Memorial Râmnicu Sărat

6323

Gestul recuperării memoriei victimelor închisorii de la Râmnicu Sărat este unul extrem de important pentru istoria românilor

și necesită o aplecare aparte asupra conceptului viitorului memorial-muzeu, tocmai datorită complexității trăirilor celor care au suferit aici, în tăcere.

Motivul principal al memorialului îl reprezintă spațiul sacru născut din locul martiriului. Nava centrală mărginită de celulele deținuților primește valențe spirituale nu numai datorită volumetriei de o izbitoare asemănare,

cât și în sprijinul argumentului conceptual al identificării cu bisericile romanice de pelerinaj, în care moaștele sfinților sunt așezate în abside în jurul altarului.Parcursul celui care va trece pragul fostului penitenciar se dorește a fi unul în crescendo.

După o relatare a contextului și a detaliilor regimului concentraționar, care aici la Râmnic a căpătat una din cele mai crunte forme, după rugăciune și meditație, traseul bine stabilit al memorialului-muzeu culminează spre final cu sugestia mântuirii ca moment firesc după suferință și jertfă.

Motivul funiei înnodate. Gheorghe Jienescu trimite lui Corneliu Coposu o cerere de aderare la Partidul Țărănesc, realizată pe o ață scoasă din cămașă, cu noduri simple și duble, semnificând punctele și liniile codului Morse. O funie cu noduri similare poate fi ghidul tăcut al vizitatorului, însoțindu-l pe acesta pe întreg drumul. Nodurile pot reprezenta rugăciuni sau versuri scrise de poeții închisorilor, iar vizitatorii pot primi la intrare codul Morse și pot fi provocați să descifreze scrierile.

PANOTAJ

Considerând pereții sălilor de expunere ca fiind martorii evenimentelor petrecute aici,

se propune ca peste tot unde este posibil ei să fie lăsați liberi, iluminați razant dinspre pardoseală,

iar panotajele / sistemele video să fie așezate în centru.

Unul dintre aceste panotaje, în sala nr. 1 are în plan formă de stea în 5 colțuri

care se reflectă pe tavan unde își relevă forma și culoarea, rezultând simbolul comunismului.

LACRIMI DIN CER. Curtea interioară este locul în jurul căruia se desfă oară traseul memorialului-muzeu,

care pornește și se sfârșește aici. Propunerea de acoperire cu vitraj pe structură metalică este neinvazivă, nefiind alipită pereților,

iar soluția aleasă este simplă și perfect realizabillă în condiții normale de cost, în pofida imaginii spectaculoase.Pantele structurii vitrate adună apele într-un singur punct, în fața ferestrei opacizate care privea spre Neagra,

și le redă acesteia vărsându-le într-o „palmă” din marmură.Umbrele lăsate de structură redau motivul grilajului, povestind încă o dată despre trecutul acestui loc.

ș

SPAȚIU SACRU.

Fereastra vitraliu omagiază fără să dea vreun nume pe toți cei care au fost închiși aici,

prin sugestia unui mare grup de sfinți cu aureolă.

Crucea reflectă în suprafața sa de inox pe vizitatorul care se apropie să pună o lumânare,

ca îndemn spre smerenie, spre încercarea de identificare cu suferința martirilor.

Ca o ultimă speranță de comunicare cu vecinii de celulă, pardoseala navei sugerează legăturile pe care aceștia totuși le aveau

în pofida pazei stricte, comunicând prin tușit, scârțâituri și bătăi în perete.

HOLURI.

Supravegherea foarte strictă a deținuților de către gărzi

este sugerată de reflectoare mobile

care să „caute” în permanență eventuale nereguli.

Pardoseala holurilor redă o altă latură a vieții din perioada 1945-1963,

mai exact aspecte din viața cotidiană pe care,

fiind închiși deținuții le-au pierdut:

relcame din acea vreme, articole din presa culturală, etc.

„Numai prin auz lucrurile nebănuite devin clare în suflet. Totul este de nespus și toate lucrurile vor să vorbească. Apocalips sonor.”

Emil Cioran, Cartea amăgirilor

1 1 12

10 1/2

Traseu memorial-muzeu

etajparter subsol

B

D

C

D

A

Birou

Birou director

Birou

Sală de consiliu

Toalete

Arhivă / Depozitare obiecte de patrimoniu / Spații tehnice

17

16

15

Aici, pământul s-a scurtat de-o șchioapă,

Și timpul scos din lume e pustiu.

Eu sunt acel ce s-a trezit în groapă

Și nu-și aduce-aminte c-a fost viu.

Restaurare1. Intervenții de urgență

refacerea provizorie a învelitoriicompletarea provizorie a vitrajelor lipsăuscarea pereților

2. Consolidare

subfundarea cu centuri de beton armat eliminarea infiltrațiilor prin execuția unui dren care să asigure hidroizolarea și

ventilarea fundațiilor injecții de mortar de var, soluții speciale - ex. Sika-

la arcele fisurate în cheiețesere cu fibră de carbon și/sau armare cu plasă sudată

la fisurile majore în pereții verticali

3. Restaurare

refacerea cu finisaje similare a situației inițiale, cu diferențiere cromatică, pentru:

tencuieli interioare și exterioarestucaturi, paramentetrepte intrare principală, planșeu prăbușit în casa comandantului

recondiționarea elementeleor care s-au păstrat, menținând aspectul original:

ușile celulelorferoneria balustradelor și gratiilor tencuielile aflate în stare bună

modificări ce susțin coerența conceptului:desfacerea șoproanelor care închid curțile de plimbareînchiderea unor goluri existente / practicarea unor

goluri noi pentru fluidizarea traseului muzeal, exclus zona celularului principal unde nu

intervin modificări

Procesul de restaurare va încerca un echilibru ca abordare și principii de lucru, împărtind în două clădirea principală a penitenciarului:

Dacă în porțiunea celularului principal se propune păstrarea / refacerea atmosferei inițiale din cât mai multe puncte de vedere, neintevenind semnificativ, în zona destinată traseului muzeal se vor permite mici modificări ce pot veni în sprijinul conceptului.

Deasemeni, curțile adiacente acestei porțiuni vor căpăta funcțiuni cu acces pentru public și administrative, însă pentru ca impactul să fie minim se vor realiza la subsol, odată cu subfundarea.

2/2

Modificări ale temei propuse Prezentarea naturii reale a regimului comunist nu se va mai constitui în camera nr. 2 stânga, ci va deveni un motiv de unificare stilistică a amenajării, prin expunerea pe pardoseala tuturor

sălilor a documentației respective - texte și fotografii. Gestul călcării în picioare încearcă o recuperare simbolică a adevărului.Foametea și Munca în lumea concentraționară din România devin părti distincte ale aceleiași săli de expunere, deasemeni și Momentul eliberării cu Viața de după închisoare.Fragmentele holului circular aflate în stânga și în dreapta curții centrale devin camere componente ale traseului. În dreapta Triumful spiritului asupra temniței, iar în stânga,

în antiteză cu aceasta, cu o tematică nou propusă, o expoziție care să trateze Presiunea psihologică în timpul regimului comunist.Principala schimbare de traseu o reprezintă faptul că din Neagra, iesirea se face direct în exterior, în curtea laterală din dreapta, după care circuitul se reia pentru ultimele două săli reintrând în clădire.

plan parterplan subsol

plan subsol

Spații componente ale traseului muzeului-memorial

1 Prezentare generală a represiunii ca și caracteristică generală a regimului comunist din România2 Arestarea3 Ancheta4 Procesul5 Presiunea psihologică în timpul regimului comunist 6 Istoricul penitenciarului7 Curtea de plimbare - stânga, latura vizuală a urmăririi - „Ochii”8 Caracteristicile detenției de la Râmnicu Sărat9 Nava parter : celulele și crucea - „Spațiul sacru”10 Nava etaj : celulele și orga - „Vocile sfinților”11 Curtea de plimbare - dreapta, latura auditivă a urmăririi - „Urechile”12 Prezentare generală a sistemului concentraționar13 Principalele închisori politice14 Foametea și munca în lumea concentraționară din România15 „Neagra”16 „Mormântul”17 „Scara spre rai” 18 „Mântuirea”19 Triumful spiritului asupra temniței20 Momentul eliberării și viața după închisoare

1

234

5

6

8

9

11 12 13 14

19

20

1718

7

10

plan etaj

6323

Bibliotecă

Foyer

Toalete

Sală de conferințe

Holuri de legătură între spațiile traseului

Curți interioare incluse în traseu

Școala de vară / workshop-uri / conferințe / proiecții

Spații administrative, fără acces pentru public / funcțiuni auxiliare

Expoziții temporare

1

2

3

45

6

7

8

9 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

VIGILENȚĂ. Ca exponente ale supravegherii stricte , „pâlniile” care ascultă și văd ce se petrece în celule sunt o reprezentare foarte directă ce poate fi potențată și mai mult de imagini și sunete care pot fi percepute la nivelul curților de plimbare.

MÂNTUIREA. De la întunericul absolut la lumina absolută. O scară îngustă, limitată de doi pereți înalți de marmură albă face legătura dintre Mormânt și Rai - un exterior complet alb având în centru un monument, realizat din metal, după același motiv al funiei cu noduri.

MORMÂNTUL.

Omagiu victimelor penitenciarului prin scrierea numelor tuturor

și expunerea portretelor celor mai cunoscuți.

Întuneric complet, singura cameră „surdă” din toată amenajarea, pentru susținerea ideii de jertfă,

de sacrificiu absolut prin tăcere.

Panotajul se poate aprinde doar la trecerea vizitatorilor prin dreptul lui, ca element de interactivitate.

NEAGRA.

Locul suferinței supreme nu se expune ca punct culminant al traseului

prin amenajări scenografice exagerat dramatice, ci tocmai prin simplitate.

Textele scrijelite pe pereții lăsați netencuiți și versurile lui Andrei Ciurunga

sunt suficiente să redea tensiunea caracteristică spațiului și să îndemne la concluzii și la procese ale propriei conștiințe.

„Teama că s-ar întâmpla ceva? Dar ce s-ar mai putea întâmpla?”Emil Cioran, Cartea amăgirilor

VOCILE SFINȚILOR.

Holul de la etaj devine cafasul, locul pentru orgă,

unde aceasta este sugerată ca mesager al memoriei deținuților ce nu aveau voie să vorbească.

Un element de interactivitate îl poate constitui ascultarea unor sunete produse în interiorul tuburilor.

CD-ul atașat proiectului conține un fișier audio cu câteva exemple.10

11

15 15 16 17

18

7

secțiunefațadă principală fațadă secundară