mentenanta-conducte.docx

7/25/2019 mentenanta-conducte.docx

1/23

Monitorizarea, diagnoza si mentenanta sistemelortehnologice petroliere si petrochimice

TEMA:Mentenanta conductelor

1


2/23

Cuprins:

Generalitati 3

Evaluarea starii tehnice a sistemelor de conducte, n scopul prelungirii duratei de viata 5

Degradarea materialelor 5ncercarile de reistenta urmaresc, n principal, determinarea urmatoarelorcaracteristici mecanice ale materialelor 5!rogramul de inspectie "#nspectia viuala $Masuratori %&ontroale nedistructive %&ontroale metalogra'ice %#ncercari distructive (

)eri'icarea suporturilor (

Evaluarea de'ectelor conductelor (

Mentenan*a conductelor 1+&ategoriile de interven*ii ale sistemului de mentenan* plani'icat 1+Ela-orarea programului de mentenan* 13.ta-ilirea tehnologiilor de realiare a lucrrilor de mentenan* 1/Ela-orarea 0i cali'icarea procedurilor de realiare a repara*iilor 0i eli-erarea

autoria*iilor de lucru15

Tipurile de coroiune speci'ice conductelor 1"

!rotectia anticorosiv 1(

2i-liogra'ie +3

Generalitati

Transportul petrolului si produselor petroliere se poate realia n principal prin doua

metode: prin conducte si prin alte miloace, cum sunt navele 'luviale sau maritime, cisternele de

cale 'erata si cisternele auto4

+


3/23

n practica, cel mai utiliat mod de transport ramne sistemul de conducte, datorita

avantaelor pe care le preinta:

6 'unctionarea n mod continuu7

6 regularitate n transport, ceea ce 'ace posi-ila evitarea ntrierilor7

6 se preteaa la introducerea mecaniarii si automatiarii7

6 deoarece multe din conducte sunt su-terane, deci 'erite de cei mai multi dintre 'actorii

care le6ar putea deteriora, necesita o e8ploatare simpla si comoda7

6 pe conducte se pot pompa succesiv di'erite lichide, mod de pompare care ar aduce

numeroase avantae economice7

6 transportul pe conducte elimina n mare parte pierderile de produse7

6 din punct de vedere economic, transportul pe conducte ramne unul dintre cele mai

e'iciente76 n caul conductelor, 'ata de celelalte sisteme de transport, ntreaga energie este utiliata

numai pentru vehicularea produsului4

.e poate ncerca realiarea unei clasi'icari a conductelor4 Ast'el, din punctul de vedere al

produsului vehiculat se deose-esc: conducte de petrol, de gae, de apa, de a-ur, de gaolina etc4

Acestea pot 'i mpartite, la rndul lor, dupa calitatea 'luidului transportat ca, de

e8emplu: conducte de petrol curat, de petrol murdar, sau de petrol as'altos, para'inosetc4 &onductele de gae la rndul lor, pot 'i: de ga sarac sau de ga -ogat 9ga care nu a 'ost

supus procesului de de-eninare4 &ele de apa pot 'i de apa industriala sau de apa pota-ila4

Dupa modul n care sunt construite e8ista conducte simple si conducte comple8e4 !rimele se

de'inesc ca un ansam-lu de tevi de metal legate ntre ele prin sudura, 'lanse, mu'e, sau alte

miloace de asam-lare, care au un diametru interior constant si nu preinta rami'icatii4 &elelalte

preinta portiuni n care diametrul interior este di'erit 9 portiuni ce pot 'i montate n serie sau n

paralel si di'erite rami'icatii4

&a 0i pentru alte instala*ii industriale, 0i la conducte tre-uie s se asigure o 'ia-ilitate

adecvat, cel pu*in egal cu 'ia-ilitatea instala*iilor n care acestea se integrea4 Aceast condi*ie

tre-uie pus cu mai mult acuitate acolo unde de'ectarea conductelor poate provoca daune mari

industriei n cau sau chiar mediului, cum este caul conductelor petroliere, al conductelor

3


4/23

pentru transportarea diverselor gae to8ice sau e8ploive, al conductelor care transport medii

radioactive 9n centralele nuclearo6electrice 0i n instala*iile nucleare etc4

Dimensionarea conductelor se 'ace cu autorul calculului hidraulic, mecanic 0i termic,

acesta din urm pentru conductele la care elementele componente 0i transportul 'luidelor sunt

in'luen*ate 'ie de temperatura acestora, 'ie de temperatura mediului n care se instalea4 n

vederea e'ecturii acestor calcule, precum 0i pentru a realia 0i a e8ploata n condi*ii

corespuntoare sistemele de conducte, tre-uie s se ai- n vedere:

6 alegerea materialului, a tipului conductelor, a m-inrii tronsoanelor de *evi etc4,

materialele tre-uie s reiste la ac*iuni corosive, eroive sau a-raive ale mediului de

lucru 0i la parametrii de e8ploatare, precum 0i la ac*iunea spa*iului am-iental al

conductelor7 n caul m-inrilor prin sudare este necesar ca acestea s 'ie

compati-ile din punctul de vedere al suda-ilit*ii76 sta-ilirea traseelor pentru amplasarea conductelor 0i a reaemelor, cu luarea n

considerare a condi*iilor de e8ploatare, a siguran*ei n 'unc*ionare, a reducerii

costurilor de investi*ie, a posi-ilit*ilor de e8tindere76 dimensionarea economic a diametrului conductei prin sta-ilirea viteei

corespuntoare de curgere a 'luidului 0i respectiv a grosimii peretelui *evii76 asigurarea compensrii de'orma*iilor termice ale conductelor 0i a pretensionrii

acestora pentru reducerea tensiunilor mecanice, att n conducte ct 0i n utilaele la

care sunt racordate6 calcule la comportare n regim dinamic 9vi-ra*ii 0i evaluarea ac*iunilor re*elei asupra

reaemelor 0i aparaturii cone8e etc476 alegerea pe -aa unor calcule tehnico6economice a grosimii optime a iola*iei

termice la conductele care transport 'luide calde sau la cele care nu tre-uie s 'ie

in'luen*ate de temperatura mediului n care sunt instalate

Evaluarea st a rii tehnice a sistemelor de conducte, n scopul prelungirii duratei

de via ta

/


5/23

Avnd n vedere vechimea echipamentelor energetice instalate n tara noastra se poate

pune un semn de ntre-are re'eritor la posi-ilitatea 'unctionarii n continuare si n conditii de

siguranta a acestor echipamente4

Multa vreme, elementele care compun conductele de apa si a-ur 9tronsoane drepte,

coturi, reductii, 'itinguri, rami'icatii, ro-inete, etc au 'ost considerate ca avnd o importana

secundara4 Aceasta apreciere este n preent invalidata4

;data cu cresterea parametrilor de 'unctionare conductele au capatat o importanasau transversal7

= coe'icientul de contractie transversala 9coe'icientul lui !oisson

Programul de inspectie

!rogramul de inspectie a conductelor, -aat pe conceptul a-ordarii pe trei nivele va cuprinde :

Nivelul 1 : Analiza si evaluarea preliminaraa starii conductei :

6 veri'icarea 'a-ricatiei, montaului si a istoriei de 'unctionare7

6 inspectia viuala a conductei7

6 analia preliminara a starii de tensiune si a duratei remanente de viata7

6 calculul preliminar al propagarii 'isurii la 'lua 9daca este caul7

6 recomandari privitoare la planul de inspectie4

Nivelul 2 : Examinarea conductei :

. E8aminari nedistructive :

6 metode de e8aminare nedistructiva: e8aminari viuale, e8aminari cu lichide penetrante

si>sau pul-eri magnetice, e8aminari cu ultrasunete, masuratori de duritati, masuratori de

grosimi de perete, e8aminari cu radiatii penetrante, replici metalogra'ice 7

6 masurarea de'ormatiilor remanente ale conductelor care 'unctionea n domeniul

temperaturilor de 'lua4

!. E8aminari nedistructive orientate pe component:

6 componente care 'unctionea n domeniul temperaturilor su- limita de 'lua7

6 componente care 'unctionea n domeniul temperaturilor de 'lua si sunt supuse la

solicitari ciclice7

6 conducte cu diametru mic racordate la conductele principale 9aerisiri, goliri, -?6pass7

6 suporturile si sistemele de sustinere ale conductei4

"


7/23

Nivelul 3 : Analiza starii conductei bazatape o abordare stiintifica:

6 recalcularea tensiunilor reultate din presiunea interna n regim static7

6 recalcularea tensiunilor produse de solicitari varia-ile6o-oseala oligociclica7

6 analia de material = compoitia chimica7

6 calculul concentrarii tensiunii la limita de topire a m-inarii sudate7

6 analia de tensiuni elasto 6 plastica n conditii de 'lua7

6 prelevarea de material pentru ncercari mecanice distructive7

6 calculul sau estimarea nivelului de degradare la 'lua si>sau a modi'icarilor

microstructurale pe -aa reultatelor e8aminarilor metalogra'ice7

6 calculul duratei de initiere a 'isurii7

"nspectia vizuala

@irma e8ecutanta a inspectiilor si veri'icarilor are o-ligatia de a veri'ica, pentru 'iecare

circuit corespondenta dintre planurile initiale, ela-orate de proiectantul acestora, cu situatia reala,

reultatele inspectiei viuale urmand a 'i marcate pe schemele iometrice a'erente4

.e vor veri'ica:

6 geometria conductelor, respective cotele de ga-arit, cotele ntre di'eritele elemente7

6 date re'eritoare la suporti

6 evidentierea onelor lipsa si motivatia 9modi'icare circuite, demontari anterioare4Dupa des6iolarea circuitelor se va continua inspectia viuala pentru a se putea evidential

urmatoarele elemente :

6 e8istenta marcaului tronsoanelor si continutul acestora 7

6 aspectul e8terior al elementelor de conducta cu identi'icarea 7

6 onelor a'ectate de coroiune > eroiune > e8'oliere > arsuri, onelor cu de'ormatii4

6 aspectul e8terior al sudurilor e8istente 9'isuri, de'ormatii, de'ecte vii-ile etc7

6 identi'icarea, localiarea si cotarea sudurilor 9de 'a-rica si de monta7

Masuratori

.e vor e'ectua masuratori ale diametrelor, circum'erintelor precum si masuratori ale

grosimilor peretilor cu .4 !entru conductele care lucreaa n domeniul 'luaului se vor e'ectua

masuratori ale de'ormatiilor si se va calcula vitea 'luaului

$


8/23

Controale nedistructive

Aceste controale se vor e'ectua de personal autoriat

6 valorile masuratorilor de duritate pentru elementele drepte si cur-e76 valorile masuratorilor de duritate pentru piese BTC7

6 valorile masuratorilor de duritate pentru suduri7

6 reultatele controlului de'ectoscopic cu ultrasunete . pentru elementele de conducta si

pentru suduri7

6 reultatele controlului de'ectoscopic cu lichide penetrante ! pentru elementele de

conducta si pentru suduri 7

Controale metalogra#ice

!entru elementele de conducte, cu tensiuni reultate din calculul gradului de epuiare,

peste valorile medii, tinnd cont si de reultatele e8pertiarilor si controalelor anterioare se va

determina microstructura utilind metoda replicilor metalogra'ice4 E8aminarile prin replici

metalogra'ice au urmatoarele avantae :

6 nu necesita decuparea unor pro-e din component 7

6 poate 'i aplicata n orice ona a instalatiei7

6 este o metoda ie'tina7

6 reultatele se pot evalua ntr6un timp mai scurt, n comparatie testele traditionale de 'lua4

Metoda de evaluare utilind e8aminarile microstructurii materialului are nsa si deavantae:

6 selectarea onelor n care se vor 'ace replici, impune realiarea unei analie preala-ile

pentru sta-ilirea onelor critice7

6 interpretarea reultatelor si evaluarea duratei de viata a componentului necesita o

e8perienta deose-ita, deoarece corelarea este relativ grosiera ntre nivelul de degradare la

'lua si 'ractiunea de viata consumata4

"ncercari distructive

Aceste ncercari se re'era n principal la cercetari re'eritoare la compoitia chimica,

ncercari mecanice de scurta si lunga durata, analia metalogra'ica si analia 'ractogra'ica pe

epruvete de tractiune si de ncovoiere prin soc4

%


9/23

$eri#icarea suporturilor

)eri'icarea suporturilor se va 'ace att cu conductele n stare rece, ct si n stare calda4

)eri'icarea viuala a conditiilor generale ale suporturilor 9starea de 'apt6-locati saude-locati, calitatea elementelor de prindere6 orientarea corecta a elementelor articulate7

)erticalitatea tielor suporturilor suspendati, a-senta de'ormatiilor localiate ale tielor7

)eri'icarea 'unctionarii suporturilor cu arc 9constanti sau varia-ili7

)eri'icarea deplasarilor sistemului de conducte 9li-ertatea ne6restrictionata a deplasarii n

toate planurile, determinarea deplasarilor verticale pentru toate punctele de racordare ale

suporturilor, precum si a deplasarilor n toate cele 3 planuri ale racordurilor conductelor la

utilaeF4

Evaluarea de#ectelor conductelor

#ntegritatea conductelor de transport a gaelor natural'ace in preent o-iectulc unor noi

reglementri, coduri 0i standarde n toate onele lumii4 n element cheie al integritrii

conductelor, in aceste noi initiative, este acela de evaluare a de'ectelor care apar n mod

inevita-il pe durata de viat a unei conducte, prin urmare, metodele de evaluare sunt necesare

pentru a determina gradul deseveritate al de'ectelor atunci cnd sunt detectate n conducte4

Deteriorarea mecanica nu pot 'i caracteriata ca un criteriu singular, iar localiarea

sere'era la limitarea preudiciului pentru o portiune din sectiunea transversala a conductei sau la

o dimensiune limitata pe lungimea acesteia 9de e8emplu: pe o lungime de mai putin de

cinci diametre ale tevii4 &ele mai cunoscute si caracteriate de'ecte mecanice sunt preentate in

continuare4

De#ormatiile produse de lovituri, repreentate ca depresiuni 9in'undari, care produc o

pertur-are grav a cur-urii peretelui tevii, cauate de contactul cu un corp strin din care reult

de'ormarea plastic a peretelui tevii4 De'ormatia poate 'i clasi'icata ca 'iind:6 aplatisare sau de'ormatie simpla care produce o modi'icare 'r pro-leme n cur-ura

peretelui tevii, nu contine un concentrator de tensiuni sau reducerea grosimii de perete 0i nu se

schim- raa de cur-ura a circum'erintei unei suduri adiacente sau a pro'ilului im-inarii sudate7

6 limitat 9constrnsa, adica de'ormatie care nu6si revine, deoarece contactul nu este

eliminat4 De'ormatia produsa de un colt de stanca este un e8emplu de de'ormatie constransa7

(


10/23

6 comple8a, adica crestatura sau sant care introduce concentratori de tensiunisau alte

de'ecte secundare sau o de'ormatie care a'ectea raa de cur-ur aunei suduri adiacente4

%co&ituri, repreentate ca deterioari pe supra'ata conductei cauate de contactul cu un

o-iect strin care a deplasat sau a eliminat material din conducta, cu pierdere de metal,

deteriorarea microstructurii, 'isuri etc4 .co-iturile de o-icei apar atunci cand, de e8emplu un de

e8cavator garie supra'ata e8terioara a conductei4

De#ecte com&inate, de'ormatii si sco-ituri care se gsesc mpreun, care contin 'isuri sau

deteriorare de material sau atunci cnd una sau am-ele sunt n apropiereaunei im-inari sudate4

De'ectul tre-uie s 'ie tratat cu prudent4 Daunele mecanice comple8e nu sunt u0or de evaluat,

nici nu se incadreaa in Bregulile de aurC aplica-ile in ast'el de situatii4 Multe caracteristici ale

de'ectelor sau com-inatii ale acestor caracteristici pot a'ecta gradul de severitate al distrugerilor4

Aceste caracteristici pot include una, mai multe sau toate elementele din urmtoarele:Modi#ic'ri de #orm' ale teavii:

6 de'ormare localiata cu modi'icarea cur-urii pe directia circum'erential 0i>sau

modi'icarea rectilinitatii a8ile a tevii7

6 ovaliarea sectiunii transversale n apropierea sau la poitia scoasa din punctual de

contact sau din ona celui mai semni'icativ contact4

Modi#ic'ri de grosime de perete:

6 pierdere de material prin taiere, gariere, 'recare, poliare, daltuire76 reducere cauata de intindere sau anomalie de 'orma similara7

6 suprapunerei de material7

6 tensiunilor reiduale 0i e'orturi4

6 concentratori locali de tensiuni, de e8emplu, in colturile unei sco-ituri7

6 alte cre0teri sau reduceri de tensiuni ale datorit schim-rilor n 'orma7

Modi#ic'ri ale propriet'tilor materialelor:

6 modi'icarea propriettilor mecanice 90i magnetice ale materialului tevii din caua

de'ormri plastice4 E'orturile pot cre0te curgerea, pot reduce ductilitatea 9de e8emplu, alungirea

la tractiune 0i> sau pot a'ecta tenacitatea4

6 modi'icri datorit trans'ormrilor de 'aa care reult la nclire 0i rcire rapid7

1


11/23

lte anomalii sau de#ecte:

6 'isuri de supra'at, 'ormate, 'ie pe supra'ata interioar sau pe supra'ata e8terioar n

timpul rerotunire4 @isuri la rerotunire sunt de cele mai multe ori pe un plan nclinat de /5 H, la

directia radial 0i>sau B'orma de IC7

6 'isuri ascunse sau acoperite, n special n stratul de'ormate7

6e8tinderea 'isurilor sau micro'isurilor de o-oseal, coroiune7

6 'isuri produse de coroiune su- sarcina7

6 coroiune locale sau generaliata, uneori legate acoperirea de protective deteriorata

0i>sau preenta rocilor n imediata vecintatea peretelui tevii7

6alte de'ecte sau anomalii, cum ar 'i de'ectele latente dintr6o im-inare sudata sau dintr6o

im-inare sudata adiacenta4 @igura de mai os preinta modul in care un de'ect simplu de pe

supra'ata tevii se poate trans'orma intr6o rupere, deci o de'ectare maora4

Mentenan(a conductelor

%istemul de mentenan(' plani#icat'

Activit*ile de mentenan* a conductelor repreint ansam-lul de msuri organiatorice,

tehnice 0i economice privind ntre*inerea 9mentenan*a preventiv 0i repararea 9mentenan*a

11


12/23

corectiv conductelor4

.istemul de mentenan* tre-uie s ndeplineasc urmtoarele cerin*e:

a asigur c toate conductele sunt disponi-ile 9la parametrii proiecta*i, cu realiarea tuturor

cerin*elor 'unc*ionale un timp ndelungat 9la nivelul dura-ilit*ii lor economice, cu un

nivel accepta-il 9tolera-il al riscului de producere a incidentelor7

- permite plani'icarea lucrrilor de mentenan* n perspectiva apropiat 0i ndeprtat, ast'el

nct acestea s poat 'i pregtite corespuntor, iar durata lor s poat 'i estimat7

c permite evaluarea 0i plani'icarea 'inan*rii lucrrilor de mentenan* 0i asigur un nivel

minim al cheltuielilor legate de e'ectuarea lucrrilor de mentenan*4

.istemul de mentenan*, care ndepline0te aceste cerin*e, este un sistem de mentenan*

preventiv plani'icat, cu plani'icare controlat, care are la -a programe de mentenan*

ela-orate riguros, cu activit*i de'inite 0i proiectate detaliat, a cror aplicare este 'le8i-il,

termenele de e'ectuare 0i con*inuturile plani'icate ale acestora putnd 'i modi'icate sau men*inute

n 'unc*ie de reultatele unor activit*ii periodice de veri'icare a strii tehnice a conductelor4

Deoarece e8ist posi-ilitatea ca n cursul e8ploatrii s intervin 0i cedri neprevute

sau nea0teptate, este necesar ca sistemul de mentenan* al s ndeplineasc n paralel 0i cerin*ele

unui sistem de repara*ii 9neplani'icate dup necesit*i, reglementnd modul n care tre-uie s se

intervin n regim de urgen* 9accidental, pentru e'ectuarea lucrrilor de mentenan* adecvate

reolvrii incidentelor produse intempestiv 9adic, limitarea amplorii cedrilor, minimiareaconsecin*elor incidentului 0i repunerea n 'unc*iune a conductelor n deplin siguran* tehnic4

Categoriile de interven(ii ale sistemului de mentenan(' plani#icat'

.istemul de mentenan* preventiv plani'icat, cu plani'icare controlat prevede,

programea 0i realiea urmtoarele categorii de interven*ii: activit*i de supraveghere 0i

ntre*inere 9.#7 reviii tehnice 9Jt7 repara*ii curente 9J!4

.upravegherea 0i ntre*inerea = .# presupune controlul modului de operare a conductelor,

depistarea primelor semne ale degradrii 0i apari*iei anomaliilor 0i 'urniarea de in'orma*ii

privind e'ectuarea unor interven*ii de ter* parte la conducte sau producerea unor solicitri

e8terioare accidentale datorit unor mani'estri climatice sau mi0cri ale pmntului

Jeviiile tehnice = Jt sunt activit*i plani'icate prin care se determin > veri'ic starea

tehnic a conductelor, se evaluea reisten*a mecanic reidual a acestora, se estimea durata

1+


13/23

lor de via* remanent 0i, pe aceast -a, se programea repara*iile 0i se sta-ile0te con*inutul

acestora4

Jepara*iile = J! sunt interven*ii care se e8ecut periodic, de o-icei, plani'icat, avnd ca

scop remedierea sau eliminarea anomaliilor de pe tronsoanele de conduct sau de pe elementele

componente de tip special ale conductelor7 n 'unc*ie de amploarea lucrrilor care se e8ecut 0i

de valoarea 9costul acestora, repara*iile curente se mpart n repara*ii de gradul # = J!1 0i

repara*ii de gradul ## = J!+7

Reparaiile de gradul I RP1constau din remedierea unor anomalii > de'ecte cu

e8tindere mic sau moderat sau re'acere straturi de vopsirii 0i iolatii pe supra'e*e relativ

restranse, nlocuirea unor segmente scurte de tu-ulatur, nlocuirea unor componente simple de

conduct sau e'ectuarea unor interven*ii cu caracter provioriu sau permanent, pentru reolvarea

unor incidente minore sau moderate 4Reparaiile de gradul II RP2constau din remedierea unor anomalii > de'ecte cu

e8tindere mare, nlocuirea unor por*iuni de tu-ulatur sau unor componente comple8e ale

conductelor, realiarea unor lucrri de ntre*inere de mare amploare sau e'ectuarea unor

interven*ii cu caracter de'initiv pentru reolvarea unor incidente4

Ela&orarea programului de mentenan('

.istemul de mentenan* preventiv plani'icat, cu plani'icare controlat se -aea pe

adoptarea unor mrimi de re'erin* pentru intervalele de timp dintre di'eritele categorii de

interven*ii pe care le prevede 0i pe austarea permanent 0i di'eren*iat a acestei programri, n

'unc*ie de reultatele:

6 activit*ilor de supraveghere 0i ntre*inere, care asigur cunoa0terea 0i *inerea su- control

a strii tehnice a conductelor7

6 evalurilor e'ectuate cu ocaia reviiilor tehnice periodice, care permit aprecierea cu un

nivel de ncredere reona-il a reisten*ei mecanice reiduale

Mrimile e'ective ale intervalelor de timp 0i termenele la care se plani'ic diversele categorii deinterven*ii prevute de sistemul de mentenan* se sta-ilesc 0i se modi'ic pe -aa interpretrii

in'orma*iilor o-*inute din activit*ile de supraveghere 0i ntre*inere 0i de reviie tehnic4

#ntervale de timp mai mici dect cele de re'erin* se pot prevedea pentru interven*iile de

mentenan* la onele tronsoanelor de conduct 0i la elementele componente ale conductelor care

13


14/23

se a'l n urmtoarele situa*ii 0i n altele similare:

a eventualele incidente au consecin*e maore 0i sunt di'icil de reolvat7

- au su'erit suprasolicitri accidentale produse 'ie de operarea incorect, 'ie de interven*ii

de ter* parte, 'ie de 'enomenele meteorologice sau de mi0cri ale pmntului7

c au 'ost sediul unor incidente produse recent, au eviden*iat anomalii a cror e8tindere poate

genera incidente, au relevat deteriorri premature ale iola*iei anticorosive 0i ini*ierea unor

procese de deteriorare a tu-ulaturii etc4

#ntervale de timp mai mari dect cele de re'erin* se pot prevedea pentru interven*iile de

mentenan* la onele tronsoanelor de conduct 0i la elementele componente ale conductelor

a'late n urmtoarele situa*ii 0i n altele similare:

a eventualele incidente se pot reolva rapid 0i u0or4

- sunt utiliate la presiuni de operare mai mici dect cele de proiectare 0i, ca urmare,intensitatea tensiunilor generate de solicitrile mecanice este redus, iar pro-a-ilitatea de cedare

este neglia-il4

c au 'ost supuse recent unor inspec*ii 0i a reultat c nu preint anomalii, iar straturile lor

de protec*ie anticoroiv sunt intacte4

%ta&ilirea tehnologiilor de realizare a lucr'rilor de mentenan('

Tehnologia de repara*ie necesar a 'i aplicat pentru e'ectuarea oricreilucrri de mentenan* pe tronsoanele de conduct cuprinde urmtoarea succesiune de etape

tehnologice:

a Etapa opera*iilor tehnologice de asigurare a accesului n locul > ona de pe conduct pe

care se e'ectuea lucrarea de mentenan*7

- Etapa opera*iilor tehnologice de pregtire a conductei n locul > ona pe care se

e'ectuea lucrarea de mentenan*7

c Etapa opera*iilor tehnologice de pregtire a pieselor de schim- 0i a materialelor cu care se

e'ectuea lucrarea de mentenan*7

d Etapa opera*iilor tehnologice de reparare e'ectiv a tu-ulaturii7

e Etapa opera*iilor tehnologice de veri'icare a calit*ii repara*iilor

' Etapa opera*iilor tehnologice de re'acere a protec*iei anticoroive7

g Etapa opera*iilor tehnologice de acoperire a conductei 0i de re'acere a terenului din ona

1/


15/23

de operare la e'ectuarea lucrrii de mentenan*7

Ela&orarea )i cali#icarea procedurilor de realizare a repara(iilor )i eli&erarea autoriza(iilor

de lucru

;pera*iile principale ale proceselor tehnologice de mentenan*, care in'luen*ea esen*ial

calitatea repara*iilor e'ectuate 0i>sau a cror e'ectuare poate implica riscuri nota-ile privind

securitatea 0i sntatea e8ecutan*ilor sau privind integritatea conductei pe care se lucrea tre-uie

s 'ie e8ecutate pe -aa unor proceduri cali'icate7 n aceast categorie sunt incluse:

a opera*iile de spare 0i de consolidare a gropii n care se realiea lucrrile7

- opera*iile de sus*inere 0i reemare a conductelor n cursul opera*iilor de mentenan*7

c opera*iile de msurare a grosimilor de perete ale tu-ulaturii conductelor n onele cu

anomalii care tre-uie remediate prin lucrri de mentenan*7d opera*iile de pregtire 9cur*ire, sa-lare etc4 a tu-ulaturii conductelor n vederea

e'ecturii de repara*ii7

e opera*iile de rotunire prin poliare sau 'reare a relie'ului anomaliilor de pe tu-ulaturile

conductelor7

' opera*iile de de-itare a unor 'ragmente > por*iuni > sectoare de tu-ulatur7

g opera*iile de sudare sau de ncrcare prin sudare realiate pe tu-ulaturile conductelor,

precum 0i opera*iile de prenclire 0i>sau tratament termic postsudare cone8e acestora7h opera*iile de aplicare pe tu-ulaturile conductelor a nveli0urilor de reparare din materiale

compoite7

i opera*iile de per'orare a tu-ulaturii conductelor a'late su- presiune n vederea nlocuirii

unor sectoare de tu-ulatur, pentru cuplarea unor rami'ica*ii7

opera*iile de re'acere a nveli0urilor de protec*ie anticorosiv ale conductelor pe care s6au

e'ectuat lucrri de mentenan*7

K opera*iile de reinstalare 0i de acoperire a conductelor dup e'ectuarea lucrrilor4

*ipurile de coroziune speci#ice conductelor

n literatura de specialitate se preciea c, de 'apt, coroziunearepreint 'enomenul de

distrugere par*ial sau total a materialelor, n general 0i a meta6lelor n special, n urma unor

reac*ii chimice, electrochimice, care au loc prin interac*iunea lor cu mediul nconurtor4

15


16/23

Coroziunearepreint, un 'enomen natural normal, ntruct dac se are n vedere 'aptul

c la producerea metalului din minereu s6a nglodat n aceasta o energie, este 'ireasc tendin*a

acestuia de a trece la o stare energetic co-ort ct mai sta-il4

Coroziuneapoate 'i de mai multe 'eluri, n 'unc*ie de caracterul chimic, electrochimic 0i de

locul unde se produce: electrochimic, chimic, a solului, micro-iologic, cauat de solicitrile

mecanice, prin eroiune, in pitting4

Coroziunea electrochimic'

&oroiunea electrochimic este ntotdeauna asociat cu o circula*ie de curent, care are

urmatoarele e'ecte:

6 intrare de curent dinspre electrolit spre metal corespunde reducerii metalului 9protec*ie4

6 iesire de curent dinspre metal spre electrolit corespunde o8idrii metalului 9coroiune4

Aceasta se mani'est n momentul n care metalul vine n contact cu solul, considerat ca un

electrolit 0i repreint, de 'apt, atacul distructiv e8ercitat de mediul corosiv, prin intermediul unor

reac*ii electrochimice4

Coroziunea chimic'

Ea repreint procesul de distrugere a materialelor metalice, n urma ac*iunii chimice

directe a mediului, 'r s ai- loc un schim- de sarcini electrice4 !e cale chimic, metalele se

distrug n contact cu gaele industriale uscate, la temperatur ridicat sau n solu*ii care nu

conduc curentul electric4 n practic, deseori, coroiunea chimic este trans'ormat n coroiuneelectro6chimic, prin condensarea vaporilor de ap4

.e ntlne0te des coroiunea cauat de varia*ia concentra*iei o8igenului de6a lungul supra'e*ei

metalice, denumit coroziune prin aerare di#eren(ial'4

Coroziunea solului

1"


17/23

De o-icei conductele de distri-u*ie se poea n soluri di'erite 0i la adncimi varia-ile4

Din aceast cau coroiunea su-teran este un proces comple8, in'luen*at, n special, de

transportul o8igenului n sol 0i de conducti-ilitatea solului4

&ei mai importan*i componen*i chimici ai solului sunt cei solu-ili n ap 9acii, -ae, sul'a*i,

cloruri, car-ona*i, precum 0i unele gae 9o8igen, dio8id de car-on, hidrogen sul'urat4

Coroziunea #ierului n sol

&el mai intalnit e8emplu de coroiune este ruginirea 'ierului, o reactie chimic comple8

in care 'ierul se com-in si cu o8igen si cu apa pentru a 'orma o8id de 'ier4 ;8idul este un solid

care mentine aceeasi 'orm general a metalului din care a 'ost 'ormat, dar mai poros si mai

voluminous, 'iind sla- si 'ragil4

.e pot 'olosi trei metode pentru a preveni ruginirea 'ierului :+. &rearea unui alia din 'ier care s reiste coroiunii4

.Adugarea unui strat dintr6un material care s reactionee cu su-stantele coroive mult

mai rapid decat 'ierul, ast'el pe masur ce acel strat se consum, 'ierul este proteat4

3.Acoperirea cu un strat impermea-il4

Coroziunea micro&iologic-

Este 'enomenul de distrugere a metalelor su- ac*iunea direct a microorganismelor4 Ea

poate avea loc n condi*ii anaero-e sau aero-e4 !rocesele de coroiune micro-iologic sunt

variate 0i e'ectele lor apar su- di'erite aspecte, deoarece se produc n atmos'er, n ap, n sol,

atacnd conductele su-terane sau aeriene4

Mecanismele prin care actioneaa microorganismele la distrugerea materialului sunt urmatoarele:

+.!roducerea unor derivati meta-olici care actionea ca agenti coroivi: acii organici,

hidrogen sul'urat, &;, etc4

1$


18/23

.@ormarea unor one eterogene pe supra'ata materialului metalic7 o colonie de

microorganisme se 'i8ea pe metal si determin gradiente de concentratie pentru acceptorii de

electroni precum si aparitia coroiunii prin aerare di'erential4

3.Modi'icarea peliculelor protectoare de pe supra'ata metalului, care duc la initierea

pittingurilor4

Coroziunea cauzat' de solicit'rile mecanice cuprinde:

L &oroiunea 'isurant

L &oroiunea produs de e'orturile mecanice

L&oroiunea cauat de solicitrile la o-oseal

Coroziunea prin eroziune

Este un proces de distrugere cauat de a-raiunea mecanic 0i de atacul corosiv al unui

lichid sau ga4 &ondi*iile care 'avoriea acest proces sunt:

vitee mari de circula*ie a gaelor 0i lichidelor7

corpuri solide n suspensie7

curgerea tur-ulent a 'luidelor7

amestecuri de dou 'ae cu mi0care rapid 0i schim-ri de direc*ie4

Coroziunea n pitting/

Este o 'orm de atac localiat4 !elicula de protec*ie a metalului, odat distrus, n anumite

puncte permite mediului agresiv s atace 0i s produc o penetrare rapid a metalului4

Termenul pitting/este 'olosit pentru ilustrarea acelui tip de atac localiat n care lrgimea

onei a'ectate de coroiune este de acela0i ordin de mrime sau mai mic dect adncimea

acesteia4

1%


19/23

Protectia anticorosiv-

!rotec*ia mpotriva coroiunii repreint totalitatea msurilor care se iau pentru a 'eri

materialele tehnice de ac*iunea agresiv a mediilor corosive4

Metode de prevenire a coroziuniiMetodele de prevenire a coroiunii constau n:

alegerea corect a materialelor utiliate n construc*ia de aparate 0i utilae

industriale, din punct de vedere al reisten*ei la coroiune7

evitarea punerii n contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ dect

el, de e8emplu aluminiu alturi de aliaele cuprului sau o*elurilor aliate etc 7

la 'el se va evita punerea n contact a metalelor ecruisate cu metalele recoapte

sau turnate,deoarece din caua di'eren*ei de poten*ial electrochimic dintre ele,n preen*a unuielectrolit corespuntor,primele se corodea7

prelucrarea mai ngriit a supra'e*ei metalului,deoarece adnciturile,

grieturile 'avoriea 0i accelerea coroiunea4

Metode de acoperire a supra#etelor metalice cu invelisuri anticorosive

1(


20/23

!rotec*ia prin nveli0uri anticorosive se realiea prin acoperirea metalului cu un strat su-*ire de

material autoprotector4

Propriet-(ile principale ale unei izola(ii de calitate :

Jeisten*a mecanic 0i termic n timp7

&apacitate de electroiolare7

#ner*ie -acterian 0i chimic7

Aderen*a, impermea-ilitate la ap 0i la aer4

vanta0ele unei izola(ii de calitate

;ptimiarea distri-u*iei curentului de protec*ie 0i reducerea necesarului de curent7

Minimiarea in'luen*ei e8ercitat asupra altor structuri metalice7

@unc*ionarea e'icient a protec*iei catodice4

Calitatea izola(iei este determinat' de urm'torii #actori:

Aplicarean 'a-ric a iola*iei7

Aplicarea n santier a iola*iei7

&ondi*iile de transport 0i manipulare7

&ondi*iile de poare 0i acoperire cu pmnt4

%tratul protectorpoate 'i :

A4metalic 7

24nemetalic4

.Metode anticorosive cu strat metalic:

a1 C-m-suireaeste un process metalurgic de legare a straturilor ale acelorasi sau di'erite

metale4

&1 %m-ltuirea in industrie este 'olosit in mod o-isnuit pentru protectia supra'etelor

impotriva coroiunii sau 'recrii44

c1 Galvanizareaeste procesul de acoperire a unui metal, cum ar 'i 'ierul sau otelul, cu un

strat su-tire de inc pentru a6l protea de actiunea coroiunii4 Iincul este intre-uintat cu mai

mult usurint decat alte metale de protectie cum ar 'i cositorul, cromul, nichelul sau aluminiul4

!.%traturile protectoare nemetalicepot 'i organice sau anorganice,realiate prin utiliarea

lacurilor,vopselelor,emailurilor sau a 'oliilor de mas plastic,etc4

+


21/23

Alegerea uneia sau alteia dintre metodele de protec*ie este 'unc*ie de:

2parametrii tehnologici de 'unc*ionare a instala*iei7

2 'orma 0i dimensiunile o-iectului proteat7

2 calitatea materialului suport7

2 amplasarea o-iectului de proteat n instala*ie7

2tehnologiile de aplicare 0i posi-ilit*ile de e8ecu*ie a protec*iei

anticorosive4

Protectia pasiv- izola(iile

Tipuri de iola*ii:

Aplicate la cald:

LMastic de -itum, L'olii !)&, L-enide -itum, Lpolietilen e8trudat, L-eni din

polietilen, L-eni termocontractile4

Aplicate la rece:

L2eni autoadeive, pe -aa de polietilen, Lcauciuc -utilic , Lcauciuc nitrilic4

L!oliuretan,L -eni si mastic din petrolatum4

"zola(ii moderne:

a preiolare cu polietilen e8trudat4

- polietilen e8trudat 0i polietilen cauciuc -utilic 9n 0antier4

c Materiale noi pe -a de cauciuc -utilic 0i polietilen4.e utiliea dou tipuri de sisteme de iolare:

sistemul cu o singur -and 9iolare, suduri cap6cap, cur-e, rami'ica*ii4

sistemul cu dou -eni 9cele dou tipuri de materiale se aplic separatNiolare teuri de

-ran0ament4

Materiale de izolare aplicate necorespunz-tor

+1


22/23

!i&liogra#ie

++

Goluri colectate in rasin epoxidic.

Degradarea oxidativ a fibrelorcom ozite carbon-carbon.


23/23

14 Oorme tehnice speci'ice .OT privind mentenan*a conductelor de transport gae natural7

+4 4 upescu, O4 Oicolescu, @4 Iam'ir si A4 Trusca: BMetode de Estimare a Jiscului la

&omponentele unei &entrale Electrice, pe -aa &onditiilor de @unctionare a acestoraC, a

PP#P6a &on'erinta Oationala pe pro-leme de Termo'icare, .TTJ 2rasov ++7

34 #ng4 aar upescu, ing4 Oicolae Oicolescu: BEvaluarea starii tehnice a sistemelor de

conducte su- presiuneC7

/4 http:>>QQQ4petroleumclu-4ro 7

54 Miclo0i )4, 04a4, 2aele proceselor de sudare, Editura Diadactic 0i !edagogic,

2ucure0ti, 1(%/7

"4 Tri'an &4,Distri-u*ia gaelor naturale prin re*ele de conducte, Editura niversit*ii din

!loie0ti +57

$4 Ale8andru @4, Oecula .4,&onducte 0i armturi,E4T4 2ucure0ti, 1("37%4 !rescriptii Tehnice = +17

(4 Maria &onstantinescu, Teodora 2adea: R&oroiune si !rotectie AnticorosivC, Editura

Didactic si !edagogic, 2ucuresti, 1($%7

14 #on #liut, Marin 2ulearc:C!rotectii AnticoroiveC, Editura Atlas !ress, 2ucuresti, +34

114 T4 2adea, G4 &iura, A4 &oocaru:SS&oroiunea 0i controlul coroiuniiSS, Editura

Matri8Jom, 2ucure0ti, +7

1+4 &aracteriarea general a re*elelor de conduicte = notite de curs4

+3
http://www.petroleumclub.ro/http://www.petroleumclub.ro/

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	danielaolaru
View:	220 times
Download:	0 times

mentenanta-conducte.docx

Documents