MEMORII · 2018-01-16 · MEMORII 9 Guvernul trimete zeci de automobile rechizitionate pen-tru a se...

N. IOR G A

MEMORIIVOL. 11

EDITURA .NATIONALA" S. CIORNEI

No

r.,

r

-

N. IORGA

MEMORII(INSEMNARI ZILNICE MAIU 1917- MART 1920)

RAZBOIUL NATIONAL.

LUPTA PENTRU 0 NOUA VIATA POLITICK

VOL Il

zEDITURA _NATIONALA" S. CIORNEI

1 9 1 8

6 Maiu.

Ziaristul Negru, rdmas in teritoriul ocupat, asigurd caam primit de la Brätieni" suma exacta de zece mii de lei.

Ce mult mAngdie studiile in astfel de vremi, intre ast-fel de oameni...

8 Mail.Ameinarea procesului cu ziarul Tribuna", care recurge

la subtilitdti de avocat ca sd lasd din incurcAturA.Injuriile ploud §i mai departe.

*

Duca trece pe la mine. E vorba de chemarea adresatd deMehedinti profesorilor de la Medicind in vederea propune-rilor de a se schimba organizarea Faculatilor. E vorbade o incercare de germanizare a unor spitale. Cel putinaceasta e pdrerea lui Duca.

*

Lumea fierbe in jurul candidaturilor oficiale, care se afi-§eazd cinic.

La Bucure0 Marghiloman anuntd o reformA agrarà careva permite teranilor capabili sa cumpere pArnant.

10 Maim

Explodarea unui parc de munitii la Socola. Multimorti §i rdniti. Cinci minute un cutremur a zguduit ora§ulintreg.

Aceiqi veche negligenta i acele4i grozave urmäri...*

8 N. IORGA

La Bucuregi tipografiile au fost rechizitionate de Ger-mani. Rasidescu lucra doua zile pe saptamana cu o Mina-0ta de litere.

11 'Maltz.

Griji pentru ziar. In acest timp Arena" a tras treizeci demil de exemplare 0 trage Inca douazeci de mii. Bunulpublic cititor, caruia ii place scandalul, sprijina gazeta luiHeffter.

*

In teritoriul ocupat s'au introdus taxe colare 0 pentru§coala primara.

Guvernul german rechiama pe Tuelff von Tscheppe, caretrece atributiile lui asupra lui Mackensen.

*

Stere arunca un manifest lanced, cu idei uzate.Guvernul nu opune contra-candidat la Hu0 lui Averescu.

12 Maiu.

Se scot necontenit morti de la Socola. Schitul Vladiceni,satul Vlädiceni, batute de obuze, au fost distruse.

Mafia ruseasca n'a lipsit poate. Se spune a pentru Ba-sarabia Ru0i au amenintat ca vor plati cu bombe.

4.

In teritoriul ocupat s'a rechizitionat toata lana. loanBogdan scrie ca fericiti sunt cei cari au murit ca sil nuvada se s'a vazut 0 ce se poate vedea acum.

*

MEMORII 9

Guvernul trimete zeci de automobile rechizitionate pen-tru a se face cu dAnsele propaganda electoralä in Muntenia.

*

0 noua mare ofensivä s'ar pregAti pe frontul de Vest.

*

Regele evità orice contact cu Germanii. S'a retras laPiatra. A venit numai inteo noapte pentru cdteva ceasuri.Regina §i Printul Carol sunt aid.

*

Misiunea germanA se midi de bielpgul in care trAiesccei de sus aici..., caz unic in Europa. Se aratä indiferentif 'it'd de sentimentele populatiei. Cui nu-i place de noiintr'un local public n'are deck sä iasä afar.

*

La Teatru, cu prilejul reprezentatiei lui de Flers, Evan-taiul", s'au fAcut grandioase manifestatii Franciei. De Flersa apärut cu lacrimi pe scenA. La a doua reprezentatie, elva vorbi despre rolul femeii in rAzboiu.

13 Maiu.

Mare intrunire guvernamentalä la Bär lad. Marghilomanpromite marii proprietAti ghilotinarea prin persuaziune".

*

10 N. IORGA

IntAlnesc pe Ion BrAtianu. E scarbit de trecerea la gu-vernamentali a cutärui general ridicat 0 apArat de dAnsul.Ace 1a0 lucru 1-a fAcut proprietarul unei mici cOldärArii

care s'a ridicat prin politicO 0 cAruia, când voia sà-0 vándAatelierele la Nemti, Vintilä BrAtianu i-a pus capital ro-mtinesc la dispozitie. Astfel la 1915 industriap1 gäsia, in-tr'un discurs la Senat, cd Ion BrAtianu este un mare om 0cA noi suntem perfect pregatiti.

Un reviriment in favoarea lui Brätianu incepe a se pro-nunta.

14 Main.

Cenzura taie un articol al lui Murgoci despre mAsurileprovizorii luate in Basarabia pentru folosul teranilor 0 cro4-terea productiei de grate.

Suprimarea, care cuprinde 0 titlul 0 iscAlitura, e sem-nificativA.

15 Maim

Merg la HArlau. La Targul-Frumos, bArAcile d-ruluiGruescu sunt scoase la licitatie; ele vor fi distruse pentrua se vinde materialele.

*

La intoarcere aflu vestea unei marl izbiri germane carea inceput, cu inaintare pe teren, intre Rheims 0 Soissons.

*

LApedatu, care ne intovArA§e0e, spune cA Lupu Kos-

AiEMMRII 11

-tald a mers OM a plAnui o mi§care de separatie a Mun-teniei de Moldova, dar a fost oprit de Carp.

Mackensen pare cA-§i bate joc de noi trimitand lui Mar-ghiloman condoleante pentru explozia, datoritA unei negli-genie, de la Socola.

*

Orice prive§te guvernul §i candidatii lui se suprimd dinfoaia noastrii.

17 Maiu.

Porumbaru imi aduce cartea ministrului bulgaresc dela Berlin, Rizov, pentru apArarea drepturilor" bulgare§ti.Mu HA perfidie §i minciunA, dar catà muncA §i iubire deneam 1

El spune cA e o greealA sti se vadd in regele Carol unadversar al idealului national", pe care intelegea insA a-IurmAri pe altà cale. Regele Carol, declara cA el, care a pier-clut Basarabia, ar voi sä o recapete.

*

Generalul Grigorescu protestä ca n'a spus ce i s'a atri-buit §i cA n'a vorbit pentru public. Saint-Aulaire l-a poftitieri sears la mask impreunA cu Porumbaru §i cu Duca §iconservatorii Mihai Cantacuzino, Greceanu §i Titulescu,pentru a se da un caracter oarecum public retractarii lui.Generalul protestd di n'ar consimti sä fie ministru de RAz-boiu al lui Marghiloman.

*

Prefectul Nicoleanu a mers Luni la de Flers pentru a-Ipofti sd nu vorbeascA la Teatru, amintindu-i starea de asediu

12 N. IORGI

0 dorinta d-lui prim-ministru ca sa ramaneti in casa".De Flers a declarat formal ca va ie0 sa-0 vada inter-

pretii 0 prietenii. D-ra Ventura a aparut pentru a spune canu se poate ceti conferinta, nefiind cenzurata, iar lumea asilit prin aplause pe autor sa apara.

Piesa se va da a treia oara.

*

Guvernamentalii vor face sä voteze 0 morfii 0 ceiabsenti, atat de multi! Vor avea deci majoritati maii.

*

Grupul carpist" va scoate foaia Renagerea". Re latiilecu Patra§canul lui Stere se fac tot mai rele. Candidatura luiLupu Kostaki e declarata ilegala de foaia lui Marghiloman,Steagul": fiul lui candideaza pe lista Guvernului.

*

La Braila un G. G. Petcu vrea sa treaca drept GigiPetcu, 0 acesta retire voie sa rectifice.

*

Curentul antidinastic e necontenit intefit 0 la Bucure0i0 aid, mai ales intre proprietari, furio0 de gestul Regeluipentru terani (unul ma acuza ea am mers la Targul-Fru-mos ca sa spun soldatilor ca TM trebuie sa fad muncileagricole).

*

Regele e la Bicaz, uncle se va awza pe vara.

MEMORII 13

18 Maiu.

Saturnale electorale ca in vremurile bune. Pentru atâtatràie0e aceasta nenorocita Tara...

19 Maiu.

Alegeri la Colegiul I-iu de Senat. Distributii de ali-mente, de stofe, de tälpi, cu voia, cu sila. Politia circul'a iniautomobile. Figuri bizare räsar pe shade.

20 -Maiu.

Ofiterului Bagulescu, care a scris o foaie frumoasä cartede luptä, i se face cercetare acasä pentru a-I scoate autoral unor proclamatii turburätoare. Colonelul cu ancheta ii

spune lui Bagulescu di lucrarea lui e cunoscutà §i de Exce-lenta Sa mare§alul von Mackensen".

Ce lute se schimba lumea I*

Cam jumatate din alegatori la Colegiul I de Senat aufost fabricati de guvern. S'a ales Bädärdu aid, iar la Tecuciu

Vasluiu, dar nu §i la Bacäu, Averescu.

21 Maiu.

Dupg succesul de led alegerile la Colegiul II merg li-n4tit, prea lini§tit pentru guvern. Cad adversariinu yin.

22 Maiu.

Dr. Siminel imi spune ca urmàrn a ne purta antipatic"in Basarabia. 1 se pare cd sprijinim prea mult bolevismul.

14 N. IORGA

Revolutia a fost pornita de bogatii satelor §i, azi, cei sa-raci n'au nici parnant, nici putinta de a se angaja la boieri".

*

Au votat mai putin ca jumatate din alegatori.

*

Un functionar de la Regie spune ca de Pa§ti un satbasarabean a trimes un cozonac Imparatesei" noastre. Ceidin satul vecin erau gelo§i.

23 Maltz.

Seceta cre§te. Putina ploaie o svanteaza vantul. Se o-prqte de la 1-iu Iunie dares de ovas la cai. Daca n'ar fio slaba nadejde de indreptare, s'ar face cum recomandaMinisteriul samanaturi de meiu pe ogoarele intoarse. InUcraina, in Ungaria, in Austria e tot 4a. Si, spune maio-rul Sturdza, Argentina e departe....

*

Denize, rar oaspete acuma, vine la mine. Regina, cuprincesa Elisabeta, e la Cotofane§ti. Regele e tot la Bicaz.Odatä, in intimitate, el a stalls pumnii vorbind de Mini §ia jurat sa se rasbune.

Spiritul in armata ar fi bun.

*

Alegerea la Colegiul I-iu de Camera. Alegatorii do-cili.

MEMORII 15

24 Maiu.

Ministeriul ordona intoarcerea samanaturilor pentru meiu.

*

O trista scena. Un demobilizat arata o coasa unui ranitde la Sf. Spiridon, care nu-i raspunde. Uite cat dau peo coasä. Ronan la Mare!

$1 e foarte incantat de ce a spus.E opera ziarelor sprijinite de oamenii de ordine.

25 Main.

Alegeri la Colegiul al II-lea, foarte cercetate, aid. Steree abia al treilea. Dupa Gh. Lascar, fostul primar, i dupa alsau Lascar Antoniu.

26 Maiu.

Parastas pentru cazutii in razboiu.Steagurile ciuruite de gloante se pleaca inaintea Rege-

lui, foarte nervos, §i a Reginei. Printul Carol conduce de-filarea. $i cel din urma din cei cloud mii de soldati e deco-rat. La acordarea celei de a cloud decoratii pentru steagulregimentului 9 Vanatori, Regele a vorbit indelung, pome-nind ca oriunde a fost primejdia, regimentul a fost acolo.

Osta§ii cu chivara de razboiu invioreaza strada, banali-zata de cei fara ocupatie.

*

Greva de la Caile Ferate face sa se produca in Basarabiao ciocnire a trenului care duce la Chisinau societatea Ti-

16 N. IORGA

nerimea Romana"; vre-o zece bieti soldati morti. Niciunajutor pentru raniti. 0 jale.

*

In Basarabia-de-jos, colonistii germani si. bulgari tipade rechizitiile nemtesti si chiama pe Romani. In, fiecare satlucreaza doi soldati imparatesti. Trupele noastre se retragspre Nord.

27 Maiu.

Soseste rezultatul alegerilor la Colegiul al II-lea din Bu-curesti. Steagul" asigurA Ca, in orice caz", iese ai gu-vernului si poporanistii.

Pasnice alegeri de Colegiul al III-lea. Se prezinta juma-tate din alegatori, cu toate pierderile si lipsurile razboiuluiSubstituirile functioneaza triumfator.

28 Maiu.

Zvon ca Iaponezilor li s'a dat Indochina si ca vor de-barca la Salonic,...

29 Maiu.

Teranii de la Suceava 1-au ales pe Averescu de scarbapentru pacea care s'a incheiat, de manie pentru sfasiereajudetului bor. Li s'a oferit pane, si ei au intrebat dacae de vanzare. Nu, v'o dam. De pomana nu luam.

*

Incep oferte mari de bani pentru mosiile ce cad dincolo delinia granitei. Exista intentia del a le coloniza cu Germanisi Grig. Goliav vinde Rotopanesti. De cand a fost la Bu-

MEMORII 17

cure§ti mai ales, Cantacuzino-Paganu e contra Nemtilor.Intr'o pilivälie. De ce vindeti 4a de scump? Ia

sä poarte pälärii §i nevestele noastre!

30 Maiu.

Stahl vine de la Bucure§ti. $i lui armata nemteascdii face cea mai rea impresie. 0 contrabandä uria5A ingAduiecelor cu dare de manti viatA convenabilä.

*

Intr'un articol generalul Averescu scade sfortarea eroicAde la MArA§e0i.

1-iu lunie.

0 remaniere ministerialä. Marghiloman ar da Interne lelui Mitilineu. Meissner ar prezida Camera §i HArjeu Se-natul.

2 lunie.

Maiorul BAlAceanu vine din captivitatea bulgAreascA. Im-bätrAnit cu zece ani, albit cu totul, cu o barbA mare albA,slab, speriat, uitAndu-se imprejur cu grijä.

Descrie viata de prizonier in Bulgaria ca un iad. Atatia aumurit de ofticA. Ofiterii cari refuzau sä iasd la munca §o-selelor au fost batuti cu Yalu] de s'au imbolavit de ri-nichi. Femeile strigau CA, de-ar prinde pe acei cari, in 1913,au Mat copiii, i-ar jupui de piele.

La Chirgiali, la Hascovo au murit pe jumdtate soldatiino5tri.

Crucea Roie a ajutat foarte mult pe nenorocitii nogri o-va it 2

18 N. IORGA

fiteri, in special biuroul din Berna al generalului Gratoscchi.Balaceanu a umblat o bucata de vreme in zdrente, cu opinci,caci ghetele i le furasera.

E bucuros Ca nu merge la Bucuresti sa vada domniastrainilor. Are speranta ca o sa iasa altfel de cum cred dub-manii, Ca armata noastra va intra iarasi in foc, ca ne von/rasbuna.

Guvernul Radoslavov a fost rasturnat. I se irnputa cãprin luarea Dobrogii a indusmanit pentru totdeauna Roma-nia si ca a pus o datorie de paisprezece miliarde asupraTerii. In loc vin Danev, Malinov si Radev.

*

Generalul Prezan raspunde la criticile lui Averescu.

3 lunie.

La nunta de la Schitul Rapedea a fall mele mai mari,Regina spune ca Regele e bolnav de nefrita, ca a avut unatac dupa plimbarea la Copou, cal a trebuit sa fie sustinut pescari. Stirbei adauga ca Marghiloman tine neaparat caRegele sa deschida sesiunea Parlamentului.

Regele a fost silit in adevar sa mearga la Parlament.Prima cu putine aplause, a cetit cu dernnitate un Mesagiudin care n'a lipsit, pe langa constatarea necesitatii tristede a incheia pacea, omagiul adus armatei, si care a fostaplaudat. La plecare, el nu parasise tribuna si aplausele in-cetasera. Militineu a fost silit sa le provoace.

Regina a lipsit.In bagajele parlamentarilor, si Mitropolitul Conon.

*

MEMORII 19

Antipa a venit alcea cu plpnuri de organizare economicaa Terii in vederea satisfacerii cererilor Germanilor.

Nenitescu, care n'a fost numit ministru, dar in schimbGr. Cantacuzino, se plimba fudul prin orapl nostru alcriminalilor". Carp declara Ca nu va lua parte la lucrarileunui Parlament caraghios.

Poporan4tii sunt in plia opozitie, cal6ri pe sufragiuluniversal.

*

In Italia !Ana acum n'a izbutit marea lovitura pentrudobandirea Veronei.

*

Sfatul Terii chemase pe Stere pentru explicatii. El li

raspunde prin decretul de inchiderea sesiunii.

Seceta salbatea.*

5 lunie.

La Camera pu reinceput certurile.Victor Miclescu cere dosarul de tradare Hennenvogel.

*

$aptesprezeci mu i. de prizonieri in Italia. Treviso e a-menintata.

6 lunie.Noaptea arde garajul de automobile din fata casei noas-

Ire, in ajunul predarii".*

Averescu intreaba la Camera cum se poste ingadui caMinisteriul Marghiloman sa fi venit la putere prin voia lui

20 N. IORGA

Czernin, aratata intr'o scrisoare catre Rege, ca o conditiepentru pastrarea Dinastiei (partea din urma se spune peacoperitele).

Regele e Inca bolnav. Familia Regala ia masa la Palatuldin Str. Lapusneanu.

*

S'a depus in Parlament tratatul de pace, care trebuie ra-tificat.

*

Inmormantarea Aristitei Romanescu. Alligator discursullui Nottara.

*

Frumoasele articolele de explicatie ale generalului Pre-zan trezesc cel mai mare interes.

Inca o explozie la Socola.

*

*

In Camera, un deputat medic se arata uimit de stareade murdärie a Ia§ilor.

*

Cu toata furtuna aproape zilnica, seceta continua.

*

Precu e arestat de Nemti la Chiev.

MEMORII 21

7 lunie.

Parintele Morariu, venit din Chisinau, povesteste ce-arabdat in Rusia la Elisavetgrad. A locuit luni de zile in a-ceiasi casa cu soldati betivi si desfranati, tinand in odaiintunecoase, unde ploua, familia lui numeroasa, cu o fatabolnava de nervi. Odata un proprietar rus, Raculenco, lacare mergea sa ieie apa, 1-a apucat de piept, insultandu-1pentru ca nu fumeaza si nu bea.

*

Fiul parintelui Morariu, Alexandru, a fost cercetat pen-tru legaturile lui cu Cosbuc. Bianu a fost adus ca informatorsi a depus favorabil. Era vorba ca ofiterul ranit sa fietrimes din nou pe front. I-au facut insä gratia de a-1 tri-mete la Ramnicul-Sarat, interzicandu-i absolut legaturile cuRomanii. Acuma o scrisoare din Bucuresti spune cä a fostfixat la Lemberg.

*

La Camera, Marghiloman, interpelat de Iancovescu siCu leer, se declara contra polemicei dintre generali. Trancu-Iasi il intreaba cu privire la numele celor cumparati deGunther. Marghiloman cere sa se dea precadere acesteiinterpelari.

Ucraina reclama toata Basarabia. Patriarhul Tihonse vede legatura lui Scoropadschi cu cercurile vechi ru-sesti nu vrea sa o desfaca din Biserica Rusiei, iar Sino-dul nostru roaga pe Stere sa explice....

In Basarabia purtarea lui Cazacu e foarte criticata. Elar fi adus numirea generalului Vaitoianu ca guvernator, siBasarabenii nu sunt bucurosi de aceasta.

22 N. IORGA

La BAlti depozitul de munitii a särit in aer, bombelecAzdnd asupra orasului.

9 lunie.

Doamnele din Basarabia, d-na Siminel, d-na Dicescu,d-ra Razu, care a fAcut studiile la Paris, d-na Leonard,au fost la princesele noastre si au constituit societatea lorpentru rdspandirea intre femd a culturii romänesti.

Plii-au arAtat procesul-verbal.De la Familia Luptdtorilor ele au cdpdtat ajutorul bänesc

trebuitor pentru a incepe.Ele imi vorbesc de situatia din Basarabia, cu multd pa-

siune. contra acelor cad acum au puterea acolo, de laStere Wand la Inculet. Acesta si Erhan sunt socialisti. Pro-prietarii n'ar putea conlucra cu aceste elemente.

Administratia lipseste. Prefectii sunt fostii soldati revolu-tionari, MA culturA, legAturi si autoritate. Prestigiul arma-tei scade. Abuzurile nu se suprimA.

Se cere sprijin de la elementele bune de aid. Li raspundcA aceste elemente nu sunt libere de-a lucra, supt ocupa-tia mascatA de astazi. Doamnele cred di o vizitd a fami-liei regale n'ar fi indicata astazi, caci ar fi rAu primitä.

*

Regina plead'. 4a NIArdsesti cu un hen special putAndOil mancarea pentru mii de demobilizati. Ancheta ordonatàde generalul Cristescu (Muse totusi rezultatul cii acolo nue niciun motiv de plangere, oamenii fiind hrdniti regulat,si chiar mai bine ca de obiceiu.

10 lunie.Ploaia a fost generalk dar s'a oprit.

MEMORII 23

11 lunie.

Demonstratie pentru pane la depozitele de faina de papu-§oiu, unde li s'a spus ca stocul e epuizat. Sute de oameni,mai ales femei, stäteau la intretaierea Sträzii Stefan-eel-Mare cu Str. Lozonschi, protestand 0 denuntand pe boieriicari au saci intregi cu Mina alba". Un grup de vre-o cinci-zeci de femei a fost sfatuit, cu ce intentii se intelege, samearga la Regina, 0 s'a 0 dus intr'acolo.

*

La Camera, deputatul Tufescu marturise0e cinic ca e a-lesul taranesc" al guvernului. El insulta armata, infatipazaMoldova ocupata 0 de Ru0 0 de armata romema 0 derefugiati 0 cere autonomia moldoveneasca. Proprietarii mun-teni paräsesc sala. Vagaunescu, capitan fait un brat, a vor-bit bine, prezintand pe Stere in misiune liberala la Arde-leni, ieri, in misiune conservatoare la Basarabeni, azi. De-putatul nationalist Zelea Cocireanu a aparat pe aceia cen'au parasit steagul Romaniei 0 a glorificat pe Regele, ca-ruia Marghiloman voia sa-i impuie gestul inevitabil". Elcere arendarea imediat a pamanturilor la sateni. Patra§canuii raspunde cu urlete.

*

Discutandu-se in Reichstag pacea cu Romania, unul, caWestarp regreta ca nu ni s'au impus 0 despagubiri fat*,iar altii, printre cari 0 lialmann, au arAtat dorinta Ger-maniei ca rAspunzAtorii pentru rAzboin sA fie dati in Jude-catA §i pedepsiti.

*

24 N. IORGA

Si propuneri obiective cu privire la reforme au fost cen-zurate.

12 lunie.

Averescu a vorbit linistit si cu mestesug. In discursullui Cuza executia lui Stere a facut sa mai-ale in Banca vic-tima. In ce priveste reformele, obisnuitä rezerva.

*

Inca o deraiere intre Roman si Mircesti. Doua vagoanede clasa I-a sfaramate, treizeci de morti.

Ciobanu, directorul" basarabean, imi explica de undea venit numirea lui Vaitoianu. Voiau sa Med presedinteal directorilor" noi pe Herta, cu Sinadino si un Rus.Pe Ciobanu, ca inofensiv, 1-ar fi pastrat. Astfel Basarabian'ar fi stat impotriva planuitei ingustari a reformelor.

Cazacu primise; Stere se tinea rezervat.Fata de amenintarea cu demisia a ministrilor basarabeni,

Vaitoianu a fost prefacut in comisar al Guvernului roman.Ciobanu crede ca un asemenea comisar era de nevoie:

directorii" n'au administratia in mana si ordinele se oprescde capriciile oricarui sublocotenent.

*

Preotimea unelteste. 0 deputatie a cerut Sinodului sa-1lase pe Vladica rus Anastasie. Abia ar fi izbutit EpiscopulNicodim sa-i schimbe putin. Stere a fost ascultat.... reli-gios de Sinod, care a primit in principiu proiectul lui deorganizare a Bisericii basarabene. Si ce ridicula figura faceintr'o asemenea imprejurare ministrul insusi 1

*

AttEMORIE 25

Cutare proprietar spune limpede cä el a trecut de la li-berali la conservatori, din moment ce acestia ii asiguraproprietatea.

13 lunie.

Mare spectacol melodramic al lui Stere la Camera. In-treruperile lui Cuza au fost inabusite de majoritate. Pre-sedintele Meissner a declare° ca e o zi mare... Stere a stri-gat ca in strada trebuia sa iasa lumea ca sa opreasca raz-boiul.

El insusi sa fi iesit in strada in uniforma de colonel?...0 spun aici, in ziar e cu neputinta.

*

Kiihlmann ni cere formal sa dam in judecata pe Bra-tieni. $i Indreptarea" lui Averescu asigura cä pana lasfarsitul saptarnânii fostii ministri vor fi arestati, afara deMatei Cantacuzino, Grecianu si Titulescu.

*

C. C. Aron a cetit actul din Archive le Ministeriului deExterne prin care, fata de Racovschi, Averescu se indatorasea-si scoate trupele din Basarabia, pentru a fi inlocuite cumilitii locale sau cu trupe maximaliste.

Se pare cä ministrul de Externe a facut un discursdibaciu. Lui Zelea se cauta un teran i-a aratat o deo-sebita pretuire.

A vorbit bine si teranul Serpeanu din Botosani.

/4 lunie.

Dupa C. C. Arion, discurs patetic al lui Marghiloman, cu

26 N. IORGA

tremur in glas cand spune ca la iscalirea pacii din Bucu-resti din condeiul lui n'a picurat cerneala, ci lacrimi.

Se propune afisarea discursului, care a fost primit cumanifestäri mad de catre majoritate.

15 lunie.

Radulescu-Motru la Senat .cere reforme macar cat aleliberalilor, iar Barbulescu se face pur si simplu de ras.

*

Camera a ratificat tratatul. Sedinta n'a fost lipsita dedemnitate. Zelea Codreanu, Vagaunescu au vorbit energicg au votat hotarat contra. Si Cuza a ajuns la un refuz devot. In numele Partidului Mina Trancu-Iasi a declaratca se abtine. Patrascanu a facut apel la constiinta poporu-lui german. Stere, prudent, a disparut. Meissner, prese-dintele, a constatat indeplinirea actului si a chemat lamunca pentru refacerea Patriei".

*

Stiri, din izvoare felurite, anunta uciderea fostului Tar.Cenzura de aid a suprimat telegramele, clar ziarele din Bu-curesti au vestea.

*

Apare Renasterea" lui Nenitescu, cu atitudinea nehota-rata a cui pregateste, din interes personal, un santaj po-litic. Singur Virgil Anion n'a aparut Inca.

*

MEMORII 27

La Camera orice pomenire a numelui Carp starnesteputernice aplause.

Regele consimte a primi pe Roman, d-rul Sadoveanu, A-lirnanisteanu, cari ii aduc protestul pentru rapirea Do-brogii, dar doreste sa nu se vorbeasca de aceasta audienta.

16 lunie.

A plecat trenul cu Fasciotti, Marincovici, cu ofiteri,cu soldati de-ai Aliatilor si cu aceia dintre Romani, oamenipolitici, femei, copii, tineri cu datorie milliard, cari cred caaici nu e nicio munca de Malt, nicio suferinta de man-gaiat.

*

La prezintarea memoriului despre Dobrogea, Regele acerut sa nu i se ceteasca. A adaus atata, complectandpe Roman, ca totdeauna, dupa cele. mai mari nevoi, Natias'a refacut.

*

La Senat Goilav de la Suceava s'a ridicat contra expro-prierii, pentru care Marghiloman insusi pare a se pronunta.

17 lunie.

Tot la Senat, Badarau a dat lectie de moralitate si in-telepciune politica.

*

Unui ziar austriac Marghiloman i-a spus ea Romanianu e dispusa a mai discuta cu Ucraina chestia basarabeand

*

28 N. IORGA

Cetesc raportul lui Mircea Christian, despre calätoriape care a facut-o, cu Pauker, la Chiev, ca delegat econo-mic. Ucrainienii s'au plans de acte neprietenoase la gra-nita: un ofiter roman care a trecut Nistrul ca sa afle cinea tras in soldatii lui. Eichelmann, profesorul de drept dinDorpat, care, nu inteleg de ce, este in special insarcinatcu lucrurile romanesti, a declarat ca, in Sfatul Terii ne-fiind delegati ai Hotinului, Cetatii-Albe, Baltilor, Sorocai,hotararea luata acolo nu e valabila pentru toatil provincia,Ca Romania s'a gräbit si ca ar trebui consultat Tribunalulde la Naga.

18 lunie.

Cenzura baietoilor lui Marghiloman taie acum si cuvintedin poeziile populare pe care le publicam. Indreptarea" a-meninta, daca urmeaza tirania de azi contra presei, cu pu-terea cuvantului liber; cenzura n'a cutezat sa taie.

*

0 priveliste pe strada. 0 caruta trasa de un cal slab.Doi sateni in urma. Un miros de cadavru se desface dinsicriul rat' lipit care incet, incet strabate orasul la doi paside strada vesnicii petreceri.

*

La tara satenii se roaga de hrana la curte. Drumurilesunt samanate cu cai morti. Oamenii isi daruiesc vitele,pe care nu le pot hrani.

*

Azi a fost inca o zi de ploaie, tare si deasa.

MEMORII 29

Preturile cresc rwcontenit. Morcovul costa un leu. Ofi-terii de rezerva cari au cumparat" gradinile militare, to tiaderenti ai partidului refacerii", s'au prezintat in grup casa proteste contra ideii de a se impune preturi maximale.

*

Antipa a acordat Germanilor mii de kilograrne de lana.Ei cer prune uscate, nuci. Au aparut si ofiteri austriecila Iasi.

*

De la un capat al Ucrainei la altul teranii ant samanii-turile ca sa nu ia nimic Nemtii. Un ofiter francez fugar dinGermania spune ca si la noi, la Mehedinti, rechizitiile in-tampina rezistenta....

19 lunie.

Printul Nicolae a venit la redactie. A crescut foarte multsi arata voinic si cuminte.

*

Craint-Vasiliu, unul din cei mai- buni intre tinerii deastazi, a cazut luptand !Ana in ultima clip& undeva, in-tr'un sat din Prahova, in retragerea de la 1916. Aceastao aflu numai acum.

20 lunie.

Un locotenent Morcovescu, student in litere, fiul invatä-rului din Homoraciu, a venit din Stralsund si Crefeld. Erauacolo sase sute de ofiteri de-ai nostri. De cand li trimeteaprovizii Cruces Rosie erau bine tinuti, de si foamea fa-cea ca personalul de la Calle Ferate germane sa fure din

30 N. Iokall

pachetele lor. Aveau teatru, jucAnd i piese iredentiste, dupdce, inaintea Germanilor incAntati, incepuserá cu Alt-Hei-delberg". Ii cautau cele necesare in oras, cetiau cartile a-duse de cei veniti din spitalele teritoriul ocupat i jucau,pe mii de mArci, carti.

Cu toate inviltrile desperate din Crefelder Zeitung",Nemtoaicele muriau dupd oamenii frumosi i eäldurosi dinSud. Sentinele, pe bani, schimbau scrisorile. S'au fAcut i lo-godne. La plecare au primit mai multe flori dedit, aici,

la mobilizare. /lite trenuri au trebuit sA piece noaptea.In unele familii au fost scene.

Morcovescu a petrecut cAteva zile acasä. Acolo unii aufost jAfuiti; altii, bine plAtiti, laudd pe Nemti, cArora lidä Dumnezeu biruinta, fiindcA sunt oameni drepti". Invä-tätorii au fost, la un anume moment, dusi intre pusti. Fe-meile, mai toate, se poartA prost. Mancarea se ia unde segäseste. Casa mea din VAleni e pradatA induntru, cu aju-torul localnicilor. Orasele sunt curate si in bung rânduialà.Paza o fac noaptea patrulele austriece si germane. Jan-darmii nostri au inceput a primi politia prin sate. Etapeledusmane se retrag.

21 lunie.

CApitanul Filitti a fost prins in sarja cavaleriei de la Ro-bAnesti. A fost dus la Stralsund. Acolo colonelul Sturdzas'a prezintat Intáiu ca unul care ar fi in stare sä inlotuiascaprin muncA in tarA captivitatea in strAindtate a soldatilornostri. A vorbit apoi ofiterilor inferiori, incercând a-icastiga pentru a iscAli o declaratie, in care reneagA trecu-tul" si se indatoresc a nu mai servi contra Centralilor. Maipe urmä s'a vuzut i intentia lui de a face o noud armatA,pentru Nemti. La prezintarea inaintea generalului Costescu

§1

MEMORII 81

el spusese ca situatia lui e diferita 0 ca, refuzand a trecein Rusia, a restituit Regelui sabia 0 clecoratia".

Unii ofiteri au mers la Crefeld unde li s'au tinut cursurispeciale, pentru a fi apoi expediati in teritoriul ocupat.Declaratia n'au iscalit-o insa toti. Barbu Catargi, prins pemo0a lui, unde se oprise convoiul lui de munitii intr'o clipade panica, dus la Bucure0i pe jos 0 tratat fait nicio cru-tare, pentru ca la Crefeld sa refuze o odaie deosebità, caa generalilor, a fost in zadar chemat, de cloud ori, de laStralsund pentru a ocupa un post important in Bucure0i.Cand patru boieri" dintre prin0 au fost trime0 deosebitacasa, dupti pace, s'a incercat iara0 a li se smulge o de-claratie. A trebuit un denunt la printul de Reuss ca safie lasati in pace.

22 lunie.

Regele e facut personal vinovat in Senat pentru razboiu.Marghiloman profita de ocazie ca sa spuna ca, daca, pre-cum se afirmase, Dobrogea ar fi putut fi salvata printr'oabdicare a Regelui, Suveranul ar fi facut, cum s'a spus,gestul mantuitor".

D-rul Niculescu, dentistul, ataca, in §edinta secreta, pegeneralul Petala, pentru ca face politica" in armata.

*

Cihoschi, intors de dincolo, spune ca. la Bucure0i 0in toata tara se desvelesc Cladirile acoperite cu zinc, in-locuindu-se cu carton gudronat. Ap se face acuma la Pa-latul de justitie. Abia a scapat Comisiunea MonumentelorIstorice Biserica de la Arge§.

Din tartajele cartilor rupte se fac cutii pentru pachetelepe care Nemtii le trimet acasa .

*

32 N. IORGA

Maximilian Harden spune, in Zukunft", ca pacea dinBucuregi e de a§a naturd inctit nu poate rämtmea definitiv&

23 lunie.

Matei Bal§, membru la Curtea de Casatie, vine la mine.Se gande0e la ce ar trebui sä Med in cazul cAnd i s'arprezinta texte de Constitutie pe care le-ar fi cAlcat un Gu-vern care totu0 nu Muse decät sä serveasca scopurileunui popor intreg. El observä cA, dacA inamovibilitatea,care e vorba sä se desfiinteze, nu se gäse0e in Constitutiade la 1866, ea se aflä in Conventia de la Paris, pe careStatutul lui Cuza-VodA 0 apoi Constitutia pretind numai s'ocornplecteze.

*

E vorba sä fim inlocuiti, dacA nu revenirn imediat lacatedrele noastre din teritoriul ocupat.

Pe de altä parte, Germanii au declarat cA nu ma sufAr,OM la pacea general& in. teritoriul unde ar rAmAnea cevadin puterea 0 autoritatea lor.

*

In Muntenia e un desfrau al prAdaciunilor. Lui Radulescu-Motu i s'a luat 0 graul de sat/Arita 0 vaca cu vitelul.Teranii se luptA pentru ultimele rAm4ite ale averii lor.Antipa ar fi spus cA cererile Germaniei trebuiesc satisfAcutecu orke pref.

*

Audienta la Regina.E foarte afectatà de mi021iile contra Dinastiei. A vAzut

scrisoarea istoricului Radu Rosetti: urAvte pe Nernti, darii trebuie rästurnarea Dinastiei. Regina intreabA: Este a-

MEMORII 33

ceasta o urma a nestabilitatii din trecut? Nu, ci o simplamoda proasta, pornita de la imitarea batranului fetis, carenu face minuni, Carp.

Regina vrea sa mai lucreze si mai departe pentru in-dreptarea Terii. Crede cä a facut ceva pentru suferintile silipsurile ei. A cerut si lui Garlesteanu, noul director alAlimentarii, chemat mai ales ca sa impiedece revolta foa-mei in cele doua luni grele pana la culesul porumbului,sa-i dea putinta de a ajuta. Era de nevoie ca fondurile sdnu fie manuite de Stat: Altfel ele n'ar fi ajuns uncle trebuie,si ce rost ar fi avut ea ca o beggar queen?

Ca la Cotofenesti s'ar fi facut necuviinti care scandali-zeaza oameni datori inainte de toate a se uita la viata lorinsasi, ce o privesc I Pot merge drept la Dumnezeu, ara-tandu-i ce am %cut si cum am trait, ce servicii am adus,in asa de grele vremi, terii mele". Ca vre-o dot& doamnecare, altfel, si-au dat si ele munca lor, au avut eine stie celegaturi cu Frantezii, poate fi acesta obiectul unei interpre-tari care se pretinda a o jigni pe dansa, Regina?

Se voieste sanatoasa, ca sa apuce ziva cand toate sevor rasplati. Ce trista e soarta acelora cari nu vor apuca-o!De-ar tinea inima ei atata !

De si racita, Regina e de o verva indignata cum n'amvazut-o inca la (Musa si de o elocventa care ar birui pea multor vechi oratori de profesie. Mamie ei talent int

toate se uneste cu constiinta dreptatii absolute a cauzei petari care sa pretinda a o jigni pe dansa, Regina?

In treacat am vazut princesele. Ca de obiceiu, princesaElisabeta, care scrie qa de frumos, nu vorbeste nimic.Princesa Marioara multameste pentru carticica despre Ba-sarabia, pe care asigura ca a cetit-o.

*

vol. 11 3

34 N. IORGA

Generalul Anghelescu imi dfi vestea cA la Moscovacontele Mirbach, ministrul german, a fost ucis de doi

cd a cAzut Malinov, care ar fi cerut evacuareaBulgariei de Austro-Germani i retragerea din DobrogearomAneascA. Ar fi sä vie in loc Danev, cu Radoslavov. LaConstants ar fi venit Turd.

Sultanul a murit, intr'o crizA de diabet. Urmapl lui seintituleazA Mohammed al VI-lea.

24 lunie.

Cineva venit din Macedonia aratd cä cloud divizii bulgares'au predat, de foame. Toti cei cari au fost in Austria §iGermania spun ca poporul e redus la ultimele lui mij-loace.

Weckerle a constatat marile pierderi, o sutd douAzecide mii de morti §i prizonieri, ale ofensivei din Italia.

Se vorbe§te de o biruintA italianA pe Piave, cu doud-zeci de mii de prizonieri.

Arena" a ajuns sä atite i pe luptAtorii tipografieimele.

RAspingerea Ftalienilor dincolo de Piave, cu pierderi in-semnate, se =firma.

27 lunie.

Ve§ti bune dacA s'ar adeveri. In Bulgaria ar fi venit

501-sevici i

MEMORII 85

Danev si ar fi oferit pace separata, cerand un armistitiu:nici el n'ar pretinde decal Cadrilaterul.

*

Vine la noi cu planul ca ofiterii infirmi sa se faca inv.&-Mori maiorul aviator Zorileanu, ramas infirm si bolnav depiept de pe unna unui accident.

*

Germanii gramadesc trupe in Tirol pentru o revansacontra Italiei.

*

Take Ionescu a fost primit se zice de PoincareIA Paris.

*

Marghioman ar fi inceput sa vorbeasca de statornicelelui simpatii pentru Franta....

*

In Muntenia, Germanii fac transee pe malul Dunarii. Arfi vorba ca trupe ale Intelegerii sa intre in Bulgaria.

Foarte build impresie a facut discursul, absolut obiec-tiv al lui Saulescu la Camera. El a socotit ce sarcini neapasa si si-a artitat credinta hotarata GI totusi vom pu-tea sa le purtam.

Discursul lui Inculet, foarte frumos si sincer, a atinsce este in Basarabia si ce se poate face acolo.

36 N. IORGA

28 Junk.Kühlmann a cdzut.Intre urlete (ahd", Porcul", Pungasul", etc.), s'a ce-

tit la Camera si la Senat cererea de dare in judecataa guvernului Brätianu-Take lonescu.

29 lunie.

Vine la mine un invatator, Istrati, dintre propagandistiitrimesi in Basarabia.

Tara e turburatä de zvonuri. Li se spune cd Rusii s'auridicat, cd au luat Varsovia; Ca inainteazd la Btilti, cd Ro-mdnii fug si vechea stare de lucruri se va intoarce. Oricemiscare a unui detasament romdnesc e interpretatd inacest sens.

Agenti neviizuti cutreierd Basarabia, si contra-propa-ganda pe care li-o opunem e prea slabd.

*

0 scrisoare de la Purcari, pe Nistru, imi arata cd, la oserbare a regimentului 9 vandtori, preotii n'au vrut savie deck dupd ce sefii lor rusi li-au dat voie si cd auinceput prin declaratia cd o fac numai pentru cd in pro-gram sunt si bucAti rusesti.

0.

Episcopul Antim, care a intovaräsit la Chisindu pe Ni-codim, ales loctiitor de arhiepiscop, spune cd primireaa fost buns din partea tuturor straturilor populatiei si cu a-devdrat impundtoare.

30 lunie.

Un cleric venit din Bucuresti spune cd un oarecare

A1EMORII 37

Stolzenberg somase pe Mitropolitul Primat sa serbeze Pas-tele odata cu catolicii, amenintandu-1 ca altfel se vor luamasuri contra lui. Carp a intervenit, si obraznicul a plecat.Mitropolitul a ingaduit insa slujba bulgareasca in bisericalui. Pe alocurea in bisericile noastre au oficiat catolicii. Netz-hammer si Auner cereau sa fim siliti a face Unirea cuRoma.

Lumea se tine din contrabanda si se apara de rechizitiiascunzand.

In Muntenia, Guvernul nu se simte de loc. Germanii auperchizitionat daunazi si in trenul ministerial, cautand pesufragiul lui Marghiloman, care a protestat la Mackensen.Lumea crede ca aceasta formatiune nu va dura.

*

Cineva intors de la Crefeld spune ca de acolo au plecatin tara numai vre-o cincizeci de ofiteri. Informatorul afost in lagärul intermediar, unde au stat inchisi ca represaliipentru tratarea internatilor la noi. 0 adevärata ucidere inmassa prin foame. Zeama de gulii zilnic; la cincisprezecezile o pane. Unii aveau fata ca varul, altora li rasariserApefe cadaverice pe frunte. Spaniolii abia i-au cercetat. En-glezii, cari i-au inlocuit, au cantarit si fotografiat pe a-ceste biete umbre urnane.

*

Seara, sub-ofiterul francez fugit din Germania Sep-time Gorceix povesteste ce suferiau la Salzburg Rusii, carinu primiau pachete de la Crucea Rosie. Zaceau la margi-nea drumurilor, adevarate schelete, sustinandu-se cate doi,trei. Culegeau panea muceda zvarlita de Austrieci in la-

38 N. IORGA

trine. Se aruncau asupra ramäsitelor de bucatarie. Mancaucapete de scrumbii. !Yana muriau.

La Irma, si. pentru pane din pgrtea Francezilor, dinscarba pentru tradarea Aliatilor lor , s'au dat lupte intreRusi si Francezi. La capatul unui culoar care-i despartia s'a_varsat sange. El, Gorceix, care cauta sa impace cele doua ta-bere, a fost batut cu caramizile.

In cimitir zaceau douazeci de mii de Rusi, morti defoame si de boli. Informatorul roman socoate la sasezeci demii pe bietii nostri prizonieri ucisi pe aceiasi cale.

*

Kuhlmann a fost dat jos de care anexionisti.

*

Mackensen, el, care da buna dimineata" la Sosea, sec-vestreaza acum toed recolta din teritoriul ocupat si faceresponsabile autoritatile romanesti.

1-in Julie.

Calendarul nou n'a fost introdus, cum se fagaduise.

*

Evacuarile vor continua: in lipsa de grane li s'au dalNemtilor vite.

*

Se pare ca Malinov ramane in Bulgaria.*

AIEMORII 39

Serbatoarea nationalä francezd. Relativ putina partici-pare a Români lor.

*

Aceleasi zvonuri optimiste cu privire la schimbarea si-tuatiei in Bulgaria si la urmärile pe care le-ar avea pentrunoi. Marghiloman ar vrea sä ni le interzica.

2 lulie.

Greva tipografilor. Apärem noi si Evenimentul".

a

In luptd pentru Scaunul de Rtunnic, pentru care a so-sit arhimandritul Scriban, se agitä contra arhiereului An-tim, infätistmdu-1 ca partizan al razboiului. D-rul Stroiciii spune cti din aceastä cauzä un -grup de parlamentarinu-1 vor vota.

3 lulie.Arhiereul Antim a fost ales.

*

Cancelarul german anunta Ca supt anume conditii Ger-mania ar restitui Belgia.

In acelasi moment o noted sfortare se indreaptä, prinReims, spre Paris.

4 lulie.

Rezistenta francezä pare a fi oprit pe Germani.

*

40 N. IORGA

Arhiereul Scriban ni trimete un articol anonim ca sãproteste ca Guvernul 1-ar fi impiedecat de a fi ales.

6 Julie.

Berechet imi spune ca vizita lui Averescu la Chi§inäun'a putut cA5tiga teren; studentul Harea, din partea lui,aratä ca Stere 1-a pierdut de a doua zi dupà venirea lui".Indreptarea" socoate la zece mii num5rul aderenfilornoii Ligi.

Francezii au ca§tigat un insemnat succes, reluAnd vre-odouàzeci de sate 5i mii de prizonieri".

7 Julie.

Germanii paräsesc punctele ocupate la Sud de Mama.

Familia regalä se a§eazä la Bicaz.

Czernin spune in Reichsrath cá nici România n'ar vreasa strice pacea de la Bucuregi, cad ar pierde Basarabia.

8-9 Julie.

Telegrame Nauen i tiri din Suedia intäresc ca Tarul afost executat de bokevicii din Ural la Ecaterinenburg, ca sanu cada in mána Cehoslovacilor.

*

*

*

42

MEMORII 41

Succesul francez a continuat reluandu-se localitateaChateau-Thierry.

13 lulie.

Ciobanu spune cd situatia in Basarabia nu-i place. Seurmareste cu orke pret centralizarea. E vorba sd se nu-meascd de la centru corpul didactic cu prilejul nationalizäriiInvatamantului. Directorii trec drept politiciani conservatori.La Constituanta n'ar iesi niciunul. El s'ar gandi sa demi-sioneze. Unui ministru i-a spus fatis cd, dacd cei de aiciar fi trait in imprejurarile celor din Basarabia, poate demult niciunul nu ar mai fi Roman. De ce atunci bänuiala.si. spionagiul contra Basarabenilor?

17 lulie.

Ieri, Comitetul general al partidului nationalist-demo-crat" o uzurpatie I a votat revizuirea programului si,supt conducerea lui Cuza, colaborarea cu Liga Poporului.

Bdieti naivi si ambitiosi....

*

Un capitan, care a Mika mult timp prin teritoriulocupat, are impresia cd Germanii cautau anume sa ucidaprin foame pe prizonierii nostri. Sturdza ar fi atras foartemulti ofiteri de rezerva si, färd Mardsesti, ar fi atras si maimulti. El visa o dictatura. De prin Matt e plecat in Germaniapentru studii de ban& Unii invatatori s'ar fi purtat räu siin luptä si in captivitate, Wand si campanie anti-dinastica.Germanilor li pläcea sa ieie märturii de ofiteri contra Re-gelui si a Reginei.

*

42 N. IORGA

Profesorul Denize din Ploesti, venit din inchisoarea ger-mana, spune ca un S., plotonier, scria articole in ziaregermane si purta chiar uniforma gerrnanA. Rusii ii strigauvanzator si spion roman". Ofiterii romani cad ii raspun-deau au fost dati in judecata, dar achitati.

*

Cenzura, care a taiat o parte din indräznetul articol allui Harden despre pacea de la Bucuresti, articol trimes deDimitrie Onciul, care a venit aici, dar nu cuteaza sa maviziteze, suprima total niste declaratii ale unui maior sarbfugit din Bulgaria, care spune ca acolo toata lumea, abiahranita cu matnaliga romaneasca, urla dupa pace.

*

Succesele franceze continua. Marna e libera.

*

Seara Murgoci vine din Basarabia.Calatoria lui Averescu acolo a fost organizata de un nu-

mar de persoane fait insemnatate, care voiau situatii. Tine-retul, dusman al politicii de partid din Romania, s'a abti-nut. N'a fost primit de nimeni la gara. A mers la acele cloudComisiuni care-si propusesera sa cheme oameni influentidin fiecare partid de aici. A fost rugat sa vorbeasca. Aoscilat intre deosebitele pareri opuse. A prezintat chestiaagrara ca atarnand in solutia ei de Parlamentul central sia citat articolul II al Actului de unire. I s'a opus articolul I,care prevede rezolvirea acestei chestiuni in chip cu totuldeosebit. S'a facut o interventie de catre Murgoci pentru

MEMORII 43

a se impaca lucrurile. Apoi Averescu a. petrecut seara cu aisäi, pe cari localnicii ii numesc provocatorigi". Lista ade-rentilor, data de foile ruse§ti, a indispus mult.

Vaitoianu a vorbit apoi amical cu Murgoci, fägaduindsä-1 consulte des. Apoi a intrat in legaturi cu Sinadino, cua§a-numitii boieri progresigi", cad l-au cucerit. Acuma,vrea, probabil dupa instructiile din Iasi, de §i s'a prezin-tat ca om al Regelui", unirea claselor". A scos pe tri-misul economic C. Filipescu, care a fost reintegrat apoidupa cererea Basarabenilor. Cu Murgoci a evitat lega-turile. Locuiege modest §i lucreala mult. Oarecare ordines'a introdus prin el.

La inceput directorii nu-1 voiau, i au fäcut, aproapefilti§, un mic complot contra lui.

18-19 lulie.

La Camera', incetatenirea in massa a Evreilor. Vor-bege Cuza cu efect mare in tribune. Si Zelea Codreanu. Incursul cuvAntärii acestuia din urmä, tribunele aplaudà, §isunt golite. Sute de oameni protesta afark impragiati dejandarmi. GhibAnescu a strigat din tribund ca. e o adunarede tradatori" §i a adaus §i anumite recomandatii.

*

Generalul Eichhorn, tiranul Ucrainei, e ucis cu o bombdla Chiev.

*

Sulghin, trimesul ucrainian la Sofia, reclama Basarabiapentru Ucraina sa.

Pe la MIL ar trece necontenit trupe cehe i române§ti,foarte nemultumite.

*

44 N. IORGA

Foaia din Braila a Comandaturii pretinde a da conditiilede pace ale Aliatilor (cu cedarea Triestului §i Trentinului,dar cu mentinerea Austriei; evacuarea noastra nici nu epomenita). Cenzura pretinde ca nu cunoage o asemeneafoaie, i mutileaza ziarul.

*

Francezii au intrat in Soissons.

20-21 lulie.

22 Julie.

La Odesa depozitele noastre ar fi pazite de o comps-nie din 9 de Vanatori.

*

La Balti, administratia ar fi luata de Germani pentrua li se usura transporturile in Uctaina.

*

In armata germana s'ar fi alcatuit o societate de sep-tembrigi" pentru a depune la 1-iu Septembre armele.

23-24 lulie.

La urarile pe care, Dumineca, le-am trimis Reginei imisose§te acest raspuns: Va multumesc cu ant mai multpentru urarile ce-mi aduceti, cu cat in vremuri grele man-gaierea vine din suflete alese, §i giu cä ati fost neclintitalaturi de noi. Maria".

*

MEMORII 45

La Camera declaratia liberalilor ca nu recunosc Par la-mentul ca legal provoaca o mare inclignare, cu atat maimult, cu cat ei au spus ca regimul Marghiloman s'a unitcu tradatorii 5i dezertorii. Mitescu, avocat imbuibat de par-tidul liberal, cere sa se introduca in Codul penal un arti-col pentru a se permite arestarea pe simple banuieli a fo5-tilor mini5tril

*

Partea tdiata din cenzura a articolului lui Harden a fostcetita in Camera, Marti.

*

Germanii evacueaza pozitiile ca5tigate la Montdidier, darse intaresc pe Vesle.

*

La alegerea lui Antim, Tufescu luase cuvantul pentru aspune ca nu voteaza pe acest nationalist". Dar Marghilo-man i-a cerut demisia. 0 scria cand s'a intrerupt pentrua spune: sa ma iertati, domnule Marghiloman". Bineinfeles ca vei vota cum am spus. Da, d-le Marghiloman".

Säulescu spune ca-i e scarba de adunarea de mahalagiicare e Parlamentul. A refuzat sa prezinte legea contraCreditelor 5i Bancii Nationale, a raspuns ca o studiaza, apoi,catre Marghiloman: De cand sunt eu, n'am vazut ceva a5ade idiot".

25 Julie.

Cehoslovacii au luat Orenburg 5i Cazan. Arhanghelsc afost ocupat de Englezi.

46 N. IORGA

26-28 lulie.

Francezii i Englezii au spart pe la Montdidier. Pa-trusprezece mii de prizonieri. Cavaleria urmareste pe fu-gari.

... Arena" lui Heffter apare in editie special&

28 Julie.

Francezii au luat Montdidier i continua sa inainteze.In prada, cloud sute de tunuri. Lumea a strigat inainteaLegatiei Franciei Vive la France", !Ana au iesit Nemtiidin MO, de la Statul-major economic.

Ied, C. C. Arion a vorbit de putinta ca, lucrurile dinApus lamurindu-se astfel, sa se vorbeasca pe alt ton de pebanca ministerial&

Helfferich e chemat la Berlin, si poste sa nu mai reviela Moscova.

Cenzura suprima stirea din foaia Lupta" Ca Germaniiau cerut personal de Cale Ferata i pentru Dobrogea Veche.E netagaduit insa ca aceasta s'a intamplat. I. N. Roman maasigura ca sta cerut pentru Medgidie i chiar pentru Bazar-gic. El crede ca Centralii ar voi sa vanda azi o Dobrogepe care mane ar fi siliti sa o dea degeaba.

*

*

*

MEAIORII 47

Camera si-a luat vacanta.*

Doi deputati mai mult sau mai putin analfabeti calcaprin casele ministrilor liberali acuzati, ca Ion Brätianu, sineacuzati, ca Marzescu, dupa ce s'a facut o descindere laConstantinescu, care statea in dädirea unde fusese FamiliaLuptAtorilor.

La Brátianu s'au luat.... caietele de englezeste ale nepo-tului sat' Constantin!

*

Antim, singurul dintre prelati, a votat darea in judecatà!Ar fi avut angajamente cu Mitescu, cel mai furios dintreacuzatori.

*

Se vorbeste de intentia unor perchizitii la Legatia fran-cezä, de un complot bulgäresc" contra ministrului, a gene-ralului Lafont, a lui de Flers.

*

In teritoriul ocupat, jandarmii unguri strigä ca vor luatotul, Iäsand pe oameni periteri de foame. Vagoane intregicu provizii pentru cei de acasä pleacä in fiecare moment.

30 Julie.

D. Onciul vine de la Bucuresti. Nu s'a luat nimic dinArhive, dar a trebuit o lupta grea. De la Academia Ro-manA s'au ridicat manuscripte slavone färd valoare, deatre Bulgari. $i Muzeului i s'au restituit cele furate.

48 N. IORGA.

Zilnic trec inaintea Arhivelor carute grele pline de pradaterii, pachetele de cinci kilograme cu care soldatii armateide ocupatie hränesc pe ai lor de acasä. Un German i-a spuslimpede, unul näscut in Austria, ca nu ni star fi ingaduitde Centrali neutralitatea: prea li era de folos bogatiaTerii Romanesti; altfel ar fi trebuit sa inceteze razboiul dinlipsa de pane si de petrol. La ocupatie, intre cei chematipentru internare era si Ion Bogdan. I s'a pus intrebarea:Auf welcher Liste ist derr

De atatea ori ofiterii au strigat ca. n'au vreme de vor-bit" si au indreptat la soldatii lor oameni de sama ainostri. Un om de scoala german cerea ca institutiile ger-mane sa nu fie obligate a preda nimic romaneste si ni-mic romanesc. Pus de Virgil Anion sa discute cu dan-sul, Onciul a obiectat CA nu se poate, odata ce sunt fiide Romani. Chiar si strainii au nevoie de aceste cunos-tinti daca vor sa rämana in tari. La inceput, Neamtulstriga: So lien denn die Deutschen die Sprache eines wilgnVolkens erlernen?". Dupa protestarile lui Onciul, a decla-rat ca. e un fel de a vorbi" si s'a scuzat.

Pada la pace s'a cerut ca de pe acte sa se taie peceteaterii.

Antipa se poarta ca un Neamt". Inainte de Marasesti elanunta triumfal ca se va lua toata Moldova. Acuma o lunavorbia de lovitura care va strivi pe Francezi. SA nu fieca MArasestii, i-a spus Onciul.

Se iau toti Romanii de dincolo fait certificat de emigrare,afara de cei recunoscuti la noi de mai mult de zece ani.S'au luat si copii de-ai celor recunoscuti.

In orAsele e dator fiecare sa salute pe ofiterii germani.Alirnentele sunt pe sponci. Laptele, intaiu saracit de.gra-

sime e apoi amestecat cu apa.Casa lui Take Ionescu e o mind: s'au luat si ferestrele.

RIEMORII 49

Unii Evrei fac averi mad. Ei se bucurd de toate favorurile.Cei impämânteniti s'au prezintat ca supusi austro-ungaripentru a face spionagiu strainului.

Sectia stiintifica a Academiei a publicat ceva din lucrã-rile ei; Titeica a refuzat.

Bianu a stat in rezervä. Purtarea lui Giurescu e corect6.De cAnd cu Basarabia, Stere e mai bine väzut; Rena--

terea" nu intruneste nicio simpatie.Aträgandu-i-se atentia asupra necuviintii de a fi felici-

tat pe Marghiloman pentru Basarabia, iar pe Rege nu,Onciul spune ca ei nu eau gAndit cA ar trebui altfel.

Bulgarii s'au rarit. La inceput erau foarte obraznici.Intre ei si Stoian Romanschi.

In Bucuresti umblA zvonul de mad victorii franceze:Saint-Quentin luat; 150.000 de prizonieri. Se vorbeste dedemonstratii pe stradA pentru Franta, de Saint-Aulaire carear fi strigat Vive la Roumanie"....

Ar fi vorba de o sesiune a Academiei la Iasi. Tzigaraa lAtut pe Brociner, care voia el sA primeased pe Kühlmann.Acesta ar fi fost pälmuit si umplut de sange. Apoi Tzigaraa venit la Iasi sä capete inläturarea invinsului.

*

Dupä masä, venind din Bucuresti, Emil Panaitescu. Din-colo, e ca o tara sträinA. GArile numai cu inscriptii ger-mane. Pretutindeni oficii germane. Organele oficiale nu stiualtA limbA; Rom Anil trebuie sä alerge dupä cate un interpretevreu. In sate s'a incercat a se ucide cAlAul german. Uniioameni au fost impuscati, altii deportati; ceilalti erau inchisiin casä cu säpfärnAnile, femeile iesind doar la fäntAnä.

*

4

50 N. IORGA

Un profesor german crede cd trebuie sd-mi trimitd un ar-ticol ca sä aflu ce buni crestini sunt soldatii Germaniei siAustriei.

Ce bine a nemerit-o, azi!*

D-na Lahovary vine sä-mi spund cu cdta iubire si mildse poarta Regina si princesele la Bicaz. Unei baträne, carec4ruse un porc, i 1-au dus cu automobilul. Princesa Elisa-beta, intrecdndu-se cu Stoica, a zugrävit un mosneag sii-a Idsat opera ca amintire.

*

Virgil Anion isi pune candidatura aici, contra lui Pe-livan.

0 singurd foaie il sprijind: Opinia" lui Bäddrau.

1-iu August.

Refuzul mieu de a primi o sutä cincizeci de ,abonamentepentru sate de la Legatia francezd aduce o scrisoare foartestäruitoare a lui de Flers. Ii rdspund 0' dau gratuit celeo sutd cincizeci de exemplare.

2 August.

Agärbiceanu a fost chemat telegrafic de Argetoianu pen-tru a-i oferi conducerea foii populare a Ligii Poporului. Is'a spus cd Regele s'a inteles cu Averescu si cd va face oloviturd de Stat pentru a rezolvi chestia agrard, cd gene-ralii si Dui liu Zamfirescu vor iesi din organizatie, etc. Agdr-biceanu i-a spus cd o politicA noud neconservatoare nu sepoate face decdt cu elemente adeviirat nationaliste si de-mocratice. El ma indeamnd calduros care o actiune, recu-

MEMORII 51

noscand ca ea nu se poate face cleat dupa plecarea Ger-manilor.

*

Inaintarea franceza pare a se fi oprit.3 August.

Un fapt autentic. Un antreprenor de tinichigerie si in-giner practic, Dimitriu; e dus la Bucuresti sa faca Nemti-la un casino pang la Paste". El zaboveste !Ana la Paste lenostru, pentru ca inaugurarea, cu muzica milliard si parada,sa se faca in noaptea Invierii. Un maior alsacian, Michae-lis, tine un discurs aratand cum, trimes pentru a tinea infrau un popor salbatec si tinsel, si nespus de lenes", el a .

gasit o alta lume, ale card calitdti le descopere zilnic. Di-mitriu, care a facut studii in Germania, raspunzand, a de-nuntat pe acei Evrei cari foiesc la Comandaturd si sug peunii ca si pe ceilalti si a asigurat ca in Moldova, unde pa-zesc si cei doi baieti ai lui, nu vor intra Nemtii decat caprieteni. Unul din ei a spus: Ill tracului Moldauer I".

*

Onciul a spus lui Caracas cum Bianu a gdsit pe Bulgarila Academie cu manuscrisele slavone impachetate. Li-a spus-ca nu dd nicio iscaliturd, ci se va adresa la locul competent.

La Arhive a venit acelasi Bulgar. Onciul a declarat camanuscriptele slavone, pe care ciudatul oaspe le cerea, n'auexistat niciodata si Ca vechile documente stint in Moldovala sucursala, si i-a aratat 0 cutiile goale. Uimire la Bul-gar, care a marturisit ca ei n'au atata randuiala. In mo-mentul acela venia Mackensen, si cuceritorul" s'a grabits'o stearga. A revenit, cerand sa lucreze asupra actelor pri-

52 N. IORGA

vitoarc: la miscArile bulgAresti de la 1840. Onciul i-a ce-rut permisie de la ComandaturA. I s'a dat una pentru avizita", si Onciul i-a cerut alta pentru a lucra", Bul-garul n'a mai dat pe acolo.

Onciul crede Ca in primAvar a. se desf ace Austria. Se temenumai de intrigile aristocratiei maghiare pe 15110 Inte-legere.

Acum douA zile, Ministeriul de Instructie invitändu-mAsá vin la Bucuresti ca sA lucrez in Comisiunea Istorick amrAspuns cd nu pot ocupa nicio functie in teritoriul stA-panit de armatele strAine" i nici nu pot face parte dintr'ocomisiune cu membri numiti de administratia sträinä i ser-vind-o Inca (Tzigara). Imi pare rAu numai cA nu pot ajuta,cu ce am ajuns sA stiu, la pästrarea monumentelor, care, asaruinate i priidate, cum sunt, constituie unul din titlurilenoastre de mAndrie nationalà".

6 August.

Pavan rämdne in balotaj la Iasi.Virgil Arion intruneste numai 150 de voturi. Arena"

i-a fAcut necontenit cea mai nerusinatä reclamA.

Pelivan Ii mentine candidatura.

7 August.

8 August.

Nemtii de aid se laudä cA pAna in toamnk mice arfi, tot or sh ajungA la Paris.

MEMORII 53

10 August.

Mihai Cantacuzino vine la mine pentru a scuza pe oa-menii lui Chrisoloveni, cari au tipArit in Arena" procesul-verbal al Automobilelor Regina Maria". Cu ocazia aceastavorbim de planul conservatorilor lui de a se intelege cu A-verescu. El imi spune ca nu s'a ajuns asa de departe, darcA dotrA lucruri le apreciaza la general: politica externA pen-tru Intelegere si hotardrea lui de a face reforma moralA".Evident cd hotarirea lui este luata.

*

Arniralul Balescu, pe care il intalnesc sara, scrie cd selucreazA ceva in sensul lui Averescu in Basarabia, unde,,Sfatul Terii" anuntA cA ar fi vorba sA aparA un ziar cu li-tere cirilice pentru popor.

11 August.

Un profesor din Ploiesti räspandeste zvonul stupid caGermanii ar fi cerut sä ocupe Moldova.

*

Guvernul se plange cd nu e tinut in samA. Lui C. C. A-nion, cu toatA fAgAduiala unui colonel german, i s'au luatsi ultimii cai de la mosie si, cAnd i-a amintit colonelului defägAduialä, acesta i-a rAs in nas.

*

Petala imi spune ca. la serbarea de la Mitropolie pentruziva de nastere a Regelui el a tinut oficial o cuvantare po-

54 N. IORGA

menind de lupta care s'a purtat si de idealul caruia erainchinat.

12 August.

Zvon a Marghioman ar fi demisionat ca sa vie la gu-vern C. C. Arion-Nenitescu.

Se verified si se vede ca e inexact. Totusi zvonul cir-turd si mai departe, purtat nu stiu de cine si cu ce scop.

13-15 August.

Regele raspunde asa la urarile mele: Din adancul inimiiva multamesc pentru urarile asa de calduroase ce-mi aducetipentru ziva de 11. Pe drumul greu al suferintilor ce I-amstrabatut de atata vreme ne va calauzi si mai inainte spe-ranta si increderea in puterile de viata ale scumpului nostrupopor".

*

Succesele engleze si franceze continua. S'a luat Roge,Chaulnes, g guvernamentalii se zice ca _si OM C. C. A-nion se bucura de aceasta schimbare a situatiei.

*

Germanii de aici, trecand pe Strada Lapusneanu din.salbateca goana a automobilelor care AA, continua a sfida.

*

Pelivan, care a. reusit Luni cu majoritate mare, a fostprimit in Camera cu aplausele germanofililor, pentru ca el

MEMORII 55

sá li vorbeasca apoi de visul Unirii romanesti si sa strige:Traiasca Regele de azi, Imparatul de mane"..

Ciugureanu si Inculet, in sedinta de la 14, au vorbit cu-ragios despre nevoile Basarabiei. Marghiloman, raspunzand,i-a scuzat din lipsa de practica parlamentarä. A spus, a-tingand chestia proprietarilor veniti la Iasi pentru a cerealta rezolvire a chestiei agrare, ca el vorbeste in numeleRomaniei Mari". Si noi", i-au raspuns imediat Basa-rabenii.

IP

Iarasi a revenit zvonul unei demisii a Iui Marghiloman.*

Austriecii ar fi hotarati sa nu mai lupte de la Septembreincoace. Asa li-ar fi spus soldatii si functionarii de la gra-nita vamesilor nostri de la Burdujeni.

*

Regele, raspunzand telegramei ministrului de Razboiuin numele Armatei, a spus hotarat ca niciodata n'a fost le-gata Armata mai mult de seful ei decat dupa incercarileluptei ce s'a purtat, si el priveste ca indisolubila" inipo-triva oricarii puteri aceasta legatura.

*

Generalul Vaitoianu a venit la Iasi,16 August.

Succesul franco-englez continua.Incep a se ivi pocaiti. Fostul maior Lahovarg profita de

ocazie si intreaba in Camera de ce n'a fost poftit lacomemorarea soldatilor nostri generalul Lafont si cere sa seonoreze colaboratorii francezi de Ziva Mortilor catolici.

*

56 N. IORGA

Pentru vase torpilate Germanii intra in conflict si cuSpania, care voia sa ieie in schimb si vase de-ale lor.

4*

D-rul Parvu vine din teritoriul ocupat. Furia nemteascan'are nici o margine. Batrana d-na Cretulescu de la Drajna,care voia sa-si reieie casa, a fost data afara in branci desoldati.

Preturile sunt enorme. Un om singur cheltuieste cu eco-nomie pana la una mie cloud sute de lei pe lurid.

*

Scrisoarea unui sub-ofiter Schmidt, care ni se da, spuneca el a fost degradat si osandit la trei ani de inchisoarepentru ca n'a mai vrut sa fure pentru ofiteri. Socialist, elindeamna pe prietenii romani sa nu se lase pradati dinordinul Imparatului german. Sa cheme alte neamuri in a-jutor. Interesant document....

*

Germanii .cer vagoanele lor ramase in tara, chide pentruele, pentru cele pierdute pretul de azi; iar cele luate de&Ansa raman prada de razboiu!

*

Arhitectul Berindeiu pretinde ca harta cuceririlor de lanoi ar fi fost impusa Germanilor de Austrieci ca pret pen-tru acordarea tunurilor grele in ofensiva contra Franciei.

MEMORII 57

18,4ugust

Adus de Gh. Stroici cu automobilul, P. P. Carp a aparutaici.

Lumea vorbeste de o miscare de detronare. Gadei, de laCasa Meseriilor, vine sa se ofere pentru rezistentä.

*

Nichifor Crainic scrie din Bucuresti. La Braila limbanemteasca doming. La Bucuresti chiar Siegfrizii" para-deaza. De la stirile din Apus, ceva mai putin.

Mitropolitul Primat a voit sa iasa inaintea lui Mackensencu Evanghelia si sa-i tie un discurs in pragul bisericii (cuinterpret). Maresalul, jenat, a trebuit sa refuze.

*

Seara, Murgoci, din Basarabia. Lucrurile merg rau. So-cietatea neromaneasca nu ne accepta de loc. Noi nu stimsa ne impunern si nu putem administra.

19 Auguit.

Pelivan, numit director la Justitie, imi spune tot asa.Jandarmii se poarta foarte prost, ca si unele elemente dinarmata. Administratia e rea. Propagandistii culturali suntsingurii buni.

*

Murgoci spune ca directorul Cate li continua pe vechiledrumuri rusesti. Seful de biurou Popovschi conduce totul.

*

58 N. IORGA

Regele a venit pentru crizA. Ar fi iscâlit Mesagiul pen-tru arestarea preventivA a fo§tilor mini§tri (BrAtienii 1-ar firugat; dar Marghiloman ar fi promis cd nu va face uz)

pentru amnistie. L-am vAzut in balconul Palatului.... Pa-rea ingandurat.

22 August.

Englezii au luat muntele Kemmel.

Poate din cauza articolelor ofensAtoare pentru Aliatiziarele bucurqtene au fost oprite azi la MarAmti, dupAfAgAduiala lui Mitilineu, §eful Cenzurii?

.... Era o intrerupere a liniei prin inundatie....

21 August.

Atentat contra lui Lenin.

Se ia de Englezi Nronne.

Zvon cA Austriecii reclamA i pentru dan§ii o mare canti-tate de alimente. Altfel ar fi amenintand sã taie comunicatiacu Bucure§tii. Altii vorbesc de ocupatia Moldovei

25 August.

Zvon desmintit de oficiosul maximalist CA Trotchiar fi fost prins de Cehoslovaci.

si

*

*

*

MEMORII

26 August.

Un cleric polon, din arhdieceza Varsoviei, d-rul CasimirLutostawski, fratele cunoscutului filosof, vine la mine. Arein minte un mare plan catolic in Orient: unirea (nu federali-zarea) Poloniei sale, pe care o crede ca va fi mare, cuCehoslovacia i cu Romania... 0 singura armata, un singurministru de Externe, etc. Intreaba daca n'ar fi o piedicadesvoltarea religioasa deosebita. Se arata foarte pornitcontra Germanior. Radziwill e socotit de dansul ca asimpla unealta. Despre Bulgari crede ca ar trebui castigati,schirnbandu-li-se dinastia. Altfel ar fi niste jandarmi aiCentralilor in Balcani. Basarabia ar trebui sa ramaie a Ro-maniei: astfel s'ar asigura linia Danzig-Acherman pe Vis-tula-San-Nistru. De regii balcanici vorbeste cu despret:-niste cacid. Crede in francmasonerie si in marea ei influenta.Se plange de actiunea germanofila a Evreilor in Po Ionia. Eiau o mare influenta asupra populatiei, din care formeazatreisprezece la suta. E pentru excluderea lor de la viata so-cialä. Pentru un pogrom suntem, din nenorocire, preablanzi."

E sigur ca Lituania va ramanea, i prin voia Intelegerii,ca si Finlanda; State le Baltice, nu. In Ucraina, el vinedin Moscova nu are nicio incredere: o intriga austriaca.Ideia ucrainiana" era pentru nationalitati numai o arm&contra tarismului.

A fost aici la Saint-Aulaire, pe care 1-a informat asupralucrurilor polone, la generalul Lafont, care lauda foartemult armata noastra.

Impotrivire germana la Laffaux, dupa ce s'au luat de

60 N. IORGA

Aliati Péronne, Ham, etc. Se bombardeaza Douai si Cam-brai. Avioane zboara asupra orasului Valenciennes.

Marghiloman e atacat de presa austro-ungara pentru caa tolerat sa se vorbeasca in l'Indépendance despre sfarsi-tul Monarhiei habsburgice. Cenzura nu mai tolereaza ni-mic nici in legatura cu Austriecii (stiri despre Mangra, carevorbeste de pedeapsa Romanier, despre lovitura data Bi-sericii din Bucovina, etc.).

27-28 August.

Clericul polon a revenit. De f apt e contra cotropirii nem-testi. E _seful cercetasilor poloni i cauta legatura cu ainostri pentru a pregati in acelasi chip generatiile noi in celedoua tad. Lasa un articol despre cercetasie i un interviewdespre partidele din Polonia.

29 August.

Ciobanu imi spune ca noul partid teränesc" basarabeanera sa se cheme intaiu national-democrat". Tiganco aramas cu. fractiunea terlineasca" din Sfatul

Aliatii stau inaintea liniei Hindenburg, trecuta numai deEnglezi la Arras.

De trei zile Tribuna" scoate un ziar de amiaza, De-pesa", in legatura cu Intelegerea.

*

'fedi.

a

*

*

MEMORII 61

Ziarele de aici sunt din ce in ce mai idioate. Dar Tri-buna" trage apte mii 0 Indreptarea" douazeci 0 patrude mii (daca ar fi ma0ni, ar trage 0 mai mult).

30 August.

Burian a fost intrebat de un deputat daca e adevaratca la Curtea Regelui romanesc 0 in cercuri influente segate0e o noua migare contra Cents Ilion Ministrul un-garo-austriac a avut insolenta sa spuie ca i-au ajuns lacuno§tinta asemenea fapte petrecute in partea neocupataa Romanier 0 ca a luat masuri energice.

Cineva imi spune cä amenintarea cu ocupatia a venitindata dupa ce la Tuff li li s'a cantat ofiterilor germaniMarsilieza.

In momentul de criza cu Marghiloman,ceia ce Inca arfi indispus pe stapanii umilintei §i neputintei noastre ,Regele ar fi dorit sa vada pe Averescu. Acesta s'ar fieschivat pentru a nu inrautati situatia, aratand §i CA nupoate lua aceasta mo§tenire.

*

Tot insolentul Burian, vorbind ziari0i1or germani, s'aplans Ca Aliatii vor sa distruga un Stat istoric, care, cutoate defectele lui s'ar putea indrepta 0 a cerut macar sase schimbe vederi in urma carora s'ar constata poate ca nue necesar a se mai varsa sange.

*

Germanii ar fi construind, dupti nota de la Legatia fran-ceza, o noua linie de aparare.

*

62 N. IORGA

Cenzura nu mai permite nimic neplacut Austro-Ungariei;chiar pasagiile mai tad pentru Bulgari sunt suprimate.

1-iu Septembre.

D-rul Anghelescu vine de la Bucuresti. E indignat dehotia si obrAznicia Germanilor. Acuma cer sa se pastrezefunctionarii numiti de ei si sa nu se reintegreze cei ce aufost supt steag. De Directia EconomicA, pentru cä nu-iserveste destul, nu tin sama. Totul se face prin Statul-majoreconomic. Indeamna pe negustori sä lucreze direct cu ei.

*

Seara, vin la mine, pentru lamuriri asupra originii pro-prietatii agrare in Basarabia, Halippa, Ciugureanu si Inculet.Acesta povesteste cum Saint-Aulaire i-a sfatuit sa nu tie laBasarabia autonomä, prea slaba, neorganizata. Va trebuisä cada la Romania sau la Ucraina. De Romania o leagatrecutul 0 limba. Aliatii sunt pentru unirea cu Romania,care a sacrificat, si nu cu Ucraina, care va fi pedepsitapentru CA a trAdat, incheind cea d'intaiu pacea.

*

Imparatul Germaniei implorA pe lucrAtori sa lupte. VonPager promite restituirea vechilor hotare si evacuari dupapace, renuntarea la despagubiri. Dar in Est situatia trebuiesa ramAna neschimbatA.

A trebuit sá inghitim si amnistia pentru toate pacatelece s'au facut din motiv politic". ...Marghiloman a cerut sase voteze fail discutie, cad plAtim fiecare cuvAnt spuscontra Centralilor.

Trancu a cetit Pacea"" lui Cerna... Au fost la Cameradouazeci si cinci de voturi contra.

MEMORII 63

Raportul, vorbind de un ultim sacrificiu moral, de uni-rea in judecata amnistiei a tuturor Romanilor, de oprobriulsocial ce asteapta pe vinovatii ce vor scapa, e foartedemn.

Mitilineu a plans, si nu numai el.

*

Germanii se tanguiesc ca ne bucuram de situatia lor grea.Cenzura se face si mai aspra. Spun profesorului de filoso-fie Andrei, care a publicat si in gazeta mea si caruia i s'aincredintat aceasta urata sarcina, ca ea face parte din uzur-pares si brigandagiul pe care il reprezinta astazi orke auto-ritate afara de a Regelui.

*

Germanii trimit milioane de mard prin trimes special,un cunoscut diplomat, Crucii Rosii bulgare.

Regele Bavariei a fost la Sofia si Constantinopol.

2-3 Septembre.

Zvon ca Nenitescu si Virgil Arion ar fi fost ucisi intr'unaccident de automobil. Indreptarea" e lasata sa-I publice.

*

Austria of era un schimb de vederi pe teritoripl neutru,fart"' armistitiu si fait consecinte. Steagul" da la Bucurestieditii speciale; aid, Heffter anunta, printr'un supliment laArena" lui, marele eveniment. El prezinta retragerea Ger.manilor din Franta ca un lucru concertat!

Austria si Germania, bine inteles, ar pastra tot ce aucucerit in Est, de si mi se spune ca un ziar unguresc ar fi

64 N. IORGA

de parere cd s'ar primi in ce priveste RomArtia conditiileIntelegerii.

5 Septembre.

Regele a revenit de la Bicaz la Iasi.

8 Septembre.

Cu Generalul Cristescu am vorbit despre räzboiu. Credecã puteam.ramanea neutri si ca nimeni nu ar fi atras a-suprd-si o armatä ca a noasträ, cu care puteam intervenipe urmä. Regele Carol i-a spus el, dad' Centralii suntinvinO, el va intra cu arniata in Transilvania. Acum credeca partida e pierdutd pentru Germani.

10 Septumbre.

Germanii au oprit trenurile cu profesorii cari merg spreteritoriul ocupat. Cincisprezece zile va fi suprimat transportul.

Functionarii veniti de supt steag si profesorii nu maisunt reintegrati.

*

Cineva spune cä in teritoriul ocupat Germanii dau josde pe trotuar pe trecätori si amendeazd pe indivizi.

*

Consiliu de generali. Ar fi vorba de un Ministeriu dintreei. cu Coandä in frunte.

MEMORII 65

11 Septembre.

La Regele. Vorbe§te de Memoriile Regelui Carol. Parteapublicata e redactata impreuna cu. Mite Kremnitz. (Regelevorbe§te aspru de fiul acestuia.) Partea ineditä, scrisa mi-croscopic, are doar §tiri despre vreme, etc. Se spune:Am vorbit politica cu X" (dar nu e). Cu privire la uniidintre oamenii politici, doritori de razboiu alaturi de In-telegere, aprecierile sunt deosebit de aspre, chiar brutale.Astfel Filipescu, Take Ionescu.

*

Carp §i Stere au venit pe aici, intrebuintand o nenoro-cire in Familia Regala.

*

Toed armata turceasca din Palestina se impra§tie: doua-zed §i cinci de mii de prizonieri, cloud sute de tunuri cap-turate.

*

Bulgarii pierd Ghevgheli, Prilep, unde intra cavaleriafranceza. Aripa dreapta a Aliatilor e la Viena. Ar fi undezastru.

13 Septembre.

Paträganu uita mice retinuta, vorbind la Camera desprenacazul din familia regard. Califica pe Bratianu de viitorpu§caria§, iar pe mine ma prezinta ca pe un om mort".

*

Regele a plecat din Ia§i.vol. n 5

66 N. IORGA

15 Septembre.

Strãlucite victorii ale Aliati lor in Balcani: Stip a fostluat de S8rbi, cari au cucerit muntele de la Veles. Bulgariise retrag si spre Strumita. 0 armatä a lor s'a angajat inmuntii Babuna, spre Albania. Infrângerea turceascd urmeazä.Germanii rezistä cu greu unei mari lovituri franco-ameri-cane in Champagne.

Generalul Prezan imi spune Ca de mult a e,xprimat Orereacum Ca pe acolo se poate da marea loviturA contra Ger-manilor.

*

Pe Luni decisivul Consiliu de Coroank al celor can auguvernat bri pot sA guverneze.

*

Averescu s'ar fi declarat gata sa ia Guvernul. S'a vor-bit chiar de un Ministeriu Misu ori Mehedinti.

*

Mandat de arestare contra lui Corbescu si de aducerecontra fostului ministru Constantinescu.

*

Discursurile, recente, la Comitetul principal al Reichsta-gului ale lui von Hintze si von Payer fac s'a se intrevadäcä s'ar putea aduce tratatele de la Brest-Litovsc si Bucu-

MEMORII 67

resti la Congresul general de pace, pe baza reciprocitätii"i ca, din ce a fost snag" a cuceri Germania, ar voi; cu

o unire personala sau cu un Print german, doar un Bal-ticum".

*

In acest timp magistratul Sturdza din Bucure§ti, carea refuzat mana unui Evreu austriac, spuind ca e spiongerman" in fata unui Barnoschi-Vasiliu, e condamnat lasase luni inchisoare in fortareata si la deportarea in Ger,-mania pana la pacea generala.

16 Septembre.

Succesele din Champagne continua, land mari propor-iii. Englezii au atacat la Cambrai, Englezii si Belgienii laYpres.

In Balcani s'au luat Strumita si Cociana. Sarbii sunt lajumatate drum de Scoplie. Bulgarii au trimes negociatori laSalonic ca sa ceara armistitiul si apoi pacea in numeleblocului partidelor de la cuvern", care pretinde ca a con-sultat pe toti factorii. Von Hintze se arata mirat; situa-tia de pe front a fost rau interpretata de Malinov; se tri-met ajutoare. Se poate ca gestul, care ar fi impopular, safie. dezavuat de imprejurari". Teodorov, comandantul su-prem bulgar, s'a pus la dispozitia Berlinului.

Zvonuri de abdicarea Tarului Ferdinand.

*

Toata lumea a devenit francofila. Senatorul Gogu Ne-aulescu spune ca la Marghiloman a fost deosebita numaimetoda.

*

68 N. IORGII

E vorba de un Ministeriu de functionari, cu CorneliuManolescu-Râmniceanu in frunte.

*

Fugari din Cluj, terani pusi la munca fortatà. Ei spunca la Tulghes si pe Valea Bicazului totul e gata pentruevacuare. Toatä lumea e teme de Romani, cari ar fi gatasä vie.

Unii de aici, de la noi, cred cd ni s'ar da in paid Bul-garia dacd ea prirneste conditia Aliatilor de a-si pune ter--toriul la dispozitia lor.

17-18 Septembre.

Consiliul de Coroanä nu s'a tinut.

*

Englezii pätrund in suburbiile de la Cambrai.

*

Germanii anuntà ca trupe de ale lor si austriace au in-trat, aclamate, in Sofia. Sobrania a fost amAnatä". Sevorbeste de un ministeriu Radoslavov-Savov.

Dar &Arbil sunt langa Veles.

*

Turcii nu mai dau buletin; armata lor e desfiintata inPalestina.

*

MEMORII 69

Hertling a demisionat. Imparatul aratà dorinta unui Mi-nisteriu al poporului.

19-20 Septembre.

Se ia Saint-Quentin.

Nastasievici imi explicä situatia in Balcani. Douä cor-pud de armatä bulgaresti sunt in Albania, retragerea unuial treilea e taiatd. Al patrulea, la Seres, poate sh scape.Sdrbii sunt la Egri-Palanca, dominând Sofia. Germaniivor face probabil un nou front pe Morava.

21 Septembre.

Cavaleria francezä ar fi intrat in Sofia.De fapt Bulgaria e in plinä revolutie. Dezertorii se

luptä la defileu) Vitosei probabil cu Germanii.De-a lungul Dundrii Germanii iau masuri de aparare

incepAnd de la Niacin. Trenul se opreste la Comana. Zil-nic Mackensen merge cu automobilul la Giurgiu.

A fost arestat si Greceanu de la Asezämintele Brancove-nesti si alti ofiteri dernobilizati (Bulgarii au fost toti de-zarmati); la Capsa chelnerii au pus flori pe mask de bu-curie. Se ia adresa celorlalti.

Rechizitiile au pornit din nou, nemiloase. Populatia eex asper aid.

Se adunti la Focsani mitraliere si tunuri. Soldati unguriau apärut in transee la Targul Ocnei, unde locuitorii ince-puserd a-si reface casele.

Marghiloman, chemat stdruitor la Bucuresti, a trebuitsä plece acolo pentru cinci, sase zile".

Se discutd in jurul arestarii lui Constantinescu.*

70 N. IORGA

Englezii au intrat in Damasc. Pe frontul de Vest s'auluat Lens si Armentieres, poate si La Bassee. Rezistentagermanä la Cambrai si Saint-Quentin e tot mai invier-sunata.

*

Piccolot de la Legatia franceza imi spune ca Germaniidin Bender, Cetatea-Albd, etc. si-au trimes bagajele. Sicei de aici si le-ar face.

Trupe austriece au fost aduse la Bender, spuindu-li cämerg la Chisinäu pentru hranä. Vazand ca ii porneste spreSud, s'au revoltat si au plecat care incotro.

22 Septembre.

Bulgarii au ridicat pe Boris in locul tatalui sau.

*

Zvon ca la Bender unsprezece mii de Austrieci s'ar fiasezat. 0 spune Svilocosici. Nu se confirma insä. Ar fitrupele in trecere spre Bulgaria, unde Iânga Sofia se pre-gateste o luptä.

*

Iasul" afiseaza stirea Ca o actiune engleza a inceputla Dardanele.

23-24 Septembre.

Sobrania a admis mentinerea Guvernului, din care auplecat numai doi membri. Trupe ale Intelegerii ar fi intratin Sofia. Aceasta ar insemna insa oprirea comunicatiilorgermane cu Orientul.

*

BLEMORII ri 1.

In Ardeal s'ar pregati nu gill ce manifestatie contra as-piratiilor României. Stefan Pop a fost chemat la Pesta.Maniu e trimes acasä ca mare proprietar".

«

La 23 seara s'a anuntat cd noul Cancelariu german s'aadresat lui Wilson, oferind pace pe baza punctelor acestuia.Se vede apoi cd si Austria si Turcia au facut acelasi lucru.Cancelarul a enuntat insä un program in sapte puncte,care nu sunt ale lui Wilson.

E o incercare de a separa pe Aliati, punAnd America,astazi decisivA, de o parte, si, in acelasi timp, una de acrea acasä, prin unirea tuturora, ceia ce ei numesc stareade spirit din August 1914", agresivä in cel mai inaltgrad si sigurà de victorie.

25-26 Septembre.

Tisza anuntä cd Ungaria recunoaste dreptul de autonomieal nationalitatilor, ca-1 recunosc toate partidele si cd elva fi tinut in sarnA dupA putintä". In pacea viitoareAustria va ceda Italiei ce a apucat sä ocupe aceasta. Si,printr'o legaturA de idei neinläturabilà, RomAnia ii rASarein minte: astfel nouA ni fagAduieste, dacA ne vom misca,o pedeapsA cuvenitA, pentru care s'au si luat mAsurile.

*

Turcilor Anglia li-a oferit pacea, cerAndu-li imediatadeschidere a Dardanelelor. Ei reclamA patrusprezece zilede rdsgandire. Talaat ar fi demisionat. Grecia ar fi in-ceput sä miste, ocupAnd partea pe care au pArAsit-o Bulgariiin Macedonia si indreptAndu-se spre Adrianopol, unde e

72 N. IORGA

panica. Se merge a5a de departe incat se crede intr'obombardare engleza la Constantinopol.

*

Liberalii se agita. Cred ca li se apropie ceasul. Sedintelede la Marzescu sunt i mai cercetate. Ei cred ca 5i Austriae aproape de a ceda.

*

Din teritoriul ocupat Germanii si-ar strange repede eta-pele pentru a se concentra pe frontul de Vest, unde Hin-denburg ar fi declarat ca situatia e desperata.

*

Franta refuza pacea de compromis 5i a5teapta, angajandpe Wilson, pacea prin victorie.

*

/VIarghiloman negociaza in chestia Dobrogii, pe care,spune Ion Bratianu Nemtii o dau, ca Tiganul caciulade sufletul lui tata-sau". El se lauda unui ziarist .ger-man ca e a5a de loial incat a permis trecerea Austriecilorprin Basarabia.

Ace5tia insa nu vor sa treaca. Se bat cu Germanii. U-crainienii ii ucid pe unii i pe altii, pentru ca rechizitioneazatotul. 0 banda de bol5evici a trecut prin Basarabia §i afost distrusa cu tunul in satul pe care il revoltasera.

27 Septembre.

In asta seara un regiment francez ar fi sa intre in

gi

--

MEJAORII 73

Sofia. Stiri din Odesa pretind ca s'a luat §i Ni§ul. Filipopola fost ocupat. 75.000 de Bulgari ar fi depus arrnele.

*

In Vest regele Albert conduce biruitoarea ofensiva dinFlandra.

*

Wilson a raspuns. Se bucura Ca toate conditiile lui aufost primite wi cum sunt i cere evacuarea imediata a te-ritoriilor ocupate.

Tot mai multe §tirile di ea a i inceput la noi. Nemtiide aici i§i trimet call §i bagajele. Jandarmii noOri ar fifost trimqi in Dobrogea.

Guvernul Marghiloman fagaduie§te prietenilor sai ra-lificarea in doua saptamani cu conditiile schimbate.

28 Septembre.

Zvon de abdicarea Imparatului Wilhelm, de proclamareaRepublicei in Bulgaria, unde Boris ar fi fost asasinat.

Saulescu raspandqte §tirea ca s'ar fi primit de Ger-mania indrumarea noua americana: cel cu abdicarea luiWilhelm e Badarau inst.ti.

*

Piccolot imi spune ca e adevarata vestea acordarii catreBulgari a liniei la Sud de Cobadin, dar numai ca sa poataavea astfel supt tunuri linia Constanta, singura ramasaCentralilor pentru comunicatia cu Turcii.

Dar Lloydul bavarez a suspendat transporturile dincoacede Orgwa, i navigatia pe Dunare pare amenintata. Unii

74 N. IORGA

viseaza de trecerea Francezilor pe la Calafat. Germaniis'ar retrage pe linia dealurilor, ca sä pastreze petrolul.

In Basarabia trenurile austriece trec numai noaptea. MultiBucovineni i Ardeleni, cari chiuie i amenintä; bat peofiteri inchid in vagoane. Mare ispravä a sä faca oastfel de armatä unde vor duce-o!

Regina si Princesele intovär6sesc -pc Regele, venit pen-tru parastasul lui Carol I-iu. Regele ramâne.

Propaganda lui Averescu, care a publicat un articolprogram", creste. Cineva imi spune ca prin popor umblalegenda despre calatoria lui in timpul razboiului cu aero-planul" din care se cobora pentru a impusca pet generaliitradatori. Si in Basarabia armata ar fi pentru el.

Partidul Poporului de acolo s'a constituit.

Deputatii i senatorii de aici merg la Chisinäu ca sd facao vizit Sfatului Terii.

29 Septembre,

Zvonul de abdicare a lui Wilhelm se mentine. Cenzurao lasA sä treaca supt firma Agentiei de la Lyon,

*

si-i

*

*

*

MEMORII 75

Nastasievici imi spune cd trupe proaspete germane a-pArA Nisul. Dar &Arbil veniti de la Prizren cautA sA li

cadA in spate. DacA s'ar lua Nis, s'ar ajunge la Craguievat.

*

Regele ar fi vorbit cu Averescu ieri. Ligistii dau ca si-gurA o apropiata venire la putere.

*

La Camera, intr'un cerc, Arion a asigurat cA Germaniirenuntä la toate anexArile si cA i-au dat hârtie la mana.Ar fi vorba de autonomia ardeleanA si de o autonomie na-tionalA a Romanilor din Ungaria.

Ungurii vor sA-si proclame independenta pentru a apA-rea la congresul de pace ca un element politic nou si ne-vinovat, care n'ar avea nimic de ispAsit si nimic de cedat.

*

Continua emotia in ce priveste pretinsa pArasire de cdtre1ntelegere a Dobrogii-de-Sud cAtre Bulgari.

Saint-Rulaire scrie la Paris, de unde se rAspunde cA nupoate fi vorba de jertfirea drepturilor Romäniei in ceasultriumfului nationalitAtilor.

*

Erzberger, ministru in noua formatie germana, pro-clamA falimentul politicei de rAzboiu, al rAzboiului insusi sinevoia de a se subordona in cele politice autoritatea mi-Mara celei civile.

76 N. IORGA

30 Septembre.

Arena" nu confirmä" abdicarea lui Wilhelm. La Bucu-resti se spune cà ar fi sä-i urmeze printul August, al trei-lea fiu.

*

0 doamnä imi comunica aceste cuvinte ale lui Mackensen:Am venit cu soldati si plec cu talhari".

*

EvacAtarea germanä ar face progrese simtitoare in Putnasi Rãmnicul-Sar at.

*

Jandarmii nostri ar fi si intrat in Dobrogea.

*

Un comunicat al Legatiei franceze aratä cä nici vorbä nupoate fi sä ni se rApeasca un palmac din teritoriul nostrunational".

Totusi, cu litere groase, in prima pagina, Steagul" a-tacá pe Aliati pentru ea ar fi dat Bulgarilor Sudul Do-brogii.

Un pretext de plecare", spune cineva.Indreptarea" pune in perspectivd un Guvern Averescu.

1-iu Octombre.

Ni se suprimä la Cenzura informatia, adevaiata, cä detrei zile flota Aliati lor sel afla inaintea Constantinopolului.Seara vine stirea ca tancuri si automobile blindate, por-

MEMORII 77

nite din Filipopol, au adus capitularea. Se opresc editiilespeciale.

0 divizie româneasca ar fi trecut in teritoriul ocupat.Nerntii de aici se strecoard noaptea. La gard s'au auzit hui-Mel

Gevernul se inddrAtnice5te a rämânea. Ar fi vorba caJoi sä anunte Parlamentului recäpAtarea de la Centrali avechilor hotare, plus Bucovina i autonomia Ardealului.

Pentru moment s'a dat marele spectacol al unei vi-zite fäcute Sfatului Terii la Chi§inau, cu discursuri natio-naliste din partea pre§edintelui Meissner 5i a lui Trancu-Ia§i.

Telegrama prin care Saint-Aulaire cerea lämuriri la Pa-ris in chestia Dobrogii a fost opritä opt zile la noi dincauza descarcärilor atmosferice". Legatia protestä in tonironic.

2 Octombre.

Zi mai gearsä. Comunicatul turcesc reapare pentru asemnala inaintarea cavaleriei engleze pand la Homs-Emesa.Arena" Comandaturii asigurd cä s'au primit la Bucure§tidepee din Constantinopol.

Generalul Prezan imi aduce sf5r§itul articolelor salecontra lui Averescu, pe care vrea sa le tipa'reascä in bro-

78 N. IORGA

5urd. Averescu trimete Raspunderile" si in teritoriul o-cupat.

*

Toni vine din Basarabia. Situatia e rea. Pachetele cuziate romanesti zac prin Primarii. Bulgarii, sustinuti dezemstve, dispuneau de invatamant, si la Bender, la Cahill:satele romanesti erau impanate anume cu inviitatori straini.Uneltirile nu se mai opresc. Teranii urasc ordinea: nici zecela suta din populatie n'ar avea sentimentele care trebuie.

3 Octombre.

A murit Mangra. Cenzura ma lasa sa spun ca era unalcoolic inveterat.

*

Zvonul despre moartea lui Carp, lovit de apoplexie, sedesminte.

*

Serbia e in piing revolta contra Centralilor. Austrieciispun ca bandele ii ataca, tot mai numeroase,.unite cu popu-latia civila. Cavaleria franceza a intrat in Mitrovita si Prizren.

*

Cancelariul Max de Baden a fost prins cu o scrisoareanti-democratica si debarcat de socialist. Cancelariu e Schel-demann. Soldatii, populata au atacat trenurile si depozitele.S'ar intinde si acolo bolsevismul.

*

MEMORII 79

Wilson revine asupra propunerilor sale. El protestä contrascufundärilor §i incendierilor germane, afirm'a calitatea debiruitori a Aliatilor §i Americanilor, subordoneazä chestiilede armistitiu $i evacuare organelor militare §i. fAgaduieteAustro-Ungariei rAspunsul ce i se cuvine.

*

Talaat pretinde CA este Inca la guvern si se va pre-zenta inaintea Parlamentului.

3-4 Ociombre.

Noile inaintari engleze in Flandra ameninta, mi se spune,la Nord, Ostende §i Bruges, la Sud, Lille.

*

La Constantinopol pare a domni haosul luptelor de partid.

*

Gripa fulgeratoare, cu complicatii de broncho-pneumonie,se intinde aici, ca $i la Chiinati $i Dorohoiu. Tifosul ban-tuie. Se anunta oficial c'd apa e infectath.

*

Duca nu crede in posibilitatea upui Ministeriu de tran-zitie Averescu, care n'ar putea s'd reprezffite dupä cuviintaRomânia la negocierile de pace.

*

80 N. IORGA

Raspunsul francez al lui Pichon a venit. Nu e satisfacator.Se asigura ca mäsura cu Cobadinul are un caracter provi-zoriu militar, si ca numai la tratatul de pace se vor hotarichestiile teritoriale.

La Camera, cutare agent electoral se grabise sa spunaca el cunoaste raspunsul si Ca e rau. Marghiloman a in-demnat la discretie.

5 Octombre.

Imparatul Carol federalizeaza Austria lui, afara de tot cear putea, aus Ellicksicht auf Ungarn, sa indispuie pe ceidincolo de Leitha, deci afara de Romani.

*

Colonelul Randa a venit la Regele cu o noua misiunespeciala.

*

Seara se zvoneste ca s'ar fi luat in Belgia Ostende siRoubaix.

*

Printul de Baden ramane Cancelariu.

6 Octombre.

De fapt toata Ngiunea Ostende si Lille a fost evacuatade Germani.. Iar umbla, zvonul unei aripi germane zdrobite.

*

Comandatura pune pe Heffter sa anunte ca si Romanii din

MEMORII 81

Austria de Ungaria nu sufld nimic vor avea Statnational".

*

Sosirea academicienilor de la Bucuresti.

*

Ungaria se zbate in criza de guvern.

8 Octombre.

Academia si-a inceput sedintele. Poni a spus, inläcfamat,cfiteva cuvinte simtite. Apoi Bianu si-a cetit raportul. ma-nuscript, nu Mit emotie. Aratä cum s'au furat manuscrip-tele slavone ale Academiei, din care o parte se afld la So-fia si astäzi. Duiliu Zamfirescu propune sii le cerem Centra-lilor prin C. C. Anion, care, tocmai, negociald cu ddnsii.I. Bogdan spune cum 1-a torturat in chestia acestor ma,nuscripte profesorul german de Teologie de la Bonn, Gotze,cumpdrat de Bulgari.

Philippide, Zamfirescu si Iacob Negruzzi, care adauge cdnu-I cunoaste deck foarte putin", a vorbit doar cloudceasuri cu dânsul", propun ca membru in sectia literardpe Stere, ca fiind sufletul Basarabiei", ca acela care, prindiscursurile lui, a dat-o terii.

Protestez cu indignare contra alegerii unui criminal deStat si declar cd, dacd se face aceasta, ma retrag din A-cademie.

9 Octombre.

lidspunsul german primeste tot ceia ce a fost cerut devol. 11 6

82 N. IORGA

Wilson si-i lasd lui grija onoarei Germaniei la incheiereaunui armistitiu pe baza situatiei militare actuale....

lidnidne a se interpreta aceasta.$i Wilson rdspunde Austro-Ungariei cd, din moment ce

s'a recunoscut Statul Cehoslovacilor i dreptul Iugoslavi-lor, popoarele din Monarhie inse§i i shigure au cuvantul.

$i in Basarabia §i in Moldova s'a alcdtuit un comitet deunire nationald. 0 parte din membrii SfatuIui Terii se con-stituie i ei in comitet de initiativd.

10 Octombre.

Se destdinuiege in sfar§it publicului cä Wilson e de pa-rere ca italienii i Romänii din Monarhie sä se _alipeascala State le lor nationale.

Germanii au contra-atacat la Vouzieres.

11 Octombre.

La Academie discutii de budget. Primirea lui Alex. Lape-datu, care aruncd in mijlocul neatentiei obipuite ideiaunei viitoare §i apropiate tmiri politice românegi.

Seara, I. Bogdan aratd cd Czernin a spus cutdrui Neamtmare" ea pacea a facut-o Regele, pentru a se salva pesine, i adauge, cu obräznicie, Ca, venit la Rege cu sen-timente de urd, a plecat cu milã. Imi povestqte toate

pe care le repetd sträinii despre Dinastie, dupdce li-au spus carpigii i marghilomanigii.

Umilintile la care au fost supui Romanii de calm o-

MEMORII 83

cupanti au fost nespuse. Hentsch era $eful real al intre-prinderii de stoarcere. Tuelff se purta ca un Rege; Macken-sen era inaccesibil.

Nici pe vremea Turcilor distantele nu erau qa de mad.Indigenul, de mice clasd, nu era privit decdt ca un Tigan,ca un pada."

12 Octombre.

Wilson cere Germaniei od schimbarea totall de regim,od capitularea.

Vom avea cel mai cumplit rdzboiu?

13 Octombre.

La Academie I. Simionescu propune o intreaga opera depopularizare pentru multime.

Intra in Academie Bratescu-VoineVi i Ciobanu. Ponia vorbit bine §i duios. Bratescu-Voine§t a multumit modest,cu multä eleganta; Ciobanu a cautat sa dea expresie unorsentimente de sincera recuno5tinta. Cand sectia literarapropune pe Ovidiu Densusianu, Philippide propune, ca ocompensalie, pe un Barbulescu. El cearca sa impuie pesteristul. Ibraileanu.

Mi§u imi spune ca Adrianopolul e luat de mutt. Acumse merge spre Constantinopol. La Ceatalgea, in pozitiifoarte tari, ar fi multi Germani peste o suta de mii, dupaunii; abia trei divizii, dupa altii. Zvon cã Turcii au in-cheiat tott4i un armistitiu.

4.

84 N. IORGA

14 Octombre.

La Academie, §edinta solemnä. Onciul comemoreaza peKogalniceanu cu un discurs in care se insistä asupra lega-turilor lui cu Germania; este i o nuanta conservatoare.Incerc sa rectific.

Lume foarte multa.15 Octombre.

La Academie alegerea unanimli a lui Densusianu. Totunanim se alege ca membru corespondent la sectia literaraHalippa. Ibräileanu cade cu unsprezece voturi contra sase.

*

Vesti din teritoriul ocupat ca Francezii de pe maluldrept au recomandat pescarilor nogri sa .nu plece la ye-nirea lor. S'ar fi auzit Wand tunurile la Dunare. Aero-plane aliate zboara de-asupra Bucure5tilor. Germanii earfi reträgand pe tacutele spre Caineni, nu prin Banat.

Vesti de acasi ca din cartile mele s'ar fi facut hartie la f a-brica de la Scaieni. Totul e distrus in casa. Un oarecareMaas, a§ezat in Romania, voia s'o arda. Tot ap soldatiide la etapele in trecere.

*

Zvon persistent de mobilizare romaneasca. Se vorbiasi de intreruperea circulatiei la Mara§e§ti.

16 Octombre.

Alep a fost luat de Englezi.*

AIEMORII 85

Austro-Ungaria primeste solutia wilsoniana pentru Ce-hosiovaci si Iugoslavi. Deci ea cere armistitiu si pace Fara amai astepta rezultatul altor negocieri.

Aceastä inseamna insä pacea separata.

17 Octombre.

A.nume cercuri austriece afirma cà nu e pacea separata,ci raspunsul separat la o intrebare separata.

*

La Pesta, räscoala sträbate stradele. Arhiducele Joseph,homo regius, se adreseaza care o singura natiune".

18 Octombre.

Murgoci vine din Basarabia. La tarà lucrurile s'au ase-zat. Lumea s'a deprins cu noi. Numai la Chisinau sunt unel-tiri ale strainilor, care asteapth pe Englezi pentru a-i redaRusiei, si ale unor Rom Ani, ca T., care a intrat in Liga ru-seasCa pentru cà i s'au refuzat favoruri la preluarea Cru-cii Rosii. Ei ataca administratia, armata, jandwmeria. Ladeschiderea Sfatului Terii se gatiau sa faca scandal, sfara-mând astfel unitatea Blocului".

Demonstratia pentru unitatea româneasca a fost adusala timp, si ca o diversiune, de Halippa. Au venit si de-legati terani, cari s'au interesat amanuntit de chestie. Aumers la Consulatul Franciei, unde un ceas si jumatate li

s'a lamurit cu frAteasca iubire toatti chestia.E vorba de o declaratie, si schitez una.

*

6 N. IORGA

Deschiderea Sfatului Terii a fost amAnatà pentru neispra-virea lucrArilor in Comisiuni.

*

DIrectoarele gimnaziilor din ChisinAu, Fundatii particu-lare, silite a introduce o clasä intdiu romiineascA, au su-primat-o pur §i simplu.

*

RezistentA puternicA germanä pe frontul de Vest.In Austro-Ungaria, la Agram s'a proclamat unirea cu

'Serbia §i Muntenegrul, Ia Oradea-Mare libertatea romA-neascA, deslegandu-se de jurAmAntul MO de Impärat sol-.datii permisionari. Cenzura lasä sä se publice 5tirea.

*

Gripa pare a scAdea putin. Mor mai ales refugiatii.

*

BrAtianu a pus sä se intrebe Prezan 5i fostul directorAl Calor Ferate, Perieteanu, (lath' mobilizarea, pe care Ber-thelot ar cere-o, e posibilä. Depozitele de lemne nu existä.Soldatii, denutriti, sunt intr'o stare de sändtate deplora-bil5.

19 Octombre.

Blocul Moldovenesc s'a reconstituit.

*

LApedatu i Mihai Popovici vin la mine, pentru a-mi

MEMORII 87

spune ca fata de ce fac Romanii de aiurea e necesarasi aici o manifestatie national& M'am gandit un moment lao declaratie cetita din tribune supt steagul national la Ca-mera, atragand in aceiasi miscare de entuziasm pe cei dinincintä, cu banca ministeriala cu tot. Mi s'a obiectat cudreptate di, fata cu putinta materiala a unei intreruperia lecturii, e dezavantagiul de a absolvi pe niste mizerabilicad si acuma incep a simula iredentismul, dupa ce au za-cut la picioarele strainului. _Popovici vorbia de o demon-stratie in Piata Unirii, si mai imposibila. Intr'o audienta laRege, acesta li-a recomandat prudent& data fiind situatianoastra, cu dusmani din toate partile.

Dupa propunerea mea, se decide a se intrebuinta ani-versara proclamarii Basarabiei autonome si serbarea cares'a hotarat la Chisinfiu pentru a se lua initiativa uniriigenerale romanesti de Cate Basarabeni, Cali cei d'intaiuau prefacut in fapta dreptul de auto-determinare a po-poarelor. Redactez si declaratia de aderenta pe care ovor ceti pe urma tot acolo in biserica Soborului Ardele-nii si Bucovinenii in numele pribegilor legionari.

Lapedatu si Popovici au lasat la redactie declaratia scrisaa acestora in acelasi sens. Saint-Aulaire i-a intrebat (lathla o intamplare, cei. de dincolo ar sustinea-o si prin fapta.I s'a raspuns afirmativ. Intrebat, la randul lui, daca sepoate spera unirea romaneasca prin sprijinul Intelegerii,s'a capatat asigurarea formala ca vom capata tinuturiledin Austro-Ungaria.

Uugurii se jura ca vor lupta pang la cel din urma pen-tru a impiedeca desfacerea Regatului unitar. Conte le Hadik aluat prezidentia Consiliului. Dar luptele de strada urmeazala Budapesta. Po litia s'ar declara pentru Consiliul natio-nal si asculta numai de dansul.

La Praga Consiliul National a fost instalat numai cu

88 N. IORGA

concursul devotat al armatei, si tot cu sprijinul trupelorla Agram s'a proclamat Serbia Mare Wand la Vardar.

In Italia retragere generala, catastrofala, a Austriecilor.Si Turcii ar deschide prin armistitiu Stramtorile vaselor

aliate.0 mai mare zi pentru lumea intreaga nu se poate.lar la noi Averescu ii ameninta pe Rege daca nu-I chiama

la guvern pe dansul.

20 Octombre.

Germanii au evacuat Serbia. Aliatii, cu &Arbil in frunte,au intrat in Belgrad i Semendria. Se pretinde ca s'arafla si la Severin.

Fiume 'a fost ocupat de Italieni, ale caror forte, ajutateesential de Francezi i Englezi, reiau teritoriul ocupat dedusman. Un armistitiu ar fi fost cerut i incheiat de Aus-trieci. La Trieste se asteapta flota americana. Flota aus-tro-ungara e acurna croata.

Tisza a fost impuscat la Budapesta de un soldat. Ka-rolgi se incearca a guverna. De fapt ar fi stapanire bol-1.sevica.

Regele m'a chemat deosebit la parastasul pentru printulMirc&r. Liberali i conservatori, ministri de ieri si de mane,se Ewald in stanga impreuna cu sotiile lor. Iau loc langalepiscopul Teodosie, inaintea lui Marghiloman, supt ochiifuriosi ai cetei lui. Ii i refuz lumina, pe care o dau fäclieilui Inculet.

Generalul Cristescu imi spune ca razboiul e total pier-

MEMORII 89

dut pentru Centrali. In cloud saptämani, daca Germanii dela noi nu pleaca, vor trebui sa se predeie.

Al no$tri se tem de contagiunea bol$evismului. Nein-tarziate reforrne sociale se par indispensabile.

4.

Cocea a sosit din Basarabia. Social-democratia" lui sestriga seara de tipuri suspecte, sfidatoare.

Si Averescu ii urmeaza propaganda. Ar fi i un Aus-triac al lui Randa.

La plecarea de la parastas, Mircea Lecca $i altii i-austrigat lui Meissner Nach Berlin". Minigrii au fost hui-duiti de invalizi. A fost $i o incercare de a-i lovi, pe carea oprit-o interventia prefectului de politie.

Se vorbe$te de un Alinisteriu pur conservator, al luiTake Ionescu, ori de unul Averescu. Inca de ieri searaMarghiloman si-a prezentat demisia.

Pe mane se pregate$te o manifestatie de simpatie Alia-tilor. I. Gradi$teanu e printre organizatori.

Numai la Chi$inau se va face o declaratie. Cealalta, aArdelenilor $i Bucovinenilor, se amana pe cateva zile.

21 Octombre.

Manifestatia s'a facut aid, dar e a politicianilor.Dimineata, tricolor la statuia lui Cuza. Soldati cu coifuri

de lupta la ciite un colt.

91) N. IORGA

Pe la zece, unsprezece, lumea se aduna in Piga Unirii.Un ofiter ardelean proclama la statuie Unirea romaneasca.Maiorul Stanescu de la Comancluire il aresteaza. Vrea saaresteze 0 pe Iordan Bogdan, care e in uniforma de maior.

Cortegiul se formeaza. Marsilieza" la Legatia franceza,teribile fluieraturi la biuroul german de alaturea, unde func-tionarii se ascund in pod. Pe terasa de la Traian colonelul,de §i invitat de politie sa se puna la adapost, sfideazil.

Alta 'manifestatie, cu Mircea Lecca, vine de sus, de laJockey Club, cu steaguri franceze §i americane. Ofiterigermani se primbla provocator. Unul raspunde ofiteruluinostru de politie: Stau unde vreau". Acelea0 cantece inacelea0 locuri.

Averescu, adus de Mihai Cantacuzino 0 Grecianu, a--teapta la poarta bisericii Banu. Vorbege recomandand in-crederea in vechii conducatori ai Terii (guvernamentalii oiau asupra lor). E suit pe umeri 0 dus la Legatia americana.Cei doi §efi conservatori se eschiveaza.

Aceasta urmeaza 0 dupa amiaza, de 0. o companie desoldati defileaza cu trambiti §i ofiterul calare in frunte.Mircea Lecca, supraveghiat de ofiterii de politie, invitalumea sa aclame pe Bratianu. Publicul, multi copii mergla dansul 0 la Saint-Aulaire.

*

Ministrul Franciei, pe care il intalnesc la ceasurile patrumergand la vale, nu crede nici el in sinceritatea lui Ave-rescu, care, cu aceia0 efi conservatori, a fost la el. Maasigura ca Averescu nu poate fi eft.tl noului Guyern.

Seara, d-na Alexandrina Cantacuzino imi spune ca a-cesta e format: 0 cu Bratianu 0 cu Averescu 0 cu TakeIonescu 0 cu Matei Cantacuzino.

*

MEMORII 91

Fanaticii strigA seara tarziu Social-democratia".

4:

Intrebat de prietenii mei ce cred, arät, in ziarul mieu, canumai in plin regim de libertate se poate, §i trebuiesti se facd o concentrare a democratiei §i cu sociali§tii-nationali , acuma, sau un guvern de lichidarea trecutului,cu oamenii trecutului, sau un guvern de functionari pentrualegeri libere.

*

Ziarele din Bucure§ti sosesc. Un interview al lui VaidacAtre un ziar unguresc despre intrevederea lui cu arhidu-cele Joseph: e vorba numai de o coordonare" cu alte na-tiuni ale Dinastiei.

Bulgarii multAmesc agentului american la Sofia cd s'alasat administratiei buIgare§ti toati Dobrogea.

*

Unele persoane afirma ca am trimes trupe in Bucovina,altele ca in patru locuri Aliatii au trecut Dun Area.

Saint-Aulaire spune cA sunt numai aviatori §i trupe decavalerie. MA intreabA ce vom face dacA Germanii vor trecespre cask prin Moldova i Ucraina. Ce vom putea dupddezarmarea ordonatA de Averescu.

22 Octombre.

Dimineata totala lini0e. Au rAmas doar steagurile la sta-tuia lui Cuza.

*

92 N. IORGA

Murgoci vine de la Chi0nau 0 arata ce mareata a fostadunarea autonomiei basarabene, care, in prezenta a 30.000de oameni, a cetit actul redactat, in prima lui forma, demine, prin care se proclama dreptul de unire a tuturor Ro-manilor, fiind de fata toata oficialitatea de acolo, a Im-paratului Romani lor", 0 reprezentantii Americei 0 Fran-dei. Vopicka a vorbit Fara niciun element de veche diplo-matie europeana ca un American 0 ca un Ceh, batand cupumnul in masa 0 cland joc liber plamanilor.

Ii dau chipul in foaia mea Dumineca; el a primit sa po-zeze. Pictorul Horatiu Dumitru il cunoa0e de cand venisepe frontul rusesc, care lush' nici n'a vrut sa §tie de dansul.

La ChiOndu, Vopicka a vorbit cu democratii 0 cu boierii,Gore, Semigradov (Ardeleanu"), cad toll au fost pentruunirea cu Romania. Cu Nistor a discutat un ceas intreg:pare sa i se fi spus ca pentru Ardeal va fi plebiscit. A vazut0 pe unii straini pentru ca sa OA o impresie directa de-plina.

*

Inginerul Osiceanu spune Ca intaia manifestare de ieria fost pur cetateneasca 0. sincera. Dar eu am observat0 pe generalii Boboc 0 Constantinescu. Claud Regele a fostaclamat, multi au plans. La ridicarea pe umeri a lui Ave-rescu, oamenii neinteresati au plecat.

*

Un ofiter nationalist se plange ca nu apreciez politicageneralului", zeu" pentru cei ce s'au batut supt orcli-nele lui. Altul mai ieri ma sfatuia sa ma asociez cu Stere.Cutare ma indeamna catre liberali, iar eu explic ea azi libe-ralii nu mai sunt Guvernul Rdzboiului, ci un partid ca ori-

MEMORII 93

care altul, si ca anume socialisti, educati, pot fi de folosin desvoltarea fireasca a terii.

*

De oare ce bolsevismul stapaneste Bulgaria, ni se o-presc toate stirile din strainatate, care nu se dau nici mi-nistrilor straini, dar se lasa ca Tribuna" sa discute posibi-litatea unui bolsevism roman.

*

La manifestatia de ieri Saintdliu lake a vorbit foartemiscat, si a fost aplaudat si generalul Lafont.

*

Seara, alta manifestatie, a studentilor. Prefectul de politie,intalnindu-ma pe strada, ma roaga a interveni pentr.0 apreveni dezordinile bolseviste, in interesul terii. Ii arat Castudenti, si inca sute, nu sunt in Iasi, si eu nu am cevorbi unor oameni cu cari n'am nicio legatura.

Pe cand stau la anticvaria Kupermann, se da drumulintre trupe manifestantilor, cari stau inaintea Palatului sicanta Traiasca Regele", apoi readuc steagurile la Univer-sitate.

Gheorghe, fiul lui Cuza, a palmuit pe unul dirt cei doiofiteri germani cari voiau sa treaca prin multime cu au-tomobilul. Sambata seara, alti doi au fost batuti rail.

*

Dumineca dimineata si OM la oara unu' au fost mari

94 N. IORGA

demonstratii in Bucuresti. Multimea s'a dus la AtheneePalace, cuibul Nemtilor, unde se spimea ca au sosit ofiterifrancezi pentru armistitiu. S'a chemat ofiterul de serviciuroman pentru a da asigurari ca nu e adevarat. Publicul aMinas 'lima, suierand 0 huiduincl pe jandarmii germanisi trupa straina. S'a lucrat cu baioneta pentru a imprastiamultimea. Ar fi o suta de raniti.

*

Marghiloman vorbeste de cei patru sute de mil de Ger-mani din teritoriul ocupat. De fapt, sunt zece diviziimulti in trecere sau elemente neutilizabile: si copii depatrusprezece !Ana la cincisprezece ani cad au luptat ,iar Aliatii au in Balcani treizeci de divizii.

*

Nemtii atita pe terani la rascoala pentru a face re-publica bolsevista. Mizeria, datorita Nemtilor, e grozava.Se ia totul. Mii de oameni mor zilnic de bolile foamei. Pana.1a mine ajunge glasul desperadi lor.

S'a renuntat la demobilizare pentru a nu se da arme ne-multumitilor.

*

Din Bucovina au plecat Austriecii si chiar Ucrainienii.Este un zvon persistent ca ar fi intrat soldati de ai nostri.Se asteapta aid fancu Flondor si Sextil Puscariu.

In Ardeal demobilizatii si permisionarii sunt stapani. Sestriga liber, supt tricolor: Traiasca Romania Mare". Re-gimentele din Praga sunt asteptate.

a

MEMORII 95

Evreii tin un congres zionist. Apar pe strada partici-pantii cu steaua Zionului pe piept. Au venit si din Basa-rabia.

*

Seful unei misiuni uerainiend de impacare e gazduit laMitropolie.

23 Octombre.

Armistitiul incheiat de Austro-Ungaria cu Intelegerea prinItalieni e mai rusinos dealt cel cu Bulgaria si Turcia. Nici-odata un popor n'a acceptat asa ceva. Ungurii de sigur nu-1vor recunoaste, ei pen.tru cad Karolyi a organizat, in vede-rea pastradi integritatii teritoriului, cea mai perfecta contra-f acere bolsevica.

*

Se vorbia de o not& rnanifestatie. Mihai Cantacuzino arfi venit dinteo parte, Averescu din alta, si s'ar fi sarutat inPiata Unirii.

Politia avea ordin sa impiedece orice miscare. Mar-ghiloman ar fi fost rAu impresionat de permisia data stu-dentilor, chiar de Regele, de a manifesta la Pa lat. Uncomunicat a fost dat ziarelor pentru a se iscoperi deose-birea de vederi in aceasta privinta.

*

Zota vine la mine seara pentru a-mi spune Ca la Cer-nauti s'a auzit tunul, poate al legionarilor ucrainieni aduside arhiducele rutean" Wilhelm, si ca Romanii din Bucovinacer irrtrarea trupelor noastre.

4

96 N. IORGA

NTH trecand un batalion in perfecta infati§are. Aflu cä.

altul a defilat cu muzica inaintea Regelui, la ceasurile trei.Lumea e adanc mi§cata, §tiind di sunt trupele pentru Bu-covina.

Seara Zota §i. fratele lui aduc vestea ca §i alte elementernilitare au trecut Molna, Infanterie, cavalerie §i artilerie.Bucovina e ocupata, spune o §tire la Ministeriul de Externe.Populatia intreaga ne chiama pe noi ca sa asiguram ordinea.La Senat, Marghiloman, in fata unui public imens, a decla-rat ca Romania ia supt apararea ei Bucovina §i NordulBasarabiei §i a incheiat strigand Traiasca Romania Mate".

Omul e dibaciu §i cinic.

*

Din nenorocirile bolile continua. Familii ihtregi se pierd.

*

Un preot de Ia Targul-Frumos spune ca pe vrernea tifo-sului exantematic a ingropat in trei luni trei mii cinci sutede soldati §i cinci preoti.

De loc din Putna, spune ca a fost pe acolo. Austrieciiau fost inlocuiti cu un dublu cordon de Germani. La Su-raia, locul sau de na§tere, nu mai exista curte, nici bi-serica. Ce n'a distrus tunul au ars Nemtii spre a se in-calzi. Tot pamantul, nelucrat de doi ani, e numai gropii,in care zac Inca obuze neexploadate. Balarii sunt cat o-mul. A§a e pana la Ramnicul-Sarat.

24 Octombre.

Regele a facut un guvern din generalii de corp de ar-math: Coanda, Grigorescu, Vaitoianu, §i ei si-au adaus.

MEMORII 97

functionari: Saligny, Fotin Enescu, Buzdugan, Chiriacescu,Cottescu. Poni infra in formatiune.

Coandä vine seara la mine. Cautd a-mi explica rostulMinisteriului sail. Ii ardt multamirea mea cd s'a evitat atatsuccesul unei aventuri, cat §i intoarcerea unui regim corn-promis. Poni a intrebat ce se face cu chestia rurald it, candi s'a spus cd Regele, intr'un manifest, va intäri fagaduintilesale, s'a ridicat cu ochii in lacrimi, i, sarutand pe generali,i-a spus: Sunt la dispozitia Maiestatii Sale".

I-am recomandat oprirea energica a propagandei de-magogice la sate i inlaturarea speculantilor, precum i su-pravegherea unei anume prese. Buna hranire a soldatilorse impune.

*

Generalul Zadic a publicat o frumoasd proclamatie catreBucovina.. Zota imi spune di, Flondor comunicand GuvernatoruluiBucovinei hotararea Sfatului National, acesta a spus: ovoiu comunica locului mai inalt". Locul mai inalt suntemnoi", a rdspuns Flondor.

*

Se raspandqte zvonul interesat cd Vaida negociazd cuJaszi Oszkar.

*

Se vor mobiliza noutsprezece contingente cu ofiteriiaflätori in Moldova.

Prefecti se vor numi tot ofiteri.

*

vol. n 7

1

98 N. IORGA

Coanda imi arata ca rostul Ministeriului sail este sani reluam locul in Intelegere. Lucru la care s'a ajuns nuWA anume greutati.

Pentru formarea noului regim au intervenit ofrmal minis-trii Intelegerii.

De aceia, in Parlament, Nlarghiloman s'a plans ca i s'aimpus demisia, iar C. C. Anion a adaus ca partidul con-servator, dupa traditia lui, a scapat Tronul, dar nu anumepe Regele Ferdinand.

*

De Flers a fost in aeroplan la Salonic. Aterizand in Ga-lati, a Minas in nesimtire zece minute.

*

Ilie Barbulescu a fost batut mar de Ardeleni la Chisi-natl. I se rezerva o petrecere si. Iui Heffter.

25 Octombre.

D-na Alexandrina Cantacuzino imi spune ceva din sufe-rintile de la Bucuresti. Cu miile, prizonierii romani eramaruncati in pivnitile de la Saint Freres, cu tificii in mijlocullor, anume. Ea a osebit o mita optzeci dintre dansii cariaveau adult, si a doua zi cu totii erau morti. A avutun schimb de cuvinte cu Gh. Stirbei, care spunea ca. sefac dificultati Crucii Rosii".

Un ofiter din cei de la spitalul ei, A. PA., a disparut ea-teva zile, ca sa revie cu ordin de la Comandaturà. Un ca-marad a facut-o sa auda dupa cateva zile declaratia luicti a mers pana la Bacau impartind invitarea la dezertiune

MEMORII 99

din partea Vladicilor §i a facut o lista de suspecti, pe care adat-o lui Harjeu.

*

Guvernul Marghioman a fost silit sa piece pentru caintrarea in Bucovina se facea dupa o intelegere cu Cen-tralii, pretinde Dimitrie Grecianu.

*

Germanii trec, cu cavaleria inainte, fati§ prin UngariaEi duc cu dan§ii ma§inile noastre.

*

Liberalii primesc simpatic guvernul Coanda; averescaniiil ataca in umbra; conservatorii nu-1 judeca nici intr'un fel.

*

Ziarele din Bucure§ti n'au sosit. Comunicatiile par in-trerupte.

*

Vopicka i§i retrage declaratiile de la Chi§inau. Dar neasigura de integritatea Romaniei §i dore§te §i spar pentrunoi Bucovina §i Ardealul. Basarabiei influentat de Slavi,el ii vrea doar autonomia. A trebuit truda ca sa-1 facaguvernul sä admita tacerea asupra acestui punct, cad altaformula nu voia in ruptul capului.

*

100 N. IORGA

Piccolot spune ca e f al§ zvonul colporat de Grecianu caAliafii ar fi fost contra acfiunii in Bucovina.

Pare sa fie adevarat §i trebuie sa fie adevarat alt-ceva : ca aceasta actiune nu putea fi ingaduita alaturi deCentrali.

*

Ungurii anunfa oficial ca vin la ei, pe scurta vreme",Anglo-Francezii §i tot ei dau drumul Germanilor in arme.Gerrnanii au rasbatut, cu cavaleria inainte, mai ales pe laSibiiu, ca o puternica flanc-garda de spre noi. Cum Unguriili-au luat vagoane cu petrol §i provizii, ei desfac totul lapopulafie pe prefuri scazute.

Teranii din Sudul Ardealului ar fi in plina revolta bol-§evica.

Se spune ca Sibiiul arde.*

Propun Mitropolitului, care §i el a avut o asemenea ideie,un grandios parastas pentru Mihai Viteazul, ale carui rama-§ife s'ar a§eza pe un catafalc in Piga lui Stefan-cel-Marre.Cavalerii Ordinului sat' ar lua inifiativa.

Pentru cheltuieli §i aranjare ma infeleg cu d-na Sturdza.

*

Bodnarescu §i Grigorcea yin la mine, cu Zota, apoi §icu Mavrocordat.

Aurel Ondul a fost adus sa paraseasca actiunea lui deo-sebita.

In discufii era vorba intaiu sa se mearga cu deputafii.Apoi s'a trecut asupra lor. Unii obiectau juramantul. S'acheltuit multa cazuistica pentru a ie§i din impas.

MEMORII 101

Trupele care pradau fusesera indemnate de insu§i u-crainianul" arhiduce Wilhelm.

*

Trei plenipotentiari germani au plecat la Foch pentruarmistitiu.

*

Ofiterului Serdaru, care publica o carte de amintiri dinrazboiu la Bucure0, i s'a refuzat la Cenzura o foaie detitlu cu soldatul nostru luptand. S'a admis o alta, pe carePatria il incununa. Dar va credeti invingatori, cand noiv'am ingenunchiat? Lucrul nu mi se pare definitiv ho-tarat. Dar laurii? Sunt frunze de maslin. Ah so?gut!

27 Octombre.

La masa mi se aduce vestea ca Ucrainienii au ocupat cubandele lor Cernautii i ca Flondor cere un ajutor de macarzece mii de oameni, fara de care va demisiona.

De fapt Etzdorfer, guvernatorul, care nu vrea de locsa plece §i care tie ca exista o conventie pentru singuraBucovina-de-Sud intre guvernul Marghiloman i Centralii,a facut sa fie licentiati soldatii de nationalitate romanä, §ipe Ruteni, pastrandu-i, i-a aruncat asupra ora§ului.

Flondor se teme de ce e mai rau; a trimes prin Hertatelegrama sa desnädajduita.

Foile anunta sosirea aici a lui Flondor, dar §r a luiAurel Onciul. De fapt, acest neru§inat a venit in misiunediplomatica de la guvernator, oferind acei4i Bucovina su-dica §i. atat. Vaitoianu i-a dat tren special; un aghio-tant al lui 1-a prima la gait. Aici a spus unui Ardelean ca

102 N. IORGA

el singur, care a jurat Imparatului Carol, are dreptul dea vorbi in nurnele Bucovinei, unde Romanii n'ar avea cesA caute. A cerut la Rege o audientA care nu i s'a a-cordat.

Bucovinenii 1-au pandit 0 1-au snopit in bAtaie.L-au retinut aici.

UmblA zvonul ca i Mackensen, retras la Buftea, ar ficerut un plenipotenfiar in chestia Bucovinei; altfel, vor firepresalii.

Poni ar fi plecat la Bucure0i.

Bucovinenii imi cer sA intervin la Rege La CoandA li-arfi dat asigurAri de simpatie i fagAduinta ca se va facece se poate. Dar putina noastrA armata e cerutA 0 in Do-brogea i aiurea. Un general mA asigurA cA se gAtescpentru Vest, 0 un ofiter venit din Roman spune ca suntgata de plecare in aceastA directie.

La Rege e in audienfil Vopicka, probabil pentru a co-munica intAritoarea declaratie a lui Lansing, care ne asi-gurA, nu numai de sprijin in chestia national& dar i de a-pArare contra oricArii agresiuni strAine". UrmeazA Saint-Aulaire, care a cerut imediatA audienta 0 care, vorbindu-ide lucrurile din Bucovina, socoate ca orice rezistentA carena e nationala n'are nicio importantd.

Comunic Regelui vestea de la Flondor. N'are armatA0 face un gest desnAdAjduit. Dar va incerca tot ce se poate.Se va vorbi indatA ministrului de RAzboiu, Stirea cu Mac-kensen nu e adevAratA. Si nici aceia ca opt trenuri spreUcraina s'au cerut pentru Gerrnanii din teritoriul ocupat;

si

MEMORII 103

A fost numai o intrebare in acest sens. Rade de patanialui Aurel Onciul, asigura ca-1 stie §i n'a voit sa-1 pri-measca; regreta greseala cu trenul special. Recunoaste caFlondor nu poate fi parasit. Felicitat pentru schimbarea deregim, se lauda d macar odata s'a putut pastra in Ro-mania un secret. E foarte obosit. In chestia parastasuluise rezerva.

*

Regina vine Luni. Dupa boala din Iunie a princesei Ma-rioara, princesa Elisabeta a fost in pat, de grit* douasaptarnani; abia s'a ridicat.

Printului Nicolae i s'a dat un nou profesor de istorie,C. Praia.

*

Deputatii ardeleni au iscalit de f apt, alaturi de Ungurisi de Sasi, un mesagiu de pacificatie. Comitetul de aici a-nunta Legatiilor ca aceasta e consecinta atitudinii de expec-tativa, care nu prejudeca asupra urmaririi unor principii o-data enuntate.

*

aeneralul Petala primeste ideia parastasului pentru /VIi-,hai Viteazul. Vor vorbi Lapedatu si Nistor la comemorareade catre Societatea Ortodoxa.

*

La Braila s'a restabilit ordinea, se pare de ate tru-pele noastre. Agitatia anarhista creste la Bucuresti.

104 N. IORGA

28 Octombre.

Pe nea§teptate mobilizarea generala §i vestea desprecAderea lui Wilhelm al II-lea, despre revolutia socialà inGermania.

*

Aliatii au trecut la Zimnicea.Se pot descrie asemenea zile fArd a le profana?Soli din Ardeal au venit cerAnd intrarea trupelor noastre.

29 Octombre.

Primirea Reginei la garA. Foarte multA lume amestecata.Din coltul mieu nu se deosebesc cei ce se imbulzesc inMO. D-na Ion BrAtianu aduce flori. Sosirea Regelui tre-ze5te urale. Pe vagoanele trenului de Dorohoiu sunt suitiCroati, Italieni, cari nu se jeneazA de loc, luAnd, in hai-nele lor, care par muiate in undelemn, loc pentru spec-tacol.

Trenul sose0e cu zAbavA, la zece farA un gert. Jan-darmi cu chivere !Anse la i.ia vagoanelor. Regina, foarteveselä, princesa Elisabeta sunt la fereastrA.

Saint-Aulaire vorbe§te cu glas destul de tare, prezintAndReginei, care prange de emotie, Crucea de fazboiu francezA.Multimea edema'.

*

Mackensen a refuzat sA räspundA, la Buftea, somatieinoastre, amenintand pe aducAtori cA-i aresteazA dacA nunu pleacA.

Armistitiul e insa primit de cei din Vest, i astfel si-

MEMORII 105

tuatia lui se Itimur(4te. El va pleca din tara färä a capi-,tula.

*

Seara vine la mine locotentul ardelean Popovici §i avo-catul Boeriu, delegati din Dej, de Mihali, pentru a cereintrarea trupelor noastre. Bol§evismul patrunde. Autorritä-tile revolutionare puse prin sate au organizat o garda carescoate pu§ca impotriva surtucarilor. Intr'un loc s'a tras §i

osupra lor. Se impart proprietatile stralnilor, sco§i dinsat cu termen de plecare in ctiteva ceasuri. E vorba si de oimpàrtire a pAmânturilor romEtneti.

Trupele noastre n'au intrat; la Dorna erau doar cincizeci-de soldati. Si ar fi a$a de necesaril Dar, conform cu ar-mistitiul, noul §ef de Stat-major, Prezan, a oprit toate co-loanele. Delegatii cer sfat; ii indrept la Saint-Aulaire.

*

Vqti ale liberalilor din Bucure§ti: d-ra Arbore, sotialui Racovschi pregAtesc rästurnarea socialä, ajutate de Nemti,Unguri §i Bulgari. Se cer doudzeci de mii de oameni pentru,ocupatie. Din fericire Berthelot pare a fi intrat in Ca-pitala.

*

La Dobrovat §i aiurea, teranii, goi, refuzä sa piece là-sandu-§i fläranzi nevestele §i. copiii.

*

Colonelul Rosetti-mi scrie din Sofia cd e necesara o pro-

106 N. TORGA

paganda in Anglia, America, unde au palruns larg brosurilebulgaresti despre Dobrogea.

*

Noua cenzura taie din ziarul mieu mai rau ca a luiMarghilornan.

30 Octombre.

Saint-Aulaire, intalnit la Coanda, asigura Ca e o gre-seala sa se aplice armistitiul unor trupe de politie: se vainainta deci in Ardeal.

Lafont a vorbit in acelasi sens, 0 spune si comunicatuloficial.

*

Cu Lapedatu la Coanda pentru a-i vorbi de necesitateapropagandei in strainatate.

Seful de cabinet al generalului, Plessia, este omul luiBratianu. Se observa ca si numirile de prefecti sunt in mareparte in sensul liberal.

Stere a sosit aid!

*

*

Regina imi comunica dispozitia ei de a veni la parastasullui Mihai Viteazul. Va veni si Regele, dad nu va fi o-prit de intrarea in Bucuresti, pe care ar voi sä o faca inaintede a Aliatilor.

*

Pupa amiaza Mitropolitul imi spune ca Regele va veni.

MEMORII 107

Se iau masuri pentru parastas. Ne temem de vremea reapentru slujba de afara.

*

Petala spune ca in Bucovina aveam doar o mie deoameni.

S'a dat zor totu§i, §i Cernautii sunt ocupati. Populatiane-a primit bine. Aurel Onciul e tot aici, pazit, bine oriTau. Germanii au stricat linia.

31 Octombre.

Com& revine asupra hotararii cu privire la parastas.Pretinde ca Regele vrea sa intre la Bucure§ti in ziva de-8 Novembre. Ii scriu ca parasesc i acest plan, §i acela,

al publicatiilor, cu privire la care functioneaza iar4i mainade zabavi. De altfel informatii tot mai multe imi arata ca1a spatele acestui Ministeriu e intriga liberala.

*

Era vorba a.. se rechizitioneze tipografia lui Halter pen-tru propaganda: constat ca e sustinut §i de unii general

*

Informatii din strainatate aproape nu ni se dau, dupa-conditiile strivitoare pentru Germani ale armistitiului.

Comunicatul oficial revine asupra ocuparii Hotinului. A-liatii sunt abia la Calugäreni. Nimic din Ardeal. In Banatcolonelul ungur Bartha a proclamat Republica, gonind peai no§tri din Timisoara. Dar se anunta ocuparea Do-.brogii.

*

108 N. IORGA

Un protopop din Secuime, refugiat, spune cA 1-au reche-mat satele, dar e nevoie de trupe. Si se intäreste ca tru-pele noastre nu vor sA inainteze.

Tristä zi de ploaie, de frig si de vesti rele!

*

Inca acum o saptAmAnd douA regimente de Unguri eraupe Valea Bistritei.

1-iu Novembre.

Mitropolitul e hotArAt sA facA parastasul in orice con-ditii.

Regele nu merge la Bucuresti, din cauza ruperii podu-rilor, pAnil la 23 Novembre.

*

Generalul Grigorescu vine la mine. I s'a pArut si lui ca inMinisteriul in care a intrat sunt anume tendinti, si le-a re-levat in Consiliu. E decis insA sd nu rAmide decal atAtatimp cat se va tinea in samA rostul initial: raormele si ale-guile libere. Imi cere si o schitA despre ce ar putea elsA propuie in ce priveste regimul electoral.

A inlAturat Marele Cartier, care voia sä i se impuie sicare va rAmAnea numai formal. A redus mobilizarea pen-tru a nu ravasi iarAsi tot restul terii. L-a redus la cei din1912 in sus, g numai la Corpurile trei si patru, cArora lise adauge cinci, care e mobilizat in Basarabia. Va aveanouAzeci de mii de oameni. Va fi si cu ce sA-i hrAneascA, datefiind proviziile enorme luate de la Nemti. Va urmAri sipe negustorii evrei cari au luat pe veresie de la diinsii laplecare ca pe niste detinAtori de lucruri furate. PopulatiaruralA, avAnd ce trebuie, va rArnAnea linistitA.

MEMORII 109

In Ardeal prefera sa se trimita Ardelenii si sa.. se inar-meze populatia. Pe urma, daca va fi nevoie fata de even-tualele concentrari ale dusmanului, va trimite trupe de-alenoastre.

Ofera sa ne ajute in lucrarile de propaganda.

*

Sextil Puscariu vine vesel de la Cernauti. Intreaba celegaturi sa WM' Bucovina si Ardealul cu noi. El crede caldiete locale ar fi periculoase, dar e pentru administratiedeosebita si pentru respect MO de celelalte nationalitati.Cu el a venit Bodnarescu.

*

Vlabuta vrea sa scoata Dacia", mare ziar national,cu Bratescu-Voinesti.

*

Bulgarii, ramasi de capul lor la Tulcea, au fras asupratrupelor noastre. Sunt raniti. Si Englezi alearga pentru a-ipotoli.

*

Dupa cererea Aliatilor, am ocupat Moghilaul. Misiu-nea ucrainiana se roaga aid pentru ajutor. Cateva randuriasupra lor le-a suprimat Cenzura.

*

Pe Sextil Puscariu Coanda 1-a trimes la Bratianu. Dela el nu s'a ales Cu nimic. I-a spus ca in România sä nuvada liberali, conservatori, etc., ci numai Romani.

*

110 N. IORGA

Puscariu sta numai o zi. Vrea sd vadd si. alti sefi".

*

Festival femeiesc la Universitate. D-na Baiulescu din Bra-sov vorbeste induiosator.

2 Nouembre.

Cumplita zapacla ca in miezul iernii.

*

Ziarele sunt pline de vesti despre pregatirea Ministeriu-lui National.

Inscrierile la partidele respective se fac cu gramada.

*

Aurel Onciul e Inca aici, supraveghiat la Otel Traian.El se improvizase ca reprezintant al Romaniei bucovinene,cedand, impreuna cu prezidentul terii, Bucovina treimii ucrai-nene Semaca, Spenul si Inca un caraghios. A dat actformal, ca din partea lui, de predare" a Bucovinei Catenatia indrituita.

*

Informatiile lipsesc mai cu totul azi, afara de cerereaGermanilor de a se incepe imediat negocierile unei padprovizorii" ca sa aiba ce manca.

3 Nouembre.

Zapada stapled' urmeaza.*

MEMORII 111

Comunicatul inseamna locuri ocupate in Ramnicul-Sa-rat si cateva puncte, numite ungureste, in Ardeal.

Altfel, pare ca suntem pe alta lume, a intrigii sterpe.

4 Novembre.

Tedeum pentru victoria Aliatilor. Obisnuita lume ames-tecata. Printul Carol apare pe neasteptate. Ofiterii tinerisaluta zambind. E foarte palid. Regele are o finutä ho-tarata i mandra. Regina, in costwn imparatesc, cu aceiasibucurie rezervata ca la sosirea in Iasi.

Marghiloman i Anion cuteaza sa vie! Se expun, iese inprimele randuri. Cauta pe generali, ii strang mana. Atatiadintre militari se simt onorati sa-i salute. Iar Meissner ina-inteaza panA la icoane, parca ar fi voit sa se aseze lavechiul lui loc.

Cehzura, care face g prostia de a intreba la Palat, su-intre altele, descrierea solemnitAtii de la Mitropolie.

Victor Antonescu imi arata cum, la inaintarea genera-Iului d'Esperey, Pichon a cerut sa ducà mesagiulde reintrare a Romaniei in lupta, cad lucrurile se precipitasi tam nu trebuie sa vie ca o cersitoare. Ace lasi lucru iispune i Clemenceau, care adauga cã nu trebuia sa facApace& Antonescu obiecteazA ca farA aceasta n'am maiavea o armata. N'en parlons plus, incheie Antonescu.

Bratianu hotäräste misiunile: Lapedatu va pleca la Parispentru doua saptamani.

prima,

11

Franchet

112 N. IORGA

5 Novembre.

Politia ar fi gasit la brutari cantitati mari de placarderevolutionare.

Seara la mine, condu5i de Esca, Nicolae Balan i un ca-pitan Nicolae Precup, veniti din Sibiiu, unde Comitetulnational dispune de putere. Dau tiri bune. Bol§evism ro-manesc nu este; soldatii romki dau aceia5i ascultare ca odi-nioara; garzile nationale functioneaza bins; strainii se su-pun. Jandarmii au fost inlaturati: numai la Piski-Telelanga Reghin, ei au tras.

Pentru depozitarea lucrurilor furate de la noi i co-tete de gaini Mackensen trimesese un ofiter ungur, ne-cunoscator, care ceruse formal Sfatului din Sibiiu forma-rea unui depozit pazit de o mie de soldati germani. Roma-nii s'au vadit de-odata pentru a atrage atentia asupra pro-venientei lucrurilor, pentru a deplora ca li se lasa in samaprada luata de la fratii lor i pentru a se oferi ca, afarade vre-o douazeci de Germani, paza sa o faca Legiunea lor.

Comitetul din Arad s'a adresat lui Karolyi, pentru a cereretragerea administratiei ungure5ti din Ardeal. Treckd ter-menul, i s'a acordat o scurta prelungire. Apoi Comitetulva veni la Alba-Iulia i va face ca o Constituanta sa vo-teze unirea cu Romania.

In Biserica ortodoxa locul lui Mangra, mort de conse-cintele rnorfinomaniei i ingropat la Pesta, il tine batra-

*

*

*

MEMORII 113

nul Roga. La Blaj s'a facut alegerea de Mitropolit. Maimulte voturi a avut Suciu, apoi episcopul Hossu din Gherla§i. Frentiu din Lugoj.

In cutare sat soldatii au luat pe preotul mangrist, i-aupus in spate o cruce de troita, 1-au suit pe un deal, 1-auaezat in biserica pentru a face rugaciunea de iertare *iau incheiat spuindu-i ca, in caz de recidiva, va fi ras-tignit.

*

In Bucovina, Florea Lupu a pus chestia de incredere inFlondor, care a avut o situatie grea, iar Grigorovici chestiaimpartirii cu Rutenii, care s'a amanat.

Generalul Fischer ar fi adus aicea, dar Randa umblaslobod.

6 Novembre.

Imparatul german i.-a dat spada in manile generaluluiolandez 011endal.

*

La Mitropolie Regina, intovara5ita de princese §i deprintul Carol, pregatete sicriul lui Mihai Viteazul.

*

Nicolae Man imi cere o solie de cateva randuri pen-tru cei de acasa; un aeroplan romanesc va ateriza pe Cam-pia Libertatii de la Blaj.

*

Vizita lui Vasile Marcu i lui Beraru din Bucovina.vol. a 8

114 N. IORGA

Imi aduc numtirul unic din Monitorul" bucovinean. Foaiaoficialfi nu va fi continuatä, cäci va fi proclamata unireacu Bucovina.

*

Colonelul Tarnavschi, Basarabean de n4tere, poveste§tecum s'a luptat in Dobrogea pentru a scapa armata dinspatele lui.

Intrebat, când, plin de shnge, a fost prins, dupd ce re-guld de strategie a atacat de douti ori, cu trupe nemancatede cinci zile §i carora li crapa buza de sete, a raspunssimplu: dupä a nevoii". I s'a restituit solemn sabia dinordinul lui Mackensen.

Aici, stäruind pentru o fiica a lui, inläturata nedrept, se-cretarul de la Instructie i-a raspuns: n'am vreme sa vor-besc cu d-ta", §i. i-a intors spatele. N'a fost decorat §i niciinaintat.

7 Novembre.

dermanofilul care tine locul de secretar general la Ex-terne a_ invitat astfel pe ministrul englez Barclay, decanulcorpului diplomatic: Ne seriez-vous pas froisse i on nevous invitait pas au service de demain?". Evident ca s'aspus: nu. Saint-Aulaire ar veni totu§i, dar invitat. De aidnesfhr§itele drumuri OM la Stirbei, care consimte in sfâr§itsd invite pe Englez §i prin el §i pe ceilalti reprezintantisbAini.

*

Stralucitä §i adânc impresionantä comemorare a lui Mi-hai Viteazul. Serviciul a fost turburat insä de imbulzealamultimii, prea mult opritä in galerii. Când Regele §i Regina§i copiii lor s'au apropiat de sicriu spre a sàruta crucea, a

MEMORII 115

lost un moment de adancd emotie, ca si la cantarea Ves-nicii Pomeniri", in zvonul tuturor clopotelor.

Dupa amiazd, cu un public cernut militäreste de Petala,Ldpedatu a spus modest un foarte frumos discurs; Man azguduit sala i prin insäsi prezenta sa.

Seara, in Au la Universiptii, neincalzita, am ingaimatconferinta mea francezá pentru diplomatii i ofiterii straini.Asistau Regele, Regina, principesele, Corpul Diplomatic si{le Flers.

Inaintärn prea incet in Ardeal. De mult Sash din Re-ghin ne asteptau. Abia azi era ordin ca ai nostri sä fie inTop lita. Oamenii sunt slabi; mobilizarea se face cu greu: inzece zile in loc de cele trei prevazute; caii nu pot tragetunurile. Tanärul Brdtianu, venit de la Rornan, spune: A-vem o fantomd de arrnatr. Aprovizionarea se face cudificultate: Man spune ca am Osit tot ce ni trebuiein munte, dar apoi in Emisarii evrei umblä prinsate, spuincl cä s'a contramandat mobilizarea. Este ordinca ei crutati.

A cüzut un ger cumplit, neobisnuit cu totul.

Un tren a plecat la Bucuresti, se spune cu Vintilä

sä 4ie

sicampie....

116 N. IORGA

Bratianu, Corbescu, etc. S'ar fi tras asupra lui. Nemtii aufacut soviete si zabovesc, pradand prin Prahova si aiurea.

*

Conservatorii si partizanii lui Averescu anunta o luptacrancena contra Decretelor-Legi", in dosul carora asiguracä sunt liberalii, cari, printr'un comunicat de astazi, aprobkaceste masuri.

10 Novembre.

&Ian si Popovici s'au dus la Berthelot. Prezan nu lipoate da nici macar Legiunea Ardeleana, care isi pierdevremea degeabh la Circul Sidoli. Prin munti nu se pot facerechizitii: si in Ardeal populatia moare de foame. Conte leTelekg a dat sase milioane pentru a crea o armata ungu-reasca. Vin soldati de ai lor armati, pe cand in trecerese dezarmeaza ai nostri. S'au format doua corpuri roma-nesti: la Lagbach si undeva in Nord, dar incet. $i Ungurii seplang de Romani ca-i dezarmeaza jandarmii si li ocupacazarmile.

Sarbii sunt la Arad; unii spun si la Cluj.

*

Lapedatu imi aratii cä e trimes consilier tehnic la Paris.Pleaca mane sara. Intre Take Ionescu si Pasici s'ar fi isca-lit o conventie privitoare la Banat.

*

Franchet d'Espereg amendeaza" cu cinci sute de mi-lioane de marci pe Mackensen pentru hotiile din Muntenia.

MEMORII 117

S'ar fi intors trenurile cu pradA; o comisiune de controle trimeasä la hotare.

*

SerbAtorirea lui Grigorescu, cAruia i se oferd o sabie deenoare. Ceremonia, cu versuri proaste i un discurs nereu-sit, pierde din insemnAtatea ei.

*

Unirea Bucovinei, sorocitA pe azi, s'a amAnat defrica turburArilor.

*

Gusti imi aduce adeziunea grupului lor de la LuptaeconomicA".

9 Novembre.

Regina imi multarne0e in scris pentru tipArirea in foaiade ieri a unei bucAti a sale. Ea spune cA a scris-o inmare nAcaz i urnilinta, pentru ea §i pentru noi, i cd a-tunci Cenzura n'ar fi läsat sd o publice.

*

Boieriu vine din Ardeal. Aduce proclamatia Consiliuluidin Arad. Armistitiul proclamat de Karolyi i Franchet d'Es-perey permite Ungurilor a pasta politia dincolo de Mut*Se teme sä nu se prejudece astfel chestia hotarelor. Consi-liul a protestat. DacA, totui, s'ar rAmAnea la aceasta, Ro-mAnii vor organiza revolutia.

Vin $i Cri§an §i Roxin de la Arad. Vorbesc de omoru-rile fAcute de Unguri la Iojicafalva, unde zeci de oameni aufost imptwati §i pu§i pe rug. Rorn 'duff sunt sfAtuiti desefii lor sä nu rAspundA; se tern sä nu ajungA a nu-i

118 N. IORGA

mai avea in znAna". Si o represiune ungureascA li se pareInca posibilä.

*

Nistor vine din Bucovina. Unirea se proclamA Joi. El

imi cere sA fac Mesagiul ciitre Rege.

*

LApedatu pleacA la Paris. La Externe, Docan ii laudAluna primire ce a gasit la Pesta 04 arata hotArArea ca,dacd nu va avea urma0, sA-0 lase averea Muzeului de.zcolo.

12 Nouembre.

Regele pleacA, dupA cererea lui Berthelot, Vineri. In--trarea in Bucure0i se face SAmbAtd.

Si Legatiile se strAmutA la aceia0 data. E vorba sa. sefacA din Bucure0i inlocuitorul Salonicului: 21 de trenuriar circula intre el 0 Constanta.

*

Malinov a demisionat pentru cd i s'au scos Bulgarii dinDobrogea 0 din Cadrilater. La Sofia, Berthelot a refuzatsA des mAna generalilor bulgari. La Bucure0i n'a admisscuza thr cd acei cari au has asupra noastrA in Dobrogeaerau comitagii (cu mitraliere?") 0 li-a precizat cd el nue cornandantul unei armate de ocupatie, ci cetAteanul romAnBerthelot.

1IEMORI1 119

13-14 Novembre.

L'Indripendance" se mutä la Bucuresti. La gall e oimbulzeala enorma si cea mai trista vreme de toaninA.

*

Gheron Mena vine din Bucuresti, unde a fost in zileledecisive. Austriecii s'au imprastiat ca si Rusii, vanzând totce puteau. Erau in zdrente si complect dernoralizati. Ger-manii au dimas Wand la sfarsit disciplinati. Wir fahren mor-gen abends, i-a spus de-odata unul dintre dânsii, Wa-rum? A dat din umeri.

Trei zile lumea a stat pe Ca lea Victoriei, huiduindu-i.Soldatii de la etape aveau ordin sä crute lumea. Cei dela Hauptwache au pornit-o pe din dos spre gara.

Inainte de plecare, copii si tineri in genunchi s'au rugatinaintea Palatului Regal. Popularitatea o au Regele si Re-gina; politica de orice fel nu prinde.

La evacuarea Clubului turcesc, din camionul, pazit si deGermani, care ducea mobila, s'a luat un scaun, apoi, pecand pazitorii alergau dupg hot, care se instalase in mijloculpietii, lumea, si doamne au luat restul.

La Hauptwache s'au g'asit oribile celule pline de in-secte, unde a suferit atata lume. Niciun fotograf n'a in-dräznit sä le fotografieze.

*

La Ploiesti inginerul Cristodorescu a facut sa se rupasinele inaintea unor vagoane cu hrand furata. Nemtii, fu-riosi, au scos mitralierele si au tras.

120 N. IORGA

La Braila acelqi lucru. Trupele noastre au sosit abiadupa opt ceasuri. Excesele contra Evreilor au fost nein-semnate. Din cauza incetArii navigatiei, orapl e ca mort.

15 Novembre.

Regele imi comunica multämirea lui pentru ca am prinsnota religioasa, ascunsA lumii, a naturii lui.

*

Nicolae Balan vine de la Berthelot. L-a gasit la Giur-_giu. Orgul e stricat numai in parte.

S'a ajuns la o intelegere. Sarbii vor trece dincolo deTisa. Trupele române§ti din Regat vin panä la NiurA§.

Dincolo de apa se vor a§eza Romanii de dincolo" ai ge-neralului Boieriu.

*

Regele pleaca la Bucure§ti numai Vineri.

*

S'a dat ordin trupelor noastre sa inainteze §i mai de--parte in Ardeal.

*

Azi se hotAra§te unirea Bucovinei, i a Ardealului Du-mineca.

16 Novembre.

Regina ma invitä, ca pe unul din credincioii zilelorgrele", la serbArile din Bucure§ti. Grija gazetei ma refine.

MEMORII 121

Si nici nu era locul mieu acolo, intre triumfAtorii de azi,cad au fost in mare parte trädAtorii de ieri.

*

0 solie a Bucovinenilor, cu Mitropolitul Repta in frunte,-aduce Regelui vestea Unirii Bucovinei.

Delegatia pleacä la Bucuresti.17 Novembre.

La zece 5i. jumatate plecarea Regelui si a familiei regale.La gar& Märzescu, ca un fel de sub-sef de guvern.

Vremea e ingrozitoare. Noaptea nu avem lumina' electricd.

*

Decretul-lege pentru alegeri cautà a suprima orice po-pularitate si a inlatura pe inteleetuali.

*

Iarasi se da ca sigur Ministeriul national. Stirbei, caruiaii vorbesc de aceasta la gará, tace.

19 Novembre.

Ieri un Bucovinean, intors de la Cernäuti, imi spune cecuminte a lost cuvantarea, in ziva Unirii, a socialistuluiGrigorovici, care a indemnat sä se rezolve imediat chestiateräneascä.

Soldatii români Moldoveni se poartä bine si aucàpätat increderea tuturora. Functionarii se fac toti a fifost filoromâni. Evreii din Sud au fost incArcati cu tot ce

122 N. IORGA

au, si trecuti in Ungaria. Cei din Nord fug, de si nu-i su-Ord nimeni.

La Viena deputatii se intrec in dovezi de romdnism.Cum o parte din trupele romdnesti din Ungaria au fosttrimese contra Cehilor s'ar ft lAsat trirnese , ei ar fiexplicat lucrul acestora si ar fi protestat contra cui li-adat aceasta intrebuintare.

*

0 stire Nauen spune ea Mackensen a fost silit a se lasainternat in Ungaria cu oastea lui de o suta saptezeci miide oameni. 0 editie speciald a Epocii" rectified asa ca sicum el ar fi prizonier de razboiu si i s'ar fi dat ca loc depetrecere Bulgaria.

*

Tribuna" de aici, ziarul tuturor miseliilor, ma denuntaca as fi luat in 1916 cinci mil de lei de la Ministeriul derazboiu pentru o carte pe care n'as fi scris-o.

20 Novembre.

Umbla zvonul cd ai nostri ar fi fost raspinsi din Moghi-lev, ea ni s'ar da si noua sarcina de a pacifica Ucraina siRusia, ba chiar cu mai multe divizii.

Foarte multi insa din cei chemati la mobilizare nu vin.

*

Entuziasmul la primirea in Bucuresti a Regelui si Regi-nei a fost imens. Cele d'intaiu stiri sosesc. De la Alba-lulia'Dana acum nimic.

*

MEMORII 12'3

In retragerea lor din Rusia, Germanii sunt atacati, laNarva §i la Plescov, §i siliti a forma o divizie de fier"pentru aparare.

21 Novembre.

Manicatide imi spune ca directia 'Mull Generale a fostoferita de Nernti lui Theodor Rosetti, membru in Consi-liului de administratie. Am fost de parere sa facem po-litica cu Centralii, a raspuns batranul , dar nu potprimi nicio functie de la armata de ocupatie. Avem cu ceva sili. Am optzeci §i trei de ani; puteti face sa duc inchinuri cei vre-o doi ani ce-i mai am de trait, dar sufletulmieu nu-1 puteti lua.

*

Zota spune ca la Cernauti lucrurile s'au petrecut inadevar frumos.

Rutenii din Cotmani au venit cu un grup de terani sastaruie ca Romanii sa nu calce pe acest pamant ucrainian".Generalul Zadic a intrebat atunci pe teranii insi5i, cari aumarturisit ca ideie n'au de ce i-au adus acolo.

Georghe Vasilco a declarat di acum §i sentimentul luidinastic il leaga de Romania. Daca ar fi venit Ucraina, si-arfi vandut mo§iile §i ar fi plecat.

*

Serbarea de la Bucure§ti i.-au facut-o politicianii. Mi-carea "inseamna g cele cateva cuvinte schimbate de Regeg Regina cu Seful".

22 Novembre.

Iancu Flondor vine la mine, adus de Nistor. Abia cincizeci

124 N. IORGA

§i trei de ani, dar foarte mult atins de moartea recenta asotiei sale; parul cu totul alb; figura rasa; ochii extraordi-nar de scanteietori §i de vioi. Multamege de interventiamea pe langä Regele, care a facut sa vie la timp ocupatiaCernautilor.

Seara, cu ei la o masa comuna. De fata, Hurmuzachi,batranul Bejan, Inca un cleric. Sesan i Erast Tarangul sescuza pentru vechile lor conflicte cu mine. Radu Zbiera,Sandru, primarul din Cernauti, Zota, generalul Anastasiusunt de fata. Reprezentantul Polonilor, Kwiatkowski, e unmopeag maruntel, foarte viu, care spune romane5te ceureaza Romaniei noastre. Ii raspunde Bodnarescu. Pentrucei doi ofiteri englezi (unul, Boxhall, care imi spune ca Bour-chier e in Irlanda) inchina Nistor. Sunt §i doi sateni, pecari Flondor ii lauda pentru credinta lor in pastrarea lirn-bii §i datinelor; unul din ei raspunde parafrazand.

Flondor imi spune ce retras a stat el dupa vaduvia lui.Intr'o sara s'a culcat cople§it de gandul celei pierdute. Adoua zi, fiul lui, Neagoe, i-a scris sa intervie, caci deputatii$ovaiesc §i unii vor sa dea Bucovina Rutenilor. A alergatla Cernauti, unde soldatii ucrainieni terorizau. 0 noapte deaprinsa discutie. Aurel Onciul a amenintat pe Flondor eava fi spanzurat 'Ana in ziva pe piata. Dori Popovici, inuniforma de ofiter austriac, a sarit la el, I-a zguduit, I-ascuipat in MO, I-a izbit cu piciorul. La urma, hotarareamantuitoare a fost anuntata multitnii, deliranta de entu-ziasm.

Generalul Zadic e un om istet §i dibaciu. A convins rg-pede pe Ucrainienii de la Cotmani.

*

In tren, la plecare, §i Mitropolitul Repta, foarte imba-

MEMORII 125

tranit. Mu It timp a soväit sA vie. Flondor a trebuit sä-iordone.

Cineva imi spune cA, acum cAtiva ani, Mitropolitul vorbiade Romania ca de o tard fact ordine si onestitate; unireacu ea ar fi imposibilà, si o nenorocire. Imparatul, ziceael, e foarte iubit, si o meritä.

Flondor e decis sA nu facA politicA cu vechile partide.BrAtianu i-a pArut om farA sister*. Regele I-a incantat prinfranchetA. A luat masa cu familia regalä.

23 Novembre.

Cristodorescu imi spune cA Aliatii cer douA sute demii de oameni in Ucraina.

Dacd nu se capAtA locomotive de la Germani (o Co-misiune a plecat la Pesta), trenurile se vor opri peste olunä. Nemtii n'au lasat nici douAzeci bune. Pentru incAlzi-tul cu petrol lipseste cdrAmida refractará. Inca de acum nu-mai pe linia Bucuresti, prin Vasluiu, merge trenul zilnic.In celelalte pArti numai de douA ori pe saptAmAnA.

Gara e plinA de soldati flAmAnzi, inghetati si bolnavi.

*

Genera lul Anastasiu vine sà-mi spuie cA s'a ordonatla Bucuresti a se serba Unirea DuminecA.

*

Scrisori din Ardeal, de wide generalul Leonte mi-a tri-mes o telegramA dupA adunarea din Alba-Iulia, vestindu-micu ce unanimitate entuziastA s'a fAcut marele act national.

126 N. IORGA

Ghita Pop $i capitanul Bagulescu erata cä lucrurile mergbine. Secuii se supun.

24 Novembre.

Halippa vine de la Alba-Iulia. A mai fost cu un Basa-rabean, prin Bucovina. In cale, Buzdugen s'a imbolnavitde boala spaniola §i a fost lasat la un medic roman.

Drum greu pana si-au gasit trenul, aAupra caruia s'atras langa Tiu$ de garda nationala ungureasca.

La Alba-Iulia mii $i mii de oameni. Numai deputatii dinBanat au fost opriti de Sarbi $i arestati.

Rezolutiile cuprind toate garantiile celor mai inaintatelibertati moderne.

Prin Alba-Iulia trecea cavaleria $i artileria germana $iautomobilele blindate, etc. In calea spre Turnu-Ro$ muntide dovleci $i cepe degerate, pe cari-i aruncasera Ger-manii.

Buletinul oficial arata ca la Avrig soldatii germani auajutat pe Sasi sa dezarmeze garda noastra nationala. Mac-kensen se opreste la Oradea-Mare. Internarea si dezar-marea sunt puse in serviciul Ungurilor.

*

Piccolot spune ca Bucuregii i-au facut rea impresie.Lumea pare a regreta pe Nemti",.

*

Conferinta mea la Teatru pentru comemorarea Unirii.

*

MEMORII 127

Mackensen e fäcut scbat de Unguri. Un regiment alacestora s'a luptat cu Românii la LApusul Mare.

*

Trupele lui Petliura au intrat in Chiev.

*

Profesorul bucovinean Procopovici, venit de la Alba-Iulia,imi aratä cä teranimea n'a fost tratatä cum trebuia; a statpe ger in vremea lungilor discursuri. Vlädica Papp a fostimpiedecat sä adauge discursul lui. Delegatii celorlalte ire-dente nici n'au putut vorbi. Multi terani au plecat acasd.Teranimea n'a fost reprezintatä in comitet, rämdnând a seface doar cooptäri. S'a dat prea multä atentie socialistilor.Lumea cerea unirea WA conditii.

Partidele din tard, cu liberalii in frunte, fâceau o pro-pagandä enormä, impartind si manifeste, programe, etc.

Foile spun ca si din Pesta se trimisesera manifeste, careau fost confiscate.

Trupele noastre au intrat in Brasov si Odorheiu.

*

Cineva intors din Bucuresti spune cd e vorba sii se facäirnediat un guvern liberal cu Corbescu, Säveanu, etc., plussubsecretari de Stat. Pe Grigorescu vor sti-I trimeatä gu-vernator in Ardeal, si. el n'ar primi, hotiiriit rnai curhnd sase amestece in politick fie si aláturi de Averescu.

*

128 N. IORGA

Doua companii franceze ar fi refuzat sa defileze inainteaRegelui. Soldatii s'ar fi dus la Clubul socialist, unde scd-data ar fi atatat. Soldati francezi si englezi s'ar fi pusin fruntea zionistilor pentru a demonstra inaintea Legatii-lor respective. Ar fi fost ciocniri cu politia noastra i raniti.

28 Novembre.

Prin Marzescu, Ion Bratianu imi ofera un loc in Ministeriufara portofoliu. Ii recomand lui Marzescu sa trimeata sefuluisãu ultimele numere din gazeta mea.

Greva lucratorilor de la Caile Ferate.

29 Novembre.

Un batalion de trupe franceze soseste la Iasi. N'avemnici paie sa Ii asternem pe paturi.

Pregatiam cu generalul Petala i Primarul, primirea ge-neralului Berthelot, care soseste Samba& cand ni sosestevestea ca. generalul Lafont este in ultimele momente. Pu-tin mai tarziu aflam ca a murit. II gasirn in casa de latCopou, unde Ii daduse sufletul la ceasurile sase. Mediculspune ca n'a vazut o moarte mai frumoasa. S'a despartit,linistit, de toti, pana la ultimul servitor. Generalul englezBalland i-a amintit luptele impreuna pe frontul de Vest,din care a pastrat o inalta ideie despre armata Angliei. A

MEMORII 129

dat singur raspunsurile la rugaciunile mortilor. 11 adausca se roaga lui Dumnezeu sä-i dea puterea de a muri cacrestin si ca un soldat". Sta intins pe patul suferintei, cuifata inegrita, ciispata ca de un mare necaz.

*

Foile din Bucuresti aduc hotardrea Guvernului nostrude a interveni in Ucraina, de unde se trag focuri asuprasentinelelor noastre. Tot odath dau vestea ca, neobservan-du-se armistitiul, Foch va relua operatiile contra Germa-nilor.

Vom da spune Petala, optsprezece regimente in Ucraina.Dar soldatii sunt fara haine si inatäminte.

Orasul n'are hrana. S'a dat jumatate din ce era indepozite lucratorilor de la Caile Ferate, call veniser6 tu-multuosi la Prim6rie.

*

Vestea despre schimbarea de guvern ni-o taie Cenzura.Sa fi fost numai o incercare din partea lui Bratianu?

30 Novembre.

Sträzile sunt pline de zuavi si de soldati provensali cucãstile pa cap.

*

Din Bucovina sosesc Butnärescu, Cotlarciuc si un medicvol. II 9

130 N. IORGA

Ion Nistor merge la Bucuresti cu darea de sama a sedinteiUnirii.

Liberalii anunta ca el va fi ministrul bucovinean.

*

S'a facut noul Ministeriu. Ion Bratianu isi ia cu sinepe Duca, Pherekyde, Marzescu (la Interne) si AlexandruConstantinescu.... Cativa din ministrii lui Coanda tin loculconservatorilor, pe cad Bratianu ii cere de la Take Io-nescu telegrafic.

*

Incercare de a forma o Uniune democratica nationala"cu oameni din celelalte provincii: Cotlarciuc, Ioncu, invata-rul Holban, etc. Nationalistii lui Cuza ofera din nou ref acereagruparii mele, aducand un proces-verbal de la 23 Novembre,in care se prevede despartirea de Averescu in caz cand arinterveni o intelegere a acestuia cu conservatorii.

Indreptarea" si Epoca" au acelasi personal de redactie,cea din urma hind foaia de seara a celei d'intaiu.

*

Berthelot soseste. Multa lume la gara.Mai multa ca la plecare", observ eu. Grecianu cauta

sa se prezinte in special ca prieten al oaspetelui francez.

2 Decembre.

La oarele douasprezece, dupa zborul indraznet al avia-torului francez si al altuia roman, defilarea pe Piata Uniriia trupelor generalului Berthelot. Superba tinuta, &lam im-presionanta.

MEMORII 131

N'am bagat de .samd infratirea" cu soldatii noOri, pre-vazuta pentru oarele trei.

La Teatrul National cetesc salutul cdtre generali. Illuzicäde Enescu. Coral slab. Apoteoza §i. mai slabä.

Asistä numai ofiterii si sub-ofiterii francezi. Prea multloc ni facem, ca de obiceiu, nouà imine. Pe multi soldatiii indemn eu sd vie la festival.

*

Intrunirea a doua a Unirii noastre aduce i meseria5i.Noi stäruinte pentru refacerea tovärä§iei cu Cuza. Pun con-ditia despärtirii de Averescu a acestuia. Aki se dau asigu-rani in acest sens.

La ceaiu, Bucovinenii povestesc imprejurärile Unirii cuRomânia. Bodndrescu face tineretului, cu Sextil PuFariu infrunte, un loc mai mare decEtt tiam.

*

Regina, care a fost greu bolnava, e mai bine.

3 Decembre.

Inmormantarea generalului Lafont, la ceasurile unspre-zece. Serviciul foarte impresionant, in capela frumoasd amaicilor franceze.

*

Take Ionescu ar fi s'a revie in tara. Se crede ca Bra-tianu va cadea la o intelegere cu conservatorii.

*

132 N. IORGA

Iscalesc procesul-verbal prezintat in numele lui Cuza,care se pare Ca nu e sincer in revenirea lui.

4 Decembre.

Boa la Reginei se inraieste. Apare un buletin iscalit depatru doctori in consult. Plamanul stang e prins.

5 Decembre.

Munteanu-Ramnic vine dine Basarabia. Imprejurarile suntfoarte triste. Unii ofiteri petrec, iar populatia, rnai ales ceacare nu este de acolo, moare, literal, de foame. 0 pane dublacosta pana la treizeci si doi de lei. Si pretutindeni depozite.Le pazeste autonomia si conrupfia. Regimul nou ar fi fostdetestabil chiar fata de regimul bolsevic al cvartalelor",comod si sigur.

*

Seara, coplesitoarea veste, culeasa la Prefectura de ju-det, Ca Regina ar fi pierduta... A fost adus de aici d-rulBacaloglu.

Ce nenorocire!7 Decembre.

Din fericire starea Reginei s'a indreptat.

*

In judet incepe urgia electoralà.

*

MEMORII 133

La Bucuresti Ardelenii refuza banchetul Academiei Ro-mane, din cauza atitudinii majoritatii acesteia in timpul raz-boiului. Un bachet li ofera Liga Culturala, si cu I. Gra-disteanu si I. Bratianu.

8 Decembre.

Ultimul numar din gazeta mea apare in Iasul parasit sifara stiri.

9 Decembre.

Intrunire pentru interesele Iasului. Politia incearca a oimpiedeca, aruncand vina asupra comandamentului militar.

*

Un tip gatit vine din Basarabia, unde spune ca a fostconsilier tehnic la Interne si a organizat romaneste adminis-tratia, pe care a gasit-o ruseasca si haotica. Acum Basara-benii cauta sa scape de cei din tara. Inläturandu-se d-rulCazacu, se incearca a se pune partizani ai Rusilor, cum arfi, dupa dansul, si Adamovici. Batranul Alecsandri ar fi

trimes in mii de exemplare in Ucraina o scrisoare in careface pe soldatii nostri tigani si pe administratori pungasi.Inculet ar vrea sa fie mai mult de cat este, iar Pelivann'ar avea ascendent.

Ii declar ca nu-1 pot crede. El ma asigura Ca imprejura-rile ii vor da dreptate.

Toni, revizor scolar la Cahul, spune ca protopopul deacolo, Bulgar, a refuzat sa pomeneasca pe Regele ia o ser-bare scolara, si n'a fost destituit.

Toni a inlaturat pe invatatorii rusi. In judetul sau, pre-fectul, Radulescu, Muntean, a dat o administratie build.Teranii cer sa li se ia jandarmii si sa li se dea... gaz.

134 N. IORGA

Insulte pentru mine ale Viitorului" si cenzura admi-nistr ativa.

10 Decembre.

D-na Nistor vine din Basarabia spre Bucovina, cu oceata intreaga de pribegi, cari abia dupa patru ani si ju-matate isi revad caminurile.

11 Decembre.

Cineva venit din Ismail spune ca bolsevicii nu se astani-para acolo. Au aparut fituici rusesti in care se anunta caai lor au luat Benderul si ea prietenii din localitate au da-toria sa se miste si ei.

12 Decembre.

Flondor e aid cu deputatia de Bucovineni in drumulspre Bucuresti, unde se desfasura marea intriga a Ministe-riului national cu Romani de peste hotare.

14 Decembre.

Ardealul capata o administratie deosebita, dar Ardelenii,Vaida, St. C. Pop, Alaniu intra in Ministeriul central Varaportofolii.

*

La Bucuresti manifestatie socialista cu copii si femeiin jurul steagului rosu. I se striga Regelui, intalnit in cale,Traiasca Republica". Banchetele starnesc invidia, fireasca,a flamanzilor.

15 Decembre.

Contra uneia din aceste manifestatii comunicatul oficial

MEMORII 135

aratA cd trupa atacatd a tras, 5i cA sunt cinci morti 5icincisprezece rAniti.

16 Decembre.

Ar fi mai gray de cAt atAta.Si aici s'au rAspAndit manifeste incendiare.

*

Francezii patruleazA, sub comanda unui ofiter. Cazuride indisciplinA se ivesc intre ai lor. Intr'o cArciurnA didPAcurari soldati beti au tras asupra patrulei.

17 Decembre.

Petala n vAzut pe Rege cu un ceas inainte de ciocnireamanifestantilor cu trupa. El parea foarte ingrijorat.

Din multime s'a desfAcut unul care a indreptat revolverulcatre ofiterul din VAnAtorii de munte. Un soldat si-a puspieptul in fata acestuia 5i a fost ucis. A mai cAzut un sol-dat. Atunci trupa de la sine a tras 5i a inaintat cu baio-neta.

Sunt cincisprezece morti.Aici Petala tine o intrunire in Au la UniversitAtii cu pro-

fesorii invAtAtorii, preotii, ca sa-i indemne la propagandAcontra bol5evismu1ui. Generalul Anastasiu, fost prefect dePo litie, crede cA are dreptul sd invinuiascA pe profesorii va-nito5i, cari fac opozitie, vrAnd sAii aibA partidul". Negusto-rul Constantiu rAspunde oficialilor ca. lupta de partid arinceta, dacA n'ar fi ei aceia cari incep. Se discutA 5i aprovi-zionarea. Un muncitor declarA cA se bucurA de mArireaterii, dar cA n'au hranA.

In stradA vAd un soldat explicand altuia ce legaturA este

136 N. IORGA

intre mizerie" $i datoria socialista a ostaplui. 11 semnalezcolonelului Ghenovici. Mi se spune ca $i aiurea s'au vazutasemenea lectii in aier liber. Soldatii iau manifestele dela brutarii pentru a le raspandi.

La Bucure$ti se cauta a se atrage in sindicate sergentiide ora$ $i jandarmii pede$tri.

*

Au aparut Decretele-legi pentru reforma agrara $i pen-tru amanarea alegerilor.

*

Francezii sunt foarte multamiti de felul cum au fost pri-miti la Chi$inau, unde au paturi bine facute, pe cand aiciii mananca paduchii pe scanduri. Petala pretinde ca ei in-sii nu vreau sa faca curatenie.

Paza la comandament, noaptea, o fac ei.

*

Furturile sunt continue, $i toata noaptea se aud focuri derevolver.

18 Decernbre.

Batalioanele franceze ar fi refuzat formal de a merge inUcraina. Ele declara ca vor sa se intoarca la Bucure$ti $ica sunt satule de a lucra pentru alte popbare".

*

Am vazut manifestul secret. E un strigat desperat dedurere al bol$evismului amenintat, care cere sa nu fie ata-cata libertatea $i fericirile lui.

*

MEMORII 137

Decretul-lege pentru expropriere e afisat pretut4deni.Petala a plecat in Bucovina. Aici comanda' Generalul

Anastasiu. Francezii au luat garda pretutindeni.

Cineva venit din Bucuresti spune ca manifestantii opri-sera' cu Cateva momente inainte de conflict pe Princesa Ma-ria. Cel care a tras asupra soldatului, un caporal, tintindpe capitanul de Vanatori, ar fi fost un Ungur. Multimea arfi ingenunchiat, marturisind pe instigatori.

Cenzura prefectului de Iasi, Rang, ciockteste i artico-kle mele.

31 Decembre.

Cineva sosit din Ardeal, unde a mers 'Ana la Cluj, aratac a linistea e perfecta. Soldatii veniti erau dintri.i intaiu mairàu echipati; au fost inlocuiti cu Tanatori, cari, cu cascape cap, impun. Depozitele germane si austriece au fost in-tebuintate pentru echipare.

Vesti din Bucuresti. Intr'un interview Vaida raspingeorice idei de colaborare cu partidele politice de la noi.

Un- soldat de la 9 de Vanatori imi aratä ca la manifes-tatia din ziva de 13 erau barbati, iar nu femei si copii.

S'a has dupa ce unul din manifestanti ochise pe capitanul

138 N. IORGA

Vasiliu. Era o companie de la 9 si alta de la Vanatorii demunte. De atunci e liniste.

23 Decembre.

Stiri din Arad spun ca Romanii au fost atacati acolo degarda, rosie" ungureasca si cu granate si cu mitraliere,supt ochii lui Berthelot.

*

Take Ionescu telegrafiaza ca nu admite altfel de guverndecat acela care s'a format in Iugoslavia.

24 Decembre.

Din Bucovina vestea ca, intre Flondor si tineri, cari iI

gasesc despotic, au izbucnit neintelegeri. Petala ar fi staruitca sa impiedece demisia lor din Guvernul bucovinean.

*

In Ardeal tinerii ca acei de la Brasov se gandescla o formatiune politica notia, asemenea cu nationalistii dela noi.

27 Decembre.

Plecam spre Bucuresti ,cu trenul accelerat, care nu facedeck douà zile aproape intregi 0 o noapte.

Ce triste zile! Orasul e un iad de murdärie supt un cerde plumb. 0 multime imensa, cu cautaturi de bestii preocu-pate de hrana si de placeri, se taraste prin noroiul gros,pe care-1 rascolesc cateva femei in zdrente, cu figurile deagonie. Cai flamanzi cad in marginea trotuarului si pe unul

MEMORII 139

II sfa5iau canii. Iar, seara, in lumina slaba, lumea, incon-§tienta, se plimba.

Ideal, lupta politica, propaganda de idei aid? Intreace5ti oameni pe cari nu-i t.iu de unde au venit 5i carinu ma tiu ce vreau? Dar e cu totul alta lume deck ceadin Septembre-Novembre 1916!

Ziarul vegeteaza mizerabil, cu 1.500 de cetitori cel multin Capita la de 300.000 de oameni.

Pretutindeni Francezi, cari petrec. Apar §i Greci, intr'ourata uniforma nemteasca.

*

Un Macedonean, dr. Shunda, imi spune ca la Bazargitgeneralul englez a spus functionarului insarcinat sa ia inprimire judetul ca suntem acolo numai provizoriu, Wind lapace", ca tinutul e al Bulgarilor, ca Turcii sunt foarte pu-tini. Functionarii no§tri, primarul e un Bulgar din Te-cuciu, care iscalia bulgare5te §i facea cu ochiul localni-cilor, n'au demnitate. Grija prefectului de pe vremuri,Georgescu, acum secretar general la Interne, e sa prega-teasca o organizatie liberala.

La Liga, totul e pradat, afara de cateva bropri de pro-paganda. Unele carti le aflu amestecate cu hartiile lui Bog-dan-Duica §i Scurtu, cu actele Sigurantei, cu bietele resturiale bibliotecii Carnerei i altele, la Directia Sanitara.

*

Casian Munteanu, adapostit la Liga §i un ofiter venit dinBanat spun Ca Sarbii se poarta ca ni§te primitivi. Au dussute de oameni in Albania la §osele, au decimat populatiaunui sat, care a omorat un ofiter pentru rechizitii nesfar-§ite. Unii pfiteri spun tu" la toti, i la invatatori, preoti,

140 N. IORGA

avocati, si-i trateazd de Sarbi romanizati, scriind Lupovicipe Lupu, etc. Ofiterii francezi nici nu-i salutä la Timisoara.S'a facut o interventie la printul Alexandru. S'a promisevacuarea, dar färä rezultat. Din potriva, dupd plecarea luiBerthelot, trupele sarbesti se intarese pAnd la Lugoj, laCaransebes, arnenintand pe episcopii Miron Cristea i Fren-tiu, pan5 la Orsova.

I le spun aceasta lui Nastasievici. El le pune in samaofiterilor si a populatiei localnice, care pfutste, i atata.Dar de ce nu fix5m si noi hotarele? BrAtianu i-a raspuns,scurt, cà vrea Banatul tot" si cd intelege nu cafea culapte, ci, ori lapte, ori cafea". Ii atrag atentia asupra peri-colului bulgar El pretinde cä s'a refuzat cererea, prin soliela Belgrad, a Bulgarilor de a intra in Iugoslavia. Promitesa intervie. Brätianu, care a plecat acum la ceasurile douaspre Paris, a declarat cä se va opri in cale la Belgrad pen-tru o intelegere directä.

1 9 1 9

1-iu lanuar.

Ofiterul Tiberiu Pop vine din Medias. Recrutat la sapte-sprezece ani, are acum doi ani de campanie. A fost intaiuin Italia cand cu ofensiva din Octombre 1917, intrand inUdine si inaintand pana la Piave. Erau si oameni cad iesiaula ferestre sa vada pe dusmani, si anume elemente se in-fratiau la Corso cu ei: aveam tot ce ni trebuia".

De acolo a fost expediat grabnic in Albania, mergandla Cruia, la Fieri", cu frumoase ruine vechi, la Durazzo,la Elbasan. In luptele cu Aliatii de cad i-a scapat inretragere Kövess, cei mai cumpliti sunt Sarbii; in zilelecand atacau ei, trebuia sa te gandesti la moarte. $1 mud-bunzii trag; cei Vara' arme musca. Sarbul e cel d'intaiu sol-dat din lume; de la copilul de doi ani la batrana de opt-zeci, toti se bat." A trece printeun sat de al lor insemnasa ai zilele in mana; femeile impuscau de pe ferestre. Fran-cezii executa perfect, pana la ultimul om, planul perfect Stu-diat, ca si Germanii. Era greu sa se faca prizonieri francezi.

Cu privire la declaratia de alipire a Sasilor, el crede,ca valoare materiala, ca si cu dansa si fara dansa e totuna. Atata doar ea ei sunt de acum legati cu noi pentrua face front contra Ungurilor.

2 lanuar.

In Banat continua prigonirile. Preoti, invatätori sunt dusi

144 N. IORGA

in lanturi. Se decimeaza satele. Inchisorile sunt pline. Pretu-tindeni la 5coli se spune: panä acum a fost §coala ungu-reasca, de acum va fi §coala sarbeasca".

*

Cu imens zgomot apar ziarele lui Mile, care sarutapamantul patriei" §i reincepe lupta cu §obolanii".

Profesorul Candea vine din A.rdeal pentru a-mi anunta caacolo tinerii se grupeazä aparte, ca partid nationalist-de-mocrat, deocamdatä fait a face opozitie. Magarii cu aur"circulä pentru liberali. Oameni de la Ziva" vreau sa facaziar la Timi§ora.

Membrii actualului guvern sunt banuiti ca. au trecut laliberali". Ei devin inaccesibili.

*

Ma gandesc la un congres al Ligii Culturale pentru 24Ianuar -§i la o confundare ca Asociatia" ardeleana.

*

loan Paul din Iai mi-a dat un foarte violent articolcontra lui Stere, iscalind, un Ardelean. Pun numele intreg.

a.

Candea imi spune cd Stere are de gand sa vie in Ar-deal, unde Vaida ii este Inca prieten.

3 lanuar.

Vine Gh. Pop. Se teme de bolevism, pe care 1-a cu-

MEPAORII 145

noscut la Moscova, unde, in desperare de cauza, a luatparte la sovietele lor. Acesti oameni sunt dispusi sa dis-truga lumea intreaga, dar nu se lasä.

«

Arhitectul Iotu spune ce era inainte de ciocnirea dela 13. La Ministeriul de Industrie, inaintea oficialilor, sefiimuncitorilor din industria lemnului amenintau pe patroni cali crapa capul si nu-i lasa sä iasA vii daca nu li acordasalariul de dou'Azeci si cinci de lei pe zi. /locum, fabriciles'au inchis. Rezultatul? Va naväli marfa strnina, in mareparte din masinä.

*

Seara, in curtea, vecind cu mine, a librarului Suru se a-runca un numär din foaia clandestina a socialistilor, caricer revolutia socialä internationala.

*

Foile lui Mille cuceresc tot terenul.

*

Trupele noastre, inaintând spre Zalau, au fost atacate indrum cu focuri: au morti si multi raniti.

*

Lipsa complectà de legaturi cu Apusul, si la Legatii.vol. n 10

146 N. IORGA

4 lanuar.

Preotul Gibescu vine sa-mi explice de ce a iscalit mani-festul Mitropolitului: pentru cd asa cere disciplina biseri-ceasca!

*

Adunare la Ligd cu comitetul sectiei Bucuresti. I. Gra-disteanu si Lucaci sunt contra congresului si a prerneniriiComitetului Central. Se ajunge, dupd propunerea lui Ranetti,la intregirea lui prin trei membri noi in locul celor morti.Congresul se va tinea la 10 FebruaT.

*

Lucratorul tipograf Stefan Manole, vechiu nationalist, a-rata cd a fost poftit cu un grup de tovarasi muncitori, lageneralul Grigorescu, unde erau si Mille si Cocea, si cageneralul, care li-a dat un ceaiu, luändu-li adresele, a in-ceput asa: Cum e tara, asa si Guvernul, asa si Regele".Apoi a 15udat opera lui de filantropie si incercarea lui depacificatie. Decdt ceaiu cu smântânä acuma, spuneaManole, mai bine nu ni dadea pe front numai tapioca.

Reprezentantii . muncitorilor, doi avocati, au cerut reve-nirea asupra celor facute la 13 si amenda onorabilä. Mar-zescu, spune gazeta L'Orient a lui Huszar, a admis inprincipiu, amanAnd räspunsul pe Joi. Dar atunci era la Iasi.Aveau sä revie azi, la patru.

6 lanuar.

Conduc la mangstirea Vacäresti pe Mama Ducesa Ma-ria Pavlovna, maritata cu printul Putiatin. E foarte asama-

MEMORII 147

nätoare cu princesa Maria, dar mai slabA; o intovaräsestesotul ei, un elegant Mat blond cu infatisare de sportsman.

Amandoi vorbesc frantuzeste nu fdrä gres, si, intre ei,ruseste, iar cu princesa Elisabeta englezeste.

Ea spune ca e ferm incredintatä despre neträinicia stà-rilor de acum. Amândoi aflä raporturi intre monumentelenoastre si cele din Moscova.

*

I. Panaitescu, directorul scolii de meserii, aratä cum Aus-triecii, prin organele germane, au prAdat institutia. Motoarelecele marl neputând fi luate, au fost sfaraniate. Pe el il ares-taserd pentru ca spusese cä se apropie trupele noastre siale Francezilor.

*

Regina, multdmindu-mi pentru un mic dar de artä, spunecd dorinta de lucru nu trebuie pierdutä din cauza neplace-rilor pe care le provoacä unii oameni si unele lucruri".

7 lanuar.

Cineva imi spune ca la Paris nu s'a putut constitui Co-mitetul National pana nu s'a stabilit egalitatea de repre-zintare intre partidele politice.

8 lanuar.

Vaida vine la mine ca sä-mi ceard sä merg la Paris incalitate privatä. Refuz, aceasta nefiind potrivit cu cea maielementarti demnitate personald.

In treacät, el imi spune Ca Ardelenii nu puteau incepe räz-boiu cu vechile partide, ca in Ardeal nu se poate favoriza

148 N. IORGA

un ziar contra celuilalt, ea liberalii au dreptul de a tire-niza o tara care se lasä a fi tiranizatd, etc. etc.

Cu el era si 1VIihai Popovici.

9 Januar.

Mihalache vine la mine pentru a discuta adeziunea luila Uniune". Ii arat pe ce drum periculos merge, introducândprincipiul socialist al luptei de clasä in desvoltarea Para"-nimii. El vorbeste de metoda noua" a lui, de cunoastereavietii teranului. Ii obiectez: D-ta il cunosti de cänd estid-ta; eu il cunosc de cand este el".

*

Virgil Ilrion si fiul lui Lupu Costache sunt la Vacaresti.Ziaristilor lui Stere si ai liberalilor li s'a dat drumul.

*

La Curte colonelul Drosu aduce un Cane ciobanesc.Cum sa-i spunem?, intreaba princesa Elisabeta. Te-

ranul, caci -e lacom. Nu; daca e lacom, sa-i zicerri,

Ciocoiu.

11 Januar.

Teodor Mihali vine la redactie. E insarcinat cu condu-cerea lucrurilor in regiunea sa, partea nord-estica a Ardea-lului. I se pare cd nu e multä realitate in ce se face si acolo:la Sibiiu se ocupä de fixarea.... dreptului succesoral.

*

MEMORII 149

La Academie, Babes vine ca sA explice de ce, dupacererea lui Hentsch, in Mernoriile sectiei stiintifice, a pu-blicat nemteste pe vremea ocupatiei.

*

Nistor spune cd nu se poate lucra in Bilcovina. Nu s'aunumit nici prefectii. Flondor face si reface, fArà consecventa.

*

Caut pe Prezan pentru a-i cere ca tipariturile AcademieiRomdne sã se facä la Statul-major. asesc pe colonelulAntonescu, care imi spune cä, in Basarabia, judetul Hotine in plinä revolta. Bolsevicii, raspinsi la Ocnita, au apärutsi in partea aceia.

*

Lipsesc stiri de la Paris. Corespondenta vine tot pe nu-mele lui Bratianu. Nu se face nicio numire fara el.

12 lanuar.

In cele d'intdiu lupte din Basarabia, generalul Poetas,ranit, ar fi disparut.

Murgoci pleacá in Anglia.

*

*

In Cadrilater Englezii ar pactiza fatis cu Bulgarii, carini ucid jandarmii.

150 N. IORGA

La Cernavoda ofiterul francez ar fi ordonat" sa se li-libereze un Bulgar, care batjocurise Tara si Dinastia.

*

Un fost medic militar spune ca in timpul razboiului nise dadeau ,de Francezi ca instructori si fabricanti de con-serve de sardele sau studenti de la Politechnica.

13 lanuar.

Bolsevicii de fapt soldatii de-ai lui Petliura in nu-mar de 2.000 ocupa Hotinul.

v

Conferinta de pace internationalizeaza Dardanelele sivrea sa faca acelasi lucru cu Bosforul, deci cu Constanti-nopolul insusi.

*

Pe langa celelalte suferinte ale acestui nenorocit oras sezdauga un frig tarziu.

14. Ianuar.

Stefan C. Pop la mine. Arata cum, la Arad, a intimidatpe generalul Resch, care, incunjurat de oficialitatea maghiara,poruncia, in cetate, sa se pastreze juramantul si de ofiteriide natie romaneasca, trimitand in contra lor, pentru a-isoma, doua companii cu mitraliere. El a intrebat pe gene-ral al cui este: al Imparatului-Rege sau al Ungariei separate?La raspunsul ca e general maghiar, I-a declarat tradator,mustrandu-1 ca ar incerca sa castige si pe altii prin. tradarea

MEMORII 151

lui. Resch a ingalbenit si a permis ca. si ofiterii de alta natiesa jure natiei lor. Pop insusi a jurat atunci pe Romani.

El se plange de Sarbi. I-a aparut cand, in cazematelede la Arad, erau pusi prin antrete si langa camarazii bol-navi de boli infectioase ca sa se ispraveasca mai rapedecu dansii. I-a oplosit in casa la el, cand Sarbii din orasnu cutezau sa-i primeasca. El si colegii lui au refuzat o-fertele Ungurilor numai pentru a merge alaturi cu acestiSlavi de Sud. Acuma, dupa declaratiile de irate din zivaintaiu, a doua zi chiar au arestat pe fruntasii Romanilornumai pentru vina ca au purtat tricolorul la piept. Dau-nazi au benchetuit la sampanie cu Ungurii si au inceput sacante imnul maghiar, iar, cand Romanii de fata nu s'ausculat, au fost cei d'intaiu cari i-au atacat. Pop a trimescomandei sarbesti, el care intampinase trupele regelui Petru,o scrisoare in care li spunea cä in aceasta sampanie ungu-reasca era sange de al fratilor lor.

C'rede ca e exclusa orice putinta de intelegere ulterioaracu Sarbii, (lath' urmeaza mai departe o asemenea metoda.Se gandeste cu ingrijorare la temperamentul separatist alCroatilor si Bosniecilor.

Francezii de la Pesta, cu colonelul Vyx, tin cu Ungurii,Continuu ei incurca, cerand respectarea conditiilor armis-titiului in sensul ca pretutindeni sa se respecte administratiacivila maghiara, care, prin proclamatii, atata contra Roma-niei si a Regelui ei. S'a plans lui Berthelot, care fagaduiesteindreptarea, Vara sa se vada urmarile. De altmintrelea, Vyxnu e supt ordinele lui

In Romania el nu vede deck in Constituanta putinta dea reactiona contra relei stari de lucruri. In Parlamentul vii-tor, Ardelenii, neavand tot teritoriul care li revine dedincolo de linia ocupata fuge lumea nebuna , nu vor pu-tea fi bine reprezintati.

152 N. IORGA

Cineva venit din Sibiiu spune Ca acolo trupele noastresunt privite foarte bine. Panea e destula, dar rea. Unguriispera ca la pace sa li se intoarca Ardealul. Genera lul 1110-§oiu va merge la Cluj. 9 de Vanatori ar fi sa ia garnizoanala Sibiiu.

Generalul Leonte asigura ca linia de demarcatie va fi tre-cuta de trupele noastre.

In Basarabia a fost ucis Poeta§, doi sublocotenenti§aptezeci i cinci de saldati. Se pare ca au fost surprin§ila o masa de Sf. loan. Comunicatul spune ca trupele i§irasbuna". §eful. Trei sate ar fi fost pana scum complectdistruse cu tunul.

15 lanuar.

Lupta cu boIevicii la Otace (Atachi). Se iau patru tu-nuri. Deci tunurile au putut trece!

16 lanuar.

De trei zile viscol salbatec. Lumea e lipsita total delemne. Suferim §i cei cari mai avem putintele.

17 Januar.

In Basarabia razboiu in toata forma. S'a dat o lupta laNadabauti, invier5unata, bol5evicii" avand mitraliere i tu-nuri de diferite calibre".

Cineva imi spune, dupa cele aratate de un functionar degara, care a scapat numai pentru ca s'a prefacut a fi Polon,ca du§manii au patruns in tara intrebuintand prilejul unui tren

*

*

ai

MEMORII 153

ucrainian venit ca sa ia pe functionarii de cale ferata cari nuprestasera juramantul. Cavaleria i artileria s'au coborat cevamai departe. Functionarii no§tri au fost ucisi toti. Poeta5a fost prins intaiu §i apoi ucis.

Generalul Georgescu asigura ca, anul trecut, la Bender,cand au reaparut Ru§ii, au fost tot astfel surprini" i

ucisi nu mai putin de trei sute de soldati, cu ofiterii bor.

*

Viscolul 5i gerul continua, salbatec.

*

La Conferinta de pace, Wilson ar vrea ca Liga Natiu-nilor sa fixeze concesiile teritoriale!

18 lanuar.

Comunicatie la Academie. Spun in fata acelor cari s'aupurtat rau in razboiu ca este un act mizerabil orice le-gatura pe care cineva, barbat ori femeie, ar avea-o cucei cari fac parte dinteun regim de ocupatie.

*

Se anunta oficial ca am ingropat cloud ma de bol§evici"in Basarabia, unde am luat §apte tunuri i cincisprezecemitraliere.

19 lanuar.

In Basarabia gerul opre§te curatirea terii.

*

154 N. IORGA

Schullerus si deputafia saseasca via pe la mine. Cearcasa scuzeze pe Germani el a primit la Sibiiu pe Imp4-ratul lor prin starea de spirit speciala creata de razboiusi prin intoarceri atavice. Li spun ca am dori sa li putemda la Sibiiu o biblioteca speciala romaneasca, in care sapoata avea tabloul culturii noastre.

Ii conduce Frank, presedintele societatii lor de aid, carenu vorbeste cu mine deck romaneste si care pare a semandri ca e cetatean si ofiter roman.

20 lanuar.

0 zi de soare, calda, inaintea unei noi zapezi.

*

La colonelul Antonescu. Imi explica situatia trupelor dinBasarabia (stiu de aiurea cä prin concedii la unele regimentenu erau nici o suta de oameni). Sunt total neindestulatoare.Si Cristescu, spune Antonescu, a oferit lui Berthelot sasedivizii.... Acuma se vorbeste de 20.000 de oameni cad sestrang la Moghilau. Mane, dupa ce vor fi luat banii, potsa dispara. Lipseste tot ce trebuie. Prezan a facut un ra-port desperat catre Rege. E si multa conruptie.

Satele rasculate sunt in parte romanesti. Intre cei 2.000de bolsevici" ucisi, cei mai multi sunt terani si, durere,terani de-ai nostri, cari nu au niciun sentiment nationalsi prefera netermurita libertate a bolsevismului oricarii or-dine.

*

Ziarele arata ca la Petrosani (unde va merge 9 de Va-natori) 500 de mineri, in mare parte Unguri, au atacat

MEMORII 155

trupele noastre cu mitraliere 5i bombe. lin general un-gur cutreiera cu trenuti blindate valea Alluraplui, distru-gandu-ni satele.

*

Antonescu spune ca Francezii n'au renuntat la expe-ditia ruseasca 5i de aceia raman aici.

Pentru a complecta golurile provocate prin concedii lacavaleria lor, care merge la Odesa, se iau soldati de-aino5tri, cari poarta uniforma franceza 5i tricolorul roman.

21 lanuar.

Comunicatul of icial arata cä s'a reocupat Hotinul.

*

Radiograma franceza arata Cenzura oprege 5tireaca, dupa Petit Parisien (organul personal al lui Pichon,mi se spune), vom evacua partea Bucovinei limitrofa cuRomania", ca un -omagiu MO de Conferinta de pace.

Luand informatii de la Cartierul General, mi se spune canu e nimic adevarat (in Bucovina s'a proclamat starea deasediu). Nistor txplica lucrul a5a, ca ar fi vorba de satelerutene5ti de dincolo de Cernauti, pe care nici Romanii nuvreau sa le pastreze, dar se vor opri acelea care deschiddrumul Hotinului 5i cuprind izvoarele de apa pentru ora5.In oHce caz, nimic nu se va evacua cleat cu conditia sase ocupe, contra anarhiei, de trupe franceze.

*

Nistor se plange de Flondor. Vechiul regim continua in

156 N. IORGR

Bucovina. Adevaratul sef al terii e Oreste Tarangul, ra-mas tot cel de pe urma Austriecilor.

22 lanuar.

Radiograma din Paris spune ca Bratianu a aratat laConferinta ca. Romania ar dori" sa-si uneasca" Basara-bia, Bucovina, Ardealul si... Dobrogea si ca problema ro-maneasca" a fost retrimeasa" unei Comisiuni de experti",catP doi de fiecare tara.

*

Nistor vede si el situatia ca ingrijitoare. Intelegereanu ne iubeste. Ungurii au conrupt si au castigat terenul.

El ar crede, de si toata lumea se fereste de mine ca defbc, si !Ana sus, Ca ar fi bine sa merg la Paris.

*

In Bucovina, trupele fiind putine, s'a proclamat starea deasediu. Orice rebel va fi spanzurat, ca si in Basarabia.

*

Preotul Turbure vine de la Orade. Genera lul Kratochvil.care se and in fruntea bandelor dusmane, e un comandantde honvezi. Se cauta mai mult a da impresie". La Orades'a luat tot ce s'a putut, pang la usi si ferestre. Secuii I-aucautat pe ministrul Aurel Lazar ca sa-1 omoare.

Tulbure pretinde ca a avut legaturi cu Mangra candacesta nu-si schimbase atitudinea.

*

MEMORII 157

Un trimis ungur a venit, obraznic, sa inspecteze scolilede aici". Va fi arestat.

23 lanuar.

0 misiune georgianä vine la mine. Sosipatru Assatiange un om de infatisare simplä, care vorbeste asezat, inteo,limbd franceza buna. Il intoväraseste un pompos aghiotantin costum national, cu multe fireturi, si un vioiu si elasticsecretar, care se zice Georgian, dar are si numele si aspec-tul de Slay.

Assatiang imi aduce complimente de la fostul ministrubulgaresc Sisrnanov, care se aflä la Chiev.

Imi spune ca Ciheidze si Tereteli s'au amestecat in re-volutia ruseascA numai pentru a servi interesele natiei lor,ca azi unul e presedintele Camerei, altul sef de Guvern a-casa, ca se duc la Paris in numele Georgiei libere. Tot gu-vernul e socialist, dar de trei ori s'a dat lupta cu bolsevicii.Tara si-a organizat o armatä de 30.000 de oameni si cautalegaturi cu noi. De aici se vor intoarce la Chiev. Sunt de-plin hotarati a nu se intelege nici cu cei din Omsc, nici cucei de la Don, cari urmaresc tinta, absurda, a ref acerii Rusieiunitare.

*

In Ardeal incep luptele cu Ungurii, dincoace de linia dedemarcatie. Bandele au ocupat dou'd sate.

Cenzura imi taie vestile, luate de la Unirea" din Blaj,ca Francezii au intrat in Virset, in Arad, cd generalulPathe e in Cluj, de unde se pare cd e vorba sä fim scositot ca omagiu MO de Conferinta pacii I

Si Italienilor li se impune sa respecte linia de demarcatie.

158 N. IORGA

24 lanuar.

Popovici, secretarul mini$trilor ardeleni, vorbe$te la fos-tivalul Unirii in cuvinte calde $i demne.

*

Ai no$tri ataca, impreuna cu Francezii, cuibul de bol-$evici de la Tiraspol.

25 Januar.

Tulbure arata ca n'a servit politic pe Mangra. S'au ca-patat dovezi ca acesta era cumparat. 0 paralizie generalaprogresiva ii deranjase spiritul. La moarte Consistoriul arefuzat sa-i aduca la Sibiiu trupul, care a fost inmormantatin cimitirtil comun din Budapesta.

*

Trupele marocane se poarta foarte prost in Bucure$ti.Ginerele mieu, capitanul Chirescu, a fost silit sa bata pe doidintre ei, cari atacau pe sotia lui langa dansul.

*

Directorul Bibliotecii din .Milano felicita Romania pentrubiruinta finala $i gasege cuvinte bune $i pentru mine.

26 lanuar.Am si ocupat Tiraspolul.

7-8 lanuar

Profesorul bucovinean Cotlarciuc a fost la Regele, care

MEMORII 159

1-a uimit prin amabilitatea lui, dar si prin cunostinti1e luireale in domeniul dreptului bisericesc si prin interesul pecare-1 poarta chestiilor speciale de stiinta.

*

Ocuparea Tiraspolului continua. Directorul scolilor ba-nätene vine la mine. Se plange de Sarbi. Ofiterii opriaupe Romani de a saluta pe Berthelot: asa aveau ordin",Multi preoti si invatatori sunt internati la Belgrad in celemai triste conditii. El crede insa ca trebuie menajatä, intrecati dusmani stam, putinta unei aliante cu Sarbii.

Se vorbeste ca Sarbii ar fi evacuat Lugojul si Caran-sebesul.

*

Casian Munteanu, care scoate ziarul Banatul", imi co-munica o declaratie oficiala a Voevodului sarb Bojovici canu iese din Banat (se dovedeste ca declaratia e de acumcloud saptarnani). Foaia lui ma ataca pentru ca nu tin laBanateni. Vine si d-rul roman de pe valea Timocului pen-tru a ma intreba daca nici acum nu se poate ridica o chestiea Romanilor din Serbia. Pleaca dezolat, cu convingerea caa avut inaintea sa un dusman al natiei.

Cumplitul ger continua.

Ma cerceteaza corespondentul ziarului Times", intova-rasit de un Bänatean. Se duc in Ardeal, unde a sosit, laCluj, o misiune de informatie americana. El imi spune caAmericanii nu vor sa tie sama de punctul de vedere istoric,care li se va impune totusi. E stabilit de mult in tarasi vorbeste foarte bine romaneste. Imi spune ca Bourchier,

160 N. IORGA

care i-a manifestat din nou, la armistitiu, simpatiile pen-tru Bulgari, e total demonetizat.

Mai tarziu sose§te §i tanärul Mocioni, fiul lui Eugeniu.

*

Secretarul Misiunii georgiene imi cere o vedere a bisericiilui Antim Ivireanul. Seful Misiunii e bolnav, i plecarea laParis se zabove0e.

*

Secretarul Legatiei italiene, Auriti, ma asigura ca e fa4zvonul cum ca linia de demarcatie defavorabila noua era inarmistitiul italian. Ea s'a stabilit intre Franchet d'Esperey §iKarolyi.

Fasciotti a venit numai pentru lichidare. Nu se Oie dacaSaint-Aulaire se va intoarce.

Po Oa italiana se va stabili in cateva zile.

31 lanuar.

Suntem tinuti in cea mai complecta ignoranta: presadegenereaza.

*

Marius Theodorian-Carada, primit cu entuziasm la Uni-rea" din Blaj, face acolo apologia lui Marghiloman.

2 Februar.

Steagul" strecoara note neprielnice Congresului pacii.Unii din aceVi fanatici cred cu indaratnicie ca steaua lorva räsari din nou.

/101EMORII 161

5 Febnzar.

Trimisul polon Linde a venit la mine sa-mi ceard spri-jinul ziarului pentru Po Ionia.

La Varsovia e liniste si mai curat si mai orânduitca aid. Paderewski e nu numai in muzice lui un om degeniu, ci si un orator de o elocventä care stoarce lacrimi"in limbile franceza si engleza.

Linde se plange de Cehi. Au ocupat Teschen in uniformaaliata, fixand un termen de evacuare a liniei strategice innumele Aliatilor. Li s'a cedat dupd intrebare la Varsovia,unde, fireste, nu se stia nimic. Apoi misiunea englezd aprotestat. Dar Cehii au rämas in pozitiile lor.

El pleaca la Varsovia. Gwiazdowski, pe care il apardca a cedat la staruinti pentru a scrie la Lumina", il in-locuieste.

Zvon cd s'a tras asupra lui Clemenceau când mergeala Conferinta de pace.

7 Febrizar.

Clemenceau a fost usor ränit. Lucrärile comisiunilor depace se opresc. El si-a ardtat dorinta ea macar de acum A-liatii sa se inteleaga in solutiile lor.

*

Deputatia juristilor bucovineni (Bodnärescu, Mandicevschi,etc.) vine sa ma intrebe deed e bine sd trimeata in forullor superior -cAte un German. De sigur!

*

vol. 11 11

162 N. IORGA

In numele lui I. Flondor, tanarul Grigorovita vine sa-mi&ate ca, in legatura cu Al Constantinescu, Rotiok Mar-meliuc §i altii lucreazá pentru liberali. Flondor crede CA eivor cagiga §i naivitatea" lui Nistor. E vorba sä se facOo noua foaie romaneascd, Bucovina". Li spun ca, pe catdoresc conlucrarea lui Flondor cu Nistor, cu atata dezaprobideia unui ziar rival. Recomand activitate, larga democra-tie ruralä §i unire.

*

Colonelul Verzea e condamnat la moarte pentru trOdare.Steagul" aduce §tirea, fal0, cd Sturza s'a sinucis in Ar-deal.

8 Februar.

St. C. Pop vine la mine si-mi spune ca de fapt gene-ralul ungur Soss a trecut in revista supt ochii Francezilortrupele sale la Arad i, insultand Romania, le-a chematla lupta cu Romanii. Pop a protestat violent la Berthelot.

In Ardeal apararea noasträ se pregate§te supt conducereageneralulugi Dann' Pop: recrutarea merge bine.

St. C. Pop ar crede cd se poate o unire intre partidepentru a 'nu periclita ceia ce s'a ca§tigat.

*

Aurel Morariu imi scrie cO Tarangul exercita cenzura cape vremea. austriacd. 0 foaie din Glasul Bucovinei" e a-proape total alba.

Era vorba de solutia chestiei rurale.10 Februar.

Veste cd a fost ucis in plin Landtag primul-ministru

MEMORII 163

al Bavariei, un spartachist, si doi colegi #i lui. Ucigasul eun tânär conte de Arco, student.

In Germania, sthpanii de !Ana ieri nu se lasä terorizatica in Rusia.

12 Februar.

Gh. Pop de Bdsesti a murit. Ultima-i telegramd imploraajutorul armatei noastre contra bandelor unguresti.

La Shia ele au ucis pe trei membri din familia lui Ho-tdran, directorul Renasterii Romäne" din Sibiiu, si sasezecide terani.

Mihai Popovici vine iar sd-mi vorbeascd de nevoia caeu sd fiu la Paris si adauga dorinta, imposibilä de realisat,ca sa" incep o agitatie oarecare in jurul atacurilor unguresti.

Recrutarea a dat panä acum in Ardeal vre-o 30.000 deoameni. Lipsesc hainele si armele.

«

Se pare cä generalul Ferigo vine la Constanta cu le-giunile ardelene pentru Ucraina. Italienii ar mai da in acestscop 100.000 de prizonieri rusi.

*

Grecii iau Tracia si cer Smirna, Brusa si Trapezuntul.

13 Febraur.

Anarhie la Graz, Munchen, Nurnberg, Augsburg.

*

Cristodorescu vine din Ardeal. Americanii aratä a com-pätimi pe Unguri si a li da sperante.

164 N. IORGA

Nu se confirrna banuiala ca Gheorghe Pop a fost ucis.

14 Februar.

In Ardeal, Ungurii, raspin5i de la Tigani, au ocupatZalau.

*

Ora 5u1 e plin de frumoasele uniforme ale Legiunii ro-mane5ti din Italia.

*

Lupte pe tot Cri 5u1 Alb. Armata regulata a Ungarieinoua prada depozitele de hrana. Gärzile ardelene5ti suntsilite a se retrage. La Sibiiiu, colonelul francez Trousson afost asediat de dureroasele manifestatii ale unei multimiimense, in mijlocul careia se gasiau pribegii tinuturilor in-vadate.

Se anunta ca am reluat Zalaul 5i urmarim pe duman.Fata de atacul unor trupe regulate nu exista linie de de-marcatie.

15 Februar.

La Cardinalul de Westminster, Bourne, care, cetind carteamea despre relatiile anglo-romane, a dorit sa ma vada. Ilcercetez la Palat, la 6 5i jumatate.

0 figura foarte simpatica de om fundamental bun, cuo rectitudine in figura 5i vorba pe care inaltul Cler cato-lic de sange latin nu o are totdeauna.

Spelt' tot binele pentru noi. Ii arat ce am suferit 51

continuam a suferi, cu satele flamande, cu lipsa de grailde sat/lariat. Se da grau Belgiei, care nu-1 va putea resti-tui, 51 nu noua, cari inzecit 1-1 putem da inapoi. Cardinalul

MEMORLI 165

recunoage ca nu ni s'a dat nimic; da vina pe inecarile decatre submarine, care fac sa nu fie vase la indemana.

Adaug povestirea ororilor savar§ite de Unguri: cele dela Siria par a-1 impresiona. Ii arat cum Francezii in-gaduie pregatirile contra noastra, colonelul Vyx nefiind su-pus generalului Berthelot. El deplange incetenirea lucrarilorConferintei i o atribuie oboselii care a atins pe toti oa-menii de Stat ai Intelegerii: Lloyd George e cel mai vioiu,dar §i el e obosit de razboiu.

Ii arat cat de moderate sunt cererile noastre, cari amrenuntat la hotarele naturale pentru a nu cuprinde in taranoastra de mane prea multe elemente straine. Cardinalulface o paralela intre Balcanici, radicali in pretentiile lor,§i intre Irlandezi. El e fiul unui bun Englez i al unei buneIrlandeze. Dar deplora lipsa de masura a unor oameni cari

cu episcopi cu tot cer toate §i toate de-odata. Inainte dehome-rule guvernul liberal li facuse largi concesii: ei le-aurefuzat. Acuma toata lumea in Anglia e pentru home-rule;ei cer independenta, separatia. Dar n'au conditiile economiceale unei vieti proprii, i despartirea unor finante atat deintim amestecate cu finantele Angliei e imposibila. Pacatca. in asemenea momente poporul irlandez a pierdut §i. pe unom de modestia unui Redmond....

La noi cumpatarea e o motenire latina.

*

Regina a plecat astazi, la trei, cu toate princesele.

*

0 deputatie macedoneana pleaca la Paris.

166 N. IORGA

Parastas la Mitropolie pentru Pop de Base§ti.Sprig seara, revine gerul.

18 Februar.

Racovschi a proclamat intrarea Ucrainei in Federatia ru-seasca bol§evica.

19 Februar.

De la Paris vestea ca nu s'a ajuns la niciun rezultat inComisiunea noastra.

*

Berechet ma asigura ca bandele din Nordul Basarabieierau pregatite de proprietarii man, in frunte cu Krupenski,Fare e acum la Odesa. Era vorba sa se proclame un Direc-toriu i sa se revie la Rusia.

*

Foile din Odesa publica o scrisoare deschisa a lui Pu-righevici catre Regele nostru, caruia i se spune CA nicio-data cuvantul e repetat de trei ori , Rusia, revenitala unitate i la putere, nu va ceda micii Romanii, aliatnecredincios (!), granarul basarabean.

20 Februar.

Un comunicat oficial ardelean arata ca linia de demar-catie va fi trecuta pana la Careii Mari, Satmar, Orade §iArad.

Se pare insa ca Mt ocuparea orgelor.In aceste ora§e se prepara razboiul. Centrul pregatirilor

e Aradul. Romanur a fost oprit. Garda nationala dezar-math'. Nici vorba romaneascl nu se mai permite pe strazi.Redactorul Clopotel, care a venit de acolo, spune Ca la So-

MEMORII 167

borsin e o divizie si ar mai fi Inca alte trei organizateca armata regulata.

Sunt pana acum sasezeci de omoruri verificate. Se iabielsugul, Inca pastrat, al teranilor.

*

Asentul comercial ardelean Mocanu arata ca la Sobor-sin Secuii insultau opinca puturoasa". La Pesta niste tri-mesi bucovineni au fost batjocuriti si amenintati cu bataia.

El vine din 'raga, unde sunt mari simpatii pentru Ro-mani. E curios cä le manifesta si profesorul Kadlec, carein August. syria la Deutsche Literaturzeitung", citand ped-rul Fis,tr §i pe Miletici ca sa tagaduiasca si el conti-nuitatea elementului romanesc dincoace de Dunäre.

*

La generalul Berthelot.Si el stie ce e in Ardeal. Au fost si acte de autodafe.

Des Ogres, cum poporul isi mai aminteste de Bulgari,Bougres. De altfel e in folosul nostru. Dar trebuie sa neferim de exagerari. Cand s'a anuntat detinerea d-rului Er-delg la Pesta, el era la Bucuresti. Aceasta face rail.

Intrebat de ordinul de inaintare, nu-1 cunoaste inca.In Ucraina nu se va interveni. Eu rill fac aventuri." In

War cer Rusii sa li se refaca tara. SA si-o refaca sin-guri, daca pot! Daca nu...., Europa va trage numai o liniede aparare. Un cordon sanitar? Da, un cordonsanitar.

De fapt Francezii au prins la Odesa pe Bujor, tovarasullui Racovschi. Numai sä nu-I scapam ca pe Racovschi!

Vorbindu-i de intentia de ofensiva a acestuia din urma,

168 N. IORGA

Berthelot nu crede ca ar avea mijloace. Romanii n'au trecutNistrul; inaintarea franceza e o fabula; nu sunt nici for-tele necesare.

Francezii n'au intentia de a se face jandarmii perpe-tui ai Europei. De si Conferinta zaboveste, ea isi va faceopera. Si atunci, intr'un an, armatele franceze vor mergeacasa.

Acolo e destul de lucru cu Germanii: Generalul se va re-trage si se va stradui sa propage sfanta ura contra lor.

Si e mult de lucru... Sunt trei ani a rattraper". Aici Ia.

noi, nici tara nu ni vom putea-o hrani doi ani. In zadar semagulia omenirea ca a scapat de greutate. Nu e Inca vremeasa respiram.

Berthelot e pentru izolarea celor ce au avut relatii cuNemtii. Tagaduieste ca ar fi spus un cuvant macar de a-probare lui Tzigara, care isi expunea cazul cum avea in-teres sa o face. N'ar voi sa vie nici la Academie. Poatepeste doi ani, daca unii din vinovati ar face cine stie cefapta de ispasire.

Ofiterii prezenti se arata impresionati de indaratnicapropaganda bulgara. S'a adus episcopul de Londra ca savada cum sufar Bulgarii, si I-au coplesit de brosuri. Sevorbeste de Stere, caruia, caritabil, fostii lui partizani po-litici ii fac drum, cu concediu, in Elvetia. TO se mill ca.Regele a consimfit sa-1 decoreze si sa apara in balcon cu el.

Ofiterii doresc o .expozitie, o biblioteca pentru ei si ailor. E vorba chiar sa le organizam, in cel mai scurt termen.Ei cer si conferinfi despre Romania si Romani.

Berthelot povesteste lucruri din Ardeal, unde i s'au facutatatea daruri incat a spus ca i se organizeaza o casni-cie". La Brasov Ungurii cereau sa arboreze steagul lor.Dar am incheiat oare pacea?". Parra atunci, e un steagdusman! Ei pretindeau nepartenire: Intre cei earl au san-

MEMORII 169

gerat pentru noi 5i cei cari ne-au atacat cu du5maniinostri?". I se amintiau serviciile aduse de Unguri civiliza-tiei cre5tine. Da, cu Romanii, cu Sarbii. Dati-mi voieca eu sa-mi amintesc de ultimii patru ani.

La Arad Francezii arata dezorientati. Au intrebat peRomani care li e cetatenia. Ei au aratat decretul-lege deunire. Noul general venit acuma spune ca nu se amesteca inafaceri interne".

Sarbii au plecat dintr'o parte a Banatului. In alta insaraman. Li s'ar fi dat o parte din Torontal, iar alta Ungurilor.Se poarta acum insa mai omenos. Romanii scot o foaie laTimipara.

21 Februar.

Se promite grabirea pacii.a

Berthelot spunea ieri ca I-a indispus alegerea la Jo-ckey Club a lui Marghiloman 5i ca nu va mai pune piciorulacolo. Inca de la inceput a fost de parere ca arhiepiscopulcatolic Netzhamrner este in primul rand al indezirabililor.

22 Februar.

Organizez cu capitanul Berthelot, nepotul generalului,expozitia 5i conferintele.

*

Banca Nationala nu vrea sa-5i inmulteasca hartiile. Di-rectorii ei (Cioran) prezic falimentul Statului, imprumutulmergand foarte greu. E vorba sa se emita .bonuri.

Greutati se ivesc cu privire la ocuparea noului teritoriuin Vest. Intre Franchet 5i Berthelot este o rivalitate care

170 N. IORGA

se sparge in capul nostru. Ni se cere sa fim introdu§i"de ofiteri francezi. S'au facut noi interventii pentru a sesimplifica i grabi lucrul.

Capitanul Nicholas Roosevelt, nepot de frate al fostu-lui pre5edinte american, insarcinat cu adunarea de giridespre noi,. ma cerceteaza la Academie. Se informeaza a-supra trecutului nostru in Ardeal. II expun. El lamurege caacolo profesorul Coolidge, la misiunea caruia e adaus, aintrebat mai mult pe Unguri, punctul de vedere roma-nesc fund cunoscut. Aristocratia i functionarii sunt pen-tru vechea stare de lucruri, altii cer autonomia; sunt

de aceia cari vor, de i Unguri, trecerea la Romania.Despre broprile de propaganda romane§ti: el le'recunoageca exagerate §i indiscrete.

Ii dau cartile necesare pentru a lumina punctul nostrude vedere.

Roosevelt ma pofte§te in America, unde ma asigura dea bung primire.

23 Februar.

Procesul ziari§tilor tradatori. Vin cu femei, bine nutriti,obraznici. Vorbesc de banii luati de la Iliescu-Turtucaia",fac elogiul lui Stere, prezinta Gazeta Bucure§tilor" ca oopera nationala.

Denize vine la mine. Regele e foarte afectat de vesteadespre moartea fratelui sau Carol, care, de fapt, incetasedin viata mai de mult. blest frate i-a scris la timpul sauca, oricat 1-ar durea ca German de hotararea luata de el

si

MEMORII 171

ca Rege, o intelege, un Suveran Hind dator a servi i-dealul poporului sAu. Si fiul lui a scris o iubitoare scrisoareReginei.

a

Plecand, Roosevelt imi scrie cA prin cArtile date s'aprocurat o informatie pretioasA misiunii americane, Mean-clu-i un mare serviciu prin aceia cd i se permite a apreciadreptele aspiratii ale Romaniei din punctele ei de vedere.Romania a avut totdeauna simpatia si admiratia Americei siAmerica-i doreste sA-si realizeze aspiratiile nationale".

24 Februar.

Vizita unui cApitan american, care se plange cA se furAla unele autoritAti in legAturd cu aprovizionarea: ni se vatrimete numai fAinii.

St. C. Pop aduce vestea cA, la Vascdu, populatia impotri-vindu-se soldatilor unguri din armata regulata, veniti sAla restul de hranA si sa. fure vitele, s'au ucis vre-o cinci-zeci de oameni.

El imi aratA o comunicatie a lui Berthelot cA Franchetd'Espereg nu permite, panA la momentul pe care-I vacrede util", inaintarea Romani lor.

Pop face un energic protest la ministrii de aici ai Intele-gerii, cerand ca intr'o conferintd a lor sA se ia mAsurile deinterventie la Paris. Ar dori si un comandament militar maiapropiat.

Rugat sd traducA in frantuzeste, imblanzesc termenii, carisunt prea tari.

Pop are milA de Slavici. AratA ce era la inceput in lir-deal curentul nou. Isi aminteste de fiica lui botezatd in chi-

172 N. IORGA

lia temnitei ordinare. Ar vrea sa-1 scape. It recomand gra-tierea dupä condamnare.

25 Februar.

Acum cdtva timp, spune Pop, Vyx ar fi anuntat Ungurilorcä, dacä Romanii trec linia de demarcatie, ei bine, sa tragti!

26 Februar.

E vorba de o manifestatie a Ligii Culturale contra oro-rilor de peste munti. Exista temerea unui atac general contranoastra cu prilejul serbärii libertfitii maghiare, care se a-propie.

Fiica mea imi scrie de la Brad (sotul ei e la Baia-de-Cri§) ca acolo se simuleazii de Unguri supunere i amabili-tate, dar toti sunt ingrijorati. Ungurii ar avea patru regi-mente organizate; noi putea opune opt. A venit unmaior francez in cercetare, §i 1-au incarcat cu daruri; seageaptä §i o cercetare engleza.

Intalnesc pe stradà pe Stere, descompus, pe preotul Gi-bescu i alte mutre sinistre.

27 Februar.

Dimineata" publich o scrisoare din Pata cu cele maigrave giri despre pregâtirea militarä a Ungariei pentru unaclevhrat räzboiu contra noasträ: ar dispune de !Andla 150.000 de soldati de cea mai bung calitate §i de mu-nitii infinite.

Din Ardeal vine Caius Brediceanu pentru a lua intelegerecu privire la teatrul romiinesc de acolo. Aka gandesc fard

MEMORII 173

voie la toate primejdiile ce ameninta Inca acest Ardeal carese crede a$a de asigurat.

28 lanuar.

Un ploton de soldati din armata regulata a Ungarieiaresteaza $i duce pe jos intre baionete, calm o destinatienecunoscuta, pe mama septuagenara, pe sora si vara luiluliu Maniu.

*

Vaitoianu pleaca la Paris pentru a semnala turbaciuneaungureasca.

Genera lul Pathé a sosit la Bucuregi.

1-hz Mart.

Tanarul Caba vine din Salagiu. Vesti rele. Ungurii a-tad] necontenit (Universul" merge a$a de departe, incatvorbege de bombardarea Clujului din aeroplane).

Soldatii lor arata mai bine de cat cei din tara.Cu toata indignarea i-am interzis sa critice pe bietul

nostru teran purtat pe toate fronturile. I-am amintit ea in1914 Ardealul n'a facut revolutie. Ca la 1916 n'am fostintampinati cu o ridicare generala. Ca in 1918 nu s'au o-prit talharii germani cad duceau prada hranei noastre. Caacei cad vin azi se ni dea lectii, mai bine sa ia pu$cala hotar. Sa ie$im cu batul? Da, cu batul. In 1916pugile noastre nu bateau OM la dusman. Cu batul, nepre-gatiti, am venit, nu pentru o cucerire, cad atunci ne-am fipregatit, ci pentru indeplinirea unei indatoriri morale. De-cat se se planga, mai bine ar merge cu bomba spre uzi-nele unguresti, cu revolverul spre $efii asasinilor.

Duna ce iese din odaie, Cabs spune generalului Petala

174 N. IORGA

ca la Zalau am lAsat pe Unguri sä suie tunurile pe- pozitii,CA s'au prins cinci ofiteri §i. 150 de soldati. Colonelul nu §i-afAcut datoria.

Si in Basarabia a trebuit sä se ia mAsurile cele mai aspreca sa se ocupe odata Hotinul,

Petala semnaleazd primejdia din Bucovina din cauza cer-telor personale. Nemtii ar avea instructii de la Viena contraunirii romane§ti. Ar putea sa aibA victoria in alegeri. Dinpartea lui, Nistor imi spune Ca generalul face politica laCernauti, unde ar vrea sd fie guvernator.

*

Ungurii de aici primesc scrisori de la ai lor ca vomfi dati afará de Francezi chiar... Spionii furnick §i insultala adresa noastrA o striga tare.

3 Mart.

Generalul Berthelot viziteala expozitia de la LigA. Th-xeaza de exagerdri §tiri ca aceia ca aeroplane ungure§ti arfi aruncat bombe in Ardeal.

4 -Mart.

Ve§ti de la ai miei din Ardeal. La Baia-de-Cri§ Vanato-rii au in fata pe Ungurii de la HAlmagiu, cari n'au cura-giul sa trimeatä mdcar patrule. E un intreg regiment. Sol-dati i ofiteri beau i pradd toatd ziva. S'au prins doi Sa§i,cari au fost impuFati. Sunt, din nenorocire, §i Romani.Plata e de o sutA §aizeci de coroane pe zi. Au doua tu-nuri de pozitie.

Altii yeniti de pe acolo vorbesc de §ase divizii.

*

175

Piing si in cercurile care ar trebui sä fie bine infor-mate se vorbeste de astfel de monstruozitati ca putintaunei ocupatii bolsevice la noi. Cocoane speriate vAd cu ochiiapropiata retragere a Francezilor inaintea ostilor lui Ra-covschi. Nistor spune numai ch in adevAr bolsevicii suntla Nistru, foarte multi, cu intentia de a ataca, dar se pottrimete i trupe din Ardeal. Amiralul englez care comandAvasele de pe Dundre a amenintat pe Unguri cA, la inthiamiscare, Ii trimite o bombA in plin Parlament.

Ziva revolutiei unguresti" pare sä fi trecut Iinitit intot Ardealul, cu toate prezicerile sinistre care se faceau dintoate pArtile,

5 Mart.

Expozitia de la Ligd e vizitatd de D. Harbert Ward, carea servit in rAzboiu la Crucea Rosie i e trimes aid ca sävadh suferintele i lipsurile noastre.

6 -Mart.

Vizita unui domn Taylor, care spune cA linia de Vesta noii Rom Anil a fost mutatà la Paris dincolo de CareiiMari si cA in privinta Banatului nu s'a luat inch hotArdrea.

Generalul Anghelescu vine din Basarabia, uncle comanclAtrupele. Francezii sunt bolsevizati"; ofiteril fac asupra tumidrusesti o impresie mai slaba decht ai nostri. La Bender siChisinau soldati francezi beti au atacat pe ofiterii nostri

sunt dati in judecatA.

MEMORII

«

*

si

176 N. IORGA

Primejdia la Nistru vine din grozava Rosa de care su-fere Ucraina, unde nu s'au facut sarnanaturi. E o nouaimpingere flamandä de barbari. Problema hartiei-monedee insolubilä.

Ar fi nevoie, ca guvernator, de un om energic, dar nuprea sunt. Generalul pare influenfat de Gore §i de socie-tatea ruseasca", internationala.

7

Mi se arata o telegrama desperata a femeilor romane dedincolo, ingrijate de salbataciile maghiare. Ele ar vrea ointrunire publica.

Arat ce triviale au ajuns aceste manifestari §i cat deputin pot influenta pe du§man. Se accepta ideia mea de ase face o intrunire organizata numai de Societatea Orto-doxa a Femeilor Romane, de a se invita straini, ofiteri

diplomati, §i de a se cell in frantuze§te un memoriu re-dactat de femeile de dincolo.

9-10 Mart.

Vad intãia oara casa noastra din Valeni, pradatabatjocurita de arrnata de ocupatie.

La Sibiiu se tine Congresul bisericesc.

11-Mart.

Karolyi se face a abdica pentru ca sa nu prezidezela sf4ierea §i predarea Ungariei. Trece puterea unui Garbay,

Main.

si

si

/11E11ORII 177

socialist, care face apel la bolsevicii din Rusia. Se gatesteun atac reunit, si contra noastra. Fostii prizonieri unguridin Rusia ar veni pe la Tarnopol. Zece divizii ar sta gatgimpotriva noastra.

Cenzura suprima aceste stiri.Nistor imi spune ca Prezan, elementul de incredere si

energie, de si face rezerve pentru cazul cand am fi atacati pedoua fronturi, promite a da peste cap" pe dusman. Arenumai 130.000 de oameni, dar cu un spirit foarte bun.Se cer mantale si incaltaminte. Francezii au ocupat Ara-dul si par gata sa colaboreze.

Odesa va fi pasted, dad' bolsevicii nu cuteaza sa deao lovitura, inaintea careia se crede ca s'ar retrage sol-datul francez, care nu mai vrea sa lupte. Se asteptau clouddivizii grecesti. Franchet d'Esperey a mers acolo in cer-cetare.

*

Ilie Barbulescu, care si-a cerut iertare inaintea Con-siliului profesoral din Iasi, e scos din clecanat cu decretregal.

12 Mart.

Vine Madge de la Societatea anglo-romana. Vrea sa-fad si aici un comitet. A fost la Rege, retinut de mai multeori la masa. Cunoaste si apreciaza pe Regina, pe care avazut-o si la Paris. Lauda inteligenta lui Take Ionescu,care 1-a facut simpatic in Anglia si in America, dar re-cunoaste ca n'are curajul de a iesi din . datina orientalä"a Terii (adaug Ca nici aceia de a ataca marile probleme). I-afacut o oarecare impresie Averescu. Ar dori sa poata reco-manda Angliei o democratie romaneasca adevArata. Vrea saVan 12

178 N. IORGA

stie de unde astepttim indreptarea, daca avem increderein Ardeleni, daca se poate sä iasti ceva bun din Consti-tuantd. Se intereseazti si de socialisti (a väzut si pe TomaDragu). Si intreabä despre elernentele bolsevice care arfi la noi.

*

Mi se spune ca Ungurii ar fi arestat Misiunile aliate.

*

In Egipt e de fapt revolutie. Aeroplane le engleze mi-traliazä pe räsculati. Comunicatia postalä cu Alexandria seface numai pe cale aerianä.

13 Mart.

Soseste schimbul de telegrame intre Garbay si Lenin;acesta e salutat de Unguri ca seful revolutionarismului in-ternational". Se pare ca Misiunile aliate vor putea pleca.

*

Preotul Mota imi verbeste de ce poate sä fie Consti-tuanta. Odatä ce s'au acordat nouàzeci de reprezentantiBasarabiei, Ardealul va trebui sti aiba clouli sute. Din einici cincizeci nu vor fi pentru vechiul regim si macar 0suta din cei doufi sute ai Regatului vor avea curajul sá sedeclare si sa lucreze impreuna cu inoitorii. Astfel s'ar pu-tea face mult.

*

Apare cartea in care aparam drepturile romänesti. a-supra Dobrogii.

*

MEMORII 179

Crisan, primul curier ardelean, vine din Paris: revolu-tia din Ungaria a fost provocata de comunicarea lui Vgx calinia de demarcatie nationala mutata e o linie politica, de-finitiva.

Polonii iar cer sa intram in Galitia Rasariteana.

14-15 Mart.

Radiogramele germane spun ca cloud corpuri de armataromanesti au intrat in Galitia Orientala, mergand spre Lem-berg, dar ca elementele revolutionare din Ucraina ar avealegaturi cu cele din Basarabia.

Nistor ma asigurA ca VAitoianu a adus vesti bune de laParis, ca nimic ingrijitor nu s'a produs.

La Statul-major se stie ca bolsevicii s'au oprit la Ulm.

*

Conduc la expozitia Ligti pe de Flers, care pleaca incateva zil la Paris. Ar vrea sa organizeze acolo o expozitiea tinerei arte romanesti, pe care o pretuieste foarte mult.E ingrijorat de efectele reformei agrare: cutare ofiter fran-cez care a luat pe o Romanca si voia sa se aseze aicila mosia ei, o pierde total.

*

Ar fi venit si Saint-Aulaire, cu doamna, si generalulIliescu.

Si de Flers e indignat de cati Romani vor se piece laParis. Cei de jos mor de foame, cei de sus fug: Cui iiramane tara?", zic eu. Vor fi Francezi cari se vor intoarce."

*

180 N. IORGA

Atitudinea Germaniei Nä de Intelegere devine tot maiobraznica.

17 Mart.

Poftit sa tin o conferinta la un ceaiu artistic" pentrustudentii din Braila, la Otel Boulevard, imi e imposibil savorbesc in acest mediu 5i inaintea acestui public.

*

St. C. Pop imi spune 0' ve5tile sunt bune: ii vom bate".Dar amiralul englez, atacat cu tunurile i s'a ranit gray unofiter , s'a retras, fugind. Se organizeaza o expeditie depedeapsä.

18 Mart.

Procopovici vine de la Cernauti. E contra cererilor 5co-lare exagerate ale Nerntilor, can totu5i se vor da pebrazda. E mai ales contra promisiunilor date de Flondor.Guvernarea acestuia ii pare imposibila.

Imi spune ca o misiune utrainiana se afla aici, 5i

pentru revendicatii nationalel Zadic o refuzase odata pentruCa nu avea Milli. Acuma ea a revenit cu dansele.

*

Mangin va comanda armata din Romania 5i Ucraina I-liescu, care, de o bucata de vreme, afirma ca razboiul I-afacut el, impreuna cu Regele 5i cu amicul sari" Bra-tianu, pretinde ea in sfar5it" se urmeaza planurile lui.

MEMORII 181

19 Mart.

Intalnesc pe St. C. Pop. E multamit de rezultatul re-crutarilor. Pe alocurea populatia ungureasca i evreiascaplead. Pe linia de demarcatie trupele ungare se retrag.

*

Denize imi spune ca princesa Elisabeta, care n'a mers inAnglia, se va a5eza la Cannes, la duceso de Vend time,pentru sanatatea ei.

Regele scotocete prin biblioteca inainta5u1ui sail, §i, cume un pasionat bibliofil, i5i afla multamirea acolo.

*

Mi se cere de la Directia colilor militare programulpentru aducerea la Targovi* a capului lui Mihai Vi-teazul.

20 Mart.

Radu Sbiera se arata ingrijorat de intentia Ardelenilorde a nu impune celorlalte natii conlocuitoare nici macarun curs de limba romaneasca. In Bucovina el consult§ satelerutenizatilor, care, aducandu-§i aminte ce au fost bunicii lor,reclama singure §coala romaneasca.

Ii pare foarte rau de desbinarile care s'au produs intreai lui din Bucovina 5i doreVe o incercaie de arbitraj. Credepe Flondor necesar, macar un timp, ca prestigiu, dar nu§i pe auxiliarii1ui, impopulari i comprom4i.

*

182 N. IORGA

I s'a dat lui de Flers un banchet strict oficial.

*

Situatia la hotare pare sä se consolideze. Sfatul Terii"aduce veste ca Odesa a fost degajata, i cu concursul tru-pelor noastre, al caror avant e descris de Ru§i ca ire-zistibil. Pet1iuri0ii au spanzurat pe colonelul care Meuseinvazia in Basarabia.

21 Mart.

Crucea Roie americana incalta studentimea §i acopere de.claruri pe cei lipsiti.

22 Mart.

Penibile scene la Academie in legatura cu serbarea ju-bileului, la care ar fi sit' invitarn §i pe Regele, a§a de grayofensat cand cu unirea Basarabiei, Antipa incearca a se.apara, invocand §i scrisori de la Vintila Bratianu, care-irecomanda averea, familia sa; adauga Ca a facut bine: asalvat flota comerciala, a adus liberarea a 40.000 de terani,a crutat restul de hrana pentru populatie.

Obiectez ca, orke serviciu s'ar fi adus, e prea scumpplata cu pretul demnitatii proprii §i al demnitatii natio--nale §i ca delegatia unui Suveran inceteaza odata cu pro-pria lui suveranitate, cu atat mai putin se poate trans-mite. Mi se obiecteaza §i. codul international al lui Bluntschli.Citez cazul unui Vermeulen, care n'a vrut §tiri despre mamalui prin canalul german.

Nistor dore0e un mijloc de a se trece peste trecut. Pre-_Ant o formula de sanctiune, prin care Academia, in fataunitätii nationale, in ajunul jubileului, reintregita cu aceia cadzu fost opriti prin ocupatia straina de a lua parte la lucra-

MEMORII 183

rile ei, infiereaza pe cei cari au avut legaturi cu dusmanul,fie ei in afara de Academie sau inauntrul ei, i reia misiuneael esentiala: de interpretare nationala a stiintii".

Se incearca o amanare, o ultima impotrivire. Fac doarconcesia unei indulciri, vorbind de acei cari, oriunde ar fi",au avut asemenea legaturi. Antipa declara ca nu se simteatins i voteaza pentru. Se cere numai a se spune ca lega-turile sunt de solidaritate" i ca votul e unanim. Incu-let doreste a se vorbi explicit de unirea nationala. Se ad-mite asa.

Ion Bogdan, care e greu bolnav de o board misterioasa,arata asupra cui cad toate greselile facute de Academie.

Babes, pus in amid de Densusianu pentru publicarea innemteste a Buletinului tiintific, pretinde cd inainte de toateera necesitatea de a lua data pentru descoperirile lui si se

naiv, ca Aliatii II poftesc la toate mesele bor.In cursul discutiei, Mehedint-i a spus di au fost tratati de

Nemti ca niste paria, ca niste negri, ca. un locotenent ger-man a luat de guler pe un ministru i I-a zvarlit afar&cu Marsch hinaus" .....

23 Mart.

Flondor e ireconciliabil. Pune pe Nistor alaturi de cei-1alti tineri neexperimentati, nuli politiceste, incapabili de aguverna cateva saptamani, in legatura cu uneltirile liberate,in special ale hii Constantinescu. E atata pasiune, incatorke incercare a unei impacari e zadarnica.

Refuza i ideia unui concediu de sanatate, unei calatoriila Paris pentru a vorbi lui Bratianu, pe care stie ad-versar in tendinta lui de a aservi Bucovina. Isi va prezintademisia Regelui ca o necesitate de constiinta i e convinsea nu se poate sä i se refuze. In zadar ii ardt ca Regele

si-1

184 N. IORGA

nu poate sä ia o hotdrare fard a consulta pe seful Gu-vernului.

Dupd retragere, spune el, are un singur gand: non no-cere, dar altii o vor face. Va fi luptd; se va crea un frontintern. Acolo terdnimea, intetitä, de si el e, din punct devedere national, pentru improprietdrirea ei cea mai com-plectd, se poate rdscula. Strdinii au incredere numai in el.

Armata se poartä räu. El a acoperit-o pânä acum, mus--trând personal, crud, pe vinovati. Criticile lui, severe, atingsi pe generalul Zadic.

24 Mart.

Stiri rele din Rusia: Francezii, 1000, cu 10.000 de Grecisi ceva voluntari rusi, au evacuat Odesa, tindnd lagdrul bol-§evic supt tunuri.

*

Cu Ramon de Bastera, insdrcinatul de afaceri al Spaniei,la Pantelhnon si Cernica. El spune: cum ctitorii tin pepalme mAndstirea, asa e in man a zece oameni aceastalard".

*

Francezii sunt aid tot rnai nedisciplinati. Trei din ei

voiau sd ieie pentru o femeie stricatä un automobil parti-cular. StäpAnul si 1-a apärat cu briceagul in man& rdnindpe unul dintre betivi.

25 Mart.

Demonstratia ferneilor romdne, cu deputatie din Ardeal,contra atrocitätilor unguresti. D-na Barseanu citeste timidcuviintul de deschidere. Se ceteste apoi memoriul. Intrunirea-degenereazd in discursuri demagogice. Se striga si Trdiascd

MEMORII 185

generalul Averescu". In loje toti nemtofilii. Se trimete-o telegrama Reginei.

*

Nistor ma asigura cä el poate guverna sprijinindu-se peteranul roman. Flondor nu e Bucovina; trecutul lui e exage-rat; prezentul nul. Nu poate lucra cu nimeni. A pus pre-fecti pe niste tineri boieri cari nu stiu romaneste, ca fratiiGoian. Negligeaza pe functionarii capabili ai fostului gu-vern vienez ori nu li creiaza situatii stabile. El, Nistor, i-arintrebuinta, dandu-li garantiile necesare de permanenta.Strainii s'ar supune, si, de altfel, cum se poate ca un frontmilitar sa se creeze acolo, este suprema resursa a intre-buintarii unui general. Armata noastra in general se poartabine. Flondor ar fi fost insa, MO de Zadic, jignitor, chiarde la inceput.

26 Mart.

Doamnele din Ardeal trec pe la mine. Unii oameni depe acolo si-au pierdut sarita. Fiecare ministru are o gra-mada de secretari foarte diplomatici". Studenti cu cate15.000 lei pe luna. Barseanu a fost privit peste umar dedansii si lasat sa astepte la audienta lui St. C. Pop.

Mi se trimete de un negustor Jianu, din Pesta, un raportin acest sens. Nu avem legaturi cu Cehii si cu Iugoslavii.

Ne prezintam saracacios la Sibiiu, nu aducem in colabo-rare pe Sasi macar. Nu chemam forte reale de aiurea. Va-luta se inraieste zilnic. Germanii fabrica hartie gata stampi-lata... Dinarul are mai mare pret ca leul.

27 Mart,

Zvon, purtat in lumea bunä, ca orasul Cetatea-Alba a-fost luat de bolsevici.

186 N. IORGA

Stirile sigure ii aratä insA batuti la Arhanghelsc §i inLituania. In Galitia Orientalä soldatii lor trec la petliur4ti.

Mfinchenul s'a bol§evizat. Studentii au preluat Universi-tatea....

28 Mart.

Acelea§i tiri alarmate. Viitorul" acuzfi Conferinta pAciicä n'a luat deciziuni in chestiile mari.

29 Mart.

Ziarele desmint cA s'ar fi luat de bolevici BenderulCetatea-Albd. Apoi vine un loc tAiat de CenzurA.

Stiri din Budapesta aratA cA generalul Smuts, trimes deAnglia acolo, ar fi oferit mutarea liniei de demarcatierezervarea chestiei de fond! Ungurii ar fi ritspins cererile,pretinzänd §i mai mult: admiterea lor la negocieri care s'arpurta la Viena sau la Praga.

IntrebAnd pe Nistor, el asigurA cA Smuts, väzfind cu cineare a face, nici nu s'a coborät din vagon, mergand spreBe !grad.

La Academie, Babes cere formal scuze in afacerea Buleti-nului.

Dupä scrisoarea unui tatfar intrebuintat la negociatiile

si

ai

MEMORII 187

din Paris, singur Bratiamt ar fi fost activ i ar fi lucrat.cu inteligentä, dar serviciile cele mari le-ar fi facut Regina,care a cucerit tot Parisul.

30 Mart.

Alarmistii raspandesc zvonul cA s'ar fi evacuat Galatul.

Lapedatu imi scrie de la Paris ca razboiul n'a indreptatnimic. Piccolot, intors de la Paris, ma asigura cä i laFrancezi e aceiasi mizerie morala ca ultim rezultat.

31Mart.

La Scoala de infanterie juramantul noilor elevi, intrecari multi Ardeleni i chiar Sasi, cari nu stiu romaneste.

Printul Carol e de fata: Spune cä 1-au miscat la Blajspusele episcopului Radu, despre care St. C. Pop declara cas'a purtat bine in tot timpul rAzboiului. E vorba si deLucaci. Pop il apart A trezit la viata tinuturile unde traiestesi a fost totdeauna alaturea de dansii. Printul spune ca, inaudienta la dansul, Lucaci a izbucnit in acest strigat: iatafiul vulturului" i adauga: nu stiam unde sa ma ascund".

Se vorbeste de Intelegere. Pop e indignat. Intrarea tru-pelor noastre, cand a permis-o Franchet, a lost oprita deClemenceau. Acuma, cu impartirea femeilor, cu profanareabisericilor, asa-zisul bolsevism" domneste in Bihor. E ojale. Episcopal Radu a fost izgonit. Ciorogariu e in temnita,Inteligenta a fost deportata nu se stie unde. Granita e pa-

188 N. IORGA

zità asa Ca nu se poate strecura nimeni. Saint-Aulaire semultameste a spune: e absurd". Dar absurditatea" con-tinua.

*

La luarea juramantului, dimineata, Regele a vorbit foartefrumos elevilor.

*

La Galati, Grecii s'au instapanit ca la ei acasa, dupa ru-sinea de la Odesa.

Prinful Carol viziteaza expozitia franco-romana. De-jun la Buftea: Regele, deputatii francezi. Meunier si deKerguezec, Prezan cu d-na, Saint-Aulaire cu d-na. MinistrulFranciei vorbeste de Ucraina, de ce ne-ar putea lega dedansa, cu oarecare indoieli asupra duratei ei. Explica mi-siunea lui Smuts: Americanii ar fi luat o atitudine favora-bird Ungurilor, si Anglia ofera a stramuta discutia pe te-renul faptelor constatate. Era vorba sa vie si la noi, dars'a intors la Paris.

Inculet imi spune ca Diamandy s'a intors de la Paris,ca Americanii si Englezii si-au facut rosturile si se dezin-tereseaza de rest. Franta e foarte incurcata. Se asteapta Ca-(lerea lui Clemenceau.

Neoranduielile soldatilor francezi continua. Prada si a-taca femeile. Ajutorul colonelului de la automobile a avutsa poarte, cu soldatii lui, o, adevarata lupta contra bor.

MEMORII 189

15 April.

La Saint-Aulaire, dejun cu Anghelescu si Duca, cuMrazec, intors de la Paris.

In conversatie multi sunt de parere ca ideile de Liga aNatiunilor ale lui Wilson nu arata sinceritatea unui ideo-log, ci platforma electorala a unui politician.

Dupa amiaza excursie cu Meunier si Kerguezec la Sna-gov. Teranii stint induiosatori, in aratarea sentimentelorfata de Franta. So Oa agentului Pescariilor li-ar da oaspe-tilor j toata casa. Comandantului de marina care ne in-tovaraseste ii impune sa primeasca un splendid val de bo-rangic. Se striga Traiasca Franta" la plecare. C'est Apleurer", spune Kerguezec.

Cineva venit din Ardeal spune ca la Turda pentru vi-novatii politice au fost batuti i profesori, batrani profe-son de Liceu.... Din partea lor, acum cateva zile, Unguriiridicasera steagul lor pe Casa comunala.

16 April.

Audienta la Regele pentru a-i prezenta memoriul Fra-tei Moldovei intregite". Fagaduieste masuri pentru Iai

anunta apropiata descentralizare, foarte larga, pe care apus-o la cale.

In ce priveste lucrurile din Ardeal, vorbeste despre main-tarea, hotaratà azi, spre noua linie de demarcatie. A spus

*

*

§i

190 N. IORGA

lui Franchet d'Esperey ca o va face. Am observat toatecerintele loialitatii, dar este ceva mai presus deck loialita-tea: este grija propriei demnitati." Generalul n'a ripostat.La urma a observat numai: am vorbit ca doi soldati", dupace Regele spusese: Vous savez, je suis quelqu'un qui ne selaisse pas marcher sur les pieds".

(Nistor desminte ca Prezan ar fi declarat cum ca armatae insuficienta i nepregatita. Se obiectase in Consiliulde Coroana ca n'aveau bucatariile de campanie I El a cerutnumai divizii ardelene, i Vaitoianu i le-a promis.)

Regele, caruia li vorbesc de dorinta ce aveau Ardeleniide a fi pastrat in comanda inaintarii generalul /1/1.o§oiu,.

obiecteaza c e o chestie pur militara cum i-a spuslui St. C. Pop, ca Mosoiti e mai nou, ca. lui Mardarescuse cuvenia o comancla i ca a facut §coala la Averescu.Cristescu e complect sfarsit de §i nu e vinovat pentrudezorganizarea armatei, datorita lui Herjeu ; Grigorescu.e inutilizabil in starea de acum a sanatatii sale.

In ce prive§te demisia lui Flondor care da, i luiCocea, interview-uri explozive, relevand §i mica proportiede element romanesc in Bucovina , abia treizeci la suta,Regele ii socoate bolnav, de i nu atata Inc& sa se recu-noasca aceasta. Intre el 5i Mihai Cantacuzino e o intele-gere. Acesta e suparat pentru ca Regele i-a declarat cavrea, in aceasta epoca de socializare, ca petrolul sa teach'la Stat.

Regele va asista la serbarea Academiei §i, sfatuit insens, promite un dar de carti institutiei.

Crede ca intre sociali§ti cum a spus-o i minigrilorFluera i Jumanca trebuie facuta o alegere: unii din-tr'in§ii sunt foarte utili §i din punctul nostru de vedere.

Cazul de la Tun: la il va cerceta §i va da sanctiuni.

sii

MEMORII 191

Seara, la masd la Cotroceni, cu cei trei Francezi. Sevorbege, se g1ume0e, OM tärziu, Regele fiind foarte binedispus.

*

Pentru Basarabia i s'au dat lui Nistor toate asigurArile,din partea organelor militare, cu prilejul ducerii lui acolo.

17 April.

Intrunire, foarte putin cercetata, a studentilor la TeatrulNational. Nu oferA Regelui numai servicii de garnizoanA casä poatd pieta trupele, ti se roagtt sA fie trime0 ime--diat la unitätile lor.

Regele e foarte bucuros de oferta lor 0. are toatä incre-derea in opera inceputa.

*

Buletinul arata CA pentru a se cApAta linia Hodod-He-reclean-Igeri0e-Sobor0n, precum 0 o bogatii pradA (cinciobuziere, treizeci de mitraliere) am pierdut doi ofiteri 0 19soldati, pe lAngA opt ofiteri 0 86 soldati raniti, un ofiter i

zece soldati prizonieri.18 April.

De la Statul-major mi se spune di operatiile merg bine:s'au trecut defileurile 0 s'a ajuns in campie.

Un ofiler de la 9 VAnAtori, venit in misiune, aratA cA si-tuatia nu era de tinut; cel putin, data pe noua linie vor con-tinua atacurile bandelor, ele nu se vor mai face in daunaunui tinut românesc.

0 parte din trupe merge spre Arad, alta spre OradeaMare. Stitmarul a fost ocupat.

192 N. IORGA

Ofiterii dusmani fug. Soldatii fac razboiu de guerillas.Tot ce e prins e imediat executat).

*

Seicaru e angajat cu Cezar Petrescu pentru foaia luiFlondor. Ii sfatuiesc sa se fereasca de a ataca persoana o-nesta a lin Nistor. In contract cei doi ziaristi au prevazut ca.nu va fi nicio legatura cu oamenii cari au servit pe Austrieci.

21 April.

Af lu seara, cu carti din Paris (o, ridicula noastra pro-paganda...), o scrisoare a lui Lapedatu, maltratat si igno-rat de Misu, dar readus la suprafata de Bratianu, pentrucare profeseaza multa consideratie. Atribuie un mare rolla conferinta lui Tardieu, sfatuit de de Martonne. Seton-Watson informeaza pe Leeper; cel d'intaiu nu ni-ar dacat cerem. S'a decis la Comitetul special sa ni se recu-noasca Basarabia, Bucovina, minus un colt de munte ne-locuit, Ardealul pana dincolo de Arad, Oradea, Satmar siHust, jar, din Banat, Timisoara si Bazias, nu insa Pan-ciova cu Biserica Alba. Italia ar fi cu Ungurii contra noas-tra si cu noi contra Sarbilor.

22 April.

Colonelul Paulian, din Vanatori, a cazut luptand pe fron-tul de Vest. Buletinul vorbeste de prerderi serioase". Sun-tern acum la Oradea si la Hust, nu inca la Arad.

*

La Regina, care ma chiama pentru a vorbi de zilelepetrecute la Paris, unde i s'au facut onoruri, de sa ma im-bete", si la Londra.

MEMORII 193

Nu §tie de cine 0 de ce a fost dorita venirea ei laParis. Poate ca din cauza situatiei grele in care se gäsiaBratianu, care n'a 0iut sa-0 pastreze simpatii (Clemenceau aspus Reginei: nu-mi plac oamenii cari plang"). A pututvorbi liber: caci pe mine nu ma leaga niciun juramantcare Constitutie, 0, daca nu-i place cuiva ce spun, n'aredeck sa ma desavueze". N'a vrut sa se infati§eze ca re-prezintanta a unei teri nenorocite care cer§e0e ajutor: aspus-o lamurit ziari0i1or: eu nu sunt rucla saraca".

I-a servit practica ei in timpul razboiului. De aceia a 0iutcum se viziteaza mormintele. In convorbirile cu oameni poli-tici, s'a priceput sa deie ea insa0 tonul: a§a a facut cu di-vinizatul Wilson. Oamenii simt nevoia de a-0 crea simbole,eroi: until a fost regele Belgiei, alta acum Regina Romaniei.

In Anglia Regele, Regina arätau dorinta de a li se aratadrumul prin care iese din conventie pentru a se gäsi ade-várata §i larga popularitate.

24 April.

Petliuri0ii au luat Chievul. Buletinul bol§evic arata oretragere" de 70 de verste in Urali. Se pare ca 0 armatabokevica sufere de acea subitä desfacer9 de vointä, carea adus falimentul din 1918 al vechilor armate ruse0i.

Cenzura a suprimat ieri vestea ca la Viena bande auincercat sa deie foc cladirii Parlamentului.

*

Guvernul german, invitat a trimite delegati la Versaillespentru a iscali conditiile de pace, raspunde di intelege 0VoL II 13

194 N. IORGA

discutarea preliminariilor si cere sä i se lase libere comu-nicatiile telegrafice si telefonice.

25 April.

leri am vdzut pe van Norman, noul agent comercial alAmericei.

*

Ai nostri au intrat si in Dobritin: 2.000 de prizonieri.In Arad, pand acum nu. Nici nu stim ce este acolo. Gar-bay a anuntat insusi catastrofa, -si Cehii ar fi la un ceascu calea feratd de Budapesta.

26 April.

D-rul Anghelescu imi spune cd mergem la Budapesta,pentru a sparge cuibul bolsevic, pentru a lua locomotive sia ne face stäpani pe fabrica de arme. Cehii n'ar voi sa co-laboreze la aceasta. Iugoslavii nu se misca.

27 April.

Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografu-lui amator Mirza, infâtisdnd ultimele manifestatii natio-nale de acolo.

28 April.

Am luat Beches-Ciaba. Nu ni-am numärat 'Inca mortii,spune buletinul. Generalul Sachelarie a fost ränit, sespune, inteo recunoastere".

29 April.

Trupele noastre au intrat in. Muncaciu si in Gioma, cen-trul de chi ferate si de adunare a trupelor.

*

MEMORII 195

In Bucovina ziarul lui Flondor e agresiv i vädit conser-vator.

30 April.

IntArnpinäm rezistentd pe Canalul Hortobagg-Ciaba.

Nistrul a crescut asa de mare inat granita aceia pareasigurata. Totusi Ciugureanu se simte dator sà desmintä infoaia din Chisin'Au zvonul despre evacuarea Benderului.

La Liga Culturala se cauta" amânarea alegerii vice-pre-sedintelui si a congresului. Totul ca sa vie cei de la Paris".Se si strecoara bänuiala unei schimbäri a comitetului alesad-hoc. Se alege vice-presedinte I. GrAdisteanu, ceia ceface sa' revin ca secretar. Congresul se va tinea la 31 Maiu.

S'au gasit proclamatii bolsevice la soldati. Doi ofiterivin sa-mi matt sa-i ajut la redactarea unei foi de contra-propaganda.

1-iu Maiu.

Trist Intdiu Maiu de ploaie necontenità pentrucari, prin anunturi rosii, chemaserà pe membrii sindicatelorla serbarea de la Bordeiu, prececlatà de o intrunire care, in-gaduila inthiu la Bucuresti, fusese pe urm'a refuzata. De ladirectia Fabricii de chibrituri m chiamd sã vorbesc lucrä-torilor de acolo: Mai mult femei i copii; bärbatii de si-

socialitii

196 N. IORGA

gur la Bordeiu. Zgomot si totalA neatentie. Cand cetesccriticele vechiului scriitor Codru DrAgusanu contra pros-tier cui nu vrea sA invete, trezesc violente protestdri. Poe-zia popularti, plangerea ostasilor ardeleni, singura induio-seazA sufletele. Ili vine sä plangi", spune una din ascul-tätoare. Mai apoi unele chiar si plang.

*

S'a frant rezistenta bolsevicit de pe Canal. Se vor-beste de mad pierderi. La Clubul liberal Pherekyde a re-clarat cA drumul spre Budapesta e deschis, cA nu stie dadise vor vedea acolo si steagurile Aliatilor, dar al Romanieiva falfai.

2 71faiu.

Comunicatul anuntd o nouA invazie in Basarabia, la Jora-de-mijloc. In Apus ocupAm malul stang al Tisei.

*

La Academie se discutA dacA trebuie sa se MCA, dupavechea propunere a lui Densusianu, care doreste sd vor-beascd, o sedintd anume pentru reprezintanfii Aliatilor.

La sedinta asistA si Tiktin, abia venit din Berlin, cugrija panii.

3 Maiu.

Denize imi spune cA princesa MArioara se duce pentrustudii in Anglia. Sora ei rAmane in Franta.

4 Alaiu.

Propunerea dictatorului bolsevic, Khun Bela, in formade universal" si adresatA, in acelasi timp si Sarbilor siCehilor, e consideratA ca nulA si neavenitA.

MEAIOR II 197

5 Maiu.

Masa la Palat pentru Berthelot. Asista, dintre ministri,numai Pherekyde, St. C. Pop, Vaitoianu i Inculet, genera-lul Prezan i altii; dintre Francezi e numai Grazziani, ofigura energica.

Cuvantarea Regelui, calm Berthelot, e foarte frumoasa,si el o ceteste foarte bine, amintind cea d'intaiu ple-care, sperantele ramase, rasplatirea intrdrii triumfale dupavictoria Aliatilor. Spune ca pared Romania i generalulBerthelot nu se pot despärti i adauge ca. apa dulce" aDambovitei ii va aduce inapoi.

Dupa masa', Regele imi spune ca de Zece Maiu steagul ro-manesc va fãlfâi de-asupra clAdirii Parlamentului din Bu-dapesta, acesta fiind singurul mijloc de a invata minte peUnguri.

Regele crede ca Wilson, care e foarte sensibil la a-tentii, ar fi multamit daca 1-am proclama nbembru de o-noare al Academiei Romane. Crede cd ar trebui ca diplomasa o duca o comisiune, sã i-o duc eu. MA scuzez fata,de atatea greutati si indatoriri care ma retin aici.

Generalul Vaitoianu imi spune cum Flondor voia sa in-troduca in Statutul Bucovinei clauza ca ministrul de la Bu-curesti trebuie sa fie subordonat aceluia din Cernauti. Lacutare intrebare a lui Nistor i-a raspuns in telegrama des-chisa ea' opinia lui e indiferenta".

6 Maiu.

La Snagov, unde -satenii se plang ca n'au unelte de

198 N. IORGA

pescuit, se intinde o frumoasa holt a satului inaintea luiSt. C. Pop 0 Inculet, a lui Bastera. Lautarii zic i cantecevechi.

D-ra Pop spune ca garzile noastre trag in Ardeal contraautomobilelor fara tricolor. Steagul atat de mult oprit flu-tura pretutindeni.

Se rezolva in asta seara chestia ocuparii Aradului, undes'au refugiat 5.000 de bol§evici.

7 Maiu.

Conferinta lui Jarnik i Jarnik fiul la Ateneu. Foartebuna impresie. Batranul, §ugubat, se joaca u5or cu dificulta-tile lirnbii noastre; fiul, Vara accent, vorbe§te limbagiul omuluide 0iinta, dand pretioase gin despre relatiile ceho-ro-mane. Asista cei doi minitri ardeleni §i abia doi, treimembri ai Academiei, de 0 toti aveau datoria sa ascultepe un coleg.

Comunicatul spune cä s'a raspins langi Otace o bandade bolwvici ru0 i s'a exterminat" o banda de bolwviciunguri la Solnoc.

8 Maiu.

La Regina, sears. Poveste0e tineretea ei. Maritath la§aptesprezece ani, dupa voia Regelui Carol, care cautaprincesa cat mai inrudita cu Puterile marl. $i eu, nevino-vata, care credeam ca sunt aleasa pentru calitatile mele!Sapte ani am stat inchisa in tar& N'am mers la niciunul

*

*

*

15

MEMQRII 199

din verii miei, cad stdteau pe tronurile Angliei, Rusiei,Germaniei." In sfar§it, a mers cu Printul, la Londra, pen-tru incoronarea lui Eduard al VH-lea. Dar el se imbolna-veste, i incoronarea se amdnä. Regele Carol ii chiamdinapoi telegrafic: Oh, non, mon cher ami, cela non!" In-terventii la Regina Alexandra, care cere ca rudele ei sàrämdria. Putere mare, se acordd. Dar ce ochi pe urinalla intors!

Asa au trecut anii. Odatd, inainte de razboiu, ziceamRegelui, Regelui mieu", ca vor veni i zile bune pentrunoL Iar el: nu se poate. J'ai été trop écrasé". Si asa a fost.Eu, cu temperamentul mieu, am rezistat, ba 1-am si con-vertit in ultimii patru ani pe Regele Carol, si putin pe Re-gina Elisabeta.

Harnicd femeie: necontenit citind, lutindu-si scrisul dincdrti. Si-a creat un gen de literaturd: al Reginei. $i s'a cre-zut cA i al mieu e tot asa. Totusi e o deosebire. Ea s'aluat totdeauna in serios. Mie mi-a trebuit mult timp pentruaceasta. I-am i spus-o odata."

9 Maiu.

Ne-am oprit la Solnoc. Podul a fost aruncat in aier deUnguri. Am avut lupte acolo: o spune i comunicatul.

Franchet d'Espereg este aid.10 Maiu.

Splendida defilare de trupe. La serbarea Ligii, la Ate-neu. Cel mai ales public. I. Gradisteanu are, la inceput,fraze fericite. Regele, Regina, Printul sunt aplaudati fre-netic. De fata e Iuliu Maniu i minitrii ardeleni.

200 N. IORGA

Scriitorul Arghezi se cere gratiat §i arat Regelui, spriji-nind-o, rugaciunea lui.

11 Maiu.

Maniu, care pleaca deseara, vine la mine cu BontescuPopovici. Sunt 4a de amarat, Inc& Ii spun tot nacazul carema cople§e§te, in grelele mele imprejurari de traiu, in sta-rea mea de sanatate zguduita, in parásirea care ma incun-jura, in neputinta de a razbi cu ziarul. Pare impresionat.

Iara 5i ciocniri cu Ungurii, cari ataca la Tisa. In acela5itimp insa radiogramele spun ca inaintam peste rau, con-ditiile nefiind primite de Unguri, conform unui ordin dela 7 Maiu.

Denize imi spune din partea Regelui sa caut a impacape Bucovineni. AMA ce am facut, in a:Ian Poate arfolosi o intrunire publica, cu motiune, cu manifestatie laRegele, care ar rosti cateva cuvinte de concordie. Poatear ajunge la tinta o calatorie a Regelui. Deocamdata ceaanuntata pentru Joi s'a amanat.

Princesa Elisabeta a scris lui Denize o delicata scrisoarede glum& romaneasca i franceza, in care se infati§eazabuchinand pe cheiuri. D-rei Pam ii arata cum, dupa ce adorit sa mearga in strainatate, n'are acum alt dor decat sarevie in tara, de care nu-ii inchipuie cum s'ar putea desparti.

13 Maiu.

Un ziar francez, initiat in rosturile diplomatice, arata

si

a

a

*

MEMORII 201

ca inaintarea noastra a fost oprita de Franchet d'Espereg.Trupele noastre nu pot intra singure in Budapesta.

Barseanu a sosit pentru Academie. Spune ca am da luptepentru a lua, pe celalalt mal al Tisei, Solnocul.

Franchet, Saint-Aulaire, Auriti au fost la Galati.

v

0 misiune americana soseste cu marfuri.

*

Lapedatu a scris ieri, WA explicatie, ca alegerea demembru de onoare al Academiei a lui Wilson nu mai eoportuna. Regele ,care o admisese, cerand-o prin aclamatie,e instiintat de aceasta.

*

Stere a fost arestat in puterea unui vechiu mandat, acarui executare a cerut-o Duca, se spune. Unele ziare ii iauapararea pentru ca.... e intelectual.

*

E vorba de amnistierea gazetarilor, pentru cari se punmarl staruinte.

*

tSilviu Dragomir spune di unii Sasi se poarta prost,cä ofiterii lor agita, ca rezultatul acestor agitatii, in parte,e raid spirit din oastea ardeleana: dezertarile in massa, ne-ascultarea de ordine, destrabalarea.

202 N. IORGA

14 Maim

Sedinta jubilarA la Academie.Onciul vorbeste aproape douà ceasuri despre intemeie-

rea neamului romAnesc; Regele ii observA la urmA cA n'arfi crezut istoria RomAnilor asa de lungA. Iacob Negruzziaduce inainte imprejurAri de la 1867, lupta junimistä contraacelor cad voiau ortografia veche i limba latinizatA, ceia ce.nu se prea potrivqte la o serbare de unire cu Ardeienii.Adaug Ca, precum se rAde, azi, de divergintele de atunci,asa se va trece cAndva peste neintelegerile politice deastazi. Fac seinne de denebatie; presa murmurA. Atacdpe cei cad, o singurA date, au ofensat Academia (decAnd cu refuzul autorizatiei de banchet). Partea istorica. dinopera Academiei a fost total ignoratA.

Discursul lui Inculet a placut prin sobrietatea ca i prinadAncul lui inteles. Mai pupil al lui Nistor, poate prealung, al lui Barsan, rostit cu un glas prea slab.

Regele a fost admirabil, i ca frumuseta a formei, i cafel de rostire.

Publicul, foarte ales si intelegAtor.

VAitoianu spune cA luptele la Nistru sunt impuscAturi dintufe contra unui biet grAnicer, pAnA ce vine mitralieranoastrA.

$i f ata de Printul Carol redeschid, cu Nistor, chestiabucovineanA. Recomand printului sA meargd acolo. Se pare-cA o va face peste o sAptAmAnA Regele.

MEMORII 203

15 Maiu.

Nu se mai dau comunicate.

*

Noud conferinth a batrdnului Jarnik, la Ateneu, foartelazlie.

16 Maiu.

La Academie se face propunerea de a se comemorape Traian la o mie opt sate de ani de la moartea lui,_ba chiar de a se 4eza la Bucuregi copia coloanei lui. Nis-tor observä cu dreptate cd rAzboiul nu 1-a facut Traianca trebuie sä ne deprindem a privi inainte, nu tot in urma.Onciul vrea comemorarea lui Bdlcescu la o sutd de ani dupdnagerea lui. Discursul il va face Densusianu.

*

Cineva ma Idmurege ca ne-am oprit la Tisa, nepután-du-se organiza o expeditie a Aliatilor contra Budapestei.

*

Dr. Anton Ionescu imi spune cd la Jiiu, odata, ai notri,recapätãnd trei tunuri pierdute, le sArutau plangdnd: Tu-nul, tuni§orul nostrul".

17 Main.

Masa româneascA, cu läutari, la §coala de menaj Fili-pescu pentru Misiunea pedagogica francezä adusd de rec-torul Atanasiu, ca §i pentru Jarnik i fiul sat( Dupa toastullui Densusianu, Onciul a pomenit, cu siguranta §i verva,vremile de acum aproape patruzeci de ani, când a ascultatla Viena pe Jarnik, cApätdnd de la el §i mai multä iubire

si

264 N. IORGA

pentru limba noastra. Räspunsul lui Mario Rogues a fostde o uimitoare scänteiere, recunoscänd jertfa Romfiniei.136tranul Jarnik a vorbit si in limbs franceza, arätândturile sale de la Paris, si cu Gaston Paris, cu Paul Viol let.

Ciobanu a mult8mit lui Jarnik in numele Basarabenilor,afirmând cä Cehoslovacii sunt cei mai sirnpatici dintre po-poarele slave. Titeica a spus neted ca fost elev al Sco-lii Norma le din Paris cã nu mai suntem vechii Moldo-Valahi i cä intelegem legAtura culturalà cu Francezii cao colaborare. A avut curaj sä vorbeascä germanofilul Drago-mir Dimitrescu, care s'a räpezit si a pupat pe Francezul delânga dansul.

Se vorbia la masä de intentia ce am avea de a ocupaBanatul (si Torontalul), de a ne retrage de la Conferinta.

Se afirmä cã va fi o remaniere ministerialä, i cu Stelian.

Seara mi se spune cä ziarele franceze descriu hotarulnostru cum 1-a fixat Conferinta: nici pe un punct n'am a-tinge Tisa.

Ieri am vazut in automobil pe Patràscanu i Cioraneanu,condusi la inchisoare.

0 parte din presä se agitd. Se citeala felul ofensätor cucare Carp, bolnav, a intampinat pe judecatorul de instruc-tie. Lupu Kostaki insultä cu mice prilej pe Regele i peRegina.

lega-

MEMORII 205

18 Maiu.

Am ocupat Aradul. Comunicatul o spune in termeni cal-duro0, adaugand ca urmAm a ne lupta pe toatA linia Tisei.

Goldi ma incredinteaza ca am intrat färä voie. Franceziis'au retras in cetate, pe malul stang al Muraplui, apoi aureyenit. Ei cer sa li se pastreze comanda. Au protestat,0 generalul nostru a raspuns Ca el nu face diplomatie, ciexecuta ordine... SA vedem daca or puFa in soldatiinogri."

Umbla zvonul ca scoatem pe Sarbi din Banat cu sila.Se crede ca Bratianu vrea sa-0 pregateasca astfel, in ca-

derea lui, o platforma de opozitie.

*

Apar la Bucuregi soldati francezi dezarmati 0 descin0.Sunt bo4evicii diviziei din Basarabia. Soldatii nogri ii suiauin trenuri, spuind ofiterilor: Si 4tia au inebunit...".

20-21 Maiu.

La Valeni, cu generalul Peano §i Bastera. Primirea fa-cuta Italianului, un om batran 0 sfios, e loarte impresio-nanta. Coruri, cantece italiene, fluturare de steaguri im-provizate din hartie.

*

D-na Ale,xandrina Cantacuzino spune cum la mo0a eiCiocane0i totul a fost distrus sau impartit la soldati dePrintul de Lippe-Schaumburg, pe care ea il gazduise decurand la o vanatoare, 0 care regreta cä n'o are la in-demana ca s'o spanzure. Peste cateva zile, cum ea iscalise

206 N. IORGA

o protestare contra pradaciunilor bulgaresti, a fost internatacateva zile la Otel Imperial, unde din zece in zece mi-nute sentinela se uita, ca sa-i verifice prezenta, pe gauracheii.

*

Mare emotie produce vestea cia pierdem dot& treimi dinBanat, granita sudica incepand imediat la Vest de Orsovasi ca in partile Crisanei linia tratatului e data douazeci dekm. mai la Rasarit.

Guvernamentalii atata la demonstratii populare. Opozitiaspelt caderea lui Bratianu. Peano intreba dad nu e ade-varat zvonul unei interveniri militare in Banat, care i separe primejdioasa". S'ar fi nascut si prea mari iluzii prinzvonul facut in jurul calatoriei Reginei.

Se anunta din Paris ca Bratianu, care nu va iscali ase-menea conditii, n'a parasit Conferinta si Ca e din nou che-mat pentru lainuriri. Viitorul" cere Banatul intreg" sipare a lasa greaua lui raspundere urmasilor eventuali laputere.

*

Nimic nou in .nesiguranta §i nemultamirea generala. Azi,la zece Regele §i Regina au plecat in Ardeal.

24 Maiu.

Lupas propune Academiei o biblioteca de traduceri siuna populara. Bianu crede ca Academia nu poate face o-pera de popularizare. Raspund ca, daca ea nu se va face,de Academie sau de cine va fi, in cinzeci de ani nu osa avem, nu numai ce am castigat acum, dar nici ce ammostenit de la inaintasi.

MEMORII 207

25 Ma iu.

Universul" ne in§ealà vorbind de luarea Petrograduluide Cate Mannersheim.

*

Adunarea lui Mandrescu in Piata Teatrului. Studentii a-nunta pe a lor deosebit.

26 Maim

Discurs de intrare la Academie al lui Inculet. PrezintaliniVit cele mai grele teorii despre timp V spatiu. Raspunsullui Poni, de o admirabilä seninatate, induiwazA pe toti.Se alege la sectia istorica Gusti, la cea literarA G. Bogdan-DuicA V Goga.

28 Maiu.

Discurs de intrare la Academie a lui Ciobanu.

*

Cum se anuntase prin Bucovina", trupele noastre auinaintat spre Colomeia. Pe de altd parte, radiograma po-lona spune ca. armate puternice bol5evice au intrat in Ga-litia, prin Podvolodsca V. Husiatyn, cA generalul Haller vatrebui indreptat intr'acolo V ca Po Ionia e dispusa a recu-noaVe o republicA ucrainiand autonoma in acel tinut.

*

Trupele ardelene n'au voit sA meargA la Miskolcz, undea fost trimes dorobantul de aid. Unii explica retragerea din

208 it IORGA

acel sector a Cehoslovacilor prin intentia lor de a ni des-chide calea Budapestei". Am prefera retragerea dusmanilor l

*

In cetatea Benderului par a fi *runs prin surprindere200 de bolsevici, cari in mare parte au fost distrusi.

*

Primirea Regelui la Oradea, la Careii Mari, Jibau, BaiaMare, Dej si Bistrita a fost grandioasä. Se remarca maiales calduroasele omagii ale straInilor, in vechile formeal Habsburgilor.

29 Maiu.

Se cere la Academie, de Bianu, o manifestatie pentruhotarele noastre, despre care cei initiati spun ea sunt acumhotarate. Si deci o protestare care alte Academii. Si osedinta de sear& Sambata, si cu Invitarea diplomatilorsi membrilor de Misiuni. Redactez protestarea si mi se dasarcina de a vorbi Sambata.

*

Aliatii se gandesc serios a recunoaste pe Colceag intr'oRusie din care nu s'ar desface decat Polonia? Se pare cade germanofili se lucreaza in acest sens.

30 Maiu.

Am intrat in Colomeia. Se suprima vestea ca suntem si inCaras-Severin. Serbia chiamä prin Orsova pe rezervisti.

31 Maiu.

Congresul Ligii. I. Gradisteanu 11 deschide, strecurand

MENIORII 209

3deia de a pästra vechiul comitet 'Anti la intoarcerea inOra a lui Take Ionescu. Foarte miscAtor vorbeste Stefa-nelii, pe care, la un moment dat, lacrimile ii indbusä, pro-ducânclu-se o mare emotie in said. Puscariu are note detot distinse in cuvAntarea lui. Profesorul universitar cer-nAufean preotul Saghin face cu convingere i cAldurd o.mai larga expunere. Propunerea mea de a se federa. Ligazu societAtile culturale din provinciile desrobite si de a seinscrie din oficiu societAtile de la tard, e primitä.

Dupd-amiazà, unele propuneri reale, foarte bune i unbogat program schitat cu sigurantA de Stefänescu.Goangdde la Galati. Preotul BAnescu de la atrage,in cuvinte miscAtoare, atentia asupra lipsei de hranA de latarA: in judetul lui, treizeci de preoti morti intr'o tuna,câte cinzeci de decese pe zi, intr'un singur sat. un Basara-bean de pe Prut vorbeste cu comparatii din Scripturd, ca aFiului cel pierdut.

La votarea comitetului se incearcA un scandal din parteacelor ce vor cu orice pret sä rAmAnä politicianismul. PunCongresul inaintea alegerii intre votarea fait discutiea oricArii liste i plecarea mea.

Lista vechiului comitet cade. I. GrAdisteanu, de si a avutfoarte multe voturi, declarA CA se retrage din comitet.

Seara, manifestatie de studenti in privinta hotarelor fi-resti ale României. Dupd expunerea mea Poni ceteste mo-titmea.

Asisti Peano, doi secretari de la Legatia llama', doiofiteri trimesi de generalul Grazziani i mi se pare

pe langa credinciosul Bastera.

Vol. II 14

doi Sârbi,

Remnicul-Velcii

210 N. IORGA

doua zi conferintA la Teatrul National despre hotarelenoastre etnice.

D-rul Dimitrie Ionescu spune ea Take Ionescu a anuntatcum cA grupul Krupenski-Schmidt ridicA inaintea celorpatru de la Paris, la ceasul lui Colceag, chestia Basarabiei,dar sperA CA nu se va alege nimic in dauna noastrA.

La conferinta, cand BrAtianu vorbia, Pa0ci a obiectat inchestia Timocului cä e vorba de impartirea Austro-Un-gariei, nu de a Serbiei, dar cA primege plebiscitul pentruTimoc. Clemenceau in -chestia Banatului a adaus di este inplebiscit un mijloc de a se intelege. BrAtianu a cerut timpde gandire. Clemenceau a adaus atka: Ain inteles, urmati,d-le Pa0ci". Lansing a declarat de la inceput eti America n'aiscalit tratatul de la 1916.

1-iu unie.

Azi, la nouä Fara un fert, a raposat Ion Bogdan.

2 lunie.

La Academie se cete0e scrisoarea, personalA, cAtre Bianu,a lui N. Docan de la Externe care refuzA sa transmitä, cafiind Fara valoare, telegrama Academiei ekre institutiile si-milare, socotind cA ar fi costat prea mult: mii de franci.Tonul necuviincios al acestei scrisori treze0e indignarea tu-turora. Se va face o interventie la Prezidentia Consiliului.

Se discutä chestia localului Bibliotecii. Se decide a secere indeplinirea de dare Stat a indatoririlor lui 0 a seface apel la public.

A

MEMORII 211

Sextil Puscariti se plange cd de la Congresul Ligii s'atrimes o telegraind lui Flondor, care a insultat personalpe Nistor. Ficestq ar avea dreptul sd se supere. Ii raspund

toate greselile lui FlondOr nu pot sterge meritul pentfureunirea Bucovinei la Romania i cä interventia s'a racut invederea unei inipacAri, rolul nostru nefiind acela de a ad-mite si invierspa partidele de acolo. Pu5cariu nu aratäde loc convins,

Comunicatal semnaleazd lupte la Hernad, lângd Miskolcz,uncle se afl4 trupele noastre trimese in ajutorul Cehilor.

3 lunie.

Inmorrnantarea lui loan Bogdan. Un fost student, Ale-xandru loan, aduce cuvenita prefuire, dupä ce Bianu a vor-bit indulosator. Inaintea Universitatii Petrescu-Zoifa a spus.câteva cuvinte din inima. Discurs al lui Onciul in numeleComisiei istorice si al Ministeriului.

Bogdan-Duicti spune ca Germanii pregatiserd germaniza-,rea Universitatii, propuind i profesorilor romtini sa seadauge la cursurile lor: unul singur pärea dispus sä con-simtä, dar i acela a revenit.

Netzhammer se supära cad i se vorbia româneste.

lunie.

Se constituie comitetul Ligii Culturale, alegandu-mä pre-§edinte.

cä

4

212 N. IORGA

6 lunie.

Se da la Academie marele premiu lui Vlahutä i altul ge-neralului GavAnescul pentru cArtea sà despre rtizboiu.

D-rul Cazacu, insultând si Academia pentru ca n'a primitpe Stere, ia apärarea cälduroasA a acestuia.

8 lunie.

Se aleg ca membri onorari ai Academiei i episcopul sasTeutsch i Tiktin.

Seara, banchetul Academiei, cu membri onorari si co-respondenti. Un adevArat sobor de nemtofili. Ciind C. C.Arion apare zimbitor i e foarte incunjurat, paräsesc sala.

Intelegerea Ligei Culturale cu Asociatia" i cu societateadin Cerntiuti cu privire la colaborare. Publicatiile vor aveapärti comune; Calendarul ii vom scoate impreunä.

9 lunie.

Primirea la Senat a membrilor Misiunii universitare fran-ceze: Poincare, Diehl, Bedier, Fougeres, de Martonnedoi de la partea

Sala decoratä frumos cu flori. Public imens. In frunteaprofesorilor aceiasi nemtofili: C. C. Arion, Dragomir Di-mitrescu (care vrea sä fie Mitropolit), etc.

Ministrul introduce aluzii la nevoia de concurs dinpartea Franciei pe care o au revendicatiile noastre. Rectorul

1

si

MEMORII 213

vorbe0e... istorie, pe un ton care ne scade. Pacat dr' P. Missir,care a luat 0 el cuvantul, e unul din acei cari au nego-ciat pacea cu Nemtiil Foarte bine, cald, irnpresionant ed-rul Obreja. Fin §i la locul lui, Titeica. Urmeaza Densu-sianu.

Batranul Poincaré face un discurs de vechiu sistem, cuglas tare 0 gesturi largi, in care, pe langa multe compli-mente, sunt 0 accente simple care mi5ca adanc. In unelemomente sala mi se pare insa prea servila .

*

In audienta la Regele, caruia timp de doua ceasuri I.

.Gradi0eanu i-a cerut un Ministeriu Maniu. Regele e in-cantat de primirea in Ardeal. Delegatiile nu se mai sfar0au,fiecare cu discursul ei, cerand raspuns. Nu mai putin dedouazeci 0 cloud la Oradea. Cortegiile populare au fostextraordinare. Pretutindeni cea mai buna impresie. La Bis-trita nu se deosebiau fetele romance de cele germane.Ungurii ar putea deveni pentru noi aliati reali 0 pretio0.

Regele gäse0e ca adausul de ortodoxa" la Societateafemeilor romane nu e potrivit, excluzandu-se unitele, careau ace1a0 drept national.

Crede Ca se aduc 0 acuzatii nedrepte lui Netzhammer,care ar fi avut i atitudini bune. Fotografia preotilor inuniforma austriaca era mai veche, de pe cand nu imbra-casera haina clericala.

Cehii au fost rau batuti la Miskolcz; ai no0ri sunt insãin stare sa se opuie celor ase divizii ungure0i, bine condusede ofiteri activi.

Regele e ingrijorat de Basarabia. Acolo oamenii nu suntsiguri. Hotia e in floare. Cutare si-a facut o adevarata

214 N. IORGA

lista civila. Sotiile" mini§trilor i altora dintre frunta§i stintun scandal public.

11 lunie.

Conditiile lui Colceag, bine primite de Conferinta, cuprindRusia toed afara de Po Ionia; asupra Finlandei va decideConstituanta ruseasck Niciun cuvant de Basarabia.

Pe de alta parte, se spune ca amiralul rus ar accepta ho-tarele Conferintei §i ca aceasta ar fi admis unirea Basara-biei cu Romania.

12 lunie.

Masa data universitarilor francezi de ministrul Instruc-tunii. Anghelescu vorbe§te foarte demn. Poincare face,foarte spiritual, glume de masa.

*

La Academie Francezii sunt ale§i membri onorari.

*

Zvon ca s'a recunoseut de Intelegere Guvernul lui KhunBela.

*

De Martonne ma intreaba de ce n'am venit la Paris.Pentru ca nu m'a chernat nimeni. A5a §i cu dansul:

a trebuit ca Americanii sa puie discutia pe un teren defapte pentru a se recurge la Oiinta lui. Acum, mergandIn Basarabia, spera sa ni poata fi util.

*.

AIEMORII 215

Ziarele dau hotarul cunoscat pentru Banat.

*

A fost adus prins arhiducele Wilhelm, care la Cernauticomplota sa se faca rege al Galitiei.

12 lunie.

Primirea la Academie a membrilor Misiunii franceze.Vorbeste Poni. Caut sa dau o sinteza a istoriei noastre ince priveste valoarea ei cultural& Poincaré, care nu cu-noaste de loc trecutul nostru, face, cu obisnuita lui pres-tarifa retorica, mai mult complimente.

13 lunie.

Lectia lui de Martonne la Senat, dupa aceia, uimitoare",a lui Berthelot. De Martonne e de o mare discretie.Dupa amiaza la Ateneu, Diehl.

*

Ceaiu la Capp, oferit de Francezi. Multi germanoifli simulta jena.

*

Continua asteptarea de schimbari ministeriale. Se zicedi Maniu vine in asta sear&

*

Secretarul lui Nistor imi spune ca Wilhelm de Austria,inchis la Caldarusani, e un tanar de vre-o douazeci deant, sfios, fara calitati. Il intretine Curtea noastra.

*

216 N. IORGA

Gre vä la Cdile Ferate. Micii functionari o sustin din so-lidaritate fata cu ceilalti.Li recomand un memoriu Cate Rege.thiul ma intreabd dacd n'ar fi in contrazicere cu princi-piile socialiste. Gara pustie face eau sã o vezi. Strada,curtile vecine, pe o caldura toridd, sunt pline de lume carenu poate pleca.

Au putut fi pornite numai trei trenuri militare. InfrangereaSlovacilor pare a fi fost grozavd. Lui Jarnik nu i s'a permisa trece pe la Tisa. Soldati de-ai lui Mackensen erau laCapvia, care s'ar fi reluat. Ai no§tri i-ar fi secerat cu mi-tralierele. Ei lupta cu coifuri germane pe cap. In regiuneaOdenburg s'au rasculat teranii, i Ungurii ii taie lard

14 lunie.

Lectii ale lui Bedier i Fougeres.Seara, banchetul universitarilor. Acela5i ton de servilism

§i aceia§i lipsa de tact. Cineva se plange de nedreptatireanoastra la Conferinta de pace. Mari aplause, nepotrivite.Poineare trebuie sA spuie ca iertam" excesele unor do-leante care nu-I privesc pe dansul, cdd el nu reprezintdConferinta päcii. In cea mai frumoasa forma* vorbe§te Saint-Aulaire, care vddeOe calitäti de mare orator. I se pareinsä cA noi am cerut o Universitate franco-romana.

La sfdrit, Simionescu: Toate ca toate, dar Romania?".

15 lunie.

Nistor imi vorbe5te de Consiliul de mini5tri de ieri. VictorAntonescu a art-tat conditiile Intelegerii: internationalizareaDundrii, Calle Ferate in sama ei, trecerea asupra noastra

*

mild.

MENIORII 217

a pada aferente din datoria austro-ungarA (cu o prea micadespagubire germanA acordata nonA). Dar mai ales dreptulde a se interveni pentru nationalitati Mt macar a li se fifixat statutul. Regele a spus ca nu poate lasa altora va-sala o Ora pe care a primit-o suverana, 0 ca, dacA i secere ocuparea Budapestei, va pune punctele pe i; langdi 0 supt i".

Se a0eapta Bratianu; apoi va fi o consultare a tuturoroamenilor politid.

*

Spun lui Nistor CA ar trebui neapArat ca Aliatii sA schimbeforma; cat despre fond, el e neexecutabil. Aceasta e 0 pd-rerea lui Saint-Aulaire, cAruia ii vorbesc la dejunul of eritde Misiunea franceza la Consulat.

La acest dejun vine 0 Pherekyde, care, foarte agitat,infati5eaza Misiunii franceze nige acte.

Nistor crede cd tinta intrunirii din Cernauti, in care, afarade un singur discurs, s'a vorbit numai nemte0e, era sa ise prezinte lui pentru a-I invita sA se retragA.

*

La Snagov cu Francezii. Foarte frumoasa primire. NuntAla biserica din Ostrov. DupA plecarea lui Poincaré 0 Diehl,la VintilA Bratianu, ceilalti, cu Fougeres 0 Bedier in frunte,viziteazA cu mult interes satul. Unii iau parte 0. la horA.Fougeres declarA casa romaneascA superioarA celei franceze.

Reprezintatie pentru Francezi la Teatrul National. D-raVentura e pusa sA reciteze versuri cu tendintA, care suntcalduros aclamate.

218 N. IORGA

In said, Dragomir Dimitrescu, Chiricescu si altii cu ase-menea sentimente. Iarasi stint silit sa parasesc sala.

17 lunie.

Plecarea Francezilor. Fougeres si Berthelot revin pentrua merge, prin Constantinopol, la Atena.

a

Agitatia politica e in crestere. P. P. Negulescu vorbestede un ordin al Francezilor pentru a reveni la finis de de-marcatie. De fapt e numai asigurarea ce s'a dat in anumepart Ca ocupatia militara nu .creiaza titlul de drept. Sezvoneste de plecarea lui Clemenceaft.

Ginerele mieu imi scrie despre cele petrecute la Mis-kolcz, unde ai nostri au fost siliti sä se retraga, dupa de-fectiunea Cehoslovacilor, in foarte grele conditii. Sunt acumla Szabolcs, la Nord de Tokag.

*

Miliucov a facut o prefatil la brosura, tiparita in Londra,in care ni se reclama Basarabia.

Dar Colceag pare sa fi fost rim Mut de bolsevici.

18 lunie.

Se confirma cererile Intelegerii fata de noi.0.

MEMORII 219

Pretentia de a se retrage trupele noastre pare sd fi fostridicatä pentru a opri un atac in Slovacia al lui Khun Bela, pecare, cum se plange presa noasträ oficiald, Intelegerea ittrateazd de la egal la egal". Indemnul ar fi fost insd catretoti, nu numai atm noi.

*

Se anuntd in secret ca.' Bratianu ar fi aici.

19 lunie.

Colceag a pierclut Ufa §i minele de aur din Siberia.

*

Khun Bela trimitandu-ni un fel de somatie a lui Cle-menceau, am refuzat sä stäm de vorbd cu noul Aliat.

20 lunie.

Se asigurd cd Brdtianu nu mai vine.Pe stradd se face cea mai largd reclamd strigdndu-se

gazete cu Ministeriul National" §i sosirea d-lui Take Io-nesce. Se intrebuinteazd §i pamfletul lui Cocea, Chema-rea".

21 lunie.

Petala, care si-a dat demisia din armatd, vrea sti in-ceapd lupta cu Nistor. Inca un general care alunecd sprepolitica.

*

Apostol Cu lea, venit din Basarabia, aratä cd Francezii

220 N. IORGA

se uitä cu despret (ofiterii insa, cu jenA) la eroicii nostrirufosi, cArora li zic, ca si Rusii, mdmAligari (si aud in schimb:catar si cioarA). Spune cum un soldat de-al nostru, libe-rat" de la inchisoare de dânsii, cari stricaserA pentru a-ceasta usile si ferestile, s'a indärätnicit sa ramdie, fA-cAndu-si si acolo datoria. Colonelul francez I-a trecut laordinea de zi; ai nostri 1-au inaintat sergent.

BrAtescu-yoinesti isi aminteste cA, in momentul cand,dupà dreptul lui, era sä se cearA la partea sedentarA, i-a a-pärut inainte unul, care venise trei zile pe botul masinei"si care plängea cu gandul di trece la sedentari.

*

Scheidemann a demisionat. Parlamentul italian a fAcutpe Orlando sä se retragA.

*

Greve pretutindeni. Agentii, cu darze sepci revolutionare,cutreierti Bucurestii de la un cap la altul, uneltind pentrua dezorganiza toatd vista nationalA.

22 lunie.

Atacuri unguresti la Tisa, unite cu altele rusesti la Nistru.Bolsevicii din Pesta negociazA cu Cehoslovacij. Se pare cani se gAteste o loviturA not&

AdevArul" ne intreabA de ce n'am trata si noi cu stApaniisituatiei in Ungaria.

23 lunie.

Canclidatul mieu Ia Suceava, Toader Cretu, aratA cum acurnpArat pentru ai sAi mosia Siretelu; vrea sti MCA acoloun sat nou pe numele lui Fotin Enescu. Era vorba chiar sä

MEMORII 221

cumpere de la Cantacuzino-Pascanu Baia, pentru care a-cesta cere 11.000.000 §i dreptul de subsol, cu gandul lavechile mine de aur de la Bogata. In Siretelu Cretu midsd prefaca in §coald curtile boiere§ti, clddite cu sudoareaalor sai. Vorbind de unele prigoniri, el citeazd proverbul:sumanul, cu cat e bâtut mai tare in piud, cu atata se facemai tare".

*

Nistor e pe deplin inteles cu politica lui Bratianu, §i

sfatul mini§trilor provinciilor liberate s'a pus pe acela§ipunct ca primul-ministru. Italienii, spune Nistor, dupd atateadiscutii inutile, au revenit la clauzele tratatului; mai binepentru noi ca. nu 1-am pardsit nicioclata.

*

Regele n'ar vrea pe Take Ionescu. Dar unii conservatori,ca I. Grädi§teanu, ar intra inteun Ministeriu National" allui Brätianu. In acest sens se lucreazd.

Situatia, in genere, nu i se pare rea lui Nistor. 0 nouàsomatie a venit de la Khun Bela. S'a dat ordin sii nupäräsim niciun punct, intärindu-se trupele.

Ungurii au doud corpuri de armata bune. Nu e adevdratdi le-ar comanda Mackensen.

In Galitia, uncle ocupdm totul pand la Stanislau, situa-tia locuitorilor e teribild. Mor de foame. Banii n'au nick>valoare. Oamenii cer un ajutor, pe care nu §tim de unde1-am lua.

In chestia Basarabiei, Intelegerea a dat oarecere asigurdri.De altfel marea infrangere a lui Colceag modifigd din nousituatia.

222 N. IORGA

24 lunie.

Moartea lui P. P. Carp.Se trece destul de usor asupra ei. Mai top releveaza ne-

potrivirea cu fimpul si incremenirea in adtoritarismul alteiepoce a intransigentului conservator*

*

La Nistru s'ar face o incercare contra noaAtra.Polonii, pe cale de a face impacarea cu LIcrainienii, ne-

gociaza si cu Racovschi.*

Romanimea" anunta cu litere marl, in editii speciale,sosirea, mane, la 12, a lui Take Ionescu.

25 funk

Colonelul Rasoviceanu vine de la Tisa.Grofii sunt cu totul pentru noi. Bolsevicii, cari Ooarta si

uniforma germana pentru ca au gasit-o sau cumparat-o,reprezinta ultima sfortare desperate a unui popor. S'e luptabine. Au repetat de sase ori asaltul si abia de s'au retrasputin dupe neizbanda. Deed erau lasati sa se fixete insatul unde patrunseserä, raspingerea lor ar fi fost foertegrea. In schimb contele Molnar, de acolo, s'a graft sii a-nunte pe Romani, surprinsi de retragerea fara instiintare aunei companii ardelene, di vin Ungurii". Satul a fost ras, ifames castelul. La intoarcere, Ungurii il vor rade pe a-cesta."

Dusmanul se poarta si cavaIereste. S'au ingropat cu cinstecei doi ofiteri romani aviatori cad cazuserä in liniile lor sini s'a retrimes tot ce se gasise la dansii.

Slovacii sunt foarte slabi soldati. Ai nostri ziceau: sani se dea hainele lor si sa-i trimeata acasa". Ardelenif sunt

MEMORII 223

buni individual, dar rAu deprinsi. La Hernad au parasitterenul. A fost nevoie sA se bata panä la sange dezertorii.Cand alor nostri li se vorbia de nevasta si copii, e i rAs-pundeau: Am si eu, dar si fara voi facein Romania Mare".St. C. Pop, care era de fatA, a lAcramat.

Cei cAzuti pe acel punct extern al pAtrunderii noastre aufost inmormantati noaptea in bAtaia tuturor tunurilor indrep-tate spre dusman. Sicriile erau pline de flori. Un soldatdin asistenta a spus: Daca este vorba sa fii ingropat asa,apoi e pacat cA n'am murit si eu".

*

Take Ionescu a venit fard zigomot (dar trenul a sosit la7, nu la 12). Promite sA fie inexorabil in materie de cinste.

*

Studentii din Cluj vin sa ia intelegere cu ai nostri pentruCongresul ce ar fi sA se tie, in Septembre, acolo. Li spunce greu va fi supt ochii strainilor.

Dr. Anghelescu spune ca se exagereazA in chestia Basara-biei. Cenzura are ordin sA suprime tot ce o priveste.

26 lunie.

Duca pretinde ca in materie de cinste liberalii pot sus-tinea lupta cu Take Ionescu.

*

Heraldul" american anunta ca Take Ionescu a venit pen-tru a lua puterea. Se atribuie, de un ziar, Regelui declara-

224 -N. IORGA

tia ca sfatul lui era foarte util, dar nu indispensabil si ca-

nu era nevoie sa-1 faca a veni de la Paris.

*

Inteo lupta de ltinga. Odesa a cázut Grigoriev, cel carevoia Basarabia.

27 lunie.

Petala imi cere sti-I recomand pentru comanda in Ar-deal, in locul lui Lupescu. E foarte al pentru greseala fa-cula in Bucovina si-mi declarA ca nu credea in caracterulstrain pe care il va lua adunarea din Cernautt. I se pare caFlondor si-a nimicit situatia politica, si era sigur ca va fidezaprobat.

a

Se crede Ca alegerile nu vor fi amânate.

28 lunie.

Audienta la Regina, care primeste pe un poet teran dinBucovina, C. Savu, si-i vorbeste o jurnatate de ceas cumulta prietenie.

30 lunie.

La generalul Petin. Imi vorbeste de nevoia pästrariiprieteniei cu Franta, chiar cu pretul unui compromis, ine-vitabil.

1-iu Julie.

Ciugureanu imi cere consimlimântul pentru o candidatura,in numele partidului tertinesc basarabean, la Orheiu.

*

NIEhlORII 225

Dupä iamiazii, insärcinatul de afaceri francez, Cambon,cioreste sä ma van'. lini aduce cravata de comandor alLegiunii de onoare. Am constiinta c6 pare ea" as merita-o.

2 lulie.

Humanitd", foaia lui Clemenceau, pune in vedere is-prävirea pädi cu Austria abia in cind, sase luni.

3 Julie.

Maclacov a fost ascultat la Paris impreuna cu Bratianuin chestia cu Basarabia....

6 Julie.

Regele si Regina au deschis expozitia Ministeriului deRfizboiu, la care si Liga are trei odtii.

7 lulie.

Brätianu a venit asearti, cu automobilul, de la Predeal,fait primire de partid aid. E un pelerinagiu. de partizaniacasä la dansul. Se vorbeste foarte serios de demisia lui side un Ministeriu Coanclà.

*

Dupa cei veniti din Paris, ar fi mari pregtitiri comunisteacolo si la Roma.

*

Impartirea Banatului ni s'a comunicat oficial.vol. n 15

226 N. IORGA

Statul-major desminte o infrângere la Tisa, precum siocuparea de boIsevid cArora Grigoriev li-a luat Odesaa Benderului si CetAtii-Albe. Inaintarea lui Denichin ar a-meninta Moscova, dar Petrogradul e bine apArat.

8 Julie.

LApedatu vine de la Paris.

In discutia chestiei Basarabiei", BrAtianu, cAruia, contralui Balfour si Tardieu, Lansing voia sä-i impuie plebis-eitul, fie si de acum in cativa ani si chiar cu prezenta tru-pelor românesti din provincie, a rAspuns cA Sfatul Teriicare a votat Unirea a fost o adunare revolutionarä oa oricarealta, singurA posibilà, si cä a pune la indoialti hotararilelui inseamnä a repune in discutie toatä situatia orientald asacum ea rezultä din deciziuni analoge ale unor aduntiri cuaceiasi legitimitate. A se recunoaste alipirea Basarabieie cea mai slabA compensatie pentru ce, Oa in ultimul mo-ment, am avut sd suferim de la Rusia veche. Plebiscitul nu-Ipoate admite nici mai tarziu, cad ar fi o incurajare pentrunelinistea elementelor extreme, iar retragerea trupelor noas-Ire ar echivala cu aruncarea in anarhie a nenorocitei teri.

Toate rapoartele ni sunt favorabile in aceastA privinta.BrAtianu ar accepta celelalte puncte in discutie; in chestia

Banatului e insA intransigent. Se simte tare si prin apro-barea Ardelenilor.

Takistii ar fi vinovati de intrigi. Cand, acum cAtva timp,era vorba sä fiu ales la Academia de stiinte morale si po-Mice, Tafrali a mers din loc in loc, denuntandu-mä ca ger-manofil. BrAtianu a facut o lunga expunere ministrilor. Se

MEMORII 227

asteapta si sosirea lui Nistor si a lui Maniu spre a se lua ohotarare cu privire la criza.

11 Julie.

Nistor a sosit. Crede Ca trebuie continuata politica luiBratianu. Ideia unui Ministeriu compus din elemente aparti-nand celorlalte provincii i se pare imposibila: fata de oa-meni cari au in ei, instinctiv, secole de Levant, o asemeneaincercare n'ar dura si ar acoperi de ridicul pe neexperientiiei initiatori.

*

Intalnesc pe Mihali, care continua relatiile. cu vechiulprieten" Marghiloman. Il tin de rau pentru aceasta. El spuneca pentru Bratianu Marghiloman e un prost". Vorbinddespre atitudinea Ardelenilor in neutralitate, el spune ca,adevarat, a fost la Sinaia cu episcopul Hossu, dar in par-ticular a invitat pe Bratianu sa vie", cat mai lute.

*

Seara, intalnesc pe Coldis si pe Inculet. Mai ales ca sidin Bucovina se iau Hutulii de la Vijnita, ei sunt pentru orezistenta" pe care nu o pot defini.

12 Julie.

Mania vine la mine, cu Mihai Popovici. E pentru Minis-teriul de rezistenta" (de si se convinge ca acest termen deprovocatie e nepotrivit si ar trebui evitat). Spera in posibi-litatea de a se strange toate fortele politice in vederea unornoi sfortari. Clauzeie sunt neacceptabile: ni s'ar cere s'a pia-tim toata investitura Statului ungar in Ardeal, toata ave-

228 N. IORGA

rea lui si chiar partea aferenta din datoria lui de rAzboiu.A§a ceva nu sepoate iscali.

BrAtianu se retrage: el nu iscAleste. Take Ionescu e deparere cd trebuie sa iscAleascA... Bratianu.... Si dacA Bra-tianu nu vrea? N'are anti solutie.

Ii spun cA inainte de toate trebuie sa ni pastrAm locullanga Aliati, cA altfel ramanem in aier, cA n'avem autorita-tea morala pentru a ne mentinea fata de populatfile alogene,care, stand cA nu mai avem mandatul si sprijinul Europei, seyor manifesta ingrijitor sau si amenintator, cA, pentru adovedi solidaritatea politica, ar ajunge o declaratie a parti-delor, ceruta de Rege, ca Ministeriul National" ar fi o im-posibilitate si o inutilitate, di, in orice caz, o zAbava s'arputea Opals, invocand lipsa momentana a Parlamentului,dar grabind lucrarile alegerilor si garantand absoluta lor li-bertate.

Nu stiu intru cat 1-am putut influenta. Popovici e absolutin sensul lui Bratianu.

Maniu vrea se piece, zilele acestea, inapoi in Ardeal,chiar de nu s'ar ajunge la un rezultat.

13 lulie.

Nistor pleacA in Bucovina; Anghelescu se duce la mosie.Criza e, dupa cat ni se spune, amanala.

Nistor se arata deosebit de discret.Aflu apoi ca merge la CernAuti pentru deschiderea Curtii

de Apel, cu doi ministri ardeleni, cu Vaitoianu si, fireste, cuAl. Constantinescu.

In schimb, Bucovina" lui Flondor cere lui Take Ionescu*i lui Averescu sä-si indeplineascA opera.

14. lulie.

Serbatoarea nationalA a Francezilor.

MEMORII 229

Orasul e pavoazat.La Legate, Bratianu vine magnific, qteptand sa fie re-

cunoscut si salutat.Dau lui Cambon cart vechi romanesti traduse din limba

franceza, care trebuie sa formeze un intaiu fond al nostrula Biblioteca Nationala din Paris.

Lapedatu §i Murgoci sunt trimesi la Paris, unde4 chiamain chestia Basarabiei

*

Ni s'a cerut formal sa mergem asupra Pestei. Franceziiar da cloud divizii. Si cine altii?

*

Soldatii francezi au serbat pe 14 Julie cu steaguri invarf de prajini, 0 cu toate haimanalele dupa ei au defilatpe Ca lea Grivitei.

15 lulie.

Garnizoana ardeleana din Sighet s'a rasculat. A pra-dat depozitele de arme 0 s'a unit cu lucratorii minelor dela Ocna-Sugatag. S'a trimes acolo generalul Marcel Olteam.

Si la Dej, acum o luna 0 jumatate, a fost un asemeneascandal, din cauza zabovirii articolelor de echipament. Afost voia Regelui sa nu se ia masuri mai aspre.

*

Regina viziteaza colectiile de arta ale lui Olszewski.D-na Mavrodi ma intreaba ce cred despre situatie.

Spuind ca nu trebuie sa facem rodomontade zadarnice, eaaproba cu caldura aceasta. E, se pare, 0 credinta Reginei.

*

230 N. IORGA

Douà depozite de munitii au explodat azi dimineatä,la 4, la Arsenal. Explozia ar fi fost provocatd de.tigara unuinenorocit soldat, care a 0 fost gray rdnit, cu alti doi.

17 Julie.

Adunarea Comisiunii pentru recomandarea profesorilor laUniversitatea din Cluj (Poni, Stelian, Pdrvan, etc.). Prezi-deazd, in calitate de comisar", Pu5cariu.Ni se cere nu.primim sd se dea precadere" in examinarea titlurilorla opt candidati ardeleni, ale cdror nume nu ni s'au comu-nicat macar. Regulamentul e de o severitate de cdpitan dejandarmi: profesorii nu pot fi cleputati i senatori, nu pottinea un sanatoriu, nu pot avea o fabrica. Pu5cariu spune caautorii lui la Consiliul Dirigent (adecd Brani0e) cu acestregulament raman sat! cad". Relevam i caracterul jigni-tor al unor prescriptii (se prevede i aceia cd la nu §tiuCate seinestre sa se dea concediu profesorului pentru casa se tind in curent cu 0iinta).

18 lulie.

Amos Francu de la Cluj se prezinta, cu o legdturd tri-colora mane la brat 0 intovard0t de un tartar, Fodor, mare,palid i tdcut, ca §ef al Fratiei de Cruce". El se plfinge cdun student, Grozea, care a fost pe la mine, i-a spus cadupd mine n'avem drepturi asupra Torontalului i cä dez-aprob a se face o societate de propaganda. Il linistesc liiambele privinti.

El prezinta situatia in Ardeal ca ingrijoratoare. MotilorIi s'a crescut taxa la Of:lure 0 nu li se trimete hrana. Fur-tul inflore0e peste tot.

MEMORII 231

FrEincu cere audientä la Rege pentru a-i da cfirja luiAvram Iancu.

*

Iuliu Maniu vrea o catedrd la Cluj pentru fratele säuCasiu, pe care-1 crede geniu, si Goldis doreste una, de so-ciologie, pentru sine.

19 Julie.

Scar lat Vdrnav, fostul prefect de Constanta, anuntà ca-sipune candidatura la alegeri acolo.

Pentru Dobrogea nu s'a fäcut nimic. Milioanele votatein favoarea ei s'au intrebuintat dincoace.

Un ofiter englez i-a spus lui Várnav cä sperantele Bul-garilor vin din aceia di, la armistitiu, Franchet d'Espereyli-ar fi fagaduit Dobrogea. Soldatii francezi s'ar fi purtat räucu populatia.

Varnav e un vechiu germanofil, care nu s'a pocait in&

20 Julie.

Duc la Cernica vre-o cloud sute de Basarabeni. Multi audorinta de a invata, unii insa de loc. Sunt printre ei si ti-neri revolutionari cari cautd sd te prindä cu intrenrile sicarora fanatismul li sciinteie in ochi. Cu noi vine Cambon,pc care locurile insesi si vechea noastrg arta il intereseazafoarte mutt.

*

Ziarele acordã un loc foarte mic mortii generalului Gri-gorescu,

*

28 g II. IORGA

Ziva a trecut foarte linistità, de §i se pregäteste demon-monstratia prin greva a socialistilor pentru incetarea rEtz-boiului.

Trupa se plimbd ostentativ hi frurnoasele uniforme noua.

21 Julie.

Ieri Cambon recunostea cA o interventie contra Unguri-lor e in curs. De fapt Sarbii vor da numai douä regimentedar important e ca steagul sdrbesc sä falMie in Pesta",Francezii cloud divizii, iar nouA ni se cer opt.

*

Sedinta comisiunii pentru catedrala de la Cluj.

*

Ziva de grevA pentru Khun Bela a socialistilor a trecutcu totul linistitä. Unii au Mcut-o numai pe jumAtate. Searatrenurile mergeau. Electricitatea avea mici intreruperi.

*

Supt fereastä copiii mahalalei se joaca de-a Racovschi.

22 lulie.

Douä ingrijoratoare comunicate despre lupte inviersu-nate" la Tisa, uncle Ungurii ne-au atacat pe toatà linia.

E acoperirea ofensivei noastre? S'ar 'Area cd nu. Sta-tul-Major refuzA orice lämuriri.

MEMORII 28Q

Un ,ofiter venit de acolo spune ca miscdri de trupe in ye-clerea trecerii rdului se fdceau pe mai multe puncte.

Colonelul Antonescu e in Ardeal. Poate si Prezan. A-seard s'a aruncat indemnul la revolutia sovietica. Sergentiide stradd adevdrati sau falsi, unii adevärati, au fostauziti discutdnd 1 distribuiau oficial".

23 Julie.

Din nenorocire, atacul a fost foarte serios. Trupele noastrede acoperire au fost rdspinse. S'au fäcut cloud pungi. Unala Tokay, alta la Solnoc, in care Ungurii au *runs a-ddnc se zice chiar cu cloudzeci de kilometri.

Militarii asigurd cd se va ajunge la inldturarea elemen-telor care au pdtruns. Nu mi se dä numärul lor, dar elpare a fi important.

Ministrul Anghelescu, intrebat, spune cd de departe pri-mejdia pare mai mare ca la MO locula Cei de la Tokayau fost zvarliti inapoi in doudzeci si- patru de ceasuri", asatrebuie sd se Med si cu ceilalti (deie Domnul I).

Niciun ajutor nu ni se dä de nicdieri. Stirea ea* a cdzutKhun Bela, inlocuit de generalul Böhm, care n'a aprobatatacul, pare putin probabild. Radiogramele vorbesc de unatac al Guvernului din Seghedin contra bolsevicilor, de oinaintare contra lor, condusd de insusi Franchet d'Espereg.Mi se spune de la Statul-major ca sunt simple mangdieri.

*

C. Brätianu a venit ieri sd-mi aducd actele tipärite pri-witoare la negociatiile din Paris. In cursul sdptdmilnii Gu-vernul se retrage. Un Consiliu era chemat pentru deseard.

234 N. IORGA

24 Julie.

Pu§cariu §tie de la Ardeleni di Tisa It fost trecutala Szentes, ca este un intreg front romanesc dincoacede rau.

Ziarele spun insa ca am luat prizonieri §i tancuri. In-formatia mi-o da, dupa comunicatele primului ministru laConsiliul de aseara, d-rul Anghelescu, care-si mentine opti-mismul.

Acum cateva zile a cazut aviatorul care faces corespon-denta cu Racovschi. E un deputat elvetian, condamnat lainchisoare in tara lui pentru agitatii comuniste. MinistrulElvetiei nu vrea sa-I primeascii. E acum in fortul Jilava.

*

Grigorescu a murit de un cancer la ficat. Inca din Apriltu5ia cu sange. De Pa5ti a le§inat langa Rege. Credea sascape cu cloud zile inainte de moarte. A platit cu mania luipe medic. 0 multime imensa a defilat inaintea sicriului.Parintii il aratau copiilor.

25 Julie.

Nistor spunea ieri ca a zabovit chestia Basarabiei OM larezolvirea situatiei ruse0i, i aceasta poate dura inca multa,foarte multa vreme.

Din Bucovina vor veni reprezintanti ai tinutului care sedesparte, pentru a cere sa ramana la Romani.

*

Pe Tisa ar fi mai bine. Comunicatul recunoa§te patrun,derea Unguritor. Ei se mentin in sectoarele Solnoc 5i Ra-

si

MEMORJI 235

kamez. Luptele de pana acum dau destui morti i pestecinci sute de räniti.

Mihai Popovici imi spune Ca' nävälitorii aveau cele maibune tunuri i rapnele din bielsug. Le-ar fi .vandut Ra-lienii, cu speranta cd se vor intrebuinta contra Iugoslavilor.In surprindere am fi pierdut patru tunuri. Prada noastrá derazboiu se dovede0e foarte slabà.

Cineva foarte bine informat spune cA ofiterii ii aveaupAnd in momentul loviturii i nevestele pe front.

In *tile strabaterii erau mai mult trupe ardeleni,iard0 s'a fi produs dezertiuni. Se pregateste o mare ofen-siva liberatoare.

26 Julie.

Ungurii tot n'au fost scosi din cele cloud sectoare. Ace-leasi lupte inviersunate. Alti trei sute de rtiniti. Un colonel

c'azut la atac in fruntea regimentului.

27 Julie.

Niciun comunicat pánä seara.

Foaia socialistd spune cà scdparea lumii sta in pumnulproletar". Au ales ca semn de luptä in alegeri dou6 ciocane.

Comunicatul anunta izgonirea Ungurilor dincolo de Tisa.Aliatii se multumesc cu o proclamatie Cate poporul ma-

ghiar", oferindu-i totul numai sä se desolidarizeze de Gu-vernul lui.

Regele si Regina au plecat in Ardeal.

a

236 N. IORGA

1-iu August.

Intelegerea" cere Ungurilor un guvern solid, cu care siftse poatA trata. Khun Ketinde cA a vrut sä execute contranoasträ hotArArea Conferintei i cA ai sAi s'au retras pentru...a evita varsarea de sange. Presa franceza. socoate CA o ac-tiune militard ar fi o aventura", dar cA noi §i Cehoslovaciiam putea-o face....

2 August.

0 foaie din Ardeal spune cd Regele ar fi trecut pe laOradea Mare spre front. Pe când presa ne apropie de Bu-dapesta, comunicatul, foarte modest §i mentionänd lupte",deci pierderi, inseamnä numai cucerirea cAtorva localitAtilAnga Tokag §i Solnoc.

*

Comuni§tii unguri ar fi of erit intelegerea cu burghezia"lor pentru convocarea unui Parlarnent §i pAnä atunci admi-nistrarea teed printr'o comisiune de ofiteri superiori aliati.

3 August.

Regele s'a intors de pe front. Se spune cA din nou Inte-legerea ne-ar invita sä nu inaintAm, pentru CA UnguriicedeazA.

Ploile au crescut enorm apele Tisei.

4 August.

Vestea marii biruinti dincolo de Tisa. Patru divizii ungu-regi au depus armele. Celelalte sunt urmArite.

Khun ar fi depus puterea in mAnile unor sociali§ti cari

MEMORII 237

admit sa se adune un Parlament avand si reprezintarea bur-gheziei si sunt gata sa trateze ca Intelegerea.

*

La Sibiiu Sfatul National lasa se se vada limpede in-fluenta politicianismului de aid.

Goga, luptand cu pretentiile socialiste, apare ca repre-zintantul conservatismului national" al lui Take Ionescu.

5 August.

Uri trupele noastre an intrat in Budapesta. Se fac de-monstratii, cu un carader de oficialitate prea pronuntat.

*

Conduc prin oras pe un Olandez, Roozeboom, care seprezinta ca fost secretar al Conferintei din Haga.

*

Regina imi raspunde la felicitarea de ziva numelui, in careii uram sa fie fericita ca Regina, femeie si mama", astfel:Durerea si suferinta sunt prea de aproape inrudite pen-tru a nu se afla in acelasi timp in calea noastra; dar multa-mirea de care ma bucur astazi Ca Romani)", si ca Regina esteatat de mare, incat pot privi cu resemnare si cu increderesuferintile ce le indur ca si cele ce ma mai asteapta".

6 August.

Nauen, in unire cu ultimul radio Budapesta", cauta a

238 N. IO.RUL

injosi .triumful nostru. Am fost soma-0, aspru, de colonelulitalian Romanelli sa nu intram; am fi tolerati in cateva ca-zarmi exentrice. Ne-ar ucide Ungurii, cari, cu voia Aliatilor,ar intretinea mil de oameni in capitala Si in provincie si arcere un spor, pentru ca Romanii vor sa arda Budapesta I

7 August.

Ion Bratianu, pe care il vad intrand la Consiliul de mi-nistri, a vorbit la Sfatul National de la Sibiiu despre ocu-parea definitiva" a Budapestei.

Steagul" o saluta, ca un act de nesupunere, deci dedusmanie, fata de Aliati.

*

La redactie vine un Catargiu din Basarabia. Isi cautastramosii in secolul al XV-Iea. A cetit carti neasteptate sia cunoscut oameni de stiinta. Nu se plange de bolsevicii"basarabeni. Incepe a vedea cã in politica interna e un re-gim impoSibil, al unei caste stoarse; pare a intelege candii dovedesc ca nu e nicio deosebire in favoarea conserva-torilor, spre care mergeau, prin Grecianu, simpatiile lor.

8 August.

Cineva a mers la inmormantarea lui Carp. De o simpli-citate extrema. Abia cativa mosieri vasluieni. Mortal era in-tr'o haina cenusie de casa. A fost pus de-a dreptul in pa-mant. Un singur preot de sat.

Teranii lui erau improprietariti si inzestrati cu unelte,totusi nemultumiti. Impartirea se facuse de un admi-nistrator evreu Vara a se tinea mina de vrednici, si, apoi,feudalul n'avea, ca om, legaturi cu dansii, ca oameni.

*

MEMORI1 239

Cenzura suprima lista, data prin radiogramä, a cererilorce am prezintat la Budapesta i pe care Guvernul" deacolo le-ar fi refuzat, apelAnd la Intelegere. Erau in ea

vite, etc. Se pare cA aceste cereri sunt reale.

9 August.

Primesc la Väleni stirea cA incercarea arhiducelui Josephde a lua conducerea in Ungaria n'ar fi izbutit.

Aliatil nu admit conditiile dictatoriale ale armistitiuluinostru. Colonelul Yates e trimes la Bucuresti.

Dupd consultarea cu toatii lurnea, inclusiv cu Marghilo-man, Regele mA chiamA in audientA la 15. 0 zAbavA deautomobil impiedecat de a veni.

Familia reg'ald pleacit la 16 la Sinaia.

16 August.

Regele a plecat MA a rezolva criza".

Nota Guvernului cAtre Intelegere e judecatA conciliantdpresa apuseanA, care, cAlduros, ni tine partea.

Lapedatu, intors de la Paris, laudA pe BrAtianu, care-ipare impersonal.

Chestia Basarabiei a fost amanatA. Americanii sunt pen-tru noi. Ei ar dori insA, odatA ce se cere ceva unuia dinAliati, sA cedam i noi o parte din Cadrilater Bulgarilor.

masini,

de

m'a

240 N. IORGR

Ai no§tri nu vor sa auda. Vaida i Ardelenii sunt pentrucedare.

Bucovina o avern toata, afar% de un punct de CaleFerata.

L'apedatu imi povestia una din ale noastre. Ni trecuseprin minte sã platim pe de Partonne, a carui marturie afost decisivä in chestia Basarabiei. Din fericire, Lapedatu aputut interveni la timp.

Era vorba ca in fata Seghedinului sa avern, alaturi cu&Arbil, acces la Tisa. Noi am refuzat orice discutii.

Hoover, adus in Europa in misiune politica, e cu totulneintelegator §i incurca lucrurile.

Greva generala la NO& S'au refuzat §i cele mai neapii-rate telegrame oficiale. Si nimeni nu cauta pe intetitori.

Lapedatu imi spunea ca, in cursul grevei tramvaielor dinParis, burghezii s'au oferit a face serviciul. Liniile s'au re-luat una dupä alta §i rebelii sociali au trebuit sa Med pe-nitentä.

18 August.

Nistor sose§te din Bucovina. Arata ca n'ar §ti nimicdespre momentul prin care trece criza. Pare obosit §i trist,Aduce proiectele de ref orma agrara §i electorala, la cares'a lucrat mult, cinstit, i noaptea tarziu.

E hotarat ca Bratianu are intelegere pentru rezistenta"cu Marghiloman §i intinde in Bucovina mana lui Aurel On-ciul §i lui Florea Lupu.

MEMORII 241

Ziarele publicA formals si dura interzicere din partea Inte-legerii ca noi sA alegem partea noastrA din averea Ungariei,care e gaj comun".

Se pare cA Guvernul nostru a inteles in sfürsit. Camtarziu....

*

Pe Cambon, un liberal oarecare il plimbA prin Ardeal.

*

In Bucovina Petin a rAmas uimit de frAtia cu teraniiin pArtile Campulungului.

21 August.

0 parte din trupele noastre ar fi *Asa Budapesta sitir fi inceput o actiune concentric& cu Cehoslovacii, contrabandelor bolsevice.

*

BrAtianu face sä se publice nota lui cAtre Conferinta,plinä de amArAciune si de ironii.

Se desminte evacuarea Budapestei.

22 August.

24 August.

Se descopere la Bucuresti tipografia clandestinA a afi-selor anarhiste.vol. n 16

242 N. IORGA

25 August.

Nistor vine sä ma ia de la Bucuregi pentru a ma ducela Cernauti.

Spune ca la Cluj Ungurii nu vor sa dea case universita-rilor romani. E vorba §a se =eta refugiatii unguri pentrua se face loc.

Nistor arata ca Bratianu nu i-a anuntat nici criza, nicisolutia ce o are in vedere. Se ageapta incheierea pad cuAustria (ziarele o strigau acuma seara) pentru a se punelucrul in discutie.

Nid el nu mai crede in rectitudinea §i in sinceritatea5efului Guvernului.

*

Mi se spune,-dupa informatii date de un marinar, ca. laGalati echipagiul unui vas se intelesese sa ucida pe ofiteri,sa bombardeze orgul, sä coboare spre Giurgiu. In ultimulmoment totul a fost descoperit: §i legatura cu un regimentde cavalerie din Basarebia. Vinovatii au fost impu§cati.

*

Sindicatele vor sa ridice din nou lefurile la trei sute delei pe saptamana. Industria§ii s'au inteles pentru lockout.La Cluj au facut profesori pe Bogrea §i pe Ursu.

*

Imi sose§te volumul IV din Istoria Universala a lidHe knoll. Directorul, Tulle, a adaus supt numele mieu a-tacuri la adresa Romaniei. In prefata spune cine e continua-torul, dar pretinde di, dupa putinta", mi s'a comunicat

MEMORII 243

continuarea! Ma acuza ea' ,,am trecut" la dusmanii Ger-manilor, di i-am trädat....

27 August.

Spre Cernauti, cu Nistor.28 August.

La Itcani, dimineata, ne intampind cativa functionarisi militari un maior din Ardeal , amintind expulzareamea de acum unsprezece ani.

Apoi spre Radäuti, uncle se sfinteste steagul societätiiStefan-eel-Mare. Vorbeste un preot local, Pu iu, Nistor, Za-dic si eu. Vreme ploioasä: o parte a frumosului public dinsuburbii plea& De la feresti, sträinii privesc neprietenosi.

La Vicovul-de-Jos, de unde e Nistor, la Vicovul-de-Sus, la Ciudeiu, la Storojinet, miscätoare intânipinAri. Vor-besc mai ales foarte frumos preotul din intaia localitate,om plin de inima, si cel de la Ciudeiu, un respectabil sep-tuagenar. La Storojinet vorbesc si cu un reprezintant alEvreilor, spuindu-i ca am si eu prieteni evrei, din toateterile unde ei iubesc patria lor inainte de toate.

La Cernauti mare primire in Palatul Administrativ, insala care a vazut alti vizitatori, supt alt steag.

Indatä dupa aceia, conferinta mea despre aniversaraeleclaràrii razboiului Sala, foarte plink imi arata deose-bird prietenie.

29 August.

Mergem in tinuturile de peste Prut, in Cotmani, din-ed° de care soldatul cerceteazA hartiile; in apropiere suntintariturile contra unui eventual atac. La Zalescic, ambelepoduri pe Nistru sunt rupte. Jandarmii bucovineni pazesc.

Dupa-amiaza prin oras, unde schimbarea aproape nu se

=

244 N. 1ORGA

sirnte. Vad un ofiter austriac in uniform& cu decoratii i cusabia la coapsa. 0 companie romaneascA, trecand, face ceamai bung impresie.

30 August.

Mergem la mAnästiri: Putna, Sucevita, uncle erau sa seinceapa supt Austrieci lucrAri de restaurare, So lca, spartade obuze, intr'un targ nimicit in cea mai mare parte.

13 August.

Mergem prin Gura Humorului, unde teranii iese ina-inte, cu un invatator purtand costumul lor, la Campulung.Vorbesc in curtea noii biserid, in fata frumo§ilor sätenidin munte, despre trecutul lor i viitorul care-i asteaptA.Masa o iau la prefectul Sbiera, unde aflu pe fratele lui,Radu, o veche cunostintA.

In drumul spre Suceava primiri la $cheia §i la MitoculDragomirnei. AmandouA sunt induio§atoare. De o parteun vechiu invatator popular, de alta un vice-primar, fostplotonier austriac, care a mers i prin Mehedintul nostru.Se aruncA din pragul portilor buchete de busuioc. VizitAmmAnastirea.

La Suceava, pe langa receptia oficialà, splendidul jocal satenilor, cu muzica lor proprie. Orasul räsuna de can-tece.

Masa la Mitropolia veche. Cam rece: sunt douA tabere: avechiului primar, Eusebiu Popovici, §i a lui Nistor, care anumit in locul lui pe un Voronca.

Aici mi-au urat bunA venire §i Polonii intre ei preotulcatolic.

MEMORII 245

1-iu Septembre.

Intoarcerea la Bucuresti. Sears aflu cii Regele a iscälit,cu toatd opozitia, reforma agrard a lui Nistor. Eu insumii-am prezintat un memoriu .scris in aceasta privintd. Ve-nise, cerand o parte mai larga pentru ei, o delegatie apreotilor.

*

Averescu pare cd vrea sd desfacd putintel actiunea luide a lui Take Ionescu. Acesta ii imputd Coroanei cd nu1-a chemat la putere Inca de acum zece ani, la primelesemne de simpatie date conservatorilor-democrati" ai hdcu prilejul alegerilor partiale. Dec lard ca se va lua socotealdasprd si cui 1-a sprijinit pe Brdtianu. Se va face un ultimdemers la Rege si apoi la tara".

2 f Septembre.

Nistor imi spune cd Regele a primit cu pldcere memo-riul mieu.. A incercat insd sa aducti si clauzele decretuluila acela pentru Vechiul Regat. I s'a spus cd altele suntconditiile: in Bucovina proprietatea mare e in cea maimare parte strain& Da, dar si sträinii pot deveni bunicetäteni. Deocamdatd, a rdspuns Nistor, sunt nevoile deacum.

Regele s'a plans de uneltirile politicianilor, daunatoareterii. In Flondor si Mihali el vede instrumente ale vide-niei altora. Mihali a cerut lui Brätianu uri Ministeriu Na-tional"..A fost intrebat de ce? Ca sä iscdlim. Darpentru aceasta nu e nevoie de Ministeriu National. Si cee un Ministeriu National ?

Spun si lui Nistor cd un Ministeriu al partidelor nu

246 N. IORGLA

poate fi numai pentru aceia i un Ministeriu National.Pentru a iscali ar ajunge un Ministeriu de functionarigenerali. Ba s'ar putea chiar comisari regali, dintre di-plomati i generali, pentru alegeri.

Regele gaseste formele in care se prezinta conditiile ceni se cer prea injositoare pentru demnitatea noastra deStat.

Aliatii ni impLin sa facem statistica lucrurilor luate dinUngaria, i sa nu adaugam rechizitiile i prada fàrä tireanimanui. De fapt am luat vre-o optzeci de aeroplane, multelocomotive si vagoane, mii de pusti neintrebuintate, douasute de tunuri, material de fabrici. Se mai cara, noaptea,ce se poate.

In oras, greva maturatorilor. 0 murdarie ne mai po-menita. In Ca lea Grivitei, langa mine, un cane crapat.

Chiar unul din lucratorii miei, devenit seful rebeliunii,.s'a Mut cu patrula, a lovit pe un sergent si a fost dus laJil ava.

Si Ministeriul Friedrich s'a retras, la Pesta.

6 Septembre.

Preotul Partenie din Ramnicul-Valcei imi telegrafiazamoartea episcopului Antim.

MEMORII 247

In urma votului sari contra rAzboiului, la care se angajasein mornentul alegerii, rupsesem, cu parere de rAu, legaturilecu dänsul.

Era un om foarte evlavios si bun. L-a distrus cancerulconstiintilor chinuite.

9 Septembre.*

Mane Austriecii incheie pacea.Chestia ministerialä rämtine deschisä. Politicianii din

opozitie fac silinte desperate contra politicianilor de laGuvern.

15 Septembre.

0 sAptamanä de sfortAri pentru a rezolvi criza", sitoate panglicariile din lume.

*

Bogrea vine din Cluj, Populatia ungureascA ne sufere.Evreii au publicat un anunt, in trei lirnbi, pentru a se dalocuinte Romani lor. CAnd cu cAderea Budapestei, demon-stratia, irnprovizatk a fost grandioasa. Universitatea vamerge.

16 Septembre.

Un locotenent englez, care face studii despre Banat siMacedonia, a venit aid, la Väleni, sti mil intrebe in ches-tia mAnAstirilor banAtene. Avea informatie din partea SAr-bilor, ai cAror prelati I-au impresionat bine. Ai nostri n'austiut sit-i spuie nimic. Era prevenit si in chestia evreiasdi.Vorbise cu Take Ionescu.

El merge asa de departe, indit crede, cA lAsAnd in plic

248 N. IORGA

o sumä importantA, cineva poate sä aranjeze aid cu oricineorice chestie.

19 Septembre.

Dui:A Goklis, mane se va rezolvi criza". Imi cere pa-rerea, foarte speriat de clauzele tratatului, care ni-ar in-terzice si dreptul de a legif era independent. Ii explic cadatoria lor este sä cearA, arAtAnd cA altfel se duc la eiacasä, rezolvirea WA zAbavA a crizei" in sensul unui Mi-nisteriu care ar garanta libertatea alegerilor. Ei spun cATake Ionescu si Averescu ameninta cu revolutia, dacti nuse amänä cu o luna aIegerile.

4:

Nistor si-a format un partid democratic al Unirii". AratAacelasi despret pentru politidanism. Ministrii din tinuturilealipite sunt solidari. Ei nu Vor sA fie exploatati si compro-AO. Maniu a plecat ostentativ.

4:

Colonelul Anderson, seful IVIisiunii americane, ma vizi-leazA. Iau ceaiul la el..E pentru intelegerea Balcanilor.Constantinopolul i se pare capitala lor fireascA. E contra-clauzelor de constrAngere din tratat. Ii spun cA nu matem de minoritAti, dacA vorn sti sA le prindem intr'o viatAeconomica. si. financiarA puternicA. DacA nu vom sti s'ofacern, nu meritim RomAnia Mare. Viitorul RomAnilor ein sufletul lor insusi. Ca om politic, nu admit teoria bu-cAtii de hArtie", dar ca istoric trebuie sd recunosc cA asa afost totdeauna. Nu mA tern de cotropirea economicA, pen-

MEMORII 249

tru ca sunt partizanul individualizarii economice, intr'o corn-petit* care-i revine fireste, a fiecarui popor.

20-21 Septembre.

La Odobesti, pentru deschiderea unei sali de cetire, laVarsatura. un sat din apropiere.

22 Septembre.

In tren cu episcopul Teodosie de Roman, care vorbeste,dupa spusele raposatului episcopului Melhisedec, de misiu-nea acestuia in Rusia: la intoarcere, fata de marile rezul-tate atinse, ministrul, Christian Tell, i-ar fi cazut in ge-nunchi.

El crede ca Take Ionescu ar vrea sa faca episcop deRamnic pe Safirin, care e acum la schitul Frasinei. Recu-noaste ca acesta e inteligent si are cunostinte. Au fost co-legi la Atena, Safirin fiind ceva mai in varsta.

IsIu-i place ca. la Curtea Martiala s'a inchis dosarul luiConon. Biserica trebuie despartita de responsabilitate. Elva interpela la deschiderea Sinodului, care nu se poate a-duna pang nu se fixeaza baza de conlucrare cu ArdeleniiBucovinenii.

Ziarele anunta Ministeriul Come liu Manolescu-Ramni-ceanu. Pe aici insa umbla zvonul sigur" al MinisteriuluiTake Ionescu-Averescu.

23-24 Septembre.

Manolescu-Ramniceanu ma cauta aseara la BucUresti.

250 N. IORGA

Foile de opozitie pun in perspectiva nereu§ita misiunii.Intre mini§tri ar fi i doi transfugi conservatori. La Fi-

nante ar veni Pangrati; s'ar negocia §i cu Stelian.

25 Septembre.

Manolescu-Ramniceanu dore§te foarte malt a vorbi cumine", dar primesc cartea lui de vizita peste o saptamanii.

Puteam vorbi", mi se pare, §i cu Regele insu§i.

26 Septembre.

La Galati conferinta despre izolarea" noastra. Publicfoarte rece. Lume care se plimba prin sala rau luminata.Impresia, detestabila. Presa locala ignoreaza totul.

La Braila n'am putut ajunge la timp.

27.29 Septembre,

In judet, pentru a vorbi teranilor covurluieni.. Ei inteleglucrul bine i, cand li se spune de durerile lor, se incalzesc.Para i jandarmii asculta cum trebuie..

*

Primesc vestea Ministeriului Vaitoianu, compus din ge-nerali, afara de Emil Miclescu, la Justitie.

Taki§tii, §i averescanii sunt furio5i. Arata ca Vaitoianufusese ales prqedinte al clubului liberal din Fogani §irefuzase numai pentru ca regulamentele militare nu-i per-mit. Genera lul Popescu, inlocuind pe 111. Constantinescu, s'adeclarat legat suflete§te" de coconut Alecu".

MEMORTI 251

Liberalii prezintä Ministeriul mai mult ca fiind menitsä conducd rezistenta.

Trec Prutul i stau noaptea de 28 la profesori Stirbudin Cahul. Are doi fii, fosti ofiteri rusi, trimesi de Statpentru inginerie la Liege. 0 fed ar vrea sA urrnezenaturale la Bucuresti. Sotia, de origine bulgard, se da dreptRusä: se plange cd afirmarea ei ca atare a supArat pe uneledoamne de la noi. Stirbu aratA, delicat, cã fratele lui,colonel, supus la o perchizitie jignitoare, a- päräsit tara,intrând in armata anti-bolsevicd. Abia a putut retinea peaIt frate, mai mic. jandarmii se poartA räu. Cat despreRusi, ei nu vor pArAsi niciodatä gAndul Basarabiei, gra-narul lor. Ucrainienii ar fi mai putin periculosi.

Stirbu a fost la Bucuresti, a vazut multe lucruri i bune.L-a uimit unitatea de graiu a poporului nostru.

Se ocupil de istorie i ar vrea la Cahul un monumental lui Ion-VodA cel Cumplit.

Pe tot druniul tunuri care yin din Ungaria.

1. iu Octombre.

Bucurestii sunt de o murddrie fantasticA. Vitele d-luicolonel" dArAm'a malurile Dambovitei in NA cu cazarmapompierilor.

La Galati socialistii tin intruniri de noapte, aruncand fu-rioase indemnuri la revolutie.

tiintiIe

252 N. IORGA

Dupg cererea adunArii, am vorbit la Congresul Preotilorpentru autonomie pe baza parohiilor organizate I cumireni.

2 Octombre.

D'Annunzio declard rAzboiu" Iugoslavilor, pe cari i-auscos, cu Americanii, soldatii din Trail. Pe sträzi se strigArazboiul italo-sArb. Si Viitorul" are in frunte aceastäveste.

Noul ministru al Ita lid, Franklin Martin, la care mergpentru afaceri, desminte. &Arbil nu vor face nimic".

Ministrul, fArd secretar, lucreazA, in Consulat, lucru dehamal. E un tándr inalt i vioiu, färä aspectul traditional aldiplomatului.

5 Octombre.

La Râncezi, unde se desveleste un monument pentrd ceicazuti in razboiu. AdAnc emotionantä, continuA plAngerea,cu glas tare, a femeilor.

11 Octombre.

La Braila, pentru o conferintä a Ligii, pe care interesulpolitic liberal al lui Leonte Moldovanu, in ajunul veniriitriumfale a lui Ion BrAtianu, o face sä nu se tie.

12 Octombre.

Ziarele vorbesc de o sedintA a Consiliului de ministriin care s'ar fi discutat" i aprobat" cererea francezA caPompei, Mrazec I cu mine sA tinem cursuri la Sorbona.

AIEMORII 253

14 Octombre.

Gheorghe Pop vine din Elvetia. Imi cere parerea, pecare eu i-o dau, spuindu-i hotarat Ca nu cerc a-i influentaconstiinta asupra situatiei din Ardeal. Aici fratii Gogaconduc o miscare takista.

Francezii ar fi suparati de zabava guvernului roman inchestia schimbului de profesori. Generalul de la Instructieare un trecut germanofil.

15 Octombre.

Cambon vine la redactie si-mi anunta chemarea mea laCollege de France, facand sa reiasa importanta acestuigest.

Dupa-amiaza adunarea membrilor fundatori ai Universi-tatii Populare, Din cauza directorului Tzigara-Samurcasse ivesc dificultati. D-na Sabina Cantacuzino imi spunecä sala a fost ceruta de 40 Rege peste capul" directorului.Totusi e vorba de sala Senatului. Rectorul Athanasiu vor-beste de un ordin al politiei care impiedeca purtarea trico-lorului si de un altul, din 1-iu Ianuar 1918, in care, multu-mindu-se po1iitilor ca au fost loiali", se adauga Ca ras-plata cea mai scumPa a fost recunoasterea acestui faptde catre ocupanti.

16 Octombre.

Colonelul Manolescu, numit secretar general la Interne,se teme in adevar de revolutia" lui Take Ionescu si a

si

264 N. IORGA

lui Averescu. S'au luat mäsuri serioase, miscarea fiindindreptatà si contra Regelui.

17 Octombre.

Cumplitä vreme de toamnä, cu neintreruptä ploaie rece,care ar ingadui inceperea araturilor de toamnä.

*

La Suceava, liberalilor lui Stefan Joan, can fdlfaiau chi-purile fauritorilor RomAniei Mari", un invalid li-a opusränile sale.

*

La Academie. comemorarea lui Bälescu.

18-19 Octombre.

La Redactie vine Madgearu ca sa-mi spung ca Viii-toianu a of erit unuia din sefii teränisti o subventie pentruziar. In aceasta el trede o tentativä de conruptie din par-tea liberalilor si vrea s'o dea in vileag, cerând si concursulmieu. Imi este imposibil sä particip la o miscare cu carenu pot avea nimic comun. In guvernul Väitoianu eu nuATM decat o politie, fie si cu placate, iar in lupta electo-rald de azi, o scoald.

19 Octombre.

Adunarea Caselor Nationale ale colonelului Manolescu.Iatä un om care, de la Rusi, de la haine vechi, de la auto-mobile, de la o sumedenie de alte mid si mari izvoare, apregätit inteun an un fond cultural de peste un milion.

hIEMORII 255

21 Octombre.

Bastera vine din Sofia. E inedntat de aceasta Spanie"balcanied, de splendorile istorice ale Ttirnovei, cu vechilebiserici ruinate, de seriozitatea ofiterului bulgat, de de-centa femeilor, care nu se väpsesc, de aierul invingAtoral soldatilor. A fost la Sobranie si a vAzut ,gravitatea Cucare s'a prima teribila pace. Cineva dintre ai nostri neapArA, si Bastera isprdveste spuind CO nu dupA ce a pe-trecut doi ani aici va trebui sd invete ce este RomAnia".Am incercat si eu sä acopar lipsurile noastre, sä-i explic ciftmulte din lucrurile pe care le-a vAzut in Bulgaria sunt.numai forme si aparente.

*.

Intrevedere cu directorii de scoli secundare din Bucu-resti pentru organizarea bibliotecilor populare.

22 Octombre.

Väitoianu cautd sA ma vada. Prin colonelul Manolescu imicomunied ce-1 arde. E vorba de fotografiile, pe care le-aprimit de la Viena, ale anarhistilor de la noi si carora cre-dea CO li-ar putea face o reclamA preventivti.

*

Un colonel englez, adaus pe MO misiunea de cdi fe-rate al lui Cando lle, vine la mine sA-mi cearA lAmuriri cuprivire la unele articole despre Ardeal, pe care vrea sti lepublice intr'o foaie germand. Ar dori sa scrie o cartedespre Romania. L se pare necesar, si vrea sA se si

256 N. IORGA

apuce de lucru, sa combata la Ardeleni particularismulsi lipsa de orizont, cari i se par primejdioase.

*

Din ce in ce se vede mai mult ca intrunirea de Dumi-need a Ligii Constitutioanale" a iesit prost. A doua seanunta pe Dumineca aceasta.

*

Nici marele discurs de la Braila al lui Ion Bratianu, nicinoul program a lui Take Ionescu, care si-a botezat partidul,pur si simplu, democrat", nu trezesc prea mult interes.

23 Octokbre.

Ziarele asociatiei Take Ionescu-Averescu se plang caGuvernul cauta sa impiedece pentru Dumineca un mars alteranilor asmutiti asupra Bucurestilor.

24 Octombre.

La Statul-major, discutii cu generalul Cristescu, Onciulsi Parvan cu privire la noun sterna a terii, in care trebuiesa intre si Ardealul.

*

Lapedatu imi spune ca Aliatii consimt a interpreta clau-zele actului care ni se impune, in sensul ca nu vom fiindatoriti la altceva decat orice membru al Ligii Natiunilor.Dar aceasta ar aduce o satisfactie lui Take Ionescu, schim-bandu-se Ministeriul si zabovindu-se astfel alegerile.

MEMORII 257

In Renagerea Romana" se aratä ca Octavian Goga nuface politica takistä, asigurdnd ea intreg comitetul de na-fionali e contra guvernului de generali.

*

Seara sunt chemat la masa colegialä a ofiterilor, a-cum coloneli multi dintre ei, * cari au absolvit Scoala deräzboiu. Cristescu dä vina tratatului din Bucure§ti pe Aus-tria, pe Czernin, §i crede ca va trebui sd reltArn relatiilecu Germania. Colonelul Stefänescu-limza observä ce greu§i cu ce preturi oferä nthrfuri Aliatii §i ce prevenitori,cu ce pret modest se prezintä Germanii.

*

Gusti imi spune cd Facultatea de Litere din Ia§i ar fi ce-rut cinci profesori francezi, dintre cari unul §i pentru istoriauniversalä, Philippide fund de aceia§i ideie cu GAvAnescul §iTafrali. profesorii ar fi angajati pe trei §i. cinci ani panävor scoate elevi".

25 Octombre.

Colonelul Rasoviceanu cu fiul mieu vin din Kiss-Pest.Spun ca armata noasträ se poarla exemplar §i e bine pri-mira de populatie.

Totu§i de la Paris ni se cere retragerea trupelor dinUngaria särkitd" §i socoteala rechizitiilor neingAduite, pre-cum §i supravegherea printeo comisiune a transporturilor.

26 Octombre.

Intrunire nationalista la Dada: slabe incercAri de intre-Vol. n 17

258 N. IORGA

rupere ale socialistilor. Vorbesc Caracas, Mociornita si Io-nescu-Boteni.

La intrunirea din aceiasi zi a hii Averescu participa teraniparca anume. zdrentuiti, cari strabat strazile Bucurestilor.

Dupa-amiaza congresul lui la Eforie se termina. LaDacia se tine o alta intrunire, a lui Paul Bratasanu, care adus somatia de acum sapte'zile Regelui: aceasta e a LigiiConstitutionale".

*

Ziarele asigura cA, intreg Comitetul national si ConsiliulDirigent Hind convinse de 0. Goga, Maniu va veni cu o so-matie cat-re Rege pentru a concedia guvernul de generali.Vaitoianu ar fi declarat ca, in fata posibilitatii unui Guvernde coalitie, e gata sa se retraga. Singur Ion Bratianu s'aropune.

27 Octombre.

Drum lung si greu in Basarabia, unde sunt chemat pentrua ajuta un'concert al carui produs e destinat MonumentuluiUnirii.

28 Octombre.

Sunt gazduit la Episcopul Nicodim, in vechiul palat epis-copal, de o constructie ingrijita si solida.

Seara, conferinta. Foarte multa lume, si foarte calduroasa.E o mare si adanc miscatoare surprindere. Vorbesc desprederomanizarea si reromanizarea Basarabiei.

Merg la Gore. E forte pesimist. Nu vede autoritate ni-edited. Duce doliul vechiului regim, in ce priveste proprie--tatea. Foarte primitor, imi daruieste acte pentru Academie.Se declara inchis in cronici. Ii arat soldatul care trece, si-ispun: iata cine le face".

MEMORII 259

29 Octombre.

Spre Orheiu, cu Halippa. Vorbesc teranilor in satul Pe-resecina. La Orheiu intrunire electoralä in toed forma.Chipul mieu e in fere§ti 0 la Evrei. D. 0 d-na Coteanu,sora lui Pelivan, ma primesc cu o cleosebitä prietenie.

30 Octombre.

Iar la Chisinau.Seara si mai plind sala si cu scolile pentru a doua

conferintä, care mi s'a cerut, despre Romania care nu sevede". Pe länga Halippa, e si Inculet, Ciobanu si generaliiMarin Ionescu si Popovici, acesta Ministru al Agricul-turii. Auditoriul Inca mai cOlduros. La plecare mi se plângstudentii basarabeni cä unul dintre ai lor a fost bätut pandla simge de un sublocotenent, pentru un strigat räu in-teles.

Foarte frurnoase coruri ale fetelor de la scoli. Si omaesträ ruscd da bune rezultate cu cântece populare. Fetitelespun gingas poezii românesti. Mi se aratä mica bibliotecaa Universitätii populare si depozitul de carti.

1-iu Nouembre.

Intoarcerea la Bucuresti. luliu Maniu a dat de la Sibiiuun comunicat prin care atacd politica neconstitutionala",fiindcä e Vara I actorii politici ai terii", a Regelui, pecare nici nu-I nurneste, vorbind riumai de gratitudinea cu-venitä Dinastiei".

Se incearcA greVa generalä. Intrunire socialistd cu dis-cursuri incendiare la Dacia. Cocea isi primblä pe un carclopotul" candidaturii sale.

260 N., IORGA

Regele ar fi, spus lui Maniu: i prin mai grele impre-jurari a §tiut sä treacd Coroana".

Inculet §i Nistor, in numele provinciilor respective, opundeclaratii loiale MO de Rege actului prezintat de Maniu.

2 Novembre.

Greva se anunta pe mane. Ni se promite totqi apa §ilumina.

*

Alegatorii vin la urna. Agentii liberali dau mancare,bAutura §i bani dupà vechea datinA. Multi primesc, §i Mc a-poi cum -tiu ei. 0 vreme grozavA, cu ploaie §i Ont.

*

Dimineata", in vre-o zece pagini, aduce chipul lui Ave-rescu.

3 Novembre.

Greva cuprinde pe tipografi, redactorii ziarelor de opozi-tie, cu Universul" in frunte, &and exemplul, pe lucrAtoriide la atelierele din Bucure§ti ale CAilor Ferate, pe petro-li§tii de la Ploiqti §i atat. Unii copilandri din fabrici ausArit sa ia manivela tramvaielor. S'au ridicat contra lor cA-lätorii muncitori, mai ales femeile.

Votarea urmeazA lini§tit. Se face o selectie pe liste. Multimahalagii inregimentati voteaza pe liberali.

Am vazut, pentru organizarea transportArii capului lui Mi-hai Viteazul, pe VAitoiapu. Pare sigur de situatie. Nistor setemea, cand era o opozitie, cd va pierde Cernautul.

Vaida e In Bucure§fi §i. a trecut, in lipsa mea, pe la mine.

MEMORII 261

4 Novembre.

Pe strAzi, automobile impart ultima editie a Socialis-rnului".

*

Deschiderea cursurilor la Universitate: despre Stat siBiserica in evul mediu. Aceiasi trista sald veche, tot asa demurdara. E pe jumatate goalà. Asistd public ocazional sicativa studenti. Spun fätis desgustul pe care-1 simt pentruo activitate in care rolul ni-I jucarn numai de forma.

5 Novembre,

Incep a se sti ultimele rezultate de la alegeri. Nationa-listii miei ar avea oarecare voturi la Bucuresti, unde ne bi-ruie insä lista negustorilor, a bogatasilor d-rului Gheor-ghian, lista evreiasca, cu H. Sanielevici si David Emanuel,la care se adaugg d-rul Lupu si Cocea. Liberalii au multevoturi, mai ales din mahalale. Nu-i lipsesc voturi nici luiMarghiloman, care a ajutat populatia" si a salvat armata".Simpatii multe merg dare Radu Rosetti, cAtre Costa-Foru,ba chiar cAtre cutare escroc.

La Ploiesti, dal% de oras, care a votat cu liberalii, ammerge foarte bine. SAtenii nu mai vor pe boieri". Dar selasä ispititi de socialisti, cad ii atrag la clubul lor, suptcuviint ca si acolo se voteazd", si li iau buletinele.

Si in Ilfov multi säteni au votat clopotul" lui Cocea,sate intregi: li s'a strecurat in urechi cd e lista genera-lului".

*

Maniu incearcd printr'un interview a-si indulci comuni-

262 N. IORGA

catul. Goldi§ da lamuriri foarte cuminti, in sensul caretrebuie. Vaida, dupa ce a prestat juramantul la Sinaia,plead' in Ardeal. Vorbege de necesitatea solidaritatii"ardelene.

*

Socialigii vor sd-§i dea aierul ca §i burghezii i-au votattot pe ai lor.

*

0 foaie din opozitie cere ca Regele sa se retraga §i. savie printul Carol.

6 Nouembre.

Rezultatul total al alegerilor e dezastros pentru libe-rali. Teranigii au luat aproape in intregime judetele Arge§,Muscel, Dambovita, Vla§ca (al nationaligii), Olt §i Teleor-man. La Dorohoiu am fi reu§it noi. In judetul Ilfov insa amavea voturi putine. La Galati se pare ca sunt ales. La Ia§iiese Cuza §i preotul Tincoca: se spune ca. §i la Buzau ar fiie§it Cuza. In Prahova stam iard§i foarte bine.

7 Nouembre.

E un mare succes pentru noi. Avem douazeci §i §aptede deputati, teranigii cincizeci §i cinci.

Take Ionescu cere disolvarea Parlamentului, care si-aindeplinit misiunea prin aceia ca a dat proba negativecontra bratienismului. Liberalii, falsificand cifre, se prezintaca patronii firegi ai unei minoritati" care-i intrece.

Alegerile pentru Senat au inceput. Face impresie aiciimpartirea buletinelor noastre de catre copii.

MEMORII 263

8 Novembre.

La alegerile pentru Senat se strange surubul.

9 Novembre.

Surubul strans si-a dat rezultatul asteptat. La Bucurestifoarte multe voturi liberale.

Indreptarea" cere Ardelenilor sa refuze a veni la unloc cu alesii Vechiului Regat.

Intreband pe Goldis, acesta imi spune ca n'a fost inten-tia sa se faca un asemenea gest, pe care si el il credecriminal.

10 Novembre.

La Universitate se alege profesorul Murnu, fara partid.

11 Novembre.

Fata de ticalosia din Bucuresti nationalistii si-au luatrevansa. La Ploiesti intreaga noastra lista, cu mine incap, a batut pe liberali.

*

Lapedatu a fost ales senator al Universitatii din Cluj.Imi spune ca Goga are mai putini prieteni de cum se crede.Maniu regreta comunicatul care i s'a smuls. La serbareade la 1-iu Decembre, a deschiderii solemne a Universitatiidin Cluj, el va intampina pe Rege, care a promis sa asiste.

In audienta la Rege, Lapedatu l-a gasit foarte bine in-format asupra trecutului Universitatilor si de o judecatasigura. Regele gasia ca fata de Tzigara actiunea mea n'afost neintemeiata, dar exagerata".

264 N. IORGA

Indreptarea" pretinde ea am solicitat primirea in Ligelor si m'am laudat ca mi s'a oferit prezidentia, ba ca euam fost ales cu voturi averescane....

Pe Dumineca se anunta o mare intrunire a opozitieiextra-parlamentare", vorbind Take Ionescu, Averescu si.

Flondor.*

Dui liu Zamfirescu anunta Ca va publica notele desprerazboiu ale lui Averescu.

12 Novembre.

Ziarele se -ocupa de posibilitatea unui Ministeriu Iorga(de captuseala...). Ori de prezidentia Camerei care mi s'aroferi.

*

Sosesc, dupa incheierea grevei de la Posta, cele d'intaiu te-legrame si scrisori. Redactia Patriei" se bucura de trium-fur nostru; scrisori particulare ma anunta ca in dosul so-lidaritatii de alegeri a Partidului National sunt suflete sin-cere si energice, hotarate a conlucra cu noi.

13 Novembre.

Adevarul" se ocupa, cu o aprehenziune ridicula, deputinta unui Ministeriu Iorga, care ar insemna si el: Re-gele si Dorobantul".

*

In ultimul moment, o nota a generalului Ramniceanu,seful Casei Regale, anunta amanarea Vara termin a so-lemnitatilor pentru Mihai Viteazul.

0 intriga. A cui?

MEMORII 265

*

In telegrama alesilor de la Galati, intre cari Spiridon Po-pescu, mi se vorbeste de un bloc" al democratiei natio-nale, care trebuie infaptuit.

14 Noembre.

St. C. Pop ma chiama la telefon ca sa-mi spuie ca el seidentified pe de-a'ntregul cu articolul mieu despre rolul Ar-delenilor. Comunicatul l-a admis numai pentru a nu strica.solidaritatea nationala.

*

Telegrame imi tot vin din Ardeal, afirrnand bucuria pen-tru succesul nostru si entuziasta dispozitie de a lucra im-preuna.

Adevärul" isi tot face socotelile cu privire la rostul ceas putea sa-I am ca presedinte al Camerei, ori chiar casef de guvern.

15 Novembre.

Goldis vine la redactie ca sa presimta atitudinea mea inCamera. Arata ce situatie dezolanta au Ardelenii. Se dis-cuta planul de a se tinea la o parte de orice actiune poli-tica, ceia ce ar duce la dizolvarea Parlamentului.

Intre teranisti Madgearu, Raducanu isi si prezinta drep-turile la Ministeriu.

16 Nouembre.

Averescu, Take Ionescu si Flondor isi tin intrunirea,-foarte cercetata, la Dacia".

*

-

266 N. IORGA

Goldi§ vine din nou la mine. A avut o intrevedere cu A-verescu, care vrea puterea §i amenintä cu revolutia. A-fard de doi, toti teräni§tii ale§i ar fi prin el. El vrea safaca bine teranilor. Ar primi sä MO parte dintr'un Guvernilkaniu.

Dupä o lunga discutie, ajungem la parerea ca un aseme-nea Guvern Vara disolvarea Parlamentului ar fi posibil. Dealtfel nimic din vechiul politicianism nu s'ar clinti. Noi amfi condamnati sa facem opozitie alaturi de liberali. Goldi§ einformat cd soldatii se cer demobilizati. Averescu crede cas'ar putea.

In acest timp foaia greceasca din Bucure§ti anuntä eaBulgarii n'au predat armele, ci le-au impärtit populatiel.Ungurii i§i formeazd o armatä. Denichin, biruind total pePetliura, e langa Nistru.

Inäuntru, fierb sillbatec patimile...

*

Deputatul MorArescu e de pärere ca generalul ar tre-bui ztras in blocul democratic".

*

Ieri, la Dada, inaintea muncitorilor cari cantau Inter-nationala", Averescu a atacat din nou pe Rege, un... Ab-dul-Hamid.

18 Novembre.

Alegerile pentru Parlament. In Franta dau o majoritatepartidelor de ordine. Sociali§tii, de toate categoriile, pierdmulte locuri.

*

MEMORII 267

Vine Cuza cu Moldovenii. Ei viseaza numai politica derezistenta". Pat' mirati cand li se spune ca si Ardelenii oparasesc.

*

Intre Basarabehi sunt unii cari vorbesc de aftonomie" sinu vreau sa voteze Unirea. Un ofiter (si politist) basara-bean, de la Hotin, imi spune cd alesii de acolo sunt mai,mult ca suspecti.

19 Nouembre.

Lungi si grele discutii cu Cuza la clubul nostru in ches-tia rezistentei". Aproape o ruptura, o noua ruptura. Laurma, fata de dispozitia parlatnentarilor nostri, ei l'i re-zerva parerea, urmarind a si-o rosti personal.

*

Vlahuta s'a stins. Il aflu foarte schimbat, in odaita goalaa casei modeste din Strada Visarion, unde, venit din Cam-pina cu totul sfaramat, si-a petrecut ultimele zile. Pare, asalinistit cum este, tanar, cu frumosul, bogatul par negrupe care cei seizeci de ani abia il stropisera cu albul vrastei.

Ginerele lui, profesorul Stefanescu, imi spune ea Vlahutasi-a primit sfarsitul firesc cu seninatatea unui slant. Vorbiade moartea care se apropie cu calmul celor vechi, afir-mand cu tarie ca n'are de ce se mustrd si nu se temede dansa. A cerut sa nu fie instiintat nimeni despre starealui, nici chiar cealalta flick sotia tanarului Grigorescu; de§i de repetate ori a voit sa ma vada, n'am fost chematnici eu si voiu pastra adanca *ere de rau ca n'amputut auzi nimic din ultimele lui dorinti.

Dimineata, a cerut lui Stefanescu sa spuna tare: Cae-

268 N. IORGA

terum censeo Carthaginem esse delendam, a murmurat:povera bestia §i, ironic, a observat ca el, care visa sa-sifad o casa, trebuie sa o inceapA cu subsolul. Apoi a in-chis ochii, i pneumonia 1-a innabusit.

Lasa ca inmormantarea ta-i fie de tot simpla i ca toatehartiile sa i se arda; am recomandat energic sä se tread.peste aceasta hotarare, in acord cu extrema grija pe careo punea in scrisul lui.

20 Novembre.

Deschiderea AdunArii Nationale, acest nume tinde a seimpune. Sala Ateneului abia incape marele numar al par-lamentarilor. Episcopii ardeleni sunt in primul rang. Mascalui Marghiloman e langA trufia lui Ion BrAtianu. Al. Constan-tinescu paradeaza, sfidand. Goga pare CA vrea sa &Ate catde mult dispune de Maniu, asezat, in dosul nationalistilor,intre Ardelenii lui.

Regele infra, hotarat. II intovAraseste Regina, Printul Ca-rol lipseste si se observA aceasta. Mesagiul, care e clar

une ori cald, place si e mult aplaudat. Se aclamAFranta mai ales. S'a evitat prejudecarea chestiei isca-

lasandu-se totul in sama Camerelor, dar se insista a-supra dreptului nostru. Niciun strigat impotriva. Diplomatiistraini sunt vadit impresionati.

DupA-amiaza, Stroescu e ales presedinte de varstaceteste un discurs de o perfecta conceptie (la Senat s'aales Mitropolitul Repta). La venirea mea Ardelenii aplaudaindelung.

Aliatii,

lirii",

sisi

AlEPAORII 269

Seara, negocieri cu terani§tii, pentru o actiune parla-mentara comuna, pe baza untti program. Cautam a-i con-vinge in chestia demobilizarii generale", pe care o cer.Se vor continua discutiile. Se va incerca a se smulge luiAverescu o declaratie care sa-1 fixeze.

21 Novembre.

Slujba la Mihai-Voda, pentru obi§nuita comemoratie. A-sista Mitropolitul Moldovei, episcopul Cristea, arhierei dedincolo (Mustea, Badepcu), deputati §i. senatori ardeleni §ibucovineni. Din amvon, diaconul Nicolae Popescu vorbe5terasunator, cu avant. Afara, explic colarilor maretia zilei

datoria care li se impune.*

Inmormantarea lui Vlahuta. Generalul Lupescu ca mi-nistru de Instructie spune cuvinte la locul lor. Se imbul-zesc §i nechemati. Vaida vorbe§te pentru Ardeleni. Carul,plin de flori, e intovara§it de o imensa multime.

*

La Academie, comemorarea lui Mihai Viteazul prin con-ferinta mea capat:a un aspect solemn, multamita participari-lor Romanilor din provinciile liberate.

Seara, la Universitate, conferinta pentnt public despreSoarta faimei lui Mihai in literatura noastra.

22 Novembre.

Seara, Mihalache ni spune ca nu poate incheia nimicfara a consulta pe deputatii provinciilor liberate. Ii arat

§i

270 N. IORGA

cat e Kle greu asa ceva. Cineva marturiseste a economistii"lor (Madgearu si Raducanu) au stricat deocamdata lucrul.

23 Novembre.

Nistor ma cerceteaza in vederea alcatuirii unui bloc de-mocratic; el ar aduce un Ministeriu prezidat de mine, careobiectez lipsa de sprijin serios. Si lui i se pare ca Maniunu ofera consistent& ca unul care e continuu supt influentaaltuia, acum, in special, a lui Goga, si se fereste de a lua cuorice rise o hotarare. Cu Inculet ar fi vorbit si, -clupa sfatulmieu, va mai vorbi, chemand apoi ia o sfatuire si pe Miha-lache.

*

La Cernauti un regiment, in mare parte ucrainian, 2.000de oameni a dezertat, ramanand in cazarma doar 600. Auiesit pe strada impuscand si strigand: Jos Romania Mare,Traiascii Ucrainal Aveau planul de a lua Posta si aproclama bolsevismul. Au pus stapanire pe Gar& au pat-dat-o si au facut trei trenuri, cu care s'au imprastiatprin tara. Regimentul de Vasluiu asezat in Cernauti s'apurtat loial. Trupe dip Suceava si Cernauti au intampinatpe rebeli, au impuscat pe cativa, au arestat pe ceilalti. To-tusi detasamente mai sunt ascunse prin paduri. Trei zilea durat o nesiguranta chinuitoare. Intentia era de a sur-prinde cu o asemenea miscare pe Regele cu prilejul viziteilui. Nistor si deputatii lipsiau. Zadic nu si-a pierdut cum-patul si a restabilit ordinea.

In astfel de imprejuräri nici vorba nu poate fi sa se de-mobilizeze, sa se desfiinteze cenzura si starea de asediu,cum cer teranistii. Basarabenii de altfel, se opun hotarat, te-mandu-se pentru soarta provinciei bor.

MEMORII 271

Seara primesc La Cause commune" a lui Burtev, carecere Rusia mare si unica"....

24 Novembre.

Cuza §i Zelea incep, Vara autorizatie, ..negocieri pentrubloc" cu Basarabenii, Bucovinenii si teranistii. Protestezcontra acestui sistem si cer lämurirea imaliata a situatiei.De unde, alegerea mea .ca presedinte al Comitetului nos-stru Dirigent.

*

Intrunire la Inculet, seara. De fata Vlad si Bontescu,veniti pentru intaia oara, Halippa, Mihalache si Bujor.Duna un lung Consiliu de ministri in legaturA cu ul-tima nota de somatie , Nistor si Mania lipsesc. Se cadede acorel asupra necesitatii imediate a unui bloc nationalsi democratic in jurul unor puncte de program mai impor-tante, ramanand a se lucra pe ureä la celelalte.

Bontescu mai ales staruie ea s'ar putea face legaturi sicu cei vechi. El ia si apararea lui Goga. Ambii Ardeleni a-sigurA ca afara poate de dotaizeci de oameni solidaritatealor va rezista.

*

Viitorul" publica textul supus spre aprobare Romaniei.Adevarat ca este si clauza ca nu se pot face alegeri Sam-bate.

*

La Camera liberalii, in banda, ataca furios, dud se pre-zintA ocazia la validAri, pe teranisti.

272 N. IORGA

25 Novembre.

In sectii s'a invalidat alegerea liberalà de la Iasi pentrufraude patente.

Camera n'a lucrat; unele sectii nu si-au ispfavit alca-tuirea. La Senat validarile in plin.

Inculet, apoi i Nistor imi vorbesc de ultima nota ofensd-toare, in care este si pedeapsa" ce ni se cuvine dacd maizabovim cu iscAlirea.

Ei sunt pentru politica de rezistentk cu n'au ce ni face"al ei.... In zädar incerc .a o combate, afatând ce asteaptdce sufere tara i puindu-li in vedere ce s'ar intampla dacàam râmânea in finuturile liberate numai noi de noi, faratnandat european i recunoasterea Aliatilor. Ei fad... Cucateva momente inainte, Vintilä Brätianu apäruse in lojaministerialà.

Merg la Maniu, care ne rugase sä venim la el desearala 9, in chestia blocului". Are o atitudine rezervatk dincare se intrevede insa intentia lui de a nu fortA lucrul panala capa. Al6turi discuth Consiliul Dirigent. Mi se promiteun raspuns pârfa'n seara.

La 8, mi se aratd ck neludndu-se o hotärttre, se vachema a doua zi Comitetul Executiv.

Seara, Vaida aratá ce s'a petrecut la Paris. De la in-ceput Conferinta, apoi cei Patru au fost intratabili. Niciojignire n'a fost crutatä celor mid. Deciziunile inapelabileli se comunicau cu cateva ceasuri inainte de datoria lorde a semna. Brätianu abia a putut smulge la timp clauzeledin tratatul cu Austria. Nu odatA, Vesnici, Trumbici, Benes aufost bruscati, ca in chestia atacului contra bolsevismului un-

si

MEMORII 273

guresc, cand Clemenceau li cerea imperios sa spuie ime-diat ce contingent dau. Noi am fi fost Inca, relativ, favo-rizati. Orice amabilitate si omenie ar fi lipsit din aceste pro-cedee tiranice. Nici Foch nu stie ce este in tratatul cuGermania. Harta granitei noastre vestice s'a aratat numaiin bucati razlete.

Observ ca discutia atitudinii in politica externa fusesescoasa de la ordinea zilei in urma intrevederii cu Maniu.

Se procede atunci la discutarea ideii insesi a blocului".Maniu reproduce mai tot din ce-i spusesem de cu ziva,

asupra chestiilor de lamurire imediata. E putin atitudineacuiva care da un program si intelege ca actiunea politicaviitorului bloc" se strange fireste in jurul persoanei sale.Atitudinea lui Cuza, continuu provocanta fata de mine, iiajuta foarte mult, discreditandu-ne ca alcatuire de partid.

In acelasi sens vorbeste si Inculet, foarte clar. Nistorse exprima mai greu. Bujor, de la teranisti, pomeneste de oextrema stanga" pe care o reprezinta, de parerile sale,pe care nu le sacrifica nimanui, de amestecul sail numaisporadic in politica, de trecutul convingerilor sale. I secere a se disciplina. Foarte cuviincios Mihalache afirma cäla ei disciplina exista, supt pedeapsa dezavuarii si chiara excluderii.

Erau de fata, de la noi, si inevitabilul Zelea si Munteanu-Ramnic; de la teranisti Borcea si un satean; de la Arde-leni $t. C. Pop, Mihai Popovici, Goldis, de la BucovineniIorgu Toma si Morariu; de la Basarabeni Halippa si Erhan.

Cer la sfarsit sa se decida ce am facut si sa se puiein scris. 0 oarecare rezistenta la Maniu. Consimte la unproces-verbal pe care il dicteaza el. Vrea sa puie dorinta"numai a blocului". Pun in loc necesitatea" de a-1 con-stitui. Se alege o comisiune pentru studiul programului:Vaida, Toma, Halippa, Mihalache, Munteanu-Ramnic.vol. a 18

274 N. IORGA

St. C. Pop observa cã totusi punctul principal e al po-liticei externe. Deslusesc ca avem puncte comune. Intaiu,hotararea de a rarnanea cu Aliatii. Tacere. Ori nu? Sicontinuu aratand ca liberalii au in dosul politicei de re-zistenta" si anume intentii de alta politica, asemenea cuaceia pe care au facut-o pe timpul neutralitatii si a raz-boiului chiar. Vaida spune ca n'ar fi cu eine altul. Decidaca ar fi cu cine, ar face-0 (mai tarziu surprind pe Vaidaspunand Ca istoria va recunoaste dreptatea actiunii luiBratianu"). In al doilea rand, nimanui nu-i plac clauzele tra-tatului. Vorba e: Pot fi ele evitate? Este un mijloc? Nuse ia un teribil rise cu prelungirea?

Maniu, care a vazut tocmai pe Rattigham, insarcinatulde afaceri englez, el a fagaduit sa faca tot ce poatepersonal pentru irnpäciuire,crede ca s'ar putea vorbi Alia-tilor de datoria ce o au ei de a negocia ca popoare cu po-porul roman. Fiind azi un Parlament, el isi poate tri-mete delegatii la Paris. Nina in opt zile s'ar putea in-cerca aceasta. Vaida crede chiar ca trimisii aveau chiarfacultatea de a alege data prezintarii ultimatului si ca dinanume motive s'au grabit.

Ark ca as putea sa incerc eu insumi a vedea pe Cambon.Seara sunt ceasurile cloud pare a se fi terminat

cu rezultate care mai mult deck intr'o privinta sunt bune.Se recunoaste importanta pentru opinia publica a primuluinostru proces-verbal.

Deseara ar fi sa discutam compunerea biurourilor Ca-merei.

26 Novembre.

Se pare ca teranistii au vizitat pe Averescu si i-au of e-rit Ili personal o sefie, pe care el a refuzat-o.

Pe de alta parte, Burbea de la Galati, da o conversatie

MEMORII 275

cu el inainth de alegeri, din care se vede temerea lui de anu reusi, in starea de nepregatire a partidului sau.

*

La Camera, validari. Liberalii aclama zgomotos pe IonBratianu si pe fratele sail Vintila. La intaia manifestare seaud sasaituri si strigate, la cea de-a doua zgomotoase siindelungate huiduieli. E aplaudat Inuit Agarbiceanu.

*

Unii Ardeleni, Lucaciu, preotul Saftu, au luat loc pebancile liberalilor.

*

Comisiunea pentru bazele blocului lucreaza, din indernnullui Halippa. Pentru fixarea candidatilor biurourilor se tinein alta said o noua adunare la Maniu. Nu asist, din obo-seala, din hotararea de a nu fi un simplu auxiliar al Gu-vernului Mania, care se pregateste.

*

La Cambon. Intrebat asupra intentiilor Aliatilor, el afirmaca nimic din posibilitätile deschise prin nota de la 21Octombre nu se retrage prin noua nota, pe care o recu-noaste dura. Se cere, nu semnarea, ci shnpla declarafie cal seva semna, pentru ca sli se inceapà discufia asupra forma-lelor. Trupele noastre trebuie sa se retraga de pe Tisa, pelinia fixata de Conferinta, dar nu va fi un termin pentru a-c=asta; el crede, si dupa ce a consultat pe_militari, ca linia.aceasta se poate apara, ca. Horthy, noul regent al Ungariei,

276 N. IORGA

n'are cei 80.000 de oameni de cari se vorbeste, ca-i lip-seste putinta de a ataca pentru moment". Atrage atentiaasupra situatiei noastre tolerate in Basarabia" i asupraconsecintelor ce ar avea retragerea acestei ingkluinte. Notanu putea fi zgbovitä de ministrii din Bucuresti; remitereaei trebuia sa' se facA imediat.

II rog sa informeze Guvernul sau asupra faptului Ca

RomAnia veche nu mai existä, cä tara prin alegeri a con-damnat politica lui BrAtianu, ca Parlamentul inseamnä oRomânie noud, care merita a fi crutata". 11 indemn avorbi direct cu Ardelenii, cu Mihalache, cu Cuza.

Cambon a vorbit cu Vaida. Conversatia lui Maniu cuRattigham a dat un rezultat negativ, mai ales din cauzaprescriptiilor relative la minoritäti.

La iesire aflu pe Nastasievici. Ati iscalit? Presque.Dar nu existä iscalituri aproximative. Acum cloud zile

mi s'a telegrafiat cã s'au dat la Paris instructiunile pentrusemnare.

Seara, Goldis trece pe la mine. Nu primeste prezidentiaCamerei, care i se pare prea grea. Declaratiile lui CambonII impresioneazg. Crede insa cä Horthg inteo lunA" vaavea cu ce sä ne atace.

Lui Cambon Vaida i-a spas cA solidaritatea ardeleanä enumai aparentä. De fapt, Banatenii liberali, ca Biberia, u-niti cu Ion SArbu, istoricul, nemultämit cA nu i se face unrol mai mare, agita chestia Banatului intreg si lucreazdcontra Comitetului National.

*

«

*

AtiEMORII 277

Nu mi se spune nimic despre hotararea in chestia extern&care trebuia sa fie luata neaparat, astazi.

27 Novembre.

La Camera, validari. Se ridica banuieli contra alegeriilui Duca. El raspunde pretentios V dominator. Aceastanu-1 impiedeca de a fi validat prin voturile Ardelenilor.St. C. Pop, Vaida V Nistor sunt foarte suparati ca se a-taca un orn bun". 0 fi el bun, dar cauza lui nu ebuna.

Discutie V cu privire la alegerile din Iasi. Marzescu seapara apos contra unui marghilomanist darz, fost prefect,care striga liberalilor ca a fost administrator cinstit si aluptat pe front.

Scandal provoaca alegerea lui Cocea. Generalul Marcuprezinta impedimentul reformarii lui din armata pentru ne-demnitate. Zelea vorbeste, stangaciu, despre procesul Da-villa. Cocea se apart' cu toata inteligenta cinismului sail;se prezinta ca un patriot, cu idei ceva mai inaintate deckale altora, un socialist un bolsevic, un bun soldat depe vremuri, scos din oaste printr'o intriga a fiilor genera-lului Crainiceanu, dintre cari unul a sfarsit cum se stie. Ba-sarabenii il aplauda, ca V socialistii, cari sar la bataie.D-rul Lupu intrebuinteaza un calificativ cu totul neparla-rnentar fata de Zelea.

Se incredinteaza cercetarea cazului unei comisiuni decinci, trasa la sorti.

*

Regina ma chiarna la ceaiu, pentru supararile ei de fa-milie. Nu Vie pe cine se poate sprijini. Ii dau toate asigu-r arile.

278 N. IORGA

Spune cA in Italia a fost de mult, in copilArie, pe acoloflindu-i firumul de la Malta. Ce a incAntat-o mai tare a-ctin' a fost Florenta. Regina Italiei i-a pärut foarte ta-nArA; copiii sunt frumosi si zdraveni. Planul cAsAtoriei intreprintul Carol si Mafalda 1-ar dod Inca pArintii. Tot asa si oalta intre Mostenitorul italian, acum de cincisprezece ani,

_si principesa Ileana; ar fi vorba sd vie cel d'intaiu in-tarA, aici, spre a se cunoaste de copii.

28 Novembre.

Alegerea biroului.Vali: la vorbeste frurnos, nu MA gandul de a mAguli si

pe liberali. Telegramele lui cAtre Parlamentele Aliatilor ausi ele aceasta notA.

Vaitoianu avea de gand sd isprAveascA printeun indemnin sensul politicei de rezistentd". Maniu, care crede cdsuntem aici pentru a lucra in armonie" cu liberalii invinsi,doria sä nu i se rAspunda. li spun hotarfit ca, dacA nu re-nuntA generalul la aceasta parte din cuvAntarea sa, va aveAun rAspuns al mieu, odce se va intAmpla pe urmil. Dui:4multa trudA VAitoianu i§i scrie un discurs destul de binefAcut, fArA nicio provocare, a§a di reuneste aplausele tu-turora.

Cu aceasta i§i da demisia, salutAnd Camera, care e odovadA a nepartenirii sale, si viitorul Guvern care se vaconstitui.

29 Novembre.

Vaida ma cautA pentru a-mi vorbi despre eventuala con-stituire a Ministeriului. Ar clod sd fie in fruntea lui cinevadin Regat"..., chiar eu. Bine inteles in vederea pAcii careF.' de iscAlit.

MEMORII 279

Il refuz. Maniu e cel mai indicat, ca reprezentant algrup6rii celei mai importante din Parlament. Ori acela pecare 1-ar indica el.

Vaida observa cd Maniu are de htcru in Ardeal. Acolo,din cauza maltratärilor si a relei intretineri, s'ar fi revol-tat unii soldati, bätându-si ofiterii.

*

Seara, la Consiliul universitar procesul lui Tzigara-Sa-murcas. Se laudä ch era reprezintantul Regelui, ea', rugatde Crãsnaru si de altii, a aparut ca salvator", cd lumeaplãngea ascultandu-1, cd a crutat viata si averea atatora.Wilhelm al II-lea I-a poftit la Arges, uncle mersese ca di-rector al resedintelor regale, langa dânsul; s'a aratat entu-ziast pentru arta noastra si a ascultat pe Mackensen spuind6' suntem mult superiori Bulgarilor. Tzigara ar fi fâcutsa nu fie Kaiserul la masa pregatitä de TaruI bulgaresc laCernavoda, si tot el ar fi capAtat permisia de a se deschideUniversitatea. Ma atactt pe mine ca autor al demonstra-tiei contra Franciei si pe noi toti cei ce am trecut in Mol-dova. Sperd dreptate de la potolirea patimilor.

RAspund duptt cuviintä. Profesorii se derobeaztt insa de lavot; doi dintre ei refuza chiar reprobarea atitudinii acuza-tului; altii, ca Onciul, se abtin. D-rul I. Cantacuzino sesimte jenat, pentru cd i-a fost bine päzitä casa. Abia 17voturi pentru reprobare.

30 Novembre.

La Academie comunicatia lui Ciobanu despre continui-tatea spiritului romänesc in Basarabia. Putina lume.

*

280 N. IORGA

La sapte, deschiderea conferintelor mele pentru parla-mentarii ardeleni.

*

Seara, la Maniu, adunarea presedintilor de partide. Ma-niu intelege a se iscali tratatul, dar dupa noi discutii, pecare unii le cred ca s'ar putea intinde cu o luna-doua. Nutrebuie sa se dea Aliatilor impresia ca iscalim tratatul asacum e. Ii scapa cuvantul cä ar trebui indemnata Presala o atitudine unitara in cazul cand ministrii aliati arpleca. Protestez contra ideii chiar, si de aceiasi parere e-si Vlad si Bujor (asista si Halippa si Bontescu); vine apoisi Mihai Popovici.

Maniu cauta a trece asupra-mi sarcina prezidentei deConsiliu. Li spun sincer ca nu inteleg a fi un condeiu deiscalit si ca nu ma pot aseza pe trei scaune, mai ales cand stiuca sunt atatia dispusi a le trage de supt mine. Se incearca ase pune in loc Inculet, ceia ce pentru ideia basarabeand arfi foarte important. Si Inculet refuza. Maniu se invoieste.Vaida neputand pleca de la Camera, ar lua Externele.

Ministerele se impart dupa reprezentarea numerica a

partidelor in Parlament, deci: trei Ardeleni, doi teranisti,Cate unul de la Basarabeni (cari cer si unul din noile Mi-nisterii: Munca, Sanatate sau Refacere, cand se vor crea), .de la Bucovineni si de la noi. Illinistri delegati vor fi Cateunul pentru fiecare provincie. Consiliul Dirigent se va di-solva la recunoasterea Unirii.

Teranistii marturisesc ca au propus sefia lor lut Ave-rescu, desfacut de tovarasii lui. El i-a poftit in Lige ladansul. Ei, ca si Vaida, il voiesc inca in Ministeriu. Daranume pentru a-1 demonetiza".

La plecarea mea, tali ceilalti raman. Inteleg bine pen-iru ce.

RIEMORII 281

Am cerut lui Maniu solutia rapede a crizei. Se presezenehotardrea Regelui. Vaitoianu a fa'cut el nota de raspuns,care mi se lauda foarte mult. Ma tem sd nu fie plan de zii-bavä.

1-iu Decembre.

Väitoianu a raspuns, Vara sä ail% aceastä calitate, lanota Aliatilor. A raspuns asa Inc& a trebuit sa-i fie resti-tuitä. A refäcut-o in singurul sens acceptabil. Indignarea inopinia publica e mare.

Cuza a petrecut o noapte intreagsa, in intimitate diplo-matica" cu Väitoianu. El si Zelea al lui declard cd isitaie mânile mai bine decat sâ iscaleascá". Unele ziare vor-besc de trecerea lor si cu Stunuleanu la liberali.

*

Mihalache stäruie in parerea cä e prea putin preggtitpentru a lua Ministeriul de Agriculturfi.

In sfarsit Regele a väzut pe presedintii Corpurilor Le-giuitoare. Pun in foaie o nota prin care, calificdnd actullui Valtoianu ca o loviturd de Bizant", declar di ztibavaconstituirii Ministeriului ar fi pärechea lui" si ca am tragetoate consecintile. In acelas timp arät lui Denize cd asdori ca prin mijlocirea lui sa se comunice aceste sentimenteReginei.

*

0 racealä ma retine in casä.

*

282 N. IORGA

Lebrun de la L'Independance" vine dupa informatii po-litice, pe care i le dau cu toata sinceritatea.

Take lonescu cauta desperat o apropiere cu mine contradiavolului".

2 Decembre.

Dimineata, vorbesc cu Denize, pe care I-am rugat sa viela mine pentru a-i spune ca, daca politica de refuz a sem-Wadi i metoda de zabava sunt ale Regelui, el va intalni inmine un adversar pe atat de hotarat, pe cat de loial. A-ceasta sa i-o comunice l Reginel, pentru ca noua atitudinea mea sa nu fie fact instiintare.

De si bolnav, merg la audienta ce mi s'a fixat la Re-gele pentru oara sapte i jumatate.

Aflu pe Cambon, venit pentru a vorbi maresalului".Imi spune ce rea impresie i-a facut Cuza, cu atitudinealui romantica i strigatul: mai bine murirn" (Cambon i-araspuns: Nu e vorba de moartea d-voastra, ci de raulpe care-1 puteti face terii d-voastra"). Inca odata ma asi-gura ea' nu poate fi vorba de o prelungire a termenului.Rattigham a si primit o telegrama in acest sens. Mentinecele ce mi-a spus in intrevederea de acum cateva zile in cepriveste putinta negocierilor ulterioare. Aduc in discutiechestia Basarabiei; cam evaziv, imi spune ca atitudineaFranciei in aceasta chestie e cunoscuta. Are informatii caadministratia noastra acolo e rea.

MEMORII 283

Maniu iese de la audienta. Ii cer un raspuns hotarat inchestia semnarii. Spune ca, fata de o necesitate care nuse poate inlatura, ai lui au admis semnarea. El era demult de aceasta parere, dar a crezut ca e necesar sa nu sedea impresia ca in orice caz suntem dispusi la aceasta.Staruie sa fie prim-ministru cineva din Regat", si-I re-fuz din nou.

La Regele. II intreb daca parasim politica de OM s-cum. Care? Aceia care ne face sa lovim necontenitcu capul intr'un parete pe care nu-I putem darama. Regeleasigura Ca n'a fost politica lui, si ca, nevazand posibilitateaaltei hotarari, se invoieste la semnare. Era in conflictul depana acum o recunoaste si o parte datorita tempera-mentului lui Bratianu, dar si aceluia al lui Clemenceau.

Doi tapi cari se bateau in coarne. Dar unul era cevamai tare, raspund, dead celalalt. Totusi Alight n'au fostnici drepti, nici macar amabili. Pilula era destul de amaráca sa nu fie si unsa cu amaraciune."

Crede ca razboiul a ucis vechea politica a inselarii si la-bavil: inlauntru si in afara, acela va birui care va avea cudansul sinceritatea.

Dupa ce-mi vorbeste de prezidentia Consiliului, Regelema asigura ca. Maniu nu va primi, ci recomanda in loc peVaida, care mai are avantagiul di se poate intelege directin limba franceza.

El lauda pe Bujor, caruia, cand a vorbit de uzanteconstitutionale", i-a spus: Acum cand reintram in Con-stitutie". I-a placut Mihalache, caruia i-a recomandat insäadagiul italian: Chi WI sano va piano".

Aduc vorba de nota Vaitoianu. Regele cauta sa evitediscutia. Era pregatità de mult, si se cerea un raspunsimediat.

284 N. IORGA

Seara, la mine se aduna presedintii pentru a chibzui a-supra Ministeriului. Nistor, care mi-a oferit in particular, siin numele Basarabenilor, prezicIentia (i-am spus Ca mi-ar tre-bui forrnale indatoriri in scris), se ridica in contra ideii, agi-tea de Vaida, a unei intelegeri cu Averescu. Nici el, niciBasarabenii nu pot primi. Adaug si eu ca ar fi imposibilpentru mine sa sustin o asemenea formatiune.

Caut sa grabesc formatia IViinisteriului: o cer pentrumane.

Mihalache refuza hotarat un loc in Ministeriu.

3 Decembre.

Aflu prin Munteanu-Ramnic, care a terminat programul,ea Vaida, ca presedinte dezignat al Consiliului, si-a luatangajamentul semnarii, asa cum ma asigurase si aseard.Aceasta ar multami pe ministrii Intelegerii.

Opozitia lui Nistor si Inculet fata de incercarea intelegeriicu Averescu continua. Intr'o pasionata discutie, Vaida aspus ca s'a asigurat, in caz de neintelegere cu Parlamen-tul, de putinta disolvarii lui.

*

Dupa-arniaza mi se vorbeste de o formatie cu Goga laInstructie, Bontescu la Domenii si Vaida la Interne. Vaidacauta sa convinga pe Cuza.

Asa se pierde toata ziva. Viitorul" publica nota WIVaitoianu.

4 Decembre.

Aliatii au prelungit pand Luni indeplinirea formelor ce-rute de dansii.

*

MEMORII 285

Se negociaza cu Averescu. Halippa vine sä ma cerce.Imi vorbeste de local de prim-delegat la Paris, care mi

s'ar oferi. II refuz hotdrat.

*

Dupd a doua conferintä pentru Ardeleni la Ligg, dupdo lectie la §coala cooperativä, unde Rfiducanu aminte§te o-pera de la VAleni, merg la clubul nostru, wide se prime§tehotärdrea mea, comunicatä, de altfel, lui Vaida prin SeverDan, de a sustinea §i mai departe blocul, pentru a evitarevenirea liberalilor sau haosul, dar de a nu delega pe ni-meni in Ministeriul care cuprinde pe Averescu §i. de a we-ghea fatd de el mai ales la executarea programului nostru.

Chemat la Vaida, la 10 noaptea, ii comunic aceastahotärke, asupra cAreia nu mai incape discutie. Refuz lo-cul de la Paris, neavand nicio insu5ire pentru aceasta.Intrebat pe cine sä trimeatä mi se vorbeste de D. Ghica§i. de Diamandy , recomand pe LAscaru§ Catargiu, pe I.Cantacuzino, pe Lapedatulla nevoie, dar Iuându-se toategarantiile, pe Take Ionescu.

In ce prive§te pe general", ii promit lui Vaida sd-itrirnet mâncare la temnità, lui i Regelui, cand Averescuii vä trimete pe amândoi acolo.

Nistor, Inculet, marii dumani ai intelegerii cu Ave-rescu, il primesc....

Ma intorc ap de senin la suflet dupa acest spectacolal släbiciunilor omengti...

*

Averescu e la Interne.Presa se aratä incântati.Se vorbeste de o degradare a Camerelor, carora li s'ar

rapi calitatea constituanta.

286 N. IORGA

6 Decembre.

Teranistii au Minas pe din afara. Par a voi sa ne ur-rneze in atitudinea noastra.

7 Decembre.

Bujor vine la mine. E pentru candidatura mea la Pre-zidentia Camerei. Doreste sincer sa se lucreze in sens de-mocratic pentru a nu se pierde un moment unic.

8 Decembre.

Conferinta mea la Ateneu despre desvoltarea politi-.cei romanesti". 0 lume imensa. Mi se face o calduroasaprimire. Ascultatorii pareau insa a astepta revelatii politicepe care nu venisem sa le aduc.

9 Decembre.

Conferinta mea e ucisa prin tacere de presa.

*

Dupa-amiazä, Inculet, Halippa, Mihalache si Bujor yinsa-mi spuie ca Averescu a fost silit, supt presiunea lor, sascrie cu mana lui o declaratie prin care recunoaste Parla-mentul ca Adunare National& cu chemarea de a revizuitoata Constitutia si de a realiza tot programul blocului.

Astfel doi teranisti infra in guvern.Mentin hotararea de a candida la Camera contra lui

Goldis, pentru a demonstra si a da o noua garantie contraacelor cari urmaresc disolvarea. Bujor stie planul mieu,dar, evident, nu mai pare a-i clod realizarea asa de mult

MEMORII 287

ca ieri. Cella Ili il gacesc. Basarabenii si Mihalache imiofera prezidentia Camerei.

Nistor imi spune cum s'a facut intrarea lui Averescu.Seara, putintel inainte de prestarea juramantului, Vaida adesavarsit intelegerea cu generalul, pe care 1-a prezintatcolegilor. Acestia au ramas tacuti, pe cand Averescu pri-via triumfator.

Cand toti tac, a spus el, o zir cala pretinde ea un o-titer de cavalerie plateste.

Jar Inculet: Proverbul rusesc spune cä se naste unprost.

S'a facut juramantul. La inceputul si la sfarsitul ceremo-niei, Regele, care !Area trist, a luat la o parte pe generalsi i-a vorbit in deosebi.

A doua zi, la gara, petrecand pe Regele care pleaca laSinaia, Averescu a fost sondat in ce priveste nevoia de aprimi un program. S'a aparat: Cum sa tie el sama departide si curente! Dar e Parlamentul... Dar ce mi-emie Parlamentul?

A urmat sfortarea comunä; Vaida a fost instiintat Camerge inaintea unui vot de blam.

4

Seara, Sever Dan si secretarul lui Maniu vin sa ma in-trebe daca votez la Prezidentia Camerei pe Goldis, ceiace ar fi datoria mea ca membru al blocului. Ark ca n'amluat nicio indatorire in aceasta privinta. Si-mi exprim indig-narea pentru pactarea cu Averescu si felul cum am fosttratati noi. Dan pretinde ca e un act de mare intelepciunepolitica, dupa cum se va vedea in program.

*

288 N. IORGA

Goga are atitudinea unui om foarte ocupat: a declaratca nu se mai gandeste la Consiliul de rninistri, ci numai laproblemele departamentului sail.

*

Dupa o lupta grea, alegerea mea ca presedinte a Ca-merei. Goldis, opus de Ministeriu, a avut numai 15 voturimai putin. Maniu a lucrat continuu contra mea. Multi Ba-sarabeni s'au abtinut, intre dansii si cei din Ministeriupentru a nu strica armonia.

11 Decembre.

Am tinut sa asigur in margenea putintei mele dainuirea sidemnitatea Camerii.

La Regele. El ar dont sa se mentina guvernul, dar asi-gura ca n'a vorbit nimanui de disolvarea Camerei. Maacuza de prea multa susceptibilitate. Ii arat ce am facut laIasi pentru el si Dinastie si-i amintesc de Goga si Lucaciu,republican" de atunci, de Averescu, cu pronunciamentele,care, prezintand ieri pe Rege ca pe un nou Abdul-Hamid, aajuns la situatia de ministru de Interne a Coroanei.

N'are nicio pretuire pentru omul politic Goga. Pe Ave-rescu il crede totusi mai loial decat pe Take Ionescu. A-cestuia ii atribuie si campania in chestia printului Carol.I se pare ca s'a facut rau introducand pe Costa-Foru in in-timitatea Printului.

*

La Camera multe comunicari in interesul teranilor.

*

Am vazut pe Vaida, dar e bolnav in pat. N'are nicio

MEMORII 289

suit* despre demisia lui Averescu sau Goga. Cel d'intaiu secrede jignit de ce am spus eu in discursul de dupa alegereaca presedinte cu privire la anarhie" si dictatura".

*

Averescu aduna pe ai sai pentru a li spune cá fuziu-nea cu Ardelenii e aproape gata si se felicita de noilecontingente" ce-i vin. Take Ionescu, si el, se ofera pentruguvern, in total sau in parte.

12 Decembre.

Sedinta furtunoasa la Camera.Un Banatean, Pasuica, aduce inainte neregulele, abuzu-

rile si alte neajunsuri din Ardeal. Consiliul Dirigent e ata-cat cu violenta. Raspund pe rand: O. Goga, foarte slab, Vladsi Bontescu. Pasuica se apara, apoi Imbroane, vorbind pentruBanat, face ca fratele lui Goga sa apostrofeze pe adver-sarii sai liberali: iata cine aplauda". De aici scandal a-proape o bataie. Am si eu o parte din izbucnirile salbateceale liberalilor, pentru ca in urma Marzescu si Banu sa viesa se scuze.

Au pus si pe socialisti in Comisiuni. N'au primit. Amprofitat de mice prilej sa li arat ca nimeni n'are contralor prejudecati sau resentemente.

La urma, Bind vorba de data cand Vaida poate ireni, amafirmat Ca, oricari-i pot fi colaboratori, il voiu sustinea.

*

Dirnineata, cu Bujor, am fost la Vaida pentru a-i semnaladeclaratiile lui Averescu. El nu stie nimic. Tocmai statease intre in Consiliu.

Maniu, la care m'am dus apoi, si-a destainuit gandul.vol. ii 19

290 N. IORGA

Vrea sä %CA din partidul säu unul regnicolar", cu pro-gram nou, i sa intre cine o vrea. I-am meat cd nici noinu-1 bagdm in partidele noastre, dar nici in partidul lui nune inscriem. Blocul este, este programul lui; prin desvolta-rea organica fireasea, se poate avea partidul. Alfel, etruda zlidarnica.

*

R. Brandsch, §cful Sa§ilor, ar vrea s'a §tie in ce chip arputea face ei apropiatele declaratii necesare. Se bucurd ca-irecunosc dreptul de a le face in limba sa, addugand cd n'arfi oportun.

12 Decembre.

Toma Dragu, hotarât sa provoace un scandal in Camera,vine cu cleclaratia prin care sociali§tii nu recunosc legalita-tea alegerilor, fiinta moralä a Parlamentului, i ataca sta-rea de lucruri din provinciile alipite. Reu§esc a potoli protesfarile indignate.

Rog pe Brandsch sä facA declaratiile lui asupra alegerilor.Urmeaza un §ir intreg de asemenea acte, din partea Ru-

tenilor din Bucovina, a Slovacilor din Bechi§-Ciaba, a mino-ritatilor din Basarabia, in numele carora vorbe§te Melic-sohn. Sedinta s'a desvoltat ca o mare manifestatie a drep-turilor noastre nationale.

13 Decembre.

Seara, Vaida vrea sd ma vada. Imi aratä demisia lui A-verescu, care invoaca nevoia unui Guvern tare, spriji-nit pe un Parlament unic. Alegerea de pre§edinte a Came-rei a dovedit ce §ubred e blocul. S'au adaus declaratiile melefacute Presei, in anticamera prqedintelui Consiliului (e vorbade cuvintele pe care mi le-a smuts §i. rästalmacit un repor-ter al Adeva'rului"). Invoaca i caracterul prea larg al

MEMORII 291

cererior agrare din partea terdnistilor, cad s'ar fi ales abu-zAnd de numele lui.

Vaicla, intr'un raspuns Inca neexpediat, citeaza si cerereageneralului de a i se da locuri de ministri pentru Arge-toianu si Negulescu, precum si Inca pentru unul. Averescu edispus acuma sA insdrcineze doar pe altul cu conducerea ne-gociatiilor.

Vaida imi cere sa-mi dau demisia din Prezidentie, penfrua fi reales (Averescu face socoteala CA reprezint doartreizeci si trei la suta din Camera). Refuz, din motivele ce-lei mai elementare demnitati personale. Se pot gdsi alteforme de lAmurire.

Plec, lAsAnd acolo pe Bujor, Mihalache si Borcia, in dis-cutie deosebitA.

14 Decembre.

La Regina. Imi pare ca m'a primit rece. Vorbesc de con-ditiile alegerii mele, de demisia lui Averescu. Se rezerva si-ispun cA am observat rezerva. Imi declard CA n'are cunostintaimprejurarilor legale, ca una care nu se amesteca in aface-rile publice, de cAnd viata constitutionalA a fost opritA.Trecern la dureroase chestiuni de familie.

Instiinteaza pe Regele, care vine. Nu se aseazA pe scaun.St Am in picioare. AflAnd demisia lui Averescu, se opreste'si priveste lung pe fereastA. Gaseste cd este un lucru foarteneplAcut. Calla un ministru de Interne. Ii vorbesc de d-rulLupu: nu pare a gAsi plAcere in aceastA propunere.

*

Seam, intalnire la un ceaiu cu deputatii germani si un-guri. In acest timp Vaida si Mania aveau adunarea comitetu-lui lor executiv in chestia demisiilor. Sever Dan si cativaArdeleni veniserA la ceaiu., Ei asigura ca sefii lor, a caror ac-

292 N. IORGA

tiune pare sa oboseasca pe unii din membrii partidului, ar figata sa rupd alianta cu Averescu.

15 Decembre.

Bujor vine sa intrebe ce este de facut fata de zabavilefait termen ale lui Vaida. Ii recomand o consfatuire a ma-joritatilor la Camera. Pare a o primi; merge la Vaida ca sa-iarate convocarea. $i nu mai vine.

*

In §edinta continua discutia cu privire la Caile Ferate.Socialistul Oprescu att accente energice, aducand fapte.E aplaudat, une ori, de toti.

*

Se vorbe§te de o scisiune intre Ardeleni, ,cari tin conci-liabule fara sfar§it. Madgearu vine sa ma intrebe daca a§admite pe cei patru mini§tri averescani pe cari cauta sa-iimpuie generalul. li raspund ca nu ma privesc persoanele.Sunt hotarat sa pastrez aceia5i atitudine ca §i. pana acumin ce le prive§te.

Madgearu ma asigura CA popularitatea lui Averescu intoate judetele din Muntenia e foarte reala. La Turnul-Ma-gurele, cu toate asigurarile date inaintea publicului ca ter&ni§tii nu sunt de ai lui Averescu", teranii de pe §osea fa-ceau din ochi la dan§ii §i li ziceau CA numai a§a se fac".

*

Dimineata a fost la mine colonelul canadian Boyle §icolonelul Condeescu, care de cinci luni e pe langa PrintulCarol. Condeescu spune Ca Printul a avut o misiune deguvernator militar in partile de la Miskolcz dupa ce condu-sese la Gödölö un deta§ament de cavalerie. La Bistrita ia

NIEMORII 293

masa cu ofiterii, langa fruntasi din localitate cu sotiilesi fetele lor. Se joaca sah, dame, biliard. Pe la zece sijumatate Printul merge la culcare.

*

Seara, amiralul Balescu imi arata actul anchetei din1916 cu privire la marina, pe care o gasia un haos anarhic,in care singura deosebire fata de regimul hamidian era casefii, in loc de a se ucide, se dezonorau reciproc pentru ca,apoi, sa-si intinda, amical, mana.

Regele a cerut atunci lui Balescu sa ia conclucerea pen-tru a purifica, inchizand era Eustatiu-Negrescu.

Acuma Francezii propuneau in dorinta de a face dinmarina noastra o avangarda a celei aliate si o putere co-respunzatoare cu calitatea noastra de a doua form in Ma-rea Neagra sa ni van& niste vase, aduse pe Dunaresupt pretext de a reprezinta Franta si a pazi pe Bulgari;lucrul era si iscalit, dar, ivindu-se conflictul cu Aliatii, Val-toianu si-a sters iscalitura si de pe invoiala cu privire lacuratirea de mine a Marii Negre. Bratianu era de parereca Aliatii ea' curate daca li trebuie". Vase le franceze sta-teau sa piece; generalul Rascanu, ministrul de Razboiu, f a-gaduia o ultima incercare in Consiliul de ministri.

Englezii fac oferte si mai favorabile: un mare vas modernsi torpiloare, vandute pe un pret de nimica toata, ca fiervechiu". Negocierile urmeaza.

16 Decembre.

Vaida isi ceteste declaratia, impresionanta. Dupa o intro-ducere istorica, care putea lipsi, o energica afirmare a drep-turilor Parlamentului si o expunere sincera a programului.Cu dibacie arata Ca, clack' suveranitatea terii a fost atinsa,la iscalirea pacii cu Germania, mai mult decal un tratat

204 N. IORGA

e vitalitatea nationala. Multameste lui Averescu pentru Ca1-a ajutat la semnare.

Taraganat, staruitor, artificial si artificios, Bratianu pre-=fa o expunere istorica, une ori intrerupta de vijelii dinsalsa si furios aprobata de ai sai. Va continua. Il aplaudãsi Cuza si Zelea.

Seara, Consiliu de ministri. Lipsa de hrana din cauzasamsarilor. Veteranii vreau sa demonstreze contra meatVaida simte nevoie sa aiba la indemana trupe pentru zivade 13/26 Decembre.

19 Decembre.

Brätianu continua. Incurajat de rezultatul punerii inscena" din sedinta precedenta, are accente darze. E un ale-varat proces facut Aliatilor, cari, evident, au si ei greselilelor MO de tara.

Dau cuvantul lui Marghiloman. Foarte dibaciu, une orrsincer si duios, acela care i§i zice canele de pe trepteleTronului" a facut un discurs mester, bine primit, pentru.a se aminti Regelui si a se oferi blocului.

Cuza citeste declaratia noastra si adauga parerea luipersonal& foarte aplaudata de liberali.

.18 20 Decembre.

Discutia urmeaza. Goga apare la tribuna pentru a fiadesea deconcertat de intreruperile foarte indraznete si iri-tante ale liberalilor. Doua zile, Madgearu expune latureaeconomica a legaturilor cu Aliatii.

La Senat Pherekgde e intrerupt de Vaida, cand amintiaca Regele a primit o coroana suverana; se provoaca, unimens tumult. Se striga: la Sibiiu! Vaida intervine ener-gic si impune adversarilor sal.

Sambata seara, avem cea d'intaiu intrunire a majoritatilor..

MEMORII 295

Maniu n'o vede bucuros. Vaida recomanda o atitutidinedisciplinatA fatd de liberali. Cuza insulta majoritatile, spuindcA trebuie o invataturd in fiecare zi, cd sunt mameluci, cdn'avea niciun rost sA se vorbeasca, dupA BrAtianu ,de chestia externA. El anuntA apropiata desfacere a asa-.zisului bloc" g posibila cadere a Guvernului.

Vlad ii rAspunde violent. PArerile lui Cuza nu and rA-sunet. La sfarsit insistd asupra necesitAtii unei solidarittitibazate pe sacrificii reciproce, care nu poate sA aibd a facecu atitudinea unor mameluci.

Adrien Blanchet, membru al Institutului Franciei, imi

anunta alegerea mea ca membru corespondent.*

Cambon recunoaste cA, fatA de refuzul perzistent pecare il opunea BrAtianu, noii ministri aratd o vadita bu-nAvointA.

21 Decembre.

Concluc la Radu-VodA si la Cotroceni un numAr de par-lamentari, mai ales Bucovineni, Ardeleni, Basarabeni sidintre nationalitati. Sasii admirA frumoasele sculpturi si lu-crurile turnate in metal.

Regina ne pofteste la ceaiu si are prilej sa vorbeascafiecAruia. Ii semnalez pe aceia cari au mai multa influentapolitica sau de cari regalitatea trebuie sA se apropie maimult. Reprezintantul Slovacilor repeta cererea ca ai sdi sAnu fie parasiti in manile Ungurilor.

Intre cei de MIA este Arhimandritul Filaret Mustea, tre-cut de optzeci de ani. Fusese ales episcop, dar Ungurii nuI-au intArit.

In drum episcopul Cristea si Nicolae Ivan se plang cAUnitii acaparaserA in Ardeal totul.

*

,

296 N. IORGA

Seara o conferintA a mea la feministe" in sala Senattu-lui. AsistA si Regina, care imi spune cä vrea sä incurajezemiscarea, de si nu e pentru exagerdri.

22 Decembre.

Discurs al lui Maniu, spus incet, dar hotärk. Cautd amultdmi pe toatA lumea. Perspective le se deschid Cate unMinisteriu National.

23 Decembre.

Vorbeste Pangrati, cu destäinuiri din propria sa activi-tate la Paris. Greseste spuind cA in Camera nu e iubire pen-tru armatA. Scandalul e imens. Suspend sedinta. La redes-chidere Pangrati povesteste incidente ale negocierilor si eascultat cu atentie. Lupu, rAspunzAnd violent, e intrerupt desde liberali.

*

RAspunsul la Mesaj este incredintat lui V. V. Hanes. Eladmite sA redactez eu o forma potrivitd cu bunele traditii..Comisiunea, clupd interventia lui Goldis si TAzläuanu, o re-fuzA. Cutare Basarabean o cere mai simplA". Trebuie in-terventia lui Vaida si Vlad ca sA se accepte rdspunsuImieu ca o bald". Cu Goldis in frunte, oamenii rdman cloudceasuri ca sA-1 simplifice". PArti dintre cele mai cu intelesau fost eliminate.

*

La Iasi 3.000 de oameni au amenintat in PrimArie,pentru lipsa celor de nevoie traiului, pe un biet ajutor deprim ar.

*

Vorbesc lui Maniu de politica lui dibace. Se poate sd se

AtEMORII 297

prindä in mreiele ei, cum s'a prins si Brätianu, pe care 1-ardpus si orgoliul.

*

La Senat, Vaida provoack intentionat, scene violente culiberalii.

24 Decembre.

Liberalii devin tot mai agresivi.Astdzi Duca a avut fata de mine cea mai arogantd a-

titu dine.Vaida a vorbit domol, pacific, ldudând pe toti sefii ve-

chilor partide. Mie, dupd cererea Camerii, imi da doarun certificat cultural.

Brätianu vine cu destäinuiri, multe clintre ele stricAtoareferii. Combatând pe Marghiloman, provoacd cererea aces-tuia de a vorbi in chestiune personald. Vasile Lucaciu,Täsläuanu, Goga pregAtesc o manifestatie contra tradato-rului". Melodramatic, Lucaciu cere sa. vadd pe Marghiloman.Aici e?" Marghiloman nu se intimideald de loc. Lucaciuiese strigdnd: O, o, tradatorule, traddtorulel". Discursul,care urmeazd, al lui Marghiloman e o superbd pledoariepro domo. Denuntat ch uneltia pe furis, cu dansul chiar,Marghiloman, cu Nemtii, BrAtianu pdraseste o clipd zam-betul de despret si sfidare.

*

Grevistii de la tramvaie atactind pe colegii lor si. lovindarmata, s'a tras cu mitraliera. Sunt cdtiva räniti. Socia-listii au fdcut tumult in Camera.

*

Dupd sedintd, intr'un colt, Maniu, Vaida si Brätianu.Maniu avuse, inainte de a vorbi acesta, un ceas de dd.-

298 N. IORGA

tuire cu dansul. Bratianu i-a laudat tactul in acelasi timpcand isi radea de Vaida.

25 Decembre.

Bratianu s'a plans indelung lui Vaida pentru ca ar fitradat o lunga colaborare.

=

La Camera socialistul Cristescu ridica, in termeni linistiti,de si cu propuneri inaccesibile de sanctiuni imediate, chestiaincidentului sangeros din Iasi. Vaida raspunde prevenitor,cu consideratii care condamna lupta de clasa.

*

Urata afacere a validarii lui Cocea se valideaza in se-dkita secreta.

*

La amiazi Vaida ma face sä yin la daml pentru a-mispune ca. Regele vrea ca ministru de Interne pe I. alma-rasescu, care i se pare om capabil: acesta primeste. Nu enici takist, nici liberal, ca unul care a servit la Silistrasupt cloud regimuri. Inca let venise la mine pentru a-mivorbi de aceiasi incercare.

Declar lui Vaida ca, oricare ar fi rezervele mele perso-nal e, accept.

Seara, aflu de la Vaida ca viitorul ministru de Internea venit zguduit dintr'o conversatie cu Take Ionescu si,dupa o noua convorbire cu Regele, a declarat ca nu poateprimi Ma o garantie a sefilor de partide ca nu-1 vor sa-bota". Deci s'a ispravit si cu el.

*

Intrunirea majoritatilor la oarele 9 seara. Teranistii sunt

xEivicom 299

foarte suparati ca nu se numesc prefecti dintre ai bor. Bu-jor crede total pierdut. Li explic greutatile situatiei pentruArdeleni si-i sfatuiesc sa nu faca in folosul lor vechea po-litica a prefecturilor.

Prezideaza Saftu, care mi-a cerut sa-I sustin la Mitro-polia ardeleana cdntra lui Man. V. V. Hane§ vorbetede discordia din Ministeriu. Madgearu cere activitate. Unprofesor face teoria prefectului". Un Ardelean ar voi sase creasca numärul invatatorilor. Un deplorabil haos...

Intervin pentru a lámuri. Trebuie incredere in noi §i nu-mai in noi, §i. activitate. Altfel suntem pierduti intre intri-gile celor de led §i primejdiile ce le pot crea cei de mane.

Vaida, foarte enervat, intr'o rece forma taioasa, se plange§i. de majoritati §i de d-nul prezident", care i-ar fi datun vot de blam. Rectific hotarat; i-am pus totul la dispo-zitie, nu i-am cerut nimic. Dar eram dator sa-i arat cecred majoritatile. Cum Vaida vorbege §i de pleasna" cei-as fi dat-o candva in polemicile dintre noi, explic ca elese refera la diferentele in chestia externa, el fiind cu Aus-tria ca patrona, eu cu increderea in noi, care a biruit.

In particular, ii spun di sunt gata sa trag toate conse-.cintile din aceasta neintelegere: cartile mele ma ageapta+de mull.

Vaida ma invita la un Consiliu de mini§tri.Expune situatia desperata a Statului, ruinat, fait autori-

tate. De ziva de 13 Decembre" a sociali§tilor se teme. In-trigile continua contra lui. E obosit. Se gands4te Ia... unConsiliu de Coroana.

Ii declar ca o asemenea masura e dezastroasä. Se senumeasca ministrul de Interne §i prefectii. Functionarii, des-gustati de politicianism, sunt gata sa ajute. Propun dinnou, sprijinit de Mihalache §i, mai molau, de Bujor, pe d-rulLupu. Vaida se indob4te de dinasticismul acestuia. Apoi

300 N. IORGA

pare a ceda. Va intreba pe ceilalti mini§tri i pe urma peRege, caruia i eu. i-as putea vorbi.

Aa se termina o dureroasa intrunire. Incotro mergem,Doamne, cu Mats neincredere, ovaire §i. teorie?...

Generalul Raganu, pe care singur Inculet ii park n'aasistat. In conflictul cu Cartierul, atacat violent de Vlad, elcere acestuia rectificari. Prezan a demisionat: ar fi omullui Bratianu". Vaida spune ca in Ardeal nu se poate res-tabili comunicatia atata timp cat va porunci Cartierul.El acuza armata ca se poarta räu. Invätatorii sunt izgonitidin casele lor de ofiteri. Mai rau ca supt ocupatia nem-teasca."

26 Decembre.

Am fost la generaluli Raganu. Imi explica ce a fost cuVlad. Ministrul a schimbat la Senat textul dedaratiei pecare o primise. In ce prive§te propunerea mea de a se numid-rul Lupu ca ministr ude Interne, RaKanu e de aceia§ipar ere.

In materie de demobiizare, el o vrea treptata. Credeea un atac al lui Horthy poate fi raspins. In ce prive§te peDenichin, in momentul de MO nu mai e primejdie.

Marincovici, fostul ministru sarb la Bucuregi, acumministru de Culte, a venit la Bucure§ti ca informator.inainte de a sosi noul ministru cad Nastasievici a fostrechemat la Ministeriu, , care va fi Iancovici, fost laMadrid. Ori, cum dore§te Marincovici, Ciolac Antici, fostla Sofia.

Situatia din Serbia i se pare ca samana cu a noastra.

MEMORII 301

Progresistii, acum la putere, au de lupta cu radicalii, carinu se pot deprinde cu ideia cä ei, cari au guvernat Wandacuma, pot fi inlocuiti la carma.

Arata un mare nacaz pe Bratianu. I se pare omul carea facut cel mai mare rau fedi lui". Pe Vaida il judeca alt-fel (Vaida imi va spune ca a vorbit cu Marincovici, nu dechestia Banatului, care nu e susceptibila de negociatii,ci de nevoia unor relatii bune, dar, mai in glut* mai inserios, despre Banat i-a zis ca se va rezolvi at vremea,ori in pace, ori altfel).

Facand apel la mine, ii spun lui Marincovici Ca oriceom politic roman, de as fi chiar eu, care ar ridica aceastachestie a Banatului in alt sens decal acel admis definitivde opinia publica, ar fi lapidat in piata publica. S'ar puteainsa intelege Banatenii, chestia fiind si locala: o conferintaa deputatilor banateni din Be lgrad cu deputatii banatenidin Bucuresti. Si daca s'ar ajunge la o ruptura?S'ar putea incepe negociatii intre episcopii romani si sarbi,si unii si altii avand si datorii dincolo de hotarele actuale.S'ar putea folosi excursia pe care o proiectez pe Dumi-neca la Cernica pentru a face el cunostinta lui Cristea. Ma-rincovici primeste.

/ire aceiasi ura contra Bulgarilor. Ei sunt prea putini casa alba un adevarat Stat. Fatalitatea istorica va reduce Bul-garia la situatia de Danemarca a Balcanilor.

Cum e ziva aniversarii socialiste de 13 Decembre",el spune ca in Serbia teranii s'au opus la greve orasenesti,amenintand ca vor flamanzi pe acei cari le provoaca.

*

Genera lul Pétin era de fatä. Cand Marincovici a spus caacesta a prins radacini in Romania, generalul francez a-dauga: Radacini nu se prind decal in pamant bun".

302 N. IORGA

Ieri s'a confirmat alegerea mea ca membru al Institutu-lui Franciei. Consiliul de la College de France ma chiamapentru patru pana la opt conferinte.

*

Dupa-amiaza discursuri la Mesagiu. N. Balanescu vor-beste in numele liberalilor, si-i raspunde, cu lauda libera-lilor de ieri si de azi, invatatorul Mrejeru.

*

Printul Carol imi cere sa iau act de declaratia sa Carenunta. la drepturile sale de Mostenitor al Tronului.

Merg imediat, in aceasta seara chiar, la Regina, pe careo aflu cu Regele. Ii spun ca Vaida se tine pe punctulde vedere al anularii casatoriei de la Odesa. Curioasa inter-ventia colonelului canadian Bogle, care staruie sa admitinterpelarea, in aceasta chestie delicata, a lui Costa-Foru.

Refuzul mieu e absolut.Reginei ii arat, in intelegere cu Vaida, ca am putea vi-

zita amandoi pe Print la Bistrita.Iau cina cu Regele singur. Se simte obosit. De atatia ani

nu a avut alta recreatie decal recenta vanatoare in Se-cuime, despre ale carii locuri frumoase vorbeste cu entu-ziasm.

27 Decembre-

La Camera, Inculet repeta istoria Unirii Basarabiei, adau-gand consideratii, jignitoare pentru Regat si in special pen-tru noile partide, asupra dusrnaniei care ne desparte sicare a cerut o neaparata guvernare prin Romanii din Re-gat. Istrate Micescu, din partea liberalilor, vorbeste, sonor siteoretic, de politica economica a lui Vintila Bratianu, si efoarte mult aplaudat de ai sai.

*

MEMORII 303

Vaida ma intreabA asupra alegerii de Mitropolit a luiCristea. Mare le Colegiu trebuie sa se adune Marti seara.

*

D-rul Lupu, dupa ce a fAcut care mine declaratii eatine la Dinastie si la armatä, a fost numit, pe garanttiamea si a generalului Räscanu", ministru de Interne. E pri-mit in Camera cu aplause marl, si se aratA foarte miscat.

28 Decembre.

Excursie la Pantelimon, Cernica si Vacaresti. Iau parteRascanu si Cristea. Cel d'intaiu crede ea alegerea mea caprezident a salvat Parlamentul de disolvare. Cu disolvarea,13 Decembre" ar fi dat o revolutie. Räscanu crede cädemobilizarea treptata va multurni opinia publicA Fara* acompromite siguranta tea.

La VAcAresti Cristea, Imbroane vAd pe Slavici. Acestaatninteste rolul säu cultural si politic in unire. El a spusintaiu cA de la Bucuresti rasare soarele". AsteaptA libe-rarea: altfel va mai face patru ani. Nu pare slabit. LuiArghezi ii dau mana, cu vestea apropiatei liberAri. El a lostnumai un instrument. Lui Slavici, initiatorul, nu i-o dau.

29 Decembre.

StrAlucita proclamare legald a Unirii rornanesti. Nicio-data de la 1859 incoace o Adunare romaneascA n'a avuto zi asa de mare, Simt fericirea nespusa de a fi prezidat-o.

Discutia la Mesaj se suprimA, dupti insAsi cererea re-prezintantilor opozitiei.

La Senat lucrurile se desfAsoarA cu mai putina viatA.Bujor e bolnav pentru cA situatia" la Iasi i s'a dat lui Cuza.

Cu greu conving pe Regele, luat in pripA de imprejurAri,cA trebuie sa primeascd mane chiar delegatiile Parlamen-tului cA Adresa. Merg la Cotroceni cu Vaida.

304 N. IORGA

Vedem si pe Regina. Ea staruie in parerea exprimatamai inainte in chestia de familie.

Dupa rugamintea mea vine si princesa Elisabeta. Laintrebarea mea daca i-a fost dor de tat* spune: Ba incacum!". A calatorit in Italia si Elvetia, facand studii dearta.

30 Decembre.

Sedinta rea la Camera: revansa pentru ieri. Cristescuceteste declaratia socialistilor, ca parte a Internationalei,contra Unirii facute fail plebiscit. Camera face un zgomotenorm. Vaida raspunde lung, prea lung, aratand ce au fa-cut socialistii din Ungaria pentru a ajunge la deziluzii pecare le pot astepta si cei de aid. Se amesteca si averescanulC. C. Braescu, iritand pe adversari cu declaratiile desprenelegalitatea adunarii. Cuza intervine, si se discuta trece-rea lui prin Liga Poporului. Braescu destainuieste ca el,Cuza, a scris actul de colaborare cu Take Ionescu. Cuzaintreaba pe liberali daca fac intrigi cu Averescu con-Eu insumi, pomenind, dupa cetirea raspunsului regal la A-tra existentei Camerelor; Vintila Bratianu e silit a tagadui.dresa, de convorbirile Regelui cu deputatii, am vestejit acesteintrigi, afirmand Ca Romania Mare nu tinde sa fie unmic Bizant".

Se voteaza legea, impusa de Anglia, a vagoanelor bri-tanice". Vintila Bratianu loveste in Aliati, ajutat de Pan-grati. Bontescu sustine ca a-si indeplini datoriile contrac-tuale este pentru Romania, capabila de a o si face, o con-ditie neaparat pentru creditul ei. Legea trece la limitä.

*

Regele ne-a primit dimineata cu un discurs vibrant,foarte dur fata de Aliatii, caldut fata de noi. Era prezent

MEMORII 305

si Marghiloman, pe care t-am gAsit acolo. Regele i-a vorbitmult timp.

Un teran din Basarabia a spus Regekti cum a sapat caviermele" la tronul tarist. Regele i-a ra'spuns: Cred cä nuvei mai *pa alt Tron". Sâteanul, intitultindu-1 Tu" si Re-gele teränesc", i-a spus cd ai lui il sustin cdt va fi cupoporul"... Luam mai mult in gluma aceasta sceng ne-pläcuth.

*

Seara adunarea majoritätilor pentru alegerea de Mi-tropolit. Preotii nostri nu vor pe Cristea, ci pe Nazarie saupe Vartolomeiu... Guciujna, preot basarabean, influentat deDionisie de la Cetatea-Alba. (Nicodim pleaca de la Chisi-nail), vorbeste rästit de consultarea poporului". Propunerealui Cristea o face Goklis, sustinut apoi de Borcia, ca mi-nistru de resort. $i Nistor da. explicatii. Sedinta penibildprin insuficienta celor de MO: Guciujna credea di mane sereia discutia, iar Vlädica Papp, care prezideazd, pune lavot arnânareal...

31 Decembre.

Sedintà de legi trecute in pripä. Proiectul pentru aprovi-zionare e asa de räu redactat, incdt a trebuit sa fie retras.Se va lucra administrativ. Mihalache asigura Ca BäncilePopulare, care au lucrat si pand acum, pot lua situatia dela Directia Aprovizionarii. Recomand o mare grijä in a-ceastà inlocuire a unui organ prin altul.

*

Discutie intre ministri cu privire la numirea profesoriloruniversitari din Cernauti. La primäria Capita lei, contra luiMusceleanu, propus de Lupu, are sanse d-rul Gheorghian.

*Vol.II

20

306 N. IORGA

Regele dorgte sd se vorbeasca de cazul printului Ca-rol. Vaida a primit un memoriu in acest sens. El trebuiesa provoace o interpelare ca sit' poata rdspunde. Sunt 0acum contra acestei pareri. Maniu crede 0 el ca n'ar fi bine.Gasesc mijlocul de a introduce declaratii asupra caracteruluide Mo0enitor al Printului 0 asupra datorfilor lui calm 'cardin cuvintele de urare inainte de a se lua vacanta.

Anuntand aceasta Reginei, ea rdmAne la parerea ca ar fizAdarnic.

*

In declaratiile de la sfar0tul §edintei am adus 0 incre-dintarea ca vom continua opera pentru care suntem ale0.Dar legaturile lui Averescu cu Ardelenii continua.

Miron Cristea a fost ales azi Mitropolit Primat. A vor-bit cu mai putina energie de cum se qteapta.

*

Episcopul Nicodim si-a dat demisia din Vicariatul basa-rabean. Atribuie toate dificultatile intrigilor lui Dionisie dela Cetatea-Alba. Intervin ca sa nu i se dea acestuia mw-tenirea lui Nicodim.

*

Vaida imi vorbe0e de o dotatie pentru noul Mitro-polit Primat.

1 9 2 0

1-iu lanuar.Investirea episcopilor la Pa lat. Regele tine o cuvântare

foarte frumoasd si bine sprijinita pe fapte. Mitropolitul Pri-mat e Klemn, si se infAtiseaza deosebit de frumos in costumullui cu Sf. Constantin si Elena cusuti pe matasa rosie. Episco-pul de Arad ceteste cu greu un discurs mereu indreptat;spune cd alearga cu picioare vesele atm Rege pentru eael si ai lui au dorit de mult un Suveran de limba si delegea lor". Intre ei doi, Repta, foarte bdtran, tremurAnd,spune in cAteva cuvinte soptite respectul lui catre Rege.

La Mitropolie slujba instalarii. Arhiereul Ciosu tine ocuv8ntare ascultata in dezordine. In Palatul metropolitan cu-teaza a vorbi inthiu Chiricescu, care grdieste din Scripturi.Borcia face o buna impresie cu un discurs ingrijit redactat,pe care il ceteste. Adaug cAteva cuvinte dispre datoria cul-turalA a Biseridi si despre drepturile ei, pe care trebuiesa si le reia. Preotimea se ofera pentru colaborare. Siaid ca si in biserich noul Mitropolit &este cuvinte potri-vite. Dar, necunoscAnd omul, incredinteaza lui Chiricescucresterea clerului de mane.

Vaida imi aratä in ce stadiu se &este conflictul dintreVlad si Mare le Cartier. Si el crede CA acesta impiedecAorice bunA administratie in Ardeal. Nu se poate tolera ces'a facut contra unui ministru. Mai curAnd demisioneaza.Imi cere s8 intervin personal la Prezan.

310 N. IORGA

La 5, merg la acesta. Intrebuintez toate mijloacele depersuaziune pentru a face sä se aducd scrisoarea de scuzea colonelului Antonescu ori sä faca el aceastd declaratie,ca sef al Cartierului, prin care s'ar regreta incidentul. Abiacapät o scrisoare in care dezaprobil ca Antonescu a luatasuprä-si o datorie de protestare care-i revenia lui insusi:adaugä ca-I va chema telegrafic Meet sä spuie ca-I va silisd retracteze.

Seara, la Consiliul de ministri, Vaida nu se multdrnestecu scrisoarea, Vlad izbucneste in manifestatii manioase.Genera lul Räscanu, care a fost atins si el prin unele cu-vinte, ia asupra lui sa impace lucrul, provocând declarafia,necesara, a lui Antonescu.

Ce griji pe o astfel de vreme!2 Januar.

Denize vine la mine. ll rog sti intervie pe länga Regelepentru ca penibila situatie sä ia odatä un sfärsit.

3 lanuar.Lucrul s'a aranjat. Antonescu a satisfacut in scris preten-

-Vile lui Vlad, care plead acasä, multämit*

Tkebuie sa plec cu Vaida la Bistrita. Regina ne primesteinainte de aceasta, puindu-si conditiile.

4 Ianuar.Sosim t4rziu seara la Bistrita. Maniu, care era cu noi,

s'a cobordt la Cluj. Se discutä cu privire la complotul or-ganizat de Horthg. Se va numi o comisiune pentru judecareacelor arestati. .E vorba de mAsuri energice.

NicAiri in Ardeal nu se Vede un amestec mai hotärat inviata publica. Adrninistratia cuprinde prea multe elementefärà valoare, une ori lipsite de constiinta menirii lor.

hIEMORII 311

5 lanuar.

Asistam la slujba in bisericuta ortodoxa plina cu icoanecatolice. E o biata casulie. Credinciosii lipsesc. Unitii fac oslujba frumoasa intr'o mare biserica luata de la catolici.Preotul, si el un Vaida, tine cuvantarea.

La Arhive Osese si lucruri noi. Berger, tânarul arhivarde odinioara, e acum un om in vrasta, director al Gimna-ziului.

Vaida, care a invatat si el acolo, vorbeste de trecutullui si al familiei lui. De loc dintr'un sat vecin; fiu de pro-prietar rural. A stat in gazda la Sasi, si arata copfilor luicasa uncle a trait anii copilariei.

Ca student la Viena a mers odata la Dimitrie Sturdzasa-i ceara interventia pentru libertatea condamnatilor Me-morandului. D-na Sturdza i-a vorbit foarte amabil. Lainceput tot asa si ministrul, dar, cand a aflat pe urma ca afost si la C. C. Anion, s'a aruncat asupra tanarului, repro-sandu-i lui ca nu s'a urmat sfatul lui de a trece in Romaniacondamnatii polifid.

Vaida aminteste cum, odata, s'a refuzat ajutorul zis alLigii Culturale, care era de fapt al Statului roman, numaipentru CA el venia de la un singur partid. De atunci s'a datin numele tuturora.

In timpul neutralitatii, Stere a jucat rolul unui simplucurier. El a dipatat declaratia de loialitate fata de Habsburgia lui Vaida. Ziaristul Brauer i-a lust interview-ul in a-celasi sens pentru Adevarul". El, Vaida, a crezut ca. ser-veste astfel cauza Romaniei, nepregatita pentru a intra inrazboiu. Stere n'a tinut discursuri soldatilor. Vaida aprobaatitudinea rezervata, inselatoare a lui Bratianu. Chiar sideclaratia lui ca nu vrea sa ramana cu invinsii" pe caremi-a facut-o mie la Camera in timpul neutralitatii (cea-

812 N. IORGA

lalth era cA nu vrea sä fad razboiul contru opiniei pu-blice). InvocA din nou nepregatirea. La intrebarea: darde ce nepregAtirea insäsi, nu poate opune inca nimic.

La Viena, in Elvetia, a fost necontenit urmArit de de-tectivi, cari voiau sä-i smulgA declaratii defetiste. Mai alesla intrarea in actiune a Romfiniei.

Despre Impäratul Carol, in al cdrui vagon de campaniene gäsim, spune ck minte slabk isi alegea ministrii din an-turajul imediat, dupA sfaturile IrnpArAtesei, care i-a dat ast-f el pe Moritz" (Esterhazg).

*

Vaida merge inthiu la Print si apeleazA la sentimentele luicdtre tara, cerAndu-i sacrificiul. Printul e miscat. De cenu mi s'a vorbit astfel?". Va rAspunde cAnd va vorbi cumine, cu care e mai intim.

Lung6 conversatie, foarte duioask cu Printul. Ii amintescde cuvintele Reginei cA, despartith de dAnsul numai prin§aptesprezece ani de varstä, vedea intr'insul confidentul.si ajutätorul ei. Mi se fagacluieste o revenire solemnA.

*

Seara, intrunire cu poporul la Casa Comitatului. Prin-tut asisth. Vaida saluth in el pe viitorul Impärat" româ-nese. Eu explic, la inceputul conferintei mele, cd aceasta in-seamnä Domn". li amintesc de lacrimile pe care le-a vArsatla Putna, de ingenuncherea in 1904 inaintea simulacruluiaceluiasi mormAnt al lui Stefan-eel-Mare. E foarte miscat.Poporul il aclamA.

Apoi ceaiu la maiorul Boc. Printul vine in odaia de a-Mud Vorbim indelung. In politica, in literaturk are ve-deri precise si juste. E si el contra mentinerii MareluiCartier. Dar Horthg? SA vie 0-1 vom bate ca si pe cei-

MEMORII 313

lalti. MA asigurA de bunele sentimente pe care le au pentrumine toti ofiterii lui. Lauda pe cei doi Basarabeni dintre

6 lanuar.Oprire la Brasov ca sä intAlnim pe Regele i pe Re-

gina, cari merg spre Bistrita.Brasovul e mai strAin ca oricAnd. Ofiterii nostri se pre-

zintA rAu prin cafenele. Sasii par a ne boicota. Orasul, au-tonom, e numai al lor. Initiativa noastrA lipseste. Profesoriidin Regat sunt neplAtiti. Administratia noastrA n'are pres-tigiu.

Trenul regal soseste la sase i un sfert. ArAtAm ce amfAcut. Regele afirmh tare cA-i trebuie cineva fatd de care sa..poatA spune tot ce are pe inimA, sich auszusprechen.

7 lanuar.Ziarele afirmA cd Averescu a declarat Regelui cA e gata sa;

ia situatia. Regele i-ar fi dat sperante. RomAnimea" arratAsi cum sd se facA Ministeriul National. hni da Instrucfia...

Vaida n'are nicio informatie.

Gheorghian a format Consiliul Comunal, Fara nationalisti.Totusi cu aceste conditii imi ceruse scrisoarea cAtre d-rulLupu, care a decis numirea lui.

La 31 Decembre am vAzut pe Saint-Aulaire. Venit dinBulgaria, el spunea cA acolo e o simplA greva a CAilor Fe-rate. De aceia se mobilizase. Teranii ajutA bucuros la ce sepricep. Regele e inteligent i ar fi bine intentionat fatA deAliati.

dan§ii.

314 N. IORGA

Este ura' contra RomAniei. Contra Serbiei, aproape nu. Gre-cii sunt i urati §i despretuiti. Saint-Aulaire nu crede caei sä se poata mentinea militar pe banda suptire a litora-lului. Venizelos e silit sa mearga pe calea trasä de §ovini§ti.

La discutiile cu Ungurii nu crede cä ar putea fi contes-tate hotarele actuale ale Romdniei Mari.

Imi arata' ce vreau Englezii cu ofertele lor de vase i decomandant: Gurile Dunärii. 11r trebui s'a le rdspingem:N'avem personal, nici arsenale. Astfel de cadouri" ne asi-mileaza cu Turcia lui Abdul-Aziz.

8 lanuar.

Opozitia face un zgomot infernal in jurul apropiateischimbari de Guvern §i a disolvärii Parlamentului.

Autorizez pe d-rul Gheorghian sã li spuie ea ofice plande colaborare cu mine in Ministeriul National e zadarnic,dar ca sunt gata a Ilia parte la o conferintd intre pwtide,pentru fixarea unui program de necesitate nationald ime-diata.

9-11 lanuar.

Drum in Ardeal la Asociatie.La Sibiiu primire oficialä. Gazduire in Rezidentä, unde,

lang'a amintirea cea mare a lui Saguna, cattle, mobi-lele lui, zac ram4itele recente ale lui Mangra: insem-/lad din Mihai Viteazul" al lui Balcescu, mätaniile luiläsate pe o masä. Batranul nation Pwariu, care inlocuiqtepe Ro§ca, acesta compromis cu Mangra §i invizibil, dd omasa intima. E inck la optzeci de ani, foarte voinic. Arparea c'd dorqte de Mitropolie. Altii il vreau pe Bälan,care slujqte Duminecä, 11, pentru int&ia oara. Papp, dela Arad, are simpatii. 0 deputatie de preoti, cu profesorulCrAciunescu in frunte, imi cer imperios respectarea prescrip-

MEMORII 315

tiilor Statutului sagunian i alegerea Vara zabavd a Mitro-politului si a episcopilor.

Putinä lume la Asociatie. Dacd n'am fi noi i militarii,ea s'ar simti si mai mult. Lumea s'a risipit la functiidupä afaceri. Teranii lipsesc cu totul. Cu prilejul vizitei laSAliste irni arAtasem dorinta ca minunatul cor de acolo sàcdnte, incadrdnd concertul de Luni al d-rei Voileanu. S'arefuzat: nu trebuia profanatä, de sigur, muzica savantA.

Sasii se aratA foarte prevenitori. Bdtrdnul Dörr, pre-fectul, se exprimA curat romdneste. Schullerus, ginerele luiTeutsch, e mai deschis in criticile contra abuzurilor nouluiregim: citeazd pe un ofiter de jandarmerie care incercase sdvAmuiascd stampilarea coroanelor; Cdile Ferate merg mize-rabil; mdrfurile lipsesc in de obste.

Hans Otto Roth, care vorbeste la banchet Sdmbdta,face o foarte bund impresie. E seful tinerilor. Imi comunicdreviste si ziare cu impresii ale lui din Bucuresti i cu obser-vatii la criticile aduse programuhti german din Romdniaprogram pe care el I-a redactat. ii opun cä eu nu cred inteoriile despre Stat, care se schimbA prea des ca sd fieadmise, i CA, mai la urma urmei, fiecare Stat se inspirdde la nevoile lui. Dad a fi Ungur, m'as face a primi totpentru ca apoi sa nu dau nimic. Prefer sd-i spun cinstitcd e mai bine in antune chestiii ca aceia a unei delimitäriteritoriale, &A nu se facd experienta imposibilitAtii, carevine apoi in defavorul cui a cerut-o. $i el admite cã suntnumai puncte de plecare. Din partea mea ii spun cd n'amnimic contra principiilor ca atare.

Maniu imi va spune, la Blaj, cd am fAcut rau vorbindu-li

316 N. IORGA

in nemteste. Ei ii ascultä in limba lor, dar li raspunde inlimba lui. Se plane si de intentiile Sasilor de a-si intindedrepturile: reclamau pentru ei, in gura Blajului, o mosiecurnpAratA pentru colonizAri si pe care pentru a o scApade expropriere se si grAbiserA a o parcela.

In general, este o atmosferA defavorabilii lor, Fiecare a-duce inainte cazuri izolate. Poporul nu urmeazd pe sefiisäi in acceptarea noii situatii. Li obiectez ca. Statul nupoate face politica satelor, ci satul e dator s'd urmeze po-litica Statului.

Impresionanla e si vizita la colectiile lor din Sibiiu siaceia la harnicele sate din margini, Cisnadia si Cisnadioara.Neat cA" n'am sosit la timp pentru a vedea costumele.

0 atitudine de neincredere si ironie o aflu numai laactualul conte al Sasilor". Mi se spune cA se va ducesi in loc va veni Dörr.

La vizitarea bisericii si a Muzeului Bruckenthal mi seobservA cu amdrAcittne cd exproprierea ar face imposibilamentinerea mostenirii culturale sAsesti, asa de pretioasA.

*

Braniste reprezintä Guvernul ardelean. Cand se ridicd untoast pentru acesta, el spune, cu humor, cd acel care a avutacest curaj e mai tare si dectit omul cel mai tare din lume"al lui Vlad Delamarina. Consiliul nu e de loc popular.Acuzatii contra lui circuld pretitundeni. Unele sunt false.

Administratia autonomd e de fapt invizibild. Branistevorbeste o seard intreagd de planul sdu de a romanizamanAstirile de femei catolice si de a interneia mAndstiriromanesti de femei.

La discutia cu privire la statificarea scolii de fete aAsociatier, Consiliul a fost infAtisat de raportor ca unulcare ar fi impus desfiintarea eL Braniste intervine, supArat,

MEMORII 317

ca sa arate cä e vorba numai de confundarea cu gimnaziulde fete al Statului i ca acesta, departe de a suprimascoala, a facut sacrificii pentru dansa. Cumnatul lui Goga,Bucsan, crede si el ca in forma de acum partidul nationalardelean nu mai poate merge. El e dispus a ma urma pemine. Multi din tineri au acelasi punct de vedere.

Viata culturala romaneasca afara de buna ingrijire aMuzeului Asociatiei nici nu se simte aici. Singurul ziare Telegraful Roman", total decazut.

La inoirea comitetului Asociatier, tinerii manifestaviolent pentru inlocuirea batranilor. Lista radical noua ridicaprotestari. Batranul Cosma parAseste locul lui de langaprezident si face o noua lista, fiecare nunte fiind pus deo-sebit la vot. Ivan, pe care Guvernul II vrea episcop la Cluj,unde e dus, cade. Un profesor batran se ridica impotrivacandidaturii batranului general Florian, propuind pe Da-nila Papp, eroul bucovinean, care se infatiseaza ca un bunom de societate, plesuv, zambitor, fara nimic corespunzatorfaimei lui romantice. Florian declara ca un singur glasde protestare il face sa nu mai primeasca. Trebuie interven-

mea pentru a-I impaca. Pe Papp il cooptam la LigaCulturala din Bucuresti.

12 lanuar.Spre Blaj. Ajungem noaptea. Rostim ceva. discursuri pe

intunerec. Seful Garii, un Evreu maghiarizat, pare a facelucrurile inadins. Aim pe Maniu, cu care vorbesc mai in-delung. Se arata de o aleasa politeta i cu tele mai buneintentii de a lucra impreuna. Totusi St. C. Pop, care inlo-cuieste la Prezidentia Consiliului pe Vaida, plecat in Apuspentru negocieri, imi spune ca, dupa desfiintarea Consiliului

tia

318 N. IORGA

Dirigent, Maniu va veni in Bucuresti pentru organizareapartidului". Cu cine? Cu noi, cu d-voasträ. (Poppare jenat.)

Ni se dä un concert unit cu o piesd de ocazie, impor-tatä din Bucovina, patriotica i ridiculd, jucatä de eleviidin scoli. Concertul e destinat a pune in lumina pe tândrulSas cdruia i-a revenit mostenirea lui Murdsanu. ProfesordMacaveiu vorbeste glumind publicului. Modesta said e a-proape in intunerec.

13 lanuar.Printul Carol soseste aproape de oarele 9. E foarte

bine ca fizic i vioiu, aproape vesel. Mi-a dat rdspunsulla urdrile Camerei: Aghiotantul Condeescu imi spune ces'a petrecut de la plecarea noasträ din Bistrita. RegelePrintul au schimbat cuvântdri frumoase; atmosfera de fa-mine a fost excelentd.

Importantä slujbd de patru ceasuri pentru hirotonireainstalarea Mitropolitului Vasile Suciu. Atitudinea Printuluia fost foarte bund. A cetit apäsat impresionanta cuvân-tare pe care si-a fäcut-o singur. Lumea a fost uimitä, chiaraceia care astepta mult de la ddnsul.

Suciu, care vorbeste greu, intereseazd prin sinceritateasolidaritatea cugetdrii sale. Pare bolnav: i s'a diagnosticat

diabetul si era dispus sA nu primeascd locul de at&ta rdspun-dere. I s'a spus apoi pe urmd cd boala n'are un caractergreu. E hotdrat pe munch' in sensul popular pe care il certimpurile no astre.

Episcopul Radu, onorat de Papa cu acelasi paliu romanca i Mitropolitul, pentru a-I mangdia cd nu I s'a dat luidemnitatea supremd i pentru a-1 dezigna la o eventual&alegere, nu se multdmeste sä apere Biserica unitä de orice

si

si

MEMORII 319

atac, dar o prezinta ca forma religioasa de viitor a roma-nismului intreg. Teatral, el afirma ca trebuie o singura Bi-serica, si aceia, cum zice in Crez, catolica si apostolica";pentru Romani e scutul latinitatii lor; cei din Ardeal o do-riau la 1700 contra calvinismului (si Suciu a prezintat peepiscopii mai vechi ca Vara calitate metropolitana si Varaindependenta); noul Mitropolit e menit sa fie Patriarhul Ro-manior. Unii din sera aplauda, altii si Maniu ga-sesc aceasta interventie de rau gust.

La masa, Bo loge, unul din delegatii Sibiiului, irnparteviata Romanilor din Ardeal supt raportul religios in treifaze: a calvinismului, a catolicismului, iar acum a ortodoxis-mului. Se refera la mine ca istoric al Bisericii, si profit deocazie pentru a raspinge galcevile de azi, iluziile de mane,afirmancl ca nu exista un popor pentru cloud Biserici,ci doua. Biserici pentru un singur popor". Printul aproba.

Dupa masa, receptie la Print. Ce i-arri spus acolo,ca si ce i-am spus la masa, am insemnat in gazeta mea. Laprimirea parlamentarilor unii lacrimau la cuvintele careamintiau legaturile Mostenitorului de Tron cu nationalismulsi democratia romaneasca.

La plecare, o gresala de organizatie face ca Printul saastepte vre-un ceas la gara. Vorbim multa vreme; evitchestia care-I doare. Se arata foarte multamit de cum atrecut ziva.

La un moment dat, un tren cu lemne se intercaleazaintre peron si trenul princiar. Cu multa greutate mecaniculungur e slit sa inceteze cu aceasta necuviinta (pretutindenivechiul personal de Cai Ferate isi bate joc de noi).

Seara, bal. Baietii imi par cam destrabalati de razboiu.Se joaca noile dansuri anglo-argentine. La staruinta luiSt. C. Pop de a vorbi, spun acestui tineret di, daca nu vor

320 N. IORGA

intelege seriozitatea grea a vietii care li se deschide ina-inte, Romania Mare va tr.& pentru altii, sau. se va (Militia,cuprinzand in ruinele ei toed vista noastra national& stri-vita.

15 lanuar.

La Brasov, conferinta la Ginmaziu. Lume destul demulta, dar dezorientata si rece. Nu misca nici la pomenireanumelui Regelui. Asista Sash Herfurth, foarte interesantutpreot al Bisericii Negre, un cap nobil, profesorul Netoliczka,etc. Isi dau silinti sa inteleaga, si par a reusi. Scopul mieue sä arat ca nu usoara schimbare a formelor, ci influentareala, permanentä, iesita din sporul si prisosul muncii, poatefolosi Romaniei Mari. Multora indemmd li-o fi fiind deza-greabil.

La 5, concert de orga pentru mine, in Biserica Neagrä.Herfurth vorbeste de Rege, care i-a aparut ca un om sincersi bun, de Print, ale carui calitati le-a putut aprecia.

La banchetul ce urmeaza, la Krone, raspunzand prefec-tului Baiulescu, care ma doreste si de acum inainte la Bra-sov, spun limpede ca numai unde se munceste real, cufolos, pentru popor pot fi atras, pentru a participa la lu-crul cornun. Cad eu nu sunt turist.

16 7anuar.

Gasesc la Bucuresti o slabire a sperantelor opozitiei,care, a doua zi dupa plecarea mea, declarase ea totul earanjat. Take Ionescu a refuzat o candidatura la Ploiesti,ca until care nu era intovarasit de alti candidati capabilisa-1 sprijine (ar fi vrut sa se prezinte cu Averescu si cuFlondor). Averescu candideaza la Ramnicul-Sarat.

17 lanuar.

Bizarul ministru al Olandei Vine la mine. Vorbeste de

MEMORII 321

cartile lui, de valoarea lui stiintifica, de datoria ce o areUniversitatea din Cluj sa-I proclame doctor de onoare. Eindignat ca Romania nu-si tine angajamentele si-si batejoc de cei interesati (Vintila Bratianu i-a spus ca Olandeziinu vor bombarda doara Constanta). Observa Ca numai unputernic export ni-ar ridica valuta, si pentru aceasta ni secere a nu privi cu neincredere capitalul strain onest.

18 lanuar.Aristide Blank vine la mine pentru a-mi cere sa-i dau

alta introducere in locul celei a lui Ursu pentru editia en-gleza din La Roumanie en images". Ii spun ce Mu efect facefinantarea de dansul a revistei Viata Romaneasca", in-tr'un timp cand prietenii lui Stere merg sa-I aduca dinElvetia. Spune ea a fost numai o masura contra monopo-lului Cartii Romanesti". Daca Stere face vechea lui po-litica, el se va retrage.

Ii spun si de impopularitatea pe care si-a castigat-o spri-jinind actiuni disolvante ca a Renasterii Romane". Spuneca i-a facut numai un credit de 100.000 de lei. Cu ce ga-rantie? A ziarului. Dar merge? Goga m'a asi-gurat ca vinde 8.000 numai in Bucuresti.

Ne intelegem pentru a crea un Teatru Popular, cla-dind pe locul Institutului Sud-Est European.

*

Ted am fost la Regina pentru a-i vorbi de printul Carol.Ii arat ca orice publicitate in astfel de lucruri delicate edaunatoare.

19 lanuar.St. C. Pop imi ceruse, din cauza serbarilor de la Cluj)

vol. 11 21

322 N. IORGA

fixate pentru 1-iu Februar, sa zabovesc deschiderea Ca-merei. Ii spun ca e imposibil fait a o consulta. El o-biecteaza ca Regele o poate proroga. Ii arat ce influent&dezastroasa ar produce. Ziarele de opozitie atribuie Re-gelui initiativa propunerii de zabava si interpretarea ininteresul lor.

*

Boboteaza a fost splendid& pe o vreme de primavara.Noul Mitropolit a oficiat superb. Regele, cam obosit la in-ceput, a capatat rapede o buna dispozitie. L-au aclamat in-delung la defilare.

Chiar in timpul ceremoniei s'a vorbit de alegerile epis-copale din Ardeal. Vlad e contra separatismului ca siBorcia, care a fost ieri la mine cu Bujor , si a clicilor:din Caransebes (o spune la urechea Mitropolitului), dinSibiiu, etc. Se amesteca si Nazarie: noi am avut Mitropolitales de Ardeleni; sa ni se plateasca in acei4i moneda! Iispun ea asemenea atitudini pot duce la separarea Biseri-cii de Stat. Mane, spune Mitropolitul, ne aduriam la osfatuire.

*

Regele ma chiama la Cotroceni pentru oars cinci. Il

inforrnez despre atitudinea Printula Imi spune ca In Bis-trita n'a exercitat presiuni asupra lui, facandu-se a consi-dera chestia ca terminata. Despre partea aceia e multamit.

Nu-i place insa ea Lupu, pe care 1-a admis numai duparecomandarea mea, cunoscandu-mi sentimentele, frecven-teaza pe Cocea i ia pile la banchetele lui Mille, parandca-i aproba politica. SA nu primim concesii asupra carora sanu se mai poata revenil Racovschi gie ce face; scrisoarealui Cristescu catre Bulgarul Tutcev e autentica; oameniiace5tia ne insealä. La sate se face propaganda socialist&

MEMORII 323

In fruntea nemultämitilor stau invalizii de räzboiu, cari n'aufost, ca in Germania, impartiti in invalizi deplini in sar-cina Statului si semi-invalizi capabili de a lucra. Ei nuvor functii, prea putin platite, si nu inteleg sa' faca un co-mert onest. Mai simpatici sunt ofiterii, cari cer p'arn.ant, ofe-rind a face ferme model. Dar teranii ce vor zice? -"-Este pänfant destul I

Regele stäruie sã infrânez pe Lupu (cäruia ii i scriu,seara), caci Monarhia are un sens numai ca gwantie deordine.

Vorbindu-i de ce am facut in Ardeal cu Saii, Regeleaprobd. Lui Nistor i-a spus: Sä românizam pe fiecarein limba lui". Va face si adiutanti din provinciile reunite;dintre Sasi, va lua pe Phleps de la Bistrita. Aici a vi-zitat i biserica luteranä i pe cea calvinä. Ungurilor li-aspus scoatà din minte cA s'ar putea schimba situatiade acum. Totusi in realitatea unei serioase organizari contraRomänilor el crede.

II rog sift puie cap'at conflictului pentru Biserica din Ar-deal. La inceput era pentru unificare i zahava alegerilor.Caut a-1 convinge in alt sens.

Ardelenii nu par ca' ar putea sà deie un bun guvern,dar recunoaste cä nu se poate altfel. Vorbesc mult, si maimult decdt acestia de aici. Sunt deprinsi a lupta contra Statu-lui, nu a consolida Statul. Vlad e dintre aceia cari nici nipot convinge, nici nu, ajung a domina. Explicatiile luiVaida ca"tre Dacia" in chestia Printului ar fi prins maibine in Germania decdt la noi. Reforrna agrafa graleste:trebuie pornitä deocamdafa aplicarea punctelor stabilite.

FatA de Take Ionescu are aceiasi repulsie: acuzd pe Blankcä finanteazli pe un om care prea usor cedeaza' asupra in-tereselor de viata ale terii.

sa-si

324 N. IORGA

Sever Dan ma intreaba ce e de facut cu candidaturile o-pozitiei in Ardeal. Recomand o declaratie de ingaduire a !orfara contra-candidati din condescendenta si pentru a da re-formelor un caracter national. Redactez insumi comunicatul,care ar fi sa se iscaleascA de sefii partidelor din bloc.

*

Rascanu imi spusese dimineata ca generalul Ramniceanu,cand a fost rugat sa intrebe pe Regele daca steagul, adusde la Athos, al lui Stefan-eel-Mare n'ar trebui introdusin binecuvAntarea de Boboteaza, a räspuns ca Regele e peelmai mare Rege" si steagurile de azi inseamnä mai multdecat cele de atunci". Era foarte afectat. Am aranjat saintroducem steagul la serbarea de la 24 Ianuar.

Regele, intrebat, spune ca n'a zis asa. -Credea numai casteagul trebuie pastrat la Muzeu. Nu pare a prinde ma-rap unei asemenea manifestatii.

Cu generalul Rascanu vorbim si de monumentul eroilorcare se proiecteaza. Propun sA fie la Baneasa in mijloculunui parc, cu colonade in MO si cu -lantana la spate, a-valid un cenotaf in mijlocul unei sAli de conferinte; de-asupra 'ar fi carul de triumf al Regelui ca Imparat roman,

a.

Averescu se roagA aproape sA fie läsat in Parlament.Spune cä nu vrea sA combatA prea mult un Guvern dincare a facut parte. Nu se crede destul de tare pentru a dasingur lupta.

El considera negocierile cu Partidul National ca fiindin curs. Odata ce acesta devine regnicolar", el nu se poatealia decat cu Liga Poporului.

20 lanuar.La Mitropolie, conferintä cu privire la conditiile alege-

MEMORII 325

rfi arhiereilor din Ardeal. Mitropolitul vorbeste foarte con-cludent, in sensul Statutului sagunian. Vlad, mai linistit ca deobiceiu, e pentru unificarea sistemului. Statutul e desfiintatprin caderea Ungariei. Congresul e ilegal. Clerul de la noie nedreptatit; el va aduce cloud articole de lege puind totulla cale... Borcia vorbeste in acelasi sens: dad Ardealul a-lege cu sistem special, asa va cere si Basarabia. A procedaasa aceasta inseamna, si fata de unirea Bisericilor, odataadmisa, un regres". Goga explica problema in sensulMitropolitului. Vlad intrerupe necontenit. Acuma isi arataregretul ca sistemul congresului va permite lui Papp sa fieales contra lui Man. Incepe a vorbi, asezat, Goldis, care'Ana atunci nu fusese tinut in sama.

Trebuind sa plec la 5, mi se cere insistent, de toti,parerea. Arat ca, pe vremea mea, cand era Inca autoritatein Romania, mäsurile porniau de la initiativa celui chemat

in acest caz, Primatul , treceau prin forurile compe--Mite, unde se alege o majoritate si o minoritate, siapoi intrau in executie; acuma, pierdem vremea in adunariincompetente ca aceasta. Deschidem in vazul lumii chesti; pecare le lasam deschise, si astfel dispare tot prestigiul.

In ce priveste chestia insasi, sunt pentru Statut. Incer-carea de a-I inlatura voiu combate-o cu toata influentamea (Vlad asigura ca si el va intrebuinta toata influentalui pentru inlaturarea Statutului). Sistemul ardelean a in-trat in sufletul Romanilor de acolo. Aproape nimeni nueste pentru o desfiintare a lui (Vlad crede Ca numai o clicail sustine). Iar, daca aid o parte din der (vicariul Ciosu, lastanga Mitropolitului, aproba pe Vlad) e contra" Statutului,aceasta se datoreste nemultumirii pentru alegerea lui Mironsi dorintii de a a-i crea greutati. Dar aceasta nu poate fipentru noi punctul de plecare ca sa revolutionam Biserica.

326 N. IORGA

Adaug ca' socot a fi convins pe Rege, care cere sai i se deain scris punctele de vedere ale ambelor Orli.

*

De fapt, am recomandat Regelui ca, fata de taräganelilesi neintelegerile ardelene, sa opuie totdeauna o hotarfirelimpede a sa.

Regele s'a exprirnat cu teamd asupra uneltirilor unui so-cialism care nu e astäzi decdt comunism.

Era de parere sa nu se ceara in provinciile reunite jura-mântul, pierz'andu-se astfel simpatia functionarilor buni,ci sa se ia numai deocamdata un revers de loialitate.

In Ardeal crede ca IVIosoiu nu poate fi numit comandantdupä dorinta celor de acolo, ci sa se tie seamä si de drep-turile altor generali, mai batrani.

22 Januar.La Liga se pune la cale crearea Teatrului Popular.

*

Noua greva la Uzina de electricitate si gaz. Se ceresporirea salariilor cu 400/0 si despAgubiri incepand dinSeptembre trecut.

*

Audienta la Regina. M'a chemat pentru a-mi comunicaaceia ce nu-mi spusese in de ajuns Regele. Purtarea lui Lupu

asa cum o descrie Eduard Ghica, de la Siguranta, ii

supará. Regina i-a si vorbit, deschis, ministrului Ca sapoate sa fim ghilotinati, dar nu trebuie sa ni se ceard ane infalisa noi insine pentru aceasta". Lupu avea lacrimilein ochi. Fagkluiesc sa-i vorbesc si eu, dar ii arta si tot bi-nele care a iesit din actiunea energicd a lui Lupu. Dupainsemnärile Regelui, Regina imi spune ca ar fi regretabiI

MEMORII 327

dacd idealul pe care sunt chemat a-1 servi eu, 1-ar servi A-verescu. RAspund cA, dacA ar face-o mai bine, cu atAt maibine. Si Regina recunoaste insd cA n'ar fi asa.

Vorbeste de BrAtianu, arogant, ascultAndu-se numai pesine la audientd si une ori plimbAndu-se prin odaie. TakeIonescu are intru cdtva cavalerism: a venit sd-i explice cA...nu e republican. Rolul de purtAtor de stafete pe care il

joaca Duca, e cunoscut Reginei.Caut pe Lupu. El md asigurA ca sunt simple intrigi ale

Sigurantei. Isi dd alma prea mult, de ce se poate si de cenu se poate, acum, pentru ca sA ad alta politica dealta noastrA, decAt a mea.

24 lanuar.La VAleni gAsesc un club socialist, capabil de a plAti o

chide de 3.000 lei pe an.

25 lanuar.La o intrunire din Ploiesti, bAietoi socialisti incearcA sd

cAnte Internationala, pe care o inAbusim cu DesteaptA-te,RomAne".

26 lanuar.Redeschiderea Camerei, cu destui deputati, si dintre

iirdeleni.SedintA linistitd, fArg ocupatii serioase.

*

Seara, banchet la Ministeriul de Externe pentru Saint-Aulaire. St. C. Pop ceteste, relativ bine, un discurs cumune pArti frumoase. Improvizatia ministrului francez eadmirabild. Intre altele a spus cA. nu va fi un avocat al Ro-mänilor, ci un martor al sfortdrilor si suferintilor lor.

Intre cei de fatd, generalul Pétin. AlaltAieri a fost la mine

328 N. IORGA

in legatura cu declaratiile, neplacute pentru Romania, pecare k-ar fi facut la un banchet la Chisinau. Imi arataca societatea era foarte amestecatä: si Poloni si Rusi,d-na Sinadino, o femeie foarte inteligenta, si sotul ei,printre altii. Generalul a toastat numai pentru toatenatiile din Basarabia. A pomenit, ca vecinä, Rusia, o-dinioara aliata din primul ceas, si i-a facut urari de viitor.Despre natiile basarabene a insistat ca ele au sa se des-volte supt conducerea Romani&

Sinadino i-a spus in particular cti Rusilor nu li se poatecere sa-si paraseasca sufletul, dar intre ei si Romani, cariau adus ordinea, si mai ales acum, cand bolsevicii amenintaiaräsi, este o legatura socialii. Ea ar trebui inteleasa si de ainostri. Sinadino si ai lui ar fi fost dispusi sa-i ajute, depilda, la Comuna.

*

La Camera, pomenind eu, in discursul despre alegerea luiDeschanel, de chestia Basarabiei, St. C. Pop a luat cu-vantul pentru a desminti cuprinsul radiogramei care spuneaca din cauza Consiliului Suprem s'a invocat scuza incompe-tentei.

Scrisoarea printului Carol care mine a fost ascultata"stand jos, dar nu fait aprobari la pasagiile mai importante.Liberalii s'au abtinut. Dupà serbatori ei se arata bataiosi.

27 lanuar.Vlad, la Camera, porneste un violent atac contra grevelor

de functionari. La un moment dat, el striga ca., daca Par-lamentul le-ar incuraja, ar fi supus oprobriului public, iarTara ar fi vrednica de curatela europeana. La protestarileAdunarii ii spun: e o ipoteza, care nu ne priveste". Inteoextraordinar de lunga cuvantare, Bontescu se apara de a-

MEMORII 329

cuzatia, adusa prin Viitorul", ca ar fi traficat cu vite dinArdeal. Vintila Bratianu se declara contra politicei de se-paratism economic a lui Bontescu.

*

BA lan soseste indignat de politica lui Vlad si Borcia fatade Biserica ardeleana ortodoxa. A aflat ca Borcia a si pre-zentat proiectul contra organizatiei saguniane. De fapt el se.si prezinta la Senat dupa-amiaza.

In toatä presa din Ardeal e un singur strigat de in-dignare.

*

Congresul pentru ocrotirea orfanilor la Teatrul Natio-nal. Asista Regele si Regina, foarte aclamati. Discursul d-neiSturdza ar fi fost cu totul remarcabil. Cuvintele d-ruluiLupu si chiar ale lui Borcia sunt bine simtite.

28 29 Ianuar.

La Camera, lunga interpelare, a lui Balanescu in ches-tia refacerii si a despagubirilor. Se adauga tot asa de lungaasociare a lui Madgearu. Liberalii se distreaza. MinistrulVlad e de o violenta care exaspereaza.

*

Joi, la Senat un imens scandal: generalt.t1 Lambru nu-meste pe Coanda de la Pitesti, dupa dreptate, sluga nem-teasca".

30-31 lanuar.

Plecare la Cluj. Sambatä seara, soseste Regele cu Re-gina. Printul Carol, venit din Bistrita, astepta foarte ve-sel. S'au sarutat indelung. Era si princesa Elisabeta, duioasafata de fratele ei.

330 N. IORGA

La mash, vorbesc frantuzeste pentru Guvern i Consi-liul Dirigent. Rdspunde, foarte amical, Vopicka. Un discursitalian entuziast al episcopului Radu.

1-iu Februar.

Serbatoarea Universitatii. Un strAlucit discurs al Rege-lui, faarte bine spus. Franklin Martin, vorbind romaneste,produce o plAcuth uimire. Tot romaneste, Bastera. Si mi-nistrul Angliei, ca i Vopicka, aflä cuvinte de indemnasigurare, cel d'intaiu insisthnd asupra politicei fata de na-tionalitati, care ar trebui urmath in Ardeal. Ministrul 0-landei pomeneste leghturile Universithtii din Utrecht cu...Ungurii calvini din provincie. Czermak, Cehoslovacul, a-tinge relatiile economice. Thnärul reprezintant al Grecieimentioneazh concursul dat de Prindpate Eteriei. Discursurilecielegatilor sträini, profesori, fac cea mai bunä impresie: auvenit patru Francezi (si Fougems); cei doi Italieni au zhbovit.

La mash, Regele, foarte bucuros, imi spune ch s'a a-ranjat chestia Printului. De fapt aflu cä, intr'o scrisoarechtre parintele sau, el s'a supus vointii lui. E inaintat co-lonel. A ischlit ceia ce refuzase 'Ana acum, trhindgreu din venitul mosiei sale lista civild.

Seara, noi discursuri, unele dintre dânsele, din nenorocire,total lipsite de tact. Dach Iugoslavii nu zic nimic, Cehoslo-vacul, jignit, protestd.

Imens convoiu cu fade la Corpul de Armata, unde sthRegele.

2 Februar.Cercetarea Universitätii. Regele d cu mana lui decoratiile

oaspetilor, in sala de Consiliu.Splendidä defilare. Ungurii apar la feresti, fie si de de-

parte. La amiazi vorbesc Fougeres si Franklin Martin.

si

MEMORII 331

Indemnat de un toast al lui Milan, arat ce datorim terilor lor,ga si vechiul Ardeal.

Discursul Regelui la adunarea studentilor e iarasi foartefrumos. Pomeneste de cel care-i va urma pe Tron, siPrintul e indelung aclamat. Si studentii gasesc cuvinte po-trivite: cel din Iasi, Labusca, poate cam pretentios insfaturi.

Plecare seara.

3-5 Februar.

Sedinte fara mare interes la Camera.joi, Gh. Tatarescu e pus sa atace pe Lupu in chestia jan-

darmilor si a prefectilor. Ministrul raspunde scurt si bine.La Senat legea modificarii Bisericii ortodoxe. Vlad ataca

violent pe adversari, a caror fapta ar fi o rusine"; ar fipus poporului fan in urechi". Legea trece in aclamatii;primatul a recomandat-o.

6 Februar.Serbarea Unirii. Foarte emotionanta scena aducerii stea-

gului lui Stefan-cel-Mare. Lume putina.Regina asista la reprezentarea piesei mele Mihai Vi-

-teazul".7 Februar.

Asa ltul liberalilor contra Guvernului urmeaza. VorbesteMarzescn dupa o cuvantare a lui Cuza, care sprijina ped-rul Lupu. Cuvantare dibace, cu apucaturi de sef in al

doilea rang. Lupu raspunde pasionat g pasionant. 0 inter-ventie provocatoare a lui Duca aduce suspendarea sedintei.

*

Ieri Goga, invitat de Tinerimea Romana", a atacat vio-lent particularismul lui Maniu.

332 N. IORGA

Acesta e la Bucuresti. El nu admite legea bisericeascda lui Borcia, contra cdruia lucreazd si Goldis.

*

Borcia a cerut rectorului Universitätii din Bucuresti sanu impiedece tinerea cursurilor lui Tzigara.

8 Februar.Pldrigeri de la Cdmpina cd soldatii de gardd lucreazd

pentru alegerea lui Averescu. Probabil cd vom pierde maipretutindeni alegerile parfiale de Senat.

*

Mania s'a hotärdt sä ceard lui Borcia retragerea proiec-tului pentru unificarea Bisericilor, care atinge autonomia sa-guniand. St. C. Pop ma roaga sd fac asa incát sä nu sesupere autorul proiectului, si nici Vlad.

9 Februar.Pretutindeni triumful zdrobitor al averescanilor. Teranii

särutau picioarele generalului. Sate intregi veniau supt stea-gurile lui. Se aruncau alor nostri cele mai bizare invinuiri,dibaciu raspandite in popor de mesterii conservatori caristau la spatele lui Averescu.

*

Expun lui Lupu si lui Nistor greutatea situatiei, care Ire-buie cat mai curând Idmuritd. Deocamdatä sd se prezinte sisd se discute legea.

0 mare deputatie de Dobrogeni cer un imprumut decloud sute de milioane pentru refacere. Oameni de ispravd,cari declard cd, indatá ce vor avea bani, vor sti sd puie laloc ceia ce au distrus dusmanii.

MEA1ORII 333

Pana atunci e acolo o mortalitate de 600/0 printre copii.Multi Cojani se intorc in tara veche. Deputatul Roman imivorbeste de copii cu ochii scosi si de alte orori savarsitede ocupanti.

10 Februar.

Stroescu a insultat de la tribuna tara de ciocoi si derai functionari care e Romania. I-am luat cuvantul.

11 Februar.Din nou Marzescu ataca violent pe bolsevicul" Lupu.

Liberalii fac un tumult ingrozitor. Duca isi continua rolulde necontenita provocare.

*

Vaida imi scrie din Londra ca" a fost bine primit. Oame-nii i se par sinceri. Trimite pe Ciotori la Copenhaga, deforma pentru prizonierii nostri in Rusia, de fapt pentru aintra in vorba cu bolsevicii. Imi recomanda sa pun si peLupu a incerca din partea lui, fara sa avem aierul caexista .0 nevoie din partea noastra.

*

/Iverescanii anunta venirea lor la putere peste cateva zile.

*

Epoca" reproduce un discurs al lui St. C. Pop contraintrarii Romaniei in rázboiu. Pop e foarte afectat. Explicagestul prin nevoia de a scapa pe ai lui, prigoniti. Invocaalte atitudini anterioare. Ameninta cu o mare explicatie.

12 Februar.Sedinta deosebit de agitata. D-rul Lupu, prea nervos,

ataca pe liberali, cari, ca de obiceiu, urla ca sa poata a-

334 N. IORGA

cuza de scandal Parlamentul. Se declara socialist indepen-dent. sui generis. Se ajunge la o chestie personala cuAlarzescu, foarte stapan pe cuvant 5i care are momente fru-moase. Dupa 5edinta gasesc insa pe Lupu in conversatie a-micala cu Marzescu. Daca ar §ti publicul care vä ascultacu emote", li spun amandurora, ca totul e pentru galerie"...

St. C. Pop a tinut sä prezinte inaintea Camerei invinuirilece i s'au adus. E prima cu aplause puternice, des repetate.

Goga pastreaza tacerea. Goldi§ urrneaza la tribunä. Elafirma ca. atitudinea Ardelenilor contra intrarii Romaniei inrazboiu a ie§it dintr'o consultatie cu toti 5efii vechilor par-tide. Rugat de Vintild Bratianu, intervin in sfar§it pentru aspune cat de rau este ales momentul acestor aculdri 5i, faila cauta sa inlAtur gre5eala facutä, cat de nedrept e sa se ju-dece viata unui om politic cand deviaza inaintea unei greu-tali fatale.

Cuza, care a vorbit ieri in aplausele liberalilor, tine sa.-5idesvolte chestia personala cu Lupu 5i cu terani5tii. Ma a-taca 5i pe mine violent pentru c'a am incercat s6-1 fac a re-nunta la cuvant: ma denunta ca merg pe urmele lui Phe-rekgde.

Se supara 5i Madgearu, pe care 1-am oprit de a largisphrtura prin alte chestii personale. Ba iatà-1 5i pe Me licMelicson protestand la tribuna contra atitudinii lui CuzaKa de Jidani".

*

Si Inculet s'a inscris dupa Go1di5. Se apAra de invinuirile,,Epocei". E primit mai rece.

*

In acest timp pe Nistru incercari de trecere a bandelorbol5evice.

*

MEMORII 335

Lapedatu imi scrie de la Paris. Appongi a venit cu o in-treagA bibliotecA de memorii contra noastra. Dupa sfatuireffcu Cehoslovacii i Iugoslavii, s'a luat din partea noastra ho-tararea de a nu raspunde deck cand e absolut necesar.

Ghica ar fi un om eminent.Lapedatu aderä la programul nostru al nationaliOilor.

13 Februar.

Toata sedinta e ocupata de Cuza, care lovege in toti:hi mine, in randul intaiu, in Lupu, in teranigi, in bloc. Imitrebuie toata rabdarea ca sa suport o asemenea atitudine.

Intre mine §i dansul separatia e definitiva.

14-15 Februar.

La Valeni, oamenii imi spun ca au votat contra noastrapentru ca, in vederea monopolului alcoolului, vreau sä Ii

iau livezile de pruni.

16 Februar.Crege continuu zvonul loviturii averescane. Agentii de

zapaceala o anunta pentru mane, poimane in culoarele Ca-merii. Alta vorbesc de revolutia care nva izbucni la 20Februar.

GrevA la gaz i la mori. Ziarele se unesc pentru a reco-manda lock-out fata de lucrätori.

Nistor e ingrijorat. I s'a cerut cliscret sa vie la noul par-tid averescan; altfel va fi luat Flondor. E pentru o reactiuneenergica.

Intreb i pe Maniu. El e pentru un consiliu al 5efilor degrupuri. Ii arät ca, n'ar fi de ajuns. Trebuie o sfatuire a tutu-ror membrilor blocului. Aceasta sfatuire s'a fixat pe mane.

Maniu imi spune ca, alaturi cu zvonul despre alcatuireaunui guvern cu Averescu (cu P. P. Negulescu, Duiliu Zain-

336 N. IORGA

firescu, Argetoianu, Goga, la care s'ar adAugi doi transfugiliberali, Alexiu, i Atanasiu) circulà &via despre injgheba-rea unui guvern Iorga".

Maniu e linitit. Votul dat in comitetul ardelean contralui in chestia modului de inlocuire a Consiliului Dirigents'ar datori unor convingeri sincere §i unor nemultämirilocale.

Cum am venit in redingotA i m'ain retras apoi de latribunä, cAnd se votau ni§te mid proiecte financiare, sezvone§te ea' am fost la Palat ca sä mi se spuie cA trebuiesä ne retragem. Si mai toti cred....

La Senat discurs agresiv al lui Duiliu Zamfirescu.

Vaida scrie din Londra. Lloyd George nu ia niciun anga-jarnent cu privire la Basarabia: e o chestie intre noi §iRu§i. Vaida sperà ceva mai mult de la Millerand.

DupA cererea lui Maniu am telegrafiat lui Vaida, care,pentru a se intoarce, cere rechemarea din partea mea, carear trebui sä-i spun ca-1 a§teptAm inteo sAptAmAnA, irn-prejurarile flind serioase".

La Universitate Negulescu mA presimte dacA a vrea sAstau de vorbA cu Averescu. I-am spus cA prea ni stintdeosebite sistemele.

Pe Nistru se adunti Ru§ii. Pangrati ar §ti de la CartiercA s'a cerut de la Comandamentul Basarabiei puteri depline.

MEMORII 387

La Camera se discuia, ()bitchy, valuta.

17 Februar.Aceiasi discutie, mai calda prin interventia, cu earacter

personal, a lui Vintila 13ratianu.

*

Seara, adunarea majorifatilor.Eu arat scoput: sa aflath ce se voieste si ce tut place

in deosebitele particle, pentru a st Malan astfel situatia.Maniu vorbeste lung. Se declarit partizan al Guvertmlui ea

si al blocului. E larg Vita de orice colaborare, antintind pea lui Averescu; el intelege insa a se sprijini inainte detoate pe bloc.

Nistor, invitat de cloud ori, refuza sa ia cuvantul in nu-mele Bucovinenilor. Vorbeste deci Bodnarescu. Se plangeca o lege bucovineana a fost raspinsa prin violenta inter-ventie a lui Vlad.

Pentru Basarabeni vorhesc, cit asigurari, Crihan si Buz-dugan. Cel d'intaiu se plat* de jandarmi. In doi ani au fa-cut mai mult pentru mut ruseasca decat tarismul intr'unsecol si mai bine.

Mihalache explica ce greu s'a lucrat legea improprietäririi.Se primeste propunerea tnea, prezintata de Maniu, de a

se face un Coniitet Executiv, eu patru Ardeleni, trei tett-nisti, dile doi de la celelalte bruptiri, avand misiunea de acerceta in prealabil legile, de a ihdruma legaturi mai stransesi de a scoate un ziar unic, he care 1-am nutni Democra-tia Nationala".

Add ce legitima e situatia tioastra, ce factice e a lui A-verescu, ce imposibila revehit0a la putere a vechilor par-tide.

Vol. II. 22

838 N. IORGA

Iltmosfera a fost excelentA.La Teatrul National cineva anunta pentru mane, la 12,

Guvernul Ilverescu, cu Goga la Instructie.Goga i-a spus lui Bogdan-DuicA, atäta: ii tKebuie oarecare

stabilitate in Ora si apoi va merge pe zece ani in steal-nAtate. Va fuziona cu Averescu.

18 Februar.La Camera Vlad &A un asalt BAndi Nationale si Cartie-

rului. Ori el, ori Cartierull Sunt silit a-i atrage atentia cdnu se poate ataca armata. I se strigA de liberali cd e ul-timul lui discurs...

Vlad imi spune cA a demisionat RAscanu, indemnat deIlverescu si Bontescu din aceleasi motive, 0' liberalii au a-genii in Niinisteriu, cd Popovici si Goldis sunt castigati deliberal

La 5, e Consiliul prezidat de Rege.

*

Lupu vine de la Consiliu. Regele a vorbit un ceas cuPop, in deosebi; ministrii erau gata sA plece. Regele a pusin discutie demisiile. RAscanu s'a plans ea nu se dau instructiiCartierului si mi este unitate in guvern. Lupu a obiectat cAinstructiile n'au fost cerute, si cA, dacA s'ar IF cerut, RAs-canu era acela care trebuia sA le deie. S'a venit la agitatiilebolseviste, la planul de grevA genera% pentru 29, etc.,Lupu spuind cA acestea sunt fantome, Regele i-a opus ch. arestiri de la oameni cad niciodatA nu spun minciuni" (cuvAntulminciuni" fusese al lui Lupu). Lupu a obiectat ea infor-matia pentru Rege poate veni numai de la ministrul de In-terne, de la SigurantA, de la Politie si de la prefecti, si apus pe masd depesile lor. Nu s'a ajuns la niciun capAt.

SfAtuiesc pe Lupu sA nu facA delicatete", ci sd astepte

MEMORII 339

rezolutii formale. El se plange di Regele ii zabove5te de-cretele sau ea ele se pierd. N'are siguranta ca proiecteleprincipale ale lui vor fi iscalite. Regele pleaca la SinaiaVineri: de acolo Printul se va duce in Egipt, in Indii, in Ame-rica. Mini§trii sunt chernati pentru o masa de despartire,

Nistor vine foarte sumbru. Crede tot ce cred liberalii:agitatia socialista este, ea coincide cu pregatirile la Nistru;trebuie suprimata. Regele i-a vorbit deosebi in acest sens.Se orange de dificultati: ar vrea sa revie la studii. Se pareca el a demisionat sau ar vrea sa clemisioneze, dar nu ospune.

Garoflid ar intra in Ministeriul lui Averescu.Recunosc 5i eu necesitatea unei schimbari de mini5tri, dar

in sensul intrarii unor elemente superioare.Nistor spune ca raul vine de la mini5trii provinciilor,

cari nu cunosc tara i nu pot guverna. Mane la zece 5i ju-matate 5efii partidelor sunt chemati la St. C. Pop.

Vaida mi-a telegrafiat, dar nici Wand acum nu i-am pri-mit telegrama, sa grabim retragerea trupelor pe linia Cle-menceau.

Ce pot face? Mi se obiecteaza ca nu pot fi parasite ma-gaziile.

19 Februar.Acasa, la St. C. Pop, adunarea tefilor de partide. li

spun acestuia ca nu se poate da Regelui niciun raspuns'Ana nu este aici Vaida.

Si el a dat acest raspuns Regelui, care-I strangea pentrua-i capata demisia. Amintind cum el a fost contra acelorcari ingreuiau situatia lui Bratianu la Paris, Pop a adausca. ar fi o noua imoralitate politica" inlaturarea, de pe

7

34Q N. IOAGA

urma unor intrigi mizerabile, a unui Ministeriu in lipsa se-fului sail, retinut de interesele terit in strAingtate.

Si Maniu vede in adversarii puvOinului coalitia ele-mentelor conservatqare amenintate de noua lege agrara.

Lupu spune icä asta-noapte Regele a cerut sä se aducala Cotroceni patru raitraliere. Lui Lupu si prefectul de Po-litie i se pare suspect.

Nistor soseste, palid, cu ochii turburi, ca si asearä. II

rog s'a precizeze f alb' de Lupu motivele lui de aprehenziune.Se incurea si nu poate rosti nimic.

Averescu s'a Itnpäcat cu Prezan.In ce priveste o ulterioard remaniere, toti credem cä si-

tuatia lui Vlad a devenit grea.Plec, läsandu-i in Consiliu.

*

La Camera, inainte de sedintà, Vlad cla cafe larga tern-peramentului stiu. Colegii lui se tern de o iesire. Nistor,care anuntase ca' va face declaratii pentru Marele Cartier,nu apare. Vlad imi d'a in sfarsit asigurarea cä va fi pe zivade azi cuminte.

Mai mult sau mai Min, se tine de cuveint.Dar, la o intrerupere cu privire la aurul Band Albina",

el atinge pe Goldis, si acesta ii serveste o acrä chestiepersonalä, obiectivd si calmk in care isi arata' dorinta de acolabora cu opozitia. Isi pune astfel candidatura la Pre-zidentia Camerei dupä eventuala mea retragere.

Orleanu vorbeste indelung despre meritele legislatiei saleprivitoare la sindicatele muncitoresti, care ar fi fost imitatain Apus.

*

Regele n'a plecat la Sinaia. Nu isolleste mesagiile minis-trilor.

hiEMORII 341

20 Februar.Sunt poftit deseara la masa la Palat, cu prilejul plecarii

printului Carol. Comunic prin Directorul Cancelariei Came-rei ch. nu pot veni". Mare§alul intreaba daca §tiu de ce evorba. Raspund ca §tiu foarte bine, dar nu pot veni.

21 Februar.Se alege Comitetul Executiv al blocului. Alegerea de

pre§edinte cazuse asupra mea. Refuz, ca unul care, in cali-tatea de pre§edinte al Camerei, trebuie sa dau sfaturi objec-tive 0 Fara preocupare. Propun pe Maniu, invocand 0 dato-ria lui de a nu se sustrage de la nicio raspundere. Ziarul epus in discutie; Goldi§ ma acuza ca, propunand un sprijinal Statului, sunt pentru o imoralitate politica"... Am its-puns cum se cuvine.

*

Sedinta fait lumina la Camera. Din nou greva la elec-tricitate, pentru neaducerea la indeplinire a promisiuniloilde plata.

*

Vice-amiralul francez de Bon ma cauta la Camera, cuCambon, care e prevenit contra lui Lupu. Vorbim de greuta-tile actuale. Ara ca represiunea n'ar avea niciun alt efectdecal greva generala; de altfel Cambon recunoa§te ea a-nul trecut supt liberali nu era mai multa siguranta.

Vice-amiralul, care a fost prin Turcia, Bulgaria, etc.,a constatat pretutindeni aceia0 instabilitate prielnica actiu-nii de strabatere a bol§evismului, care, intrebuintand o ma-§ina de perfecta functionare, f§i va incerca drumul 0 pe aici.

*

42 N. IORGA

Maniu imi spune ca Regele a cerut pana in seara demi-sia lui Lupu, ca avem sa ne adunam dupa §edinca la Pop,ca trebuie o declaratie de solidarizare cu ministrul de Interne.Apoi vine de la Pop firea ca lucrurile nu mai sunt a§aCa nu e necesar Consiliul.

Merg totu§i. Mi se spune ca situatia e neschimbata. Sea§teapta Vaida. Nistor pare nemultumit cu acest rezultat,si-i spun ca am observat.

Pop imi spune cà la masa de la Palat, la care era nu-mai pmedintele Consiliului i Bujor, alaturi de multi mili-tan, ar fi auzit intre membrii familiei regale pared de Mupentru lipsa aceluia care li-a fost cel mai bun prieten".

Bujor adauga ca Regele 1-a abordat cu afirmatia, cu-rioasa, ca e mai bucuros de cine-1 critica decAt de cine IIlauda prea mult.

Lupu e bolnav in pat.Lui Vlad i s'a cerut, de /Vlaniu, demisia. La Camera, its-

punzand unei foarte cuviincioase intrebari a lui Lup4 in,chestia Bisericii de dincolo, a urmat Borcia, fulgerator. S'aluptat i cu Ra§canu, ale carui proiecte de lege ar fi fostprezintate fait consideratie la starea financiara.

22 Februar.

S'au trimes Regelui §aisprezece mitraliere la Cotroceni.

Splendida zi de primavara. Demonstratia socialista pentruFrimu s'a facut intr'o ordine perfecta. Vre-o zece mii de oa-meni. Am vazut la Dacia steagurile r(*i i coroana cu flori

Publicul era rugat sa treaca pe trotuarbd celalalt. Nicimacar un strigat seditios.

Proprietarii, cari anuntasera o mare intrunire, de opo-

rota.

ZAEMORII 843

zitie, dar cu muzica militark au fost bAtuti de chiriasi. In-trunirea lor pare sa nu se fi tinut.

Opozitia e ,amArdtà räu. llki-o spune, in ce priveste pe Ar-getoianu, Lupu, care trece seara pe la mine, vindecat degripA. Dupä ce se inlAturase intriga opozitionistA, Regelese informase de sAnAtatea lui.

*

Am vorbit cu Cambon, despre care se spunea cA, im-preunA cu Rottigham, ar fi contra Guvernului. In afard deatitudinea lui BrAtianu fata de Aliati, pe care n'o uitA,

abia are relatii sociale cu dânsul. Rattigham si mai putin.Dar opozitia voia sti se stie ca si Legatiile sunt contra

Guvernului.

*

Vizità, cu Bastera si sculptorul Dimitriu, la VAcAresti,unde vAd clienti suptiri: un agent nemtesc. din Craioava, unofiter dezertor la inamic, un socialist de la 13 Decembre",cei de la Vitan".

Apoi merg la Mitropolitul, care dezaprobA atitudinea luiVlad in chestia bisericeascA: atitudinea lui a speriat faitniciun rnotiv Ardealul.

23 Februar.Camarila de la Palat plAteste politia. Sunt pur si simplu

exclus de la masa ce se cid astä-seard lui de Bon.Totusi Lupu a avut obisnuita audienta de ministru si a

fost foarte bine primit de un Rege care zambia. Lupu i-aspus cd n'are sticra la inimA ca sA se poata vedea in fiecaremoment ce simte, dar cA increderea e o conditie neaparatapentru bunul mers al lucrurilor. $i Regele a recunoscut CAtrebuie jandarmi putini si buni". Proiectul asupra chiriilor

344 N. IORGA

1-a gasit, de si cam bolsevic" in forma, totusi rationalin fond.

*

La Camera, Biberia ataca furios Consiliul Dirigent, art-tand ca s'au comis abuzuri administrative si escrocherii. In-cheie cerand alt Guvern (mie imi atribuie mentinerea a-cestuia).

Mihalache si Popovici isi anunta proiectele de legi intr'untermin foarte scurt.

*

Conversatiile intre Duca si Goga au fost reluate.

24-25 Februar.

Lupu a fost la Regina, careia i-a spus, cum il autoriza-sem, ca n'am venit, pentru ca nu pot intelege la altii ceia ceeu insumi sunt incapabil sa fac". Regina intreaba daca intea-devar e serios" si totusi nu poate crede, eu fiind vechiulbon enfant".

*

Maniu a fost la Regele, care dorise sa-1 vada. Trecescurt asupra obiectului vizitei sale. Se pare ca i-a aratat inadevar imposibilitatea schimbarii Ministeriului. Regele ar firecomandat ca Guvernul sa fie mai atent asupra unor lu-cruri care se petrec sau se pregatesc.

*

Averescu a fost ales deputat de Orastie, Take Ionescude Mararnures. Si Stelian iese intr'un cerc de peste munti.

*

Contra dorintii lui Lupu de a avea la Razboiu pe gene-

MEMORII 345

ralul Rujinschi, Pop pune pe Mosoiu. I se reproseaza aspri-mea de caracter.

*

Se voteaza legea imobilizarii cerealelor.

26 Februar.Sunt chemat la patul lui Xenopol, care e in agonie. Can-

grena pielei s'a unit cu o congestie generalizata. Nu mai re-cunoaste de la amiaza.

*

Consiliu de ministri, cu Prezan; asistä si. Maniu si Bujor.Se discuta oferta de pace facia de Cicerin lui Vaida. Pre-

zan expune situatia militara. I se pare ca, lupta fiind acolo,in Rusia, intre Germani si Englezi, si acestia hind invinsi,bolsevicii cauta inainte de toate sali deschida un drum catreGermania. Cu petliuristii au ispravit; de-a lungul Nistruluicauta sa-i incunjure. Denichin, bolnav acum de tifos exan-tematic, e rupt in dou8; partea din oastea lui care se re-trage in Cuban nu e primita acolo, cum nu e primita nicide Georgieni. Ea se va preda. La Odesa s'a prins o cantitateenorma de mijloace de razboiu ,si saisprezece trenuri blin-date. A facut buna impresie Ca n'am primit pe denichinisti.

Contra noastra erau trei divizii, una, in jos, a ramas,doua au fost ridicate spre frontul polon, unde stau gatasa loveasca. Efectivul e normal, conducerea germana. Darsunt multe boli: regimente intregi se topesc.

Genera lul e pentru pace: cu stared de spirit in armatasi in populatie n'am putea rezista mult. Numai daca acei carivorbesc si de diferendul teritorial" ar cere Basarabia, amlupta cat am putea.

E vorba sa se trimeata la Vaida Inculet, care o si do-

346 N. IORGA

reste, pentru a trece apoi, prin Copenhaga, la bolsevici.Dar se crede mai bine sa fie aici la indemana.

In Vest Horny provoaca, de si, cand cere alimente,care acorn i se refuza , face protestari de pace (a fost sila Solnoc, cu declaratii belicoase). Soldatii se instruiesc perand. Munitii au destule. E sigur ca un atac rusesc ar punein miscare pe Unguri.

Prezan n'ar crede ca trupele ardelene pot fi intrebuintateasa de curand pe Nistru. Maniu asigura Ca da.

Nistrul sta sä se desghete, si situatia se imbunatatesteprin aceasta.

Florescu de la Varsovia are mandat sa ieie parte la dis-cutiile cu Sovietele ale reprezintantilor tinuturilor desfacutedin Rusia. Se ridica intrebarea cat putem sa mergem ala-turi cu Polonii. Ei cer vechiul Regat de la 1772. Dar noinu voim decal dreptul nostru national.

Pe urma, foarte nervos, Prezan vorbeste de scAdereaprestigiului Cartierului si se plange in deosebi contra atacu-rilor de incorectitudine ce se aduc acestuia de Cate Co-cea. Vorbeste de Guvernul care ar putea sa fie mane".

*

Amiralul Fatou, de la Budapesta, ma cAutase la Camera'.Aratd ca un regim international se va stabili pe DunAre.

Un regim international, ii spun, poate impiedeca pe al-tat. Vorbeste si de taxele ce ar fi de plata pentru Jucra-rile ce s'ar face pe tot cursul fluviului. Pune in vedere uni-rea Rinulut cu DunArea.

Ar fi, ii spun, o mare arterd medio-europeanA. Afirminca odata cd oarnenii cu ochii deschisi, cari stiu sd-si facasocotelile, nu se tern de concursul strAinilor.

*

MEMORII 347

27 Februar.Fiul amiralului Niox md mutt la Camera pentru a-mi

vorbi de o Foalt de aviatie civild la noi, pe care ar sprit-jini-o o societate i ar ajuta-o, cu un monopol potaIStatul.

Dimineata, 5edinta, a doua a comitetului blocului. In pro-cesul-verbal se trecuse ca el trebuie st pregtteasca alct-tuirea unui partid unite. Maniu nu vrea: prefert st sevorbeasca dung ce va fi faptul indeplinit; altfel, neftcandu-senimic, ne-am pune intr'o situatie dezagreabilt. Propun oalta formula: inclrumarea unei actiuni permanent solidare".Dar, pe unfit, ii anti lui Maniu dupt ce Agarbiceanuvorbise pentru partidul unic i Reut spusese cit numai aicipoate fi pregatit ct ei, ca partid national, emanatie aunui popor apasat, nu formau un pitrtid politic, ca au de-venit astfel numai de la Unire, ca nu pot merge cu Iiberaliircad au un partid de clientelt, pe care ar cAuta doar s5-1spoiasc,a prin putin idealism" ardelenesc, ca Averescu e §e-ful, Mrt idei politice i consistente, al unui partid de con-servatori §i ariviti, ca ramtnem, din Resat, noi, cari, fart.a fi satisfacttori astazi, suntem educabili, ca unit can mer-gem in curent cu timpul, invatatorul nostru.

I. Teodorescu adaugt ca, dupt primirea cu ochii inchi§i aconditiilor de la Buftea, Kiih lmann era furios ca minitniiromani nu s'au priceput st-i smulgt concesiile cu care eragata.

Se decide §i. asupra gazetei. Teodoreseu se indatorege ao face. Va fi §i un supliment francez bi-hebdomadar.

La Camera, discurs al lui Bontescu, scos din Ministeriu,din Club, din partid, pentru motive de ordine privata. Ar-

*

,

*

348 N. IORQA

delenii g liberalii il acopar de insulte §i el nu se poate a-para. 0 edinta degradanta.

*

Regele declara lui Lupu ca ma iube0e mult, dar in unelemomente sunt ca un copil §i cer Sa mi se faca pe placin chestii neimportante. Regina ar fi recunoscut fata de Ba-lif ca am avut dreptate. Se cauta o apropiere cu care numa simt inca dator.

28 Februar.Aflu firele unei incercari ticaloase de a pune miKarea

bol§evica in legatura cu mind. Manifestul in versuri cares'a aflat la regimentul de Vanatori uncle e fiul mieu, imi eprezintat de judecatorul de Instructie al Cuetii Martialeca tiparit la tipografia mea $i el adauge ca trei fete de lamine, anume din Valeni, fac legatura intre revolutionari.Au venit sa le §i aresteze. Declar ca voiu face tercetarea euintaiu; se descopere di fetele care supt acest nume s'auprezintat la Curtea Martialà, cerand legatura cu un soldatsocialist arestat, erau allele. Intentia de a pune in conexiunepersoana $i incunjurimea mea cu uneltiri comuniste$e e-videnta.

Comunic descoperirea mea d-rului Lupu i cer masuri.Se va incepe o cercetare.

*

Denize vine la mine din partea Reginei sa se informeze.li spun cá eu pastrez acelea§l sentimente, dar ce sa caut a-colo unde se conspira contra mea si a politicei mele? De-nize recunoa§te ca se tese ceva in jurul Regelui, darel crede ca trebuie sustinut. Regele a aratat intotdeaunascrupule cand a fost vorba sa se atinga de Parlament.

*

hiEm011II 349

La Camera si la Settat zvon persistent ca ne amanam pecinci sau opt zile. Regele ar dori-o, imi spune Lupu.

29 Februar.

Conduc pe amiralul Fatou la Pantelimon, Vacaresti sifilitropolie. E un dm cult si interesant, care se ocupa demarile intrebari asupra misterului omului si lumii.

*

Dupa amiaza inmormantarea lui Xenopol. Borcia vorbestein numele Guvetnului. Eu in al Academiei. Take Ionescuface istoria legaturilor sale politice cu acest mare ganditor.A vorbit frumos Rali pentru studenti, si, pentru Ieseni,Gusti a facut o apreciere desavarsita a intinsei lui activitatisi a rolului lui in situatia mondiala. Un student a facutobservatii jignitoare pentru acei cari au urmat opera lilt

Un preot basarabean, senator, a miscat adanc.La cimitir abia un grup de oameni; si erau doar fune-

ralii nationale"! Sicriul s'a coborat pe intuneric.

*

Am vazut demonstratia socialista, imensa, dar linistita.Lupu a oprit placardele cu demobilizarea si pacea. Oaineniiau ascultat. Foarte multe femei si copii.

Dupd-arniaZi intrunirea Partidului ordinii sociale", infrunte cu colonelul Slaniceanu, adiutantul generaltdui Iliescu.Lupu se tem0:1 de ciocniri cu chiriasii. Nici aici n'a fostnimic.

1-iu Mart.

Interpelarea lui Petrescu-Comnen contra lut Lupu. Dis-cutia urmeaza, aprinsa.

350 N. IORGA

2 Mart.

Chestiile personale in legatura cu interpelarea de ieri per-mit lui Cuza sa prezinte o mofiune care cuprinde de fapt unvot de blam la adresa guvernului. Se cauta cele mai ridi-cule interpretari de regulament pentru a o face sä treac&imediat: votarea cu bile a urgenfei, aplicarea votarii de laproiectele. de legi la interpelari. Aceasta in urletele §i in-sultele, adresate mie, ale liberalilor. Sunt silit, de cloud ori,sa ridic §edinf a.

Goga se amesteca pentru a lovi in Pop, pe care it arataca luptându-se cu greutafile limbii romane§ti. Acesta fas-punde frumos CA: refinut de lupta sa pentru neamul sAude acasa, n'a putut perfecfiona stilul sAu in saloanele dinBucure§ti. Atunci Goga 11 ameninfa, amintindu-i declarafiadin Camera ungureasca.

La urma, Cuza ia cuvantul din nou intr'o chestie per-sonata neexistentA. Iara§i un scandal enorm. La urma, eIdeclara ca a produs efectul dorit §i nu staruie asupra mo-dalitafii.

Maniu, solicitat de mai multe ori, sa vorbeasca, refuza.

*

Inainte de §edinfa, Maniu mi-a vorbit de necesitateaformarii unui partid unic. Ma intreaba dacA a§ primi pre-zidenfia Consiliului. Raspund: Nu, pentru ca n'am nici a-derenf a, nici popularitatea necesara §i nu pot fi ministrulunui Suveran cu voinfa a§a de flexibila. El crede ca Vaidatrebuie sa aiba oricum situafia pregatita la intoarcere.

*

Le Teo, inspectorul invafamantului francez in Romania.Imi arata ca ar dori sä vie la noi, pentru a face cercetAri

MEMORIJ 351

Morgan, autorul de carti asupra preistoriei, si un profesorde studii sociale.

3 'Mart.

Sedinta linistita. Se aduce legea agrara a Basarabiei.

*

Goldis prinde un prilej pentru a se retrage din Comitetulblocului.

*

Deputatul ungur Bela Maurer vine sa."-mi ceara inter-ventia ca sa-si poata tipari in centrele ardelenesti discursuldin Camera. Inca odata ma asigura Ca el se supune situa-tiei Vara a ceda din dreptul national, indiscutabil.

*

Mosoiu a fost numit ministru de Razboiu.*

Maniu a fost la Rege, care i-a aratat incredere in Gu-vern, St. C. Pop a si declarat aceasta in Senat. Totusi A-verescu a asigurat pe trimisul ziarului italian Seco lo" caRegele i-a incredintat lui sarcina formarii Cabinetului sica el a refuzat-o daca nu i se da disolvarea Parlatnentului.

Colonelul Starcea spune generalului Marcu, vice-prese-clinte al Camerei, ea se conspira la Palat si mai departe cuAverescu.

*

Se valideaza alegerea lui Stelian. El a aratat ca doriamult sa intre in Camera. L-am prima cu cuvintele cele maimägulitoare.

*

85 N. togQ4

0 radiograma anuntä c'à Vaida cilscutti Cu Consiliul Su-prern statutul" Basarabiei. 0 oarecare emotie printre Ba-Sallibeni.

5 Mart.

Vintild Brätianu vorbe§te in chestia DunArii, semnaltindabuzuri de putere engleza. Fiul armatorului Franasovici,cleputat de Severin, adauga observatii.

*

Fatou, care pleaca" mane, imi arat4 cä Duca 1-a acuzat deunire cu Eng lezii contra interesejg Romfmiei. Din contra,el e unit cu noi prin insei interesele franceze. Vase le noas-tre ni se restituie; cele aflate pe Dunare se impart cu noi.

Franchet d'Espereg fixase termenul de 13 Novembrepentru ajungerea noasträ la Dunke. Ni se va cla §i o des-pägubire din celelalte.

*

Mosoiu a vorbit cu Regele. A demascat §i. el intriga cucercetkile jandarmeriei, Mt orclin de la Interne, pela sàtenii din Ilfov, ca a se pe... trei rnitraliere stricateläsate de Nemti. I-a afatat Regelpi primejdia de a-si da unstäpfin in Averescu. Mowiu crede cä i armata ar fi contraacestuia, care e ra'u incunjurat.

6 'Mart.

Pelivan am* ca Aliatii au recunoscut ugirea Basarabieicu Romania veche.

Camera prime§te. cu o frepetica bucurie aceastà veste.Inculet adauga la cuvintele meje amintirile ilii induioate.

7 Mart.

Mare, splendidd demonstrape pentru Basarabia. Mii de

MEMOR1I 353

oameni, adunati la statuia lui Mihai Viteazul, aclama peRege si pe Inculet.

*

Nistor imi aduce vestea Ca Regele 1-a chemat la oarelepatru. I-a vorbit de Guvernul fara autoritate, de zabava ve-nirii lui Vaida, de imposibilitatea de a se mentinea situatia.I-a laudat pe Averescu, om de randuiala, si pe Argetoianu,om de talent. Nistor i-a aratat ca face .o mare greseala, ca.popularitatea lui Averescu e factice, ca acesti oameni suntconservatori, ca se trece peste tot ce ni se datoreste noua,ca se jigneste o popularitate reala. Regele tace. Nistor mainstiinteaza. El pare ca se teme de venirea lui Flondor laputere in Bucovina.

Si Lupu vine cu acelasi scop. A aflat de la St. C. Popca Regele cere sa se amane discutia legii agrare 'Dana lavenirea lui Vaida (Regele se plange ca acesta a intrat inlegaturi cu Cicerin Vara a-1 consulta).

Mihalache, cu care am fost la Cernica, nu stie ce sepregateste. E foarte bucuros de legea lui si nu. crede Ca oputea gati mai curand. Asteapta iscalirea ei pentru a luamasuri contra carausiei in vederea muncilor la camp (s'au,samanat numai 700.000 de hectare din 2.000.000, caretrebuiau; ar mai trebui lucrate celelalte in primavara).

*

D-na Alexandrina Cantacuzino imi spune ca schimbarearadicala" e pentru azi sau pentru mane.

*

Concert la Palatul regal in onoarea Cardinalului Du-bois, care vine din Siria. Misu si anume doanme de laCurte triumfa. Genera lul Ramniceanu face aluzie la caco-vol. u 23

354 N. IORGA

fonia" ce ar fi. Maresalul, la cuvintele mele ca am vazutingropare cu muzica, dar asasinat cu muzica nu", irnispune ca poate sa ma insel, cum m'am inselat in randul tre-cut, facand socoteala cu trei saptamani inainte". Regele,Regina ne ignoreaza, pur si simplu. Stau intr'un colt, peo canapea destramata, cu St. C. Pop, foarte afectat maintreaba daca ministrii izgoniti sunt si exilati , si cu Inculet.

Ministrul Poloniei imi vorbeste despre negocierile cubolsevicii, care stau sa inceapa la Varsovia. Trebuie sa lise Irnpuie anume principii generale prealabile, ca acela aldesanexiunii. Altfel Polonia, care nu vrea hotare istorice,dar intelege a merge pana la Nipru, si in favoarea noastra,se va lupta, de si singura. Are 800.000 de oarneni si unsef ca Pilsudski, un om genial, admis de toata lumea. In-treaba daca am voi sa ne intelegem cu Ungurii, in caz ca"ar renunta la Ardeal, ei avand mai multe interese cu noideck cu alti participanti la impktirea terii lor.

Raspund: in ce priveste pe bolsevici, cä nu se spoate opolitica definitiva MO de un adversar nedefinit. Propagandalor ma sperie mai putin deck pe altii: trecand la alte po-poare, ea se va traduce in mentalitatea acestora, care easa deosebita de cea ruseasca. Ungurii nu sunt urati lanoi, dar ei, condusi si de Evrei maghiarizati, ne urasc desigur, si ca pe niste sclavi ai lor liberati.

Cer pe mane audienta Regelui pentru a-i comunica radio-grama lui Vaida, care mi-a cerut aceasta. Vaida asigura,la 24 Februar, ca se va rezolvi chestia Basarabiei, ca seya pasha hotarul cu Ungaria si cauta sa zadarniceasca pla-nul Confederatiei Dunarene; cere sa fie lasat in pace laapararea intereselor terii.

8 Mart.

Lupu, Mihalache si Inculet yin la mine. Regele n'a pri-

.

MEhIORII 355

mit pe cei doi d'intaiu. Si audienta mea e zabovita pe mane.Se vorbege de calea ce ar trebui urmata. St. C. Pop e deparere ca Mihalache sa amane prezintarea legii; eu il in-demn sa o mentie. De ce s'ar capitula inaintea unor intrigiunite? Inculet spune ca el är face parte §i dintr'un viitorIVIinisteriu pentru a servi i mai departe cauza democraticala el in Basarabia.

*

In §edinta se infatieaza Stelian, foarte amabil. Insista a-supra necesitatii unirii dupa un razboiu purtat in discordie,asupra artei" ce este guvernarea g se adreseaza stärui-tor catre Ardeleni. Se vorbege de o combinatie ministerialaSteliam-Vaitoianu.

Legea agrara a Basarabiei se prezinta. E combatuta,printr'o declaratie cetita, de N. Ghica-Comane§ti, conser-vator-progresist, §i de Vlad, cu o ciudatä vehementa. Ras-punzandu-i Inculet, amintege nu giu ce poveste ruseasca, cuo cotofana. Liberalii, prin Duca, dau o declaratie de cal-dureroasa acceptare. Zelea, Cuza vorbesc in zadar.

0 lege a lui Mihai Popovici e combatuta cu argumenteputin cam demagogice (contra celor cu automobile), pecare le aduc liberalii §i le aplauda teranigii. Se amana,pentru un viciu de forma, votarea.

*

Consiliu de minigri, la care asista Maniu, Bujor §i eu.St. C. Pop expune situatia. E pentru zabovirea proiectuluiMihalache, pe cateva zile, i in genere pentru o atitudineblanda MO de Coroana. Maniu cere formal o zi ca sa sediscute unele divergente cu Mihalache. Observ Ca Regele ardori ca legea noua sa fie legata cumva cu acel decret-legein care a pus vointa lui personala. Si Nistor e de aceastä

356 N. IORGA

Were. Mihalache se arata intransigent, si tot asa si Bujor.Sunt silit a parasi Consiliul inainte de sfarsitul lui.

*

Prezint Regelui prin Denize, inainte de audienta, ce mis'a fixat pe mane la 11, un memoriu care s'a publicat apoiin ziarul mieu.

9 Mart.

La Rege. Pare bucuros ca am venit. Ii arat scopul, si in-cep cetirea radiogramei lui Vaida, pe care i-o las. Relevezmeritele acestuia: dad n'a informat curent pe Suveran, elipsa de deprindere, nu rea-vointa.

Se incinge discutie despre Ardeleni. Regele vede in-teinsii cauza nelucrarii: oameni deprinsi cu politica ne-gativa. De aceia nu merg Finantele si Comertul. Recunosc:ei vor tot si nu pot da, real, in politica interna de aici,nimic.

Totusi si Regele admite Vaida e ca facut pentrurolul pe care-I joaca in Apus. Foarte bine informat, inteli-gent, placut. A adus foarte marl servicii terii. Nu poate filuat de acolo panii la incheierea pacii cu Ungurii. St. C.Pop e un om foarte cinstit si Ioial. Astfel de oameni nuse jignesc.

Regele vorbeste de pretentiile Aliatilor. Cozens Hardy,altfel un om foarte fin, care a laudat MO de dansul Tara,cauta, ca si altii, confiscarea noastra economica. Pentru im-prumut cu bunuri de Stat ni se cere, in caz de intarziere aplätilor, Calle Ferate, petrolul, padurile. Concursul capita-lui strain e o necesitate, dar cu prudenta fata de incer-carile de a ne acapara.

Trec la Memoriu. Arat cine e Averescu, din vremea ras-coalelor pana la Liga de la Odesa, amenintatoare Nä deRege (Regele fixeaza figura unuia din semnatari, generaluI

MEMORII 357

Lambru), propaganda pacii, tratatul gresit de la Buftea,discursul de cedare de la Camera, in locul caruia se pu-blicä poi altul, etc. Regele stie si crede tot ce-i spun.&lit a vorbi !impede, spune, ca, MO de popularitatea lui

si arat cum e castigata , e dispus sa-1 fad prese,dinte de Consiliu, de si, . se pare, fara anturajul lui

in caz de conflict cu Camera , a o disolva.I-am spus ca aceasta inseamna a se incuraja demagogia

si a i se permite sa se organizeze. Istoria va spune ca,din bunatate, regele Carol a intemeiat demagogia cu ma-nusi, iar, din si mai multa bunatate, Regele Ferdinandpe cea fart manusil". A proceda asa, e a curarisi pneu-monia prin tuberculoza pulmonara". Nu asa au facut oameniiRepublicei franceze, cand au zdrobit prin hotararea lor a-ventura lui Boulanger.

Regele recunoaste totul, dar axe un Gefilhl" cä e maibine sä se deie pe mana lui (a-si pune capul sanatos suptEvanghelie", spun eu).

Demagogul e mai periculos, decat in opozitie, la Guvern,uncle nu-si poste tinea fagaduielile, spun eu. Daca Regelernentine hotararea la care pare a se fi oprit definitiv simi-o marturiseste cu oarecare sfiala , eu nu voiu parasiprezidentia Carnerii si nu voiu ataca pe Averescu, dar suntsigur ca-1 voiu vedea cazand. Si atunci ce va faceMaiestatea Voastra, avand sa aleaga intre Guvern si Par-lament? Recunoaste ca ar alege Guvernul.

li pun in vedere ca a doua zi dupa aceasta vom incepeo inviersunata opozitie si sper ca voiu putea da jos Mi-nisteriul in cateva luni. Afara numai daca regimul dictatu-rii nu ma va inchide sau omora, si, in acest caz, se vaspune ce s'a facut supt Regele Ferdinand cu omul care i-acreat popularitatea, i-a sustinut Dinastia si j.-a restituitinima fiului sau. Astfel, cand Guvernul Ve cadea si voiu

---si,

358 N. IORGA

vedea din nou pe Regele, se va intampla ce prevedea Re-gele la o intalnire posibila cu Wilhelm al II-lea... Nu eu mavoiu jena. Voiu lucra i cu sociaIitii, numai sa inlaturaceasta aventura primejdioasa. Nu garantez Mad cine-i valua succesiunea.

E sigur ca, la o disolvare, teranistii nu se vor resemna,nationalitatile se vor pune in miscare. Socialitii vor da osuta de deputati. Poate nu... In Prahova au legaturi i cusatele... In Prahova, da. $i aiurea. Cat priveste pe a-verescani, ambitia lor trece peste capul Regelui. Se vavedea. Regele crede, din contra, ca i-ar putea stapaniutiliza.

\Wit n'are opinie bunä de Averescu. Nu i-ar da Mi-nisteriul de Razboiu. Argetoianu ii pare indoielnic. Numaipentru Goga arata oarecare simpatie. Recunoaste trufialui Bratianu. De risipa lui Take Ionescu-i e teama. Catdespre mine, spun ca n'as consimti sa-i fiu ministru, cad,pe langa calitati pe care nu le mai spun, cad le-am splitspublic pe sama popularitatii mele, Regele are un defect:nu sustine pe cei cari-I reprezinta. In altele sunt gata a-Iservi. In acel loc nu.

Ii propun o concentrare de specialisti recunoscuti, dupace Camera s'ar inchide votand proiectul (Regele se plangede al lui Mihalache, ca si de unele cuvinte" ale lui Lupu;el, Regele, ar fi vrut numai sa se aplice decretul sau;teranul, odata ce a inceput a plati pamantul, II crede allui. Ii arat ca se poate ajunge la o intelegere cu Mihalache,si ma ofer a-I convinge pe acesta). $i Regele ar dori-o.Vorbeste de un Consiliu al sefilor de partide. Declar ca

primi cu placere. Ar fi posibil sa se puie ministri noi laCulte i Sanatatea Publica. Cred ca ar fi mai potrivite 11/Ii-nistere pentru Munca (Lupu) i Politie. 121.0 s'ar merge [Anala toamna, cand s'ar reveni la politica.

si

l-as

MEMORII 359

Regele nu pare impresionat. Cred ca-si va pune planulin executare cand va putea.

*

Dupa-amiaza e la Camera legea Basarabiei. Mihalachevorbeste ceva despre neexistenta Constitutiei si provoacao furtuna pe bancile liberale. Vintila Bratianu insusi conducetumultul. El vrea sa i se spuie daca banca ministeriala seasociaza cu ministrul de Agricultura. St. C. Pop nu e de MO.

*

Seara vin la mine prefectii Toni si Ifrim. Acesta a puspe sateni sa-si aleaga comisiile interimare: au fost alesi totoamenii cei mai buni.

10 Mart.

Votarea cu entuziasm mare a legii agrare a Basarabiei.Progresistii" s'au abtinut. Inculet a multamit tuturor parti-delor, incepand cu liberalii.

Batranul Stroescu a votat si a disparut, pe urma, discret.L-am pomenit in deosebi, eonstatand rezultatul.

*

Bratasanu, inginerul, imi spune Ca si lui Regele i-a aratato opinie slaba de Averescu.

Bratescu-Voinesti crede ca Regele ar fi bucuros ca, dupace va fi chemat pe Averescu, sa-1 rastorn eu.

11 Mart.

Zi linistita. Se voteaza si la Senat legea Basarabiei.

12 Mart.

Dimineata yin la mine Mihalache si Lupu. Regele nuvrea sa-i primeasca. Ei sunt hotarati a prezinta proiectelelor din initiativa parlamentara.

360 N. IOR GA

In acel moment spare si Inculet. A fost la Rege, carenu vrea sa mai astepte pe Vaida §i staruie ca guvernul eincapabil si ca situatia financiara nu se mai poate tinea.Schimbarea e iminenta. El, Inculet, ar mai putea fi intre-buintat. Se si declara gata sa intre in alt Ministeriu.

Sfatuesc pe Mihalache si Lupu sa faca a Ii se prezintaproiectele. Redactez introducerea la cel de reforms agrara,precum si demisia lui Mihalache, pe care o va da Regeluiin acelasi timp cand proiectul lui va fi cetit la Camera siSenat. Se va instiinta numai atunci St. C. Pop.

*

Adunarea, convocata de Maniu, a Comitetului Blocului.Arat situatia intocmai cum s'a deslusit din audienta measi a lui Inculet. Maniu regretä ca n'a cunoscut-o cu doll&trei zile inainte. Vrea o audienta la Rege. Si Bujor a cerutuna si, nonchalant, maresalul i-a raspuns ca poate" i se vaacorda la 6 seara. De altfel Aurel Scurtu a fost martor candin acelasi fel s'a täräganit audienta ceruta imediat dePop, azi.

Cer sa se voteze o motiune prin care, aratand toed dis-pozitia de a colabora pe cal constitutionale cu Regele, pen-tru intarirea Ministeriului, refuzam a sustinea un Ministeriual Ligii Poporului. Maniu, indignat de cum e tratat Vaida,nu se decide: sa consulte pe ai lui! Admite sa i se rezerve"iscalitura pana ii va consulta. Asigurá ca-i are in mana. Te-culescu si Gardea 11 urmeaza. Ceilalti membri ai Comitetu-lui iscalesc. Si Bucovineanul Reut. Basarabenii sunt ab-senti.

Dupa-amiaza, legile se prezintä: la Camera legea agrara

MEMORII 361

de Iunian, a chiriilor de Mirto, a asociatiilor de Madgearu.Liberalii n'au prevdzut. Devin palizi. Se trimete dunk' parti-zani. Incep urletele formidabile. Aurel Vlad ameninta CUpumnul. II chem la ordine. In culise el striga cd intreagamajoritate e compusa din nebuni", i miser. La Senat,unde SpAni§teanu cete§te legea agrard, marghilomanigiiliberalii fac un scandal de douAzeci de minute.

Urmeazd duelul Inculet-Marghiloman. Cel din urmd efoarte rau primit si se inmoaie de tot. Unii nu vreau sapipermita" lui Inculet a vorbi.

Se ajunge apoi la marele atac liberal contra lui Miha-lache. /11Arzescu conduce lupta. Ministrul invatAtor, inchestia existentei Constitutiei", tine o foarte frumoasdcuvAntare contra fariseismului liberal: aduce mArturia luiDissescu in Viitorul".

*

Consiliu de ministri. Mo§oiu e indignat de concediereaplAnuita a mini§trilor: Ra§canu e destinat sd-i ieie locul.Maniu deplange ca nu a fost in§tiintat. Popovici criticd re-gimul loviturilor". Pop e foarte abAtut: cete§te OH de laVaida, care nu e grAbit sd vie, Wind la descurcarea chestieicu Rusia. Ai lui asigurà cd ar rAmanea §i. ca prim-delegatnumai, la Paris.

Lupu vine de la Senat. A .trecut legea jandarmeriei cuunanimitate. S'a votat prin ridicare de mAni §i. incredereGuvernului. El dase o demisie in care se paingea de co-legii sAi. Dupä sfatul mieu o reia §i o rupe.

Se discutA retragerea Ministeriului. In chipul cel mai sus-pect o cere Inculet, g chiar Nistor, pentru acum seara. Secauta de Maniu a se evita votul de incredere propus de altiila Camera azi. Sedinta nu se va putea tinea fdrA mini.5tri.UrmeazA discutii sterpe asupra putintei demisionatilor de a

si

362 N. IORGA

reprezinta guvernul i a dreptului Regelui de a numi unpresedinte de Consiliu fait contra-semnarea inaintasului sau.

Plec la 9. Mai tarziu, Lupu imi anunta ca demisia s'aprezintat Regelui in timpul serii.

13 Mart.

St. C. Pop e gata sa-si prezinte demisia, dar Inca nusi-a prezintat-o. Totusi Regele ma chiama, ca i pe Bujor,inaintea

Sunt primit in alta odaie dee& biblioteca. Regele sosesteclupa cateva minute de zabava". Are un aier de loialitateperfecta.

Imi spune: s'a intamplat ce trebuia, dar nu cum voiameu. Ii rfispund ca aceasta e calea, pentru prezintarea demi-siilor, pc care am recomandat-o eu. Am aprobat gestulhii Mihalache i Lupu, pentru ca. Regele a uitat promisiu-nea de a primi pe cel d'intaiu. Regele socoate zilele,trebuie sa recunoasca adevarul. Am redactat si preambululproiectului de reforma agrara i demisia ministrului de A-gricultura. Mai spun odata ca n'as putea niciodata sa ser-vesc pe Suveranul care trateaza astfel pe minitrii sai.

II conjur cat mai e timp sa Med Ministerial de corn-petente. Ii citez nume: de la liberali, Sasu, Banu, de la a-verescani Matei Cantacuzino; la Exterpe ar putea veniMisu, de si de o independenta compromisä cu liberalii. Ii

pun in vedere chiar un Ministeriu al sailor vechii oligarhii,cari, daca vor, n'au de cat sa-,1 aleaga pe Averescu, darsa nu primeasca puterea de la Rege acela care a captartbuna credinta a terii si 1-a insultat pe dansull Imi pareräu ca nu ma lasa constiinta sa urmez i eu aceasta cale,care e, se vede, singura pe care, si nu pe aceia de asalva Dinastia in eeasuri grele, ajunge cineva la incredereaMaiestätii Voastre".

lui.

si

MEMORII 363

E in zadar. li arat aspectul persoanelor pe care gene-ralul le aduce cu sine. Ii pun in vedere turburarile pecare le poate aduce un regim de reactiune.

Nu va fi reactiune.Cine garanteaza?... Maiestatea Voastra avea in fata

larga poarta calm democratie; a preferat sa deschida por-tita de la spate a reactiunii ciocoiesti.

Odatä, ca Print Mostenitor, mi-a vorbit de singurul bmpolitic al trecultului: Mihail Kogalniceanu. Mergea atuncipe drumul lui. Azi Maiestatea Voastra aduce pe Barbu Ca-targiu.

Se va varsa sange aid in doua saptamani. Sange vastropi pietrele Palatului.

Nu va fi din vina ministrilor miei.Din cauza incapacitatii lor.

Regele imi strange mana; are lacrimi in ochi... Ma a-sigura ca va sti sa-si domine ministrii. SA dea Dumne-zeu". Si parasesc odaia.

In cea de alaturi, ei asteapta de sigur.Regele da din cap. Asa e.Jos, de fata cu Misu, in ochii caruia scanteie satisfac-

tia, ii recomand lui Bujor sä nu mai piarda vremea in zadar.Audienta lui St. C. Pop a fDst scurta. A intrebat daca se

poate astepta Vaida. Nu, nu, nu, nu se poate. I-a pre-zintat atunci demisia. Apoi i-a inmanat Regelui telegramaprin care Vaida multamia ca se asteapta intoarcerea lui,dupa fagaduiala data si lui Vaida insusi si mie.

*

La 2, Averescu a prestat juramantul. Aduce cu el peArgetoianu (la Finante si la Justitie), pe P. P. Negulescu(la Instructie), pe Duiliu Zamfirescu (la Externe), pe Cu-dalbu (la Agricultura). pe Tazlauanu (la Comert), pe genera-Pal Va leanu si pe Inculet si Nistor...

364 N. IORG A

Sunt grabiti sa vie la Camera. Ii anunt ca sunt gata a-iprimi. Pretentia lor era sa intru avAnd numai pe Inculet inloja ministerialA. Refuz: instiintarea Secretariatului Consi-liului de ministri vorbeste numai de presedintele acestuiConsiliu. In sfarsit, dupd o lunga zAbavd, infra toti. Slabaimpresie...

La sosirea mea majoritatea aplauda indelung, nesfArsit.Averescu se face a iambi. Ii dau cuvantul. Ceteste decretulde numire: cateva aplause la numele lui; multe la Rdscanu,intors la Razboiu; dotiA, trei la imposibilul Täzlauanu.

Am demisia mea gata pentru a provoca un vot ciecisiv.Dar generalul ceteste alt decret. Suntem prorogati pe zecezile, pana la 25 ale lunii. Contra uzantelor, el adauge ca-teva cuvinte de Id el, in care promite cu un ton amenin-tAtor sA apere linistea i institutiile politice i soriale. Li-berali i chiar unli Basarabeni, se pare, aplaucIA.

Anunt viitoarea sedinta pentru data arAtata prin de-cretul de prorogare al Maiestatii Sale".

Imediat intrunirea majoritAtilor in sectia I-a. Declar caprimesc manifestatia pentru misiunea istorica a acestei Ca-mere. Pomenesc pe toti cei trecuti din corabia care seineaca in alta; noi suntem aceia cari murim supt steag. Aduclaude lui Vaida, irnpuscat pe la spate de ai lui, cancl se luptacu dusmanii terii, energiei i credintii lui St. C. Pop, cares'a istovit in luptä. Pomenesc de opera lui Lupu, care a pas-trat ordinea fAra sA fi varsat o picaturd de sAnge i st, fifacut sii curga o lacrima, de Mihalache, speranta teranimii.Multi plang, altii se imbratiseaza. Ne vom intalni mane la 6.

14 Mart.

Dejun la contele Skrzunski, ministrul Poloniei, cu Au-riti, Lupu si Petrescu-Comnen. Se vorbeste de greutatea

*

MEMORII 365

unei pad cu bolsevicii. Acestia incearca a trece frontul cuprcpaganda lor. Ministrul lauda din nou pe Pilsudski.

*

Intrunirea majoritatilor. Inainte de dame, conversatie cuBujor; el a vorbit putin cu Regele, aratänd ce regim priel-nic tett si Coroanei se concediazd; a regretat ca formaconstitutionald se face numai pentru a-i comunica o ho-rare luatä definitiva. Pomenind de mine, Regele i-a spuscd sunt un om cinstit si curat, pe care ma iubeste foartemult".

Marcu prezideaza. Au venit toti teranistii, multi Basa-rabeni si cativa Bucovineni; dintre Ardeleni, Vasiescu, te-ranul din Banat, si alti trei necunoscuti. Ardelenii cei multidiscuta la Club: mi se comunica de acolo ca discutia evehementa si nu se va ispravi pand la 6. Mai tarziu, afluca Averescu considera pe Mocioni ca pe un Banatean nu-mit de Rege, pe Tazlauanu ca nefiind membru al Partidu-lui National si deci li cere trei ministri dintre dansii. In ju-rul propunerii se duce lupta: Maniu declard lui Madgearuca el pune conditia unei satisfactii" pentru cele intamplatesi comunicarea programului Guvernului. De oare ce nu i-amspus lovitura" de Vineri, si totusi i-am anuntat ca va fiuna, se simte jenat sa mai prezideze Comitetul Blocului.

Vorbeste Lupu, foarte calduros, apoi, deosebit de fru-mos, Mihalache. Dorinta unirii intr'un singur partid reiesedin tot ce se spune. Pentru Bucovineni se rosteste Reid, a-mintind luptele pentru democratie in provincia lui si o-ferindu-se pentru conlucrare si mai departe, dar Moldovansi Inca unul, in numele Iui Nistor, fac rezerve. In schimb,Basarabenii Crihan si Bared sunt foarte limpezi si curagiosi:vor fi cu noi. Teranul Vasiescu, vorbind dupd ToaderCretu, Andronicescu si inca un teran de aici, ataca aspru

366 N. IORGA

Partidul National din Ardeal, producand jena. Bujor in-deamna la lupta. Iau cuvantul pentru a spune, cat ma in-gaduie situatia pe care insa" o am ca, factor al blocului,presedinte ales de bloc, eu raman cu dansul. Cu majoritateaactuala voiu sta la prezidentie, la deplasarea ei vomtrece in opozitie; disolvati, vom gasi un loc in inima Terii.De idoli nu ne temem: prostia altora ii creiaza, prostia lorproprie ii distruge. San-Gennaio i Porca Madonna.... Inaceasta opozitie ne vom prezinta uniti. 0 Federatie a de-mocratiei, care trebuie sa ajunga sociala, i totusi trebuiesa ramana nationala, e o necesitate pentru Tara. In ea fie-care sa-si pastreze inca, macar deocamdata, locul de undeeste, si intimitatea vechii organizatii. Sunt cateva zile pen-tru a lua o hotarare definitiva.

Se vor tinea intruniri din doua in dotiä zile.

Averescu a dat o proclamatie de dictator: generalul A-verescu catre cetatenii din intreaga Romaine Mare", abiapomenind de Rege. Fagaduieste improprietarirea fall in--tarziere asa cum a fost chezasuita de cuvantul regal". Res-tul yuisme.

Lumea ceteste fait interes acest *produs de literatura po-litica mediocra.

Liberalii sunt incantati de fatada släbuta a noului Mi-nisteriu. Se pregatesc de altceva care i-ar apropia de putere.

15 Mart.

Banchet la Hotel Boulevard. Toti teranistiifoarte multi Basarabeni, cativa Ardeleni; Bucovineni

de loc. Pranzul la Vopicka retine momentan pe St. C.Pop si definitiv pe Maniu.

*

*

si nationa-listii,

MEMORII 367

La Clubul ardelenesc s'a luat &pa' multä trudà o hotd-rare de solidarizare cu Vaida si de refuz de a colaborasi Inca numai pe singura bud a articolului din Decretul-Lege , dad nu se aratA programul Guvernului si mo-dalitatea satisfactiei" pe care o cer.

Vasile KogAlniceanu prezideaza banchetul si vorbeste in-i Aiu, pomenind de marele sku pArinte, indelung aclamat.Lupu are o puternicd si vibrantä cuvAntare; Mihalache pre-zintA cu mdestrie apologul ImpAratului irnbrAcat in haina,care exista numai in inchipuire, a vrAjitorului. Mi se ofettconducerea partidului teranesc. Admit numai prezidarea uneiFederatii. Declar cA a se atinge cineva de Parlament ar fio crima pofitid. Imi afirm credinta cA mersul vremii nupoate fi oprit, nici democratia nationaI-sociald impiedecatade a se infAptui.

St. C. Pop isi zugrAveste viata: legAturile cu Ioan Ratiu,prietenia cu Vaida; aratA ce sarcinA a primit si cum a du-tat s'o sustie. Are accente care dscolesc toata' sala, si ea-iface ovatii. Presa e induiosatA.

La plecare, cu Lupu, Mihalache si Borcia, asiguttm inscris pe Vaida CA vom cauta sa pastram mdcar Parla-rnentul.

*

In Germania contra-revolutia iundrilor. Noske, socia-listul, e fugar in Saxonia si chiamA in ajutor greva generald.

16 Mart.

Chem pe Denize. Ii arAt ce primejdie preparA pentru.Coroanti disolvarea Parlamentului. Cel foil, ori al lui Ave-rescu, ori al nostru, ar lua garantii contra Regelui. Impo-jiularitatea Coroanei creste. Poate macar impune lui Ave-

368 N. IORGA

rescu un armistitiu politic fait prezintarea de legi esentiale.Situatia s'ar lAmuri apoi pAnA la toamnä.

Denize asigurti cd Regina n'are niciun amestec. Stirbei e.oprit de zApadd la Buftea. Boyle a avut un atac de apo-plexie si e bolnav. Intriga a fost sustinuta de o doamnä deonoare, care-si are candidatul intre noii ministri. Acest mi-nistru se poartA la Palat ca stApAn, pe cand Mocioni se in-grijeste de modificAri in parc 0 un altul intreabA cum selasä cart& de vizitä la doamnele de onoare si la aghio-tanti...

*

Mi se aratä cA Averescu lichideazA Cartierul, din dus-mAnie MO de Prezan, care plead' in strAinAtate.

«

IniTunirea majoritatilor. Vorbesc frumos mai multi stiteni.Fac pe Mihalache sä vorbeascd de zvonurile cA asfi facut declaratii anti-dinastice. Adaug cA pe toti afardde dnele de pe scdrile tronului" i-am vAzut facandanti-dinasticism. Pe mine nimeni; dar dinasticismul miense aratA cand Coroana are nevoie, nu cand eu am nevoiede &Ansa. Si amintesc cd i-am spus intr'un ceas greu Mos-tenitorului: Eu sArut buzele cand sunt amare; cAnd suntdulci, le sarutA toed lumea".

Se aclamd din nou Federatia. Cineva o cere imediat.Recomand sa se astepte panä Dumined. Am zAbovit preamult -cu unirea adevAratei democratii din Vechiul Regat,care ea trebuia sa. fie samburele. A venit insä momentul.Organizatia provincialA a fratilor nostri sä do stridm,dad ei o mai cred utild. and se va desface, cei buni vorveni la noi, fiindd Vara democratie nu se poate insäsi i-deia nationalà, pe care se spri.jinä; cei fai vor merge laadversarii nostri.

*

RIEMORII 369

Viitoarea sedinta, la Clubul teranist.

*

Maniu a oprit pe Raducanu de a veni la banchet, spuindca nu mai e nimeni". A declarat ca s'a retras definitivdin prezidentia Comitetului Executiv al blocului si ca ascris in acest sens , ceia ce n'a fault.

*

Se prinde socialistul Bujor, aghiotantul lui Racovschi.Liberalii cauta sa amestece pe d-rul tupu in afacerea lui.

17 Mart.

Amos Francu public& prospectul unui nou partidradical.

18 Mart.

Intrunirea Comitetului Blocului. Maniu vine, dar nu vreasa prezideze... Se arata jignit prin Iovitura" de Vineri. 0explic in necesitatea ei prin neputinta de a-I instiinta si deavea un rezultat in scurt timp, precum si prin discretia ne-cesara MO de un partid care in orice chestii are nevoiede lungi discutii. Maniu declara ca, dupa el, singurul rostal blocului era sa sprijine un Guvern. Dupa cateva schim-bun de vederi ii anuntam CA vom vedea daca se poate gasio formula comuna. El doreste sa" ne intalnim si se aratadusman al unei restauratii liberate. Cand vorbesc de de-misia mea, el cere sa vie in loc... Vaida, ca mai util.

Bujor e pentru o ruptura imediatä.

.I.

La 5, mergem la clubul teranist. Discutii fara mare in-vol II. 24

370 N. IORGA

teres. Mihalache, provocat de generalul Marcu., care, petema romanismului", pare a face dificultati Federatiei,vorbe§te de necesitatea partidului de clasa. Explic inca o-data punctul de vedere Nä de nationalitäti, respectabile §iin dreptul §i in drepturile lor, §i. arat ca noi credem in na-tia-organIsm, care tine mina in deosebi de o clasa numaicand §i cat ea sufere. In ce prive§te un singur partid, lasamca Federatia pe care o avem noi sa-1 creeze, daca) e nevoie,ea insa§i.

*

Denize spune ca Regele e mi§cat de declarale mele fatade Dinastie. Aproba punctul mieu de vedere. Guvernul nuva cere, formal, vot de incredere. Regele nu vrea sadisolve Parlamentul. Pentru rest, va vorbi, ca de la el, luiAverescu.

19 Mart.

Tara Noua" a in vileag intentia mea de a demisionade la prezidentia Camerei.

20 Mart.

Fara nicio discutie cei patru delegati cu redactarea sta-tutului Federatiei, Lupu, Mihalache, Bujor, Iunian, au pri-mit conceptul mieu.

Li-am citit i demisia, pe care o am pregatitä.

*

Constatarn ca, prin Atanasiu, secretarul general al luiAverescu, fost socialist, actual milionar, ca §i prin subven-tiile imprumutului intern, presa a fost ca§tigata de Guvern.Chemarea" lui Cocea se inscrie §i ea in randurile quasi-oficioaselor.

MEMORII 371

Mihalache prezinta o alta forma pentru declaratia inParlament. E mai intinsä si i se pare a fi mai tare. Introducschimbari in forma mea de la inceput.

Se alege Consiliul de directie al Federatiei: de la noiMarcia, Kogalniceanu si eu, de la teranisti alti trei, de laindependenti Lupu, care imi declara ca pastreaza legaturicu stanga", fart a se gandi la un cartel electoral cu clansa,pe care nu 1-ar prirni nici socialistii, si Iunian.

Cetesc declaratia Federatiei inaintea unui auditoriu nu-meros. Bujor aminteste trecutul sari revolutionar si deschideperspective in acest sens. Duna cuvantari de armonie, ge-neralul Marcu manifesta temeri de internationalism si re-volutie.

Iau cuvantul si opun acestor temeri o viata publica detreizeci de ani. Revolutia o fac oamenii fail sa stie sifart sa vrea. Revolutionari sunt ministrii, prin felul cum auvenit, dar revolutionari si noi, prin revolutia produsa insufletul romanesc. Cei ce n'o fac inauntru, o vreau in afara;cei cari au facut-o inauntru n'au nevoie sa se trudeascii;ea merge de la sine odatá cu sufletul trezit. Asezaminteleau valoarea interpretfirii care li se cla; o interpretare u-mana noua le face cu totul noua. Amintesc ca un Basarabeane de MO. Basarabia nu e a unui de Herta, ci a termului deacolo, caruia noi i-am dat legea fundamentala. Salut pe A-garbiceanu si Metes si multamesc pentru atitudinea luatãin favoarea noastra de toed presa de dincolo, de si amcazut pe o chestie care privia Vechiul Regat. Opinia pu-blica, pe care am creat-o noi si o vor sustinea ei, ne vaimpiedeca de a cadea a doua oara.

Agarbiceanu, in numele sau propriu, tine un splendiddiscurs. Petrecerea in tara pe vremea ratboiului, adausa lavechiul crez de idei, 1-a unit indisolubilkcu noi.

La urma, cum tot se discuta asupra revolutiei V. V.

372 N. IORGR

Hanes a, vorbit foarte bine , adaug ca revolutia noastrae doar ca a fluturelui care rupe cristalida. El nu vrea niciorevolutie, dar crisalida e moarta, si el e viu.

22 Mart.

Sosirea lui Vaida la 12. Intre cei cari iese sa-1 intampinesi Inculet, si Goga, si Goldis..

Salutandu-1 dupa dorinta lui St. C. Pop, care pare nu nu-mai trist, dar foarte jenat si urnilit, ii arat Ca, pe cand el &-pan interesele terii in strainatate, Guvernul a cazut prinlipsa de solidaritate a blocului si prin cueerirea Coroaneide catre fractiunile fanariote. El raspunde cerand sa i selase timpul pentru a se informa.

Mergem acasa la d-rul Popovici, cu. Lupu. Vine si St. C.Pop cu Mihai Popovici. Vaida arata actul prin care, in as-teptarea unui tratat care se va redacta dupa evacuarea Un-gariei, ni se recunoaste formal Basarabia. Lloyd George aadaus insttsi ca aceasta nu s'a putut face pana atunci dincauza atitudinii Guvernului precedent. Acest act, trimesin clar la Bucuresti de multa vreme, a fost oprit, ca multealtele, de Docan. Sfatuiesc pe Vaida sa-1 rezerve pentru ex-pozeul lui in Camera.

Vaida lauda pe Ghica de la Paris si. pe Isopescul de laViena.

Imi da actul pentru Basarabia ca sa-1 traduc.E decis la lupta. Partidele din Vechiul Regat sa miste lu-

mea; el aminteste conditiile Unirii: calcandu-le, se mergela separatism; e chiar o chestie de ordine internationalä.Popovici il opreste, spuindu-i ea nu cunoaste Inca situatiasi ca s'au luat hotarari si de Maniu, care acum lip-seste la Cluj.

*

NIEMORII 373

A5teptând pe Vaida, un deputat ardelean imi spune caGoldi5 dateazd inceputul seriei nenorocirilor de la crimapoliticd" a alegerii mele.

*

Dupd-amiazd, Bratescu-Voinqti la mine. In numele luiAverescu imi cere sd menfin ziva de 25 Mart pentru re-deschiderea Parlamentului. Din partea lui, imi aratd cd nuar fi motiv sa demisionez: Guvernul are de trait patru lunicel mult; apoi Regele va trebui sit* consulte pe preWintiiCamerelor.

Rog pe Mihalache i Lupu sti vie deseard pentru a nesfatui. In cazul rämdnerii mele, ei vdd un singur dezavan-giu: motivul dat pentru dizolvare.

Ma gandesc a sili la declaratii netede pe fo§tii membriai blocului, supuind hotdrdrea unei adundri a membrilorbiroului.

23 Mart.

Membrii biroului s'au invoit cu proces-verbal a serecunoa5te solidari, dar cei din provinciile alipite cer sd-siconsulte partidul.

*

In Basarabia, Averescu declard cd oamenii sunt pentru eldoar instrumente ca sa-0 ajungd scopul.

24 Mart.

La Camera, Teofil Simionovici 0. Gardea imi spun cd par-tidele lor nu-i autoriza a demisiona. BArcd Basarabea-nul aduce, din acea parte, o declaratie prin care numaiin cazul demisiei preFdintilor membrii biroului s'ar declarasolidari. Cer 5i celorlalti declaratii scrise.

*

874 IORgli

La Vaida, unde se aflA i Mania. Rmbii par foarte a-fectati cum i-a tratat Duiliu Zamfirescu. Iarki Vaida so-coate sinuciderea" partidului liberal ca o pagubd pentru

PAstreazd ideia cA firdelenii stau pe baza hotArArilorde la RIba-fulia $i a Constitutiei votate, potrivit cu cuprin-sul lor, de Sfatul din Sibiiu; Constituanta are numai misiu-nea de a ratifica. Dar pentru aceasta ea trebuie sä rAmAie.

pentru a rAmAnea se cere o declaratie comunA poate.afarh de liberali, spun eu, cä ea intelege a-5i incleplini mi-siunea i deci va sustinea mice -Guvern.

Ii rAspund CA partea a doua n'am putea-o primi. Sunteminsä gata sA discutam asupra altei formule comune, careni s'ar prezinta Wand la ceasurile cAnd mane avem de fd-cut declaratia noastrA, pe care i-o comunic.

Regele a primit pe Vaida intr'o audientd de trei cea-suri ca $i cum nimic n'ar fi fost...

De la Vaida ie$ia Brandsch. Saii vor autonomia

Seara, comitetul Federatiei, la mine. Bujor e hotArat sedemisioneze,.sA atace violent, etc. Cu greu poate fi stApAnit.Mihalache vine cu $tirea, adusA de deputatii terAnigi dinprovincie, ca täranii Ii cer pretitundeni legea" i sunt

pe general". Rcesta vrea sA se aducd in discutie le-gea lui i sä provoace disolvarea. Cu greu, ajutAnd i bunulsimt al lui Lupu, ii conving cA situatia trebuie privitA cucalm inainte de a Ilia o hotArAre.

25 Mart.Averescu i§i cetege, cu priviri piezie, expozeul". Li-

beralii aplaudä de-$i rup palmele. La aplausele lor se unescale lui Cuza i Zelea. Une ori se intrerupe de pc bAncileFederatiei $i de pe ale Basarabenilor.

tarn.

Si

na-Rona M.

fu-riosi

MEMORII 375

prezideaza Teofil Simionovici. Si-a dat toate silintile(le pe lume pentru a fi prezintat generalului.

Mara, aclamd26 Mart.

Crima de Stat" s'a fäcut. I. Brdtianu a deschis §edintaCamerei cu o declaratie in numele ordinii. Apoi Maniu acriticat venirea la putere a Guvernului, Vara a-i refuzasprijinul. lunian cetqte declaratia noasträ. Liberalii ne in-treabd ce e Federatia 5i, la sfOr5it, strigd: Autorul!". Mar-ghiloman, foarte räu primit, se tär4te inaintea generaluluica §i cei patruzeci i ceva de independenti" (cu averescanicu tot) ai lui BOlOnescu. Desgustãtor se inchind, prin IorguToma, Bucovinenii. Pe când Basarabenii, a caror declaratieo cete5te Buzdugan, stint de o perfectä loialitate. La intre-barea liberalilor: câti sunt", de pe bäncile lor se strigä:toll! Until din ei, Ho lban, mi-a cerut pärerea azi dimineata,§i i-am dat formula cd prezenta in Ministeriu a lui Inculet eo simpla oportunitate" administrativä i cd ei nu pot fidecOt cu partidul care intelege sä aplice i in Vechiul Re-gat principiile legii agrare basarabene. Cuza vorbeste innumele partidului nationalist-democrat".

Mihalache face o admirabilà §arjä contra Guvernului,combatând pe general cu propriile lui declaratii. I se facescandal i Simionovici ii invitä la moderatie". Lupu aduceinainte i sentimentele lui Averescu tap' de Rege, a5a cumele rezultä din notele lui.

Genera lul, care rdde, dispare un moment ca sä reviecu decretul de dizolvare pe care il precedd cu cOteva cuvinte§terse,

Camera aplauda. i cântä Degeapta-te Romane". Strig:sinisträ farsä". Goga, bâtOnd in pupitru: asta am vrut-o!".

chiriasii" ye ministri.

Tipografia

CARAGIALE"Sir. *elari, 4

Bucureqti

EDITURA NATIONALA" S. CIORNEISTR. SF. VINERI BUCURESTI TELEFON 44/62

COLECTIA AUTORILOR ROMANI :

APARUTE : Lel

F. Aderca Marturia unei generatii 125T. Arghezi lcoane de lemn 100I. Botez Aspecte din civilizatia engleza 120Otilia Cazimir Cantec de comoara 65R. Cioflec Sub Soarele Polar 85I. Dongorozi Monumentul Eroilor 65Emil Dorian Profeti si Paige 120Romulus Diana . Adorata 90

. editie ilustrata 90Mihail Eminescu Poezii Ingrijite de G. Ibraileanu 80Victor Eftimiu . . . Dragornirna 100Gala Galaction . . Roxana 80Mihail Gaspar . . Fata Vornicului Oana 80Gib Mihdescu . . , Bratul Andromcdei 90Regina Maria . Glasul de pe munte 80D. D. Pdtrdscanu . Un pranz de gala 75Cesar Petrescu . Simfonia fantastica 80

. . Comoara Regelui Domichet 120

. . . Calea Victoriei 120

C. G. Petrovici . Turneul Candidatului 801. G. Perieteanu. : . Cantecul Plopilor 120Mihail Sadoveanu

. .0 intamplare ciudata ,

Zodia Cancerului75

150Gh. Topdrceanu . Scrisori Ma adresa 75Aureliu Weiss . Autori *i pareri 80

VOR APAREA :

M. Sadoueanu . . . . M. Sa Puiul Marti.I. Agdrbiceanu . . . . Biruinta.I. Minulescu Barbierul Regelui Midas.Romulus Dianu . . . Kodak, romanul celor 3 Drenti.

AMBELE VOLUME LEI 300.-

r r

-

0.

.

- . I r,

,. I 5

1

I,

. . 4f'

.

.,

4,

-^. .'.

. .

'

. .,

' . ._

1

. . ti.

. .,.

. .

. .

.0

4,

.

. . .

.

. .

.

.

. .

.

.

. . .

.

.

.

. .

.

Date post:	03-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	31 times
Download:	6 times

MEMORII · 2018-01-16 · MEMORII 9 Guvernul trimete zeci de automobile rechizitionate pen-tru a se...

Documents