MIȘCAREA LEGIONARĂ

NAȘTEREA MIȘCĂRII LEGIONARE Legiunea Arhanghelului

Mihail, sau Mișcarea Legionară, a apărut în perioada interbelică, fiind înființată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu

Ea a avut un caracter ultranaționalist, mistic-religios, antisemit, și anticomunist

CORNELIU ZELEA CODREANU

ISTORIA MIȘCĂRII LEGIONARE în 1920 s-a desfășurat la Cluj primul Congres al

studenților din România Mare. C. Z. Codreanu, în fruntea unui număr de studenți foarte naționaliști, a reușit să impună hotărârea de eliminare a evreilor din organizațiile studențești

În 1922 un alt Congres studențesc, desfășurat la Facultatea de Medicină din București, a redactat o moțiune prin care se cerea limitarea numărului de studenți evrei din universități

În 1923 Codreanu a convocat o grupă de simpatizați hotărâți să îi pedepsească pe „politicienii trădători și plutocrații evrei”. Rezultatul a fost așa-zisul „Complot din Dealul Spirii” încheiat cu arestarea lui Codreanu și a celorlalți participanți. La proces, toți au fost însă achitați.

în 1927 Codreanu lansează oficial „Legiunea arhanghelului Mihail”

În 1930 legiunea își schimbă numele în „Garda de Fier”

În 1933 Codreanu înființează și Partidul „Totul pentru Țară”, ca o organizație politică a mișcării. Prim-ministrul I.G. Duca scoate Garda de Fier în afara legii, nepermițându-i, deci, să participe la alegerile care aveau loc în acel an.

Drept răspuns, un grup de legionari, cunoscuți sub numele de cei trei Nicadori, îl asasinează pe Duca în gara din Sinaia

Premierul I.G.Duca, asasinat de legionari pe

29 decembrie 1933

Asasinii lui Duca au fost legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace.

Cuvântul nicador(i) este un acronim format din primele litere din prenumele a doi dintre autorii asasinatului și primele două litere din numele de familie al celui de-al treilea

În procesul intentat acestora au fost implicați, printre alții, și C.Z. Codreanu și Nichifor Crainic sub acuzația de conspirație criminală, dar au fost achitați.

Cei trei Nicadori

Legiunea participă la alegerile parlamentare din 1937 unde obține locul trei, cu aprox. 15% din voturi, după PNL și PNȚ.

Aceste alegeri, în care nici un partid nu a reușit să obțină procentul necesar de 40 % din voturi, a fost prilejul folosit de regele Carol al II-lea de a instaura dictatura regală (1938-1940)

Au fost desființate toate partidele politice, cu excepția Partidului Națiunii, și a început o puternică represiune îndreptată împotriva mișcării legionare

În 1938 Codreanu este arestat datorită unei scrisori pe care i-o trimisese lui Nicolae, Iorga, la acel moment demnitar al statului, acuzându-l de „necinste sufletească”

Inițial condamnat la șase luni de detenție, Codreanu este apoi rejudecat și primește zece ani de muncă forțată

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu și un grup de alți 13 legionari sunt asasinați la ordinul lui Carol al II-lea, care tocmai îi făcuse o vizită lui Hitler. Funeraliile lui C.Z.

Codreanu

Suprimarea lui Codreanu și arestarea principalilor fruntași ai mișcării duce la dezorganizarea Legiunii și la ascensiunea lui Horia Sima la conducere.

Legiunea s-a scindat în două tabere: simiștii, conduși de Horia Sima, și codreniștii grupați în jurul tatălui lui C.Z. Codreanu

La 21 septembrie 1939 un comando de legionari l-a asasinat pe premierul Armand Călinescu ca pedeapsă pentru moartea lui Codreanu

HORIA SIMA

În vara anului 1940 România suferă grave pierderi teritoriale: Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice, Cadrilaterul în favoarea Bulgariei și o însemnată parte a Transilvaniei în favoarea Ungariei.

La 4 septembrie 1940, sub presiunea opiniei publice, regele îl cheamă la guvernare pe generalul Ion Antonescu. La 6 septembrie, Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său Mihai.

Horia Sima încheie o alianță cu Antonescu pentru constituirea unui guvern legionar și a unui „Stat Național - Legionar”.

STATUL NAȚIONAL-LEGIONAR Ajunsă la putere, Legiunea

și-a constituit propria miliție și a luat măsuri dure împotriva evreilor, însoțindu-le cu arestări, schingiuiri și asasinate.

Au fost asasinați și neevrei care, fie nu respectau „moralitatea” legionară (fiind homosexuali), fie făceau parte din opozanții politici, fie, pur și simplu, nu erau agreați de legionari

Ion Antonescu și Horia Sima

În noaptea de 26-27 noiembrie 1940, la închisoarea Jilava, un grup de legionari a ucis 64 de deținuți politici, adversari ai mișcării

Reconstituirea asasinatelor de la Jilava - legionarul Marcu Octavian arată cum i-a executat pe

prizonieri - legenda identică cu originalul.

Tot pe 27 noiembrie sunt uciși de legionari istoricul Nicolae Iorga și economistul Virgil Madgearu.

Iorga a fost ridicat de la locuința sa și împușcat de 9 ori. La fel , Madgearu este ridicat de acasă de un comando legionar, dus în pădurea Snagov și împușcat.

Aceste acte de răzbunare ale legionarilor duc la tensiuni între ei și Ion Antonescu.

Nicolae Iorga

Virgil Madgearu

Tensiunile ating apogeul în ianuarie 1941, când are loc rebeliunea legionarilor împotriva lui Ion Antonescu.

Au loc lupte de stradă, masacre, însă generalul Antonescu reușește, folosind armata, să pună capăt în trei zile rebeliunii.

Legiunea este astfel înlăturată de la guvernare, Antonescu rămânând singur la putere în stat.

Horia Sima și alți legionari s-au refugiat în Germania.

CARACTERISTICILE MIȘCĂRII LEGIONARE

Ca și alte mișcări fasciste din Europa, legionarismul a fost un răspuns la amenințarea expansiunii comunismului; ideologia legionară era în schimb una ultranaționalistă

Mișcarea era puternic antisemită, susținând că ar fi existat o conspirație a evreilor împotriva lumii creștine care ar fi luat forme precum francmasoneria, ateismul, marxismul, bolșevismul etc.

Legionarii recurgeau la terorism, violență și asasinat politic.

Spre deosebire de alte mișcări fasciste, cea legionară a constat și într-un fundamentalism religios creștin-ortodox

Legionarii se opuneau democrației și sistemului pluripartidist afirmând că „democrația sfarmă unitatea neamului românesc, expunându-l dezbinat în fața blocului unit al puterii iudaice”; în schimb, doreau introducerea unui regim totalitar

antisemitism

anticomunism

AntidemocrațieNaționalism

exacerbat

Fundamentalism religios

MIȘCAREA LEGIONARĂ

Legionarii se foloseau cu succes de propagandă: prin marșuri, procesiuni religioase, imnuri patriotice, șantiere de muncă voluntară în interesul comunității.

Procesiuni legionare

Mișcarea se mai caracteriza și printr-un accentuat cult al morții:

„Țelul final nu este viața. (...) Acest

moment final, „învierea din morți”, este țelul cel mai înalt și mai sublim către care se poate înălța un neam.”

„Legionarul iubește moartea, căci sângele lui va servi pentru plămădirea cimentului României legionare”

Legionarii foloseau foarte des violența și nu tolerau insubordonarea sau diferențele de opinie; de pildă, ziaristul Mihai Stelescu, membru al mișcării, l-a criticat pe „Căpitan” (Codreanu) spunând despre el că este laș, desfrânat și slab orator. Drept consecință, Stelescu a fost declarat trădător. În 1936 un grup de zece legionari, studenți în teologie, au pătruns în spitalul în care era internat și l-au împușcat pe Stelescu în patul de spital, după care i-au ciopârțit cadavrul cu topoarele, dansând în jur și cântând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul de criminali trimiși de „Căpitan” să-l pedepsească pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”).

DECEMVIRII CARE L-AU ASASINAT PE MIHAI STELESCU

Membrii mişcării legionare purtau uniforme de culoare verde ca simbol al reînnoirii şi erau denumiţi  Cămăşile verzi

Salutul formal pe care îl foloseau era cel fascist.

Principalul simbol al mişcării a fost o cruce triplă reprezentând  o reţea de zăbrele de închisoare ca simbol al martirului, denumită şi crucea arhanghelului Mihail.

„Sfânta tinerețe legionară Cu piept călit de fier si sufletul de crin Iureș ne-nfrânat de primăvară Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu brațele suim în soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stânci, din foc, din mare Si dârz le tencuim cu sânge dac...

Garda, Căpitanul Ne preschimbă-n șoimi de fier Țara, Căpitanul Si Arhanghelul din cer.

Moartea, numai moartea legionară Ne este cea mai scumpă nuntă dintre nunți, Pentru sfânta cruce, pentru țară 

Înfrângem codrii si

supunem munți; 

Nu-i temniță să ne-nspăimânte, Nici chin, nici viforul dușman; De cădem cu toți, izbiți în frunte, Ni-i draga moartea pentru Căpitan!

Refren

Sfânta tinerețe legionara, Suim biserici, stăm viteji în închisori... În prigoana orișicât de-amară Cântam si ne gândim la Nicadori, Purtăm în crivăț si în soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare Si-avem doar gloanțe pentru trădători!”

„Sfânta tinerețe legionară”