
~ :
„S
~
rmano, te-a nenorocit fiul t
~
u, o s~
mori. Mergi
i in-
chin
~
-te la un sfânt care are sfintele moa
te întregi, pe in-
sula Evvia. Este mare f
~
c
~
tor de minuni, roag
~
1
si va auzi
suferin~
a
i durerea ta.
A plecat, a ajuns la biserica Sfântului. Halul în care ar
~
-
ta l-a f
~
cut pe preotul bisericii s
~ înceap
~
imediat s
~
cânte
Paraclisul Sfântului Ioan, în fa
~
a raclei cu sfintele moa
te.
C~zut
~
jos, o auzeau zicând: „Adu-mi copilul înapoi acas
~
,
Sfinte Ioane. Du-te
i g
~se
te 1
i lumineaz
~
1 s
~
-mi zic~
ia-
r~
i mam
~
, ca mai înainte. Adu mi l înapoi, Sfinte loane.
Când s-a întors în sat a g
~
sit u
a descuiat~
: o a
tepta
copilul ei.
3
33
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
18/41
„Mam
(acesta a fost primul lui cuvânt), m-am întors, m~
mai prime
ti? Mam
, îmi pare r
u de tot ce
i-am f~
cut. În
locul bietului tata care a murit o s
stau eu acas
~
, s
~
te ajut,
s
~ lucrez pu
inul p
mânt pe care îl avem. Mam
, iart
~
-m ,
de alalt
ieri am în
eles c
ani ani de zile te-am torturat
de moarte
i c
m-am chinuit ~ i pe mine însumi”.
Mama izbucni în plâns. Nu putea s
~
vorbeasc
.
Spre sear
îl privi
i îi zise: „Bine ai venit, copilul meu,
la casa noastr
~
. R
mâi aici. Diminea
eu plec. M
~
duc s
~
-i
multumesc Aceluia care alalt
ieri, cum ai zis, te-a c
utat,
te-a g
sit si te-a adus aici. Fiul, înfrico
at, nu în
elese
nimic, dar nici nu îndr
~zni s-o mai întrebe ceva. Dup
dou
~
zile, v
zând-o iar
~i în biseric
, preotul gândea c
s
r
t
cise poate, din cauza necazurilor
i a torturilor sufle-
te
ti,
i nu mai
tia s
se întoarc
acas
~
. ins
nu
tia c
g siser
drumul
i ea,
i copilul ei, care îi spunea iar
~
i
„mam
.
Drama lui lexandru
„Nimeni nu poate fi in
~ elat de dia-
volul, dac
~
omul nu va voi s
~
-i dea con-
sinz
rnântul voin
ei sale. C
ci este
scris: «Sta
i impotriva diavolului si el
va fugi de la voi» (lacob 4, 7) (Avva
Seriu)
intr-un cartier din plin centrul Bucure
~
tiului tr
~
ie
~
te Ale-
xandru un tân
~
r de 24 de ani licen
iat în drept
~ i dependent
de heroin
~
. L-am întâlnit la Spitalul de Urgen
loreasca —
Sec
ia Toxicologie. Pentru el din anul al doilea de facultate
a început calvarul. Alexandru poveste
~
te:
„Sunt foarte timid. Poate
i acesta a fost motivul pentru
care am c zut în curs
~
...
Î
~
i frânge mâinile tremurânde
~
i cu ochii plini de lacrimi
continu
~
:
„Sunt singur la p
~
rin
i. Ai mei mi-au oferit totul.
La vârsta de
19 ani mi-au cump~
rat ma
in
... Pe ei i-am
cunoscut în discotec~
. Mi-au propus s îi înso
esc s
-
i pro-
cure drogurile. Am acceptat...
Mâinile îi tremur
~
din ce în
ce mai r
~
u. Vocea la fel. În privire are un fel de team
~ i
parc
~
nu reu
~ e~ te s~
-
~
i adune frazele.
35
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
19/41
„M-am apropiat de unul dintre ei. Lucra la circ. De
multe ori isi preg~
teau drogurile la mine în masin
~
... Viaa
mea se împ
~
r
ea în dou
~
. Aveam dou
~
cercuri de prieteni.
Diminea
a mergeam la facultate, dup
~
-amiaza m
~
întâl-
neam cu ei...” Tace. Se concentreaz
~
. Neg
~
sind cuvintele
potrivite se ajut~
de gesturi: „M
~ ierta
i. E a treia zi în care
nu m
droghez si sun t cam agitat... 5-6 luni i-am înso
it s
~-
i
procure drogurile. Îi vedeam cum se injecteaz
, vedeam
efectele drogurilor în toate fazele. M-au fndemnat de multe
ori s
~
m
~
droghez, dar nu am acceptat..."
Tace. Parc
~
ar
vrea s~ se ascund~
de el. S
~
fug
~
de trecutul care îl apas
~:
„Mi-am perdut serviciul. Mi-am nenorocit p
~rin
ii... Am
cheltuit o mul ime de bani. Sunt un om distrus... Nu mai am
pe nimeni..." Î~
i
ascunde fa
a în palme ~ i plânge în hohote
Drama lui Alexandru m
~
cutremur~
pân
~
în adâncul su-
fletului. La un moment dat se lini
~
te
~
te oarecum. Continu~:
„Anul trecut Cr~
ciunul l-am petrecut în spital... Numai eu
stiu cum... Dup
~
aceea am luat-o de la cap
~
t... Unul dintre
ei avea apartament... Acolo ne întâlneam to
i... Nu vreau s
dau vina pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu for
a. Ei mi-au
propus, iar eu într-un final am acceptat. Mi-am zis c
~
va fi
prima i ultima dat
~
. Nu am sim
it mare lucru... Sim
eam
a
~
a, o c
ldur~
... Ei încercau s
~-mi induc
~ psihic o anumit~
stare... Dup
~
3-4 ore mi s-a f
~cut r~
u. Aveam gre
uri,
v~rs
~ turi, stare de somnolen
... Era totusi un r
~u diferit,
pe care nu-1 pot descrie...
Vorbe~
te rar, rupând propozi
iile. Cu greu î~
i ordoneaz
~
în timp „evenimentele .
„Dup
~
prima doz
~
am încercat s
m
îndep
~rtez cât de cât de ei. Dar asta nu a durat mult.
Pentru asa-zisul prieten de care m
~
apropiasem am intrat
36
din nou în mijlocul lor. e-aici a început tragedia...
Acum, când v
~
povestesc, m
~
simt mai bine..."
Efectul discu
iei cu tent
~ de spovedanie începe s
~
apar
~
.
Alexandru vorbe
~
te din ce în ce mai cursiv: „Dependena
psihic
~
s-a instalat destul de repede. M
~
drogam pentru c~
îmi pl~
cea starea. Îmi f
~
cusem
i o asa-zis
~
prieten
~
, care
se droga ea, bineîn
eles. M
drogam i sim
eam c
sunt
mai puternic. Citeam cursurile pân~
noaptea târziu. Aveam
voin
s
~
înv
, dar nu re
ineam mai nimic." Teama din pri-
vire îi dispare În locul ei apare un semn de întrebare Un fel
de: „
Vre
i s~ m
~
ajuta
i? Am nevoie de prieteni adev
ra
i "
„Mama
i m
~tu
a sunt cadre medicale.
~i-au dat seama
c
~
m
droghez. M-au întrebat, iar eu am recunoscut. Din
disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult. Am sim
it din
partea lor un fel de repulsie. M-au f
~
cut s
~ m
simt str
~
in.
Dac
~ m-ar fi în
eles
i i-as fi sim
it aproape, cred c
~
a~
fi
renun
at la heroin
~
. Dar ei au apelat la mijloace extreme.
Mi-au f
~
cut o cur
~
de dezintoxicare acas~
. Mi-au angajat
bodyguard, pe care îl pl~
teau cu ora. Mi-au adus psiho-
logi Toate eforturile lor au fost îns
în zadar... În anul al
tre
ilea de facultate le spuneam c
~
dac
~
nu-mi dau bani
pentru heroin~, nu m
pot duce la examene. Am ajuns pân
~
acolo c
~
am obligat-o pe mama s
~
-mi cumpere doza. ina-
inte de examene m~
injectam. Nu mai aveau ce s
~
-mi fac~
.
Numai m
~
tusa mea, s
raca, se ruga pentru mine o indem-
na pe mama s
~
mearg
~
la biseric
~
.
i, pentru c
~
am ajuns
la subiectul biseric~, îl întreb:
„Dac
~
i-as propune s
~ mergi
s
~
te spovedesti, ai accepta?"
Îmi r
~
spunde, f
~
r
~
ezitare:
„Da. Este singura metod
~
care m
poate salva. Le-am fn-
cercat pe toate: dezintoxicare, psihoterapie, am fost în
li-
37
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
20/41
bertate, dar am avut si paz
~
. Toate acestea s-au dovedit a fi
doar e
ecuri. Dac
~
m
~
înso
i
i, eu merg
i ast~
zi s~m
~ spo-
vedesc... Eu zic c
~
nu mai simt nevoia s
~
m
~
droghez, dar
ceva în interior m
~
macin
~
. Acest ceva, în libertate, cred c
~
m-ar duce la consumul de heroin
~
. Vreau s
~
scap de neli-
nistea asta care m
~
duce pe un drum gresit... Vede
i, dum-
neavoastr
~
, m-a
i ascultat. Ast
~zi, sigur m
~
voi sim
i mai
bine. Dar pleca
i,
i eu r~
mân cu suferin
a...",
spune cu o
sfâ
~
ietoare umbr
~
de regret. Prive
~
te în p
~
mânt. Clipe
~
te
des, semn c
~
ochii îi sunt plini de lacrimi, îi promit c
~ mâi-
ne voi veni s
~
îl duc la biseric
~
, s
~ se spovedeasc
~. M
~
pri-
ve
~ te mirat
~
i neîncrez
~tor: „Veni
i? Pe la ce or
~
?"
Ziva de 28 noiembrie 2002 a fost una special
~
pentru Ale-
x ndru
~
i mama lui, care 1-a înso
it. Când a ie
~ it din biseric
~
,
m-a îmbr
i~ t
~
i mi-a spus:
„V
~mul
umesc din sujlet.
i
i
cum m
~
simt? — parc
~
plutesc. Nu-mi vine s
~
cred... Nu am
cuvinte. Nu stiu ce s
~
spun decât c
~ v
~ mul
umesc. Ce preot,
Doamne, ce preot Voi veni mai des la biseric
~
.
„S
~
-1 mul
umesti lui Dumnezeu",
i-am spus.
Alexandru a plecat din biseric
~ plin de speran
i cu
dou
~ ~
r
i religioase, pe care le-a pus în buzunarul de la
piept.
„S~
-
i ajute Dumnezeu, Alexandru "
Nu exist
~
bucurie mai mare decât aceea de a salva un su-
flet din înc
~
tu
~
area diavolului. Ispitele sunt mari, încerc
~
rile
grele, dar nu mai conteaz
~
. Atunci când îl ai pe Dumnezeu —
ai totul
Larisa:
„Am fost injectat
~
în somn
„Vai de cel ce adap
~
pe prietenul
s
~
u, din cupa lui otr
~vi t~
, pân
~
l
imbat
~
..." (Avacum 2, 15)
Larisa este acum doar umbra unei fiin
e puternice care a
crezut c
~
poate lupta
~
i poate învinge „balaurul cu
~
apte
capete" aI drogului. În iarna anului 2002 avea doar 28 de ani
~
i era îns
~
rcinat
~
în luna a noua cu un b
~
rbat pe care nu-1
iubea. Intrat
~
în perioada de sevraj, devenea foarte agitat
~
,
chiar violent
~
, poruncindu-i concubinului s-o injecteze mai
repede: „Oriunde, în degete, oriunde "
Scenele la care am asistat au fost tulbur
~
toare: un prunc
nevinovat se zb
~
tea în pântecele mamei sale cu atâta bru-
talitate, încât ar fi vrut s
~
ias~
, s~
scape de co
~
marul pe care
1-a cunoscut înainte de a vedea lumina zilei.
„Fostul meu prieten, un b
~
rbat frumos, dar foarte viclean,
era dependent de heroin
~
. Dou
~
luni am locuit împreun
~
,
timp în care nu am b
~
nuit nimic. Pân
~
când mi-a lipsit un
tablou din cas
~
. Atunci a recunoscut c
~
se drogheaz
~
, dar va
39
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
21/41
face orice s
~ nu m~ piard
~
. Mi-a cerut s~
-1 ajut..., mi-a fost
mil
~
de el. De fapt, îl iubeam ca pe nimeni altul. Mi-a spus
c
~
nu se poate l~sa dintr-o dat~ ~ i, ca s~ nu-~ i mai cumpere
doza întreag
~
, m-a rugat s~-i accept pe «prietenii» lui în gar-
soniera mea sub pretextul c
~
ei îi vor da din doza lor.
Garsoniera pe care mi-a f
~
cut-o mama cadou a devenit
cuib de droga
i... , povestea Larisa,
~ tergându-~ i ochii
în l
~
crima
i
„intr-o noapte m-a injectat în somn de trei ori. Diminea
a
îmi spunea c
~
r~
ul pe care-1 simt este din cauza oboselii. O
s
~
pt
~
mân
~, noapte de noapte, mi-a aplicat acela
~ i tratament.
Apoi ~
i-a recunoscut fapta
~ i mi-a spus c
~
sunt dependent~
.
Atunci am început s
~
-1 ur~
sc. L-am gonit din cas
~
i am
r
~mas cu Dan, un b
~
iat din grupul lui de droga
i, care-mi
f~
cea curte mai de mult~
vreme. Nu am putut trece peste
acest ~
oc.
Singurul paravan în spatele c
~ruia puteam s
~ ascund rea-
litatea era heroina. Dan nu m
~ putea ajuta cu nimic — doar
atât, m~
injecta , a continuat, masându-
~
i pielea cu vârful
unei pile de unghii. Senza
ia de mânc
~
rime nu-i d
~
dea pace.
Am întrebat-o de ce nu a renun
at la heroin~
, m
~
car de
dragul copilului pe care-1 poart
~ în pântece.R
~
spunsul a fost
uimitor: „Aveam vreo trei luni când am aflat c
~
sunt ins
~
r-
cinat
~. Am încercat s
~ ~
las, dar nu a fost cu putin
Aveam ni
~
te dureri groaznice. Iar când a început s
~
mi~
te
copilul, el era mai dependent decât mine. Eu încercam s
~
m
~
ab
in, dar lui nu aveam ce s
~
-i fac.
i dac
~ nu am renun-
at pân
~
acum, nu voi mai renun
a niciodat
~
. Mama m-a
amenin
at c
~
îmi vinde garsoniera, dar mi-a promis c
~
îmi
va cre
~
te copilul . Vorbea de parc
~
n-ar mai fi avut senti-
mente, dar instinctul matern nu o p
~r~
sise. Într-un gest de
tandre
e
~
i-a cuprins pântecele cu mâinile, vrând parc
~
s
~
îmbr
i
~
eze pruncul pe care 1-a chinuit înainte de a se na
~ te.
Dup~
câteva s
~
pt~
mâni am c
~
utat-o pe Larisa la adresa
pe care o
~
tiam. Nu am mai g
~
sit-o. Am aflat c
~
ea a n
~
scut
o feti s
~
n
~
toas~
din punct de vedere fizic. Garsoniera i-a
fost vândut
~
, iar ea s-a mutat la concubinul ei unde mai lo-
cuiesc înc
~
trei familii. Mama Larisei s-a
inut de cuvânt
~
i
în privin
a copilului, dar
~
i în privin
a garsonierei.
Ce se va întâmpla cu ace
~
ti doi tineri numai Dumnezeu
~
tie. Trist este îns
~ faptul c
~
ei nu mai vor s
~
lupte...
40
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
22/41
De ce se drogheaz
~
tinerii
„Vrabia ademene
te alt
~
vrabie în
capcan
~
; iar p
c
tosul atrage pe cel
asemenea lui în adâncul r
~
ut ~
ilor.
Sf. Efrem Sirul)
Motivele pentru care un tân
~
r ajunge s
~
se drogheze sunt
nenum
~
rate. Unii se drogheaz
~
din curiozitate, al
ii din
mândrie, al
~ii din dezn~
dejde sau din dorin a de a experi-
menta ceva nou. Se mai întâmpl~
ca unii tineri s
~
ajung
~
de-
penden i de droguri f
~
r
~
voia lor (vezi cazul Larisei). ingri-
jor
~
tor este faptul c
~
, indiferent din ce cauz
~
, o dat
~
ajun
i
la consumul de droguri, drum de întoarcere nu prea exist
~.
Chiar medicii care lucreaz~
în centrele de toxicologie recu-
nosc faptul c
~
:
„Noi îi salv
m pe moment, dar ajunsi în
bertate, marea majoritate o iau de la cap
t. Implicarea
bisericii în aceste situa
~
ii ne-ar fi de un real folos...
Cei care ajung consumatori de droguri din curiozitate fo-
losesc de regul
~
„celebra
i în el
~toarea propozi
ie: „Asta
va fi prima
i ultima
,
f r
~
s
~
realizeze c
~ poarta pe
care au intrat este poarta infernului. Pe unii mândria îi duce
la pieire. Ace
tia spun de obicei:
„Dependen
~a e o prostie.
42
Pot s
m~
opresc oricând... Atunci când î
i dau seama c~
nu ar vrea s~
se drogheze i totu
i o fac, descoper
~ c~ sunt
dependen
i, dar deja e prea târziu.
Categoria celor care ajung s~ foloseasc~ drogurile din
dezn
~dejde este destul de numeroas~. Nemul
umi
i de ceea
ce le ofer
~
lumea aceasta, vor s
~ evadeze. i atunci aleg
aceast
~ cale extrem~
g
~sind în ea un refugiu. Un refugiu cu
final sinistru. Un cerc vicios din care unii nu mai pot ie
i
niciodat
~
.
Atunci când se trezesc din visul am
~
gitor, atunci când re-
vin din lumea mirajului diabolic, realitatea îi sperie. Se simt
neputincio i i f
~
r
~ ap~
rare. Se v
~
d încol
i
i din toate p
~r
ile.
Nu au nici o arm
~
. Nu au cu ce lupta.
i atunci simt nevoia
s
~ fug~
de lumea asta, de realitatea crud
~
pe care o simt ca
pe o fiar~
ce mu
c
~ f~r~
mil
~ din trupul i din sufletul lor.
Din p
~
cate, pentru ei nu exist
~
o alternativ
~
. Nu g
~
sesc o
alt
~
cale în afar
~
de drog. Drogul este „calea , dar nu i
Adev
~
rul
i Via
a ci calea — minciuna
i moartea.
Toxicomanii sunt de plâns. Înf
~
i area lor spune totul. Ei
sunt întruchiparea omului necredincios, al c
~
rui chip Sfântul
Nectarie Taumaturgul îl descrie în cele mai mici am
~
nunte:
„Necredinciosul este cel mai nefericit dintre oameni,
deoarece este lipsit de cel mai important bun p~mântesc
care este credin
a, singura cale c
~
tre adev~r i fericire. Ne-
credinciosul este nefericit, deoarece este lipsit de speran
~
,
care ne este unicul sprijin de-a lungul întregii noastre vie
i.
Este nefericit, pentru c
~
este lipsit de iubirea oamenilor,
singura alinare a inimii întristate. Este nefericit, deoarece
este lipsit de frumuse
ea divin
~
, de chipul dumnezeiesc al
Creatorului, pe care divinul Artist L-a s
~
dit în noi i pe care
doar credin
a îl descoper
~
.
43
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
23/41
Ochiul necredinciosului nu vede nimic în crea
ie în afara
mi
~ c
rilor naturii. Str
lucitorul chip al divinului Creator
admirabila Sa frumuse
e îi r
mân ascunse
~ i inaccesibile.
Privirea sa r
t
ce~
te peste adâncul crea
iei f
r
a putea ve-
dea frumuse
ea în
elepciunii divine f
r
s
poat
admira
atotputernicia divin
f
r
s
poat
descoperi bun
tatea di-
vin
pronia divin
dreptatea
~
i iubirea Creatorului pentru
crea
ia Sa. Mintea sa nu se poate ridica mai presus de lumea
v
zut
i nici s
dep
~
easc
grani
ele celor percepute cu
ajutorul sim
urilor. Inima sa r
mâne insensibil
~
i nu poate
descoperi în
elepciunea
~
i puterea divin
. Nici un sentiment
de adorare nu izbucne
~
te în inima sa; buzele lui r
mân pe-
cetluite gura sa încremenit
limba sa r
mâne nemi~ cat
.
Nici un sunet nu iese din pieptul s
u spre laud
spre prea-
m
rire spre mul
umire c
tre pronia divin
. Inima celui ne-
credincios din care Dumnezeu S-a îndep
rtat nu mai poate
sim
i nici o bucurie. Golul acesta a fost umplut de triste
e
de descurajare de nefericire. Tr
ie ~
te plictisit
~
i indiferent
fa
de tot ceea ce îl înconjoar
. R t
ce~
te prin via
ca
printr-o noapte întunecoas
trist
~
i nici o raz
de lumin
nu lumineaz
calea sa chinuit
. Nimeni nu poate îndruma
~
i
c l uzi pa
~
ii s
i. Trece singur prin aceast
via
f
r
spe-
ran
a unei vie
i mai bune; este pândit permanent de nenum
-
rate capcane
~
i nimeni nu poate s
îl elibereze când cade
victima lor. Cade în ele
~
i este strivit de greutatea lor. În
triste
ea lui nu exist
nici m
car o clip
de u~
urare.
Pacea sufletului
~
i lini
~
tea inimii au fost alungate de lipsa
sa de credin
. Adâncul inimii sale este îndoliat. Mul
umirea
pe care credinciosul o afl
în ascultarea
~
i urmarea porun-
cilor sfinte mântuitoare
~
i a unei vie
i morale îi este necu-
44
noscut
. Protec
ia pe care credinciosul o simte izvorând din
credin
a sa este str
in
inimii celui ateu. Convingerea izvo-
râ t
din credin
a c
Pronia Divin
vegheaz
neîntrerupt asu-
pra vie
ii sale nu o.poate în
elege. Iubirea
~
i bun
tatea izvo-
râte din pream
rirea Creatorului r
mân pentru acesta miste-
re nedezlegate.
Necredinciosul recunoa
~
te ca unic principiu doar mate-
ria reduce adev
rata fericire a omului la cercul strâmt al
pl
cerilor trec
toare
~
i î
~
i orienteaz
toate str
duin
ele nu-
mai spre aflarea acestora. Bucuria izvorât
din cultivarea
virtu
ilor îi este str
in ~
i nu se poate împ
rt
~
i de harul ei.
E ignor
astfel adev
ratul izvor al fericirii
~
i se îndreapt
c
tre izvoarele am
r
ciunii. Pl
cerea îl conduce la satura
ie
~
i dezgust apoi la plictiseal
i la triste
e. Triste
ea îl con-
duce la suferin
iar aceasta din urm
la dezn
dejde. Astfel
este lipsit de orice bucurie. Pentru c
toate pl
cerile lume
~
ti
fiind trec
toare sunt incapabile s
îi ofere celui necredin-
cios fericirea. Inima omului a fost f
cut
spre a se împlini în
ea binele suprem
~
i numai prin gustarea acestuia tresare
~
i
se bucur
. Pentru c
în acesta îl afl
pe Dumnezeu. Or
~
tim
c
Dumnezeu p
r se~
te inima celui necredincios. Inima
poate aspira c
tre infinite bucurii pentru c
a fost f
cut
s
poat
cuprinde nem
rginirea. Prin urmare inima celui ne-
credincios de vreme ce nu râvne
~
te c
tre nem
rginire ve~
-
nic suspin
~
i caut
s
se împlineasc
dar nu reu
~
e
~
te. Pen-
tru c pl
cerile lume
~
ti nu au puterea s
împlineasc
acest
gol. Ele fiind trec
toare ofer
în final am
r
ciune. Iar aler-
garea dup
slava de
~
art
na
~
te triste
ea. Necredinciosul ig-
nor
a~
adar faptul c
fericirea omului nu se g
se~ te în pl
-
cerile oferite de bunurile p
mânte
~
ti ci în iubirea lui Dum-
45
8/16/2019 Mihaela Ion, Intre Raiul rugaciunii si iadul drogurilor.pdf
24/41
nezeu, bunul ve
~
nic
~
i cel mai de pre
. De aici rezult
~
deci
nefericirea celor care nu îl cunosc pe Dumnezeu.
Cel care-L neag
~
pe Dumnezeu neag
~ îns
~
i bucuria sa
~ i
fericirea cea ve
~
nic~
. Nefericit se lupt
~
cu greut
ile acestei
vie
i, dezn
~
dajduit
~
i înfrico
~
at se îndreapt
~
c
~
tre moarte,
c~
tre mormântul deja s
~
pat. R~
mâne deci orb fa
de marea
reprezenta
ie, care se desf
~
oar
~
în fa
a ochilor s
~
i, având ca
scen~
întreaga lume
~
i dirijat
~
de dumnezeiasca în
elepciune
~
i putere, de dumnezeiescul har. Nu poate s
~
vad
~
armonia
~
i binele divin. E ca
~
i cum ar curge la picioarele sale izvo-
rul bucuriei
~
i al fericirii, iar el, legat ca oarecând condam-
natul Tantal, s
~
nu reu
~
easc
~
s
~
-~
i r
~
coreasc
~
limba uscat
~
de necredin
~ i s
~-
~
i sting
~
insuportabila sete, deoarece apa,
care izvor
~
te din r
~
coritorul izvor al credin
ei, se afl
~
un
pas mai departe de buzele sale.
Nefericit rob al unui tiran absurd Cum
i-a fost furat
~
fe-
ricirea Cum
i-a fost r
~
pit
~
comoara cea mai de pre
~
ai
pierdut credin
a, L-ai negat pe Dumnezeul t
~
u, ai refuzat re-
vela
ia Sa
~
i te-ai lep
~
dat de bog
~
tia nesfâr
~ it~
a harului.
Cât de jalnic
~
este via
a lui i acesta este începutul chi-
nurilor, deoarece a pierdut sensul bucuri