+ All Categories
Home > Documents > MICROBIOLOGIE.pdf

MICROBIOLOGIE.pdf

Date post: 30-Dec-2015
Category:
Upload: liviustitus
View: 85 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
253
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE ŞI BIOTEHNOLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 60:579.864+579.864: 578.1+637.146.32:579.864 ŞVEŢ SVETLANA PARTICULARITĂŢILE FIZIOLOGO-BIOCHIMICE ŞI BIOTEHNOLOGICE ALE TULPINILOR AUTOHTONE DE BACTERII LACTICE ŞI ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A SMÎNTÎNII COMBINATE CU UTILIZAREA PROTEINEI DE SOIA SPECIALITATEA 03.00.23 BIOTEHNOLOGIE Teză de doctor în biologie Conducător ştiinţific: Autorul Valeriu RUDIC doctor habilitat în biologie, profesor universitar, academician, Om emerit al Republicii Moldova Svetlana Şveţ CHIŞINĂU, 2012
Transcript
Page 1: MICROBIOLOGIE.pdf

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE ŞI BIOTEHNOLOGIE

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 60:579.864+579.864: 578.1+637.146.32:579.864

ŞVEŢ SVETLANA

PARTICULARITĂŢILE FIZIOLOGO-BIOCHIMICE ŞI

BIOTEHNOLOGICE ALE TULPINILOR AUTOHTONE DE

BACTERII LACTICE ŞI ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE

PRODUCERE A SMÎNTÎNII COMBINATE CU UTILIZAREA PROTEINEI DE SOIA

SPECIALITATEA 03.00.23 – BIOTEHNOLOGIE

Teză de doctor în biologie

Conducător ştiinţific: Autorul

Valeriu RUDIC doctor habilitat în biologie, profesor universitar, academician, Om emerit al Republicii Moldova Svetlana Şveţ

CHIŞINĂU, 2012

Page 2: MICROBIOLOGIE.pdf

2

© Şveţ Svetlana, 2012

Page 3: MICROBIOLOGIE.pdf

3

CUPRINS ADNOTĂRI 6

LISTA ABREVIERILOR 9 INTRODUCERE 10

1. BACTERIILE LACTICE ŞI PROCEDEE TEHNOLOGICE DE

OBŢINERE A SMÎNTÎNII COMBINATE CU PROTEINĂ DE SOIA

19

1.1. Bacteriile lactice şi utilizarea lor în industria alimentară. 19

1.1.1.Caracteristicile morfologice, culturale şi biochimice ale bacteriilor lactice din

genul Lactococcus.

20

1.1.2. Bacteriile lactice – producătoare de bacteriocine. 28

1.1.3. Variabilitatea naturală şi de pasaj. 30

1.1.4. Bacteriofagii bacteriilor lactice. 33

1.1.5. Surse naturale de obţinere a culturilor pure de bacterii lactice şi utilizarea lor în

industria laptelui.

34

1.1.6. Utilizarea culturilor pure de bacterii lactice în compoziţia culturilor „starter”

pentru industria laptelui

35

1.2. Produsele lactate combinate şi procedee tehnologice de obţinere a smîntînii

combinate cu proteină de soia.

36

1.2.1. Valoarea nutritivă şi eficacitatea economică a produselor lactate combinate. 36

1.2.2. Culturi bacteriene utilizate la fabricarea produselor lactate combinate. 39

1.3.Tehnologii de obţinere a smîntînii combinate cu proteină de soia. 42

1.4. Concluzii la capitolul 1. 43

2. PARTICULARITĂŢILE FIZIOLOGO-BIOCHIMICE ŞI

BIOTEHNOLOGICE ALE TULPINILOR DE BACTERII LACTICE

AUTOHTONE DIN SMÎNTÎNĂ DE FERMENTARE SPONTANĂ

46

2.1. Obiecte de cercetare 46

2.2. Metodele de cercetare 46

2.3. Caracteristicile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate din

smîntînă de fermentare spontană

53

2.3.1. Obţinerea culturilor pure de bacterii lactice. 55

2.3.2. Studierea particularităţilor fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale culturilor

de bacterii lactice şi identificarea lor.

57

2.4. Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate din smîntînă 65

Page 4: MICROBIOLOGIE.pdf

4

de fermentare spontană.

2.4.1. Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice

manifestate în mediul de lapte de vacă.

65

2.4.2. Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice

manifestate în mediul de lapte de vacă cu adaos de extrac t proteic de soia.

74

2.5. Proprietăţile antimicrobiene ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice. 78

2.6. Combinaţii de tulpini autohtone de bacterii lactice mezofile selectate pentru

aplicare în compoziţia culturii „starter” destinată fabricării smîntînii combinate cu

proteină de soia.

81

2.6.1. Alcătuirea combinaţiei de tulpini de bacterii lactice pentru obţinerea maielei

bacteriene destinate fabricării smîntînii combinate.

81

2.6.2. Proprietăţile antimicrobiene ale combinaţiei de bacterii lactice selectate cu

proprietăţi tehnologice valoroase.

86

2.6.3. Studierea stabilităţii activităţii acidifiante coagulante şi aromatizante a

combinaţiei de tulpini pentru cultura „starter” destinată fabricării smîntînii combinate.

88

2.7. Concluzii la capitolul 2. 90

3. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICARE A SMÎNTÎNII

COMBINATE CU PROTEINĂ DE SOIA

91

3.1. Optimizarea compoziţiei mediului nutritiv de cultivare a bacteriilor lactice pentru

sporirea biomasei.

91

3.2. Procedeu de obţinere a culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate cu

proteină de soia.

96

3.3. Tehnologia de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia cu aplicarea

culturii „starter” compusă din tulpini autohotne de bacterii lactice.

100

3.3.1. Compunerea reţetelor de preparare şi fabricarea loturilor experimentale de

smîntînă combinată cu proteină de soia.

100

3.3.2. Încercarea în producere a tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate

elaborate.

112

3.3.3. Determinarea termenului de valabilitate a smîntînii combinate cu proteină de soia.

117

3.4. Stabilirea normativelor tehnice privind calitatea şi fabricarea smîntînii combinate

şi elaborarea Standardului de Firmă şi a Instrucţiunilor Tehnologice de producere.

118

3.5. Concluzii la capitolul 3. 121

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI 122

Page 5: MICROBIOLOGIE.pdf

5

BIBLIOGRAFIE 126 ANEXE 143

Anexa 1: Paşapoarte şi adeverinţe de depozitare în CNMN AŞM 144

Anexa 2: Brevet de invenţie. MD 190 Z, C12N 1/20 Procedeu de obţinere a maielei

bacteriene pentru produse lactate combinate. Cererea depusă 2009.10.1, BOPI

nr.4/2010.

165

Anexa 3: Diploma Expoziţia Internaţională Specializată „INFOINVENT” 2011

Medalia de bronz „Procedeu de obţinere a maielei bacteriene pentru produsele lactate

acide combinate”.

171

Anexa 4: Act de implementare a rezultatelor nr. 1 eliberat de SRL „Agromix-77” la 31

mai 2010.

172

Anexa 5: Standardul Firmei „Produs combinat de smîntînă cu soia”. 173

Anexa 6: Instrucţiunea Tehnologică „Produs combinat de smîntînă cu soia”. 204

Anexa 7: Aviz de la Agenţia Veterinară. 246

Anexa 8: Aviz de la Ministerul Sănătăţii. 247

Anexa 9: Aviz de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 248

Anexa 10: Diplomă pentru locul III la conferinţa internaţională „Медикобиологические и социальные проблемы современного человека”.

249

Anexa 11: Certificat de participare la conferinţă ştiinţifico-practică „Качество и безопасность. Стандарты и тенденции развития современного химического анализа веществ и материалов”.

250

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 251 CV-ul AUTORULUI 252

Page 6: MICROBIOLOGIE.pdf

6

ADNOTARE Şveţ Svetlana „Particularităţile fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice şi elaborarea tehnologiei de producere a smîntînii combinate cu utilizarea proteinei de soia”. Teză de doctor în biologie, Chişinău, 2012. Teza constă din introducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia din 202 titluri, 11 anexe, 125 pagini conţinut de bază, 35 tabele, 15 figuri. Rezultatele au fost expuse în 31 publicaţii. Cuvinte cheie: bacterii lactice, tulpini autohtone, culturi starter, extract proteic de soia, smîntîna combinată. Domeniul de studiu: 03.00.23 – Biotehnologie. Scopul: aprecierea tulpinilor autohtone de bacterii lactice din punct de vedere a utilizării lor în industria laptelui şi elaborarea tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia. Obiective: izolarea din produse lactate autohtone de fermentare spontană a tulpinilor de bacterii lactice mezofile, studierea proprietăţilor lor, identificarea şi selectarea tulpinilor cu caracteristici tehnologice valoroase pentru fabricarea produselor lactate combinate;; optimizarea condiţiilor de cultivare a bacteriilor lactice;; obţinerea culturii starter pentru fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia;; elaborarea tehnologiei de obţinere a smîntînii combinate cu proteină de soia. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Au fost izolate din smîntînă de fermentare spontană tulpini noi de bacterii lactice, care au fost evaluate din punct de vedere al utilităţii lor pentru industria laptelui. În premieră a fost elaborată tehnologia de fabricare a unui produs nou cu proprietăţi dietetice şi nutritive importante – smîntîna combinată cu proteină de soia. Problema ştiinţifică soluţionată constă în determinarea caracteristicilor fiziologo-biochimice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice şi stabilirea posibilităţii valorificării lor în calitate de cultură starter pentru fabricarea produselor lactate combinate;; demonstararea posibilităţii combinării laptelui cu extractul proteic de soia, fermentarea dirijată a acestui amestec prin aplicarea culturilor de tulpini autohtone de bacterii lactice pentru obţinerea produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic produselor lactate tradiţionale. Semnificaţia teoretică constă în stabilirea posibilităţii valorificării tulpinilor autohtone în calitate de culturi starter pentru fabricarea produselor lactate fermentate. Lucrarea demonstrează posibilitatea de înlocuire parţială a materiei prime de origine animală cu materie primă de origine vegetală, fermentarea dirijată a acestui amestec prin aplicarea culturilor autohtone de bacterii lactice şi obţinerea produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic produselor lactate tradiţionale. Valoarea aplicativă: Se propun spre valorificare 7 tulpini de bacterii lactice autohtone cu proprietăţi biotehnologice importante pentru industria laptelui. Mediul nutritiv elaborat pentru cultivarea bacteriilor lactice poate fi utilizat la producerea culturilor starter. Cultura şi tehnologia elaborată poate fi utilizată la fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia. Implementarea rezultatelor ştiinţifice: 7 tulpini de bacterii lactice sunt deponate în CNMN ca tulpini cu caracteristici biotehnologice importante pentru industria laptelui şi utilizate în cultură starter pentru smîntîna combinată. Tehnologia şi DTN elaborate au fost utilizate la fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia la întreprinderea SRL „Agromix-77”.

Page 7: MICROBIOLOGIE.pdf

7

РЕЗЮМЕ Швец Светлана „Физиолого-биохимические и биотехнологические особенности местных штаммов лактобактерий и разработка технологии производства комбинированной сметаны с использованием соевого белка”. Диссертация доктора биологических наук, Кишинёв, 2012 г. Диссертация состоит из введения, 3-х глав, выводов и рекомендаций, библиографии, содержащей 202 наименования, 11 приложений, 125 страниц основного текста, 35 таблиц и 15 рисунков. Результаты исследований представлены в 31 публикации. Ключевые слова: молочнокислые бактерии, местные штаммы, культуры стартер, соевый белковый экстракт, комбинированная сметана. Область исследования: 03.00.23 – Биотехнология. Цель: оценка местных штаммов молочнокислых бактерий с точки зрения их использования в молочной промышленности и разработка технологии производства комбинированной сметаны с соевым белком. Задачи: выделение из самоквасной молочной продукции штаммов молочнокислых бактерий, изучение их свойств, идентификация и отбор по ценным для молочной промышленности свойствам;; оптимизация условий культивирования молочнокислых бактерий;; получение многоштаммовой культуры лактобактерий для производства молочных комбинированных с соевым белком продуктов;; разработка технологии получения комбинированной сметаны с соевым белком. Научная новизна и оригинальность. Из сметаны были выделены новые штаммы молочнокислых бактерий, определены их свойства и оценены технологически. Впервые была разработана технология получения нового продукта – сметана комбинированная с соевым белком. Научная задача, решаемая в диссертации, предлагает определить физиолого-биохимические свойства местных штаммов молочнокислых бактерий и выявление ценных свойств стартерных культур для производства комбинированных молочных продуктов;; показать возможность комбинирования коровьего молока с соевым экстрактом и проведения ферментирования полученной смеси с использованием местных культур молочнокислых бактерий для получения комбинированных молочных продуктов с ценными пищевыми свойствами, аналогичными традиционным продуктам. Теоретическое значение состоит в установлении возможности освоения местных штаммов в качестве культур стартер для производства молочных продуктов, возможности частичного замещения молока соевым белковым экстрактом, сквашивание культурой местных штаммов лактобактерий и получение комбинированных молочных продуктов, аналогичных традиционным молочным продуктам. Прикладное значение: предлагаются 7 местных штаммов лактобактерий с ценными биотехнологическими свойствами для молочной промышленности. Разработанная питательная среда для накопления биомассы культуры может быть использована при производстве культур стартер. Разработанная культура и технология может быть использована для производства «комбинированной сметаны с соевым белком». Внедрение научных результатов: 7 штаммов молочнокислых бактерий с ценными биотехнологическими свойствами для молочной промышленности депонированы в НКНМ. Разработанная технология и НТД были использованы на предприятии ООО «Agromix-77» в производстве комбинированной сметаны с соевым белком.

Page 8: MICROBIOLOGIE.pdf

8

ABSTRACT Shvets Svetlana „Physiological-biochemical and biotechnological features of local strains of lactic

acid bacteria and working out of technology of production of combined sour cream us ing of soy protein”. Thesis of doctor degree in biology, Chisinau, 2012. The thesis consists of introduction, 3

chapters, conclusions and recommendations, bibliography, containing 202 references, 11 anexes, 125

pages of the base text, 35 tables and 15 figures. The results are presented in 31 publications.

Keywords: Lactic acid bacteria, local strains, “starter” cultures, soy extract, combined sour cream. Field of study: 03.00.23 – Biotechnology.

The aim: Assesses of local strains lactic acid bacteria from the point of view of their us ing in dairy

industry and working out of technology of production of sour cream combined with soya protein

Objectives: allocation from spontaneous fermentation dairy production strains lactic acid bacteria,

studying of their properties, identification and selection on caracteristics valuable using in dairy industry;

optimization of conditions of cultivation of lactic acid bacteria; obtaining multistrains culture of lactic

acid bacteria for manufacturing of dairy products combined with soya protein; working out of technology

of obtaining of sour cream combined with soya protein.

Scientific novelty and originality: a new strains of lactic acid bacteria had been allocated from sour

cream, their properties was certain and estimated technologically. Sour cream combined with soya protein

- a new product was developed for the first time.

Scientific problem solved in the dissertation, suggests to define phyziological-biochemical properties of

local strains of lactic acid bacteria and revealing of valuable properties starter cultures for manufacturing

of combined dairy products; to show possibility of a combination of the cow milk with a soya extract and

carrying out fermentation to the received mix with use of local cultures of lactic acid bacteria for

obtaining of the combined dairy products with valuable food properties similar to traditional products.

Theoretic significance: the starter for manufacture of dairy products, possibilities of partial replacement

of milk a soya protein extract, fermentation of local strains of lactic acid bacteria and obtaining of

combined dairy products similar traditional dairy products.

Application value: offers 7 local strains of lactic acid bacteria with valuable biotechnological

properties for the dairy industry. Medium for biomass accumulation of culture elaborated can be used in

the production of starter cultures. Culture and technology elaborated can be used for the production

of "sour cream mixed with soy protein extract".

Scientific results implementation: the 7 strains of lactic acid bacteria with valuable biotechnological

properties for the dairy industry is deposit in the NCNM. The developed technology and the reference

document has been used at the company "Agromix-77" enterprise in manufacture of the sour cream

combined with soya protein.

Page 9: MICROBIOLOGIE.pdf

9

LISTA ABREVIERILOR

AA – Aminoacid

ADN - Acidul dezoxiribonucleic

CMU - Colecţia de Microorganisme din Ucraina

CNMN – Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene

DTN – Documentaţia Tehnico Normativă

G+C – Conţinutul de guanină şi citozină

f.m.g. – Fracţia masică de grăsime

E/N – Raportul dintre suma aminoacizilor esenţiali la suma aminoacizilor neesenţiali

E/T – Raportul dintre suma aminoacizilor esenţiali la azot tota l

IT – Instrucţiunea Tehnologică

IŞPHTA – Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare

KD – Maia bacteriană compusă din tulpini de Lactococcus lactis ssp.cremoris şi

Lactococcus lactis ssp. diacetylactis

OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii

SF – Standardul Firmei

SM SR ISO – Standard Moldovean, Standard Rusesc, Organizaţia Internaţională de

Standardizare

S/T – Raportul sumei aminoacizilori serici la azotul total

SUD – Substanţa Uscată Degresată

RC – Reacţia reducere şi coagulare

UFC – Unităţi formatoare de colonii

Page 10: MICROBIOLOGIE.pdf

10

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa problemei abordate

Industria produselor lactate reprezintă unul din sectoarele strategice ale Republicii

Moldova şi este foarte importantă pentru nutriţia populaţiei.

Utilizarea raţională şi eficientă a resurselor de materie primă este o problemă strategică a

ramurilor de prelucrare a producţiei agricole, care devin tot mai dependente de tendinţele de

dezvoltare mondială. Se simt schimbările provocate de fenomenul globalizării: se schimbă

pieţele de consum şi modelele sociale de nutriţie ale oamenilor.

O direcţie importantă a noilor concepţii de creare a produselor alimentare este elaborarea

alimentelor, ce manifestă acţiune fiziologică benefică asupra organismului uman, bazate pe

combinarea materiilor prime de origine animală cu cele de origine vegetală.

Atît din considerente dietetice, cît şi din cauza insuficienţei de materie primă calitativă

(laptele), în multe ţări se produc produse lactate fermentate combinate cu proteină de soia [6],

deoarece proteina de soia după spectrul de aminoacizi este cu mult mai apropiată de proteinele

laptelui decît alte proteine vegetale [108, p. 73; 110, p. 87-90].

Produsele lactate combinate sînt produsele, în care componentele de provenienţă lactică

sunt înlocuite parţial (max. 50 %) cu componente nelactice [76, p. 24-26].

Proteină de soia înlocuind o parte din proteină laptelui reduce cantitatea de colesterol din

produsul lactat, ce are un impact pozitiv asupra organismului uman prevenind afecţiunile

sistemului cardiovascular şi totodată normalizînd activitatea motorică a tractului digestiv [132, p.

120-121]. În afară de aceasta soia conţine lecitină şi colină, care sînt de neînlocuit în alimentarea

omului, vitaminele grupului B şi E, macro- şi microelemente, nu conţine lactoză.

Produsele lactate acide combinate fac parte din produsele dietetice. Proprietăţile dietetice

ale acestor produse se manifestă în primul rînd prin aceea, că îmbunătăţesc metabolismul, iar

datorită calităţilor sale gustative şi compoziţiei chimice reuşite, stimulează secreţia sucului

gastric. Prezenţa în componenţa lor a microorganismelor, capabile de a se acomoda în intestine şi

de a inhiba microflora de putrefacţie, duce la împiedicarea proceselor de putrefacţie şi

suspendează formarea produselor toxice de descompunere a proteinelor, care nimeresc în sîngele

omului. Valoarea dietetică a produselor acidolactice combinate se determină după compoziţia lor

chimică. Toate părţile de bază ale compoziţiei – grăsimile, proteinele, lipidele se digerează uşor

în tubul digestiv şi se asimilează bine de organismul omului [58, p. 12-20; 87, p. 113-115; 104,

p. 110; 105, p. 22-26; 135, p. 170-177].

Page 11: MICROBIOLOGIE.pdf

11

În condiţiile de insuficienţă a materiei prime de origine animală – laptele, includerea în

compoziţia produselor lactate a ingredientelor de origine vegetală crează un potenţial economic

semnificativ [88, p. 40-41].

Crearea produselor lactate combinate, în care o parte de lapte este înlocuită cu extract

proteic de soia, în practica universală rezolvă concomitent două probleme: lărgirea bazei materiei

prime, datorită reînnoirii rapide a materiei prime vegetale şi lărgirea sortimentului produselor

alimentare şi dietetice cu valoare nutritivă înaltă. Aceste probleme sunt actuale şi pentru

Republica Moldova, în condiţiile de insuficienţă a materiei prime, calităţii instabile şi preţurilor

înalte ale produselor lactate, existenţa capacităţilor libere neutilizate la întreprinderile de

prelucrare a laptelui, a carenţei proteinelor în alimentaţia populaţiei [16; 25, p. 154; 26, p. 3-24;

31, p. 26-32; 32, p. 34; 34, p. 19-21].

Proteina de soia se utilizează în formă de extract proteic lichid de soia, care se mai numeşte

„lapte de soia” extras din boabele de soia, conform SM 184 [15].

Laptele de vacă şi laptele de soia posedă o structură înaltă de compatibilitate, ceea ce este

foarte important pentru procesul tehnologic de producere a produselor lactate combinate [20; 48,

p. 8-10; 60, p. 30-31; 79, p. 11-15; 105, p. 22-26; 138].

Hidroliza şi fermentarea proteinelor şi glucidelor soiei se deosebeşte însă întrucîtva prin

parcurgerea reacţiilor biochimice şi produsele intermediare de fermentaţie [107, p. 98-100].

Cu toate că punctele izoelectrice ale cazeinei laptelui (pH 4,6-4,7) şi a globulinei din soia

(pH 4,0-5,0) sînt relativ aproape şi formarea gelului în amestecul de lapte şi soia are loc

concomitent, în amestec totuşi se unesc două substraturi, care au deosebiri din punct de vedere a

proprietăţilor fizico-chimice. De aceea un moment important la obţinerea coagulului produsului

lactat combinat are aplicarea agentului de fermentare, care trebuie să asigure acest proces şi să

contribuie la obţinerea unui produs finit corespunzător analogic produsului lactat [107, p. 98-

100].

În prezent se produc mai multe produse lactate combinate cu proteină de soia. În acelaşi

timp încă nu este suficient elucidată problema privind eficacitatea utilizării diferitor culturi

bacteriene în procesul de fermentare a amestecului de lapte şi extract proteic de soia pentru a

obţine aceste produse combinate [114, p. 42-43].

În Moldova nu există brevete privind obţinerea produselor lactate combinate cu soia şi

elaborarea culturilor „starter” pentru aceste produse.

În plan mondial elaborarea tehnologiilor de fabricare a produselor lactate fermentate

obţinute din amestec din lapte de vacă şi din extract proteic de soia, cît şi a culturilor „starter”

pentru acestea se află în fază de cercetare şi dezvoltare intensă, ceea ce ne dovedesc publicaţiile

Page 12: MICROBIOLOGIE.pdf

12

şi brevetele din ultimii ani din diferite ţări [69; 143, p. 217-236]. În sortiment mai larg sunt

prezentate iaurturile combinate şi brînzeturile (moi, tari, proaspete) combinate şi culturile

„starter” utilizate la obţinerea acestor produse. Smîntîna combinată cu soia se propune în

sortiment foarte restrîns. Smîntîna prezintă unul din cele mai populare produse lactate acide din

ţara noastră, datorită calităţii gustative şi valorii biologice şi energetice înalte [9, p. 111-120].

Procesul tehnologic de producere a smîntînii este mai complicat în comparaţie cu alte produse

acide, de aceea apar mai multe probleme de dirijare a calităţii. Calitatea smîntînii depinde de un

şir de factori tehnologici, la care se referă proprietăţile materiei prime şi ale culturii bacteriene

utilizate, condiţiile de realizare a procesului tehnologic de fabricare şi păstrare a produsului.

Cultură bacteriană are o importanţă primordială la formarea calităţii smîntînii, deoarece

determină intensitatea proceselor microbiologice şi biochimice, care au loc în timpul fermentării

amestecului lactat cu conţinut sporit de lipide, maturizării şi păstrării produsului. Din aceste

considerente specialiştii din domeniul laptelui acordă o deosebită atenţie selectării culturilor de

bacterii lactice pentru fabricarea smîntînii [22, p. 35].

La fabricarea produselor lactate combinate pentru fermentarea amestecului lacto-vegetal se

propun mai multe compoziţii de culturi bacteriene. Pentru obţinerea produselor lactate combinate

cu soia se elaborează şi se utilizează culturi „starter” speciale, în baza combinaţiilor de tulpini de

bacterii lactice din diferite specii, cu proprietăţi ce asigură procesul de fermentare a laptelui de

soia şi a amestecului de extract proteic de soia cu lapte de vacă, de formare a coagulului necesar,

de obţinere a produselor lactate combinate cu soia de calitate înaltă. Este preferenţială utilizarea

culturilor bacteriene în baza combinaţiilor policomponente, în majoritatea cazurilor din

Streptococcus thermophilus; Lactobacillus acidophilus; Lactobacillus bulgaricus;; mai puţin se

propun culturi bacteriene compuse din Lactococcus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp.

lactis biovar diacetylactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris şi streptococi şi lactobacili termofili;;

nu se propun culturi bacteriene compuse numai din streptococi mezofili: Lactococcus lactis ssp.

lactis, Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis, Lactococcus lactis ssp. lactis cremoris

– cultură bacteriană tradiţional utilizată la fermentarea smîntînii în Moldova.

La obţinerea smîntînii combinate se utilizează culturi ce prezintă combinaţii compuse din

tulpini de bacterii lactice din una sau mai multe specii de lactococi mezofili, termofil i şi

lactobacili termofili. Nu se cunosc culturi noi special destinate pentru obţinerea smîntînii

combinate, compuse din tulpini de lactococi mezofili, de tipul cărora este compusă cultura care

se utilizează la fabricarea smîntînii tradiţionale.

Calitatea produsului lactat obţinut în mare măsură depinde de calitatea culturilor

selecţionate utilizate şi de intensitatea activităţii lor biochimice.

Page 13: MICROBIOLOGIE.pdf

13

Deoarece calitatea culturilor este determinantă la fabricarea produselor lactate fermentate,

este foarte important de a cunoaşte cum se dezvoltă bacteriile lactice în extractul proteic de soia.

Unii autori afirmă, că ingredientele vegetale în amestecul lactat stimulează creşterea şi

dezvoltarea microorganismelor lactice [88, p. 40-41].

De aceea a apărut necesitatea de a studia dezvoltarea şi comportarea tulpinilor autohtone de

bacterii lactice din diferite specii, izolate din probe de produse lactate naţionale de fermentare

spontană în mediu de lapte de vacă amestecat cu extract proteic de soia.

Reieşind din cele expuse, scopul cercetărilor constă în aprecirea tulpinilor autohtone de

bacterii lactice din punct de vedere a utilizării lor în industria laptelui şi elaborarea tehnologiei de

fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia.

Obiectivele cercetărilor: -izolarea din produse lactate autohtone de fermentare spontană a tulpinilor de bacterii

lactice mezofile, studierea proprietăţilor lor, identificarea şi selectarea tulpinilor cu caracteristici

tehnologice valoroase pentru fabricarea produselor lactate combinate;

-optimizarea condiţiilor de cultivare a bacteriilor lactice;; -obţinerea culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia;;

- elaborarea tehnologiei de obţinere a smîntînii combinate cu proteină de soia.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică Au fost izolate din probe de smîntînă de fermentare spontană prelevate din diferite regiuni

ale Republicii Moldova tulpini noi de bacterii lactice, au fost determinate caracteristicile

morfologice şi fiziologo-biochimice ale lor şi au fost evaluate capacităţile biotehnologice de

fermentare a laptelui şi a extractului proteic de soia [17, p. 127-135].

Pentru prima dată a fost creată o combinaţie de tulpini autohtone de bacterii lactice

mezofile cu potenţial biologic natural, ce se caracterizează prin activitate înaltă de fermentare a

amestecului compus din materie primă de origine animală – laptele şi materie primă de origine

vegetală – extractul proteic de soia [14, p. 90-96].

Prin includerea în mediul uzual pentru cultivarea bacteriilor lact ice a extractului proteic de

soia hidrolizat a fost optimizat mediul de cultivare a bacteriilor lactice mezofile şi a fost

elaborată pentru prima dată tehnologia de cultivare a culturii multicomponente de tulpini de

bacterii lactice mezofile, care permite producerea industrială a culturilor „starter” pentru

fabricarea produselor lactate combinate.

În premieră a fost elaborată tehnologia de prelucrare a amestecului compus din lapte şi

extract proteic de soia pentru obţinerea unui produs nou cu proprietăţi dietetice şi nutritive

importante – smîntîna combinată cu proteină de soia [133, p. 23-26].

Page 14: MICROBIOLOGIE.pdf

14

Au fost obţinute date originale privind spectrul şi conţinutul de aminoacizi în smîntîna

combinată cu proteină de soia [134, p. 43-48; 135, p. 170-177].

Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în determinarea caracteristicilor fiziologo-biochimice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice şi stabilirea posibilităţii

valorificării lor în calitate de cultură “starter” pentru fabricarea produselor lactate combinate;

demonstrarea posibilităţii combinării laptelui cu extractul proteic de soia, fermentarea dirijată a

acestui amestec prin aplicarea culturilor de tulpini autohtone de bacterii lactice pentru obţinerea

produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic produselor lactate

tradiţionale.

Importanţa teoretică constă în stabilirea posibilităţii valorificării tulpinilor autohtone cu

potenţial biologic natural în calitate de culturi “starter” pentru fabricarea produselor lactate

fermentate. Lucrarea demonstrează posibilitatea de înlocuire parţială a materiei prime de origine

animală – laptele cu materia primă de origine vegetală – extractul proteic de soia, fermentarea

dirijată a acestui amestec prin aplicarea culturilor de tulpini autohtone de bacterii lactice

identificate şi selectate din microflora spontană a produselor lactate acide naţionale şi obţinerea

produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic produselor lactate

tradiţionale.

Valoarea aplicativă a lucrării:

x Se propun spre valorificare 7 tulpini de bacterii lactice autohtone (L.lactis ssp.lactis –

CNMN-LB-18, CNMN-LB-19, CNMN-LB-20, L.lactis ssp.cremoris – CNMN-LB-21, CNMN-

LB-22, L.lactis ssp.lactis biovar diacetylactis – CNMN-LB-23, CNMN-LB-24) cu proprietăţi

biotehnologice importante pentru industria laptelui, care au demonstrat activitate intensivă de

acidifiere a laptelui, particularitate importantă pentru aplicare în microflora culturilor bacteriene

destinate fabricării produselor lactate fermentate.

x Mediul nutritiv elaborat pentru cultivarea culturii multicomponente alcătuite din tulpinile

autohtone selectate, permite accelerarea creşterii şi sporirea concentraţiei celulelor în biomasă şi

totodată adaptarea prealabilă a culturii la mediul de soia.

x Combinaţia de tulpini de bacterii lactice creată şi tehnologia de prelucrare a amestecului

de lapte de vacă cu extract proteic de soia permite obţinerea produsului nou „smîntînă combinată

cu proteină de soia” cu caracteristici senzoriale, fizico-chimice, microbiologice şi de

inofensivitate corespunzătoare cerinţelor pentru smîntîna tradiţională din lapte.

Aprobarea rezultatelor lucrării. Rezultatele cercetărilor au fost comunicate şi discutate la

Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică «Пищевые технологии-2005» (Одесса, 2005);;

Conferinţa Internaţională „Микробиологические биотехнологии” (Odesa, 2006);; Conferinţa

Page 15: MICROBIOLOGIE.pdf

15

Internaţională «Мікробні біотехнології» (Одесса, 2006);; ІІІ-a Conferinţă Internaţională a

tinerilor cercetători şcoala-conferinţa «Актуальные аспекты современной микробиологии»

(Москва, 2007);; Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică «Перспективные нано- и

биотехнологии в производстве продуктов функционального назначения» (Краснодар,

2007); Conferinţa Internaţională a tinerilor cercetători, ediţiile IV-VI (Chişinău, 2006-2008); IV

Молодежная школа-конференция с международным участием «Актуальные аспекты

современной микробиологии» (Харьков, 2008);; Conferinţa internaţională a tinerilor

cercetători şi studenţilor «Медико-биологический и социальные проблемы современного

человека» (Тирасполь, 2007-2008);; VІ Conferinţă internaţională «Современное состояние и

перспективы развития микробиологии и биотехнологии» (Минск, 2008);; ІV-a Conferinţă

internaţională a aspiranţilor şi studenţilor «Молодь и поступ біології» (Львов, 2008);;

Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională consacrată celei de-a 50 aniversări de

la fondarea Secţiei de Microbiologie „Probleme actuale ale microbiologiei şi biotehnologiei”

(Chişinău, 2009);; ІV-a Conferinţă internaţională a tinerilor cercetători «Біологія: від молекули

до біосфери» (Харьков, 2009);; ХІІ-a Congres al societăţii microbiologilor din Ucraina in

numele S. N. Vinogradscogo (Ужгород, 2009);; VІІІ-a Conferinţă internaţională ştiinţifico-

practică «Инновационные технологии в пищевой промышленности» (Минск, 2009);;

conferinţa ştiinţifico-practică «Качество и безопасность. Стандарты и тенденции развития

современного химического анализа веществ и материалов» (Одесса, 2010);; Conferinţa

Ştiinţifică Internaţională „Biotehnologia Microbiologică – domeniu scientointensiv al ştiinţei

contemporane” (Chişinău, 2011);; Expoziţia Internaţională Specializată Food&Drinks (Chişinău,

2007-2010)

Sumarul compartimentelor tezei Capitolul 1. „Bacteriile lactice şi procedee tehnologice de obţinere a smîntînii

combinate cu proteină de soia” prezintă o analiză a publicaţiilor ştiinţifice de ultimă oră la tema de cercetare, care reflectă următoarele aspecte: izolarea, identificarea şi selectarea tulpinilor

de bacterii lactice autohtone, studierea proprietăţilor lor morfologice, fiziologo-biochimice,

tehnologice şi microbiologice;; utilizarea culturilor pure de bacterii lactice în compoziţia

culturilor „starter” pentru industria laptelui, studierea tehnologiei de obţinere a smîntînii

combinate cu proteină de soia.

Capitolul 2. „Particularităţile fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale tulpinilor de

bacterii lactice autohtone din smîntînă de fermentare spontană”. În acest capitol sînt

caracterizate obiectele de studiu a lucrării, metodele microbiologice de izolare, identificare,

selectare şi clasificare a microorganismelor studiate;; metodele de determinare proprietăţilor

Page 16: MICROBIOLOGIE.pdf

16

tehnologice a tulpinilor studiate, metodele de alcătuire a combinaţiei de tulpini de bacterii

lactice, proprietăţile antimicrobiene ale tulpinilor autohtone, optimizarea mediului nutritiv pentru

acumularea biomasei culturii, prepararea lotului experimetal de smîntînă combinată, metode de

determinare a conţinutului de aminoacizi în smîntînă combinată. Utilizarea metodelor descrise în

acest capitol a permis obţinerea unor rezultate adecvate şi reproductibile, care elucidează

valoarea fundamentală a cercetărilor şi subliniează aspectul lor aplicativ.

Conţine rezultatele cercetărilor privind izolarea, identificarea şi selectarea tulpinilor

autohtone de bacterii lactice mezofile; schema creării culturilor multiple mixte de bacterii lactice

mezofile şi producerea culturii pentru fabricarea smîntînii combinate.

Procesul de izolare în cultură pură a microorganismelor lactice a fost orientat spre

obţinerea tulpinilor de lactococi mezofili din specia Lactococcus lactis, din culturile heterogene

prelevate din smîntînă de fermentare spontană din diferite regiuni ale Republicii Moldova.

În procesul de cercetare şi de determinare a caracterelor morfo-culturale şi fiziologo-

biochimice au fost identificate şi selectate 32 tulpini de bacterii lactice ale speciei Lactococcus

lactis. Aceste tulpini în mediu agarizat pe bază de lapte hidrolizat prezintă colonii de suprafaţă în

formă de picături cu margini regulate şi netede, de profunzime – lenticulare, culoare alb-cremă;;

aspectul microscopic al frotiului prezintă celule în formă de coci şi diplococi separaţi sau uniţi în

lanţuri scurte de 4-6 segmente, mai rar, uniţi în lanţuri lungi de 12-18 segmente. Culturile se

colorează după Gram pozitiv, nu produc CO2 din glucoză, nu produc catalază, rezistă la încălzire

la temperatura de 60 °C timp de 30 min. şi nu rezistă la 65 °C, cresc în mediu cu NaCl 2 % şi 4

%, cresc în mediu cu albastru de metilen 0,1 %, cresc în mediu cu bilă de 20 % şi 40 %, cresc în

mediu alcalin cu pH 9,2 şi nu cresc la pH 9,6. Proprietatea de a produce amoniac din arginină se

manifestă la ¾ din tulpini. Proprietatea de a fermenta citraţii şi de a forma substanţe aromat ice se

manifestă numai la cîteva tulpini. Toate tulpinile fermentează lactoza, glucoza, galactoza,

salicina, levuloza;; nu fermentează xiloza, amidonul, zaharoza, rafinoza, ramnoza, sorbita,

glicerină, arabinoza. O parte din tulpini fermentează maltoza, dextrina şi manoza. În cadrul

speciei se diferenţiază 3 subspecii: 17 tulpini manifestă proprietăţi specifice pentru Lactococcus

lactis ssp. lactis, 8 tulpini – pentru subspecia Lactococcus lactis ssp. cremoris, 6 tulpini pentru

subspecia Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis.

În rezultatul testărilor tehnologice în final au fost selectate 12 tulpini de bacterii lactice,

care au manifestat proprietăţi morfologice, senzoriale, biochimice şi microbiologice în ansamblu

corespunzătoare cerinţelor tehnologice pentru culturi destinate fabricării produselor lactate

fermentate. Din acestea, 10 tulpini (5 de L.lastis ssp.lactis; 2 de L.lastis ssp.lactis biovar

diacetylactis; 3 de L.lastis ssp.cremoris), sînt perspective pentru utilizare în culturi destina te

Page 17: MICROBIOLOGIE.pdf

17

fabricării smîntînii. În cercetările ulterioare s-a stabilit, că tulpinile de bacterii lactice selectate îşi

păstrează activitatea tehnologică caracteristică şi manifestă capacităţi de acidifiere, coagulare,

aromogeneză şi sinereză nu numai în mediul de lapte, dar şi în mediul compus din lapte cu

extract proteic de soia.

Combinaţiile au fost alcătuite prin asocierea treptată a 2-3 tulpini în cadrul subspeciilor şi

studierea compatibilităţii lor pe parcursul cultivării în comun în mediu de lapte degresat steril,

urmărind nivelul activităţii acidifiante şi coagulante. Apoi grupele de subspecii au fost unite în

cultură mixtă multiplă.

În continuare cultura mixtă de bacterii lactice a fost încercată din punct de vedere al

activităţii tehnologice în două substarturi: de lapte integral pasteurizat şi lapte integral cu adaos

de 50 % de extract proteic de soia pasteurizate, asemănător condiţiilor de producere. S-a

constatat, că cultura creată posedă activitatea intensivă de acidifiere şi coagulare atît a laptelui cît

şi a amestecului de lapte cu extract proteic de soia, ceea ce este important pentru fabricarea

produselor lactate combinate.

La etapă următoare s-au studiat proprietăţile antimicrobiene ale culturii create şi s-a

constatat, că potenţialul antagonist al compoziţiei poate fi apreciat ca mediu, ceea ce permite

inhibarea dezvoltării infecţiilor intestinale. Prin efectuarea pasajelor repetate s-a demonstrat

stabilitatea tehnologică a culturii, la care păstrarea proprietăţilor este garantată pe parcursul a

minimum trei generaţii.

Capitolul 3 „Elaborarea tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia” cuprinde rezultatele cercetărilor efectuate de optimizare a mediului de cultivare a culturii

multicomponente de bacterii lactice mezofile prin includerea în mediul uzual (laptele) a 50 % de

extract proteic de soia hidrolizat. Mediul elaborat permite accelerarea creşterii şi multiplicării şi

concomitent adaptarea prealabilă a culturii în mediu de soia, ceea ce este important pentru

producerea industrială a culturilor „starter” pentru fabricarea produselor lactate combinate.

În continuare a fost preparat un lot experimental de cultură „starter” destinat fabricării

smîntînii combinate şi studiate caracteristicile tehnologice iar în baza acestor cercetări a fost

obţinut un brevet de invenţie.

În cadrul elaborărilor tehnologice privind obţinerea smîntînii combinate cu proteină de soia

au fost alcătuite reţete de preparare şi elaborată schema tehnologică de fabricare. Au fost produse

loturi experimentale de smîntînă combinată cu proteină de soia de 5 sortimente în dependenţă de

conţinutul de grăsimi şi raportul de amestec a laptelui cu extact proteic de soia. Rezultatul

investigaţiilor a arătat, că caracteristicile fizico-chimice şi microbiologice ale smîntînii

combinate sunt asemănătoare cu ale smîntînii tradiţionale din lapte. Produsul obţinut a fost

Page 18: MICROBIOLOGIE.pdf

18

apreciat după spectrul şi conţinutul de aminoacizi. S-a constatat, că în smîntîna combinată

proteinele vegetale şi proteinele lactice se combină destul de reuşit, îmbogăţind şi sporind

valoarea nutritivă a produsului după spectrul şi conţinutul de aminoacizi, conţinutul cărora

acoperă necesitatea zilnică a organismului uman.

În continuare tehnologia de fabricare a smîntînii combinate a fost încercată în condiţii de

producere la întreprinderea SRL „Agromix- 77”. Mostre de loturi experimentale au fost testate

privind caracteristicile senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice.

În rezultatul cercetărilor efectuate au fost stabilite normativele tehnice privind calitatea şi

fabricarea smîntînii combinate în rezultatul cărora a fost elaborat Standardul de Firmă şi

Instrucţiunea Tehnologică de producere. Standardul de Firmă şi Instrucţiunea Tehnologică au

fost aprobate şi avizate de către Ministerul Sănătăţii a l Republicii Moldova Centrul Naţional

Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Direcţia Generală Medicină Veterinară cu

Inspectoratul Veterinar de Stat al Republicii Moldova şi Ministerul Agriculturii şi Industriei

Alimentare al Republicii Moldova.

Page 19: MICROBIOLOGIE.pdf

19

1. BACTERIILE LACTICE ŞI PROCEDEE TEHNOLOGICE DE OBŢINERE A

SMÎNTÎNII COMBINATE CU PROTEINĂ DE SOIA

1.1 Bacteriile lactice şi utilizarea lor în industria alimentară

Bacteriile lactice prezintă o grupă specifică de microorganisme, care condiţionează

fermentarea acidolactică – descompunerea glucidelor (hidrocarburilor) pînă la acidul lactic. Pe

lîngă produsul de bază – acidul lactic, se formează şi produse secundare – acidul acetic, bioxidul

de carbon, substanţe aromatice, alcoolul etilic etc.

Primele cercetări ştiinţifice ale acestor organisme au fost efectuate de către L. Pasteur,

rezultatele cărora au fost publicate în 1857. De atunci bacteriile lactice prezintă un obiect de

atenţie deosebită din partea specialiştilor în domeniu.

Bacteriile lactice cuprind o largă varietate de genuri, incluzînd un număr considerabil de

specii. Bacteriile lactice cu celule în formă de coci reprezintă familia Streptococcaceae, iar în

formă de bacili familia Lactobacillaceae [1, p. 173-187].

Familia Streptococcaceae, conform ultimei ediţii a determinatorului Bergeys (1997) [86, p.

538, 541-550] face parte din grupa cocilor gram pozitivi şi cuprinde trei genuri Lactococcus,

Leuconostoc şi Streptococcus.

Genul Lactococcus cuprinde 5 specii, din care reprezentantul tipic este Lactococcus lactis,

ce cuprinde subspeciile: Lactococcus lactis ssp.lactis cu biovarianta producătoare de aromă

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis şi Lactococcus lactis ssp. cremoris. Bacteriile

lactice din genul Lactococcus sînt numite lactococi [1, p. 173-187; 118, p. 127-134; 172, p. 171-

177].

În baza utilizării bacteriilor lactice s-au creat şi se dezvoltă ramuri importante ale industriei

produselor alimentare. Bacteriile lactice joacă un rol important în panificaţie, conservarea

legumelor şi fructelor, conservarea hranei pentru animale, conservarea peştelui şi la prepararea

unor produse din carne.

Un rol deosebit îl au bacteriile lactice în industria laptelui la fabricarea produselor lactate

fermentate (lapte acru, iaurturi, brînzeturi, etc.) [24, p. 3-43; 66, p.290-341; 118, p. 127-134;

158, p. 59-63; 139, p. 227-236].

Bacteriile lactice realizează în lapte un şir de procese metabolice esenţiale [116, p. 230-

232; 199, p. 32-35]:

Glicoliza – transformarea zahărului lactic, lactoza, în acid lactic. Acest proces provoacă

scăderea pH-ului laptelui ce duce la flocularea proteinei şi formarea coagulului, ceea ce stă la

baza obţinerii produselor lactate fermentate;

Page 20: MICROBIOLOGIE.pdf

20

Proteoliza – descompunerea proteinelor laptelui în polipeptide, peptone, peptide şi

aminoacizi. Procesul de proteoliză sporeşte valoarea nutritivă a laptelui.

Lipoliza – transformarea acizilor graşi ai grăsimii lactice în cetoacizi, cetone şi eteri

compuşi. Unele din aceste substanţe condiţionează gustul şi mirosul produsului.

Din cele mai vechi timpuri laptele fermentat cu cultură spontană era folosit ca maia cu care

se însămînţa laptele crud pentru a obţine fermentaţia dorită. Dar asemenea procedee făceau

posibilă şi multiplicarea unor microorganisme nedorite, care determinau diferite defecte

organoleptice produselor sau puteau fi dăunătoare sănătăţii consumatorilor. Aceste practici au

fost utilizate pînă la sfîrşitul secolului XIX, cînd au fost obţinute culturi de bacterii selecţionate.

Acestea reprezintă tulpini de anumite specii de bacterii lactice, levuri sau mucegaiuri, izolate în

stare pură din microfora spontană din lapte şi produse lactate, întreţinute şi multiplicate în

laborator. La nivel industrial aceste culturi se realizează în cantităţi mari şi poartă denumirea de

culturi „starter” [2, p. 71-78; 140, p. 1423-1429].

Prin folosirea culturilor selecţionate pure în procesul de fabricare a produselor lactate acide

se obţine un efect dublu – tehnologic şi igienic. Efectul tehnologic constă în faptul că prin

concentraţia optimă a microorganismelor specifice în lapte se obţine aciditatea şi aroma dorită

pentru fiecare produs în parte. Efectul igienic se manifestă prin crearea unei dominaţii a

microflorei favorabile faţă de contaminanţii rezistenţi din lapte şi de contaminanţii apăruţi în

procesul de fabricare a produsului [9, p. 111-120; 147, p. 404-407; 170, p. 1114-1122].

Deci, microorganismele lactice au un rol important în fabricarea produselor lactate

fermentate, prin activitatea lor vitală se asigură desfăşurarea proceselor biochimice în direcţia

dorită, obţinîndu-se proprietăţile specifice fiecărui produs. În scopul dirijării proceselor

biochimice şi obţinerii produselor lactate cu proprietăţi organoleptice superioare, în tehnologia

laptelui se folosesc culturi pure de bacterii lactice special selecţionate.

1.1.1 Caracteristicile morfologice, culturale şi biochimice ale bacteriilor lactice din

genul Lactococcus

Conform determinatorului Bergeys [86, p. 541-550], lactococii prezintă celule sferice sau

ovale cu dimensiunile 0,5 - 1,2 x 0,5 - 1,5 mkm, care se amplasează în pereche sau în lanţuri, nu

formează spori şi capsule imobile, reacţia la coloraţia după Gram este pozitivă. Sînt anaerobi

facultativi şi prezintă cultură mezofilă cu temperatura optimă de creştere de 30 °C, se pot

dezvolta şi la 10 °C, nu se dezvoltă la 45 °C;; fermentează hidrocarburile formînd, în principal

L(+) – acid lactic. Lactococii sînt catalazo- şi oxidazonegativi.

Page 21: MICROBIOLOGIE.pdf

21

În anul 1985, Schleifer şi colaboratori au definit genul Lactococcus, format prin

reorganizarea genurilor Streptococcus şi Lactobacillus, cu reconsiderarea speciilor:

Streptococcus lactis, Streptococcus raffinolactis, Lactobacillus hordniae şi Lactobacillus

xylosus. Ulterior, pentru a nu creea confuzii generale de aspectul microscopic diferit (bastonaşe)

al ultimilor două specii, acestea au fost din nou incluse în genul Lactobacillus, deşi s-a constatat,

că singura diferenţă biochimică între Lactococcus lactis ssp.lactis şi Lactobacillus xylosus constă

în faptul, că ultima are abilitatea de a metaboliza xiloza [8, p.27-30; 21, p. 3-75; 24, p. 3-43].

Criterii principale care au stat la baza reclasificării sunt: structura peretelui celular,

compoziţia în acizi graşi şi menaquinone.

Membrii genului Lactococcus sunt bacterii lactice Gram-pozitive, de forma coccus sau

forme derivate de la acestea, putînd prezenta celule ovoidale, în funcţie de condiţiile de cultivare.

Celulele, care de obicei sunt asociate în perechi sau lanţuri scurte, au diametre de 0,5 – 1,5 µm şi

nu prezintă mobilitate.

Caracterizaţi prin auxotrofie severă faţă de unii aminoacizi şi vitamine, lactococii au

capacitatea de a se dezvolta în domeniul de temperatură 10 – 45 °C, cu optim la temperaturi de

25 – 30 °C. Nu au capacitatea să crească în prezenţa de 0,5 % NaC l. Aceste proprietăţi sunt utile

în diferenţierea speciilor genului Lactococcus de cele ale genului Streptococcus şi în special de

Streptococcus thermophillus [8, p.27-30; 9, p. 111-120; 21, p. 3-75].

Dintre factorii de creştere importanţi pentru dezvoltarea şi activitatea fiziologică a

lactococilor cei mai importanţi sunt aminoacizi izoleucina, valina, leucina, histidina, metionina,

arginina, prolina, glutamat, serina şi treonina, şi vitaminele biotina, piridoxalul, acidul folic,

riboflavină, niacina, tiamina şi acidul pantotenic. În plus, unele microelemente sunt esenţiale,

alături de glucoză, pentru dezvoltarea optimă în medii definite. În lapte, în timpul de generaţie

este de 60 – 70 minute, şi de numai 35 – 40 de minute sintetice cu compoziţie optimizată din

punct de vedere nutriţional.

Alte caracteristici prin care lactococii se diferenţiază de alte bacterii lactice sunt pH-ul

optim de acţiune şi tipul de acid lactic format, avînd în vedere capacitatea lor de a forma cantităţi

importante de acid lactic. Astfel, comparativ cu alte bacterii lactice, lactococii nu produc decît

izomerul L al acidului lactic.

Speciile cu importanţă practică sunt Lactococcus lactis ssp.lactis şi cremoris. Aceste

bacterii componente ale culturilor „starter” mezofile se caracter izează prin potenţialul lor de a

produce acid lactic. Au capacitatea de a fermenta concentraţii de lactoză sub 0,5 % şi prezintă

acidotoleranţă redusă (încep sa fie inhibate la pH<4,5), comparativ cu alte bacterii lactice (de

exemplu Lactobacillus). Majoritatea lactococilor formează acid lactic de tip L(+) ca principal

Page 22: MICROBIOLOGIE.pdf

22

produs final al fermentaţiei, cu excepţia tulpinilor de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar

diacetylactis, care formează pe lîngă acid lactic şi aldehidă acetică, diacetil şi acetoina, avînd

capacitatea de a fermenta şi citratul [8, p.27-30; 9, p. 111-120; 21, p. 3-75; 24, p. 3-43].

Utilizaţi de obicei în culturi „starter” multiple mixte, în combinaţie cu tulpini de

Streptococcus şi Lactobacillus, ca tulpini aparţinînd unei singure specii sau la specii diferite,

lactococii prezintă importanţă pentru producerea de acid lactic, substanţe de aromă, capacitatea

proteolitică şi lipolitică, precum şi formarea de compuşi cu potenţial bioconservant.

Nu necesită oxigen pentru dezvoltare, însă pot tolera prezenţa oxigenului ca urmare a

enzimelor oxidative pe care le posedă.

Peroxidul de hidrogen (H2O2) se acumulează în mediul fermentativ deoarece tulpinile de

Lactococcus lactis nu posedă catalază. Aceasta crează efecte bioconservative suplimentare în

mediu de acţiune al lactococilor. În contrast, atunci cînd se doreşte stimularea multiplicării

lactococilor în culturi „starter”, se recomandă adaosul exogen de catalază în mediul fermentativ

pentru a preveni efectul inhibitor al H2O2 asupra lui Lactococcus lactis [8, p.27-30; 9, p. 111-

120; 24, p. 3-43].

Conform profesorului microbiolog P. Stepanenco (1999) (П.Степаненко) [118, p. 127-

134], pentru dezvoltare lactococii necesită medii nutritive cu aminoacizi, hidrolizaţi ai

proteinelor de carne, lactoalbumine, cazeină şi vitamine, în special vitaminele grupei B. În

calitate de sursă de carbon utilizează mono- şi dizaharide şi acizi organici.

Lactococii, ca şi majoritatea bacteriilor lactice, în general, se cultivă în medii lichide pe

bază de lapte degresat sau lapte hidrolizat şi pe medii nutritive agarizate pe bază de lapte

hidrolizat.

Pe suprafaţa mediului agarizat cu lapte hidrolizat şi cretă formează colonii în formă de

picături mici (S- forma) cu margină regulată, dimensiuni 0,5 - 1 mm cu zone transparente

condiţionate de transformarea carbonatului de calciu sub acţiunea acidului lactic în lactat de

calciu solubil. În profunzime coloniile au formă lenticulară. Lactococii cresc în medii nutritive

cu pH de la 5,5 pînă la 8,8.

La Lactococcus lactis ssp.lactis celulele se amplasează în general în formă de diplococi, în

lapte formează şi lanţuri scurte, temperatura optimală de dezvoltare este 30 - 35 °C, este un

acidifiant activ; la temperatura optimă coagulează laptele peste 10 - 12 ore (o ansă cultură în 10

ml lapte steril), formînd coagul omogen, dens, care crapă la scuturare, atingînd limita de aciditate

la 120 °T; reduce şi coagulează laptele turnesolat, descompune arginina cu eliminarea

amoniacului, nu se dezvoltă în mediu bazic cu pH 9,5, fermentează acid din galactoză, glucoză,

maltoză şi lactoză, nu fermentează arabinoza, xiloza, zaharoza, tregaloza, salicina, inulina,

Page 23: MICROBIOLOGIE.pdf

23

glicerolul, sorbitolul. Unele tulpini produc antibioticul nizina, care inhibă dezvoltarea majorităţii

stafilococilor, clostridiilor, micrococilor ş.a. [23, p. 14-20; 24, p. 3-43; 27, p. 3-24; 28, p. 25-42;

118, p. 127-134; 139, p. 227-236; 147, p. 404-407].

La Lactococcus lactis ssp.cremoris, spre deosebire de Lactococcus lactis ssp.lactis,

celulele formează în lapte mai multe lanţuri scurte şi lungi;; temperatura optimă de dezvoltare

este 20 - 25°C; are activitate de acidogeneză mai slabă în comparaţie cu Lactotoccus lactis

ssp.lactis; la temperatura optimă procesul de coagulare durează peste 12 ore (o ansă cultură în 10

ml lapte steril), formînd coagul omogen, dens, cu consistenţă smîntînoasă, unele tulpini formînd

un coagul vîscos [28, p. 25-42];; dezvoltă o aciditate titrabilă limită de 110 - 115°T, nu produce

amoniac din arginină, nu creşte în bulion cu pH 9,2 şi în bulion cu conţinut de 4% de NaCl; nu

creşte în lapte cu 0,3% albastru de metilen. Se întîlneşte în natură cu mult mai rar decît

Lactococcus lactis ssp. lactis [23, p. 14-20; 24, p. 3-43; 27, p. 3-24; 118, p. 127-134].

La Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis celulele se amplasează asemănător

Lactococcus lactis ssp.lactis; este separat în variantă aparte, deoarece în afară de acidul lactic din

lactoză şi acid acetic din glucoză produce şi substanţe aromatice diacetil şi acetoină din citraţi;;

are activitate acidifiantă cu mult mai slabă decît Lactococcus lactis ssp.lactis şi Lactococcus

lactis ssp.cremoris, formează coagul timp de 16 ore (o ansă cultură în 10 ml lapte steril) şi mai

mult, aciditatea limită atinge 70 - 100°T, reduce şi coagulează laptele turnesolat, creşte în mediu

cu 4% NaCl, majoritatea tulpinilor descompun arginina cu eliminarea amoniacului [1, p. 173-

187, 118 p. 127-134, 170 p. 1114-1122, 172 p. 171-177]. În mediu cu 3 % agar coloniile au

formă de bucăţele de vată [28, p. 25-42].

Primele studii privind activitatea proteolitică a bacteriilor lactice au fost efectuate de către

Freidenreih şi Orla-Iensen în anul 1900 [23, p. 14-20]. Fenomenul de proteoliză în lapte începe şi

activ decurge în perioada creşterii intensive a culturilor, cînd cantitatea celulelor în mediu este

maximă. Aceasta demonstrează, că hidroliza proteinelor se efectuează sub influenţa fermenţilor,

care se elimină din celulele vii de bacterii lactice din mediu, fapt important în tehnologia

produselor lactate fermentate.

M. V. Zalaşco (М.В. Залашко) şi C. V. Mocealova (К. В. Мочялова) au determinat, că

tulpinile, care îşi păstrează timp îndelungat viabilitatea în timpul cultivării în lapte în condiţii de

laborator, posedau o activitate proteolitică înaltă. Intensitatea activităţii proteolitice la diferite

genuri de bacterii lactice nu este identică. Chiar în interiorul unui gen de bacterii lactice se

întîlnesc tulpini, care au activitate proteolitică diferită. Aceasta demonstrează necesitatea de a

determina în timpul selecţiei bacteriilor lactice activitatea lor proteolitică [23, p. 14-20].

Page 24: MICROBIOLOGIE.pdf

24

În rezultatul cercetărilor multianuale A. C. Maximova, 1968 (А. К. Максимова) a împărţit

lactococii mezofili lactice Lactococcus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris,

Lactococcus lactis ssp. acetoinicus după activitatea lor proteolitică în trei grupuri – active, medii

şi slabe. Tulpinile valoroase pentru producere prezintă culturile, care peste 8 ore de fermentare

formează în lapte 3% tirozină sau mai mult [24, p. 3-43; 139, p. 227-236; 172, p. 171-177].

Autorii L. Bannicova (1975) (Л. Банникова), N. Coroliova (1987) (Н. Королева) din

Institutul de Cercetări Ştiinţifice din domeniul Laptelui din Rusia şi A. Laudoniu (1995) din

Institututl de Chimie Alimentară din România au propus scheme de identificare şi diferenţiere a

subspeciilor de bacterii lactice, utilizate în industria laptelui, din genul Lactococcus lactis [10;

23, p. 14-20; 24, p. 3-43]. Schemele sînt reprezentate în tabelele 1.1-1.4.

Tabelul 1.1 Schema de identificare a subspeciilor de bacterii lactice

Indici Microorganisme Lactococcus

lactis subsp. lactis

Lactococcus lactis subsp.

cremoris

Lactococcus lactis subsp. acetonycus

Lactococcus lactis subsp. diacetylactis

Streptococcus thermophilus

1 2 3 4 5 6 Aspectul microscopic Predomină

coci, diplococi

Diplococi, predomină lanţuri lungi

Predomină diplococi

Diplococi, lanţuri scurte

Predomină lanţuri lungi

Coloraţie Gram + + + + + Producerea catalazei - - - - -

Producerea CO2 din glucoză - - - - - Producerea amoniacului din

arginină + - + + -

Creşterea în lapte la temperatura

30oC + + + + +

45oC - - - - +

Reducerea laptelui turnesolat

+ + + + -

Creştere în albastru de metilen 0,1%

+ + + + -

Rezistenţă la încălzire

60oC + + + + + 65oC - - - - -

Rezistnţa la NaCl 2% + + + + + 4% + ± + + ±

6,5% ± ± ± ± -

Page 25: MICROBIOLOGIE.pdf

25

Continuarea tabelului 1.1 Schema de identificare a subspeciilor de bacterii lactice Indici Microorganisme

Lactococcus lactis subsp. lactis

Lactococcus lactis subsp.

cremoris

Lactococcus lactis subsp. acetonycus

Lactococcus lactis subsp. diacetylactis

Streptococcus thermophilus

1 2 3 4 5 6 Creştere la pH 9,2 + - + + -

9,6 - - - - - Limita de aciditate titrantă

(oT) 120 110-115 110-120 80-100 110-120

Durata de coagulare a laptelui (inoculum 3%) la to

optimală

4-6 ore 5-7 ore 5-8 ore 8-16 ore 3,5-5 ore

Fermentarea hidraţilor de carbon

amidon - - - - - dextrina + - - - - rafinoza - - - - - lactoza + + + + +

zaharoza - ± - - ± glucoza + + + + manoza - ± - - -

galactoza + + + + ± arabinoza - - + - ±

xiloza - - - - ± rhamnoza - - - - -

sorbita +- - - - - manita + ± + + -

salicina ± ± - + - glicerina - - - - - levuloza + + + + + maltoza ± ± - - -

Legenda: + - reacţia pozit ivă; - - reacţia negativă; ± - e posibilă reacţie pozitivă şi negativă.

Tabelul 1.2 Indici de diferenţiere a Lactococcus lactis subsp.lactis şi Lactococcus lactis subsp.

cremoris

Indici Lactococcus lactis subsp. lactis

Lactococcus lactis subsp. cremoris

Producerea NH3 din arginină + - Creşterea la temperatură (39-40)oC + - Creşterea în mediu cu 4% NaCl + -

Page 26: MICROBIOLOGIE.pdf

26

Continuarea tabelului 1.2 Indici de diferenţiere a Lactococcus lactis subsp.lactis şi Lactococcus

lactis subsp. cremoris

Indici Lactococcus lactis subsp. lactis

Lactococcus lactis subsp. cremoris

Fermentarea

maltozei + - dextrinului + -

Capacitatea de a forma lanţuri lungi în lapte - +

Tabelul 1.3 Indicii de diferenţiere a Lactococcus lactis subsp.lactis biovar diacetylactis şi Lactococcus lactis subsp. acetoinicus

Indici Lactococcus lactis subsp. diacetylactis

Lactococcus lactis subsp. acetoinicus

Durata coagulării laptelui cu 3% cultură, ore 16 4,5-8 Limita de acidifiere în lapte oT 80-100 100-120

Producerea diacetil stabil - Producerea acetoinei - +

Tabelul 1.4 Indici de diferenţiere a Streptococcus thermophilus şi Lactococcus lactis subsp.

lactis

Indici Lactococcus thermophilus Lactococcus lactis subsp. lactis

Creşterea la 45 oC + - Rezistenţa la 65 oC 30 min + -

Creştere în mediu cu 4 % NaCl - + Reducerea laptelui turnesolat - +

Pentru identificarea genului Lactococcus în determinatorul Bergeys (1997) sînt propuşi

indicii de diferenţiere reprezentaţi în tabelul 1.5

Tabelul 1.5 Indicii de identificare a genului Lactococcus după Bergeys

Caracteristici Aero-coccus

Entero-coccus Gemella Lacto-

coccus Leuco-nostoc

Melisso-coccus

Pedio-coccus

Situarea celulelor (frotiu

microscopic)

Tetrade, perechi

Pereche de coci

(diplococi), lanţuri

Pereche de coci

(diplococi), lanţuri scurte

Pereche de coci

(diplococi), lanţuri scurte

Pereche de coci

(diplococi), lanţuri

Lanţuri de coci

Tetrade, uneori perechi

Mobilitatea - D - - - - - Creşterea la

10 °C + + - + + - 45 °C - + - - - - D

Page 27: MICROBIOLOGIE.pdf

27

Continuarea tabelului 1.5 Indicii de identificare a genului Lactococcus după Bergeys

Caracteristici Aero-coccus

Entero-coccus Gemella Lacto-

coccus Leuco-nostoc

Melisso-coccus

Pedio-coccus

Creşterea la pH 9,6 + + - - D

Creşterea în 6,5 % NaCl + + - D - D

Creşterea în 40 % bilă + + D D

Activitatea la catalază - - - - - -

Prezenţa citohromilor - - - -

Produs de bază de fermentarea hidrocarburilor

acid lactat lactat lactat lactat, etanol lactat lactat

Lapte % G+C în ADN 35-40 32-42 30-35 38-40 38-44 29-30 34-42

Legenda: „+” – 90 % şi mai multe tulp ini pozit ive;; „-” – 90 % şi mai multe tulp ini negative;; „D” – reacţii

diferite la diverse taxoane (genul unei specii sau genul unei familii).

Pentru diferenţierea speciilor şi subspeciilor din genul Lactococcus lactis, în acelaşii

determinator, sînt propuşi indicii reprezentaţi în tabelul 1.6.

Tabelul 1.6 Indicii de identificare a subspeciilor din genul Lactococcus lactis după Bergeys

Carcteristici L.garvieae

Lactococcus lactis L.piscium L.plantarum

L.raffino-lactis ssp.cremoris ssp.hordniae ssp.lactis

Creşterea la 40 °C + - - (+) - - - Creşterea în 4 % NaCl + - - + + -

Hidroliza argininei + - + + - - (-)

Formarea acidului din

lactoză + + - + + - + manitolă (+) - - (-) + + d rafinoză - - - - + - +

Pirrolidonilari-lamidază + - - (-) - -

Legenda: „+” – 90 % şi mai multe tulpin i pozitive; (+) – 80-89 % tulp ini pozit ive; d – 21-79 % tulpin i

pozitive; (-) – 11-20 % tulpini pozitive; „-” – 90 % şi mai multe tulp ini negative.

1.1.2 Bacteriile lactice – producătoare de bacteriocine

Page 28: MICROBIOLOGIE.pdf

28

Multe bacterii sintetizează substanţe antibiotice de natură prot-peptidică, care distrug

genurile înrudite sau tulpinile, care le împiedică dezvoltarea. Aceste substanţe cu activitate

specifică au primit denumirea de bacteriocine, biosinteza cărora se codează cu plazmide şi se

efectuează în mai multe cazuri pe ribosomi [25, p. 154; 45, p. 109-113; 46, p. 94-99; 53; 145, p.

145-150; 148, p. 129-146; 202].

Bacteriocinogenia este un fenomen biologic larg răspândit în natură şi se asociază cu

antagonismul.

Spre deosebire de antibioticele cunoscute, bacteriocinele au un spectru comparativ îngust

de activitate, deoarece sunt active împotriva bacteriilor de acelaşi gen sau genuri înrudite

filogenetic [30, p. 48-54; 31, p. 26-32; 44, p.13-15; 72, p.99-146; 164, p. 229-235].

Bacteriile lactice formează un spectru larg de bacteriocine: curvacină, diacetină,

lactococcină, acidocină, lactocină, plantacină, plantaricină ş.a. Bacteriocinele bacteriilor lactice

se divizează în două grupe. Reprezentanţii primei grupe se caracterizează printr-un spectrul

îngust de activitate antibacteriană – provoacă moartea organismelor asemănătoare cu organismul

producent. În această grupă întră lactocina B şi F-27, amilovorina, pediocina N5P, termofilina A,

curvacina A, amilovorina L471, enterococcină. Bacteriocinile care fac parte din grupa a doua,

inhibă creşterea multor genuri de microorganisme gram pozitive, inclusiv Listeria

monocytogenes, Clostridium botulinum, Clostridium sporogenes, Staphylococcus aureus,

Pediococcus acidilactici, Bacillus ssp., Enterococcus faecalis [30, p. 48-54; 32, p. 34; 42, p. 59-

64; 161, p. 151-158; 164, p. 229-285; 182], care provoacă alterarea produselor alimentare şi au

acţiune patogenă asupra organismului uman. La bacteriocinile din grupa a doua se referă:

pediocina A, acidocina B, diacetina B-1, curvacina FS47, lacticina 3147, plantaricina C,

enterococine, salivaricina, nizina, sarcacina 674, mutacina.

Un şir de proprietăţi ale bacteriocinelor (inactivarea cu proteinaze şi rezistenţa la încălzire)

confirmă natura lor proteică şi peptidică. Studierea condiţiilor de formare a bacteriocinelor de

către reprezentanţii unor bacterii lactice Lactococcus lactis, Pediococcus acidilactici,

Leuconostoc carnosum, Leuconostoc mesenteroides au demonstrat, că condiţiile, care contribuie

la acumularea masei celulare, asigură formarea substanţelo r de natură proteică şi peptidică cu

proprietăţi bactericide.

Biosinteza bacteriocinelor ca şi biosinteza altor substanţe bioactive este influenţată de

condiţiile de cultivare a producentului: compoziţia mediului nutritiv, pH, temperatura, durata

incubaţiei [123, p. 85; 168, p. 317-322; 201, p. 281-291].

Bacteriocinele, produse de bacteriile lactice sînt studiate destul de detailat. Astfel din

Lactococcus lactis a fost izolat şi curăţat bacteriocinul diacetin B-1 cu masa moleculară, egală cu

Page 29: MICROBIOLOGIE.pdf

29

4300 Da, a fost determinată structura iniţială, care include 37 de resturi aminoacidice [141, p.

101-104]. Bacteriocinele obţinute din 14 tulpini de L.lactis izolate din lapte şi produse lactate

posedă un spectrul larg de activitate, inhibă creşterea bacteriilor patogene din genul Listeria, a

bacteriilor P.acidilactici, S.aureus, L.plantarum [120, p. 235-240; 121, p. 560-568; 122, p. 677-

684; 155, p. 275-281; 164, p. 229-235; 183; 193, p. 296-307].

În industria alimentară este de perspectivă utilizarea unui şir de bacteriocine produse de

bacteriile lactice. Bacteriocina asigură dominarea microflorei necesare şi inhibă microflora

străină, ceea ce asigură securitatea proceselor microbiologice. De exemplu, la producerea

salamului uscat în calitate de cultură bacteriană se utilizează Lactobacillus curvatus, care

formează curvacină, ce inhibă dezvoltarea lactobacililor înrudiţi şi a bacteriilor condiţionat-

patogene, asigurînd securitatea proceselor biochimice în timpul maturizării salamului uscat [155,

p. 275-281; 188, p. 48; 193, p. 296-307; 198, p. 457-462].

Bacteriile lactice din genul Lactococcus, Lactobacillus, Pediococcus, Leuconostoc, care

formează substanţele antibacteriene în special bacteriocine, pot fi utilizate pentru conservarea

alimentelor [45, p. 109-113; 46, p. 94-99; 154, p. 3-4; 155, p. 275-281; 163, p. 1316-1325; 188,

p. 48; 194, p. 405-409; 202].

Din bacterii lactice se izolează cîteva bacteriocine, care prezintă lantibiotice – polipeptide

bacteriene, în compoziţia cărora întră aminoacizii tioeterici rar întîlniţi, lantionin şi metilalanină.

Aceste substanţe posedă un spectru larg de activitate antimicrobiană. După mecanismul de

biosinteză lantibioticele pot fi divizate în două grupe: nizină şi subtilină, produse de B.subtilis.

Mecanismul activităţii biologice a lantibioticelor, inclusiv nizina, este legat de dereglarea

permeabilităţii membranelor citoplasmatice bacteriene [101; 193, p. 296-307; 196, p. 575-587;

200, p. 2809-2814].

La lantibioticele sintetizate de bacterii lactice se referă: lactocina 481, streptococcina AFF

22, salivarimicina A, variacina, lacticina 3147, bacteriocina din Streptococcus salivarius

SBT1277, nizina [152, p. 1022-1024; 156, p. 1-11; 168, p. 317-322].

Lantibioticele deasemenea se utilizează în industria alimentară pentru conservarea

produselor alimentare [95; 163, p. 1316-1325].

Lacticina 3147 se formează din L.lactis,3147, are un spectru larg de activitate

antimicrobiană (asemănătoare cu a nizinei) şi este termostabilă. Este izolată din granule de chefir

şi se utilizează în producerea caşcavalului Cedder. Timp de şase luni de maturizare a

caşcavalului conţinutul de bacteriocine în masa caşcavalului se află la nivel constant, iar

populaţia bacteriilor străine scade considerabil. Astfel de culturi pot servi ca o metodă de control

a dezvoltării microflorei în produsele fermentate în perioada de maturizare [186, p. 612-619].

Page 30: MICROBIOLOGIE.pdf

30

Nizina, una din cele mai studiate bacteriocine prezintă un antibiotic po lipeptidic, care face

parte din grupa lantibioticelor sintetizată de unele tulpini de L.lactis. Nizina acţionează asupra

membranei citoplasmatice [118, p. 127-134; 119, p. 47-54; 120, p. 235-240; 122, p. 677-684;

152, p. 1022-1024; 168, p. 317-322; 174, p. 203-209; 184, p. 217-224].

1.1.3 Variabilitatea naturală şi de pasaj Activitatea biochimică a bacteriilor lactice depinde nu numai de factori externi (valoarea

nutritivă a laptelui, temperatura ş.a.), dar şi de raportul dintre celulele biochimic active şi pasive

în populaţia microorganismelor, ceea ce determină viabilitatea culturii şi valoarea ei practică. În

procesul pasajelor la unele tulpini activitatea biochimică iniţială se păstrează, la altele variază

sau scade brusc şi ireversibil. Cea mai labilă grupă reprezintă streptococii lactici mezofili. Se

consideră valoroase acele tulpini, care un timp îndelungat îşi păstrează activitatea lor biochimică.

Culturile, populaţia cărora conţine celule cu activitate biochimică apropiată, sunt omogene şi mai

rezistente, iar culturile în componenţa cărora întră celule, care se deosebesc considerabil după

activitatea biochimică sînt eterogene variabile [21, p. 3-75; 61, p. 68-81; 62, p. 5-24; 142, p. 423-

430; 192, p. 140-146].

Confrom elaborărilor cercetătorului B. Dospehov (В. Доспехов) [49, p. 154-223] culturile

la care coeficientul de variabilitate este în limitele de la 1 % pînă la 10 %, se caracterizează ca

omogene şi slab variabile;; în cazul coeficientului de variaţie de la 10 pînă la 20 % - mediu

eterogene şi mediu variabile; iar cu coeficientul de variaţie mai mult de 20 % culturile sînt

puternic eterogene cu grad mare de variabilitate [142, p. 423-430; 173, p. 575-599].

Savanţii L. Bannicova şi S. Zadoiana (Л. Банникова, С. Задояна) [56, p. 15-17] au studiat

din punct de vedere al capacităţii de acidogeneză în lapte populaţiile unor tulpini de Lactococcus

lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp. acetoinicus, utilizate

în compoziţia culturilor pentru produsele lactate fermentate. La culturile de Lactococcus lactis

ssp. lactis cercetările au arătat, că din 13 tulpini studiate numai 6 prezintă populaţie omogenă,

coeficientul de variaţie a cărora a fost 2,7 - 8,4 %. Celelalte tulpini au populaţie eterogenă, din

care 4 tulpini – variabilitatea medie a celulelor (coeficientul de variaţie 11,0 - 18,6 %), iar 3

tulpini sunt cele mai variabile şi foarte eterogene (coeficientul de variaţie 25,9 - 37,4 %). La

culturile de Lactococcus lactis ssp. cremoris, din 12 tulpini studiate, 7 sunt slab variabile

(coeficientul 5,9 - 9,0 %); trei tulpini – după coeficientul de variaţie (10,4 - 12,2 %) pot fi

caracterizate ca mediu variabile, 2 tulpini – puternic variabile (coeficientul de variabilitate 23,6 -

40,1 %). Culturile Lactococcus lactis ssp. acetoinicus, din 14 tulpini studiate numai 5 au

Page 31: MICROBIOLOGIE.pdf

31

populaţia omogenă (coeficientul variaţiei 3,8 - 9,0 %). Restul tulpinilor se caracterizează prin

variabilitate medie şi puternică a populaţiei (coeficientul variaţiei de la 10,2 pînă la 32,1 %).

Astfel în populaţiile de Lactococcus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris,

Lactococcus lactis ssp. acetoinicus, care se utilizează în producere, se întîlnesc tulpini atît cu

populaţia de celule omogene, cît şi cu populaţia de celule eterogene. Aceste date demonstrează,

că selecţia tulpinilor pentru culturile destinate industriei laptelui trebuie efectuată cu evidenţa

distribuirii celulelor în populaţie.

În procesul studierii proprietăţilor bacteriilor lactice Lactococcus lactis ssp. lactis,

Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp. acetoinicus, Str. thermophilus s-a

observat, că tulpinile din aceeaşi specie au sensibilitate diferită privind calitatea laptelui în

anotimpurile anului şi reacţia la pasaje repetate [142, p. 423-430; 173, p. 575-599].

Cercetările demonstrează, că în diferite perioade ale anului structura populaţiei

streptococilor lactici mezofili n-a fost stabilă. O instabilitate deosebită au demonstrat culturile de

Lactococcus lactis ssp. lactis şi Lactococcus lactis ssp. cremoris, cu variabilitate naturală medie

şi puternică, ceea ce se vede din tabelele 1.7 şi 1.8.

Tabelul 1.7 Variabilitatea naturală a tulpinilor de Lactococcus lactis ssp. lactis

Perioada însămînţării, nr. pasajului Nr. culturii L.l.ssp. lactis

6296 33025 4392 Acidogeneza °T

martie, 0 80 94 70 aprilie, 2 94 66 mai, 3 93 67 74

iulie, 5-7 94 78 62 septembrie, 9 89 94 59

Coeficientul de variabilitate υ, % martie, 0 5,2 13,2 35,7 aprilie, 2 9,3 33,0 mai, 3 8,6 36,1 29,2

iulie, 5-7 8,4 26,0 30,0 septembrie, 9 9,2 11,0 40,0

Acidogeneza °T martie, 0 85 70 67 mai, 2 79 68 68 iulie, 5 82 83 83

noiembrie, 10 78 69 76

Tabelul 1.8 Variabilitatea naturală a tulpinilor de Lactococcus lactis ssp. cremoris

Page 32: MICROBIOLOGIE.pdf

32

Perioada însămînţării, nr. pasajului Nr. culturii L.l.ssp. сremoris 939 5436 6647

Coeficientul de variabilitate υ, % martie, 0 6,0 12,5 21,0

mai, 2 6,7 37,6 31,0 iulie, 5 8,3 11,2 11,8

noiembrie, 10 10,0 12,6 30,0

Cele mai sensibile la schimbările sezoniere şi la calitatea laptelui au fost tulpinile L.l.ssp.

lactis 32025, L.l.ssp. сremoris 5436 şi 6647. Primăvara (mai) şi toamna (noiembrie) în populaţie au

fost pînă la 30 - 35 % celule, care şi-au pierdut proprietatea de a fermenta laptele.

Culturile slab variabile de L.l.ssp. lactis 6296 şi L.l.ssp. cremoris 939 au fost mai rezistente

la oscilaţiile calităţii laptelui. Pe parcursul tuturor perioadelor anului în ele dominau celulele

biochimic active. Tulpinile de L.l.ssp. сremoris au demonstrat sensibilitate mai mare la calitatea

laptelui de cît L.l.ssp. lactis. [56, p. 15-17].

Cercetătorii Ganina V. I., Ananieva N. V. (В. И. Ганина, Н. В. Ананьева) şi alţii, care

activează la catedra „Tehnologia laptelui şi produselor lactate” a Universităţii de Stat de

Biotehnologii Aplicative din Moscova, au studiat variabilitatea proprietăţilor iniţiale tehnologic-

funcţionale (activitatea de fermentare a laptelui, cinetica acidităţii titrabile şi active, cantitatea

celulelor bacteriene lactice în 1 cm3 suspensie, sinereza coagulului format, proprietăţile

organoleptice, capacitatea de a sintetiza exopolizaharide) la tulpinile de bacterii lactice

Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactobacterium delbrueckii subsp.bulgaricus şi

Lactobacterium acidophilus. S-a stabilit, că în procesul de pasare cea mai mare parte din

tulpinile studiate (69,6 %) şi-au schimbat activitatea fermentativă şi capacitatea de sinteză a

exopolizaharidelor.

La orice cultură bacteriană pură în procesul de creştere, păstrare şi reînsămînţare pot apărea

mutaţii privind proprietăţile morfologice culturale şi fermentative, de aceea în procesul de

selecţie este necesar de a studia fenomenele variabilităţii de pasaj a tulpinilor destinate utilizării

în compoziţia culturilor „starter” pentru produse lactate fermentate [33, p. 39-40; 192, p. 140-

146].

Determinarea stabilităţii populaţiilor streptococilor lactici prezintă un mare interes practic,

deoarece numai astfel de tulpini sunt perspective pentru utilizare în compoziţia culturilor

„starter” şi obţinerea producţiei cu calitate constantă pe parcursul anului întreg [56, p. 15-17].

1.1.4 Bacteriofagii bacteriilor lactice

Page 33: MICROBIOLOGIE.pdf

33

Pentru prima dată bacteriofagii bacteriilor lactice au fost depistaţi şi studiaţi în anul 1935

de către savanţii din Noua Zelandă H. P Uaithed şi Dj. A. Kox, care au stabilit, că bacteriofagii –

sînt virusuri, ce provoacă lizarea celulelor bacteriene şi pieirea acestora. Pretutindeni, unde sunt

bacterii există şi fagii lor omologi.

În anii 70 ai secolului XX savanţii din Rusia au reuşit să înceapă lucrări de izolare şi creare

a colecţiei de fagi, care circulă la întreprinderile de prelucrarea laptelui şi studierea proprietăţilor

lor. Cercetările efectuate au demonstrat, că sursă de fagi pot fi însuşi culturile de fermentare,

laptele crud şi pasteurizat, aerul din întreprinderi, suprafaţa utilajelor, zerul, produsele lactate

acide etc. [113, p. 66; 128, p. 45-48; 129, p. 158-160; 165, p. 48-52; 166, p. 14-15].

În Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniu laptelui din Moscova din mostre de zer, de

lapte şi produse lactate fermentate obţinute la întreprinderile de prelucrare a laptelui din diferite

regiuni geografice, au fost izolaţi bacteriofagi ai streptococilor lactici mezofili. Toţi bacteriofagii

izolaţi au demonstrat un spectru larg de activitate lizică. Bacteriofagii lizau bacterii din toate

genurile de streptococi lactici mezofili, care intră în compoziţia culturilor pentru brînză şi

smîntînă. Mai rezistente la fagi au fost tulpinile de L.l.ssp. cremoris;; mai puţin rezistente au fost

tulpinile de L.l.ssp. lactis.

Studiul termorezistenţei fagilor izolaţi a arătat, că fagii se inactivează complet numai în

regimul de prelucrare termică a laptelui la temperaturile de 92 - 95°C timp de 20 - 30 min;; în

regimul pasteurizării laptelui la temperaturile de 74 - 76°C titrul fagilor scade de sute de ori;; în

regimul pasteurizării laptelui utilizat la fabricarea produselor lactate acide la temperaturile de 85-

87°C titrul fagilor scade de mii de ori [76, p. 24-26].

Răspîndirea bacteriofagilor bacteriilor lactice prezintă un pericol semnificativ pentru

întreprinderile de prelucrare a laptelui, deoarece pot provoca încetinirea sau chiar stoparea

procesului de fermentare acidolactică la fabricarea produselor lactate acide. Totodată crează

condiţii favorabile pentru dezvoltarea microflorei străine şi patogene, ce are ca urmare scăderea

calităţii şi siguranţei produselor finite [76, p. 24-26].

În rezultatul studiilor au fost propuse unele măsuri în scopul diminuării acţiunii

bacteriofagilor bacteriilor lactice la întreprinderile de prelucrare a laptelui: utilizarea culturilor

„starter” pentru fermentarea laptelui alcătuite din mai multe tulpini de bacterii lactice;; rotaţia

periodică a culturilor „starter” la întreprinderi;; respectarea măsurilor sanitare la întreprinderile de

prelucrare a laptelui pentru a preveni înmulţirea bacteriofagilor şi pătrunderea lor în laptele

pentru producţie [33, p. 39-40; 35, p. 20-21; 106, p. 29-30; 128, p. 45-48; 129, p. 158-160].

Page 34: MICROBIOLOGIE.pdf

34

1.1.5 Surse naturale de obţinere a culturilor pure de bacterii lactice şi utilizarea lor în industria laptelui

După V. Bogdanov (1968) (В. Богданов) laptele este un mediu foarte favorabil pentru

dezvoltarea tulpinilor active de bacterii lactice, deaceea laptele şi produsele lactate prezintă sursa

principală de obţinere a culturilor pure de bacterii lactice [28, p. 25-42].

Laptele crud şi produsele lactate din timpuri străvechi se utilizează ca sursă pentru

obţinerea culturilor de bacterii lactice. Totuşi laptele nu prezintă unicul habitat al bacteriilor

lactice, majoritatea acestor microorganisme nimeresc în lapte în procesul mulsului (din pulpa

animalului, din băligar, hrană, iarbă, sol, inventar ş.a.). Dezvoltarea microorganismelor în lapte

se observă în timpul păstrării şi transportării [147, p. 404-407; 150, p. 449-452; 175, p. 35-41;

181; 187, p. 613-618; 189, p. 649-652; 190, p. 235-241; 191, p. 200-208; 194, p. 405-409].

Bogdanov V. M. şi Maximova A. C. (В. М. Богданов, А. К. Максимова) [27, p. 3-24; 78,

p. 52-69] pentru prima dată au arătat, că solul şi sistemul radicular al plantelor reprezintă o sursă

bună pentru izolarea şi selecţia tulpinilor tehnologic valoroase de bacterii lactice mai rar întîlnite

în natură – Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis.

Bacteriile lactice se găsesc în sol, pe plante (flori, frunze, tulpini), se centralizează lîngă

sistemul radicular al plantelor [67, p. 53-59; 137; 169, p. 149-153; 179, p. 396-405].

Sînt cunoscute şi alte surse naturale de izolare a bacteriilor lactice, de exemplu maiele le de

grîu pentru pîine [195, p. 582-591], bere [144, p. 150-157], hidrobionţii Mării Negre [137],

salamuri [148, p. 129-146].

Nu există o părere unică despre perioada izolării bacteriilor lactice din lapte. Unii autori

consideră, că pentru izolarea microflorei lactice este optimală perioada de primăvară. Laptele de

primăvară este mai sărac din punct de vedere nutritiv şi conţine diferite substanţe, care stopează

dezvoltarea bacteriilor lactice. În astfel de mediu se pot dezvolta numai forme rezistente de

bacterii lactice. Alţi autori [24, p. 3-43] consideră, că cea mai favorabilă perioadă pentru izolarea

bacteriilor lactice este a doua jumătate a lunii mai pînă în august, cînd laptele ca mediu este mai

favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor lactice şi din diferite surse (lapte, produse lactate, flori,

plante, pomuşoare, fructe, legume) se poate izola o cantitate maximală de bacterii lactice cu

proprietăţi funcţionale importante.

După L. Bannicova şi R. Talacikene (Л. Банникова, Р. Талачкене) [23, p. 14-20] cea mai

potrivită sursă pentru izolarea streptococilor lactici mezofili pentru fabricarea produselor lactate

acide este smîntîna de fermentare spontană de calitate bună şi florile (de cîmp, de pădure, de

grădină);; mai rar se utilizează smîntîna fabricată industrial.

Page 35: MICROBIOLOGIE.pdf

35

1.1.6 Utilizarea culturilor pure de bacterii lactice în compoziţia culturilor „starter” pentru industria laptelui

Culturile „starter” sînt culturi, ce se obţin din culturi pure stoc, care prin pasaje şi

multiplicări dirijate devin apte de a fi folosite pentru producţia alimentelor fermentate.

Compoziţia culturilor „starter” de bacterii lactice pentru fabricarea produselor lactate fermentate

este variată şi se bazează pe culturi pure de tulpini de bacterii lactice de diferite specii în

dependenţă de activitatea biochimică şi destinaţia tehnologică.

Culturile „starter” în dependenţă de temperatură optimă de dezvoltare, se împart în culturi

„starter” mezofile şi termofile.

În dependenţă de numărul de tulpini şi specii, care intră în compoziţie, culturile „starter”

sînt singulare, produse în baza unei singuri tulpini;; multiple, produse din 5 - 6 tulpini selecţionate

neînrudite în plan fagic şi cultivate separat pînă la stadiul de cultură primară sau chiar pînă la

stadiul cultură „starter” de producţie, cînd se amestecă între ele;; mixte, formate din mai multe

tulpini de cîteva tipuri, de regulă din 2 tipuri de bacterii lactice: bacterii lactice acidifiante

Lactococcus lactis ssp.lactis, Lactococcus lactis ssp.cremoris şi bacterii lactice producătoare de

aromă Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis, care se cultivă împreună nu mai mult de

10 generaţii, ca să nu devină dominantă vre-o tulpină [1, p. 173-187].

Condiţional culturile „starter” se pot diviza în şase grupe [23, p. 14-20; 24, p. 137-163]:

I grupa, compusă din streptococi lactici mezofili Lactococcus lactis ssp. lactis,

Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis, Str.

citrovorus destinate fabricării brînzei proaspete, brînzei în sărămură, brînzeturilor cu cheag tari

cu încălzirea a doua la temperaturi joase, smîntînă, lapte acru [54, p. 25; 187, p. 613-618; 190, p.

235-241].

II grupă, compusă din streptococi lactici mezofili şi lactobacili mezofili Lactobacillus casei

şi termofili Lactobacillus helveticus, destinate fabricării brînzeturilor cu cheag tari cu încălzirea a

doua la temperaturi înalte şi durată lungă de maturare;;

III grupă, compusă din bacterii lactice termofile Streptococcus thermophilus şi

Lactobacillus bulgaricus, destinate fabricării iaurturilor, laptelui covăsit, laptelui acru

Mecinicovschii [43, p. 47-50; 125, p. 42-46; 144, p. 150-157].

IV grupă, compusă din bacili lactici termofili Lactobacillus acidophilus destinate fabricării

laptelui acidofil, pastei acidofile;

V grupa, compusă din streptococi lactici mezofili Lactococcus lactis ssp. lactis,

Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis şi termofili

Page 36: MICROBIOLOGIE.pdf

36

Streptococcus thermophilus, destinate fabricării prin metoda rapidă a brînzei proaspete şi

smîntînei;;

VI grupa, compusă din bacili lactici termofili şi drojdii Saccharomyces lactis, care

fermentează lactoza, destinate fabricării cumîsului, airanului.

Din experienţa cercetătorilor în domeniu s-a constatat, că mai reuşit se combină tulpinile,

care au acelaşi nivel de activitate acidifiantă [34, p. 19-21; 64, p. 73-75; 90; 92].

Consorţiile de tulpini de bacterii lactice sînt tehnologic mai practice în comparaţie cu

monocultura, deoarece sînt mai rezistente la acţiunea microflorei străine şi liza bacteriofagilor

[129, p. 158-160].

1.2 Produsele lactate combinate şi procedee tehnologice de obţinere a smîntînii combinate cu proteină de soia

1.2.1 Valoarea nutritivă şi eficacitatea economică a produselor lactate combinate Analiza situaţiei industriei de prelucrare a laptelui demonstrează existenţa oscilaţiilor în

aprovizionarea cu produse lactate, volumul de producere şi formarea preţurilor. Metodele

tradiţionale de sporire a volumului producerii produselor lactate sînt costisitoare şi lente,

deoarece necesită investiţii adăugătoare capitale, construirea noilor capacităţi industriale,

sporirea parcului mijloacelor de transport, creşterea şeptelului vitelor etc [69].

Problema utilizării materiei prime de origine vegetală la obţinerea produselor lactate

provoacă un interes permanent pentru cercetătorii din domeniul industriei laptelui pe parcursul a

mai multor ani, deoarece rezolvarea acestei probleme permite crearea resurselor suplimentare de

materie primă, sporirea volumului şi lărgirea sortimentului de produse lactate [77, p. 64; 143, p.

150-157].

Lansarea produselor lactate combinate în practica mondială contribuie la rezolvarea mai

multor probleme actuale: lărgirea bazei materiei prime pentru fabricarea produselor lactate din

contul materiei prime de origine vegetală rapid renovabilă, lărgirea sortimentului de produse

lactate cu valoarea nutritivă înaltă şi cu proprietăţi curativ-profilactice şi dietetice;; obţinerea

produselor lactate cu valoare nutritivă înaltă la preţ redus [19, p. 5-7; 32, p. 34; 51, p. 48; 70, p.

23; 83, p. 39-40; 84, p. 36-37; 87, p. 113-115].

Produsele lactate combinate sînt produsele, în care componentele de provenienţă lactică au

fost înlocuite parţial (max. 50 %) cu componente nelactice [70, p. 23; 143, p. 217-236].

Este cunoscut, că după componenţa de aminoacizi proteină de soia este cea mai apropiată

de proteină de lapte şi la utilizarea extractelor proteice din soia se poate obţine un produs cu

valoarea nutritivă analogic cu produsul lactat [57, p. 16-17].

Page 37: MICROBIOLOGIE.pdf

37

Laptele de vacă şi laptele de soia posedă o structură înaltă de compatibilitate, ceea ce este

foarte important pentru procesul tehnologic de producere a produselor lactate combinate [20; 48,

p. 8-10; 59, p. 31-33; 60 p. 30-31; 80, p. 75-80, 95, 112-129, 105, p. 22-26].

Proteinele de soia asigură stabilirea fazei de grăsime, sporirea viscozităţii, legarea apei etc;;

prezintă sursa de azot, capabil de a înlocui proteinele de provenienţă animală;; după valoarea

biologică ocupă locul intermediar între proteinele de provenienţă animală şi vegetală, fiind

aproape de proteină standard cu compoziţie ideală de aminoacizi. După conţinutul metioninei,

soia este echivalentă cu brînza moale, iar triptofan conţine de 3 ori mai mult decît cerealele [89].

Proteinele de soia posedă calităţi alimentare înalte şi asigură sporirea valorii alimentare şi

dietetice la crearea produselor noi;; satisfac necesitatea în aminoacizi esenţiali pentru copii şi

maturi;; sînt complet asimilabile şi identice după calitate cu proteinele cărnii, laptelui şi ouălor;;

pot contribui la reducerea semnificativă a colesterolului;; asigură producerea diverselor produse

lactate cu conţinut redus de colesterol, grăsimi şi calorii;; asigură baza pentru produsele ieftine şi

înlocuirea materiei prime de origine animală – laptele [63, p. 55-56; 73, p. 105-106; 74, p. 99-

101; 80, p. 75-80, 95, 112-129].

Se ştie, că cea mai înaltă valoare biologică posedă proteinele de provenienţă animală.

Proteinele soiei după valoarea biologică ocupă un loc intermediar între proteinele de provenienţă

animală şi vegetală, apropiindu-se după compoziţia aminoacizilor de proteină standard cu

compoziţia ideală de aminoacizi.

Asimilarea proteinelor de carne şi peşte constituie 93 - 95 %, de lapte şi ouă – 96 - 98%, de

legume şi crupe 80 %, de soia 91 - 94 %. După efectul anabiotic proteinele de soia nu cedează

proteinei de provenienţă animală.

Proteinele de soia posedă un şir de proprietăţi unice. Întrebuinţarea regulată a proteinei de

soia manifestă activitatea specifică pozitivă la conţinutul de colesterol în sînge – micşorează

nivelul colesterolului general şi lipoproteinelor cu densitatea joasă şi măreşte nivelul

lipoproteinelor cu densitatea înaltă, micşorează nivelul proteinelor serice. Datorită acestui fapt

proteinele de soia se examinează ca medicamente de profilaxie şi tratare a unor astfel de boli,

cum ar fi ateroscleroza, diabetul zaharat, bolile coronariene ale inimii, hipertonia, dereglările

endocrinice la afecţiunile ginecologice, osteoporoza, obezitatea, alergii etc. [36, p. 25-27; 57, p.

16-17; 59, p. 31-33; 81, p. 36-39; 89; 112, p. 90].

Produsele lactate acide combinate fac parte din produsele dietetice. Proprietăţile dietetice

ale acestor produse se manifestă în primul rînd prin aceea, că îmbunătăţesc metabolismul,

datorită calităţilor sale gustative şi compoziţiei chimice reuşite, stimulează secreţia sucului

gastric. Prezenţa în componenţa lor a microorganismelor, capabile de a se acomoda în intestine şi

Page 38: MICROBIOLOGIE.pdf

38

de a inhiba microflora de putrefacţie, aduce la impiedicarea proceselor de putrefacţie şi formării

produselor toxice la descompunerea proteinelor, care nimeresc în fluxul sanguin. Valoarea

dietetică a produselor acidolactice combinate se determină după compoziţia lor chimică. Toate

părţile de bază ale compoziţiei – grăsimi, proteine, lipide se digerează uşor în tubul digestiv şi se

asimilează bine de organismul omului [58, p. 12-20; 85, p. 30-60, 87, p. 113-115; 105, p. 22-26;

134, p. 43-48; 135, p. 170-177; 160, p. 4264-4273].

Tabelul 1.9. Conţinutul aminoacizilor esenţiali în proteină de soia

Aminoacizi

Proteină ideală (conform

Organizaţiei Internaţionale a

Sănătăţii)

Proteină de soia

izoleucină 4,0 4,7

leucină 7,0 7,9

lizină 5,5 6,3

metionină+cistină 3,5 3,0

fenilalanină+tirozină 6,0 9,1

treonină 4,0 3,9

triptofan 1,0 1,3

valină 5,0 5,1

O însemnătate mare are utilizarea produselor lactate acide combinate în industria hranei

pentru copii. Amestecurile lactate acide, compuse din lapte de vacă şi lapte de soia cu utilizarea

culturilor bacteriene posedă un diapazon fiziologic larg de acţiune asupra organismului uman.

Ele intensifică funcţia secretoare externă a pancreasului, măresc activitatea tripsinei la copii,

contribuie la îmbunătăţirea secreţiei biliare, reglează funcţiile motorice, de secreţie şi absorbţie a

tractului digestiv [157, p. 148; 177, p. 155-158].

O însemnătate excepţională au produsele acidolactate combinate în raţionul alimentar al

copiilor cu diateză, hipotrofie, rahitism [69; 88, p. 40-41; 131, p. 11-12].

În condiţiile de insuficienţă a materiei prime de origine animală – laptele includerea în

compoziţia produselor lactate a ingredientelor de origine vegetală crează un potenţial economic

semnificativ [88, p. 40-41].

Producerea produselor lactate combinate sporeşte volumul producţiei lactate cu 30 - 50

% şi micşorează sinecostul acesteea cu 15 - 30 % prin utilizarea a astfel de produse proteice de

Page 39: MICROBIOLOGIE.pdf

39

soia, cum ar fi extract proteic de soia, lapte de soia, proteină de soia alimentară, fibre alimentare

de soia şi proteine de soia uscate.

La fabricarea produselor lactate combinate la 1 tonă de produs consumul laptelui de

vacă se micşorează de la 30 pînă la 50 %.

Înlocuirea laptelui de vacă cu pînă la 50 % lapte de soia asigură economia, calitatea şi

valoarea nutritivă a produselor lactate combinate.

Utilizarea soiei la fabricarea produselor lactate încadrează atît lucrătorii din sectorul

zootehnic, cît şi din sectorul de fitotehnie [69].

1.2.2 Culturi bacteriene utilizate la fabricarea produselor lactate combinate

În domeniul microbiologiei laptelui şi produselor lactate, inovaţia cea mai marcantă a fost

făcută la începutul anilor '70, prin introducerea fermenţilor lactici concentraţi sub formă

congelată, şi după aceea, sub formă liofilizată [5, p. 47-56].

Preparatele bacteriene concentrate simplifică mult modul de utilizare şi favorizează

incontestabil obţinerea unor fabricaţii mult mai uniforme.

Punerea la punct a procedeelor de producere a fermenţilor concentraţi cu conservabilitate

mărită constitutie, în acelaşii timp, o inovaţie marcantă atît în favoarea dezvoltării aplicaţiilor

industriale ale bacteriilor lactice, cît şi în domeniile tradiţionale ale alementelor fermentate.

Expansiunea utilizării fermenţilor concentraţi destinaţi însămînţării directe a laptelui s-a

făcut pornind de la realizările industriale bazate pe studii şi cercetări asupra fezabilităţii

însămînţării directe.

La începutul deceniului 1980-1990 a avut loc lansarea comercială a fermenţilor pentru

însămînţare directă, DVS (Direct Vat System) şi ICF (Inoculum pour Cuve de Fabrication) în

America de Nord (Sociétés Marshall şi Chr.Hansen's Laboratory) ca şi în Europa (Sociétés

Eurozyme şi Chr.Hansen's) [5, p. 47-56; 29, p. 71].

După aceea alte societăţi au scos pe piaţă produse similare (CSL, Wiesby, Microlife

Technics, Mauri Bros. & Thomson Ltd., LactoLabo – societate regrupată în cadrul concernului

Rhône-Poulenc, actualmente Rhodia (culturi Ezal-Texel) [5, p. 47-56; 22, p. 35; 29, p. 71].

Concentratele bacteriene pentru însămînţarea directă trebuie să răspundă următoarelor

caracteristici indespensabile [5, p. 47-56]:

concentraţie celulară mare care permite limitarea cheltuielilor de depozitare şi transport;;

activitate ridicată şi reproductibilitatea performanţelor;;

puritate bacteriologică riguroasă;;

Page 40: MICROBIOLOGIE.pdf

40

conservabilitate mărită – timp de un an la o temperatură mai mică de minus 55 °C pentru

fermenţii congelaţi şi sub 6 °C pentru fermenţii liofilizaţi.

Producerea culturilor de bacterii lactice concentrate se realizează în patru mari faze [5, p.

47-56]:

realizarea inoculului;

prepararea mediului de cultură;;

multiplicarea bacteriilor;

separarea şi stabilizarea biomasei.

Culturile bacteriene utilizate la fabricarea produselor lactate combinate în general prezintă

culturi mixte multicomponente de tulpini de lactococi mezofili Lactococcus lactis. subsp. lactis,

Lactococcus lactis. subsp. cremoris şi Lactococcus lactis.subsp. lactis biovar diacetylactis,

termofili Streptococcus thermophilus şi lactobacili Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus

acidophylus cu proprietăţi fermentative sporite în mediul de extract proteic de soia [26, p. 48;

143, p. 217-236; 178, p. 387-395].

La fabricarea produselor lactate combinate pentru fermentarea amestecului lacto-vegetal se

propun mai multe compoziţii de culturi bacteriene [146, p. 242-249; 177, p. 155-158; 178, p.

387-395].

Autorii Real del Sol E., Cabrera Maria del C., Ortega Ovidio (Spania, 1999) şi mai tîrziu

S.Doţenco (С. Доценко), I. Borzunova (И. Борзунова) (Rusia, 2007) pentru obţinerea brînzei

combinate cu soia propun maiele bacteriene în baza combinaţiei din tulpini de Lactobacillus

acidophylus (tulpină vîscoasă şi nevîscoasă) [50, p. 39; 167, p. 77-84].

Pentru obţinerea brînzeturilor combinate N.Iurcenco (Н. Юрченко) şi alţii, (Rusia,

2006) propun maiele bacteriene în baza combinaţiei din tulpinile de Lactococcus lactis subsp.

lactis şi Lactobacillus acidophylus în raport 1:0,5 [103].

Autorul C. Vasiliev (К. Васильев) (Rusia, 2000), pentru obţinerea brînzeturilor

combinate propune cultura cu o altă compoziţie în baza combinaţiei din tulpini de Lactococcus

lactis subsp. lactis, Lactococcus lactis subsp. cremoris, subsp. diacetylactis şi Leuconostoc

mesenteroides [29, p. 71], iar N.Iurcenco (Н.Юрченко) şi alţii (Rusia, 2000) la o astfel de

compoziţie adaugă şi monocultură de Lactobacillus bulgaricus [103].

În Universitatea Tehnologică din S iberia de Est (or. Ulan-Ude, 2000) la fabricarea iaurtului

cu adaos de lapte de soia au fost încercate 5 maiele tradiţionale pe piaţa rusă şi în rezultat s-a

constatat că varianta optimală pentru a obţine iaurtul cu calităţi corespunzătoare este combinarea

maielei „KD” (conţine tulpini de Lactococcus lactis. subsp. cremoris şi subsp. diacetylactis) cu

Page 41: MICROBIOLOGIE.pdf

41

maiaua de monocultură de Streptococcus thermophylus în raport 1:1. Această maia combinată

permite de a apropia maximal proprietăţile coagului de soia la proprietăţile coagulului de lapte

de vacă şi sporeşte activitatea de acidogeneză de 1,3 ori [77].

Revista americană Food Science and Tehnology (1996) informează, că la obţinerea

iaurtului de soia de calitate superioară a fost utilizată maiaua tradiţională pentru iaurt din lapte,

compusă din tulpini de Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus bugaricus [161, p. 151-158].

Pe aceeaşi cale au mers şi cercetătorii din Brasilia (1998) [159, p. 57-61].

În Rusia maiaua compusă din tulpini de Lactobacillus acidophylus (tulpină vîscoasă şi

nevîscoasă, în raport 1:4) cu Streptococcus termophylus în raport 1:4 pînă 1:10, se utilizează la

obţinerea unei băuturi acidolactate combinate „Acidolac-L” (1998) [94], iar maiaua compusă din

tulpini de Streptococcus termophylus şi Lactobacillus bulgaricus se utilizează pentru obţinerea

iaurtului combinat [84, p. 36-37; 89]. Aceeaşi compoziţie de culturi se utilizează la fabricarea

unor băuturi acidolactate combinate cu soia în Ucraina (2002) [89], în SUA (2003) [163, p.

1316-1325], China (1996) [171, p. 501-507] în raport 1:1.

Pentru obţinerea iaurtului combinat se utilizează maiaua compusă din tulpini de

Lactobacillus acidophylus şi Lactobacillus bulgaricus, Rusia [92].

În brevetul autorilor M.Ţinberg, I.Ţinberg, I.Denisova (М. Цинберг, И. Цинберг, И.

Денисова) (Rusia, 2001) pentru obţinerea băuturilor lactate acide combinate se utilizează cultura

compusă din tulpini de Lactobacillus acidophylus, Streptococcus termophylus şi

Bifidobacterium sp., aceeaşi compoziţie în raport 1:8:1 se utilizează de către cercetătorii

A.Haceatrean, R.Haceatrean (А.Хачятрян, Р. Хачятрян) (Rusia, 2006) [90, 97].

În documentaţia normativă a Federaţiei Ruse (1989, 1991) este stipulat, că pentru obţinerea

laptelui acru tip „простокваша” cu adaos de proteine din soia se utilizează maiaua compusă din

tulpini de Lactococcus lactis subsp. lactis, Lactococcus lactis subsp. cremoris, subsp.

diacetylactis, Streptococcus termophylus şi Lactobacillus bulgaricus, iar pentru obţinerea

smîntînii cu adaos de proteină de soia – maiaua bacteriană compusă din tulpini de Lactococcus

lactis subsp. lactis, Lactococcus lactis subsp. cremoris, subsp. diacetylactis, Streptococcus

termophylus şi Lactobacillus bulgaricus [126, 127].

Este brevetat un procedeu (Rusia, 1998) de obţinere a smîntînii combinate „Narine” cu

utilizarea maielei bacteriene în baza combinaţiei de tulpini de Lactobacillus acidophylus

vîscoasă şi nevîscoasă, Lactococcus lactis subsp.cremoris şi subsp.diacetylactis în raport (0,9 -

1,1):(0,7 - 0,9):(0,4 - 0,6):(0,2 - 0,4) [90].

Page 42: MICROBIOLOGIE.pdf

42

1.3 Tehnologii de obţinere a smîntînii combinate cu proteină soia Obţinerea produsului smîntînă combinată cu soia se realizează prin utilizarea materiei

prime de origine lactică – laptele şi derivatele lui şi materiei prime de provenienţă vegetală, în

special extract proteic de soia sau proteine de soia izolate. Procedeele tehnologice aplicate la

fabricarea smîntînii combinate cu soia se bazează pe tehnologia de fabricare a smîntînii

tradiţionale [197, p. 1].

Compania „Protein Technologies International”, (1999) [70 p. 23] pentru obţinerea

smîntînii combinate utilizează materie primă lactică: frişcă, grăsimi lactice, unt, lapte integral şi

degresat, zer şi materie primă de provenienţă vegetală: ulei vegetal, proteine de soia izolate

„SUPRO”, care asigură stabilizarea fazei de grăsimi, viscozitatea şi legarea apei în produs.

În documentaţia tehnico-normativă din Rusia (1989) cu privire la smîntîna combinată cu

conţinut de 15 - 20 % grăsime se indică utilizarea următoarei materii prime: frişcă (pasteurizată),

proteină praf de soia, care înlocuieşte laptele praf de vacă şi joacă rol de stabilizator al

consistenţei produsului. Pentru fabricarea smîntînii combinate, cu procent scăzut de grăsime se

utilizează amestecul din soluţie apoasă de proteină de soia şi a laptelui de vacă, care sunt

fermentate cu culturi lactice de lactococi termofili şi mezofili şi Lactobacillus bulgaricus [126;

127; 197, p. 1].

Autorul unui brevet din Rusia (1998) Z. Zobcova (З. Зобкова) propune o reţetă privind

obţinerea produsului lactat combinat analogic smîntînii la care se utilizează frişcă de 30 %, lapte

integral cu conţinut de grăsime 3,2 %, adaosuri alimentare, culturi bacteriene, proteină de soia

izolată şi cazeinat de sodiu [92].

Cercetătorii armeni A. Haceatrean, R. Haceatrean (2000) (А. Хачятрян, Р. Хачятрян) au

brevetat compoziţia smîntînii combinate tip „Narine”, care constă din frişcă de vacă combinată

cu 10 - 30 % de lapte de soia şi cultură bacteriană (Lactobacillus acidophilus vîscos şi nevîscos,

Streptococcus cremoris şi Streptococcus diacetylactis) [90].

În Rusia este brevetat (2005) procedeul de obţinere a smîntînii combinate, la care se

utilizează următoarea materie primă: lapte integral sau degresat, lapte de soia sau băutură de

soia, care conţine proteină de soia, vitamine, componente minerale, frişcă de vacă cu conţinut de

grăsime 10 - 35 % sau toate aceste componente restabilite din stare praf [98].

În Universitatea de Stat de Tehnologii Alimentare din Sankt-Peterburg (2001) a fost

elaborată tehnologia de obţinere a produsului lactat cu consistenţă de pastă în bază de smîntînă

lactată combinată la care s-a utilizat lapte de vacă degresat, smîntînă sau frişcă, ulei vegetal şi

proteinei de soia „SUPRO XT 10”. Amestecul se fermentează cu cultură de Lactobacillus

acidophylus şi Streptococcus thermophylus [130, p. 267-268].

Page 43: MICROBIOLOGIE.pdf

43

În dependenţă de materia primă utilizată, de proprietăţile şi temperatura optimă de

dezvoltare a culturii bacteriene aplicate, în literatura de specialitate şi brevete se propun mai

multe procedee, în general, bazate pe principii tehnologice clasice.

În brevetul autorului Z. Zobcova (З. Зобкова) (Rusia, 1996) este descris un procedeu de

obţinere a produsului lactat combinat analogic smîntînii, care include următoarele etape

tehnologice: normalizarea materiei prime lactice, pasteurizarea, omogenizarea, răcirea pînă la

temperatura de fermentare, introducerea culturilor bacteriene, fermentarea, introducerea

adaosurilor alimentare, preambalarea şi răcirea produsului. De menţionat, că înainte de

pasteurizare în amestecul normalizat se întroduce soluţia apoasă de proteină de soia şi cazeinat

de sodiu;; înainte de fermentare în amestec se introduce înlocuitorul zahărului – aspartam, în

prealabil dizolvat în amestec de lapte în raport 1 :20. Pentru fermentare se întroduce cultură

bacteriană alcătuită din tulpini vîscoase de Streptococcus thermophillus şi Lactobacterium

acidophilus în raport 4:1. Fermentarea se efectuează în camere termostatice la temperatura 38 –

42 ˚C, timp de 3 - 4,5 ore pînă la atingerea acidităţii titrabile de 75 – 80 ˚T [92].

Un alt procedeu de fabricare a smîntînii combinate tip „Narină” [90], include următoarele

procese: normalizarea, introducerea în frişcă a laptelui de soia 10 – 30 %, pasteurizarea,

omogenizarea şi răcirea frişcăi pînă la temperatura de fermentare, introducerea culturii

bacteriene, amestecarea, fermentarea la temperatura de 25±5 ˚C pînă la atingerea acidităţii 85 ˚T,

răcirea, maturizarea şi ambalarea [90].

Pentru obţinerea produsului lactat combinat asemănător smîntînii cu procent redus de

grăsimi, Z. Zobcova (1996) (З. Зобкова) propune următorul procedeu tehnologic: laptele integral

de 3,2 % grăsime se amestecă cu frişcă de vacă de 30 % grăsime, cu soluţie apoasă de proteină

de soia şi soluţie apoasă de cazeinat de sodiu. Amestecul obţinut se pasteurizează, se răceşte, se

introduce cultură bacteriană (Streptococcus thermophylus şi Lactobacillus acidophylus în raport

3:1 - 4:1) şi se fermentează [92].

1.4 Concluzii la capitolul 1

Sinteza detaliată a cunoştinţelor acumulate pînă în prezent cu referire la bacterii lactice,

surse naturale de obţinere a culturilor pure de bacterii lactice, utilizarea lor în industria

alimnetară, procedee tehnologice de obţinere a smîntînii combinate cu extractul proteic de soia,

eficacitatea economică a produselor lactate combinate, culturi bacteriene utilizate la fabricarea

produselor lactate combinate, confirmă faptul că:

- lansarea produselor lactate combinate în practica mondială contribuie la rezolvarea mai

multor probleme actuale: lărgirea bazei materiei prime pentru fabricarea produselor lactate din

Page 44: MICROBIOLOGIE.pdf

44

contul materiei prime de origine vegetală rapid renovabilă, lărgirea sortimentului de produse

lactate cu valoarea nutritivă înaltă şi cu proprietăţi curativ-profilactice şi dietetice;; obţinerea

produselor lactate cu valoare nutritivă înaltă la preţ redus;;

- în Moldova nu există brevete privind obţinerea produselor lactate combinate cu soia şi

elaborarea culturilor „starter” pentru aceste produse;

- în plan mondial crearea şi e laborarea tehnologiilor de fabricare a produselor lactate

fermentate obţinute din amestec din lapte de vacă şi din extract proteic de soia, cît şi a culturilor

„starter” pentru acestea se află în fază de cercetare şi dezvoltare intensă ;

- se fabrică un sortiment larg de iaurturi combinate şi brînzeturi combinate cu extract

proteic de soia;

- smîntîna combinată cu extract proteic de soia se propune în sortiment foarte restrîns;

- pentru obţinerea produselor lactate combinate cu soia se elaborează şi se utilizează culturi

„starter” speciale, în baza combinaţiilor de tulpini de bacterii lactice din diferite specii, cu

proprietăţi ce asigură procesul de fermentare a amestecului de lapte de vacă cu extract proteic de

soia şi formarea coagulului necesar pentru obţinerea produselor lactate combinate de calitate

înaltă;

- pentru izolarea bacteriilor lactice se utilizează mai multe surse: produse lactate de

fermentare spontană (laptele crud, unt acidolactic, brînzeturi, smîntîna, lapte acru, etc.), sol,

plante, sistemul radicular al plantelor, flori (de cîmp, de pădure, de grădină), legume (proaspete

şi marinate), fructe (proaspete şi uscate);

- la fabricarea produselor lactate combinate se preferă utilizarea culturilor bacteriene

formate din combinaţii policomponente compuse, în majoritatea cazurilor, din Streptococcus

thermophylus; Lactobacillus acidophylus; Lactobacillus bulgaricus;; mai puţin se utilizează

culturi bacteriene compuse din Lactococcus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. lactis

biovar diacetylactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris şi streptococi şi lactobacili termofili;; nu se

utilizează şi nu se cunosc culturi bacteriene compuse numai din streptococi mezofili:

Lactococcus lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis, Lactococcus

lactis ssp. cremoris – cultură bacteriană cu compoziţie clasică tradiţional utilizată la fermentarea

smîntînii în Moldova;

- materia primă utilizată la obţinerea smîntînii combinate, în general, constă din lapte de

vacă, smîntînă dulce de vacă, extract proteic de soia sau soluţie apoasă de izolat de proteină de

soia, sau proteină de soia praf restabilită;; după necesitate se mai adaugă cazeinat de sodiu, citrat

de calciu;

Page 45: MICROBIOLOGIE.pdf

45

- modul tehnologic de obţinere a smîntînii combinate se bazează pe procedee tehnologice

tradiţionale, care se complementează cu procedeul de introducere a produselor din soia înainte

sau după pasteurizarea amestecului şi înainte sau după fermentarea amestecului lactic.

Problema de cercetare care rezultă din analiza situaţiei în domeniu, constă în necesitatea depistării tulpinilor autohtone de bacteriilactice mezofile cu activitate biotehnologică

performantă în mediu de lapte cu extract proteic de soia, asocierea tulpinilor şi crearea unei

combinaţii multicomponente pentru compoziţia culturii „starter” destinate fabricării smîntînii

combinate; optimizarea mediului şi condiţiilor optime de cultivare a acestora, pentru sporirea

biomasei culturii;; elaborarea tehnologiei de producere a smîntînii combinate cu extract proteic de

soia.

Direcţiile de soluţionare a problemei în viziunea autorului acestei lucrări sunt: izolarea în

cultură pură a bacteriilor lactice din smîntînă de fermentare spontană, studierea caracteristicilor

lor morfologice, fiziologo-biochimice, microbiologice şi tehnologice; identificarea şi selectarea

tulpinilor cu proprietăţi tehnologice valoroase;; alcătuirea unei combinaţii de tulpini şi elaborarea

culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate combinate cu extract proteic de soia;

elaborarea tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate cu extract proteic de soia.

Soluţionarea problemei este posibilă prin realizarea scopului acestei lucrări: constă în

aprecierea tulpinilor autohtone de bacterii lactice din punct de vedere a utilizării lor în industria

laptelui şi elaborarea tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia. Scopul

poate fi atins prin realizarea următoarelor obiective:

- izolarea din produse lactate autohtone de fermentare spontană a tulpinilor de bacterii

lactice mezofile, studierea proprietăţilor lor, identificarea şi selectarea tulpinilor cu caracteristici

tehnologice valoroase pentru fabricarea produselor lactate combinate;

- optimizarea condiţiilor de cultivare a bacteriilor lactice;;

- obţinerea culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia;;

- elaborarea tehnologiei de obţinere a smîntînii combinate cu proteină de soia.

Page 46: MICROBIOLOGIE.pdf

2. PARTICULARITĂŢILE FIZIOLOGO-BIOCHIMICE ŞI BIOTEHNOLOGICE

ALE TULPINILOR DE BACTERII LACTICE IZOLATE DIN SMÎNTÎNĂ DE

FERMENTARE SPONTANĂ

2.1 Obiectele de cercetare

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anilor 2006-2011 în cadrul laboratorului de

Biotehnologii Alimenatre al Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii

Alimentare (IŞPHTA).

Obiectele de cercetare au fost tulpini autohtone de bacterii lactice mezofile izolate din

probe de smîntînă de fermentare spontană prelevate din gospodării individuale din diferite

regiuni ale Republicii Moldova;; combinaţii mixte multiple alcătuite din tulpini selectate cu

proprietăţi tehnologice valoroase pentru fabricarea smîntînii combinate cu soia.

Investigaţiile microbiologice au fost efectuate în condiţii aseptice în boxele laboratorului

de biotehnologii alimentare a IŞPHTA.

În cercetări au fost utilizate medii nutiritive pe bază de lapte degresat şi lapte integral

(conform Reglementării Tehnice „Lapte şi produse lactate” [13]) şi extract proteic lichid de soia

sterilizat sau pasteurizat (conform SM 184 [15]). Extractul proteic de soia prezintă un lichid alb-

verzui cu conţinut de substanţe uscate de circa 10,6 %, glucide circa 2,6 %, proteine circa 2,5 %.

La fel au fost utilizate hidrolizatul de lapte degresat şi hidrolizatul de extract preoteic de soia.

Hidrolizatul de lapte degresat a fost obţinut prin metoda lui V. Bogdanov (В. Богданов) [23, p.

14-20], unde hidroliza laptelui are loc sub acţiunea pancreatinei şi termostatare la 40 °C timp de

24 ore, pH final 6,8-7,0. Hidrolizatul extractului proteic de soia a fost obţinut prin adaptarea

aceleeaşi metode ale lui V. Bogdanov (В. Богданов).

2.2 Metodele de cercetare

Cercetările au fost efectuate în baza conceptelor expuse în lucrările savanţilor în domeniul

studiilor bacteriilor lactice şi a microbiologiei laptelui: V. Bogdanov, 1962 (В.Богданов) [27 p.

3-24]; L. Bannikova, 1975 (Л. Банникова) [23, p. 14-20]; E. Cvasnicov, 1975 (Е. Квасников)

[66, p. 69-72, 94-99, 170-173, 274-275, 356-359]; V. Semenihina, N.Coroliova, 1987 (В.

Семенихина, Н. Королева) [24, p. 181-195]; A. Laudoniu, 1995 [10]; P.Stepanenco, 1999 (П.

Степаненко) [118, p. 127-134] şi în plan experimental în baza conceptelor lui B. Dospehov (В.

Доспехов) [49, p. 154-223].

În cercetări au fost utilizate metode şi teste microbiologice şi biochimice clasice privind

izolarea în cultură pură, identificarea şi selectarea microorganismelor, în modificare după

Page 47: MICROBIOLOGIE.pdf

47

V.Bogdanov (В. Богданов) [27, p. 3-24]; L. Bannikova (Л. Банникова) [23, p. 14-20]; V.

Semenihina, N. Coroliova (В. Семенихина, Н. Королева) [24, p. 181-195] pentru culturi

lactice;; metode expuse în Instrucţiunile Institutului de Cercetări în domeniu Industriei Laptelui

din Moscova [109] şi Institutul de Chimie Alimentară, Bucureşti [10] (unde am avut stagii şi

consultări cu cercetători de vază în acest domeniu Semenihina V. (В. Семенихина), Ganina V.

(В. Ганина), Kigheli N. (Н. Кигель), Laudoniu A.); metode de identificare, conform Bergey

[86, p. 538-550], cu respectarea regulilor pentru examenele microbiologice, conform SM SR ISO

7218 [16].

În special am respectat principiul de utilizare a microorganismelor cu potenţial biologic

natural (nemodificate genetic).

Lucrările de izolare în cultură pură, identificare şi selectare a tulpinilor de bacterii lactice

au fost efectuate în modul următor:

- prelevarea probelor de produse lactate de fermentare spontană;;

- îmbogăţirea probelor pentru acumularea bacteriilor lactice mezofile;

- dispersarea probelor pe medii agarizate pentru obţinerea coloniilor izolate de bacterii

lactice;

- izolarea coloniilor tipice şi cultivarea în medii nutritive lichide;;

- studierea culturilor după criteriile morfologice, culturale şi fiziologo-biochimice şi

identificarea tulpinilor de bacterii lactice mezofile;

- studierea şi aprecierea proprietăţilor tehnologice ale tulpinilor de bacterii lactice după

criteriile de activitate acidifiantă, coagulantă, aromogeneză, sinereză;;

- selectarea tulpinilor de bacterii lactice mezofile cu proprietăţi valo roase pentru industria

laptelui;

- asocierea tulpinilor de bacterii lactice selectate, crearea combinaţiilor multicomponente

destinate aplicării în cultura „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate şi studierea lor după

cerinţele tehnologice;;

- optimizarea mediului de acumulare a biomasei combinaţiei de culturi de bacterii lactice;;

- prepararea lotului experimental de culturi liofilizate destinate producerii culturilor

„starter” pentru smîntînă combinată şi testarea după criterii fizico-chimice şi microbiologice;;

- încercarea tehnologică a culturii bacteriene elaborate la prepararea smîntînii combinate în

condiţii de laborator;;

- elaborarea tehnologiei de obţinere a smîntînii combinate cu soia (determinarea materiei

prime, determinarea regimurilor tehnologice, determinarea indicilor normativi de calitate a

produsului).

Page 48: MICROBIOLOGIE.pdf

48

Identificarea tulpinilor de bacterii lactice a fost efectuată după complexitatea reacţiilor

culturilor, confrom L. Bannicova, N. Coroliova (Л.Банникова, Н.Королева) [24, p. 181-195] şi

Instrucţiunile Institutului de Cercetări în domeniul Laptelui Moscova [109], A. Laudoniu, ICA

Bucureşti [10], la următoarele teste:

- coloraţia după Gram;;

- formarea catalazei, după reacţia la apa hirdrogenată;;

- formarea NH3 din arginină, prin urmărirea apariţiei coloraţiei şi precipitatului la reacţia

cu reactivul Nesler;

- formarea substanţelor aromatice, prin proba bazică (KOH de 40% şi urmărirea apariţiei

coloraţiei roze);;

- capacitatea de a reduce laptele turnesolat şi coagularea laptelui turnesolat, prin creşterea

culturii în mediu de lapte degresat cu turnesol;;

- rezistenţa la NaCl, prin creşterea culturii în mediu nutr itiv cu adaos de soluţii de NaCl de

anumite concentraţii;;

- rezistenţă la bilă, prin creşterea culturii în mediu nutritiv cu adaos de diferite concentraţii

de bilă;;

- rezistenţa la albastru de metilen, prin creşterea culturii în mediu nutritiv cu adaos de

diferite concentraţii de albastru de metilen;

- fermentarea hidrocarburilor, prin creşterea culturilor în medii nutritive cu adaos de

diferite hidrocarburi şi indicator „Andredă” şi urmărirea apariţiei culorii caracteristice reacţiei de

fermentare;

- rezistenţa bacteriilor lactice în mediu alcalin, pH 9,2 şi pH 9,6, prin creşterea culturii în

mediu nutritiv hidrolizat cu adaos de soluţie de NaOH;;

- rezistenţa la temperatură, prin încălzirea culturii pînă la 60 °C şi menţinerea 30 minute şi

urmărirea creşterii acesteea;;

Testarea proprietăţilor tehnologice şi aprecierea culturilor a fost efectuată după

următoarele criterii principale:

- activitatea acidifiantă, după durata formării coagulului şi aciditatea titrabilă ;

- aspectul, consistenţa, gustul şi mirosul coagulului;

- aspectul frotiului microscopic;

- activitatea de aromogeneză;

- capacitatea de reţinere a zerului în coagul (sinereza);;

- stabilitatea combinaţiei de tulpini de bacterii lactice la pasaje repetate;

Page 49: MICROBIOLOGIE.pdf

49

- rezultatele au fost evaluate conform cerinţelor tehnologice pentru culturi cu destinaţie

industrială, conform L. Bannikova (Л. Банникова) [23, p. 14-20]; V. Semenihina, N.Coroliova

(В.Семенихина, Н.Королева) [24, p. 181-195], A. Laudoniu [10];

- proprietăţile antimicrobiene ale bacteriilor lactice selectate au fost determinate d upă

metoda blocurilor agarizate (N. Egorov, 2004) (Н. Егоров) [52, p. 166-175].

Medii nutritive şi de diagnosticare specifice pentru bacteriile lactice mezofile

Lapte hidrolizat (după L. Bannicova – V. Bogdanov (Л. Банникова, В. Богданов) [23, p.

14-20]). Laptele degresat se sterilizează la 0,2 MPa timp de 10-15 min. şi se răceşte pînă la 45 oC. Laptele astfel obţinut trebuie să prezinte o culoare puţin cremă. Se stabileşte pH 7,6 - 7,8 cu

ajutorul soluţiei de NaOH şi se adaugă pancreatina 0,5 - 1 g la 1 l;; peste cîteva minute se adaugă

5 ml de cloroform. Vasul se închide cu un dop şi se termostatează 24 ore la temperatura de 40 oC. Primele cîteva ore vasul periodic se agită şi se deschide ca să se elimine vaporii de

cloroform.

După termostatare se formează un hidrolizat, care se filtrează prin hîrtie de filtru.

La pregătirea mediilor pe bază de lapte hidrolizat, hidrolizatul se diluează cu apă în

proporţie de 1:1;; 1:2, cu pH 6,8 - 7,0, la care după necesitate se adiţionează substanţele necesare.

Laptele turnesolat. La lapte degresat se adaugă 5 - 10 % soluţie apoasă de turnesol şi 10

% soluţie de hidrocarbonat de sodiu pînă la apariţia culorii tipice albastru-violet. Se sterilizează 3

zile cîte 20 min la vapori curenţi.

Soluţia de turnesol se obţine în modul următor: turnesolul se majorează, peste praf se pune

o cantitate de 10 ori mai mare de alcool de 96 o şi se extrage la 37 oC timp de 3 zile, schimbînd

alcoolul zilnic;; sedimentul se usucă în termostat, se adaugă o cantitate de 10 ori mai mare de apă

distilată, se menţine 3 zile la 37 oC după care se filtrează şi se sterilizează la 0,5 atm 30 min.

Mediu pentru determinarea fermentării hidraţilor de carbon. La 100 ml lapte hidrolizat

steril (pH 6,7 - 6,8) se adaugă 1 ml soluţie sterilă de indicator Andrede. Hidraţii de carbon se

adaugă în formă de soluţie de 10 %, sterilizate la vapori curenţi.

Mediu agarizat în bază de lapte hidrolizat. În lapte hidrolizat se adaugă 1,5 - 1,8% de

agar-agar. Se lasă pentru 20 - 30 min să se înmoaie, apoi se topeşte la 1 atm timp de 15 min.

Mediul obţinut se distribuie în vasele cu volumul necesar şi se sterilizează 10 min la 1 atm

(121±2) oC.

Pregătirea laptelui sterilizat. Laptele degresat (natural sau restabilit) se sterilizează la 1

atm, ce corespunde temperaturii de (121±2) oC, în eprubete şi vase cu volum: 0,1 - 2 l – pînă la

10 min.

Page 50: MICROBIOLOGIE.pdf

50

Un indice indirect de eficacitate a procesului de sterilizare este obţinerea culorii crem-

deschis a laptelui.

Bulion cu arginină. Extract de carne 5 g;; peptonă 5 g;; lactoză 5 g; NaCl 5 g; extract de

drojdie 2 g; L-arginină monoclorid 3 g;; apă distilată 1000 ml; pH 6. Sterilizarea 0,5 atm 30 min.

Mediu solid pentru diferenţierea lactococilor producători de aromă. Ingrediente: lapte

hidrolizat 1000 ml, autolizat de drojdie – 5 %, saharoză – 1 %, citrat de calciu – 1 %, agar –

1,5%.

La laptele hidrolizat se adaugă autolizat de drojdie, saharoză, citrat de calciu şi agar;; se

corectează pH 6,5.

Se sterilizează la 0,1 MPa (121 oC) timp de 10-15 min.

Aspectul morfologic. Se efectuează examenul în frotiu colorat cu albastru de metilen şi

se evidenţiază caracterul diplo sau strepto al lactococilor.

Caracterele culturale: - coloraţia după Gram în frotiu. Se urmăreşte colorarea în albastru (pozitiv) sau în roz

(negativ) a celulelor în frotiu.

Creşterea în lapte turnesolat. Tulpinile se însămînţează în mediu de lapte turnesolat la

temperaturile de 30 oC şi 45 oC timp de 24 ore şi se urmăreşte modificările de reducere, înroşire

şi coagulare a laptelui turnesolat. Se diferenţiază culturile mezofile şi termofile. Caractere biochimice

- fermentarea hidraţilor de carbon

Se urmăreşte fermentarea diferitor hidraţi de carbon. În eprubete cu mediul din lapte

hidrolizat şi indicator Andrede se adaugă cîte 1 % de hidrat de carbon (lactoză, ramnoză,

saharoză ş.a.) care au fost pregătite sub formă de soluţie de 10 % (sterilizată la 112 oC şi 0,5

atm.), se însămînţează la temperatura optimă timp de 48 ore. Se urmăreşte schimbarea culorii

mediului – dacă culoarea a devenit roz intensiv se consideră că tulpina a fermentat hidratul de

carbon;; dacă culoarea e roz pal se constată o fermentare slabă, lipsa colorării demonstrează lipsa

fermentaţiei.

- capacitatea de producere a amoniacului din arginină.

Tulpinile se însămînţează cu ansa în eprubete cu mediu (o ansă la 2 ml) cu arginină, se

termostatează la temperaturile optimale pînă la dezvoltarea culturii. Punerea în evidenţă a

amoniacului se face cu reactiv Nesler, amestecînd într-o placă de sticlă cu godeuri cantităţi egale

de cultură bacteriană şi reactiv.

Page 51: MICROBIOLOGIE.pdf

51

Apariţia unei coloraţii portocalii cu tendinţe de brunificare indică prezenţa amoniacului.

Absenţa coloraţiei sau galben pal indică reacţia negativă. Se diferenţiază Lactococcus lactis ssp.

cremoris, care au reacţie negativă.

- proba catalazei

Testul urmăreşte posibilitatea de descompunere a apei oxigenate (3 %) prin capacitatea de

a produce catalază de către populaţia unei colonii crescute pe mediu lichid urmărindu-se

efervescenţa ce apare la descompunerea apei oxigenate.

- durata de coagulare a laptelui inoculat

Laptele integral fiert se inoculează cu 3% cultură de tulpină cercetată de 16 - 18 ore

dezvoltare, se termostatează la temperatura optimă pînă la coagulare. Se urmăreşte timpul în care

s-a format coagulul. Acest indice totodată exprimă şi activitatea tulpinii.

- limita de acidifiere în lapte

În 10 ml lapte steril degresat se introduce o ansă de cultură cercetată şi se termostatează la

temperatura optimă timp de 7 zile. După aceasta se determină aciditatea titrantă, ce

caracterizează limita de acidifiere a laptelui de către tuplina cercetată.

- Însuşiri de rezistenţă

Rezistenţa la temperatura de 60 oC şi 65 oC – 30 minute se repartizează în eprubete cîte 5

ml lapte degresat şi sterilizat şi se însămînţează cu ansa tulpina cercetată. Se agită pentru

omogenizare şi se termostatează 4 ore la temperatura de 35 oC. După aceasta eprubetele cu

culturi se introduc în baia de apă la diferite temperaturi 60 oC, 63 oC, 65 oC, la care se menţin

timp de 30 minute, apoi se răcesc. Aceste culturi apoi se mai termostatează încă 24 ore pentru a

urmări dacă au rezistat la încălzire. Dacă au rezistat, vor modifica aciditatea mediului sau chiar

vor coagula.

- creşterea în diverse concentraţii

În mediul de lapte hidrolizat se adaugă NaCl în cantitate de 2 %, 4 % şi 6,5 %. Se

însămînţează cu tulpinile de testat (o ansă la 10 ml) şi se incubează la temperatura optimă 24 - 48

ore. La sfîrşitul perioadei de termostatare se apreciază creşterea sau absenţa ei.

- dezvoltarea în albastru de metilen

Testul se efectuează în lapte degresat steril cu adaos de 0,1 % soluţie albastru de metilen

(tindalizată în prealabil) însămînţat cu cultura cercetată incubat 48 ore la temperatura optimă se

urmăreşte coagularea şi înălbăstrirea de sus în jos. Se diferenţiază lactococi termofili, care nu

sunt rezistenţi şi mezofili care se dezvoltă în mediu cu albastru de metilen.

- creşterea în mediul alcalin

Page 52: MICROBIOLOGIE.pdf

52

Bulionul de carne – peptonă cu adaos de 2 % autolizat de drojdie cu pH 9,2 şi pH 9,6 se

însămînţează cu cultura cercetată (o ansă la 10 ml) se incubează la temperaturile optime timp de

48 ore. Se urmăreşte creşterea sau absenţa ei.

Determinarea producerii compuşilor aromatici (Determinarea prezenţei

diacetilului+acetoinei după proba alcalină)

Pe o placă de porţelan albă se depun 2 picături de cultură cercetată (în faza de 17 - 18 ore

dezvoltare) şi două picături de KOH soluţia de 40 % şi se amestecă. Peste 20 - 25 minute se

constată apariţia sau lipsa coloraţiei roze. Se selectează tulpinile ce au prezentat coloraţie roză,

reacţie pozitivă la producerea compuşilor aromatici.

Determinarea producerii CO2 (după reacţie calitativă). 20 ml de cultură cercetată se

introduc într-o eprubetă (diametrul 15 mm), se notează nivelul suspensiei. Eprubeta se introduce

în baia de apă şi se încălzeşte pînă la 90 oC. Se urmăreşte nivelul de ridicare a coagulului format.

Dacă tulpina produce CO2, coagulul devine spongios şi se ridică deasupra zerului la (0,6 -

3,5) cm.

Pentru brînzeturi se selectează tulpinile, care au prezentat o ridicare considerabilă a

nivelului coagulului.

Determinarea capacităţii de sinereză a tulpinilor destinate fabricării smîntînii.

Capacitatea de reţinere a lichidului în coagulul culturilor acidolactice se determină la centrifugă

ca factorul de departajare 1000.

În 200 ml lapte fiert sau prelucrat la vapori curenţi se introduc 6 ml de cultură, se

termostatează la temperatura optimă pînă la coagulare. Apoi se răceşte pînă la 3 - 5 oC. După

aceasta coagulul se agită şi se introduc 10 ml în eprubeta de plastic pentru centrifugare cu

volumul de 15 ml. Se centrifughează timp de 5 min la frecvenţa de relaţii stabilită. După

centrifugare zerul din eprubetă se scurge prin decantare într-un vas gradat şi se determină

cantitatea de lichid separat. Se selectează pentru brînzeturi, culturile care au separat mai mult de

3,5 ml de zer, pentru smîntînă – tulpinile care au separat maximal 2,5 ml zer, adică capabile de a

reţine lichidul în coagul.

Investigaţiile şi aprecierile privind determinarea caracteristicilor microbiologice, fiziologo-

biochimice şi organoleptice ale tulpinilor de bacterii lactice şi combinaţiilor de tulpini au fost

efectuate conform metodelor de analiză stipulate în standardele în vigoare:

- aciditatea titrabilă, conform GOST 3624 [39, p. 185-191] prin metoda de titrare de 10 ml

de cultură cu NaOH (0,1 mol/dm3);

Page 53: MICROBIOLOGIE.pdf

53

- durata formării coagulului, aspectul coagulului, organoleptica;; aspectul frotiului

microscopic, conform GOST 9225 [40] prin metoda de însămînţare a 1 cm3 în 10 cm3 lapte steril

degresat, termostatarea şi studierea preparatului colorat cu albastru de metilen la microscop;;

- determinarea bacteriilor lactice, conform GOST 10444.11 [41] prin metoda de

însămînţare a 1 cm3 de produs pe medii lichide sau agarizate;

- activitatea aromatizantă a culturii - prin proba bazică (KOH) şi urmărirea timpului de

apariţie a coloraţiei roz;;

- capacitatea de sinereză a culturii - prin metoda centrifugării coagulului de lapte.

Analiza statistică a fost realizată prin metodele propuse de B. Dospehov [49, p. 154-223] şi

Microsoft Office Excel.

Spectrul aminoacizilor a fost determinat în hidrolizatele acide cu ajutorul analizatorului

AAA-339 „Microtechna” (Cehia) [37, p. 5-26, 448-471] în cadrul Institutului de Fiziologie şi

Sanocreatologie al AŞM, cu aportul specialistului Garaeva S.

2.3 Caracteristicile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate din smîntînă de fermentare spontană

Schema lucrărilor de izolare, cercetare, identificare şi selectare a tulpinilor de bacterii

lactice mezofile este prezentată în figura 2.1.

Page 54: MICROBIOLOGIE.pdf

54

Fig. 2.1 Schema lucrărilor de izolare, cercetare, identificare şi selectare a tulpinilor de bacterii

lactice mezofile

Prelevarea probelor de smîntînă din Nordul, Sudul şi Centrul Moldovei

Îmbogăţirea probelor (lapte degresat steril la 30°C)

Însămînţarea culturii îmbogăţite în agar cu lapte hidrolizat şi termostatarea 48 ore la 30 °С

Izolarea coloniilor tipice în lapte degresat steril şi termostatarea la 30°С, 24-48 ore

Cercetarea tulpinilor, conform testelor

Teste de identificare: 1) colorarea după Gram; 2) formarea CO2 din glucoză; 3) formarea catalazei; 4) formarea amoniacului din arginină; 5) formarea diacetilului; 6) creşterea în lapte la temperatura de 30 °C şi restabilirea laptelui turnesolat; 7) creşterea în lapte la 45°C;; 8) rezistenţa la încălzire; 9) creşterea în lapte cu conţinut de: - albastru de metilen; - NaCl; - bilă; 10) creşterea la pH = 9,2 şi 9,6. 11) fermentarea hidrocarburilor (activitatea fermentativă).

Cercetarea proprietăţilor

culturale

Determinarea timpului de formare a coagulului

Studierea frotiului microscopic

Identificarea şi selectarea tulpinilor cu proprietăţi tipice bacteriilor lactice

mezofile

Însămînţarea în lapte integral pasteurizat (3% inocul, 30°С)

Determinarea activităţii de coagulare şi acidogeneză

Selectarea tulpinilor cu proprietăţi tehnologic valoroase

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Determinarea proprietăţilor antimicrobiene

Page 55: MICROBIOLOGIE.pdf

55

2.3.1. Obţinerea culturilor pure de bacterii lactice La fabricarea smîntînii în condiţii industriale se utilizează culturi „starter” cu compoziţie

clasică tradiţională pentru ţara noastră: cultură mixtă multicomponentă, mezofilă ce constă din

mai multe tulpini asociate de Lactococcus lactis ssp.lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris,

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis. În compoziţie predomină Lactococcus lactis

ssp. lactis, deoarece această subspecie este mai rezistentă la calitatea laptelui autohton (cantitatea

de substanţă uscată, toxine, antibiotice), iar celelalte subspecii Lactococcus lactis ssp. cremoris

şi Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylacis sînt mai sensibile la aceşti factori. De

menţionat, că în culturile „starter” importate din ţările europene nu predomină numaidecît

subspecia Lactococcus lactis ssp. lactis, compoziţia culturilor poate fi absolut diferită [9, p. 111-

120; 23, p. 14-20; 24, p. 3-43; 118, p. 137-134].

Tulpinile de bacterii lactice mezofile Lactococcus lactis ssp.lactis se caracterizează prin

acidogeneză înaltă, fapt, care în procesul tehnologic va asigura acidifierea rapidă a laptelui în

faza începătoare;; tulpinile de Lactococcus lactis ssp.cremoris posedă o acitivate de acidifiere mai

lentă, care va juca rol important în fazele de acidifiere mai tîrzii, asigurînd consistenţa

coagulului; tulpinile de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis au proprietatea de a

forma compuşi aromatici, ceea ce va îmbogăţi gustul şi mirosul produsului [23, p. 14-20, 24].

Procesul de izolare în cultură pură a microorganismelor lactice a fost orientat spre

obţinerea tulpinilor de lactococi mezofili din specia Lactococcus lactis ssp.lactis, cremoris,

diacetylactis din culturile heterogene prelevate din smîntînă de fermentare spontană din

gospodăriile ţărăneşti [6; 139, p. 227-236].

Pentru diversificarea materialului, probele au fost prelevate din 6 loturi de smîntînă din

diferite regiuni ale Republicii: din Nordul Moldovei (Lipcani, Briceni), Centru (Anenii-Noi,

Tiraspol) şi Sud (Vulcăneşti, Cahul). Probele au fost supuse pasajelor de îmbogăţire în medii

semiselective la temperaturi optimale pentru trei subspecii de streptococi Lactococcus lactis

ssp.lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis.

S-au prelevat probe din smîntînă cu gust curat, plăcut şi consistenţă corespunzătoare

produsului dat.

Pentru izolarea bacteriilor lactice am utilizat lapte degresat steril. În condiţiile acestui

mediu de acum iniţial are loc o selectare preliminară a tulpinilor bacteriene cu activitate

biochimică pronunţată în lapte.

În eprubete cu 10 ml de lapte degresat steril am introdus porţiuni din probe: o ansă din

smîntînă.

Page 56: MICROBIOLOGIE.pdf

56

S-au termostatat la temperatura de 30 oC, în scopul efectuării unei prime selecţii a

microorganismelor după temperatura optimă de dezvoltare. S-a urmărit coagularea la 24 şi 48

ore de termostatare, după care s-a examinat aspectul microscopic al frotiului. Am eliminat

probele care n-au coagulat laptele timp de 48 ore de termostatare, au format coagul neomogen cu

erupţii mari de gaz;; frotiul a prezentat abundent microfloră străină (drojdii, mucegaiuri, forme

sporulante).

Îmbogăţirea, adică acumularea cantitativă a microflorei speciilor căutate în cultura

eterogenă, a fost realizată prin 2 pasaje (o ansă la 10 ml mediu) ale culturilor respective în medii

semiselective de lapte steril degresat şi adaos de substanţe ce stimulează dezvoltarea unor specii

şi inhibă dezvoltarea altor specii, pentru care aceste condiţii sunt nefavorabile.

Pentru dezvoltarea lactococilor homofermentativi ca mediu de îmbogăţire s-a utilizat lapte

degresat steril fără adaosuri.

Stimularea creşterii lactobacteriilor eterofermentative, cărora le este caracteristică

fermentaţia sărurilor acidului citric, a fost efectuată în mediu de lapte steril degresat cu adaos de

1% de citrat de sodiu, 2% autolizat de drojdie şi 1% de glucoză [24, p. 181-195].

Cultura îmbogăţită am dispersat-o pe medii nutritive solide semiselective pentru obţinerea

coloniilor izolate. Am efectuat 4 - 5 diluţii cu ansa în eprubete cu ser fiziologic steril. Din fiecare

diluţie se repartizează într-o cutie Petri cîte 1 ml, ce se înglobează în mediile agarizate

respective.

Ca bază pentru prepararea mediilor de cultură pentru selectarea bacteriilor lactice s-a

folosit lapte hidrolizat propus de V. Bogdanov (В.Богданов) [23, p. 14-20].

Laptele hidrolizat conţine toată gama de aminoacizi necesar i pentru creşterea bacteriilor

lactice. La fel conţine şi lactoză – hidratul de carbon, care este activ fermentat de toate speciile

de bacterii lactice şi folosit la procesele energetice.

În scopul diferenţierii prealabile a microorganismelor, la mediul de bază s-a adaugat

substanţe ce stimulează dezvoltarea unor sau altor specii dorite.

Pentru izolarea şi diferenţierea lactococilor homofermentativi Lactococcus lactis ssp. lactis

şi ssp. cremoris s-a folosit mediul de agar cu lapte hidrolizat (pH 6,8 - 7,0). Cultura s-a

termostatat la temperatura de 30 oC timp de 48 ore apoi a fost expusă la temperatura de cameră 2

- 3 zile. În aceste condiţii se evidenţiază colonii de culoare galben deschisă cu structură

omogenă, care sunt caracteristice pentru subspecia Lactococcus lactis subsp.lactis şi colonii de

culoare galben închis cu structură granulată caracteristică pentru subspecia Lactococcus lactis

subsp. cremoris.

Page 57: MICROBIOLOGIE.pdf

57

Evidenţierea coloniilor tipice de Lactococcus lactis subsp.lactis biovar diacetylactis, care

se întîlnesc relativ rar în habitatul natural, a fost efectuat prin însămînţări în profunzime a

mediului agarizat cu densitate sporită propus de Z. Cijova (З.Чижова) şi L. Şubina (Л.Шубина)

[24, p. 3-43], compus din lapte hidrolizat, citrat de calciu (1%), zaharoză (1%) autolizat de

drojdie (pH 6 - 6,0) la temperatura 25oC timp de 48 ore. În acest mediu în jurul coloniilor

bacteriilor eterofermentative, în urma fermentării citratului, apare o zonă transparentă. După

expunerea timp de 1 - 2 zile la temperatura de cameră s-au evidenţiat colonii cu margini

neregulate cu formaţiuni aţoase caracteristice pentru subspecia Lactococcus lactis subsp.lactis

biovar diacetylactis eterofermentativi.

Coloniile, la care s-au consemnat caracteristicile tipice de creştere, s-au prelevat cu ansa şi

s-au inoculat în eprubete cu 10 ml lapte steril degresat, s-au incubat la temperaturile optime

maximum 48 ore, urmărindu-se coagularea.

După coagulare s-a examinat: aspectul coagulului, eliminîndu-se culturile, care nu prezintă

coagulare în timp util sau care au coagul spart cu expulzie de zer;; aspectul micro scopic –

diferenţiindu-se culturile după forma celulelor (coci, bacili şi gruparea lor), eliminîndu-se

culturile, care nu prezintă puritate, au aglomerări de celule, celule neuniforme, deformate,

nedezvoltate.

Din probe de smîntînă de fermentare spontană în urma operaţiunilor de îmbogăţire şi

dispersare pe mediu solid au fost izolate iniţial, prin inoculare în lapte degresat steril, 308 colonii

cu aspect tipic bacteriilor lactice, din care au fost selectate şi încadrate în testările de identificare

83 de culturi lactice mezofile. Au fost selectate culturile care la termostatare de 30 ˚C timp de 24

- 48 ore au format coagul omogen cu consistenţă densă sau moderată, fără expulzie însemnată de

zer; aspectul frotiului microscopic al lor a prezentat celule nedeformate de coci, diplococi şi

streptococi fără microfloră străină (pure), au redus şi coagulat laptele turnesolat la 30 ˚C, n-au

redus şi n-au coagulat laptele la 45 ˚C.

2.3.2 Studierea particularităţilor fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale culturilor

de bacterii lactice şi identificarea lor

În testele de identificare au fost utilizate ca culturi martor – tulpini de bacterii lactice

deponate în CNMN AŞM.

Avînd în vedere, că multe tulpini de bacterii lactice izolate din microflora spontană

naturală, pe parcursul proceselor de cultivare, pasare şi păstrare manifestă variabilitate din punct

de vedere al activităţii biochimice [23, p. 14-20], paralel cu testările de identificare au fost

Page 58: MICROBIOLOGIE.pdf

58

efectuate şi testări privind stabilitatea activităţii de acidifiere a laptelui a tulpinilor de bacterii

lactice pe parcursul a 3 pasaje consecutive la interval de 14 zile în aceleaşi condiţii de fermentare

(mediu de lapte degresat steril standardizat, incubare la temperatura de 30 °C). Pentru tulpinile

selectate în scop industrial, se consideră stabile tulpinile, care şi-au păstrat activitatea acidifiantă

şi coagulantă pe parcursul la 3 - 4 generaţii în aceleaşi condiţii de fermentare [56, p. 15-17]. Ca

urmare, în cercetările ulterioare au fost incluse tulpini, care au demonstrat stabilitate privind

durata de coagulare, nivelul acidităţii titrabile, aspectul coagulului format, aspectul frotiului

microscopic.

În rezultatul acestor testări au fost selectate 32 tulpini de bacterii lactice cu caracteristici

morfologice, culturale şi biochimice bine determinate [7, p. 190-197], care în ansamblu

demonstrează corespundere cu proprietăţile bacteriilor lactice mezofile din speciile Lactococcus

lactis ssp. lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris, Lactococcus lactis ssp. lactis biovar

diacetylactis [23, p. 14-20; 24, p. 181-195; 118, p. 127-134], necesare pentru compoziţia culturii

mixte, în baza căreia va fi preparată cultura „starter” destinată fabricării smîntînii.

Astfel, din probe prelevate din Nordul Moldovei au fost obţinute şase tulpini de

Lactococcus lactis ssp.lactis, trei tulpini de Lactococcus lactis ssp.cremoris, două tulpini de

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis;; din Centrul Moldovei au fost obţinute opt

tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis, trei tulpini de Lactococcus lactis ssp.cremoris, trei-

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis; şi din Sudul Molodovei – patru tulpini de

Lactococcus lactis ssp.lactis, două tulpini de Lactococcus lactis ssp.cremoris, o tulpină din

specia Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis.

Caracteristicile morfologice şi culturale ale tulpinilor de bacterii lactice selectate în

procesul de identificare sunt prezentate în tabelul 2.1.

Page 59: MICROBIOLOGIE.pdf

59

Tabelul 2.1. Caracteristicile morfologice şi proprietăţile culturale ale tulpinilor de bacterii

lactice izolate din smîntînă de fermentare spontană

Numărul tulpinii

Aspectul şi dimensiunile coloniei pe mediu agarizat pe bază de lapte degresat hidrolizat Aspectul

microscopic al celulelor

Comportarea în mediul de

lapte turnesolat Aspect Dimensiuni,

mm 1 2 3 4 5

2

de suprafaţă – rotundă, forma de picătură cu margini netede;;

de profunzime – lenticulară;; culoare alb-crem

0,4

Predomină coci,

diplococi separaţi

RC

5 idem 0,6

Predomină coci,

diplococi separaţi

RC

12 idem 0,6

Predomină coci,

diplococi separaţi

RC

21 idem 0,5

Diplococi separaţi, predomină diplococi uniţi în

lanţuri lungi (12-18

segmente)

RC

26 idem 0,7 Predomină

coci, diplococi

RC

30 idem 0,5

Diplococi, predomină lanţuri lungi

(12-18 segmente)

RC

39 idem 1,0 Predomină

coci, diplococi

RC

45 idem 0,7

Diplococi, lanţuri scurte

(4-6 segmente)

RC

51 idem 0,6 Predomină

coci, diplococi

RC

Page 60: MICROBIOLOGIE.pdf

60

Continuarea tabelului 2.1. Caracteristicile morfologice şi proprietăţile culturale ale

tulpinilor de bacterii lactice izolate din smîntînă de fermentare spontană

Numărul tulpinii

Aspectul şi dimensiunile coloniei pe mediu agarizat pe bază de lapte degresat

hidrolizat Aspectul microscopic al celulelor

Comportarea în mediul de

lapte turnesolat Aspect Dimensiuni,

mm 1 2 3 4 5

74 idem 0,4 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

81 idem 0,5 Diplococi, lanţuri scurte (4-6 segmente) RC

94 idem 0,7 Predomină coci, diplococi RC

99 idem 0,4 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

101 idem 1,0 Predomină coci, diplococi RC 105 idem 0,7 Predomină coci, diplococi RC

111 idem 0,5 Diplococi, lanţuri scurte (4-6 segmente) RC

115 idem 0,7 Predomină coci, diplococi RC 139 idem 0,4 Predomină coci, diplococi RC

142 idem 0,5 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

161 idem 0,4 Predomină coci, diplococi RC

201 idem 0,4 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

215 idem 0,5 Diplococi, lanţuri scurte (4-6 segmente) RC

222 idem 0,7 Predomină coci, diplococi RC 229 idem 0,7 Predomină coci, diplococi RC

234 idem 0,8 Diplococi, lanţuri scurte (4-6 segmente) RC

240 idem 0,8 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

245 idem 0,4 Predomină coci, diplococi RC

262 idem 0,5 Diplococi, lanţuri scurte (4-6 segmente) RC

274 idem 0,6 Predomină coci, diplococi RC 288 idem 0,6 Predomină coci, diplococi RC

305 idem 0,6 Diplococi, predomină lanţuri lungi (12-18 segmente) RC

307 idem 0,4 Predomină coci, diplococi RC R – reducere; C - coagulare

Din datele tabelului 2.1 se vede, că tulpinile selectate la cultivare în mediu agarizat pe

bază de lapte degresat hidrolizat, prezintă următoarele aspecte de colonii: de suprafaţă – rotunde,

Page 61: MICROBIOLOGIE.pdf

61

formă de picătură cu margini netede (S-formă); de profunzime – lenticulare, culoare alb-cremă.

Dimensiunile coloniilor variază de la 0,4 pînă la 1,0 mm. Aspectul coloniilor în viziune reală şi

mărită este prezentat în figura 2.2.

a) b)

Fig. 2.2 Aspectul coloniilor de bacterii lactice în mediu de lapte hidrolizat

agarizat în cutia Petri

a) viziune reală, b) viziune mărită (OIL 100/1,25 160/0,17)

Aspectul microscopic al frotiului culturilor prezintă celule în formă de coci şi diplococi

separaţi sau asociaţi în lanţuri scurte de 4 - 6 segmente, mai rar, asociaţi în lanţuri lungi de 12 -

18 segmente. Totodată se evidenţiază 3 grupe de tulpini: prima grupă, la care predomină coci şi

diplococi – nr. 2, 5, 12, 26, 39, 51, 94, 101, 105, 115, 139, 161, 222, 229, 245, 262, 274, 288,

307;; a doua grupă, la care predomină lanţuri scurte – nr. 45, 81, 111, 215, 234;; a treia grupă, la

care predomină lanţuri lungi – nr. 21, 30, 74, 99, 142, 201, 240, 305. Aspectul celulelor şi

amplasarea lor sînt prezentate în figura 2.3.

a) b) c)

Fig. 2.3. Aspectul şi amplasarea celulelor de bacterii lactice.

a) prima grupă - predomină coci şi diplococi;; b) a doua grupă - predomină lanţuri scurte;; c) a

treia grupă - predomină lanţuri lungi.

Page 62: MICROBIOLOGIE.pdf

62

În mediu de lapte turnesolat tulpinile selectate au acţiune de reducere şi coagulare la

temperatura de 30 ˚C şi nu se manifestă la temperatura de 45 ˚C, ceea ce ne dovedeşte că

culturile sunt mezofile (figura 2.4).

Fig. 2.4. Activitatea tulpinilor bacteriilor lactice în mediu de lapte turnesolat

a – lapte turnesolat-martor; b, c, d – lapte turnesolat, coagulat şi decolorat sub

acţiunea reacţiei de reducere

Rezultatele cercetărilor prezentate în tabelul 2.2 demonstrează că, proprietăţile morfologice

şi culturale ale celor 32 tulpini selectate corespund proprietăţilor bacteriilor lactice din genul

Lactococcus.

Caracteristicile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice selectate în procesul

de identificare sunt prezentate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Proprietăţile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate din

smîntînă de fermentare spontană

Num

ărul tulpinii

Caracteristici

Coloraţia G

ram

Pr

oduc

erea

CO

2 din

glucoză

Prod

ucer

ea c

atal

azei

Pr

oduc

erea

am

onia

culu

i di

n ar

ginină

Rezistenţa la încălzire

30 m

in

Rezistenţa la NaCl

Creşterea în albastru de metilen

0,1

%

Rezistenţa la bilă

Creşterea în mediu

alcalin, pH

Form

area

dia

cetil

ului

Form

area

citraţilor

60 °C

65 °C

2 %

4 %

6,5 %

20 %

40 %

9,2

9,6

2 + - - + + - + + + + + + + - - - 5 + - - + + - + + + + + + + - - - 12 + - - + + - + + + + + + + - - -

Page 63: MICROBIOLOGIE.pdf

63

Continuarea tabelului 2.2. Proprietăţile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice

izolate din smîntînă de fermentare spontană Num

ărul tulpinii

Caracteristici Coloraţia Gram

Pr

oduc

erea

CO

2 din

glucoză

Prod

ucer

ea c

atal

azei

Pr

oduc

erea

am

onia

culu

i di

n ar

ginină

Rezistenţa la încălzire

30 m

in

Rezistenţa la NaCl

Creşterea în albas

tru d

e m

etile

n 0,

1 %

Rezistenţa la bilă

Creşterea în mediu

alcalin, pH

Form

area

dia

cetil

ului

Formarea citraţilor

60 °C

65 °C

2 %

4 %

6,5 %

20 %

40 %

9,2

9,6

21 + - - - + - + + - + + + - - - - 26 + - - + + - + + + + + + + - - - 30 + - - - + - + + - + + + - - - - 39 + - - + + - + + + + + + + - - - 45 + - - + + - + + + + + + + - + + 51 + - - + + - + + + + + + + - - - 74 + - - - + - + + - + + + - - - - 81 + - - + + - + + + + + + + - + + 94 + - - + + - + + + + + + + - - - 99 + - - - + - + + - + + + - - - - 101 + - - + + - + + + + + + + - - - 105 + - - + + - + + + + + + + - - - 111 + - - + + - + + + + + + + - + + 115 + - - + + - + + + + + + + - - - 139 + - - + + - + + + + + + + - - - 142 + - - - + - + + - + + + - - - - 161 + - - + + - + + + + + + + - - - 201 + - - - + - + + - + + + - - - - 215 + - - + + - + + + + + + + - + + 222 + - - + + - + + + + + + + - - - 229 + - - + + - + + + + + + + - - - 234 + - - + + - + + + + + + + - + + 240 + - - - + - + + - + + + - - - - 245 + - - + + - + + + + + + + - - - 262 + - - + + - + + + + + + + - + + 274 + - - + + - + + + + + + + - - - 288 + - - + + - + + + + + + + - - - 305 + - - - + - + + - + + + - - - - 307 + - - + + - + + + + + + + - - - NOTĂ:+ fermentează; - nu fermentează

Page 64: MICROBIOLOGIE.pdf

64

Din tabelul 2.2 se vede, că toate tulpinile se colorează pozitiv după Gram, nu produc CO2

din glucoză, nu produc catalază, rezistă la încălzire la temperatura de 60 °C timp 30 min şi nu

rezistă - 65 °C, rezistă în mediu cu NaCl 2 % şi 4 %, cresc în mediu cu albastru de metilen 0,1 %,

rezistă la bilă 20% şi 40%, cresc în mediu alcalin cu pH 9,2 (cu unile excepţii) şi nu cresc la pH 9,6.

Tabelul 2.3. Fermentarea hidraţilor de către tulpinile de bacterii lactice izolate din

smîntînă de fermentare spontană

Num

ărul

tulp

iniii

Hidrocarburile

Lactoză

Glucoză

Galactoză

Manită

Zaharoză

Maltoză

Rafinoză

Am

idon

Manoză

Xiloză

Ram

noză

Sorbită

Salicină

Glicerină

Levuloză

Dex

trin

Arabinoză

2 + + + + - + - - - - - - + - + + - 5 + + + + - + - - - - - - + - + + - 12 + + + + - + - - - - - - + - + + - 21 + + + - - - - - + - - - + - + - - 26 + + + + - + - - - - - - + - + + - 30 + + + - - - - - + - - - + - + - - 39 + + + + - + - - - - - - + - + + - 45 + + + - - + - - - - - - + - + - - 51 + + + + - + - - - - - - + - + + - 74 + + + - - - - - + - - - + - + - - 81 + + + - - + - - - - - - + - + - - 94 + + + + - + - - - - - - + - + + - 99 + + + - - - - - + - - - + - + - -

101 + + + + - + - - - - - - + - + + - 105 + + + + - + - - - - - - + - + + - 111 + + + - - + - - - - - - + - + - - 115 + + + + - + - - - - - - + - + + - 139 + + + + - + - - - - - - + - + + - 142 + + + - - - - - + - - - + - + - - 161 + + + + - + - - - - - - + - + + - 201 + + + - - - - - + - - - + - + - - 215 + + + - - + - - - - - - + - + - - 222 + + + + - + - - - - - - + - + + - 229 + + + + - + - - - - - - + - + + - 234 + + + - - + - - - - - - + - + - - 240 + + + - - - - - + - - - + - + - - 245 + + + + - + - - - - - - + - + + - 262 + + + - - + - - - - - - + - + - - 274 + + + + - + - - - - - - + - + + - 288 + + + + - + - - - - - - + - + + - 305 + + + - - - - - + - - - + - + - - 307 + + + + - + - - - - - - + - + + - NOTĂ:+ fermentează; - nu fermentează

Page 65: MICROBIOLOGIE.pdf

65

Proprietatea de a produce amoniac din arginină se manifestă la ¾ din tulpini. Nu produc

amoniac din arginină tulpinile nr. 21, 30, 74, 99, 142, 201, 204, 305.

Proprietatea de a fermenta citraţii şi de a forma substanţe aromatice (diacetil) se manifestă

numai la unele tulpini: nr. 45, 81, 111, 215, 234, 262.

Toate tulpinile fermentează lactoza, glucoza, galactoza, salicina, levuloza, nu fermentează

xiloza, amidonul, zaharoza, rafinoza, ramnoza, sorbita, glicerina, arabinoza (tabelul 2.3). O parte

din tulpini fermentează maltoza, dextrinul: nr. 2, 5, 12, 26, 39, 51, 94, 101, 105, 115, 139, 161,

222, 229, 245, 274, 288, 307; manoza 21, 30, 74, 99, 142, 201, 240, 305.

Proprietăţile aranjate în grupe ne permit să evidenţiem în cadrul speciei Lactococcus lactis

trei subspecii: subspecia lactis, căreia îi corespund 18 tulpini sub numerele 2, 5, 12, 26, 39, 51,

94, 101, 105, 115, 139, 161, 222, 229, 245, 274, 288, 307; subspecia lactis biovar diacetylactis,

căreia îi corespund 6 tulpini sub numerele 45, 81, 111, 215, 234, 262; subspecia cremoris,

căreia îi corespund 8 tulpini sub numerele 21, 30, 74, 99, 142, 201, 240, 305.

Am avut posibilitatea să confirm în Institutul de Microbiologie şi Virusologie al Academiei

Naţionale de Ştiinţe din Kiev, în secţia de fiziologie a microorganismelor industriale sub

conducerea membrului corespondent Covalenco N.C. împreună cu colaboratorii acestei secţii,

identitatea a 4 tulpini autohtone (nr. 2, 30, 39, 234) selectate de mine.

Datele tabelelor 2.2 şi 2.3 demonstrează, că caracteristicile fiziologo-biochimice şi

proprietatea de fermentare a hidraţilor ale tulpinilor selectate corespund proprietăţilor bacteriilor

lactice din specia Lactococcus lactis.

2.4 Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate din

smîntînă de fermentare spontană 2.4.1. Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor autohtone de bacterii lactice

manifestate în mediu de lapte de vacă Calitatea produselor lactate fermentate acide în mare măsură este determinată de calitatea

culturilor bacteriene utilizate la fabricarea lor. Deaceea selectarea culturilor cu proprietăţi

valoroase de producere prezintă o problemă importantă permanentă [22, p. 35; 23, p. 14-20; 24,

p. 181-195].

Microorganismele utilizate tradiţional la fabricarea produselor lactate acide, în fond se

selectează conform particularităţilor de creştere, capacităţii de acidifiere şi de coagulare a

laptelui şi proprietăţile specifice ale produsului, care va fi fabricat cu utilizarea tulpinii

selecţionate [118, p. 127-134].

Page 66: MICROBIOLOGIE.pdf

66

Principalii indici ce determină utilitatea industrială a tulpinilor bacteriene sunt: activitatea

coagulantă, acidifiantă, proprietăţile organoleptice. Paralel se determină şi unele particularităţi

specifice necesare la fabricarea anumitor sortimente de produse.

În rezultatul cercetărilor au fost selectate tulpini de lactococi mezofili: tip acidifiant

responsabile de acidogeneză şi consistenţă;; tip aromatizant responsabili de producerea aromei,

cu particularităţi adecvate pentru a fi aplicate în componenţa culturilor „starter” cu microfloră

mixtă formată din combinaţii a mai multor tulpini din diferite specii destinate fabricării smîntînii

combinate cu proteină de soia.

Acidifierea prezintă un factor de prim rang la producerea produselor lactate fermentate, cît

şi un factor inhibitor pentru microorganismele dăunătoare din lapte. Activitatea acidifiantă se

caracterizează prin viteza de acidifiere a laptelui, ce prezintă diferenţa dintre aciditatea iniţială a

laptelui însămînţat cu 1 % cultură şi aciditatea laptelui însămînţat după un interval de 6 ore de

termostatare la 30 ˚C [175, p. 35-41]. Tulpinile studiate au fost supuse testării tehnologice

privind activitatea acidifiantă în lapte degresat steril.

Rezultatele testării sunt reprezentate în diagramele figurilor 2.5, 2.6, 2.7.

0

20

40

60

80

100

Activitatea acidifiantă,

°T

2 5 12 26 39 51 94 101

105

115

139

161

222

229

245

274

288

307

Fig. 2.5 Activitatea acidifiantă a tulpinilor de Lactococcus lactis ssp.lactis

Page 67: MICROBIOLOGIE.pdf

67

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

21 30 74 99 142 201 240 305

Activita

tea ac

idifian

tă, °T

Fig. 2.6 Activitatea acidifiantă a tulpinilor de Lactococcus lactis ssp.cremoris

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Activita

tea ac

idifian

tă, °

T

45 81 111 215 234 262

Fig. 2.7 Activitatea acidifiantă a tulpinilor de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar

diacetylactis

Din figurile 2.5, 2.6 şi 2.7 se vede că, tulpinile de bacterii lactice se caracterizează prin

diferite viteze de acidifiere. Conform criteriului de apreciere a vitezei de acidifiere după

L.Banicova (Л. Банникова) [24, p. 181-195] şi A. Laudoniu [10], valoarea optimală a creşterii

acidităţii în timp de 6 ore de termostatare trebuie să fie nu mai mică de 50 - 60 ˚ T. Acestui

criteriu corespund nouă tulpini de Lactococcus lactis ssp. lactis sub numerele 2, 5, 26, 39, 94,

101, 139, 229, 288, care au ridicat aciditatea cu 50 - 63 ˚T;; trei tulpini de Lactococcus lactis ssp.

cremoris sub numerele 30, 74, 240, care au ridicat aciditatea cu 50 - 58 ˚T;; două tulpini de

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis sub numerele 111, 234, care au ridicat

Page 68: MICROBIOLOGIE.pdf

68

aciditatea cu 55 - 60 ˚T. Restul tulpinilor au demonstrat activitate acidifiantă lentă mai joasă

decît cerinţele tehnologice.

Deci, din cele 32 tulpini identificate au fost selectate 14, care au demonstrat activitate

intensivă de acidifiere a laptelui, particularitate importantă pentru aplicare în microflora

culturilor bacteriene destinate fabricării produselor lactate fermentate.

În continuare tulpinile, care au demonstrat activitatea de acidifiere întensivă a laptelui au

fost testate privind determinarea activităţii coagulante a laptelui integral pasteurizat însămînţat cu

3 % cultură (în faza de 16 - 18 ore dezvoltare) termostatat la temperatura optimă 30 °C (analogic

condiţiilor de producere), urmărindu-se durata de coagulare (în ore) după coagulare culturile au

fost lăsate 1-2 ore la temperatura camerei, apoi pentru 24 ore în frigider la 4 °C. După aceasta au

fost examinate particularităţile organoleptice ale coagulului format de tulpină: aspectul

coagulului, consistenţa, gustul, aroma, a fost determinată aciditatea titrantă. Au fost selectate

tulpinile ce au format coagul corespunzător în termen de max. 7 ore. Pentru tulpini de

Lactococcus lactis ssp.lactis, max. 9 pentru Lactococcus lactis ssp.cremoris şi max. 11 ore

pentru Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis şi au demonstrat aciditate titrantă 75 - 90

°T;; au prezentat coagul compact, uniform cu consistenţă fermă sau cremoasă, gust curat de lapte

fermentat sau cu aromă. În special pentru consistenţă şi păstrarea structurii smîntînii este

importantă capacitatea culturilor bacteriene de a reţine apa în coagul, care în mare măsură este

determinată de proprietatea de sinereză a culturii bacteriene utilizate.

Se ştie, că unii din compuşi importanţi, care determină aroma caracteristică a produselor

lactate acide sunt diacetilul şi acetoina – produse ale activităţii vitale a bacteriilor lactice. În

industria laptelui pentru sinteza substanţelor aromatice, de rînd cu altele, se utilizează şi

bacteriile Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis [71, p. 157-169; 106, p. 29-30; 111,

p. 13-21].

Din aceste puncte de vedere cele 14 tulpini de bacterii lactice mezofile (Lactococcus lactis

ssp. lactis – 9 tulpini; Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis – 2 tulpini; Lactococcus

lactis ssp.cremoris – 3 tulpini) au fost cercetate în continuare în mediu de lapte integral

pasteurizat inoculat cu 3 % cultură privind determinarea producerii compuşilor aromatici

(diacetilul + acetoina) şi a capacităţii de sinereză (reţinerea lichidului în coagul).

Tulpinile de bacterii lactice se consideră utile pentru industria laptelui numai în cazul cînd

manifestă proprietăţi biochimice şi microbiologice în ansamblu corespunzătoare cerinţelor

tehnologice privind culturile destinate fabricării produselor lactat acide [136, p. 25-26].

Rezultatele cercetărilor privind durata de coagulare a laptelui sub acţiunea acestor culturi,

aspectul coagulului format în lapte pasteurizat, organoleptica coagulului, aspectul microscopic al

Page 69: MICROBIOLOGIE.pdf

69

frotiului, aciditatea titrabilă, proprietăţile privind gazogeneza, aromogeneza şi sinereza sunt

prezentate în tabelele 2.4-2.6, în care sînt incluse pentru comparaţie şi cerinţele tehnologice

pentru culturile respective.

Din tabelul 2.4 ce conţine rezultatele referitoare la Lactococcus lactis ssp. lactis se vede,

că tulpinile nr. 26, 39, 94, 139, 229, 288 au coagulat laptele în timp de 6 - 7 ore dezvoltând

aciditatea titrabilă de la 80 ˚T pînă la 90 ˚T, valori ce corespund cerinţelor tehnologice privind

cultura dată. Tulpinile 5 şi 101 au demonstrat activitate mai lentă, coagulând laptele cu întîrzie re

(7,5 ore) şi nu se încadrează în limita cerinţelor tehnologice. Mai mult ca atît, calitatea

organoleptică a coagulului inoculat cu aceste tulpini nu corespunde cerinţelor tehnologice.

Pentru consistenţa şi păstrarea structurii smîntînii este importantă capacitatea de reţinere a

apei în coagul, care în mare măsură este determinată de proprietatea de sinereză a culturii

bacteriene utilizate.

Rezultatul testării privind capacitatea de sinereză demonstrează că tulpinile nr. 2, 94, 139

au eliminat zer în cantitate redusă (2 - 2,5 ml/10ml coagul) în corespundere cu cerinţele

tehnologice faţă de culturile destinate fabricării smîntînii, iar tulpinile nr. 26 şi 229 – în cantitate

sporită (3,7 - 4,1 ml/10 ml coagul) ceea ce nu corespunde cerinţelor.

Toate tulpinile prezintă o gazogeneză neînsemnată ceea ce este pozitiv pentru culturile

destinate fabricării smîntînii.

Aspectul microscopic al tulpinilor se încadrează în cerinţele faţă de această specie şi

prezintă coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte.

Tabelul 2.4. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp. lactis

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi

mirosul coagulu

lui

Aspectul frotiului

Aciditatea

titrabilă, ˚T

Gazoge-neza, cm

Sinereza (eliminar

ea zerului

din coagul), ml/10ml coagulul

ui

Cerinţe tehnologice

max 7

Omogen, consistenţă densă sau moderată,

cu eliminare neînsemnată

de zer

Curat de lapte fermentat

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri

scurte

75-90

Culturi pentru

smîntînă -max 0,6

Culturi pentru smîntînă pînă -

max 2,5 ml

Page 70: MICROBIOLOGIE.pdf

70

Continuarea tabelului 2.4. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus

lactis ssp. lactis

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi

mirosul coagulul

ui

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă, ˚T

Gazoge-neza, cm

Sinereza (eliminarea zerului

din coagul), ml/10ml

coagulului

Lactococcus lactis

ssp.lactis 2

6,5

Omogen, consistenţă densă, cu eliminare neînsemnată

de zer

Curat de lapte fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

87±0,57

0,2±0,05

2,0±0,2

Lactococcus lactis

ssp.lactis5 7,5

Omogen, consistenţă

slabă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

76±0,57 0,2±0,1 2,8±0,11

Lactococcus lactis

ssp.lactis 26

7,0

Omogen, consistenţă densă, cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

90±0,57 0,0±0,05 3,7±0,25

Lactococcus lactis

ssp.lactis nr.39

6,0

Omogen, consisitenţă densă, cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

89±0,57 0,0±0,05 2,4±0,1

Lactococcus lactis

ssp.lactis 94

7,0

Omogen, consistenţă densă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

87±0,57 0,0±0,05 2,3±0,15

Lactococcus lactis

ssp.lactis 101

7,5

Omogen, consistenţă

slabă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

80±0,57 0,1±0,05 3,0±0,1

Lactococcus lactis

ssp.lactis 139

7,0

Omogen, consistenţă moderată

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

84±0,57 0,0±0,05 2,4±0,19

Lactococcus lactis

ssp.lactis 229 6,5

Omogen, consistenţă densă cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

88±0,57 0,0±0,05 4,1±0,15

Page 71: MICROBIOLOGIE.pdf

71

Continuarea tabelului 2.4. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus

lactis ssp. lactis

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi

mirosul coagulul

ui

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă, ˚T

Gazoge-neza, cm

Sinereza (eliminarea zerului

din coagul), ml/10ml

coagulului

Lactococcus lactis

ssp.lactis 288 6,5

Omogen, consistenţă densă cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

88±0,57 0,0±0,05 2,0±0,15

Din tabelul 2.5, care conţine rezultate referitoare la Lactococcus lactis ssp. lactis biovar

diacetylactis se vede, că ambele tulpini cercetate au fost active în limitele cerinţelor pentru astfel

de culturi, coagulînd laptele timp de 9 - 11 ore, formînd un coagul cu aspect şi proprietăţi

organoleptice corespunzătoare cerinţelor. Tulpinile demonstrează proprietăţi de acidogeneză şi

aromogeneză, caracteristice pentru Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis.

Capacitatea de sinereză corespunde culturilor utilizate la fabricarea smîntînii. Tulpinile prezintă

aspect microscopic caracteristic: coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte.

Tabelul 2.5. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp. lactis

biovar diacetylactis

Tulpina

Durata de coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge-neza,

cm

Aromo- geneza, min

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml coagulului

Cerinţe tehnolo

gice

max. 11

Omogen, consistenţă densă

sau moderată,

cu eliminare neînsemnată de

zer

Curat de

lapte fermentat

posibil cu aromă

Coci, diploc

oci separaţi şi în lanţuri scurte

75-90

Culturi pentru smîntînă -max 0,6

Înaltă – pînă la 15 min, medie 15-20 min, slabă 20-25 min

Culturi pentru smîntînă până -max

2,5

Page 72: MICROBIOLOGIE.pdf

72

Continuarea tabelului 2.5. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus

lactis ssp. lactis biovar diacetylactis

Tulpina

Durata de coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge-neza,

cm

Aromo- geneza, min

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml coagulului

Lactococcus lactis

ssp.lactis

biovar diacetyl

actis 111

11,0

Omogen, consistenţa moderată,

cu eliminare neînsemnată de

zer,

Curat de

lapte fermentat cu

aromă uşoară

Coci, diploc

oci, separaţi şi în lanţuri scurte

83±0,57 0,3±0,15 17 2,4±0,11

Lactococcus lactis

ssp.lactis

biovar diacetyl

actis 234

9,0

Omogen, consisten

ţa moderată

cu eliminare neînsemnată de

zer

Curat de

lapte fermentat

Coci, diploc

oci, separaţi şi în lanţuri scurte

85±0,57 0,4±0,15 25 2,5±0,09

Datele tabelului 2.6, ce prezintă rezultatele testărilor tulpinilor de Lactococcus lactis

ssp.cremoris demonstrează, că toate cele 3 tulpini selectate sînt active în limitele cerinţelor

pentru cultura dată. Formează în lapte coagul omogen cu consistenţă vîscoasă (nr. 30) sau

cremoasă (nr. 240) cu gust şi miros curat de lapte fermentat, practic nu posedă proprietate de

gazogeneză iar capacitatea de sinereză este redusă, ceea ce corespunde cerinţelor pentru

fabricarea smîntînii. Tulpinile prezintă frotiu caracteristic: coci, diplococi separaţi în lanţuri

medii şi lungi.

Page 73: MICROBIOLOGIE.pdf

73

Tabelul 2.6. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp.

cremoris

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulul

ui

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge- neza, mm

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml

coagulului

Cerinţe tehnolo

gice max 9

Omogen, consistenţă densă

sau moderată,

cu eliminare neînsemnată de

zer, posibil vîscoasă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi separaţi în lanţuri medii şi

lungi

75-90

Culturi pentru smîntînă -max 0,6

Culturi pentru

smîntînă pînă -max 2,5

Lactococcus lactis

ssp.cremoris

30

8,0

Omogen, consistenţă densă, vîscoasă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi, în lanţuri medii şi

lungi

79±1,0 0,1±0,09 2,0±0,19

Lactococcus lactis

ssp.cremoris

74

9,0

Omogen, consisten

ţa moderată

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi în lanţuri medii

77±0,57 0,0 2,5±0,11

Lactococcus lactis

ssp.cremoris 240

8,5

Omogen, consistenţă densă cremoasă

Curat de lapte

fermentat

Coci, diplococi, separaţi, în lanţuri medii şi

lungi

77±1,0 0,0 2,4±0,1

Astfel, 12 tulpini de bacterii lactice, au manifestat proprietăţi biochimice şi microbiologice

în ansamblu corespunzătoare cerinţelor tehnologice pentru culturi destinate fabricării produselor

lactate acide. Din acestea, 10 tulpini: nr. 2, 39, 94, 139, 228 de Lactococcus lastis ssp.lactis; nr.

111, 234 de Lactococcus lastis ssp.lactis biovar diacetylactis; nr. 30, 74, 240 de Lactococcus

lastis ssp.cremoris, sînt perspective pentru utilizare în culturi destinate fabricării smîntînii [133,

p. 23-26], iar 2 tulpini nr. 26, 229 de Lactococcus lastis ssp.lactis sînt perspective pentru

utilizare în culturi destinate fabricării brînzeturilor.

Page 74: MICROBIOLOGIE.pdf

74

2.4.2 Caracteristicile biotehnologice ale tulpinilor de bacterii lactice manifestate în mediul din lapte de vacă cu adaos de extract proteic de soia

Cultura bacteriană are o importanţă deosebită la formarea consistenţei smîntînii, deoarece

determină intensitatea proceselor microbiologice şi biochimice, care au loc în timpul fermentării

amestecului lactat cu conţinut sporit de grăsime, în timpul maturizării şi păstrării produsului. Din

aceste considerente specialiştii din domeniul laptelui acordă o deosebită atenţie selectării

culturilor de bacterii lactice pentru obţinerea culturilor „starter” destinate fabricării smîntînii.

Conform unor autori [71, p. 157-169; 99; 115, p. 49], culturile bacteriene corect selectate pot

micşora iar uneori şi înlătura complet un fenomen negativ frecvent întîlnit în producere –

„granulozitatea” smîntînii, deoarece anume cultura bacteriană asigură densitatea, aspectul, aroma

şi consistenţa produsului.

Deoarece scopul practic al lucrării este elaborarea tehnologiei smîntînii combinate obţinute

din amestec de lapte de vacă cu extract proteic de soia, activitatea tehnologică a tulpinilor

selectate a fost încercată în mediu de lapte de vacă cu adaos de 50 % extract proteic de soia

pasteurizat, inoculat cu 3 % cultură.

Rezultatele sînt prezentate în tabelele 2.7 - 2.9.

Tabelul 2.7. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp. lactis

în mediu de lapte cu adaos de extract de soia

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi

mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă, ˚T

Gazoge-neza, cm

Sinereza (elimina

rea zerului

din coagul), ml/10ml coagulul

ui

Cerinţe tehnologice

max 7

Omogen, consistenţă densă sau

moderată, cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri

scurte

75-90

Culturi pentru

smîntînă -max 0,6

Culturi pentru smîntînă pînă -

max 2,5 ml

Page 75: MICROBIOLOGIE.pdf

75

Continuarea tabelului 2.7. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus

lactis ssp. lactis în mediu de lapte cu adaos de extract de soia

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi

mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă, ˚T

Gazoge-neza, cm

Sinereza (elimina

rea zerului

din coagul), ml/10ml coagulul

ui Lactococcus

lactis ssp.lactis 2 6,5

Omogen, consistenţă densă, cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

87±0,57

0,2±0,05

2,0±0,2

Lactococcus lactis

ssp.lactis nr.39

6,0

Omogen, consisitenţă densă, cu eliminare

neînsemnată de zer

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

89±0,57 0,0±0,05 2,4±0,1

Lactococcus lactis

ssp.lactis 94

7,0

Omogen, consistenţă densă

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

87±0,57 0,0±0,05 2,3±0,15

Lactococcus lactis

ssp.lactis 139 7,0

Omogen, consistenţă moderată

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte

84±0,57 0,0±0,05 2,4±0,19

Lactococcus lactis

ssp.lactis 288 6,5

Omogen, consistenţă densă cu eliminare neînsemnată

de zer

Curat de lapte fermentat

cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri

scurte 88±0,57 0,0±0,05 2,0±0,15

Din tabele 2.7 -2.9 se vede, că în mediul de lapte cu 50 % adaos proteic de soia toate cele

10 tulpini autohtone de bacterii lactice selectate pentru utilizare în compoziţia culturilor „starter”

destinate fabricării smîntînii combinate îşi păstrează activitatea tehnologică caracteristică şi

manifestă capacităţi de acidifiere, coagulare, aromogeneză, şi sinereză în limitele cerinţelor

tehnologice.

Page 76: MICROBIOLOGIE.pdf

76

Tulpinile de Lactococcus lactis ssp.lactis coagulează amestecul în 6 - 7 ore dezvoltînd o

aciditate de 84 - 89 °T, formînd un coagul omogen, cu consistenţă densă şi gust şi miros curat de

lapte fermentat cu miros uşor de soia, ceea ce este normal;; indicii de gazogeneză (0,0 - 0,2) şi

sinereză (2 - 2,4) sînt potriviţi pentru cultura destinată fabricării smîntînii. Aspectul frotiului

microscopic prezintă coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte, caracteristic pentru subspecia

dată.

Tabelul 2.8. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp. lactis

biovar diacetylactis în mediu de lapte cu adaos de extract de soia

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulului

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul

frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge-neza,

cm

Aromo- geneza,

min

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml

coagulului

Cerinţe tehnologice

max. 11

Omogen, consistenţă densă sau moderată,

cu eliminare neânsem-nată de zer

Curat de lapte

fermentat cu

aromă, cu miros uşor de

soia

Coci, diploco

ci separaţi şi în lanţuri scurte

75-90

Culturi pentru smîntînă -max

0,6

Înaltă – pînă la 15 min, medie 15-20 min, slabă 20-25 min

Culturi pentru smîntînă până -

max 2,5

Lactococcus lactis

ssp.lactis biovar

diacetylactis 111 11,0

Omogen, consistenţa moderată,

cu eliminare neînsemnată

de zer,

Curat de lapte

fermentat cu aromă caracteristică

diacetilului şi cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri scurte

83±0,57 0,3±0,15 17 2,4±0,11

Lactococcus lactis

ssp.lactis biovar

diacetylactis 234 9,0

Omogen, consistenţa moderată

cu eliminare neînsemnată

de zer

Curat de lapte

fermentat cu aromă caracteristică

diacetilului şi cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi şi în lanţuri scurte

85±0,57 0,4±0,15 25 2,5±0,09

Page 77: MICROBIOLOGIE.pdf

77

Tulpinile de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis coagulează amestecul în 9 -

11 ore dezvoltînd o aciditate de 83 - 85 °T, formînd un coagul omogen, cu consistenţă moderată,

gust şi miros curat de lapte fermentat cu miros uşor de soia, ceea ce este normal;; indicii de

gazogeneză (0,3 - 0,4), sinereză (2,4 - 2,5) şi aromogeneză (17 - 25 minute) sînt potriviţi pentru

cultura destinată fabricării smîntînii. Aspectul frotiului microscopic prezintă coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte, caracteristic pentru subspecia dată.

Tulpinile de Lactococcus lactis ssp. cremoris coagulează amestecul în 8 - 9 ore dezvoltînd

o aciditate de 77 - 79 °T, formînd un coagul omogen, cu consistenţă densă cremoasă cu gust şi

miros curat de lapte fermentat cu miros uşor de soia, ceea ce este normal;; indicii de gazogeneză

(0,0 - 0,1) şi sinereză (2,0 - 2,5) sînt potriviţi pentru cultura destinată fabricării smîntînii.

Aspectul frotiului microscopic prezintă coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte şi medii,

caracteristic pentru subspecia dată.

Tabelul 2.9. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus lactis ssp.

cremoris în mediu de lapte cu adaos de extract de soia

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulu

lui

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge- neza, mm

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml

coagulului

Cerinţe tehnolo

gice max 9

Omogen, consistenţă densă

sau moderată,

cu eliminare neînsemnată de zer, posibil vîscoasă

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi separaţi în lanţuri medii şi

lungi

75-90

Culturi pentru

smîntînă -max 0,6

Culturi pentru smîntînă pînă -max

2,5

Lactococcus lactis

ssp.cremoris

30

8,0

Omogen, consistenţă

densă, vîscoas

ă

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi, în lanţuri medii şi

lungi

79±1,0 0,1±0,09 2,0±0,19

Page 78: MICROBIOLOGIE.pdf

78

Continuarea tabelului 2.9. Proprietăţile tehnologice ale tulpinilor autohtone de Lactococcus

lactis ssp. cremoris în mediu de lapte cu adaos de extract de soia

Tulpina

Durata de

coagulare (ore)

Aspectul coagulu

lui

Gustul şi mirosul coagulului

Aspectul frotiului

Aciditatea titrabilă,

˚T

Gazoge- neza, mm

Sinereza (eliminarea zerului din coagul), ml/10ml

coagulului Lactoco

ccus lactis

ssp.cremoris

74

9,0

Omogen, consistenţa

moderată

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi în lanţuri medii

77±0,57 0,0 2,5±0,11

Lactococcus lactis

ssp.cremoris 240

8,5

Omogen, consistenţă densă

cremoasă

Curat de lapte

fermentat cu miros uşor de

soia

Coci, diplococi, separaţi, în lanţuri medii şi

lungi

77±1,0 0,0 2,4±0,1

S-a constatat, că în mediul de lapte cu 50 % adaos proteic de soia cele 10 tulpini autohtone

de bacterii lactice selectate pentru utilizare în compoziţia culturilor „starter” destinate fabricării

smîntînii combinate îşi păstrează activitatea tehnologică caracteristică şi manifestă capacităţi de

acidifiere, cuagulare, aromogeneză, şi sinereză în limitele cerinţelor tehnologice.

2.5 Proprietăţi antimicrobiene ale unor tulpini autohtone de bacterii lactice.

În cadrul testărilor tehnologice a le tulpinilor de bacterii lactice a apărut interesul de a

studia şi proprietăţile antimicrobiene ale tulpinilor perspective pentru fabricarea smîntînii.

Deoarece aceste proprietăţi joacă un rol important atît în procesul tehnologic de fabricare şi

păstrare a produsului, cît şi pentru organismul uman.

Acţiunea antimicrobiană a bacteriilor lactice se datorează unor substanţe specifice de

natură proteică – bacteriocine, pe care le produc şi care prezintă un interes deosebit datorită

posibilităţii de a fi utilizate în industria alimentară în calitate de conservanţi naturali. Cea mai

bine studiată este nizina, care în prezent se produce pe cale industrială sub denumirea comerciala

„Nisaplin”, şi care îşi manifestă activitatea bactericidă asupra microorganismelor Gram pozitive:

streptococi şi bacterii anaerobe. Sunt cunoscute un şir de tulpini de bacterii lactice mezofile

producătoare de nizină [46, p. 94-99; 124, p. 87].

Am avut posibilitatea de a efectua acest studiu în Institutul de Microbiologie şi Virusologie

a Academiei de Ştiinţe din Kiev, în Secţia de fiziologie a microorganismelor industriale sub

Page 79: MICROBIOLOGIE.pdf

79

conducerea membrului corespondent Covalenco N. C. împreună cu colaboratorii acestei secţii,

unde am testat 4 tulpini de bacterii lactice autohtone (nr. 2, 30, 39, 234), selectate în cadrul

cercetărilor de identificare.

Culturile au fost testate privind acţiunea lor asupra unor patogeni: Pseudomonas

aeruginosa CMU B-900 (ATCC 9027), Staphylococcus aureus CMU B-904 (ATCC 25923 (F-

49)), Proteus vulgaris CMU B-905 (ATCC 6896), Escherichia coli CMU B-906 (ATCC 25922

(F-50)), Bacillus cereus CMU B-908 (ATCC 11778), Staphylococcus epidermidis CMU B-919

(ATCC 12228), Klebsiella pneumoniae CMU B-920 (ATCC 10031), Salmonella enterica ssp.

enterica sv. abony CMU B-921 (NCTC 6017) din Colecţia de Microorganisme din Ucraina,

preluate din Colecţia Americană a Culturilor Tipice, oferite de către Secţia de Antibiotice a

Institutului de Microbiologie şi Virusologiei Academiei de Ştiinţe din Kiev.

În tabelul 2.10 sunt prezentate rezultatele cercetărilor tulpinilor lactice autohtone privind

reţinerea creşterii microorganismelor test-culturilor folosite.

Pentru comparaţie am folosit date din publicaţii ştiinţifice referetor la acţiunea

antimicrobiană a „Nisaplinului” şi a tulpinii de Lactococcus lactis ssp.lactis din colecţia

Universităţii de Stat din Moscova [121, p. 560-568].

Tabelul 2.10 Activitatea antimicrobiană a tulpinilor de bacterii lactice autohtone

Cultura test-cultura

Lact

ococ

cus

lact

is

ssp.

lact

is (2

)

Lact

ococ

cus

lact

is

ssp.

lact

is (3

9)

Lact

ococ

cus

lact

is

ssp.

crem

oris

(30)

Lact

ococ

cus

lact

is

ssp.

diac

etila

ctis

(23

p.

14-2

04)

Lact

ococ

cus

lact

is di

n U

tniv

ersi

tate

a de

Sta

t di

n M

osco

va

Bac

trici

n in

dust

iral

„Nisaplin”

Diamentrul zonei de inhibare a creşterii test-culturilor,

mm

Pseudomonas aeruginosa B-900 12,0 11,0 12,4 13,6 0,0 0,0 Staphylococcus aureus B-904 9,0 9,0 9,0 9,0 12,0 15,0 Proteus vulgaris B-905 9,0 0,0 11,0 0,0 0,0 0,0 Escherichia coli B-906 9,0 9,0 15,0 11,0 0,0 0,0 Bacillus cereus B-908 0,0 11,0 0,0 11,0 16,0 18,0 Staphylococcus epidermidis B-919 12,6 16,4 10,8 14,4 - - Klebsiella pneumoniae B-920 0,0 10,8 0,0 10,4 - - Salmonella enterica ssp. enterica sv. abony B-921 10,4 12,8 12,4 9,0 - -

Page 80: MICROBIOLOGIE.pdf

80

Din datele expuse în tabel se vede, că tulpinile de bacterii lactice testate au acţionat diferit

asupra patogenilor.

Astfel, de exemplu, Lactococcus lactis ssp.lactis (2) mai bine reţine creşterea

Pseudomonas aeruginosa şi Staphylococcus epidermidis (diametrul zonei 12,0 - 12,6 mm) în

comparaţie cu Proteus vulgaris, Escherichia coli şi Salmonella enterica ssp. enterica sv. abony

(diametrul zonei 9,0 - 10,4 mm) şi practic nu acţionează asupra Bacillus cereus şi Klebsiella

pneumoniae, atunci cînd Lactococcus lactis ssp.lactis (39) reţine mai bine creşterea Salmonella

enterica ssp. enterica sv. abony şi Staphylococcus epidermidis (diametrul zonei 12,8 - 16,4 mm)

şi mai puţin Staphylococcus aureus, Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae (diametrul zonei

9,0-10,8 mm) şi practic nu acţionează numai asupra Proteus vulgaris.

Cel mai activ este Lactococcus lactis ssp.cremoris (30) care reţine creşterea Salmonella

enterica ssp. enterica sv. abony, Pseudomonas aeruginosa şi Escherichia coli (diametrul zonei

12,4 - 15,0 mm), dar mai puţin şi-a manifestat capacităţile asupra altor test-culturi, iar asupra

Bacillus cereus nu a manifestat activitate.

Cele mai slabe proprietăţi antagonistice din toate tulpinile lactice a prezentat Lactococcus

lactis ssp.lactis biovar diacetylactis (234). Astfel, zonele de reţinere a creşterii cu 13,6 - 14,4

mm a fost observată la Pseudomonas aeruginosa şi Staphylococcus epidermidis. La alte test-

culturi marimea zonei de reţinere a creşterii avea diametrul de 9,0 - 11,0 mm, iar la Proteus

vulgaris zona de reţinere a creşterii nu s-a evidenţiat.

Astfel, cercetările efectuate permit de a face concluzia, că tulpinile de bacterii lactice

cercetate posedă proprietăţi antimicrobiene cu intensitate de acţiune diferită: capacitatea de a

reţine creşterea Staphylococcus aureus se manifestă mai slab;; mai activ reţinerea creşterii zonei

transparente de către toate tulpinile selectate se observă la Pseudomonas aeruginosa şi

Staphylococcus epidermidis. Două tulpini Lactococcus lactis ssp.lactis (2) şi Lactococcus lactis

ssp.cremoris (30) nu posedă proprietăţi de a reţine creşterea Bacillus cereus şi Klebsiella

pneumoniae. In acelaşi timp a fost observată o diferenţă însemnată de capacitate de a reţine

creşterea culturii patogene la două tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis.

Astfel, comparînd activitatea antimicrobiană a tulpinilor selectate cu activitatea tulpinii de

Lactococcus lactis ssp.lactis din colecţia Universităţii de Stat din Moscova şi cu bacteriocina

industrială „Nisaplin”, putem spune, că cele 4 tulpini autohtone de bacterii lactice selectate în

Republica Moldova se deosebesc prin activitate înaltă fa ţă de Pseudomonas aeruginosa şi

Escherichia coli.

Page 81: MICROBIOLOGIE.pdf

81

2.6 Combinaţii de tulpini autohtone de bacterii lactice mezofile selectate pentru aplicare în compoziţia culturii „starter” destinată fabricării smîntînii combinate cu

proteină de soia 2.6.1 Alcătuirea combinaţiei de tulpini de bacterii lactice pentru obţinerea maielei

bacterine destinate fabricării smîntînii combinate

Cultura bacteriană are o importanţă primordială la formarea calităţii smîntînii, deoarece

determină intensitatea proceselor microbiologice şi biochimice, care au loc în timpul fermentării

amestecului lactat cu conţinut sporit de lipide în timpul maturizării şi păstrării produsului.

Anume cultura bacteriană asigură aspectul, consistenţa şi aroma produsului [23, p. 14-20;

24, p. 137-163].

În general pentru fabricarea smîntînii se folosesc culturi mixte multiple în componenţa

cărora întră tulpini active de streptococi lactici cu particularitate de reţinere a zerului în coagul şi

tulpini producătoare de aromă.

La alcătuirea combinaţiei pentru cultura destinată fabricării smîntînii – obţinută din

amestec de lapte de vacă şi extract proteic de soia, ne-am bazat pe compoziţia culturii „starter”

clasice tradiţionale pentru ţara noastră: cultură mixtă multicomponentă, mezofilă, ce constă din

mai multe tulpini asociate de Lactococcus lactis ssp.lactis, Lactococcus lactis ssp. cremoris,

Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis. În compoziţie predomină Lactococcus lactis

ssp. lactis, deoarece această subspecie este mai rezistentă la calitatea laptelui autohton (cantitatea

de substanţă uscată, toxine, antibiotice), iar celelalte subspecii Lactococcus lactis ssp. cremoris

şi Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylacis sînt mai sensibile la aceşti factori. De

menţionat, că în culturile „starter” importate din ţările europene nu domină numaidecît

subspecia Lactococcus lactis ssp. lactis, compoziţia culturilor poate fi absolut diferită [4, p. 11-

12; 6; 69].

La crearea combinaţiilor s-a reieşit din concepţia, că combinaţia de bacterii lactice trebuie

să conţină trei grupuri de tulpini cu anumite proprietăţi. Prima grupă trebuie să constituie baza

combinaţiei, asigurînd procesul de acidogeneză accelerată în lapte chiar de la începutul

procesului de fermentare. În general această grupă se formează din bacterii de Lactococus lactis

ssp.lactis. A doua grupă trebuie să fie alcătuită din bacterii cu activitate de acidogeneză mai

lentă, dar cu proprietăţi de a forma consistenţa produsului: Lactococcus lactis ssp.cremoris. A

treia grupă e necesar să conţină tulpini de bacterii lactice cu capacitate de aromogeneză, care în

final vor reda produsului aroma dorită - Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis [23, p.

14-20; 24, p. 137-163].

Page 82: MICROBIOLOGIE.pdf

82

Un factor biologic de bază care influenţează la dezvoltarea microflorei laptelui la

fabricarea produselor lactate fermentate este caracterul relaţiilor rec iproce între

microorganismele reprezentante.

Microflora produselor lactate fermentate este constituită din microflora remanientă a

laptelui pasteurizat şi microflora culturilor bacteriene. De regulă, culturile bacteriene sînt formate

din două sau mai multe specii de microorganisme, între care se stabilesc anumite relaţii, totodată

microflora culturilor bacteriene întră în relaţie şi cu microflora remanientă a laptelui pasteurizat

[23, p. 14-20; 24, p. 137-163; 66, p. 170-173, 274-275].

Combinaţiile au fost alcătuite prin asocierea treptată a tulpinilor în cadrul subspeciilor şi

studierea compatibilităţii lor pe parcursul cultivării în comun în mediu de lapte degresat steril,

urmărind nivelul activităţii acidifiante şi coagulante. După aceasta, grupele de subspecii au fost

unite în cultură mixtă multiplă.

Schema lucrărilor de creare a culturilor mixte multiple de bacterii lactice mezofile

destinate producerii culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate este prezentată în

figura 2.8.

Fig. 2.8. Schema creării culturilor multiple mixte de bacterii lactice mezofile destinate

producerii culturilor „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia

În cadrul subspeciilor tulpinile se asociau treptat în raport cantitativ 1:1. Pentru aceasta în

eprubete cu 10 ml lapte pasteurizat se introducea cîte o picătură de fiecare tulpină, eprubetele se

Asocierea tulpinilor în cadrul subspeciilor

Asocierea grupelor de tulpini din cadrul subspeciilor şi crearea combinaţiei multiple

Studierea proprietăţilor tehnologice a culturii mixte multiple (în lapte integral pasteurizat şi amestec de lapte

integral cu extract proteic de soia pasteurizate)

Cultivarea şi studierea compatibilităţii tulpinilor asociate (în lapte degresat steril)

Cultivarea şi studierea compatibilităţii grupelor de tulpini asociate (în lapte degresat steril)

Page 83: MICROBIOLOGIE.pdf

83

termostatau la 30 °C pînă la formarea coagulului. Compatibilitatea cultivării în comun se

urmărea după durata de formare a coagulului şi aspectul coagulului. S-au selectat asociaţiile cu

activitate de acidogeneză şi coagulantă la nivel egal sau mai sus ca indicii de activitate a fiecării

tulpini aparte.

În aşa mod în cadrul Lactococcus lactis ssp.lactis, care prezintă baza culturii „starter”, au

fost obţinute 2 grupe de tulpini: o grupă din 3 tulpini - nr. 2, nr. 39, nr. 288 şi altă grupă din 2

tulpini nr. 94 şi nr. 139.

În cadrul Lactococcus lactis ssp. cremoris, care prezintă baza culturii „starter”, au fost

obţinute 2 grupe de tulpini: o grupă din 2 tulpini - nr. 30 cu consistenţă vîscoasă, nr. 240 şi altă

grupă din 2 tulpini nr. 74 şi nr. 240.

În cadrul Lactococcus lactis ssp. lactis biovar diacetylactis, care prezintă baza culturii

„starter”, a fost obţinută o grupă de tulpini din 2 tulpini - nr. 111 şi nr. 234.

La următoarea etapă grupele de tulpini din cadrul celor trei subspecii au fost unite în

diferite rapoarte cantitative după acelaşi mod de cultivare treptată şi studiere a compatibilităţii şi

eficacităţii lor.

Astfel, au fost selectate două combinaţii de bacterii lactice - nr. 1 şi nr. 2 alcătuite respectiv

din 6 şi 7 tulpini, după cum urmează:

Combinaţia I constă din: 50 % cultură de 3 tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis (nr. 2,

nr. 39 şi nr. 288);; 30 % cultură de 2 tulpini de Lactococcus lactis ssp. cremoris (nr. 30 vîscoasă,

nr. 240) şi 20 % cultură de 2 tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis (nr. 111

şi nr. 234).

Combinaţia II constă din: 50 % cultură de 2 tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis (nr.

94 şi nr. 139);; 30 % cultură de 2 tulpini de Lactococcus lactis ssp. cremoris (nr. 74, nr. 240) şi 20

% cultură de 2 tulpini de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis (nr. 111 şi nr. 234).

Formula combinaţiei I este:

50 % (nr.2 + nr. 39 + nr.288) + 30 % (nr.30 + nr.240) + 20 % (nr.111 + nr.234).

Formula combinaţiei II este:

50 % (nr. 94 + nr. 139) + 30 % (nr. 74+ nr. 240) + 20 % (nr. 111 + nr. 234).

Deci, din tulpinile autohtone de bacterii lactice selectate cu proprietăţi tehnologice

valoroase pentru producerea smîntînii combinate, au fost obţinute două culturi mixte multiple, ce

prezintă combinaţii de tulpini de bacterii lactice biologic compatibile.

În continuare culturile mixte de bacterii lactice au fost încercate din punct de vedere al

activităţii lor tehnologice în două substraturi: de lapte integral pasteurizat şi lapte integral cu

adaos de 50 % de extract proteic de soia pasteurizate, în baza cărora se va produce smîntîna

Page 84: MICROBIOLOGIE.pdf

84

combinată. Substratele au fost inoculate cu cîte 5 % cultură de fiecare combinaţie şi termostatate

la 30 ˚C pînă la formarea coagulului. S-a urmărit termenul de formare a coagulului, după care s-

au studiat: aspectul şi consistenţa coagulului;; gustul şi mirosul coagulului;; aciditatea titrabilă;;

sinereza (eliminarea zerului după metoda centrifugării);; aromogeneza (diacetil+acetoin după

reacţia bazică;; apariţia culorii roze); aspectul microscopic al celulelor.

Rezultatele investigaţiilor sunt reprezentate în tabelul 2.11.

Tabelul 2.11 Caracteristicile tehnologice ale culturilor mixte de tulpini de bacterii lactice

mezofile destinate utilizării în cultura starter pentru fabricarea smîntînii combinate

Indici Cerinţe pentru culturi

destinate fabricării smîntînii

Caracteristici în lapte de vacă în amestec de lapte de vacă cu

extract de soie comb.nr.1 comb.nr.2 comb.nr.1 comb.nr.2

Termenul de formare a

coagulului, ore

max.7,0 6,5 7,0 6,5 7,0

Aspectul, consistenţa coagulului

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la

scuturare, fără eliminare

însemnată de zer

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare,

fără eliminare însemnată

de zer

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu sparge la scuturare,

cu eliminare însemnată

de zer

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la

scuturare, fără eliminare

însemnată de zer

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă se sparge la

scuturare, cu eliminare

însemnată de zer

Gustul, mirosul coagulului

Curat de lapte fermentat

Curat de lapte

fermentat

Curat de lapte

fermentat

Curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

Curat de lapte

fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

Aciditatea titrabilă, ˚T

70-90 80 76 78 75

Sinereza (eliminarea zerului după

metoda centrifugării),

ml

2,0-2,5 2,0 2,7 2,5 3,0

Page 85: MICROBIOLOGIE.pdf

85

Continuarea tabelului 2.11 Caracteristicile tehnologice ale culturilor mixte de tulpini de bacterii

lactice mezofile destinate utilizării în cultura starter pentru fabricarea smîntînii combinate

Indici Cerinţe pentru culturi

destinate fabricării smîntînii

Caracteristici în lapte de vacă în amestec de lapte de vacă cu

extract de soie comb.nr.1 comb.nr.2 comb.nr.1 comb.nr.2

Aromogeneza (diacetil+acetoin după reacţia bazică fără

creatină;; apariţia culorii roze),

minute

max.30 25 25 25 25

Aspectul microscopic al

celulelor

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte, medii şi lungi

Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte, medii şi lungi

Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte, medii şi lungi

Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte, medii şi lungi

Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte, medii şi lungi

Din tabelul 2.11 se vede, că atît în mediu de lapte cît şi în amestecul de lapte cu extract

proteic de soia, valorile ce caracterizează durata de formare a coagulului, nivelul acidităţii

titrabile dezvoltate, capacitatea de aromogeneză şi sinereză, aspectul microscopic, consistenţa

coagulului culturii I se situează în limitele cerinţelor normative pentru culturi destinate smîntînii

din lapte de vacă [68, p. 76-82] cu o singură excepţie: în substratul de lapte cu adaos de extract

proteic de soia în afară de mirosul de lapte fermentat se simte un miros uşor şi plăcut de soia,

ceea ce se consideră normal pentru un produs combinat cu soia. Cultura combinaţiei II, cu toate

că fermentează activ ambele substraturi, formează coagul, care se sparge la scuturare cu

eliminare însemnată de zer, ceea ce nu corespunde cerinţelor tehnologice privind consistenţa

smîntînii.

S-a constatat, că culturile mixte create asigură fermentarea atît a substratului de lapte, cît şi

a substratului de lapte cu adaos de extract proteic de soia, dar pentru fabricarea smîntînii

combinate este optimală şi perspectivă cultura combinaţiei I cu formula: 50 % (nr.2 + nr. 39 +

nr.288) + 30 % (nr.30 + nr.240) + 20 % (nr.111 + nr.234), care posedă caracteristici tehnologice

corespunzătoare cerinţelor privind culturile bacteriene destinate fabricării smîntînii combinate.

Tulpinile autohtone selectate, din care a fost compusă cultura combinaţiei nr. 1 au fost

depozitate în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene ale Academiei de Ştiinţe a

Page 86: MICROBIOLOGIE.pdf

86

Moldovei [17, p. 127-135] (paşapoartele şi adeverinţele de deponare anexa 1) sub numerele de

înregistrare după cum urmează:

tulpina nr. 2 – CNMN-LB-18

tulpina nr. 39 – CNMN-LB-19

tulpina nr. 288 – CNMN-LB-20

tulpina nr. 30 – CNMN-LB-21

tulpina nr. 240 – CNMN-LB-22

tulpina nr. 111 – CNMN-LB-23

tulpina nr. 234 – CNMN-LB-24

2.6.2 Proprietăţile antimicrobiene ale combinaţiei de bacterii lactice selectate cu proprietăţi tehnologice valoroase.

Este cunoscut, că bacteriile lactice formează un spectru larg de bacteriocine, ce se

divizează în două grupe. Reprezentanţii primei grupe se caracterizează printr-un spectru îngust

de activitate antibacteriană – provoacă moartea organismelor asemănătoare cu organismul

producent. Bacteriocinele, care fac parte din grupa a doua, inhibă creşterea mai multor genuri de

microorganisme Gram pozitive, inclusiv Listeria monocytogenes, Clostridium botulinum,

Clostridium sporogenes, Staphylococcus aureus, Pediococcus acidilactici, Bacillus ssp.,

Enterococus faecalis, care provoacă alterarea produselor alimentare şi au acţiune patogenă

asupra organismului uman [32, p. 34; 42, p. 59-64; 164, p. 229-235; 193, p. 296-307].

Din acest punct de vedere au fost încercate şi culturile de tulpini autohtone de bacterii

lactice selectate, cultivate în mediu de lapte de vacă cu adaos de extract proteic de soia [52, p.

166-175].

Cercetările au fost efectuate după metoda blocurilor de agar, conform N. Egorov, 2004

(Н.Егоров) [52 p. 166-175] în Institutul de Microbiologie şi Virusologie al Academiei de Ştiinţe

din Ucraina, secţia de microorganisme industriale sub conducerea membrul corespondent

N.Covalenco şi în IŞPHTA, Laboratorul de biotehnologii alimentare, care deţine Permisiunea

Ministerului Sănătăţii referitor la lucrări cu microorganisme patogene. Test-culturile de

microorganisme patogene, au fost oferite de către laboratorul special al Centrului Ştiinţifico-

Practic de Medicină Preventivă.

În cercetări au fost utilizate următoarele microorganisme patogene:

x Escherichia coli (ATCC 25922). Patogen din grupa bacteriilor coliforme, care prezintă un

indice a situaţiei sanitare la întreprindere şi a impurităţilor fecale. Sursele principale de

infecţie – apa, aerul, materia primă şi materialele auxiliare, utilajul, comunicaţiile,

Page 87: MICROBIOLOGIE.pdf

87

ambalajul reîntors, apele de scurgere, îmbrăcămintea sau încălţămintea murdară. Există

inclusiv pe piele şi în tractul intestinal al omului. În cantităţi sporite pot provoca infecţii

intestinale şi prezintă un pericol deosebit pentru copii şi oameni cu imunitate scăzută. Deci,

contaminînd apa şi produsele alimentare, devine patogenă pentru om prin producerea

toxiinfecţiilor alimentare;

x Salmonella abony (ГИСК 103/39). Microorganism patogen dintre cele mai periculoase

pentru sănătatea omului. Pot provoca toxiinfecţii alimentare grave chiar şi decese. Poate

supravieţui timp de o săptămînă în afara organismului viu şi pot exista în excrementele

uscate mai mult de 2,5 ani. Nu pier la congelare. Contaminează furajele şi apa, provocînd

infecţii la animalele domestice;; contaminează frecvent diverse produse alimentare în

special de origine animală astfel prezentînd patogenitate înaltă pentru om;

x Staphylococcus aureus (ATCC 25923). Se deosebeşte prin rezistenţă înaltă la acţiunea

factorilor nefavorabili. Sînt rezistenţi la temperaturile înalte, se adaptează foarte repede la

acţiunea antibioticelor. Pot provoca infecţii cu urmări foarte grave: sepsis, pneumonie,

meningită, enterocolită, endocardită, boli ginecologice, boli purulente ale pielei şi

ţesuturilor moi ş.a. Epifit al mucoasei nazale şi piele la om şi animale;; potenţial patogen,

care poate provoca infecţii în organismele umane şi animale slăbite;; se înmulţeşte în

produsele alimentare şi generează toxiinfecţii alimentare ;

x Proteus vulgaris (HX 19222). Bacteriile din genul Proteus sînt sensibile la factorii de

mediu nefavorabili şi prezenţa lor pe alimente denotă, de obicei, o contaminare de dată

recentă. Există în fecalele animalelor şi omului, prin care se contaminează mediul extern

(sol, apă, alimente). Reprezintă agenţii principali ai putrefacţiei cadavrelor. Ajunse pe

alimente le provoacă alterarea rapidă sau uneori alimentele contaminate pot determina

toxiinfecţii alimentare;

x Pseudomonas aeruginosa (ATCC 27853). Este o bacterie de putrefacţie, prezentă în apele

naturale, în deosebi stătătoare, ape de canal, unele surse de apă potabilă de suprafaţă, pe

vegetale, pe diferite produse alimentare, de unde ajunge pe piele, mucoase şi colonul

omului şi animalelor la care poate provoca infecţii purulente cu diferite localizări, printre

care infecţii ale tractusului urinar, otite, bronhopneumonii şi pleurite la om.

Diametrul zonelor de liză a celulelor în jurul blocurilor depinde de gradul sensibilităţii test-

culturilor la antibiotice, conform gradaţiei М. Birgher (1982):

ø zonei pînă la 10 mm - sensibilitatea scăzută;;

ø zonei 11-15 mm - sensibilitatea medie;

Page 88: MICROBIOLOGIE.pdf

88

ø zonei 15-25 mm - sensibile;

ø zonei mai mare de 25 mm - sensibilitatea sporită

Datele experimentale au fost prelucrate cu determinarea mărimilor statistice medii [49, p.

154-223].

Tabelul 2.12 Proprietăţile antimicrobiene ale combinaţiei de tulpini de bacterii lactice

Test-cultura Diametrul zonei de inhibare

x, mm ±x T95

Escherichia coli (ATCC 25922) 13,2 0,07 7,5

Salmonella abony (ГИСК 103/39) 10,17 0,008 10,75

Staphylococcus aureus (ATCC 25923) 14,67 0,007 6,0

Proteus vulgaris (HX 19222) 13,5 0,0 2,75

Pseudomonas aeruginosa (ATCC 27853) 15,0 0,0 2,14

Din datele tabelului se vede, că diametrul zonelor de liză în jurul blocurilor demonstrează

un grad mediu de sensibilitate a test-culturilor la acţiunea antibioticelor tulpinilor de bacterii

lactice din compoziţia culturii.

Astfel, potenţialul antagonistic a compoziţiei poate fi apreciat, ca mediu, ce permite

inhibarea dezvoltării infecţiilor intestinale.

2.6.3 Studierea stabilităţii activităţii acidifiante coagulante şi aromatizante a

combinaţiei de tulpini pentru cultura „starter” destinată fabricării smîntînii combinate Pentru culturile „starter” destinate fabricării produselor lactate fermentate este foarte

important ca combinaţia de tulpini să fie stabilă privind principalele activităţi tehnologice:

acidifiantă, coagulantă, aromatizantă [33, p. 39-40].

Se consideră stabilă combinaţia, care şi-a păstrat nivelul activităţii biochimice privind

indicele studiat pe parcursul a 3 - 4 pasaje în aceleaşi condiţii de fermentare [55, p. 160].

Reeşind din cele expuse, combinaţia de tulpini creată a fost supusă testărilor pe parcursul a

trei pasaje consecutive la interval de 14 zile în aceleaşi condiţii de fermentare (în mediu steril de

lapte degresat amestecat cu extract proteic de soia, inoculat cu 5 % cultură, incubare la

temperatura 30 °C).

Rezultate testărilor sînt prezentate în tabelul 2.13.

Page 89: MICROBIOLOGIE.pdf

89

Tabelul 2.13 Caracteristicile stabilităţii activităţii acidifiante coagulante şi aromatizante a

combinaţiei de tulpini pentru cultura „starter” destinată fabricării smîntînii combinate

Pasaje

Durata formării

coagulului, ore

Aciditatea titrabilă, °T

Aspectul frotiului

microscopic

Caracteristicile senzoriale ale coagulului

Aromogeneza, min

I 6,5 78 Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare, fără eliminare însemnată de zer, curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

25

II 6,5 78 Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare, fără eliminare însemnată de zer, curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

25

III 6,5 78 Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare, fără eliminare însemnată de zer, curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

25

Martor, combinaţia iniţială

6,5 78 Coci, diplococi

separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare, fără eliminare însemnată de zer, curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soie

25

Din datele tabelei se vede, că valorile ce caracterizează durata de formare a coagulului,

aciditatea titrabilă, aromogeneza, aspectul microscopic, caracteristic ile senzoriale ale coagulului

nu se schimbă pe parcursul celor trei pasaje, ceea ce demonstrează, că combinaţia de bacterii

lactice mezofile destinată fabricării smîntînii combinate este stabilă din punct de vedere

tehnologic şi în procesul manipulaţiilor tehnologice păstrarea proprietăţilor este garantată pe

parcursul a minimum trei generaţii.

Page 90: MICROBIOLOGIE.pdf

90

2.7 Concluzii la capitolul 2: În rezultatul efectuării cercetărilor în capitolul dat a fost demonstrată posibilitatea de

obţinere din microflora smîntînii de fermentare spontană a tulpinilor autohtone de bacterii lactice

cu proprietăţi biotehnologice valoroase, destinate utilizării în compoziţia culturilor „starter”

pentru industria laptelui.

Tulpinile autohtone de bacterii lactice izolate în cultură pură din smîntîna de fermentare

spontană prezintă culturi mezofile din specia Lactococcus lactis subspeciile: lactis, lactis biovar

diacetylactis şi cremoris cu potenţial diferit de acidifiere şi coagulare a laptelui – criterii

principale de apreciere biotehnologică.

Tulpinile CNMN-LB-18, CNMN-LB-19, CNMN-LB-20 de Lactococcus lactis ssp.lactis,

şi tulpinile CNMN-LB-21, CNMN-LB-22 de Lactococcus lactis ssp. cremoris selectate cu

proprietăţi corespunzătoare cerinţelor pentru utilizare în industria laptelui se caracterizează prin

activitate intensivă de acidifiere a laptelui (peste 6 - 7 ore ridică aciditatea laptelui cu 55 - 60 °T),

formînd coagul omogen, compact, dens, particularitate ce asigură consistenţa produsului lactat.

Tulpinile CNMN-LB-23 şi CNMN-LB-24 de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis

selectate formează compuşi aromatici, ce contribuie la îmbogăţirea gustului şi aromei produsului

lactat.

Fiind cultivate în mediu de lapte cu adaos de 50 % extract proteic de soia, tulpinile de

bacterii lactice selectate au demonstrat păstrarea capacităţii de acidifiere, coagulare,

aromogeneză, sinereză şi manifestă activitate biotehnologică corespunzătoare cerinţelor tehnice

pentru culturile „starter” destinate fabricării produselor lactate combinate cu extract proteic de

soia.

Tulpinile selectate sînt compatibile la asociere, păstrîndu-şi în combinaţie potenţialul

biotehnologic. Combinaţia creată din 7 tulpini (3 – de Lactococcus lactis ssp.lactis, 2 - de

Lactococcus lactis ssp. cremoris, 2 – de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis, unite

în raport respectiv de 50% : 30% : 20%) prezintă o asociaţie optimală şi stabilă de culturi cu

formulă determinată, care manifestă proprietăţi biotehnologice corespunzătoare cerinţelor pentru

culturi „starter” utilizate în industria laptelui.

Problema ştiinţifică soluţionată în acest capitol a constat în determinarea caracteristicilor

fiziologo-biochimice a tulpinilor autohtone de bacterii lactice izolate din smîntîna de fermentare

spontană şi stabilirea posibilităţii valorificării lor în calitate de culturi „starter” pentru fabricarea

produselor lactate şi produselor lactate combinate fermentate.

Page 91: MICROBIOLOGIE.pdf

91

3. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICARE A SMÎNTÎNII COMBINATE CU PROTEINĂ DE SOIA

3.1 Optimizarea compoziţiei mediului nutritiv de cultivare a bacteriilor lactice pentru

sporirea biomasei

Mediile pentru cultivarea microorganismelor lactice trebuie să corespundă următoarelor

cerinţe: să fie uşor asimilabile, cu conţinut necesar de substanţe azotice şi glucide, vitamine,

concentraţie necesară de săruri şi cu un anumit indice hidrogenic (pH), să posede un potenţial

optimal de oxido-reducere. Mediul nutritiv trebuie să conţină o cantitate necesară de apă şi

trebuie sa fie neapărat steril. Pentru prepararea mediilor nutritive se utilizează diferite produse

naturale. Pentru cultivarea bacteriilor lactice se utilizează medii speciale pe bază de lapte [118, p.

127-134].

În condiţii de laborator bacteriile lactice se cultivă în lapte degresat, care se coagulează, dar

în condiţii industriale unde se urmăreşte sporirea masei bacteriene şi concentraţia maximă a

celulelor de bacterii lactice prin separarea de mediu cultural se utilizează mediu din acelaşi lapte,

dar în stare hidrolizată propus de savantul V. Bogdanov (В. Богданов) [23, p. 14-20, 28].

Conform acestui autor, în laptele hidrolizat se păstrează toate elementele nutritive necesare

pentru dezvoltarea şi creşterea bacteriilor lactice, cu atît mai mult proteinele deacum sînt

descompuse pînă la aminoacizi, care mult mai uşor sînt asimilaţi de către bacterii.

În condiţii industriale, la producerea culturilor „starter” destinate fabricării produselor

lactate fermentate pentru acumularea biomasei bacteriilor lactice se utilizează, în general, medii

pe bază de lapte degresat hidrolizat cu diferite adaosuri de substanţe stimulatoare [24, p. 137-

163; 104, p. 75-89; 118, p. 127-134].

În baza constatărilor cercetărilor precedente, că tulpinile autohotne de bacterii lactice

selectate se dezvoltă optimal şi îşi manifestă proprietăţile biochimice specifice în substratul de

lapte integral cu adaos de 50 % de extract proteic de soia, au fost efectuate experienţe de

optimizare a mediului de cultivare şi acumulare a biomasei culturii mixte destinate fabricării

smîntînii combinate, prin adăugarea la laptele de vacă hidrolizat a 50 % de extract proteic de

soia, la fel hidrolizat prin adaptarea metodei lui V. Bogdanov (В. Богданов) [27, p. 3-24; 28, p.

25-42].

Au fost încercate 3 medii cu acelaşi nivel de pH iniţial - 7,0:

mediul L – lapte degresat hidrolizat;

mediul S – extract proteic de soia hidrolizat;

Page 92: MICROBIOLOGIE.pdf

92

mediul LS – lapte degresat hidrolizat cu adaos de 50 % de extract proteic de soia

hidrolizat.

Mediile au fost inoculate cu 5 % cultură de tulpini de bacterii lactice selectate pentru

fabricarea smîntînii combinate. Procesul de cultivare şi acumulare a biomasei a fost efectuat în

bioreactor („Biostat Aplus Sartorius”) cu agitare continuă a suspensiei la temperatura de 30 °C

timp de 8 ore. Pentru a urmări dezvoltarea şi acumularea biomasei culturii în procesul de

cultivare, la intervale de 2 ore se înregistra pH mediului cultural şi se prelevau probe de

suspensie culturală pentru determinarea numărului de celule viabile de bacterii lactice în 1 cm3

suspensie (prin metoda însămînţării culturii în lapte degresat steril şi urmărirea coagulării

acestuia timp de 72 ore, apoi calcularea celui mai probabil număr de celule în 1 cm3 suspensie,

conform GOST 10444.11) [41].

Dinamica procesului de acidifiere a mediului cultural şi de multiplicare a celulelor de

bacterii lactice pe parcursul cultivării este ilustrată prin graficele din figurile 3.1 şi 3.2.

Din grafice se vede, că nivelurile acidităţii active şi mutiplicării celulelor se schimbă pe

parcursul procesului de cultivare a culturii. Valoarea pH-ului scade (figura 3.1) în toate trei

medii pe parcursul duratei de cultivare, ceea ce demonstrează, că a avut loc dezvoltarea culturii

de bacterii lactice. O scădere mai bruscă a valorii pH în toate mediile se observă în primele 4 ore

de cultivare. Astfel, în această perioadă a avut loc dezvoltarea şi multiplicarea activă a culturii,

respectiv cu metabolism intens. Peste 6 ore pH scade foarte puţin, deoarce procesul de dezvoltare

încetineşte. Totuşi la cele trei medii se observă unele diferenţe în dinamica scăderii pH-ui. Cea

mai mare şi rapidă scădere a pH-ui se petrece în mediul de lapte, cea mai mică scădere în mediul

de soia, iar nivelul scăderii pH-ui în mediul de lapte cu extract proteic de soia s-a situat la nivel

mijlociu comparativ cu celelalte două medii.

Page 93: MICROBIOLOGIE.pdf

93

Fig. 3.1. Dinamica acidităţii active pe parcursul cultivării bacteriilor lactice în bioreactor.

Graficul din figura 3.2 arată, că în toate mediile multiplicarea rapidă a culturii (exprimată

prin numărul de celule viabile în 1 cm3 suspensie culturală) are loc în primele 4 ore de activare

sincronic scăderii valorii pH-ui (figura 3.1), dar în continuare se observă următorul fenomen: în

mediul de lapte şi mediul de soia peste 4 ore, atingînd punctul maxim în lapte (1,2 x 109 cm3),

mai jos în soia (1,1 x 109 cm3), cultura nu se mai dezvoltă, iar peste o oră începe să scadă, şi

multiplicarea se stopează. De menţionat, că în lapte unde pH-ul a scăzut mai mult pieirea

celulelor s-a început mai devreme. În mediul de lapte cu soia peste 4 ore cultura a continuat

dezvoltarea şi multiplicarea şi peste 6 ore a atins punctul maximal (2 x 109/cm3), după care

începe procesul invers – de pieire a celulelor.

Page 94: MICROBIOLOGIE.pdf

94

Fig. 3.2 Dinamica multiplicării celulelor de bacterii lactice pe parcursul cultivării în

bioreactor

Se poate constata, că:

în mediul de lapte viteza de acidifiere şi multiplicarea culturii este mai rapidă,

comparativ cu mediul de soia şi mediul de lapte amestecat cu soia, dar totodată procesul de

stopare a dezvoltării culturii începe mai devreme;

în mediul de soia acidifierea şi multiplicarea culturii se petrece mai lent, iar faza

de stopare apare mai tîrziu, totodată şi maximul numărului de celule în 1 cm3 suspensie culturală

este mai jos ca în mediul de lapte şi în mediul de lapte cu soia;

în mediul de lapte amestecat cu soia viteza de acidifiere a mediului cultural ş i

multiplicarea culturii de bacterii lactice în primele 4 ore de cultivare este puţin mai lentă ca în

mediul de lapte, dar totodată mai rapidă ca în mediul de soia. Cu toate acestea numărul de celule

de bacterii lactice viabile în 1 cm3 suspensie în punctul maximal al fazei exponenţiale (peste 6

ore) este mai înalt (de 1,6 - 1,8 ori) decît în celelate 2 medii. Amestecul de lapte cu extract

proteic de soia este mai optimal pentru dezvoltarea şi acumularea culturii de bacterii lactice.

Deci, procesul de dezvoltare, multiplicare şi acumulare a biomasei culturilor de bacterii

lactice decurg mai optimal în mediul de lapte cu adaos de 50 % de extract proteic de soia.

Mediul optimizat compus din lapte cu adaos de 50 % de extract proteic de soia, este

îmbogăţit cu peptide, aminoacizi şi hidrocarburi de origine vegetală, cît şi cu vitamine şi

microelemente din extractul de soia, care stimulează creşterea bacteriilor lactice. Totodată,

bacteriile cultivate în acest mediu în prealabil se adaptează la componentele substratului de

origine vegetală, pentru fermentarea căruia sînt destinate.

Page 95: MICROBIOLOGIE.pdf

95

3.2 Procedeu de obţinere a culturii „starter” pentru fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia

În baza culturii mixte multicomponente elaborate şi a mediului nutritiv optimizat a fost

produs un lot experimental de cultură „starter” liofilizată destinată fabricării smîntînii combinate

în staţia pilot a laboratorului de Biotehnologii alimentare a IŞPHTA formată din: bioreactorul

„Biostat Aplus Sartorius”, centrifuga cu răcire „Rotina 38R”, liofilizatorul (LABCONCO) „Freez

Dry System”.

Pentru obţinerea culturilor „starter” mediul nutritiv a fost inoculat cu 5 % cultură mixtă de

tulpini autohtone de bacterii lactice mezofile, care s-au cultivat prin agitare continuă pînă la

atingerea fazei exponenţiale de dezvoltare - 6,5 ore. Biomasa a fost separată prin centrifugare de

mediu cultural şi s-a amestecat în raport 1:1 cu mediul protector (compoziţia elaborată de

Laboratorul de Biotehnologii alimentare stipulată în documentul normativ PT MD 07-00411795-

079:2005 „Maiele bacteriene”) [12]. Suspensia a fost repartizată cîte 4 ml în flacoane (tip

penicilină) şi liofilizată în regimuri elaborate de Laboratorul de Biotehnologii alimentare [65, p.

98-100].

Procesul de liofilizare se efectuează prin uscarea prin sublimare a suspensiei de cultură

direct din stare congelată cînd microorganismele sînt mai rezistente la acţiuni negative, evitînd

faza lichidă, sub presiune scăzută. În aceste condiţii bacteriile se păstrează în stare de anabioză

cu metabolism limitat. Suspensia în flacoane a fost congelată în condiţii de temperatură de minus

40˚C pînă la atingerea în interiorul biomasei a temperaturi de minus 35 °C (înregistrat cu ajutorul

sensorului de control). Imediat după congelare a fost pompat aerul din camera liofilizatorului

pînă la presiunea reziduală 53 Pa şi după aceasta a fost programată temperatura de sublimare de

35 °C. Temperatura în interiorul produsului treptat se ridică de la minus 35 °C pînă la plus 35 °C,

producîndu-se o eliminare maximală de umiditate. Procesul de liofilizare a durat 22 ore. Graficul

procesului de liofilizare este prezentat în figura 3.3. Flacoanele au fost închise cu dopuri de

cauciuc şi capsulate cu căpace de aluminiu. Culturile liofilizate s-au pus la păstrare la

temperatura minus 18 °C.

Page 96: MICROBIOLOGIE.pdf

96

Proces de liofilizare a culturilor bacteriene

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Durata, ore

Temp

eratu

ra, °C

Temperatura în biomasa

Fig. 3.3. Dinamica procesului de liofilizare a biomasei de culture bacteriene

În rezultat a fost obţinut un lot experimental de cultură bacteriană maximal deshidratată cu

aspect de tabletă compactă de culoare gălbuie. Mostre de cultură bacteriană liofilizată au fost

supuse investigaţiilor senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice pentru determinarea

caracteristicilor culturii liofilizate şi restabilite, conform indicilor tehnici de calitate.

Caracteristicile culturii liofilizate sînt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Caracteristicile culturii de bacterii lactice liofilizate destinate fabricării smîntînii

combinate

Indici Cerinţe pentru culturi „starter” liofilizate destinate fabricării produselor lactate fermentate

Caracteristicile culturii „starter” elaborate de noi

Aspectul, consistenţa Tabletă compactă sau sfărîmată Tabletă compactă Culoare De la alb pînă la gălbui Gălbuie Gustul şi mirosul Acrişor, miros de lapte fermentat Acrişor, miros de lapte

fermentat Umiditatea remanientă, % max. 5 3,2 Numărul de bacterii lactice viabile, în 1 g pulbere

min. 1 x 109 7 x 109

Bacterii coliforme, în 1 g pulbere

Nu se admit Nu s-a depistat

Page 97: MICROBIOLOGIE.pdf

97

Continuarea tabelului 3.1. Caracteristicile culturii de bacterii lactice liofilizate destinate fabricării

smîntînii combinate

Indici Cerinţe pentru culturi „starter” liofilizate destinate fabricării produselor lactate fermentate

Caracteristicile culturii „starter” elaborate de noi

Indici Cerinţe pentru culturi starter liofilizate destinate fabricării produselor lactate fermentate

Caracteristici

Microorganisme patogene, inclusiv Salmonella, în 10 g pulbere

Nu se admit Nu s-a depistat

Staphilococcus aureus, în 1 g pulbere

Nu se admit Nu s-a depistat

Drojdii şi ciuperci de mucegai, UFC/1g pulbere

max. 10 Nu s-a depistat

Din datele tabelului 3.1 se vede, că caracteristicile senzoriale, fizico-chimice şi

microbiologice ale mostrelor experimentale de cultură bacteriană liofilizată corespund cerinţelor

tehnice pentru culturi „starter” destinată fabricării produselor lactate fermentate.

Caracteristicile culturii bacteriene restabilite din stare liofilizată sînt prezentate în tabelul

3.2.

După indicii tabelului 3.2 se vede, că procesul de fermentare a laptelui şi a amestecului de

lapte cu extract proteic de soia sub acţiunea culturii bacteriene a decurs în limitele cerinţelor

tehnologice, obţinîndu-se un coagul omogen, cu consistenţă moderat de densă, cremoasă, care nu

se sparge la scuturare, cu gust curat de lapte fermentat în ambele medii, iar în mediul cu conţinut

de soia se menţionează miros uşor şi plăcut de soia, ceea ce este normal pentru un produs

combinat. În mediul cu conţinut de soia, durata de formare a coagulului a fost mai redusă cu 0,5

oră, deci, procesul de fermentare în acest med iu este relativ mai accelerat. Aciditatea titrabilă cu

toate, că este în limitele cerinţelor, totuşi în mediul cu conţinut de soia este puţin mai joasă decît

în mediul de lapte, ceea ce este pozitiv şi îi va reda smîntînii combinate un gust moderat acid.

Page 98: MICROBIOLOGIE.pdf

98

Tabelul 3.2 Caracteristicile culturii bacteriene restabilite destinate fabricării smîntînii

combinate (5 % inocul, termostatare 30 ˚C)

Indici Cerinţe tehnologice pentru cultură

bacteriană destinată fabricării smîntînii

tradiţionale

Caracteristici mediu de lapte

integral, pasteurizat

mediu din lapte integral amestecat (50:50) cu extract

proteic de soia, pasteurizat

Durata de formare a coagulului, ore

max. 7,5 7,0 6,5

Aspectul, consistenţa coagulului

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare

Omogen, consistenţa moderat de densă,

cremoasă nu se sparge la scuturare

Gustul, mirosul coagulului

Curat de lapte fermentat

Curat de lapte fermentat

Curat de lapte fermentat, cu miros uşor şi plăcut de soia

Aciditatea titrabilă, ˚T 75-90 80-81 78-79 Sinereza (eliminarea zerului după metoda centrifugării), ml

max. 2,5 2,2 2,5

Aromogeneza (diacetil+acetoin după reacţia alcalină fără creatină;; apariţia culorii roze), minute

max.25 23 p. 14-20 25

Aspectul microscopic al celulelor

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Coci, diplococi separaţi şi în lanţuri scurte şi medii

Compoziţia culturii mixte multiple de tulpini autohtone de bacterii lactice mezofile şi

compoziţia mediului optimizat au fost utilizate la procesul de elaborare a unui procedeu cu

elemente de inovaţie privind obţinerea maielelor bacteriene pentru fabricarea produselor lactate

acide combinate (anexa 2) [3].

Am constatat, că culturile „starter” elaborate şi produse pentru fabricarea smîntînii

combinate asigură fermentarea amestecului de lapte şi extract proteic de soia, demonstrînd

activitate tehnologică conform cerinţelor privind indicii de calitate senzoriali, fizico-chimici şi

microbiologici.

Page 99: MICROBIOLOGIE.pdf

99

3.3 Tehnologia de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia cu aplicarea culturilor „starter” compusă din tulpini autohtone de bacterii lactice

3.3.1 Compunerea reţetelor de preparare , elaborarea fluxului tehnologic de producere şi fabricarea loturilor experimentale de smîntînă combinată cu soia.

Produsele lactate acide combinate sînt produsele, în care componentele de provenienţă

lactică au fost înlocuite parţial (max. 50 %) cu componente nelactice şi produse le obţinute au

valoare nutritivă şi proprietăţi senzoriale, fizico – chimice şi microbiologice analogice

produselor lactate [70, p. 23].

Smîntîna prezintă unul din cele mai populare produse lactate acide din ţara noastră, datorită

calităţii gustative şi valorii biologice şi energetice înalte. Procesul tehnologic de producere a

smîntînii este mai complicat în comparaţie cu alte produse lactate acide, deaceea apar mai multe

probleme de dirijare a calităţii. Calitatea smîntînii depinde de un şir de factori tehnologici, la care

se referă proprietăţile materiei prime şi ale culturii bacteriene utilizate, condiţiile de realizare a

procesului tehnologic de fabricare şi păstrare a produsului [4, p. 11-12; 6; 9, p. 121-134].

Conform tehnologiei [9, p. 121-134], smîntîna fermentată tradiţională, în general, se

obţine din smîntînă dulce normalizată (ajustată după conţinutul de grăsime conform

caracteristicii produsului preconizat) cu lapte cu conţinut redus de grăsime sau degresat. La

compunerea reţetelor pentru smîntîna combinată s-a procedat la înlocuirea parţială a laptelui de

vacă, utilizat la normalizarea smîntînii dulci, cu extract proteic de soia [68, p. 76-82] în 3

variante: minimală (I), medie (II) şi maximală (III):

I – 70 % de conţinut lactic* şi 30 % conţinut de extract de soia;;

II – 50 % de conţinut lactic* şi 50 % conţinut de extract de soia;;

III – 30 % de conţinut lactic* şi 70 % conţinut de extract de soia *Notă: conţinut lactic – amestec de smîntînă dulce, lapte degresat şi cultură bacteriană

restabilită în lapte degresat.

În baza celor 3 variante de formare a amestecului au fost compuse reţete pentru sortimente

de smîntînă combinată cu fracţia masică de grăsime de 10, 15, şi 20 %. Conţinutul de grăsime în

produsul finit se calculează după grăsimea lactică, deoarece extractul proteic de soia conţine o

cantitate neînsemnată de grăsime (0,05 %).

Reţetele au încadrat următoarele materii prime: smîntîna dulce de 35 %, lapte degresat,

extract lichid de soia şi cultură bacteriană mixtă multicomponentă, elaborată în rezultatul

cercetărilor precedente, restabilită în lapte degresat. Compoziţia reţetelor pentru fabricarea

sortimentelor de smîntînă combinată este prezentată în tabelul 3.3.

Page 100: MICROBIOLOGIE.pdf

100

Tabelul 3.3. Reţete pentru fabricarea 100 kg de smîntînă combinată

Materia primă Cantitatea, kg Conţinutul de

substanţă uscată degresată, %

Amestec 70:30 Smîntînă combinată cu conţinut de grăsime lactică 10 %

Smîntîna dulce, f.m.g.**-35%, 29,9 1,5 Extractul de soia, f.m.g.-0,5% 30,0 0,7 Cultură bacteriană (5 %), 5,0 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL*-9 % 35,1 4,4 TOTAL 100,0 7,1

Smîntînă combinată cu conţinut de grăsime lactică 15 % Smîntîna dulce, f.m.g.**-35%, 28,1 2,3

Extract proteic de soia, f.m.g.-0,5% 30,0 - Cultură bacteriană (5 %), 5,0 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL-9 % 36,9 2,7 TOTAL 100,0 5,5

Smîntînă combinată cu conţinut de grăsime lactică 20 % Smîntîna dulce, f.m.g.**-35%, 56,6 3,1

Extract proteic de soia, f.m.g.-0,5% 30,0 0,45 Cultură bacteriană (5 %), 5,0 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL-9 % 8,4 2,6 TOTAL 100,0 6,65

Amestec 50:50 Smîntînă combinată cu conţinut de grăsime lactică 10 %

Smîntîna dulce, f.m.g.**-35%, 29,3 1,5 Extract proteic de soia, f.m.g.-0,5% 50,0 1,4

Cultură bacteriană (5 %), 5,0 0,5 Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL-9 % 15,7 3,0

TOTAL 100,0 6,4 Smîntînă combinată cu conţinut de grăsime lactică 15 %

Smîntîna dulce, f.m.g***.-35%, 42,2 2,3 Extract proteic de soia, f.m.g.-0,5% 50,0 -

Cultură bacteriană (5 %), 5,0 0,5 Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL-9 % 2,8 0,9

TOTAL 100,0 3,7 Legenda: *SUDL –Substanţa Uscată Degresată a Laptelui; **f.m.g. – fracţia masică de grăsime.

Din tabelul 3.3 se vede, că părţile componente de materie primă se completează reciproc

pentru ca în total să se obţină cantitatea de 100 kg de amestec şi să se respecte raportul necesar

de conţinut lactic şi extract de soia şi conţinutul de substanţă uscată degresată.

Page 101: MICROBIOLOGIE.pdf

101

În baza compoziţiei reţetelor şi condiţiilor tehnice de fabricare a smîntînii în industrie [9, p.

121-134; 131, p. 11-12] a fost elaborat fluxul tehnologic de fabricare a smîntînii combinate,

schema căreia este prezentată în figura 3.4.

De menţionat, că la fabricarea smîntînii combinate trebuie să se respecte regulile sanitare în

vigoare pentru întreprinderile din industria laptelui: „Norma sanitară veterinară privind condiţiile

de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, laptelui tratat termic şi

produselor pe bază de lapte” [11].

La întreprinderi smîntîna se produce prin două metode: de rezervor şi de termostat [9, p.

121-134]. Fabricarea smîntînii combinate prin metoda de rezervor permite accelerarea procesului

tehnologic.

Procesul tehnologic de fabricare a smîntînii combinate cu proteină de soia prin metoda de

rezervor şi termostat constă din următoarele operaţii [133, p. 23-26]:

Recepţionarea, pregătirea şi păstrarea materiei prime. Laptele de vacă, extractul

proteic de soia se recepţionează, conform masei şi calităţii lor determinate de laboratorul

întreprinderii.

Separarea laptelui. Laptele de vacă se separă respectînd regulile prevăzute în

instrucţiunile tehnologice de exploatare a separatorului. Şurubul pentru smîntînă a separatorului

urmează de a fi reglat în aşa fel, că fracţia masică a grăsimei în smîntînă dulce obţinută să fie

egală cu ceea dorită, conform calculelor tehnologice pentru tipul dat de smîntînă combinată

fabricată.

Normalizarea smîntinii dulci. Smîntîna dulce se normalizează după fracţia masică

de grăsime lactică prin amestecarea smîntînii dulci, a laptelui de vacă degresat şi a extractului

proteic de soia.

Alcătuirea amestecului combinat. Conţinutul de grăsime a smîntînii dulc i

normalizate se stabileşte în dependenţă de cantitatea maielei bacteriene introduse şi de tipul

laptelui pe care este pregătită (integral, degresat), de cantitatea de grăsime a extractului proteic

de soia şi de cantitatea componentelor uscate introduse.

Calculele se efectuează după următoare le formule:

(3.1)

unde:

Gs.d – fracţia masică de grăsime a smîntînii dulci normalizate, %;

Gpr – fracţia masică de grăsime a produsului finit, %;

Cm.b. – cantitatea maielei bacteriene introduse, kg;

Page 102: MICROBIOLOGIE.pdf

102

Recepţionarea, pregătirea şi păstrarea materiei prime t=0-10 °C Lapte de vacă integral Extract proteic de soia

Răcirea amestecului pînă la temperatura de fermentare (30±2) °C şi introducerea culturii bacteriene în cantitate de 5-10 %

METODA DE REZERVOR

Fermentarea amestecului la t=(30±2) °C timp de 10 ore, pînă

la 70±10 °T

Fig. 3.4. Schema fluxului tehnologic de fabricare a smîntînii combinate cu soia

Smîntînirea laptelui (în separator), t=40-45 °C

Normalizarea smîntînii dulci după fracţia masică de grăsime. Calcularea componentelor şi alcătuirea amestecului combinat

Încălzirea amestecului normalizat pînă la t=40-45 °C

Curăţarea amestecului de impurităţi mecanice

Încălzirea amestecului normalizat pînă la t=94±2 °C sau 86±2 °C

Omogenizarea amestecului (8-12 MPa)

Pasteurizarea amestecului, t=(94±2) °C, 30 sec sau t=(86±2) °C, 2-10 min

Turnarea amestecului în ambalaj de desfacere, marcarea şi fermentarea

amestecului la t=(30±2) °C, timp de 10 ore, pînă la 70±10 °T

METODA DE TERMOSTAT

Agitarea amestecului combinat timp de 3-15 min

Răcirea pînă la temperatura de 18-24 °C, ambalarea şi marcarea

Răcirea şi maturarea produsului în camera frigorifică la t=(4±2) °C timp de 6 ore-12 ore (pentru produsul în recipiente mici pînă la 500 g) şi 12-48 ore (pentru produsul în recipiente mari)

Page 103: MICROBIOLOGIE.pdf

103

Gm.b. - fracţia masică de grăsime a maielei bacteriene, %;;

Cex. – cantitatea extractului proteic de soia, kg;

Gex. – fracţia masică de grăsime a extractului proteic de soia, %.

(3.2)

unde:

Cl.d. – cantitatea laptelui degresat, kg;

Cs.d. – cantitatea smîntînii dulci normalizate, kg;

Gs.d. – fracţia masică de grăsime a smîntînii dulci, %;

Gam. – fracţia masică a smîntînii dulci normalizate (amestecului), calculată după

formula (3.1);

Gl.d.- fracţia masică a laptelui degresat,%.

(3.3)

unde:

SDam – conţinutul substanţelor degresate uscate în amestecul combinat, %;;

Cs.d.n – cantitatea de smîntînă dulce normalizată, kg;;

SDs.d.n – conţinutul substanţelor degresate uscate în smîntînă dulce normalizată, %;;

Cex – cantitatea extractului proteic de soia, kg;

SDex – conţinutul de substanţă uscată degresată în extractul proteic de soia, %;

Cm.b. – cantitatea maielei bacteriene introduse, kg;

SDm.b – conţinutul de substanţă uscată în maiaua bacteriană, %.

Pasteurizarea, omogenizarea şi răcirea pînă la temperatura fermentării.

Amestecul combinat normalizat se pasteurizează la temperatura (94±2) °C cu expunere de 20

sec. sau la temperatura (86±2) °C cu expunere de 2 - 10 minute cu scopul obţinerii produsului cu

consistenţă mai omogenă, uniformă se recomandă de a efectua omogenizarea la temperatura de

pasteurizare. În dependenţă de fracţia masică de grăsime omogenizarea se efectuează în

următoarele regime:

- pentru produs de 10, 15, 20 % grăsime la presiunea de 8 - 12 MPa;

- pentru produs de 25 % grăsime la presiunea de 7 - 11 MPa.

Page 104: MICROBIOLOGIE.pdf

104

La fabricarea produsului de orice tip se admite de a efectua fermentarea fizică a smîntînii

dulci. Pentru aceasta amestecul după pasteurizare se răceşte pînă la temperatura (4±2) °C, se

expune la această temperatură timp de 1 - 2 ore, după ce se încălzeşte încet pînă la temperatura

fermentării, care nu trebuie să depăşească în acest caz 30 °C.

Amestecul omogenizat, pasteurizat se răceşte pînă la temperatura fe rmentării (30±2) °C şi

se înderaptă în vasul pentru fermentare.

- Însămînţarea şi fermentarea amestecului combinat. Procesul de fermentare a

amestecului combinat se efectuează în rezervoare cu pereţi dubli şi cu malaxor special pentru

amestecarea produselor cu viscozitatea înaltă.

Înainte de a introduce în amestec maia bacteriană se amestecă bine pînă la consistenţă

omogenă. Maiaua bacteriană se introduce în amestec prin scurgere liberă sau prin pompă cu

amestecarea simultană sau imediat după introducerea amestecului în rezervor. În timpul

introducerii maielei amestecul se agită minuţios.

Cantitatea maielei bacteriene în raport cu cantitatea amestecului constituie 5 - 10 %.

Cantitatea optimală de maia bacterienă se determină în dependenţă de activitatea ei, condiţiile de

producere, sezonul anului.

Amestecul combinat însămînţat se amestecă timp de 10 - 15 minute. Peste 1 - 1,5 ore se

efectuează agitarea repetată după ce amestecul se lasă pentru fermentare.

Amestecul se fermentează la temperatura (30±2) °C pînă la formarea coagulului şi

atingerea acidităţii de (60±5) °T, durata procesului de fermentare nu trebuie să depăşească 10

ore.

- Agitarea amestecului fermentat prin metoda de rezervor. După expirarea

termenului de fermentare se pune în funcţie malaxorul şi amestecul se agită pînă la obţinerea

consisteţei omogene timp de 3 - 15 minute.

Dacă turnarea produsului combinat de smîntînă cu soia nu se efectuează imediat după

fermentare, se admite răcirea amestecului fermentat pînă la temperatura (17±1) °C, pompînd apa

rece prin cămaşa rezervorului. În procesul de răcire amestecul se agită peste fiecare oră timp de

3 - 5 minute.

Agitarea amestecului fermentat prin metoda termostatică. Amestecul însămînţat se agită

timp de 10-15 minute şi imediat se îndreaptă la turnare.

- Turnarea, împachetarea şi marcarea prin metoda de rezervor. Amestecul

fermentat se îndreaptă la împachetare prin scurgere liberă prin conductă.

Ambalarea smîntînii combinate cu proteină de soia se efectuează cu utilizarea automatelor

speciale sau semiautomatelor pentru dozarea şi împachetarea produselor vîscoase.

Page 105: MICROBIOLOGIE.pdf

105

Împachetarea şi marcarea smîntînii combinate cu proteină de soia se efectuează, conform

standardului pentru acest produs.

După împachetare smîntîna combinată se îndreaptă la răcire şi maturizare.

Turnarea, împachetarea şi marcarea prin metoda de termostatare. Amestecul însămînţat

se toarnă cu ajutorul instalaţiei automate de turnare-împachetare.

În procesul de turnare amestecul fermentat se agită la fiecare 30 - 40 minute timp de 3 - 5

minute. Durata turnării amestecului fermentat dintr-un rezervor nu trebuie să depăşească 2 ore.

Ambalarea şi marcarea se efectuează, conform cerinţelor standardului pentru acest produs.

După ambalare amestecul se introduce pentru fermentare în camera termostatului.

Fermentarea amestecului prin metoda de termostatare

Amestecul se fermentează la temperatura (30±2) °C pînă la formarea coagulului pînă la

atingerea acidităţii (60±5) °C. Durata procesului de fermentare nu trebuie să depăşească 10 ore.

- Răcirea şi maturizarea produsului combinat de smîntînă cu soia prin metoda de

rezervor. Produsul se răceşte în camere frigorifice pînă la temperatura 4±2 °C simultan cu răcirea

produsului are loc fermentarea lui. Nu se admite în timpul răcirii şi maturizării agitarea smîntînii

combinate cu proteină de soia. Răcirea şi maturarea produsului în ambalajul de consum durează

timp de 6 - 12 ore, în ambalajul de transport timp de 12 - 48 ore.

După răcirea şi maturizarea produsului, procesul tehnologic se consideră finisat şi produsul

este gata pentru realizare.

Răcirea şi maturarea smîntînii combinate cu proteină de soia prin metoda de

termostatare

Amestecul fermentat se introduce în camera frigorifică pentru răcire pînă la temperatura

(4±2) °C. Simultan cu răcirea produsului are loc maturarea lui. Durata de răcire şi maturare a

smîntînii combinate cu proteină de soia în ambalaj de consum constituie 6 - 12 ore, în ambalaj de

transport 12 - 48 ore.

După răcirea şi fermentarea produsului procesul tehnologic se consideră te rminat, iar

produsul gata pentru realizare.

- Păstrarea şi transportarea smîntînii combinate cu proteină soia. Termenul de

valabilitate a produsului la păstrare în camere frigorifice la temperatura de la 2 pînă la 6 qC, este

de maxim 72 ore.

Transportarea produsului trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele standardului

de firmă în vigoare.

În baza elaborărilor efectuate au fost preparate în condiţii de laborator (Laboratorul de

biotehnologii alimentare) 6 loturi experimentale de smîntînă:

Page 106: MICROBIOLOGIE.pdf

106

1. smîntînă combinată fabricată din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 %

extract de soia, cu fracţia masică de grăsime de 10 %;;

2. smîntînă combinată fabricată din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 %

extract de soia, cu fracţia masică de grăsime de 15 %;;

3. smîntînă combinată fabricată din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 %

extract de soia, cu fracţia masică de grăsime de 20 %;

4. smîntînă combinată fabricată din amestec de 50 % materie primă lactică şi 50 %

extract de soia, cu fracţia masică de grăsime de 10 %;

5. smîntînă combinată fabricată din amestec de 50 % materie primă lactică şi 50 %

extract de soia, cu fracţia masică de grăsime de 15 %;

6. produs martor – smîntînă tradiţională din amestec de 100 % de materie primă

lactică, cu fracţia masică de grăsime 10 %.

Produsele obţinute au fost supuse investigaţiilor senzoriale efectuate de către „Comisia

tehnică de degustare”, în rezultatul cărora toate sortimentele de smîntînă combinată din loturile

experimentale au fost apreciate pozitiv. Aceste produse au demonstrat caracteristici de

consistenţă, culoare, gust şi miros asemănătoare cu smîntîna tradiţională din lapte de vacă. În

varianta cu înlocuire de materie lactică cu 50 % de extract de soia, s-a menţionat gust uşor dar

plăcut de soia, ceea ce este normal pentru un produs combinat.

Rezultatul investigaţiilor a arătat, că caracteristicile fizico-chimice (conţinutul de grăsimi,

substanţă uscată, proteine) şi microbiologice (conţinutul de bacterii lactice în 1 cm3 produs) ale

smîntînii combinate sînt analogice cu ale smîntînii tradiţionale din lapte.

Avînd în vedere, că în smîntîna combinată, 50 % proteină de lactică a fost înlocuită cu

proteină vegetală de soia, am atras o atenţie deosebită calităţii proteinei produsului obţinut, care

se apreciează după spectrul şi conţinutul de aminoacizi [134, p. 43-48; 135, p. 170-177].

Din acest punct de vedere au fost studiate următoarele variante:

I – martor-smîntîna tradiţională, pe bază de 100 % materii lactice, cu fracţia masică de

grăsime 20 %*

II - smîntîna combinată 70/30, pe bază de amestec de 70 % materii lactice şi 30 % extract

de soia, cu fracţia masică de grăsime 20 %*;

III – smîntîna combinată 50/50, pe bază de amestec de 50 % materii lactice şi 50 % extract

de soia, cu fracţia masică de grăsime 20 %*.

NOTĂ: S-a studiat sortimentul cu conţinut de grăsime de 20 %, deoarece în acest sortiment

conţinutul de proteină este la limita de jos.

Rezultatele cercetărilor sînt prezentate în tabelul 3.4.

Page 107: MICROBIOLOGIE.pdf

107

Tabelul 3.4. Conţinutul de aminoacizi în smîntînă combinată cu conţinut de grăsime 20 %

Denumirea

aminoacizilor

Mostre

Ι (martor) ΙΙ (70/30) ΙΙΙ (50/50)

mg/100mg mg/100mg %, la martor mg/100mg %, la martor

Σ aminoacizilor 2,2830 2,8003 122,65 2,3485 102,86

Σ AA neesenţiali 1,3742 1,7220 125,31 1,4630 106,46

Σ AA esenţiali 0,9088 1,0782 118,64 0,8855 97,43

Σ AA imunoactivi 1,1775 1,5536 131,94 1,3033 110,68

Σ AA glicogeni 0,5810 0,7784 133,97 0,6875 118,33

Σ AA chetogeni 0,6497 0,7333 112,86 0,6407 98,61

Σ AA proteinogene 2,2830 2,8003 122,65 2,3485 102,86

Σ AA tiolici 0,0513 0,0412 80,31 0,0388 75,63

Analiza rezultatelor prezentate în tabelul 3.4 arată, că mostrele cercetate se deosebesc după

suma de aminoacizi: în varianta martor constituie 2,2830 mg/100mg, în smîntîna combinată 70%

: 30% - 2,8003 mg/100mg şi în smîntîna combinată 50% : 50% - 2,3485 mg/100mg, adică

respectiv cu 22,65 % şi 2,86 % mai mult ca în produsul martor.

Suma acizilor glicogeni în mostrele experimentale depăşeşte suma acestora în smîntîna

tradiţională respectiv cu 33,97 % (varianta II) şi 18,33 % (varianta III).

Cantitatea de acizi esenţiali în mostrele de smîntînă combinată 70/30 depăşeşte martorul cu

18,74 %, suma aminoacizilor imunoactivi în smîntîna combinată 70/30 este mai înaltă decît la

martor cu 31,94 %, iar suma aminoacizilori proteinogeni – cu 22,65 %. Mostra de smîntînă

combinată fabricată din amestec de 50/50 se deosebeşte de martor prin valori puţin mai scăzute a

sumei aminoacizilor esenţiali (cu 2,57 %), şi mai înalte a sumei de aminoacizi imunoactivi şi

proteinogeni. Totoadată, aceste valori sînt mai scăzute decît la mostrele de smîntînă din amestec

70/30. Un conţinut maxim de aminoacizi tiolici (cu conţinut de sulf) se menţionează în smîntîna

martor pe cînd în mostrele experimentale suma acestor aminoacizi scade şi are valoarea maximă

în smîntîna combinată 70/30 – 1,55 mg/100 mg.

Deci, după conţinutul grupelor de aminoacizi esenţiali, imunoactivi, glicogeni şi tiolici la

smîntîna combinată se evidenţiează varianta 70/30, fiind mai bogată şi balansată după

compoziţia aminoacizilor.

Page 108: MICROBIOLOGIE.pdf

108

Este cunoscut, că la insuficienţa unui acid esenţial se îngreuează sinteza proteinei şi a altor

substanţe biologic importante pentru organism. Acest fapt determină importanţa creării

produselor cu un complex armonizat de aminoacizi [75].

Reieşind din aceasta am studiat spectrul şi cantitatea aminoacizilor esenţiali în mostrele

experimentale de smîntînă combinată, comparîndu- le cu cantitatea acestora recomandată de către

Organizaţia Internaţională a Sănătăţii (OIS) pentru organismul uman (tabelul 3.5).

Tabelul 3.5. Conţinutul de aminoacizi esenţiali în smîntîna combinată

Aminoacizi

Cantitatea

recomandată,

OIS, g/zi

Cantitatea

suficientă, g/zi

Cantitatea în smîntînă, mg/1g produs

Ι ΙΙ ΙΙΙ

valină 0,8 1,60 1,1 1,49 1,23

izoleucină 0,7 1,40 0,87 0,96 0,93

leucina 1,10 2,20 2,1 2,49 2,17

lizină 0,8 1,60 1,37 1,44 1,14

metionină 1,10 2,20 0,31 0,16 0,04

treonină 0,5 1,0 0,7 0,89 0,82

triptofan 0,25 0,50 0,2 0,28 0,12

fenilalanină 1,10 2,20 1,02 1,16 1,1

Din tabelul 3.5 se vede, că mostrele de smîntînă combinată conţin tot spectrul de bază de

aminoacizi esenţiali. Comparînd recomandările Organizaţiei Internaţionale a Sănătăţii privind

cantitatea zilnică suficientă de aminoacizi esenţiali cu conţinutul acestora în mostrele de

smîntînă, se poate face concluzie, că mostrele experimentale de smîntînă după conţinutul

calitativ de aminoacizi esenţiali acoperă necesitatea zilnică în toţi acizi esenţiali;; cu condiţia

consumării în volum suficient, va acoperi şi necesitatea cantitativă. Reieşind din datele

experimentale a fost compuse două diagrame (figura 3.5, 3.6), care ilustrează spectrul şi

conţinutul aminoacizilor esenţiali în smîntîna combinată.

Page 109: MICROBIOLOGIE.pdf

109

Fig. 3.5. Spectrul aminoacizilori esenţiali ai smîntînii combinate

I – martor-smîntîna trad iţională, pe bază de 100 % materii lactice;; II - smîntîna combinată 70/30;; III – smîntîna

combinată 50/50.

Din figura 3.5 se vede, că proteină smîntînii combinate conţine tot spectrul complet de 8

aminoacizi esenţiali ca şi a smîntînii din lapte şi a proteinei ideale.

Fig. 3.6. Conţinutul de aminoacizi esenţiali în smîntîna combinată

După cum se vede din figura 3.6 conţinutul a patru aminoacizi esenţiali: lizină, treonină,

leucină şi fenilalanină în toate mostrele de smîntînă este mai înalt decît în proteină ideală, mai

ales a leucinei şi fenilalaninei (cu 65,21 % - 94,37 % şi 48,86 % - 77,5 % respectiv).

Trebuie de menţionat, că conţinutul înaltă de leucină joacă un rol foarte important în

formarea imunităţii organismului [37, p. 68-94].

Page 110: MICROBIOLOGIE.pdf

110

Prezenţa în smîntîna combinată a fenilalaninei în cantitate ce depăşeşte considerabil

proteină ideală este foarte importantă deoarece joacă rol important în sinteza tiroxinei – hormon

al glandei tiroide [37, p. 68-94].

În toate mostrele cercetate cantitatea de lizină a fost mai înaltă decît în proteină ideală (cu

15,71 - 42,38 %) ceea ce este foarte important fiind constatată acţiunea acestui aminoacid asupra

activităţii şi intensităţii fagocitare [47, p. 45-62].

Metionină în mostrele experimentale de smîntînă combinată s-a depistat în cantitate mai

mică decît în proteină ideală;; în varianta II (70/30) conţinutul de metionină este mai înalt decît în

varianta 50/50, dar totodată puţin mai joasă decît în smîntîna din lapte de vacă.

Comparînd conţinutul celorlalţi aminoacizi esenţiali se observă următoarele: metionina,

izoleucina şi triptofanul au fost prezenţi în mostrele de smîntînă în cantitate mai mică decît în

proteină ideală. Dar trebuie de menţionat, că după conţinutul de izoleucină mai aproape de

proteină ideală (94,76 %) a fost varianta III - 50/50.

Un conţinut maximal de triptofan şi valină se remarcă la mostrele de smîntînă combinată

din varianta II - 70/30.

A fost calculată şi valoarea nutritivă a proteinei smîntînii combinate, exprimată prin

valorile raportului dintre suma aminoacizilor esenţiali la suma aminoacizilor neesenţiali (E/N),

raportului dintre suma aminoacizilori esenţiali la azot tota l (E/T), raportului sumei aminoacizilori

tiolici la azotul total (S/T). Calculele respective sînt prezentate în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6. Caracteristica valorii nutritive a proteinei în biomasa smîntînii combinate

Din tabelă se vede, că valorile coeficienţilor E/N, E/T şi S/T sînt foarte apropiate de

valorile acestora la martor - smîntîna tradiţională din lapte de vacă.

Se poate constata, că în smîntîna combinată proteinele vegetale şi proteinele lactice se

combină destul de reuşit, îmbogăţind şi sporind valoarea nutritivă a produsului după spectrul şi

conţinutul de aminoacizi, conţinutul cărora acoperă necesitatea zilnică a organismului uman.

Coeficientul Variante de smîntînă

I (martor) II (70/30) III (50/50)

E/N 0,66 0,63 0,60

E/T 3,1 2,9 2,94

S/T 0,17 0,11 0,12

Page 111: MICROBIOLOGIE.pdf

111

3.3.2. Încercarea în producere a tehnologiei de fabricare a smîntînii combinate elaborate

În continuare tehnologia de fabricare a smîntînii combinate a fost încercată în condiţii de

producere la întreprinderea SRL „Agromix-77” (proces verbal de producere în anexa 3).

La fabricarea smîntînii combinate a fost utilizată o linie complexă de utilaje (figura 3.7)

compusă din următoarele elemente principale:

rezervor pentru lapte, în care se acumulează laptele materie primă recepţionat;;

separator, pentru curăţirea laptelui achiziţionat de impurităţi mecanice;;

instalaţia pentru smîntînirea laptelui, în care cu ajutorul separatoarelor centrifugale

reglate se obţine smîntîna dulce;

rezervor pentru smîntînă dulce, unde se acumulează smîntîna dulce;

rezervor pentru lapte degresat;

rezervor pentru extract proteic de soia;

rezervor pentru amestecul normalizat format din lapte degresat, smîntînă dulce şi

extract proteic de soia pînă la conţinutul de grăsime prevăzut;;

instalaţie de pasteurizare a amestecului normalizat;

omogenizator unde se efectuează omogenizarea amestecului pentru stabilirea

emulsiei de grăsime pentru fracţionarea globulelor de grăsime şi repartizearea mai

uniformă a acestora în masa produsului;;

pasteurizator-răcitor cu plăci pentru răcirea şi maturizarea fizică a amestecului,

unde are loc cristalizarea grăsimii lactice, ce contribuie la formarea structurii şi

mărirea viscozităţii smîntînii;

rezervor pentru fermentare unde se efectuează însămînţarea – introducerea maielei

bacteriene de producţie şi termostatarea la temperatura optimală;;

automat pentru ambalare.

Page 112: MICROBIOLOGIE.pdf

112

Fig.

3.7

. Sch

ema

utila

julu

i teh

nolo

gic

de fa

bric

are

a sm

întînii

com

bina

te

Page 113: MICROBIOLOGIE.pdf

113

Au fost fabricate 5 sortimente de smîntînă combinată cu proteină de soia:

9 din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 % extract de soia, cu fracţia

masică de grăsime de 10 %;;

9 din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 % extract de soia, cu fracţia

masică de grăsime de 15 %;;

9 din amestec de 70 % materie primă lactică şi 30 % extract de soia, cu fracţia

masică de grăsime de 20 %;

9 din amestec de 50 % materie primă lactică şi 50 % extract de soia, cu fracţia

masică de grăsime de 10 %;;

9 din amestec de 50 % materie primă lactică şi 50 % extract de soia, cu fracţia

masică de grăsime de 15 %.

Din loturile experimentale de smîntînă combinată fabricată au fost prelevate probe, care au

fost testate privind caracteristicile senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice.

Caracteristicile de calitate ale produselor combinate obţinute în condiţii de producere sînt

prezentate în tabelele 3.7, 3.8, 3.9.

Tabelul 3.7 Caracteristicile senzoriale ale sortimentelor de smîntînă combinată fabricată

la întreprinderea SRL „Agromix-77”

Indici

Caracteristici Condiţii tehnice pentru smîntîna tradiţională Smîntînă combinată

70:30

Smîntînă combinată

50:50

Smîntînă tradiţională, 10

% 10 % 15 % 20 % 10 % 15 %

Aspect exterior şi consistenţa

Masa omogenă, moderat consistentă. Aspect lucitor. Bule unice de aer şi

granulare neînsemnată.

Masa omogenă, moderat

consistentă. Aspect lucitor. Bule unice de aer şi granulare neînsemnată.

Masa omogenă, moderat

consistentă. Aspect lucitor. Se admite o consistenţă mai puţin densă, puţin vîscoasă, bule unice de aer şi o

granulare neînsemnată

Gust şi aroma

Lactate acide

Lactate acide, cu gust şi miros slab pronunţat,

plăcut de soia.

Lactate acide Lactate acide

Culoare Albă cu nuanţă cremă, uniformă în întreaga masă

Albă, uniformă în întreaga masă

De la albă pînă la crem uniformă în întreaga masă

Page 114: MICROBIOLOGIE.pdf

114

Din tabelul 3.7, unde paralel sînt prezentaţi şi indicii de calitate a smîntînii tradiţionale din

lapte de vacă, se vede, că în general caracteristicile senzoriale ale smîntînii combinate în toate

variantele se aseamănă cu produsul martor – smîntîna tradiţională din lapte de vacă şi se

încadrează în limitele cerinţelor în vigoare pentru smîntîna din lapte de vacă (conform RT „Lapte

şi produse lactate” [13]), cu o mică excepţie: mirosul şi gustul slab pronunţat, dar plăcut de soia,

ceea ce este normal pentru produsele combinate.

Tabelul 3.8. Caracteristicile fizico-chimice ale sortimentelor de smîntînă combinată

fabricată la întreprinderea SRL „Agromix-77”

Indici

Caracteristici Condiţii tehnice pentru smîntîna tradiţională

Smîntînă combinată 70:30

Smîntînă combinată

50:50

Smîntînă tradiţională,

10 % 10 % 15 % 20 % 10 % 15 % Fracţia masică de grăsime lactică,

%. 10,0 15,0 20,0 10,0 15,0 10,0 10, 15, 20

Fracţia masică de substanţă uscată degresată, %

6,9 5,2 6,4 6,1 3,7 6,4 min 3,6

Fracţia masică de proteină, % 3,2 3,0 2,9 3,1 2,9 3,3

10% grăsime – min. 3,0;

15% grăsime – min. 2,9;

20% grăsime – min. 2,8.

Aciditatea, qT 68 67 67 65 65 75 60-90

Datele tabelului 3.8 arată, că conţinutul de grăsime al smîntînii combinate corespunde

fracţei masice de grăsimi preconizate la fabricaţie;; valoarea fracţiei masice de proteină în

smîntîna combinată este la acelaşi nivel ca şi în smîntîna tradiţională. Deci, la înlocuirea parţială

a laptelui cu extract proteic de soia, conţinutul cantitativ de proteină în produsele experimentale

n-a suferit schimbări.

Sortimentele de smîntînă combinată din loturile experimentale au fost apreciate pozitiv de

către Comisia tehnică de degustare, deoarece aceste produse au demonstrat caracteristici de

consistenţă, culoare, gust şi miros asemănătoare cu smîntîna tradiţională din lapte de vacă. În

varianta cu înlocuire de materie lactică cu 50 % de extract de soia, s-a menţionat gust uşor dar

plăcut de soia, ceea ce este normal pentru un produs combinat.

Page 115: MICROBIOLOGIE.pdf

115

Tabelul 3.9. Caracteristicile microbiologice ale sortimentelor de smîntînă combinată fabricată la

întreprinderea SRL „Agromix-77”

Indici

Caracteristici Condiţii tehnice pentru smîntîna tradiţională

Smîntînă combinată 70:30 Smîntînă combinată 50:50 Smîntînă

tradiţională, 10 % 10 % 15 % 20 % 10 % 15 %

Cantitatea bacteriilor

lactice viabile, în 1cm3 produs

7 x 107 6 x 107 6 x 107 5 x 107 5 x 107 7 x 107 min. 1 x107

Bacterii coliforme, în

0,001 g produs Nu s-a depistat Nu s-a

depistat Nu se admite

Microorganisme patogene, inclusiv

Salmonella, în 25 cm 3 produs

Nu s-a depistat Nu s-a depistat

Nu se admite

Staphylococcus aureus, în 1 cm3 produs

Nu s-a depistat Nu s-a depistat

Nu se admite

Bacillus cereus, în 0,1

g produs Nu s-a depistat Nu s-a

depistat Nu se admite

Drojdii, în 1 g produs Nu s-a depistat Nu s-a

depistat Nu se admite

Micete, în 1 g produs Nu s-a depistat Nu s-a

depistat Nu se admite

Datele tabelului 3.9 demonstrează, că cantitatea bacteriilor lactice viabile în 1 cm3 smîntînă

combinată s-a menţinut în limitele cerinţelor tehnice pentru smîntîna tradiţională depăşînd

minimum de 5 - 7 ori. De menţionat, că microorganisme (bacterii coliforme; microorganisme

patogene, inclusiv Salmonella; Staphylococcus aureus; Bacillus cereus; drojdii; micete), lipsa

cărora caracterizează inofensivitatea produsului, nu au fost depistate.

Astfel, rezultatul investigaţiilor a arătat, că caracteristicile fizico-chimice (conţinutul de

grăsimi, substanţă uscată, proteine) şi microbiologice (conţinutul de bacterii lactice în 1 cm3

produs) ale smîntînii combinate sînt analogice cu ale smîntînii tradiţionale din lapte.

Page 116: MICROBIOLOGIE.pdf

116

3.3.3 Determinarea termenului de valabilitate a smîntînii combinate cu proteină de soia

Pentru determinarea termenului de valabilitate a smîntînii combinate au fost efectuate

cercetări conform metodelor utilizate în domeniul alimentar, elaborate de Academia de Ştiinţe

Medicale din Rusia [82].

Reieşind din termenul de valabilitate a smîntînii din lapte de vacă conform standardului – 3

zile, pentru smîntînă combinată am preconizat un termen de păstrare de 5 zile la temperatura de

4±2 ˚C.

Cercetările au fost efectuate în laboratorul de Biotehnologii alimenatre, al IŞPHTA.

Probele prelevate au fost păstrate în frigiderele laboratorului.

Pentru cercetări au fost utilizate mostre din 3 loturi de smîntînă combinată, obţinute din

diferite loturi de materie primă, din 3 date diferite de fabricare, produse la SRL „Agromix-77”,

ambalate în pahare polimerice cu masa neto de 0,2 kg, care au fost puse la păstrare la

temperatura de 2 ºC şi 4 ºC.

Pe parcursul păstrării periodic se efectuau investigaţii pentru determinarea indicilor

senzoriali, fizico-chimici şi microbiologici, conform cărora se aprecia starea de calitate a

produsului în timpul păstrării.

Periodicitatea efectuării cercetărilor: cercetările organoleptice, fizico-chimice şi

microbiologice a mostrelor de smîntînă combinată pusă la păstrare au fost efectuate după

următoarea schemă:

- fonul (ziua fabricării), a 3 zi, a 5 zi de păstrare.

Cercetările organoleptice au fost efectuate după următorii indici, conform documentaţiei

în vigoare:

- consistenţa;

- gustul şi mirosul;

- culoarea.

Cercetările fizico-chimice au fost efectuate, conform GOST 52092 [36, p. 25-27] după următorii indici:

- fracţia masică de grăsime, % ;;

- fracţia masică de substanţă uscată, %;;

- fracţia masică de proteină, %;

- aciditatea, °T.

Cercetările microbiologice au fost efectuate după următorii indici:

- bacterii mezofile aerobe şi facultativ anaerobe, UFC/1g;;

Page 117: MICROBIOLOGIE.pdf

117

- bacterii coliforme în 0,1g şi 1,0g produs;

- Staphylococcus aureus în 1,0g produs;

- microorganisme patogene, inclusiv Salmonella, în 25g produs;

- Proteus în 1,0g produs;

- drojdii în 1,0g produs – conform GOST 10444.12 [41];

- micete în 1,0g produs – conform GOST 10444.12 [41].

În rezultatul cercetărilor s-a constatat, că pe parcursul termenului de păstare

caracteristicile organoleptice ale mostrelor de smîntînă combinată: nu s-au înrăutăţit şi

corespundeau cerinţelor tehnice.

Indicii fizico-chimici ai mostrelor de smîntînă combinată, practic nu s-au schimbat pe

parcursul perioadei de cercetare şi corespund cerinţelor tehnice.

Analiza rezultatelor cercetărilor microbiologice ale mostrelor de smîntînă combinată arată

că, bacterii coliforme, Staphylococcus aureus, microorganisme patogene inclusiv Salmonella

ssp, Clostridii sulfitreducătoare, bacterii din genul Proteus – n-au fost depistate pe parcursul

perioadei de păstrare nici într-un lot de smîntînă combinată cu proteină de soia.

Numărul de bacterii lactice s-a păstrat la nivel de 107 ceea ce corespunde cerinţelor.

Numărul de drojdii şi micete, nu au fost depistate pe parcursul păstrării.

Astfel, s-a constatat, că mostrele cercetate de smîntînă combinată rezistă termenul de

păstrare timp de 5 zile la temperatura de 4±2 ˚С şi deci, acest termen de valabilitate poate fi

recomandat întreprinderilor producătoare. 3.4 Stabilirea normativelor tehnice privind calitatea şi fabricarea smîntînii combinate

şi elaborarea Standardului de Firmă şi a Instrucţiunilor Tehnologice de producere.

Pentru a implementa în producere rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi tehnologia elaborată

este necesar de a standardiza produsul creat prin stabilirea normativelor tehnice de calitate şi

elaborarea Instrucţiunilor Tehnologice de producere.

În rezultatul cercetărilor, au fost elaborate condiţii tehnice pentru diferite sortimente de

smîntînă combinată, privind caracteristicile senzoriale, fizico-chimice, microbiologice şi de

inofensivitate, care sînt reprezentate în tabelele 3.10, 3.11, 3.12, 3.13.

Page 118: MICROBIOLOGIE.pdf

118

Tabelul 3.10. Caracteristicile senzoriale ale smîntînii combinate

Indici Caracteristicile

Aspectul exterior şi

consistenţa

Omogenă, viscozitatea optimală. Aspect exterior lucios. Se admite

prezenţa bulelor unice de aer şi granulare neînsemnată

Gustul şi mirosul Curat, acidolactic fără gust şi miros străin. Se admite gust şi aromă

neînsemnată de soie

Culoare De la albă pînă la gălbuie, uniformă în întreaga masă

Tabelul 3.11. Caracteristicile fizico-chimice ale smîntînii combinate

Indici

Norma pentru smîntîna

combinată cu fracţia masică de

grăsime lactică stabilită:

Metode de

cercetare

10 % 15 % 20 %

Fracţia masică de grăsime lactică, %, min. 10,0 15,0 20,0 GOST 5867

GOST R 51471

Fracţia masică de substanţă uscată

degresată, %, min 3,6 3,6 3,6 GOST 3626

Fracţia masică de proteină, %, min 3,0 2,9 2,8 GOST 23327

Aciditatea, ˚T 60-90 60-90 60-90 GOST 3624

Reacţia de fosfatază Nu se admite GOST 3623

Temperatura la ieşire a produsului de la

întreprindere, ˚C, max 6 6 6 GOST 3622

Tabelul 3.12. Caracteristicile microbiologice ale smîntînii combinate

Indici Normă Metode de cercetare

Cantitatea microorganismelor lactice viabile, în 1cm3 produs, min

1 x107 GOST 10444.11

Bacterii coliforme, în 0,001 cm3produs Nu se admite GOST 9225 Microorganisme patogene, inclusiv Salmonella, în 25 cm3 produs

Nu se admite GOST 30519

Staphylococcus aureus, în 1 cm3 produs Nu se admite GOST 30347 Bacillus cereus, în 0,1 cm3produs Nu se admite GOST 10444.8 Drojdii şi micelii în 1 cm3 produs Nu se admite GOST 10444.12

Page 119: MICROBIOLOGIE.pdf

119

Tabelul 3.13. Caracteristicile de inofensivitate ai smîntînii combinate

Indici Norma Metode de cercetare

Fracţia masică, mg/kg, max

Plumb

0,1

GOST 26932, GOST 30178, GOST

30538 sau

SM GOST R 51301

Cadmiu

0,03

GOST 26933, GOST 30178, GOST

30538 sau

SM GOST R 51301

Arseniu 0,05 GOST 26930 sau GOST 30538

Cupru 1,0 GOST 26927

Zinc 5,0

GOST 26931, GOST 30178 sau SM

GOST R 51301

Mercur 0,005

GOST 26934, GOST30178

sau SM GOST R 51301

Aflatoxina B1 0,0035 MU 4082

Ureaza, unitate pH Nu se

admite SM 184, punctul 6.10

Inhibitor tripsina, unităţi active/mg, max. 0,35 SM 184, punctul 6.9

Conform condiţiilor tehnice stabilite, indicii de calitate ai smîntînii combinate trebuie să fie

în limitele normelor indicate în tabelul nr. 3.10, 3.11, 3.12, 3.13, în care se indică şi indicativele

metodelor standardizate de determinare.

Aceste normative au stat la baza elaborărilor Standardului de Firmă (anexa 4) şi a

Instrucţiunilor Tehnologice (anexa 5) pentru întreprinderea SRL „Agromix-77”, unde a fost

implementată tehnologia de fabricare a smîntînii combinate.

În Standardul de Firmă sînt stipulate următoarele compartimente:

1 Domeniul de aplicare

2 Referinţe la documente normative naţionale aplicate

3 Clasificarea şi notarea smîntînii combinate

4 Cerinţe tehnice de calitate şi inofensivitate a materiei prime şi a produsului finit

5 Etichetarea şi ambalarea smîntînii combinate

6 Reguli pentru verificarea calităţii produsului finit

Page 120: MICROBIOLOGIE.pdf

120

7 Metode de analiză senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice ale smîntînii combinate

8 Reguli de transport şi depozitare

9 Garanţii

Pentru obţinerea produsului standardizat au fost elaborate Instrucţiuni Tehnologice de

fabricare, respectarea cărora va condiţiona produsul conform normativelor standardului elaborat.

În Instrucţiunea Tehnologică sînt descrise următoarele compartimente:

1. Domeniu de aplicare

2. Referinţe la documente normative privind condiţiile de producere, respectarea

regimurilor sanitare, cerinţi de securitate şi de protecţie mediului înconjurător

3. Cerinţele privind materia primă şi materialele auxiliare utilizate

4. Caracteristica produsului finit

5. Consumul de materie primă, materiale auxiliare şi ambalaje

6. Procesul tehnologic detaliat de producere a smîntînii combinate

7. Condiţiile de păstrare şi transportare a smîntînii combinate cu soia

8. Reguli de control al producţiei finite

9. Cerinţe privind securitatea de producere şi protecţia mediului înconjurător

10. Cerinţe sanitar- igienice în producere

Standardul de Firmă şi Instrucţiunea Tehnologică, au fost avizate în modul stabilit la

Agenţia Veterinară (anexa 6), Ministerul Sănătăţii (anexa 7) şi Ministerul Agriculturii şi

Industriei Alimentare (anexa 8).

3.5 Concluzii la capitolul 3

Rezultatul cercetărilor reflectate în capitolul dat au demonstrat posibilitatea înlocuirii

parţiale a materiei prime de origine animală - laptele cu materie primă de origine vegetală -

extractul proteic de soia.

Mediul nutritiv optimizat prin adăugarea a 50 % de extract proteic de soia hidrolizat la

mediul nutritiv aplicat larg în industrie – laptele degresat hidrolizat a contribuit la intensificarea

procesului de cultivare a bacteriilor lactice, sporind de 1,8 ori biomasa. Procedeul minimalizează

cu 30 % sinecostul mediului şi totodată contribuie la adaptarea prealabilă a culturii de bacterii

lactice la mediul de soia, ceea ce este important pentru procesul de fabricare a smîntînii

combinate.

Cultura „starter” obţinută în baza tulpinilor autohtone de bacterii lactice mezofile selectate

şi a mediului nutritiv optimizat, asigură fermentarea amestecului de materie primă de origine

Page 121: MICROBIOLOGIE.pdf

121

animală – laptele şi de origine vegetală – extractul proteic de soia, contribuind la obţinerea

smîntînii combinate cu calităţi nutritive balansate.

Reţetele create şi fluxul tehnologic elaborat permit fabricarea a 6 sortimente de smîntînă

combinată (obţinute prin înlocuirea laptelui de vacă cu 30 şi 50 % extract proteic de soia, cu

conţinut de grăsime 10%, 15%, 20%), cu caracteristici senzoriale, fizico-chimice şi

microbiologice analogice cu a smîntînii tradiţionale din lapte de vacă. În smîntîna combinată

proteinele lactice şi proteinele vegetale se combină destul de reuşit îmbogăţind şi sporind

valoarea nutritivă a produsului după spectrul de aminoacizi, conţinutul cărora acoperă

necesitatea zilnică a organismului uman.

Încercările în condiţii de producere la întreprinderea SRL „Agromix-77” au confirmat

soluţionarea pozitivă a problemei, ce a permis implementarea în producere a tehnologiei

elaborate, documentată prin Standardul de Firmă şi Instrucţiunile Tehnologice avizate în modul

stabilit la Ministerul Sănătăţii, Agenţie Veterinară şi Ministerul Agriculturii şi Industriei

Alimentare.

Problema ştiinţifică soluţionată în acest capitol a constat în demonstrarea posibilităţii de

înlocuire parţială a materiei prime de origine animală - laptele cu materia primă de origine

vegetală – extractul proteic de soia, fementarea dirijată a acestui amestec prin aplicarea culturilor

de tulpini autohtone de bacterii lactice selectate din microfolora spontană a produselor lactate

acide naţionale şi obţinerea produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic

produselor lactate tradiţionale.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Teza de doctor “Particularităţile fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale tulpinilor

autohtone de bacterii lactice şi elaborarea tehnologiei de producere a smîntînii combinate cu utilizarea proteinei de soia” prezintă o sinteză a rezultatelor numeroaselor studii asupra

posibilităţii valorificării tulpinilor autohtone cu potenţial biologic natural în calitate de culturi

“starter” pentru fabricarea produselor lactate fermentate; posibilitatea de înlocuire parţială a

materiei prime de origine animală – laptele cu materia primă de origine vegetală – extractul

proteic de soia, fermentarea dirijată a acestui amestec prin aplicarea culturilor de tulpini

autohtone de bacterii lactice identificate şi selectate din microflora spontană a produselor lactate

acide naţionale şi obţinerea produselor lactate combinate cu calitate şi valoare nutritivă analogic

produselor lactate tradiţionale.

Page 122: MICROBIOLOGIE.pdf

122

Problema ştiinţifică importantă soluţionată în lucrare constă în argumentarea căilor de izolare, identificare şi selectare a tulpinilor autohnone şi adaptarea lor pentru creşterea în mediu

pe bază de extract proteic de soia;; realizarea procesului de fermentare a substratului compus din

materie primă de origine animală (lapte) şi vegetală (extract proteic de soia) şi în baza acestora

fabricarea smîntînii combinate cu proteină de soia.

Aportul personal. Ideea efectuării cercetărilor realizate în cadrul prezentei lucrări, aparţine

d-lui V. Rudic, conducător ştiinţific, doctor habilitat în biologie, profesor universitar,

academician, Om emerit al Republicii Moldova şi dlui G. Coev, doctor în biologie, şef al

laboratorului de Biotehnologii alimentare.

Aportul personal al autorului constă în analiza literaturii de specialitate la tema tezei,

planificarea şi executarea lucrului experimental, prelucrarea statistică şi analiza rezultatelor

obţinute, generalizarea şi interpretarea rezultatelor, pregătirea raporturilor şi publicaţiilor. O

parte din cercetări au fost îndeplinite în colaborare cu colegii de la Institutul de Microbiologie şi

Virusologie „D.K. Zabolotnîi” al ANŞ din Ucraina şi Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie

al AŞM, rezultatele cărora au fost reflectate în lista lucrărilor ştiinţifice la tema tezei. La

planificarea obiectivelor principale ale tezei şi discuţiilor asupra rezultatelor obţinute au luat

parte cercetătorul ştiinţific E. Bureţ şi d.h.b.prof. S. Burţeva. Pentru îndrumare şi susţinere,

suportul metodologic şi colaborare, le exprim sincere mulţumiri.

Aspectele elucidate pe parcursul realizării tezei de doctorat pot fi exprimate prin următoarele

concluzii:

1. Tulpinile autohtone de bacterii lactice izolate din smîntîna de fermentare spontană

prezintă culturi mezofile din specia Lactococcus lactis subspeciile: lactis, lactis biovar

diacetylactis şi cremoris cu potenţial diferit de acidifiere şi coagulare a laptelui –

caracteristici primare de apreciere biotehnologică. 2. Tulpinile de Lactococcus lactis ssp.lactis: CNMN-LB-18, CNMN-LB-19, CNMN-LB-

20, şi tulpinile de Lactococcus lactis ssp. cremoris CNMN-LB-21, CNMN-LB-22

selectate pentru utilizare în industria laptelui se caracterizează prin activitate intensivă de

acidifiere a laptelui şi formare a coagului omogen, compact, dens, ceea ce asigură

consistenţa produsului lactat. Tulpinile de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar

diacetylactis CNMN-LB-23 şi CNMN-LB-24 selectate formează compuşi aromatici, ce

contribuie la îmbogăţirea gustului şi aromei produsului lactat. În mediu de lapte cu adaos

de extract proteic de soia tulpinile de bacterii lactice selectate manifestă aceleaşi

capacităţi biotehnologice.

Page 123: MICROBIOLOGIE.pdf

123

3. Tulpinile selectate sînt compatibile la asociere, păstrîndu-şi în combinaţie potenţialul

biotehnologic. Cultura „starter” creată din 7 tulpini (3 – de Lactococcus lactis ssp.lactis,

2 - de Lactococcus lactis ssp. cremoris, 2 – de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar

diacetylactis, unite în raport respectiv de 50% : 30% : 20%) prezintă o asociaţie optimală

şi stabilă de culturi cu formulă determinată, care manifestă proprietăţi biotehnologice

corespunzătoare cerinţelor pentru culturi „starter”utilizate în industria laptelui.

4. Mediul nutritiv pentru cultivarea bacteriilor lactice, optimizat prin adăugarea a 50 % de

extract proteic de soia hidrolizat la mediul nutritiv aplicat larg în industrie – laptele

degresat hidrolizat, intensifică procesul de multiplicare a bacteriilor lactice, sporind de

1,8 ori biomasa. Procedeul minimalizează cu 30 % sinecostul mediului şi totodată

contribuie la adaptarea prealabilă a culturii de bacterii lactice la mediul de soia, ceea ce

este important pentru procesul de fabricare a smîntînii combinate cu extract proteic de

soia.

5. Reţetele create şi fluxul tehnologic elaborat permit fabricarea a 6 sortimente de smîntînă

combinată (obţinute prin înlocuirea laptelui de vacă cu 30 şi 50 % extract proteic de soia,

cu conţinut de grăsime 10%, 15%, 20%), cu caracteristici senzoriale, fizico-chimice şi

microbiologice analogice cu a smîntînii tradiţionale din lapte de vacă, ceea ce

demonstrează posibilitatea înlocuirii parţiale a materiei prime de origine animală - laptele

cu materie primă de origine vegetală - extractul proteic de soia. În smîntîna combinată

proteinele lactice şi proteinele vegetale se combină destul de reuşit îmbogăţind şi sporind

valoarea nutritivă a produsului după spectrul de aminoacizi, conţinutul cărora acoperă

necesitatea zilnică a organismului uman.

6. Încercările în condiţii de producere la întreprinderea SRL „Agromix-77” au confirmat

soluţionarea pozitivă a problemei, ce a permis implementarea în producere a tehnologiei

elaborate, documentată prin Standardul de Firmă şi Instrucţiunile Tehnologice avizate în

modul stabilit la Ministerul Sănătăţii, Agenţie Veterinară şi Ministerul Agriculturii şi

Industriei Alimenatare.

RECOMANDĂRI PRACTICE

٠۰ Tulpinile autohtone de bacterii lactice mezofile: CNMN-LB-18, CNMN-LB-19, CNMN-

LB-20 de Lactococcus lactis ssp.lactis, CNMN-LB-21, CNMN-LB-22 de Lactococcus lactis

ssp.cremoris, CNMN-LB-23, CNMN-LB-24 de Lactococcus lactis ssp.lactis biovar diacetylactis

selectate cu proprietăţi biotehnologice valoroase pentru procesarea laptelui şi mediul nutritiv

Page 124: MICROBIOLOGIE.pdf

124

pentru cultivarea şi acumularea biomasei se recomandă la producerea industrială a culturilor

“starter” destinate fabricării produselor lactate fermentate şi lactate acide combinate cu proteină

de soia.

٠۰ Combinaţia de tulpini autohtone de bacterii lactice în calitate de cultură „starter” şi

tehnologia de procesare a amestecului de lapte cu extract proteic de soia se recomandă pentru

utilizare la întreprinderile de prelucrare a laptelui la fabricarea noului produs - „smîntîna

combinată cu proteină de soia”.

Page 125: MICROBIOLOGIE.pdf

125

BIBLIOGRAFIA 1. Banu C. Tratat de industrie alimentară. Probleme generale. Editura: ASAB:

Bucureşti, 2008. 608 p.

2. Bărzoi D. Microbiologia produselor alimentare de origine animală. Editura: Cereş :

Bucureşti, 1985. 241 p.

3. Brevet de invenţie. 190 Z, MD, C12N 1/20 Procedeu de obţinere a maieleli

bacteriene pentru produse lactate combinate/ Coev Ghenadii, Bureţ Elena, Şveţ Svetlana. (MD).

Cererea depusă 2009.10.1, BOPI nr. 4/2010.

4. Bureţ E., Şveţ S., Cartaşev A., Coev G. Aplicarea tulpinilor autohtone de bacterii

lactice la fabricarea smîntînii combinate. Tezele conf. ştiinţifice internaţionale “Biotehnologia

microbiologică – domeniu scientointensiv al ştiinţei contemporane”. Chişinău, 2011. p. 236.

5. Chintescu G., Toma A. Fabricarea brînzeturilor. Editura: Făgăraş: Negru Voda

2000. 265 p.

6. Coev G., Bureţ E., Şveţ S. Maiele bacteriene pentru smîntînă cu conţinut redus de

grăsime. Chişinău: Informaţie expres, 2005. 25 p.

7. Coev G., Bureţ E., Şveţ S., Burţeva S. Colecţia Ramurală de tulpini de bacterii

lactice cu proprietăţi biotehnologice valoroase pentru industria laptelui. În: Buletin ştiinţific,

Revista de Etnografie, Ştiinţe Naturii şi Muzeologie, Chişinău, 2009, vol. 10 (23), 262 p.

8. Costin G. Produse lactate fermentate. România: Editura Academica 2005. 586 p.

9. Guzun V. ş.a. Industrializarea laptelui, Chişinău: Editura: Tehnica-Info, 2001, 488 p.

10. Laudoniu A. Obţinerea şi utilizarea culturilor pentru fabricarea diferitelor

sortimente de brînzeturi. Bucureşti: Institutul de Chimie Alimentară, 1995. 20 p.

11. Ordin cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de

sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a

produselor pe bază de lapte. Nr. 173 din 14 iulie 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 20.04.2007, nr. 54-56 (216).

12. PT MD 07-00411795-079:2005 Maiele bacteriene. Chişinău, 2005, 26 p.

13. Reglementarea Tehnică „Lapte şi produse lactate”. Hotărîrea de Guvern nr. 611

din 05.07.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 13.07.2010, nr. 119-120.

14. Rudic V., Şveţ S. Tulpini autohtone de bacterii lactice perspective pentru

fabricarea smîntînii. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe. Ştiinţele vieţii, Chişinău 2010, nr. 1

(310), 173 p.

15. SM 184:2009 Produse alimentare de soia. Condiţii tehnice. INSM Chişinău, 2009,

49 p.

Page 126: MICROBIOLOGIE.pdf

126

16. SM SR ISO 7218:2002 Microbiologia alimentelor furajelor. Reguli generale

pentru examenele microbiologice. Departamentul „Moldova -Standard”, Chişinău, 2002, 41 p.

17. Şveţ S. Proprietăţile fiziologo-biochimice ale tulpinilor de bacterii lactice izolate

din smîntînă de fermentare spontană. În: Buletin ştiinţific, Revista de Etnografie, Ştiinţe Naturii

şi Muzeologie, Chişinău, 2008, vol 8 (21), 204 p.

18. Şveţ S., Bureţ E., Coev G. Minifabricile de prelucrare a laptelui. În: Agricultura

Moldovei. Chişinău, 2009, nr. 9-10, 44p.

19. Алексеева Ю., Баннова О., Павлова Ж. Использование пищевых добавок для

расширения ассортимента кисломолочных продуктов. В: Актуальные проблемы

технологии живых систем. Сборник материалов 2 международной научно-технической

конференции молодых ученых. Владивосток, 2007, 178 с.

20. Алешина Н. Биохимическая характеристика лецитинов соевых семян в связи

с необходимостью повышения эффективности использования соевого белка. Автореф.

дис. канд. биологических наук. Краснодар, 1989, 25 с.

21. Алиханян С.И. Селекция промышленных микроорганизмов. Москва :

«Наука», 1968, 392 с.

22. Анищенко И.П., Котвицкая Е.М. Бактериальный препарат ПБ-СМ для

сметаны. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2002, 8, 80 c.

23. Банникова Л. Селекция молочнокислых бактерий и их применение в

молочной промышленности. Москва: Пищевая промышленность, 1975. 256 с.

24. Банникова Л.А., Королева Н.С., Семенихина В.Ф. Микробиологические

основы молочного производства. Москва: Агропромиздат, 1987. 400 с.

25. Баранова Е. и др. Изучение молочнокислых микроорганизмов, продуцентов

бактериоцинов. В: ΙV Московский международный конгресс «Биотехнология: состояние и

перспективы развития». Москва, 2007, 328 с.

26. Бархатова Т., Ганина В. Активизация бифидобактерий на новой питательной

среде. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2003, 3, 88 с.

27. Богданов В. Молочнокислая микрофлора молока и ее источники. В: Труды

ВНИМИ, 1959, выпуск 20, 70 с.

28. Богданов В., Банникова Л. Производство и применение заквасок в молочной

промышленности. Москва, 1968, 60 с.

29. Васильев К. Влияние видового состава закваски на свойства

ферментированных молочно-соевых продуктов. Проблемы и перспективы здорового

Page 127: MICROBIOLOGIE.pdf

127

питания. В: Сборник научных работ. Кемерово: Изд-во Кемеров. Технол. Ин-та пищ.

Пром-сти. 2000, 289 с.

30. Гаврилова Н. и др. Электронно-микроскопические исследования характера

ингибирования роста сальмонелл лактобактериями. В: Биотехнология, 1999, 1, 92 с.

31. Гаврилова Н. и др. Создание ассоциации из молочнокислых и

пропионовокислых бактерий, активной в отношении возбудителей колибактериоза и

сальмонеллеза. В: Биотехнология, 2005, 2, 96 с.

32. Гаврилова Н., Рыбченко Т. Кисломолочно-растительный продукт. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2003, 10, 81 с.

33. Ганина В. и др. Изучение стабильности свойств молочнокислых бактерий.

В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2006, 10, 84 с.

34. Ганина В. и др. Перспективы использования генетических методов в

прогнозировании биотехнологических свойств молочнокислых бактерий. В: Известия

вузов «Пищевая технология», 1997, 4-5, 136 с.

35. Ганина В. и др. Опасность фаголизиса на предприятиях. В: Молочная

промышленность. Москва, ВНИМИ, 2001, 12, 83 с.

36. Гапонова Л. и. др. Соя в лечебно-профилактическом и детском питании. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 1999, 5, 85 с.

37. Гараева С.Н., Редкозубова Г.В., Постолати Г.В. Аминокислоты в живом

организме. Кишинев, Типография АН 2009. 550 с.

38. ГОСТ Р 52092-2003 Сметана. Технические условия. Москва, 2003, 6 с.

39. ГОСТ 3624-67 Молоко и молочные продукты. Методы определения

кислотности. Москва, 1967, с. 185-191.

40. ГОСТ 9225-84 Молоко и молочные продукты. Методы

микробиологического анализа. Москва, 1984, 24 с.

41. ГОСТ 10444.11-89 Продукты пищевые. Методы определения

молочнокислых микроорганизмов. Москва, 1989, 18 с.

42. Гюльахмедов С. Антибактериальная активность молочнокислых бактерий,

выделенных из традиционных молочных продуктов Американского полуострова

Азейбаджана. В: Вестник Бакин.ун-та. Сер. естественные науки, 2005, 2, 196 с.

43. Димитров Т. И др. Проучване върху качествените показатели на закваски за

кисломляко. I.Физикохимични показатели. Болгария: Животновъдни науки, 2002, т. 39,

4-5, 145 с.

Page 128: MICROBIOLOGIE.pdf

128

44. Дiмова М. Бактерiоциногеннi i пробiотичнi властивостi лактобацил.

Автореф. дис. канд. биол. наук. Киев, 2007. 20 с.

45. Димова М., Коваленко Н. Бактериоцины молочнокислых бактерий. В: Наук.

вiсн. Сер. Бiол. Ужгород ун-ту., 2006, 18, 250 с.

46. Дiмова М., Коваленко Н. Скрининг та вивчення молочнокислых бактерiй,

що проявляють бактерiоциноподiбну активность. Наук. вiсн. Бiол. Чернiвицького ун -ту,

2006, вып. 297, 178 с.

47. Долгинцев М. Нейротропные и имуннотропные эффекты L-лизина. Дисс.

канд. мед. н., Курск, 2007, 111 с.

48. Доморещенкова М. Российский рынок пищевых соевых белков. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2005, 11, 85 с.

49. Доспехов Б. Методика полевого опыта. Москва, 1968. 336 с.

50. Доценко С., Борзунова Ю. Закваска для ацидофильной соево-молочной

пасты. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2005, 6, 85 с.

51. Евдокимов И., Анайко Н. Расширение ассортимента кисломолочных

напитков. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2006, 8, с. 48.

52. Егоров Н. Основы учения об антибиотиках. Изд-во Московского ун-та, изд-

во «Наука», Москва, 2004, 528 с.

53. Егоров Н., Баранова И. Бактериоцины. Образование, свойства, применение.

Биологический факультет Московского государственного университета им. М.В.

Ломоносова, 1999. http://nature.web.ru/db/msg.html?mid=1179473&s= (visitat 12.03.2009).

54. Елизарова В., Толстых О. Закваски для творога. В: Молочная

промышленность. Москва, ВНИМИ, 2002, 7, 87 с.

55. Жукова Р. Методы селекции продуцентов антибиотиков и ферментов .

Москва, 1978. 160 с.

56. Задояна С., Банникова Л. Изменчивость популяции молочнокислых

стрептококков. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 1982, 9, 83 с.

57. Захарова Н. Изоляты растительных белков в составе плавленых сырных

продуктов. В: Переработка молока и ингредиенты. ООО «Издательство «Отраслевые

ведомости», 2005, 8, 86 с. 58. Зобкова З. Современные технологии молочных и молокосодержащих

продуктов. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2004, 12, 82 с.

Page 129: MICROBIOLOGIE.pdf

129

59. Зобкова З., Фурсова Т. Продукты на основе соевых компонентов

профилактического и диетического питания. В: Молочная промышленность. Москва,

ВНИМИ, 1999, 10, 84 с.

60. Иваницкий С., Назаренко С. Соевый белковый обогатитель в пищевых

продуктах. В: Пищевая промышленность. ООО «Издательство «Пищевая

промышленность», 1997, 2, 87 с.

61. Иерусалимский Н.Д. О принципах и методах сохранения полезных свойств

микроорганизмов при селекции. В: Труды конференции по направленной изменчивости и

селекции микроорганизмов, 1952, 69 с.

62. Имшенецкий А.А. Теоретические основы селекции полезных форм

микроорганизмов. В: Труды Института микробиологии АН СССР. Экспериментальное

получение полезных форм микроорганизмов, 1961, вып.Х, 75 с.

63. Касьянов Г., Запорожский Д. Продукты для геродиетического питания:

проблемы и пути их решения. В: Хранение и переработка сельхозсырья. ООО

«Издательство «Пищевая промышленность», 1999, 3, 75 с.

64. Каппенко Н., Гостищева Н., Зубкова И. Приготовление производственных

заквасок гарантированного качества для выработки ферментированных молочных

продуктов. В: Вестник СевКавГТУ Сер.Продовольствие, 2003, 1, 188 с.

65. Карташев А., Бурец Е., Коев Г. Консервирование творога методом

лиофилизации. Сборник материалов конференции «Инновационные технологии в

пищевой промышленности - 2011». Минск, 2011, 630 с.

66. Квасников Е., Нестеренко О. Молочнокислые бактерии и пути их

использования. Москва: Наука, 1975. 389с.

67. Коваленко Н., Тиньянова Н., Качалат Д. Использование молочнокислых

бактерий для повышения биологической ценности свекольного сока. В:

Микробиологический журнал, 1999, т. 52, 6, 110 с.

68. Коев Г., Бурец Е., Швец С., Бурцева С. Применение местных штаммов

молочнокислых бактерий в производстве сыра с использованием соевого белка. Научный

журнал, Мікробіологія і Біотехнологія. 2008, 2 (3), 119 с.

69. Коев Г., Мишанчук Н., Краснова Н. Ассортимент и производство

комбинированных молочных продуктов. Обзорная информация. Кишинев, 2001. 40 с.

70. Комбинированные молочные продукты. Компания Технолоджис. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 1998, 4, 80 стр.

Page 130: MICROBIOLOGIE.pdf

130

71. Кудрявцева Т.А., Леонова Н.Е. Подбор бактериальных заквасок для

сметаны, стабильно обеспечивающих высокое качество продукта. Cборник научных

трудов «Научное обеспечение молочной промышленности (ВНИМИ – 75 лет)», Москва,

2004, 402 c.

72. Кудлай Д.Г., Лиходец В.Г. Бактериоциногения. Л: Медицина, 1966, 203 с.

73. Лев Г. Возможности соевого сырья в создании лечебно-профилактических

продуктов. В: Перспективы производства продуктов питания нового поколения. Сборник

материалов международной научно-практической конференции, посвященной 85-летию

Омского государственного аграрного университета. Омск: 2003. 248 с.

74. Лев Г. Особенности технологии и факторы повышения качества соевого

йогурта. В: Межрегиональный постоянно действующий научно- технический семинар

„Экологическяа безопасность России”. Материалы семинара, Пенза, 2000. Пенза: Изд-во

Приволж. Дома знаний. 2000, 238 с.

75. Ленинджер А. Основы биохимии. в 3-х томах, М., 1985, с. 1056.

76. Лешина В.С., Ганина В.И. Распространение фаговой инфекции на

предприятиях молочной промышленности. В: Молочная и мясная промышленность.

Москва, ВНИМИ, 2, 1991, 91 c.

77. Лях В., Садовская Т. В: Семинар научно-технического центра «Молоко». В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2007, 1, 82 с.

78. Максимова А.К. К вопросу изучения протеолитической активности

молочнокислых стрептококков и палочек. В: Труды ВНИМИ, 1968, вып. 26, 115 с.

79. Мартынов А. Проблемы дефицита белка в рационе питания и пути их

решения. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2000, 7, с. 11-15.

80. Мессина М., Мессина В., Сетчелл К. Обыкновенная соя и ваше здоровье.

Майкоп: Монография, 1994, 208 с.

81. Модич Е., Модич П. Диетотерапевтические свойства некоторых

ингредиентов сои. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 1999, 10, 79 с.

82. МУК 4.2.1847-04 Методические указания. Санитарно-эпидемиологическая

оценка обоснования сроков годности и условия хранения пищевых продуктов. ГУ НИИ

питания Российской академии медицинских наук. п. 4.2. Методы контроля. Биологические

и микробиологические методы. 2004, 16 с.

83. Мунро П. Новые технологии создания молочных продуктов будущего. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2003, 3, с. 39-40.

Page 131: MICROBIOLOGIE.pdf

131

84. Нититмайонг А. Смешивание соевого молока и коровьего молока при

производстве рекомбинированных продуктов. В: Молочная промышленность. Москва,

ВНИМИ, 2001, 8, 80 c.

85. Овчиников Ю. А Новые методы анализа аминокислот, пептидов и белков.

Перевод с англ., M. „Наука”, 1974. 462 с.

86. Определитель бактерий Берджи. Под редакцией Дж. Харета, Н. Харега. 9-е

издание, т.2, Москва, «Мир», 1997, 1138 с.

87. Орехова Ю., Забодалова Л. Продукты для питания людей с

непереносимостью компонентов молока. В: Перспективы производства продуктов

питания нового поколения. Сборник материалов международной научно-практической

конференции, посвященной 85-летию Омского государственного аграрного университета.

Омск: 2003, 248 с.

88. Пасько О. Молокосодержащие продукты с растительным сырьем. В:

Молочная промышленность, 2009, 7, 81 стр.

89. Патент 44117 Украина, МПК 6 A 23 C 11/10. Способ получения соевого

кисломолочного продукта. Спосiб одержанная соевого кисломолочного продукту.

Силенко Г., Капрельянц Л., Шерстобiтов В., Невмиваний П.; Закр. Акцiонер. Товариство

наук.-виброб. Об-ня „одес. Бiотехнол. Iн-т”. Опубл. 15.01.2002.

90. Патент 2147406 Россия, МПК 6 A 23 C C 13/12. Способ получения сметаны

„Нарине”. Хачатрян А., Хачатрян Р.; Опубл. 27.02.2000, Бюл. 33.

91. Патент 2003112018 Россия, С 13. Активатор закваски на основе

молочнокислых бактерий, активированная закваска и способ получения молочного

продукта. Зендель Л., Морне А., Фонтен Э., Гийо Д., Даниско А.;; Опубл. 20.12.05, Бюл. nr.

35.

92. Патент 2109455 Россия, МПК6 А 23 С 9/12. Композиция для производства

кисломолочного продукта и способ его производства. Зобкова З.С.; Опубл 27.4.98, Бюл.

nr. 12.

93. Патент 2112387 Россия, МПК6 А 23 С 9/120 С 12 N 1/20. Способ

производства сухого бактериального концентрата для кисломолочных продуктов.

Ильницкая И., Кермекова И., Токинова Т.;; Опубл. 10.06.98, Бюл. nr. 16.

94. Патент 2122799 Россия, МПК 6 A 23 C 9/12. Способ получения

кисломолочного продукта „Ацидолакт-Л”. Иванов Л., Иванова Л., Фатеева Н., Королева

Н., Шпитонкова Л.;; Опубл. 10.12.98, Бюл. nr. 34.

Page 132: MICROBIOLOGIE.pdf

132

95. Патент 2151796 Россия, МПК7 С12N 1/20, С12Р 1/04. Штамм Lactococcus

lactis - продуцент бактериоцина низина. Биттеева М., Бирюкова В., Щеблыкин И,

Шушеначева Е., Осипова В., Минеева Л., Стехновская Л., Коваленко Н., Милов М.,

Плессер Л., Макеев П.;; Опубл. 27.06.00, Бюл. nr. 18.

96. Патент 2160992 Россия, МПК7 А 23 С 9/12, А 23 p. 14-20С 9/123. Сухой

биопрепарат и способ его получения. Вербицкая Н., Добролен О., Кобатов А., Петров Л.;;

Опубл. 27.12.00, Бюл. nr. 36.

97. Патент 2169472 Россия, МПК 7 A 23 C 9/12. Способ получения

бактериальной закваски для кисломолочного продукта . Цинберг М. Б., Цинберг И. М.,

Денисова И. В.; Опубл. 27.06.2001.

98. Патент 2257408 Россия, МПК7 С 12 N 1/20, А 61 К 35/74. Лечебно-

профилактический биопрепарат на основе сухой биомассы бифидо- и лактобактерий,

биологически активная добавка к пище на основе сухой биомассы бифидо и

лактобактерий, сухая биомасса бифидо и лактобактерий и способ ее получения.

Семенихинв В., Ганина В., Чупринина Р.;; Опубл. 27.07.05, Бюл. nr. 21.

99. Патент 2260978 Россия, МПК7 А23 p. 14-20С 9/12 А23 С 9/127. Симбиоз –

закваска для кисломолочных продуктов. Бессержнов А.;; Опубл. 27.09.05, Бюл. nr. 27.

100. Патент 2077215 Россия, МПК7 А 23 С 13/16. Способ производства сметаны.

Грудзинская Э.Е.;; Максимова А.К.;; Ованова Т.Г.; Опубл. 20.04.1997, Бюл. 25

101. Патент 2279481 Россия, МПК7 С 12 Р 22/00. Лантибиотик. Тэгг Дж.,

Дирксен К., Аптон М.;; Заявитель и патентооблад. Блис Текнолоджис Лимитед; Опубл.

10.07.06. Бюл. 26.

102. Патент 2284119 Россия, МПК7 A 23 C 9/13. Кисломолочный напиток. Хачатрян А. П., Хачатрян А. А., Лунева Н. М.; Опубл. 27.09.2006.

103. Патент 2285425 Россия, МПК7 A 23 C 19/068. Способ получения

комбинированного мягкого сыра. Юрченко Н., Кильмухаметова О., Лисиченок О.,

Лунева Н.; ГНУ Сиб. Н.-и. И проект.-технол. Ин-т перераб. С.-х. Продукции. Опубл.

20.10.2006.

104. Перфильев Г. и. др. Бактериальные закваски, препараты и концентраты.

Углич: Экспериментальная биофабрика Россельхозакадемии, 1995, 110 с.

105. Победов А., Тарушинин Д. Уникальные свойства продуктов питания с

соевыми белковыми компонентами. В: Хранение и переработка сельхозсырья. ООО

«Издательство «Пищевая промышленность», 1999, 6, 84 с.

Page 133: MICROBIOLOGIE.pdf

133

106. Приданникова И.А. Стартерные культуры для кисломолочных продуктов. В:

Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2001, 12, 86 c.

107. Рахуба Д. и др. Разделение близкородственных фагов молочнокислых

бактерий по их отношению к температурному фактору. В: Современное состояние и

перспективы развития микробиологии и биотехнологии.: Материалы VΙ международной

научной конференции. Минск, 2008. т. 1, 146 с.

108. Решетник Е., Татарова Н. Кисломолочные напитки на соево-молочной

основе. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2008, 7, 84 стр.

109. Сборник инструкций по селекции молочнокислых бактерий и

бифидобактерий и подбор заквасок для кисломолочных продуктов ВНИМИ, Москва,

2000, 100 с.

110. Свириденко Ю. и др. Использование белокосодержащих растительных

компонентов – способ увеличения объемов производства плавленых сыров. Сборник

материалов Научно-практической конференции «Научно-практические аспекты

переработки молока в современных условиях» в рамках Международной ярмарки

технологий молочной промышленности, Москва, 2004. Изд-во ОНТЦ МП, 178 с.

111. Серебренников В.М., Ворошина Л.Н., Глазунов А.В. Изучение синтеза α –

ацетолактата, предшественника диацетила, периодической культурой Lactococcus lactis. В:

Биотехнология, 2005, 3, 96 c.

112. Силенко Г.П. и др. Лечебные и питательные свойства соевых продуктов. М. :

Сигналъ, 2000. 90 с.

113. Сняткова Н., Карычев Р., Шаманова Г. Бактериофаги в молочном

производстве и борьба с ними. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2006,

4, 83 с.

114. Соколенко Г., Полянский К. Микробиологические особенности

кисломолочных продуктов из сои. В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2008,

7, 80 с.

115. Соловьева Е. Заквасочные культуры для производства молочных продуктов.

В: Молочная промышленность. Москва, ВНИМИ, 2006, 11, 81 с.

116. Сотченко О. Изучение некоторых аспектов технологии получения

бактериальных концентратов. В: Весцi нацыянальной акадэмии навук Беларуси, 2006,

5, 234 с.

Page 134: MICROBIOLOGIE.pdf

134

117. Сотченко О., Сафроненко Л. Кислотообразующая активность мезофильных

лактококков, входящих в состав бактериальных концентратов. В: Пищевая

промышленность. ООО «Издательство «Пищевая промышленность», 2009, 1, 84 стр.

118. Степаненко П. Микробиология молока и молочных продуктов. Москва,

1999. 412 стр.

119. Стоянова Л., Егоров В. Получение низинпродуцирующих бактерий методом

слияния протопластов двух родственных штаммов Lactococcus lactis ssp.lactis,

низкоактивных по синтезу низина. В: Микробиология. Академиздатцентр «Наука» РАН,

1998, т. 67, 1, 135 с.

120. Стоянова Л., Егоров В. Сравнительная характеристика новых штаммов

Lactococcus lactis ssp.lactis, полученных методом слияния протопластов. В:

Микробиология. Академиздатцентр «Наука» РАН, 1999, т. 68, 2, 132 с.

121. Стоянова Л. и др. Выделение и идентификация новых низин-образующих

штаммов Lactococcus lactis ssp.lactis из молока. В: Прикладная биохимия и

микробиология, МАИК НАУКА / INTERPERIODICA PUBLISHING, 2006. т. 42, 5,

100с.

122. Стоянова Л. и др. Сравнение свойств бактериоцинов, образуемых штаммами

Lactococcus lactis ssp.lactis разного происхождения. В: Прикладная биохимия и

микробиология, МАИК НАУКА / INTERPERIODICA PUBLISHING, 2007. т. 43, 6,

113с.

123. Стоянова Л. и др. Селекция бактериоцин-продуцирующего штаммов

Lactococcus lactis ssp.lactis с использованием техники слияния протопластов. В:

Всероссийский симпозиум «Биотехнология микробов, посвященная 120 летию со дня

рождения ак. В.Н. Шапошникова». Москва, 2004. 236с.

124. Сультимова Т., Стоянова Л., Нетрусов А. Изучение физиолого-

биохимических свойств нового бактериоцин-продуцирующего штамма 194 Lactococcus

lactis ssp.lactis. В: Всероссийский симпозиум «Биотехнология микробов, посвященная 120

летию со дня рождения ак. В.Н. Шапошникова». Москва, 2004, 236 с.

125. Тренина М.А. и др. В: Экология и промышленность. Развитие популяций

бактерий Lactococcus lactis ssp.lactis на агаризованных средах, моделирующих

естественный субстрат. России, 2009. 5, 76 с.

126. ТУ 10.02.02.789.09-89 Сметана 15 и 20 % жирности комбинирования.

Россия, ВНИМИ. 23 с.

127. ТУ 10.02.02.789.72-91 Простокваша «Особая». Россия, ВНИМИ. 23 с.

Page 135: MICROBIOLOGIE.pdf

135

128. Фурик Н., Кононович Е., Образцова Н. Биологические свойства

бактериофагов молочнокислых бактерий. В: Современное состояние и перспективы

развития микробиологии и биотехнологии. Материалы VΙ международной научной

конференции. Минск, 2008, т. 1, 89 с.

129. Фурик Н., Кононович Е., Сафроненко Л. Влияние ультрафиолетового

облучения на выживаемость бактериофагов молочнокислых бактерий. В: Современное

состояние и перспективы развития микробиологии и биотехнологии. Материалы VΙ

международной научной конференции. Минск, 2008, т. 2, 102 с.

130. Харина Н. В., Забодалова Л. А., Воронина Е. Е. Технология пастообразного

продукта на основе молочного и растительного сырья. В: Низкотемпературные и пищевые

технологии в 21 веке: Международная научно-техническая конференция, посвященная 70-

летию Санкт-Петербургского университета низкотемпературных и пищевых технологий,

Санкт-Петербург, Материалы конференции. СПб: Изд-во СПбГУНиПТ. 2001, 525 с.

131. Хоцко Ю. и др. Использование сои в молочных продуктах для лечебно-

профилактического питания. В: Совершенствование производства молочных продуктов:

Тезисы докладов научно-технической конференции ОмГАУ, Омск: Изд-во ОмГАУ. 2000.

159 с.

132. Худяшова Н. К вопросу о рациональности использования белков

растительного происхождения в технологии продуктов питания геродиетического

назначения. Сборник научных работ «Продукты питания и рациональное использование

сырьевых ресурсов», вып.9. Кемер.технол.ин-т пищ. пром-сти. Кемерово: Изд-во Кемер.

технол.ин-т пищ. пром-сти, 2005, 176 с.

133. Швец С. Технология производства комбинированной сметаны. În:

Agricultura Moldovei, Chişinău, 2009, 11-12, 40 с.

134. Швец С., Бурцева С., Бурец Е., Коев Г., Коварская Н. Аминокислотный состав комбинированной сметаны. В: Труды научно-практической конференция

«Качество и безопасность. Стандарты и тенденции развития современного химического

анализа веществ и материалов», г. Одесса, 14-16 сентября, 2010, 192 стр.

135. Швец С., Бурцева С., Гараева С., Бурец Е., Коев Г. Аминокислотный состав

и питательная ценность комбинированной сметаны, выработанной с использованием

местных штаммов молочнокислых бактерий. În: Buletin academiei de ştiinţe. Ştiinţele vieţii,

Chişinău 2011, nr. 2 (314), 178 p.

Page 136: MICROBIOLOGIE.pdf

136

136. Шидловская В. и др. Влияние заквасок молочнокислых бактерий на

содержание нитратов и нитритов в кисломолочных продуктах и твороге. В: Молочная

промышленность. Москва ВНИМИ, 1996, 6, 83 с.

137. Шурхно Р. и др. Выделение молочнокислых бактерий из различных

источников. Россия. Казань, 2002. 28 с.

138. Ямборко Г. Розробка технологiï отримання сухого концентрата

молочнокислых бактерий 2002 года. Автореф. Дис.канд. техн. Наук. Одесса, 2002. 17 с.

139. Abd-elhamed A., et al. Isolation and characterization of lactic acid bacteria from

Egyptian Laban Rayeb and the use of some isolated cultures in the preparation of Laban Rayeb.

In: Dairy Sci, 2009, vol. 37, nr. 2. 99 p.

140. Aicha N., Nabil N., Joseph D. Production of lactic acid from date juice extract

with free cells of single and mixed cultures of Lactobacillus casei and Lactococcus lactis. In:

World J. Microbiol Biotechnol, 2009, nr. 25, 191 p.

141. Akçelik M. Construction of multiple phage resistence in Lactococcus lactis ssp.

lactis. In: Adv. Food Sci, 1998,vol. 20, nr. 3-4, 180 p.

142. Alegria A., et al. Microbial characterization and stability of a farm-house natura l

fermented milk from Spain. Int.J.Gairy Technol, 2010. nr. 3, 171 p.

143. Apostoidis E., et al. Fermentation of milk and soymilk by Lactobacilus bulgaricus

and Lactobacillus acidophilus enhances functionality for potential dietary management of

hyperglycemia and hypertension. In: Food Biotechnol, 2007. vol. 21, nr. 3, 347 p.

144. Ayham K., Durlu-Azkaya F., Tunail N. Commercialy important characteristics o f

Turkish origin domestic strains of Streptococcus thermophillus and Lactobacillus delbrueckii

ssp.bulgaricus. Int. J.Dairy Technol, 2005, vol. 58, nr. 3, 63 p.

145. Brikic B. Co, Ltd. Ability of Chosen lactic acid bacteria to produce antibacteria l

substances. In: Prehramb-technol and biotechnology, 1995, vol. 33, nr. 4, 65 p.

146. Brito C., et al. Production of low-fat Chanco cheese using homogenized milk and

adjunct lactic culture. In: Int. J. dairy Technol., 2006. vol. 59, nr. 4, 57 p.

147. Buffa M., et al. Technological characterization of lactic acid bacteria isolated

from raw ewes milk for cheese making. In: Milchwissenschaft, 2006. vol. 61, nr. 4, 234 p.

148. Cardinal M. Co, Ltd. Isolation of Lactococcus lactis strains producing inhibitory

activity against Listeria. In: Food Biotechnology, 1997, vol. 11, 199 p.

149. Chenoll E., Macián M., Aznar R. Lactobacillus tucceti sp.nov., a new lactic acid

bacterium isolated from sausage. In: Syst. And Appl Microbiology, 2006, vol. 29. nr. 5, 83 p.

Page 137: MICROBIOLOGIE.pdf

137

150. Chenoll E., Macián M., Aznar R. Lactobacillus rennini sp.nov., isolated from

rennin and associated with cheese spollage. In: Int.J.sist.and Evol.Microbiology, 2006, vol. 56.

nr. 2, 238 p.

151. Cheehan A., et al. Proteolytic enzyme activities in Cheddar chees e juice made

using lactococcal starters of differing autolytic properties. In: J. Appl. Microbiol., 2006. vol. 100,

nr. 4, 233 p.

152. Chinacori N., et al. Nisin Z production by Lactococcus lactis IO-1 using xilose as

a carbon source. In: Bisci, Biotechnol and Biochem., 1998, vol. 62, nr. 5, 207 p.

153. Coppola R., et al. Evolution of microbial diversity during the manufacture of Fior

di Latte di Agerola, a traditional raw milk pasta-filata cheese of the Naples area. In: J.Dairy Res.,

2006. vol. 73. nr. 3, 115 p.

154. Davidson P.M. Antimicrobial substance. Microbiol Ecol Health Dis, 1992, nr. 5-

6, 98 p.

155. Diop M., et al. Bacteriocin producers from traditional food products. In:

Biotechnology, 2007. vol. 11, nr. 4, 115 p.

156. Elewa Neimat A., et al. Induction of resistance to penicillin and streptomycin in

some lactic acid bacteria. In: J. Dairy Sci, 2006. vol. 34, nr. 1, 370 p.

157. Fabiyanska I. Capacity of Lactobacilli for tho syntesis of vitamine. In: The yong

scientists and students international scientific conference “Modern problems of microbiology

and biotechnology”, Odesa, 28-31 may, 2007, 185 p.

158. Fits N., et.al. Study on the microflora of some types of yogurt marketed in North

West of Romania. In: Agri.Sci. and Vet.Med., Cluj-Napoca, 2010. vol. 67, nr. 1, 157 p.

159. Freitas S., et al. Economic analysis of soy yogurt production. In: Alimentaria,

1998. vol. 35, nr. 292, 147 p.

160. Ganesan B., Dobrowolki P., Weimer B. Identification of the leucine – to- 2 –

methylbutyruc acid catabolic pathway of Lactococcus lactis. In: Appl. And Environ Microbiol.,

2006,vol. 72, nr. 6, 697 p.

161. Ghoddusi Hamid B., Robinson Richard K. Enumeration of starter cultures in

fermented milks. In: J.Dairy Res, 1996, vol. 63, nr. 1, 179 p.

162. Granata L. Ankenman, Morr C. Improved acid, flavor and volatile compound

production in a high protein and fiber soymilk yogurt- like product. In: J. Food Sci., 1996, vol.

61, nr. 2, 211 p.

Page 138: MICROBIOLOGIE.pdf

138

163. Guinane C., et al. Microbial solution to microbial problems: lactococca l

bacteriocins for the control of under-sirable biota in food. In: J.Appl Microbiology, 2005. vol.

98, nr. 6, 179 p.

164. Gulahmadov Saib G., et al. Characterization of bacteriocin- like inhibitory

substances (BLIS) from lactic acid bacteria isolated from traditional azerbaijan cheeses. In: Eur.

Food Res. and Technology, 2006. vol. 224, nr. 2, 114 p.

165. Hemandez de Rojas A., et al. Enhanced production of lactococcin 972 in

chemostat cultures. In: Appl. Microbiology and Biotechnology, 2004, vol. 66, nr. 1, 122 p.

166. Herbig E. Collecting bacteriofases in dairies. In: Eur. Dairy Mag., 2005, vol. 15,

169 p.

167. Hernández D., Cardell E., Zárate V. Antimicrobial activity of lactis and bacteria

isolated from Tenerife cheese: Initial characterization of plantaricin TF711, a bacteriocin – like

substance produced by Lactobacillus plantarum TF711. In: J. Appl. Microbiology, 2005, vol.

99, nr. 1, 221 p.

168. Hooven H., et al. The structure of the lantibiotic 481 produced by Lactococcus

lactis: location of the thioether bridges. In: Febs Lett, 1996. nr. 3, 105 p.

169. Izguierdo P., et al. Selection of lactic bacteria to induce malolactic fermentation in

red roine of cv.Cencibel. In: Vitis, 2004. vol. 43, nr. 3, 123 p.

170. Kieronezyk A., et al. Addition of oxidizing or reducing agents to the reaction

medium influences aminoacid conversion to aroma compounds by Lactococcus lactis. In: J.

Appl. Microbiol., 2006. vol. 101, nr. 5, 221 p.

171. Kumar Pradyuman, Mishra H. Mango soy fortified set yoghurt: effect of stabilizer

addition on physicochemical, sensory and textural properties. In: Food Chem.. 2004, vol. 87, nr.

4, 159 p.

172. Le Bars D., Ivon M. Formation of diacetyl and acetoin by Lactococcus lactis via

aspartate catabolism. In: J.Appl. Microbiol., 2008, vol. 104, nr. 1, 304 p.

173. Lencastre Fernandes R., et al. Experimental methods amd modeling techniques for

description of cell population heterogeneity. In: Biotechnology Advances, 2011, nr. 29, 445 p.

174. Mall P., et al. Physichemical parameters aptimization for enhanced nisin

production by Lactococcus lactic (MTCC 440). In: Braz.Arch.Biol and Technol, 2010. vol. 53,

nr. 1, 104 p.

175. Marshall V., Tamime A. Starter cultures employed in the manufacture o f

biofermented milks. In: Int J. Dairy Technol, 1997, vol. 50, nr. 1, 41 p.

Page 139: MICROBIOLOGIE.pdf

139

176. Martinoric A., et al. Instalation and characterization of bacterial flora from

farhouse fermented milk products of Serbia and Montenegro. In: Acta vet 2005. vol. 55, nr. 4,

315 p.

177. Morales by P., Gaya P., Nuñez M. Free amino acids in cheese nade with

Micrococcus sp. INIA 528 milk cultures and high enzymatic activity curds. In:

Milchwissenschaft, 2006, vol. 61, nr. 2, 201 p.

178. Nespolo C., et al. Comparison of Fascal cheese produced with natural,

commercial or autochthonous cultures. In: J. Dairy Technol., 2010. 63, nr. 3, 171 p.

179. Nomura M. Phenotypic and molecular characterization of Lactococcus lactis from

milk and plants. In: Appl. Microbiology, 2006, vol. 101, nr. 2, 243 p.

180. Park S., et al. Comparison of pH and bile resistance of Lactobacillus acidophilus

strans isolated from rat, pug, chicken and human sources. In: W.J. Microbiol and Biotechnol.,

2006. vol. 22, nr. 1, 96 p.

181. Patent 6641852 USA, МПК 7 A 23 L 1/20. Method of producing vegetarian lactic

acid and non-alcoholic beverages with koji-saccharified high-sugar syrup Taiwan Tobacco &

Liquor, Wang Tseng-Hsing, Lin Hao-Sheng, Lin Tzann-Feng.; Publ. 04.11.2003; NPK 426/46.

182. Patent 6916647 USA, MPK7 С 12 N 1/20. Protective cultures and use thereof for

preserving foodstufs. Elsser Dieter; Publ. 12.07.05, NPK 435/252.1.

183. Patent 7112323 USA, MPK7 001 N 63/00. Intracellular proteinocious

antimicrobial agents from lactic acid bacteria derived from fermented food samples. Ibrahim

Osama O., Iosef Ahmed E., Chung Hyun-Jung; Publ. 26.09.2006, Bul. nr. 45.

184. Pongtharangkul T., Demirci A. Evaluation of culture medium for nisin production

in a repeated-bath biofilm reactor. In: Progr., 2006, vol. 22, nr. 1, 340 p.

185. Real del Sol E., Cabrera Maria del C., Ortega Ovidio. Queso crema con soya. In:

Alimentaria. 1999, vol. 36, nr. 299, 109 p.

186. Ryan Máre P., et al. An aplication in Cheddar cheese manufacture for a strain o f

Lactococcus lactis, producing a novel broad-spectrum bacteriocin, lacticin 3147. In: Appl and

Environ Microbiol., 1996. vol. 62, nr. 2, 438 p.

187. Sengül M. Microbiological characterization of Civil cheese, a traditional Turkish

cheese: microbiological quality, isolation and identification of its indigenous lactobacilli. In:

Word J. Microbiol. and Botechnol., 2006, vol. 22, nr. 6, 114 p.

188. Shchatko V. Bacteriocins of bifidobacterium as novel promising antimicrobia l

agents. In: The yong scientists and students international scientific conference “Modern

problems of microbiology and biotechnology”, Odesa, 28-31 may, 2007, 185 p.

Page 140: MICROBIOLOGIE.pdf

140

189. Shuangquan B., Burentegusi, Miyamoto T. Microflora in traditional fermented

camels milk from inner Mongolia. China: Milchwissenchaft, 2004, vol. 59, nr. 11-12, 309 p.

190. Shuangquan B. et al. Microflora in traditional starter cultures for fermented milk,

hurunge, from inner Mongolia. China: Anim. Sci. J., 2006, vol. 77, nr. 2, 130 p.

191. Soldatou H., et al. Populations, types and biochemical activities of aerobic

bacteria and lactic acid bacteria from the air of cheese factories. In: Inl. J. Dairy Technol., 2006.

vol. 59, nr. 3, 63 p.

192. Steidler L., Vandenbrouke K. Genetically modified Lactococcus lactis novel tools

for drug delivery. In: Int. J. Dairy Technol., 2006, vol. 59, nr. 2, 102 p.

193. Suskavic J., et al. Antimicrobial activity – the most important property o f

probiotic and starter lactic acid bacteria. IN: Food and Biotechnol., 2010, vol. 48, nr. 3, 234 p.

194. Todorov S., Dicks L. Parameters affecting the adsopption of plantaricin 423 p. 14-

20, a bacteriocin produced by Lactobacillus plantarum 423 p. 14-20 isolated from sorgum beer.

In: J.Biotechnology, 2006, vol. 1, nr. 4, 120 p.

195. Valchera R., et al. Lactobacillus nantensis sp.nov . isolated from French Wheat

sourlough. In: Int.J.sist.and Evol.Microbiology, 2006, vol. 56, nr. 3, 341 p.

196. Van Kraaj C., et al. Lantibiotics: Biosynthesis, mode of action and application. In:

Natur Products Repts, 1999, vol. 16, 74 p.

197. Vichnevskaja T., Koneva E., aminina N. Dairy and sour-milk products on the

basis of biogel from seaweed. In: Тезисы докладов 3 Международной научно-практической

конференции «Морские прибрежные экосистемы. Водоросли, беспозвоночные и продукты

их переработки», Владивосток, 8-10 января, 2008, 156 с.

198. Vogel R.F. et al. The competitive advantage of Lactobacillus curvatus LTH 1174

in sausage fermentation is caused by formation of curvacin A. Syst Appl Microbiol, 1994, nr.

60:3, 169 p.

199. Warminska-Radyko J., Olsyewska M., Miks-Krajnik M. Effect of temperature and

sodium chkarida on the growth and metabolism of Lactococcus strains in long term incubation of

milk. In: Milchwissenschaft, 2010, vol. 65, nr. 1, 234 p.

200. Wiedemann I., et al. Lipid II-based antimicrobial activity of the lantibiotic

plantaricin C. In: Appl and Environ. Microbiol., 2006, vol. 72, nr. 4, 789 p.

201. Yang R., Ray B. Factors influencing production of bacteriocins by lactic acid

bacteria. Ibid 1994, nr. 4, 346 p.

Page 141: MICROBIOLOGIE.pdf

141

202. Zhou I., et al. Screening of a Bacteriocin – producing Lactococcus lactis from

traditional dairy products. In: J. Dairy Sci. And Technology, 2006-02

(http://en.cnki.com.cn/Articleen/CJFDTOTAL-RYK200602003.htm - visitat 24.03.2011).

Page 142: MICROBIOLOGIE.pdf

142

A N E X E

Page 143: MICROBIOLOGIE.pdf

143

Anexa 1 Paşapoarte şi adeverinţe de depozitare în CNMN AŞ eliberate la 18.09.2009

Page 144: MICROBIOLOGIE.pdf

144

Page 145: MICROBIOLOGIE.pdf

145

Page 146: MICROBIOLOGIE.pdf

146

Page 147: MICROBIOLOGIE.pdf

147

Page 148: MICROBIOLOGIE.pdf

148

Page 149: MICROBIOLOGIE.pdf

149

Page 150: MICROBIOLOGIE.pdf

150

Page 151: MICROBIOLOGIE.pdf

151

Page 152: MICROBIOLOGIE.pdf

152

Page 153: MICROBIOLOGIE.pdf

153

Page 154: MICROBIOLOGIE.pdf

154

Page 155: MICROBIOLOGIE.pdf

155

Page 156: MICROBIOLOGIE.pdf

156

Page 157: MICROBIOLOGIE.pdf

157

Page 158: MICROBIOLOGIE.pdf

158

Page 159: MICROBIOLOGIE.pdf

159

Page 160: MICROBIOLOGIE.pdf

160

Page 161: MICROBIOLOGIE.pdf

161

Page 162: MICROBIOLOGIE.pdf

162

Page 163: MICROBIOLOGIE.pdf

163

Page 164: MICROBIOLOGIE.pdf

164

Anexa 2

Brevet de invenţie. 190 Z, MD, C12N 1/20 Procedeu de obţinere a maieleli bacteriene pentru

produse lactate combinate/ Cererea depusă 2009.10.19, BOPI nr. 4/2010.

Page 165: MICROBIOLOGIE.pdf

165

Page 166: MICROBIOLOGIE.pdf

166

Page 167: MICROBIOLOGIE.pdf

167

Page 168: MICROBIOLOGIE.pdf

168

Page 169: MICROBIOLOGIE.pdf

169

Page 170: MICROBIOLOGIE.pdf

170

Anexa 3

Page 171: MICROBIOLOGIE.pdf

171

Anexa 4 Act de implementare a rezultatelor nr. 1 eliberat de SRL “Agromix-77” la 31.05.2010

Page 172: MICROBIOLOGIE.pdf

172

Anexa 5 Standardul de firmă «Produs combinat de smîntînă cu soia»

SRL «Agromix-77»

STANDARD DE FIRMĂ SF 37688340-001/2010

PRODUS COMBINAT DE SMÎNTÎNĂ CU SOIA

Condiţii tehnice

Cu aplicare din „12” august 2010

COORDONAT Ministerul Sănătăţii al Direcţia Generală Medicină Republicii Moldova Veterinară cu Inspectoratul Centrul Naţional Ştiinţifico- Veterinar de Stat Practic de Medicină Preventivă al Republicii Moldova nr. 06a-7/1255 nr. 707 din 24.06.2010 din 25.05.2010 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova nr. 15/1-286 din 12.08.2010

Page 173: MICROBIOLOGIE.pdf

173

1 Domeniu de aplicare Prezentul standard de firmă se referă la produsul combinat de smîntînă cu soia (în

continuare „produs”), fabricată din amestec de smîntînă dulce de vacă şi extract proteic de soia

(lapte de soia), pasteurizat şi normalizat după fracţia masică de grăsime lactică, prin fermentarea

cu maia din culturi pure de bacterii lactice, destinată pentru consum nemijlocit în alimentaţie.

2 Referinţe

SM 1-19:1999 Principiile şi metodologia standardizării. Elaborarea, coordonarea ş i

aprobarea descrierilor tehnice, instrucţiilor tehnologice şi reţelelor

SM 8-12:1998 Verificarea mijloacelor de măsurare. Organizarea şi ordinea de efectuare SM 8-21:2003 Sistemul naţional de metrologie. Atestarea utilajului cercetat. Condiţii

tehnice SM 8-23:2005 Sistemul naţional de Metrologie. Asigurarea metrologică a încercărilor

produselor în scopul asigurării conformităţii. Principii generale

SM 104:1995 Lapte de vacă. Condiţii de achiziţionare

SM184:2009 Produse proteice de soia alimentare. Condiţii tehnice

SM 196:1999 Produse alimentare. Informaţii pentru consumatori. Condiţii generale

SM GOST R 51301-2003 Produse alimentare şi materii prime alimentare. Metode volt-

ampermetrice prin inversiune de determinare a elementelor toxice (cadmiului, plumbului,

cuprului şi zincului)

GOST 745-79 Folie de aluminiu pentru ambalaj. Condiţii tehnice

GOST 1341-97 Pergament vegetal. Condiţii tehnice

GOST 3622-68 Lapte şi produse lactate. Prelevarea probelor şi pregătirea lor pentru analiză

GOST 3623-73 Lapte şi produse lactate. Metode de determinare a pasteurizării

GOST 3624-92 Lapte şi produse lactate. Metode titrimetrice de determinare acidităţii

GOST 3626-73 Lapte şi produse lactate. Metode de determinare umidităţii şi substanţe i

uscate

GOST 5037-97 Bidoane de metal pentru lapte şi produse lactate. Condiţii tehnice

GOST 5867-90 Lapte şi produse lactate. Metode de determinare a grăsimii

GOST R 51471-2005 Grăsime de lapte. Metoda de determinare a grăsimei vegetale prin

cromatografie gaz- lichid a sterinelor

GOST 23327-78 Lapte şi produse lactate. Metode de determinare a fracţiei masice de azot

total după Kjeldahl şi a fracţiei masice de proteinei

Page 174: MICROBIOLOGIE.pdf

174

GOST 7933-89 Carton pentru ambalaje de desfacere. Condiţii tehnice generale

GOST 8273-75 Hîrtie de ambalaj. Condiţii tehnice

GOST 8756.1-79 Produse alimentare conservate. Metode de determinare proprietăţilor

organoleptice, masa netă sau volumul şi fracţia masică a părţilor componente

GOST 9225-84 Lapte şi produse lactate. Metode de analiză microbiologică

GOST 10444.8-88 Produse alimentare. Metode de determinare a Bacillus cereus

GOST 10444.11-89 Produse alimentare. Metode de determinare microorganismelor lactice

GOST 10444.12-88 Produse alimentare. Metode de determinare a drojdiilor şi ciupercilor de

mucegai

GOST 13277-79 Lapte de vacă pasteurizat. Condiţii tehnice

GOST 13511-91 Lăzi din carton ondulat pentru produse alimentare, chibrite, tutun şi

detergenţi. Condiţii tehnice

GOST 13513-86 Lăzi din carton ondulat pentru producţia industirei cărnii şi laptelui.

Condiţii tehnice

GOST 14192-96 Marcarea încărcăturilor

GOST 115844-92 Butelii de sticlă pentru lapte şi produse lactate. Condiţii tehnice

GOST 17133-83 Plăci din cauciuc pentru obiecte care contactează cu produse alimentare.

Condiţii tehnice

GOST 17151-81 Vase de uz casnic din tablă de aluminiu. Condiţii tehncie generale

GOST 17308-88 Sfoară. Condiţii tehnice.

GOST 18251-87 Banda lipicioasă pe suport de hîrtie. Condiţii tehnice

GOST 20477-86 Bandă de polietilenă cu strat adiziv. Condiţii tehnice

GOST 24104-01 Ambalaj – utilaj. Tipuri, parametri şi dimensiuni de bază

GOST 24831-81 Cîntare de laborator. Condiţii tehnice generale

GOST 25250-88 Peliculă de clorură de polivinil pentru fabricarea ambalajului pentru

produse alimentare şi medicinale. Condiţii tehnice

GOST 26809-86 Lapte şi produse lactate. Reguli de recepţie, metode de prelevare ş i

pregătirea probelor pentru analize

GOST 26927-86 Materii prime şi produse alimentare. Metode de determinare a mercurului

GOST 26929-94 Materii prime şi produse alimentare. Pregătirea probelor Mine ralizarea

pentru determinarea conţinutului de elemente toxice

GOST 26930-86 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a arseniului

GOST 26931-86 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a cuprului

GOST 26932-86 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a plumbului

Page 175: MICROBIOLOGIE.pdf

175

GOST 26933-86 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a cadmiului

GOST 26934-86 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a zincului

GOST 30178-96 Materii prime şi produse alimentare. Metoda de determinare a elementelor

toxice prin absorbţie atomică

GOST 30347-97 Lapte şi produse alimentare. Metode de determinare a Staphilococcus

aureus

GOST 30519-97 Produse alimentare. Metode de relevare a bacteriilor genului Salmonella

GOST 30538-97 Produse alimentare. Metodica de determinare a elementelor toxice prin

metoda de emisie atomică

MU 4082-86 Instrucţiuni metodice privind relevarea, identificarea şi determinarea

conţinutului de aflatoxine în materia primă de uz alimentar şi produse alimentare printr

cromatografie înalt efectivă în faza lichidă, aprobate de Ministerul Sănătăţii al URSS nr. 4082

din 20.06.86 şi ratificate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 232 din 02.07.92

Legea privind produsele alimentare, nr. 78-XV din 18.03.04 (Monitorul Oficial nr. 83-87

din 28.05.04)

Legea privind protecţia consumatorului, nr. 105-XV din 13.03.2003 (Monitorul Oficial nr.

126-131 din 27.06.2003)

Instrucţiunea de contol microbiologic al producerii la întreprinderile în industria laptelui,

aprobată de Ministerul Sănătăţii al URSS din 28.12.87 şi ratificată de Ministerul Sănătăţii al

Republicii Moldova nr. 23 din 02.07.92

Norme sanitar igienice de calitate pentru apă, aprobate de Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova din 15.06.07 nr.934

Norme privind etichetarea produselor alimentare, aprobate de Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 996 la 29.08.03

San PiN 2.3.2.560-96 Cerinţe igienice privind calitatea şi inofensivitatea materiei prime

alimentare şi a produselor alimentare, aprobate de Comitetul de Stat al Supravegherii sanitaro-

epidemiologice al Federaţiei Ruse la 24.10.96 şi ratificate de Ministerul Sănătăţii al Republicii

Moldova la 06.08.2001 cu ordinul nr.03-00

San PiN 2.3.4.551-96 Regulile şi norme sanitare. Producerea laptelui şi produselor lactate,

aprobată de Ministerul Sănătăţii Federaţiei Ruse şi ratificate de Ministerul Sănătăţii Republicii

Moldova, Ordin nr.03-00 din 06.08.2001

Ordinul nr. 159 din 07.07.2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare

privind stabilirea unor metode de analiză şi testare a laptelui materie primă şi celui tratat termic”

// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 25-28, art. 114 din 23 februarie 2007

Page 176: MICROBIOLOGIE.pdf

176

Ordinul nr. 173 din 14.07.2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare

privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, laptelui

tratat termic şi produselor pe bază de lapte” // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 054,

art. 216 din 20 aprilie 2007

Ordinul nr. 174 din 14.07.2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare

privind stabilirea metodelor de analiză şi testare a laptelui tratat termic destinat consumului uman

direct” // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 57-59, art. 229 din 27 aprilie 2007

3. Clasificare, notare

3.1 În funcţie de raportul de materie primă lactică şi materie primă de soia utilizate la fabricare, produsul se fabrică de următoarele tipuri:

produs combinat de smîntînă cu 30 % extract de soia;;

produs combinat de smîntînă cu 50 % extract de soia.

3.2 În funcţie de fracţia masică de grăsime produsul se fabrică în următorul sortiment: - cu 10 % grăsime lactică;;

- cu 15 % grăsime lactică;;

- cu 20 % grăsime lactică.

3.3 Notarea produsul în comandă şi în alte documente trebuie să conţină denumirea tipului de produs, fracţia masică de grăsime şi indicativul prezentului standard firmei.

EXEMPLU

1. Produs combinat de smîntînă cu 50 % de soia cu grăsimea lactică 10 %, SF 37688340-

001/2010

4 Cerinţe tehnice de calitate şi inofensivitate

4.1 Generalităţi 4.1.1 Produs combinat de smîntînă cu soia trebuie să corespundă prevederilor

Legii privind produsele alimentare nr. 78-XV din 18.03.04, Legii privind protecţia

consumătorilor nr. 105-XV din 13.03.2003 şi a prezentului standard şi trebuie să fie fabricată

conform reţetei şi instrucţiunilor tehnologice, elaborată, coordonată şi aprobată conform SM 1-

Page 177: MICROBIOLOGIE.pdf

177

19, cu respectarea regulilor sanitare în vigoare pentru întreprinderile din industria laptelui San

PiN 2.3.4.551 şi conform Ordinului nr. 173 din 14.07.2006.

4.2 Caracteristici

4.2.1 Caracteristicile organoleptice – conform tabelului 1

Tabelul 1

4.2.2 Proprietăţile fizico-chimice - conform tabelului 2

Tabelul 2

Caracteristici

Norma pentru produs cu fracţia masică de

grăsime lactică Metoda de

analiză 10 % 15 % 20 %

Fracţia masică de grăsime

lactică, %, min. 10,0 15,0 20,0

GOST 5867

GOST R 51471

Fracţia masică de substanţă

uscată degresată, %, min 3,6 3,6 3,6 GOST 3626

Fracţia masică de proteină,

%, min 3,0 2,9 2,8 GOST 23327

Aciditatea, qT 60-90 60-90 60-90 GOST 3624

Temperatura la eliberare de

la întreprindere, qC, max. 6 6 6 GOST 3622

Eficacitatea pasteurizării

(prezenţa fosfatazei) Nu se admite GOST 3623

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Aspect exterior şi consistenţa Masa omogenă, moderat consistentă. Aspect lucitor. Se

admite o consistenţă mai puţin densă, puţin vîscpasă, bule

unice de aer şi o granulare neînsemnată

Gust şi aroma Pure, lactate acide, fără gust şi miros străin. Se admite gust şi

miros neînsemnate de soia

Culoare De la albă pînă la crem uniformă în întreaga masă

Page 178: MICROBIOLOGIE.pdf

178

4.2.3 Caracteristicile microbiologice – conform tabelului 3 Tabelul 3

Caracteristici Limita admisibilă Metoda de analiză

Cantitatea microorganismelor lactice

viabile, UFC/1cm3 produs, nu mai puţin 1 x107 GOST 10444.11

Bacterii coliforme la 0,001 g produs Nu se admite GOST 9225

Microorganisme patogene, inclusiv

Salmonella la 25 cm 3 produs Nu se admite GOST 30519

Staphylococcus aureus la 1 cm3 produs Nu se admite GOST 30347

Bacillus cereus la 0,1 g produs Nu se admite GOST 10444.8

Drojdii la 1 g produs Nu se admite GOST 10444.12

Micete la 1 g produs Nu se admite GOST 10444.12

4.2.4 Conţinutul elementelor toxice şi micotoxice – conform tabelului 4

Tabelul 4 Caracteristici Limita admisibilă* Metoda de analiză

Fracţia masică de, mg/kg max.

plumb 0,1

GOST 26932, GOST 30178,

GOST 30538 sau

SM GOST R 51301

cadmiu 0,03

GOST 26933, GOST 30178,

GOST 30538 sau

SM GOST R 51301

arsen 0,05 GOST 26930 sau GOST 30538

mercur 0,005 GOST 26927

cupru 1,0 GOST 26931, GOST 30178 sau

SM GOST R 51301

zinc 5,0 GOST 26934, GOST30178

sau SM GOST R 51301

Aflatoxina B1 0,0035 MU 4082

Uriază, unităţi pH Nu se admite SM 184, punctul 6.10

Inhibitor de tripsină, unităţi

active/mg, max. 0,35 SM 184, punctul 6.9

Notă: valorile produsului sunt calculate prin metoda matematică

Page 179: MICROBIOLOGIE.pdf

179

4.3 Cerinţi privind materia primă şi materialele auxiliare

4.3.1 Pentru fabricarea produsului combinat de smîntînă cu soia se utilizează

următoarele materii prime şi materiale auxiliare:

lapte de vacă achiziţionat nu mai jos de calitatea doua, conform SM 104 şi ordinului

corespunzător nr.159 din 07.07.2006;;

lapte de vacă degresat cu aciditatea de maximum 20 qT, densitatea minimum 1030 kg/m3,

fără gust şi miros străin, obţinut prin separarea laptelui de vacă nu mai jos de calitatea doua,

conform SM 104;

maia bacteriană pentru smîntînă, conform documentaţie normative în vigoare sau de

import, aprobat de Serviciu de Stat de suprabeghere Sănătăţii publice al Republicii Moldova;;

extract proteic de soia, conform SM 184;

apă potabilă, conform Normelor Sanitare la calitatea apei, aprobat de Hotărîrea

Guvernului al Republicii Moldova din 15.06.07 nr. 934;

Se admite utilizarea materiei prime şi materialelor conform altor documente normative

în vigoare sau provenite din import, însoţite de certificatul igienic eliberat de Ministerul Sănătăţii

al Republicii Moldova şi cetificatul de calitate al SNC MD, cu caracterisitici nu mai joase de cele

expuse mai sus.

4.3.2 Fiecare lor de materie primă de origine animală atît pentru materia prima

de provenienţă autohtonă, cît şi pentru materia primă importată trebuie să fie însoţit de un

certificat veterinar eliberat de Serviciul Teritorial Veterinar de Stat, iar cele importate – trebuie

să fie autorizate de Agenţia Sanitar-Veterinarăîn corcordanţă de inofens ivitate produselor de

provenienţă animală după efectuarea sertificării în sistemul naţional.

Fiecare lot de materia primă de origine animală autohtonă şi provenită din import trebuie

şă fie însoţită de certificatul veterinar, eliberat de serviciu sanitar-veterinar de Stat teritorial, iar

cea din import, autorizată pentru import de către „Agenţia Sanitar-veterinară şi pentru Siguranţa

Produselor de Origine Animală” după efectuarea certificării în sistemul naţional.

4.3.3 Nu se admite prelucrarea materiei prime, în care conţinutul rezidual de

pesticide, antibiotici, elemente toxice, preparate hormonale şi micotoxine depăşeşte limitele

maxim admisibile stabilite de cerinţele San PiN 2.3.2.560.

Page 180: MICROBIOLOGIE.pdf

180

5 Etichetarea

5.1 Etichetarea ambalajului de desfacere a produsului combinat de smîntînă cu soia

trebuie să corespundă Normelor privind etichetarea produselor alimentare nr.996 din 20.08.03,

SM 196, San PiN 2.3.2.560, Legii privind produsele alimentare nr.78-XV din 18.03.04.

Pe fiecare unitate de ambalaj de desfacere se lipeşte o etichetă sau se aplică prin

orice metodă, inclusiv prin metoda tipografică cu vopsea nelavabilă şi fără miros, admise de

Serviciul de stat de supraveghere a sănătăţii Publice al Republicii Moldova, marcajul cu

următoarele specificaţii:

inscripţia „Fabricat în Moldova”;;

denumirea, marca, adresa, telefonul întreprinderii producătoare;;

denumirea produsului cu indicarea fracţiei masice a produselor lactate şi

laptelui de soia;

masa netă, g;;

termenul de valabilitate după cuvintele „Expiră la data de .....(data, luna,

anul)”;;

data fabricării (data, luna, anul);;

temperatura de păstrare;;

compoziţia produsului;;

informaţia privind valoarea nutritivă şi energetică la 100 g de produs

combinat de smîntînă cu soia (Anexa A);;

informaţia privind certificarea;;

indicativul prezentelor standardelor firmei;

codul de bare (dacă este înregistrat).

5.2 Pe fiecare unitate de ambalaj de transport (lăzi, cutii) se aplică cu vopsea nelavabilă

şi fără miros, admise de Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii Publice al Republic ii

Moldova, cu ajutorul ştampilei, prin şablon sau prin lipirea unei etichete, marcajul cu

următoarele specificaţii:

inscripţia „Fabricat în Moldova”;;

denumirea, marca, adresa, telefonul întreprinderii producătoare;;

denumirea produslui cu indicarea conţinutului în procente a produselor lactate ş i

laptelui de soia;

Page 181: MICROBIOLOGIE.pdf

181

masa netă, kg;;

data fabricării (data, luna, anul), numărul lotului;;

numărul de unităţi de ambalaj, masa netă a unei unităţi de ambalaj;;

semnele de manipulare „Sus”, „Sfărmicios. Atent.”, „Încărcătură uşor alterabilă”,

conform GOST 14192;

masa brută, kg (pentru smîntînă în ambalaj de transport);;

indicativul prezentului standard;

temperatura de păstrare;;

termenul de valabilitate după cuvintele „Expiră la data de .....(data, luna, anul)”;;

codul cu bare (dacă este înregistrat).

6 Ambalare

6.1 Produs combinat de smîntînă cu soia se ambalează în următoarele ambalaje de desfacere:

pachete de tip „Tetra-Pack” cu capacitatea de 250, 500 şi 1000 cm3, conform

documentelor normative în vigoare;;

păhărele cu capacitatea de la 100 pînă la 500 cm3 din poilisterin, confrom

documentelor normative în vigoare sau din materiale combinate peliculogene conform

documentelor normative în vigoare;;

chese cu capacitatea de la 100 pînă la 500 cm3 din peliculă de clorură de polivinil,

conform GOST 25250;

borcane de sticlă cu capacitatea de 500 cm3, conform documentaţiei normative în

vigoare;

ambalaj de polipropilenăcu capacitatea de la 100 pînă la 500 cm3, conform

documentaţiei normative în vigoare;;

pachete de hîrtie laminată sau de polipropilenă sau alt material de ambalaj,

aprobate de Serviciu de Stat de supraveghere Sănătăţii publice a Republicii Moldova, cu

capacitatea de 0,25;; 0,5 şi 1,0 dm3.

Pachete de tip „Tetra-Pack” trebuie să se închidă prin metoda ce asigură integritatea

deplină a produsului.

Produs combinat de smîntînă cu soia trebuie să fie ambalată şi împachetată în

materiale admisibile pentru contact cu produse alimentare, prin aşa metode, care permit

Page 182: MICROBIOLOGIE.pdf

182

asigurarea calităţii de păstrare a produsului şi inofensivitatea lui în timpul păstrării, transportării

şi realizării produsului.

Ambalajele de sticlă cu produs combinat de smîntînă cu soia se închid cu capacele din

folie de aluminiu, conform GOST 745, chesele şi păhărele cu produs combinat de smîntînă cu

soia se închid ermetic cu folii de aluminiu, conform documentelor normative în vigoare sau cu

alt material avizat de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova pentru contact cu produsele

alimentare.

Produs combinat de smîntînă cu soia poate fi ambalată şi în alte tipuri de ambalaj de

desfacere cu diferită capacitate din materiale pentru ambalare pentru contact cu produsele lactate,

aprobate de Serviciul de Stat avizate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

6.2 Abaterile admisibile de la masa netă pentru unităţi de ambalaj separate trebuie să fie max., %:

±4 - pentru unităţi de ambalare în volum de la 100 pînă la 250 cm3;

±3 - pentru unităţi de ambalare în volum de la 250 pînă la 500 cm3;

±2 - pentru unităţi de ambalare în volum de la 500 pînă la 1000 cm3.

6.3 Produsul în ambalaj de desfacere se ambalează în lăzi de carton conform GOST

13513, în 4 rînduri. Fiecare rînd orizontal trebuie să fie acoperit cu garnitură din carton conform

GOST 7933 sau hîrtie groasă conform GOST 8273.

6.4 Pentru asigurarea integrităţii ambalajului la utilizarea cutiilor de carton ele se

încleie:

cu banda adezivă pe suport de hîrtie, conform GOST 18251;;

bandă de polietilenă cu strat adeziv, conform GOST 20477 sau se leagă cu sfoară,

conform GOST 17308, sigilînd nodul.

6.5 Produsul în ambalaje de desfacere pot fi ambalate şi în alte tipuri de lăzi şi cutii din materiale pentru ambalare, autorizate de Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii

Publice al Republicii Moldova pentru utilizarea în industria laptelui.

6.6 Produsul se ambalează în ambalaj de transport:

bidoane de metal conform GOST 5037 cu capacitatea max. 38 dm3;

Page 183: MICROBIOLOGIE.pdf

183

bidoane 10-23 aT conform GOST 17151.

Bidoanele şi bidoanele de metal trebuie să fie umplute cu produsul, acoperite cu

pergament conform GOST 1341 şi închise bine cu capace. Capacele bidoanelor şi bidoanelor de

metal trebuie să fie ermetizate cu garnitură din cauciuc de uz alimentar conform GOST 17133

sau pergament conform GOST 1341.

6.7 Bidoanele, bidoanele de metal cu produsul după închidere trebuie să fie sigilate. Abaterile admisibile la masa netă a produsului în amdalajul de transport cu

capacitatea de la 10 pînă la 38 dm3 trebuie să fie max±2 %

6.9 Ambalajul de transport, utilizat pentru ambalarea produsului, trebuie să fie autorizat de Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii Publice al Republicii Moldova pentru

contactul cu produsele lactate, trebuie să fie durabile, uscate, curate, să corespundă cerinţelor

sanitaro-igienice şi să asigure integritatea produselor la transportare.

7 Reguli pentru verificarea calităţii

7.1 Regulile de prelevare a probelor pentru verificarea calităţii – conform GOST

26809

7.2 Fiecare lot de produs trebuie să fie verificat de laboratorul atestat al întreprinderii

producătoare privind conformitatea cu prevederile prezentului standard şi să fie prezentat cu un

certificat de calitate, în care se indică:

- numărul certificatului, data eliberării;;

- denumirea, adresa şi telefonul întreprinderii-producătoare;;

- denumirea produsului şi numărul lotului;;

- masa netă a lotului;;

- rezultatele analizelor organoleptice şi indicii fizico-chimici;

- data fabricării produsului (data, luna, anul);;

- data expirării după cuvintele „Expiră la data de ... (data, luna, anul)”;;

- condiţii de păstrare;;

- indicativul prezentului standard;

- informaţie despre certificare.

Page 184: MICROBIOLOGIE.pdf

184

7.3 Originalul certificatului de calitate se păstrează la întreprinderea-producătoare, iar

în documentul de însoţire a produselor spre realizare trebuie să fie indicat: numărul certificatului

de calitate, data eliberării lui, data fabricării produsului, data expirării după cuvintele „Expiră la

data de ... (data, luna, anul)”, şi condiţiile de păstrare.

7.4 Evaluarea proprietăţilor organoleptice, fizico-chimice a produsului (fracţia masică

de grăsime, substanţe uscate, aciditatea, temperatura), calitatea ambalării ş i etichetării

ambalajului de desfacere şi transportare, masa netă a produsului se efectuează pentru fiecare lot.

Masa netă a laptelui fermentat în ambalaje de desfacere se determină pe balanţe, conform

GOST 24104 clasa de exactitate III, cu limita minimă de cîntărire 20g şi limita maximă de

cîntărire 5,0kg, cu valoarea diviziunii 1,0g.

7.5 Eficacitatea pasteurizării se determină prin metoda analitică o dată în 10 zile.

7.6 Caracteristicele microbiologice se determină periodic în conformitate cu

instrucţiunea controlului microbiologic la întreprinderile de prelucrare a laptelui odată în 10 zile,

precum şi la cererea organizaţiilor de control.

7.7 Analiza prezenţei microorganismelor patogene se efectuează conform GOST

30519 şi GOST 30347 de organele de Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii Publice al

Republicii Moldova în modalitatea aprobată – odată în lună.

7.8 Periodicitatea controlului elementelor toxice, micotoxinelor se stabileşte în

conformitate cu modalitatea elaborată de întreprinderea-producătoare şi în coordonare cu

Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii Publice al Republicii Moldova.

7.9 În cazul obţinerii rezultatelor analizelor nesatisfăcătoare la cel puţin la un indice

atunci se fac analizele repetate la un volum dublu din acelaşi lot de produse .

Rezultatele analizelor repetate se condideră finale şi se referă pentru tot lotul.

8 Metode de analiză

8.1 Generalităţi

8.1.1 Asigurarea metodologică a încercărilor produselor - conform SM 8-23.

Mijloacele de măsurare folosite trebuie să fiu verificate conform cerinţelor SM 8-12, iar

atestarea utilajului de încercări se efectuiază conform SM 8-21.

Page 185: MICROBIOLOGIE.pdf

185

8.1.2 Metodele de încercări, utilizate de laboratoarele acreditate pentru efectuarea

încercărilor în scopul certificării, se consideră arbitrare.

8.2 Cerinţele de recepţionare, metodele de prelevare a probelor de produse ş i

pregătirea lor pentru analizele organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice – conform GOST

26809, GOST GOST 9225, GOST 10444.12.

Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de elemente toxice, conform

GOST 26929

8.3 Indicii organoleptici se determină conform GOST 8756.1

Calitatea ambalajului, etichetării, aspectul exterior şi culoarea se determină vizual;; masa

netă a produsului – conform GOST 3622.

8.4 Determinarea indicilor fizico-chimici se efectuiază, conform GOST 5867, GOST

3626, GOST 3624, GOST 3622, GOST 3623.

8.5 Determinarea indicilor microbiologici se efectuiază, conform GOST 10444.11,

GOST 9225, GOST 30519, GOST 30347, GOST 10444.8, GOST 10444.12.

8.6 Determinarea conţinutului de elemente toxice – conform GOST 26932, GOST

26933, GOST 26930, GOST 26927, GOST 26931, GOST 26934, GOST 30178, GOST 30538,

SM GOST R 51301, MU 4082, SM 184

8.7 Verificarea corectitudinii etichetării se efectuează vizual.

La verificare se consideră defect al etichetării unitatea de ambalaj ce are unul din

defecte:

dereglarea inscripţiei de pe etichetă, ce nu permite descifrarea textului;;

necorespunderea textului cerinţelor prezentului standard.

9 Reguli de transport şi depozitare

9.1 Transportare

9.1.1 Produs combinat de smîntînă cu soia trebuie să se transporte în mijloace de

transport izotermic cu instalaţii frigorifice în conformitate cu regulile de trafic pentru

încărcăturile uşor alterabile în vigoare pentru tipul de transport dat.

Page 186: MICROBIOLOGIE.pdf

186

9.1.2 Mijloacele de transport trebuie să deţină paşaport sanitar.

9.2 Depozitare

9.2.1 Termenul de valabilitate a produsului combinat de smîntînă cu soia la păstrare în

camere frigorifice la temperatura de la 2 pînă la 6 qC, max. 72 ore, inclusiv la întreprindere

producătoare, max. 36 ore din momentul finalizării procesului tehnologic

10 Garanţii

10.1 Producătorul garantează corespunderea calităţii produsului combinat de smîntînă

cu soia prevederilor prezentului standard în cazul respectării de către consumator a condiţiilor de

transport şi depozitare.

10.2 Termenul de valabilitate garantat pentru produs combinat de smîntînă cu soia,

conform 9.2.1

Page 187: MICROBIOLOGIE.pdf

187

Anexa A (normativă)

VALOAREA NUTRITIVĂ ŞI ENERGETICĂ LA 100 g PRODUS

Tabelul A.1

Denumirea produsului Valoarea nutritivă, g Valoarea

energetică, kcal proteine grăsime glucide

Produs combinat de smîntînă cu

soia cu grăsimea 10 % 3,2 10,0 2,9 206

Produs combinat de smîntînă cu

soia cu grăsimea 15 % 2,9 15,0 3,0 210

Produs combinat de smîntînă cu

soia cu grăsimea 20 % 2,8 20,0 3,2 248

Page 188: MICROBIOLOGIE.pdf

188

Anexa B (informativă)

Начало перевода

1. ОБЪЕКТ И ОБЛАСТЬ ПРИМЕНЕНИЯ

Настоящий стандарт фирмы распространяется на комбинированный сметано-соевый

продукт, вырабатываемую из нормализованной по массовой доли молочного жира

пастеризованной смеси коровьих сливок и экстракта соевого белка (соевое молоко) путем

сквашивания их закваской из чистых культур молочнокислых бактерий, предназначенную

для использования в пищу.

2. НОРМАТИВНЫЕ ССЫЛКИ

SM 1-19:1999 Принципы и методология стандартизации. Порядок разработки,

согласования и утверждения технических описаний, технологических инструкций и

рецептур

SM 8-12:1998 Поверка средств измерений. Организация и порядок проведения

SM 8-21:2003 Национальная система метрологии. Аттестация испытательного

оборудования. Общие требования

SM 8-23:2005 Национальная система метрологии. Метрологическое обеспечение

испытаний продукции для целей подтверждения соответствия. Основные положения

SM 104:1995 Молоко коровье. Требования при закупках

SM 184:2009 Продукты белковые соевые пищевые. Технические условия

SM 196:1999 Продукты пищевые. Информация для потребителя. Общие требования

SM GOST Р 51301-2003 Продукты пищевые и продовольственное сырье.

Инверсионно-вольтамперометрические методы определения содержания токсичных

элементов (кадмия, свинца, меди и цинка)

ГОСТ 745-79 Фольга алюминиевая для упаковки. Технические условия

ГОСТ 1341-97 Пергамент растительный. Технические условия

ГОСТ 3622-68 Молоко и молочные продукты. Отбор проб и подготовка их к

испытанию

ГОСТ 3623-73 Молоко и молочные продукты. Методы определения пастеризации

ГОСТ 3624-92 Молоко и молочные продукты. Титрометрические методы определения

кислотности

ГОСТ 3626-73 Молоко и молочные продукты. Метод определения влаги и сухих

веществ

Page 189: MICROBIOLOGIE.pdf

189

ГОСТ 4495-87 Молоко цельное сухое. Технические условия

ГОСТ 5037-97 Фляги металлические для молока и молочных продуктов. Технические

условия

ГОСТ 5867-90 Молоко и молочные продукты. Методы определения жира

ГОСТ Р 51471-2005 Жир молочный. Метод обнаружения растительных жиров

газожидкостной хроматографии стеринов.

ГОСТ 23327-78 Молоко и молочные продукты. Метод определения массовой доли

общего азота по Кьельдалю и определение массовой доли белка

ГОСТ 7933-89 Картон для потребительской тары. Общие технические условия

ГОСТ 8273-75 Бумага оберточная. Технические условия

ГОСТ 8756.1-79 Продукты пищевые консервированные. Методы определения

органолептических показателей, массы нетто или объема и массовой доли составных

частей ГОСТ 9225-84 Молоко и молочные продукты. Методы микробиологического анализа

ГОСТ 10444.8-88 Продукты пищевые. Метод определения Bacillus cereus

ГОСТ 10444.11-89 Продукты пищевые. Методы определения молочнокислых

микроорганизмов

ГОСТ 10444.12-88 Продукты пищевые. Метод определения дрожжей и плесневых

грибов

ГОСТ 10970-87 Молоко сухое обезжиренное. Технические условия

ГОСТ 13277-79 Молоко коровье пастеризованное. Технические условия

ГОСТ 13511-91 Ящики из гофрированного картона для пищевых продуктов, спичек,

табака и моющих средств. Технические условия ГОСТ 13513-86 Ящики из гофрированного картона для продукции мясной и молочной

промышленности. Технические условия

ГОСТ 14192-96 Маркировка грузов

ГОСТ 17133-83 Пластины резиновые для изделий, контактирующих с пищевыми

продуктами. Технические условия

ГОСТ 17151-81 Посуда хозяйственная из листового алюминия. Общие технические

условия

ГОСТ 17308 – 88 Шпагаты. Технические условия

ГОСТ 18251-87 Лента клеевая на бумажной основе. Технические условия

ГОСТ 20477-86 Лента полиэтиленовая с липким слоем. Технические условия ГОСТ 24104-01 Весы лабораторные. Общие технические требования

Page 190: MICROBIOLOGIE.pdf

190

ГОСТ 24831-81 Тара – оборудование. Типы, основные параметры и размеры ГОСТ 25250-88 Пленка поливинилхлоридная для изготовления тары под пищевые

продукты и лекарственные средства. Технические условия

ГОСТ 26809-86 Молоко и молочные продукты. Правила приемки, методы отбора и

подготовка проб к анализу

ГОСТ 26927-86 Сырье и продукты пищевые. Методы определения ртути

ГОСТ 26929-94 Сырье и продукты пищевые. Подготовка проб. Минерализация для

определения содержания токсичных элементов

ГОСТ 26930-86 Сырье и продукты пищевые. Метод определения мышьяка

ГОСТ 26931-86 Сырье и продукты пищевые. Методы определения меди

ГОСТ 26932-86 Сырье и продукты пищевые. Методы определения свинца

ГОСТ 26933-86 Сырье и пищевые продукты. Методы определения кадмия

ГОСТ 26934-86 Сырье и продукты пищевые. Методы определения цинка

ГОСТ 30178-96 Сырье и продукты пищевые. Атомно-абсорбционный метод

определения токсичных элементов

ГОСТ 30347-97 Молоко и молочные продукты. Методы определения Staphilococcus

aureus

ГОСТ 30519-97 Продукты пищевые. Методы выявления бактерий рода Salmonella

ГОСТ 30538-97 Продукты пищевые. Методика определения токсичных элементов

атомно-эмиссионным методом

МУ 4082 - 86 Методические указания по обнаружению, идентификации и

определению содержания афлатоксинов в продовольственном сырье и пищевых

продуктах с помощью высокоэффективной жидкостной хроматографии, утвержденные

Минздравом СССР 20.06.86 и ратифицированные Минздравом Республики Молдова

приказом 232 от 02.07.92

Закон о пищевых продуктах 78-XV, утвержденный 18.03.04.

Закон и защите прав потребителей 105- XV, утвержденный 13.03.2003

Инструкция по микробиологическому контролю производства на предприятиях

молочной промышленности, утвержденная Минздравом СССР 28.12.87 и

ратифицированная Минздравом Республики Молдова приказом 232 от 02.07.92 Санитарные нормы по качеству питьевой воды, утвержденные Постановлением

Правительства Республики Молдова 15.06.07, приказом 934

Нормы по этикетированию пищевых продуктов, утвержденные Постановлением

Правительства Республики Молдова 20.08.03, приказом 996.

Page 191: MICROBIOLOGIE.pdf

191

Сан ПиН 2.3.2.560 - 96 Санитарные правила и нормы. Гигиенические требования к

качеству и безопасности продовольственного сырья и пищевых продуктов, утвержденные

Министерством здравоохранения Российской Федерации 27 от 24.10.1996 и

ратифицированные Министерством здравоохранения Республики Молдова приказом 03

- 00 от 06.08.2001

Сан ПиН 2.3.4.551-96 Санитарные правила и нормы. Производство молока и

молочных продуктов, утвержденные Министерством здравоохранения Российской

Федерации и ратифицированные Министерством здравоохранения Республики Молдова

приказом 03-00 от 06.08.2001

Приказ 159 от 7.07.2006 „Об утверждении Ветеринарно-санитарных правил в

отношении некоторых методов анализа сырого и термически обработанного молока” //

Monitorul Oficial Республики Молдова 25-28, ст. 114 от 23 февраля 2007

Приказ 173 от 14.07.2006 „Об утверждении Ветеринарно-санитарных правил

производства и реализации сырого молока, термически обработанного молока и пищевых

продуктов на основе молока” // Monitorul Oficial Республики Молдова 054, ст. 216 от 20

апреля 2007

Приказ 174 от 14.07.2006 „Об утверждении Ветеринарно-санитарных правил по

применению некоторых методов исследования и оценки термически обработанного

молока, предназначенного для прямого общественного потребления” // Monitorul Oficial

Республики Молдова 57-59, ст. 229 от 27 апреля 2007

3. Классификация, обозначение 3.1 В зависимости от соотношения молочного и соевого сырья используемые для

производства, комбинированный сметано-соевый продукт вырабатывают следующих

видов:

с массовой долей соевого экстракта 30 %;;

с массовой долей соевого экстракта 50 %.

3.2 В зависимости от массовой доли жира комбинированный сметано-соевый продукт

вырабатывают в следующем ассортименте:

- 10 %-ной молочной жирности;;

- 15 % -ной молочной жирности;;

- 20 % -ной молочной жирности.

Page 192: MICROBIOLOGIE.pdf

192

3.3 Обозначение комбинированного сметано-соевого продукта при его заказе и в

других документах должно состоять из наименования вида продукта массовой доли жира

и обозначения настоящих технических условий.

ПРИМЕРЫ

1 Комбинированный сметано-соевый продукт с 30 % соевого экстракта 10% -ной

молочной жирности SF 37688340-001/2010

4. Требования к качеству и безопасности

4.1 Общие требования

4.1.1 Комбинированный сметано-соевый продукт должен соответствовать Закону о

пищевых продуктах 78-XV от 18.03.04, Закону о защите прав потребителей 105-ΧV

от 13.03.2003 и требованиям настоящего стандарта и вырабатываться по технологической

инструкции, разработанной, согласованной и утвержденной в соответствие с SМ 1-19, с

соблюдением действующих санитарных правил для предприятий молочной

промышленности Сан ПиН 2.3.4.551 и в соответствие с Приказом 173 от 14.07.2006.

4.2 Характеристики

4.2.1 Органолептические показатели – по таблице 1.

Таблица 1 Наименование

показателей Характеристики

Консистенция и

внешний вид

Однородная в меру густая масса. Вид глянцевый. Допускается

недостаточно густая, слегка вязкая, наличие единичных

пузырьков воздуха, незначительная крупчатость

Вкус и запах Чистый, кисломолочный, без посторонних привкусов и запахов.

Допускается слабовыраженные привкус и аромат сои

Цвет От белого до кремового, равномерный по всей массе

Page 193: MICROBIOLOGIE.pdf

193

4.2.2 Физико-химические показатели – по таблице 2 Таблица 2

Наименование показателей

Нормы для сметаны с массовой

долей жира Методы

испытания 10 % 15 % 20 %

Массовая доля жира, %, не менее 10,0 15,0 20,0

ГОСТ 5867

ГОСТ Р 51471

Массовая доля сухих веществ, %,

не менее 3,6 3,6 3,6 ГОСТ 3626

Массовая доля белка, %, не менее 3,0 2,9 2,8 ГОСТ 23327

Кислотность, qТ 60-90 60-90 60-90 ГОСТ 3624

Температура при выпуске с

предприятия, qС, не более 6 6 6 ГОСТ 3622

Эффективность пастеризации

(присутствие фосфатазы) Не допускается ГОСТ 3623

4.2.3 Микробиологические показатели – по таблице 3

Таблица 3 Наименование показателей Нормы Метод испытаний

Количество жизнеспособных

молочнокислых микроорганизмов, КОЕ, в

1g продукта, не менее

1×107

ГОСТ 10444.11

Бактерии группы кишечных палочек

(колиформы) в 0,001g продукта Не допускается ГОСТ 9225

Патогенные микроорганизмы, в т.ч.

сальмонеллы в 25g продукта

Не допускается ГОСТ 30519

Staphylococcus aureus в 1g продукта Не допускается ГОСТ 30347

Bacillus cereus в 0,1g продукта Не допускается ГОСТ 10444.8

Дрожжи в 1g продукта Не допускается ГОСТ 10444.12

Плесневые грибы в 1g продукта Не допускается ГОСТ 10444.12

Page 194: MICROBIOLOGIE.pdf

194

4.2.4 Содержание токсичных элементов и микотоксинов – по таблице 4

Таблица 4 Наименование

показателя Норма Метод испытаний

Массовая доля,

mg/kg, не более

- свинца 0,1 ГОСТ 26932 или ГОСТ 30178 или

ГОСТ 30538 или SM GOST Р 51301

- кадмия 0,03 ГОСТ 26933 или ГОСТ 30178 или

ГОСТ 30538 или SM GOST Р 51301

- мышьяка 0,05 ГОСТ 26930 или ГОСТ 30538

- ртути 0,005 ГОСТ 26927

- меди 1,0 ГОСТ 26931 или ГОСТ 30178 или

SM GOST Р 51301

- цинка 5,0 ГОСТ 26934 или ГОСТ 30178

или SM GOST Р 51301

- афлатоксина В1 0,0035 МУ 4082

- уреазы, единицы рН Не допускается S0 184, пункт 6.10

-ингибитора трипсина,

единицы активности/mg,

не более

0,35

S0 184, пункт 6.9

Примечание: нормы продукта рассчитаны математически

4.3 Требования к сырью и материалам

4.3.1 Для выработки комбинированного сметано-соевого продукта используют

следующее сырье и материалы:

- молоко коровье заготовляемое не ниже второго сорта по SM 104 и

соответствующее Приказу 159 от 7.07.2006;;

- молоко коровье обезжиренное кислотностью не более 20°Т, плотностью не

менее 1030 kg/m3, без посторонних привкусов и запахов, полученное путем сепарирования

молока коровьего не ниже второго сорта по SM 104;

- закваску бактериальную для сметаны по действующей нормативной

документации или импортного производства, разрешенную Государственной службой по

надзору над публичным здоровьем Республики Молдова;;

Page 195: MICROBIOLOGIE.pdf

195

- экстракт белковый соевый по S0 184;

- воду питьевую согласно Санитарным нормам по качеству питьевой воды,

утвержденным Постановлением Правительства Республики Молдова 15.06.07, приказом

934.

Допускается использование сырья и материалов по другой действующей

нормативной документации или импортного производства, имеющих гигиенический

сертификат Минздрава Республики Молдова и сертификат соответствия SNC MD с

характеристиками не ниже вышеуказанных.

4.3.2 Каждая партия сырья и упаковочных материалов, поступающая для

производства комбинированного сметано-соевого продукта, должна иметь установленной

формы документ о качестве с указанием показателей безопасности, сроков годности и

условий хранения, а получаемая по импорту – и гигиенический сертификат, выданный

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова.

Каждая партия сырья животного происхождения как отечественная, так и

поступающая по импорту, должна иметь ветеринарный сертификат, выданный

Государственной территориальной санитарно - ветеринарной службой, а получаемая по

импорту – еще должна быть авторизована Санитарно-ветеринарным Агентством по

безопасности продуктов животного происхождения после проведения сертификации в

национальной системе.

1.3.3 На переработку не допускается сырье, в котором остаточное количество

пестицидов, антибиотиков, содержание токсичных элементов, гормональных препаратов и

микотоксинов превышает предельно допустимые уровни, установленные требованиями

Сан ПиН 2.3.2.560.

5 Этикетирование 5.1 Этикетирование потребительской тары для комбинированного сметано-соевого

продукта должна соответствовать Нормам по этикетированию пищевых продуктов 996

от 20.08.03, SM 196, Сан ПиН 2.3.2.560, Закону о пищевых продуктах 78-XV от

18.03.04.

На каждую упаковочную единицу наклеивают этикетку или наносят любым

способом, включая типографский, несмываемой и непахнущей краской, разрешенной

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова,

маркировку, содержащую следующую информацию:

- надпись „Fabricat în Moldova”;

Page 196: MICROBIOLOGIE.pdf

196

- наименование, товарный знак, адрес, телефон предприятия-изготовителя;;

- наименование продукта с указанием процентного содержания молочных

продуктов и соевого молока;;

- массу нетто в g;;

- конечную дату потребления после слов „Истекает …(число, месяц, год)”;

- дату выработки (число, месяц, год);;

- температуру хранения;;

- состав продукта;;

- информационные данные о пищевой и энергетической ценности 100g продукта

(Приложение А);;

- информацию о сертификации;;

- обозначение настоящего стандарта;;

- штриховой код (при наличии).

5.2 На каждую единицу транспортной тары (ящики, коробки) наносят несмываемой и непахнущей краской, разрешенной Государственной службой по надзору над

публичным здоровьем Республики Молдова, при помощи штампа, трафарета или путем

наклеивания этикетки, маркировку, содержащую следующую информацию:

- надпись „Fabricat în Moldova”;

- наименование, товарный знак, адрес, телефон предприятия-изготовителя;;

- наименование продукта с указанием процентного содержания молочных

продуктов и соевого молока;;

- массу нетто;;

- дату выработки (число, месяц, год), номер партии;;

- количество упаковочных единиц, массу нетто или объем одной упаковочной

единицы;;

- манипуляционные знаки „Верх”, „Хрупкое”, „Осторожно” и „Скоропортящийся

груз” по ГОСТ 14192;

- обозначение настоящего стандарта;;

- температуру хранения;;

- конечную дату потребления после слов „Истекает …(число, месяц, год)”;

- штриховой код (при наличии).

Page 197: MICROBIOLOGIE.pdf

197

6. Упаковка 6.1 Комбинированный сметано-соевый продукт фасуют в следующую

потребительскую тару:

- пакеты „Тетра-Пак” вместимостью 250, 500 и 1000 cm3 по действующей

нормативной документации;;

- стаканчики из полистирола или из комбинированного пленочного материала

вместимостью от 100 до 500 cm3 по действующей нормативной документации;;

- коробочки вместимостью от 100 до 500 cm3 из поливинилхлоридной пленки

по ГОСТ 25250;;

- банки стеклянные молочные вместимостью до 500 cm3 по действующей

нормативной документации;;

- полипропиленовые упаковки вместимостью от 100 до 500 cm3 по действующей

нормативной документации;;

- пакеты из ламинированной бумаги, полиэтиленовые мешки или другую тару,

разрешенную Государственной службой по надзору над публичным здоровьем

Республики Молдова, вместимостью 0,25;; 0,5 и 1,0 dm3.

Пакеты „Тетра-Пак” должны укупориваться способом, обеспечивающим полную

сохранность продукта.

Комбинированный сметано-соевый продукт должен быть расфасован и упакован в

материалы, разрешенные для контакта с пищевыми продуктами, такими способами,

которые позволяют обеспечить сохранность качества и безопасность при хранении,

перевозках и реализации продукта.

Стеклянную тару с комбинированным сметано-соевым продуктом укупоривают

колпачками из алюминиевой фольги по ГОСТ 745, коробочки и стаканчики с

комбинированным сметано-соевым продуктом укупоривают герметично алюминиевой

фольгой по действующей нормативной документации или другим материалом,

разрешенным Государственной службой по надзору над публичным здоровьем

Республики Молдова для контакта с пищевыми продуктами.

Комбинированный сметано-соевый продукт может быть упакован и в другие виды

потребительской тары различной вместимости из упаковочных материалов, разрешенных

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова для

контакта с молочными продуктами.

Page 198: MICROBIOLOGIE.pdf

198

6.2 Предельные отклонения от установленной массы для отдельных упаковочных единиц должны быть не более, %:

±4 - для упаковочных единиц объемом от 100 до 250 cm3;

±3 - для упаковочных единиц объемом от 250 до 500 cm3;

±2 - для упаковочных единиц объемом от 500 до 1000 cm3

6.3 Комбинированный сметано-соевый продукт в потребительской таре

упаковывают в картонные ящики по ГОСТ 13513 в 4 ряда. Каждый горизонтальный ряд

должен быть переложен прокладкой из картона по ГОСТ 7933 или из плотной бумаги по

ГОСТ 8273.

6.4 Для обеспечения целостности упаковки при использовании картонных ящиков

их оклеивают:

- лентой клеевой на бумажной основе по ГОСТ 18251;;

- лентой полиэтиленовой с липким слоем по ГОСТ 20477 или перевязывают

шпагатом по ГОСТ 17308 с пломбированием узла.

6.5 Комбинированный сметано-соевый продукт в потребительской таре может быть

упакован и в другие виды ящиков и коробок из упаковочных материалов, разрешенных

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова для

использования в молочной промышленности.

6.6 Комбинированный сметано-соевый продукт фасуют в транспортную тару:

фляги металлические – по ГОСТ 5037 вместимостью не более 38 dm3;

бидоны 10-23 аТ по ГОСТ 17151.

Бидоны и фляги должны быть заполнены комбинированным сметано-соевым

продуктом, покрыты пергаментом по ГОСТ 1341 и плотно закрыты крышками. Крышки

бидонов и фляг должны быть уплотнены прокладками из пищевой резины по ГОСТ 17133

или пергамента по ГОСТ 1341.

6.7 Бидоны, фляги с комбинированным сметано-соевым продуктом после укупорки

должны быть запломбированы.

6.8 Предельные отклонения массы нетто комбинированного сметано-соевого

продукта в транспортной таре вместимостью от 10 до 38 dm3 должны быть не более ±2 %.

6.9 Транспортная тара, применяемая для упаковки комбинированного сметано-

соевого продукта, должна быть разрешена к применению Государственной службой по

надзору над публичным здоровьем Республики Молдова для контакта с молочными

продуктами, должна быть прочной, сухой, чистой, соответствовать санитарно-

Page 199: MICROBIOLOGIE.pdf

199

гигиеническим требованиям и обеспечивать сохранность продукта при

транспортировании.

7 Правила приемки

7.1 Приемку комбинированного сметано-соевого продукта производят партиями

по ГОСТ 26809.

7.2 Каждая партия комбинированного сметано-соевого продукта должна быть

проверена аттестованной лабораторией предприятия-изготовителя на соответствие

требованиям настоящего стандарта и оформлена удостоверением о качестве, в котором

указывают:

- номер удостоверения, дату выдачи;;

- наименование, адрес и телефон предприятия-изготовителя;;

- наименование продукта и номер партии;;

- массу нетто партии, kg;;

- результаты анализов органолептических и физико-химических показателей;;

- дату выработки продукта (число, месяц, год);;

- конечную дату потребления после слов „Исрекает …(число, месяц, год)”;

- условия хранения;;

- обозначение настоящего стандарта;;

- информацию о сертификации.

7.3 Подлинник удостоверения о качестве хранится на предприятии-изготовителе, а

в документе, сопровождающем продукцию в реализацию, должны быть указаны: номер

удостоверения о качестве, дата выдачи его, дата выработки продукта, конечная дата

потребления после слов „Истекает …(число, месяц, год)” и условия хранения продукта.

7.4 Контроль органолептических, физико-химических показателей продукта

(массовой доли жира, сухих веществ, белка, кислотности, температуры), качества

упаковки и этикетирования потребительской и транспортной тары, массу нетто продукта

проводят в каждой партии.

Массу нетто комбинированного сметано-соевого продукта в потребительской таре

определяют на весах по ГОСТ 24104 класса точности III с наименьшим пределом

взвешивания 20g и наибольшим пределом взвешивания 5,0kg, с ценой деления 1,0g.

7.5 Эффективность пастеризации определяют аналитическим методом один раз в

10 дней.

Page 200: MICROBIOLOGIE.pdf

200

7.6 Микробиологические показатели определяют с периодичностью и объемом

согласно инструкции по микробиологическому контролю на предприятиях молочной

промышленности – 1 раз в 10 дней, а также по требованию контролирующей организации.

7.7 Анализ на наличие патогенных микроорганизмов проводится по ГОСТ 30519 и

ГОСТ 30347 органами Государственной службой по надзору над публичным здоровьем

Республики Молдова в утвержденном порядке – 1 раз в месяц.

7.8 Периодичность проверки токсичных элементов, микотоксинов

устанавливают в соответствие с порядком, установленным предприятием-

изготовителем и согласованным с Государственной службой по надзору над публичным

здоровьем Республики Молдова.

7.9 При получении неудовлетворительных результатов испытаний хотя бы по

одному из показателей по нему проводят повторное испытание удвоенного объема

выборки, взятого из той же партии продукта.

Результаты повторных испытаний являются окончательными и распространяются

на всю партию.

8 Методы контроля

8.1 Общие требования

8.1.1 Метрологическое обеспечение испытаний продукции – по SM 8-23.

Применяемые для проведения испытаний измерительные средства должны быть

проверены в соответствии с требованиями SM 8-12, а испытательное оборудование

должно быть аттестовано в соответствии с SM 8-21.

8.1.2 Методы испытаний, применяемые аккредитованной лабораторией для

проведения испытаний в целях сертификации, считаются арбитражными.

8.2 Правила приемки, методы отбора проб продукции и подготовка их к анализу по органолептическим, физико-химическим и микробиологическим показателям - по ГОСТ

26809, ГОСТ 9225, ГОСТ 10444.12.

Подготовка проб для определения содержания токсичных элементов - по ГОСТ

26929.

8.3 Органолептические показатели определяют по ГОСТ 8756.1. Качество упаковки, этикетирования, внешний вид и цвет определяют визуально;;

массу нетто продукта – по ГОСТ 3622.

8.4 Определение физико-химических показателей проводится по ГОСТ 5867, ГОСТ

3626, ГОСТ 3624, ГОСТ 3622, ГОСТ 3623.

Page 201: MICROBIOLOGIE.pdf

201

8.5 Определение микробиологических показателей проводится по ГОСТ 10444.11,

ГОСТ 9225, ГОСТ 30519, ГОСТ 30347, ГОСТ 10444.8, ГОСТ 10444.12.

8.6 Определение содержания токсичных элементов – согласно ГОСТ 26932, ГОСТ

26933, ГОСТ 26930, ГОСТ 26927, ГОСТ 26931, ГОСТ 26934, ГОСТ 30178, ГОСТ 30538,

SM GOST R 51301, МУ 4082, SM 184.

8.7 Проверку правильности этикетирования проводят внешним осмотром. При проверке дефектной считается упаковочная единица, имеющая один из

дефектов:

- нарушение этикетной надписи, не позволяющее воспроизвести смысл текста;;

- несоответствие текста требованиям настоящего стандарта.

9 Правила транспортирования и хранение

9.1 Транспортирование 9.1.1 Комбинированный сметано-соевый продукт должен транспортироваться в

изотермическом транспорте с охлаждающим устройством в соответствии с правилами

перевозок скоропортящихся грузов, действующими на данном виде транспорта.

9.1.2 Транспортные средства должны иметь санитарный паспорт.

9.2 Хранение 9.2.1 Срок годности комбинированного сметано-соевого продукта при хранении в

холодильных камерах при температуре от 2°С до 6°С - не более 72 часов с момента

окончания технологического процесса, в том числе на предприятии-изготовителе не более

36 часов с момента окончания технологического процесса.

10 Гарантии изготовителя

10.1 Изготовитель гарантирует соответствие качества комбинированного сметано-

соевого продукта требованиям настоящего стандарта при соблюдении потребителем

условий транспортирования и хранения.

10.2 Гарантийный срок комбинированного сметано-соевого продукта – согласно

9.2.1.

Page 202: MICROBIOLOGIE.pdf

Приложение А (обязательное)

ПИЩЕВАЯ И ЭНЕРГЕТИЧЕСКАЯ ЦЕННОСТЬ 100g ПРОДУКТА

Таблица А.1

Наименование продукта Пищевая ценность, g Энергетическая

ценность, ккал белки жиры углеводы

Комбинированный

сметано-соевый продукт

10 % - ной жирности

3,2 10,0 2,9 206

Комбинированный

сметано-соевый продукт

15 % - ной жирности

2,9 15,0 3,0 210

Комбинированный

сметано-соевый продукт

20 % - ной жирности

2,8 20,0 3,2 248

Конец перевода

Page 203: MICROBIOLOGIE.pdf

203

Anexa 6 SRL «AGROMIX-77»

A P R O B:

Director ___________ A. POLICIUC

“____” __________ 2010

INSTRUCŢIUNE TEHNOLOGICĂ

pentru fabricarea produsului combinat de smîntînă cu soia

IT 67-37688340-001/2010

“Elaborată prima dată” ____________________

Cu aplicarea din 12 august 2010

conform SF 37688340-001/2010

ELABORAT

IŞPHTA Şef laboratorului

Biotehnologii alimentare __________ Coev Gh.

„____” ___________ 2010 Cercetător ştiinţific

____________ Şveţ S. „___” ___________ 2010

Page 204: MICROBIOLOGIE.pdf

1. Domeniu de aplicare Prezenta instrucţiune tehnologică se referă la produsul combinat de smîntînă cu soia (în

continuare „produs”), fabricată din amestec de smîntînă dulce de vacă şi extract proteic de soia

(lapte de soia), pasteurizat şi normalizat după fracţia masică de grăsime lactică, prin fermentarea

cu maia din culturi pure de bacterii lactice, destinată pentru consum nemijlocit în alimentaţie.

Prezenta instrucţiune tehnologică conţine următoarele anexe:

Anexa 1: - Schema tehnolgică de fabricare a produsului combinat de smîntînă cu soia

Anexa 2: - Jurnalul tehnologic (tehnic) pentru fabricarea produsului combinat de

smîntînă cu soia

Anexa 3: - Lista utilajului necesar pentru fabricarea produsului combinat de smîntînă cu

soia

2. Referinţe

Referinţe – conform SF 37688340-001/2010 capitolul 2, cu următoarele completări:

GOST 12.01.005-88 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Condiţii generale de

sanitarie şi igienă pentru aerul zonei de lucru

GOST 12.01.019-79 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Securitate electrică.

Condiţii generale şi nomenclatura tipurilor de pretecţie

GOST 12.1.030-81 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Securitatea electrică.

Protecţie prin legarea la pămînt şi la nul

GOST 12.1.004-91 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Securitatea

antiincendiară. Condiţii generale

GOST 12.2.003-91 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Utilaj de producţie.

Condiţii generale de securitate

GOST 12.3.002-75 Sistemul standardelor de securitate a muncii. Procese de producţie.

Condiţii generale de securitate

GOST 17.1.3.13-86 Protecţia naturii. Hidrosfera. Condiţii generale privind protecţia

apelor de suprafaţă contra poluării

GOST 17.2.3.02-78 Protecţia naturii. Atmosfera. Reglementarea emisiilor de substanţe

nocive admise la întreprinderile industriale

San PiN 2.1.6.575-96 Reguli sanitare privind protecţia aerului atmosferic contra

emisiilor de substanţe nocive, aprobate de Ministerul Sănătăţii al Fedreaţiei Ruse la 28.03.1997

şi ratificate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova prin ordinul nr.03-00 din 06.08.2001

Page 205: MICROBIOLOGIE.pdf

205

San PiN 42-128-4690-88 Reguli sanitare privind întreţinerea teritoriilor centrelor

populate, aprobate de Ministerul Sănătăţii al URSS la 05.08.1988 şi ratificate de Ministerul

Sănătăţii al Republicii Moldova prin ordinul nr. 232 din 02.07.1992

Limitele admisibile ale concentratelor de substanţe poluante în atmosfera aerului

centrelor populate, aprobate de Ministerul Sănătăţii al URSS sub nr. 3086 la 27.08.1984 şi

ratificate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova prin ordinul nr. 232 din 02.07.1992

Regulament igienic „protecţia bazinelor de apă contra poluării” nr. 06.6.3.23, aprobat de

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova la 03.07.1997

Ordinul nr. 173 din 14.07.2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare

privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, laptelui

tratat termic şi produselor pe bază de lapte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 54, art.

216 din 20 aprilie 2007)

3. Clasificarea

3.1 În funcţie de raportul de materie primă lactică şi materie primă de soia utilizate la fabricare, produsul se fabrică de următoarele tipuri:

produs combinat de smîntînă cu 30 % extract de soia;;

produs combinat de smîntînă cu 50 % extract de soia.

3.2 În funcţie de fracţia masică de grăsime produsul se fabrică în următorul sortiment: cu 10 % grăsime lactică;;

cu 15 % grăsime lactică;;

cu 20 % grăsime lactică.

4. Cerinţele către materia primă şi materiale

4.1 Pentru elaborarea produsului se utilizează următoarele materii prime şi materiale:

lapte de vacă achiziţionat nu mai jos de calitatea doua, conform SM 104 şi

ordinului corespunzător nr.159 din 07.07.2006;;

lapte de vacă degresat cu aciditatea de maximum 20 qT, densitatea minimum

1030 kg/m3, fără gust şi miros străin, obţinut prin separarea laptelui de vacă nu mai jos de

calitatea doua, conform SM 104;

maia bacteriană pentru smîntînă, conform documentaţie normative în vigoare

sau de import, aprobat de Serviciu de Stat de suprabeghere Sănătăţii publice al Republicii

Moldova;

Page 206: MICROBIOLOGIE.pdf

206

extract proteic de soia, conform SM 184;

apă potabilă, conform Normelor Sanitare la calitatea apei, aprobat de Hotărîrea

Guvernului al Republicii Moldova din 15.06.07 nr. 934.

Se admite utilizarea materiei prime şi materialelor conform altor documente normative

în vigoare sau provenite din import, însoţite de certificatul igienic eliberat de Ministerul Sănătăţii

al Republicii Moldova şi cetificatul de calitate al SNC MD, cu caracterisitici nu mai joase de cele

expuse mai sus.

4.2 Fiecare lor de materie primă de origine animală atît pentru materia prima de

provenienţă autohtonă, cît şi pentru materia primă importată trebuie să fie însoţit de un certificat

veterinar eliberat de Serviciul Teritorial Veterinar de Stat, iar cele impor tate – trebuie să fie

autorizate de Agenţia Sanitar-Veterinarăîn corcordanţă de inofensivitate produselor de

provenienţă animală după efectuarea sertificării în sistemul naţional.

Fiecare lot de materia primă de origine animală autohtonă şi provenită din import trebuie

şă fie însoţită de certificatul veterinar, eliberat de serviciu sanitar-veterinar de Stat teritorial, iar

cea din import, autorizată pentru import de către „Agenţia Sanitar-veterinară şi pentru Siguranţa

Produselor de Origine Animală” după efectuarea certificării în sistemul naţional.

4.3 Nu se admite prelucrarea materiei prime, în care conţinutul rezidual de pesticide,

antibiotici, elemente toxice, preparate hormonale şi micotoxine depăşeşte limitele maxim

admisibile stabilite de cerinţele San PiN 2.3.2.560.

5 Caracteristica produsului finit 5.2 Caracteristica produsului

5.1.1 Proprietăţile organoleptice, conform tabelului 1

Tabelul 1 Denumirea indicilor Proprietăţile

Aspect exterior şi

consistenţa

Omogenă, viscozitatea optimală. Aspect exterior luc ios. Se admite

prezenţa bulelor unice de aer şi granulare neînsemnată

Gust şi miros Curat, acidolactic fără gust şi miros străin. Se admite gust şi aroma

neînsemnată de soie

Culoare De la albă pînă la nuanţă gălbuie, uniformă în întreaga masă

Page 207: MICROBIOLOGIE.pdf

207

5.1.2 Indicii fizico-chimice, conform tabelului 2 Tabelul 2

Denumirea indicilor Norma pentru produs cu fracţia masică de grăsime lactică

Metode de cercetare

10 % 15 % 20 %

Fracţia masică de grăsime lactică,

%, nu mai puţin 10,0 15,0 20,0

GOST 5867

GOST R 51471

Fracţia masică de substanţă uscată

degresată, %, min 3,6 3,6 3,6 GOST 3626

Fracţia masică de proteină, %, min 3,0 2,9 2,8 GOST 23327

Aciditatea, ˚T 60-90 60-90 60-90 GOST 3624

Temperatura la ieşire produsului de

la întreprindere, ˚C, nu mai mult 6 6 6 GOST 3622

Reacţia de fosfatază Nu se admite GOST 3623

5.1.3 Indicii microbiologici, conform tabelului 3 Tabelul 3

Denumirea indicilor Normă Metode de cercetare Cantitatea microorganismelor lactice viabile, UFC/1cm3 produs, nu mai puţin 1 x107 GOST 10444.11

Bacterii coliforme la 0,001 g produs Nu se admite GOST 9225

Microorganisme patogene, inclusiv Salmonella în 25 cm3 de produs

Nu se admite GOST 30519

Staphilococcus aureus, în 1 cm3de produs Nu se admite GOST 30347 Bacillus cereus, în 0,1 g de produs Nu se admite GOST 10444.8 Drojdii şi micelii în 1 g de produs Nu se admite GOST 10444.12

5.1.4. Indicii de inocuitate, conform tabelului 4

Tabelul 4

Denumirea indicilor Norma Metode de cercetare

Fracţia masică, mg/kg, nu mai mult

Plumb 0,1

GOST 26932, GOST 30178,

GOST 30538 sau

SM GOST R 51301

Cadmiu 0,03

GOST 26933, GOST 30178,

GOST 30538 sau

SM GOST R 51301

Arseniu 0,05 GOST 26930 sau GOST 30538

Page 208: MICROBIOLOGIE.pdf

208

Cupru 1,0 GOST 26927

Zinc 5,0 GOST 26931, GOST 30178 sau SM

GOST R 51301

mercur 0,005 GOST 26934, GOST30178

sau SM GOST R 51301

Aflatoxina B1 0,0035 MU 4082

Ureaza, unitate pH Nu se admite SM 184, punctul 6.10

Inghibitor tripsina, unit de

acţiune/mg, nu mai mult 0,35 SM 184, punctul 6.9

Notă: valorile produsului sunt calculate prin metoda matematică

6. Consumul de materie primă, materialelor, tarei şi materialelor auxiliare

6.1 Consum de materie primă şi materialelor pentru fabricarea 1 tone de produs se

calculează, conform recepturilor date şi pierderilor reale, dar nu mai mult norme lor de consum în

vigoareşi limitelor admise a pierderilor de materie primă şi grăsimelor aprobate prin ordinul

Ministerului industriei cărnii şi laptelui URSS din 29.11.79, nr. 247 şi din 21.05.80, nr. 115 şi

ratificate de Ministerul Sănătăţii a Republicii Moldova.

6.2 Consumul materialelor auxiliare, chimicatelor, ambalajelor şi materialelor de

ambalare pentru producere a 1t de produs, ambalate în păhăruţe din polistiren sau alt material,

admise pentru utilizare de Serviciul de stat de supravegherea a sănă tăţii Publice al Republicii

Moldova, calculat în dependenţă de cheltuielile reale, nu mai mult de normă, aprobate prin ordin

de Ministerul industriei cărnii şi laptelui URSS din 30.12.80 290 şi din 29.12.78, ratificat de

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

6.3 Consumul de alcool etilic pentru efectuarea analizelor microbiologice şi analizelor

chimice se calculează, conform cheltuielelor reale, dar nu depăşeşte normele aprobate de

Ministerul industriei cărnii şi a laptelui URSS din 28.12.89 şi ratificate de Ministerul Sănătăţii a

Republicii Moldova.

6.4 Recepturile tipice pentru fabricarea produsului sunt redate în tabelul 5.

Page 209: MICROBIOLOGIE.pdf

Tabelul 5 Recepturile tipice pentru fabricarea produs combinat de smîntînă cu soia cu 10 % grăsime

Denumirea materiei

prime

50:50 70:30

Cantitatea

materiei prime,

kg

Grăsime, % *SUDL, % Cantitatea materiei

prime, kg

Grăsime, % SUDL, %

Smîntîna dulce, **f.m.g.-35%,

29,3 10,0 1,5 29,9 10,0 1,5

Extractul de soia,

f.m.g.-0,5% 50,0 - 1,4 30,0 - 0,7

Maia bacteriană (5 %), 5,0 - 0,5 5,0 - 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-

0,05 %, SUDL-9 % 15,7 - 3,0 35,1 - 4,4

TOTAL 100 10 6,4 100 10 7,1

*SUDL –Substanţă Uscată Degresată a Laptelui **f.m.g. – fracţia masică de grăsime

Page 210: MICROBIOLOGIE.pdf

210

Recepturile tipice pentru fabricarea produs combinat de smîntînă cu soia cu 15% grăsime

Denumirea materiei prime 50:50 70:30

Cantitatea

materiei prime, kg

Grăsime, % SUDL, % Cantitatea

materiei prime,

kg

Grăsime, % SUDL, %

Smîntîna dulce, *f.m.g.-35%, 42,2 15,0 2,3 28,1 15,0 2,3

Extractul de soia, f.m.g.-0,5% 50,0 - - 30,0 - -

Maia bacteriană (5 %), 5,0 - 0,5 5,0 - 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %,

SUDL-9 % 2,8 - 0,9 36,9 - 2,7

TOTAL 100 15 3,7 100 15 5,5

Page 211: MICROBIOLOGIE.pdf

Recepturile tipice pentru fabricarea produsului combinat de smîntînă cu soia cu 20 % grăsime

Denumirea materiei prime 70:30

Cantitatea materiei prime, kg Grăsime, % SUDL, %

Smîntîna dulce, *f.m.g.-35%, SUDL-5,4 56,6 20,0 3,1

Extractul de soia, f.m.g.-0,5% 30,0 - 0,45

Maia bacteriană (5 %), SUDL-9% 5,0 - 0,5

Lapte degresat, f.m.g.-0,05 %, SUDL-9 % 8,4 - 2,6

TOTAL 100 20 6,65

Page 212: MICROBIOLOGIE.pdf

7 Procesul tehnologic 7.1 Produsul se produce cu respectarea regulilor sanitare în vigoare pentru

întreprinderile din industria laptelui San PiN 2.3.4.551.

7.2 Produsul se produce prin metoda utilizării rezervoarelor şi termostatelor.

Fabricarea produsului prin metoda de rezervoar permite aplicarea tehnologiei accelerate.

7.3 Metoda de rezervoar

7.3.1 Procesul tehnologic de fabricare a produsului prin metoda de rezervoar constă din

următoarele operaţii:

recepţionarea, pregătirea şi păstrarea materiei prime;;

separarea laptelu;

normalizarea frişcăi de vacă, formarea amestecului combinat;;

încălzirea amestecului normalizat;;

pasteurizarea, omogenizarea şi răcirea amestecului combinat pînă la temperatura

însămînţării;;

însămînţarea şi fermentarea amestecului combinat;

amestecarea amestecului fermentat;

turnarea, ambalarea şi marcarea;;

răcirea şi maturizarea produsului combinat de smîntînă cu soia.

7.3.2 Recepţionarea, pregătirea şi păstrarea materiei prime

Laptele de vacă integral, extractul de soie se recepţionează, conform masei şi calităţii lor

stabilite de laboratorul întreprinderii-producătoare testate.

7.3.3 Separarea laptelui

Laptele de vacă se separează respectînd regulile prevăzute în instrucţiunile tehnologice

de exploatare a separatorului.

Şurubul de smîntînă a separatorului urmează de a regula în aşa fel, că fracţia masică a

grăsimei în smîntînă dulce obţinută să fie egală cu ceea dorită, conform calculelor tehnologice

pentru tipul dat de smîntînă combinată fabricată.

7.3.4 Normalizarea smîntinii dulci Smîntîna dulce se normalizează după fracţia masică de grăsime lactică prin amestecarea:

smîntînii dulci cu conţinut mai mare de grăsime, laptelui de vacă degresat, extractului de soie.

7.3.5 Alcătuirea amestecului combinat Grăsimea necesară a smîntînii dulci normalizate se stabilesc în dependenţă de norma

maielei bacteriene întroduse şi de tipul laptelui pe care este pregătită (integral, degresat) de la

Page 213: MICROBIOLOGIE.pdf

213

cantitatea şi fracţia masică de grăsime extractului de soie sau laptelui de soie, de la cantitatea

componenţilor uscate întroduse.

Calculele se efectuează după formulele următoare:

(1)

unde:

Gs.d – fracţia masică de grăsime a smîntînii dulci normalizate, %;

Gpr – fracţia masică de grăsime produsului finit, %;;

Cm.b. – cantitatea maielei bacteriene întorduse, kg;;

Gm.b. - fracţia mascică de grăsime a maielei bacteriene, %;;

Cex. – cantitatea extractului de soia sau laptelui de soia întrodus,kg;;

Gex. – fracţia masică de grăsime a extractului de soia sau laptelui de soia, %.

(2)

unde:

Cl.d. – cantitatea laptelui degresat, kg;

Cs.d. – cantitatea smîntînii dulci normalizate (amsetecului), kg;

Gs.d. – fracţia masică de grăsime a smîntînii dulci, %;

Gam. – fracţia masică a smîntînii dulci normalizate (amestecului), calculată după

formula (1);

Gl.d.- fracţia masică laptelui degresat,%.

(3)

unde:

SDam – conţinutul substanţelor degresate uscate în amestecul combinat, %;;

Cs.d.n – cantitatea de smîntînă dulce normalizată, kg;;

SDs.d.n – conţinutul substanţelor degresate uscate în smîntînă dulce normalizată, %;;

Cex – cantitatea extractului de soia şi laptelui de soia, kg;;

SDex – conţinutul de substanţă uscată degresată în extractul de soia, %;

Cm.b. – cantitatea maielei bacteriene întroduse, kg;;

SDm.b – conţinutul de substanţă uscată în laptele de maia bacteriană, %.

Page 214: MICROBIOLOGIE.pdf

214

7.3.6 Pasteurizarea, omogenizarea şi răcirea pînă la temperatura fermentării Amestecul combinat normalizat se pasteurizează la temperatura (94±2) °C cu expunerea

de 20 sec. sau la temperatura (86±2) °C cu expunere de 2-10 minute cu scopul obţinerii

produsului cu consistenţă mai omogenă, uniformă se recomandă de a efectua omogenizarea la

temperatura de pasteurizare. În dependenţă de fracţia masică de grăsime omogenizarea se

efectuează în următoarele regime:

- pentru produs de 10, 15, 20 % grăsime la presiunea de 8-12 MPa;

- pentru produs de 25 % grăsime la presiuneea de 7-11 MPa.

La fabricarea produsului de orice tip se admite de a efectua fermentare fizică a smîntînii

dulci. Pentru aceasta amestecul după pasteurizare se răceşte pînă la temperatura (4±2) °C, se

expune la această temperatură timp de 1-2 ore, după ce se încălzeşte încet pînă la temperatura

fermentării, care nu trebuie să depăşească în acest caz 30 °C.

Amestecul omogenizat, pasteurizat se răceşte pînă la temperatura fermentării (30±2) °C

şi se îndeaptă în vasul pentru fermentare.

7.3.7 Însămînţarea şi fermentarea amestecului combinat Procesul de fermentare amestecului combinat se efectuează în rezervoare cu pereţi duble

a vasului cu malaxor pentru amestecarea produsului cu viscozitatea ridicată.

Înainte de a introduce în amestec maia bacteriană se amestecă bine pînă la consistenţă

omogenă. Maia bacteriană se introduce în amestec prin scurgere liberă sau prin pompa simultan

cu amestec sau imediat după introducerea amestecului în rezervor. Amestecul în timpul

introducerii maielei se amestecă minuţios.

Volumul maielei bacteriene la coraportul volumului amestecului alcătuieşte 5-10 %.

Porţiune optimală a maielei bacteriene se determină în dependenţă de activitatea ei, condiţii de

producere, sezon.

Amestecul combinat însămînţat se amestecă timp de 10-15 minute. Amestecarea repetată

se efectuează peste 1-1,5 ore după ce amestecul se lasă pentru fermentare.

Amestecul se fermentează la temperatura (30±2) °C pînă la formarea şi atingerea

acidităţii de (60±5) °T, durata procesului de fermentare nu trebuie să depăşească 10 ore.

7.3.8 Amestecarea amestecului fermentat După expirarea termenului de fermentare se pune în funcţie malaxorul şi amestecul se

amestecă pînă la obţinerea consisteţei uniforme timp de 3-15 minute.

Se admite răcirea amestecului fermentat pînă la temperatura (17±1) °C pompînd apa rece

prin cămaşa rezervorului, dacă turnarea produsului combinat de smîntînă cu soia nu se

Page 215: MICROBIOLOGIE.pdf

215

efectuează imediat după fermentare. În procesul de răcire amestecul se amestecă peste fiecare oră

timp de 3-5 minute.

7.3.9 Turnarea, împachetarea şi marcarea Amestecul fermentat se îndreaptă la împachetare prin scurgere liberă prin conductă.

Se admite alimentare (dare) amestecului cu pompă pentru produse vîscoase.

Ambalarea produsului combinat de smîntînă cu soia se efectuează la automate speciale,

semiautomate pentru dozare şi împachetare produselor vîscose.

Durata ambalării amestecului fermentat dintr-un volum nu trebuie să fie mai mult de 4

ore.

Împachetarea şi marcarea produs combinat de smîntînă cu soia se efectuează, conform

standardului firmei pentru acest produs.

După împachetare smîntîna combinată se îndreaptă la răcirea şi maturizare.

7.3.10 Răcirea şi maturizarea produsului combinat de smîntînă cu soia Produsul se răceşte în camere frigorifice pînă la temperatura 4±2 °C simultan cu răcirea

produsului are loc fermentarea lui. Nu se admite în timpul răcirii şi maturizării amestecarea

produsului combinat de smîntînă cu soia, răcirea şi maturarea produsului în tara de consum

durează timp de 6-12 ore, în tara de transport timp de 12-48 ore.

După răcirea şi maturizare a produsului procesul tehnologic se socoate finisat şi produs

este gata pentru realizare.

7.4 Metoda termostatică 7.4.1 Procesul tehnologic de producere a produsului combinat de smîntînă cu soia prin

metoda termostatică constă din următoarele operaţii:

- recpţionarea, pregătirea şi păstrarea meteriei prime;;

- separarea laptelui;

- normalizarea smîntînii dulci, alcătuirea amestecului combinat;;

- încălzirea amestecului normalizat;;

- pasteurizarea, omogenizarea şi răcirea amestecului combinat pînă la

temperatura fermentării;;

- însămînţarea;;

- amestecarea;

- turnarea, ambalarea şi marcarea;;

- fermetarea produsului;

- răcirea şi maturarea produsului.

Page 216: MICROBIOLOGIE.pdf

216

7.4.2 Recepţionarea materiei prime, separarea laptelui, normalizarea, pasteurizarea,

omogenizarea, răcirea, însămînţarea se efectuează, confo rm p.6.3.2-6.3.7 instrucţiunii prezente.

7.4.3 Amestecul însămînţat se agită timp de 10-15 minute şi imediat se îndreaptă la turnare.

7.4.4 Turnare, ambalare în ambalaj de desfacere şi marcarea

Amestecul însmînţat se toarnă cu ajutorul instalaţiei automate de turnare-împachetare.

În procesul de turnare amestecul fermentat se agită la fiecare 30-40 minute timp de 3-5

minute. Durata turnării amestecului fermentat dintr-un rezervor nu trebuie să depăşească 2 ore.

Ambalarea şi marcarea se efectuează, conform cerinţelor standardului firmei asupra

acestui produs.

După ambalare amestecul se introduce pentru fermentare în camera termostatului.

7.4.5 Fermentarea amestecului Amestecul se fermentează la temperatura (30±2) °C pînă la formarea coagulului pînă la

atingerea acidităţii (60±5) °C. Durata procesului de fermentare nu trebuie să depăşească 10 ore.

7.4.6 Răcirea şi maturarea produsului combinat de smîntînă cu soia

Amestecul fermentat se introduce în camera frigorifică pentru răcire pînă la temperatura

(4±2) °C simultan cu răcirea produsului are loc maturarea lui. Durata de răcire şi maturare a

smîntînii combinate în tară de consum alcătuieşte 6-12 ore, în tara de transport 12-48 ore.

După răcirea şi fermentarea produsului procesul tehnologic se consideră teminat, iar

produsul bun pentru realizare.

8 Păstrarea şi transportarea produsului combinat de smîntînă cu soia

8.1 Termenul de valabilitate a produsului la păstrare în camere frigorifice la temperatura

de la 2 pînă la 6 qC, max. 72 ore, inclusiv la întreprindere producătoare, max. 36 ore din

momentul finalizării procesului tehnologic.

Termenul de realizare a produsului nu mai mult de 5 zile din momentul finisării

procesului tehnologic prin respectarea cerinţelor de păstrare.

8.2 Transportarea produsului trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele standardului de firmă în vigoare.

9. Controlul producţiei

9.1 Fiecare lot de produs se evaluează, conform indicilor fizico-chimici.

9.2 Controlul tehnologic şi microbiologic al materiei prime şi producţiei finale se

îndeplineşte de labotatorul acreditat al întreprinderii – producătoare în conformitate cu

instrucţiunea în vigoare privind controlul tehnologic la întreprinderile din industria laptelui,

Page 217: MICROBIOLOGIE.pdf

217

instrucţiei privind controlul microbiologic de producere la întreprinderile din industria laptelui şi

standardelor la metodele de control, enumerate în standardul firmei pentru smîntîna combinată.

Caracteristicele microbiologice se determină odată în 10 zile, precum şi la cererea

organizaţiilor de control.

Analiza prezenţei microorganismelor patogene se efectuează conform GOST 30519 şi

GOST 30347 de organele de Serviciul de stat de supravegherea a sănătăţii Publice al Republicii

Moldova în modalitatea aprobată – odată în lună.

9.3 Toate informaţiile cu privire la produsul se înregistrează în jurnalul tehnologic,

conform formei anexate (Anexa 3)

9.4 Lista utilajului de bază se anexează (anexa 4)

9.5 Instrucţiunea pentru reglare automată a procesului tehnologic se efectuează conform

indicilor nominale a parametrilor tehnologice, indicate în instrucţiunea tehnologică în vigoare.

10. Cerinţe privind securitatea de producere şi protecţia mediului înconjurător 10.1 Procesul tehnologic de fabricare a produsului trebuie să se efectuieue în

confomitate cu cerinţele privind securitatea de producere conform GOST 12.1.004, GOST

12.1.005, GOST 12.1.019, GOST 12.1.030, GOST 12.2.003, GOST 12.3.002.

10.2 Utilajul, aparatura trebuie să fie amplasate în aşa mod ca sa fie asigurat fluxul

procesului tehnologic şi accesul liber la utilaj.

10.3 Utilajul tehnologic, aparatura, inventarul, vesela şi ambalajele trebuie să fie

fabricate din materiale admise de Serviciul de Stat de Supraveghere a Sănătăţii Publice al

Republicii Moldova pentru contact cu produsele alimentare.

Suprafeţele utilajului, inventarului, veselei trebuie să fie netede fără fisuri, uşor să se

supună curăţirei.

10.4 Fiecare lucrător al întreprinderii trebuie să treacă instructajul privind tehnica

securiţatii cu înscriere în registrul special.

10.5 Cerinţele privind protecţia mediului înconjurător – în conformitate cu GOST

17.1.3.13, GOST 17.2.3.02, San PiN 2.1.6.575, San PiN 42-128-4690; limitele admisibile ale

concentraţiilor de substanţe poluante în atmosfera aerului centrelor populate nr.3086,

Regulamentul igienic nr.06.6.3.23

Page 218: MICROBIOLOGIE.pdf

11 Cerinţe sanitar-igienice

11.1 Procesul tehnologic de fabricare a produsul trebuie să se efectuieze în conformitate

cu condiţiile Normei sanitară veterinară, aprobată prin ordinul nr.173 din 14.07.2006 a

Ministerului Agriculturii şi Industrie i Alimentare.

11.2 Tratament sanitar.

Spălarea utilajului se efectuază conform instrucţiunilor în vigoare privind spălarea şi

exploatarea utilajului.

Substanţele de spălare şi dezinfectare trebuie să fie autorizate de Serviciul de stat de

supravegherea a sănătăţii Publice al Republicii Moldova.

După finalizarea tratamentului sanitar se efectuează zilnic:

- controlul vizual - se controlează calitatea de curăţire a utilajului şi inventarului de

murdării;;

- controlul calităţii spălarii şi dezinfectării (privind alcalinitate reziduală) a utilajului şi

inventarului se efectuează nemijlocit în secţie cu ajutorul fişiei de hîrtie de turnesol sau în testele

de sanitaţie de pe utilaj cu ajutorul fenolftaleinei.

Calitatea spălării utilajului se determină prin analize microbiologice ale testelor de

sanitaţie de pe fiecare unitate de utilaj tehnologic, inventar, ambalalaj, încăperi, hăinele şi mîinile

muncitorilor şi se efectuează minimum o dată în 10 zile.

11.3 Igiena individuală

Fiecare muncitor trebuie să respectă regulile de igienă individuală, cerinţele tehnologice

şi sanitare la sectorul lui, trebuie să controleze starea locului de lucru, trebuie să aibă cartela

medicală individuală cu notarea datelor analizelor necesare, permisiunea de-a lucra şi

examinările medicale efectuate în termenele stabilite.

Schimbul hainelor sanitare se efectuează zilnic şi pe măsură murdării.

Este înterzis întrarea în secţiile de producere fără hainele sanitare sau hainele speciale

pentru lucru afară.

Page 219: MICROBIOLOGIE.pdf

Anexa 1 Schema tehnologică de producerea produsului combinat de smîntînă cu soia

Recepţionarea, pregătirea şi păstrarea materiei prime t=0-10 °C Lapte de vacă integral Extract proteic de soia

Separarea laptelui t=40-45 °C

Normalizarea smîntînii dulci după fracţia masică de grăsime, alcătuirea amestecului combinat

Încălzirea amestecului normalizat pînă la t=40-45 °C

Curăţarea amestecului de la impurităţi mecanice

Încălzirea amestecului normalizat pînă la t=94±2 °C su 86±2 °C

Omogenizarea amestecului la presiune de 8-12 MPa (pentru produs combinat de smîntînă cu soia de 10, 15, 20 % grăsime) şi 7-11 MPa pentru produs combinat de smîntînă cu soia de 25 % grăsime

Expunerea (pasteurizarea) la t=(94±2) °C 30 sec sau la t=(86±2) °C timp de 2-10 min

Răcirea pînă la temperatura fermentării t=(30±2) °C

Fermentarea amestecului: introducerea maielei bacteriene în amestec în cantitate de 5-10 % la

t=(30±2) °C

METODA DE REZERVOR

Fermentarea amestecului la t=(30±2) °C timp de 10 ore

METODA DE TERMOSTAT

Turnarea, împachetarea şi marcarea amestecului, fermentarea amestecului în

tară în camera termostatului la t=(30±2) °C timp de 10 ore

Amestecarea amestecului combinat timp de 3-15 min

Ambalare, împachetare, marcarea la t=(17±1) °C

Răcirea şi maturarea produsului în camera frigorifică la t=(4±2) °C timp de 6 ore-12 ore (pentru produsul în tara de consum) şi 12-48 ore (pentru produsul în tara de transport)

Păstrarea şi transportarea produsului la t=(4±2) °C timp de 72 ore din momentul finisării procesului tehnologic

Page 220: MICROBIOLOGIE.pdf

220

Registrul tehnic (tehnologic) pentru fabricarea produsul combinat de smîntînă cu soia ___________ Data fabricării

Den

umire

a

nr. l

otul

ui

Materia primă Lapte de vacă

integral Smîntînă dulce

de vacă Extract de soia Lapre de vacă degresat Amestecul

combinat normalizat

Pasteurizarea

Omogenizarea

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Den

sitat

ea, k

g/cm

3

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Fracţia masică de substanţă uscată, %

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Den

sitat

ea, k

g/cm

3

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Temperatura, ˚C

Expu

nere

a, m

in

Temperatura, ˚C

Pres

iune

a, M

Pa

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Page 221: MICROBIOLOGIE.pdf

221

Continuarea anexei 2

Însemînţarea Fermentarea

Răcirea şi

amestecarea

Tipu

l am

bala

julu

i

Răcirea şi maturarea

Caracteristica produsului finit

Cheltuieli de

materia primă la 1 tonă de produs

Nr.

certi

ficat

ului

de

calit

ate

Sem

nătura

Notă

Temperatura, ˚C

Aciditatea maielei bacteriene, ˚T

Den

umire

a m

aiel

ei b

acte

riene

Cantitatea de maia bacteriană, kg

Temperatura, ˚C

Dur

ata,

ore

Aciditatea coagulului, ˚T

Dur

ata,

min

Temperatura, ˚C

Temperatura, ˚C

Dur

ata,

ore

Mas

a, k

g

Fracţia masică de grăsime, %

Aciditatea, ˚T

Reacţia la fosfatază

Aspect exterior şi consistenţa

Gust şi m

iros

Cul

oare

a

De

fact

o

Nor

ma

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Page 222: MICROBIOLOGIE.pdf

222

Anexa 3

Lista utilajului de bază pentru fabricarea produsului combinat de smîntînă cu soia

Nr. Denumirea utilajului

1 Vas pentru smîntînă dulce

2 Pompa electrică rotativă

3 Instlaţia de răcire-pateurizare lamelară

4 Instalaţia de pasteurizare tubulară

5 Omogenizator

6 Vasul pentru fermentarea smîntînii dulci

7 Agreagat de pompare electrică

8 Automat pentru preambalare

9 Instalaţia pentru pregătirea maieleli de producere

10 Contor pentru lapte (instalaţia pentru recepţionarea laptelui după cantitate)

11 Instalaţia pentru restabilirea laptelui praf

12 Pompă centrifugală

13 Rezervor pentru lapte

14 Pompă dozator pentru maia bacteriană

15 Termostat

Page 223: MICROBIOLOGIE.pdf

ANEXA B (informativă)

TRADUCEREA AUTENTICĂ A PREZENTEI INSTRUCŢIUNI TEHNOLOGICE

ÎN LIMBA RUSĂ

Начало перевода

1. Область применения Настоящая технологическая инструкция распространяется на комбинированный

сметано-соевый продукт, вырабатываемую из нормализованной по массовой доли

молочного жира пастеризованной смеси коровьих сливок и экстракта соевого белка,

путем сквашивания их закваской из чистых культур молочнокислых бактерий,

предназначенную для использования в пищу.

Настоящая технологическая инструкция содержит следующие приложения:

Приложение 1 – Технологическая схема производства комбинированного сметано-

соевого продукта

Приложение 2 – Технологический (технический) журнал по производству

комбинированного сметано-соевого продукта

Приложение 4 – перечень основного оборудования для производства

комбинированного сметано-соевого продукта

2 Нормативные ссылки Нормативные ссылки – согласно SF 40545881-001:2009 глава 2, со следующими

дополнениями:

ГОСТ 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная

безопасность. Общие требования

ГОСТ 12.01.005-88 Система стандартов безопасности труда. Общие санитарно-

гигиенические требования к воздуху рабочей зоны

ГОСТ 12.01.019-79 Система стандартов безопасности труда. Электробезопасность.

Общие требования

ГОСТ 12.1.030-81. Система стандартов безопасности труда. Электробезопасность.

Защитное заземление. Зануление. Система стандартов безопасности труда

ГОСТ 12.2.003-91 Система стандартов безопасности труда. Система стандартов

безопасности труда

Page 224: MICROBIOLOGIE.pdf

224

ГОСТ 12.3.002-75 Система стандартов безопасности труда. Процессы

производственные. Общие требования безопасности

ГОСТ 17.1.3.13-86 Охрана природы. Гидросфера. Общие требования к охране

поверхностных вод

ГОСТ 17.2.3.02-78 Охрана природы. Атмосфера. Правила установления

допустимых выбросов вредных веществ промышленными предприятиями

Сан ПиН 2.1.6.575-96 Санитарные правила по защите атмосферного воздуха от

выбросов вредных веществ, утвержденные Министерством Здравоохранения Российской

Федерации 28.03.1997 и ратифицированные Министерством Здравоохранения Республики

Молдова приказом nr.03-00 от 06.08.2001

Сан ПиН 42-128-4690-88 Санитарные правила содержания территорий населенных

мест, утвержденные Министерством Здравоохранения СССР 05.08.1988 и

ратифицированные Министерством Здравоохранения Республики Молдова приказом nr.

232 от 02.07.1992

Предельно допустимые концентрации загрязняющих веществ в атмосферном

воздухе населенных мест, утвержденные Министерством Здравоохранения СССР 3086

от 27.08.1984 и ратифицированные Министерством Здравоохранения Республики

Молдова приказом nr. 232 от 02.07.1992

Гигиенический регламент „Охрана водоемов от загрязнения” nr. 06.6.3.23,

утвержденные Министерством Здравоохранения Республики Молдова 03.07.1997

Приказ 173 от 14.07.2006 „Приказ об утверждении Ветеринарно-санитарных

правил производства и реализации сырого молока, пищевого молока, прошедшего

термическую обработку, и пищевых продуктов на основе молока” // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova . 54, пар. 216 от 20 апреля 2007

3. Классификация 3.1 В зависимости от соотношения молочного и соевого сырья используемые

для производства, комбинированный сметано-соевый продукт вырабатывают следующих

видов:

с массовой долей соевого экстракта 30 %;;

с массовой долей соевого экстракта 50 %.

3.2 В зависимости от массовой доли жира комбинированный сметано-соевый

продукт вырабатывают в следующем ассортименте:

10 %- ной жирности;;

Page 225: MICROBIOLOGIE.pdf

225

15 %-ной жирности;;

20 % -ной жирности.

4 Требования к сырью и материалам

4.1 Требования к сырью и материалам

4.1.1 Для выработки комбинированного сметано-соевого продукта используют

следующее сырье и материалы:

- молоко коровье заготовляемое не ниже второго сорта по SM 104 и

соответствующее Приказу 159 от 7.07.2006;;

- молоко коровье обезжиренное кислотностью не более 20°Т, плотностью не

менее 1030 kg/m3, без посторонних привкусов и запахов, полученное путем сепарирования

молока коровьего не ниже второго сорта по SM 104;

- закваску бактериальную для сметаны по действующей нормативной

документации или импортного производства, разрешенную Государственной службой по

надзору над публичным здоровьем Республики Молдова;;

- экстракт белковый соевый по S0 184;

- воду питьевую согласно Санитарным нормам по качеству питьевой воды,

утвержденным Постановлением Правительства Республики Молдова 15.06.07, приказом

934.

Допускается использование сырья и материалов по другой действующей

нормативной документации или импортного производства, имеющих гигиенический

сертификат Минздрава Республики Молдова и сертификат соответствия SNC MD с

характеристиками не ниже вышеуказанных.

4.2 Каждая партия сырья и упаковочных материалов, поступающая для производства

комбинированного сметано-соевого продукта, должна иметь установленной формы

документ о качестве с указанием показателей безопасности, сроков годности и условий

хранения, а получаемая по импорту – и гигиенический сертификат, выданный

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова.

Каждая партия сырья животного происхождения как отечественная, так и

поступающая по импорту, должна иметь ветеринарный сертификат, выданный

Государственной территориальной санитарно - ветеринарной службой, а получаемая по

импорту – еще должна быть авторизована Санитарно-ветеринарным Агентством по

безопасности продуктов животного происхождения после проведения сертификации в

национальной системе.

Page 226: MICROBIOLOGIE.pdf

226

4.3 На переработку не допускается сырье, в котором остаточное количество

пестицидов, антибиотиков, содержание токсичных элементов, гормональных препаратов и

микотоксинов превышает предельно допустимые уровни, установленные требованиями

Сан ПиН 2.3.2.560.

5Характеристика готовой продукции

5.3 Характеристики продукта 5.1.2 Органолептические показатели – по таблице 1

Таблица 1 Наименование

показателей Характеристики

Консистенция и

внешний вид

Однородная в меру густая масса. Вид глянцевый. Допускается

недостаточно густая, слегка вязкая, наличие единичных

пузырьков воздуха, незначительная крупчатость

Вкус и запах Чистый, кисломолочный, без посторонних привкусов и запахов.

Допускается слабовыраженные привкус и аромат сои

Цвет От белого до кремового, равномерный по всей массе

5.2.2 Физико-химические показатели – по таблице 2

Таблица 2

Наименование показателей

Нормы для сметаны с массовой

долей молочного жира Методы испытания

10 % 15 % 20 %

Массовая доля молочного

жира, %, не менее 10,0 15,0 20,0

ГОСТ 5867

ГОСТ Р 51471

Массовая доля сухих веществ,

%, не менее 3,6 3,6 3,6 ГОСТ 3626

Массовая доля белка, %, не

менее 3,0 2,9 2,8 ГОСТ 23327

Кислотность, qТ 60-90 60-90 60-90 ГОСТ 3624

Температура при выпуске с

предприятия, qС, не более 6 6 6 ГОСТ 3622

Реакция на фосфатазу Не допускается ГОСТ 3623

Page 227: MICROBIOLOGIE.pdf

227

5.2.3 Микробиологические показатели – по таблице 3

Таблица 3 Наименование показателей Нормы Метод испытаний

Количество жизнеспособных

молочнокислых микроорганизмов, КОЕ, в

1g продукта, не менее

1×107 ГОСТ 10444.11

Бактерии группы кишечных палочек

(колиформы) в 0,001g продукта Не допускается ГОСТ 9225

Патогенные микроорганизмы, в т.ч.

сальмонеллы в 25 см3 продукта

Не допускается ГОСТ 30519

Staphylococcus aureus в 1 см3 продукта Не допускается ГОСТ 30347

Bacillus cereus в 0,1 г продукта Не допускается ГОСТ 10444.8

Дрожжи и плесневые грибы в 1 г продукта Не допускается ГОСТ 10444.12

5.2.4 Показатели безопасности – по таблице 4

Таблица 4 Наименование показателя Норма Метод испытаний

Массовая доля, мг/кг, не более

свинца 0,1

ГОСТ 26932 или ГОСТ 30178

или ГОСТ 30538 или

SM GOST Р 51301

кадмия 0,03

ГОСТ 26933 или ГОСТ 30178

или ГОСТ 30538 или

SM GOST Р 51301

мышьяка 0,05 ГОСТ 26930 или

ГОСТ 30538

меди 1,0 ГОСТ 26927

цинка 5,0

ГОСТ 26931 или

ГОСТ 30178 или

SM GOST Р 51301

ртути 0,005

ГОСТ 26934 или

ГОСТ 30178 или

SM GOST Р 51301

Афлаиоксина В1 0,0035 МУ 4082

Page 228: MICROBIOLOGIE.pdf

228

Уреаза, единицы рН Не допускается S0 184, пункт 6.10

Ингибитор трипсина, единицы

активности/мг, не более

0,35 S0 184, пункт 6.9

Примечание: нормы продукта рассчитаны математически

6 Расход сырья, основных материалов, тары и вспомогательных материалов

6.1 Расход сырья и основных материалов на выработку 1т комбинированного

сметано-соевого продукта учитывают в соответствии с приведенными рецептурами и

фактическими потерями, но не более действующих норм расхода и предельно допустимых

потерь сырья и жира, утвержденных приказами Министерства мясной и молочной

промышленности СССР от 29.11.79г. 247 и от 21.05.80г. 115 и ратифицированных

Минздравом Республики Молдова.

6.2 Расход вспомогательных материалов, химикатов, тары и упаковочных

материалов на выработку 1т комбинированного сметано-соевого продукта, упакованных в

стаканчики из полистирола или других материалов, разрешенных к применению

Государственной службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова,

учитывают по фактическим затратам, но не более норм, утвержденных приказом

Минмясомолпрома СССР от 30.12.80г. 290 и от 29.12.78г. и ратифицированных

Минздравом Республики Молдова.

6.3 Расход этилового спирта на проведение микробиологических и химических

анализов, учитывают в соответствие с фактическими затратами, но не более норм,

утвержденных Минмясомолпромом СССР от 28.12.89г. и ратифицированных Минздравом

Республики Молдова.

6.4 Типовые рецептуры на сметану в таблице 5.

Page 229: MICROBIOLOGIE.pdf

Таблица 5 Типовые рецептуры для комбинированного сметано-соевого продукта 10-ой % жирности

*СОМО – сухой обезжиренный молочный остаток **м.д.ж. –массовая доля жира

Наименование сырья 50:50 70:30 Количество сырья (кг)

Жир, % *СОМО, % Количество сырья (кг)

Жир, % СОМО, %

Сливки, **м.д.ж.-35% СОМО -5,4 % 29,3 10,0 1,5 29,9 10,0 1,5

Соевый экстракт, м.д.ж.-0,5 % 50,0 - 1,4 30,0 - 0,7 Закваска (5 %), СОМО-9 % 5,0 - 0,5 5,0 - 0,5

Обезжиренное молоко, м.д.ж.-0,05 %, СОМО-9 %

15,7 - 3,0 35,1 - 4,4

ИТОГО: 100 10 6,4 100 10 7,1

Page 230: MICROBIOLOGIE.pdf

Типовые рецептуры для комбинированного сметано-соевого продукта 15-ой % жирности

Наименование сырья 50:50 70:30

Количество

сырья (кг)

Жир, % СОМО, % Количество

сырья (кг)

Жир % СОМО,

%

Сливки, м.д.ж.-35% СОМО -5,4 % 42,2 15,0 2,3 28,1 15,0 2,3

Соевый экстракт, массовая доля

жира-0,5 % 50,0 - - 30,0 - -

Закваска (5 %), СОМО-9 % 5,0 - 0,5 5,0 - 0,5

Обезжиренное молоко, м.д.ж.-0,05

%, СОМО-9 % 2,8 - 0,9 36,9 - 2,7

ИТОГО: 100 15 3,7 100 15 5,5

Page 231: MICROBIOLOGIE.pdf

Типовые рецептуры для комбинированного сметано-соевого продукта 20-ой % жирности

Наименование сырья 70:30

Количество сырья (кг) Жир % СОМО, %

Сливки, м.д.ж.-35% СОМО -5,4 % 56,6 20,0 3,1

Соевый экстракт, м.д.ж.-0,5 % 30,0 - 0,45

Закваска (5 %), СОМО-9 % 5,0 - 0,5

Обезжиренное молоко, м.д.ж.-0,05 %, СОМО-9 % 8,4 - 2,6

ИТОГО: 100 20 6,65

Page 232: MICROBIOLOGIE.pdf

7 Технологический процесс

7.1 Комбинированный сметано-соевый продукт вырабатывают с соблюдением

действующих санитарных правил для предприятий молочной промышленности Сан ПиН

2.3.4.551.

7.2 Комбинированный сметано-соевый продукт вырабатывают резервуарным и

термостатным способами. Производство сметаны комбинированной резервуарным

способом позволяет ускоренную технологию.

7.3 Резервуарный способ

7.3.1 Технологический процесс производства комбинированного сметано-

соевого продукта резервуарным способом состоит из следующих операций:

приемка, подготовка и хранение сырья;;

сепарирование молока;;

нормализация коровьих сливок, составление комбинированной

смеси;;

подогрев нормализованной смеси;;

пастеризация, гомогенизация и охлаждение комбинированной смеси

до температуры заквашивания;;

заквашивание и сквашивание комбинированной смеси;;

перемешивание сквашенной смеси;;

розлив, упаковка и маркировка;;

охлаждение и созревание комбинированного сметано-соевого

продукта.

7.3.2 Приемка, подготовка и хранение сырья

Молоко коровье, соевый экстракт принимают по массе и качеству, установленному

аттестованной лабораторией предприятия-изготовителя.

7.3.3 Сепарирование молока

Коровье молоко сепарируют, соблюдая правила, предусмотренные технической

инструкцией по эксплуатации сепараторов.

Сливочный винт сепаратора следует отрегулировать так, что бы массовая доля

жира в получаемых сливках была равна необходимой в соответствии с технологическими

Page 233: MICROBIOLOGIE.pdf

233

расчетами для данного вида вырабатываемого комбинированного сметано-соевого

продукта.

7.3.4 Нормализация сливок Сливки нормализируют по массовой доле молочного жира путем смешивания:

сливки с более высокой массовой долей жира, обезжиренное коровье молоко, экстракт

соевого белка.

7.3.5 Составление комбинированной смеси Требуемую жирность нормализированных сливок устанавливают в зависимости от

нормы вносимой закваски и вида молока, на котором она приготовлена (обезжиренное) от

количества и массовой доли жира соевого экстракта.

Расчет производят по формулам:

(1)

где: Жсл – массовая доля жира нормализованных сливок, %;;

Жпр – массовая доля жира в готовом продукте, %;;

Кз – количество вносимой закваски, кг;;

Жз – массовая доля жира в закваске, %;;

Ксэ – количество вносимого соевого экстракта или молока, кг;;

Жсэ – массовая доля жира соевого экстаркта или молока, %.

(2)

где Коб – количество обезжиренного молока, кг;;

Ксм – количество нормализированных сливок (смеси), кг;;

Жсл – массовая доля жира исходных сливок, %

Жсм – массовая доля жира нормализованных сливок (смеси), вычисленная по

формуле (1);;

Жоб – массовая доля жира обезжиренного молока, %.

(3)

Page 234: MICROBIOLOGIE.pdf

234

где

Окс – содержание сухих обезжиренных веществ в комбинированной смеси, %;;

Кн.сл – количество нормализованных сливок, кг;;

Он.сл – содержание сухих обезжиренных веществ в нормализованных сливках, %;;

Ксэ – количество соевого экстракта или молока, кг;;

Осэ – содержание сухих обезжиренных веществ в соевом экстракте, %;;

Кз – количество вносимой закваски, кг;;

Оз – содержание сухих обезжиренных веществ в молоке закваски, %.

7.3.6 Пастеризация, гомогенизация и охлаждение до температуры

заквашивания Нормализированную комбинированную смесь пастеризуют при температуре (94±2)

qС с выдержкой 20 сек. или при температуре (86±2) qС с выдержкой 2-10 мин.с целью

получения продукта с более однородной, гомогенной консистенцией рекомендуется

проводить гомогенизацию при температуре пастеризации. В зависимости от массовой

доли жира гомогенизацию проводят в следующих режимах:

для комбинированного сметано-соевого продукта 10, 15, 20 %-ной жирности при

давлении 8-12МПа;;

для комбинированного сметано-соевого продукта 25 %-ной жирности – при

давлении 7-11 Мпа.

При производстве комбинированного сметано-соевого продукта всех видов

допускается производить физическое созревание сливок. Для этого смесь после

пастеризации охлаждают до температуры (4±2) qС, выдерживают при этой температуре 1-

2 часа, затем медленно подогревают до температуры заквашивания, которая не должна

превышать в этом случае 30 qС.

Пастеризованную гомогенизированную смесь охлаждают до температуры

заквашивания (30±2) qС и направляют в емкость для сквашивания.

7.3.7 Заквашивание и сквашивание комбинированной смеси Процесс заквашивания и сквашивания комбинированной смеси осуществляют в

резервуарах в двустенных емкостях с мешалкой для перемешивания продукта

повышенной вязкости.

Перед внесением в смесь закваску тщательно перемешивают до однородной

консистенции. Закваску подают в смесь самотеком или насосом одновременно с подачей

Page 235: MICROBIOLOGIE.pdf

235

смеси или сразу же после наполнения резервуара смесью. Смесь в момент внесения

закваски тщательно перемешивают.

Объемная доля закваски, приготовленной на пастеризованном или

стерилизованном молоке, по отношению к объему смеси составляет 5-10 %. Оптимальную

долю закваски устанавливают в зависимости от её активности, условий производства,

сезонности.

Заквашенную комбинированную смесь перемешивают в течении 10-15 мин.

Повторное перемешивание производят спустя 1-1,5 ч, после чего смесь оставляют в покое

для сквашивания.

Смесь сквашивают при температуре (30±2) qС до образования и достижения

кислотности (60±5) qЕ. длительность процесса сквашивания не должна превышать 10ч.

7.3.8 Перемешивание сквашенной смеси По окончании процесса сквашивания включают мешалку резервуара и смесь

перемешивают до получения однородной консистенции в течение 3-15 мин.

Допускается охлаждение сквашенной смеси до температуры (17±1) qС путем

подачи ледяной воды в рубашку емкости, если розлив сметаны осуществляется не сразу

после сквашивания. В процессе охлаждения смесь перемешивают каждый час в течении 3-

5 мин.

7.3.9 Розлив, упаковка и маркировка

Сквашенную смесь направляют на фасовку самотеком по трубопроводу.

Допускается подача смеси насосом для вязких продуктов.

Фасовку сквашенной смеси производят на автоматах, полуавтоматах для

дозирования и упаковки вязких продуктов.

Продолжительность фасовки сквашенной смеси из одной емкости должна быть не

более 4 ч.

Упаковку и маркировку комбинированного сметано-соевого продукта

осуществляют в соответствии с техническими условиями на это продукт.

После упаковки комбинированный сметано-соевый продукт направляют на

охлаждение и созревание.

Page 236: MICROBIOLOGIE.pdf

236

7.3.10 Охлаждение и созревание комбинированного сметано-соевого продукта

Комбинированный сметано-соевый продукт охлаждают в холодильных камерах до

температуры (4±2) qС. Одновременно с охлаждением продукта происходит его

созревание. Перемешивать комбинированный сметано-соевый продукт во время

охлаждения и созревания не допускается. Охлаждение и созревание комбинированного

сметано-соевого продукта в потребительской таре длится 6-12 ч., в транспортной таре 12-

48 часов.

После охлаждения и созревания комбинированного сметано-соевого продукта

технологический процесс считается законченным, и продукт готов к реализации.

7.4 Термостатный способ

7.4.1 Технологический процесс производства комбинированного сметано-

соевого продукта термостатным способом состоит из следующих операций:

приемка, подготовка и хранение сырья;;

сепарирование молока;;

нормализация коровьих сливок, составление комбинированной смеси;;

подогрев нормализированной смеси;;

пастеризация, гомогенизация и охлаждение комбинироанной смеси до

температуры заквашивания;;

закваштвание;;

перемешивание;;

розлив, упаковка и маркировка;;

сквашивание смеси;;

охлаждение и созревание сметаны.

7.4.2 Приемку сырья, сепарирование молока, нормализацию,

пастеризацию, гомогенизацию, охлаждение, заквашивание проводят в соответствие с пп.

6.3.2 - 6.3.7 настоящей инструкции.

7.4.3 Заквашенную смесь перемешивают в течение 10-15 мин. и

немедленно направляют на розлив.

7.4.4 Розлив, упаковка и маркировка

Заквашенную смесь разливают на розливочно-укупорочных автоматах.

Page 237: MICROBIOLOGIE.pdf

237

В процессе розлива заквашенную смесь перемешивают через каждые 30-40 мин.

в течение 3-5 мин. Продолжительность розлива заквашенной смеси из одной емкости

должна быть не более 2 ч.

Упаковку и маркировку осуществляют в соответствии с требованиями стандарта

фирмы на этот продукт.

После упаковки комбинированный сметано-соевый продукт направляют в

термостатную камеру для сквашивания.

7.4.5 Сквашивание смеси

Смесь сквашивают при температуре (30±2) qС до образования сгустка и

достижения кислотности (60±5) qТ. Длительность процесса сквашивания не должна

превышать 10 ч.

7.4.6 Охлаждение и созревание комбинированного сметано-соевого продукта

Сквашенную смесь направляют в холодильную камеру для охлаждения до

температуры (4±2) qС. Одновременно с охлаждением продукта происходит его

созревание. Продолжительность охлаждения и созревания комбинированного сметано-

соевого продукта составляет для комбинированного сметано-соевого продукта в

потребительской таре 6-12 ч., в транспортной таре – 12-48 ч.

После охлаждения и созревания комбинированного сметано-соевого продукта

технологический процесс считается законченным, и продукт готов к реализации.

8 Хранение и транспортирование комбинированного сметано-соевого продукта 8.1 Срок годности комбинированного сметано-соевого продукта при хранении в

холодильных камерах при температуре от 2°С до 6°С - не более 72 часов с момента

окончания технологического процесса, в том числе на предприятии-изготовителе не более

36 часов с момента окончания технологического процесса.

Срок реализации продукта не более 5 суток с момента окончания

технологического процесса при соблюдении требований при хранении.

8.2 Транспортирование комбинированного сметано-соевого продукта должно

производиться в соответствие с требованиями действующего стандарта.

Page 238: MICROBIOLOGIE.pdf

238

9 Контроль производства

9.1 Каждую партию комбинированного сметано-соевого продукта оценивают по

органолептическим, физико-химическим показателям.

9.2 Технологический и микробиологический контроль сырья и готовой

продукции осуществляет аттестованная лаборатория предприятия-изготовителя в

соответствии с действующими инструкцией по технологическому контролю на

предприятиях молочной промышленности, инструкцией по микробиологическому

контролю производства на предприятиях молочной промышленности и стандартами на

методы контроля, перечисленными в стандарте на данный продукт.

Микробиологические показатели определяют 1 раз в 10 дней, а также по

требованию контролирующей организации.

Анализ на наличие патогенных микроорганизмов проводится по ГОСТ 30519 и

ГОСТ 30347 органами Государственной службой по надзору над публичным здоровьем

Республики Молдова в утвержденном порядке – 1 раз в месяц.

9.3 Все данные по производству комбинированного сметано-соевого продукта

записывают в технический (технологический) журнал по прилагаемой форме (приложение

3).

9.4 Перечень основного оборудования прилагается (приложение 4).

9.5 Установку заданий систем автоматического управления технологическими

процессами производят по номинальным значениям технологических параметров,

указанных в настоящей технологической инструкции.

10. Требования по безопасности производства и защите окружающей среды

10.1 Технологический процесс производства продукта должен осуществляться в

соответствии с требованиями по безопасности производства согласно ГОСТ 12.1.004,

ГОСТ 12.1.005, ГОСТ 12.1.019, ГОСТ 12.1.030, ГОСТ 12.2.003, ГОСТ 12.3.002.

10.2 Оборудование, аппаратура должны быть установлены таким образом, чтобы

обеспечивать поток технологического процесса и свободный доступ к оборудованию.

10.3 Технологическое оборудование, аппаратура, инвентарь, посуда и упаковочные

материалы должны быть изготовлены материалов разрешенных для контакта с пищевыми

продуктами Государственной Службой по Надзору за Публичным Здоровьем Республики

Молдова.

Page 239: MICROBIOLOGIE.pdf

239

Поверхности оборудования, инвентаря, посуды должны быть гладкими без трещин,

легко поддающиеся мойки.

10.4 Каждый работник предприятия должен проходить инструктаж касающийся

технике безопасности с записью в специальный журнал.

10.5 Требования по защите окружающей среды – согласно ГОСТ 17.1.3.13, ГОСТ

17.2.3.02, Сан ПиН 2.1.6.575, СанПиН 42-128-4690; предельно допустимые концентрации

загрязняющих веществ в атмосфере воздуха населенных центров nr.3086, Гигиенический

регламент nr.06.6.3.23

11 Санитарно – гигиенические требования

11.1 Технологический процесс производства продукта осуществляется в

соответствии с санитарными правилами для предприятий производства продуктов из яиц

согласно Санитарным Нормам утвержденным Приказом 173 от 14.07.2006

11.2 Санитарная обработка

Мойка оборудования осуществляется в соответствии с действующими

инструкциями по мойке и эксплуатации оборудования.

Моющие и дезинфицирующие средства должны быть разрешены Государственной

службой по надзору над публичным здоровьем Республики Молдова.

После проведения санитарной обработки ежедневно производится:

- визуальный контроль. При этом выявляется качество очистки оборудования и

инвентаря от загрязнений;;

- контроль качества мойки и дезинфекции (остаточная щелочность) оборудования и

инвентаря производится непосредственно в цехе при помощи индикаторной лакмусовой

бумажки или в смывах с оборудования при помощи фенолфталеина.

Качество мойки оборудования определяется микробиологическим анализом

смывов с каждой единицы технологического оборудования, инвентаря, тары, помещений,

одежды и рук работающих и проводится не реже одного раза в 10 дней.

11.3 Личная гигиена

Каждый работник должен выполнять правила личной гигиены, технологические и

санитарные требования на своем участке, следить за состоянием рабочего места, иметь

личную медицинскую книжку с отметками в ней о сдаче санитарного минимума, допуска

к работе и прохождения в установленный срок медосмотра.

Смена санитарной одежды производится ежедневно и по мере загрязнения.

Page 240: MICROBIOLOGIE.pdf

240

Запрещается входить в производственные цеха без санитарной одежды или

спецодежды для работы на улице.

Page 241: MICROBIOLOGIE.pdf

241

Приложение 1 Технологическая схема производства комбинированного сметано-соевого

продукта Приемка, подготовка и хранение сырья t=0-10 °C

Молоко цельное коровье Экстракт соевого белка

Сепарирование молока t=40-45 °C

Нормализация сливок по массовой доле жира, составление комбинированной смеси

Подогрев нормализованной смеси t=40-45 °C

Очистка смеси от механических примесей

Подогрев нормализированной смеси до t=94±2 °C или 86±2 °C

Гомогенизация смеси при давлении 8-12 MPa (для комбинированного сметано-соевого продукта 10, 15, 20 % -ной жирности) и 7-11 MPa для комбинированного сметано-соевого

продукта 25 % жирности

Выдержка (пастеризация) t=(94±2) °C 20 с или при t=(86±2) °C 2-10 мин

Охлаждение до температуры заквашивания t=(30±2) °C

Заквашивание смеси: внесение закваски в смесь в количестве 5-10 % при t=(30±2) °C

РЕЗЕРВУАРНЫЙ МЕТОД

Сквашивание смеси t=(30±2) °C в течение 10 ч

ТЕРМОСТАТНЫЙ МЕТОД

Розлив, упаковка и маркировка заквашенной смеси Сквашивание смеси

в таре в термостатных камерах при t=(30±2) °C в течение 10 ч Перемешивание сквашиной

смеси в течение 3-15 мин

фасовка, упаковка и маркировка сметаны

комбинированной при t=(17±1) °C

Охлаждение и созревание комбинированного сметано-соевого продукта в холодильной камере при t=(4±2) °C в течение 6 -12 ч (для комбинированного сметано-соевого продукта в

потребительской таре) и 12-48 ч (для комбинированного сметано-соевого продукта в транспортной таре)

Хранение и транспортирование комбинированного сметано-соевого продукта при t=(4±2) °C в течение не более 72 ч с момента окончания технологического процесса

Page 242: MICROBIOLOGIE.pdf

242

Приложение 2 Технический (технологический) журнал по производству

комбинированного сметано-соевого продукта на _____________.

Дата выработки

наим

енование

Ном

ер партии

Сырье

Молоко коровье

цельное

Сливки

коровьи

Экстракт соевый Молоко коровье

обезжиренное

Нормализованная

комбинированная

смесь

пастеризация

гомогениз

ация

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Плотность, кг/см

3

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Массовая доля сухих вещ

еств, %

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Плотность, кг/см

3

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Температура, qС

Выдерж

ка, м

ин.

Температура, qС

Давление, МПа

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Page 243: MICROBIOLOGIE.pdf

243

(продолжение)

Сырье

заквашивание сквашивание

Охлажден

ие и

перемеши

ва-ние Вид упаковки Охлажде

-ние и

созрева-

ние

Характеристика готового продукта

Расход

сырья на

1 т

продукт

а качественного

удостоверения

Подпись мастера

прим

ечание

Темп

ература, qС

Кислотность закваски

Наименование закваски

Количество закваски, кг

Темп

ература, qС

Продолж

ительность, ч

Кислотность сгустка, qТ

Продолж

ительность, мин

Темп

ература, qС

Темп

ература, qС

Продолж

ительность, ч

Масса, кг

Массовая доля жира, %

Кислотность, qТ

Реакция на фосфатазу

Внешний вид и консистенция

Вкус и запах

цвет

фактически

По норме

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

Page 244: MICROBIOLOGIE.pdf

244

Приложение 3 Перечень оборудования для производства комбинированного сметано-соевого

продукта

Наименование оборудования

1 Емкость для сливок

2 Электронасос ротационный

3 Пластинчатая пастеризационно-охладительная установка

4 Трубчатая пастеризационная установка

5 Гомогенизатор

6 Емкость для сквашивания сливок

7 Одновинтовый электронасосный агрегат

8 Расфасованный автомат

9 Заквасочная установка

10 Счетчик для молока (установка для приема молока по количеству)

11 Установка для восстановления сухого молока

12 Насос центробежный

13 Резервуар для молока

14 Насос дозатор для закваски

15 Термостат

Конец перевода

Page 245: MICROBIOLOGIE.pdf

245

Anexa 7 Aviz sanitar veterinar nr. 707 eliberat de Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa

Produselor de Origine Animală, din 25.05.2010

Page 246: MICROBIOLOGIE.pdf

246

Anexa 8 Aviz sanitaro-epidemiologic nr. 06a-7/1255 eliberat de Centrul Naţional de Sănătate Publică din

24.06.2010

Page 247: MICROBIOLOGIE.pdf

247

Anexa 9 Aviz nr. 15/1-286 eliberat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din 12.08.2010

Page 248: MICROBIOLOGIE.pdf

248

Anexa 10 Diplomă pentru locul III la conferinţa internaţională „Медикобиологические и

социальные проблемы современного человека”

Page 249: MICROBIOLOGIE.pdf

249

Anexa 11 Certificat de participare la conferinţă ştiinţifico-practică „Качество и безопасность.

Стандарты и тенденции развития современного химического анализа веществ и материалов”

Page 250: MICROBIOLOGIE.pdf

250

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata, Şveţ Svetlana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în

teza de doctor sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz

contrar, urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Şveţ Svetlana ______________ ______________

Data

Page 251: MICROBIOLOGIE.pdf

251

CV AL AUTORULUI

Nume, prenume: ŞVEŢ Svetlana.

Data şi locul naşterii:

30 septembrie 1979, Ucraina, reg.Odesa, r-ul Liubaşovca, s. Poznanca

Studii:

1998-2003 Universitatea Agrară de Stat din Moldova, la specialitatea „Biotehnologii

agricole”

2003-2004 Universitatea Tehnică a Moldovei, masteratul la specialitate „Calitatea şi

securitatea produselor alimentare”

2006-2009 Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, doctorand la specialitatea

„Biotehnologie”.

2007 Cursuri de pregătire în domeniul „Evaluării conformităţii produselor”

Activitatea profesională:

2003 - prezent IP „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”,

cercetător ştiinţific.

Domenii de activitate ştiinţifică: Microbiologie. Biotehnologie. Tehnologie alimenatră.

Specializare în microbiologia produselor alimentare de origine animală

Specializare în domeniul biologiei bacteriilor lactice şi selectării tulpinilor cu proprietăţi

tehnologice valoroase cu destinaţie industrială

Elaborarea procedeelor de cultivare dirijată a bacteriilor lactice destinate utilizării la

fabricarea produselor lactate fermentate.

Elaborarea procedeelor de fabricare a produselor lactate combinate cu proteină de soia.

Lucrări ştiinţifice publicate 31, dintre care:

Articole în reviste recenzate -8, articole în culegeri – 1, dintre care 2 în monoautorat;; Teze ale comunicărilor ştiinţifice-19;

Brevete de invenţie-1.

Page 252: MICROBIOLOGIE.pdf

253

Participări la foruri ştiinţifice internaţionale:

Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică «Пищевые технологии-2005» (Одесса,

2005);; Conferinţa Internaţională „Микробиологические биотехнологии” (Odesa, 2006);;

Conferinţa Internaţională «Мікробні біотехнології» (Одесса, 2006);; ІІІ Conferinţa

Internaţională a tinerilor cercetători şcola-conferinţa «Актуальные аспекты современной

микробиологии» (Москва, 2007);; conferinţa internaţională ştiinţifico-practică

«Перспективные нано- и биотехнологии в производстве продуктов функционального

назначения» (Краснодар, 2007);; Conferinţa Internaţională a tinerilor cercetători, a ediţiilor IV-

VI (Chişinău, 2006-2008); IV Молодежная школа-конференция с международным участием

«Актуальные аспекты современной микробиологии» (Харьков, 2008);; Conferinţa

internaţională tinerilor cercetători şi studenţilor «Медико-биологический и социальные

проблемы современного человека» (Тирасполь, 2007-2008);; VІ conferinţa internaţională

«Современное состояние и перспективы развития микробиологии и биотехнологии»

(Минск, 2008);; ІV conferinţa internaţională a aspiranţilor şi studenţilor «Молодь и поступ

біології» (Львов, 2008);; Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională consacrată

celei de-a 50 aniversări de la fondarea Secţiei de Microbiologie „Probleme actuale ale

microbiologiei şi biotehnologiei” (Chişinău, 2009);; ІV conferinţa internaţională a tinerilor

cercetători «Біологія: від молекули до біосфери» (Харьков, 2009);; ХІІ congres al societăţii

microbiologilor din Ucraina in numele S.N. Vinogradscogo (Ужгород, 2009);; VІІІ conferinţă

internaţională ştiinţifico-practică «Инновационные технологии в пищевой

промышленности» (Минск, 2009);; conferinţa ştiinţifico-practică «Качество и безопасность.

Стандарты и тенденции развития современного химического анализа веществ и

материалов» (Одесса, 2010);; Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Biotehnologia

Microbiologică – domeniu scientointensiv al ştiinţei contemporane” (Chişinău, 2011);; Expoziţia

Internaţională Specializată Food&Drinks (Chişinău, 2007-2010)

Participarea la proiecte ştiinţifice naţionale:

Proiect instituţional (2003-2005) „Elaborarea tehnologiilor de fabricare a produselor

lactate, obţinute prin utilizarea preparatelor bacteriene şi a stabilizatorilor alimentari în baza

materiei prime autohtone” 02.48.04.

Proiect instituţional (2006-2010) „Tehnologii avansate de prelucrare a materiei prime

agricole şi a produselor de zootehnie pentru anii 2006-2010” 06-407-004A

Proiectul Hotărîrii Guvernului (2007) cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice

„Produse lactate”.

Page 253: MICROBIOLOGIE.pdf

254

Proiect independent al tinerilor cercetători în sfera ştiinţei şi inovării (2008-2009)

„Elaborarea tehnologiilor de fabricare a produselor lactate combinate cu proprietăţi curativ-

profilactice în ambalaj modern” 08.819.04.02A

Proiect independent al tinerilor cercetători în sfera ştiinţei şi inovării (2008)

„Particularităţile fiziologo-biochimice şi biotehnologice ale tulpinilor autohtone de bacterii

lactice pentru produse lactate cu utilizarea proteinei de soia” 08.819.04.05A

Proiectului internaţional (2008-2009) „Testarea sării iodate la fabricarea caşcavalului”

UNICEF

Cunoaşterea limbilor: română, rusă, engleză.

Date de contact:

Şveţ Svetlana

MD 2070 Chişinău, or.Codru, str. Vierul, 59, tel. +373 (22) 55-10-20.

e-mail: [email protected]