Memoriu tehnic dispensar

PROIECT -REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI BENEFICIAR -COMUNA PRAJENI AMPLASAMENT -COM.PRAJENI, SAT PRAJENI, JUD.BOTOSANI

0

REABILITARE DISPENSAR UMAN

PRAJENI

Amplasament : sat Prajeni, com.Prajeni, jud.Botosani Obiectiv : REABILITARE DISPENSAR UMAN PRAJENI

Beneficiar : COMUNA PRAJENI

Proiect nr. : 5/2015

Faza : P.Th.+D.D.E 2015


1

1. LISTA I SEMNTURILE PROIECTANILOR

SEF PROIECT,

ing. Ciprian ALUCULESEI

ARHITECTURA,

arh. Roxana NECHITA

STRUCTURA,

ing. Ciprian ALUCULESEI

INSTALATII SANITARE, TERMICE

ing. Relu COJAN

INSTALATII ELECTRICE

ing. Adrian IGNAT

VERIFICATORI PROIECTE,

ing. CONSTANTIN C Mihai rezistenta si stabilitate, A1 Ing. HARNAGEA Constantin instalatii sanitare, Is Ing. FILIP Danut instalatii termice, It

Ing. PRODAN Victor instalatii electrice, Ie


2

2. BORDEROU GENERAL

I. PIESE SCRISE: 1. Foaie de semnaturi 2. Borderou 3. Memoriu general 4. Memoriu de arhitectura 5. Memoriu de structura 6. Memoriu instalatii electrice 7. Memoriu instalatii sanitare 8. Memoriu instalatii termice 9. Caiet de sarcini de arhitectura 10. Caiet de sarcini de structura 11. Caiet de sarcini de instalatii electrice 12. Caiet de sarcini de instalatii sanitare 13. Caiet de sarcini de instalatii termice 14. Documentatie tehnica organizare executie 15. Programe de control 16. Antemasuratori lucrari de constructii si instalatii 17. Deviz general

II. PIESE DESENATE: A00. Plan de incadrare in zona sc.1: 5000 A01. Plan de situatie sc.1: 500 A02. Plan de organizare a executiei sc.1: 500

ARHITECTURA

EXISTENT

AR1. Releveu plan parter sc. 1: 100 AR2. Releveu plan acoperis-invelitoare sc. 1: 100 AR3. Releveu fatada principala sc. 1: 100 AR4. Releveu fatada laterala dreapta sc. 1: 100 AR5. Releveu fatada laterala stanga sc. 1: 100 AR6. Releveu fatada posterioara sc. 1: 100 AR7. Sectiunea caracteristica A-A sc. 1: 50

PROPUS

A1. Plan parter sc. 1: 100 A2. Plan mansarda sc. 1: 100 A3. Plan acoperis-invelitoare sc. 1: 100 A4. Fatada principala sc. 1: 100 A5. Fatada laterala dreapta sc. 1: 100 A6. Fatada laterala stanga sc. 1: 100 A7. Fatada posterioara sc. 1: 100 A8. Sectiunea caracteristica A-A sc. 1: 50


3

A9. Plan parter tamplarie sc. 1: 100 A10. Plan mansarda tamplarie sc. 1: 100 A11. Tamplarie exterioara sc. 1: 50 A12. Tamplarie interioara sc. 1: 50 A13. Tabel tamplarie STRUCTURA

EXISTENT RR1. Plan fundatii existent sc. 1: 50 RR2. Detalii fundatie, sectiunea 1-1 sc. 1: 20

PROPUS R1. Plan fundatii extindere sc. 1: 50 R2. Detalii fundatie, sectiuni 1-1 si 2-2 sc. 1: 20 R3. Plan armare talpa, elevatie, si centuri fundatii extindere sc. 1: 50 R4. Extras armare fundatii R5. Ancorare stalpisori Sb1, in fundatie sc. 1: 20 R6. Plan armare centuri si stalpisori extindere CT sc. 1: 20 R6. Extras armare centuri si stalpisori extindere R7. Plan planseu din lemn sc. 1: 50 R8. Plan sarpanta sc. 1: 50 R9. Extras material lemnos sarpanta R10. Plan scara intre cotele -0.05;+3.10 sc. 1: 50 R11. Sectiuni scara metalica 1-1;2-2;3-3 sc. 1: 20 R12. Detalii consolidari pereti din zidarie sc. 1: 50 INSTALATII T1.Plan parter instalatii de incalzire sc. 1: 100 T2.Plan mansarda instalatii de incalzire sc. 1: 100 T3.Instalatii de incalzire, schema coloanelor T4.Instalatii CT S1.Plan parter instalatii sanitare sc. 1: 100 S2.Plan mansarda instalatii sanitare sc. 1: 100 S3.Instalatii sanitare schema coloanelor E1.Plan parter instalatii electrice sc. 1: 100 E2.Plan mansarda instalatii electrice sc. 1: 100 E3.Plan invelitoare - IEPT E4.Schema generala TG E5.Schema electrica monofilara tablou electric TEF E6.Schema electrica monofilara tablou electric TCT

ntocmit, Ing. Ciprian ALUCULESEI


4

3. MEMORIU GENERAL

I. DESCRIERE AMPLASAMENT

Aezarea geografica:

Comuna Prjeni se afl n nordul Moldovei, n sudul judeului Botoani, la grania cu judeul

Iai. Comuna Prjeni se ntinde pe circa 8 km de o parte si de alta a rului Miletin. Are bogate

surse de apa reprezentate de prezena a numeroase praie si izvoare care se vars in rul

Miletin.

Terenul vlurit ofer bune condiii pentru adpostirea aezrilor umane, au constituit factori

favorabili pentru o intensa si nentrerupta locuire a acestui teritoriu.

Comuna Prjeni prezinta o comunitate cu profil agricol intensiv i cu importante resurse

naturale, este situat la o distan de 41 km de Municipiul Botoani, reedin de jude.

Comuna Prjeni are accesibilitate la drumul judeean DJ 282 B. Drumul judeean DJ 282 B

este utilizat intens, att de cetenii comunei, ct i de cetenii ce doresc s ajung n Municipiul

Botoani.

Comuna Prjeni are o suprafa administrativ de 35,1 kmp, o populaie de 3.290 de

locuitori. Principala activitate economic n comuna Prjeni este agricultura.

Beneficiarul proiectului, Comuna Prjeni doreste asigurarea un spaiu adecvat pentru a

asigura un act medical complet, de calitate.

Prezenta documentaie tehnic cuprinde faza P.Th+D.D.E si este ntocmit conform

prevederilor legale n vigoare (Legea 50/1991, republicat i completat prin Legea 453/2001 i a

O.G. 91/25.10.1991 a MLPAT).

II. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE CADRULUI NATURAL

CONSIDERATII PRIVIND: - seismicitatea amplasamentului - adancimea de inghet a amplasamentului

Conform STAS 11100/1-93 corelat cu normativ P 100/1/2006 amplasamentul studiat se caracterizeaza prin:

ag = 0,16 g Tc = 0,7 s

Adancimea de inghet maxima a amplasamentului, conform STAS 6054/77 este de 0,90 m de la suprafata terenului.

Climatul localitii are un caracter continental de nuan excesiv caracterizat prin veri clduroase i ierni geroase cu viscole.

Temperatura anual medie este cuprins intre 9-10C, avnd un minim n luna ianuarie sub -4C. Aceste valori dau o amplitudine termic anual de peste 25C, ceea ce denot existena unei continentaliti foarte accentuate.

Acelai caracter puternic continental este dat i de valorile temperaturilor extreme absolute depind +35C, iar minimele absolute fiind de -35C.

Ingheul se produce n medie dup 10 octombrie, primul nghe, i ntre 10 i 20 aprilie, ultimul nghe.


5

Precipitaiile atmosferice sunt relativ reduse, valoarea medie anual fiind cuprins ntre 50 i 500 mm/mp i au un regim neuniform, cele mai mari cantiti cznd n luna iunie (6070 mm/mp n medie), iar cele mai mici n februarie-martie (20-25 mm/mp n medie).

Avnd n vedere producerea de ploi toreniale, este necesar luarea de msuri pentru colectarea i dirijarea rapid a apelor spre canalizare.

Vnturile cele mai frecvente sunt cele din N-V, dup care urmeaz cele din S-V i V. Situaiile fr vnt sunt numeroase, calmul atmosferic, avnd o frecven de 34%. Conform ordin HGR 766/97 si normativul P100-1/2006, pentru zona amplasamentului rezulta urmatoarele caracteristici

Clasa de importanta-expunere III;

Categoria de importanta C Factorul de importanta I = 1,2; Perioada de colt Tc = 0,7 s;

Acceleratia maxima a terenului ag = 0,16 g;

Factorul de amplificare dinamica o = 2,75; Valoarea incarcarii din zapada Sok = 2,5 Kn/m.p.

Presiunea caracteristica a vantului 0,70 Kpa

Viteza caracteristica a vantului 40 m/s

Adancimea de inghet 0.90 m

III. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CLADIRII-Categoria de importanta a cladirii

a fost stabilita de catre proiectanti in cadrul lucrarilor de REABILITARE DISPENSAR UMAN

PRAJENI, aceasta categorie fiind stabilita in conformitate cu prevederile de la pct. 20 din

Metodologia de stabilire a categoriei de importanta a cladirilor, MLPTL 31/N/95

In conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2013 clasa de importanta-

expunere a cladirii este III.

Intocmit,

Ing.Ciprian ALUCULESEI


6

4. MEMORIU DE ARHITECTURA

A ) NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI Obiectivul general al proiectului l constituie mbuntirea condiiilor pentru a asigura un

act medical de calitate in satul Prajeni, prin renovarea dispensarului medical.

In prezent dispensarul functioneaza in conditii improprii.Tamplaria exterioara din lemn

degradata, pardoselile invechite, tamplaria interioara degradata, instalatia electrica invechita, lipsa

termosistemului pierderile de caldura, duc la conditii improprii de desfasurare a actului medical.

B) DATE GENERALE Extindere cladire existenta pentru centrala termica si reparatii capitale. C1) SITUATIA EXISTENTA: Structura de rezistenta a cladirii este buna dar exista unele fisuri aparute la peretii interiori

si exteriori, fisuri ce vor fi remediate dupa indepartarea tencuielilor atat exterioare cat si interioare. In prezent trotuarele,aleile,si platformele betonate din incinta sunt degradate si inexistente

pe unele portiuni fapt ce duce la infiltratii de apa la terenul de fundare. Instalatia electrica este invechita si nu mai corespunde standardelor actuale, necesitiand

revizuire. Finisajele interioare si exterioare sunt partial degradate. Jgheaburile si burlanele din tabla sunt degradate. Tamplaria din lemn de la interior si exterior prezinta degradari. Lipsa termosistemului ce determina pierderi mari de caldura. Sarpanta si invelitoarea sunt de gradate si permit infiltratii de apa.

Sistemul constructiv existent Infrastructura

- fundatii continue din piatra cu latime de 60 cm si cota de fundare de 1.10 m din CTA,

Suprastructura

- zidrie portant (blocuri ceramice normale) cu grosimea peretilor de :

0.40 m pentru pereti exteriori portanti

0.30 m; pentru peretii interiori portanti

- planseu din lemn cu lut

- stalpisori din beton armat

- centuri din beton armat

- acoperiul tip arpant este construit din lemn de rinoase

- nvelitoarea din azbest degradata

- tmplria interioar este realizat din lemn, esen brad, atat la interior cat si exterior

Functionalul constructiei existente are urmatoarea configuratie:


7

Parter :

- cabinet stomatologic = 17,65 mp pard.parchet

- cabinet pentru tratament = 18,19 mp pard.parchet

- cabinet pentru vaccinari = 15,51 mp pard.mozaic

- camera consultatii = 13,37 mp pard.parchet

- hol = 23,45 mp pard.parchet

- hol = 5,37 mp pard.parchet

- vestiar = 7,59 mp pard.beton

- farmacie = 9,07 mp pard. parchet

- sas = 1,80 mp pard.gresie

- oficiu = 7,12 mp pard. parchet

- grup sanitar = 8,36 mp pard. gresie

- hol = 2,85 mp pard.beton

- suprafata construita existenta parter = 181,17 mp

- suprafata utila existent parter = 128,52 mp

- suprafata desfasurata existenta = 181,17 mp

C2) SITUATIA PROPUSA:

Pentru a corespunde noilor prevederi normative proiectul urmareste refunctionalizarea

spatiilor existente fara a aduce modificari majore asupra structurii existente.

Se propune o centrala termica prin extinderea constructiei existente.

Sarpanta degradata va fi inlocuita iar in volumul podului se vor crea noi spatii.

Planseul va fi inlocuit cu un planseu din lemn ce se va ignifuga.

Se vor reface trotuarele, aleile si platformele betonate din incinta si se va crea un sistem de

rigole perimetrale pentru evacuarea apelor meteorice.

Se vor reface jgheaburile si burlanele.

Se va executa un sistem de protectie termica la peretii de inchidere.

Se va inlocui tamplaria exterioara din lemn cu o tamplarie din PVC cu geam termopan

culoare maro.

Se vor inlocui pardoselile vechi din toate spatiile.In oficiu, holul dinspre grupul sanitar si

grupul sanitar, grupul sanitar de langa farmacie si centrala termica se vor executa placaje cu

gresie rezistenta la uzura avand culorile si modelul corespunzator preferintelor utilizatorului.In

restul spatiilor se vor folosi pardoseli din PVC.

Inlocuirea tamplariei existente cu tamplarie PVC cu geam termopan.

Refacerea integrala a instalatiilor electrice interioare din cladire prin inlocuirea completa a

celor existente cu instalatii moderne.

Functionalul proiectat are urmatoarea configuratie:


8

Parter :

- cabinet stomatologic = 17,65 mp pard.PVC

- cabinet pentru tratament = 18,19 mp pard.PVC

- cabinet pentru vaccinari = 15,51 mp pard.PVC

- camera consultatii = 13,37 mp pard.PVC

- hol = 23,45 mp pard.PVC

- hol = 5,37 mp pard.GRESIE

- vestiar = 7,59 mp pard.PVC

- farmacie = 9,07 mp pard.PVC

- sas = 1,80 mp pard.gresie

- oficiu = 7,12 mp pard. gresie

- grup sanitar = 8,36 mp pard. gresie

- hol = 2,85 mp pard. gresie

- suprafata construita propusa parter = 198,25 mp

- suprafata utila propusa parter = 140,29 mp

- suprafata desfasurata propusa = 255,31 mp

MANSARDA :

- camera = 21,56 mp pard.parchet

- oficiu = 4,56 mp pard.gresie

- hol+scara = 13,90 mp pard.gresie

- baie = 4,70 mp pard.gresie

- suprafata construita propusa etaj = 57,06 mp

- suprafata utila propusa etaj = 44,72 mp

- suprafata desfasurata propusa = 255,31 mp

Finisaje interioare Pardoseli

gresie la grupuri sanitare, holuri, oficiu

pardoseli din PVC n cabinete, farmacie, camera consultatii, vestiar, hol principal.

Placaj faian pn la h= 1,50 m, n grupurile sanitare.;

Finisaje perei

-se vor utiliza zugrvelile cu var lavabil culoare alb pentru perei i tavane, faian la

pereii grupurilor sanitare, n conformitate cu normele igienice impuse de normative.

-n grupurile sanitare se va utiliza placajul cu faian pe perei pn la nlimea de

1,50 m, respectiv zugrveli cu var lavabil alb rezistent la umezeal n registrele superioare ale

pereilor.

- in holuri, cabinete, farmacie, oficiu si vestiar se va monta un tavan fals casetat.


9

Finisaje exterioare Ca finisaje exterioare intalnim:

- invelitoare din tabla ondulata; - jgheaburi si burlane din tabla otel vopsite rosu caramiziu; - tencuieli decorative cu aspect de praf de piatra culoare bej; - soclu placat cu piatra naturala; - trotuar perimetral din beton; - tamplarie exterioara din PVC cu geam termopan culoare maro; - trepte placate cu gresie de exterior; - confectii decorative culoare alba

D) ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE: CERINTA ESENTIALA A - REZISTEN MECANICA I STABILITATE Infrastructura constructiei propuse (extindere centrala termica) este alcatuita din fundatii

continue, suprastructura alcatuita din zidarie portanta din caramida GV.Se va reface sarpanta si planseul din lemn, iar in volumul podului se va amenaja o locuinta de serviciu.Prin lucrarile de constructie se respecta toate cerintele impuse de rezistenta si stabilitate.

CERINTA ESENTIALA B SECURITATEA LA INCENDIU Indeplinirea prevederilor din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, din

HGR 1739/2006 si din Normativul P118/1999 privind siguranta la foc a constructiilor : - destinaia i tipul: cladire civila publica de sanatate; - categoria i clasa de importan: clasa de importanta III, categoria de importanta C ; - riscul de incendiu : risc mic de incendiu ; - compartimente de incendiu Cladirea se incadreaza intr-un singur compartiment de incendiu, cu suprafata construita la sol care respecta prevederile art. 3.2.4. si tabel 3.2.4. din Normativului P 118/99.

- limitarea propagarii incendiului limitarea propagarii focului in interiorul cladirii se realizeaza atat prin elementele de constructie folosite pentru compartimentari, care respecta prevederile specifice din NP 118/99 - cap.2.4. si 3.4. Alcatuirea elementelor de constructii respecta prevederile art. 2.4.2., 2.4.36. 2.4.38. si tabel 3.4.4. din NP 118/99.

- limitarea propagarii incendiului : peretii din zidarie de caramida clasa A1 reactie la foc, EI 120, usi de acces spre exterior in sensul deplasarii, fara obstacole (praguri);

- fluxuri de evacuare asigurate. CERINTA ESENTIALA C IGIENA, SANATATE SI MEDIU Igiena aerului

n incaperi volumul de aer va fi de minim 10 m3/persoan; asigurarea ventilaiei naturale la toate spaiile, cu ajutorul ferestrelor ce au ochiuri

mobile;

ocuparea spaiilor la capacitatea din proiect; aerisirea camerelor prin deschiderea ferestrelor ctre exterior; finisaje fr degajri de noxe;


10

Igiena apei

condiii de calitate pentru ap potabil, conform STAS 1342. Depozitarea deeurilor solide, n vederea evacurii; prevederea unui punct de colectare a gunoiului menajer si pentru curenia

exterioar; platforma pentru pubele protejate contra intemperiilor;

msuri pentru ntreinerea cureniei exterioare inclusiv a punctului gospodresc (P.G.); pubelele din punctul gospodresc sunt dimensionate corespunztor.

Etaneitatea

etaneitatea elementelor de nchidere exterioar la vapori (conform STAS 6472/4); eliminarea punilor termice ce provoac condens (STAS 6172/3-79) Etaneitatea la ap tmplrie exterioar etans (pvc cu geam tip termopan); etaneitatea elementelor de acoperi; confort higrotermic;

eliminarea punilor termice ce provoac condens (STAS 6172-89). Iluminatul natural

iluminarea natural a tuturor ncperilor; dimensionarea ferestrelor n raport cu suprafaa ncperilor, conform STAS 6221; nsorirea ncperilor contribuie la satisfacerea cerinelor privind iluminatul natural, confortul

termic i conservarea energiei. Iluminatul artificial

se va asigura nivelul mediu de iluminare normat la suprafaa util conform SR 6646/4-97;

factori de uniformitate pentru iluminat conform STAS 6466/3;

direcia luminii artificiale s fie aceeai cu cea natural, prin modul de dispunere a corpurilor de iluminat;

asigurarea iluminatului local unde cerinele impun; lmpi cu grad de protecie mpotriva orbirii; iluminatul adecvat i pe perioada nserrii. Protectia mediului . Lucrrile se vor face n conformitate cu Legea proteciei mediului nr. 137/95 cu completrile

ulterioare. 1. Msuri de protecia mediului n timpul execuiei lucrrilor n timpul lucrrilor se va asigura mprejmuirea i curenia n antier. Intrarea mainilor cu

materiale i ieirea cu deeuri rezultate din activitattea antierului se va face n condiii de curenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru ct i curenia drumurilor publice din imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deeuri din antier vor avea platforma de transport acoperit cu o prelat de protecie.

1.1. Deeurile rezultate din activitatea antierului sunt ncadrate la capitolul 17/HGR 856/2002, respectiv - Deeuri din construcii i demolri (inclusiv pmnt excavat din amplasamente contaminate). Subgrupele de deeuri rezultate din activitatea antierului pot fi : cod 17.01 beton, crmizi, materiale ceramice; 17.05.04 pmnt i pietre altele dect cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 alte deeuri de la construcii i demolri.


11

Pmntul excavat pentru sistematizarea vertical, mprejmuire incint, mobilier urban, se poate considera ca nefiind pmnt contaminat.

Executantul lucrrii, dup ce va obine aprobrile necesare n conformitate cu legislaia n vigoare va transporta deeurile rezultate la depozitul de salubritate i va transmite o copie dup Macheta cu Evidenele gestiunii deeurilor HGR 856 / 2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. ct i a aprobrilor obinute.

1.2. Evacuarea deeurilor municipale i asimilabile de la punctul gospodresc n conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deeurile rezultate din activitatea la Punctul

gospodresc (P.G.) sunt ncadrate la capitolul 20. Subgrupele de deeuri rezultate pot fi: Deeuri municipale i asimilabile din comer,

industrie, instituii, inclusiv fraciuni colectate separat, cod 20.01 fraciuni colectate separat (cu excepia 15.01); 20.01.01 hrtie i carton; 20.01.02 sticl; 20.01.08 deeuri biodegradabile; 20.01.10 mbrcminte; 20.01.11 textile; 20.01.39 materiale plastice; 20.02. deeuri din grdini i parcuri; 20.03 alte deeuri municipale; 20.03.01 deeuri municipale amestecate.

2. Costurile alocate pentru protecia mediului cuprind: 2.1. Costurile aferente activitilor de colectare, transport i depozitare Lucrrile pentru protecia mediului n timpul execuiei cuprind valori evideniate n obiectul

corespunztor din Devizul general. 2.2. Costuri pentru refacerea i mbuntirea cadrului natural dup finalizarea lucrrilor de

execuie. Lucrrile Amenajri spaii verzi cuprind: degajarea terenului de corpuri strine i ncrcarea manual a materialelor rezultate i

transportul lor la Depozitul de salubritate;

strat vegetal aternut pe teren n straturi uniform cu grosimea medie de 30 cm; semnare gazon i udarea ( nu in exces )cu furtunul i cosirea manual a gazonului; plivirea buruienilor n peluze;

plantarea arborilor cu balot inclusiv udarea acestora; 3. Legislaia de mediu care se va avea n vedere: Legea proteciei mediului nr. 137/1995 republicat n M.Of. nr. 70/17.02.2000 i

completrile ulterioare OUG 91/2002, Legea nr. 294/2003. - Ordinul nr. 536/23.06.97, pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor

privind mediul de via al populaiei publicat n M. Of. nr. 140/03.07.1997; Ordonana de urgen nr. 78/16.06.2000 privind regimul deeurilor publicat n M. Of.

nr. 283/22.06.00;

Legea 426/18.07.01 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor publicat n M. Of. nr. 411/25.07.01;

Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonanei de urgen a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile publicat n M. Of. nr. 422/30.07.01;

Legea 608 /31.10.01 privind evaluarea conformitii produselor publicat n M. Of. partea I, nr. 712/08.11.01;

HG nr. 856/16.08.2002 privind evidena gestiunii deeurilor i aprobarea listei cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase publicat n M. Of. nr. 659/05.09.02;

Ordinul nr. 2/211/118 al ministerului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului economiei i comerului pentru aprobarea


12

Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei, publicat n M. Of. nr. 324/15.04.2004.

Not Se interzice utilizarea materialelor de construcie care conin substane radioactive. CERINTA ESENTIALA D SIGURANTA IN EXPLOATARE

Un capitol important care trebuie avut in vedere il reprezinta siguranta in exploatare din punctul de vedere al unor conditii tehnice de performanta, si anume al sigurantei circulatiei pietonale, al sigurantei privind eventuale riscuri provenite din instalatii, al sigurantei in timpul lucrarilor de intretinere, al instructiunilor si regulilor stabilite pentru proiectare, al normelor de prevenire si stingere a incendiilor si al sigurantei la intruziune si efractie. Personalul angajat va fi instruit periodic si obligat sa respecte aceste norme.

- Din punct de vedere al sigurantei circulatiei pietonale trebuie asigurata protectia persoanelor impotriva riscului de accidentare atat in interiorul cladirii (circulatii orizontale si verticale), cat si in exteriorul acesteia.

a) Sigurana circulaiei pietonale a1) Sigurana circulaiei pietonale mpotriva riscului accidental la: alunecare stratul de uzur pe cile pietonale este sub 5% n profil longitudinal i

sub 2% n profil transversal

mpiedicare - denivelri mai mici de 2,5 cm pe cile de circulaie pietonal, rosturile dintre dalele de pavaj fiind mult sub 1,5 cm

coliziune cu obstacole laterale limea liber a circulaiei pietonale este mai mare de 1,5 m n toat incinta

coliziunea cu vehicule n micare cile pietonale sunt difereniate de cele carosabile

b) Sigurana circulaiei pe rampe i trepte exterioare b1) amenajarea incintei- propune accesul la parterul corpului de cldire cu pavimente

pn la treptele de intrare. b2) alunecare finisajul circulaiei este astfel rezolvat nct mpiedic alunecarea,

staionarea apei i formarea unui strat de ghea. c) Sigurana cu privire la mprejmuiri crarea - este eliminat posibilitatea crrii . penetrarea - distana dintre montanii parapetului nu este mai mare de 12 cm. Elementele metalice nu sunt surse de agare sau rnire a pietonilor. d) Sigurana cu privire la accesul n cldire mpotriva riscului de accidentare e) Sigurana cu privire la incinta cldirii msuri de prevenire orientative acces n incint uor de vizualizat din interiorul cldirii

Masurile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa constau in izolarea completa a partilor active, prevederea de bariere sau carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active, instalarea unor obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare sau instalarea partilor active in afara zonelor de accesibilitate. Se vor prevedea dispozitive automate de protectie.


13

Masurile de protectie impotriva riscurilor provenite din instalatiile electrice, termice si sanitare constau in urmarirea urmatorilor factori :

- electrocutrii prin atingere (direct sau indirect) prin racordare la nulul de protecie i apoi la priza de pmnt sau tensiune joas.

contactului cu elementele ce ar putea fi puse accidental sub tensiune prin relee de protecie la cureni reziduali de defect.

- temperatura suprafetelor vizibile dar inacesibile trebuie sa fie de max. 80oC la partile metalice si max. 90oC la partile nemetalice ;

- pentru suprafetele atinse accidental, max. 70oC la partile metalice si max. 80oC la partile nemetalice ;

- pentru suprafetele atinse in mod curent, max. 55oC la partile metalice si max. 65oC la partile nemetalice ;

- temperatura apei calde menajere sa nu depaseasca 60oC ; - presiunea in instalatiile sanitare sa nu depaseasca 6 bar. Se vor lua masuri pentru limitarea presiunii si temperaturii prevazand armaturi de siguranta

si dispozitive de reglaj presiune. g) Sigurana privind lucrrile de ntreinere Presupune protectia utilizatorilor in timpul activitatilor de intretinere, curatenie si reparatii a

unor parti de cladire (ferestre, scari, acoperis, etc) pe durata exploatarii acestora. Din punct de vedere al exploatarii constructiei, este obligatorie urmarirea in timp a

comportarii acesteia pe toata existenta ei, prin examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor de calitate. Programul de urmarire in timp a comportarii cladirii se refera la urmarirea tasarilor constructiei si la urmarirea comportarii in timp a acesteia.

h) Sigurana la intruziuni i efracie n afar de msurile prevzute de normativul NP 068/2002 pentru cldire se vor realiza i

urmtoarele: msuri antiefractie pentru asigurarea ferestrelor i uilor .

i) Sigurana cu privire la circulaia interioar stratul de uzur al pardoselilor va avea un coeficient de frecare = min. 0,4. denivelri admise maxim 2,5 cm n dreptul uilor nlimea liber minim de trecere = 2,0 m limea liber minim flux de circulaie n nterior. min. 0,6 m ntre mobilier i perete limea liber minim a uilor ncperilor min. 0,8 m n interior min. 0,9 m acces

j) Sigurana cu privire la schimbarea de nivel denivelrile mai mari de 0,3 m se vor prevedea cu balustrade sau jardiniere . balustrade sau parapei cu: min. 0,8 m pentru denivelri pn la 4,0 m


14

min. 0,9 m pentru denivelri peste 4,0 m. k) Sigurana cu privire la deplasarea pe scri s-a respectat relaia 2 h + l = 62 64 cm. balustrada nu va permite cratul sau trecerea dintr-o parte n alta nlimea liber ntre rampe va fi conform STAS 2965/85 limea podestelor min. 0,95 m la cldiri cu 2 nivele min.1,05 m la cldiri cu 3 5 nivele l) Sigurana cu privire la acoperiuri msuri de prevenire a intruziunilor : accesul asigurndu-se din interiorul cldirii s nu permit ptrunderea n interiorul cldirii

APTITUDINEA DE UTILIZARE

Dimensionarea spatiilor propuse s-a facut dupa urmatoarele criterii:

- numarul de utilizatori

- tipul de mobilier si echipamentul utilizat va fi cel specific functiunii propuse.

CERINTA ESENTIALA E PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI a) asigurarea atenurii zgomotelor aeriene, exterioare (conform STAS 6156, tabel 1

admis 35 45 dB) prin perei exteriori . utilizarea tmplriei exterioare din pvc cu geam termopan; izolarea acustic ntre diverse funciuni prin elemente de compartimentare pe

orizontal i vertical, cu o alctuire adecvat conform STAS 6156, tabel 5), perei interiori de caramida.

- limitarea valorilor admisibile ale nivelului de zgomot inferior (conf.STAS 6156, tab 4);

b) Izolarea la zgomot de impact al planeului S-au luat msuri pentru izolarea la zgomot a planeului fa de: - exteriorul cldirii; - alte ncperi ale imobilului spaii de depozitare - coridoare, holuri, centrala termic i alte spaii similare. c) Asigurarea mbuntirii izolrii pardoselilor la zgomot de impact Izolarea se realizeaz funcie de tipul ncperilor i a pardoselilor utilizate n conformitate

cu normativul C 125/ - "Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice n cldiri".

CERINTA ESENTIALA F ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA a) Instalaii termice Protecia termic , hidrofug i economia de energie se va realiza prin: tmplrie exterioar ce va fi bine izolat pentru a evita pierderile de cldur n

sezonul rece sau izolaia n sezonul cald. lipsa punilor termice spre exterior;


15

izolaia exterioar a prilor din beton; se va realiza nclzire cu radiatoare judicios dimensionate; distribuia instalaiei de nclzire va fi bitubular, inferioar montat aparent. b) Limitarea consumurilor energetice pentru nclzirea cldirii, n regim de iarn detalii care nu creaz puni termice prevederea unui procent de vitrare optim Rezistenele termice specifice corectate medii pentru fiecare element de construcie pe

ansamblul cldirii ( R'm) sunt superioare rezistenelor termice specifice minime (R'min) din Normativul C 107 1/97.

c) Etaneitatea elementelor S-a asigurat etaneitatea elementelor de nchidere, etaneitatea rosturilor la

mbinrile elementelor de construcie i pe conturul tmplriei exterioare. d) Izolaia hidrofug realizarea etaneitii la terasele exterioare; colectarea i evacuarea apelor pluviale de pe terasa prin rigole de scurgere i

dirijarea acestora la sistemul de canalizare sau ndeprtarea de imobil. Dimensionarea elementelor de construcie (sub aspectul comportrii la umezire datorit

condensrii, datorit vaporilor de ap n material) n scopul asigurrii unui regim de umiditate normal conform STAS 6472/4, neadmindu-se acumularea progresiv a apei din condens n interiorul elementelor de construcie.

Umiditatea elementelor de construcie n perioadele reci va fi conform STAS 6472/4, tabel1. Se asigur etaneitatea la apa de ploaie, presiunea aerului la care se asigur etaneitatea

tmplriei nu va fi sub 40 kg/m2. Se vor utiliza materiale agrementate n Romnia cu garania de minim 10 ani. e) Asigurarea hidroizolrii elementelor de construcie perimetrale S-au respectat normativul C 112/1986 "Normativ pentru proiectarea si executarea

hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii. Pentru pantele nvelitorii s-a respectat Normativul C 37/89 "Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii".

Economia de energie

pierderi de cldur reduse ca urmare a proteciei termice propuse a se realiza; sectorizarea iluminatului artificial;


16

DATE SI INDICI CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA

Existent:

- aria construita Ac. = 181,17 mp - aria desfasurata Ad = 181,17 mp - aria utila Au = 128,52 mp

Propus:

- aria construita Ac. = 198,25 mp - aria desfasurata Ad = 255,31 mp - aria utila Au = 140,20 mp

Intocmit,

arh . Roxana NECHITA


17

5. MEMORIU DE STRUCTURA

1.Date privind amplasamentul

Amplasamentul investitiei se caracterizeaza prin :

Clasa de importanta-expunere III;

Categoria de importanta C

Factorul de importanta I = 1,0;

Perioada de colt Tc = 0,7 s;

Acceleratia maxima a terenului ag = 0,16 g;

Factorul de amplificare dinamica o = 2,75;

Valoarea incarcarii din zapada Sok = 2,5 Kn/m.p.

Presiunea caracteristica a vantului 0.70 Kpa

Viteza caracteristica a vantului 40 m/s

Adancimea de inghet 0.90 m

2. Descrierea structurii EXISTENTE

Cldirea este realizata din urmatoarele materiale de constructie :

Infrastructura

- fundatii continue din piatra cu latime de 60 cm si cota de fundare de 1.10 m din CTA,

Suprastructura

- zidrie portant (blocuri ceramice) cu grosimea peretilor de :

0.40 m pentru pereti exteriori portanti

0.30 m pentru pereti interiori portanti

- planseu din lemn cu lut

- acoperiul tip arpant, degradat

- nvelitoarea din azbest degradata

3. Descrierea structurii PROPUSE Centrala termica: -presupune crearea unui spatiu cu destinatia de centrala termica la fadata posterioara.

3.1. Sistemul constructiv proiectat va fi structurat in felul urmator :

Infrastructura

- fundatiile extinderii sunt de tip continue sub stalpi si sub ziduri, realizate din beton

armat de clasa C12/15, avand dimensiunile talpii de 0,60 m x 0,45 m, si un strat de

beton simplu de egalizare clasa C4/5 conform plansei R1 din documentatie .

- cota talpii de fundare de -1,90 m asigura adancimea minima de inghet stabilita de

STAS 6054/77 si patrunderea in terenul bun de fundare.Deasemenea se va turna un

strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm, relizat din beton simplu clasa C4/5.


18

Suprastructura

- samburi beton armat 25x25 cm, clasa C16/20

- zidarie portanta la peretii exteriori din caramida tip GV de 25 cm si termosistem 10 cm

cu grosimea totala de 35 cm.

- buiandrugi din beton armat, beton clasa C16/20;

- centuri alcatuite din beton armat beton clasa C16/20;

Alte elemente constructive:

- pereti interiori din panouri SW din lemn la mansarda

- pereti exteriori din panouri SW din lemn la mansarda

- scara metalica ce asigura accesul de la parter la mansarda

- sarpanta acoperisului se va realiza din lemn ecarisat de brad cu urmatoarele elemente

de constructie -pana de coama, capriori, clesti dubli, astereala scandura bruta, sipci si

rigle pentru suport invelitoare, cosoroaba. Pentru o mai buna izolare hidrofuga peste

asteriala de scandura se poate aplica un strat de carton bitumat cu marginile

suprapuse, peste care se fixeaza sistemul de rigle si sipci de suport al invelitorii

propriuzise .

- trotuare perimetrale, alei pietonale si accese auto realizate din beton slab armat, cu

betoane de clasa C8/10 ce vor avea realizate pante.

Cladire existenta:

Asupra peretilor portanti ai cladirii existente se intervine in sensul ca se vor inchide

fisurile existente in acestia, in urma decopertarii, prin injectare cu mortare de ciment si camasuire

cu plasa sudata, deasemeni la acesti pereti se vor executa lucrari de demolari partiale, spargeri

pentru goluri de usi si ferestre, etc.

Se vor reface trotuarele perimetrale pentru a impiedica infiltratiile de apa in terenul de

fundare.

Prin suprafetele ferestrelor si luminatoarelor raportate la ariile utile a spatiilor pe care le

deservesc sunt respectate masurile in ceea ce priveste iluminatul natural ( conf. STAS 6221, CFI

598, STAS 8674/1 ).

Prin materialele de constructie folosite precum si a finisajelor interioare si exterioare

realizate, nu se impun masuri suplimentare in cea ce priveste protectia impotriva zgomotului

exterior si a celui provenit din surse interioare (conf.STAS 6156).

Soclul va fi tencuit cu tencuiala hidroizolanta si va fi placat cu piatra naturala.

Platforme si alei betonate-platform din beton armat i slab armat, necesar realizrii

circulaiilor rutiere i pietonale n interiorul incintei.

Prin sistematizarea vertical se vor rezolva pantele de scurgere a apelor meteorice la

nivelul terenului ctre rigole i acumularea acestora n cmine cu disipare n teren, sau dup

caz la reeaua de canalizare ape uzate.

4. Date despre calculul structurii de rezisten

Incrcrile permanente i utile au fost determinate conform STAS 10101/78, iar pentru


19

zpad EN 1991-1-3 din 2003 i vnt conform NP 082/2004,

La dimensionarea i alctuirea elementelor construciei s-au urmrit respectarea

prevederilor Normativului P100-1/2013, precum i a STAS 10107/90, obinndu-se o structur

cu suficient ductilitate pentru a realiza o comportare favorabil la aciuni seismice intense,

far cedri casante sau pierderea general a stabilitii.

Elementele nestructurale sunt alctuite i proiectate astfel nct s nu afecteze

modelul de calcul adoptat.

Prin proiect s-au rezolvat la nivel de detaliu de execuie, conform STAS-urilor n

vigoare, toate elementele componente ale structurii, i mbinrile acestora

Prin limitarea deplasrilor i deformaiilor structurale se evit degradarea elementelor

nestructurale.

Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri

raionale a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit

ultime.

Calculul ncrcrilor n gruparea special, s-au efectuat conform EUROCOD 1 (actiuni

asupra constructiilor).

Pereii interiori nestructurali au fost verificai astfel nct:

- deformaiile normale pe planul peretelui sub ncrcrile de exploatare sa nu

depaseasca 5 mm;

- deformaia remanent produs de ncrcrile de exploatare s nu depeasc

10% din deformaia instantanee normal pe planul peretelui;

- deformaia instantanee normal pe planul peretelui datorit rezemrii unei

persoane, ntr-un punct situat n centrul unui element de perete, s nu depeasc

5 mm.

Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri

raionale a construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit.

Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu i ai elementelor de construcie, se

ncadreaz n sistemul de tolerane stabilit prin STAS 8600 pentru clasele de precizie i

valorile toleranelor.

Pentru execuie se vor folosi detalii verificate n practic.

Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin cdere, lunecare sau

rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea persoanelor sau s

blocheze evacuarea cldir i i .

5. Program de urmrire n timp

Acest program vizeaz urmtoarele capitole majore:

* urmrirea tsrilor n perioada de execuie a lucrrilor i n perioada de exploatare ;

* urmrirea comportrii n timp a construciei :

* deplasri orizontale, verticale sau nclinri

* desprinderi de trotuare, socluri, apariia de rosturi sau crpturi


20

* deformaii vizibile: verticale, orizontale sau rotiri

* etaneitatea izolaiei fonice sau hidrofuga.

* umezirea pereilor, infiltraii de ap, lichefieri ale pmntului dup cutremure

* apariia condensului, ciupercilor, mucegaiului

* nfundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale

*apariia fisurilor sau crpturilor n elementele verticale sau orizontale,

* putrezirea elementelor de lemn ale arpantei.

6. Msuri de protecie a muncii

In timpul execuiei lucrrilor se vor respcta urmtoarele norme de protecie a muncii n

vigoare :

- Norme generale de protecia muncii aprobate de Ministerul muncii i solidaritii

sociale cu nr.508/20.11.2002 i de Ministerul Sntii i Familiei cu nr.933/25.11.200.

-Norme specifice de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate cu Ordinul

1233/1985

-MLPAT 9N/15.03.1993 "Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii"

- IM 006/1996 - 73N/15.10.1996 "Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de

zxidrie, montaj i finisaje n construcii"

-IM 007/1996-74TSJ/15.10.1996 "Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de

cofraje, schele i eafodaje"

-Normativ de prevenire i de stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de

construcii i instalaii aferente acestora" - C300/1994

-Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinelor de

siguran n exploatare - CE 1- 1995

Pe lng cele menionate, care nu au un caracter limitativ, proiectantul i executantul

pot completa msurile de protecia muncii ori de cte ori situaia o cere.

Pe toat durata lucrrilor se vor respecta prevederile NTSM .

De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor msuri:

-ncheierea unui proces-verbal privind circulaia pe sub zonele de lucru i ngrdirea acestora;

- nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib fcut instructajul de

protecie a muncii, s posede echipamentul de protecie i de lucru, s nu fie bolnav, obosit

sau sub influena buturilor alcoolice;


21

- sculele, dispozitivele i utilajele s fie n stare de funcionare, corect racordate la reeaua

electric i legate la pmnt;

-schelele s fie prevzute cu balustrade i scnduri de brad i s fie bine ancorate.

Msurile enumerate mai sus nu au un caracter exhaustiv i se vor completa i cu

altele menite s evite producerea oricrui accident.

7 .Lista normativelor ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii

Legea 10-1995 - Lege privind cali tatatea in constructi i; STAS 457-86 - Caramizi ceramice pline; STAS 857-83 - Piese si elemente din lemn pentru construct i i. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala; STAS 1275-88 - Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit .Determinarea rezistentelor mecanice; STAS 1294-93 - Lemn brut rotund de rasinoase pentru constructi i. STAS 1799-81 - Incercari pe beton proaspat;Confectii pe epruvete; STAS 1913/13-83- Teren de fundare.Determinarea caracterist icilor de compactare.Incercarea Proctor; STAS 1949-86 - Cherestea de rasinoase; STAS 3300/1,2-85 - Teren de fundare; STAS 5185/2-86 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri vert icale.Fo rme si dimensiuni; STAS 5824/0-74 - Trasarea pe teren a constructi i lor Prescripti i generale; STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a constructi i lor civile, industriale si agrozootehnice; STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente; STAS 10107/0-90 - Calcul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat; STAS 10107/1,2,3,4-90 - Plansee din beton armat si Precomprimat P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri,pentru evaluarea seismica a cladir i lor existente ; P 100-1/2013 Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri ; P 100-3/2008 Cod de proiectare seismica Partea III-a Prevederi pentru evaluarea seismica a cladi r i lor existente ; NP 055-2001 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructi i lor de locuinte,social/culturale,agrozootehnice si industriale ; GP 101-2004 Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismica pasiva a cladir i lor ; CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructi i lor ; CR 0-2005 Cod de proiectare .Bazele proiectari i structuri lor in constructi i ; CR 2-1-1.1-2013 Cod de proiectare a constructi i lor cu pereti structural i de beton armat ;


22

CR 1-1-4-2005 Cod de proiectare.Evaluarea actiunii vantului asupra constructi i lor ; PC 005-1997 Ghid pentru calculul automat al structuri lor modelate prin cadre sau retele plane in domeniul elastic ; P 83-1981 Instructiuni tehnice pentru calculu l si alcatuirea constructiva a structurilor compuse beton-otel ; NP 028-1978 Norme tehnice provizori i privind stabilirea distantelor intre rosturi le de di latare la proiectarea construct i i lor ; GE 028-1997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vert ical ; C 169-1988 - Normativ privind executia si receptia lucrari lor de terasamente pentru fundarea construct i i lor civile si industriale ; GE 026-1997 Ghid pentru executia compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor ; NP 001-1996 Cod de proiectare si executie pentru construct i i fundate pe pamanturi cu umflaturi si contracti i mari ; P 7-2000 - Normativ privind proiectarea si executarea constructi i lor fundate pe pamanturi sensibi le la umezire; GP 014 1997 Ghid de proiectare.Calculul terenului de fundare la actiuni seismice in cazul fundari i directe ; GE 029-1997 Ghid practic privind tehnologia de executie a pi lot i lor pentru fundatii ; C196-1986 Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturi lor sta bil izate la lucrari de fundatii ; NP 075-2002 Normativ pentru ut il izarea materialelor geosintetice la lucrari le de constructi i ; NP 074-2007 Normativ pentru documentatii le geotehnice pentru constructi i ; NP 112-2004 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la construct ii -(BC14-2005); NE 012-1999 Cod de pract ica pentru executarea lucrari lor din beton,beton armat si beton precomprimat ; NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucra ri lor din beton,beton armat si beton precomprimat Partea I : Producerea betonului ; C 28 - 1999 - Normativ pentru sudarea armaturi lor din otel beton ; P59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armari i cu plase sudate a elementelor de beton ; NP 007-1997 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat ; C 11-1974 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in construct ii a panouri lor din placaj pentru cofraje; C 162-1973 - Normativ privind alcatuirea,executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru peret i din beton monolit la cladiri ; P 54-1980 Instructiuni tehnice pentru proiectarea construct ii lor din prof ile de otel cu pereti subtir i formate la rece ; CR 6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie ; CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie -capitole 8 si 9 ; MP 007-1999 Metodologie de investigare a zidarii lor ;


23

C 17-1982 - Instructiuni tehnice privind compozit ia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala ; C 193-1979 - Instruct iuni tehnice pentru executarea zidari i lor din piatra bruta ; GP 053-2000 Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elast ica a pereti lor de compartimentare de structura de rezistenta ; C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocuri lor mici din beron cu agregate usoare la lucrari le de zidarie ; GP 124-2013 Ghid pentru proiectarea structurilor din beton de inalta rezistenta in zone seismice ; GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseismica a halelor parter c u structura metalica ; NP 012-1997 Normativ pentru calculul elementelor din otel cu pereti subtir i formate la rece ; NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stari l imita a elementelor structurale din lemn ; NP 018-2003 ;NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructi i lor din lemn ; GE 023-1997 Ghid privind tehnologia realizari i constructi i lor din lemn ; GP 116-2011 Ghid privind calculul si alcatuirea constructiva a planseelor compuse lemn-beton la cladiri vechi si noi ; ST 014-1996 Specif icatie tehnica privind condit i i le de cali tate ale lemnului pentru construct i i ; NP 069-2002 Normativ privind proiectarea,executia si exploatarea invelitori lor acoperisurilor in panta la cladiri ; C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrari lor de izolati i termice la cladiri C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construct ie ale cladiri lor ; P 122-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masuri lor de izolare fonica la cladir i civi le,social -culturale si tehnico-administrat ive ; GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scarilor si rampelor la cladiri ; C 56-1985 - Normativ pentru verif icarea calitat i i si receptia lucrari lor de constructi i si instalatii aferente; P 130-1999 - Normativ privind comportarea in t imp a construct i i lor ; NP 068-2002 Normativ privind proiectarea cladir i lor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare ; P 118-1999 - Normativ de siguranta la foc a construct ii lor ; C 58-1996 Siguranta la foc.Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibi le din lemn si text i le uti l izate in constructi i ; GP 055-2000 Ghid pentru verif icarea la foc a elementelor structurale ale constructi i lor din otel ; NP 046-2000 Normativ pentru verif icarea la foc a elementelor structurale ale constructi i lor din otel ; C 83-1975 - Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructi i ; C 149-1987 - Instruct iuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat ;


24

C 167-1977 - Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare a cart i lor tehnice a construct ii ; U 10-1987 - Normativ pentru dotarea cu masini,scule si dispozit ive a muncitorilor din construct i i; H.G.R.nr.273-1994 - Regulamentul de receptie a lucrari lor de construct i i si instalati i, inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul cart i i tehnice a constructiei.Monitorul of icial 28.07.1994;

Calitatea constructiilor. Comentarea cerintelor de calitate conform cu Legea

10/1995.

Rezistenta si stabilitate

Aceasta cerinta este asigurata din proiect si certificata de verificatorul de proiect.

Pe parcursul executiei atat proiectantul cat si beneficiarul prin dirigintele de santier vor

urmari executia corespunzatoare a lucrarilor si punerea in opera a materialelor care au agremente

tehnice.

De calitatea materialelor raspunde producatorul.

Urmarirea corespunzatoare a lucrarilor cu precadere in toate fazele determinate se va face

conform cu graficul de urmarire a lucrarilor.

Siguranta de exploatare a tuturor functiunilor cuprinse din proiect este reflectata si in natura

si calitatea materialelor de finisaj.

Pentru asigurarea unei cat mai bune calitati a constructiei,la faza D.T. se vor intocmi caiete

de sarcini pe fiecare specialitate pe care constructorul are obligatia sa le respecte.

Intocmit ing. Ciprian ALUCULESEI


25

6. MEMORIU INSTALATII ELECTRICE

A. DATE GENERALE

A.1. Date privind situaia propus

Prezentul memoriu tehnic se refer la instalaiile electrice cu care va fi dotat obiectivul,

precum i la soluiile de alimentare cu energie electric a obiectivului.

Pentru realizarea condiiilor tehnice i de confort interior, se prevd urmtoarele categorii

de instalaii electrice:

a) Alimentare cu energie electric - racordul electric la reteaua de distributie a furnizorului

de energie electrica;

b) instalaii electrice interioare de iluminat normal;

c) instalaii electrice interioare de iluminat securitate (siguran);

d) instalaii electrice de prize si forta;

e) instalaii pentru protecie impotriva electrocutarilor;

f) instalatie electrica de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice (instalatii

paratrasnet) si priza de pamant.

A.2. Bazele proiectarii La baza ntocmirii proiectului au stat:

- I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor electrice

aferente cldirilor;

- NP 061/2002 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial

din cldiri;

- NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice;

- SR CEI 364-4-41- Instalaii electrice ale cldirilor Protecia mpotriva ocurilor;

- PE 118-1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;

- Standardele n vigoare privind calitatea materialelor utilizate;

- Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire a incendiilor.

B. SOLUTII TEHNICE

B.1. Alimentarea cu energie electrica

Caracteristicile electroenergetice ale obiectivului sunt urmatoarele:

- puterea instalat: Pi = 26,00 kW

- puterea absorbit simultan: Ps = 12,00 kW

- tensiunea de utilizare: Un = 1 x 230Vc.a. / 3 x 400 V c.a.;

- factor de putere: cos = 0,92 (neutral); - frecvena reelei de alimentare: Fn = 50 Hz;


26

- durata admisibil a ntreruperii conform avizului de furnizare pentru

alimentarea cu energie electric.

Alimentarea cu energie electric a obiectivului se va face din Sistemul Energetic Naional n

zon prin intermediul unui branament electric, n baza documentaiei tehnice de obinere a

avizului de racordare ce va fi solicitat de beneficiar i n baza documentaiei tehnice de execuie a

furnizorului de electricitate.

Necesarul de putere i situaia consumului de energie electric se vor specifica ntr-un

chestionar energetic al obiectivului care se afla la baza eliberarii ATR (avizului tehnic de

racordare) i a contractului de furnizare cu E-ON Moldova S.A.

Racordul electric la reeaua electrica din zona nu face obiectul prezentei documentaii. Acesta se va proiecta i/sau realiza de ctre beneficiarul reelelor (S.C. E-ON S.A.) la cerere, din partea beneficiarului cladirii, odat cu ncheierea contractului de furnizare a energiei electrice (dup plata taxei de racordare).

Alimentarea cu energie electric a consumatorilor din cldire se face din tabloul electric

general (denumit in continuare TG) amplasat la parterul cldirii. Din TG se vor alimenta TEF si

TCT.

Distribuia interioar

Pentru realizarea instalaiei electrice interioare la consumatori se utilizeaz o schem de

distribuie combinat trifazat/monofazat cu 5 respectiv cu 2 sau 3 conductoare. Corespunztor

acestei scheme de distribuie se utilizeaz o schem de legare la pmnt de tip TN-S exclusiv, cu

conductoare de protecie distinct distribuite pe circuit. Distribuia este de tip radial i se face cu

circuite separate pentru fiecare categorie de receptoare conform destinaiei. Coloanele sunt

realizate cu cabluri cu conductoare de cupru tip CYY-F montate n tuburi de protectie i sunt

protejate la scurtcircuit i suprasarcin cu ntreruptoare automate montate n tablouri.

B.2. Tablouri electrice

Alimentarea cu energie electric a consumatorilor electrici din cldire se realizeaz din

tabloul general TG.

Din tabloul electric general TG se vor alimenta urmtoarele tablouri electrice:

- TEF (tablou electric farmacie);

- TCT (tablou centrala termica).

Tablourile electrice vor avea cel puin acelai grad de protecie cu celelalte echipamente

din spaiile deservite. Tablourile vor fi echipate cu ntreruptoare automate (cu protecie termic i

la scurtcircuit), iar pentru circuitele cu echipamente electrice n zone cu pericol de electrocutare se

vor prevedea i protecie diferenial la cureni de defect (prize, etc).

Se va prevedea protecie mpotriva supratensiunilor electrice indirecte (induse) n

instalaiile interioare determinate de supratensiuni atmosferice i de deconectri interioare, prin

utilizarea unui descrctor trifazat la supratensiuni, clas B+C (III+II STAS) n vederea protejrii

echipamentelor si receptoarelor din cladire.


27

Reanclaarea ntreruptoarelor automate se va face manual numai dup remedierea defeciunii. Execuia tablourilor electrice se va face de ctre o firm autorizat i respectndu-se prevederile SR EN- 60.439.1.

Puterile necesare la tablourile electrice sunt menionate n schemele electrice monofilare.

Coloanele electrice de alimentare de la tabloul general TG la tablourile secundare se vor executa

cu cabluri de cupru cu rezistenta marita (cu ntrziere) la foc tip CYY-F protejate in tuburi, montate

aparent sau ingropat.

B.3. Instalaii electrice de iluminat interior normal

Pentru realizarea instalaiei electrice de iluminat se vor utiliza aparate (corpuri) de iluminat

echipate cu lmpi fluorescente n construcie etan/normal conform funciunilor, ce asigur

nivelurile de iluminat normate conform SR 6646-2/97.

Nivelurile de iluminare s-au ales din NP 061/2002 - Normativ pentru proiectarea i

executarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri.

Conform normelor n vigoare nivelurile de iluminare medii vor avea urmtoarele valori:

- 100 lx: holuri de intrare, coridoare;

- 150 lx: scri;

- 200 lx: vestiar, toalete, centrala termica;

- 300 lx: cabinet vaccinari, oficii;

- 500 lx: sala tratamente, farmacie.

n farmacie, sali consultatie, cabinet tratament, camera consulatatii, oficii se vor utiliza

corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente tubulare, n montaj incastrat in tavanul fals casetat tip

FIRI (IP40) sau similar.

n cabinetul stomatologic se vor utiliza corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente tubulare, n

montaj incastrat in tavanul fals casetat tip FIDI (IP40) sau similar, precum si lampa scialitica

pentru iluminat local.

Pe culoare, holuri se vor utiliza corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente tubulare, n montaj

incastrat in tavanul fals casetat, tip FIRI (IP40) sau similare.

n centrala termica, grupurile sanitare i la intrrile n cldiri lmpile de iluminat vor fi etane

de tip FIPAD (IP54, IP65) sau similare.

Comanda iluminatului se va realiza sectorizat cu ntreruptoare i comutatoare n execuie

normal/etansa, montate ngropat n funcie de destinaia ncperilor. Circuitele instalaiei de

iluminat se vor realiza cu cabluri cu conductori din cupru tip CYY-F, montati in tub PVC sau in

tub metalic pe materialele combustibile (ex. lemn).

La toate prile metalice ale corpurilor (aparatelor) de iluminat se prevede conductor de

protecie.

Aparatele de conectare a iluminatului se vor monta la nlimea de. 1,2 m de la pardoseala

finit.

Circuitele de iluminat sunt grupate pe grupuri de incaperi. Pentru o functionare in conditii

normale, aparatele de conectare (intrerupatoare si/sau comutatoare) pentru iluminat, din punct de

vedere al constructiei lor si respectiv al consumului de putere, se aleg pentru un curent de 10 A.


28

B.4. Iluminatul interior de securitate (siguran)

Pentru realizarea iluminatului de securitate (siguran) s-au respectat prevederile

normativului I7-2011 paragraful 7.23 precum si recomandarile din SR EN 1838 i SR 12294.

Au fost prevzute urmtoarele tipuri de iluminat de securitate:

- iluminatul pentru evacuarea din cldire este parte a iluminatului de securitate destinat

s asigure identificarea i folosirea, n condiii de securitate, a cilor de evacuare;

- iluminat pentru interventii este parte a iluminatului de securitate prevzut s asigure

nivelul de iluminare necesar sigurantei persoanelor implicate intr-un proces sau activitate cu

pericol potential;

Iluminatul de securitate pentru evacuare, marcarea ieirilor din ncperi, a traseului i a

ieirilor cilor de evacuare se va face folosind corpuri (aparate) de iluminat tip indicator luminos

conform STAS 297/3. Ele se amplaseaz astfel nct s indice traseul de urmat n caz de pericol.

Iluminatul de securitate pentru evacuare este realizat cu corpuri (aparate) speciale tip

CISA-02-2x8W, in constructei normal/etan conform incaperilor unde se vor monta,

inscripionate vizibil IEIRE (EXIT) respectiv cu sgei care indic direcia de evacuare.

Iluminatul pentru evacuarea din cldire este permanent n funciune alimentat din reeaua

electric.

Pentru iluminatul de interventie se prevad corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si cu kit

de emergenta.

La eventuala dispariie a tensiunii din reeaua electric acestea trec pe sursa proprie

acumulator Ni-Cd cu autonomie de funcionare de minim 3 ore.

Circuitele iluminatului de siguran sunt dispuse pe trasee distincte fa de iluminatul

normal la distan de cel puin 10 cm fa de traseul acestora. Cablurile de alimentare a corpurilor

(aparatelor) de iluminat de tip autonom vor fi cabluri cu conductoare de cupru, cu izolaie de

PVC, cu ntrziere mrit la propagarea flcrii, tip CYY-F.

B.5. Instalaii electrice de prize si forta

Pentru racordarea diverselor echipamente monofazate se prevd prize normale/etanse cu

contact de protecie alimentate la 230 Vc.a montate ngropat/aparent. In centrala termica se va

prevedea o priza alimentata la 24V prin intermediul unui trafo.

Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecrile din tablourile electrice cu ntreruptoare

automate prevzute cu protecie automat la cureni de defect (PACD) de tip diferenial (cu

declanare la un curent de defect de 0,03 A), conform schemelor monofilare din prezentul proiect.

Montarea prizelor se va face de la nlimea de 0,30 m fa de nivelul pardoselii finite i la o

distan de minim 0,80 m de la elementele metalice n legtur cu pmntul (conducte,

radiatoare, etc.). Prizele de la oficii se vor monta la o inaltime de 1,2 m fa de nivelul pardoselii

finite.

Circuitele electrice pentru prize se vor realiza cu cabluri de cupru tip CYY-F, cu izolaie

de PVC, montate in tuburi PVC sau in tuburi metalice pe materialele combustibile (ex. lemn).


29

Circuitele electrice de forta din centrala termica se vor realiza cu cabluri de cupru tip

CYY-F, cu izolaie de PVC, montate aparent in tuburi PEL.

B.6. Instalaii de protecie mpotriva electrocutrii

Protecia utilizatorilor mpotriva ocurilor electrice datorate atingerilor directe sau indirecte

s-a facut n functie de particularitaile reelei de alimentare, de influenele externe, de tipul

instalaiei interioare i a schemei de legare la pmnt, aplicndu-se msuri adecvate astfel nct

acestea s nu se influeneze sau s se anuleze reciproc.

mpotriva electrocutrii s-au prevzut urmtoarele:

- realizarea instalaiei de legare la pmnt printr-o priz de pmnt artificial, comun cu

instalaia de paratrsnet avand Rd < 1;

- realizarea centurilor de preluare la instalaia de legare la pmnt a tuturor tablourilor

electrice i prilor metalice ale aparatelor i echipamentelor electrice;

- preluarea nulurilor de protectie a tablourilor electrice i a uilor acestora (printr-un

conductor flexibil cu seciune 16mmp) la instalaia de legare la pmnt;

- utilizarea prizelor de alimentare cu contacte de protecie.

Toate prile metalice ale instalaiilor electrice care nu fac parte din circuitul curenilor de

lucru i care accidental ar putea fi puse sub tensiune se preiau printr-un conductor de cupru diferit

de conductorul de nul de lucru la borna de nul de protecie a tabloului principal care va fi legat la

instalaia de priz de pmnt artificial cu Rd< 1 ohm.

Protecia mpotriva atingerilor directe se asigur suplimentar, din considerente de protecie

la incendii, prin intreruperea automata a alimentrii. Introducerea n circuitele de alimentare a unui

conductor de protecie asigur realizarea buclei de defect necesar circulaiei curentului de defect

care acioneaz un dispozitiv diferenial de protecie avnd curentul nominal de funcionare 30

mA.

Se vor realiza legturi de echipotenializare ce vor prelua masele metalice (conducte de

ap, canalizare, nclzire, etc) la bara de egalizare a potenialelor (BEP). De la BEP se va asigura

legtura la priza de pmnt.

B.7. Instalaii de protecie mpotriva trsnetului (IPT)

Protecia la trsnet i nivelul acestei protecii s-a facut n conformitate cu prevederile

normativului I7-2011.

Instalaia de protecie mpotriva trsnetului este format din:

- instalaie IPT exterioar, compus din urmtoarele elemente legate ntre ele:

- dispozitive de captare;

- conductoare de coborre;

- piese de separaie pentru fiecare coborre;

- priz de pmnt;

- pies de legtur deconectabil;

- legturi echipoteniale;

- instalaia IPT interioar, compus din:


30

- legturi de echipotenializare;

- bare pentru egalizarea potenialelor (BEP).

Elementele de captare a trsnetului sunt constituite din tije de captare (de 0,5 m nltime) i

vor fi amplasate pe nvelitoarea acoperisului. Conductoarele de captare se vor monta pe acoperis

si sunt confectionate din OL-Zn 25x4 mm.

Coborrile vor fi situate direct pe pereii exteriori ai construciei i vor respecta urmtoarele

reguli:

- parcursul va fi cel mai scurt pn la priza de pmnt; traseul va fi pe ct posibil rectiliniu i

fr cotituri brute, cu raze de curbur mai mari de 20cm.

- se va evita proximitatea conductoarelor electrice.

Fiecare coborre va fi prevzut cu o pies de separaie, amplasat la o nlime de 2 m de

nivelul solului, i va fi protejat cu profil U din PVC-G pe nlimea de 1,5 m de la nivelul solului i

0,3 m sub nivelul solului. Profilul de protecie va fi de asemenea fixat de perete n cel puin 3

puncte.

Conductoarele de coborre vor fi legate la priza de pmnt artificial, ce va fi utilizat att

pentru protecia mpotriva trsnetului ct i pentru protecia contra atingerilor accidentale.

Priza de pmnt are n compunere electrozi verticali din eav OL-Zn 2 cu lungime de 3

m, montai la o distan medie de 6 m ntre ei i electrozi orizontali realizai din platband OL-Zn

40x4 mm montai n pmnt la 0,9 m adncime.

Cosul de fum al centralei termice va fi prevazut cu tija de captare si se va lega la priza de

pamant artificiala a cladirii.

Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de legare la pmnt n urma msurtorilor

trebuie s fie sub 1 (unu) ohm.

n cazul n care valoarea prizei de pmnt nu satisface cerinele impuse, priza se poate

mbunti cu ajutorul unor electrozi adugai suplimentar.

C. NIVELUL DE PERFORMAN AL LUCRRILOR

Legea nr. 10/1995 modificat prin Legea nr.123, din 5 mai 2007 privind calitatea in

constructii a legalizat constituirea in Romania a sistemului calitatii in constructii. Prin acest sistem

se urmareste ca realizarea si exploatarea constructiilor si instalatiilor aferente sa fie de o calitate

superioara, in scopul imbunatatirii conditiilor de confort si de siguranta a utilizatorului, a protejarii

mediului inconjurator.

Astfel au devenit obligatorii realizarea si mentinerea pe toata durata de executie a

constructiilor si instalatiilor aferente a urmatoarelor cerinte de calitate obligatorii:

- rezistenta mecanica si stabilitate;

- securitate la incendiu;

- igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului;

- siguranta in exploatare;

- protectia impotriva zgomotului;

- economia de energie, izolare termica si hidrofuga.


31

Aceste obligatii revin proiectantilor, verificatorilor de proiecte, executantilor, responsabililor

cu executia si cu exploatarea, beneficiarilor, producatorilor de echipamente.

Solutiile tehnice prevazute prin prezentul proiect asigura instalatiilor electrice cerintele de

calitate, astfel:

C.1. Rezistena mecanic i stabilitatea

Elementele instalaiei electrice interioare s-au ales astfel incat aparatele de comutatie,

tablourile electrice, corpurile de iluminat si dispozitivele de sustinere, tuburile de protectie,

conductoarele si cablurile sa fie corespunzatoare modului de utilizare specific conditiilor din

spatiile de amplasare, in ceea ce priveste:

- rezistenta organelor de manevra si invelisurilor de protectie impotriva loviturilor;

- fixarea cu dispozitive care sa asigure rezistenta la incovoiere si tractiune;

- numarul de manevre mecanice si electrice;

- montarea pe materiale care suporta temperaturile de functionare;

- sectiunea conductoarelor, in vederea evitarii cresterii temperaturii peste limita

admisa care sa produca deteriorari remanente ale izolatiei proprii, tubulaturii de

protectie, a suportilor de prindere, asupra partilor active ale aparatelor;

- traversarile elementelor de constructii se fac prin zone/locuri special

practicate si prevazute prin proiect.

Structura de rezistenta a constructiei nu este afectata de executarea lucrarilor de instalatii

electrice. Circuitele si instalatiile de protectie sunt dimensionate in asa fel incat sa asigure

selectivitatea la actionarea in caz de defecte.

C.2. Securitate la incendiu

In ceea ce priveste modul de realizare a instalatiei electrice, solutiile tehnice alese pentru

rezolvarea temei s-au ales astfel incat sa nu favorizeze declansarea sau extinderea incendiilor

datorate instalatiilor electrice astfel:

- instalatiile s-au adaptat la gradul de rezistenta la foc al elementelor de

constructii si la categoria de incendiu a cladirii, astfel ca sa fie eliminat riscul de

izbucnire a unui incendiu datorita instalatiei electrice;

- alegerea materialelor si dimensionarea instalatiei se face in conformitate cu cerintele

asigurarii maxime impotriva riscului de incendii;

- tablourile electrice, corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor avea

carcasele si elementele componente din materiale incombustibile;

- cablurile si conductoarele electrice vor fi cu izolatie rezistenta la foc/ cu

intarziere la propagarea flcrii;

- pentru limitarea incendiilor de origine interna a instalatiilor electrice se

folosesc dispozitive automate de protectie pentru fiecare circuit in parte;

- elementele calibrate ale dispozitivelor de protectie se vor inlocui in caz de

defect cu altele similare. Nu se vor modifica curentii de declansare a intrerupatoarelor

automate;

- cladirea este prevazuta cu instalatie de protectie impotriva trasnetului.


32

Sunt prevazute instalatii de iluminat de siguranta pentru caile de evacuare.

C.3. Igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului

- Iluminatul este asigurat in functie de destinatia incaperilor si asigura cerintele atat

cantitativa (nivel de iluminare) cat si calitativa (distributie, culoare, grad de protectie etc) in

conformitate cu prevederile standardelor in vigoare;

- Tablourile electrice au carcase cu grad de protectie corespunzator mediului de lucru si vor

fi asigurate impotriva deschiderilor de persoane neautorizate sau necalificate.

- Echipamentele nu produc emisii nocive pentru personal sau mediu.

C.4. Sigurana n exploatare

- Obiectivul este prevazut cu racord electric asigurat din retele de joasa tensiune existente

in

zona, gradul de asigurare fiind dat de caracteristicile retelei in punctul de racord;

- Consumatorii s-au distribuit pe circuite separate in vederea remedierii rapide a defectelor,

fara a fi necesara deconectarea intregii instalatii;

- Corpurile de iluminat pentru evacuare sunt de tip luminobloc, cu acumulator incorporat;

- Aparatele de conectare, corpurile de iluminat, tablourile electrice, conductoarele si

cablurile au gradul de protectie corespunzator modului si locului de montaj in vederea asigurarii

protectiei de baza a utilizatorului;

- Protecia la defect a utilizatorului impotriva ocurilor electrice ce pot sa apar n urma

contactului cu mase puse accidental sub tensiune ca urmare a defectelor de izolatie.

Msuri tehnice pentru protecia de baz (protecia mpotriva atingerilor directe) sunt:

- izolaia de baz a prilor active;

- bariere sau carcase;

- obstacole (destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite);

- amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere;

- limitarea tensiunii de alimentare, care s nu depeasc limitele TFJ;

- folosirea mijloacelor individuale de protecie electroizolante certificate;

- alte msuri ce respect regula fundamental.

Ca msur tehnic suplimentar se utilizeaz protecia cu dispozitive de curent diferenial

rezidual (DDR) de cel mult 30mA.

Protecia n caz de defect (protecia la atingere indirect) se realizeaz numai prin msuri

tehnice. Acestea sunt:

- msuri tehnice principale:

- legarea la pmnt a prilor conductoare accesibile (ce accidental ar putea fi puse

sub tensiune) n condiiile specifice fiecrui sistem de alimentare : TN, TT, IT;

- utilizarea tensiunilor reduse TFJS i TFJP;

- separarea de protecie, pentru un singur receptor;

- izolarea dubl sau ntrit a echipamentelor electrice clas II de izolaie;

- msuri tehnice suplimentare:


33

- deconectarea automat la apariia unui curent electric de defect periculos, prin

utilizarea dispozitivelor de curent diferenial rezidual DDR;

- legtura de echipotenializare de protecie suplimentar;

- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);

- deconectarea automat la apariia tensiunii de atingere;

- folosirea mijloacelor individuale de protecie electroizolante certificate;

- alte msuri tehnice suplimentare ce respect regula fundamental.

Msurile de protecie diferite aplicate n aceeai instalaie pentru protecie la defect (la

atingere indirect) nu trebuie s se influeneze sau s se anuleze reciproc.

Masuri de protectie prin intreruperea automata a alimentarii:

- utilizarea dispozitivelor automate de protectie, in coordonare cu schema de legare la

pamant, care asigura deconectarea circuitelor in caz de defect;

- schema de legare la pamant adoptata este de tip TN, particularizata TN-S in functie de

conditiile specifice retelei de alimentare si ale consumatorului;

- se va folosi priza de pamant artificiala formata din platbanda OL-Zn 40x4 mm si electrozi

din bare OL-Zn;

- protectia impotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor sau scurtcircuitelor care ar

putea provoca deteriorarea componentelor instalatiilor electrice se face cu dispozitive automate,

mai precis cu intrerupatoare automate mici, montate in tablourile de distributie la inceputul fiecarui

circuit numai pe conductoarele active. Nu se vor monta dispozitive de protectie pe conductoarele

de protectie PE sau PEN.

C.5. Protecia mpotriva zgomotului prin:

- amplasarea echipamentelor i instalaiilor electrice astfel nct s se limiteze zgomotul

transmis n afara acestora;

- alegerea aparatelor i echipamentelor electrice este astfel fcut nct s se reduc

nivelul de zgomot la utilizare.

C.6. Izolaie termic, hidrofug i economia de energie

- Asigurarea protectiei la patrunderea apei in echipamentele electrice s-a realizat prin

utilizarea de aparate de conectare, corpuri de iluminat, tablouri electrice care au gradul de

protectie corespunzator influentelor externe ale mediului (incaperii) in care se vor monta;

- Corpurile de iluminat sunt cele mai eficiente pentru sistemul de iluminare ales, fiind

utilizate lampi fluorescente tubulare;

- Economii de energie se fac prin dimensionarea corecta a sectiunii conductoarelor

circuitelor astfel incat sa se asigure valorile prescrise ale pierderilor de tensiune pentru receptorul

cel mai dezavantajos plasat fata de punctul de primire al energiei electrice (pentru iluminat 3%,

pentru forta 5%);

- Consumatorul va fi dotat cu echipament de masura al energiei electrice care este montat

in punctul de delimitare furnizor-consumator.


34

D. MSURI DE PROTECIA MUNCII

Instalaiile electrice ce fac obiectul prezentului proiect se vor executa (monta, demonta),

modifica, ntreine, repara i exploata n conformitate cu prevederile din actele normative

pentru

protecia muncii n vigoare.

D.1. Masuri generale

Inainte de inceperea lucrarilor executantul va lua legatura cu personalul de exploatare al

investitorului si va lucra pe baza autorizatiilor de lucru scrise, acolo unde este cazul, emise de

organele competente, care vor specifica instalatiile din apropiere precum si masurile de protectia

muncii ce trebuiesc luate.

Personalul care particip la executarea lucrrilor de montaj va fi dotat cu echipamentul de

protecie adecvat.

n mod deosebit se va avea n vedere respectarea normelor de protecia muncii i dotarea

cu echipamentul de protecie individual i cu scule adecvate la lucrrile executate la nlime,

precum i cele n locuri periculoase (locuri umede, spaii cu dimensiuni restrnse).

D.2. Msuri pentru perioada de execuie

Lucrrile n instalatiile electrice in exploatare se pot executa numai in baza unei autorizatii

de lucru scrise si cu scoaterea de sub tensiune a instalatiei.

Se considera lucrari cu scoaterea de sub tensiune acele lucrari la care, in functie de

tehnologia adoptata, se scoate de sub tensiune intreaga instalatie sau doar acea parte a

instalatiei la care urmeaza sa se lucreze in conditii de securitate.

Normele de protecia muncii pentru perioada de execuie a lucrrilor se stabilesc de ctre

constructor. Aplicarea masurilor de protectie a muncii in perioada de executie constituie obligatia

si raspunderea executantului. Toate lucrarile de montaj ale instalatiilor electrice se vor executa

numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare si instructajul de protectie a

muncii pentru locul de munca respectiv.

Prezentele instruciuni nu sunt limitative, ele vor fi completate de beneficiar conform

specificului instalaiei respective i vor fi actualizate de cte ori va fi nevoie.

Obiectivul proiectat nu se va pune n funciune, parial sau total, nici mcar pe timp limitat

fr asigurarea tuturor msurilor de tehnica i igiena muncii i numai dup obinerea autorizaiei

de funcionare.

In situatia in care apar neconcordante intre proiect si teren va fi chemat proiectantul la fata

locului spre a da solutii adecvate. La executarea lucrarilor in instalatiile de circuite secundare se

vor respecta normele de protectia muncii cuprinse in capitolul 18 al PE 119.

NOTA:

Proiectantul se va considera exonerat de orice raspundere in cazul in care

executantul va efectua modificari, fara acordul prealabil al proiectantului.

E. MSURI SPECIFICE PSI

Soluiile prevzute n proiect sunt detaliate succint.

Adaptarea instalaiilor electrice la gradul de rezisten la foc a elementelor de construcie.


35

Toate elementele de instalaii se monteaz numai pe/sau elementele incombustibile (C0)

ale construciei i vor fi atestate de organele abilitate n acest scop, nainte de punerea lor n

oper.

Dotarea cu mijloace de intervenie n caz de incendiu.

n spaiile unde se afl tablourile electrice de distribuie vor fi prevzute stingtoare cu praf

i bioxid de carbon (procurate prin grija beneficiarului).

Personalul de intervenie va fi dotat cu mijloace de protecie a cilor respiratorii mpotriva

degajrilor de noxe (monoxid i bioxid de carbon, vapori de acid sulfuric ce se degaj la arderea

policlorurii de vinil PVC). Mijloacele de prim necesitate la intervenie n caz de incendiu vor fi

amplasate n locuri vizibile uor accesibile i n permanent stare de utilizare.

Toate lucrrile de montaj, punere n funciune, verificare i ntreinere se vor executa de

personal calificat i autorizat.

Se vor respecta: Normele de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la

aciunea focului P118/1999 i OG 60/1997 privind aprobarea Normelor generale de protecie

mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor.

Deasemenea se va asigura instructajul personalului de execuie i de exploatare pentru a

prentmpina accidente sau mbolnviri, fcndu-se verificrile necesare.

Beneficiarul va asigura personalului de exploatare, toate echipamentele i mijloacele de

protecie a muncii prevzute n normativele n vigoare. Pentru prevenirea izbucnirii i dezvoltrii

incendiilor n timpul execuiei i exploatrii instalaiilor electrice, se vor respecta prevederile din

normativele republicane i departamentale de prevenire i stingere a incendiilor.

Se menioneaz:

1. Ordinul 163 M.A.I. din 28.02.2007 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i

stingerea incendiilor

2. Legea nr. 307/12.07.2006 - privind Aprarea mpotriva incendiilor

3. PE 009-94 - Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru ramura

energiei electrice i termice

4. P118-99 - Normativ de siguran la foc a construciilor

5. HG 51/1992 - privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i stingere a

incendiilor

6. STAS 10903/2 - Msuri de protecie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice n

construcii.

7. STAS 11357 - Msuri de siguran contra incendiilor. Clasificarea materialelor i elementelor

de construcii din punct de vedere al combustibilitii.

8. STAS 11976 - Instalaii de stingere a incendiilor. Instalaii de sting

Date post:	01-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	apetrei-bogdan
View:	481 times
Download:	25 times

Memoriu tehnic dispensar

Documents