Mesagerul sperantei - nr. 2

5/10/2018 Mesagerul sperantei - nr. 2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/mesagerul-sperantei-nr-2 1/16

Nr. 2/2011 REVISTĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE CREȘTINĂ



Pagina 2 MESAGERUL SPERANȚEI Numărul 2/20

Editorial 3

Știri 4

Face bani ca să-i împrăștie 5

Cititul NU dăunează sănătății 6-7

„Regele peștilor” 8-9

Mituri spulberate 10

Sens unic 11

Ofertă 12

Mâini înzestrate 13

Jurnalul străzii 14

Ce spune Biblia despre... 15

În acest număr:

MESAGERUL SPERANȚEI este o publicație a Departamentului Școala de Sabat și Lucrarea Personală al

Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea - Conferința Oltenia, str. Mitropolit Firmilian nr. 18, Craiova, Dolj, cod200381, tel. 0251 533393, 0745 667427, 0748 03 45 27.

Realizatorii acestui număr: Daniel Andrei (poveste de viață), Cătălin Băncău (studiu biblic), Ciprian Ciurea

(creaționism), Julien Gheorghe (comentariu), Claudiu Mititica (recenzie carte), Valentin Petreacă (familie), Florian Moț (recenzie film), Violeta Moț (corectură), Florin Răduț (opinie), Florian Ristea (editorial, știri).

Nr.2/2011

REVISTĂDEOPINIEȘIINFORMAȚIE

CREȘTINĂ



În timp ce în Europa se discută despre integrare și multiculturalism, în România încă existămentalități care amintesc de epoci demult apuse.

de Florian Ristea

Pagina MESAGERUL SPERANȚEI Numărul 2/2011

Î ntr-o școală dintr -un oraș impor-tant al țării noastre, o profesoarăse agita recent pe holurile res-

pectivei instituții de învățământ, flu-turând în mână o carte: „Cine v-a permis să distribuiți această carteelevilor?‖ se oțăra ea la o doamnăcare adusese respectiva carte înșcoală. Nici consilierul educativ,nici directorul școlii și nici protoco-

lul care autoriza o astfel de activitatenu au fost de ajuns să-i domoleascăzelul demn pentru o cauză mai bună.Deși era doar o profesoară, prin mo-dul în care se manifesta lăsa impre-sia că funcțiile celor două persoane(directorul și consilierul educativ),care încercau să-i explice ceea ce nudorea să înțeleagă, erau nimic pelângă calitatea în care vorbea ea:„Noi suntem ortodocși, iar aceastăcarte este scrisă de un adventist!‖ Ce

se întâmplase de fapt? Reprezentan-ții unei asociații non-profit, speciali-zată pe educație și sănătate, prezen-taseră seminare educative la orele dedirigenție (cu acordul și în prezențadiriginților) și prezentaseră elevilor o carte. Era una dintre acele cărțirare — o autobiografie — despre saltuluriaș pe care un băiat de culoare,crescut într -un cartier sărăcăcios dela periferia orașului Detroit, StateleUnite, l-a făcut pe scara societății.

Crescut de o mamă cu numai douăclase (tatăl i-a părăsit când el și fra-tele său aveau 8-9 ani), avea toatecondițiile să ajungă un vagabond alstrăzii, iar viața sa părea sortită eșe-cului. Nu s-a întâmplat, deoarece băiatul a învățat cu sârg, a absolvitUniversitatea Yale și Facultatea deMedicină a Universității Michigan,ajungând un neurochirurg de renumemondial, actualmente director al

secției de neurochirurgie infantilă aspitalului Johns Hopkins din orașulBaltimore, Statele Unite. Este primulmedic care a reușit separarea chirurgi-cală a doi gemeni siamezi, uniți înzona capului. Numele lui este BenCarson (îl puteți vedea pe coperta re-vistei), iar cartea sa autobiografică senumește Mâini înzestrate, a cărei re-cenzie o puteți citi la pagina 13. Toate

aceste lucruri nu au contat deloc pen-tru profesoara amintită, care s-a potic-nit de faptul că acest om extraordinar menționează tangențial în carte faptulcă este adventist de ziua a șaptea.Pentru ea nu conta nici faptul că aceacarte nu era una religioasă, nici faptulcă elevii și ceilalți profesori fuseserăîncântați să audă această poveste deviață și s-o citească în carte, nici altargument. Pur și simplu nu suportaideea că o asemenea carte este semna-

tă de un adventist.Chiar admițând că, personal, ar pu-

tea nutri astfel de sentimente, totuși,este inadmisibil în calitatea de dascălsă le exprime deschis. Ne îndoim că arealizat consecințele pe care le poateavea o asemenea atitudine, dacă ar fi pusă în aplicare pe scară largă. Dupălogica aceasta, tot ce nu aparține ma- jorității religioase dintr -o țară(ortodoxă, catolică sau de altă orienta-re) ar trebui proscris sau eliminat. Încazul de față, dacă un autor are o ori-entare religioasă diferită de a majori-tății, operele sale ar trebui excluse dinșcoli, din biblioteci, din librării și,inclusiv, din manualele școlare. Cualte cuvinte, după logica acesteidoamne, Einstein ar trebui scos dinmanualele școlare, din curriculum-uluniversităților și din programele insti-tuțiilor de cercetare, fiindcă a fostevreu; Johan Sebastian Bach ar trebui

eliminat din filarmonici, din repe

toriul orchestrelor, de pe scenelsălilor de concerte, din grilele d programe a radioului și televiziunifiindcă a fost protestant (luteranȘi exemplele ar putea continuÎnsă, ne-am putea imagina, oarecum ar arăta societatea noastră segregată după criteriul apartenențereligioase? Sau ce ar însemna ca u

savant ca Einstein să nu mai fistudiat în școlile din România, coperele unui geniu muzical ca Bacsă nu mai fie cântate pe scenelnoastre? Am fi mai săraci, mai retrograzi, mai nefericiți. Am fi cunii care am arunca și copilul odatcu apa din albie.

Același lucru îl putem spune des pre Ben Carson și cartea lui autobografică, Mâini înzestrate, pe car

profesoara cu pricina a interzis

elevilor din clasa ei, obligându-i srestituie cartea înainte de a o citConsiderăm că această carte și povestea ei extraordinară aparțin patrimoniului universal și nu trebuicenzurată în vreun fel. Altminterar trebui să procedăm în aceeașmanieră cu toți autorii care nu sunortodocși, cu ateii și așa mai departe. Dar unde am ajunge? Ne-amîntoarce în timp, trăind la nivelumentalității unor epoci pe care lcredeam apuse.

Regretăm faptul că, în timp ce lnivel european se discută desprintegrare și multiculturalism, în țarnoastră încă sunt persoane (chiadascăli) care manifestă atitudini caparțin unor epoci pe care le credeam demult apuse. Sperăm să fidoar un caz izolat sau, cel puțin, sexiste cât mai puține!




Shahbaz Bhati, ministrul pentruminorități și singurul creștin al gu-vernului pakistanez a fost ucis mier-curi, 2 martie 2011, în timp ce sedeplasa cu autovehiculul în capitalațării, Islamabad. Incidentul s-a petre-cut în timpul zilei, iar martorii audeclarat că autovehiculul ministru-lui, care, dintr-un motiv necunoscut,se deplasa fără escortă printr -o zonărezidențială, a fost înconjurat de in-

divizi înarmați și cu fețele acoperitede șaluri, care au deschis focul asu-

pra acestuia. Autovehiculul a fostciuruit de gloanțe, ministrul ShahbazBhati a fost împușcat mortal, însășoferul a fost cruțat.

Crima a fost revendicată de gru- parea islamistă Tehrik -i-Taliban, o

ramură a talibanilor pakistanezi dinregiunea Punjab, care include diversegrupări militante islamiste de la grani-ța cu Afganistanul. Purtătorul de cu-vânt al acesteia, Ahsanullah Ahsan, adeclarat pentru serviciul de știri BBC:„Acest om era cunoscut ca un blasfe-mator al Profetului [Mahomed]. Vomcontinua să-i vânăm pe toți aceia carese opun legii de pedepsire a aceloracare îl insultă pe Profet. Soarta lor va

fi aceeași.‖

Ministrul Bhati susținea un proiectde reformă a legii care condamnă lamoarte pe oricine insultă Islamul, legecare — spun criticii acesteia — este fo-losită pentru persecutarea minorități-lor religioase.

Creștinii din Pakistan, care re prezintă 1,5% din populația de 18de milioane a țării, sunt îngrijoraîn urma asasinării singurului ministru creștin al cabinetului. „Am rămas orfani astăzi!‖ a declaraRehman Masih, un creștin din captala Islamabad, pentru agenția dștiri Associated Press. „Acum, cinva mai lupta pentru drepturile noas

tre?‖ se întreba el.

Cu două luni mai devreme, la ianuarie, guvernatorul regiunPunjab, Salman Taseer, a fost îm pușcat mortal chiar de unul dint bodyguarzii săi (aclamat ulterior cerou), din același motiv, pentru cse opunea legii amintite.

Ministrul pentru minorități al guvernului pakistanez a fost asasinat deoarece se opunea legii carecondamnă la moarte persoanele care insultă Islamul.

Ș T I R I

Sute de extremiști islamici auincendiat 59 de biserici creștine și 28de case în zona rurală Asendabo din jurul orașului Jimma, vestul Etiopiei,omorând un creștin și rănindu-i pealții. În urma atacurilor, care au în-ceput miercuri, 2 martie 2011, peste4.000 de creștini au fost strămutațidin zonă, după ce musulmanii i-auacuzat pe creștini că ar fi profanatCoranul, prin ruperea unei copii aacestuia. Deși nu a fost identificat,se pare că cel ucis era membru alBisericii Ortodoxe Etiopiene.

„Atrocitățile continuă, mai multe persoane suferă,‖ a declarat pentruagenția creștină de știri Compass Direct News o sursă din capitala ță-rii, Addis Abeba, care menține legă-tura cu liderii bisericilor din zona

afectată. Un pastor a declarat că lideriiBisericii Evanghelice au raportat ata-curile autorităților, cerând ajutor, dar nicio acțiune nu fusese întreprinsădupă o săptămână de la evenimente.Mai mult decât atât, distrugerile înce-

pute la Asendabo s-au întins șiîn Chiltie, Gilgel Gibe, Gibe, Nada,

Dimtu, Uragay, Busa și Koticha.

Extremiștii au mai distrus o școalăși două clădiri de birouri aparținândBisericii Etiopiene Kale Hiwot(echivalentul etiopian al BisericiiBaptiste), a declarat o altă sursă pen-tru agenția de știri amintită. Aceasta amai spus că dintre bisericile arse, 38aparțineau aceleiași biserici, KaleHiwot; douăsprezece erau proprietateaBisericii Mekane Yesus (BisericaEvanghelică Luterană din Etiopia);

șase aparțineau Bisericii Adventistde Ziua a Șaptea; două erau clădirale Bisericii Muluwonge(echivalentul Bisericii Penticostaleși una congregației Jesus Onl(„Doar Iisus‖).

Departamentul de Stat al StateloUnite, în Raportul Internaționa pentru Libertate Religioasă pent

anul 2010, afirmă că, în Etiopiaconstituția, legile și politicile interne respectă, în general, libertatereligiei, însă ocazional unele autortăți locale încalcă acest drept.

Conform recensământului efectual în anul 2007, 44% din populația Etiopiei este afiliată BisericOrtodoxe Etiopiană, 19% sunevanghelici și penticostali, iar 34%aparțin ramurii musulmane sunite.

Indiferent de orientare, bisericile creștine din Etiopia au de suferit.




Un avocat și om de afaceri a descoperit un nou mod de a defini succesul.

de Daniel Andrei

Născut și crescut înGreenville, Carolina deSud, un oraş pe care revista

Entrepeneur l-a situat între primele

30 dintre cele mai propice oraşe pen-tru micile afaceri din America, Bob- by Dobson părea destinat pentrusucces în acest domeniu. Sigur pe el,a ţintit sus formându-se ca inspector la fisc. Dar realizările lui Bobby ur-mau sa aibă un cost enorm atât pen-tru el cât şi pentru familia sa, lucrucare avea să îl conducă în cele dinurmă la părăsirea carierei sale şi ladescoperirea unui mod nou de a de-

fini succesul.

Poziţionat în vârful cererii. Prinalegerea unei cariere care unea peaceea de avocat în domeniul taxelor cu cea de inspector fiscal, Bobby s-a plasat foarte bine încă de la început.„În vremea aceea, erau foarte puţinicei care aveau aceasta dublă califica-re – ca avocat şi ca inspector fiscal,motiv pentru care eram foarte cău-tat‖, spune Bobby.

Odată cu extinderea succesuluisău, s-a mărit şi familia sa. ÎnsăBobby nu a permis celor şase copiiai săi să-l abată câtuşi de puţin de lațelul său. Lucra uneori câte 18-19ore pe zi, fiind etichetat de familie

ca „workaholic‖ (dependent de mun-ca – nota trad.). Al treilea fiu al său,Michael, afirma: „Dacă eu sau orica-re dintre fraţii mei doream să ne în-tâlnim cu el, îşi punea secretara săne facă o programare. Nu se gândeadecât la bani, bani şi iar bani!‖

Implicat în fraudă. Lucrul acesta părea ca i-a deschis calea căderii, carea şi venit de altfel în anul 1980, odatăcu destrămarea căsniciei sale. Această

criză personală a fost urmată de unobstacol major ce avea să apară înviaţa sa profesională. În vremea ace-ea, scutirile fiscale erau la ordineazilei şi Bobby a ajutat o serie de cli-enţi să profite de ele. Astfel, a ajunsaccidental să fie implicat într -o situa-ţie de scutire fiscală care s-a dovedit afi frauduloasă, iar unul din clienţii săia depus o plângere, care avea să fie uncoşmar pentru el în anii următori.

„Ce altceva, Doamne?” În 1991,

când încă se confrunta cu această situ-aţie, a venit marea lovitură: Bobby a primit vestea că fiica sa adoptivă afost ucisă într -un accident de maşină.Lucrul acesta l-a dărâmat. „Am ajunso epavă‖ mărturisește el. În noapteadinaintea înmormântării fiicei, Bobbyzăcea în pat mistuit de furie şi deza-măgire. În zbuciumul său, a strigat laDumnezeu după ajutor. „În timp cemă rugam, am simţit cum ceva ca oapă răcoritoare este turnată pe capul

meu făcând să-mi dispară furia şi sim-ţămintele rele, şi apoi, dintr -o dată,am adormit.‖ În dimineaţa următoareBobby s-a trezit un om schimbat.

După întâlnirea cu Iisus Christos,Bobby a dorit să împărtăşească expe-rienţa cu soţia sa, Beth (între timp, serecăsătorise – nota trad.), aşa că s-arugat pentru ea, încercând să facă din propria viaţă un exemplu şi sperândcă ea va observa schimbarea. Lucrul

acesta s-a întâmplat şi, curândaceasta i-a împărtășit credința îDumnezeu. Dar pe Bobby încă nîl părăsiseră necazurile.

Un semn de la Dumnezeu. Î1993 a venit verdictul final la plângerea depusă cu aproape zece ani îurmă. Bobby a fost găsit vinovat licenţa sa de practică a fost suspendată pe o perioadă de doi ani. În losă se plângă, Bobby a acceptat lucrul acesta ca pe un semn de lDumnezeu, care îi sugera să facceva diferit cu viaţa sa. A găsit car fi potrivit să se întoarcă la o actvitate pe care însuşi tatăl sau o în

cepuse cu 15 ani în urmă: distriburea gratuită de casetofoane și casetcu Biblia citită pentru azilele d bătrâni, astfel încât aceştia să aibun acces la Scriptură. „Am decis sîmi dedic viaţa unui deziderat măreţ: să ajung la cât mai multe pesoane‖, spune Bobby. Astfel, el s-dedicat cu totul acestei activitățAstăzi, finanţată în întregime dfamilia Dobson, Fundația Dobsooferă o varietate largă de material

spirituale pentru mii de persoane dla așezămintele de bătrâni şi, anua pentru 1.500 de copii aflaţi în insttuțiile de îngrijire a copilului.

În loc să facă bani, Bobby îi îm prăştie. Şi nu s-a simţit niciodatmai bine.

Traducere și adaptare după

Power to Change.




Tocmai când credeam că amscăpat de acea mentalitate păguboasă, care consideră că

„prea multă carte strică‖, trebuie săconstatăm că aceasta este o realitateîncă prezentă în spațiul românesc alsecolului al XXI-lea. Un studiu cu privire la obiceiurile de citire şicumpărare a cărţilor, realizat la fina-lul anului 2009 de GfK România –

parte a Grupului GfK, una din celemai mari organizaţii de cercetare de piaţă din lume – arată că doi din treiromâni nu au cumpărat cărţi în anulrespectiv și că un român din trei nuobișnuiește să citească. ÎntrebareaCe carte ai citit în ultima vreme? adevenit jenantă în zilele noastre,când îndeletnicirea de a citi este fo-losită de cei mai mulți români doar

pentru accesarea internetului, pentru

vizionarea unui film (cu subtitrare,desigur) și la răsfoirea ziarului. Cerce-tările arată însă că, dimpotrivă, vizio-narea „dăunează dezvoltării și funcțio-nării creierului uman―¹ și că o persoa-nă este mai câștigată din punct de ve-dere intelectual, prin lectură.

Dacă cineva consideră că nimeni nueste scutit de ispita ecranului, atuncitrebuie să fie conștient și de faptul că,

în timp, consecințele sunt ireversibile pentru cei care nu au alt „izvor al cu-noaşterii― decât ceea ce accesează prin tastatură sau telecomandă. Astfel,vizionarea afectează capacitatea deconcentrare, slăbește memoria și mo-tivația,favorizează comportamenteleinstinctive (agresivitatea, satisfacerea

pulsiunilor sexuale, bulimia), dar con-stituie și un factor important în apari-ția stării de pasivitate și a plictiselii, a

depresiilor, a anxietății și a tulburărilor de personalitate.

În aceste condiții, poate că snaște o altă întrebare: „Ce câștiîmi aduce cititul față de vizionarela TV sau navigarea pe internet?―Sunt câteva aspecte care trebuiluate în considerare. În primul rândîndeletnicirea de a citi dezvoltă memoria, care este antrenată să sto

cheze o cantitate mare de informații. Ca și în cazul mușchilor, estnevoie de exerciții pentru a mențincapacitățile mentale la un nivel rdicat, lucru ce nu poate fi realiza prin vizionare. În al doilea râncititul îmbogățește vocabularucititorul exprimându-se mai ușor îvorbire decât o persoană obișnuitdoar să vizioneze. Da, este adevăracă informații utile pot fi dobândit

Pasiunea pentru citit este pe cale de dispariție, dar beneficiile ei nu pot fi înlocuite de ecranul televizorului sau al calculatorului.

de Florin Răduț

O P I N I E



și prin vizionarea unui documentar,dar vocabularul personal nu va aveade câștigat în cazul acesta. În al trei-lea rând, obiceiul cititului dezvoltăimaginația și creativitatea, deoarece persoana care citește este nevoită să

interpreteze și să vizualizeze totul lanivelul imaginației, din propria per-spectivă. Astfel, cel care citește car-tea devine propriul său regizor. Elnu mai depinde de regizorul care aecranizat cartea respectivă, ci îșicreează în minte propriile imagini.În al patrulea rând, îndeletnicirea dea citi contribuie la îmbogățirea cul-turii generale. Astfel, lecțiile dinistorie, geografie, biologie, artă,exercițiile de logică și multe altele îl

pot ajuta pe cititor în diferite împre- jurări ale vieții. Pentru a subliniavaloarea inestimabilă a culturii do- bândite prin muncă intelectuală, prinstudiu, Mihai Eminescu spunea căun „capital intelectual și moral, nuseamănă cu grămădirea capitalelor în bani‖.² În al cincilea rând, lecturaeste o metodă de relaxare, bună dis- poziție și de „hrănire‖ a sufletului.Un studiu realizat în Marea Britaniede organizația Mindlab International

și citat de publicația The Telegraph,ediția online, la 30 martie 2009, ara-tă că lectura reduce nivelul stresuluicu până la 68%, față de 61% în ca-zul muzicii și cu 42% în cazul unei plimbări în natură. Jocurile video se pare ca au o eficiență mult mai mică,scăzând nivelul stresului cu doar 21%. În ultimul rând, trebuie amintitși aspectul practic. Cartea funcțio-nează fără acumulatori, este ferită deviruși, nu pierde semnalul și nu cos-

tă, dacă avem în vedere că poate fiîmprumutată de la bibliotecă.

Din păcate, adevărul spus de cro-nicarul Miron Costin că „nu este altamai frumoasă şi mai de folos zăbavădecât cetitul cărţilor‖³ este nerele-vant pentru cineva care din copilărie„a savurat‖ programele de la televi-zor sau a avut calculatorul ca parte-ner de joacă. Din acest motiv și din

cauza semnalelor alarmante care aratăcă ecranul a luat locul cărții, în ultimiiani s-au demarat campanii și în țaranoastră, pentru promovarea cititului înrândurile copiilor și tinerilor. Campa-nia Citeşte şi zâmbeşte, iniţiată şi sus-

ţinută de Fundaţia Inocenţi, a urmăritcumpărarea de cărți pentru dotareaunităților școlare din mediul rural(judeţul Bistriţa- Năsăud), în timp cecampania Cititul te face cool , organi-zată de Uniunea Studenților din Ro-mânia, și-a propus să convingă unnumăr cât mai mare de tineri românisă facă din citit principala lor activita-te sau, dacă nu, aceasta să le ocupecâteva ore pe zi.

Finalul „bătăliei‖ dintre ecran și

carte nu este previzibil, așa cum ar putea considera mulți, căci în joc estefolosirea liberului arbitru: fiecare îșihotărăște statutul, de privitor sau decititor. Astfel, capacitatea intelectualăși filosofia vieții unei persoane vor fiinfluențate fie de ecran, fie de carte.Mijloacele de informare vizuală oferăo mulțime de facilități, dar pe termenlung apar efecte ireversibile asuprasănătății fizice și mentale. Prin urma-re, nu cititul dăunează sănătății, ciobiceiul de a viziona.

_________________________


¹ Virgiliu Gheorghe, Efectele micului

ecran asupra minții copilului, Editura

Prodromos, București, 2008, p. 7.

² Mihai Eminescu, Despre cultură și artă,

Editura Junimea, Iași, p. 17.

³ Miron Costin, Letopisețul Țării Mold-ovei. De Neamul Moldovenilor, Editura

Minerva, București, 1979, p. 192.

„Nu este alta mai frumoasăşi mai de folos zăbavă decât

cetitul cărţilor”Miron Costin




În apele adânci ale oceanelor trăiesc viețuitoare care „vorbesc” despre complexitatea creațiunii luiDumnezeu. Somonul de Atlantic este una dintre acestea.

de Ciprian Ciurea

Somonul de Atlantic este unul

dintre cele mai uimitoare specii de pe planetă. Simțul olfactiv, osmore-glarea, abilitatea sa de a „naviga‖ înocean, migrația și salturile uriașe

peste obstacole aproape imposibil detrecut, au uimit și inspirat umanita-tea timp de sute de ani.

Somonul este numele generic alcâtorva specii de pește din familiaSalmonidae. Din aceeași familie, fac parte și câteva specii numite„păstrăvi‖ care nu migrează(Oncorhynchus), fiind întâlnite maides sub următoarele denumiri:chinook, coho, pink, chum și sockeye. Somonul trăiește atât în partea de nord a Oceanului Atlantic

( salmo salar – specie migratoare – la care ne vom referi în acest arti-

col), cât și în Oceanul Pacific(oncorhyncus – specie rezidentă).

Deși a fost numit regele peștilor cu mai bine de trei secole în urmă decătre scriitorul englez Izaak Walton,denumirea științifică de salmo salar („somon săritor‖), i-a fost dată dezoologul Carl Linnaeus în 1758.Somonul este un pește răpitor cu uncorp alungit (poate atinge 1, 5 metrilungime și 30 de kg), cap și gurăfoarte mari și dinți conici, puternici.

Pielea este acoperită cu solzi mici,aproape ascunși în piele, având nu-anțe variate de culori: de la gri-verde, la roșcat-negru. El își adap-tează culoarea după mediu foarterepede, ceea ce explică aceste varia-ții de culori. Datorită faptului că sehrănește în principal cu crustacee șimoluște, dinții i se uzează foarterepede, dar se și regenerează perio-

dic, crescându-i dinți noi.

În fiecare toamnă, în apele nordiceale Atlanticului, somonul își„povestește‖ istoria fascinantă: dupăcâțiva ani petrecuți în ocean, somonulîncepe călătoria de întoarcere, lungăde aproximativ 6.000 kilometri,croindu-și drum în amontele râurilor,

escaladând cascade și înfruntând peri-cole (urșii grizzly înfometați), în goa-na depunerii icrelor în locul de prove-niență.

La început, somonii eclozează dinicre de mărimea boabelor de mazăreîn prundișul râurilor curate, foarte bine oxigenate. Puietul stă până la

patru săptămâni în prundiș, foameafiind cea care-i va împinge în cele dinurmă să exploreze lumea periculoasădin jur. Însă marea aventură a somoni-lor începe abia atunci când ajung sămăsoare aproximativ doisprezece cen-timetri. Un amănunt interesant desprefelul în care Dumnezeu a creat acest pește este faptul că, înainte de a părăsirâul în care au eclozat, câteva zile so-monii sunt foarte atenți la aromelelocului lor de proveniență: mirosulsolului, al plantelor și al celorlalteviețuitoare din mediul lor de viață.Este ca și cum ar memora „gustul‖râului în care s-a născut, demers vital pentru posibilitatea reîntoarcerii înacest loc.

O altă caracteristică uimitoare ccare Creatorul a înzestrat somoneste capacitatea de a-și adapta metabolismul la apa sărat(osmoreglare). În râurile cu apdulce în care au apărut la viață, lchidele corporale ale somonilosunt mai sărate decât apa în carînoată. De aceea, apa tinde să pătrundă în organism, la nivelul mucoaselor sau prin piele, pentru echilibra diferența de presiune osmotică. Un pește de apă dulce îmenține concentrația lichidelor cor

porale prin eliminarea surplusulde apă printr -o urină diluată. Canttatea mare de urină diluată eliminată permite peștelui să nu se saturezde apă. În schimb, apa sărată conțne o concentrație mai mare de săruri în comparație cu lichidele cor porale ale peștelui, astfel încât procesul de osmoză acționează inverAdică, peștele pierde apă la nivelu pielii și mucoaselor. Din acest motiv, după ce au călătorit în bancurcătre ocean, somonii fac o „escalăla vărsarea râului, unde, pentru evita deshidratarea, aceștia înghmultă apă de mare și elimină excesul de sare printr-o urină foartconcentrată. De-a lungul acestu proces de osmoză, somonii opresc hrănirea tocmai pentru putea controla mai ușor procesul.

Odată adaptat la noul mediu dviață, bancul de somoni se îndreaptă de obicei către apele reci al Nordului, o zonă bogată în hranunde se dezvoltă rapid. După tre patru ani petrecuți în ocean, peștmaturi pornesc spre casă. Acum s

petrece un alt fenomen extraord

C R E A Ț I O N I S M




nar, care este parte semnificativă în procesul migrației somonilor: orien-tarea spre casă. Dacă pentru găsireadirecției pe drumul de întoarcere seorientează inițial după câmpul mag-netic al Pământului, pentru a găsi

râul din care au migrat se folosescde incredibilul simț olfactiv cu careau fost înzestrați de Creator. Aseme-nea unor câini de urmărire, încep săse deplaseze de-a lungul coastelor,„adulmecând‖ mirosul zonei lor de proveniență. După ce au recunoscutgura de vărsare a râului de unde au plecat, somonii așteaptă fluxul care-iva duce în amonte. Drumul de în-toarcere în prundișul unde au apărutși unde vor depune, la rândul lor,

icrele poate dura mai multe luni.Odată pătrunși în apa dulce, somoniiîncetează să se mai hrănească, pier-zând până la 40% din greutate. Re-sursele uriașe de grăsime acumulateîn timpul șederii în ocean le conferăenergia necesară pentru această călă-torie extenuantă spre locul depunerii

icrelor. Deși pot sări la înălțimi maimari de doi metri, o mulțime de obsta-cole le încetinesc și, uneori, chiar le blochează calea. Dacă uneori reușescsă „escaladeze‖ cascadele naturale,foarte mulți somoni sunt nevoiți să

abandoneze epuizați lupta cu barajeleartificiale, înalte de câteva etaje sauajung hrană pentru urșii înfometați,care îi așteaptă la marginea cascadelor sau în locul de depunere a icrelor. Deasemenea, lupta împotriva curenților râurilor, care depășesc uneori 40km/h, le slăbește energia, obligându-isă se oprească în ape liniștite, epui-zați.

În călătoria lor spre casă, somoniisuferă transformări de neimaginat.

Din adevărate „săgeți‖ subțiri și argin-tii, devin treptat, roșii, umflați, cu unmaxilar inferior în formă de cârligcare îi permite masculului să lupte pentru o parteneră. Peștii se împere-chează timp de două săptămâni în al- bia râului, masculii fertilizând până la40.000 de icre. Odată cu depunerea

icrelor, extenuați și plini de răn peștii se lasă în voia curenților, du pă care niciun somon nu supravițuiește mai mult de o lună. Practicmoartea unei generații face posibilhrănirea alteia. Descompunere

părinților produce hrană în apa care crește puietul. Și ciclul fascnant dar fatidic al vieții somoniloreîncepe.

În concluzie, caracteristicile umitoare ale somonului – migrațisimțul olfactiv, osmoreglarea, abiltatea sa de a „naviga‖ în ocean tenacitatea cu care luptă împotrivcurenților de apă, pentru a ajungîn locul de unde au plecat – fac diel o creatură cu un grad de comple

xitate pe care întâmplarea sau accdentul nu l-ar fi putut genera niciodată. Creat de Dumnezeu cu niştcaracteristici atât de complexe carei guvernează viața, somonul migrator reflectă ingeniozitatea Celucare l-a creat.

În drumul lor de întoarcere către locul de unde au plecat, pe lângăobstacolele întâlnite, somonii sunt așteptați și de urșii grizzly.




Unul dintre miturile care audominat mentalitatea omu-lui de-a lungul timpului a

fost acela că Pământul ar fi plat, ase-menea unei farfurii, iar „corectarea‖acestei greșeli ar aparține științei.Fals! Cea mai veche referință scrisăcu privire la forma sferică a Pămân-tului se găsește în Biblie și dateazădin anul 700 î.Ch.

Ce credeau anticii? De-a lungultimpului, au existat concepții diferitecu privire la forma Pământului.Egiptenii antici și mesopotamieniicredeau că Pământul este plat și că pluteşte pe un ocean. La fel și vechiichinezi, considerau că Pământul este plat, având forma unui pătrat, întimp ce doar cerul are formă sferică.

În India antică se credea că Pămân-tul este plat, format din patru conti-nente dispuse asemenea petalelor unei flori în jurul Muntelui Meru,înconjurate de ocean.

Ipoteze diferite. Pe de altă parte,ipoteza că pământul ar avea formăsferică, asemenea unei mingi, a con-fruntat gândirea umană de timpuriu.În secolul al VI-lea î.Ch., filozofulgrec Pitagora (570-495 î.Ch.) a emisipoteza că Pământul are formă sferi-

că. După el, Platon (427-347 î.Ch.) asusținut același lucru, dar fără a pu-tea să își demonstreze afirmația.Aristotel (384-322 î.Ch.), studentuleminent al lui Platon, a fost cel carea adus argumente de natură observa-țională în sprijinul ideii că Pământuleste sferic. El a observat că anumitestele sunt vizibile din Egipt și dinCipru, dar că, mergând mai spre

nord, aceleaşi stele nu se mai văd.

Odată cu trecerea timpului, ideeasfericității Pământului a început să fiedin ce în ce mai mult acceptată. Cuce-rirea Greciei de către romani a însem-nat și adoptarea de către civilizațiaromană a ideilor și filozofiei grecești,

inclusiv a ideii că Pământul are formăsferică. Un reprezentant al acestei pe-rioade este Pliniu cel Bătrân (23-79d.Ch.), care, în lucrarea sa, Istoria

naturală , susținea ideea sfericității pământului.

Magelan face ocolul Pământului. În perioada Evului Mediu, care a in-trat în istorie ca o perioadă de întune-ric spiritual, plină de superstiții, încăse mai găseau oameni care susțineaucă Pământul este plat. Cu toate aces-tea, cei mai mulți dintre cărturarii ma-rilor universități își învățau studențiică Pământul este sferic, chiar dacă nu puteau să demonstreze practic lucrulacesta. Chiar și unii dintre reprezen-tanții Bisericii susțineau această con-cepție (Toma d’Aquino, la începutulmonumentalei sale lucrări, SummaTheologica). Cel care a reușit să de-monstreze că Pământul este sferic a

fost Ferdinand Magellan (14801521). Expediția sa, alcătuită dicinci corăbii, a plecat din Spanicătre Est în anul 1519, cu scopul da găsi o nouă cale către India, patrimirodeniilor, și s-a întors în 152dinspre Vest, cu un singur vas șfără Magellan, care fusese omorâîn lupta de la Mactan, Filipine.

Un mit spulberat. Însă cea maveche referire la forma Pământuluvine din Biblie. Cu 700 de ani înainte de nașterea lui Iisus Christoîntr -o vreme când mijloacele dscrutare a cerului și de efectuare unor măsurători sau de zbor deasu pra Pământului erau inexistente inimaginabile, profetul Isaia a făcuafirmația că Pământul are form

sferică în cuvintele: „E[Dumnezeu] șade deasupra cercului pământului…” (Biblia, Cartelui Isaia, capitolul 40, versetul 22Deoarece cuvântul ebraic traduaici cu „cerc‖ are semnificația d„obiect sferic‖, nu este greu de dedus faptul că autorul nu împărtășeideea că Pământul este plat, cdimpotrivă, că forma acestuia estsferică. Atunci, se ridică întrebareaPe ce bază a făcut profetul Isaia

asemenea afirmație? Răspunsul neste greu de dedus: a fost inspirade Dumnezeu. Doar prin inspirațidivină putea face asemenea afirmații. Prin urmare, dacă cea mai vechreferire cu privire la sfericitatePământului se găsește în Biblieînseamnă că mitul potrivit căruiștiința a furnizat omenirii aceastinformație este spulberat.

Că Pământul este rotund nu mai este o taină. Dar că Biblia conține cea mai veche afirmațiecu privire la forma sferică a acestuia puțini știu.

de Gheorghe Julien C O M E N

T A R I U



Pagina 1MESAGERUL SPERANȚEI Numărul 2/2011

Afost odată, în jurul anului750 î.Ch., un om numitOsea, care s-a căsătorit cu o

prostituată pe nume Gomera. Dupăce a născut trei copii, Gomera l-a părăsit și, renunţând la tihna şi sigu-

ranţa căminului, s-a întors la vecheaocupaţie. Deşi i-a frânt inima, Oseaa mers după ea, a plătit preţul pentrurăscumpărarea ei (căci se vânduse casclavă sexuală) şi a readus-o acasă.Pare un scenariu demn de Hollywo-od, nu-i așa? Și aceasta încă nu estetotul. Ceea ce uimeşte și mai mult înaceastă poveste este faptul că atâtcăsătoria cu Gomera, cât şi răscum- părarea ei, i-au fost poruncite luiOsea de Însuşi Dumnezeu (Biblia,

Cartea profetului Osea). Din ce mo-tiv? Pentru ca viaţa lui Osea să fie o parabolă vie pentru conaţionalii săi,cărora Dumnezeu dorea să le aratecă, în ciuda faptului că ar fi avut totdreptul să rupă legământul cu ei, Elnu avea s-o facă, ci, dimpotrivă,avea să le arate până unde poatemerge dragostea Sa pentru cei caren-o mai meritau. Aceasta constituie,de asemenea, o lecție cu dublu sens pentru noi, cei de astăzi. În primul

rând, Dumnezeu ne iubește încă, înciuda faptului că nu merităm, iar înal doilea rând, ne arată cum să necomportăm în relațiile noastre defamilie, atunci când unul dintre soțigreșește, indiferent cât de justificatăar fi despărțirea.

Evident, cazul lui Osea este o ex-cepție, nu o regulă. Dar cum ar fidacă atitudinea multora dintre noi ar

sfida normalitatea și am deveni, larândul nostru, excepții de la regulă,așa cum a fost Osea? Să privim câtevacifre referitoare la rata divorțului dinRomânia. Conform Eurostat – Biroulde Statistică al Uniunii Europene –, în

România s-a înregistrat o creştere adivorţurilor de la 1,5 divorţuri la miade locuitori în anul 2005, la 1,7 divor-ţuri la mia de locuitori în anul 2008.Statisticile naţionale, pentru anii 2009şi 2010, avertizează că familia româ-nească se destramă din cauza sărăciei,educaţiei precare, alcoolismului, vio-lenţei domestice şi a separării soţilor prin migraţia economică. Ca dovadăcă rata divorţului în ţara noastră esteîn continuă creştere, cifrele arată că în

luna septembrie 2010 s-au pronunţatcu 643 divorţuri mai mult decât înaceeaşi lună a anului 2009. Se pare că

pentru unii contemporani de-ai noştri,căsătoria nu mai este un legământsfânt, care nu se rupe decât atunci„când moartea ne va despărţi‖, ci doar un contract civil la care se poate re-nunţa uşor. Pentru aceştia, căsătorianu este ca un drum cu sens unic, cimai degrabă ca un patinoar unde ori-când este posibil ca în braţele lor să

cadă altă persoană. Pe de altă parte, divorțul din orice

motiv, dovedeşte superficialitate, in-stabilitate şi este contrar învăţăturiiBibliei. Când Domnul Iisus Christos afost întrebat: „Oare este îngăduit unuibărbat să - şi lase nevasta pentru orice pricină?”, El a răspuns:”Oare n-aţi

citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte feme-

iască... Aşa că nu mai sunt doi, c

un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă… Eu, însă vă spun că oricine îş

lasă nevasta afară de pricină dcurvie şi ia pe alta de nevastă

preacurveşte.” (Biblia, Evangheldupă Matei, capitolul 19, versetel3 la 9). Așadar, Iisus a îngădudivorţul, însă numai în cazul infidelităţii conjugale. Dar nu l-a poruncit. Aceasta înseamnă că, atunccând cel infidel regretă fapta sa (pcare Dumnezeu o consideră păcaşi dovedeşte o schimbare radicală atitudinii, când această persoanabandonează comportamentul distructiv, iar celălalt are puterea de

ierta, cei doi pot rămâne mai depate împreună, ca soț și soție. Să nuităm că divorţul este un dezastr pentru familie şi că, în majoritatecazurilor, acesta nu este o rezolvara problemelor, ci dimpotrivă, dnaştere la probleme şi mai mari.

Chiar dacă ne confruntăm cu rată în creştere a divorţului în ţarnoastră, nu trebuie să considerămcă familia este sortită eşeculuExistă un Dumnezeu minunat carface risipă de dragoste și, deşi nmerităm, ne asigură tot sprijinuSău, pentru ca familia noastră să fifericită. Credinţa şi efortul de a rămâne pe acest drum cu sens univor fi răsplătite cufericire, şi cu vindeca-re, în cazul celor careau alunecat de pe el.

Divorțul este un dezastru pentru familie și în majoritatea cazurilor nu numai că nu este o soluție aproblemelor, ci dă naștere la probleme și mai mari.

de Valentin Petreacă




O F E R T Ă




Benjamin Carson, autorulcărții Mâini înzestrate, esteîn prezent directorul secției

de Neurochirurgie Pediatrica a spita-

lului Johns Hopkins din Baltimore,Statele Unite ale Americii, și primulmedic care a reușit separarea unor gemeni siamezi lipiți la nivelul su- perior al capului. În această carte pecare o oferă publicului, doctorulCarson își prezintă biografia și lecți-

ile pe care viața i le-a predat, argu-mentând ideea că omul nu este cap-tivul propriului destin sau produsulmediului social în care trăiește, ci,dimpotrivă, stă în puterea lui să-șialegă drumul și destinul vieții sale.

Ben și-a început viața în subur- biile sărace ale orașului Detroit, un-de, împreună cu fratele său, Curtis,aveau toate „condițiile‖ de a ajungevagabonzi sau membri ai vreunei bande de cartier: erau negri, părăsiți

de timpuriu de tatăl lor, crescuți de omamă care, în încercarea de a le asi-gura traiul zilnic, se epuiza lucrândde dimineața și până seara, iar edu-cația și-o obțineau în cea mai mare parte bătând mingea pe stradă și pri-vind la televizor. Însă ceea ce Abra-ham Lincoln a spus odată – „Tot cesunt sau sper să devin, îi datorezmamei‖ – s-a adeverit și în cazultânărului Ben Carson, a cărui mamăa devenit persoana providențială,

care i-a schimbat cursul vieții. Prin perseverența ei, cei doi frați au ajunssă se distingă la învățătură între co-legii de clasă, lucru pe care nu-l pu-teau realiza până atunci. Fiind o per-soană ambițioasă, mama celor doitineri a schimbat prioritățile zilniceale copiilor săi, reducându-le timpulde vizionare la televizor și direcțio-nând energia pe care și-o consumau bătând mingea pe stradă către un

O uimitoare poveste despre succes, spusă de cel care a trăit -o.de Claudiu Mititica

program foarte strict de citire și acu-mulare de noi informații. Cu mai pu-țin televizor, cu lecțiile făcute la timpși cu două cărți citite în fiecare săptă-mână, rezultatele nu au întârziat săapară. A fost o mica revoluție în viațacelor doi băieți, dar aceasta le-a

schimbat total traiectoria în viață.

Fie că e vorba de o idee sau de o persoană, acest element are un rolfundamental în schimbarea perspecti-

vei generale a vieții și în procesul rea-lizării personale. Marile realizări se produc prin muncă și perseverență, iar acest mare adevăr este prezentat decătre doctorul Carson prin intermediulevenimentelor care au marcat viața sa.Chiar dacă a avut de luptat în viață cusărăcia, cu ironiile colegilor de clasăsau cu dezavantajele cu care se con-fruntau persoanele de culoare în soci-etatea anilor ´80, tânărul Carson nu aabandonat lupta. Iar acest lucru l-a

ajutat în perfecționarea caracteruluisău ca om și ca medic. Întreaga carte parcă vibrează la ecoul vocii autoru-lui: „Poți schimba traiectoria viețiitale în orice moment, dacă doreștilucrul acesta cu adevărat. Nimic nu poate sta în calea dezvoltării tale, de-cât tu însuți și propria slăbiciune.‖Etapele dezvoltării sale profesionalestau mărturie despre acest adevăr.

Deși în momentul când așterne pe hârtie povestea vieții sale are deja

o familie întemeiată, este un tată și unsoț bun, cu o carieră în spate și multe povești de viață care pot motiva peorice tânăr, modul în care doctorulCarson povestește cum și-a atins ținte-le propuse este remarcabil. Ceea ce poate fi considerat un lucru surprinză-tor pentru tinerii de astăzi este faptulcă el consideră că temelia carierei salemedicale și a întregii vieți constă în

relația cu Dumnezeu și încredereîn El. Iar cea care l-a apropiat dDumnezeu prin exemplu și îndrumare a fost chiar mama sa. Lui nîi este rușine să admită că succesusău se datorează lui Dumnezeu șcă principiile Bibliei au constitu punctele de reper în desăvârșirea sca om și ca medic profesionisDoctorul Carson este recunoscu pentru faptul că, înaintea fiecăr

intervenții chirurgicale pe care efectuează, se roagă lui Dumneze pentru ajutor.

În cartea Mâini înzestrate, îcare descrie intervenția chirurgicalde separare a gemenilor siamezPatrick şi Benjamin Binder, diUlm, Germania de Vest, doctoruCarson propune o nouă abordare vieții, care are la bază o filozofi practică a modului în care putem svedem lumea. Această nouă per

spectivă reprezintă cheia succesulusău. Elementele oferite spre studicititorului nu au nimic nou, însabordarea și înmănuncherea lor estsurprinzătoare. Aceste elementsunt: talentul, timpul, speranțaonestitatea, perspicacitatea, amablitatea, cunoștința, cărțile, aprofundarea și credința în Dumnezeu. Însumarea lor poate aprinde o dorințde nestăvilit în cel care dorește săși schimbe condiția sa umană. De

este un instrument excelent pentrmotivarea tinerei generații, carte propusă de către doctorul BCarson nu este limitată la aceastvârstă, ci se adresează tuturor celocare, prin tenacitate și credință îDumnezeu, dorescsă rupă barierele prejudecăților și aleneșansei.




Pentru unii elevi, a merge laşcoală este pur şi simplu o alegere periculoasă. Nu ştiu dacă se vor mai întoarce nevătămați de acolo.În timp ce ni se prezintă știri despremulte şcoli din America, mai alesdin zone cu un număr mare de imi-granţi, unde se petrec incidente gra-ve, constatăm că ele au loc din ceîn ce mai frecvent şi în ţara noastră.

Iată de ce „Jurnalul străzii‖ (titluloriginal este „Fredoom Writers‖) – un film remarcabil pentru profesori,

elevi şi părinţi – merită văzut.

Deși nu a înregistrat un succesfinanciar extraordinar, filmul pre-zintă puterea eliberării şi vindecăriide traumele provocate de violenţaşi dezechilibrul familial şi social încare trăiesc elevii unei clase etero-gene, alcătuită din afro-americani,asiatici, latino-americani și albi. În

timp ce prezintă această realitatecrudă, filmul arată și modul excep-ţional în care o profesoară reușeștesă se ridice deasupra acestei reali-tăți. Este o poveste despre proble-mele unei generații de tineri pentrucare nostalgica serie „Liceenii‖, aregizorului Nicolae Corjos, nu prea

mai are nimic de spus. Poate doar mai amuză pe unii sau răscoleşteamintirile celor care acum au, la

rândul lor, copii adolescenţi. Însă acestnou film realizează o punte spre tineriirăvăşiţi de puternica schimbare a modu-lui de viaţă post-modern.

Bazat pe cartea „The FreedomWriters Diary‖ („Jurnalul Scriitorilor pentru Libertate‖), scrisă de ErinGruwell, filmul pune în scenă povesteareală a unui grup multietnic de elevi dela un liceu din Long Beach, California.

Autoarea cărţii, care a realizat și scena-riul ecranizării, este chiar profesoaraamintită. Sosită de curând în şcoală,constată cu dezamăgire că elevii săi suntcalificaţi ca „periculoşi‖ şi imposibil deeducat. Ceea ce reuşeşte ea este, putemspune, o minune a dragostei şi a perse-verenţei. În ciuda atitudinii sceptice aapropiaţilor, în ciuda șicanelor și chiar a

piedicilor venite din partea colegilor, profesoara reuşeşte să-i ridice pe aceştielevi deasupra condiţiei lor şi să schime

direcţia nefastă spre care era orientatăviaţa lor. Folosindu-se de metode ne-convenţionale, dar de impact şi puternicmotivatoare, dublate de o atitudine sin-ceră şi empatică, atmosfera din clasă seschimbă şi ceea ce părea incredibil seîntâmplă: această clasă poate fi dată caexemplu. Tineri care păreau condamnaţila eşec în viaţă, a căror perspectivă nuera continuarea studiilor, ci mai degrabăintrarea într -o viaţă promiscuă, parcurg

Un film remarcabil pentru profesori, elevi și părinți. de Florian Moț

o odisee a ieşirii din ignoranţneînţelegeri și mediu viciat, devenind eroii propriilor vieți.

Una dintre cele mai remarcabilscene din „Jurnalul străzii‖ estcând, la o oră de curs, profesoarconstată că, indiferent de etnietoţi elevii aveau aceleaşi probleme. Este punctul de la care lucru

rile încep să se schimbe.

Cu o puternică încărcătură emoţională, propunându-şi să arate diexperienţa reală a altora că se poate câştiga în lupta cu viaţa, filmueste calificat de către criticii dfilm cu aprecieri de genu„puternic inspirator‖, „profundiferit față de alte filme‖„excepțional‖.

Confruntat cu probleme asemănătoare, tânărul care va privi ace

film va fi încântat să descopere c poate să le depăşească şi că viaoferă prilejul descătuşării şi azborului, dacă cel care va scriscenariul vieţii nu va fi aşa numtul „destin implacabil‖.

Recomandat tuturor privitorilor care vor săînveţe ceva!

R E C E N Z I E

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Freedom_Writers_Diary



http://en.wikipedia.org/wiki/Erin_Gruwell










Unul dintre subiectele care au produs frământare în Creștinism de -a lungul timpului este subiectul inspirațieSfintei Scripturi. De ce unii o acceptă ca fiind inspirată de Dumnezeu, iar alţii o consideră o simplă lucrar

omenească? Ce implicații are o concepție sau cealaltă asupra vieții noastre? Vă propunem un scurt studiu biblic, îcare să descoperiți ce spune Biblia despre acest subiect. Citiți următoarele întrebări și alegeți răspunsul corect (singură variantă). Verificați apoi răspunsul în caseta alăturată, întorcând revista.

ă s p u n s u r i c o r e c t e :

— A , 2 — B , 3 — A , 4 — B , 5 — B , 6 — B .

. . s ă ş t i ţ i c ă n i c i o p r o r o c i e d i n S c r i p t u r ă u s e t â l c u i e ş t e s i n g u r ă . C ă c i n i c i o r o r o c i e n - a f o s t a d u s ă p r i n v o i a

m u l u i ; c i o a m e n i i a u v o r b i t d e l a u m n e z e u , m â n a ţ i d e D u h u l S f â n t ‖ . ( 1 e t r u 1 : 2 0 - 2 1 )

T o a t ă S c r i p t u r a e s t e i n s u f l a t ă d e

u m n e z e u ş i d e f o l o s c a s ă î n v e ţ e , s ă m u s t r e , s ă î n d r e p t e , s ă d e a î n ţ e l e p c i u n e n n e p r i h ă n i r e , p e n t r u c a o m u l l u i

u m n e z e u s ă f i e d e s ă v â r ş i t ş i c u t o t u l e s t o i n i c p e n t r u o r i c e l u c r a r e b u n ă ‖ . ( 2 i m o t e i 3 : 1 6 - 1 7 )

F r a ţ i l o r , t r e b u i a s ă s e î m p l i n e a s c ă c r i p t u r a s p u s ă d e D u h u l S f â n t m a i n a i n t e , p r i n g u r a l u i D a v i d , d e s p r e I u d a , a r e a f o s t c ă l ă u z a c e l o r c e a u p r i n s p e u s ‖ . ( F a p t e l e A p o s t o l i l o r 1 : 1 6 )

. . d u p ă c u m e s t e s c r i s : „ N u e s t e n i c i u n m n e p r i h ă n i t , n i c i u n u l m ă c a r … N u s t e n i c i u n u l c a r e s ă f a c ă b i n e l e , i c i u n u l m ă c a r ” . ( R o m a n i 3 : 1 0 - 1 2 )

. . ș i D u h u l n e a j u t ă î n s l ă b i c i u n e a o a s t r ă . ‖ ( R o m a n i 8 : 2 6 )

A s c u l t a ţ i b i n e c e v ă s p u n ! C â n d v a f i r i n t r e v o i u n p r o r o c , E u , D o m n u l , M ă o i d e s c o p e r i l u i î n t r - o v e d e n i e s a u î i o i v o r b i î n t r - u n v i s ‖ . ( N u m e r i 1 2 : 6 )

Ş i t o t c e a f o s t s c r i s m a i î n a i n t e a f o s t c r i s p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a n o a s t r ă , p e n t r u a , p r i n r ă b d a r e a ş i p r i n m â n g â i e r e a p e a r e o d a u S c r i p t u r i l e , s ă a v e m ă d e j d e ‖ . ( R o m a n i 1 5 : 4 )

A c e s t e l u c r u r i l i s - a u î n t â m p l a t c a s ă n e

u j e a s c ă d r e p t p i l d e ş i a u f o s t s c r i s e e n t r u î n v ă ţ ă t u r a n o a s t r ă , p e s t e c a r e a u e n i t s f â r ş i t u r i l e v e a c u r i l o r ‖ . ( 1 o r i n t e n i 1 0 : 1 1 )

. . C e v e z i , s c r i e î n t r - o c a r t e . . . ‖ A p o c a l i p s a 1 : 1 1 )

S c r i e d a r l u c r u r i l e p e c a r e l e - a i ă z u t . . . ‖ ( A p o c a l i p s a 1 : 1 9 )

Pagină redactată de Cătălin Băncău

1. Ce se înțelege prin expresia„inspiraţia Bibliei”?

A) Fenomenul prin care Dumnezeu

a comunicat adevărul Său

scriitorilor Bibliei.

B) Viziunea personală pe care auavut-o scriitorii Bibliei cu privire la

Dumnezeu și alte subiecte.

C) Redarea în scris a unor informaţii

preluate de la alte persoane.

2. Au fost scriitorii Bibliei

inspiraţi când au scris?

A) Nu, deoarece, în unele cazuri, au

fost mânați de impulsul omenesc.

B) Da, deoarece lucrul acesta este

menționat în Biblie.

C) Nu știu ce să cred.

3. Este toată Biblia inspirată deDumnezeu?

A) Da, toată Biblia este inspirată.

B) Nu, ci este o carte ca oricare alta.

C) Parțial, adică unele părți sunt

inspirate, iar altele nu.

5. Cum s-a manifestat procesul

inspiraţiei ?

A) Dumnezeu a inspirat fiecare

cuvânt din Biblie.

B) Dumnezeu a pus adevărul în

mintea oamenilor, iar ei l-au scris

în propriile cuvinte.

C) Dumnezeu a dictat, iar oamenii

au scris.

4. Sunt slăbiciunile scriitorilorBibliei un argument împotriva

inspirației acesteia?

A) Nu, deoarece scriitorii Bibliei au

fost perfecţi, nu au greşit niciodată.

B) Nu, deoarece scriitorii Bibliei

au fost oameni cu slăbiciuni, dar

lucrul acesta nu a afectat inspirația

scrierilor lor.

C) Nu, deoarece slăbiciunile lor nu

contează, pentru că ei au fost doar

“pana de scris “ a lui Dumnezeu.

6. Sunt povestirile din Biblie

reale ?

A) Unele din aceste relatări sunt

mituri, legende sau parabole.

B) Toate relatările istorice din

Biblie sunt reale.

C) Unele relatări nu corespund cu

realitatea istorică.



Oferă următoarele cursuri gratuite:

● Secretele biblice ale sănătății (curs de sănătate)

● Curs de nutriție (curs de sănătate)

● Când dragostea se întoarce acasă (curs de familie)

● Parabolele Domnului Christos (curs biblic)

● Fericirile (curs biblic)

● Programul de studiu al Bibliei (curs biblic)

Pentru informații suplimentare, ne puteți contacta la:

Adresa poștală: C.P. 185, O.P. 1, Craiova, Dolj, cod 200850

Telefon: 0769 001 762 (zilnic între orele 9:00—17:00, vinerea între orele 9:00—14:00)

E-mail : [email protected]

INSTITUTUL DE STUDII BIBLICE PRIN

CORESPONDENȚĂ

Această revistă se distribuie gratuit.

Facilități: Materiale

de studiu gratuite,

cursuri pe casete audio

pentru nevăzători.

Date post:	08-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	florian-ristea
View:	164 times
Download:	0 times

Mesagerul sperantei - nr. 2

Documents