Metode si tehnici de explorare a pacientului

Explorare functionala respiratorie prin care se masoara volumelor si debitele pulmonare.

Indicatii - afecţiuni cronice bronhopulmonare (astm, bronhopatie cronică obstructivă, pneumopatie interstiţială, emfizem), in vederea evaluarii gravitatii lor si pentru urmarirea evolutiei acestora

PARAMETRI

CV (capacitatea vitala) - se masoara printr-un inspir lent maximal, ce urmeaza unui

expir maximal VEMS (volumul expirator maxim în prima secunda a unui expir fortat care urmeaza

unui inspir fortat) - 75 si 80% (în prima secunda a unui expir fortat se expira 75-80% din volumul total de are expirat)

CVF (capacitatea vitala fortata) reprezinta volumul total de aer rezultat în urma unui

expir fortat maximal.

Evaluarea spirometrica

IRB (indicele de reactivitate bronsica, indicele Tiffneau) reprezinta raportul dintre VEMS si CVF, exprimat procentual (VEMS/CVF x 100).

Valoarea normala a VEMS este cuprinsa între. VC (volumul curent) este cantitatea de aer ce poate fi inspirata si

expirata într-o respiratie normala. Alti parametrii derivati sunt: FEV 2 (VEM la 2 secunde de la debutul

expirului), FEV3 (VEM la 3 secunde de la debutul expirului), PEF (peak expiratory flow - fluxul maxim de vârf) - da informatii despre cât de rapid poate sa expire pacientul, MVV (maximum expiratory ventilation) - masoara cantitatea maxima de aer pe care o poate respira un pacient pe perioada unui minut, CPT (TLC - capacitatea pulmonara totala) - masoara cantitatea de aer prezenta în plamâna dupa un inspir fortat maximal.

Evaluarea spirometrica

Evaluarea spirometrica INDICATII detectarea prezentei sau absentei disfunctiei respiratorii sugerate de

anamneza, examenul clinic si alte teste diagnstice (radiografia toracica, dozarea gazelor sanguine)

evaluarea unei boli pulmonare cunoscute evaluarea în timp a functiei pulmonare evaluarea tratamentului administrat în afectiuni asociate cu tulburarea

functiei pulmonare evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu (screeningul

indivizilor cu risc de a dezvolta boli pulmonare) evaluarea riscului unor interventii chirurgicale, ce afecteaza functia

pulmonara evaluarea starii sanatatii generale, înaintea începerii programelor ce

implica activitate fizica intensa monitorizarea efectelor adverse ale anumitor medicamente asociate cu

toxicitate pulmonara

Evaluarea spirometrica CONTRAINDICATII - manevrele de inspir si expir fortat, necesare pentru efectuarea

spirometriei duc la cresterea presiunilor intracraniene, intratoracice si intraabdominale, asadar exista unele contraindicatii de care medicul va trebui sa tina cont:

hemoptizia pneumotoraxul boli cardio-vasculare instabile (infract miocardic recent,

hipertensiune necontrolata, tromboembolism pulmonar recent) anevrisme (cerebrale, aortice) interventii chirurgicale oftalmologice recente interventii chirurgicale abdominale sau toracice recente afectiuni acute care pot afecta corectitudinea efectuarii testului:

voma, greata, lesin

Evaluarea spirometrica Pregãtirea dinaintea procedurii Înaintea efectuarii testului, trebuie evitate: • consumul de alcool, cu 4 ore înainte • mesele grele, cu 2 ore înainte • fumatul, cu o ora înainte • exercitii fizice intense, cu 30 de minute înainte • Pacientul va purta o îmbracaminte lejera, confortabila, va fi relaxat si va merge la toaleta

înaintea testului. De asemenea, din punct de vedere clinic, pacientul trebuie sa fie stabil si sa nu prezinte infectii ale tractului respirator.

• În cazul testelor de reversibilitate, administrarea bronhodilatatoarelor va fi oprita înainte de test, astfel:

• beta2 agonisti inhalatori cu durata scurta de actiune, cu 2-4 ore • anticolinergice inhalatoare cu durata scurta de actiune, cu 4-6 ore • beta2 agonisti orali sau inhalatori cu durata lunga de actiune, cu 12-24 ore • anticolinergice inhalatoare cu durata lunga de actiune, cu 24-36 ore • teofilina, cu 12 ore • teofilina SR (sustained release - cu eliberare prelungita), cu 24 ore

Evaluarea spirometrica

Efectuarea spirometriei

Explicarea procedurii si insitarea asupra importantei inspirului amplu si expirului cât mai rapid posibil.

Se va masura înaltimea pacientului în pozitie ortostatica. Protezele dentare vor fi scoase, deoarece exista pericolul înecarii si

perturbarii testului. Pentru evitarea infectiilor prin folosirea spirometrului, se folosesc filtre de unica folosinta si piese bucale.

Se vor introduce datele pacientului în calculator, dupa care se va efectua procedura în sine. Daca pacientul este de alta rasa (nu alb-caucazian), se vor face ajustarile necesare (majoritatea spirometrelor sunt concepute pentru efectuarea acestor modificari, atunci când e cazul). Pacientul va sta asezat pe un scaun (în timpul procedurii exista riscul sincopei, iar acesta creste daca pacientul se afla în pozitie ortostatica), cu spatele drept si cu capul în extensie. Se va evita aplecarea capului înainte, deoarece aceasta pozitie îngusteaza caile aeriene superioare.

Evaluarea spirometrica • SVC (Slow expiratory vital capacity) - Capacitatea vitala lentã

Testarea acesteia se va face înaintea manevrelor fortate. Etapele procedurii sunt: • Respiratie normala (etapa facultativa) • Exectuarea unui inspir maximal lent • Executarea unui expir maximal lent • Respiratie de repaus Se va astepta cel putin un minut înaintea urmatoarei înregistrari. Parametrii ce pot fi masurati prin aceasta procedura sunt: CVL

(capacitatea vitala lenta), VER (volumul expirator de rezerva), VIR (volumul inpirator de rezerva), VC (volumul curent), frecventa respiratorie, durata unu ciclu respirator, volumul expirator pe minut.

• FVC (Forced vital capacity) - Capacitatea vitala fortatã • Etapele sunt urmatoarele: • Respiratie normala (etapa facultativa) • Exectuarea unui inspir maximal fortat • Executarea unui expir maximal fortat • Executarea unui inspir maximal (facultativ) • Respiratie de repaus Se va astepta cel putin un minut înaintea urmatoarei înregistrari. În mod normal, masuratorile sunt egale pentru SVC si FVC, dar în afectiunile pulmonare obstructive, primele masuratori sunt mai

mari decât cele fortate. Parametrii masurati prin aceasta procedura sunt: CVF, VEMS, IRB (VEMS/CVF %), PEF, MEF 25-75% (FEF 25-75% - forced expiratory flow). Graficele reprezentative obtinute sunt curba flux-volum si curba volum-timp.

Evaluarea spirometrica

Interpretare Interpretarea unui test de functionalitate pulmonara trebuie sa se faca în contextul

anamnezei si examenului clinic. Interpretarea unei spirometrii consta în observarea valorilor VEMS, CVF si IRB si

compararea lor cu valorile de referinta. Se vor face trei înregistrari, iar valorile acestora nu trebuie sa fie modificate cu mai

mult de 5%, una fata de cealalta. Se va înregistra procedura cu valorile cele mai mari înregistrate. La un pacient cu

functie pulmonara normala, curba volum-timp trebuie sa creasca repede si neted, iar platoul trebuie sa duereze între 3 si 4 secunde. Cu cresterea gradului de obstructie, expirarea aerului va fi prelungita, ajungând pâna la 15 secunde.

Parametrii spirometrici sunt considerati în limite normale daca: • VEMS, CVF si CV sunt cuprinsi între 80 si 120% din valorile de referinta date, pentru

o persoana de acelasi sex, vârsta, înaltime si rasa • IRB este aproximativ 75% (0,75) sau peste 80% din valoarea de referinta data

Evaluarea spirometrica

DISFUNCTIA OBSTRUCTIVÃ. În disfunctiile obstructive, parametrii se modifica

astfel: • IRB redus - valori mai mici decât 70%-80% din

valorile de referinta • VEMS redus - valori mai mici decât 80% din

valorile de referinta • Atunci când capacitatea vitala lenta este mai

mare decât CVF, se recomanda calcularea raportului VEMS/VC

Evaluarea spirometrica TESTUL DE REVERSIBILITATE pentru determinarea existentei unei obstructii fixe (ireversibile). raspunsul la beta-agonisti trebuie sa apara în decurs de 10-15 minute de la

inhalarea acestora, iar la anticolinergice în decurs de 30 de minute dupa 4 doze inhalate. De obicei, ca inhalator se foloseste albuterolul sau bromura de ipratropiu.

Obstructia este considerata reversibila daca valoarea VEMS creste cu mai mult de 12% sau 200 ml dupa inhalarea bronhodilatatorului. Unii pacienti cu BPCO prezinta un grad mare de reversibilitate, pe când pacientii cunoscuti cu astm bronsic de mult timp, vor prezenta variatii mici ale VEMS, ca raspuns la bronhodiltatoare. Ca o regula generala, spirometria care devine normala dupa administrarea bronhodilatatorului nu indica prezenta BPCO!

IRB va fi masurat la 15-20 minute dupa administrarea bronhodilatatorului. Calcularea reversibilitatii dupa administrarea bronhodilatatorului se face cu formula:

% de reversibilitate al VEMS = (VEMS post-bronhodilatator - VEMS pre-bronhodilatator) x 100 / VEMS pre-bronhodilatator

Evaluarea spirometrica DISFUNCTIA RESTRICTIVÃ.

Modificarile caracteristice sunt:

• VEMS, CVF si CV reduse la mai putin de 80% din valorile de referinta

• IRB normal sau crescut (Peste 80% din valoarea de referinta)

• Severitatea restrictiei se bazeaza pe gradul de scadere a CVF

• O valoare scazuta a CVF poate fi indicatia unei afectiuni restrictive, dar poate aparea si la pacientii cu obstructii severe asociate cu air trapping. Daca spirometria sugereaza prezenta unei disfunctii restrictive, pentru confirmarea diagnosticului se vor face alte teste de functionalitate pulmonara aditionale.

Evaluarea spirometrica DISFUNCTIA MIXTÃ. • scaderea CVFsi a IRB. • spirometria poate sugera un pattern restrictiv, semnificând ca dispneea

pacientului este cauzata de o boala restrictiva, nu BPCO. În acest caz, pe lânga spirometrie se vor efectua alte teste de functionalitate pulmonara si investigatii.

• Ventilatia voluntara maxima (MVV - Maximum Volutary Ventilation). • Manevra consta în efectuarea de respiratii ample si rapide, pentru o

perioada de 12 secunde. În mod normal, MVV este aproximativ egala cu VEMS x 40. Daca VEMS este 3 L, MVV va fi aproximativ 120 L/minut. MVV/VEMSx40 < 0,8 indica o obstructie de cai aeriene mari, o boala neuromusculara (scleroza amiotrofica laterala, miastenia gravis, polimiozita). Daca pacientul este obez, MVV va începe sa scada înaintea VEMS.

Evaluarea spirometrica

Limitele metodei • spirometria depinde de efort, necesita întelegerea si motivarea subiectului

(procedura nu se poate face la copiii mici) • defecte de tehnica (inhalarea inadecvata sau incompleta, efort

submaximal în timpul expirului, expir partial pe nas, tuse, închiderea glotei)

• calibrarea proasta a aparatului Factori ce pot afecta testele de functionalitate pulmonarã • tipul instrumentului, postura pacientului, procedura (inclusiv numarul de

teste efectuate consecutiv), software-ul, temperatura, altitudinea, efectele ritmului circadian si de anotimp, factorii endocrini, factorii individuali (vârsta, sex, activitate fizica, masa musculara, rasa, alte caracteristici genetice, afectiuni coexistente sau în istoric), factorii de mediu (fumat, ocupatia, poluarea, mediul urban sau rural), statusul economic.

Ecografia

• Indicatii

- Explorarea organelor interne parenchimatoase – ficat, rinichi, splina, pancreas, organe genitale

- Explorarea partilor moi – regiune cutanata si subcutanata

- Structuri musculare si articulare

- Parenchim cerebral (transfontanelar)

- Evaluarea vaselor sangvine, cordului

Ecografia

• Contraindicatii - Nu exista contraindicatii - Se recomanda ponderatie in evaluarea ecografica

folosind modurile Doppler in primele 3 luni de sarcina

- Nu se pot explora ecografic structurile osoase - Aprecierile asupra tubului digestiv sunt in functie

de continutul structurilor respective (aer, resturi alimentare – dau multiple artefacte)

Ecografia • Se utilizează sonde cu frecvente variabile de 1-12 MHz; • Pentru structurile superficiale se utilizeaza frecvente inalte, cu rezolutie

buna, insa energie mica (nu pot fi explorate structurile profunde) • Modul «tissue harmonic» permite ameliorarea rezoluţiei în profunzime

şi diminuarea artefactelor.

• Ecografia Doppler color: permite aprecierea sensului de deplasare a sângelui şi vitezele medii de flux.

• Tehnica Doppler pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor sanguine.

• Ecografia cu substanţă de contrast (microparticule de aer) cuplată cu modul Doppler permite aprecierea vascularizaţiei intratumorale şi o detectare mai facilă a metastazelor hepatice.

• Ecografia intraoperatorie • Intervenţional: se pot realiza sub ghidaj ecografic puncţii bioptice

tumorale, puncţii aspirative/drenaj de colecţii hepatice, tratament ecoghidat percutanat în CHH, tumori.

Ecografia Microparticulele de gaz cresc reflexia fascicolului de ultrasunete –

creşte intensitatea semnalului receptat

Se folosesc:

microbule de dioxid de carbon i.v ataşate altor componente:

galactoză (Echovist®, Levovist®)

microsfere de albumină umană (Albunex®)

+/- acid palmitic 0,1% (Levovist®) sau fosfolipide (Sonovue®)

ce previn difuzia rapidă a aerului în interstiţiu (contrastul persistă 60’’ – 7’) şi

conferă stabilitate la variaţiile de presiune

Ecografia Indicaţii ale ecografiei cu contrast:

- caracterizarea leziunilor focale – ficat, sân (vascularizaţia şi dimensiunea zonelor de

necroză)

- evaluarea ramurilor venoase portale în ciroză

- şunturile TIPS

- stenoza de arteră renală

- stenoza stransă de artere carotide

- ecocardiografia

- sonosalpingografia (permeabilitatea conductelor tubare)

Reacţii adverse - inexistente

Ecografia

Contraindicaţii ale ecografiei cu contrast:

– şunturi stânga – dreapta, hipertensiune arterială pulmonară severă, hipertensiune

arterială refractară la tratament, ARDS

– atenţie specială: boli cardiace severe incluzând insuficienţa cardiacă severă şi

afecţiuni pulmonare severe

– copii sub 15 ani, în sarcină şi în timpul alăptării

Ecografia

Criterii de diagnostic:

1. Compararea gradului de încărcare al leziunilor cu al parenchimului din jur.

2. Modificarea gradului de încărcare al leziunilor în timp – în diferite faze: arterială (15

– 30 sec), portală precoce (45 – 60 sec), portală (60 – 90 sec) şi de echilibru

(cca. 3 min).

Substanţe de contrast în ecografie

HIPERVASCULARE - HIPOVASCULARE

BENIGNE

Steatoză focală

Hemangiom

HNF

Adenom

Noduli de regenerare

Noduli displazici

MALIGNE

Hepatocarcinom

Metastaze (vascularizaţie variabilă)

Colangiocarcinom

Limfom

Tumori maligne rare

(hepatoblastom, angiosarcom…)

Substanţe de contrast în ecografie

Metastaze hipovasculare

Substanţe de contrast în ecografie

Urografia

Indicatii:

- Explorarea morfo-functionala: renala, ureterala, vezicala

- Indisponibilitatea evaluarii CT

- Evaluare ecografica incerta/incompleta

Urografia

Contraindicatii:

- Sarcina

- Alergie la substantele de contrast iodate

- Insuficienta renala – uree, creatinina crescute

Contraindicatii relative: Insuficienta hepatica, cardiaca, hipertiroidie netratata, diabet zaharat cu valori mari, mielom multiplu.

Urografia

Pregatirea pacientului

In ziua precedenta examinarii nu se consuma bauturi carbogazoase dulci, fructe, lactate

sau alimente care fermenteaza. adiminstrarea a 4 pastile de Dulcolax la pranz; dupa ora 20.00 pacientul nu va mai manca nimic pana a

doua zi; In ziua examinarii se recomanda pacientului sa nu manance

nimic, poate in schimb sa bea lichide necarbogazoase.

Urografia

Tehnica de evaluare Dupa o radiografie pe gol, si testarea la substanta se injecteaza substanta de contrast

iodata (Urografin) strict intravenos lent (in circa 2-3 minute), 3-4 fiole in functie de concentratia de iod si greutatea pacientului, dupa ce fiola a fost incalzita in prealabil la temperatura corpului.

Este bine sa se asocieze cu doua fiole de HHC. Se efectueaza radiografii succesive la 5-10-15 si 30 minute de la injectare, urmaridu-se

opacifierea si eliminarea substantei de contrast in caile urinare. La 2-3 minute de la injectare, apare nefrograma. La 5-7 minute incepe opacifierea calicelor si a bazinetului; la 30 minute mai raman

urme de substante de contrast in caile urinare, iar la 40 minute eliminarea este totala.

Pozitiile de examinare sunt aceleasi ca si in radiografia renala pe gol (decubit dorsal si pozitia in ortostatism; incidenta de fata, profil). Pentru o mai buna umplere a sistemului pielocaliceal se efectueaza dupa prima radiografie o compresie pe uretere.

Urografia

• Avantaje – usor de efectuat, costuri relativ mici

• Dezavantaje – artefacte de sumatie, nu permite evaluarea structurilor anatomice adiacente, metoda iradianta (aprox 2 ani de iradiere naturala)

Tranzitul gastro-intestinal

• Indicatii – afectiuni morfo-functionale ale tubului digestiv – esofag, stomac, intestin subtire (anomalii congenitale sau dobandite, disfunctii contractile), patologie inflamatorie, afectiuni neoplazice

• Contraindicatii – sarcina, ocluzia intestinala, suspiciune de perforatie digestiva.

Tranzitul gastro-intestinal

• Avantaje – cost redus, usor de efectuat

• Dezavantaje - artefacte de sumatie, nu permite evaluarea structurilor anatomice adiacente, metoda iradianta (aprox 3 ani de iradiere naturala)

Tranzitul gastro-intestinal

Pregatirea pacientului:

- Investigatia se desfasoara in cursul diminetii, cu pacientul in repaus alimentar

- Sunt interzise fumatul, consumul de lichide sau alimente cu minim 4 ore inainte de investigatie

- Se pot utiliza ca substante de contrast pe baza de bariu (sulfat de bariu) sau iod (gastrografin)

Tomografia computerizata

Dezavantaje - metodă de evaluare iradiantă şi necesită în unele tipuri de patologii administrarea de substanţă de contrast iodată, cu posibile reacţii alergice (pot fi prevenite dacă se efectuează în prealabil o desensibilizare a pacientului).

Avantaje faţă de ecografie sunt multiple: acurateţea

diagnostică mai mare, reproductibilitatea examenului independentă de operator, timpul mai redus necesar examinării.

Tomografia computerizata

Imaginile achizitionate pot fi analizate ulterior, in absenta pacientului, reconstruite multiplanar, volumetric si analizate cu softuri dedicate de diagnostic

Investigatia este iradianta (utilizarea de smart-detector, low-dose protocols pot reduce doza de iradiere) – contraindicatie pentru femeile insarcinate

Administrarea de contrast iodat – amelioreaza acuratetea diagnosticului (CI la pacientii cu insuficienta renala, hepatica si cardiaca severa, tireotoxicoza, teren alergic)

LungCARE, LungCAD CT LungCARE, LungCAD CT LungCARE, LungCAD CT LungCARE, LungCAD CT

• Evaluarea nodulilor pulmonari

• - dimensiune (2D, volumetrie);

• - densitate (densitate medie, histograma);

• - raporturi;

• - numar;

• - localizare.

• Examinare CT nativa (slice 1-3mm, overlap 30%)

• Indicatii: - monitorizare numerica, dimensionala si densitometrica a nodulilor pulmonari

•

Evaluarea parenchimului pulmonar

Indicatii – evaluarea cantitativa si calitativa a densitatii si structurii parenchimului pulmonar

Evaluarea parenchimului pulmonar

- Permite marcarea automata a parenchimului pulmonar

- Afiseaza grafic si numeric densitatile pulmonare in

• regiunile evaluate

- Genereaza automat rezultate statistice

- Masoara automat volume pulmonare

Evaluarea parenchimului pulmonar

• Indicatii:

• Evaluarea si monitorizarea afectiunilor nesistematizate pulmonare: emfizem, azbestoza, silicoza, etc.

• Evaluarea clinica a gesturilor terapeutice:

– Rezectii pulmonare segmentare/lobare/pneumectomii

– Tratamente medicamentoase

• Programe de cercetare si management terapeutic al afectiunilor respiratorii

Evaluarea parenchimului pulmonar

Traseaza automat conturul

pulmonar

Izoleaza automat parenchimul pulmonar

Analiza cantitativa

Segmentarea parenchimului

pulmonar

Histograma: Afisare grafica a frecventei densitatilor pulmonare

Afisare numerica tabelara a densitatii medii, deviatiei standard

Evaluarea parenchimului pulmonar

Distributia densitatilor arata o crestere importanta a densitatii medii pulmonare

Valoarea medie a densitatii pulmonare: -705.7 HU

CT - Oncology

CT - Oncology • Permite monitorizarea cu acuratete a leziunilor focalizate in orice segment al corpului

• - aprecierea dimensiunilor;

• - aprecierea volumului;

• - aprecierea densitatii, densitatii standard;

• - histograma cu distributia densitatilor in leziune – permite aprecierea tendintei de necrozare/calcifiere

• - evaluarea leziunii in dinamica, afisand variatiile fata de evaluarea precedenta a leziunilor tinta – in mm, mm2, mm3, %

• - arata raportul cu structurile adiacente parenchimatoase sau vasculare.

CT - Oncology

CT - Oncology

CT - Oncology

CT - Oncology

Colonoscopie CT

• Indicatii:

- Tulburari de tranzit neresponsive la tratamentul medicamentos;

- Alternanta constipatie – diaree;

- Sangerari digestive;

- Dolicocolon;

- Particularitati anatomice – cuduri stranse ce nu pot fi depasite la

• colonoscopia clasica;

• - Refuzul pacientului de a efectua colonoscopie clasica.

Colonoscopie CT

• Protocol de pregatire a pacientului

• 2 zile inaintea examinarii:

• Stool tagging – 10 ml gastrografin dimineata, 5 ml la pranz, 5 ml seara • Alimente: fara fibre – peste, pui, paine alba, ceai, cafea • interzise – fructe, legume, branza, paine neagra

• 1 zi inaintea examinarii: • Alimentatie: dimineata o felie de paine+unt+ceai+10 ml gastrografin • pranz – supa/ceai/apa – fara sucuri de fructe, fara lapte • 5 ml gastrografin • cina – ceai/compot strecurat + 5 ml gastrografin • Fortrans – 3 plicuri dizolvate in 500 ml apa plata la ora 14

• ziua examinarii: • Nu se mananca • Dupa evaluare se beau lichide pentru rehidratare

Colonoscopie CT

• Tehnica de efectuare:

• 1. Insuflare cu aer/dioxid de carbon • Automata – presiune de insuflare 25mm Hg • Manuala – insuflare pana la aparitia senzatiei de durere

- Efectuarea unei topograme cu obiectivarea distensiei colonice

- Risc de perforatie - Burling et al (2006) – 0,05% (17067 pacienti) • - Pickhardt (2006) – 0,009% (20000 pacienti) • - Kim et al (2007) – 0 % CSCT vs. 0,2% CS clasica • (3000 pacienti) Pacienti cu operatii recente pe colon si anastomoze colo-colice sau ileo-colice (risc de

dezunire a anastomoza); Colite ulcerative severe; Boli diverticulare severe ; Neoplasme de colon infiltrative.

• 2. Achizitie computer-tomografica abdomino-pelvina in decubit dorsal si decubit ventral (colimare 1mm, imagini reconstruite cu increment de 30-50%)

Colonoscopie CT

• Procesarea imaginilor:

- Evaluarea primara a imaginilor sursa (imagini axiale) - Reconstructii dedicate multiplanare – coronal, sagital - Reconstructii endolumenale

• Navigarea endocolonica – corelare permanenta a imaginii

endolumenale cu structurile extracolonice

• Tipuri de endoscoape virtuale: 1. Endoscop 1 - vederea standard, fara modificare de pliuri haustrale 2. Endoscop 2 - permite derularea haustrelor, facand posibila

vizualizarea inclusiv a fetei posterioare 3. Endoscop 3 – aplatizeaza haustrele, determinand vizualizarea

colonului ca un lumen cu pereti neti

Colonoscopie CT

1 2 3

4

5

6 6 1 3 2

4

5

1 3 2

4

5

Colonoscopie CT

• Avantaje:

- Ameliorarea disconfortului produs de endoscopia clasica - Posibilitatea aprecierii structurilor juxtacolice (eventuale invazii

tumorale) - Evaluarea organelor abdomino-pelvine - Second opinion/second look fara a necesita o alta investigatie - Rata mai mica a complicatiilor decat colonoscopia clasica

Colonoscopie CT

• Limite:

- Leziunile decelate nu pot fi biopsiate - Nu se pot face aprecieri asupra leziunilor ce intereseaza strict mucoasa

colonica - Explorarea este dependenta de o buna pregatire a pacientului si de

insuflatia corespunzatoare - Leziunile sub 3 mm dificil de diagnosticat - Leziunile peste 8mm – rata de peste 93% a diagnosticului pozitiv

Fly Through

- Navigare endotraheala; - Navigare endovasculara; - Navigare endosinusala;

- Aprecierea structurilor extralumenale; - Orientare multiplanara continua; - Diagnostic de imagini protruzive/aditionale/ infiltrative - Diagnostic de stenoze, malformatii

Perfuzia CT

- se poate efectua pe orice segment anatomic (softuri diferite,

• dedicate); body PCT, neuro PCT, neuro VPCT, neuro PBV, DynEva

- evalueaza rata de captare arteriala/venoasa cu caracterizarea tipului

• principal de vascularizatie

- posibilitate de realizare de curbe de contrast – wash in – wash out

- monitorizarea curbei de captare a nodulilor neoplazici post

• chimio/radioterapie

- caracterizarea tulburarilor de bariera hemato-encefalica

- caracterizarea zonei de infarctizare si aprecierea zonei de penumbra

Perfuzia CT

Perfuzia CT

Perfuzia CT

Perfuzia CT

CBF

CBV

Perfuzia CT

Ischemie constituita si tesut cu risc (zona de penumbra)

Perfuzia CT

ACT

Rezonanta magnetica

Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) permite detecţia şi caracterizarea atat a proceselor focalizate cat si difuze.

Avantaje faţă de CT: - folosirea de contrast paramagnetic, care nu determină reacţii alergice - contrast specific pentru hepatocite şi celulele Kupffer – care permite

diferenţierea nodulilor benigni (conţin celule Kupffer, care captează contrastul de tip SPIO – small particles iron oxide - şi apar în hiposemnal, la fel ca parenchimul hepatic indemn) de cei maligni (nu conţin celule Kupffer şi vor apare în hipersemnal faţă de restul parenchimului hepatic indemn).

- acuratete crescuta fata de CT in explorarea patologiei neurologice si musculo-scheletale

Dezavantajele acestei metode sunt legate de timpul relativ lung de

examinare, de necesitatea unei complianţe mari din partea pacientului (eventual anestezie) şi de obligativitatea lipsei dispozitivelor metalice feromagnetice sau de tip pacemaker.

Chelaţii de Gd - exemple

Mic meningiom localizat în vertex A-nativ, B-post Gd.

Produşi de contrast T1 cu tropism hepatic

Multihance® (Gd-BOPTA)

– 95% difuziune nespecifică

– 5% difuziune hepatică specifică

– injectare în bolus – beneficiu fază vasculară nespecifică şi fază tardivă de captură

– creşterea semnalului parenchimului hepatic normal, mai ales în faza portală. Persistenţă la 40 min (fază intrahepatocitară)

– eliminare biliară 2-5%

Efectul Resovist ® asupra tumorilor hepatice

(contrast cu specificitate pt celulele Kupffer)

Difuzia tensoriala

- Permite evaluarea traiectelor fibrelor nervoase

Principiul metodei – apa circula libera in organism, in functie de presiunea osmotica

Transmiterea influxului nervos presupune existenta unui curent electric ce

antreneaza o miscarea dupa directii specifice ale moleculelor de apa Potentialele magnetice ale dipolilor de apa sunt recoltate de antenele RM si

codate colorimetric in functie de directia de deplasare a apei – se poate astfel observa directia de deplasare a influxului electric (mesajului neuronal)

Orice leziune a cailor de transmitere nervoasa se poate obiectiva astfel, calea

nervoasa de transmitere aparand intrerupta la nivelul leziunii

Osteodensitometrie

• Explorarea gradului de mineralizare scheletic

• Metode utilizate: DEXA, CT, ultrasonografie

• Indicatii:

• Femeile postmenopauza

• Pacientii sub tratament cortizonic de lunga durata

• Pacienti cu fracturi repetate la traumatisme minore

• Endocrinopatii – b. Cushing, hiper/hipoparatiroidism

• Proteze metalice osoase (cuantificarea rezorbtiei osoase periprotetice)

Osteodensitometrie

Pregatirea pacientului

- Nu necesita pregatire prealabila (la evaluarea DEXA a coloanei lombare se recomanda ca pacientii sa nu consume alimente inainte de examinare)

Tipuri de evaluare:

- whole body

- segmentara – antebrat, coloana, sold