metodologie silv1234 (1)

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ORDIN

Nr. 270 din 07.02.2006

pentru

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, având în vedere hotărârile Comitetului de Avizare Metodologică nr. 9/09.11.2005 şi nr.10/30.11.2005, emite următorul

ORDIN

Art.1. Obiectul prezentului ordin este de a stabili cadrul metodologic privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură. Art.2. Metodologia cercetărilor statistice din silvicultură este prezentată în anexă, iar anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art.3. Institutul Naţional de Statistică va asigura actualizarea metodologiei şi a instrumentarului statistic în funcţie de legislaţia europeană. Art. 4. (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistică. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România. Art.5. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă orice alte dispoziţii contrare.

Preşedinte, Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU

BUCUREŞTI - 2006 -

MMeettooddoollooggiiaapprriivviinndd rreeaalliizzaarreeaa

cceerrcceettăărriilloorr ssttaattiissttiiccee ddiinn ssiillvviiccuullttuurrăă

CUPRINS

Pagina 1. Cadrul general ............................................................ 3 1.1. Obiectivele cercetărilor statistice ....................... 3 1.2. Cadrul legal ........................................................ 4 1.3. Concepte şi definiţii de bază .............................. 5 2. Descrierea cercetărilor statistice ............................. 16 2.1. Sfera de cuprindere ......................................... 16 2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor statistice ........................................ 17 2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate ................ 20 3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice ...... 20 4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor ........... 21 4.1. Metoda de înregistrare ...................................... 21

4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare ............. 21 4.3. Personalul cercetării statistice .......................... 21 4.4. Prelucrarea datelor ........................................... 22

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor statistice ...................................................................... 22 5.1. Principalii indicatori rezultaţi .............................. 22

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor ................... 22 6. Limitări ......................................................................... 23

7. Anexe - SILV 1 - SILV 2 - SILV 3 - SILV 4


3


- Fondul forestier naţional - Cifra de afaceri a unităţii silvice - Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri - Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier 1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetărilor statistice

Indicatorii statistici forestieri cuprinşi în cercetările statistice din silvicultură,

sub raportul conţinutului reflectă particularităţile sistemului românesc de gestionare a resurselor forestiere, având ca scop alinierea şi armonizarea lor cu cei cuprinşi în sistemul statistic al Uniunii Europene cu scopul gospodăririi durabile şi unitare, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietate privată, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea nevoilor economiei naţionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice.

Obiectivele principale ale cercetărilor statistice din silvicultură constau în

obţinerea de date statistice referitoare la:

suprafaţa şi structura fondului forestier şi inventarierea principalelor categorii de vegetaţie forestieră;

acţiunile legate de regenerarea pădurilor existente şi cele vizând creşterea suprafeţei pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră;

intensitatea recoltării lemnului din păduri; cantitatea şi valoarea produselor cu specific forestier (lemn şi produse

nelemnoase).


4

1.2. Cadrul legal

La proiectarea sistemului de indicatori statistici pentru silvicultură au fost analizate şi luate în considerare următoarele reglementări specifice: - Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 26/1996, cu modificările ulterioare, privind adoptarea Codului silvic; - Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind respectarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; - Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor; - Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici; - Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare – cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare; - Hotărârile Guvernului pentru aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltată anual; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.139 / 05.10.2005 cu privire la administrarea pădurilor din România. Totodată s-a ţinut seama de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2152/2003 privind Monitorizarea pădurilor şi a interacţiunilor de mediu din comunitate (FOREST FOCUS).


5

1.3. Concepte şi definiţii de bază Definiţiile prezentate în acest capitol vizează clarificarea conceptelor utilizate în cadrul cercetărilor statistice, în scopul facilitării completării chestionarelor de către repondenţi. Cercetarea statistică SILV 1 - FONDUL FORESTIER NAŢIONAL Fondul forestier – reprezintă suprafaţa pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor, precum şi suprafaţa terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Fondul forestier naţional este proprietate publică şi privată şi constituie bun de interes naţional. Fondul forestier naţional este supus regimului silvic care constituie un sistem de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier. Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercită de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare, Regia Naţională a Pădurilor. Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie forestieră, caracterizată prin asociaţie de arbori şi arbuşti, reproduşi natural şi artificial, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care este cuprins în fondul forestier naţional, având o suprafaţă individuală mai mare de 0.25 hectare. În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe: - Grupa I-a – cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri de recreere, cele de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. - Grupa a II-a – cuprinde pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie în care se urmăreşte să se realizeze, în principal, masă lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent protecţia calităţii factorilor de mediu. Pădurile pot fi constituite din:

- Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează frunzele în timpul iernii (molid, brad, duglas, larice, pin, etc). - Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, stejar, gorun, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie , plop, etc).

După modul de regenerare pădurea poate fi: - Codru – pădure regenerată pe cale naturală (însămânţare naturală) sau artificială (plantaţii, semănături sau butăşiri). - Crâng – pădure regenerată natural din lăstari de cioată sau de rădăcină.


6

Alte terenuri din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe de terenuri neîmpădurite şi care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare forestieră. - Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică – cuprind: - pepiniere silvice – suprafaţa de teren destinată şi amenajată să producă puieţii necesari lucrărilor de împăduriri; - plantaje – plantaţii de arbori amelioraţi genetic, izolate de polen inferior din punct de vedere calitativ, special îngrijite în scopul obţinerii de seminţe de calitate, uşor de recoltat; - colecţii dendrologice – suprafeţe de teren conţinând specii de arbori atât din flora autohtonă cât şi din flora altor regiuni ale globului, aclimatizate la condiţiile climatice ale ţării noastre, având scop ştiinţific. - Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică – cuprind: - culturile cu arbuşti fructiferi; - terenuri pentru hrana vânatului; - apele curgătoare şi stătătoare, altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor; - păstrăvăriile; - fazaneriile; - crescătoriile de animale; - terenuri ocupate de construcţii şi cele aferente acestora pentru producţia silvică (centre de colectare a fructelor de pădure, punctele de achiziţie a fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile din flora spontană, ateliere de împletituri, secţii şi puncte apicole, uscătorii şi depozite de seminţe, ciupercării); - terenuri ocupate cu dotări tehnice specifice sectorului forestier. - Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră – cuprind: - construcţii pentru cazarea personalului silvic permanent; - terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic; - căi ferate forestiere; - drumuri forestiere; - liniile de pază contra incendiilor; - depozite forestiere; - digurile; - canalele; - alte terenuri. - Terenuri afectate împăduririi – cuprind suprafeţe privind: - clasa de regenerare; - terenurile intrate cu acte legale în fondul forestier şi destinate împăduririi. - Clasa de regenerare – cuprinde: - terenurile fără vegetaţie forestieră din fondul forestier; - parchetele tăiate şi neregenerate sau regenerate parţial (până la 40% din suprafaţa unităţii amenajistice); - plantaţiile calamitate în procent de peste 60%, destinate a fi împădurite.

- Terenuri neproductive din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe ocupate cu:


7

- stâncării, abrupturi; - bolovănişuri, pietrişuri; - nisipuri (zburătoare, marine); - râpe, ravene; - sărături cu cruste; - mocirle – smârcuri; - gropi de împrumut şi depuneri sterile. - Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite - Suprafeţe în categoria - Ocupaţii şi litigii - Ocupaţii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de diverse persoane fizice şi juridice fără titlu de proprietate. - Litigii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de persoane fizice şi juridice fără titlu de proprietate, dar pentru care există acţiuni de revendicare în justiţie sau pe cale administrativă. Identificarea terenurilor ce constituie fondul forestier naţional se face pe baza amenajamentelor silvice. Modul de gospodărire a fondului forestier este stabilit prin amenajamentul silvic. Pentru toate pădurile supuse regimului silvic se elaborează amenajamente silvice. Amenajament silvic - reprezintă o lucrare multidisciplinară ce cuprinde un sistem de măsuri pentru organizarea şi conducerea unei păduri spre starea cea mai corespunzătoare funcţiilor multiple social – economice şi ecologice ce i-au fost atribuite. Amenajamentul silvic furnizează datele necesare pentru:

- condiţiile de climă, relief şi poziţia geografică în care vegetează pădurile; - structura pădurilor pe specii, clase de vârstă şi funcţii economice; - suprafaţa şi volumul arboretelor; - mărimea şi natura altor terenuri din cadrul fondului forestier; - reglementări privind executarea tăierilor, regenerarea pădurilor şi recoltarea produselor pădurii; - construcţiile, instalaţiile şi celelalte obiective necesare dezvoltării fondului forestier. Cercetarea statistică SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE Cifra de afaceri a unităţii silvice – reprezintă veniturile realizate din valorificarea produselor specifice fondului forestier (care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică), precum şi din serviciile de specialitate silvică pe care le desfăşoară în cadrul structurilor silvice.


8

Masa lemnoasă vândută – reprezintă volumul de masă lemnoasă (în volum brut) vândut către diverşi beneficiari (la intern sau la export). Masa lemnoasă poate fi pe picior sau în sortimente de lemn fasonat: buşteni pentru cherestea, buşteni pentru furnire, lemn pentru celuloză, lemn pentru mină şi alte sortimente. Nu se include masa lemnoasă prelucrată primar sau industrial de unitatea raportoare din care rezultă alte produse lemnoase care se vând (cherestea, paleţi, frize, căsuţe din lemn, cozi de unelte etc.). Volumul de masă lemnoasă vândut se exprimă în mii metri cubi şi reprezintă volumul efectiv aferent valorii de vânzare (volum fără coaja lemnului de lucru în cazul masei lemnoase pe picior conform HG nr.85/2004; volum fără coajă în cazul buştenilor conform STAS în vigoare). Masa lemnoasă vândută în alte unităţi de măsură – tone, steri – se transformă în mii metri cubi cu ajutorul coeficienţilor de echivalenţă. Masa lemnoasă vândută pentru agenţii economici – reprezintă masa lemnoasă pe picior sau în sortimente vândută agenţilor economici, inclusiv la export. În această categorie se include şi masa lemnoasă sortată şi vândută agenţilor economici din partizi destinate aprovizionării populaţiei, conform reglementărilor legale –Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.413/2001. Masa lemnoasă vândută pentru aprovizionarea populaţiei – reprezintă masa lemnoasă vândută populaţiei sau diverselor unităţi bugetare şi nonprofit, conform Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.413/2001. În această categorie se include şi lemnul de foc vândut populaţiei, conform reglementărilor legale, din partizi destinate agenţilor economici, din partizi exploatate în regie proprie sau cu prestatori. Răchită vândută – total – cuprinde întreaga cantitate de răchită vândută, la intern sau export, sub formă de: răchită marfă, butaşi şi împletituri. Seminţe forestiere vândute – reprezintă cantităţile de seminţe forestiere vândute, la intern sau la export. Puieţii forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice, vânduţi – cuprinde puieţii forestieri şi ornamentali vânduţi la diverşi beneficiari interni sau la export. Produse accesorii vândute – cuprind produsele (nelemnoase) de natură vegetală ale pădurii care se recoltează din fondul forestier fără întreruperea şi stânjenirea procesului de dezvoltare biologică a vegetaţiei forestiere şi se referă: la fructele de pădure (flora spontană şi culturi specializate), ciupercile comestibile, răşina, furajele şi alte produse accesorii (plante medicinale, pomi de iarnă, sucuri răcoritoare, etc.) vândute la intern sau la export. Produse vânătoreşti vândute – cuprind carnea şi blănurile vânatului împuşcat, vânatul viu prins, fazanii produşi în fazanerii, coarne (de cerb, de


9

căprior,etc) vândute la intern sau la export, arenzile pentru terenurile de vânătoare, tarifele şi autorizaţiile de vânătoare. Produse piscicole vândute – cuprind păstrăvii de consum (din apele de munte şi din păstrăvării), alte specii de peşte de consum (din ape interioare şi iazuri amenajate), puieţii, icrele (de consum, embrionate), vândute la intern sau la export, arenzile pentru fondurile piscicole, tarifele şi autorizaţiile de pescuit. Produse apicole vândute – cuprind mierea de albine, ceara, lăptişor de matcă, roiuri, polen, vândute la intern sau la export şi taxele pastorale. Alte valorificări – cuprind valorile provenite din: - comercializarea mangalui de bocşă; - vânzarea produselor rezultate din prelucrarea primară şi industrială a lemnului (cherestea, paleţi, frize, căsuţe din lemn, cozi de unelte etc.); - despăgubiri din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor (încasări efective); - confiscări de material lemnos din fondul forestier (proprietate publică, proprietate privată) la valoarea încasată, exclusiv „premii” potrivit legislaţiei în vigoare; - prestări de servicii de specialitate silvică; - despăgubiri pentru folosirea temporară a terenurilor pe bază de factură; - chirii (cu excepţia celor pentru vânătoare); - tarife pentru păşunat în păduri (inclusiv pastoral pentru albine); - încasări din activitatea hipică; - produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari; - hrană granulată; - valorificarea altor produse admise a se valorifica. Cifra de afaceri a unităţii silvice se determină pe baza cantităţilor şi valorilor (fără TVA) înscrise în facturile fiscale, chitanţele fiscale, bonurile de vânzare, emise de structurile silvice, date care sunt înregistrate în evidenţele contabile ale unităţilor silvice.

Cercetarea statistică SILV 3 - MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI SUPRAFAŢA PARCURSĂ CU TĂIERI

Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, exploatat pînă la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior sau doborâtă şi nescoasă din parchete până la sfârşitul anului, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 26/1996, cu modificările ulterioare - Codul silvic.


10

În funcţie de destinaţia şi modul de exploatare, volumul de masă lemnoasă recoltat se preia din: actele de punere în valoare, din actele de control a exploatării şi de reprimire a parchetelor, din actele de constatare la expirarea termenului de exploatare, din inventare şi evidenţe gestionare, etc. Masa lemnoasă pentru agenţii economici – reprezintă volumul de masă lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate agenţilor economici, conform reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare şi de beneficiarii finali ai lemnului respectiv. Partizile destinate agenţilor economici sunt acelea care au fost stabilite conform reglementărilor legale şi care au parcurs regimul de valorificare către agenţii ecomomici, stabilit prin regulamentele în vigoare (licitaţii, negocieri). Masa lemnoasă pe picior din partizile destinate agenţilor economici, care a rămas neadjudecată la licitaţii şi negocieri şi care a fost exploatată în regia proprie a furnizorului sau cu prestatori de servicii, se raportează integral la masă lemnoasă pentru agenţii economici, indiferent de modul de valorificare a sortimentelor lemnoase obţinute prin exploatare şi de beneficiarii acestora. La masa lemnoasă pentru agenţii economici se include integral şi masa lemnoasă pe picior recoltată din partizile destinate nevoilor proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, din cele destinate agenţilor economici care construiesc în contrapartidă drumuri forestiere, precum şi din cele destinate altor agenţi economici, conform reglementărilor legale. Masa lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei – reprezintă volumul de masă lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei, conform reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare. Masa lemnoasă pe picior recoltată dintr-o partidă se raportează în mod unitar, conform destinaţiei respective (masă lemnoasă pentru agenţii economici sau masă lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei), indiferent de modul de valorificare şi de destinaţia finală a sortimentelor lemnoase obţinute prin exploatarea partizilor respective. Masa lemnoasă este recoltată din: Păduri proprietate publică a statului – pădurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de instituţiile şi unităţile prevăzute de lege ( Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat S.A., etc.) Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – păduri aflate în proprietatea publică a comunelor, oraşelor sau municipiilor, conform prevederilor legale. Păduri proprietate privată – păduri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor legale. Vegetaţie forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional – categoriile de vegetaţie forestieră din afara pădurilor, aflate în proprietate publică sau privată, prevăzute în Codul Silvic.


11

Produse principale – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma tăierilor de regenerare potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma efectuării lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere (curăţiri, rărituri, elagaj artificial), în conformitate cu prevederile normelor tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor. Produse accidentale - reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma doborâturilor şi rupturilor de vânt, zăpadă sau altor calamităţi, precum şi cele rezultate prin defrişări legal aprobate pentru lucrări miniere, hidroenergetice, geologice, petroliere, electrice, de drumuri, autostrăzi şi alte lucrări care nu pot evita amplasarea în păduri. Produsele accidentale pot fi: - Accidentale I – în cazul în care provin din arborete de codru şi conversiune directă în vârstă de peste 60 ani sau din arborete de plopi euroamericani şi crânguri cu vârste de peste 10 ani. Produsele accidentale I se asimilează cu produsele principale. - Accidentale II – în cazul în care provin din arborete de codru şi conversiune directă cu vârsta mai mică de 60 ani sau din arborete de plopi euroamericani şi crânguri cu vârste sub 10 ani. Produsele accidentale II se asimilează cu produsele secundare. Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior) care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte). Suprafaţa parcursă cu tăieri – suprafaţa partizilor din care s-a recoltat masa lemnoasă. Această suprafaţă corespunde prevederilor actului de punere în valoare în cazul în care masa lemnoasă s-a recoltat în totalitate sau se va reduce proporţional cu volumul de masă lemnoasă rămas pe picior nerecoltat la sfârşitul anului.

Tipurile de tratamente efectuate prin care se extrage masa lemnoasă de pe suprafeţele parcurse cu tăieri sunt: Tăieri de regenerare – tăierile de masă lemnoasă efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional. În funcţie de regimul de gospodărire adoptat (regimul codrului sau regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru sau în crâng. Tăieri succesive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori relativ uniform repartizate spaţial, eşalonate în timp corespunzător instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea integrală a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii.


12

Tăieri progresive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori amplasate în anumite porţiuni (ochiuri) care se lărgesc treptat pe măsura instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea integrală a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii. Ultima tăiere – reprezintă ultima repriză de tăieri în cadrul tăierilor succesive şi progresive, prin care sunt extraşi ultimii arbori din arboretul bătrân. Tăieri de conservare – tăierile efectuate în arborete de vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse principale, prin extragerea de arbori pentru igienizarea pădurii, pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a seminţişurilor existente sau care se instalează în diverse puncte de intervenţie, precum şi a grupelor de arbori din interiorul pădurii, aflate în diverse stadii de dezvoltare. Tăieri grădinărite – tăierile cu caracter continuu, prin care se urmăreşte recoltarea selectivă a unor arbori sau grupe mici de arbori, în vederea realizării şi menţinerii unei structuri pluriene specifice, corespunzător scopurilor stabilite. Tăieri cvasigrădinărite – tăierile de regenerare cu specific intermediar între tăierile grădinărite şi cele progresive, efectuate repetat într-o perioadă mai lungă de timp, care au scopul menţinerii permanente şi în bune condiţii a acoperirii solului cu vegetaţie forestieră şi exercitarea corespunzătoare a funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite arboretelor respective. Tăieri de transformare spre grădinărit – tăierile premergătoare tăierilor grădinărite, care au caracterul unor lucrări de îngrijire sau a unor tăieri de regenerare, în funcţie de vârsta arboretelor în care se aplică şi care au scopul de a crea treptat o structură diversificată şi plurienă a pădurii, pregătind condiţiile pentru efectuarea tăierilor grădinărite. Tăieri rase – extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Tăieri de substituire – operaţia de refacere a arboretelor slab productive şi degradate prin extragerea integrală a arboretului printr-o singură tăiere, în scopul refacerii sau înlocuirii (substituirii) cu alte specii mai bine adaptate condiţiilor staţionale şi de vegetaţie. Tăieri de îngrijire în păduri tinere – ansamblul tăierilor de îngrijire şi conducere a arboretelor, efectuate de la instalarea acestora şi până la începerea tăierilor de regenerare, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit. În funcţie de etapele în care se execută, aceste tăieri pot fi: - Degajări – lucrări care se execută din momentul formării stării de masiv şi până la apariţia elagajului natural, constând în tăierea sau frângerea exemplarelor nedorite în compoziţia pădurii şi care împiedică sau stânjenesc dezvoltarea exemplarelor valoroase, de viitor.


13

Prin efectuarea lucrărilor de degajări nu rezultă, de regulă, masă lemnoasă valorificabilă. - Curăţiri – lucrări care se execută din momentul apariţiei elagajului natural şi până când arborii ating diametre medii de 8-10 cm, constând în extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi, bolnavi, uscaţi, înghesuiţi sau aparţinând unor specii care nu corespund ţelului de gospodărire. - Rărituri – lucrări care se execută periodic până la începerea tăierilor de regenerare şi prin care se reduce numărul de arbori pe unitatea de suprafaţă urmărindu-se selectarea şi promovarea exemplarelor valoroase, de viitor, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor. - Elagaj artificial – tăierea ramurilor de la baza arborilor, etapizat şi până la anumite înălţimi, în scopul obţinerii la exploatabilitate a unor sortimente valoroase de lemn, fără noduri şi alte defecte majore. Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – extragerea produselor de igienă care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte). Tăieri de transformare a păşunilor împădurite – tăierea vegetaţiei forestiere de pe păşunile împădurite, în limitele şi condiţiile prevăzute de studiile de transformare a acestora, aprobate potrivit legii.

Cercetarea statistică SILV 4 - LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER

Regenerare – suprafeţe pe care se realizează lucrări de regenerare - reprezintă suprafeţele din fondul forestier, destinate producerii masei lemnoase, pe care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri şi care se poate face prin: - Regenerare naturală – procesul de trecere la o nouă generaţie de arbori, care se realizează natural prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural pe sol.

- Regenerare artificială – împădurire – procesul prin care se trece la o nouă generaţie de arbori prin plantarea puieţilor.

Metodele prin care se realizează împăduririle sunt:

Plantaţie – reprezintă suprafaţa din fondul forestier pe care s-au realizat lucrări de împădurire. Plantaţiile se pot realiza prin semănături directe, împăduriri şi butăşiri.

Puieţi forestieri – reprezintă materialul forestier de reproducere care este produs în pepinierele silvice, prin semănarea seminţelor şi folosindu-se tehnologia specifică fiecărei specii în parte.


14

Semănături directe – reprezintă ansamblul lucrărilor prin care o nouă generaţie de arbori se instalează prin seminţele forestiere care se seamănă direct (în cuiburi, în rigole), puieţii răsărind şi crescând de la început pe locul definitiv.

Suprafaţa de teren împădurită prin butăşire – reprezintă suprafaţa de

teren de cultură prin care anumite specii de foioase moi ( plop, salcie, etc.) au proprietatea de a se înmulţii pe cale vegetativă prin butaşi.

Butaşi – sunt porţiuni de ramuri, având 2-3 muguri şi care sunt introduse în sol. Se confecţionează din ramuri (nuiele) tinere de un an şi au lungimea de 25-30 cm şi cu diametrul la capătul gros de 0,8-1 cm.

În lucrările de împădurire se vor folosi materiale de regenerare din rezervaţii de seminţe, plantaje şi plantaţii–mamă de butaşi şi din arborete sursă de seminţe înscrise în catalogul naţional al materialelor de regenerare, admise în cultură. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare – suprafeţe din fondul forestier, supuse regimului codrului, în cadrul căruia sunt planificate şi efectuate tratamente, prin care tăierea arborilor se realizează în aşa fel (ca intensitate şi moment de realizare) ca trecerea de la o generaţie la alta de arbori să se realizeze într-o pondere cât mai mare (minim 70%) prin regenerare naturală. În funcţie de regimul adoptat (regimul codrului, regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru sau în crâng. Suprafeţe parcurse cu tăieri rase de codru – suprafeţele de pe care, în cadrul regimului codrului, s-a recoltat masa lemnoasă printr-o singură tăiere rasă. Suprafeţe parcurse cu tăieri de refacere sau de substituire – suprafeţe pe care se efectuează tăierea unor arborete slab productive, derivate, constituite din specii cu valoare economică scăzută sau din specii care nu mai corespund. În urma tăierilor de refacere sau de substituire, instalarea noului arboret se face prin plantaţii, cu aceleaşi specii ca în vechiul arboret în cazul tăierilor de refacere şi utilizând alte specii în cazul tăierilor de substituire. Poieni şi goluri neregenerate – suprafeţe din fondului forestier neregenerate, dar care potrivit amenajamentelor silvice sunt destinate producerii de masă lemnoasă. Terenuri degradate din fond forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului forestier, care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial sau total capacitatea de a produce masă lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a fi împădurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă valorificabilă. Perdele forestiere de protecţie – sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră înfiinţate prin plantare, cu lungimi diferite şi lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele de altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători.


15

În funcţie de obiectivul urmărit, perdelele forestiere de protecţie pot fi: - pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climatice din perimetrul apărat; - antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune; - pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport împotriva înzăpezirii; - pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii; - pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale. Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie (stepă şi silvostepă) care au rolul de a proteja suprafeţele cu culturi agricole şi silvice împotriva factorilor climatici dăunători (vînturi puternice, viscol etc). Suprafeţe de teren pe care se fac împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe coaste, formarea torenţilor şi alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte. Specii principale de bază şi amestec – specii cu valoare economică ridicată, constituită dintr-o singură specie sau dintr-un anumit amestec de specii. Culturi speciale de pomi de iarnă – culturile speciale pentru producerea exemplarelor de răşinoase (molid, brad, duglas), instalate pe suprafeţe din fondul forestier, altele decât cele din pepinierele silvice, cu scopul valorificării acestora ca pomi de Crăciun. Culturi de arbuşti şi arbori fructiferi – culturile speciale pentru producerea de fructe destinate comercializării, instalate pe suprafeţe din fondul forestier, altele decât cele din pepinierele silvice. Completarea plantaţiilor – sunt lucrările, respectiv suprafeţele parcurse prin care se completează pierderile înregistrate într-o plantaţie înfiinţată în anii anteriori, pierderi care sunt normale (pierderi tehnologice), au fost cauzate de factori climatici dăunători, al căror efect nu a putut fi prevăzut sau a fost cauzate de factori antropici, dar pe ansamblul suprafeţei raportate statistic nu sunt mai mari de 20%. Refacerea culturilor calamitate – ansamblul lucrărilor prin care o plantaţie înfiinţată în anii anteriori şi în care volumul pierderilor înregistrate este mai mare de 20%, se reinstalează pe aceiaşi suprafaţă. Pregătirea integrală a terenului şi a solului – ansamblul de lucrări prin care se realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de câmpie, stepă şi silvostepă, sau în cazul culturilor de plop şi salcie, cazuri în care tehnologia de cultură a speciilor forestiere prevede efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor pe întreaga suprafaţă plantată. Ansamblul lucrărilor cuprinde: pregătirea terenului prin scoaterea cioatelor, evacuarea lor, scarificarea şi nivelarea terenului, pregătirea solului prin arat şi discuit.


16

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – sunt lucrările care se realizează în plantaţiile şi regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp cât mai scurt. Lucrările de îngrijire sunt: retezarea tulpinii puieţilor (în cazul plantaţiilor în primul an de vegetaţie), receparea (în cazul regenerărilor naturale, sau în cazul plantaţiilor începând cu al doilea an de vegetaţie), revizuirea plantaţiilor, mobilizarea solului în jurul puieţilor, mobilizarea solului pe rândul de puieţi, mobilizarea solului între rândurile de puieţi şi îndepărtarea ierburilor. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - lucrările care se realizează în arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile necesare instalării pe cale naturală a regenerării. - Lucrări pentru instalarea seminţişului natural – acele lucrări menite să creeze condiţiile necesare ajungerii pe sol şi germinării seminţelor (mobilizarea solului sub arbori, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, extragerea seminţişului neutilizabil). - Semănături şi/sau plantaţii sub masiv – lucrările clasice de regenerare, dar care se realizează pe suprafeţe de pe care nu s-a îndepărtat arboretul matern. La acest gen de lucrări se recurge atunci când regenerarea pe cale naturală nu mai este posibilă. - Lucrări de întreţinere a regenerării existente sau instalate – lucrările clasice de întreţinere a regenerărilor (mobilizarea solului, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, degajări), dar care se realizează înainte de îndepărtarea arboretului matern.

2. Descrierea cercetărilor statistice 2.1. Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă)

Unitatea de observare statistică este reprezentată de ocolul silvic. Ocolul silvic reprezintă unitatea teritorială silvică care are ca scop principal asigurarea activităţilor cu caracter silvic în scopul aplicării regimului silvic. După forma de proprietate asupra pădurilor, ocoalele silvice sunt:

- ocoale silvice de stat – subordonate Regiei Naţionale a Pădurilor, care administrează:

- pădurile proprietate publică a statului; - pădurile altor proprietari care solicită servicii silvice sau administrarea pădurilor, pe bază de contract. - ocoale silvice constituite ca structuri proprii – care asigură servicii

silvice pentru pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, a persoanelor juridice, a persoanelor fizice care le-au constituit.


17

Acestea pot asigura administrarea: - pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (comune,

oraşe, municipii); - pădurilor proprietate privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, mănăstiri),

a instituţiilor de învăţământ sau a altor persoane juridice, pe bază de contract;

- pădurilor proprietate privată indiviză aparţinând foştilor composesori, moşneni, răzeşi, precum şi persoanelor aparţinând altor forme asociative conform prevederilor legale sau moştenitorilor acestora, pe bază de contract;

- pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice (proprietari individuali sau constituiţi în asociaţii), pe bază de contract.

2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor statistice

Chestionarele şi principalele variabile studiate sunt prezentate separat pentru fiecare cercetare statistică după cum urmează: Chestionarul SILV 1 – FONDUL FORESTIER NAŢIONAL

Chestionarul oferă informaţii referitoare la fondul forestier şi are în

componenţă următoarele capitole: Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod

Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.1.

Capitolul 1 – Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă şi

specii - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafaţa fondului forestier, suprafaţa acoperită cu păduri, pe principalele specii forestiere (răşinoase, foioase) şi suprafaţa altor terenuri incluse în fondul forestier.

Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier - oferă

informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a suprafaţei fondului forestier, a suprafeţei pădurilor, a grupelor de specii forestiere (răşinoase şi foioase) şi a suprafeţei altor terenuri incluse în fondul forestier.


18

Chestionarul SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE Chestionarul oferă informaţii referitoare la cantităţile de produse recoltate şi

veniturile rezultate din vânzarea produselor specifice fondului forestier şi are în componenţă următoarele capitole:

Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod

Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.1

Capitolul 1 - Cifra de afaceri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la:

masa lemnoasă vândută, răchita vândută, seminţele forestiere vândute, puieţii forestieri şi ornamentali vânduţi din pepinierele silvice, produsele accesorii vândute (fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale, pomi de iarnă, sucuri răcoritoare), produse vânătoreşti vândute, produse piscicole vândute, produse apicole vândute şi alte valorificări.

Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri - oferă informaţii

referitoare la repartizarea pe judeţe a cantităţilor şi valorilor produselor vândute de structurile silvice.

Chestionarul SILV 3 – MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI SUPRAFAŢA

PARCURSĂ CU TĂIERI Chestionarul oferă informaţii referitoare la volumul de lemn recoltat şi

suprafaţa parcursă cu tăieri şi are în componenţă următoarele capitole: Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod


Capitolul 1 – Masa lemnoasă recoltată - oferă informaţii în profil silvic

referitoare la: volumul de masă lemnoasă recoltat din partizile destinate agenţilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei.

Informaţiile sunt structurate în raport cu tipurile de produse (produse principale, produse secundare, produse de igienă) şi specii forestiere şi cuprinde următoarele variabile: - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a statului; - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale; - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate privată; - volumul de masă lemnoasă recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier.


19

Capitolul 2 – Suprafaţa parcursă cu tăieri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafaţa partizilor din care s-a recoltat volumul de masă lemnoasă, respectiv suprafaţa pădurilor care au fost parcurse anual cu tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite, tăieri rase); tăieri de regenerare în crâng; tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab productive şi degradate; tăieri de conservare; tăieri de produse accidentale; tăieri de îngrijire în pădurile tinere.

Capitolul 3 – Repartizarea pe judeţe a masei lemnoase recoltate - oferă

informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a volumul de masă lemnoasă recoltat din partizile destinate agenţilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei, pe specii forestiere.

Chestionarul SILV 4 – LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER

Chestionarul oferă informaţii referitoare la suprafeţele pe care se realizează lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere (foioase, răşinoase), pe terenuri din fondul forestier, pe terenuri degradate şi pe alte terenuri din afara fondului forestier şi are în componenţă următoarele capitole:

Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod


Capitolul 1 – Suprafeţe regenerate pe categorii de terenuri - oferă

informaţii în profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), în fondul forestier şi pe alte terenuri din afara fondului forestier.

Capitolul 2 – Lucrări de regenerare executate pe specii - oferă informaţii în profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere de foioase şi răşinoase.

Capitolul 3 – Culturi speciale şi semănături directe în cadrul lucrărilor de

împăduriri. Completări curente şi refacerea culturilor calamitate - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafeţele amenajate special pentru producerea pomilor de iarnă; suprafeţele pe care s-au executat semănături directe; suprafeţele pe care s-au executat completări curente şi suprafeţele pe care s-au refăcut culturile calamitate. Capitolul 4 – Puieţi, seminţe şi butaşi folosiţi la împăduriri şi completări - oferă informaţii în profil silvic referitoare la cantităţile de:

- puieţi folosiţi la împăduriri şi completări


20

- seminţe folosite în semănăturile directe - butaşi folosiţi la răchitării

Capitolul 5 – Lucrări de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea

culturilor tinere, ajutorarea regenerării naturale - oferă informaţii în profil silvic referitoare la:

- pregătirea integrală a terenului şi a solului - lucrări de îngrijire a culturilor tinere - lucrări de ajutorare a regenerării naturale

Capitolul 6 – Valoarea lucrărilor executate - oferă informaţii în profil silvic

referitoare la valoarea lucrărilor executate, valoarea puieţilor şi a surselor de finanţare.

Capitolul 7 – Repartizarea pe judeţe a lucrărilor de regenerare a pădurilor

- oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe a suprafeţelor pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere de foioase şi răşinoase. 2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate Cercetările statistice din silvicultură necesită utilizarea următoarelor clasificări şi nomenclatoare: - CAEN REV.1 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – utilizată pentru codificarea activităţilor desfăşurate de unităţile cercetate la nivel de clasă; - SIRUTA – Nomenclatorul localităţilor din România – utilizat pentru codificarea localităţii de adresă a unităţilor cercetate; - Nomenclatorul formelor de proprietate – utilizat pentru codificarea tipului de proprietate a unităţilor cercetate. 3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice

Cercetările statistice din silvicultură sunt exhaustive şi se adresează ocoalelor silvice de stat şi ocoalelor silvice constituite ca structuri proprii, care desfăşoară activităţile cuprinse în Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională - CAEN REV.1, la secţiunea A, grupa 020 „Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii auxiliare”, clasele: 0201 „Silvicultură şi exploatare forestieră” şi 0202 „Servicii auxiliare silviculturii şi exploatării forestiere”.


21

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare Chestionarele cercetărilor statistice sunt editate pe suport hârtie, format A4 şi vor fi completate de către unităţile raportoare prin auto-înregistrare. 4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare

Perioada de referinţă – pentru toate cercetările statistice din silvicultură este

anul calendaristic precedent. Perioada de înregistrare - a datelor este luna ianuarie a anului curent. 4.3. Personalul cercetării statistice Chestionarele cercetărilor statistice sunt distribuite la unităţile raportoare de

către Direcţiile Silvice pentru ocoalele silvice de stat şi de Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare pentru ocoalele silvice constituite ca structuri proprii.

Chestionarele completate de către ocoalele silvice de stat sunt trimise la Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor, care centralizează datele şi acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Judeţeane de Statistică câte un chestionar completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4. Chestionarele completate de către ocoale silvice constituite ca structuri proprii sunt trimise la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare, care centralizează datele şi acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Regionale de Statistică câte un chestionar completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4.

Colectarea chestionarelor de la Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a

Pădurilor şi de la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare se face la nivelul Direcţiilor Regionale/Judeţene de Statistică după cum urmează:

- Fondul forestier naţional – până la data de 27.01 - Cifra de afaceri a unităţii silvice – până la data de 01.02 - Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri–până la data de 08.02 - Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri

degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – 13.02 Responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură colectarea şi transmiterea chestionarelor la sediul central al INS, în vederea prelucrării automate a datelor.


22

La nivel central INS, echipa responsabilă de cercetările statistice asigură corectitudinea procedurilor de prelucrare, analiză şi validare a rezultatelor finale.

4.4. Prelucrarea datelor

Datele recepţionate de la unităţile raportoare se verifică la nivelul Direcţiilor Regionale/Judeţene de Statistică, asigurându-se în principal, completarea şi corectitudinea datelor înscrise în chestionarele cercetărilor statistice.

La nivel INS se procedează la introducerea, corectarea, validarea datelor şi obţinerea tabelelor cu ajutorul aplicaţiei informatice realizată în Visual FoxPro 6.0.

Confidenţialitatea datelor este asigurată pe tot parcursul procesului de colectare, verificare şi prelucrare. 5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor statistice

5.1. Principalii indicatori rezultaţi

Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor sunt: - suprafaţa fondului forestier – pe categorii de folosinţă, specii şi forme de proprietate; - masa lemnoasă recoltată – pe specii şi forme de proprietate; - suprafaţa parcursă cu tăieri – pe tipuri de tăieri şi forme de proprietate; - lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – pe categorii de terenuri, specii şi forme de proprietate.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Rezultatele obţinute din cercetările statistice sunt prezentate la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Rezultatele cercetărilor statistice se regăsesc în publicaţiile statistice: „Fondul forestier naţional”, „Produsele forestiere realizate”, „Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri”, „Regenerarea pădurilor” şi în Anuarul Statistic al României. Beneficiarii rezultatelor sunt: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Regia Naţională a Pădurilor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul Naţional al Lemnului.


23

6. Limitări Întrucât procesul de organizare a administrării pădurilor se află în curs de desfăşurare şi nu toţi proprietarii de păduri au asigurat administrarea pădurilor prin ocoale silvice constituite ca structuri proprii, cercetările statistice din domeniul silviculturii trebuie completate cu date administrative. Acest proces îl asigură Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare prin completarea chestionarelor cu date având ca sursă evidenţele de la primării sau cu date din contractele de administrare a pădurilor, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată, care se înregistrează la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.

Confidenţial

Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Denumirea unităţii.........................……............................................ ................................….......└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

cod SIRUES

............................….......└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Cod Unic de Identificare (C.U.I.) / cod FISCAL

Judeţul .....................…............…..................... └─┴─┘* cod SIRUTA

Localitatea ..........................…....... └─┴─┴─┴─┴─┴─┘*

cod SIRUTA

Strada ...............…....….......... Nr ......... Sectorul ..…… Forma juridică1).....................….................Cod └─┴─┘

Forma de proprietate2)...............…..............Cod └─┴─┘ Activitatea principală3)............….................................……............. ...........................................…….........…........................ ..........................…............CAEN Rev.1 └─┴─┴─┴─┘ * Nu se completează de către unitate 1,2,3) Se completează conform precizărilor

ROMÂNIA Institutul

Naţional de Statistică

Cercetare Statistică

SILV. 1

Aprobat de Institutul Naţional de Statistică în baza O.G. nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, care prevede: - Serviciile de statistică oficială sunt autorizate să solicite şi să obţină gratuit datele şi informaţiile statistice de la toate persoanele fizice şi juridice care se află, deţin capital sub orice formă sau desfăşoară o activitate de orice fel pe teritoriul României. - Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei, următoarele fapte: refuzul sau întârzierea din culpă a transmiterii datelor statistice solicitate, refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea serviciilor de statistică oficială documentele şi evidenţele necesare verificării datelor statistice, comunicarea de date eronate sau incomplete, neaplicarea măsurilor dispuse de serviciile de statistică oficială. Acest formular se transmite la Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională/Judeţeană de Statistică până la data de 27.01.2006

Numele persoanei care răspunde de informaţiile ................................ înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ............. 2006

Nr. formular |__|__|__| Fondul forestier naţional în anul 2005

Cap. 1. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă, specii şi forme de proprietate - hectare -

Proprietate publică Proprietate

privată Nr Denumirea indicatorilor T O T A L a Statului a Unităţilor Persoane Persoane

rd. (col. 2+3+ 4+5+6)

Regia Naţională

a Pădurilor Alţi

deţinători

administrativ teritoriale

juridice fizice

A B 1 2 3 4 5 6

1 FONDUL FORESTIER - TOTAL rd. 1 = rd. (2+33)

2 SUPRAFAŢA PĂDURILOR - TOTAL rd. 2 = rd.(3+11)

3 Răşinoase - total rd.3=rd.(4+5+6+7+8+9)

4 - molid

5 - brad

6 - duglas

7 - larice

8 - pin

9 - alte răşinoase

10 din rând 3: - răşinoase în afara arealului

11 Foioase – total rd.11=rd.(12+13+16+23)

12 - fag

13 - stejar

14 din rând 13: - stejar pedunculat

15 din rând 13: - gorun

Institutul Naţional de Statistică Bd. Libertăţii nr. 16, Sector 5, Bucureşti - cod 050706, Tel. (021) 318 18 14, Fax (021) 318 18 64

SILV.1/1

- hectare -


privată Nr Denumirea indicatorilor T O T A L a Statului a Unităţilor Persoane Persoanerd. (col. 2+3+

4+5+6) Regia

Naţională a Pădurilor

Alţi

deţinători


juridice fizice

A B 1 2 3 4 5 6

16 - diverse specii tari - total rd.16 = rd.(17+18+19+20+21+22)

17 - salcâm 18 - paltin 19 - frasin 20 -cireş 21 - nuc 22 -alte specii tari 23 - diverse specii moi - total

rd.23 = rd.(24+25+26+30)

24 - tei 25 - salcie 26 - plop

27 din care: - plop euroamerican

28 din rând 27: - în lunca şi Delta Dunării

29 din rând 27: - culturi speciale pentru celuloză

30 - alte specii moi

31 Din rând 2: Suprafaţa terenurilor degradate, împădurite în perimetre de ameliorare

32 din care: răşinoase

33 ALTE TERENURI - TOTAL rd.33 = rd.(34+35+36+37+39+40+41+42)

34 Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică

35 Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică

36 Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră

37 Terenuri afectate împăduririi 38 din care: în clasa de regenerare 39 Terenuri neproductive 40 Fâşie frontieră X X X 41 Terenuri scoase temporar din fondul forestier

şi nereprimite

42 Ocupaţii - Litigii

43 Din

Păduri de protecţie (Grupa I)

44 rând 2: Păduri de producţie şi protecţie (Grupa II)

SILV.1/2

Cap. 2 Repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier - hectare -



rd. (col. 2+3+ 4+5+6)

Regia Naţională

a Pădurilor

Alţi deţinători


juridice fizice

A B 1 2 3 4 5 6

JUDEŢUL …………………………|__|__|

1 Fondul forestier –total rd.1 = rd.(2+5) 2 Suprafaţa pădurilor rd.2 = rd.(3+4) 3 - răşinoase 4 - foioase 5 Alte terenuri 6 Din rd.2: - Păduri de protecţie (Grupa I) 7 - Păduri de producţie şi protecţie

(Grupa II)

JUDEŢUL …………………………|__|__|

1 Fondul forestier – total rd.1 = rd.(2+5) 2 Suprafaţa pădurilor rd.2 = rd.(3+4) 3 - răşinoase 4 - foioase 5 Alte terenuri 6 Din rd.2: - Păduri de protecţie (Grupa I) 7 - Păduri de producţie şi protecţie

(Grupa II)

JUDEŢUL …………………………|__|__|


(Grupa II)

JUDEŢUL …………………………|__|__|


(Grupa II)

SILV.1/3

Cap. 2 Repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier (continuare) - hectare -



rd. (col. 2+3+ 4+5+6)

Regia Naţională

a Pădurilor Alţi

deţinători


juridice fizice

A B 1 2 3 4 5 6

JUDEŢUL …………………………|__|__| 1 Fondul forestier – total rd.1 = rd.(2+5) 2 Suprafaţa pădurilor rd.2 = rd.(3+4) 3 - răşinoase 4 - foioase 5 Alte terenuri 6 Din rd.2: - Păduri de protecţie (Grupa I) 7 - Păduri de producţie şi protecţie

(Grupa II)


(Grupa II)


(Grupa II)

PRECIZĂRI PENTRU COMPLETARE

1) Forma juridică de organizare a unităţii COD COD regie autonomă (RA) societate pe acţiuni (SA) 2) Forma de proprietate proprietate integrală de stat (capital social integral de stat) proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%)

0105

10

21 22

23

- societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate integral privată (capital social integral privat românesc sau românesc şi străin) - societăţi comerciale cu capital integral privat românesc - societăţi comerciale cu capital privat românesc şi capital străin proprietate publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public)

2627

28

31 32

70

3) Se va completa conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev. 1)

PRECIZĂRI METODOLOGICE

·Unităţile care fac obiectul cercetării statistice: Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare şi ocoalele silvice private (pentru fondul forestier retrocedat conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000 şi pentru vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier), Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi ocoalele silvice subordonate, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (pentru unităţile subordonate acestuia), Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - R.A. (unitatea agrosilvică Scroviştea -Judeţul Ilfov) şi Administraţia Domeniului Public şi Privat-Consiliul Local Mangalia-judeţul Constanţa. ·Completarea se va face anual ţinând seama de precizările din Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură şi exploatare forestieră, aprobată în anul 2005. ·Datele se completează fără zecimale . SILV.1/4

Confidenţial Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Denumirea unităţii.............………....................................................... ....................………...............└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

cod SIRUES

......................………........└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Cod Unic de Identificare (C.U.I.) / cod FISCAL

Judeţul ........................................………............. └─┴─┘*

cod SIRUTA

Localitatea................….......………...└─┴─┴─┴─┴─┴─┘*

cod SIRUTA

Strada ........................…...... Nr ..…..... Sectorul ..…… Forma juridică1)............................……….....Cod └─┴─┘

Forma de proprietate2)...............………..........Cod └─┴─┘ Activitatea principală3)............…..........……….................................... ...........................................……......…………................... ......................….……….....….CAEN Rev.1└─┴─┴─┴─┘ * Nu se completează de către unitate 1,2,3) Se completează conform precizărilor

ROMÂNIAInstitutul

Naţional deStatistică


SILV. 2


Numele persoanei care răspunde de informaţiile ................................ înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ............. 2006

Nr. formular |__|__|__|

Cifra de afaceri a unităţii silvice în anul 2005 Cap.1. Cifra de afaceri

Nr. REALIZĂRI rd. Denumirea indicatorilor U.M. Cantitatea Valoarea - leiA B C 1 2

1 CIFRA DE AFACERI – TOTAL col. 2 = rd. (2+5+7+8+9+16+23+27+29) lei X

2 Masa lemnoasă vândută – total rd.2 = rd. (3+4) mii m3

3 - pentru agenţii economici mii m3

4 - pentru aprovizionarea populaţiei mii m3

5 Răchită vândută – total (răchită folosită pentru butaşi, împletituri şi răchită marfă) tone 6 - din care: răchită marfă tone 7 Seminţe forestiere vândute tone

8 Puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice

vânduţi - total

mii buc.

9 Produse accesorii vândute – total col. 2 = rd. (10+11+12) lei X

10 Fructe de pădure vândute – total tone

11 Ciuperci comestibile din flora spontană vândute - total tone

12 Alte produse accesorii vândute col. 2 ≥ rd. (13+14+15) lei X

13 - plante medicinale tone

14 din care: - pomi de iarnă mii buc.

15 - sucuri răcoritoare hl. Institutul Naţional de Statistică Bd. Libertăţii nr. 16, Sector 5, Bucureşti – cod 050706, Tel. (021) 318 18 14, Fax (021) 318 18 64

SILV.2/1

Nr. REALIZĂRI rd. Denumirea indicatorilor U.M. Cantitatea Valoarea - lei

A B C 1 216 Produse vânătoreşti vândute – total

col. 2 = rd. (17+18+19+20+21+22) lei X

17 - Carne de vânat tone18 - Iepuri vii buc.19 - Fazani vii buc.20 - Alte specii de vânat viu buc.21 - Blănuri de animale buc.22 - Alte produse vânătoreşti (inclusiv tarife, arenzi, autorizaţii etc.) lei X23 Produse piscicole vândute – total col. 2 = rd. (24+25+26) lei X24 - Păstrăvi de consum kg

25 - Alte specii de peşte de consum din iazuri amenajate kg

26 - Alte produse piscicole (inclusiv tarife, arenzi, autorizaţii etc.) lei X27 Produse apicole vândute - total lei X28 - Miere de albine tone

29 Alte valorificări - total lei X

Cap.2 Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri Nr.

rd.

Denumirea indicatorilor

U.M.

Cantitatea

Valoarea

- lei - A B C 1 2

JUDEŢUL…………………..…………|__|__|

1 CIFRA DE AFACERI – TOTAL col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10)

lei X

2 Masa lemnoasă vândută mii m3 3 Răchită vândută tone 4 Seminţe forestiere vândute tone 5 Puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice vânduţi mii buc. 6 Produse accesorii vândute lei X 7 Produse vânătoreşti vândute lei X 8 Produse piscicole vândute lei X 9 Produse apicole vândute lei X

10 Alte valorificări lei X JUDEŢUL…………………..…………|__|__| 1 CIFRA DE AFACERI – TOTAL

col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10) lei X


10 Alte valorificări lei X

SILV.2/2

Cap.2 Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri (continuare)

Nr.

rd.


U.M.

Cantitatea

Valoarea

- lei - A B C 1 2

JUDEŢUL…………………..…………|__|__|


lei X



col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10) lei X



col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10) lei X



col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10) lei X


10 Alte valorificări lei X SILV.2/3

Cap.2 Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri (continuare)

Nr.

rd.


U.M.

Cantitatea

Valoarea

- lei - A B C 1 2

JUDEŢUL…………………..…………|__|__|


lei X



col.2 = rd.(2+3+4+5+6+7+8+9+10) lei X


10 Alte valorificări lei X

PRECIZĂRI PENTRU COMPLETARE

1) Forma juridică de organizare a unităţii COD COD regie autonomă (RA) societate pe acţiuni (SA) 2) Forma de proprietate proprietate integrală de stat (capital social integral de stat) proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin

01 05

10

21 22

23

proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate integral privată (capital social integral privat românesc sau românesc şi străin) - societăţi comerciale cu capital integral privat românesc - societăţi comerciale cu capital privat românesc şi capital străin proprietate publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public)

26 27

28

31 32

70

3) Se va completa conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1)

PRECIZĂRI METODOLOGICE ·Unităţile care fac obiectul cercetării statistice: Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare şi ocoalele silvice private (pentru fondul forestier retrocedat conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000 şi pentru vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier), Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi ocoalele silvice subordonate, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (pentru unităţile subordonate acestuia), Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - R.A. (unitatea agrosilvică Scroviştea -Judeţul Ilfov) şi Administraţia Domeniului Public şi Privat-Consiliul Local Mangalia-judeţul Constanţa. ·Completarea se va face anual ţinând seama de precizările din Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură şi exploatare forestieră, aprobată în anul 2005. ·Datele se completează în coloana 1 cu o zecimală, iar în coloana 2 fără zecimale SILV.2/4

Confidenţial

Numai pentru scopuri de cercetare statistică Denumirea unităţii........……............….............…...... ...........…..….….....……. |__|__|__|__|__|__|__|__|__| cod SIRUES

..............….......….…. |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__ Cod Unic de Identificare (C.U.I.) / cod FISCAL

Judeţul .........……........................….............. |__|__| * cod SIRUTA

Localitatea ….…................……. |__|__|__|__|__|__| * cod SIRUTA

Strada .........….........….…... Nr .......... Sectorul ........ Forma juridică1)..…….......…............…....Cod |__|__| Forma de proprietate2)…......…........…..…Cod |__|__| Activitatea principală3)……................................….... ……………………………………………………….. .................................…….CAEN Rev.1 |__|__|__|__| * Nu se completează de unitate 1,2,3) Se completează conform precizărilor

ROMÂNIA Institutul

Naţional de Statistică


SILV. 3


Numele persoanei care ................................ răspunde de informaţiile (semnătura conducătorului unităţii) înscrise în formular: L.S Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ............. 2006

Nr. formular |__|__|__| Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri în anul 2005

Cap. 1. Masa lemnoasă recoltată 1.1. MASA LEMNOASĂ PENTRU AGENŢII ECONOMICI mii metri cubi – volum brut Nr. rd.

Denumirea indicatorilor TOTAL col.(2+3+4+5+6)

Răşinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

A B 1 2 3 4 5 6 1. Din pădurile proprietate publică a statului

1 TOTAL rd.1 = rd.(2+5+8) 2 Produse principale rd.2 ≥ rd.(3+4) 3 - Produse accidentale din arborete

peste 60 ani (ACC. I)

4 - Produse din tăieri de conservare 5 Produse secundare rd.5 ≥ rd.(6+7) 6 - Produse accidentale din arborete sub

60 ani (ACC. II)

7 - Rărituri 8 Produse de igienă

2. Din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (Legea nr. 1/2000, Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 republicată)9 TOTAL rd.9 = rd.(10+13+16) 10 Produse principale rd.10 ≥ rd.(11+12) 11 - Produse accidentale din arborete


12 - Produse din tăieri de conservare 13 Produse secundare rd.13≥rd.(14+15) 14 - Produse accidentale din arborete sub

60 ani (ACC. II)


3. Din pădurile proprietate privată (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 republicată) 17 TOTAL rd.17 = rd.(18+21+24) 18 Produse principale rd.18 ≥ rd.(19+20) 19 - Produse accidentale din arborete


20 - Produse din tăieri de conservare 21 Produse secundare rd.21≥ rd.(22+23) 22 - Produse accidentale din arborete sub

60 ani (ACC. II)


4. Din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 25 TOTAL

Institutul Naţional de Statistică Bd.Libertăţii nr.16, Sector 5, Bucureşti – cod 050706, Tel (021) 318 18 14, Fax (021) 318 18 64 SILV.3/1

1.2. MASA LEMNOASĂ PENTRU APROVIZIONAREA POPULAŢIEI mii metri cubi – volum brut Nr. rd.


Răşinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

A B 1 2 3 4 5 6 1. Din pădurile proprietate publică a statului

1 TOTAL rd.1 = rd.(2+5+8)

2 Produse principale rd.2 ≥ rd.(3+4) 3 - Produse accidentale din arborete



60 ani (ACC. II)


2. Din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (Legea nr. 1/2000, Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 republicată)9 TOTAL rd.9 = rd.(10+13+16) 10 Produse principale rd.10 ≥ rd.(11+12) 11 - Produse accidentale din arborete



60 ani (ACC. II)


3. Din pădurile proprietate privată (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 republicată) 17 TOTAL rd.17 = rd.(18+21+24) 18 Produse principale rd.18 ≥ rd.(19+20) 19 - Produse accidentale din arborete


20 - Produse din tăieri de conservare 21 Produse secundare rd.21≥ rd.(22+23) 22 - Produse accidentale din arborete sub

60 ani (ACC. II)


4. Din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 25 TOTAL

Cap. 2. Suprafaţa parcursă cu tăieri - hectare -

Nr. În fondul forestier În vegetaţia rd. Denumirea indicatorilor TOTAL Proprietate publică Proprietate forestieră

col.(2+3+4+5) a Statului a Unităţilor administrativ-

teritoriale

privată din afara fondului forestier

A B 1 2 3 4 5

1 Tăieri de regenerare - Total (rd. 2+9+10+11) 2 Tăieri de regenerare în codru (rd. 3+5+7+8) 3 Tăieri succesive 4 din care: ultima tăiere 5 Tăieri progresive 6 din care: ultima tăiere 7 Tăieri grădinărite, cvasigrădinărite şi de transformare spre grădinărit 8 Tăieri rase 9 Tăieri de regenerare în crâng 10 Tăieri de substituiri - refacere a arboretelor slab productive şi degradate 11 Tăieri de conservare 12 Tăieri de produse accidentale - Total 13 din care: - Produse accidentale în arborete peste 60 ani 14 Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 15 Tăieri de îngrijire în păduri tinere(degajări, curăţiri, rărituri) - total 16 Tăieri de transformare a păşunilor împădurite

SILV.3/2

Cap. 3. Repartizarea pe judeţe a masei lemnoase recoltate mii metri cubi – volum brut Nr. rd.


Răşinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

A B 1 2 3 4 5 6 JUDEŢUL………………………..|__|__|

1 Masa lemnoasă recoltată - TOTAL rd.1 = rd.(2+3+4+5)

2 - din pădurile proprietate publică a statului

3 - din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

4 - din pădurile proprietate privată 5 - din vegetaţia forestieră situată pe

terenuri din afara fondului forestier

JUDEŢUL………………………..|__|__|






JUDEŢUL………………………..|__|__|






JUDEŢUL………………………..|__|__|






SILV.3/3

Cap. 3. Repartizarea pe judeţe a masei lemnoase recoltate (continuare) mii metri cubi – volum brut Nr. rd.


Răşinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

A B 1 2 3 4 5 6

JUDEŢUL………………………..|__|__|






JUDEŢUL………………………..|__|__|






PRECIZĂRI PENTRU COMPLETARE 1) Forma juridică de organizare a unităţii COD COD regie autonomă (RA) societate pe acţiuni (SA) 2) Forma de proprietate proprietate integrală de stat (capital social integral de stat) proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin

01 05

10

21 22

23

proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate integral privată (capital social integral privat românesc sau românesc şi străin) - societăţi comerciale cu capital integral privat românesc - societăţi comerciale cu capital privat românesc şi capital străin proprietate publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public)

26 27

28

31 32

70

3) Se va completa conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1

PRECIZĂRI METODOLOGICE ·Unităţile care fac obiectul cercetării statistice: Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare şi ocoalele silvice private (pentru fondul forestier retrocedat conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000 şi pentru vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier), Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi ocoalele silvice subordonate, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (pentru unităţile subordonate acestuia), Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - R.A. (unitatea agrosilvică Scroviştea -Judeţul Ilfov) şi Administraţia Domeniului Public şi Privat –Consiliul Local Mangalia-judeţul Constanţa. ·Completarea se va face anual ţinând seama de precizările din Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură şi exploatare forestieră, aprobată în anul 2005. ·Datele se completează în capitolul 1 şi 3 cu o zecimală, iar în capitolul 2 fără zecimală.

SILV.3/4

Confidenţial Numai pentru scopuri de cercetare statistică

Denumirea unităţii...........................................………..................................……………...................... .................................................………………………………. |__|__|__|__|__|__|__|__|__| cod SIRUES

........................................................................………….... |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| Cod Unic de Identificare (C.U.I)/ cod FISCAL

Judeţul ........….................................................................……….........…..........|__|__|*

cod SIRUTA

Localitatea ................................................................………….......… |__|__|__|__|__|__| *

cod SIRUTA

Strada ........................................................................... Nr ..……...... Sectorul ……......... Forma juridică1)....................................................................………….......…..Cod |__|__| Forma de proprietate2)..............................................................…………... ..…Cod |__|__| Activitatea principală3)..................................................................…………....................... ...............................................................................................……………...……………… ……………………………………………………….………..CAEN Rev.1 |__|__|__|__| * Nu se completează de unitate 1,2,3) Se completează conform precizărilor

R O M Â N I A Institutul Naţional

de Statistică


SILV. 4


Numele persoanei care răspunde de informaţiile .......................................... înscrise în formular: (semnătura conducătorului unităţii) L.S. Dl (Dna) .......................... Telefonul ......................... Nr. .......... data ..................... 2006

Nr. formular |__|__|__| Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara

fondului forestier în anul 2005 Cap. 1. Suprafeţe regenerate pe categorii de terenuri - hectare -

T O T A L REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI

Nr. rd.

Denumirea indicatorilor Total col.(2+3)

şi col.(4+13)

Regenerări naturale

col.(5+14)

Împăduriri col.(6+15)

Total

Fond forestier proprietate publică a statului

Fond forestier proprietate privată în administrare

Total col.(14+15)

Regenerărinaturale

Împăduriri

Total col.(5+6)

şi col.(7+10)

Regenerărinaturale

col.(8+11)


Total (col.8+9)

Regenerărinaturale

Împăduriri Total col.(11+12)

Regenerărinaturale

Împăduriri

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 REGENERĂRI – TOTAL rd.1 = rd.(2+9) 2 A. ÎN FOND FORESTIER – TOTAL rd.2 = rd.( 3+5+6+7+8) 3 Pe suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare - total 4 - din care: - Pe suprafeţe parcurse cu tăieri rase de codru 5 Substituiri şi refaceri de arborete slab productive 6 Poieni şi goluri neregenerate

Institutul Naţional de Statistică Bd. Libertăţii nr. 16, Sector 5, Bucureşti – cod 050706, Tel. (021) 318 18 14, Fax (021) 318 18 64 SILV.4/1

Cap. 1. Suprafeţe regenerate pe categorii de terenuri (continuare) - hectare -

T O T A L REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI Nr rd.

Denumirea indicatorilor Total col.(2+3)

şi col.(4+13)


col.(5+14)


Total

Fond forestier proprietate publică a statului


Total col.(14+15)

Regenerărinaturale

Împăduriri

Total col.(5+6) şicol.(7+10)

Regenerărinaturale

col.(8+11)


Total col.(8+9)

Regenerărinaturale

Împăduriri Total col.(11+12)


Împăduriri

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 7

Terenuri degradate din fond forestier (Legea 107/1999), Legea 18/1991, H.G. 786/1993)

8 Perdele de protecţie 9 B. ÎN ALTE TERENURI – TOTAL rd.9 = rd.(10+11) 10 Perdele de protecţie a câmpului

(Legea 289/2002, Legea 107/1999)

11 Împăduriri antierozionale (Legea 289/2002, Legea 107/1999, H.G. 786/1993)

Cap. 2. Lucrări de regenerare executate pe specii - hectare -

T O T A L REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI

Nr.


Total Fond forestier proprietate

publică a statului

Fond forestier proprietate

privată în administrare Fond forestier Alte terenuri

rd. Total

col.(2+3) şi col.(4+13+16)


col.(5+14+17)

Împăduriri col.(6+15+18)

Total

col.(5+6) şi

col.(7+10)


col.(8+11)

Împăduriri

col.(9+12)

Total

col.(8+9)

Regenerări naturale Împăduriri

Total col.(11+12)


Total col.(14+15)


Total col.(17+18)


A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 REGENERĂRI - TOTAL rd.1 = rd.(3+17)

2 - Specii principale de bază şi amestec rd.2=rd.(4+17)

3 FOIOASE - TOTAL rd.3=rd.(6+7+...+16)

4 -Specii principale de bază şi amestec rd.4=rd.(6+7+...+14)

SILV.4/2

Cap. 2. Lucrări de regenerare executate pe specii (continuare) - hectare -

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI

T O T A L

Nr.


Total Fond forestier proprietate

publică a statului Fond forestier proprietate

privată în administrare Fond forestier Alte terenuri

rd Total

col.(2+3) şi col.(4+13+16)


col.(5+14+17)

Împăduriri col.(6+15+18)

Total col.(5+6) şi

col.(7+10)


col.(8+11)

Împăduriri

col.(9+12)

Total col.(8+9)


Total col.(11+12)


Total col.(14+15)


Total col.(17+18)


A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

5 din rând 3: - Foioase tari rd.5=rd.(6+7+8+9+10)

6 Cvercinee

7 Fag

8 Frasin, paltin, cireş

9 Nuc

10 Salcâm

11 Tei

12 Plop euroamerican X X X X X X

13 Plop alb

14 Salcie

15 Răchită X X X X X X

16 Alte specii de arbori şi arbuşti

17 RĂŞINOASE - TOTAL rd.17=rd.(18+19+….+22+23)

18 Molid

19 Brad

20 Larice

21 Duglas

22 Pin

23 Alte răşinoase SILV.4/3

Cap. 3. Culturi speciale şi semănături directe în cadrul lucrărilor de împăduriri. Completări curente şi refacerea culturilor calamitate

- hectare -

Nr. T O T A L

col.(2+8) REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI

Total Fond forestier proprietate publică a statului Fond forestier proprietate privată în administrare

rd. Denumirea indicatorilor

Fond forestier col.(4+6)

din care: pe terenuri degradate preluate

col.(5+7)

Fond forestier din care: pe terenuri degradate preluate


Total col.(9+10)

Fond forestier

Alte terenuri

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Din Cap.2,

Culturi speciale pentru pomi de iarnă (brad, duglas)

2 rând 1, col. 3:

Culturi de arbuşti şi arbori fructiferi - total (inclusiv garduri vii şi aliniamente)

3 Semănături directe în teren liber - total 4 - foioase 5 - răşinoase 6 Completări curente - total 7 Refacerea culturilor calamitate - total

Cap. 4. Puieţi, seminţe şi butaşi folosiţi la împăduriri şi completări

Nr.

T O T A L col.(2+8)


Total Fond forestier proprietate publică a statului


rd. Denumirea indicatorilor U.M.



col.(5+7)



Total col.(9+10)

Fond forestier

Alte terenuri

A B C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Puieţi folosiţi la împăduriri şi completări mii buc. 2 Seminţe folosite în semănăturile directe kg 3 Butaşi folosiţi la răchitării mii buc.

SILV.4/4

Cap. 5. Lucrări de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere, ajutorarea regenerării naturale -hectare-

Nr.

T O T A L col.(2+8)







col.(5+7)

Fond forestier din care: pe terenuri degradate

preluate


preluate

Total col.(9+10)

Fond forestier

Alte terenuri

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Pregătirea integrală a terenului şi a solului - suprafaţa efectiv pregătită - total

2 Lucrări de îngrijire a culturilor tinere (împăduriri şi regenerări naturale)

3 Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - suprafaţa parcursă - total rd.3 = rd.(4+5+6)

4 - Lucrări pentru instalarea seminţişului natural 5 - Semănături şi plantaţii sub masiv 6

din rând 3:

- Lucrări de întreţinere

Cap.6. Valoarea lucrărilor executate - lei -

Nr. T O T A L

col.(2+8) REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR ALŢI DEŢINĂTORI






col.(5+7)


preluate


preluate

Total col.(9+10)

Fond forestier

Alte terenuri

A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

Valoarea totală rd.1 = rd.(2+3+4+5+6+7) şi rd.1= rd.(9+10+11+12)

2 Pregătirea terenului 3 Împăduriri integrale 4 Completări curente 5 Refaceri din calamităti 6 Întreţinerea plantaţiilor şi regenerărilor naturale 7

din

Valoarea totală

rând 1: Ajutorarea regenerării naturale

8 din rând 1: Valoarea puieţilor

9 Din fonduri proprii 10 Din fondul de ameliorare 11 Din surse bugetare

12

din rând 1: Pe surse de finanţare:

Din alte surse de finanţare SILV.4/5

Cap.7 Repartizarea pe judeţe a lucrărilor de regenerare a pădurilor - hectare -

Nr. rd Denumirea indicatorilor Total = col.(2+3) Regenerări naturale ÎmpăduririA B 1 2 3

JUDEŢUL …………………………………|__|__|

1 Regenerări – total rd.1 = rd.(2+3)

2 - foioase

3 - răşinoase

JUDEŢUL …………………………………|__|__|


2 - foioase

3 - răşinoase

JUDEŢUL …………………………………|__|__|

1 Regenerări - total rd.1 = rd.(2+3)

2 - foioase

3 - răşinoase

JUDEŢUL …………………………………|__|__|


2 - foioase

3 - răşinoase

JUDEŢUL …………………………………|__|__|

1 Regenerări - total rd.1 = rd.(2+3)

2 - foioase

3 - răşinoase

PRECIZĂRI PENTRU COMPLETARE PRECIZĂRI METODOLOGICE 1) Forma juridică de organizare a unităţii CO CO regie autonomă (RA) societate pe acţiuni (SA) 2) Forma de proprietate proprietate integrală de stat (capital social integral de stat) proprietate majoritară de stat (capital social de stat peste 50%) - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate majoritară privată (capital social privat peste 50%)

01 05

10

21 22

23

- societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital străin - societăţi comerciale cu capital de stat şi capital privat românesc şi capital străin proprietate integral privată (capital social integral privat românesc sau românesc şi străin) - societăţi comerciale cu capital integral privat românesc - societăţi comerciale cu capital privat românesc şi capital străin proprietate publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public)

26 27

28

31 32

70

·Unităţile care fac obiectul cercetării statistice: Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare şi ocoalele silvice private (pentru fondul forestier retrocedat conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000 şi pentru vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier), Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi ocoalele silvice subordonate, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (pentru unităţile subordonate acestuia), Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - R.A. (unitatea agrosilvică Scroviştea -Judeţul Ilfov) şi Administraţia Domeniului Public şi Privat- Consiliul Local Mangalia-judeţul Constanţa. ·Completarea se va face anual ţinând seama de precizările din Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură şi exploatare forestieră, aprobată în anul 2005. ·Datele se completează fără zecimale.

3) Se va completa conform claselor de activitate din Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.1) SILV.4/6

Date post:	26-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	mihail-munteanu
View:	482 times
Download:	2 times

metodologie silv1234 (1)

Documents